Marin Sorescu s-a nascut la 18 februarie1936 in comuna Bulzesti din judetul Dolj.

A
urmat cursurile liceului din Predeal si a absolit !acultatea de !ilolo"ie din #asi. Debutul
la aut $rin olumul Sin"ur $rintre $oeti% ca a$oi in 199& sa $rimeasca Premiul
#nternational 'erder%iar in 1991sa deina membru al Academiei (omane. S-a stins din
iata in 199).
#ona % subintitulata de Marin Sorescu atra"edie in $atru tablouria % a fost $ublicata in 1968
in reista a*uceafarula si face $arte % alaturi de Paraclisierul si Matca % dintr-o trilo"ie
dramatica % intitulata su"esti Setea muntelui de sare . +itlul trilo"iei este o metafora care
su"ereraza ideea ca setea de adear de cunoastere si de comunicare sunt caile de care
omul are neoie $entru a iesi din absurdul ietii % din automatismul istoitor al e,istentei %
iar cele trei drame care o com$un sunt meditatii-$arabole % realizate $rin ironie.
Simbolice $entru titlul olumului din care fac $arte % dramele #ona % Paraclisierul si
Matca sunt $arabole $e tema destinului uman % $arafrazand trei mituri fundamentale-
mitul biblic .#ona/ % mitul mesterului Manole .Paraclisierul/ % si mitul $oto$ului .Matca/.
Piesa de debut a autorului % #ona .1968/ re$rezinta ca$odo$era sa dramatica si unul dintre
eenimentele ietii noastre teatrale. #n ea % autorul a simbolizat drama ontolo"ica a
omului modern .si a omului ca fiinta/ aflat sub $uterea destinului orb. #ns$irata din
mitul biblic al omului in"0itit de un $este % o$era nu $rezinta o drama indiiduala % ci una
"eneral umana % nascuta din framantarile si nelinistile fiintei $amantene in fata $ro$riului
destin. De-a lun"ul celor $atru tablouri % #ona da nastere la intero"atii e,istentiale "rae %
$riitoare la iata % moarte % sin"uratate % destin1 $rin aceasta trasatura % ea se incadreaza
inteatrul de idei deenind un adearat $oem dramatic al nelinistiimetafizice.
Drama 2#ona2 are la ori"ine cunoscutul mit biblic al lui #ona% fiul lui Amitai.#ona este
insarcinat sa $ro$aaduiasaca cuantul Domnului in cetatea 3inie%caci $acatele omenirii
ajunsesera $ana la cer.#ona $rimeste misiunea%dar se raz"andeste si se ascunde $e o
corabie cu care fu"e la +arsis.Dumnezeu il $ede$seste $entru nesu$unere trimitand un
ant $uternic care $rooaca o furtuna $e mare. 4orabierii banuiesc fa$tul ca #ona este cel
care a atras mania cereasca%asa il arunca in aluri. Din $orunca diina %#ona este in"0itit
de un monstru marin si du$a trei zile si trei no$ti $etrecute in burta $estelui in
$ocainta%2Domnul a $oruncit $estelui s i$estele a arsat $e #ona $e uscat 2. Subiectul
acestei fabule biblice se intalneste in $iesa lui Marin Sorescu numai ca $rete,t%$ersonajul
deosebindu-se de biblicul #ona $rin aceea ca acesta din urma este in"0itit de c0it $entru
ca oia sa fu"a de o misiune%$e cand eroul lui Sorescu nu saarseste nici un $acat%se afla
inca de la ince$ut2in "ura $estelui2 si nici nu are $osibilitatea eliberarii de fa$t .
(ezumatul o$erei literare
Personajul #ona este un $escar su$us le"ilor destinului ce in cazul sau nu a fost $rea
darnic de aici $uternicul $esimism ce il cu$rinde ajun"and c0iar $ana a $escui intr un
acariu $e care il ia mereu cu el $entru zilele ne"re cand nu $rinde nimic.#ntri"a are ca
$unct de $lecare mitul lui #ona unde un c0it ii a fi $e $ost de casa tim$ de catea
zile.Aici are loc marea sc0imbare ce este cu$rinsa in desfasurarea actiunii.
+abloul ## se $etrece in ainteriorul $estelui #a in intuneric % ceea ce il determina $e #ona sa
constate ca aince$e sa fie tarziu in mine. 5ite % s-a facut intuneric in mana drea$ta si-n
salcamul din fata caseia.simte ca se a$ro$ie sfarsitul/. #ona orbeste mult % lo"osul fiind
e,$resia su$raietuirii % asi-am lasat orba in amintirea mea % macar la soroace mai mari
ca uniersul intre" sa fie dat lumii de $omana.a Monolo"ul continua cu cele mai ariate
idei e,istentiale % aDe ce trebuie sa se culce toti oamenii la sfarsitul ietii6a ori cu"etari %
ade ce oamenii isi $ierd tim$ul cu lucruri ce nu le folosesc du$a moarte6a. #ona doreste sa
se simta liber % incearca sa doedeasca ca omul este liber sa-si faca $ro$riul sau drum in
iata a$ot sa mer" unde reau % fac ce reau % orbesc. Sa edm daca $ot sa si tac. Sa-mi
tin "ura. 3u mi-e fricaa % dar intarind ideea de mai sus.lo"osul este e,$resia su$raieturii/
el continua sa orbeasca.
7roul isi aminteste $oestea c0itului dar nu il intereseaza decat in masura in care ar fi
ancorata in real $entru ca nu cunoaste solutia iesirii din situatia limita % re$rezentata de
aesnica mistuirea a $antecului de $este. #ona "aseste un cutit % semn al libertatii de
actiune si constata li$sa de i"ilenta a c0itului % si recomanda ca aartrebui sa se $una un
"ratar la intrarea in orice sufleta de unde reiese ideea de necesara selectie lucida a
lucrurilor im$ortante din iata. 7l isi $une intrebarea adaca ma sinucid6a si intele"e
im$rudenta care e tanar % afara e,$erientaa cutitul e,$rimand o cale de iesire din aceasta
situatie anormala % asunt $rimul $escar $escuit $escuit de ela.#n finalul tabloului % #ona
deine isator si este is$itit sa construiasca ao banca de lemn in mijlocul mariia $e care sa
se odi0neasca a$escarusii mai lasia si antul. Sin"ururl lucru bun $e care l-ar fi facut in
iata lui ar fi aaceasta banca de lemna aand ade jur-im$rejur mareaa com$arabila cuaun
lacas de stat cu ca$ul in maini in mijlocul sufletuluia.
Drama continua ain interiorul $estelui ##a % care l-a in"0itit $e $rimul $este. #n acest
$este se afla ao mica moara de anta % simbol al zadarniciei.#ona mediteaza asu$ra ietii %
conditiei umane % si la ciclicitatea ietii cu moartea- adaca intr-adear sunt mort si acum
se $une $roblema sa in iar $e lume 6a. 8amenii uita ca sunt semeni si sunt su$usi
aceleiasi conditii de muritori % ane"lijezi azi % ne"lijezi maine % ajun"i sa nu-ti mai ezi
fratelea. Punctul culminant este subliniat $rin a$aritia celor doi fi"uranti cu barne in s$ate
care anu scot nici un cuanta surzi si c0iar muti % acestia simbolizand oamenii ce-si duc
$oara data de destin % dar care nici nu se framanta sa "aseasca o motiatie. ca a$oi sa
continue im burta celui de al treilea $este unde #ona are o ultima confruntare cu $ro$ria
constiinta .Deznodamantul desi socant are in esenta ideea de libertate din nebunia $ro$rie
$recum si ciclicitatea ietii sta"nante la un niel inferior al unor consecutie reincarnari
$e care #ona incearca sa o intelea"a ca a$oi sa i se conformeze.
+i$olo"ia $ersonajului. lor /
#ona este $escar% este omul aflat in fata intinderii imense de a$a% marea% care su"ereaza
libertate% as$iratie% iluzie si c0iar desc0idere s$re un orizont nelimitat.
#ona% $escar $asionat%semnifica omul ce as$ira s$re libertate%as$iratie s iiluzie%idealuri
simbolizate de marea care-l fascineaza.7l incearca sa-si controleze destinul % sa-l
refaca.!iindca nu-si $oate im$lini idealul%$rinderea miticului $este%el este in"0itit de un
$este urias%intrand astfel intr-un s$atiu inc0is la infinit%care este si unica ratiune de a lu$ta
$entru e,istenta%unde mereu $estele cel mare il in"0ite $e cel mic.*umea este simbolizata
de acest uniers $iscicol%in care $estii se in"0it unii $e altii%#ona insusi fiind un abdomen
de $este.#ncercand sa se elibereze%el s$inteca $eretii $antecelor mistuitori ai sirului
nesfarsit de $esti%intr-o succesiune concentrica%su"erand ca eliberarea dintr-un cerc a
le,istentei este $osibila numai $rin inc0iderea in altul%iesirea din limitele ec0i inseamna
intrarea in limite noi.
Metafora $estelui este iziunea centrala a $iesei- in $antecele c0itului%#ona se desco$era
$e sine%ca ins ca$ti intr-un labirint in care omul este anat si anator%condamnat la
eterna conditie de $rizonier.#ona este constrans la un e,il fortat in s$atiul sin"uratatii
absolute si cautamereu comunicarea cu ceilalti%solidaritatea umana%identitatea sinelui in
setea sa $entru libertatea de e,$rimare si de actiune.#mbatranit % #ona iese la lumina du$a
ce s$iteca ultimul $este%$e o $laja $ustie%dar orizontul care i se arta il ins$aimanta%$entru
ca si acesta este alcatuit dintr-un alt sir nesfarsit de burti de $este%desi crezuse ca e
liber.#ntele"e ca inoat este2drumul%el a "resit-o2 si "andeste o cale inersa $etru a 2iesi
la lumina2.#si sri"a numelesi% in loc de a mai taia burti de $este%in s$eranta unei libertati
iluzorii%isi s$inteca $ro$riul abdomen%cu sentimentul de a fi "asit%nu in afara%ci in
sine%de$lina libertate-2(azbim noi cuma la lumina2.
9estul sinuciderii si simbolul luminii din final sunt o incercare de im$acare intre omul
sin"ur si omenirea intrea"a%o salare $rin cunoasterea de sine%ca forta $urificatoare a
s$iritului%ca o $rimire sufleteasca.

+ra"edie in $atru tablouri
+AB*85* #
Scena e im$artita in doua. :umatate din ea re$rezinta o "ura imensa de $este. 4ealalta
jumatate - a$a% niste cercuri facute cu creta. #ona sta in "ura $estelui ne$asator% cu
naodul aruncat $este cercurile de creta. 7 intors cu s$atele s$re intunecimea din fundul
"urii $estelui urias. *an"a el% un mic acariu% in care dau eseli din coada catia
$estisori.

+AB*85* ##
Asemenea celei consecutie se desfasoara in interiorul $estelui ## unde #ona incearca sa si
intelea"a $ro$ria e,istenta si misterele mortii.
+AB*85* ###
#nteriorul $estelui ##. Decor asemanator% in mare% celui din tabloul anterior. Poate catea
elemente in $lus% s$re a remarca eolutia. #ar intr-o $arte a scenei - im$ortant; - o mica
moara de ant. Poate sa se inarteasca% $oate sa nu se inarteasca. Atras de ea ca un
artej% #ona se a feri tot tim$ul sa nu nimereasca intre dintii ei de lemn.
+AB*85* #<
8 "ura de "rota% s$artura ultimului $este s$antecat de #ona. #n fata% cea nisi$os% murdar
de al"e% scoici. cea ca o $laja. in drea$ta o moila de $ietroaie% case% lemne. la ince$ut%
scena e $ustie. liniste. la "ura "rotei rasare barba lui #ona. lun"a si ascutita% ezi barba
sc0inicilor de $e fresce. barba falfaie afara. #ona inca nu se ede.%%
!inalul o$erei
!inalul $e cat de im$reizibilascunde lumini subtiri si s$atii neatinse ale e,istentei
$ersonajului contureaza un monolo" de ins$iratie biblica .7a sar$ele/ solutia unei
eadari de sub ju"ul lui Dumnezeu $rin cunoasterea si ciclicitatea ietii Solutia de iesire
$e care o "aseste #ona este aceea a s$intecarii $ro$riei burti care ar semnifica eadare din
$ro$ria carcera % din $ro$riul destin din $ro$ria ca$tiitate. Drama se termina cu o re$lica
ce su"ereaza increderea $e care i-o da re"asirea sinelui % $entru ca ae "reu sa fii sin"ura %
simbolizand un nou ince$ut- a(azbim noi cuma la luminaa. 9estul final este un elo"iu
adus idei de sinucidere lumina si $urificarea facand $arte din acelasi $lan de re"enerare si
ciclicitate.
4onflict
4onflictul este re$artizat $e doua $lanuri unul fizic si celalalt emotional al constiintei
$ersonajului.4el fizic material este rezultatul nenumaratelor framantari ale constiintei
$ersonajului ce are ca baza si rezultat nenumaratele re$ercursiuni ale unei lumi mesc0ine
si frauduloase condusa de incultura.9estul de sinucidere este mai de "raba ras$unsul
emotional al unei incursiuni in misterele "enezei si mortii $rea $uternice s$re a fi
su$ortate de mintea umana.desi ca orice fiinta umana $ersonajul are dorinta de
cunoastere%uneori ce intrece barierele umanitatii.
4itate de critica
aPoezia lui Marin Sorescu este % in fond % o meditatie trista % insa meditatia imbraca o
0aina de fantezie inselator surazatoarea.7u"en Simion/1
a"luma delicat trista fara cloneria sau sarcasmul altora % e identitatea lui in a "andi ideea
de iata si moartea.<ladimir Streinu/.
#ona deine nu forma biblica de ins$iratie sacra ci ne"ura "nostica a mortii luminata de
demonul cunoasterii