La ignci

Mircea Eliade recunostea inca din adolescenta mi-a placut sa scriu nuvele, povestiri si chiar nuvele
fantastice.Aceasta inclinare spre fabulos se va accentua in urma vastelor sale lecturi si a numeroaselor
calatorii.
El va fi atras mereu de spatiul romanesc si de orasul ucuresti! pentru mine ucurestiul este centrul unei
mitologii inepui"abile. #i in nuvela La tiganci actiunea se petrece in ucuresti avindu-l ca protagonist pe
profesorul de mu"ica $avrilescu. %uvela ilustrea"a o alegorie a mortii sau a drumului spre moarte.
&ntinerariul spiritual al eroului se desfasoara in opt secvente care alcatuiesc nuvela construita cu echilibru si
armonie clasica. Alternea"a planul real cu cel ireal.
#ecventa & 'e(po"itiunea) pre"ita eroul in tramvai, este vorba de $avirescu care se intorcea acasa de la
lectiile de pian date domnisoarei *tilia. &n tramvai se discuta despre bordeiul tigancilor, de e(istenta caruia
se prefac ca se scandali"ea"a barbatii. +entru profesor acesta este un palat cu gradini si nuci pe care el il
vede de trei ori pe saptamina. &si aduce aminte ca a uitat servieta la meditatie si coboara repede ca sa ia
tramvaiul in sens invers. &n aceasta prima secventa autorul introduce citeva leitmotive! caldura mare, biletul,
confesiunea, colonelul Lavrence, bordeiul 'spatiul misterios), Elsa. Asteptind tramvaiul este atras hipnotic
de mirosul amarui al frun"elor de nuc si de nefireasca racoare inci fara sa-si dea seama s-a aflat in fata portii.
#ecventele &&, &&& si &, ale naratiunii de"volta intriga marcata de patrunderea lui $avrilescu la tiganci.
-esfasurarea actiunii se face prin nararea intimplarilor eroului in acest spatiu, visul lui.&ntrind la tiganci este
intimpinat de baba care-i cere trei sute ca sa il lase la bordei, sa-si aleaga o fata. #e intilneste cu trei fete,
trebuind sa identifice pe cea de a treia dar nu reuseste. +ica intr-un vis si apoi se tre"este cu gindul ca trebuie
sa-si recupere"e servieta si se duce la tramvai. Acest nucleu contine mai multe mituri mereu aprofundate in
lucrarile lui Eliade. ordeiul trebuie privit ca un mit al labirintului, un simbol al trecerii dinspre viata spre
moarte. Este un spatiu al initierii in ritualurile mortii. .recerea prin bordei este o trecere dincolo. /ele trei
fete amintesc de ursitori, ele il supun pa $avrilescu unor incercari pe care el nu le poate trece, dansea"a in
0urul lui, ii cer sa o ghiceasca pe tiganca dar el le scapa mereu.+ersona0ul aluneca mereu spre trecut
vorbindu-le despre episoadele cu 1ildegard si Elsa. El nu reuseste sa ghiceasca tiganca nici dupa ultima
incercare. .rebuie sa interpretam acest lucru in sensul ca profanul ratea"a intrarea lui in domeniul sacrului.
Apare o noua tentativa de intrare in real prin mu"ica.
#ecventa &, descrie visul lui $avrilescu. Eroul visea"a ca incearca sa ghiceasca fetele, se pierde in camere
ciudate cu tavane scunde si neregulate, cu peretii usor ondulati, cu paravane tot mai misterioase, cu
coridoare pe care rataceste mereu in sens invers, cu obiecte ce-l terori"ea"a.,isul se termina cu o scena a
luptei lui cu o draperie simbolica. ,isul are mai multe semnificatii.La inceput el apare ca o aspiratie a
eroului sprea o alta realitate alaturi de 1ildegard. Apoi in secventa &, visul devine simbolul cosmarului
traversarii materiei de catre spirit a vietii spre moarte insotita de spaime si sufocari. -raperia ii aparea ca un
giurgiu si-l ingro"ea ca 0ocul straniu al fetelor. 2ocul ielelor propune lui $avrilescu drept proba ghicitul,
simbol al riturilor de initiere in taina mortii, o vama luata sufletului ca o ultima sansa de despartire a
conditiei umane./ifra trei si multiplu de trei este un alt mit al nuvelei care punctea"a momente
semnificative.
#ecventa , ne apropie de punctul culminant al nuvelei pre"entindu-nil pe $avrilescu in incerecarea de a-si
recupera servieta cu partituri. &n strada preoteselor nr. 34 nu mai cunoaste pe nimeni, in locul doamnei
,oitinovici gaseste pe doamna $eorgescu, iar despre *tilia alfa ca plecase acum 4 ani dupa ce se casatorise
cu inventatorul 5rincu. #e intoarce spre casa si in tramvai revin aceleasi obsesii 'portofelul, caldura, etc.).
#ecventa ,& 'punctul culminant) se petrece acasa unde surpri"ele continua. Elsa, sotia lui, plecase in
$ermania la familia ei in urma cu 36 ani, cam de cind aflase ca el a murit. Murise si madam .randafir si
foarte de"amagit se hotareste sa se intoarca la tiganci.
#ecventa ,&& descrie drumul de acasa la tiganci. /alatoria lui se reali"ea"a intr-o atmosfera fantastica,
noaptea cu un persona0 misterios pe care $avrilescu il simte un visator, o fire de artist. Acesta ca un mesager
al mortii il a0uta pe profesor sa a0unga dincolo trecind prin locuri impuse de traditie cum este biserica.
#ecventa ,&&& incepind cu intrarea definitiva a eroului la tiganci unde nimic nu se schimbase. aba il
asteapa, il recunoaste, ii ia vama, ii arata din prag casa cea mare rostind niste cuvinte oraculare! ve"i sa nu
te ratacesti, sa te tii drept pe coridor si sa numeri sapte usi si cind a0ungi la a saptea sa bati de trei ori si sa
spui! eu sunt, m-a trimis baba. #leit de puteri trece prin coridor si se incurca iar, o gaseste pe 1ildegard care
il asteptese ca sa-l conduca pe ultimul drum si ii spune vino cu mine. +ornesc spre padure alunecind
dinspre veghe spre vis, spre moarte du-si de bir0arul enigmatic si de porunca lui 1ildegard! &a-o spre
padure, pe drumul ala mai lung si mina incet. %u ne grabim..-e"nodamintul nuvelei nu aduce iesirea din
ambiguitate. Eroul se e(plica echivoc se intimpla ceva cu mine si nu stiu ce, daca nu te-as fi au"it vorbind
cu bir0arul as crede ca vise".. 5ata il consolea"a la fel de echivoc toti visam, asa incepe, ca intr-un vis..
%uvela intr-o alta interpretare poate sugera aventura artistului case aspira sa-si depaseasca conditia sa
profesionala si sociala a omului care poate atinge absolutul, eternul. #i atunci bordeiul poate fi privit ca
*limpul, o cetate a cunoasterii./onditia materiala precara il impiedica sa-si depaseasca conditia, in lupta sa
ar trebui sa fie tinar dar el este batrin, ar trebui sa fie cura0os dar lui ii e frica mereu, i-ar trebui o dragoste
protectoare dar toti care l-au iubit au disparut. -in aceasta perspectiva nuvela pre"inta drama artistului ratat.
/*ME%.A7&8
+ublicata in 39:9, in volumul! La tiganci si alte povestiri; 'dupa ce aparuse la +aris, in 39<9), nuvela
mentionata a fost caracteri"ata drept o capodopera a fantasticului romanesc; 'Eugen #imion) si se
incadrea"a in pro"a fantastica a lui Mircea Eliade. -in aceeasi categorie de lucrari mai fac parte nuvele ca!
+e strada Mantuleasa;, .inerete fara de tinerete;, 39 trandafiri;, La umbra unui crin;, in curte la
-ionis; si altele.
.oate se caracteri"ea"a printr-un fantastic de tip erudit, tema fundamentala fiind relatia dintre sacru si
profan. -e multe ori, in curgerea fireasca a intamplarilor realului, intervine o ruptura 'situatie neobisnuita,
iesire din timp) care transpune totul in planul fantastic. Actiunea se petrece intr-un spatiu apartinand unei
geografii sacre 'ucurestiul de altadata, cu stra"i si beciuri care ascund mistere, ori muntele care este mai
aproape de cer). +ersona0ele sunt indivi"i comuni; care intra fara voia lor in situatii anormale; 'Eugen
#imion).
.ema nuvelei La tiganci; o constituie moartea ca eveniment, dar si ca mi0loc de recuperare a sacrului.
.itlul este numele unui spatiu, avand doua semnificatii!
-in planul profan este un loc rau famat, despre care vorbesc barbatii din tramvai.
-in planul sacru, este primul stadiu al calatoriei sufletului dupa moarte, drum care, in unele traditii,
cuprinde &nfernul, +urgatoriul si +aradisul.
#tructura!
%uvela La tiganci; este o capodopera a literaturii fantastice romanesti= din insemnarile autorului reiese ca
intentia lui a fost revelarea a doua lumi paralele e(istente in universul cotidian. /u alte cuvinte, e(ista o
realitate vi"ibila, concreta si logica 'pe care o cunoastem cu totii) si o alta realitate 'ascunsa, ilogica,
nestiuta, cunoscuta fragmentar sau deloc de catre persona0e).
-in aceasta conceptie deriva ordonarea actiunii din La tiganci; pe doua planuri antitetice! profan>sacru,
real>fantastic, viata>moarte, timp terestru>timp transcendent.
&n aceeasi ordine de idei, se inscrie si structura compo"itionala a acestei opere! conform opiniei lui #orin
Ale(andrescu, nuvela este alcatuita din opt episoade, marcand un numar simetric de intrari; si iesiri; din
real in ireal. /omentatorul mentionat observa ca aici este vorba de un itinerariu spiritual! ,iata si Moarte,
+rofan si #acru, nuvela fiind 'asa cum sustin si alti comentatori) o alegorie a mortii sau a trecerii spre
moarte.
+e capitole, actiunea trece prin mai multe etape!
/apitolul & pre"inta drumul lui $avrilescu spre casa, cu tramvaiul.
/apitolele &&, &&& si &, se petrec in bordeiul tigancilor, unde apar cele trei fete si are loc visul; profesorului.
/apitolele ,, ,& si ,&& pre"inta ratacirea sufletului prin oras si intoarcerea la bordei cu bir0a-dric.
/apitolul al ,l&&-lea cuprinde reintalnirea cu 1ildegard si plecarea celor doi spre nunta in +aradis.
5antasticul este o categorie estetica, in sensul ca infatisea"a o modificare posibila a frumosului.
Etimologic 'fr. fantasti?ue, lat. phantasticus, gr. phan-tasti@os - privitor la imaginatie;= phantasma -
plasmuire;), termenul denumeste ceea ce este creat de imaginatie, irealul.
-efinit ca intru"iune brusca a misterului in cadrul vietii reale; '+.$. /aste(), fantasticul repre"inta o
ruptura in universul cunoscut, care nu poate fi e(plicata prin legile lumii reale.
La tiganci;, de Mircea Eliade, este o nuvela fiind o lucrare narativa in pro"a, de amploare medie, a carei
actiune se complica progresiv= ca si in alte creatii din aceeasi specie, persona0ul central este puternic reliefat.
&n plus, aceasta creatie pre"inta si unele particularitati care o includ in pro"a fantastica, asa cum re"ulta din
universul operei.
#ubiectul evidentia"a, dintru inceput, e(istenta a doua planuri! profan si sacru 'ultimul fiind reali"at prin
insertia unor mituri).
&ntr-o dupa amia"a torida de vara, un profesor de pian 'pe nume $avrilescu) se indreapta spre casa, venind
de la o meditatie, de pe strada +reoteselor. Astfel, in realitatea profana3 apare primul insemn al sacrului!
numele stra"ii aminteste de vestalele care intretineau focul in templul "eitei ,esta= popasul pe care
$avrilescu il facuse pe aceasta strada poate echivala cu o purificare in vederea unei calatorii; care, in multe
traditii ale lumii, cuprinde &nfernul, +urgatoriul si +aradisul.
&n tramvai, $avrilescu vorbeste cu ceilalti calatori, temele preferate fiind caldura si colonelul LaArence=
numele acestuia din urma, profesorul il au"ise de la niste studenti Boameni culti;, adica initiati) care
povesteau ca, undeva in Arabia, arsita 3-a lovit pe colonel, ca o sabie, in crestet. in termenii mitului,
studentii sunt niste mesageri; care prevestesc apropiata moarte si a lui $avrilescu.
+e masura ce discutia din tramvai se derulea"a, profesorul simte nevoia sa faca marturisiri! +entru pacatele
mele sunt profesor de pian. Cic pentru pacatele mele, adauga incercand sa "ambeasca, pentru ca n-am fost
facut pentru asta. Eu am o fire de artist;.
/um tramvaiul tocmai trecea pe langa gradina unor tiganci, calatorii discuta, oarecum misterios, despre
acest spatiu.
Amintindu-si ca si-a uitat servieta cu partituri la eleva sa *tilia, profesorul coboara cu intentia de a lua
tramvaiul in sens invers= arsita si mirosul de asfalt topit 'pe care le regaseste in strada), il gonesc spre
urmatoarea statie 'la care nu va mai a0unge). /uvintele rostite de $avrilescu '+rea tar"iu;) arata ca timpul
omului si cel al realitatii au devenit neconcordante.
&n acest punct, realul trece in fantastic, intrucat profesorul intra intr-un spatiu in care miraculosul se imbina
cu bi"arul.
$radina tigancilor si bordeiul repre"inta spatii ale fantasticului in care se va produce iesirea din timpul
concret al realitatii.
Atras ire"istibil de gradina racoroasa a tigancilor, $avrilescu intra= aceasta insula; de umbra neasteptata ii
provoaca un infinit sentiment de intensa tristete; ea fiind un spatiu in care iar a stat ceasul; 'apartinand,
prin urmare, eternitatii). Aici isi va cauta profesorul vocatia pierduta 'conditia de creator irosita din pricina
pacatelor sale, cum marturisea el insusi)= si tot aici, amintirea marii lui iubiri pentru 1ildegard il va stapani
ca o chemare.
.recand pe langa baba care pa"ea poarta, $avrilescu intra in bordei = intreaga lui aventura din acest spatiu
intortocheat nu este altceva decat o prelucrare a mitului labirintului. La inceput, profesorul se simte fericit
parca ar fi fost din nou tanar, si toata lumea ar fi fost a lui, si 1ildegard ar fi fost de asemenea a lui;. #tare
e(plicabila, deoarece, din &nfern, 1ildegard 'care murise si se afla in primul stadiu al calatoriei sale) il
atragea in lumea umbrelor.
&ncon0urat de trei fete imbracate in valuri, $avrilescu este supus la o proba initiatica! sa aleaga, din acest trio
'alcatuit dintr-o tiganca, o evreica si o grecoaica), pe cea dintai. /um incercarile lui esuea"a, profesorul
pierde acel ceva; minunat despre care-i vorbeau fetele. in termenii mitului, acesta ar putea insemna trecerea
in alt stadiu 'in +urgatoriu), posibila numai dupa ce sufletul lui se intoarce pe pamant pentru a-si recupera
pacatele, sau, ar putea insemna alegerea unei ursitoare; ca si la nastere.
5recventa cifrei trei 'pretul platit la intrare valorea"a trei lectii de pian, fetele sunt trei, iar ora, in 0ur de trei)
aminteste de basm, specie in care fantasticul este bogat repre"entat.
7atand proba; alegerii fetei, $avrilescu este prins intr-o hora si condus spre acea parte a bordeiului in care
se afla pianul.
-ecorul 'din care profesorul vrea sa scape, inspaimantat de obiectele care-3 alcatuiau) este fantastic!
-escoperea la rastimpuri obiecte pe care ii era greu sa le identifice! unele semanau la inceput cu o ladita,
dar se dovedeau a fi, pipaite mai bine, dovleci uriasi inveliti in broboade= altele, care pareau la inceput perne
sau suluri de divan, deveneau, corect pipaite, mingi, umbrele vechi umplute cu tarate, cosuri de rufe pline de
0urnale...;
Acum se lamuresc si semnificatiile mitologice ale naratiunii! La sfarsitul lecturii, cand simbolistica grava a
povestirii se vede mai limpede, constatam ca baba si fetele trag dupa ele grave umbre mitologice. aba
poate fi /erberul6, vi"itiul - luntrasul /aronD, iar fetele care-si ascund identitatea -+arceleE.; 'E. #imion).
in timpul sederii in bordei, lui $avrilescu ii este sete 'sugestie a dorului dupa apa Lete - aflata in +urgatoriu
si avand menirea de a-3 spala pe om de pacate si de a-3 face sa uite totul).
.re"it cu a0utorul cafelei si dornic sa se intoarca acasa, profesorul constata ca, pe pamant, trecusera mai
multi ani.
-e"orientat, revine la tiganci, unde il astepta 1ildegard 'iubita lui din tinerete) care-3 va conduce in moarte.
+artea finala a nuvelei reuneste mai multe motive! giulgiul, noaptea, tramvaiul, florile funerare, trasura>dric,
ratacirea, visul.
+regatindu-se sa plece din bordeiul tigancilor, $avrilescu este intampinat de aceeasi baba>/erber careia ii
povesteste sen"atia deosebita traita la un moment dat! ...cand m-am va"ut gol, si am simtit draperia
strangandu-se in 0urul meu ca un giulgiu...;
#i baba il pofteste sa bea cafea, dar profesorul refu"a! in termenii mitului, neband destul din apa Lete, el isi
aminteste reperele spatiului profan in care traise= de aici, ratacirea sufletului prin niste locuri care nu-3 mai
primesc! din tramvai este invitat sa coboare, deoarece banii lui erau scosi din u", doamna ,oitinovici
plecase, *tilia se maritase, propria casa 'inchisa si ferecata) este locuita de altcineva.
/ei doispre"ece ani care trecusera de la disparitia pamanteana a lui $avrilescu, constituie o iesire din timp
apartinand fantasticului.
Acum si cea de a doua lume 'in care profesorul traise aproape cinci"eci de ani) ii apare ca fiind bi"ara,
imposibil de inteles 'marca a fantasticului).
#ingurul om dispus sa-3 a0ute este bir0arul-dricar care il invita in trasura 'o alta luntre a lui /aron), adica ii
recuperea"a sufletul ratacitor si i-3 restituie &nfernului.
-rumul trece pe langa o biserica 'unde fusese o inmormantare) si in curtea careia inflorise regina noptii;
'floare al carei nume sugerea"a intunericul)= bir0arul evoca mereu imagini mortuare 'caii imbracati in negru,
dricul, florile funebre) pana cand trasura a0unge la tiganci. -e data aceasta, baba dormea! /erberul nu mai
avea ce pa"i, caci in bordei ramasese numai nemtoaica F mereu trea"a si asteptandu-si iubitul= probabil
celelalte fete; 'suflete) trecusera in +urgatoriu 'cel de al doilea spatiu pomenit de -ante in -ivina
/omedie).
Acum, baba il numeste mu"icant; pe *rfeul care-si pierduse partiturile 'adica isi incheiase misiunea pe
pamant) si coborase, ca si in mit, in &nfern, ca sa-si recupere"e iubita 'pe 1ildegard>Euridice).
.recand de usa a saptea - indicata de baba 'cifra care trimite la numarul "ilelor creatiei divine), $avrilescu
nu-si mai poate recrea iubirea pamanteana= 1ildegard este gasita mult mai departe, si-3 ia in stapanire pe cel
pe care-3 chemase, mereu, din moarte.
Ea il va conduce spre aceeasi trasura, mirata de incapacitatea lui $avrilescu de a intelege ca a murit= in
trasura, cei doi redevin tineri, pentru a putea sa a0unga astfel la ultimul stadiu al drumului - nunta in +aradis.
+ersona0ul principal este reali"at in doua registre! profan si sacru.
&n planul profan. $avrilescu este un barbat de E9 de ani, un om oarecare, sarac si necunoscut. +entru a-si
castiga e(istenta, este nevoit sa dea meditatii, infruntand uneori, vremea potrivnica.
-istrat si uituc, isi lasa partiturile la eleva sa, *tilia ,oitinovici si nu-si gaseste banii.
in tramvai este logoreic, are tendinta sa se confese"e unor necunoscuti si are trei obsesii! colonelul
LaArance, gradina tigancilor si o amintire din studentie.
.reptat, aflam ca acest om isi facuse studiile in $ermania si ca avusese o mare iubire, pe 1ildegard, pe care
o uitase; subit, pentru a se casatori cu Elsa.
.raseul anost al vietii sale 3-a condus la constiinta unei ratari, asa cum reiese din marturisirea sa 'repetata)!
+entru pacatele mele sunt profesor de pian. Cic pentru pacatele mele, adauga incercand sa "ambeasca,
pentru ca n-am fost facut pentru asta. Eu am o fire de artist;.
7eiese ca, in planul sacru. $avrilescu era un *rfeu, deca"ut, pentru greselile sale in Adam 'stramosul
biblic, alungat din 7ai). in termenii lui Mircea Eliade, modestul profesor repre"inta sacrul camuflat in
profan.
#i cum, in lumea reala, $avrilescu traise o amne"ie 'uitan-du-si iubirea si ignorandu-si firea de artist), el
incearca sa-si recupere"e statutul.
+urificat prin drumul pe strada +reoteselor > ,estalelor, $avrilescu intra; in spatiul magic al tigancilor,
acolo unde timpul s-a oprit BAtunci sa stii ca iar a stat ceasul; ii spune baba de la usa bordeiului).
in locul timpului, apare aducerea-aminte si incepe intoarcerea in trecut! se simti dintr-o data fericit, parca ar
fi fost din nou tanar si toata lumea ar fi fost a lui si 1ildegard ar fi fost de asemenea a lui;.
&nvitat sa ghiceasca tiganca 'dintre cele trei ursitoare), $avrilescu ratea"a, astfel incat incepe cosmarul!
bordeiul 'cu obiectele lui) devine agresiv, omul imbatraneste brusc, iar giulgiul tine de ritul funerar.
Abia dupa calatoria sufletului in alt timp, profesorul isi recuperea"a, alaturi de iubita lui, conditia de om
paradisiac! ei redevin tineri, adica vesnici, dar intr-o alta lume.
,&&. %otele specifice ale fantasticului eliadesc se releva in toata comple(itatea lor, la o lectura mai atenta. in
termenii lui ."vetan .odorov, in nuvela La tiganci;, miraculosul se imbina cu straniul, alcatuind impreuna
fantasticul pur. Astfel, iesirea din timp, ratacirea in bordeiul tigancilor, intoarcerea pe pamant s.a. tin de
supranatural 'miraculos)= in acelasi timp, drumul prin labirint, teroarea obiectelor care-3 incon0urau pe
$avrilescu, transformarea acestor obiecte in altele, tin de straniu.
* alta nota a fantasticului eliadesc o constituie insertia mitului 'fie autohton, fie strain)= acest apel la
mitologie ii confera fantasticului un caracter erudit.
-e ce este nuvela La tiganci;, o capodopera;D
Mai intai, pentru ca autorul si-a ales o tema e(istentiala, cu implicatii dramatice pentru fiecare om! moartea
ca eveniment.
in al doilea rand, pentru ca modestul profesor de pian fusese un /reator 'artist) care incearca, in bordei, sa
a0unga la pian, adica incearca sa-si recupere"e conditia si dincolo de moarte. in sfarsit, pentru ca iubirea
nefinali0"ata in viata, se va implini printr-o nunta in eternitate.