La ignci

de Mircea Eliade

Simboluri

La iganci
Fantasticul este ezitarea cuiva , care nu recunoate dect legile naturale,pus fa n fa cu un eveniment n aparen supranatural.(Tzvetan Todorov) Opera La iganci, este o scriere de mare concizine i de un echilibru ce a fost numit pe drept clasic. Prima scen se petrce intr-un banal tramvai i am putea crede c e vorba de obinuite ntmplari citadine.Dar eroul , profesorul de pian Gavrilescu, d semne acute de vistorie, n tramvai vorbind cu Lawrence despre cldura infernal de afar. Este accentuat ambiana fantastic i cum e plasticizat ideea iniial, de un autor ce-i stpnete la perfeciune mijloacele. Chestiunea bordeiului e introdus nu de narator, ci de un personaj episodic, taxatorul de tramvai care se refer la ciudatele case numite la iganci, prin urmare cititorul este avertizat c e ceva neobisnuit. Profesorul circul des prin faa acelui loc ,ntr-o zi i uit servieta cu partituri la Otilia. Autorul a decis s-l dea jos pe erou din tramvai acolo unde trebuie,la ignci. Turmentarea personajului se produce progresiv n staia n care se afl e cuprins de moleeli , i vin n minte ntmplri de demult.Pierde tramvaiul i nainteaz spre grdina misterioas pe lng care trecuse ani de zile , dar care i se revela abia acum. Este ntmpinat de o fat frumoas.Scriitorul este un regizor al fascinantului spectacol , conduce totul din umbr ntr-un perfect crescendo. Mircea Eliade pstreaz legtura cu realitatea imediat, cu plauzibilul n neles curent. De aici rezult ezitarea cititorului , dificultatea de a hotr dac e vorba de o atmosfer pentru un moment nelmurit, fantasticul se mbin cu realul. Gavrilescu pretinde c e un tip riguros, dar se dovedete a fi un vistor cu , unnebun cu micri imprevizibile.Senzaia eroului c i-a pierdut memoria, peisajul are umbr din abunden ,un miros tare de frunze de nuc, sugereaz confuzia acestuia. Pete n casa misterioas, baba , efa bordeiului,i spune c este un artist.Fisurarea operei este situat la capitolul timp , ncperile de la ignci nu sunt doar un loc de plceri , ci un trm n care dimensiunea temporal i spaial se modifc.Pierde noiunea timpului , ncercnd s ghiceasc identitatea fetelor , n lanul amintirilor.

Simboluri
Cnd Gavrilescu decide s plece, descoper c lucrurile s-au schimbat: se duce la doamna Voitinovici s-i ia mapa, dar acolo locuia familia Georgescu. n tramvai i se spune ca bacnotele fuseser scoase din circulatie, n casa sa locuia familia Stnescu, crciumarul Costic l informeaz c Elsa Gavrilescu, soia l ateptase, l cutase dar plecase n Germania de doisprezece ani. Cnd se afla n casa igncilor,i amintea de iubita sa din tineree Hildegard, era confuz, adormea, se trezea. n final, misterioasa Hildegard l ia de mn i i spune c toi vism. Elemente fantastice: domeniul igncilor prezena labirintului cifra trei draperia,moment prevestitor al morii ruperea planului temporal prezena lui Hildegard la fel de tnr final neobinuit,drum spre moarte

Setea

Setea :Profesorul bea din ce n ce mai mult cafea, dei e avertizat s nu consume, este n delir i nu contientizeaz ceea ce face .

Jocul

Jocul fetelor l zpcete pe Gavrilescu , acesta nu ghicete care fat este iganca, ratnd beatitudinea, ce ine de condiia divin, de

transcensent.

Simbol al vietii, labirintul este spatiul tenebros, dar regenerator din trupul marii zeite, forma a imaginarului nascator de excese si proiectie a infinitului. L abirintul ofera posibilitati de alegere, presupune probe, Incercari si ispite, experiente in care ratiunea este inutila. O parabola bine configurata apare in La tiganci, unde Gavrilescu devine prizonierul unui univers labirintic. Intrarea lui in bordeiul cu multe cotloane este asociata cu o regasire, dar sugereaza si sentimentul abandonului care naste revolta. Parasit de cele trei fete ,personajul incearca sa gaseasca drumul cel bun urmarind peretele unui paravan care pare nesfarsit, iar momentul in care apare dincolo de acest paravan, sufocat de caldura se dezbraca. Nuditatea inseamna parasirea formei si individualitatii, conditie pe care Gavrilescu o accepta greu , cu teama si apoi cu resemnare. Gavrilescu impins de frica, inaintand cu prudenta , alergand din instinct , reuseste sa ajunga in ultimul moment intr-un coridor semiluminat, probabil aproape de poarta celeilalte vieti, si capata sansa de a fi imbracat din nou, aproape impotriva vointei sale, dupa cum ii spune baba. Instinctiv, pleaca si rataceste in lumea existentei istorice pentru a se putea intoarce si a regasi paradisul sau nunta cu Hildegard. Experienta lui Gavrilescu echivaleaza cu initierea in moarte, caci a iesi si a intra intr-un labirint este ritual initiatic prin excelenta; si totusi, orice existenta, chiar si ea mai linistita, poate fi asimilata cu inaintarea intr-un labirint . Ratacirea in bordeiul tigancilor contine un mesaj si un avertisment asupra lumii profane, deoarece, intors in realitatea istorica, eroul afla un alt

Baba

Baba poate reprezenta cinele cu dou capete care pzea intrarea n infern, cerberul, un cine cu multe capete, sau Charon Luntraul, ce face trecerea spre dincolo.

Tot o proiectie a labirintului, gradina este un loc de initiere, dar si o imagine traditionala a paradisului de dincolo de moarte. Eliade vorbeste adeseori despre simbolismul gradinilor de vara, ca locuri ale desfasurarii lumesti, in care oamenii se pregatesc fara sa stie pentru intelegerea secretului capital. Betia, cantecul lautaresc in general, petrecerea alaturi de oameni necunoscuti reprezinta in viziunea lui un mod de cunoastere si pregatire.

Ultima ans

Ultima ans : Gavrilescu ncalc toate interdiciile,revine la casa igncilor reprezentnd drumul spre moarte.

Ghicitul

Ghicitul este o vam pe care profesorul o pltete fetelor , act simbolic, reprezentnd o ans dat nainte de moarte celui care niciodat in via nu a reuit s diferenieze esena de aparen.

Mitul

Mitul reprezint setul de credine,ce explic ntr-o manier legendar, imaginar i filosofic,apariia fiinei umane,ca rezultat al svririi actului creator. Mitul eternei reveniri :Gavrilescu este atras de o for interioar s se rentoarc n casa igcilor. Bucuretiul reprezenta pentru Eliade , centrul unei mitologii inepuizabile. Incipitul nuvelei este reprezentat de monologul interior, al profesorului Gavrilescu,n formula autoadresrii,despre ansa omului ntr-o existen nabuitoare .Este nemplinit pe plan sentimental I profesional,autorul i evideniaz temerile,nemulumirile, slbiciunile i obsesiile. Epicul dublu este construit din dou planuri:unul real, i altul ireal , care merg paralel I concomitent pe parcursul ntregii nuvele. Laitmotive:cldura dogoritoare,se confeseaz cltorilor din tramvai ,obsesia colonelului Lawrence , bordeiul igncilor,obsesia vieii banale,biletul. Miturile memoriale suntfapte ancestrale()care au nregistrat psihoze colective.(amintirile cu Hildegard). Mitul ieirii din timp i spaiu :pirea n spaiul igncilor. Mitul labirintului :bordeiul,un simbol al trecerii dinspre via spre moarte Mitul cifrei trei i multiplu de trei puncteaz momente semnificative. n spaiul sacru,la ignci aude muzic. Mituri autohtone :mitul ielelor(fete frumoase ce ademeneau flcii la moarte).

Tramvai

Simbol al lumii moderne dar care se mulumete s-i duc traiul obinuit, banal.

Dric

Grdina igncilor

Paradisul pierdut

Casa igncilor

Gavrilescu

Hildegard

Crcium

Birjar

Bordei

Simboluri

Plria,banii-simbol al lumii reale. Trotuarul-hotar ce desparte cele dou lumi. Nucul ncepe sa dea umbr dup 30-40 ani,cunoatere ,dobndit la maturitate. Teiul-protector al iubirii. Poarta-intrarea n lumea cealalt. Iedera-ciclul vieii i al morii,folosit de Dyonisios pentru a trezi un delir mistic la femeile care i refuzau cultul. Trandafirii in buruieni:iubirea nemplinit. Visul-amestec real i ireal.

Plria-banii

Trotuar

Nucul i teiul

Poarta

Iedera

Trandafirii

Visul

Glossar

Beatitudine: Stare deplin de fericire Transcensent:inaccesibil cunoaterii bazate pe experien, ntrece limitele realitii. Laitmotiv: Motiv ritmic melodic, sau armonic dintro compoziie muzical, care caracterizeaz un personaj i revine ori de cte ori apare personajul. Ancestral: Strmoesc Psihoze: Tulburare mintala, caracterizat printr-o dezorganizare a personalitii, pierderea simului real i transformarea n delir a experienei trite. Citadine: Orean

Bibliografie

Lotreanu, Ion Introducere n opera lui Mircea Eliade , Bucureti, Editura Minerva, 1980, p.167. Foto:www.google.com Repere:www.wikipedia.com Cuvinte necunoscute:www.dexonline.com