O scrisoare pierduta Ion Luca Caragiale

Comedia specia literara a genului

epic in versuri sau in proza in care se
imbina categoria estetica a comicului si
dramaticului cu un conflict puternic ce
declanseaza situatii neasteptate, finalul
fiind de regula fericit.
Comedia de Intamplari derulate intrun ritm alert cu
situatii (de
rasturnari bruste de
intriga)
situatie si cu rezolvari
neasteptate.
Comedia de Prezinta cu scop
moralizator, defecte
moravuri
umane (morale) sau
moravuri sociale.
Comedia de
caractere

Cu accent pe latura
psihologica a
personajelor, infatisand
adesea caractere
(avarul, orgoliosul,
naivul, etc.)

Comicul o categorie estetica avand ca efecte

rasul, declansat de contrastul/nepotrivirea
dintre aparenta si esenta, pretentii si realitate,
asteptari si rezultate.

Comicul
de
situatie

Rasturnarea spectaculoasa de
situatii, prin prezenta
incurcaturilor, a confuziilor.

Comicul Evoca modul de viata al unei

epoci, tabieturile unor familii,
de
moravuri snobismul, incultura, aerele unor
personaje, care pretind apartenenta
la o clasa superioara a societatii.
Comicul Schiteaza tipuri umane avarul,
canalia, familistul, care sunt
de
caractere vizibile prin patima ce-i stapaneste.

Comicul Se refera la modul de expunere al

de limbaj personajelor, demonstrand
incultura prin folosirea gresita a
unor termeni, tautologia, ticurle
verbale, truismele, constructiile
prolixe.
Comicul Farfuridi si Branzovenescu, cuplu
de nume caragialesc al carui nume are
sugestii culinare.

Actiunea este plasata in actele 1 si 2, in anticamera lui Stefan Tipatescu, actul al treilea in
sala cea mare a Primariei, iar ultimul act in gradina lui Zaharia Trahanache.

Actul 1 (expozitiunea) prezinta

personajele Stefan Tipatescu si
Pristanda, care citesc ziarul lui Nae
Catavencu Racnetul Carpatilor si
numara steagurile. Venirea lui
Trahanache cu vestea detinerii
scrisorii de amor de catre adversarul
politic declanseaza conflictul dramatic
principal si constituie intriga
comediei. Convingerea sotului inselat
ca scrisoarea este o plastografie si
temerea acestuia ca Zoe ar putea afla
de machiaverlacul lui Catavencu
sunt de un comic savuros. Naivitatea
(aparenta sau reala) a lui Zaharia
Trahanache, care actioneaza impulsiv
si contradictoriu pentru a smulge
scrisoarea santajistului.

Actul 2 prezinta in prima scena o

alta numaratoare: a voturilor, dar cu
o zi inaintea alegerilor. Se
declanseaza conflictul secundar
reprezentat de grupul FarfuridiBranzovenescu, care se teme de
tradarea prefectului. Daca
Tipatescu ii ceruse lui Pristanda
arestarea lui Catavencu si
perchezitia locuintei pentru a gasi
scrisoarea, Zoe dimpotriva, ordona
eliberarea lui si uzeaza mojloace de
convingere feminine pentru a-l
determina pe Tipatescu sa sustina
candidatura avocatului din opozitie,
in schimbul scrisorii. Cum
prefectul nu accepta compromisul
politic, Zoe ii promite santajistului
sprijinul sau.
Actul 3 (punctul culminant) prezinta
Actul 4 (deznodamantul) aduce
actiunea mutata in sala mare a
rezolvarea conflictului initial
Primariei unde au loc discursurile
pentru ca scrisoarea ajunge iar la
candidatilor Farfuridi si Catavencu, in Zoe, iar Catavencu se supune
cadrul intrunirii electorale. Intre timp, conditiilor ei. Intervine un alt
Trahanache gaseste o polita falsificata personaj, Dandanache, care intrece
de Catavencu pe care intentioneaza s-o prostia si lipsa de onestitate a
foloseasca pentru contra-santaj. Apoi candidatilor locali. Propulsarea lui
anunta in sedinte numele candidatului politica este cauzata de o poveste
sustinut de comitet: Agamita
asemanatoare; si el gasise o
Dandanache. Incercarea lui Catavencu scrisoare compromitatoare. Este
de a vorbi in public despre scrisoare
ales si totul se incheie cu
esueaza din cauza scandalului iscat in festivitatea condusa de Catavencu,
sala. In incaierare, Catavencu pierde
unde adversarii se impaca.
palaria cu scrisoarea, gasita pentru a
doua oara de Cetateanul turmentat,
care o duce destinatarei.

Momentele subiectului
1. Expozitiunea in salonul lui 2. Intriga santajarea de catre
Tipatescu, prefectul Ghita Pristanda, Catavencu a clasei politice aflate la
politistul orasului, discuta articolul putere prin surprinderea unui bilet
semnat de Catavencu in Racnetul compromitator, care ar demasca
Carpatilor, apoi despre spionarea adulterul dintre Zoe Trahanache si
adversarilor
politici
din
seara Tipatescu.
precedenta.
3. Desfasurarea actiunilor descrie pe 4. Punctul culminant incaierarea
de o parte eforturile lui Trahanache de din seara primariei, declansata de
a gasi o arma de contrasantaj, pe de Pristanda din ordinul lui Tipatescu, in
alta parte incercarile lui Tipatescu si timpul careia Catavencu pierde palaria
ale Zoei de a recapata scrisoarea in a carei captuseala se afla scrisoarea.
pierduta.
5. Deznodamantul in calitate de fost
postas,
cetateanul
turmentat
ii
returneaza Zoei biletul gasit in palaria
ratacita in incaierare.

Conflictul element esential in constructia subiectului dramatic: consta in

confruntarea dintre doua sau mai multe personaje care au interese sau mentalitati
diferite asupra unei realitati. Se distring doua conflicte in comedie.
Principal intre cele Secundar in sanul Conflicte intre diferite
doua partide politice care partidului aflat la putere, personaje, analizabile in
isi disputa postul de se manifesta temerile de diferite
scene:
deputat, cei aflati la tradare ale lui Farfuridi si Catavencuu si Tipatescu
putere sustinandu-l pe Branzovenescu.
in
confruntarea
din
Farfuridi, iar opozitia pe
salonul prefectului, in
Catavencu.
care Catavencu refuza
toate functiile propuse in
locul celei de deputat.

Comicul de situatie in care

modalitatile de realizare sunt
incurcatura, coincidenta, echivocul,
evolutia inversa si confuzia. Are loc
pierderea scrisorii in momentele-cheie.
Catavencu si Dandanache ajung
canditati prin aceleasi mijloace.
Situatiile in care apare cetateanul
trmenant pot fi interpretate in mai
multe feluri. Se refera in special la
personajele Zoe si Catavencu, iar
Farfuridi si Branzovenescu trec in
tabara cealalta, cetateanul turmentat
duce scrisoarea de la unii la altii,
Dandanache ii confunda pe Tipatescu
si Trahanache.
Comicul de nume arata semnificatia
numelui fiecarui personaj. Zaharia
Trahanache sugereaza zahariseala,
caracterul maleabil, trahanaua fiind o
coca usor de modelat. Agamita
Dandanache are un prenume infantil,
un fel de diminutiv al faimosului nume
Agamemnon, cuceritorul Troiei.
Dandanache este format de la
dandana (incurcatura), ceea ce se
potriveste cu rolul sau in piesa.
Catavencu are un nume explicabil in
mai multe feluri: interjectia cat,
sugerand caracterul sau demagogic, fie
substantivul cata (carlig), care arata
predispozitia de a profita de orice
pentru a-si realiza ambitiile politice,
sau chiar substantivul cataveica
(haina cu doua fete). Farfuridi si
Branzovenescu au un nume care trimit
la domeniul culinar, deci fara vreo
legatura cu politica, ei fiind niste
impostori, profitori. Pristanta are un
nume relevant pentru faptul ca slujeste
dupa interesul personaj, pristandaua
fiind numele unui joc popular, care se
danseaza cand sa stanga, cand la
dreapta.

Comicul de intentie
arata atitudinea
scriitorului fata de
evenimente si fata de
personaje satira
vehementa, tenta
moralizatoare,
obiectivitatea. Totodata,
dincolo de comic se
ascunde tragedia acestei
lumi.

Comicul de limbaj
cuprinde greseli de
vocabular, incalcarea
regulilor gramaticale si
ticurile verbale, iar
modalitatile de realizare
sunt pronuntarile gresite,
etimologie populara
(atribuirea de sensuri
inexistente unor cuvinte
necunoscute), lipsa de
proprietate a termenilor
(folosirea lor incorecta),
contradictia in termeni,
nonsensul, truismele si
proxilitatea. Ca si
exemple avem famelie,
renumeratie,
andrisant. Manopera
inseamna lucru falsificat.

Comicul de caracter
se desfasoara astfel:
demagogul fiind
Catavencu,
Dandanache si
Farfuridi, femeia
cocheta duce la Zoe,
primul amorez fiind
Tipatescu,
incornoratul (barbatul
inselat) il are pe
Trahanache,
functionarul este
Pristanda.