O scrisoare pierduta Ion Luca Caragiale

Comedia specia literara a genului epic in versuri sau in proza in care se

imbina categoria estetica a comicului si dramaticului cu un conflict puternic ce
declanseaza situatii neasteptate, finalul fiind de regula fericit.
Comicul o categorie estetica avand ca efecte rasul, declansat de
contrastul/nepotrivirea dintre aparenta si esenta, pretentii si realitate, asteptari si
rezultate.
Comedia de situatii (de intriga)
Intamplari derulate intr-un ritm alert cu rasturnari bruste de situatie si cu
rezolvari neasteptate.
Comicul de situatie
Rasturnarea spectaculoasa de situatii, prin prezenta incurcaturilor, a confuziilor.
Comedia de moravuri
Prezinta cu scop moralizator, defecte umane (morale) sau moravuri sociale.
Comicul de moravuri
Evoca modul de viata al unei epoci, tabieturile unor familii, snobismul,
incultura, aerele unor personaje, care pretind apartenenta la o clasa superioara a
societatii.
Comedia de caractere
Cu accent pe latura psihologica a personajelor, infatisand adesea caractere
(avarul, orgoliosul, naivul, etc.)
Comicul de caractere
Schiteaza tipuri umane avarul, canalia, familistul, care sunt vizibile prin
patima ce-i stapaneste.
Comicul de limbaj

Se refera la modul de expunere al personajelor, demonstrand incultura prin

folosirea gresita a unor termeni, tautologia, ticurle verbale, truismele,
constructiile prolixe.
Comicul de nume
Farfuridi si Branzovenescu, cuplu caragialesc al carui nume are sugestii
culinare.
Actiunea este plasata in actele 1 si 2, in anticamera lui Stefan Tipatescu, actul al
treilea in sala cea mare a Primariei, iar ultimul act in gradina lui Zaharia
Trahanache.
Actul 1 (expozitiunea) prezinta personajele Stefan Tipatescu si Pristanda, care
citesc ziarul lui Nae Catavencu Racnetul Carpatilor si numara steagurile.
Venirea lui Trahanache cu vestea detinerii scrisorii de amor de catre adversarul
politic declanseaza conflictul dramatic principal si constituie intriga comediei.
Convingerea sotului inselat ca scrisoarea este o plastografie si temerea acestuia
ca Zoe ar putea afla de machiaverlacul lui Catavencu sunt de un comic
savuros. Naivitatea (aparenta sau reala) a lui Zaharia Trahanache, care
actioneaza impulsiv si contradictoriu pentru a smulge scrisoarea santajistului.
Actul 2 prezinta in prima scena o alta numaratoare: a voturilor, dar cu o zi
inaintea alegerilor. Se declanseaza conflictul secundar reprezentat de grupul
Farfuridi-Branzovenescu, care se teme de tradarea prefectului. Daca Tipatescu ii
ceruse lui Pristanda arestarea lui Catavencu si perchezitia locuintei pentru a gasi
scrisoarea, Zoe dimpotriva, ordona eliberarea lui si uzeaza mojloace de
convingere feminine pentru a-l determina pe Tipatescu sa sustina candidatura
avocatului din opozitie, in schimbul scrisorii. Cum prefectul nu accepta
compromisul politic, Zoe ii promite santajistului sprijinul sau.
Actul 3 (punctul culminant) prezinta actiunea mutata in sala mare a Primariei
unde au loc discursurile candidatilor Farfuridi si Catavencu, in cadrul intrunirii
electorale. Intre timp, Trahanache gaseste o polita falsificata de Catavencu pe
care intentioneaza s-o foloseasca pentru contra-santaj. Apoi anunta in sedinte
numele candidatului sustinut de comitet: Agamita
Dandanache. Incercarea lui Catavencu de a vorbi in public despre scrisoare
esueaza din cauza scandalului iscat in sala. In incaierare, Catavencu pierde
palaria cu scrisoarea, gasita pentru a doua oara de Cetateanul turmentat, care o
duce destinatarei.

Actul 4 (deznodamantul) aduce rezolvarea conflictului initial pentru ca

scrisoarea ajunge iar la Zoe, iar Catavencu se supune conditiilor ei. Intervine un
alt personaj, Dandanache, care intrece prostia si lipsa de onestitate a candidatilor
locali. Propulsarea lui politica este cauzata de o poveste asemanatoare; si el
gasise o scrisoare compromitatoare. Este ales si totul se incheie cu festivitatea
condusa de Catavencu, unde adversarii se impaca.
Momentele subiectului
1. Expozitiunea in salonul lui Tipatescu, prefectul Ghita Pristanda, politistul
orasului, discuta articolul semnat de Catavencu in Racnetul Carpatilor, apoi
despre spionarea adversarilor politici din seara precedenta.
2. Intriga santajarea de catre Catavencu a clasei politice aflate la putere prin
surprinderea unui bilet compromitator, care ar demasca adulterul dintre Zoe
Trahanache si Tipatescu.
3. Desfasurarea actiunilor descrie pe de o parte eforturile lui Trahanache de a
gasi o arma de contrasantaj, pe de alta parte incercarile lui Tipatescu si ale Zoei
de a recapata scrisoarea pierduta.
4. Punctul culminant incaierarea din seara primariei, declansata de Pristanda
din ordinul lui Tipatescu, in timpul careia Catavencu pierde palaria in a carei
captuseala se afla scrisoarea.
5. Deznodamantul in calitate de fost postas, cetateanul turmentat ii returneaza
Zoei biletul gasit in palaria ratacita in incaierare.
Conflictul element esential in constructia subiectului dramatic: consta in
confruntarea dintre doua sau mai multe personaje care au interese sau mentalitati
diferite asupra unei realitati. Se distring doua conflicte in comedie.
Principal intre cele doua partide politice care isi disputa postul de deputat, cei
aflati la putere sustinandu-l pe Farfuridi, iar opozitia pe Catavencu.
Secundar in sanul partidului aflat la putere, se manifesta temerile de tradare ale
lui Farfuridi si Branzovenescu.
Conflicte intre diferite personaje, analizabile in diferite scene:
Catavencuu si Tipatescu in confruntarea din salonul prefectului, in care
Catavencu refuza toate functiile propuse in locul celei de deputat.

Comicul de situatie in care modalitatile de realizare sunt incurcatura,

coincidenta, echivocul, evolutia inversa si confuzia. Are loc pierderea scrisorii in
momentele-cheie. Catavencu si Dandanache ajung canditati prin aceleasi
mijloace. Situatiile in care apare cetateanul trmenant pot fi interpretate in mai
multe feluri. Se refera in special la personajele Zoe si Catavencu, iar Farfuridi si
Branzovenescu trec in tabara cealalta, cetateanul turmentat duce scrisoarea de la
unii la altii, Dandanache ii confunda pe Tipatescu si Trahanache.
Comicul de intentie arata atitudinea scriitorului fata de evenimente si fata de
personaje satira vehementa, tenta moralizatoare, obiectivitatea. Totodata,
dincolo de comic se ascunde tragedia acestei lumi.
Comicul de caracter se desfasoara astfel: demagogul fiind Catavencu,
Dandanache si Farfuridi, femeia cocheta duce la Zoe, primul amorez fiind
Tipatescu, incornoratul (barbatul inselat) il are pe Trahanache, functionarul este
Pristanda.
Comicul de nume arata semnificatia numelui fiecarui personaj. Zaharia
Trahanache sugereaza zahariseala, caracterul maleabil, trahanaua fiind o coca
usor de modelat. Agamita Dandanache are un prenume infantil, un fel de
diminutiv al faimosului nume Agamemnon, cuceritorul Troiei. Dandanache
este format de la dandana (incurcatura), ceea ce se potriveste cu rolul sau in
piesa. Catavencu are un nume explicabil in mai multe feluri: interjectia cat,
sugerand caracterul sau demagogic, fie substantivul cata (carlig), care arata
predispozitia de a profita de orice pentru a-si realiza ambitiile politice, sau chiar
substantivul cataveica (haina cu doua fete). Farfuridi si Branzovenescu au un
nume care trimit la domeniul culinar, deci fara vreo legatura cu politica, ei fiind
niste impostori, profitori. Pristanta are un nume relevant pentru faptul ca slujeste
dupa interesul personaj, pristandaua fiind numele unui joc popular, care se
danseaza cand sa stanga, cand la dreapta.
Comicul de limbaj cuprinde greseli de vocabular, incalcarea regulilor
gramaticale si ticurile verbale, iar modalitatile de realizare sunt pronuntarile
gresite, etimologie populara (atribuirea de sensuri inexistente unor cuvinte
necunoscute), lipsa de proprietate a termenilor (folosirea lor incorecta),
contradictia in termeni, nonsensul, truismele si proxilitatea. Ca si exemple avem
famelie, renumeratie, andrisant. Manopera inseamna lucru falsificat.