Prezenţa conflictului dramatic este o altă trăsătură specifică acestui gen literar.

În expoziţiune, autorul pune faţă în faţă două grupări politice adverse: cea de la
putere, condusă de Zaharia Trahanache, şi cea din opoziţie, reprezentată de Nae
Caţavencu. Această situaţie se evidenţiază în schimbul de replici din prima şi a
doua scenă, dintre prefectul judeţului, Ştefan Tipătescu, şi poliţistul Pristanda.

           Conflictul piesei porneşte de la un fapt aparent mărunt, însă cu urmări

foarte mari, care constituie intriga: Zoe Trahanache pierde o scrisoare de
dragoste primită de la Tipătescu, scrisoare care, ajunsă în posesia lui
Caţavencu, devine o armă de santaj. Acesta ameninţa cu publicarea ei în ziarul
"Răcnetul Carpaţilor", în cazul în care nu i se susţine candidatura ca deputat.
          Desfăsurarea acţiunii prezintă o serie de răsturnări de situaţie care
provoaca râsul: Zoe decide să primeasca "târgul", dar Tipătescu pune să fie
arestat Caţavencu, pe care soţia prezidentului îl eliberează; Trahanache
descoperă o polită falsificată cu care Caţavencu ridicase o suma de bani din
avutul statului şi crede că şi scrisoarea este un fals; are loc o mare întrunire
electorală, prilej pentru rostirea de discursuri interminabile prin care aleşii
poporului îşi demonstrează lipsa de cultură şi demagogia.
          Punctul culminant îl constituie momentul în care venerabilul prezident,
domnul Zaharia Trahanache, anunţă numele lui Agamiţa Dandanache, fapt ce
produce o încăierare între cele două grupări politice adverse. Caţavencu pierde
pălăria în captuşeala căreia se află scrisoarea. Cetăţeanul turmentat o regăseşte
şi o returnează "andrisantului".
          Conflictul se rezolvă şi deznodământul ne înfăţisează împăcarea foştilor
rivali politici. Caţavencu este obligat nu numai să renunţe la pretentiile sale, dar
chiar să conducă petrecerea dată în cinstea alegerii lui Agamiţa, candidatul
trimis de la centru.

Actul 3
Actul al 3-lea are ca spatiu de desfasurare aproape in totalitate sala cea mare din primaria
orasului.Prima scena reprezinta discursul lui Farfuridi ajutat de domnul Trahanache sa
restabileasca linistea, insa, in scena 2, Zaharia este asteptat in cabinetul lui iar sedintatrebuie
anulata. Intre timp, grupul lui Catavencu si cel al lui Farfuridi discuta despre alegerile electorale si
se contrazic intre ele, actiunea avand loc in scena 3.In scena 4 , Trahanache este convins de
catre Zoe si Tipatescu sa reinceapa sedinta pentru ca , in scena 5, Catavencu sa ia cuvantul in
fata multimii si sa tina un discurs despre tara.  In scena 7 Trahanache doreste sa anunte numele
candidatului propus de comitetul lor, pe Agamita Dandanache, insa fiind foarte multa galagie ies
cu totii afara.

In actul 3 (punctul culminant), actiunea se muta in sala mare a primariei

unde au loc discursurile candidatilor Farfuridi si Catavencu, in cadrul
intrunirii electorale. Intre timp, Trahanache gaseste o polita falsificata de
Catavencu, pe care intentioneaza s-o foloseasca pentru contrasantaj.
Apoi anunta in sedinta numele candidatului sustinut de comitet: Agamita
Dandanache. Incercarea lui Catavencu de a vorbi in public despre
scrisoare esueaza din cauza scandalului iscat in sala de Pristanda. In
incaierare, Catavencu pierde palaria cu scrisoarea, gasita pentru a doua
oara de Cetateanul turmentat, care o duce destinatarei.

Tipuri de comic + exemple

Mijloacele de realizare a comicului sunt cele ilustrate in comedia
clasica.
Comicul de situatie in care modalitatile de realizare sunt incurcatura,
coincidenta, echivocul, evolutia inversa, interferenta si confuzia. Are loc
pierderea scrisorii in momentele-cheie. Catavencu si Dandanache ajung
candidati prin aceleasi mijloace. Situatiile in care apare cetateanul
turmentat pot fi interpretate in mai multe feluri. Se refera in special la
personajele Zoe si Catavencu, iar Farfuridi si Branzovenescu trec in
tabara cealalta, cetateanul duce scrisoarea de la unii la altii.
Dandanache ii confunda pe Tipatescu si Trahanache.
Comicul de limbaj cuprinde greseli de vocabular, incalcarea regulilor
gramaticale si ticurile verbale, iar modalitatile de realizare sunt
pronuntarile gresite, etimologie populara (atribuirea de sensuri
inexistente unor cuvinte necunoscute), lipsa de proprietate a termenilor
(folosirea lor incorecta), contradictia in termeni, nonsensul, truismele
(adevaruri evidente) si proxilitatea. Ca si exemple avem “famelie”,
“renumeratie”, “andrisant”, “plebicist”. “Capitalist” semnifica locuitor din
capitala, iar “scrofulos” care isi face datoria scrupulos. “Manopera”
inseamna lucru falsificat, liber-schimbist, un om cu idei foarte flexibile.
“Lupte seculare care au dura aproape treizeci de ani”, “12 trecute fix”,
ïndustria romaneasca e sublima, dar lipseste cu desavarsire”, “din doua
una, dati-mi voie, ori sa se revizuiasca, primesc, dar sa nu se schimbe
nimica…”, “un popor care nu merge inainte sta pe loc”, “eu, care familia
mea de la patuzsopt in camera si eu ca rumanul impartial, care va sa
zica, cum am zite, sa traiasca”, “aveti putintica rabdare” (Trahanache),
“curat…” (Pristanda), “n-ai idee, conita mea” (Dandanache).
Comicul de nume (Garabet Ibraileanu) arata semnificatia numelui
fiecarui personaj. Zaharia Trahanache sugereaza zahariseala,
ramolismentul, caracterul maleabil, trahanaua fiind o coca usor de
modelat. Agamita Dandanache are un prenume infantil, un fel de
diminutiv al faimosului nume Agamemnon, cuceritorul Troiei.
“Dandanache” este format de la “dandana” (incurcatura), ceea ce se
potriveste cu rolul sau in piesa. Catavencu are un nume explicabil in
mai multe feluri: terminatia este usor straina, de nume cosmopolit, iar
prima parte trimite fie la interjectia “cat”, sugerand caracterul sau
demagogic, fie la substantivul “cata” (carlig), care arata predispozitia sa
de a profita de orice prilej pentru a-si realiza ambitiile politice, chiar si la
substantivul “cataveica”, haina cu doua fete, ideea releanta pentru firea
sa “liber-schimbista”. Farfuridi si Branzovenescu au un nume care trimit
la domeniul culinar, deci fara legatura cu politica, ei fiind niste impostori,
profitori, politicieni de joasa speta. Pristanda are un nume relevant
pentru faptul ca slujeste dupa interesul personal, “pristandaua” fiind
numele unui joc popular, care se danseaza cand la stanga, cand la
dreapta.
Comicul de caracter (Pompiliu Constantinescu) se desfasoara astfel:
demagogul fiind Catavencu, Dandanache si Farfuridi, femeia cocheta
duce la Zoe, primul amorez fiind Tipatescu, incornoratul (barbatul
inselat) are pe Trahanache, functionarul servil este Pristanda, iar
raisonneur-ul este Branzovenescu.
Comicul de intentie arata atitudinea scriitorului fata de evenimente si
fata de personaje – satira virulenta, tenta moralizatoare, obiectivitatea.
Totodata, dincolo de comic se ascunde tragedia acestei lumi. De astfel,
comedia a fost sursa declarata a teatrului absurdului reprezentat de
Eugen Lovinescu, in special prin limbaj.

Conflicte
Intriga piesei (elementul care declanseaza desfasurarea actiunii si
efectul de ansamblu al textului) porneste de la o intamplare banala:
pierdea unei scrisori intime, compromitatoare pentru reprezentantii locali
ai partidului aflat la putere si gasirea ei de catre adversarul politic, care
o foloseste ca arma de santaj. Acest fapt ridicol starneste o agitatie
nejustificata si se rezolva printr-o impacare generala si neasteptata.
Conflictul dramatic principal consta in confruntarea pentru puterea
politica a doua forte opuse: reprezentantii partidului aflat la putere
(prefectul Stefan Tipatescu, Zaharia Trahanache – presedintele gruparii
locale a partidului si Zoe, sotia acestuia) si gruparea independenta
constituita in jurul lui Nae Catavencu ambitios avocat si proprietar al
ziarului “Racnetul Carpatilor”. Conflictul secundar este reprezentat de
grupul Farfuridi-Branzovenescu, care se teme de tradarea
prefectului. Tensiunea dramatica este sustinuta gradat prin lantul de
evenimente care conduc spre rezolvarea conflictului, in finalul fericit al
piesei: scrisoarea revine la destinatar, Zoe, iar trimisul de la centru,
Agamita Dandanache, este ales deputat. Este utilizata tehnica
amplificarii treptate a conflictului. O serie de procedee
compozitionale (modificarea raporturilor dintre personaje, rastunari
bruste de situatie, introducerea unor elemente surpriza, anticipari,
amanari), mentin tensiunea dramatica la un nivel ridicat, prin
complicarea si multiplicarea situatiilor conflictuale.
Doua personaje secundare au un rol aparte in constructia subiectului si
mentinerea tensiunii dramatice. In fiecare act, in momentele de maxima
tensiune, Cetateanul turmentat intra in scena, avand interventii decisive
in derularea intrigii. El apare ca un instrument al hazardului, fiind cel
care gaseste, din intamplare, in doua randuri scrisoarea, face sa-i
parvina mai intai lui Catavencu si o duce in final ändrisantului”, coana
Joitica. Dandanache este elementul surpriza prin care se realizeaaza
deznodamantul; el rezolva ezitarea scriitorului intre a da mandatul de
deputat prostului Farfuridi sau canaliei Catavencu. Personajul intareste
semnificatia piesei, prin generalizare si ingrosare a trasaturilor,
candidatul trimis de la centru fiind “mai prost ca Farfuridi si mai canalie
decat Catavencu”.

Prin ele autorul caracterizeaza persj indirect si prezinta cadrul in care se

petrece actiunea

 Indicațiile șcenice mai numesc și didascalii .Prin intermediul acestora

autorul caracterizeaza personajele indirect, ne prezinta gesturile,decorul,
mimica personajelor,cadrul in care se petrece actiunea(mai precis, da
informatii pentru cititor).

 Schema argumentarii unui text dramatic:

1.Ipoteza care va fi sustinuta de 2-3 argumente
2.Argumentul 1 
3.Argumentul 2
3. Concluzia
La argumente poti alege trasaturile genului dramatic
1.Personajele textului dramatic comunică prin intermediul dialogului 
2. Operele dramatice au o limitare în timp și în spațiu a acțiunii prezentate
de-a lungul acestora
3.Apare un conflict dramatic, in jurul caruia se va desfasura intreaga actiune
4. O altă modalitate de comunicare este monologul dramatic 
*Rolul monologului este de a dezvalui gandurile personajului si parerile lui despre
ceilalți .
5.Personajele textului dramatic sunt prezentate la inceput cu detalii privind identitatea lor.
6.Alcătuirea textului dramatic: acte și șcene

Citește mai multe pe Brainly.ro - https://brainly.ro/tema/70753#readmore