Comedia O scrisoare pierduta A fost reprezentata pe scena la 13 noiembrie1884 la Tatrul Ntional din Bucureti.

E a treia din cele 4 comedii scrise de autor, O noapte furtunoasa, Conu Leonida fata cu reactiunea, O scrisioare pierduta, Dale Carnavalului Compozitia Alcatuita din 4 acte, cu un nr mare de scene. Tehnica este cea a amplificarii treptate a conflictului, rezultand un gem de complicatii care acumuleaza progresiv alteleca un bulgare de zapada in rostogolire (tehnica bulgarului de zapada) Amplificarea conflictului se realizeaza prin: - intrarile repetate ale Cetateanului turmentat care creeaza o tensiune niciodata rezolvata - evolutia inversa a grupurilor adverse: Catavencu e infrant, desi parea castigat, iar triunghiul TTZ triumfa, desi era in pericol de a pierde - interferenta finala a tuturor personajelor aflate in conflict O serie de procedee compozitionale clasice (modificarea raporturilor dintre personaje, rasturnari bruste de situatie, elemente surpriza, anticipari, amanari) mentin tensiunea dramatica prin complicarea si multiplicarea situatiilor conflictuale Conflictul dramatic - principal: consta in confruntarea pentru putere a doua forte adverse. Pe de-o parte Tipatescu, prefectul judetului, Trahanache, presedintele gruparii locale a partidului de guvernamant si sotia lui Zoe, si pe de alta parte gruparea independenta din jurul lui Nae Catavencu - secundar: este reprezentat de grupul Farfuridi Branzovenescu, care se tem de tradarea prefectului - RELATII temporale si spatiale capitala unui judet de munte, sf. Sec xix ,perioada campaniei electorale,anul 1883, intr-un interval de trei zile Intriga piesei Porneste de la o intamplare banala: pierderea unei scrisori de amor compromitatoare pentru reprezentantii locali ai partidului de la putere si gasirea ei de catre adversarul politic, care o foloseste ca arma de santaj Constructia subiectului E clasica, respectand strict momentele subiectului - Actul I: expozitiunea si intriga - Actul II: dezvoltarea actiunii - Actul III: punctul culminant - Actul IV: dezonadamantul Actul I: Expozitiunea ii prezinta pe tipatescu, prefectul judetului si pe Pristanda, politaiul orasului, care citesc ziarul lui Nae Caravencu, Ragnetul Carpatilor si numara steagurile. Actiunea este plasata si datata strict, se petrece in capitala unui judet de munte, la sfarsitul secolului al IX-lea, in perioada campaniei electorale, intr-un interval de 3 zile. Venirea lui Trahanache cu vestea detinerii scrisorii de amor de catre adversarul politic declanseaza conflictul principal si constituie intriga. Sotul inselat este convins ca scrisoarea e o plastografie si se teme ca Zoe, femeie simtitoare ar putea afla. Naivitatea lui, aparenta sau reala, contrasteaza cu zbuciumul amantilor Tipatescu-Zoe, care actioneaza impulsive, contradictoriu, pentru a smulge scrisoarea santajistului

Actul II: Dezvoltarea actiunii prezinta la inceput o alta numaratoare a voturilor, dar cu o zi inainte de alegeri. Se declanseaza conflictul secundar reprezentat de Farfuridi, Branzovenescu, care se tem de tradare. Daca Tipatescu ii ceruse lui Pristanda arestarea lui Catavencu si perchezitia locuintei pentru a gasi scrisoarea, Zoe dimpotriva ordona eliberarea lui si incearca sa-l convinga pe Tipastescu sa-I sustina acestuia candidatura in schimbul scrisorii. Cum prefectul nu accepta, Zoe ii promite santajistului sprijinul ei. Depesa primita de la centru solicita insa alegerea altui candidat pentru Colegiul al II-lea. Actul III: Punctul culminant muta actiunea in sala mare a primariei unde au loc discursurile candidatilor Farfuridi si Catavencu in cadrul intrunirii electorale. Intre timp, Trahanache gaseste o polita gaseste o polita falsificata de Catavencu pe care intentioneaza sa o foloseasca ca un contrasantaj. Apoi anunta in sedinta numele candidatului sustinut de comitet, Agamita Dandanache. Incercarea lui Catavencu de a vorbi in public despre scrisoare esueaza din cauza scandalului iscat de pristanda. I inchaierare, Catavencu pierde palaria cu scrisoarea, gasita pentru a doua oara de cetateanul turmentat, care o duce destinatarei. Actul IV: Deznodamantul adduce rezolvarea conflictului initial, pentru a scrisoarea ajunge la Zoe, iar Catavencu se supune conditiilor ei. Agamita Dandanache, impus de la centru, a carui evolutie politica fusese generata tot de un santaj, este ales in unanimitate si totul se incheie cu festivitatea condusa de Catavencu, unde adversarii se impaca

1.

2.

3.

4.

Sursele comicului Comicul de situatie: rezulta din fapte neprevazuta, sau din grupuri insolite de personaje. Comicul de situatie sustine tensiunea dramatica si este contruit dupa scheme tipice ale comediei clasice (incurcatura, confuzie, echivoc, revelatii successive, quiproquo, acumulare progresiva, repetitie, evolutie inversa, interferanta): a. Scrisoarea este pierduta si gasita succesiv, rasturnarea de statut a personajelor, evolutia inversa a lui Catavencu, teama exagerata de tradare ale grupului FB, confuziile lui Dandanache care o atribuie pe Zoe cand lui Trahanache, cand lui Tipatescu si interferenta finala a intereselor prin impacarea ridicola a fortelor adverse Comicul de intentie: reiese din atitudinea scriitorului fata de evenimente si oameni. Substanta piesei este supusa unor modalitati diferite de tratare: ironie, umor, sarcasm, grotesc. Scriitorul nusi iarta personajele, le pune in situatii ilare, demonteaza mecanismele lor sufletesti si le reduce adesea la conditia de simple marionette. Personajele mai modeste in pretentii sunt doar ironizate prin limbaj, de ex Pristanda sau Cetateanul turmentat. Catavencu insa este satirizat pentru ca desi e avocat, director de gazeta, aspirant la mandatul de deputat, e snob, incult si demagog. Un singur personaj este grotesc, Agamita Dandanache, mai prost decat Farfuridi si mai canalie decat Catavencu, prin senilitate, prostie, incultura si perfidie Comicul de caracter: In comedia clasica, principalele caractere comice sunt: avarul, fanfaronul, orgoliosul, ipocritul, mincinosul, gelosul, laudarosul, pedantul, pacalitorul pacalit, prostul fudul etc. Personajul caracter este rezultatul unui process de generalizare, devenind un exponent al categoriei morale respective. La Caragiale, desi eroii sunt supusi unor tipizari comice, au trasaturi de limbaj si comportament care ii individualizeaza: natura nu lucreaza dupa tipare, ci il toarna pe fiecare dupa calapod deosebit (Caragiale). Prin comical de caracter, dramaturgul reliefeaza defecte general umane: demagogia Catavencu, prostia Farfuridi, servilismul Pristanda, senilitatea Dandanache. Comicul de nume: este o forma prin care autorul sugereaza dominanta de caracter, originea, sau rolul personajelor in desfasurarea evenimentelor. a. Zaharia Trahanache: Zaharia, derivat de la zahar, sugereaza zahariseala, decrepitutinea si ramolismentul; Trahanache e un derivat de la trahana, coca moale. Numele sugereaza fie amanarea, tergiversarea, decrepitudinea, fie faptul ca personajule e maleabil, moderat de interes, de ordinele celor de la centru, sau de Zoe b. Tipatescu: derivat de la tip, sugereaza tipul juneului prim, al amorezului

Catavencu: derivat de la verbul a catai. Sugereaza tipul demagogului latrator, care flecareste, se agita, face orice pentru a-si atinge scopurile. Pe de alta parte, numele poate proveni de la cataveica, haina cu doua fete, sugerand duplicitatea personajului d. Farfuridi si Branzovenescu, nume cu rezonanta culinara, derivata cu sufixe onomastice, grecesti sau romanesti, pentru a indica un amestec specific acestei clientele politice, care indiferent de orgine se bucura de aceleasi avantaje constitutionale. Aluzia culinara sugereaza in acelasi timp, inferioritatea si vulgaritatea e. Pristanda: este numele unui joc moldovenesc, in care se bate pasul pe loc, sugerand siretenia primitiva a personajului si evocand caracterul celui care joaca asa cum i se canta, deci un om servile, slugarnic, obedient f. Agamita Dandanache: Agamita este un derivat cu suffix diminutival de la Agamemnon, cuceritorul Troiei, eroul razboinic a lui Homer, diminutivat el evoca dimpotriva nu gloria, ci decaderea si ramolismentul. Dandanache, derivat de la dandana, sugereaza incurcatura pe care o produce prin aparitia lui 5. Comicul de limbaj: este cu totul remarcabil, cel mai bine realizat in comediile lui Caragiale. Compoarta mai multe aspecte: a. Greseli de vocabular: o pronuntie gresita: famelie, renumeratie, plebicist o etimologie populara: capitalisti (locuitorii capitalei) o lipsa de prorpietate a termenilor: liberschimbist (liber in conceptie) b. incalcarea regulilor gramaticale o contradicitii, lupte seculare care au durat 30 de ani o asociatii incompatibile: industria romana e admirabila, e sublima, dar lipseste cu desavarsire o nonsensul: ori sa se revizuiasca primesc, dar sa nu se schimbe nimic, ori sa nu se revizuiasca si atunci sa se schimbe pe ici pe colo si anume in partile esentiale o truisme: un popor care nu merge inainte sta pe loc c. repetiti, ticuri verbale, care sugereaza automatismul, inertia, alienarea personajelor: aveti putintica rabdare, curat d. interferenta stilurilor: Danadanache, in fata multimii care il aclama, vorbeste peltic, familiar, incoherent 6.Comicul de moravuri satirizeaza moravurile poliitice si de familie ;coruptia politica ,adulterul, triunghiul cunjugal Personaje Caragiale este cel mai mare creator de tipuri din literatura noastra, face concurenta starii civile. Sunt realizate intro viziune clasica, incadrandu-se intr-o tipologie comica, avand o dominanta de caracter. Critica literara a impartit personajele caragialesti in tipuri comice: - incornoratul : Trahanache - amorezul: Tipatescu - cocheta si adulterine: Zoe - demagogul: Catavencu, Farfuridi - cetateanul: Cetateanul turmentat - servitorul: Pristanda Scriitorul depaseste insa cadrul clasic, individualizand personajele prin comportament, limbaj, nume, statut social. Modalitatile de caracterizare sunt specifice genului dramatic: 1. prin actiune, fapte, atitudini, gesturi, eroii isi definesc dimensiunea interioara, de exemplu, Tipatescu reactioneaza impulsive si violent, ordona arestarea fara mandat a lui Catavencu 2. prin intermediul celorlalte personaje: de ex, Trahanache il caracterizeaza pe Tipatescu, bun baiat, dar cam iute, nu face de prefect, Pristanda pe Catavencu, fiecare dezvaluind trasaturi revelatorii 3. prin limbaj, principala modalitatea de individualizare 4. prin nume 5. prin didascalii, care contureaza direct personajul, prin semnificatie in plan moral, gesturi mimica. In lista cu personale de la inceputul piesei, se precizeaza alaturi de nume statutul social, ocupatia,

c.

sau sugereaza apartententa la o tipoligie: de ex Tipatescu, prefectul judetului, Dandanache, vechi luptator de la 48

Zaharia Trahanache 1)Caracterizat direct de catre autor, in lista de personae de la inceputul piesei, precizand numele , statutul, ocupatia, prezidentul comitetului permanent, al comitetului electoral, al comitetului scolar, comitiului agricol si al altor comitate si comitii Ceea ce il singularizeaza este perceptia contradictorie: incornoratul ridicol, naiv, ticait, sau tipul abil care sub masca naivitatii si a ramolismentului accepta din interes adulterul sotiei sale cu prefectul, pentru a-si pastra puterea in judet. Este tipul incornoratului simpatic pentru ca refuza sa creada din interes sau diplomatie in autenticitatea scrisorii de amor. Statutul sau este prezentat inca de la inceput din lista de persoane. Este prezidentul mai multor comitate si comisii, unul din stalpii locali ai partidului de guvernamant. In didascalii, e caracterizat direct de dramaturg, ca un om serios, bine voitor si placid 2)Caracterizarea indirecta, din fapte atitudini predomina. Principala sa caracteristica este ticaiala, fapt sugerat de formula stereotipa Aveti putintica rabdare, rostita in rarele momente de enervare. Venerabilul este calm, imperturbabil, de o viclenie rudimentara, dar eficienta. Stie sa disimuleze si sa genereze intrigi politice. Cand este santajat, nu se agita, ci raspunde cu un cotnrasantaj descoperind polita falsificata de Catavencu Cu abilitate, ii combate pe Farfuridi si Branzovenescu, care il suspectau de tradare. Recunoaste existenta coruptiei la nivelul societatii, O sotietate fara moral, si fara printip va sa zica ca nu le are, dar practica frauda, falsificand listele de alegatori 3)Este caracterizat de alte personaje, Branzovenescu spune despre el, e tare, solid barbat, nu-i dam de rostul secretului, exprimand abilitatea personajului. E respectat si temut chiar de adversarii politici, Catavencu numindu-l venerabilul. 4)Prin autocaracterizare se evidentiaza disimularea, si convingera ca diplomatia inseamna viclenie. Daca umbla el cu machiavelicuri, ii dau eu, n-am umblat in viata mea cu diplomatie 5)Caracterizare prin nume6)Principala modalitate dramatica de caracterizare ete, ca si in cazul altor personaje, limbajul. Deviza lui politica este noi votam pentru candidatul pe care-l pune pe tapet partidul intreg, pentru ca e obedient, servile si interesat. Fraza care ii rezuma principiul de viata este Intr-o sotietate fara moral si fara printip trebuie sa ai si putintica diplomatie. Este neinstruit, incult, stalceste neologismele, se exprima confuz. Limbajul personajului e o sursa permanenta de comic. In aparteu (vb separate cu publicul), isi exprima opinia despre Tipatescu, bun baiat, desptept, cu carte, dar iute, nu face de prefect, iar lui Farfuridi ii vorbeste laudativ de amicul Tipatescu, de opt ani traim impreuna ca fratii 7)Pentru portretizarea personajului se apeleaza la diverse tipuri de comic, caracter, situatie, nume. Personaj principal, Trajanache face parte din triunghiul conjugal, in care face un joc ambiguu. Sub aparenta bonomiei senile, isi ascunde atitudinea corupta in viata politica. Fiind implicat in contrasantaj si in falsificarea listei de alegatori (comic de moravuri, de situatii). Comicul de situatie este evidentiat in scena 4, atul 1, cand vine la Tipatescu, aducandu-I vestea santajului. Comica este convingerea lui ca scrisoarea este un fals si teama ca Zoe sa nu afle de acuzatiile avocatului pentru ca e dama simtitoare. Prin comical de caracter sunt ironizate cele doua componente incompatibile ale caracterului sau, sot inselat si politician abil. 8)relatia cuZoe O relatie complexa; impreuna formeaza familia burgheza a epocii bazata pe aparente, conveniente sociale si lustru de onorabilitate, o familie in care valorile cultivate de cei doi sunt minciuna, ipocrizia, adulterul Chiar daca cei doi au o pozitie sociala privilegiata prin avere si statut politic, ii diferentiaza varsta si caracterul; daca Zaharia e calm, imperturbabil, Zoe trece dela o stare la alta:frica, jubilatie etc.Ea

traieste nu o drama pasionala, ci una conventionala, sociala:are barbat batran si atunci se incurca cu prefectul mai tanar, e amenintata cu dezonoarea si foloseste orice mijloc pt a se salva 9)Scene semnificative actul 1 scenele 3 ,4 Trahanache vine la Tipatescu cu vestea scrisorii de amor pe care o considera o plastografie si se teme ,naiv, ca Zoe va afla actul 4 scena 12- Trahanache ii explica lui Dandanache ca luptele politice au fost marsave pt ca au urmarit sa-I dezbine familia, sa-l invrajbeaca cu prefectul iar mijloacele luptei au fost abjecte ; o scrisoare compromitatoare de amor

Demontratia speciei Comedia este o specie a genului dramatic care starneste rasul prin surprinderea unor moravuri, a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate, cu un final fericit. 1 - conflictul comic, este realizat prin contrastul dintre aparenta si esenta si e derizoriu - 2 - Rol de amuzament prin diverse forme de comic - 3 - Personaje schematizate, inferioare din punct de vedere moral, intellectual, social - 4 - Final fericit, deznodamant vessel - 5 - sunt prezente formele comicului, ironie, satira, sarcasm si grotesc - 6 - sunt prezente toate tipurile de comic, situatie, caracter, intentie, limbaj, moravuri si nume - 7 - principalul mod de expunere este dialogul, prin care se realizeaza evolutia actiunii dramatice, sau se definesc relatiile dintre personaje - in dialogul dramatic, un rol important il ocupa mijolacele non-verbale, gestica, mimica, si para-verbale, intonatie, accent, ritm, pauza este prezent, monologul dramatic si apartaeul, interventiil lui Ghita 8 textul are forma schimbului de replici intre personaje si este impartit in acte si scene, are lista de persoane la inceput si didascalii sunt prezente didascaliile narrative, descriptive, explicative