Nuvela La tiganci, de Mircea Eliade apartine prozei fantastice, deoarece tema acestei

opere este iesirea din timp. Personajul principal penduleaza intre real(spatiul bucurestean)
si ireal ( gradina tigancilor, bordeiul si casa cea mare).
a. Nuvela incepe cu o calatorie obisnuita, repetata de 3 ori pe saptamana, de profesorul de
pian, Gavrilescu.
b. l doilea episod marc!eaza intrarea personajului in planul ireal (cand Gavrilescu intra
in bordeiul tigancilor). ici dispar limitele de timp si spatiu. Gavrilescu trebuie sa
g!iceasca tiganca din cele trei " o tiganca, o grecoaica, o evreica. Esueaza, insa, pentru ca
se rataceste in amintire, aducandu#si aminte de logodnica sa din tinerete, $ildegard, pe
care o parasise, insurandu#se cu Elsa.
c. Gavrilescu revine in realitate si constata cu stupoare ca trecusera %& ani. Nu gaseste
nici o e'plicatie pentru nefirescul evenimentelor
d. Personajul se reintoarce la tiganci, in ireal, se reintalneste cu $ildegard si, impreuna
calatoresc spre moarte
(inalul nuvelei este ambiguu, o alta trasatura a fantasticului.
alt exemplu
Prezinta constructia discursului narativ dintr-o nuvela fantastica studiata, prin
referire la doua dintre conceptele operationale din urmatoarea lista: secvente
narative, episod, incipit, final.
Nuvela fantastica" La tiganci, de Mircea Eliade
Secventa narativa ) Parte a unui te't narativ care contine o singura actiune, realizata de
unul sau mai multe personaje. * secventa narativa ar fi calatoria lui Gavrilescu, un
profesor de pian, cu tramvaiul si discutiile din tramvai. * alta secventa narativa este
intrarea personajului in +cealalata lume,, la tiganci, un loc misterios, unde trecerea
timpului este oprita. ceasta secventa cuprinde si testul la care este supus si anume
g!icirea tigancii, pe care, insa, nu il trece. treia secventa narativa o constituie iesirea
din bordeiul tigancilor si calatoria cu tramvaiul. -n acesta secventa, personajul afla ca au
trecut %& ani, dar nu#si da bine seama ce s#a intamplat e'act. .ecventa a patra este
marcata de reintrarea in spatiul misterios al tigancilor, unde Gavrilescu se reintalneste cu
logodnica sa din tinerete, $ildegard.
Finalul este dependent de tipul si dimensiunea te'tului si poate fi inc!is sau desc!is. -n
nuvela +/a tiganci,, de Mircea Eliade, finalul este desc!is, lasand loc interpretarilor.
Misterul si suspansul predomina pe tot parcursul operei si era normal ca autorul sa nu ne
dea nici o e'plicatie a intamplarilor nici in final
alt exemplu
Exemplifica trasaturile prozei fantastice, prin referire la o opera literara studiata
Ex. La tiganci-. Eliade
Fantastic:
#ca si categ. estetica se deosebeste de miraculosul din basm
#daca in basm avem de#a face cu o lume populata de feti frumosi,vrajitoare, zane, in
fantastic sunt invocate aparitii insolite, pline de mister care tulbura sentimentele noastre0
spatial ireal irumpe in mijlocul realitatii celei mai obisnuite instaurand teroare
#tipuri#umoristic, terifiant, grotesc
#atm. sinistra, de groaza ce det. fie moarte fie osandirea eroului
#timpul se dedubleaza, se opreste, se multiplica
#eroul e silit sa traiasca de mai multe ori aceeasi groaza0 pers. nu mai gaseste e'plicatii
logice pt. ceea ce i se intampla
#fantasticul uzeaza de telepatie, de vise premonitorii, spiritism
Proza fantastica:
#proza lui Eliade se caracterizeaza prin alternanata planurilor real#ireal, este tipic
fantastica si reflecta fantasticul propriu#zis (nu ca la 1.1oiculescu f. fabulos)
#epicul dublu e construit din doua planuri" real#ireal care merg parallel si concomitent
#locul act. 2ucuresti este un terit. mistic incarcat de mister in care se consuma aventuri
fantastice si in care trecerea de la real la ireal se realizeaza gradat, aproape insesizabil
#intrarea in spatial edenic al tigancilor rep. o incercare de recuperare a unui timp afectiv"
iubirea pt. $ildegard
#cand intra la tiganci parca ar fi asteptat sa il opreasca cineva si este intampinat de o
neasteptata, nefireasca racoare0 in acest spatiu el intra singur si voluntar3, intrarea se face
nepremeditat
-primeste 2 advertismente %),sa nu bei prea multa cafea, setae de cunoastere a
personajului
&),sa sti ca iar a stat ceasul, in spatial profane timpul se masoara altfel
#bordeiul rep. mitul labirintului ca simbol al trecerii dinspre viata spre moarte0 intrarea se
face treptat, de la sentimentul de frica la cel de fericire
#baba care cere banii la intrarea in bordei poate semnifica 4erberul (paznicul portii
infernului)
#!ora celor 3 fete contureaza dansul ielelelor, dansul ametitor de la care Gavrilescu nu se
poate sustrage si renunta sa se mai impotriveasca0 el nu le poate g!ici pt. ca s#a pierdut in
trecut, rataceste in amintirea tragediei vietii lui0 fetele mai pot fi si preotesele(care oficiau
ritualul mortii in templele antice) sau parcele,ursitoarele
#coerenta univ. concret este destramata prin dereglarea mecanismului temporal(timpul se
opreste, se multiplica)
-anacronismul temporal este subliniat prin urmatoarele lucruri:
#)*tilia nu mai locuia acolo de 5 ani
#)banii se sc!imbasera de un an
#)biletul de tramvai se scumpise de 3#6 ori
#)Elsa plecase in Germania de %& ani
#)vecina 7randafir murise de 8 ani
4are ii sunt spuse de carciumarul 4ostica, dar Gvrilescu pune totul pe seamaunei
confuzii, !otarand sa se intoarca la tiganci pt. a lamuri totul0 este dus de un birjar fost
dricar
-apare cifra 3, cifra mistic, cu puteri magice asupra spiritului" 3 fete, 399 de lei ii cere
baba)3 lectii de pian
-visul este o prima etapa a initierii0 zbuciumul lui de a scapa din draperia care il strangea
ca un giulgiu poate fi cosmarul traversarii meteriei de catre spirit
#initierea lui e greoaie pt. ca se agata de trecut, de viata reala, concreta
-in final apare $ildegard care poate semnifica mitul luntrasului 4aron, iar Gavrilescu
intra intr#o stare superioara a visului +as crede ca visez,
-spatiul la tiganci este o zona crepusculara dintre viata si moarte
-g!icitul#ultima sansa acordata spiritului de a#si recunoaste greselile
#trecerea prin labirint)ispasirea de pacat
#intoarcerea in real este doar a spiritului lui Gavrilescu
#accederea la sacru se poate face doar prin recunoasterea greselilor si prin
iubire))$ildegard nu este doar iubirea vietii lui ci si calauza
#finalul este o alegorie a mortii, pornesc impreuna spre padure pe drumul cel mai lung
+asa incepe totul ca intr#un vis,
#tema#iesirea din timpul si spatial profane, trcerea intr#un timp si spatiu sacru
Prezinta constructia discursului narativ dintr-o nuvela fantastica studiata prin
referire la doua dintre conceptele operationale din urmatoarea lista: secvente
narative, episod, incipit, final
Ex. La tiganci-. Eliade
"ncipit
#este reprezentat de monologul interior al profesorului Gavrilescu :n formula
autoadres;rii, despre <ansa omului :ntr#o e'isten=; :n;bu<itoare
Final
#pers. este supus unei noi :ncerc;ri de a num;ra > u<i, dar se r;t;ce<te din nou :n trecut
constst?nd c; num;r; %@ u<i
#desc!is
#:nt?lnirea cu $ildegard subliniaz; transgresarea timpului prezent)trecutAviitor
#este o alegorie a mor=ii, pornesc am?ndoi spre p;dure pe drumul cel mai lung +a<a
:ncepe totul ca :ntr#un vis,
#Gavrilescu intr; :ntr#o stare superioar; a visului +a< crede c; visez, singura care permite
omului s; accead; :n lumea spiritual;
Secven#e
#5 secven=e epice conform epicului dublu, distribuite simetric cu :ntr;ri <i ie<iri din timp
<i din lumi paralele
#secven=ele -, 1, 1-, 1-- sunt dominate de planul real
--, ---, -1, 1--- sunt dominate de planul ireal