ENIGMA OTILIEI de GEORGE CALINESCU - CARACTERIZAREA PERSONAJELOR

Costache Giurgiuveau este pivotul romanului; psihologia sa de avar, urmarita de

autor, detine frnele actiunii; ea explica si accidentul fatal, iar moartea personajului stinge
actiunea. Avaritia lui mos Costache este indulcita de sentimentul patern pe care, il manifesta
fata de Otilia, un sentiment insa care nu se realizeaza, find anihilat de teama de a se rupe de
averea lui. Mai mult, afectiunea fata de fe!fetita sa apare si ca o compensatie morala pentru
averea mamei Otiliei, pe care si!a insusit!o fara vreo forma legala, fapt ce a cauzat moartea
acesteia si care conditioneaza acum starea materiala a Otiliei. "ropriu!zis, o #una parte din
averea lui mas Costache e averea mamei Otiliei, respectiv a Otiliei, pe care si!a insusit!o prin
drept familial. $n schim#ul acestei averi, el ii da Otiliei afectiunea sa paterna si promisiunea
ca!i va asigura viitorul. %entimentul avaritiei ii terorizeaza viata si!i rapeste li#ertatea de a se
misca omeneste in societate. &e la inceputul romanului, personajul apare in aceasta postura.
'entativa de a nu!l primi pe (elix, desi ii este unchi si tutore ! adica administrator al averii
acestuia pna la majorat ! il defneste ca atare. Mai departe, ciupeste in mod meschin din
veniturile lui (elix, dupa cum il ciupeste si pe "ascalopol la jocul de carti sau trndu!se pe
su# masa dupa o moneda cazuta din #uzunarul acestuia, fara sa simta ridicolul situatiei.
Cumpara material demolat, findca e mai ieftin, sau incearca la mai multe farmacii sa faca o
reteta ca sa vada la care e mai ieftin si sa cstige astfel cteva centime. Mannca cu lacomie
respingatoare la masa oferita de restauratorul chirias caruia ii vnduse cladirea
restaurantului. %cena im#olnavirii su#ite, in care este dez#racat si im#racat ! citata mai sus !
dezvaluie pna unde poate duce teroarea avaritiei care!i anuleaza demnitatea de om.
Oti!ia M"rcu!escu este eroina mea liric) proiec*ia autorului +n afara, tipizarea mea
+n ipostaz) feminin)., -ste cel mai modern personaj al romanului att prin tehnicile de
realizare, ct .i prin pro#lematica sa existen*iala, reprezentnd drama feminit)*ii. (ascinant)
.i imprevizi#il), Otilia se diferen*iaz) de celelalte personaje feminine din literatura romn)
/%a.a Com)ne.teanu din 0ia*a la *ara de &uiliu 1amilrescu .i de Olgu*a din 2a Medeleni de
$onel 'eodoreanu3 prin aceea c) ea se all) permanent +ntr!un proces dinamic, +n continua
devenire. "ortretul fzic sugereaz) tr)s)turile sale morale de delicate*e, tinere*e, farmec,
cochet)rie, distinc*ie, inocen*) .i maturitate4 ... un cap prelung .i tn)r de lata, +nc)rcat de
#ucle, c)znd pn) la umeri. (ata, su#*iric). +m#r)cat) +ntr!o rochie foarte larg) pe poale, dar
strns) tare la mijloc .i cu o mare colerela de daniel) pe umeri, +i +ntinse cu franche*e un #ra*
gol .i delicat.... &efnit) prin felul de a f, prin fapte, afuni, gesturi, vor#e si gnduri, Otilia
este un personaj complex, cu un comportament derutant, find capa#il) de emo*ii puternice,
apoi trecnd #rusc de la o stare la alta, +mpr).tiat) .i vis)toare, deseori dovedind +n mod
surprinz)tor luciditate .i tact. -ste un amestec ciudat de atitudine copil)roas) .i matur) +n
acela.i timp4 alearg) descul*) prin iar#a din curte, se urc) pe stogurile de fn +n 5)r)gan, st)
ca un copil pe genunchii lui "ascalopol, dar este profund lucid) .i matur) atunci cnd +i explic)
lui (elix motivele pentru care ei doi nu se pot c)s)tori, dovedind o autocunoa.lere des)vr.it)
a propriei fri4 -u am un temperament nefericii4 m) plictisesc repede, suf)r cnd sunt
contrariat). Camera Otiliei o defne.te +ntru lotul prin detaliile cu semnifca*ii caracteriale; o
mas) de toalet) cu trei oglinzi mo#ile .i cu multe sertare, . /...3 un scaun rotativ pentru pian,
ceea ce ar putea f interpretat ca sugestie pentru frea ei imprevizi#il) /motivul oglinzilor3.
&ezordinea tinereasc) a lucrurilor aruncate amestecat peste tot /rochii, p)l)rii, pantof,
jurnale de mod) fran*uze.ti, c)r*i, note muzicale, p)pu.i3 trimit c)tre exu#eran*a juvenil),
c)tre un univers spiritual al ascunzi.ului feminin, cum spune autorul. (a*) de (elix are
gesturi familiare, tandre, ce ilustreaz) deseori o grij) matern) pentru el. (inalul romanului
este deschis +n privin*a destinului Otiliei, modernismul personajului constnd .i +n faptul c)
nimeni nu poate dezlega misterul ce se *esuse +n jurul ei, (elix +nsu.i conchiznd c) dup)
at*ia ani, pentru el Otilia r)m)sese o enigm). (otografa pe care o prive.te (elix dezv)luie
o femeie frumoas), cu linii fne, dar nu era Otilia, nu era fata ne#unatic), ci avea un aer de
platitudine feminin), care nu mai sem)na cu imaginea din con.tiin*a lui.-ste cel mai
controversat personaj al romanului, ap)rnd +n opinia personajelor +n mod diferii, strnind
contradic*ii surprinz)toare. Mo. Costaohe o iu#e.te pe Otilica, pe fe!feti*a mea, el find
papa care prime.te de la ea un strop de tinere*e, lumin) .i vioiciune. 6a*ionalul (elix vede +n
Otilia 7 fal) admira#il), superioar), pe care n!o +n*eleg. "ascalopol o prive.te pe Otilia ca pe
femeia +n devenire, cu care are r)#dare, dar fa*) de care nu distinge +ns) ce e patern .i ce e
viril +n dragostea lui pentru ea, o consider) o artist), +l +ncnt) .i +l emo*ioneaz), e ca o
rndunic). "entru %tanic) 6a*iu, Otilia este o femeie cu spirit practic, care .tie ce vrea .i
cum s) se descurce +n via*)4 de.teapt) fat). Aglae o consider) o z)natic), o dezm)*at),
o stricat), care suce.te capul #)ie*ilor de familie, deoarece chiar .i pe 'iti reu.ise s)!l
cucereasc), iar Aurica o ur).te .i o invidiaz) pentru c) are succes la #)r#a*i. Otilia tr)ie.te
drama singur)t)*ii, a viitorului ei am#iguu, departe de mult visata fericire, deoarece orice
fin*) uman) se #ucur).de via*) adev)rata doar c*iva ani4 noi nu tr)im dect cinci!.ase ani.
#e!i$ Si%a, defnii chiar de C)linescu martor .i actor, deschide romanul prin
descrierea casei, privit) prin ochii s)i .i +l +ncheie cu aceea.i imagine a cl)dirii v)zut) din
perspectiva eroziunii timpului. 6omanul pune +n centrul narativ al ac*iunii formarea
personalit)*ii lui (elix, de aceea poate $$ considerai un #ildungsroman. (elix este cel care
introduce cititorul +ntr!o lume necunoscut), de care ia act prin imaginile re8etate +n con.tiin*a
acestui personaj. (elix %ima este ful doctorului losif %ima, de la la.i, care murise .i!9 l)sase +n
grija tutorelui Costache :iurgiuveanu. 'n)rul vine la 5ucure.ti, la unchiul s)u. ca s) urmeze
cursurile facult)*ii de medicin). "ortretul ilustreaz), prin detaliile descrierii, portretul moral al
personajului4 fa*a +i era juvenil) .i prelung), aproape feminin), cu .uvi*e mari de p)r ce!i
c)deau de su# .apc), o#razul de culoare m)slinie, iar nasul de o t)ietur) elenic) +i d)dea
o nota voluntar). Comportamentul, gesturile, atitudinile, faptele, contureaz) +nc) de la
+nceput o fre ra*ional), lucid, cu o mare nevoie de certitdini, o fre analitic) .i un spirit de
o#serva*ie foarte dezvoltat. &e la +nceput simte pentru Otilia o simpatie spontan), care se
transform) +n iu#ire, find chinuit de lupta ce se d) +n su8etul s)u +ntre a crede #rfele clanului
'ulea .i a p)stra o dragoste pur) pentru fat). 99 descump)ne.te comportamentul derutant al
Otiliei, nu!.i poate explica schim#)rile #ru.te de atitudine ale fetei, trecerea ei de la o stare la
alta. "lecarea Otiliei la "aris cu "ascalopol +l dezn)d)jduie.te, +ns) nu renun*) la carier), #a
dimpotriv), e.ecul +n dragoste +l maturizeaz), (elix p)strnd +n amintire o iu#ire romantic),
+n)l*)toare, care!i d) putere, find un corolar al muncii sale. 2ucid .i ra*ional, el +n*elege c)
+ntr!o societate degradat) +n esen*ele ei morale, dragostea nu mai poate f un sentiment pur,
c)s)toria devenind o afacere pentru supravie*uire .i nu o +mplinire a iu#irii. (elix +nsu.i se
c)s)tori +ntr!un chip care se cheam) str)lucit .i intr), prin so*ie, +ntr!un cerc de persoane
in8uente. +n rela*iile cu celelalte personaje, (elix apare ca un intelectual superior, silundu!se
deasupra superfcialit)*ii .i meschin)riei lumii #urgheze, conduendu!se dup) un cod superior
de norme etice4 s)!mi fac o educa*ie de om. 0oi li am#i*ios, nu orgolios. Am#i*ios, a.adar,
+nva*) .i face eforturi deose#ite de a se remarca pe plan profesional. (erm .i tenace,
munce.te cu seriozitate pentru a deveni un nume cunoscut +n medicin), pu#lic) un studiu de
specialitate +ntr!o revist) franceza .i, cu +ndrjire .i preocupare pentru cariera sa, devine
profesor universitar, o autoritate medical), c)s)torindu!se, potrivii am#i*iei sale, cu fata unei
personalit*)i politice a vremii, carc!i asigur) si un statut social superior.
Staic" Ra&iu este tipul arivistului, al parvenitului, +nscris +n galeria lui &inu ")turic),
personajul lui ;icolae (ilimon, find +n acela.i limp .i tipul demagogului, al)turi de ;ae
Ca*avencu al lui $.2.Caragiale. Avocatul f)r) procese , %tanic) provine dintr!o familie
numeroas) care!.i +mp)r*ise diferitele mo.teniri, find produsul societ)*ii +n care tr)ie.te, o
societate +n care #anii reprezint) lotul, +n care c)s)toriile se #azeaz) pe interese materiale, ca
.i cariera, succesul +n via*a politic), respectul .i statutul social, adic) o lume unde 1eul la
care se +nchin) to*i este #anul /5alzac3. "ortretul lui %tanic) 6a*iu, avocat de profesie, dar
f)r) succes +n profesie, este construit, asemenea celorlalte personaje, din detalii fzice cu
semnifca*ii morale, acesla find un #)r#at de o s)n)tate agresiv), cu p)rul mare .i negru,
foarte cre* .i cu musta*) +n chip de musc), +m#r)cat +ntr!un costum de soie!ecrue deschis,
cu o lavalier) +nfoial), semn al dorin*ei sale de a p)rea un om de lume, +n pas cu moda. -l +.i
face apari*ia +n casa lui Costachc :iurgiuveanu, unde se .adunaser) toate personajele
romanului la o partid) de c)r*i, cu scopul de a!9 convinge pe socrul s)u, %imion 'ulea, s)!i dea
dota promis) Olimpiei, pentru ca, la rndul lui, s)!.i respecte promisiunea de a se c)s)tori
legal eu dnsa. :esturile, atitudinea, ac*iunile .i mai ales locvacitatea personajului compun
parvenitul .i demagogul tipic4 %tanic) vor#ea sonor, rotund, cu gest artistic .i declamator,
care a.teapt) cu ner)#dare lovitura cea mare care s!i schim#e cursul vie*ii. &e aceea el nu
se d) +n l)turi de la nimic pentru a deveni #ogat, colporteaz) .tiri, d) sfaturi pe care nu i le
cere nimeni, se amestec) +n cele mai personale ac*iuni ale altora, face promisiuni pe care nici
nu se gnde.te s) le respecte, find mereu +n mi.care, prezent oriunde .i peste lot, agasnd
pe toat) lumea4 informeaz) .i se informeaz), trage sfori cu indiscre*ie .i cu un tupeu
revolt)tor. &otat cu o locvacitate des)vr.it). %tanic) *ine discursuri demagogice despre
orice4 familie, societate, principii morale, li#ertate, religie, cu o u.urin*) ce demonstreaz) c)
nici una din ideile exprimate nu!9 defne.te. %e iluzioneaz) cu marea iu#ire pentru Olimpia, cu
care tr)ie.te +n concu#inaj, spernd c) ea va mo.teni o avere important), faceun calcul de
maestru care nu se uit) la #unurile imediate, ci la cele ce pot decurge mai trziu, dar iu#irea
se stinge, ea nu este femeia potrivit) care s)!9 ajute +n ascensiunea de a deveni un om
important +n societate, prin +m#og)*ire. &e aceea se hot)r).te s) se despart) de ea, deoarece
nici casele promiseOlimpiei de c)tre familie nu +i sunt date de %imion .i, din perfdie
structural), nu se las) descoperit +n adev)ratele motive, ci d) vina pe faptul c) este lipsit de
fericirea paternit)*ii /dup) moartea lui 6eli.or3 .i face parad) de sensi#ilitatea sa, ducnd o
lupt) dureroas) +ntre sentimente .i datorie. $mpostor, volu#il, grosolan, trivial, demagog,
patetic .i n)ucitor de locvace, %tanic) are geniu, adopt) maniere distinse cu Aglac, pe
Aurica o ia +n #ra*e .i o s)ruta viguros. 5un cunosc)tor de oameni, exercit) asupra
interlocutorului o in8uent) puternic), are o capacitate de adapta#ilitate fantastic), este un
actor talentat, jucnd cu fecare alt rol, +n func*ie de interes. $n timpul #olii lui Costachc
:iurgiuveanu, %tanic) +i poveste.te despre decesele unor persoane, cu o vitez) satanic),
+nsp)imntndu!l pe #)trn. <ot)rt s) pun) mna pe averea lui mo. Costache, se furi.eaz)
+n casa acestuia, apare din um#r) cnd nu te a.tep*i, +l descoase cu privire la testament,
pnde.te mereu o ocazie potrivit) .i aceasta se ive.te4 v)znd unde *ine #)trnul #anii. +i fur)
.i!i cauzeaz) astfel moartea4 #a!#anii, pu!punga.ule. ()r) nici un pic de remu.carc, joac)
rolul +ndureratului cel mai p)truns de evlavie, mai ciupe.te ceva #ani din s)cule*ul g)sit de
Aglae, apoi, +m#og)*it, p)r)se.te eu lotul familia 'ulea. %e c)s)tore.te cu :eorgeta, +.i face
frm) de avocatur), patroneaz) tripouri .i cercuri de morl+nomani .i este propulsat de noul s)li
statul social +n via*a politic), devenind o personalitate remarca#il) a acestei societ)*i +n care
nu conteaz) mijloacele de parvenire, ci numai #anii, averea, #og)*ia.
Ag!ae Tu!ea este #a#a a#solut), f)r) cusur +n r)u, a.a cum o caracterizeaz)
=eissman, este sora lui Costache :iurgiuveanu, mama a trei copii4 Olimpia, 'iti .i Aurica .i
so*ia lui %imion 'ulea. "ortretul fzic este detaliat .i are semnifca*ii pentru portretul moral4 cu
p)rul negru piept)nat #ine +ntr!o coafur) japonez), cu fa*a g)l#icioas), cu #uzele su#*iri,
cu nasul +ncovoiat, o#rajii #r)zda*i de cute adnci .i ochii #ul#uca*i ca ai lui mo. Costache,
+mproa.c) ur) .i venin, find mereu invidioas) .i ar*)goas). 2acom) .i o#sedat) de averea lui
Costache, are un singur scop, pe care nu .i!l +mpline.te4 realizarea copiilor ei. M)rginit),
odioas), meschin), +nveninat) +mpotriva Otiliei, Aglae se opune cu t)rie +ncerc)rii fratelui ei
de a +nfa fata4 Ct tr)iesc cu, niciodat). &oar mai sunt legi +n *ara asta, mai sunt tri#unale. +l
dau pe mna parchetului pe Costache, asta!i fac. 2!a ame*ii stricata asta. Cine .tie ce!o />
+ntre ei. &esconsider) orice preocupare intelectual), considernd c) prea mult) carte stric)
min*ile oamncnilor, de aceea +l +n*elege pe 'iti, c)ruia!i curge snge din nas de prea mult)
+nv)*)tur), de.i acesta +mplinise ?? de ani .i r)m)sese repetent mereu, ncrcu.ind s)!.i
termine .coala. :re.e.te profund +n metodele de educa*ie, pe 'ili +l trimite s) se legene@ ca s)
se lini.teasc), amplifendu!i astfel #oala psihic), iar pe Aurica o +ndeamn) s!.i g)seasc) un
#)r#at .i s) se m)rite, iu#irea ncintrnd +n calculele sale. "e so*ul ei, de.i #olnav, +l
dispre*uie.te, +l ignor) .i +l a#andoneaz) +ntr!un ospiciu, find total lipsit) de sentimente
umane. O ur).te profund pe Otilia, pe care o dispre*uie.te pentru c) e orfan), o jigne.te
f)r) nici un fel de jen), spunndu!i stricat) .i dezm)*at), dnd!o de exemplu negativ
Auric)i. Autoritar), dar plin) de r)utate fa*) de toat) lumea, anihileaz) personalitatea copiilor
ci, pe care nu!i +n*elege .i care e.ueaz) lamenta#il4 Olimpia e p)r)sit) de %tanic), 'iti cade tot
mai mult +n mania leg)natului, iar Aurica r)mne fat) #)trn). 1grcit) .i rapace, invidioas)
.i plin) de ur), ca sfr.e.te prin a mo.teni o cas) ruinat) .i d)r)p)nat), find +n.elat) de
%tanic), de Costache, de.i instalase +n casa fratelui ci un adev)rat cartier general, organizase
un asediu militar, astfel ca nimeni s) nu poat) scoate nimic din cas), suspectnd pe oricine,
cade ea +ns).i +n *es)tura propriilor intrigi.
Aurica Tu!ea este fata cea mic) a Aglaei, +n antitez) cu feminitatea .i delicate*ea
Otiliei, supus) de la +nceput .i pn) la sfr.it unui automatism psihologic. 2a sosirea sa +n
casa :iurgiuveanu, "clix vede o fat) cam de treizeci de ani, cu ochii proeminen*i ca .i ai
Aglaei, fa*a prelung), sfr.ind +ntr!o #)r#ie ca un ac, cu tmple mari +ncercuite de dou) .iruri
de cozi +mpletite, ar)tnd mult mai +n vrst), deoarece era fardat) strident, are trupul sla# .i
uscat, p)rul r)rit. Avid) dup) #)r#a*i, este o#sedat) de m)riti. .i vede +n oricine un posi#il
pretendent. $nsisten*ele ci insinuoase, comportamentul ei de fat) cuminte pun pe fug) to*i
#)r#a*ii. -ste +ndr)gostit) din principiu, lund +n calcul orice #)r#at a8at +n preajm), pe (elix
care odat) fugi pe poart) repede, +n ora., cnd sim*i c) se ive.te Aurica prin fund, pe
"ascalopol, pe care nu!l +n*elege +n dragostea lui pentru Otilia /ce!o f v)znd "ascalopol la
OtiliaA3. Bra sa se +ndreapt) lot asupra Otiliei, despre care crede, ca .i mama sa, c) .tie s) se
agate de gtul #)r#a*ilor. Bra +i +ntunec) judecata +n asemenea grad, +nct se lanseaz) +n
aprecieri def)im)toare, de#iteaz) invective, devenind nesuferit) .i ar*)goas) "lim#)rile ei pe
Calea 0ictoriei devin din ce +n ce mai dese .i mai rapide, adev)rate raiduri ce denot)
disperarea care este din ce +n ce mai nest)pnit), +.i despleti p)rul /...3 se vopsi .i mai
violent .i!.i +ncepu turneele pe Calea 0ictoriei. 2ipsit) de farmec, de generozitate, de no#le*e,
de delicate*e .i sensi#ilitate, ca seam)n) cu Aglae, devenind acr), rea, ar*)goas), nesuferit).
Titi Tu!ea ! tipul retardatului, este mezinul familiei, un tn)r neputincios, incapa#il de a
gndi ceva creativ. -ste dominat de automatisme, copiaz) note muzicale .i c)r*i po.tale, nu
este +n stare s) +nve*e .i r)mne repetent de mai multe ori, a#andonnd .coala. -ste +ncurajat
de mama sa, Aglae, +n manifest)rile psihice, cnd, a8at +n criz), se leag)n) orc +n .ir. +l
mo.tene.te ereditar pe tat)l s)u, %imion 'ulea, devenind treptat hi fel de apatic .i
dezinteresat de tot ce se petrece +n jurul lui. %e tul#ur) erotic, devenind irasci#il +n preajma
femeilor .i, lipsit total de personalitate, o ascult) pe Aglae .i +n rela*iile amoroase, aceasta
dirijndu!i +ntreaga via*), find autoritatea suprem) cu care le amenin*) pe cei carc!l sup)r)4
0) spun la mamaC
Si%io Tu!ea, so*ul Aglaei, fost mecanic, acum pensionar, devine senil .i
apatic, evolund treptat spre ne#unie. %tarea sa se manifest) prin crize de melancolic sau,
dimpotriv), de agita*ie, devine o#sedat de mncare, se crede $sus <rislos, lucreaz) la
gherghef, toate acestea l)snd!o loial indiferent) pe so*ia lui. ;u are nici un fel de percep*ie a
statutului s)u de tat), nu!.i iu#e.te copiii, iar pe Olimpia nu o recunoa.te drept fica lui.
+nne#une.te, este internat +n ospiciu .i este p)r)sit de +ntreaga familie. ! 2eonida "ascalopol,
mo.ier rafnat, este prezentat cititorilor tot prin ochii lui (elix, cure vede un om cam de vreo
cincizeci de ani, oarecum voluminos, totu.i evitnd impresia de exces, c)rnos la fa*) .i rumen
ca un negustor, +ns) elegant prin fne*ea pielii .i t)ietura englezeasc) a must)*ii c)runte.
"arul rar dar #ine ales +ntr!o c)rare care mergea din mijlocul frun*ii pn) la ceaf), lan*ul greu
de aur cu #reloc la vest), hainele de stof) fn), parfumul discret +n care intra .i o nuan*) de
ta#ac, toate acestea reparau cu des)vr.ire, +n apropiere, neajunsurile vrstei .i ale
corpolen*ei.
Pasca!o'ol este un om generos, rafnat, cu gusturi des)vr.ite, elegant, arc o casa
mo#ilat) cu distinc*ie, cnt) la 8aut, este cultivat .i plin de no#le*e. ;erealizat pe planul
studiilor /fusese student la litere +n :ermania .i la drept +n (ran*a3, +ntruct le a#andonase
cnd +i murise tat)l .i tre#uise s) +ngrijeasc) de mama sa .i de mo.ie .i pe plan matrimonial,
pentru c) fusese c)s)torit cu o femeie de care se desp)r*ise sau r)m)sese v)duv, 2eonida
"ascalopol se consider) un om ratat .i vrea s) se fac) util celor care au nevoie de el. 'r)ie.te
+n prejma Otiliei, pe care o cunoa.te de cnd era mic) .i!i satisface toate dorin*ele .i
capriciile, find un adev)rat tat) pentru orfan). Olilia +l vede ca pe un om de lume, un
#)r#at .ic .i singur, s)racul. Cu timpul, sentimentele lui paterne se schim#), nutrind acum
sentimente de iu#ire pentru tn)ra fermec)toare, ca o rndunic), de.i el +nsu.i recunoa.te
c) nu poate distinge ce e patern .i ce e viril +n rela*ia lui eu Otilia. (iind singur .i #ogat,
neavnd familie, "ascalopol are nevoie de domni.oara Otilia, ea e micul meu vi*iu
sentimental, acceptnd, dac) ar f nevoie .i statutul de p)rinte!, &ac) nu pot f un amant,
r)mn +ntotdeauna un nepre*uit prieten .i p)rinte. &ornic de a avea o familie, el vine
aproape +n fecare sear) +n casa din strada Antim, joac) .i pierde la c)r*i +n favoarea lui mo.
Coslachc, aduce delicatese pentru cina, ra#d) cu distinc*ie r)ut)*ile Aglaei .i 8irturile grote.ti
ale Auric)i, +i pl)te.te lui (elix taxele la Bniversitate, f)r) ca acesta s) .tie.&iscret .i delicat,
"ascalopol este pentru Otilia nu numai un sprijin material, ci .i unul moral, sim*ind din plin
ocrotirea pe care acesta o revars) asupra ei cu no#le*e .i elegan*). Cu aceea.i no#le*e
su8eteasca, atunci cnd +.i d) seama, dup) c*iva ani de c)s)torie, c) nu mai este potrivii
pentru Otilia, +i red) acesteia li#ertatea, ca ea s) poat) deveni nevasta unui conte, a.a
ceva, dintr!un profund sentiment de umanitate s!o las s)!.i petreac) li#er) anii cei mai
frumo.i. $n 9DE?,vor#ind despre direc*ia pe care tre#uie s) o urmeze romanul romnesc,
dac) s) fe #alzacian, stendhalian, tolstoian sau proustian, :eorge Clinescu argumenta c)
tre#uie s) fm ct mai originali, .i ceea ce confer) originalitate unui roman nu este metoda,
ci realismul fundamental, /...3 literatura nu e in leg)tur) cu psihologia, ci cu su8etul uman.