Sunteți pe pagina 1din 14

IONA

de Marin Sorescu
Teme, motive, simboluri si elemente de intertextualitate Poezia lui Marin Sorescu este, n fond , o meditaie trist ,ns meditaia mbrac o hain de fantezie nelator surztoare (Eu en Simion!" luma delicat trist fr clo#neria sau sarcasmul altora, e identitatea lui in a ndi ideea de #ia i moarte ($ladimir Streinu!% Marin Sorescu ( &'()*&'')! este scriitorul romn cel mai re+rezentati# al sfrsitului de secol ,,% Posibil candidat la Premiul -obel, el i*a ilustrat eniul, +rin creaia sa, n toate domeniile literare. +oezie, +roz, dramatur ie, eseistica si critica literara% /esco+erim, in toate acestea, un s+irit stralucitor, un ironist fin si incori ibil, un +oet al +arado0ului , al lucrului comun si in acelasi tim+ +rofund simbolic, un eseisist +lin de #er#a, intr*o e0+resie cu totul +articulara si neaste+tata, un romancier #aloros, desi nee0ersat de a1uns, dar +oate in +rimul rand, un dramatur de talie euro+eana, reflectand in +iesele sale temele si e0+erientele ma1ore ale teatrului secolului ,,% /ramatur ia lui Marin Sorescu este, +robabil, +oarta cea mai lar deschisa de inscriere a creatiei sale in circuitul #alorilor uni#ersale% 2+arut intr*o e+oca inca +lina de clisee ideolo ice, cu +ersona1e schematice, a#and o e0istenta comuna, nutrita numai din lu+ta +entru im+unerea ideilor +olitice ale #remii, teatrul lui Marin Sorescu re+rezinta un efort de sincronizare cu +roblematica dramatur iei euro+ene si readuce in discutie drama destinului uman, e0istenta absurda, mai +uternic marcata la noi de conditiile o+rimante ale re imului totalitar% Marin Sorescu este, indeosebi in ciclul 34a lilieci, creatorul unei lumi fantastice, des+rins din satul romanesc ancestral, cu stri oi, #arcolaci, babe hicitoare si mosne i +reocu+ati de cresterea #acilor si +orcilor, intr*un decor a+roa+e su+rarealist, alcatuit din colibe incon1urate de duzi, de nuci sau +asari, ca in 3toamna +atriarhului a lui 5abriel 5arcia Mar6uez% Este, de altfel, in toata +oezia, un e0+onent al fantasticului cotidian, al asociatiilor lin #istice +arado0ale, al metaforelor, simbolurilor si al +arabolelor +rofunde, care trec si in +iesele sale% 7lasificarile de teatru +oetic, teatru*+arabola, teatru*dezbatere, sunt frec#ente in inter+retarile critice ale o+erei, +oetul insusi fiind inclinat sa acce+te, de +ilda in Extemporal despre mine insumi ( &'8&! , ca teatrul re+rezinta o modalitate mai +otri#ita, mai fa#orabila de +unere in te0t, in 3scena, a ideilor +oetice% 9n acest fel, +iesele de teatru, Iona(&')8!, Paracliserul(&':;!, A treia teapa (&':&!, Matca( &':(!, Exista nervi(&':<!, Raceala(&'8;! sunt +line de conotatii metaforice si filozofice, dar sunt si 3un #uiet de intrebari +use si nerezol#ate, intrebarile ra#e de la sfarsit de mileniu asu+ra e0istentei indi#iduale a omului si a destinului colecti# al omenirii% 3Piesele lui Marin Sorescu, ins+irate din istoria nationala, 3=aceala si 3 2 treia tea+a, au si ele, ca 39ona sau 3Paracliserul, caracterul teatrului sau, adica o structura foarte moderna, bazata +e trans+arenta +arabolei si facultatea acesteia de actualiza ener etic trecutul, dez#aluindu*i intr*un chi+ izbitor, su esti, emblematic, +ermanenele% ( >#idiu S% 7rohmalniceanu ? 2l doilea suflu, Editura 7artea =omaneasca, @ucuresti, &'8', +a % ABB*AB)! Iona, subintitulata tragedie in patru acte de Marin Sorescu, a fost +ublicata in &')8 in re#ista 34uceafarul si face +arte, alaturi de Paracliserul si Matca, dintr*o trilo ie dramatica, intitulata su esti# Setea muntelui de sare. Citlul trilo iei este o metafora care &

su ereaza ideea c setea de ade#ar, de cunoastere si de comunicare sunt cile de care omul are ne#oie +entru a iesi din absurdul #ietii, din automatismul isto#itor al e0istentei, iar cele trei drame care o com+un sunt meditatii*+arabole, realizate +rin ironie% Simbolice +entru titlul #olumului din care fac +arte, dramele 39ona, 3Paracliserul si 3Matca sunt +arabole +e tema destinului uman, +arafraznd trei mituri fundamentale. mitul biblic (39ona!, mitul mesterului Manole (3Paracliserul! si mitul +oto+ului (3Matca!% 39ona, +rima e0+erienta a lui Marin Sorescu, dar decisi#a, in domeniul dramatur iei, +oarta am+renta +uternica a +oeziei si re+rezinta ca+odo+era sa dramatica, unul dintre e#enimentele #ietii noastre teatrale% 9n ea , autorul a simbolizat drama ontolo ica a omului modern (si a omului ca fiinta! aflat sub +uterea destinului orb% 9ns+irata din mitul biblic al omului in hitit de un +este , o+era nu +rezinta o drama indi#iduala ,ci una eneral umana, nascuta din frmntarile si nelinistile fiintei +mntene n faa +ro+riului destin% /e*a lun ul celor +atru tablouri , 9ona d nastere la intero atii e0istentiale ra#e, +ri#itoare la #iata, moarte, sin uratate, destin" +rin aceasta trasatura , ea se incadreaza in teatrul de idei de#enind un ade#arat +oem dramatic al nelinistii metafizice% 9n toate cele +atru acte ale +iesei se aude o sin ura #oce, a lui 9ona, dedublata ns, +entru a sustine un soliloc#iu +lin de #er#a si de substraturi simbolice, +rin care se +ro+a a +rinci+alele idei ale dramei% Minutia cu care sunt decise decorurile, in +artea initiala a fiecarui tablou, creeaza un s+atiu determinant +entru situatia e0istentiala in care se afla +ersona1ul% Marin Sorescu transcrie, in termeni moderni, mitul lui Iona% /rama are la ori ine cunoscutul mit biblic al lui 9ona , fiul lui 2mitai% 9ona este nsrcinat sa +ro+o#aduiasca cu#ntul lui /umnezeu in cetatea -ini#e, caci +acatele omenirii a1unsesera +n la cer% 9ona acce+ta misiunea , dar se raz andeste si se ascunde +e o corabie cu care fu e la Carsis% /umnezeu il +ede+seste +entru nesu+unere , trimitand un #ant ceresc care +ro#oaca o furtuna +e mare% 7orabierii banuiesc fa+tul ca 9ona este cel care a atras mania cereasca , asa ca il arunca in #aluri% /in +orunca di#ina , 9ona este in hitit de un monstru marin si , du+a trei zile si trei no+ti +etrecute in burta +estelui in +ocainta , /omnul a +oruncit +estelui si +estele a #arsat +e 9ona +e uscat%% Subiectul acestei fabule biblice se intalneste in +iesa lui Marin Sorescu numai ca +rete0t, +ersona1ul deosebindu*se de biblicul 9ona +rin aceea ca acesta din urma este in hitit de chit +entru ca #oia sa fu a de o misiune , +e cand eroul lui Sorescu nu s#rsise nici un +acat , se afla nc de la ince+ut in ura +estelui si nici nu are +osibilitatea eliberrii in fa+t% /in intre ul mit, scriitorul nu retine ns dect ideea claustrarii in +antecele unui +este si, cum #om #edea, destinul de sal#ator al omului, al omenirii de fa+t, cu care este n#estit n +ies 9ona% 7hiar +ersona1ul +are sa*si aduca aminte, cu mare reutate, 3+o#estea chitului, semn ca le aturile omului modern cu mitul sunt destul de slabe si intentia lui Marin Sorescu este, in buna masura, alta, de#iata ctre sensurile contem+orane ale dezbaterii e0istentiale% 7u toate acestea, re istrul mitic este +otenat de sensuri simbolice, fa+t ce asi ura, de altfel, +rofunzimea incontestabila a dezbaterii dramatice% Piesa lui Marin Sorescu este, desi ur, si un +rotest fata de conditia umana limitata, un stri at din adancuri contra unui destin nedre+t, com+ensat, in contem+oraneitate, doar de adaosul masi# de artefacte ale ci#ilizatiei moderne% =eflectiile unor filozofi moderni e#ideniaz alienarea omului modern, nsin urat +rintre semenii si, care nu*i +ot fi de nici un a1utor in fata neantului% 9nfluentele lui Deide er, -ietzsche ( 2sa rait*a Earathustra!, Fean*Paul Sartre ( Giinta si -eantul!, 2lbert 7amus ( $ara la 2l er! se fac discret simite n rndurile acestei +rime +iese a lui Marin Sorescu% Su+erci#ilizarea tehnica +oate de#eni o noua barbarie, fiindca +une +e +rimul +lan ad etul tehnic si ne li1eaza omul, fiind inca+abila sa*l transforme intr*o

fiinta mai buna, mai frumoasa, care sa*si de+aseasca +ro+ria conditie% >mul se resemneaza, ca si 9ona, sa traiasca in s+atiul interior al +ro+riei sale ne+utinte, sa nu se mai a#nte in lar ul mrii, inca+abil s +rseasc s+aiul claustrrii din li+sa de resurse si, mai ales, de ideal% 9n aceasta cautare, omul este sin ur. nimeni nu #a misca un de et, +e omenire o doare in fund de soarta ta, s+une 9ona% Gorta omului se macina in inutile +rocese de cunoastere, in le aturi care il infasoara si mai strans in +ro+ria ne+utinta% Structura dramei% Piesa este alcatuita din +atru tablouri, intr*o alternare de afr (9 si 9$! si de inauntru (99 si 999!% 9n mod cu totul a+arte, relatiile s+atiale se definesc +rin ima inar, +la1a si burtile +estilor fiind metafore ale e0istentei umane, +recum si +rin s+atiul inchis, +siholo ic al +rota onistului, care isi +une intrebari si isi ras+unde% =elatiile tem+orale reliefeaza, in +rinci+al, +ers+ecti#a discontinua a tim+ului +siholo ic, cel cronolo ic fiind numai un mi1loc artistic de am+lificare a starilor interioare ale +rota onistului% Tema ilustreaza conflictul interior, stri atul tra ic al indi#idului insin urat, care face eforturi dis+erate de a*si re asi identitatea, ne+utinta eroului de a inainta +e calea libertatii si a asumarii +ro+riului destin, ra+ortul dintre indi#id si societate, dintre libertate si necesitate, dintre sens si nonsens, ca +roblematica filozofica e0istentiala% Tema uni#ersurilor inchise, restricti#e, transcrie ade#arul sin uratatii absolute a omului. el este inchis intr*o serie de cutii succesi#e, sur+riza finala inter#enind atunci cand, eliberat din ultima cutie, se trezeste tot in +rima, +rintr* un straniu +roces de metamorfoza% 9luzia unei lumi curate, ne+oluata de no0ele ci#ilizatiei, este data de +rezenta aerului +roas+at al lumilor e0centrice, a+ro+iate de cea e0terioara.2erulH/a, asta e aer%%%Sa nu*mi s+ui ca si cel dinauntru a fost aer% 4umea refuza sa fie frumoasa +entru 9ona, e0+unandu*si uratenia funciara, care #a duce, in cele din urma, la schimbarea ei. 9n curand, hoitul acesta se #a scufunda%%%%%#a lua a+a si%%%% -umai soarele trebuie sal#at, +rins intr* un na#od, dintr*o ire+resibila dorinta de a lua eternitatea in brate. /oar atatH Soarele% Si sa*l +un la sarat, +oate tine mai mult% Actul I il infatiseaza +e 9ona intr*un decor simbolic, modalitate de caracterizare indirecta, scena re+rezentand, 1umatate, o ura de +este, s+re intunecimea careia +ersona1ul sta intors cu s+atele, iar cealalta 1umatate, cerul si a+a, intinse la infinit% 9n cadru se mai afla un ac#ariu, cu cati#a +estisori, semn al s+atiului limitat, dar, de fa+t, si +rimul artifact, +rimul +rodus artificial in acest s+atiu ori inar% Cim+ul aici nu cur e, ecoul insusi nu se aude, nu se mai intoarce, ecoul a murit% 9ona, este, +robabil, omul +rimordial, omul adamic, +us in fata ra#ei ale eri de a ale eri a destinului sau% Sau este omul +rofan, care se intoarce la ori ini, +us din nou sa alea a ca la ince+ut, cautand o alta cale% 4a ince+utul +iesei, 9ona isi caracterizeaza in mod direct +ro+ria situatie e0istentiala, se stri a +e sine, isi +astreaza inca identitatea omului +rofane, dar ecoul nu ii mai ras+unde, ca o in#itaie la uitare, la ntoarcere ctre starea +rimordiala% Mai +astreaz, in constiin, ecourile lumii din care abia s*a retras, l ia enorma a e0istentei (3S se termine cu ala ia +e mareH!, im+erati#ele +arcelarii s+atiului #ital ( Giecare om sa +ri#easca in cercul sauIJK si s tac!, dar #iseaza si la alt s+atiu, la alt destin.2r trebui s +escuim in alt mare, 3+arc +oi s schimbi mareaL% 9ona re+eta ns reseala initiala, +catul biblic, ale e din nou o ocu+atie utilitara, munca si toate cal#arurile ei, #rea sa fie din nou +escar% $iseaza numai +esti, +estele cel mare, simbol al unui ideal +lin de trufie% A pescui, pescuitul re+rezinta moti#ul central al o+erei se +rezinta sub doua as+ecte. omorarea (ca+ti#area! animalului, adica distru erea i norantei, a #anatului, mersul +e urmele lui, fa+t ce re+rezinta cautarea s+irituala si astfel +escuitul echi#aleaza cu intrarea in labirintu in care monstrul e +rins, res+ecti# cu o +roba fundamentala care in multe mituri

a+are ca initiere in taina mortii% Pescuitul re+rezinta un ritual fata de fiinta ratacita, care a +ierdut le atura cu lumea harazita +rin destin% 9n sens +sihanalitic a +escui nseamn si a +ractica un fel de anamneza, a e0tra e un element din inconstient, nu +rin e0+lorare directionata si rationala ci lasand libere fortele s+ontane si adunand a+oi rezultatele obtinute, la intam+lare% 9nconstientul este ancorat si com+arat cu intinderea de a+e, flu#iul, lacul, marea unde stau ascunse bo atii +e care +rin anamneza si +rin analiza acestea #or fi scoase la su+rafata, asacum scoate +escarul +este cu na#odul lui% 9ona re+eta ns +actul biblic , ale e din nou ca ocu+atie utilitara munca si toate cal#arurile ei, #rea sa fie din nou +escar% Pestele este simbolul instinctualitatii, efi ia abisului si simbolul recipientului dublat, caci e#oca ima inea inghititorului inghitit% (5ilbert /urand * 3Structurile antro+olo ice ale ima inarului!% 9n mitul lui 9ona cel in hitit de monstrul ac#atic, burta balenei echi#aleaza cu un loc de recule ere si smerenie" animalele ac#atice sunt +atrunse de forta sacra a abisului si +oarta in ele sensul #ietii +rin armonioasa unduire% 9n folclorul nostru +estele este +us in le atura cu seductia +e care o e0ercita undele a+ei asu+ra fiintei, inoculandu*i dorul de inec% 7um a+ele sunt ascunzisurile dia#olului, +estele a+are uneori ca intru+are a duhurilor necurate care is+itesc fiinta in adancuri% 9ona #iseaza numai +esti, +estele cel mare, simbol al unui ideal uman +lin de trufie% Semnificati#, co+iii, in candoarea lor ori inara, #iseaza numai marea, fr +esti, numai +aradisul, ilimitatul% Acvariul +resent la ince+ut este simbolul marului biblic, este de fa+t tentatia% 9ona este ca+ti# in +ro+riul uni#ers e0istential%, reluand labirintul e0istentei umane, in hitit din nou de +este% Pescarul, ca si #anatorul, re+rezinta fiinta care doreste sa*si incerce fortele +entru a dobandi o e0istenta triumfatoare% 9n literatura noastra conditia +escarului su ereaza confruntarea cu fortele ascunse si adeseori diabolice% Scene de +escuit, cu marinari ce*si az#arle na#oadele, cu +esti +rinsi si trasi in barci, a+ar in sumedenie de mituri, rituri si o+ere de arta% alena ? simbol #enit +e cale culta in literatura noastra, balena re+rezinta un uni#ers inchis% 2sociat mitului lui 9ona, este si un semn al de#enirii, +rin su estia +e care o +ro+une destinul +ersona1ului +ede+sit de /umnezeu% /e fa+t, in literatura romana, ima inea simbolica a burtii de balena a+are mai intai la Eliade, in romanul 3-oa+tea de Sanziene, fiind +reluata de Sorescu in drama 39ona% Po#estea +rofetului in hitit de balena re+rezinta +o#estea fiintei, burta balenei fiind o metafora a e0istentei, in care omul este condamnat la sin uratate si macinare, du+a cum reiese si din dialo ul lui 9ona cu sine insusi, din scrierea soresciana. 3 7e e orizontul acelaLM > burta de +este%M Si du+a burta aceea ce #ineLM 2lt orizont%M 7e e orizontul acelaLM > alta burta de +este% 7a+ti#itatea lui 9ona +resu+une re#enirea la starea de samanta a lumii, ns nu la nucleul intim, ce ascunde marele mister, ci intr*un s+atiu infernal, su+us di erarii, in care materia se transforma, intra in +utrefactie, se descom+une% Sorescu reuneste in drama sa mai multe sensuri, le ate de conditia limitata a fiintei, dar +ersona1ului sau ii li+seste dimensiunea mistica, el nu cauta o cale de eliberare +rin abandon si contem+latie% 9n mitul biblic, burta balenei echi#aleaza cu un loc de recule ere si smerenie" +entru indi#izii alesi, ca+ti#itatea in interiorul unui monstru constituie o e0+erienta mistica, de aceea iesirea din burta balenei nseamn renastere si desfintarea normei tem+orale% >r, +ersona1ul sorescian traieste cu obsesie hamletiana un sin ur sentiment* cel al inchisorii din care #rea sa sca+e, dar cand este liber, isi foloseste libertatea ca sa obser#e alta balena% El #rea libertatea absluta intre limitele +amantesti" nu se andeste la libertatea s+irituala% /e aceea, +arabola lui Sorescu isi indrea+ta sensurile <

mai de raba s+re ideea ca sin uratatea fiintei este de nein#ins" li+sa de comunicare dezechilibreaza si ucide" 9ona acesta sa#arseste de nenumarate ori estul sfartecarii, inct s+intecarea +ro+iei burti este a+roa+e un automatism% El isi cauta iesirea +rintr*o atitudine care se #rea simbolica, #orbeste des+re intoarcerea la ori ini, +are sa fi inteles ca sin ura eliberare +osibila este moartea, dar, de fa+t, se sinucide% Solutia +ersona1ului sorescian #ine oarecum in re+lica la #iziunea lui Eu ene 9onesco des+re limitele e0istentei" in 39m+ro#izatie la 2lmaJ, un +ersona1 al sau s+une. Nu se poate iesi dintr-un cerc vicios dect daca te inchizi in el. Pentru 9onesco, orice incercare de e#adare restran e libertatea si de aceea nici nu trebuie cautata usa% $iseaza +oate si la redobandirea credintei, +estele fiind un simbol al crestinismului inci+ient (la +rimii crestini, in #remea lui -ero, era un fel de semn de recunoastere a celor credinciosi!% Simbolismul balenei tine, in e ala masura, de hau si de +este% 9n 9ndia, a#atarul #ishnuit al +estelui calauzeste corabia +e a+ele +oto+ului% 9n mitul lui 9ona, balena este corabia nssi, +atrunderea lui 9ona in balena constituie intrarea in +erioada de obscuritate, intermediara intre doua stari sau doua modalitati de e0istenta ( 5uenon! 9ona in +antecele balenei nseamn mortea initiatica% 9esirea lui 9ona este sinonima cu rein#ierea, noua nastere, asa cum o arata intr*o maniera deosebit de e0+licita traditia islamica% 9ntr*ade#ar, nun, cea de*a douazeci si noua litera din alfabetul arab nseamn +este, si in s+ecial balena% 9ata de ce +rofetul 9ona, SeNidna Ounus, este numit /hun ? -un% 9n 7abala, ideea de nou nastere, in sens s+iritual se lea a de aceasta litera nun% Gorma nssi a literei in araba simbolizeaza 2rca lui -oe, care +luteste +e a+a% 2ceasta semicircumferinta re+resinta de asemenea o cu+a, care +oate, sub anumite as+ecte sa semnifice matricea% 7onsiderata astfel, ca element +asi# al transmutatiei s+irituale, balena re+rezinta, intr*un anumit sens, fiecare inidi#idualitate in masura in care ea contine ermenul nemuririi in centrul sau, re+rezentat simbolic lan a inima% /ez#oltarea ermenului s+iritual im+lica fa+tul ca fiinta iese din starea sa de indi#iduatie si din mediul cosmic, caruia ii a+artine, asa cum reintoarcerea lui 9ona la #iata coincide cu iesirea din +ntecul balenei% 2ceasta iesire echi#aleaza cu cea a fiintei care iese din +estera initiatica, a carei conca#itate este re+rezentata si de circumferinta literei nun% Marea, acea Ptihna le anatoare ca o +lacenta dulceP, dar PreaP, +are a simboliza li!ertatea, aspiratia omului s+re libertate sau chiar ilu"ia unei li!ertati primare. Marea este un simbol al dinamicii #ietii, al transformarilor si al renasterilor% 2+a in miscare, marea simbolizeaza o stare intermediara intre #irtualitatile inca formale si realitatile formale, o situatie ambi#alenta, care este cea a incertitudinii, a indoielii, a nehotararii, situatie care se +oate incheia bine sau rau% /e aici decur e fa+tul ca marea este deo+otri#a o ima ine a #ietii si a mortii% Pentru mistici, marea simbolizeaza lumea si inima omeneasca in calitate de salas al +atimilor% Qnii o strbat, altii se ineaca in ea% 3Gluctuat nec mer itursimbolizeaza o #iata a itata dar insubmersibila, un om ce ramane si isi +une am+renta asu+ra omenirii +rin +rezenta amintirilor si a anamnezei% Actul al II#lea se +etrece in 3interiorul Pestelui 9, in intuneric, ceea ce el determina +e 9ona sa constate de+rimat ca 3ince+e s fie trziu in mine% Qite, s*a facut intuneric in mana drea+ta si*n salcamul din fata casei% 9ona #orbeste mult, lo osul fiind e0+resia su+ra#ietuirii, 3si*am lasat #orba in amintirea mea ca 3uni#ersul intre sa fie dat lumii de +omana, el a#and aici i+ostaza de calator, e0+lorator +e drumul cunoasterii% > calatorie a carei e0+erienta finala este moartea sau mai bine s+us initierea intr*o noua #iata%

Monolo ul dialo at continua cu +uternice accente filozofice, e0+rimand cele mai #ariate idei e0istentiale, 3de ce trebuie sa se culce toti oamenii la sfarsitul #ietii, ori cu etari cu nuanta sententioasa 3 de ce oamenii isi +ierd tim+ul cu lucruri ce nu le folosesc du+a moarteL% 9ona doreste sa se simta liber, 3fac ce #reau, #orbesc% Sa #edem daca +ot sa si tac% Sa*mi tin ura% -u mi*e frica% Prin intruziune narati#a si flash*bacR, eroul isi aminteste +o#estea chitului, dar aceasta nu*l intereseaza dect in masura in care ar fi ancorata in real, daca ar +utea sti reteta solutiei de iesire din situatia limita, re+rezentata de 3#esnica mistuire a +antecului de +este% 9ona aseste un cutit, semn al libertatii de actiune si constata li+sa de #i ilenta a chitului, a+oi recomanda ca 3ar trebui sa se +una un ratar la intrarea in orice suflet, de unde reiese ideea ca este necesara o selectie lucida a lucrurilor im+ortante in #iata% E0+rima un santa1 sentimental(3daca ma sinucidL! cu 1o#ialitate si intele ere +entru im+rudenta chitului, care e tanar, 3fr e0+erienta, cutitul su erand o #arianta, o cale de iesire din aceasta situatie anormala, 3sunt +rimul +escar +escuit de el% 9n finalul actului, 9ona de#ine #isator si se simte is+itit sa construiasca 3o banca de lemn in mi1locul marii, +e care sa se odihneasca 3+escarusii mai lasi si #antul% 37onstructia randioasa, sin urul lucru bun +e care l*ar fi facut in #iata lui, ar fi 3aceasta banca de lemn a#and 3de 1ur im+re1ur marea, com+arabila cu 3un lacas de stat cu ca+ul in maini in mi1locul sufletului% $utitul si simbolismul acestuia +oate fi a+licat in intre ime ca fiind +rinci+iul acti# modificand materia +asi#a% Simbolul cutitului a fost asociat adeseori cu ideea de e0ecutie, de moarte, de razbunare, de sacrificiu% 7utitul este instrumentul fundamental al sacrificiilor in numeroase +robe initiatice% Pescarusul, du+a un mit al indienilor, era la ince+uturi sta+anul luminii zilei +e care o +azea cu strasnicie, inchisa intr*o cutie, +entru folosinta sa +ersonala% 7orbul, ale carui calitati demiur ice sunt cunoascute, a reusit +rintr*un siretlic sa s+ar a cutia s+re folosul omenirii% @anca de lemn la care #iseaza 9ona +oate fi o sal#are, o iluzie, desi este doar o materializare a subconstientului uman care intotdeauna nu doreste sa se su+una sortii, s+eranta fiind cea care moare ultima% @anca +oate re+rezenta un fel de a0is mundi, lucru ce ne trimite cu andul la ima o mundi ns, in acel moment 9oan era incon1urat de a+a, are de*a face cu un ima o mundi ac#atic% Gacand referire la mitul amintit mai sus +utem #orbi des+re e0+editia or anizata de 7orb in tara +estilor la bordul barcii +escarului ( barca de lumina ! +entru a cuceri focul% Actul al III#lea se desfasoara in 3interiorul Pestelui 99, care in hitise, la randul sau, Pestele 9 in care se afla o 3mica moara de #ant, care +oate sa se in#arteasca sau sa nu se in#arteasca, simbol al zadarniciei, al don6ui1otismului% 9deile asu+ra careia mediteaza 9ona in acest tablou se refera la #iata, la conditia omului in lume, la ciclicitatea e0istentiala a #ietii cu moartea. daca intr*ade#ar sunt mort si*acum se +une +roblema sa #in iar +e lumeL% >amenii sunt co+lesiti de #iata si*si uita 3fratii, +ierd din #edere fa+tul ca sunt semeni si sunt su+usi aceleiasi conditii de muritori, 3ne li1ezi azi, ne li1ezi maine, a1un i sa nu*ti mai #ezi fratele% 3 2ceasta ima ine a lui 9ona in +antecele balenei isi aseste caracteristici in realitateL >rice co+il nascut in chi+ fericit lan a un rau, orice fiu de +escar cu undita a fost uluit asind in +antecele stiucii niste +estisori% Pe malul raului, #azand cum stiuca isi in hite +rada, co+ilul #iseaza fr indoiala la trista finalitate care o marcheaza in chi+ul cel mai lim+ede +e fiinta in hitita% Gorma +orcusorului de a+a, atat de fina in adancul a+elor, il +redestineaza sa traiasca in cele din urma in +antecele altuia% 7ate obiecte au astfel un +rofil astronomicH7ontem+landu*le, ne e0+licam numeroase tentatii morbide% Qn #isator obsedat de in hitire +recum DieronNmus

@osch se 1oaca la nesfarsit cu aceasta ima ine% Pentru a ilustra ma0ima cosmica. in hititi*#a unii +e ceilalti, Maurice 5ossart, in cartea lui des+re @osch, scrie.SS Qn bot enorm in hite un +este care, la randu*i, in hite o mica scrumbie% /oi +escari sunt asezati in +artea din fata a unei barci% @atranul ii s+une co+ilului, aratandu*i aceasta minune.SS 9ata, fiul meu, ce#a ce eu stiu de multa #reme, +estele cel mare il in hite +e cel micTT%S+inoza insusi nu dis+retuieste lim+ezimea acestui a+olo % Gabula. E prins cel care crede ca prinde +oate fi rezumata +rin aceasta ima ine foarte sim+la% SS 7ei care in hit la nesfarsit, cei care sunt in hititi la nesfarsitTT% 9ata, du+a 5eor es @arbarin, SSde#iza +estisoruluiTT( 5aston @achelard * 2+a si #isele! 2+ar doi fi uranti care 3nu scot nici un cu#nt, Pescarul 9 si Pescarul 99, fiecare cu cate o brna in s+ate , +e care o car fr o+rire, surzi si muti ( Mitul lui Sisif. Sisif este eroul absurd% 2cest om, condamnat s urce neincetat o stnc in #rful muntelui si a+oi s i ate+te coborrea, este intruchi+area eroului absurd, conform lui 7amus% =e+o#estind mitul lui Sisif, 7amus creeaz o ima ine e0trem de +uternica cu o for ima inati# care insumeaz intr*un mod emoionant coninutul discuiei intelectuale care o +receda in carte% -i se s+une ca Sisif este eroul absurd 3att prin pasiunile sale cat i prin torturile sale. Dispreul sau fa de zei ura sa fa de moarte i pasiunea sa pentru via i-au adus acea ingrozitoare pedeaps in care intreaga sa fiin este muncit fr nici un rezultat (+%8'!% Sisif este contient de acest blestem, i tocmai in aceasta const tra edia sa% -u e ade#rat c, in tim+ul coborrii, el nutrea s+erana c #a reui totui, c munca sa l #a elibera de chinuri% 9ns Sisif este in mod e#ident contient de dimensiunile +ro+riei sale nefericiri% Cocmai aceast contientizare lucid a destinului su transform chinul su intr*o #ictorie% 2ceasta trebuie s fie o #ictorie deoarece insui 7amus s+une. Ul +rsesc +e Sisif la baza muntelui% 9ntotdeauna cine#a i +oate si din nou +o#ara% 9ns Sisif ne in#a ce inseamn ade#rata fidelitate care nea a zeii si inalt stncile% Vi el de asemenea tra e concluzia c totul este bine% !niversul de acum inainte fr stpn nu "i mai pare nici steril nici inutil. #iecare atom al acelei stnci fiecare col mineral al acelui munte intunecat constituie o lume in sine insui. $upta insi inspre inlimi este suficient pentru a umple inima unui om. %rebuie s ni-l imaginm pe &isif fericit 'p.()*. $iaa i chinul lui Sisif sunt transformate intr*o #ictorie, concentrndu*se asu+ra libertii sale, asu+ra refuzului de a s+era, i asu+ra contiinei absurdului acestei situaii%!, simboliznd oamenii ce*si duc +o#ara data de destin, dar care nici nu se framanta +entru asirea unei moti#atii, totul de#enind rutina% 9ona #orbeste cu ei, dorind sa le intelea a aceasta conditie umila asumata ca o obli atie, 3ati facut #reo intele ere cat trebuie sa ramaneti mancatiL% %m!rele sunt de fa+t oamenii, decazuti, fr lumina interioara conferita de cautarea absolutului, cu care 9ona nu +oate comunica, asa cum nu +oti #orbi cu +ietrele din 1ur% 7onsiderata ima ine a sufletului, umbra re+rezinta duhul omului, un fel de fiinta astrala care isi continua e0istenta si du+a moartea materiala% 2bsurdul nu este nici in om, nici in lume dar este in alaturarea acestora% Qmbra care nu se +roduce si nu se orienteaza nu are e0istenta si nici le e +ro+rie, este simbolul oricarei actiuni care nu*si aseste iz#orul le itim in s+ontaneitate% Qmbrele sunt socotite de multi dre+t o a doua natura a fiintei si este de obicei le ata de moarte% 9n im+aratia mortilor, nu te hranesti dect cu umbra lucrurilor, duci o #iata de umbra% &edu!larea sau dublul, tema si simbol totodata, do#edesc e0istenta unei dorinte de confruntare cu sine, dar si teama de re+etare% =e+rezentarea unor +an lici sau a unor #aluri concentrice in 1urul unui +ersona1 simbolizeaza intemnitarea in s+atiul obstacolelor si al nefericilor, iar daca cercurie sunt deschise ? eliberarea% > dedublare mai a+are si in

cunoasterea sau constiinta de sine, intre eul cunoscator si constient, si sinele cunoscut si inconstient% Sinele din adancuri, nu cel al +erce+tiilor fu iti#e, +oate sa a+ara ca un arheti+ etern ? uneori se materializeaza in +rezenta unui 9n er Pazitor sau un hid care il calauzeste +e tot +arcursul +rocesului de initiere% /ublul +oate sa fie com+lementarul +ersona1ului, ns cel mai adesea re+rezinta ad#ersarul care ini#ita liber la lu+ta, la 1ertfa, la sacrificii% 9n traditiile stra#echi intalnirea cu dublul este un e#eniment nefast, uneori o +re#estire a mortii% $iata aici, inauntru, in s+atiul restricti#, im+us, este +lina de 3umezeala, nu este una sanatoasa s+iritual, benefica si atunci se intreaba 9ona de ce trebuie sa duca oamenii un astfel de trai, 3de ce mai mananca (chitul!, daca n*are conditiiL 9ona de#ine increzator, 3 o scot eu la ca+ intr*un fel si cu asta, nici o ri1a, a+oi sca+a cutitul si se inchi+uie o mare si +uternica un hie, 3ca de la +iciorul lui /umnezeu, o arma cu care ince+e sa s+intece burtile +estilor, des+artind 3interiorul +estelui doi de interiorul +estelui trei% 9ona ramane sin ur cu +ro+ria constiinta, ndind (3 stateam anduri intre i! si actionand solitar in lumea incon1uratoare% 2+ar in acest tablou moti#e literare noi, cu o simbolistica bo ata. emenii, +rezenta ochilor care +ri#esc si cu care dialo heaza interiorizat, refle0i#, intors catre sine% 'emenii sunt un simbol eneral al dualitatii in asemanare si chiar identitate% =e+rezinta ima inea tuturor o+ozitiilor interioare si e0terioare, contrare sau com+lementare , relati#e sau absolute, care se im+linesc intr*o tensiune creatoare% 2tunci cnd simbolizeaza o+ozitiile interne din om, si lu+ta +e care acesta trebuie sa o dea ca sa le de+aseasca, emenii ca+ata o semnificatie sacrificiala. necesitatea unui refuz, a distru erii, a su+unerii, a abandonului unei +arti din sine, in #ederea triumfului celeilalte% 2tunci cand emenii sunt absolut asemanatori acestia e0rima unitatea unei dualitati echilibrate, sau un echilibru recasti at% Ei simbolizeaza armonia interioara obtinuta +rin reducere% >data de+asit, dualismulM dualitatea nu mai este dect un sim+lu 1oc de o linzi, efect al manifestarii% Pe de alta +arte emenii simbolizeaza starea de ambi#alenta a uni#ersului mitic% 5emenii re+rezinta ima inea tuturor o+ozitiilor interioare si e0terioare, contrare sau com+lementare, relati#e sau absolute, care se im+linesc intr*o tensiune creatoare% (c)iul, or an al +erce+tiei #izuale, este in mod firesc si a+roa+e uni#ersal simbolul +erce+tiei intelectuale% Crebuie sa luam in considerare succesi# ochiul fizic, in functia lui de rece+tare a luminii, ochiul frontal ? al treilea ochi al lui Shi#a ? si ochiul inimii, acestia din urma rece+tand amandoi lumina s+irituala% >chiul este de asemenea un echi#alent simbolic al soarelui% 9n mod traditional, ochiul dre+t (soarele! cores+unde acti#itatii si #iitorului, iar ochiul stand ( luna! cores+unde +asi#itatii si trecutului% 2ceasta dualitate face +osibila trecerea de la +erce+tia distincti#a la +erce+tia unificatoare, deci la #iziunea sintetica% $iziunea dualista este si o +erce+tie mentala. sufletul are doi ochi, unul +ri#este tim+ul, celalalt sta intors s+re #esnicie, unul nseamn dra oste, celalalt re+rezinta functia intelectuala% 9ona adreseaza o scrisoare mamei sale, +entru ca 3in #iata lumiie0ista 3o cli+a in care toti oamenii se andesc la mama lor% 7hiar si mortii, fiica la mama, mama la mama, bunica la mamaJ+n se a1un e la o sin ura mama, una imensaJ% /esi i 3s*a intam+lat o mare nenorocire, 9ona iubeste #iata cu 1o#ialitate si tristete, ideea re+etabilitatii e0istentiale a omului fiind su erata +rin ru amintea adresata mamei. 3 Cu nu te s+eria numai din atat si naste*ma mereu, deoarece ne sca+a mereu ce#a in #iata, intotdeauna esentialul% =e+licile se succed cu #ioiciune si amaraciune in acelasi tim+, cu tonuri ra#e sau ironice% 2stfel, +rimind multe scrisori, remarca fa+tul ca 3scriu nenorocitii, scriu, cu s+eranta naufra iatului de a fi sal#at de

cine#a. 3 ct e +amantul de mare, s treac scrisoarea din mana in mana, toti or sa*ti dea dre+tate, dar sa intre in mare du+a tine * nici unul, nsemnnd ca +e nimeni nu intereseaza necazurile tale, te com+atimesc, se uita cu mila, dar nimeni nu face nici cel mai mic est de a te a1uta% Ginalul tabloului ilustreaza o infinitate de ochi care*l +ri#esc, simbolizand nenascutii +e care chitul ii +urta in +antece. 3 7ei nenascuti, +e care*i +urta in +antecIJK si acum cresc de s+aima% IJK $in s+re mine cu urileJscoase din teaca% Ma manancaH% Eliberarea din monotonia e0istentiala +e care o incearca 9ona in actele 99 si 999, #izeaza de+asirea limitelor unei s+ecii mediocre in +reocu+ari, fr o +ers+ecti#a sal#atoare% 7ea mai crunta condamnare este aceea de a nu a#ea #iitor sau de a a#ea unul de radat, de a trai mereu in trecut, in#ins de nostal ii, resemnat, cu tristetea de a#ea toate caile inchise% 9ona este sin ur +rintre semenii lui, +entru ca, du+a esecul constructiei turnului din @abilon, oamenii s*au instrainat, au abandonat idealurile inalte +entru o e0istenta mediocra, fr #iitor, e0celand in uitare, aliniindu*se intr*un lun sir de morti anonime% Pentru a disimula efectele acestui esec ori inar, omul se dedubleaza, se multi+lica la nesfarsit, incercand sa*si creeze o multime de alter* e o*ur menite sa*l sustina in lu+ta iluzorie de recucerire a +aradisului% Se +liaza si se dedubleaza, cum face si 9ona de*a lun ul intre ii +iese% =e+lica lui dis+erata, 7um +ierd tim+uri cu fleacuriH, este o +arafraza la constatarea faulRneriana des+re rostul fiintei umane, acela de fa+tura a itata, z omotoasa, marioneta in bataia #antului istoriei, care isi 1oaca rolul cat tim+ are +utere, ne li1and #iata reala, care acce+ta e0tinctia din su+erstitie, #azand numai moartea celorlalti, nu si +e cea +ro+rie% Pierderea de #reme, irosirea in ol a e0istentei este dominanta acestei lumi, in care fericirea nu #ine niciodata cand trebuie, inchisa in ea nssi, ca intr*o inchisoare% >amenii trebuie s realizeze ca sentimentul absurdului e0ist si c l +ot tri in orice moment% >mul absurd trebuie s ceara s triasc doar cu ceea ce cunoate i s nu includ in ecuaie nimic din ceea este nesi ur% 2ceasta inseamn c tot ceea ce tiu este c eu e0ist, c lumea e0ist, i c sunt muritor Actul al I*#lea il +rezinta +e 9ona in ura 3ultimului +este s+intecat, iar din el se #ede la ince+ut numai 3barba lui lun a si ascutitaIJK ce falfaie afr% =es+ira acum alt aer, 3aer de*al nostru * dens, nu mai #ede marea, ci nisi+ul ca +e 3nasturii #alurilor, dar nu este fericit, +entru ca 3fericirea nu #ine niciodata atunci cand trebuie% Este sin ur in +ustietatea imensa si*si stri a semenii. 3Dei, oameni buniH% 2+ar cei doi +escari care au in s+inare barnele, iar 9ona se intreaba de ce intalneste mereu 3aceeasi oameni, su erand limita omenirii ca+ti#a in lumea in ustata 3+n intr*atataL% >rizontul lui 9ona se reduce la o burta de +este, du+a care zareste 3alt orizont care este 3 o burta de +este urias, a+oi 3un sir nesfarsit de burti% 7a niste eamuri +use unul lan a altul% Meditand asu+ra relatiei dintre om si di#initate, 9ona nu are nici o s+eranta de inaltare, dorind doar un sfat de su+ra#ietuire, 3noi, oamenii, numai atat #rem. un e0em+lu de in#iere, du+ care fiecare se #a duce acasa ca 3sa murim bine, omeneste, ns 3in#ierea se amana% /rama umana este aceea a #ietii a+asatoare, sufocante, din care nimeni nu +oate e#ada in libertate. 3+roblema e daca mai reusesti sa iesi din ce#a, o data ce te*ai nascut% /oamne, cati +esti unul intr*altulH, simbolizand ideea ca in #iata omul are un sir nesfarsit de necazuri, de ne+laceri care uneori se tin lant% Coti oamenii sunt su+usi aceluiasi destin de muritor, toate 3lucrurile sunt +esti% Craim si noi cum +utem inauntru% 9n nai#itatea lui, 9ona #oise sa*si de+aseasca umila conditie, as+irase s+re o e0istenta su+erioara, desi ar fi trebuit sa se o+reasca la un moment dat 3 ca toata lumea, iar nu sa 3tot mer i inainte, sa te ratacesti inainte% 9ona incearca sa*si +rezica 3trecutul, amintirile sunt de+arte, incetosate su erand +arintii, casa co+ilariei, scoala, +o#estile si nu*si +oate identifica +ro+ria #iata, intrebandu*se ce o fi fost 3dracia aceea 3frumoasa si minunata si nenorocita si cara hioasa, formata de ani, +e care am

'

trait*o euL% 9si aminteste numele. 3Eu sunt 9ona% 7onstata ca #iata de +n acum a resit drumul, 3totul e in#ers, dar nu renunta. 3+lec din nou, +e tot +arcursul acestui monolo dialo at 9ona aflandu*se si in i+ostaza de auditoriu% Solutia de iesire +e care o aseste 9ona este aceea a s+intecarii +ro+riei burti care ar semnifica e#adarea din +ro+ria carcera, din +ro+riul destin, din +ro+ria ca+ti#itate% -u se reduce oare aceasta la un haos inutil care este #iaaL -u ar fi oare sinuciderea o cale de ieire le itim dintr*o #iata fr sensL +Nu. +Nu rs+unde 7amus% /ei absurdul anuleaz toate ansele unei liberti eterne, el mrete libertatea de aciune% /rama se termina cu o re+lica ce su ereaza increderea +e care i*o da re asirea sinelui, cunoasterea +ro+riilor ca+acitate de actiune, concluzionand ca 3 e reu ca fii sin ur si simbolizand un nou ince+ut. 3=azbim noi cum#a la lumina% 2cest ultim est al lui 9ona +oate fi un est refle0 sau o sinucidere, o +arasire #oita a lumii incon1uratoare si o retra ere in sine, aceasta fiind unica sal#are +e care o aseste% 5estul lui este simbolic . constient de forta sa interioara, este hotarat sa nu se lase infrant si sa continue cu orice risc, +entru a razbi Pcum#a la luminaP% Sinuciderea este +acceptarea la limita sa e,trem , este o modalitate de a mrturisi ca #iaa este +rea mult +entru om% 2ceasta este sin ura #ia +e care o a#em" si chiar dac suntem contieni, de fa+t, de acest lucru in msura in care i contientizm absurdul, +utem si lucruri de #aloare in aceast #ia% $aloarea rezid in libertatea noastr, in +asiunea i in re#olta noastr% Prima schimbare +e care trebuie s o facem +entru a tri in aceast situaie absurd este de a realiza c ndirea, sau raiunea, nu este le at de nici o minte eterna care +oate unifica i +face aparenele familiare sub masca unui principiu mre, ins ea const in. %%%a inva tot timpul s vedem s fim ateni s ne focalizm contiina- a face din fiecare idee i din fiecare imagine in maniera proustian un moment privilegiat. (+% A;! Persona1ul de#ine cu ade#arat liber numai +rin +ro+ria sa moarte, sfidand istoria bolna#a a tim+ului sau%Se e#identiaza aici si credinta autorului ca moartea nu este dect un +ra simbolic, ca+atul unui nou drum si nicidecum un sfarsit% 4a sfarsitul +rimului tablou, falcile nesesizate ale +estelui se inchid si 9ona a de#enit +rizonierul sau% Meta+ora pestelui de#ine astfel simbolul unui spatiu inc)is, al singuratatii a!solute, care a desfiintat libertatea indi#idului si in care fiintele au o dubla identitate . de #anator si #anat, de destin si 1ucarie a destinului% 9m+otri#a #ointei sale, 9ona este constrans la un e0il fortat in acest s+atiu al sin uratatii absolute% E0ista in aceasta +iesa numeroase alu"ii la contemporaneitate, la o constran ere e0terioara, care tine totul sub control% 2stfel, +antecele +estelui +are sa simbolizeze temnitele comuniste, in care omul isi +ierdea identitatea% 2flat in burta +estelui, 9ona isi ascunde dis+erarea, teama de a nu*si +ierde mintile, in s+atele unei #orbarii fr sir, caci vor!irea este o +orma de li!ertate . PGac ce #reau% $orbescP * s+une eroul% /ar re+licile sale +rozaice, absurde chiar, sunt si un mi,loc de a#si tempera +rica. Persona1ul afiseaza o+timismul si se minte +e sine facand +lanuri de #iitor . sa stea la soare, sa intrebe +e +rimul om intalnit ce mai face% 9si doreste sa #ada macar +e cine#a mer and +e drum, sa auda cati#a +asi trecand +e lan a el% 2r #rea sa aseze o scandura in mi1locul marii, simbol al statorniciei in 1ocul neobosit al a+elor, +e care sa se odihneasca +escarusii sau #antul%

&;

Pestele care l*a in hitit +e 9ona este in hitit de un altul, iar acesta * de un al treilea% /e aceea imensele falci deschise ale cetaceului simbolizeaza amenintarea unui urias imperiu ( cel comunist, +oate!, care sta mereu la +anda% *alurile marii su ereaza urcusul si coborasul #ietii, destinul omului, care ii sca+a mereu de sub control% 2+a este elementul mortii tinere si frumoase, a mortii in floare si in dramele #ietii si ale literaturii ce nu cunoaste or oliul sau razbunarea, al sinuciderii masochiste% 2+a moare odata cu mortul in substanta sa% 2+a este atunci un neant substantial, de#enind materia deznade1dii% Materia este schema unor #ise nesfarsite% $isul are o radacina +i#otanta care coboara in marele inconstient sim+lu al #ietii infantile +rimiti#e recur and astfel la +ractici mistice, caracteristice samanilor% Axioma morala a +uritatii absolute este distrusa +Wentru totdeauna de o ndire nesanatoasa, este +erfect simbolizata de o a+a care si*a +ierdut ce#a din lim+ezime si din +ros+etime% /e aceea +n si ecoul #ocilor a dis+arut, su erand izolarea omului de ceilalti semeni, de lume in eneral% 9ronia scriitorului la adresa +ro+a andei +artidului comunist este #oalata, +entru a nu atra e atentia cenzurii% 2stfel, naufra iatii +e mare nu trebuie sa stri e toti o data , ca sa nu se creada ca este #orba de o P1elanie absolutaP% Se obser#a aici o aluzie la teama +ermanenta a dictaturii comuniste de a se confrunta cu nemultumirea enerala a +o+ulatiei si la tendinta de a o +rezenta mereu doar ca +e o nstisfactie accidentala% P$isul de aurP este PnadaP +e care +artidul comunist o +rezenta maselor la fiecare nou con res% Eroul este a+asat de constiinta limitelor, de certitudinea ca * in acest s+atiu inchis * s+erantele oamenilor, ca si ale +estilor din ac#ariul +e care*l +oarta cu el, sunt desarte% 2luziile la de+ortarile masi#e de +o+ulatie se im+letesc cu sec#ente s+ecifice #ietii din inchisoare, unde oamenii isi trimit reci+roc mesa1e +entru cei de afr, in s+eranta ca #or a1un e la familiile lor% 9n dialo ul cu sine insusi al +ersona1ului se contureaza ima inea sotiei, a celor doi co+iii, dar +e masura ce anii trec ima inea sotiei se estom+eaza si +rinde contur ima inea mamei% 2ceasta schimbare de +ers+ecti#a su ereaza ideea ca in momentele de ma0ima dificultate omul ar dori sa se mai nasca o data, +entru a trai intr*o alta +erioada istorica, mai +rielnica dez#oltarii fiintei% Este su erata aici ideea ca lumea este consecinta unei perpetue renasteri. 9n acest uni#ers inchis al fiintelor +rimare (+estii! si al tacerii omul, fiinta su+erioara, nu +oate trai deoarece el are ne#oie de comunicare, traieste sentimentul solidaritatii umane, isi cauta +ro+ria identitate% 2nimat de aceste im+erati#e ale fiintei su+erioare, Iona cauta solutia iesirii din la!irint, intruchi+and asaltul umanitatii asu+ra tiraniei tacerii% El sa+a, fereste in +eretii +antecelui balenei si iese la lumina% Ginalul +iesei a ridicat multe intrebari, a +resu+us felurite inter+retari, cea mai des intalnita #orbind de sinuciderea +ersona1ului, de incercarea asirii eliberarii in sine, in uni#ersul interior% Probabil ultimele re+lici ale +iesei +resu+un sensuri mult mai adanci, desco+erirea, in sfarsit, a caii ade#arate +entru sal#area conditiei umane% 9luminarea finala, redobandirea +ro+riului eu ( Mi*am adus aminte. 9ona% Eu sunt 9ona! identifica si corecteaza eroarea ori inara a omului . 2m +ornit*o bine% /ar drumul, el a resit*o% Crebuia s*o iau in +artea cealalta%, +rin aceasta re#elatie ultima, +unct de +lecare al unei noi noze, al marii, ade#aratei cunoasteri, numai astfel omul +utand sa se sal#eze din marele im+as in care se afla. (Stri a!. 9ona, 9onaaaH E in#ers% Cotul e in#ers%

&&

Iona, pescar pasionat, intruchi+eaza +e omul obisnuit ce nazuieste in #iata s+re libertate, as+iratie si aluzie, idealuri simbolizate de marea care*l fascineaza% El incearca sa*si controleze destinul, sa*l refaca% Giindca nu*si +oate im+lini idealul, +rinderea miticului +este, el este in hitit de un chit urias, intrand astfel intr*un s+atiu ce +are definiti# inchis, care este si unica ratiune de a lu+ta +entru e0istenta, unde mereu +estele cel mare il in hite +e cel mic% 4umea este simbolizata de acest uni#ers +iscicol, in care +estii se in hit unii +e altii, 9ona insusi fiind un abdomen de +este% 9ncercand sa se elibereze, el s+inteca +eretii +antecelor mistuitori ai sirului nesfarsit de +esti, intr*o succesiune concentrica, su erand ca eliberarea dintr*un cerc al e0istentei este +osibila numai +rin inchiderea in altul, iesirea din limitele #echi nseamn intrarea in limite noi ( toate lucrurile sunt +esti!% Modalitati moderne de caracteri"are Cra edia lui 9ona rezulta din sin uratatea e0istentiala, lucru demonstrat in mod indirect +rin didascalii. 7a orice om foarte sin ur, 9ona #orbeste tare cu sine insusi, isi +une intrebari si* si ras+unde, se com+orta tot tim+ul ca si cand in scena ar fi doua +ersona1e% Se dedubleaza si se SSstin eTT du+a cerintele #ietii sale interioare si trebuintele scenice% 7aracterul acestuiSS+liantTT al indi#idului trebuie 1ucat cu su+lete, neostentati#% /ac rolul #a +area reu, ultimele doua tablouri +ot fi inter+retate de actor% 9n tabloul 9$ didascaliile +rezinta un decor simbolic. > ura de rota, s+artura ultimului +este s+intecat de 9ona% 9n fata ce#a nisi+os, murdar de al e, de scoici% 7e#a ca o +la1a% 9n drea+ta, o mo#ila de +ietroaie, case, lemne% 4a ince+ut, scena e +ustie% 4iniste% 4a ura rotei rasare barba lui 9ona% 4un a si ascutita, #ezi barba schi#nicilor de +e fresce% @arba falfaie afr% 9ona inca nu se #ede% Cra edia lui 9ona, semnificata si +rin s+atiul e0istential, este a fiecarui indi#id, izolat in +ro+ria sin uratate, situat intr*un cadru limitat al cunoasterii, care e0clude nemurirea ca triumf al #ietii si al s+iritului asu+ra s+atiului si tim+ului, ca modalitate de transcendere a uni#ersului biolo ic efemer% Sub as+ect stilistic si com+ozitional, se remarca structura moderna a +iesei, care de+aseste sim+la narare a unor fa+te, fie ele si cu caracter tra ic% Marin Sorescu ado+ta formula teatrului +arabola, cu sensuri e0istentiale +rofunde, des+rinse dintr*un te0t cu #alente +oetice remarcabile% /isolutia ranitelor intre enurile literare in teatrul modern este #adita. e0ista un sin ur +ersona1, dedublat +entru a sustine un soliloc#iu +relun it sau un dialo cu sine insusi, miscarea scenica este limitata, fiind transferata radio rafierii trairilor launtrice, +rin intros+ectie si analiza +siholo ica% @izazeria s+atiala a dramei ( 9ona este inchis intr*o burta de chit, la orizont se +rofileaza un sir nesfarsit de burti!, situatiile inedite redate +rin re+lici scli+itoare, cu o ironie amara, indrea+ta semnificatiile +iesei catre absurd, simbol si +arabola, mereu deschise unor inter+retari multi+le% Persona1ul incearca mai intai, firesc, o eliberare catre e0terior, +rin insusirea de obiecte si de noi teritorii, chiar insta+anire asu+ra elementelor cosmice. #rea, de +ilda, sa +rinda cu na#odul soarele si sa*l +una la sarat, +entru a tine mai mult% 7onstata ns curand inutilitatea estului, s+atiul in care traieste fiind de nelocuit. nici aerul nu este aer, ci o +arte a unui uni#ers de radat, li+sit de #iata si de frumusete% -arile se simt #iciate de +rezenta acestui aer interior. 2cum ince+ sa infra ezeasca si ele%( $esel!% 2ici, in lar , infra ezireaa narilor%%%% 9ona incearca sa res+ire un +ic cu +odul +almei, ba chiar sa aiba Putin ozon +e liniile norocului% 2ceste actiuni se do#edesc a fi iluzorii, +entru ca lumea se scufunda incetul cu incetul in neant, ia a+a si se transforma intr*o amintire. -u trebuie sa +ierdem #remea cu fleacuri% * 9n curand hoitul acesta se #a scufunda%%%%%$a lua a+a si%%%%( 5est de adio!

&A

(9ndemnadu*se!% 4a treabaH% 9ncearca a+oi sa destrame limitele s+atiului, sa strabata orizonturile succesi#e, fi urate metaforic +rintr*un sir nesfarsit de burti, ca niste eamuri +use unul lan a altul, izolat intre toate acestea ca un /umnezeu ca+ti#, care, odata a1uns in mormant, nu mai +oate in#ia. Se da cu ca+ul de toti +eretii, cheama toate siretlicurile mintii si ale minunii, isi face #ant in dumnezeire ca leul, la circ, in aureola de foc% /ar cade in mi1locul flacarilor% /e atatea ori a sarit +rin cer, nici nu s*a ndit c*o sa se +oticneasca tocmai la in#iereH calea aceasta este inchisa, nici in i+ostaza di#ina omul nu mai are #reo sansa de reusita, chiar in#ierea se amana, /umnezeu insusi aflandu*se aici, in mormant, la ca+atul +uterilor% =e#elatia ultima, du+a ce isi redesco+era numele uitat, semn al altui ince+ut, este drumul in#ers, calea catre sine, catre un nou +aradis. 2m +ornit*o bine% /ar drumul, el a resit*o% Crebuie s*o iau in +artea cealalta%I%%%K ( Scoate cutitul!% 5ata, 9onaL ( isi s+inteca burta!% =azbim noi cum#a la lumina% Miturile le +alc oamenilor +entru ca se termina cu bine si se termina cu bine +entru ca se termina asa cum se termina si noa+tea. +rin #ictoria zilei, +rin #ictoria eroului bun, a eroului cura1os care sfasie si taie #alurile, care iz oneste s+aima, redandu*le #iata oamenilor +ierduti in tenebre ca intr*un infern% Saltul in necunoscut este un salt in a+a, este +rimul salt al inotatorului no#ice% Saltul in mare rein#ie, mai mult dect orice alt e#eniment fizic, ecourile initierii +rime1dioase, ale unei initieri ostile% 2stfel 9ona +entru a* si +utea +riecta #ointa trebuia sa fie sin ur% /ar el e adeseori uluit si nu +oate sa des+arta totdeauna umbra de substanta, sa desluseasca intre stanci si cer, intre munti si nori, toate fiind reflectate in +rofunzimile a+ei lim+ezi, ca lucruri care salasluiesc acolo si isi au ade#aratul lor lacas% Este strabatut cand de refle0ul +ro+riei sale ima ini, cand de o raza de soare si de unduiri #enite nu se stie de unde, obstacole care*i s+oresc dulceata stradaniei% XordsWorth% 2+a nu mai este o substanta +e care o bem si o substanta care bea% Ea in hite umbra ca +e un siro+ ne ru% 2+a este astfel o in#itatie la moarte, la o moarte s+eciala care ne +erminte sa a1un em la unul din refu iile materiale elementare% /u+a cum afirma si 7arl 5usta# Fun . /orinta omului este ca intunecatele a+e ale mortii sa de#ina a+ele #ietii, ca moartea si strasoareai ree sa fie +antecul matern, asa cum marea, desi in hite in sine soarele, il zamisleste din nou in adancurile ei%%%%%% -iciodata $iata nu a +utut crede in MoarteH 2de#aratele interese sunt cele himerice, interesele +e care le #isezi, nu +e cele care le calculezi% 2stfel in fata unei a+e adanci iti ale i #iziunea, +oti sa #ezi du+a #oie fundul nemiscat sau a+a care cur e, malul sau infinitul" ai dre+tul ambi uu sa #ezi si sa nu #ezi, ai dre+tul sa traiesti #iata barca iului sau #iata +escarului% > simbioza a ima inilor daruieste a+ei adanci +asarea boltii si +estele adancurilor% Cot ceea ce rmne este soarta al crei rezultat este fatal% 9n afr acestei sin ure fataliti a morii, totul, fericire sau bucurie, este libertate% =mne o lume in care omul este sin urul st+n% 7eea ce l le era iluzia unei alte lumi% =ezultatul ndirii sale, incetnd s fie fr s+eran, inflorete in ima ini% Ea se bucura ? in mituri, cu si urana, ins miturile cu nici o alta dimensiune dect suferina uman i de aceea ea este ine+uizabil% Nu fabula divina care "i amuz pe cei orbi in faa i gestul terestru i drama care insumeaz o inelepciune dificil i o pasiune efemer. (+% 8:! Bibliografie

&(

Dadrian Soare , 5heor he Soare * 4imba si literatura romana. subiecte rezol#ate +entru e0amenul de bacalaureat, Editura 7arminis Educational, Pitesti, A;;<, +a % B&B* BA; -oemi Yozma, 5abriela Scorus ? 4iteratura romana. re+ere critice fundamentale , Editura 2ula, @raso#, A;;( +a % ()<*()' /oina =usti ? /ictionar de teme si simboluri din literatura romana, editura Qni#ers Enciclo+edic, @ucuresti, A;;A +a %<:*<8, A88 5ilbert /urand ? Structurile antro+olo ice ale ima inarului, Editura Qni#ers, @ucuresti, &'':, +a % A)<*A)B 7he#alier, Fean si 5heerbrant, 2lain ? /ictionar de simboluri, Editura 2rtemis, @ucuresti 2lbert 7amus ? Mitul lui Sisif , Editura Eminescu, @ucuresti , +a % A;*'& 5aston @achelard ? 2+a si #isele " 2erul si #isele, Editura Qni#ers, @ucuresti, &'': +a % &<* &:" +a % B)*B' 7arl 5usta# Fun ? 2mintiri, #ise si reflectii, Editura Dumanitas, @ucuresti, A;;<, +a % A;)*A('

&<