Caiete (1957-1965)  

de Emil Cioran

26 iunie 1957
Citit o carte despre căderea Constantinopolului. Am CĂZU odată cu
cetatea.

!a "i oare #n$eleasă %reodată drama unui om care& #n nici o clipă a %ie$ii
sale& n-a putut U'A paradisul

'ncapacitatea mea de a trăi nu este ealată dec*t de incapacitatea de a-mi

c*+tia e,isten$a. anul nu se lipe+te de mine. Am auns la patru/eci +i
+apte de ani "ără să "i a%ut %reodată un !0'
 u pot *ndi nimic 3 040' 0 A'.

Ceea ce nu se poate traduce #n termeni de reliie nu merită să "ie trăit.

7 iunie 195
8ăsit #ntr-un col$ o coaă de r*n/ă& aruncată acolo mai de mult. 3n urul ei&
o armată de insecte nere. Acelea+i insecte $i le imaine/i de%or*nd
ultimele rămă+i$e ale unui creier. :ă te *nde+ti la propriul cada%ru& la
metamor"o/ele oriile ce-l a+teaptă& are ce%a lini+titor; te apără de m*<niri
+i de spaime= o "rică ce distrue alte mii de "rici.

:unt cum nu se poate mai apt ca să-mi imaine/ disperarea unei <iene.

 auust 195. Accept să "iu ultimul om& dacă a "i om #nseamnă să semeni
cu ceilal$i.

Am sentimentul neantului& dar nu cunosc smerenia. :entimentul neantului

e contrariul smereniei. U 0 :04' AC0>A CA40 :0 U4Ă?0.

Am citit prea mult... Cititul mi-a de%orat *ndirea. C*nd citesc am

impresia că "ac ce%a& că mă usti"ic #n "a$a societă$ii& că am o ocupa$ie& că-
mi spăl ru+inea de a "i un tr*nda% un om inutil +i inutili/ail
 

A+ da to$i poe$ii pentru 0mil@ icinson

... Bc<ii pitonilor. u e,istă animal mai misterios& mai depărtat de %ia$ă.
e trimite la s"*r+itul aosului. :en/a$ia că "aci un salt #napoi& că reăse+ti
eternitatea.

 u propun ade%ăruri& ci semicon%ineri& ere/ii "ără consecin$e& ce n-au

"ăcut nimănui nici rău nici ine. !oi "i #n %eci omul "ără discipoli& +i e
%rerea mea să nu am. u sunt urma$i dec*t aceia care "ac e%enimentele&
care-+i asumă o atitudine sau care %oresc #n numele oamenilor sau al
/eilor. 0u #nsă n-am de-a "ace cu nici unii. :unt sinur +i nu mă pl*n de
asta.

12 decemrie 1959 Acum c*te%a nop$i am a%ut un %is pe care nu-l pot uita;
o procesiune de +erpi trecea prin "a$a mea& de"ila mai cur*nd +i "iecare&
c*nd #i %enea r*ndul& se #năl$a pri%indu-mă cu oc<i strălucitori& dilata$i; ai
"i spus că erau doi sori #n miniatură.

A D'04' Un cu%*nt pe care #l iuesc nespus +i care& lucru destul de ciudat&

nu-mi e%ocă nimic ireparail.

:ă ai ust #nseamnă să te con"orme/i con%en$iilor +i să iue+ti cu delicate$e

mediocritatea.

 imic nu-l poate strica total pe cine%a a"ară de succes. 8loria e cea mai
rea "ormă de lestem ce poate cădea peste o "iin$ă.

urerea este o sen/a$ie= su"erin$a un sentiment. u e corect să spui; o

sen/a$ie de su"erin$ă.

Un caracter puternic nu e desc<is& ci #nc<is; "or$a lui stă #n re"u/uri& #n

re"u/urile sale masi%e.

 iciodată n-am pronun$at sau scris cu%*ntul sinurătate "ără să am o

sen/a$ie de %oluptate.

>imitea/ă-$i %ia$a la o discu$ie cu tine #nsu$i sau& +i mai ine& cu

umne/eu. Alună-i pe oameni din *ndurile tale= nimic e,terior să nu-$i
de/onore/e sinurătatea& lasă-le u"onilor ria de a a%ea semeni.
 

C0>Ă>A> te diminuea/ă& căci te sile+te să oci un rol= suprimă din %ia$a

ta estul& mărine+te-te la esen$ial.

8loria #ncununea/ă un autor #n momentul c*nd acesta nu mai are nimic de

spus= ea consacră un cada%ru.

Cu c*t un scriitor e mai B4'8'A>& cu at*t riscă să se demode/e +i să

 plictisească; de #ndată ce ne oi+nuim cu trucurile lui& e terminat.
Ade%ărata oriinalitate nu e con+tientă de miloacele sale iar un autor
treuie să "ie #mpins de talentul său& nu să-l dirie/e +i să-l e,ploate/e.

:ă $ii un urnal... e "ilo/o"ie coor*tă la condi$ie de calendar intim.

. pe c*nd era un ăiat sărac #mi %orea despre de+ertăciunea %ie$ii=

de%enit oat& nu +tie dec*t să po%estească istorii porcoase. u po$i trăda
mi/eria "ără să plăte+ti. Brice "ormă de posesiune duce la moarte
spirituală.

Adesea mi se #nt*mplă să mă tre/esc diminea$a cu un sentiment su"ocant

de %ino%ă$ie& de parcă a+ purta po%ara a mii de crime...

e c*te%a /ile& "eră continuă pe care termometrul n-o #nreistrea/ă= 0>

răm*ne la circa E7 rade= 0U #nsă mă a"lu #n milocul unui clocot ce-mi
trans"ormă ra$iunea #n %apori...

.... #n ordine intelectuală& oroliul nu e un de"ect.

audelaire... nu-l mai citesc de ani de /ile& dar nu e om la care să mă

*ndesc mai des. ă interesea/ă doar spiritele ce au dimensiunea
"unerului.

:Ă U :C4'' D0 ZĂDAĂ una din interdic$iile lui Ditaora. Ce sens

 poate să aiă >ipsa de durată

:ă nu scrii nimic de care să-$i "ie ru+ine #n clipele de supremă sinurătate.

ai ine moartea dec*t să tri+e/i ori să min$i.

 u de%ii in%ulnerail dec*t prin asce/ă& adică renun$*nd la tot. oar atunci
lumea nu mai poate nimic contra ta.
 

3ntotdeauna am trăit ca un 40CĂB4& #n %oluptatea non-posesiunii= nici

un oiect n-a "ost %reodată A> 0U& am oroare de A> 0U...

!oin$a ta este 0%a ta& spune s"*ntul ona%entura. 3ntr-ade%ăr& %oin$a e lan$&
dorin$ă& ser%itute& dependen$ă comparailă cu puterea pe care o are asupra
noastră "emeia. :ă te sal%e/i& să cau$i i/ă%irea #nseamnă să te de/lei& să
te 0DĂ40Z' de domnia %oin$ei.

Anonimatul este la "el de reu de suportat ca +i celeritatea& c*nd ai

nenorocul să "ii scriitor.

3n "a$a tele"onului& a automoilului& #n "a$a celui mai ne#nsemnat

instrument& simt un irepresiil impuls de sc*ră +i de ororare. ot ce a
 produs eniul te<nic #mi inspiră o sc*ră aproape sacră. :entiment de
totală neapartenen$ă #n "a$a tuturor simolurilor lumii moderne.

... u po$i să te apropii de 8oet<e #nainte de a #mplini cinci/eci de ani.

... u %alore/ ce%a dec*t prin re"u/ul de a mă alătura lumii.

Am trăit toată %ia$a ătut #n piroane& răstinit pe un pat imainar= c<iar

st*nd 3 D'C'BA40& răm*n de "apt culcat& torturat #n mii de c<ipuri.

 -ar putea să e,iste sentimente DU40 #ntre cei care "ac acela+i lucru.
4omancierul nu-l pi/muie+te pe "ilo/o"& dar romancierii #ntre ei se detestă
neapărat& la "el +i "ilo/o"ii #ntre ei& +i #n special poe$ii. :ă ne *ndim ce
 pri%iri %eninoase #+i aruncă t*r"ele care #mpart acela+i trotuar. Adam n-a
"ost dec*t un #ncepător= maestrul nostru& al tutror& răm*ne Cain& el e
ade%ăratul străun al neamului omenesc.

0,traordinara limă rom*nă e c*te ori re%in la ea (sau mai cur*nd %ise/
să o "ac& pentru că& %ai& am #ncetat s-o "olosesc)& am sentimentul că&
rup*ndu-mă de ea& am comis o trădare criminală. Capacitatea ei de a
con"eri oricărui cu%*nt o nuan$ă de intimitate& de a-l trans"orma #n
diminuti%= de această #ml*n/ire ene"icia/ă p*nă +i moartea; mor$i+oara...
A "ost o %reme c*nd acest "enomen #mi părea o tendin$ă spre diminuare&
spre #nosire& spre deradare. Acum #mi apare& din contră& ca un semn de
 oă$ie& ca o ne%oie de a con"eri un plus de su"let oricărui lucru.
 

eeaa mă a%*nt. Un s*ne de plum mă trae #n os.

EF mai 1961. 'eri seară& #nainte să adorm& am %ă/ut cu o preci/ie

<alucinantă cum Dăm*ntul se reduce la un simplu punct& cum capătă& ca să
spun a+a& dimensiunile unui /ero& +i-atunci am #n$eles ceea ce +tiam
dintotdeauna că este inutil +i ridicol să te ai$i +i să su"eri& să scrii mai
ales& pe un spa$iu at*t de minuscul +i ireal. Ca să te po$i consacra "ăptuirii&
ca să e,i+ti pur +i simplu& ar treui să nu ai "unesta capacitate de a te situa
#n a"ara "aptelor tale& de a e%ada cu *ndul #n a"ara planetei +i c<iar a
uni%ersului.

 u pre$uiesc un om dec*t #n măsura #n care e #n de/acord cu epoca sa&

după cum nu-l admir dec*t pe cel care o părăse+te& sau +i mai mult;
trădea/ă timpul +i istoria.

 u %orind despre ceilal$i& ci anali/*ndu-te pe tine #nsu$i aă +ansa de a ăsi

Ade%ărul. Căci orice drum care nu duce la sinurătatea noastră sau nu
 porne+te de la ea este ocol& eroare& pierdere de timp.

e "iecare dată c*nd nu mă *ndesc la moarte& am impresia că tri+e/& că

#n+el pe C'0!A #n mine.

C*nd mă plim +i pri%esc trecătorii& mă simt a+a departe de ei #nc*t parcă

mi-a+ aminti de un co+mar a%ut #ntr-o altă %ia$ă. >a propriu +i la "iurat&
nici un nume nu mi se potri%e+te +i nu mă #nc*ntă mai mult dec*t acela de
:4Ă'. u eram "ăcut să am o patrie. Că nu am una sau că mi-am
 pierdut-o pe a mea a "ost nere+it <otăr*rea estinului.

Datrimoniul unui scriitor e constituit din secretele sale& din #n"r*nerile

umilitoare +i nemărturisite= iar dospirea umilin$elor sale e c<e/ă+ia
"ecundită$ii lui.

17 iulie 1961. i-am petrecut diminea$a #ntre*ndu-mă dacă am neuni #n

"amilie& printre străunii mei nu prea #ndepărta$i...

oate aceste na$iuni occidentale nu sunt dec*t ni+te cada%re opulente.

 

 une/ orante mi-a spus deună/i un lucru ce s-ar putea să "ie ade%ărat;
uncitorul nu %rea să-+i #munătă$ească soarta& ci să DB4UC0A:CĂ.

oată %ia$a am "ost #ndrăostit de %remea rea. orii mă lini+tesc= dacă

diminea$a& din pat& #i %ăd trec*nd& mă simt #n stare să #n"runt /iua. Cu
soarele #nsă nu m-am putut deprinde niciodată= nu am #n mine su"icientă
lumină ca să mă pot armoni/a cu el. :oarele nu "ace dec*t să-mi
st*rnească& să-mi scormone tenerele. Zece /ile senine mă aduc #ntr-o stare
%ecină cu neunia.

Brice om %rea să "ie altul dec*t este. 3n tinere$e am %isat ac$iune= apoi
"ilo/o"ie. Am luat delirul drept "aptă +i disperarea drept *ndire. >a ce oare
sunt un :ă pri%esc +i să-mi rod un<iile& să a+tept e,plo/ia orelor.

17 ianuarie 1962 -am lăsat de "umat acum două săptăm*ni= două

săptăm*ni de c<in. e-acum %oi "i mai #năduitor cu to,icomanii.

3ntre timp am reluat $iara... Ce umilin$ă

Un scriitor nu suportă nici o critică la adresa a ceea ce "ace. :e #ndoie+te

su"icient de sine ca să poată #n"runta #ndoielile celorlal$i #n ce-l pri%e+te.

:ocrate către Criton& #nainte de a muri; iciodată să nu %ore+ti incorect=

nu numai că insul$i ramatica& dar "aci să su"ere +i su"letele.
(e apropiat de spusa lui Ar%ers pe patul de moarte +i de citat comentariul
lui 4ile; 0ra poet& nu iuea AD4BG'AH'A.)

acă to$i mun$ii ar "i căr$i& toate lacurile cerneală& to$i arorii condeie +i
#ncă n-ar aune pentru a descrie toată durerea lumii. (Iao J<me)

acă #n locul carită$ii cre+tinismul ar "i pus 'ndi"eren$a& ne-ar "i "ăcut
e,isten$a cu mult mai suportailă.

... acă mai /ăo%esc pe păm*nt& e pentru că sila mea "a$ă de această lume
nu e deplină +i nici de tot sinceră.

De %remea c*nd colindam Kran$a pe icicletă +i plecam <ai<ui pentru mai

multe luni& #mi amintesc că marea mea plăcere era să mă opresc #n cimitire
de $ară ca să "ume/...
 

acă durerea este esen$a e,isten$ei& cum să e,plici că at*t de pu$ini

#ncearcă să se eliere/e de ea& iar căutarea i/ă%irii e at*t de rară 0sen$a
e,isten$ei este AA?A0U> "a$ă de e,isten$ă& adică e,isten$a #nsă+i.
Că acest ata+ament duce #n ultimă instan$ă la durere& to$i o admit& dar "ără
să traă de aici consecin$ele. 3n "ond lo/inca omenirii e ai ine durerea
dec*t i/ă%irea Căci durerea #ncă este e,isten$ă& pe c*nd i/ă%irea nu e
dec*t o "ericire deplină +i %idă.

'nocen$ă& inocen$ă nu se poate trăi "ără inocen$ă.

 -ar treui să semnăm ceea ce scriem. C*nd cau$i ade%ărul& ce importan$ă

are numele 3n "ond nu contea/ă dec*t poe/ia +i *ndirea anonimă&
crea$iile epocilor sincere& cum au "ost numite& de dinaintea literaturii.

Bmul a "ost "ăcut să trăiască su protec$ia +i cu complicitatea /eilor.

Aandonat sie+i& are ce%a "ioros +i alnic #n acela+i timp. Un monstru
năucit.

!eacul nostru a "ost martor la dispari$ia omului din uni%ersul pictural. u

mai e,istă portret& nu mai e,istă c<ip. Drocesul era ine%itail. Bricum& nu
se mai putea scoate nimic din "a$a omenească; +i-a di%ulat secretele& nu
mai interesea/ă pe nimeni.
:-o "i luat pictura #naintea celorlalte arte :imte mai ine dec*t ele cotitura
la care-am auns upă ce c<ipul omului a "ost aolit& n-ar treui să %ină
r*ndul omului #nsu+i
otăr*t lucru& acest secol este mai important dec*t credem.

Coresponden$a lui eel. Ce de/ilu/ie otăr*t lucru& ruptura mea cu

"ilo/o"ia se ad*nce+te. ?i& #n "ond& ce idee să cite+ti scrisorile unui
Dro"esor

'eri& duminică E iunie& #n trenul ce mă aducea de la CompiLne la Daris. 3n

"a$a mea& o "ată (nouăspre/ece ani) +i un t*năr. 3ncerc să-mi reprim
interesul pe care mi-l tre/e+te "ata& "armecul ei& +i& ca să i/utesc& mi-o
imaine/ moartă& #n stare de cada%ru descompus& cu oc<ii& oraii& nasul&
 u/ele& totul #n plină putre"ac$ie. ici un e"ect. !raa pe care-o deaa mă
stăp*nea #n continuare. Acesta e miracolul %ie$ii.
 

acă intensitatea sen/a$iilor ar "i su"icientă ca să con"ere talentul& a+ "i

 putut să "iu cine%a. umai că...

17 iunie 1962. uminică. eput*nd să dorm& m-am sculat pe la cinci

 umătate diminea$a. Dlimare #n urul rădinii >u,emour. 0,istă o
sinură lumină pură; aceea a dimine$ii. e #ndată ce #naintăm #n /i& lumina
se prostituea/ă.

:unt un nătărău; de mult ar "i treuit să mă con%ertesc la una din scornelile

omene+ti +i ast"el să-mi anule/ e,isten$a& să termin cu mine #nsumi.

'eri seară la teatru am /ărit-o pe ---- #mpreună cu #ntre$inutul ei. 0ra oriilă
cu capul ei monstruos; i-ar "i treuit o perucă pentru a "i suportailă. Am
a%ut co+maruri toată noaptea. ec*t să te culci cu ea& mai ine te c<inui
/ece ore la dentist.

 u "ace doi ani scriitorul care& #n %ia$a personală& nu e timid.

8*nditorii de m*na #nt*i meditea/ă asupra lucrurilor& ceilal$i asupra

 prolemelor. reuie să trăim cu "a$a la "iin$ă& nu la spirit.

e c*nd mă +tiu& am sim$it o ade%ărată roa/ă #n "a$a oricărui act de

răspundere. imic nu-mi este mai străin ca e,erci$iul autorită$ii. 3n +coala
 primară ca +i #n liceu& #i puneam pe ai mei să inter%ină ca să nu "iu numit
monitor. C<iar +i acum& ideea că cine%a ar putea să depindă de mine& ori să
"iu răspun/ător de %ia$a altuia mă terori/ea/ă. Căsătoria mi s-a părut
#ntotdeauna o a%entură cu mult peste puterile mele morale.

'ndi"eren$a idealul pătima+ului.

1M iulie 1962. 3nainte de ră/oi& #n această perioadă a anului eram pe

 icicletă #n retane. Dloi pe insula rN<at& la Dointe du 4a/& la Dont-
A%en ?i a%enturile cu institutoare& pe la <anuri Atunci mă plictiseam #n
aer lier& acum mă plictisesc #ntre patru pere$i.
4oscan%el& 4ostrenen& >ocO ariaOuer ()& plae din >ilia& dacă nu a+
cunoa+te reretul& numele %ostru ar putea +i sinur să mi-l de/%ăluie.
 

... Drin somn ne reinterăm #n curentul anonim al %ie$ii& reăsim o stare de

 pre-indi%idua$ie& suntem cum eram #nainte de a ne separa de cosmos ca
D04:BA0= prin somn rede%enim ermen uni%ersal.
3n sc<im prin con+tiin$ă atentăm la i/%oarele noastre. C*t timp con+tiin$a
ne #nroe+te +i ne leaă de ea& nu a%em parte de i/ă%ire. Con+tiin$a este
 principiul otră%it al %ie$ii noastre.

Bric*t ar părea de i/ar& nu mă simt ine dec*t pe stradă.

3n a"ara anilor de la 4ă+inari& am trăit #n an,ietate& #n teama de... anoasă.

Cine are& cine %a mai a%ea %reodată o copilărie ca a mea& o copilărie
0:Ă!P4?'Ă

!oi +ti să mă retra "ără timp& "ără spa$iu&

Cu sinurătatea limută a <*rtiei (aiao%si)

3n urul meu to$i 04'Ă ce%a. oar eu nu am nimic de anun$at. Asta

mă pune #ntr-o situa$ie destul de peniilă +i c<iar umilitoare. De de altă
 parte #i dispre$uiesc pe cei ce reali/ea/ă (sau :0 reali/ea/ă)= nu am nimic
de #n%ă$at de la ei& căci +tiu că sterilitatea mea se datorea/ă "aptului că am
mers mai departe dec*t ei.

3n Austria am #n$eles că răm*n un om al 0uropei centrale. Am toate

stimatele unui "ost supus austro-unar. Droail de aici mi se trae
incapacitatea de a mă sim$i A B0 #n Kran$a.

 u sim$i cu-ade%ărat că ai un su"let dec*t atunci c*nd ascul$i mu/ică.

!*ntul #nlocuie+te at*t de ine mu/ica +i poe/ia& #nc*t mă mir că #n

$inuturile %*ntoase oamenii pot să caute un mod de e,presie di"erit de al
lui.

8eamătul %*ntului #n +emineu #mi aminte+te plimarea pe care am "ăcut-o&

la aQort<& #n BB4:& pe urmele lui 0mil@ rontR.
?i mă *ndesc la alte BB4:& la cele din CornQell. 0,istă oare pe
 păm*nt o pustietate mai "ascinantă

... reuie să pri%im #n %iitor& c<iar dacă %iitorul e moartea.

 

 u am nimic să le spun oamenilor& iar ce-mi spun ei nu mă interesea/ă. Cu

toate astea sunt sociail& e ne#ndoielnic& căci de #ndată ce sunt #n to%ără+ia
cui%a Ă 3:UK>0H0:C.

 u %oi a%ea oarece respect pentru mine #nsumi dec*t #n /iua c*nd #mi %oi
#n%ine de"initi% accesele de re%oltă.

Ata+amentul "a$ă de "iin$e e sursa tuturor su"erin$elor noastre= el are #nsă #n

noi rădăcini at*t de ad*nci& #nc*t& dacă slăe+te& toată structura "iin$ei
noastre se de/ec<ilirea/ă.

Zomotul mă scoate din min$i& +i mai ales radioul& care-mi pro%oacă

con%ulsii de epileptic. Ci%ili/a$ia& să nu ne #n+elăm& este produc$ia de
/omot& orani/area %acarmului. Ca o aă mi/erailă să-$i poată "ace
%ia$a insuportailă doar #n%*rtind un uton iată un lucru de ne#n$eles.
e<nica #i con"eră oricui puteri de monstru.
Una peste alta& natura era pre"erailă. ?i pentru că omul nu mai e stăp*nul
crea$iilor sale iar opera lui se arată din ce #n ce mai ne"astă& de-ar %eni mai
cur*nd ră/oiul atomic

Un editor american& #n trecere prin Daris& #mi scrie ca să mă #ntree dacă

mă poate #nt*lni la irou. iroul meu :imt că #mi %ine rea$ă pentru
%ecie.

Cine nu *nde+te ca mine ate c*mpii& iată ce-+i spune "iecare om& mai
mult sau mai pu$in con+tient.

!reau să sper că aceste nes"*r+ite luni de mi/erie +i sterilitate %or da roade.

Doate că nu :U0 cu-ade%ărat noi #n+ine dec*t #n aceste perioade de
a+teptare nede"inită& de %id e%ident& poate că nu acumulăm re/er%e
interioare dec*t #n timpul acestei secete aparente. :ă sperăm& treuie să
sperăm. Bricum& #n asolut& momentele de "er%oare +i ac$iune sunt mai
sterile& mai lipsite de %iitor dec*t cele de descuraare +i aandon.

... 3mi plac *nditorii ce e%ocă %ulcanii stin+i.

B operă e %ie doar #n măsura #n care e protest. ar ceea ce #i con"eră

%italitate o "ace #n acela+i timp caducă. Dentru că %ine un moment c*nd
moti%ele re%oltei care a enerat-o ne par de ne#n$eles sau "utile.
 

Kapt este că orice operă demnă de acest nume are un caracter insurec$ional.

Cei ce %oresc numai despre ei #n+i+i& despre trăirile +i su"erin$ele lor& doar
ei au +ansa de a ăsi un ade%ăr +i de a "ace descoperiri semni"icati%e. 0i
lucrea/ă cu ceea ce cunosc= deci nu se poate să nu le o"ere ce%a celorlal$i.
 u "ilo/o"ul& ci poetul aune la uni%ersalitate.

3n lumea spiritului& tot ce are succes de pulic $ine de "alsa %aloare. S!ei
trece pe l*nă esen$ialT - iată lestemul ce-l apasă pe scriitorul sau
"ilo/o"ul cu pulic.

 eputin$a de a "ace ce%a de ce nu ne-am ser%i de ea ca de o cale spre

s"in$enie
Dasiunea pentru asolut se na+te pe ruina oricărei %oca$ii aici& pe păm*nt.
:ă ne distruem capacită$ile de-a i/*ndi #n lume& dacă %rem să #n%inem
lumea.

C*nd mi se-nt*mplă să lucre/ ceasuri #n +ir +i să mă prindă ceea ce "ac& nu

mă *ndesc nici o clipă la %ia$ă& nici la sensul %reunui lucru.

:e spune #n ZBA4; C*nd a apărut omul& au apărut #ndată +i "lorile.

Br tocmai contrariul e ade%ărat. a+terea "iecărui om #nseamnă moartea
unei "lori.

Unul din pu$inele a%antae pe care le-am a%ut e că am #n$eles& la două/eci

de ani& că "ilo/o"ia nu are răspuns la nimic +i că #nse+i #ntreările ei sunt
neesen$iale.

3ntre 0n<ien +i Daris& apoi #ntre ara de ord +i BdNon o mul$ime enormă
#n<esuită #n tren +i #n metrou. ulte "ete. e unde-or "i ie+it e ce au
mai "ost aduse pe lume oată această carne 'U'>Ă& toată această
etalare de neant uman mă umple de de/ust. 3n"rico+ătoarea #nmul$ire a
omului #mi pare semnul cel mai siur că este #n pericol& că se apropie de o
cotitură "atală.

Bamenii politici ai Antic<ită$ii se #nconurau adesea de "ilo/o"i= cei de a/i

 pre"eră anturaul /iari+tilor.
 

Ca să one+ti demonul& treuie să ar/i /a<ăr la piciorul patului. Dractică

 populară #n Kran$a.

 imic cu ade%ărat pro"und nu poate ie+i din re%oltă.

3n $ările latine& unde cu%*ntul nu costă nimic& laconismul trece drept

 prostie.

:inurul lucru de care sunt m*ndru că l-am descoperit "oarte de%reme&

#nainte de două/eci +i unu de ani& e că nu treuie să procree/i. e aici mi
se trae roa/a de căsătorie& de "amilie +i de toate con%en$iile sociale. 0 o
crimă să-$i transmi$i tarele unei proenituri& silind-o ast"el să treacă prin
acelea+i su"erin$e ca tine& printr-un cal%ar poate +i mai cumplit dec*t al tău.
:ă dau %ia$ă unei "iin$e care să-mi mo+tenească ne"ericirile +i olile asta
n-am putut s-o accept niciodată. Dărin$ii sunt cu to$ii ni+te iresponsaili sau
ni+te asasini. oar rutele ar treui să procree/e. ila te opre+te să "ii
enitor. Cu%*ntul cel mai atroce din c*te cunosc.

Am ustat nepermis din plăcerea de a aandona o idee mai #nainte c<iar

să-i "i sc<i$at contururile.

3mi amintesc +i acum pro"unda impresie pe care mi-a "ăcut-o& la

+aispre/ece ani& nota$ia lui Amiel; 4esponsailitatea e co+marul meu
ne%ă/ut.

:unt uimit să constat c*t timp am pierdut lament*ndu-mă& pl*n*ndu-mă

 pe mine #nsumi #n primul r*nd. ar dacă pre$uiesc ce%a& e tocmai din
cau/a acestui timp risipit după udecata oamenilor& nu +i după a lui
umne/eu.

'eri la :amaritaine (maa/in de lu, din Daris n.t.)& o "emeie ce a+tepta

l*nă mine să-i %ină r*ndul la casă& pu$ea at*t de rău #nc*t era să le+in.
:unt siur că nici un animal& niciodată& n-a răsp*ndit un asemenea miros.
acă a+ "i #nc<is cu o asemenea "emeie& mi s-ar putea stoarce orice secret.
Dre"er orice& c<iar de/onoarea +i trădarea& dec*t să suport U minut acest
soi de pestilen$ă. or$ionarii n-au imaina$ie.
 

 u e,istă nimic mai rău dec*t un #n$elept limut. B carte de #n$elepciune
n-ar treui să depă+ească dimensiunile lui ao e in. ?i c*nd te *nde+ti
că #nsu+i >ao se se repetă

oate contradic$iile mele %in din "aptul că iuesc %ia$a mai mult ca oricine&
sim$ind totodată +i aproape ne#ncetat un sentiment de neapartenen$ă& de
e,il +i de aandon. :unt ca un m*ncău care& tot medit*nd la inani$ie& +i-ar
 pierde po"ta de m*ncare.

3l pusesem pe >. laa pe un piedestal (ca să %oresc ca ser%itoarele)&

credeam că este mai presus de noi& că plute+te& nepăsător sau meditati%&
străin de certurile noastre& incapail de reac$ii alcanice& de <ac<i$e sau de
accese de in%idie. epărtarea #l ideali/ase& memoria mea #i re$inea doar
trăsăturile pure& #i pre$uiam tăcerea& aparenta lipsă de temperament +i
%ularitate. !ai& /eul s-a prău+it Doate că-i mai ine a+a. 'ată-l la "el ca
noi to$i (dar a murit& sărmanul)& iată-l UA ?' D>' 0 ':D40H.
(Ar treui să "iu mai pu$in "eroce cu unul pe care l-am pre$uit at*ta timp.
ar painile acre +i de o răutate at*t de peniilă pe care le-a scris despre
mine +i care-au "ost ăsite printre <*rtiile lui& acum& la doi sau trei ani după
moarte& au un aer de testament& de insultă de dincolo de morm*nt ce mă
#mpiedică să "iu at*t de oiecti% pe c*t ar treui).

-am #nlodat #n cu%inte& ca al$ii #n a"aceri.

VordsQort< despre Coleride; 0ternal acti%it@ Qit<out action aceste

cu%inte m-au impresionat din mii de moti%e.

 u cunosc dec*t două de"ini$ii ale poe/iei; cea a %ec<ilor me,icani; !*ntul
ce %ine de la /ei...
+i cea dată de 0mil@ icinson (acolo unde spune că recunoa+te ade%ărata
 poe/ie după "aptul că o cuprinde un "ri at*t de cumplit #nc*t simte că
nimic n-o %a mai #ncăl/i niciodată). (e reăsit pasaul).

Arta dispre$ului& dacă e,istă %reuna& nu poate consta dec*t #n arta de a-$i
 pierde timpul; e sinurul lucru ce ne con"eră o superioritate asupra %ie$ii&
dacă nu +i asupra "iin$elor.

 u e,istă dec*t lucrurile pe care le-am descoperit prin noi #n+ine= sunt +i
sinurele pe care le cunoa+tem. 4estul e trăncăneală.
 

Dasiunea de a #n%ă$a treuie pri%ită cu re/er%e. 0a se #ndreaptă totdeauna

contra noastră& #n orice ca/ ne "ace deser%icii. reuie să +tii pu$ine lucruri&
dar să le +tii #n c<ip asolut.
Bser%a$ia pro"undă din 8'A& pe care treuie s-o ai mereu #n minte; ai
 ine pieri #n leea ta& dec*t să te m*ntuie+ti #n leea altuia.

oată lumea %ore+te de teorii& de doctrine& de reliii& #ntr-un cu%*nt de

astrac$iuni= nimeni de un lucru %iu& trăit& direct. Kilo/o"ia +i toate celelalte
sunt o acti%itate deri%ată& astractă #n sensul cel mai rău al cu%*ntului.
otul #n ea este olit de s*ne. impul de%ine temporalitate& etc. Un
ansamlu de suproduse.
3n alt plan& oamenii nu mai caută sensul %ie$ii DB4' 0 >A
0GD04'0H0>0 >B4 D4BD4''& ci de la datele istoriei sau de la o reliie
sau alta. acă #n mine nu ăsesc nimic ca să %oresc despre durere sau
neant& la ce un să-mi pierd timpul studiind udismul reuie să cau$i
totul #n tine& iar dacă acolo nu ăse+ti ce cau$i& ei ine& renun$ă.
Ceea ce mă interesea/ă e %ia$a mea& nu doctrinele despre %ia$ă. Bric*te
căr$i a+ citi& #n ele nu ăsesc nimic direct& asolut& unic. Deste tot aceea+i
 pălă%răeală "ilo/o"ică.

21 decemrie. Am dormit nouă ceasuri #n +ir& cu o #ntrerupere totu+i de

c*te%a minute. -am tre/it per"ect odi<nit. Ce-i drept& mintea nu-mi
"unc$ionea/ă.

4eulă enerală; un autor #ncepe să "ie recunoscut +i celerat #n momentul

#n care nu mai are nimic de spus. !enirea loriei coincide cu cea a
sterilită$ii.

Căpătase oiceiul să pl*nă= de atunci& totul #i reu+ea. 3$i atini cu u+urin$ă

scopurile& cu condi$ia să ai o metodă.

Crăciunul. ine. oată copilăria mea urcă la supra"a$a con+tiin$ei.

'eri la pia$ă am au/it acest dialo; - 0 "ri. -are nimic. umai să nu
nină.
otăr*t lucru& nu sunt de aici.

Concertul pentru clarinet +i orc<estră de o/art. Ce rol a putut să oace #n

%ia$a mea
 

C*nd e%oc anii tinere$ii mele din Carpa$i& treuie să "ac un e"ort să nu
 pl*n. 0,plica$ia e "oarte simplă; nu cred că e,istă un om a cărui copilărie
s-ar putea compara cu a mea. Cerul $i păm*ntul erau& cu ade%ărat& ale mele.
D*nă +i spaimele mele erau "ericite. ă tre/eam +i mă culcam ca :tăp*n al
Crea$iunii. 0ram con+tient de "ericirea mea +i presim$eam că o %oi pierde.
B teamă secretă #mi măcina /ilele. u eram c<iar at*t de "ericit pe c*t
 pretind acum.

B carte nu e "ecundă +i nu re/istă dec*t dacă e susceptiilă de mai multe

interpretări di"erite. Bperele ce pot "i de"inite sunt prin esen$ă perisaile.
B operă trăie+te prin amiuită$ile pe care le suscită.

 u ni-l putem imaina pe un Dascal %r*nd să "ie oriinal.

Căutarea oriinalită$ii e mai #ntotdeauna semnul unui spirit de m*na a
doua.

Doate nu-i o consolare& dar cel pu$in te sim$i măulit să po$i spune că %ei
muri "ără a-$i "i dat #ntreaa măsură.

 u treuie să-$i e,primi m*nia sau ura dec*t prin "apte. Animalele cu
s*ne rece sunt sinurele care au %enin (:c<open<auer)

acă nu mă #n$ele cu "rance/ii e pentru că mă #n"urii la "el de iute +i de

des ca ei. u pot să "iu "ericit dec*t printre dane/i& printre nem$i& printre
cei care par tăntălăi.

Comat disperarea prin m*nie +i m*nia prin disperare. omeopatie

o$i mă #ntreaă; >a ce lucra$i De c*nd o nouă carte 0 de necre/ut #n ce

măsură olia$ia de a pulica a intrat #n mora%uri. 0+ti ne%oit s-o "aci&
alt"el ri+ti să "ii socotit un ratat. otu+i nu treuie să cede/i.

8enul de melancolie de care su"ăr nu e "ăcut să se armoni/e/e cu cu%*ntul.

Ar "i "ost ne%oie de mu/ică.

 u de moarte mă tem& ci de %ia$ă. e c*nd mă +tiu& %ia$a mi s-a părut

insondailă +i #n"rico+ătoare. eputin$a de a mă intera #n ea. Apoi& teama
de oameni& de parcă a+ apar$ine altei specii. :entimentul permanent că
interesele mele nu coincid #n nici un punct cu ale lor.
 

e #ndată ce sunt c*t de c*t sănătos& inspira$ia mă părăse+te& p*nă +i

:U'0C0>0 #mi lipsesc. u deeaa "ra/a care m-a marcat cel mai mult
a "ost răspunsul lui Dascal către sora sa& care-l #ndemna să se #nriească;
 u cuno+ti neaunsurile sănătă$ii +i a%antaele olii.
3mi amintesc per"ect că atunci c*nd l-am citit& la ilioteca Kunda$iei Carol
din ucure+ti& a treuit să "ac un e"ort ca să nu scap un striăt.

 ici un prieten nu-$i spune %reodată ade%ărul. 'ată de ce doar dialoul mut
cu du+manii este "ecund.

1E ianuarie 196E uminică diminea$ă. Un "ri de crapă pietrele. C*$i%a

trecători cu un aer perple, +i care mă pri%esc mă cred neun proail
cum c*nt c*t mă $ine ura c*ntece unure+ti. Kriul #mi aminte+te de
iernile din copilărie mai pu$in /ăpada& cu care $ara asta& %ai& nu e
 laoslo%ită -& mă umple de ucurie.
Am remarcat că aproape totdeauna sunt !0:0> c*nd to$i ceilal$i sunt
ne"erici$i.

Atac omul #n eneral& dar #mi lipse+te curaul #n "a$a unui indi%id. ă tem
ro/a% să nu rănesc +i& desiur& să nu "iu la r*ndul meu rănit.

Un lucru pe care #l %eri"ic #n "iecare /i; poate să-$i "ie milă de oameni= dar
să-i iue+ti este cu neputin$ă. Aici& #n acest punct central +i precis&
cre+tinismul se complace #n minciună.

 u sunt "ăcut ca să *ndesc= c*nd o "ac& +irul ra$ionamentelor mele e

repede curmat de irup$ia %reunui re"ren lăuntric& a unui murmur mai
cur*nd. 3nsă+i *ndirea mea e mu/iciană.

Brice c<estiune& indi"erent care& este 0>''AĂ. oar spiritul nostru

mărinit& mania noastră de a de"ini #i impune <otare.

!ec<ea mea teorie; nu po$i trăi nici cu umne/eu& nici "ără umne/eu.

4ela$ia cu inocen$a e la "el de oositoare ca +i cea cu "ă$ărnicia. reuie

căutată o cale de miloc #ntre societate +i natură.
 

... născ*ndu-ne& ne-am luat olia$ia de a muri (s" 'na$iu de >o@ola&

0G04C'H'' :D'4'UA>0)

Un scriitor dă do%adă de "or$ă distru*nd ce a scris& arunc*nd pe "oc

te,tele de care nu e mul$umit. :Ă DU>'C' CP A' DUH'& asta ar
treui să-i "ie de%i/a.
3n "ond lenea m-a "erit de in"la$ia #n care ceilal$i cad din e,ces de %italitate&
de muncă sau de talent& iar pentru asta #i sunt recunoscător.

A scrie #nseamnă a recunoa+te că #n raporturile tale cu "iin$a ce%a nu-i #n

reulă.

acă a+ "i putut a%ea raporturi sincere cu oamenii& cu siuran$ă că m-a+ "i
lipsit de ideea de umne/eu.

Cu c*t #mătr*nesc& cu at*t spore+te cantitatea de căr$i ili/iile. !a %eni +i

/iua c*nd nu %oi mai putea citi nimic& c*nd mă %oi mul$umi să D4'!0:C.

:unt incapail să iau o <otăr*re 3 KAHA UU' C'D. Drimul %enit mă

lasă "ără reac$ii.

0 timp pierdut orice moment pe care nu-l petreci cu tine #nsu$i.

8ustul per"ec$iunii lasă să se <icească o rană secretă.

:e tot %ore+te de olile %oin$ei +i se uită că !B'HA 3 :'0 0:0 B

BA>Ă& că este o acti%itate ne"irească :Ă !40'.

B "loare e o ruăciune mută.

:-auni să-$i "ie "rică de tot ce nu e sine& "rică& "rică

iereaard; *ndire !B>U'>Ă& pro"un/ime di"u/ă. Ce păcat că nu s-a

 putut concentra

Această anoasă #nău+ită& preludiu al imecilită$ii...

Brice anali/ă ce s"*r+e+te pe o notă de speran$ă acceptă con%en$ia +i se

distrue sinură.
 

Brice "ormă de raă trădea/ă o anume derelare mentală.

riste$ea este o durere ce descre+te >A 0:KP4?'.

:ă cau$i o "ormulă de m*ntuire e osteneală de pomană. reuie să-$i la+i

%ia$a să cură de la sine +i ast"el să a"li ce e+ti. ?i mai ales nu treuie să ui$i
recomandarea din A8A!A-8'A; ai ine pieri #n leea ta& dec*t să
te m*ntuie+ti #n leea altuia.

3i urăsc pe tineri& pe to$i cei care-mi amintesc cum mă #n"ier*ntam

odinioară.

C*nd scrii& ai mereu tendin$a să-$i CBD>00Z' *ndirea& iar acesta e

modul cel mai siur de a o compromite. area artă e să te opre+ti& nu să
apro"unde/i. 0 mai u+or să epui/e/i o prolemă dec*t să-i suere/i
di"icultă$ile. (Această ultimă "ra/ă strică totul.)

 u trăirile tale mă interesea/ă& ci "elul #n care le pre/in$i. B %ia$ă nu este o

operă.

oată lumea& toate aceste "iin$e nu sunt dec*t %isul unui spirit asolut&
 proiec$ii ale a@ei& ale ilu/iei cosmice.
3nclin să cred că !edanta e sistemul cel mai pro"und& cel mai apropiat de
realitate.

:unr "ilo/o"i care-+i #nc<ipuie că spun ce%a %orind #ntruna despre

K''HĂ& de 0G':0& etc& etc. Dolilo<ia lor arată că nu e %ora nici de
 proleme ade%ărate& nici de trăiri& ci de 04'B>B8'0. Ace+ti
*nditori *ndesc 0:D40 cu%inte& nu D4' cu%inte.

i se cere& sunt presat să produc& să scriu& să pulic& sunt acu/at de lene&

de sterilitate +i se uită că astea sunt tocmai de"ectele pe care le-am eloiat
+i că e ridicol să-i ceri dinamism unui care a proclamat mereu inutilitatea a
toate cele.
 imeni nu-+i imainea/ă totalul meu acord cu ceea ce *ndesc& nici c*t de
#n ad*nc& #n ascuns& plătesc pentru tot ce +tiu& pentru tot ce am denun$at.
 

Cei doi #n$elep$i& cei mai mari& ai Antic<ită$ii crepusculare; 0pictet +i arc
Aureliu& un scla% +i un #mpărat.
 u mă satur să sulinie/ această simetrie.

3n "iecare poporan ră/%rătit se ascund cinci tirani (>ut<er)

B "ra/ă din almud #ndrăită de a"a; oi& e%reii& asemenea măslinelor&

nu dăm ce e mai un #n noi dec*t atunci c*nd suntem /droi$i.

3ntre 0pictet +i arc Aureliu& doar di"eren$e aparente. ?i unul +i celălalt mă

aută să trăiesc& +i c<iar trăiesc #n compania lor. De l*nă ei :eneca e doar
un pala%raiu.

acă %rei să "ii "ericit nu treuie să scormone+ti #n memorie.

 u-i putem iui dec*t pe cei care s-au nimicit $intind prea sus. Cunoa+te-te
 pe tine #nsu$i este o ma,imă sterili/antă. C*nd te cuno+ti nu-$i mai asumi
nici un risc& re"u/i să ai un destin.

C*ntărind ine lucrurile e cu neputin$ă să nu-$i pier/i min$ile.

3ncercările %ie$ii nu acresc #ntotdeauna; te pot c<iar "ace eneros. >a ce

 un să pricinuie+ti altuia dureri c*nd tu #nsu$i su"eri D04U A'
U>H'

Kiin$a care te-a "ăcut "ericit tot ea #$i %a aduce ne"ericirea. inecu%*ntat de
/ei e omul care nu se ata+ea/ă de nimeni.

:u"erin$ele "iin$ei pe care o iuim sunt moralmente mai de ne#ndurat dec*t

ale noastre proprii.

omentele de e,altare ale căror ine"aceri le sim$im adesea #n plină stradă

sau #n lume& c*nd ne spunem că dacă am "i sinuri +i am putea scrie ar ie+i
minuni...

3mi amintesc deodată pasiunea secretă pe care o "ăcusem #n liceu pentru o

"ată oarecare apar$in*nd ur<e/iei din :iiu. :e numea Cella. oi ani la
r*nd m-am *ndit clipă de clipă la ea& "ără să-i "i %orit nici o sinură dată.
Această timiditate a adolescen$ei mele a ucat un rol <otăr*tor #n e%olu$ia
 

mea ulterioară. :u"erin$e U'>0 poate& neunie "ără seamăn 3mi amintesc
o după-amia/ă de duminică& #n pădurea de l*nă :iiu. 0ram cu "ratele
meu +i citeam :<aespeare (ce piesă nu-mi mai aduc aminte). eodată o
%ăd pe Cella trec*nd #mpreună cu unul din coleii mei de clasă& cel mai
dispre$uit +i mai demn de dispre$ dintre to$i. >a peste trei/eci +i cinci de ani
de la pă$anie #ncă #mi amintesc ru+inea +i su"erin$a resim$ite atunci.
' se spunea DĂUC0>0.

 u te #ndrep$i cu %*rsta& #n%e$i doar să-$i camu"le/i aec$iile.

:unt "ăcut să dau s"aturi #n$elepte +i să reac$ione/ ca un neun.

Cum #mi %ore+te cine%a de 0>'0& +tiu că mă a"lu #n "a$a unui cretin.

e s-ar putea descrie #n amănunt "elul #n care se petrece #n su"let

despăr$irea de umne/eu

... acă admiri cu patimă pe cine%a& ar treui să-i "aci ser%iciul de a-l
asasina.

Kemeile e,celea/ă #n arta de a-+i e,aera m*<nirile.

 u e,istă "ericire dec*t #n inocen$ă& lucru de care omul e cu deoseire

incapail& pe care l-a pierdut pe %eci.

>a+itatea mea #n "a$a %ie$ii este conenitală; mi-a "ost #ntotdeauna roa/ă
de orice răspundere& de orice olia$ie o roa/ă instincti%ă de tot ce nu mă
 pri%ea #n mod direct. 0,act opusul unui +e". 'ar dacă #n tinere$e l-am
in%idiat adesea pe umne/eu& nu-i oare "iindcă& a"l*ndu-se deasupra a tot&
#mi apărea drept 'responsailul #nsu+i

A 0G':A e totuna cu plăcerea de a nu *ndi. :ă "ii un oiect CA40

D4'!0?0; at*ta +i nimic mai mult.

Ce parado, să te "răm*n$i 3 K4AC0ZĂ& să su"eri #ntr-o limă de

rămătic& #n idiomul cel mai pu$in delirant din c*te sunt :uspine
eometrice
 

olile ne-au "ost date ca să ne aducă aminte că #ntre noi +i %ia$ă contractul
 poate "i re/iliat #n orice clipă.

reuie să scriu un te,t despre olstoi +i osesia mor$ii. umai că eu nu

am ne%oie de traedia altora; #mi aune a mea cu prisosin$ă.

 utrim "a$ă de orice om mai cunoscut& mult mai cunoscut dec*t noi& un
amestec de pi/mă +i de compătimire. Kiindcă +tim că a o$inut lucrul pe
care-l dorim& D'04ZPU-:0 totodată pe sine prin #nsă+i reu+ita lui. Cu
c*t e+ti mai cunoscut& cu at*t #$i păstre/i mai pu$in sinurătatea& cu at*t e+ti
mai pu$in tu #nsu$i. acă răm*i c*t de c*t "idel propriei tale "iin$e ceea ce
nu-$i reu+e+te dec*t prin i/olare +i anonimat -& cape$i nu oroliu& ci ce%a
mai #nalt& care-$i permite să pri%e+ti cu milă pe oricine s-a e,pus aproării
oamenilor.

otăr*t lucru& americanii ă+tia nu %or #n$elee niciodată nimic din

insoluilul care sălă+luie+te #n tot ce-i %iu +i din distan$a pe care o luăm
"a$ă de propria noastră %ia$ă. 4ăspunsul meu sastisit la in%ita$ia de a mere
#n America pe care mi-a "ăcut-o unul dintre ei; ' ': BB >A0& l-a "ăcut
 pe acesta să tresară; 0!04 BB >A0 4eplica lui a "ost un re"le,. e
altminteri& c*$i oameni #n$ele că totul e #ntotdeauna D40A P4Z'U
BU> 0 3B0AUA D40A P4Z'U& de%i/ă #nscrisă pe
>AZBU> meu.

 u pre$uiesc o carte dec*t prin tulurarea& prin otra%a pe care-o toarnă #n
mine.

V<o <as not "ound t<e <ea%en eloQ

Vill "ail o" it ao%e (0. icinson)

Cerul este răsplata celor ce l-au a"lat #ncă de pe păm*nt.

Ura pe care o port umanită$ii mă #mpiedică să udec. 0 o e,asperare

ne#ntreruptă. u mai pot suporta pro,imitatea omului.

:untem mult mai sinceri #ntr-o con%ersa$ie dec*t #ntr-o carte. 'ată de ce e
in"init mai important să "rec%ente/i un scriitor dec*t să-l cite+ti.
 

 imeni nu ne iartă că am "ost sinceri #n ceea ce-l pri%e+te mai deraă; că

am #ndră/nit să "im sinceri #n pri%in$a lui.
A spune cui%a ade%ărul #nseamnă a comite o nedelicate$e& a-$i aroa o
superioritate #n raport cu el.
 imic nu te #ndreptă$e+te să "ii sincer #n ce mă pri%e+te Cu ce drept #mi
a/%*rli ade%ărul #n "a$ă

 u de$in o A'Ă dec*t scriitorii care au scris pu$in

sau
e pri%ileiul tainei se ucură doar scriitorii care n-au scris mai nimic.

Kiin$a nu este elementul meu. oate nenorocirile mi se tra de aici.

Am luat <otăr*rea să nu mă mai #n"urii& să #ndur orice ocară +i să nu mai

replic dec*t inuriilor :U'>0. Adică niciodată.

reuie să scriu un articol despre olstoi& mai deraă o pre"a$ă& +i-mi dau
seama că mi-e cu neputin$ă aproape (...) A "i oiecti% nu #nseamnă să "ii
impar$ial& ci să-l trate/i pe celălalt ca B'0C= e ceea ce "ac criticii. 0u
sunt incapail de a+a ce%a. 3l trate/ pe celălalt ca +i cum acesta ar "i eu
#nsumi. >a ce să scrii& atunci& un studiu& sau o pre"a$ă e ce să min$i...

-am a"undat at*t de tare #n %id că o nimica toată ar "i de-auns ca să-l
 presc<ime #n umne/eu.

B oală& oric*t de cumplită& e suportailă& cu condi$ia să nu-i dai nume.

oate aceste /ile #n care creierul nu-mi răspunde la apeluri.

Bmul lier nu-+i complică e,isten$a cu nimic& nici măcar cu onoarea.

 octomrie 196E Am petrecut a/i două ceasuri #n marile maa/ine.

rusc& ale*nd #n susolul >u%rului o linură de lemn& am sim$it re%ela$ie
"rec%entă #n %ia$a mea că nu apar$in acestei lumi& că locul meu nu este
 printre oameni.

ante +i eister 0c<art cuetele cele mai ad*nci +i mai #n"lăcărate ale
0%ului ediu.
 

upă-amia/ă de-a lunul !iosnei& dincolo de Dontoise.

Krun/ele moarte care cad #n apă; dulu simol al e%anescen$ei..

'ată unul din pu$inele lucruri de care sunt siur; sinurul& unicul moti% pe
care #l au oamenii de a trăi #mpreună este acela de a se c<inui& de a-+i
 pro%oca su"erin$ă unul altuia. u %oi oosi niciodată să repet această
e%iden$ă.

'nsomnie
C*nd pasărea somnului a %rut să-+i "acă cui #n lumina oc<iului meu& a
%ă/ut enele +i i-a "ost "rică de la$ (en al-ammara& poet ara din
Andalu/ia& secolul G''-lea).

Am %orit două ceasuri "ără #ntrerupere& din teama de a asculta. :-o "aci pe
saltimancul #n situa$ia mea& ne"ericit +i trist p*nă la depra%are

 u-i pi/muim dec*t pe cei pe care #i cunoa+tem ine& pe care-i "rec%entăm

intens +i al căror succes ar treui să ne "acă plăcere. 'ată de ce #n orice
 prietenie e ce%a putred& iar aproapele nu ni-l iuim cu ade%ărat dec*t #n
măsura #n care este %ictimă. Cum #ncetea/ă să mai "ie& #l p*ndim cu
suspiciune +i cu an,ietate.

0 primedios să stai mai mult #n preama ătr*nilor; %ă/*ndu-i at*t de

departe de #n$elepciune +i at*t de pu$in "ăcu$i să o atină& auni să te
soco$i& #n raport cu ei& de o maturitate cu totul ie+ită din comun. 'ar
a%ansul& real sau "icti%& pe care #l a%em asupra lor ne st*rne+te oroliul +i
c<iar aroan$a.

>umea nu trăie+te #n mediocritate& ci #ntr-o 0KA:Ă lipsă de măsură.

'ată de ce nimic +i nimeni pe lume nu se a"lă la locul său& #n %reme ce dacă
lumea ar "i mediocră& ar e,ista o potri%ire oarecare #n situa$ii +i #n destine.

:inurul om care A 3H0>0: e acela căruia nu-i pasă& care pune onoarea
+i de/onoarea pe acela+i plan. A>>0: ': 0'04>0' (oate sunt una)
'ată e,presia ultimă a #n$elepciunii& iar cel care re"u/ă s-o adopte& sau pur
+i simplu se do%ede+te incapail să adere la ea ce su"erin$e +i ce ne"ericiri
#l pasc
 

 e /uciumăm /adarnic& moartea #+i continuă #n noi lunile sale medita$ii&
ne#ncetatu-i soliloc%iu.

Aplau/ele prelunite mă duc cu *ndul la re%olu$ii. C*nd %ăd o mul$ime #n

delir& c<iar +i #ntr-o sală de concerte& #nt*ia mea reac$ie este s-o +ter pe
dată.

Am %i/itat mu/eul !ictor uo din Dlace des !osues. ici nu #ncerc
măcar să #n$ele de ce nu mă interesea/ă ''C din opera +i nici din %ia$a
lui.

Celiatarul nu e un eoist& cum se a"irmă de oicei& ci un ins căruia nu-i

 place să c<inuie pe nimeni. A te asocia cu cine%a& prin căsătorie sau #n alt
mod& #nseamnă să-i po$i pune #n c*rcă toate neplăcerile pe care le trăie+ti.
Brice "ormă de %ia$ă #n comun presupune dorin$a de a-$i descărca proasta
dispo/i$ie pe celălalt.

A scrie despre al$ii #nseamnă să mărturise+ti că n-ai nimic de spus despre

tine.

!ai de scriitorul sau de *nditorul care "ace +coală

ot ce mai este #ncă %iu #n "olclor %ine dinaintea cre+tinismului. Acela+i
lucru se #nt*mplă cu tot ce este %iu #n "iecare dintre noi.

!ia$a este ec<ilirul 3 04Ă.

Artistul care meditea/ă prea mult la miloacele sale o "ace pe socoteala

instinctului său.

Am remarcat că to$i cei #n/estra$i cu o %oce 0>B'BA:Ă dau do%adă

de-o anumită insu"icien$ă mentală.

Kericirea +i căutarea loriei sunt incompatiile. Kericirea& cum a spus

Aristotel& le apar$ine acelora care-+i sunt lor #n+ile de auns.

404ACĂ4' #mi place acest titlu al :"*ntului Auustin& care #mi

măule+te patima de a tăădui.
 

Am recitit c*te%a poeme de 0mil@ icinson. i+cat p*nă la lacrimi. ot

ce %ine de la ea are darul de a mă răscoli.

i se pare lini+titor "aptul că am depă+it cinci/eci de ani. 8rosul e"ortului

a "ost depus& po%ara cea mai rea a "ost purtată.

 u din contactul cu lucrurile& ci din contactul cu "iin$ele ia na+tere

de/ustul.

Bri de c*te ori te a"li #n "a$a unui te,t prea ine scris& să +tii că n-ai de-a
"ace cu un #n$elept.

ă tem de orice om care %rea să comande altui om. 0 %ora aici de un

instinct pro"und& pe care-l are toată lumea= să "ie superioritate să "ie
de"icien$ă 0 un instinct pe care cred că nu-l posed. :trăin #mi e p*nă +i
*ndul de a da un ordin. u mai pu$in acela de a-l primi. ici stăp*n +i nici
scla%. Dururea& ''C.

:ă tele"one/i cui%a +i apoi& rusc& de teamă să nu-i au/i lasul& să #nc<i/i.

A+a arată& pe scurt& rela$iile mele cu ceilal$i. B si<ăstrie cu un dram de
sociailitate.

>a ce un să te opre+ti asupra unor lucruri spuse p*nă acum de at*tea ori
:piritul nu poate a%ansa dec*t dacă are rădarea să ată pasul pe loc& adică
să APC0A:CĂ.

Am terminat de scris o apoloie a urii. 3n "ond #nsă& ceea ce #n$ele eu prin

ură e un simol al disperării& este 3U0CA40A disperării& stare pur
suiecti%ă ce nu are nimic de-a "ace cu %oin$a de a %ătăma& cu
#ncr*ncenarea #mpotri%a celuilalt.

Am petrecut două ore minunate #ntr-o "amilie de ru+i. Ce pu$in s-au

sc<imat oamenii ă+tia din %remea marilor >B4 romane p*nă a/i 0
minunată inadaptarea lor. e altminteri adaptailitatea e semnul lipsei de
caracter +i al neantului lăuntric.

-am oprit unde%a #ntre poe/ie +i pro/ă& "ără să pot opta pentru una sau
cealaltă= de la poe$i am luat 4'U>& de la pro/atori& insisten$a. Cred& de
"apt& că #n realitate nu eram "ăcut pentru CU!P.
 

... !ia$a e mai rea dec*t tot ce ne putem #nc<ipui; e un co+mar permanent.
oate "ăpturile tremură& c<iar +i leii....

:unt tare prost #n/estrat #n lupta pentru %ia$ă. Căci %ia$a nu mă interesea/ă
#ndeauns ca să lupt #n numele ei.

 imic important nu se poate #n"ăptui "ără cru/ime.

A a%ea caracter #nseamnă a "i capail de cru/ime.

5 martie CĂ040A 3 'D e titlul căr$ii pe care am terminat-o. e-a+

 putea crede #n ce "ac

Dotri%it tradi$iei e%reie+ti& Adam a "ost creat pe locul unde se a"la altarul de
la 'erusalim= +i tot aici +i-a a%ut săla+ul p*nă la moarte& după i/onirea sa
din paradis.

B reliie nu e %ie dec*t #nainte de elaorarea domelor. u credem cu

ade%ărat dec*t at*ta %reme c*t nu +tim e,act ce treuie să credem.

0 ne%oie de un mare cura ca să #n"run$i primă%ara.

>a s"*r+itul secolului al G''-lea c*$i%a adep$i ai dualismului moderat din

'talia credeau că& după ce i-a dat un c<ip 0%ei& dia%olul a a%ut #n persoană
rela$ii cu ea& Cain "iind "iul lor= din s*nele acestuia s-au născut c*inii& al
căror "idel ata+ament "a$ă de oameni este menit a do%edi oriinea lor
omenească. (C. :midt& 'storia +i doctrina sectei Catarilor sau Alien/ilor&
Daris 1M9& %ol ''& p. 69)

 imic nu mă #nc*ntă mai mult la Caliula dec*t ordinul dat străilor sale să
"acă lini+te #n preama radurilor #n noaptea care preceda ie+irea calului
său #n arenă.

iscursul lui Bt<on #nainte de a se sinucide. 4e"u/ă să se pl*nă sau să

acu/e& "iindcă& după el& a-i acu/a pe /ei sau pe oameni e un semn că %rei
#ncă să trăie+ti.
 

Kiecare crede că urmăre+te sinur ade%ărul& ceilal$i "iind incapaili să-l

caute +i nemerit*nd să aună la el.

Cruciada #mpotri%a alien/ilor.

C*nd cite+ti aceste orori& sim$i cu ade%ărat ucuria de a "i #n a"ara
isericii. B institu$ie care a "ost capailă de asemenea e,cese #+i merită
numele de :UD4AAU4A>Ă.

Citesc& citesc. >ectura este e%a/iunea mea& la+itatea mea cotidiană&

 usti"icarea incapacită$ii mele de a lucra& scu/a pentru toate& %ălul care-mi
acoperă e+ecurile +i neputin$ele.

 ici un adecti% nu se DB4'!0?0 per"ect. eci orice adecti% e

criticail& +i ri+ti "olosindu-te de el.
Adecti%ul presupune o udecată de %aloare& o '04D40A40. Ar treui
"olosit cu modera$ie. Au/ul de adecti%e e propriu autorilor de proastă
calitate.

Una din ultimele spuse ale lui :ocrate; Ar treui să +tii Criton& că a %ori #n
c<ip impropriu este un rău pe care-l "acem su"letelor 
3n aonie& să te *nde+ti la lima "rumoasă treaă.

0 de ne#n$eles pentru mine că cine%a #+i poate dori discipoli. ?i totu+i& #n

 perioada mea de sminteală& a%eam #n"riurarea +i oroliul unui pro"et. e
atunci am parcurs cale lună...

acă o r*mă ar putea trăi sen/a$iile mele& ce milă ar cuprinde-o pentru

mine

Ale,ander lo& #n Iurnalul său& su data de 15 aprilie 1912; 'eri&

nau"raiul itanicului m-a ucurat nespus; mai e,istă a+adar Bcean.

3n timpul luptei #mpotri%a pătrunderii luteranismului #n :pania& ilia #n

lima %ulului era inter/isă= Carol Wuintul #nsu+i& ca s-o citească #n
"rance/ă& a treuit să se adrese/e 'nc<i/i$iei pentru a-i cere permisiunea& ce
i-a "ost acordată nu "ără o anume e/itare ?i totu+i& el a "ost acela care& #n
reclu/iunea de la Xuste& de după adicare& #+i #ndemna "iul #n scrisori să-i
e,termine pe eretici.
 

0 "alsă a"irma$ia lui Brien& potri%it căreia "iecare su"let are trupul pe care
#l merită.

Zadarnic #mi "răm*nt mintea& nu reu+esc să a"lu ce caut pe acest păm*nt.

Acti%itatea care s-ar potri%i cel mai ine cu sen/a$iile mele ar "i o cuetare
%aă la condi$ia #nerilor.

Bri de c*te ori su"ăr din pricina oamenilor& mă re"uie/ #n dispre$ul de

mine #nsumi. 3i irui ast"el +i le uit lo%iturile.

acă a+ %rea să redau tonul celor ce simt& ar treui să pun un semn de

#ntreare după "iecare cu%*nt.

Caracteristic "alsului pro"et e "aptul că st*rne+te aproarea unanimă. >a "el

se #nt*mplă cu scriitorul& cu omul politic +i cu oricine A40 D4'ZĂ la
oameni.

0,po/i$ie suprarealistă. ot ce e +oc& tot ce e pro%ocare se anulea/ă de la

sine după c*$i%a ani. 3n artă +i #n toate& nu $ine dec*t ce a "ost "ăcut #n
sinurătate& KAHĂ 3 KAHĂ cu umne/eu& "ie că e+ti credincios sau nu.

Bmul e aidoma lui ac<et după ce a să%*r+it crima; a da #napoi e pentru

el cu mult mai reu +i mai plictisitor dec*t să meară #nainte& să se #n"unde
tot mai mult #n ireparail.

 u accepta să trăiască la remorca lui umne/eu.

 -am +tiut niciodată ce să "ac cu mine +i nu-mi %ine să cred că am "ost #n

stare să mă "o"ile/ %reme de at*$ia ani.

Citesc #ntr-o iora"ie a lui Ale,andr lo această remarcă nai%ă +i

 pro"undă despre procesul decăderii; ispare r*sul& apoi dispare +i sur*sul.

 imic nu parali/ea/ă mai tare e"ortul creator al spiritului ca apro"undarea

istoriei ideilor. 'storia "ilo/o"iei este nearea "ilo/o"iei. (Cu a"irma$ia asta
mi-am #nceput diploma de licen$ă #n "ilo/o"ie& la ucure+ti& #n 19E1& spre
stupe"ac$ia ătr*nului pro"esor care mi-a cerut e,plica$ii).
 

'sus a /is; Dro"etul nu e primit #n ora+ul său& iar doctorul nu-i lecuie+te pe
cei care-l cunosc. (0%an<elia după oma& E6)

:u"letele care contea/ă sunt cele ce culti%ă o e,ien$ă asolută (sau; care
au e,ien$a asolutului). oate celelalte sunt plea%ă omenească sau
ciurucuri.

:unt prea mul$i oameni& prea multe c<ipuri nu mai putem răm*ne "a$ă #n
"a$ă cu umne/eu

o$i scriitorii romani erau %eni$i din pro%incii. oar 'uliu Ce/ar +i >ucre$iu
erau născu$i la 4oma.

Copiii care nu ro+esc din cau/a propriilor părin$i sunt ire%ocail

condamna$i la mediocritate.
 imic nu-i mai sterili/ant dec*t să-$i admiri enitorii.

Brice om care se #n"ier*ntă +i ridică lasul trădea/ă o lipsă de #ncredere #n

sine.

eunurile #n ora+. Aici #n$elei& au/indu-i pe oameni peror*nd& cum poate

deenera ooseala #n ură.

upă c*tă%a %reme& aproape to$i aceia care mi-au ăsit oarecari merite au
s"*r+it prin a-mi #ntoarce spatele. i-am pierdut to$i admiratorii& dac-am
a%ut %reodată unul. ':D'4 0ZAĂ8'40.

Dsi<anali/a %a "i #ntr-o ună /i total discreditată& nu-i nici o #ndoială= ceea
ce nu #nseamnă că nu-mi %a "i distrus ultimele urme de nai%itate. upă ea&
nu %om mai putea "i niciodată 'BC0H'.

Do/iti%ă nu e #n mine dec*t ne%oia de sinurătate. ot restul e minciună +i

trădare& in"idelitate "a$ă de mine #nsumi.

 u scriu dec*t spre a mă eliera de cri/ele mele de depresie. u-i un lucru
%esel pentru cititor. ar nu scriu pentru a "i citit.

Brice co+mar e un %is ale cărui contururi sunt prea precise& prea distincte&
#n care totul are relie".
 

!ora lui 4usroc despre soarta damna$ilor; !or muri pururi& "ără să
s"*r+ească %reodată a muri.

Doe$ii slai citesc aproape numai pe con"ra$ii lor& a+a cum "ilo/o"ii slai
citesc al$i "ilo/o"i. Unui poet #i "olose+te mai mult să citească o carte de
 otanică sau de istorie dec*t o culeere de %ersuri. 3n enere& e primedios
să urmăre+ti crea$ia unui ri%al.

:crierile mele au a%ut oarecare succes doar #n r*ndul "emeilor& al c*tor%a&

"oarte pu$ine. 0,plica$ia o a"lu #n %ora at*t de potri%ită a lui ipocrat;
Kemeia #nseamnă oală.
Un om sănătos nu se poate interesa de ce "ac eu.

 u pot suporta *ndul că e,istă oameni c*t de pu$ini ar "i care contea/ă
 pe mine. u am nimic de dat nimănui. B& ce alnice sunt toate astea

Cu c*t trec anii& cu at*t #mi dau seama că oamenii nu "ac dec*t să se mintă
 pe ei #n+i+i& să se traă pe s"oară din teamă de ade%ăr. >ucru #ntru totul
ade%ărat pentru literatori +i arti+ti.

Capacitatea mea de a su"eri e at*t de mare #nc*t mă doare +i căderea

 propriilor mei du+mani.

3n milocul amărăciunilor& nu uita *ndul mor$ii& cel mai m*n*ietor +i cel

mai stenic dintre toate.

Detre Hu$ea. :inurul eniu ade%ărat pe care l-am #nt*lnit %reodată.

 enumărate %ore de du< dispărute pentru totdeauna& cum să dai o idee
despre %er%a +i despre neunia lui Bdată& c*nd i-am spus 0+ti un amestec
de on Wuiote +i de umne/eu& pe moment a "ost "oarte "latat= a doua /i
#nsă& diminea$a de%reme de tot& a %enit să mă %adă& +i primul lucru pe care
mi l-a spus a "ost; Do%estea aia cu on Wuiote nu-mi place.

15 noiemrie 196M Am %isat astă-noapte că G.& du+manul meu cel mai

#n%er+unat& mă săruta pe ură. Am "ost at*t de de/ustat că mi-a "ost cu
neputin$ă să adorm la loc.
 

:eneca #mpotri%a criticii; 0 o oală recească să cercete/i c*$i %*sla+i erau

 pe coraia lui Ulise= dacă 'liada e anterioară Bdiseei +i dacă amele au
acela+i autor.

Cititorul ade%ărat e cel care nu scrie. oar el este #n stare să citească o

carte #n C'D A'! sinurul mod de a :'H' o operă.

acit scriitorul pe care-l admir cel mai mult; nu mă mai satur citindu-l.
Kormulările lui mă #nc*ntă; nutresc& stimulea/ă tot ce-i amărăciune #n
mine. u e,istă otra%ă care să mă des"ete mai tare.

acit; 0ste cu mult mai u+or a ră/una o %ătămare dec*t a răsplăti o

 ine"acere& căci recuno+tin$a e socotită a "i spre po%ară& iar ră/unarea spre
c*+ti.
Căci setea de lorie este ultimul lucru de care se leapădă c<iar +i cei mai
#n$elep$i (0tiam sapientius cupido loriae no%issima e,uitur) ('storii& '!&
6)

 imeni nu e modest& "iindcă nu po$i să "ii modest. 'mposiilitatea e "i/ică&

deci "ără leac.

 e"ericirea de a a%ea c<e"ul dar nu +i capacitatea să lucre/i.

25 decemrie 196M Aseară& a"l*ndu-mă din #nt*mplare& la mie/ul nop$ii&

 pe l*nă iserica :aint-:N%erin& am intrat odată cu mul$imea. 3n clipa #n
care preo$ii au pornit să "acă #nconurul isericii& preceda$i de un diacon ()
care cădelni$a& era c*t pe ce să i/ucnesc #n r*s. Căci citisem 3 AC00A?'
Z' că& su primii #mpăra$i cre+tini& arderea de tăm*ie #nsemna o"randă
adusă %ec<ilor /ei& iar cel care-o "ăcea risca pedeapsa capitală #n ca/ că era
 prins. Ast"el& se merea pe nepusă masă #n casele pă*nilor& +i %ai de cel la
care se sim$ea mirosul de tăm*ie.

3mi plac sen/ualii care au oroare de carnalitate (0clesiastul& audelaire&

olstoi)

e cum te mani"e+ti #ntr-un "el sau altul& #$i "aci du+mani. acă %rei să-$i
"aci prieteni sau să-i păstre/i pe care-i ai& a$inerea e oliatorie.
 

 oapte #nspăim*ntătoare= %*ntul #mi trecea prin oase +i *ndurile mă

e,cludeau din %iitor.

0,traordinară %ora spusă de !er<o%ensi lui :ta%ro<in; e-am in%entat

 pri%indu-te.

:unt 0AK'Z'C0?0 e%reu.

:ă ne "erim de *nditorii al căror spirit nu "unc$ionea/ă dec*t pe a/ă de

citate.
:ă ne alunăm din memorie toate te,tele.

Daris cimitir #n care mormintele au mai multe etae.

Bric*t de lecui$i de ilu/ii am "i& %om apărea #ntr-o ună /i neapărat nai%i&
căci %iitorul %a depă+i cu mult cele mai sumre din %i/iunile noastre.

-am lansat #n %ia$ă a%*nd #n cală& de la #nceput& o aură pe unde

 pătrundea apa. (ireaard)

Bs*nda cea mai rea ar "i pentru mine aceea de a trăi su un cer pururi
senin; norii sunt sinurul meu i/%or de poe/ie.

Hara la care %ise/; onolia 0,terioară unde se a"lă mai mul$i cai dec*t
oameni (+i unde copiii #n%a$ă să călărească #nainte de a #n%ă$a să meară)

e c*nd mă +tiu& teamă olnă%icioasă de oameni. 3i +tiu acum moti%ul;

anume că& #ncă de pe c*nd eram copil& ceea ce "ăceau ei nu mă interesa.
Acela+i lucru astă/i. u ăsesc nici o realitate #n "apta lor +i mă socotesc
asolut incapail să colaore/ la tot ce să%*r+esc. ă simt e,clus din
actele lor& nu sunt un de nimic.

3n lumea asta de a%ortoni +i $oape& treuie totu+i să "ii 0.

Zeii din Blimp& c*nd coorau pe păm*nt& luau cel mai adesea #n"ă$i+area
unui animal. Asta spune multe despre pre$uirea ce-o a%eau pentru oameni.
 

 u udeca pe nimeni #nainte să te pui #n locul lui. Dro%erul ăsta %ec<i (de
unde %ine oare) "ace cu neputin$ă orice udecată& căci nu IU0CĂ pe
cine%a dec*t "iindcă& tocmai& nu ne putem pune #n locul lui.
A #n$elee nu #nseamnă doar să ier$i& ci +i să te a$ii& să renun$i la ideea
#nsă+i de %erdict.

oată lumea e condamnată +i totu+i toată lumea mere #nainte. 3n acest

 parado, stă #ntreaa "rumuse$e& #ntreaa usti"icare a lumii.

acă a+ "i poet& a+ "i ca @lan <omas care& c*nd cine%a se apuca să-i
e,plice poemele #n "a$a lui& se arunca la păm*nt& prins de con%ulsii reale
sau ucate...

C*nd mi se #nt*mplă să arunc o pri%ire #n ZA4AU:4A al meu& mă

 plim o umătate de oră prin odaie& incapail să-mi stăp*nesc un
insuportail acces de pl*ns. (iet/c<e& 0CC0 BB)

A+tept o %i/ită. A+ da orice ca să nu aiă loc. Ce pu$ine sunt "iin$ele pe

care le pot a+tepta "ără *nduri ascunse +i "ără roa/ă.

Brice om care posedă sau este dominat de o doctrină e condamnat să

trăiască #n "als +i să producă "als. A "i ade%ărat +i a "ace ce%a ade%ărat e un
lucru ce nu se #nt*lne+te aproape niciodată. ?i asta "iindcă omul a "ost
 per%ertit pe %eci de '00& de simulacre adică.

 u-i e,clama$ie mai patetică dec*t aceea a ultimului poet pă*n& 4utilius
 amatianus; e-ar "i dat /eii ca 'udeea să nu "i "ost cucerită nicic*nd

e contat contea/ă numai cartea #mpl*ntată ca un cu$it #n inima cititorului.

2 "eruarie 1965. uminică !i/ită la u/eul de +tiin$e naturale. 3n "a$a

imainilor cu dino/auri& o mamă #i spune "iului său; Cum or "i "ăcut
"otora"iile astea

oate cusururile mele +i poate toate meritele pro%in din neputin$a mea de
a scrie purtat de condei.