Sunteți pe pagina 1din 146

DR.

AUREL POPESCU-BĂLCEŞTI

ENIGMA VIEŢII ŞI A
MORŢII
* VIAŢĂ * MOARTE * SPIRIT * REÎNCARNARE * MEDIUMNITATE *
SPIRITISM * HIPNOZĂ * TELEPATIE * MAGIE * MAGNETISTM * YOGA *
SOMNUL ŞI VISUL * ESENŢA VIEŢII * IERARHIA SPIRITELOR ÎN SPAŢIU *

CUPRINS
Cuvânt de introducere
Originea vieţii pe pământ
Instinctu ! miraco "n umea păsărior
Miracou numit om
Este Biblia inspirată de #umne$eu%
&niversu ! 'aotic sau (ine organi$at%
Ştiinţa spirituaă despre e)istenţa umii invi$i(ie
Corpu *i$ic
Corpu vita sau corpu eteric
Corpu astra
Corpu soar
Esenţa vieţii
+copu vieţii
Acţiunea spirituui prin intermediu su(con,tientuui asupra instinctuui se)ua
-eepatia
Magia
Magnetismu
.enomenu de desprindere
+u(con,tientu
+piritism/
0oga
Materiai$are prin spirit
+u*et ,i spirit
+omnu ,i visu
1ătrâneţea
Moartea
Re"ncarnarea
+piritu "n gândirea di*eriteor concepţii reigioase
Cutu morţior a popoaree din Antic'itate
Mani*estări ae spirituui "n *enomenee numite paranormae
-impu2 o nouă dimensiune a spirituui
Cuvânt de "nc'eiere
1i(iogra*ie seectivă

/
INTRODUCERE
DRAGI CITITORI,
#e când eram student "n medicină ,i apoi "n practica mea de medic c'irurg de peste trei$eci
de ani2 am *ost mereu impresionat când am asistat a decesu mutor oameni2 *ie "n urma unei
(oi incura(ie2 *ie "n urma unor traumatisme grave cranio!cere(rae sau viscerae cu 'emoragii
interne sau pur ,i simpu a morţi su(ite prin in*arct miocardic2 'emoragii cere(rae sau em(oii
pumonare prin care2 "n câteva secunde2 se stingea viaţa unor oameni ce păreau sănăto,i3 Mereu
m!am "ntre(at care este misteru vieţii2 ce anume se "ntâmpă "n corpu nostru atunci când
survine moartea% Ce *orţă misterioasă "ntreţine viaţa% #e ce niciodată nu s!a reu,it să *ie readus
a viaţă un mort%
#ar ce mai mut m!a impresionat actu necropsiei2 "n cadru căreia corpu omuui ipsit de
viaţă este tăiat "n (ucăţi ca a oricărui anima3 4e cine nu a marcat pierderea unei *iinţe dragi
atunci când a asistat a despărţirea de*initivă de trupu ei ipsit de viaţă%
Ce strângere de inimă simţim atunci când2 peste sicriu "n care se a*ă depus ce drag2 se
aruncă pământu care " va acoperi pentru totdeauna5 &nii dintre noi se mai consoea$ă cu
gându că e)istă un #umne$eu2 ce care ne!a dat viaţă2 că e)istă un spirit a nostru care poate va
mai dăinui ,i că2 poate2 ne vom mai re"ntâni cu cei pecaţi3
Atunci ne vine "n minte "ntre(area *irească6 dacă "ntr!adevăr e)istă un #umne$eu2 de ce
este atât de nedrept ,i ia din mi7ocu nostru *iinţe dragi a*ate "n pină tinereţe2 uneori copii
nevinovaţi%
4e de ată parte2 de ce unii duc o viaţă grea2 pină de nea7unsuri ,i su*erinţe2 iar aţii2 o viaţă
*ericită2 dăruită numai cu (ucurii ,i satis*acţii%
8a aceste "ntre(ări am căutat mai "ntâi să văd dacă pot găsi un răspuns "n diverse credinţe
reigioase3 M!am oprit2 ca *iind cee mai demne de uat "n seamă dintre credinţee reigioase ae
umii2 a reigiie monoteiste3
-oate acestea2 *ie că este vor(a de o credinţă mo$aică2 cre,tină sau isamică2 admit
e)istenţa unei *orţe divine supreme care ne!a creat 9Ie'ova2 #umne$eu sau Aa':3 Ee admit
e)istenţa "n noi a unui spirit care nu dispare după moarte2 dar toate susţin că acesta2 despărţindu!
se de corpu *i$ic2 perisa(i2 "ntors "n pământ2 se "naţă a cer unde a,teaptă ;<udecata de Apoi=2
care ar putea să vină după sute sau mii de ani3 >n urma acestei 7udecăţi2 unii oameni ar *i trimi,i
"n Rai2 iar aţii "n Iadu ce ve,nic2 după *aptee *iecăruia "n viaţa pământească3
#ar ce va *ace su*etu nostru acoo2 mii sau $eci de mii de ani2 până a ;<udecata de Apoi=2
nu ne spune nici o reigie3
O e)picaţie care mi s!a părut mai demnă de "ncredere ,i care ne!ar da ,ansa unei "ndreptări
a gre,eior umane am găsit!o "n concepţia teo$o*ică asupra vieţii ! aceea care crede "n nemurirea
spirituui2 dar prin re"ncarnări succesive2 cu reveniri pe pământ su( noi *orme ae e)istenţei2 *ie
ca (ăr(at2 *ie ca *emeie3
Această carte dore,te să vă convingă2 "n măsura "n care va reu,i să aducă argumente2 "n
acest sens2 tre(uie citite capitoee despre desprinderea su*etuui de corp2 despre spiritism2
despre 'ipno$ă2 teepatie2 materiai$are ,i demateriai$are prin spirit2 despre magie2 sugestie ,i
sugesti(iitate ,i2 (ine"nţees2 despre re"ncarnare3
Considerând că veţi *i curio,i să citiţi toate aceste aspecte ae vieţii noastre2 iată o invitaţie
a re*ecţie2 pentru a vă *ace singuri o părere3
Aduc muţumirie mee pine de a*ecţiune coectivuui Cinicii c'irurgicae ;+*3
4anteimon= din 1ucure,ti2 "n mi7ocu căruia "mi des*ă,or activitatea ,i care m!a "ncura7at să
scriu aceasta carte3
AUTORUL
43+3 >n ceea ce prive,te conţinutu acestei ucrări ? idei2 concu$ii2 a*irmaţii ! autoru stă a
dispo$iţia cititorior3 4rime,te ,i răspunde a scrisori3

@
ORIGINEA VIEŢII PE PĂMÂNT
Viaţa ne "ncon7oară pretutindeni3 Este pre$entă "n regiunie poare "ng'eţate2 ca ,i "n
deserturie pâr7oite de soare2 de a supra*aţa mării până "n adâncurie ei3 Miiarde de
microorganisme vieţuiesc "n so ,i creaturi minuscue putesc *oarte sus "n atmos*eră3 4ământu
cuprinde peste tot viaţă3 Cum a apărut ea% Cum a "nceput% Şi2 mai aes2 care este srcinea
omuui% Am evouat noi din maimuţe sau am *ost creaţi% Cum anume am apărut ,i ce egătură
are răspunsu a aceste "ntre(ări cu viitoru *iinţei umane% +unt dieme care i!au preocupat pe
gânditori "ncă din Antic'itate ,i au rămas *ără răspuns2 pentru muţi2 până astă$i3
#esigur2 sunt ,i oameni pe care nu!i preocupă această pro(emă3 4entru ei nu are
importantă cum au a7uns să e)iste3 Este su*icient că pot trăi ,ai$eci sau opt$eci de ani2 dar nu!i
interesea$ă nici de ce s!au născut2 nici de ce tre(uie să moară ,i2 cu atât mai puţin2 ce se va
"ntâmpa cu ei după moarte3
Ei ,tiu că e)istenta pe pământ este totu2 că aici tre(uie să ai(ă o viată cât mai a(undentă2
*ie c'iar ,i "n detrimentu atora că am *ost creaţi sau că am evouat2 aceasta nu sc'im(ă cu
nimic ucrurie din punctu or de vedere3 Când moartea "ntrerupe *iru vieţii2 omu devine
ine)istent pentru totdeauna3
4otrivit concepţiei materiaiste2 +oaree va cunoa,te o *a$ă de diatare2 devenind o
gigantică panetă ro,ie2 *enomen ce va *ace ca oceanee să *iar(ă2 atmos*era să se voatii$e$e "n
spaţiuO,iată
o catastro*a
concepţiededespre
proporţii
umeinimagina(ie să distrugă paneta
este aceea a creaţionismuui noastră3
,tiinţi*ic3 Interpretând creaţia din
Geneza descrisă "n Biblie, unii consideră că 4ământu nostru nu are o vec'ime mai mare de ,ase
mii de ani ,i că cee ,ase $ie de a *acerea umii nu ar *i avut decât două$eci ,i patru de ore
*iecare3
#ar pot *i interpretate aceste date din Biblie "n sensu strict a cuvântuui% 4entru a
răspunde a aceste "ntre(ări2 este nevoie de o renunţare a unee pre7udecăţi3 C'iar C'ares
#arBin2 ce care a susţinut teoria evouţionistă a speciior a constatat "n concu$ia cărţii sae
grandoarea moduui "n care a *ost concepută viaţa2 cu puterie ei diverse2 dăruite iniţia de către
Creator câtorva *orme sau uneia singure ! a*irmaţie care *ace ca su(iectu srcinii vieţii să
rămână desc'is pentru e)aminări uterioare3
Cercetărie ,tiinţi*ice au ărgit mut cuno,tinţee despre univers2 despre paneta noastră ,i
despre vieţuitoaree ei2 dar au ăsat "ncă mute ucruri nee)picate3 -eoria evouţiei susţine că
trans*ormărie s!au reai$at *ără nici o direcţionare inteigentă ,i *ără nici o intervenţie
supranaturaă !! totu *iind datorat 'a$arduui2 anumitor mutaţii genetice care2 uterior2 au *ormat
noi specii3
Concepţia ideaistă asupra apariţiei vieţii pe 4ământ a*irmă că toate vieţuitoaree au *ost
create de #umne$eu3
Cei care susţin teoria evouţionistă spun că ideea creaţiei divine este ne,tiinţi*ică2 dar oare
ideea evouţiei este cu adevărat demonstrată ,tiinţi*ic%
C'iar de a apariţia cărţii ui #arBin privind srcinea speciior2 diverse aspecte ae teoriei
sae au *ăcut o(iectu unor contestări ,i opinii contradictorii c'iar ,i pentru cei mai de seamă
savanţi evouţioni,ti3 Opiniie paeontoogior care studia$ă *osiee se a*ă "n totaă
neconcordanţă cu concepţia evouţionistă3
C'imi,tii2 cu toate strădaniie or2 nu au reu,it să reproducă e)perimentu ! materie vie din
materie nevie ! ,i nu se poate nici astă$i demonstra cum s!a reai$at aceasta3
#i*icutăţie apar ,i când e)aminăm organee *oarte compe)e ae organismuui2 cum sunt
oc'iu2 urec'ea ,i creieru3 Ee au o compe)itate care depă,e,te orice aparatură2 oricât ar *i ea de
so*isticată3 -oate părţie componente ae acestor organe *uncţionea$ă "mpreună ,i simutan "n
procesu vederii2 a au$uui ,i a gândirii3 +ă *ie oare 'a$ardu *actoru determinant a evouţiei%
4oate acesta să producă asemenea mecanisme compicate% Oc'iu pare a *i proiectat a,a cum


nici un constructor de teescoape nu ar *i putut să o *acă3 >nsu,i #arBin a*irma6 ;A presupune că
oc'iu s!ar *i putut *orma prin evouţie pare a *i cât se poate de a(surd=3
#acă a,a stau ucrurie "n ceea ce prive,te acătuirea oc'iuui2 ce vom putea spune atunci
despre acătuirea creieruui uman2 care este in*init mai compe)ă%
Oamenii de ,tiinţă au de$gropat din pământ miioane de oase ,i de urme de viaţă din
trecutu panetei2 adică *osie3 #acă evouţia ar *i un *apt incontesta(i2 ar tre(ui să e)iste dove$i
ae trans*ormărior evoutive ae unor specii din atee2 dar tocmai aceste dove$i nu vin "n
*avoarea interpretărior darBiniste ae istoriei vieţii3 Nu se poate găsi "n *osie un anţ continuu
care să ateste o evouţie entă ,i progresivă3 &nii oameni de ,tiinţă au a7uns a concu$ia că viaţa
nu a putut să apară spontan pe 4ământ2 că ea a provenit din spaţiu cosmic ,i a parvenit apoi pe
4ământ3 #ar aceasta nu *ace decât să trans*ere pro(ema srcinii vieţii "ntr!un at oc2 "ntr!un
mediu ,i mai osti3
Este posi(i ca viaţa să *i apărut "n mod spontan "n univers2 să *i supravieţuit unor condiţii
vitrege2 să a7ungă pe 4ământ ,i apoi să su*ere trans*ormărie ,i evouţia a,a cum e presupunem
noi% 8ipsa *ormeor intermediare care să con*irme o evouţie entă a *ăcut pe unii evouţioni,ti
să susţină teoria specuativă că procesu tre(uie să se *i petrecut "n saturi ,i nu "n ritm continuu3
Ei au numit acest proces ;ec'ii(ru punctat=3 +peciie ar *i rămas mută vreme aceea,i2 dar2 a
anumite intervae2 s!ar *i produs o ;punctare=2 un mare sat prin care s!au trans*ormat "n atceva3
Indi*erent de teorie2 este ogic să căutăm ce puţin unee dove$i care să ateste că o *ormă de viaţă
s!a trans*ormat "n ata3 Con*orm teoriei ui #arBin2 a seecţiei naturae2 ce mai (ine dotat
supravieţuie,te3 Natura
"ntrucât acestea au ar *i trăsături
do(ândit seectat "n vederea
noi2 supravieţuirii
care s!au e)emparee
dovedit avanta7oase ceeee3
pentru mai#ar
(inedove$ie
dotate2
acumuate "n mai (ine de o sută trei$eci de ani de a apariţia cărţii ui #arBin arată că2 de,i
e)empare mai (ine adaptate pot supravieţui mai (ine2 acestea nu e)pică *eu "n care au apărut
ee3 &n eu poate *i mai (ine adaptat decât at eu2 dar *aptu acesta nu e)pică *eu "n care a
devenit eu2 iar toţi descendenţii ui vor *i ei ,i nu atceva3 Ast*e2 teoria evouţionistă a e,uat "n
trei domenii de importanţă covâr,itoare "n care putea *i veri*icată6
!#ove$ie *osie de$văuie mai degra(ă un mode de saturi evoutive decât o evouţie
entă2 treptată3
! Genee sunt mecanisme de puternică sta(ii$are a căror principaă *uncţie este aceea de a
"mpiedica apariţia de noi *orme3
!Mutaţiie genetice "ntâmpătoare produse pas cu pas a nive moecuar nu pot e)pica
compe)itatea apariţiei organeor ,i a vieţii "n genera3
#acă #arBin este maree uni*icator a (ioogiei2 e nu poate răspunde a pro(ema
*undamentaă6 Cum au devenit vii eementee c'imice ipsite de viaţă2 ce regui se a*ă "n spatee
coduui genetic2 cum dau genee *ormă ucrurior noi% #acă teoria evouţionistă nu poate re$ova
aceste pro(eme2 să vedem ce spune teoria creaţionistă%
CE SPUNE GENEZA?
Ca ,i "n ca$u ator ucruri care sunt repre$entate gre,it sau "nţeese gre,it2 primu capito a
Bibliei merită ce puţin o e)aminare o(iectivă3 Nu este vor(a de o denaturare a reatării (i(ice
pentru a o adapta vreunei teorii oarecare2 ci de a cerceta ,i a sta(ii dacă este "n armonie cu
*aptee cunoscute3 +ă nu uităm2 de asemenea2 că reatarea despre Geneză n!a *ost scrisă pentru a
arăta ;cum a avut oc= creaţia3 In sc'im(2 ea repre$intă evenimente ma7ore "n mod progresiv2
descriind ce ucruri au *ost *ormate ,i intervau de timp sau ;$iua= "n care a apărut prima dată
*iecare3
Când e)aminăm reatarea despre geneză, este uti să reţinem că ea a(ordea$ă ucrurie din
punctu de vedere a omuui de pe 4ământ3 Ast*e2 ea descrie evenimentee de parcă ar *i *ost
vă$ute de către o(servatori umani2 care ar *i *ost pre$enţi3 .aptu acesta se poate o(serva din
*eu "n care Geneza tratea$ă evenimentee din cea de!a patra ;$i= a ei3 +oaree ,i 8una sunt
descrise2 "n comparaţie cu steee2 ca ni,te mari uminători3 -otu,i2 mute stee sunt mut mai

D
mari decât +oaree nostru2 iar 8una este ne"nsemnată "n comparaţie cu ee2 dar nu ,i pentru un
o(servator terestru3 Ast*e2 a,a cum este e vă$ut de pe 4ământ2 +oaree ne apare ca un uminator
mai mare2 care stăpâne,te $iua2 iar 8una ca un uminator mai mic2 ce domină noaptea ! Geneza
/6/D!/3
4rima parte a Genezei arată că 4ământu putea să *i e)istat cu miiarde de ani "nainte de
prima ;$i= a gene$ei2 de,i ea nu spune cu cât timp anume3 Ea descrie "nsă care era starea
4ământuui "nainte de a *i "nceput acea primă ;$i=6 ;Iar 4ământu era in*orm ,i pustiu ,i pe
supra*aţa taa$urior adâncuui era "ntuneric ,i "ncoo pe supra*aţa apeor= ! Geneza 6 C3
DURATA UNEI „ZILE” DIN GENEZA
Cuvântu ;$i= utii$at "n capitou "ntâi a Genezei este considerat de către muţi drept un
interva de două$eci ,i patru de ore3 #ar "n Geneza /6F se spune că "nsu,i #umne$eu a *ăcut o
separare "n cadru $iei2 deimitând două perioade mai scurte2 iar pe cea uminată a numit!o ;$i=3
>n Geneza @6D toate $iee de creare sunt numite o singură ;$i=3 Aceasta este istoria
cerurior ,i a pământuui "n timpu creării or2 "n $iua 9toate cee ,ase perioade de creare: "n care
Ie'ova!#umne$eu a *ăcut pământu ,i ceru3
Cuvântu e(raic yohm, tradus ;$i=2 poate desemna perioade de timp de ungimi di*erite3
4rintre sensurie ui posi(ie2 ucrarea Old Testament Word t!dies "t!dii de le#i$ al %e$hi!l!i
Testament&, de iiam ison2 " incude pe următoru6 ;Hi e)primă "n mod *recvent ideea de
timp "n genera sau de timp "ndeungat6 o "ntreagă perioadă uată "n considerare333 Cuvântu mai
e)primă ,i ideea unor anumite evenimente e)traordinare=3 Această e)picaţie din urmă pare să
*ie apica(iă ;$ieor= de creare2 deoarece2 evident2 ee au *ost perioade "n care se arată că s!au
petrecut evenimente e)traordinare3 Este vor(a2 de asemenea2 de perioade mut mai ungi decât
un interva de două$eci ,i patru de ore3
Capitou "ntâi din Geneza utii$ea$ă "n egătură cu perioadee de creare termenii ;seara= ,i
;dimineaţa=3
Nu indică2 oare2 *aptu acesta că ee erau $ie de două$eci ,i patru de ore%
Nu neapărat2 "n unee părţi2 oamenii se re*eră adesea a durata de viaţă a unui om cu
e)presia ;$iee sae=3
+e poate vor(i despre $iee părinţior no,tri sau despre $iee ui +'aespeare3 Această
durată de viaţă sau ;$ie= ae cuiva se poate spune că are su("nţeesuri ca ,i $iua o(i,nuită2
putându!se vor(i despre ;$orii= sau dimineaţa vieţii cuiva2 ca ,i despre ;apusu= sau s*âr,itu
vieţii ui3 Ast*e2 dimineaţa ,i seara din capitou "ntâi a Genezei nu imitea$ă nici ee sensu
cuvântuui ;$i= a două$eci ,i patru de ore333
A,a cum este *oosită "n Biblie ;$iua= poate incude iarna ,i vara2 trecerea anotimpurior
9Ha'aria /D6: ;Hiua seceri,uui= incude mai mute $ie 9ve$i 'ro(erbe @D6/ ,i Geneza J6/D:3
O mie de ani sunt ase mănaţi cu o singură $i "'salm KJ6D 'etr! 6 /J:3 ;Hiua 7udecăţii=
cuprinde muţi ani 9)atei /J6DK //6@@!@D:3 Ar părea raţiona să credem că ;$iee= gene$ei ar *i
putut cuprinde2 tot a *e2 ungi perioade de timp2 c'iar mienii3 #ar ce!a avut oc "n decursu
aceor ore de creare% Este oare ,tiinţi*ică reatarea (i(ică privitoare a ee% &rmăriţi "n cee ce
urmea$ă o trecere "n revistă a acestor ;$ie= a,a cum sunt ee pre$entate "n Geneza*
PRIMA „ZI”
;+ă se *acă umină3 Atunci2 s!a *ăcut umină3 Şi #umne$eu a numit umina Hi2 iar
"ntunericu !a numit Noapte3 Şi a a7uns să *ie seară ,i a a7uns să *ie dimineaţă2 o primă $i= !
Geneza /62 F3
.ire,te că +oaree ,i 8una se a*au "n spaţiu cosmic2 cu mut "nainte de această primă ;$i=2
dar umina or nu a7ungea pe supra*aţa Pământuu!" ast*e "ncât să poată *i vă$ută de un
o(servator terestru3 Acum2 "n această primă ;$i=2 evident că umina a devenit vi$i(iă ,i2 datorită
mi,cării de rotaţie a 4ământuui2 "n 7uru a)ei sae2 $iee ,i nopţie au "nceput să se succeadă2

F
aternativ3
>n mod evident2 umina a apărut printr!un proces progresiv2 care a durat o perioadă mai
ungă de timp2 ,i nu s!a produs instantaneu2 ca aprinderea unui (ec prin acţionarea
"ntrerupătoruui3 8ucru acesta este (ine reatat "n traducerea Genezei e*ectuată de <33 atts3
Acesta spune6 ;Şi umina a venit treptat "n e)istenţă= "A Distin$ti(e Translation o+ Genesis&*
Aceasta era umina care provenea de a +oare2 dar +oaree "nsu,i nu putea *i vă$ut prin norii care
acopereau ceru3 A,adar2 umina care a7ungea pe pământ era o ;umină di*u$ă=2 după cum arată
un comentariu din m-hasised Bible a ui Rot'er'am asupra versetuui  din primu capito a
Genezei*
„ZIUA” A DOUA
;+ă *ie o "ntindere "ntre ape ,i să se producă o separare "ntre ape ,i ape3 Atunci2 #umne$eu
a *ăcut "ntinderea ,i a *ăcut o separare "ntre apee care tre(uiau să *ie dedesu(tu "ntinderii ,i
apee care tre(uiau să *ie deasupra "ntinderii3 Şi a,a a a7uns să *ie3 Şi #umne$eu a numit
"ntinderea Cer= ! Geneza /6L!3
>n oc de ;"ntindere=2 unee traduceri utii$ea$ă cuvântu ;*irmament=3 4e această (a$ă s!a
acreditat părerea că reatarea genezei a *ost "mprumutată din miturie despre creaţie care pre$intă
acest ;*irmament= drept o (otă metaică3 #ar c'iar .ing /ames %ersion Bible "Biblia enge$ă2
versiunea Regee Iaco(:2 care utii$ea$ă cuvântu ;*irmament=2 " e)pică "ntr!o notă marginaă2
prin ;"ntindere=3
Aceasta2 deoarece cuvântu e(raic ra0i 1a, tradus prin ;"ntindere=2 "nsemna ;a "ntinde=2 a
răspândi sau ;a e)tinde=3
-e)tu Genezei a*irmă că #umne$eu a *acut!o3 #ar2 oricum2 separarea pre$entată "n
Geneză a avut oc ,i era ca ,i cum apee de sus ar *i *ost "mpinse de a supra*aţa 4ământuui3 Iar
mai târ$iu2 s!a putut spune6 ;4ăsărie să co(oare pe "ntinderea cerurior=2 după cum se reatea$ă
"n Geneza /6@J3
„ZIUA” A TREIA
;Apee de su( ceruri să se adune "ntr!un singur oc ,i să apară uscatu3 Şi a,a a a7uns să *ie3
Şi #umne$eu a numit uscatu 4ământ2 iar reunirea de ape a numit!o Mări= "Geneza /6K2 /J:3
Nici de această dată reatarea nu arată cum s!a petrecut ucru acesta3 .ără "ndoiaă că *ormarea
$onei uscatuui tre(uie să *i impicat coosae mi,cări tectonice3 Geoogii e)pică asemenea
uria,e trans*ormări
unui contro drept
e)ercitat re$utat
de către un a unor catastro*e3 #ar Geneza idică e)istenţa unei diri7ări ,i a
Creator3
>n reatarea (i(ică "n care #umne$eu este pre$entat c'estionându! pe Iov cu privire a
cuno,tinţee sae despre pământ2 sunt descrise o serie de evenimente din istoria geoogică a
panete re*eritoare a dimensiunie ei2 a roasee de nori2 a mări ,i a modu "n care uscatu a
*ost drept 'otar a creaţie2 evenimente care s!au des*ă,urat pe parcursu a ungi perioade de timp3
4rintre atee2 asemănând 4ământu cu o construcţie2 Biblia spune că #umne$eu !a "ntre(at pe
Iov6 ;>n ce au *ost "n*ipte socurie ui ca incastru2 sau cine i!a pus piatra ung'iuară%= ! Iov 6L3
Este interesant *aptu că2 asemenea unor ;socuri cu incastru=2 scoarţa terestră este mut
mai groasă su( continente ,i c'iar ,i mai groasă su( anţurie muntoase2 intrând adânc "n mataua
in*erioară2 cum intră rădăcinie copacior "n so3 ;Ideea că munţii ,i continentee au rădăcini a
*ost cercetată de repetate ori ,i dovedită vaa(iă=2 a*irmă '!tnam1s Geology* Crusta su(oceanică
nu are decât opt iometri grosime2 dar rădăcinie continentae pătrund până a circa trei$eci ,i
doi de iometri2 iar rădăcinie munţior pătrund a circa două ori mai mut3 Iar toate "nvei,urie
pământuui presea$ă spre interior2 din toate direcţiie2 asupra nuceuui 4ământuui2 acesta
constituind2 ast*e2 o mare ;piatră ung'iuară= de spri7in3
#ar2 indi*erent ce mi7oace au *ost utii$ate pentru a se reai$a apariţia uscatuui2 *apt
important este că atât Biblia cât ,i ,tiinţa o recunosc drept una dintre etapee *ormării

L
4ământuui3
'lantele de !s$at 2n 3zi!a4 a treia
Reatarea (i(ică adaugă6 ;+ă *acă 4ământu să crească iar(a2 vegetaţia purtând sămânţa2
pomii *ructi*eri producând rod con*orm speciior or2 a căror sămânţă este "n e2 pe 4ământ3 Şi
a,a să *ie= !Geneza /6//3
Ast*e2 spre "nc'eierea acestei perioade de creare2 a treia a număr2 au *ost create trei mari
categorii de pante de uscat3 >n acest moment2 umina di*u$ă tre(uia să *i devenit su*icient de
intensă pentru a se putea produce procesu *otosinte$ei2 indispensa(i panteor ver$i3 >n
parante$ă spus2 "n acest oc2 reatarea nu menţionea$ă toate ;speciie= care au căpătat e)istenţă3
Organismee microscopice2 pantee acvatice ,i atee nu sunt speci*icate cu nume2 dar pro(a(i
că ee au *ost create "n această ;$i=3
„ZlUA” A PATRA
;+ă *ie uminători "n "ntinderea cerurior2 ca să *acă o separare "ntre $i ,i noapte6 ,i ei
tre(uie să servească drept semne ,i pentru anotimpuri2 ,i pentru $ie2 ,i pentru ani3 Şi ei tre(uie
să servească drept uminători "n "ntinderea cerurior2 pentru a străuci pe pământ3 Şi a,a a a7uns
să *ie3 Şi #umne$eu a *ăcut cei doi uminători2 uminatoru mare2 ca să domine $iua2 ,i
uminatoru mai mic2 ca să domine noaptea2 precum ,i steee= ! Geneza /6/D!/L2 'salm /L6 !
K3
Anterior2 "n egătură cu ;$iua= "ntâi2 a *ost utii$ată e)presia6 ;+ă se *acă umină=3 Cuvântu
e(raic *oos it aici pentru ;umină= este 1ohr, care "nseamnă umina "n sens genera3 #ar2 "n
egătură cu ;$iua= a patra2 cuvântu e(raic se sc'im(ă "n ma1ohr5, care "nseamnă ;sursa de
umină=3 >ntr!o notă de su(so "n egătură cu ;uminătorii=2 Rot'er'am spune "n a sa
m-hasised Bible6 ;>n versetu  1or "1ohr&, umina di*u$ă=3 E arată apoi "n continuare că
termenu e(raic2 ma 1ohr2 din versetu /D2 "nseamnă ;sursa de umină=3 >n ;$iua= "ntâi2 umina
di*u$ă stră(ătea2 "n mod evident2 straturi succesive de ;scutece= care "n*a,urau 4ământu2 dar
sursee acestei umini nu puteau *i vă$ute de către un o(servator terestru2 din cau$a straturior de
nori care acopereau 4ământu3 Acum2 "n această a patra ;$i=2 ucrurie2 evident2 s!au sc'im(at3
O atmos*eră iniţia (ogată "n (io)id de car(on se poate să *i creat condiţiie unui cimat
*oarte cad pe "ntreaga supra*aţă a panetei3 #ar cre,terea u)uriantă a vegetaţiei "n decursu ceei
de!a treia ;$i= ,i de!a patra perioade de creare a a(sor(it o parte din această pătură de (io)id de
car(on care păstra cădura3 8a rându ei2 vegetaţia ei(era o)igenu care era indispensa(i vieţii
animae3
#acă ar *i e)istat un o(servator terestru2 e ar *i *ost "n măsură să distingă +oaree2 8una ,i
steee care aveau să servească ;drept semne ,i pentru anotimpuri2 ,i pentru $ie2 ,i pentru ani=
"Geneza /6/D:3 8una avea să indice scurgerea unior unare2 iar +oaree trecerea anior soari3
Anotimpurie2 care e)istau acum2 "n această a patra ;$i=2 aveau să *ie2 *ără "ndoiaă2 mut mai
temperate decât au devenit ee mai târ$iu3 7Geneza /6/F 6@J!@@3
„ZlUA” A CINCEA
;+ă mi,une apee de su*ete vii ,i creaturi $(urătoare să $(oare deasupra 4ământuui2 pe
*aţa "ntinderii cerurior3 Şi #umne$eu a "nceput să cree$e marii mon,tri ,i2 con*orm speciei or2
orice su*et viu care se mi,că2 de care mi,ună apee2 ,i orice creatură $(urătoare "naripată= !
Geneza /6@J2 @/3
Este interesant de remarcat *aptu că aceste creaturi animae datorită cărora aveau să
mi,une apee sunt numite6 ;su*ete vii=3 Acea,i termen este *oosit ,i pentru creaturie
$(urătoare care urmau să $(oare deasupra 4ământuui2 pe *aţa "ntinderii cerurior3 Şi "n acea,i
termen sunt cuprinse ,i *ormee de viaţă marină ,i aeriană2 de pidă mon,trii mărior2 ae căror
*osie au *ost descoperite "n utima vreme de către savanţi3


„ZlUA” A ŞASEA
;+ă producă 4ământu su*ete vii2 potrivit speciior or6 anima domestic ,i anima care se
mi,că ,i *iara să(atică a 4ământuui2 potrivit speciei sae5 Şi a,a a a7uns să *ie= ! Geneza /6@D3
A,adar2 "n ;$iua= a ,asea au apărut animaee terestre pre$entate drept să(atice ,i
domestice3 #ar această utimă ;$i= "ncă nu se s*âr,ise3 &rma "ncă să apară utima ,i cea mai
remarca(iă ;specie=3
Apoi #umne$eu a spus6 ;+ă *acem omu după imaginea noastră potrivit cu asemănarea
noastră ,i să
domestice ţină4ământu
,i tot "n supunere pe,tii
,i orice măriicare
anima ,i creaturie
se mi,că $(urătoare
pe pământ3ae cerurior ,i aanimaee
Şi #umne$eu procedat a
crearea omuui după imaginea sa2 !a creat potrivit imaginii ui #umne$eu i!a creat se)
(ăr(ătesc ,i se) *emeiesc= ! Geneza /6@L2 @3
Capitou @ a Genezei adaugă2 evident2 unee detaii3 E nu este "nsă2 a,a cum au dedus
unii2 o ată reatare despre creaţie2 "n contradicţie cu cea din capitou /3 E revine asupra unui
moment precis din cadru ;$iei= a treia2 după apariţia uscatuui2 dar "nainte de a *i *ost create
pantee de uscat2 adăugând câteva detaii interesante cu privire a apariţia creaturior umane6
su*etu viu Adam2 ocuinţa sa edenică ,i soţia sa Eva ! Geneza @6F!K2 /F!/2 @/2 @@3
Cee de mai sus ne sunt pre$entate pentru a ne a7uta să "nţeegem ce spune Geneza* Şi
această reatare *oarte reaistă arată că procesu creator nu s!a des*ă,urat doar pe parcursu a o
sută patru$eci ,i patru ore 9,ase ori două$eci ,i patru:2 ci pe parcursu a mutor mienii3
#e unde ,tia scriitoru Genezei aceste ucruri%
Muţi oameni găsesc că este greu de acceptat această reatare despre creaţie3 Ei susţin că ea
",i are srcinea "n miturie despre creaţie ae popoareor Antic'ităţii2 "n primu rând "n aceea ae
1a(ionuui antic3 >ncă nu a *ost descoperit nici un mit care să se re*ere "n mod e)picit a
crearea universuui2 iar miturie ;se caracteri$ea$ă prin poiteism ,i upte pentru supremaţie "ntre
$eităţi2 "n contrast evident cu monoteismu e(raic a Genezei  ,i @=3 Cu privire a egendee
(a(ioniene despre creaţie2 mem(rii Consiiuui de administraţie de a 1ritis' Museum au
decarat6 ;Concepţiie *undamentae ae reatărior (a(ioniene ,i e(raice sunt radica di*erite=3
#in cee e)aminate până acum2 reatare a despre creaţie a Genezei apare ca un temeinic
document ,tiinţi*ic3 Ea de$văuie apariţia principaeor grupe de pante ,i animae2 cu
numeroasee or varietăţi2 care se reproduc numai ;con*orm speciei or=3
.osiee con*irmă *aptu acesta3 Ee arată că2 "n reaitate2 *iecare ;speci e= a apărut (rusc2
*ără nici o *ormă de tran$iţie "nrudită cu vreo specie anterioară2 a,a cum pretinde teoria
evouţionistă3
-oată ,tiinţa "nţeepţior Egiptuui nu i!ar *i putut o*eri ui Moise nici o c'eie a cunoa,terii
procesuui de creaţie3
Miturie despre creaţie ae popoareor Antic'ităţii nu au nimic asemănător cu ceea ce a
scris Moise "n Geneza*
#e unde a a*at atunci Moise toate aceste ucruri% Evident că de a cineva care a *ost de *aţă
a acee evenimente ae creaţiei3
Cacuu pro(a(iităţii matematice ne o*eră o puternică dovadă că reatarea despre creaţie
din Geneză tre(uie să *i provenit dintr!o sursă care dispunea de cunoa,terea depină a
evenimenteor3
Reatarea consemnea$ă $ece etape principae care se succed "n următoarea ordine6  !
"nceputu @ ! un pământ "n stare primară2 scu*undat "n "ntuneric ,i "n*ă,urat "n ga$e gree ,i apă
 ! umina D ! "ntinderea2 atmos*era F ! marie $one ae uscatuui L ! pantee terestre  ! 8una2
+oaree ,i steee
$(urătoare o(serva(ie
K ! animaee "n "ntindere
să(atice ,i anotimpurie
,i domestice2  ! /J
mami*eree mon,trii marini
! omu3 ,i con*irmă
Ştiinţa creaturie că
aceste etape au avut oc "n această ordine generaă3 Ce ,anse e)ista ca acea care a redactat
Geneza să *i nimerit din "ntâmpare această ordine% -ot atâtea câte ar e)ista de a scoate a
"ntâmpare numeree de a  a /J2 dintr!o cutie2 ,i de a e a,e$a "n ordinea consecutivă2 cu oc'ii


egaţi3 Şansee de a *ace ucru acesta de a prima "ncercare sunt de  a  L@ JJ5 A,adar2 ar *i
tota nereaist să a*irmăm că autoru Gene$ei ar *i consemnat evenimentee2 menţionate mai sus
"n ordinea corectă2 *ără să *i cunoscut de undeva *aptee3
PUTEA SĂ APARĂ VIAŢA DIN ÎNTÂMPLARE?
Când ,i!a *ormuat teoria evouţionistă2 #arBin a admis că viaţa a *ost creată de
#umne$eu2 dar numai "n câteva *orme sau c'iar una singură3 Cu privire a apariţia spontană a
organismeor vii2 semetan2
(io)id de car(on2 emite amoniac
ipote$a că2,i aapă3
"nceput2 4ământu
#atorită energieia avut o atmos*eră
soare2 compusă
descărcărior din ,i
eectrice
erupţiior vucanice2 ace,ti compu,i simpi s!au descompus2 pentru ca apoi să se recom(ine2
*ormând primii aminoaci$i3 #intre ace,ti aminoaci$i care s!au acumuat "n mare2 ,i prin
com(inaţiie dintre ei2 au apărut compu,ii organici2 oceanu devenind o ;supă= organică2 dar
"ncă *ără viaţă3 Apoi2 "n mod accidenta2 a apărut o moecuă cu proprietăţi remarca(ie2 o
moecuă care avea capacitatea de a se reproduce3 Asemenea moecue noi s!au adunat ,i apoi2
tot "n mod accidenta2 ee ,i!au produs un "nvei, protector *ormat din ate moecue proteice cu
care s!au "ncon7urat2 acestea servind drept mem(rană3 Ast*e se consideră că ar *i apărut prima
ceuă vie3 #ar prăpastia dintre umea vie ,i umea ne!vie nu a putut *i "năturată3 C'iar ,i "n
ca$u primeor organisme uniceuare2 care au o mare compe)itate2 este greu de e)picat că s!ar
*i *ormat "n mod spontan3 Ast*e2 teoria evouţionistă susţine următoaree etape "n evouţia vieţii6
/3atmos*eră primitivă proprie
@3 o concentrare "n oceane de ;supe= organice de moecue simpe necesare vieţii
3 din această ;supă= provin proteinee ,i nuceotidee2 compu,i c'imici compec,i
D3apariţia mem(ranei ceuare
F3 de$votarea unui cod genetic prin care primee *iinţe vii "ncep să se copie$e3
#ar aceste etape sunt2 oare2 con*irmate de *apte incontesta(ie%
1. Atmosfera primitivă
>n /KF2 +tane Mier a reu,it2 printr!o descărcare eectrică "ntr!o atmos*eră compusă din
'idrogen2 metan2 amoniac ,i vapori de apă2 să producă câţiva dintre aminoaci$i2 dar e nu a putut
o(ţine decât cinci aminoaci$i din cei o sută ce intră "n acătuirea su(stanţei vii2 din care două$eci
sunt a(sout indispensa(ii vieţii3 +inte$a compu,ior organici are oc numai "n condiţii de
reducere *ără o)igen i(er ,i atmos*eră2 iar "n a(senţa o)igenuui orice *ormă de proteină care s!
ar *i putut produce ar *i *ost distrusă de ra$ee cosmice 9utravioete:3
2. S-ar fi putut crea o „supă” organică?
Aceea,i energie2 care ar *i descompus "n atmos*eră compu,ii simpi2 ar *i descompus ,i mai
repede orice aminoacid compe) care s!ar *i *ormat3 +3 Mier a reu,it sinte$a ceor patru
aminoaci$i de care am amintit numai datorită *aptuui că i!a "ndepărtat din ra$a descărcării
eectrice dacă i!ar *i ăsat "n ra$a de acţiune2 scânteia eectrică i!ar *i descompus3 #acă2 totu,i2 ar
*i scăpat de acţiunea distrugătoare a ra$eor utravioete2 ,i ar *i a7uns "n oceane2 "n apă nu ar *i
e)istat su*icientă energie pentru a activa "n continuare reacţiie *i$ice2 căci apa in'i(ă
de$votarea moecueor mai compe)e3 Atunci aminoaci$ii2 pentru a *orma moecue mai mari2
ar *i tre(uit să iasă din apă2 dar imediat ar *i *ost distru,i de radiaţiie utravioete
descompunerea spontană este mut mai pro(a(iă decât sinte$a spontană2 "n a*ară de aceasta2
e)istă peste o sută de aminoaci$i ce intră "n acătuirea su(stanţei organice2 două$eci *iind a(sout
indispensa(ii
din "ntâmparevieţii3
"ntr!o Ei sunt de;supă=
teoretică două *orme6 # 9de)trogiri:
organică2 ,i 8decât
este mai mut 9evogiri:3 #acă
pro(a(i s!ar *i constituit
că 7umătate ar *i
*ost destrogiri ,i 7umătate evogiri2 ,i nu e)istă nici un argument care să ne arate de ce viaţa
pre*eră una sau ata dintre aceste *orme3 Şi totu,i2 cei două$eci de aminoaci$i numiţi esenţiai
pentru producerea vieţii sunt cu toţii evogiri3 Cum se poate ca ;supa= organică să *i unit
accidenta numai aminoaci$ii evogiri%

K
3. ro!a!i"itatea formarii #e proteine spontane
Ce ,anse ar *" avut aminoaci$ii să se unească ,i să *orme$e o moecuă proteică%
Evouţioni,tii admit că este o singură ,ansă a /J// !adică un unu urmat de // $erouri dar
orice eveniment ce s!ar putea produce cu o ,ansă de numai  a /J // nu se poate produce
niciodată3 #ar2 "n a*ară de proteine de construcţie2 mai sunt necesare ,i proteine care acceerea$ă
reacţiie c'imice din ceuă2 numite en$ime3 4entru (una *uncţionare a ceuei sunt necesare
apro)imativ două mii de ast*e de proteine3 Ce ,anse ar *i putut avea aceste proteine ca să se
*orme$e din "ntâmpare% Aceasta este de  a /J DJJJJ3 Ceua tre(uia să *ie "nveită "ntr!o
mem(rană e)trem de compe)ă *ormată din proteine2 gucide ,i ipide3 Mem(rana conţine canae
,i pori care controea$ă strict circuaţia "ntre mediu e)tern ,i intraceuar2 a su(stanţeor
nutritive ,i produ,ior de u$ură2 a ionior metaici ,3a3m3d3
$. %o#u" genetic
Mut mai greu de o(ţinut sunt nuceotidee ARN 9acidu ri(onuceic: ,i A#N 9acidu
de$o)iri(onuceic: care *ormea$ă codu genetic3 A#N!u este constituit din cinci 'istone care se
crede că sunt impicate "n diri7area activităţii geneor3 Şansa de a se *orma "n mod spontan numai
o singură 'istonă este de  a /J /JJ ! număr mai mare decât atomii din toate steee ,i gaa)iie
vi$i(ie3 Şi mai greu de e)picat este srcinea coduui genetic2 care este a(sout necesar
reproducerii ceuei2 "n *ormarea or2 proteinee depind de A#N2 dar A#N!u nu se poate *orma
*ără proteine
singur6 pree)istente3
ee s!au Cine a *ost
de$votat parae ! au "ntâi ! proteinee sau A#N!u% Răspunsu este unu
*ost create5
Nu dispunem de nici un a(orator care să ne permită simuarea evouţiei mecanismuui
genetic2 "n ciuda universaităţii coduui genetic2 mecanismu necesar pentru a! *ace operant este
mut prea compe) pentru a *i putut apărea dintr!o dată3
FOTOSINTEZA
Ceua primitivă tre(uia să invente$e un *enomen *ără de care nu ar *i putut e)ista viaţa !
acesta este *enomenu de *otosinte$ă3 >n acest proces2 pantee2 cu a7utoru uminii soare2 a(sor(
(io)idu de car(on ,i eimină o)igenu necesar animaeor ,i omuui3 .enomenu *otosinte$ei nu
a putut *i reprodus "n nici un a(orator3 O)igenu *ormat prin *otosinte$ă a putut crea ,i o pătură
de o$on care să prote7e$e viaţa "mpotriva radiaţiior ne*aste ae ra$eor utravioete3 Aceasta se
datorea$ă oare tot "ntâmpării%
Admiţând prin a(surd că evouţia vieţii putea *i "ntâmpătoare2 atunci evouţia ar *i tre(uit
să ase "n *osie *orme de trecere treptată a unei *orme de viaţă "n ata3 O ată *ormă de viaţă2 mai
evouată2 are nevoie de *orme intermediare3 .osiee ar tre(ui să arate "nceputuri de noi mem(re
sau de noi organe3 8a primee organisme vii2 ar *i tre(uit să se găsească ce puţin unee *osie
care să pre$inte aceste organe noi "n curs de apariţie2 "n curs de evouţie3 #acă numeroasee
specii au apărut (rusc2 aceasta contra$ice teoria evouţionistă2 or tocmai apariţia (ruscă de noi
specii este con*irmată de *osie3
-eoria evouţionistă a*irmă că păsărie au evouat2 trecând prin *orme de tran$iţie din
reptiă2 dar nu s!a găsit nici măcar o singură urmă din această *ormă de tran$iţie3 4e de ată parte2
inia evoutivă a cauui nu a *ost niciodată rectiinie3 4e,tii apar (rusc "n ;documentee= *osie2
părând că vin de nicăieri3 Nici un pe,te *osiă nu arată cum s!au de$votat oasee peviene ae
am*i(ienior3 E)istă o prăpastie "ntre am*i(ieni ,i reptie precum ,i "ntre reptie ,i păsări3 4e de
ată parte2 reptiee
temperatura au sânge
constantă rece2 iar
atât păsărie cât păsărie au depun
,i reptiee sânge ouă
cad dar
,i capacitatea de a!,i
numai păsărie menţine
cocesc ouăe2
numai păsărie au o $onă incu(atoare "n regiunea pectoraă2 o $onă ipsită de pene2 dar cu o reţea
de vase sangvine *oarte de$votată2 *apt care e permite să menţină ouăe a cădură3 Veriga
ipse,te2 de asemenea2 "ntre om ,i maimuţee mari3 >n ceea ce prive,te mutaţiie genetice care ar
e)pica evouţia vieţii "n concepţia evouţioni,tior2 acestea sunt considerate ca accidente "n

/J
ma,inăria genetică2 or consecinţee urnii accident nu sunt (ene*ice2 ci ne*aste3 Mutaţiie par a *i
mai degra(ă un proces distructiv decât unu constructiv3 #acă o mie de mutaţii s!ar *i com(inat
a un singur individ2 "ncă tot nu ar *i apărut o specie nouă3 Mutaţiie con*irmă următoarea reguă6
*ormee de viaţă se reproduc numai con*orm speciei or3 Oricât de importante ar *i mutaţiie
genetice accidentae2 ee nu provoacă trans*ormarea unei specii "n ată specie3
EVOLUŢIE SAU CREAŢIE
Vestigiie
evouţie3 *osie de organisme
;#ocumentee= *osie nuvec'i descoperite
pre$intă nici o"nurmă
roci nu
a de$văuie un "nceput
acestor etape simpu "n
preiminare de
de$votarea organismeor puriceuare3 #impotrivă2 rocie nu conţin mare ucru2 a*ară de
(acterii ,i câteva pante uniceuare2 până când2 după circa trei miiarde de ani de progres
impercepti(i2 a avut oc un decisiv sat caitativ prin apariţia primeor creaturi puriceuare pe
pământ2 "n urmă cu un miiard de ani3
Ast*e2 a "nceputu perioadei numite cam(rian2 ;documentee= *osie *ac o spectacuoasă ,i
ine)pica(iă sc'im(are3 O mare varietate de creaturi marine per*ect de$votate ,i compe)e2
dintre care mute cu coc'iie dură2 apare atât de (rusc2 "ncât se poate vor(i cu privire a această
epocă de o e)po$ie a organismeor vii3 4ornind de a "nceputu cam(rianuui ,i "n decurs de o
perioadă de circa $ece miioane de ani2 toate grupurie principae de neverte(rate ce pre$intă un
sc'eet e)terior ",i *ac apariţia "n modu ce mai spectacuos ,i ce mai diversi*icat care a *ost
"nregistrat vreodată pe paneta noastră3 Au apărut "n e)istenţă mou,tee2 spongierii2 steee de
mare2 animaee asemănătoare 'omarior2 numite tri(oiţi2 ,i o muţime de ate animae marine
tot atât de compe)e3
#e *apt2 unii tri(oiţi "n pre$ent dispăruţi ,i!au de$votat oc'ii mai compe) ,i mai e*icient
decât aceia pe care "i posedă oricare dintre antropodee de astă$i3
C'iar #arBin a a*irmat că nu poate da un răspuns a "ntre(area de ce nu e)istă *orme de
tran$iţie *osii$ate2 care să permită sta(iirea unei *iiaţii "ntre această e)po$ie de viaţă ,i
organismee care e)istau mai "nainte3
Remarcând decaraţia ui #arBin despre modu a(rupt "n care grupe "ntregi de specii apar
(rusc2 paeontoogu A*red +3 Romer scrie6 ;Mai 7os de cam(rian2 e)istă straturi sedimentare
groase "n care ar *i de a,teptat "n mod norma să se găsească strămo,ii *ormeor cam(riene3 Noi
"nsă nu e găsim3 Aceste straturi mai vec'i sunt ipsite de viaţă2 "n a,a *e "ncât "n mod raţiona s!
ar putea spune că ta(ou genera este con*orm concepţiei unei creaţii speciae a "nceputu
cam(rianuui3=
>n egătură cu "ntre(area de ce nu găsim depo$ite (ogate "n *osie aparţinând acestor
perioade primitive anterioare epocii cam(riene2 #arBin a a*irmat6 ;Aceasta este o "ntre(are a
care nu pot da un răspuns satis*ăcător=3 Şi nici noi astă$i nu putem da un răspuns satis*ăcător2 a
spus Romer3
Aceste *apte !au determinat pe (ioc'imistu #313 GoBer să *acă următoru comentariu
reatat de revista Times din Pent 9Angia:6 ;Reatarea despre creaţie consemnată "n Geneză ,i
teoria evouţiei nu pot *i "mpăcate3 &na dintre aceste două te$e tre(uie să *ie e)actă2 iar ceaată
*asă3 Istoria povestită de *osie con*irmă reatarea Genezei, noi nu am găsit "n cee mai vec'i
roci o serie de *osie care să con*irme că au e)istat trans*ormări treptate de a cee mai primitive
creaturi până a *ormee de viaţă cee mai de$votate3 #impotrivă2 "n aceste roci vec'i au apărut
(rusc specii compe)e ,i s!a constatat a(senţa totaă a *osieor de tran$iţie "ntre specii3=
Hooogu Qarod Co**in trage concu$ia că te$a potrivit căreia marie *orme de viaţă sunt
re$utatu unui act de
#ocumentee creaţie (rusc
de$văuie concordă
că speciie ce mai (ine"ncumod
supravieţuiesc *aptee3
o(i,nuit până a o sută de mii de
generaţii2 sau un miion2 sau c'iar mai mut2 *ără "nsă să evoue$e prea mut3 #upă na,terea or2
cee mai mute specii nu su*eră decât o ne"nsemnată evouţie "nainte de a se stinge3 Comentând
descoperirea unei mu,te *osii$ate de apro)imativ patru$eci de miiarde de ani2 dr3 George
4oinar 7r3 decară că anatomia internă a acestor creaturi este uimitor de asemănătoare cu aceea a

//
mu,teor care trăiesc astă$i3 Acea,i ucru este constatat ,i "n ca$u panteor6 "n straturie
geoogice *osii$ate a numero,i ar(ori ,i ar(u,ti se găsesc *oarte puţine deose(iri *aţă de *run$ee
aceora,i pante e)istente "n $iee noastre6 ste7ar2 nuc2 viţă!de!vie2 magnoie2 pamier ,i atee3
8ipsesc ;documentee= *osie "n care să găsim vreun organism care să pre$inte oase sau organe
parţia *ormate care să poată *i considerate drept "nceputuri ae unui nou caracter3 E)istă oare
vreo *osiă de pasăre care să pre$inte un cioc doar pe 7umătate de$votat dintr!un ma)iar de
reptiă% Ne arată *osiee unui pe,te "n curs de a se de$vota oase peviene proprii am*"(ienior
sau sc'im(ându!,i "notătoaree "n picioare2 a(e ,i degete proprii aceora,i am*"(ieni% Ee nu s!
au găsit3
-eoria evouţionistă a ui #arBin nu poate e)pica cum păsărie au descins din reptie2
mami*eree din primee patrupede2 patrupedee din pe,ti2 verte(ratee din neverte(rate2 "n ceea
ce prive,te marie maimuţe actuae2 ee par a veni de nicăieri2 nu au nici un trecut ,i nici
;ar'ive= *osie3
Omu modern apare (rusc "n ;documentee= *osie3 Goud "n cartea sa The )ismeas!re o+
)en scrie6 ;Nu avem nici o dovadă a unei trans*ormări (ioogice "n capacitatea sau structura
creieruui de a apariţia ui homo sa-iens "n ar'ivee *osie "n urmă cu circa cinci$eci de mii de
ani3= Cartea The Uni(ers Within ridică "ntre(area6 ce anume a determinat evouţia să producă
"ntocmai2 ca peste noapte2 un om modern cu creieru său e)cepţiona% -eoria evouţiei nu dă nici
un răspuns3 Concu$ia este unică6 viaţa nu este re$utatu unei evouţii2 ea a *ost creată3 Viaţa a
*ost creată "n numeroase *orme ca tipuri de *amiii distincte2 *iecare *ormă de viaţă s!a putut
mutipica "ntr!o
separă di*erite mare#istincţia
specii3 varietate dintre
"n interioru
di*eritespeciei2 *ără asigurată
specii este să poată printr!un
trece vreodată *rontiera
ec'ipament care
genetic
unic2 propriu *iecărei specii3 #ar2 "n a*ară de *aptee care con*irmă te$a creaţiei2 e)istă mute
dove$i ae e)istenţei unui Creator6 gândiţi!vă a toate ucrurie e)traordinare ca *ormă ,i
compe)itate care se pot o(serva pe 4ământ ,i "n univers3 -oate acestea dovedesc e)istenta unei
inteigenţe supreme3

INSTINCTUL - MIRACOL ÎN LUMEA PĂSĂRILOR


>nsu,i C'3 #arBin a a*irmat6 ;Nu a, intenţiona să cercete$ srcinea *acutăţior mentae=3
Noi nu putem să găsim nici un răspuns când ne "ntre(ăm cum s!ar *i putut de$vota un
comportament instinctiv ,i cum a putut să devină ereditar3
;Instinctu este o "nţeegere programată "nainte de na,tere3 Mute instincte sunt atât de
uimitoare2
teoria mea=3"ncât de$votarea or ar părea cititoruui o di*icutate su*icientă pentru a răsturna toată
Nici savanţii de astă$i nu pot da un răspuns a această "ntre(are3 Materiau genetic nu
*urni$ea$ă nici un eement care să *ie capa(i să permită srcinea ,i transmiterea *acutăţior
mentae3 4e de ată parte2 atunci când se cercetea$ă misteriosu instinct a migraţiei a păsări2 nu
"ncape nici o "ndoiaă că *enomenu este evoutiv2 că se transmite de a părinţi a descendenţi3
Acest instinct2 ne*iind "nscris "n codu genetic2 cum se poate transmite% Con*orm părerii
generae2 migraţia este o conduită instinctivă dependentă de e)perienţe anterioare2 este ceea ce a
"nvăţat "ntr!o ată trăire anterioară "nmaga$inată "n spirit3 Rândunica arctică parcurge trei$eci ,i
cinci de mii de iometri de a Cercu 4oar Artic a 4ou +ud "n anotimpuri când am(ii poi "i
o*eră 'rană din a(undenţă3 .apt ce !a *ăcut pe omu de ,tiinţă să pună următoarea "ntre(are6
Cum de au putut aceste păsări să descopere surse aimentare a o a,a distanţă una de ata%
4asărea numită dendroi$a striata, care cântăre,te apro)imativ două$eci de grame2 când
vine toamna2 părăse,te Aasa2 popose,te pe coasta de est a Canadei2 unde2 "n a,teptarea unui
curent rece2 mănâncă acumuând un strat de grăsime3 8a sosirea curentuui de aer2 ea ",i ia
$(oru2 dar2 cu toate că ocu ei de destinaţie este America de +ud2 ea se "ndreaptă mai "ntâi spre
A*rica ,i2 numai după aceea2 deasupra Atanticuui2 a apro)imativ ,ase mii de metri atitudine2
unde "ntâne,te un curent dominant care o transportă "n America de +ud3 #e unde avea ea

/@
cuno,tinţă că tre(uie să a,tepte un *ront de aer rece ! semn că va avea vreme (ună ,i vânt din
spate% #e ce se "naţă ea atât de sus2 unde aeru este rare*iat ,i rece2 a,a "ncât conţinutu de
o)igen scade cu cinci$eci de procente2 ,i de unde ,tie că tocmai a această atitudine "ntâne,te
un curent *avora(i care vine din direcţie opusă ca să o transporte "n America de +ud% "n acest
$(or de peste patru mii de iometri deasupra mării2 ea se g'idea$ă numai după instinct3
Misterioasa pasăre numită coi(ri2 care cântăre,te numai trei grame2 traversea$ă Go*u
Me)ic ,i parcurge aproape o mie de iometri2 (ătând aeru cu micie sae aripioare cu o
*recvenţă de ,apte$eci de (ătăi pe secundă2 adică mai (ine de ,ase miioane de (ătăi "n două$eci
,i cinci de ore ,i2 aceasta2 *ără pau$ă3
>n ate ca$uri2 migrarea păsărior tinere pentru prima dată "n viaţa or se *ace *ără a *i
"nsoţite de aduţi3 Ast*e2 cucu cu coadă ungă parcurge o distanţă de ,ase mii cinci sute de
iometri spre insuee din 4aci*ic spre a!,i "ntâni acoo părinţii pecaţi mai "nainte3
4asărea numită *urtunar migrea$ă din Ţara Gaior până "n 1ra$iia2 părăsindu!,i puii2 care
a rându or pornesc după părinţi2 dar numai atunci când pot $(ura2 deci mut mai târ$iu
căătoria or durea$ă ,aispre$ece $ie2 timp "n care ei parcurg ,apte sute de iometri pe $i3
4inguinii adeie2 care nu pot $(ura ,i se depasea$ă mergând pe 7os sau "notând2 au *ost du,i
a o distanţă de apro)imativ o mie nouă sute de iometri de coonia or când i s!a dat drumu2
ei s!au orientat spre coonia care e aparţinea3 Cum se pot ei orienta pe durata nopţii poare%
+inguru răspuns care se poate da este că toate aceste păsări păstrea$ă amintirea unei ate vieţi
care a rămas "nmaga$inată "n spiritu or3 4ăsărie au2 de *apt2 un *e de ;'artă= "n capu or2 care
e permite să ,tie punctu
>nţeepciunea de pecare
instinctivă nu o,i găsim
punctunumai
de sosire3
a păsări3 Miioane de termite oar(e ",i
sincroni$ea$ă munca pentru a!,i construi ocuinţee compe)e ,i pentru a e dota cu ;aer
condiţionat=3 #in ce cuno,tinţe%
&n păian7en care trăie,te "ntr!un copot de imersiune su( apă ,tie că2 atunci când i s!a
terminat o)igenu2 tre(uie să *acă o gaură "n copoţeu su(acvatic pentru a evacua aeru viciat2
astupând!o imediat ,i introducând o re$ervă de aer proaspăt3
O anumită varietate de gândac2 după ce ",i depune ouăe su( scoarţa unei ramuri de
mimo$ă2 se "ndreaptă pe ramură spre trunc'i până a o distanţă de trei$eci de centimetri ,i acoo
*ace o inci$ie "n scoarţa ramurii2 de 7ur "mpre7uru acesteia2 pentru ca ramura să se usuce2
deoarece ouăe ei nu ecu$ionea$ă decât "n emn uscat3
4uiu de cangur care se na,te or( ,i aproape "n stare arvară2 pentru a supravieţui2 tre(uie să
se caţere cu propriie sae *orţe pe pieea a(domenuui mamei sae2 să găsească singur marsupiu2
să intre "n acesta ,i să se instae$e a s*ârcu unei mamee3 Cine " *ace să procede$e ast*e%
Instinctu3
Şi ast*e de e)empe pot *i nenumărate3 -oate aceste vieţuitoare au o "nţeepciune
instinctivă3 Cum s!a putut ea(ora ,i transmite instinctiv din generaţie "n generaţie această
compicată cuno,tinţă% Oamenii nu pot e)pica3 Evouţia ei2 nici atât3 Şi totu,i2 această
inteigenţă ,i o ast*e de "nţeepciune presupun o minte "nţeeaptă2 un creier inteigent ,i priceput3
INSTINCTUL DE CONTRUIRE A CUIBURILOR LA PĂSĂRI
+criitoru C3R3 -aor a*irmă6 ;Nu e)istă nici ce mai mic indiciu că mecanismu genetic ar
putea transmite vreun program comportamenta speci*ic2 cum ar *i operaţiunie necesare
construirii unui cui(3= Cu toate acestea2 "nţeepciunea instinctivă necesară construirii unui cui(
este transmisă2 nu "nvăţată3 Iată câteva e)empe6 pasărea!rinocer din A*rica ,i Asia ! *emea
$ide,te cuacum
"năuntru argiămascuu
intrarea este
scor(urii unui "iar(ore2
acea care ăsândcudoar
cară noroiu careun*emea
ori*iciu prin care
"nc'ide restuintră apoi
ori*iciuui2
ăsând doar o mică desc'i$ătură prin care mascuu o va 'răni pe ea ,i puii ce vor ie,i din ou
când mascuu nu mai reu,e,te să procure 'rană su*icientă2 *emea sparge peretee ,i iese a*ară3
#e data aceasta2 spărtura este reparată de pui2 "n timp ce am(ii părinţi e aduc 'rana3 #upă
câteva săptămâni2 puii sparg peretee ,i părăsesc cui(u3 Nu este aceasta dovada unui proiect

/
specia%
4inguinu imperia este dotat cu un cui( "ncorporat3 >n timpu iernii arctice2 *emea depune
un ou2 pentru ca apoi să se ducă a pescuit timp de două sau trei uni3 Mascuu pune ou
deasupra a(eor (ogat vascuari$ate2 acoperindu! cu o cută a pieii a(domenuui3 8a scurt timp
după ie,irea puiuui din ou2 mama se "ntoarce cu stomacu pin de 'rană pe care o regurgitea$ă
pentru ei3 Acum este rându mascuuui să se ducă a pescuit pentru a!,i recăpăta puterie2 iar
mama ",i pune puiu pe a(e2 acoperindu! cu guta propriuui ei cui( "ncorporat3
4asărea!ţesător din A*rica se *oose,te de iar(ă ,i de tot *eu de *ire pentru a!,i construi un
cui( suspendat3 Ea e)ecută din instinct diverse *euri de "mpetituri ,i noduri3 &nii ţesători
construiesc adevărate agomerări de cui(uri2 o construcţie coectivă prinsă de ramurie groase ae
ar(orior2 prevă$ând!o cu un acoperi, comun din paie2 cu un diametru de trei metri2 su( care
cupurie de păsări adaugă cui( ângă cui(2 *ără a depă,i "nsă suma de o sută de cui(uri3 Aceste
e)empe de construire de cui(uri de către păsări ar putea continua a nes*âr,it3 Acest instinct este
"nscris ,i transmis "n memoria spirituui acestor păsări2 transmitere ce se *ace prin re"ncarnărie
or succesive3

MIRACOLUL NUMIT OM
Cea mai evouată *ormă a materiei o *ormea$ă creieru uman3 >n *iecare secundă e
prime,te circa o sută de miioane de (iţi ! sau unităţi in*ormaţionae ! transmise prin di*erite
organe
cum poatede simţ3 Ştiind
creieru să că "n mod
trie$e con,tient
aceste miioanenoidenumesa7e
putem pe
medita
care ae două ucruri
prime,te "n acea,i
"n acea,i timp2
timp%
Aceasta este numai una dintre uimitoaree *acutăţi ae creieruui uman3
>n interioru trunc'iuui cere(ra e)istă o reţea nervoasă de cea cinci!,ase centimetri
ungime ,i având grosimea degetuui mic2 care se nume,te s!bstan8ă reti$!lară* Aceasta
controea$ă miioane de mesa7e care sosesc a creier2 (ocându!e pe cee ipsite de importanţă ,i
seectându!e pe cee ce merită a *i trimise scoarţei cere(rae3 #in cee o sută de miioane de
unităţi in*ormaţionae pe secundă2 doar apro)imativ câteva sute a7ung pe scoarţă3 Creieru este
parcurs de unde care " traversea$ă de opt până a doaspre$ece ori pe secundă3 Aceste unde
produc perioade de "nată sensi(iitate "n care creieru "nregistrea$ă semnaee cee mai puternice
,i acţionea$ă "n consecinţă3 4rin aceste unde creieru se autoanai$ea$ă2 oprindu!se doar asupra
in*ormaţiior esenţiae3 Incontesta(i2 *eu cum *uncţionea$ă creieru rămâne un mister2 e "nsu,i
*iind componentu ce mai misterios a miracouui care este omu "nsu,i3
#ar miracou
se *orme$e primee "ncepe "n viaţa intrauterină3
ceue cere(rae2 8a trei"nsăptămâni
ee se "nmuţesc după concepere2
saturi2 producând uneori când
până "ncep să
a două
sute de mii de ceue pe minut3 Creieru uman ",i tripea$ă voumu "n primu an de viaţă3
Neuronii 9ceuee nervoase: nu sunt uniţi "ntre ei2 cone)iunie se *ac prin su(stanţe c'imice ce
acţionea$ă asupra preungirior ceuei numite a#oni ,i asupra unor rami*icaţii numite dendrite*
>n neuroni2 aceste semnae sunt eectrice2 iar "n spaţiie dintre neuroni sunt c'imice3 A,adar2
transmiterea semnaeor este de natură eectroc'imică3 Nu se cunosc sc'im(ărie *i$ioogice
produse "n creier "n timpu *a$ei de "nvăţare3 4e măsură ce "nvăţăm2 cone)iunie nervoase se
măresc2 iar su(stanţee c'imice2 care umpu spaţiie dintre neuroni2 se ei(erea$ă "n cantităţi mai
mari3 Creieru2 ca ,i mu,c'ii2 se *orti*ică prin e)ersare *acutăţie mentae2 dacă nu sunt *oosite2
se atro*ia$ă3 A*irmaţia (i(ică2 potrivit căreia ucrurie pro*unde sunt mai u,or "nţeese de către
persoanee mature2 care prin "ntre(uinţare ,i!au e)ercitat *acutatea de percepţie2 este adevărată3
4e de ată parte2 este cunoscută metoda de deprivare sen$oriaă sau de spăare a creieruui2
pe care regimurie totaitare o *oosesc ca un *e de tortură psi'ică2 când omu2 *iind i$oat "ntr!o
ceuă2 neprimind nici un *e de in*ormaţii2 după un timp ",i pierde toate *acutăţie psi'ice2
reacţionând numai după instincte animaice2 pier$ându!,i "n totaitate personaitatea3
Este *oarte importantă repartiţia cone)iunior dintre neuroni3 Ma7oritatea acestora este
sta(iită cu preci$ie "n stadiu primar a de$votării3 +unt $one cu circuit precis pasate "n tot

/D
sistemu nervos3 Modu cum aceste circuite au *ost pasate constituie o pro(emă nere$ovată2
număru or *iind de ordin astronomic3
Creieru uman poate *orma un miion de miiarde de cone)iuni3 Car +agan a*irmă că
in*ormaţiie pe care creieru e!ar putea acumua ar umpe două$eci de miioane de voume2 ceea
ce ar repre$enta totau ceor care se a*ă "n cee mai mari (i(ioteci din ume3
Cea mai evouată parte a creieruui este scoarţa cere(raă6 un strat de patru miimetri ,i
7umătate grosime2 care ia *orma cutiei craniene ,i care pre$intă ni,te adâncituri numite
circumvouţiuni cere(rae3 #epiat2 corte)u *ormea$ă o supra*aţă de două$eci de decimetri
pătraţi2 cu apro)imativ o mie de iometri de *ire de cone)iuni pe centimetru pătrat3
Creieru uman este dotat cu aptitudini "nnăscute necesare *ormării inteectuui3 Omu poate
să!,i programe$e singur capacităţie inteectuae "n *uncţie de cuno,tinţee do(ândite2 de vaorie
morae2 de "mpre7urări ,i de o(iectivee urmărite3 Creieru uman este programat de mic pentru
de$votarea im(a7uui e nu este ca(at pentru o anumită im(ă2 un om putând "nvăţa mai mute
im(i3 Ar putea oare această uimitoare *acutate a omuui să *ie consecinţa unei evouţii pornind
de a gro'ăitu animaeor% Nu e)istă un im(a7 primitiv3 Originea im(a7uui rămâne unu dintre
cee mai deconcertante mistere ae creieruui3 Cu cât căutăm să "nţeegem mai mut procesu
im(a7uui2 cu atât acesta devine mai misterios3 8ucru acesta nu este un mister pentru cei ce văd
mâna unui creator care ;a ca(at= anumite circuite din creieru uman pentru ca ace,tia să poată
vor(i3
Biblia ne reatea$ă *aptu că apostoii ui Iisus nu cuno,teau decât im(a e(raică2 dar "n $iua
Cinci$ecimii2
din ace moment spiritu ui Iisus
pot vor(i a apărut
"n im(a deasupra
tuturor or su( !*orma
popoareor ucru unor
care im(i
s!a ,i de *oc2 spunându!e
"ntâmpat2 apostoii că
mergând apoi "n diverse ţări ,i propovăduind (anghelia* Este a,a!$isa ;vor(ire "n im(i=
descrisă "n Biblie* Această evocare o "ntânim a penticostai "n ,edinţee or3
Creieru uman este dotat cu un potenţia mut mai mare decât acea *oosit pe parcursu
vieţii3 E ar putea primi ,i memora toate cuno,tinţee ce i se transmit actuamente ,i c'iar de un
miiard de ori mai mut3 4entru ce a produs evouţia acest surpus% Este unicu e)empu e)istent2
când o specie este dotată cu un organ pe care nu a "nvăţat "ncă să! *oosească3 Cum se poate
"mpăca *aptu acesta cu cea mai eementară te$ă evouţionistă2 con*orm căreia seecţia naturaă
"naintea$ă ent2 cu pa,i mici% Iar dacă omu a *ost dotat cu *acutatea de a "nvăţa a in*init2
"nseamnă că e a *ost conceput să trăiască pentru totdeauna% -oate capacităţie inteectuae ae
omuui re*ectă o inteigenţă superioară ucru acesta este "n armonie cu Geneza din Biblie
9/6@@: unde citim că #umne$eu a procedat a crearea omuui după imaginea sa3
Atruismu speci*ic speciei umane este un at aspect care dă de gândit evouţioni,tior ei
spun că tot ceea ce a evouat prin seecţie naturaă este neapărat egoist3
Ovuu *ecundat "n uteru viitoarei mame poartă "nscris "n e toate părţie corpu ui uman6
inimă2 pămâni2 rinic'i2 (raţe2 picioare2 oc'i2 urec'i2 uimitoru creier toate organee sunt "nscrise
"n codu genetic a ouui *ecundat2 dar acest cod mai cuprinde ,i un program intern2 un ceas
(ioogic care măsoară e)act timpu2 ordinea "n care vor apărea di*erite organe2 *iecare a
momentu potrivit3 Acest *apt a *ost cunoscut de Biblie aproape cu trei mii de ani "nainte ca
savanţii să *i descoperit codu genetic3

ESTE &'&('A INSPIRATĂ DE DUMNEZEU ?


Biblia a*irmă ea "nsă,i că este o carte inspirată de #umne$eu 9@ -imotei2 6/L:3 Ea a *ost
scrisă ,i redactată "n cursu unei perioade cu circa două mii de ani "n urmă3
Biblia spune că #umne$eu "ntinde nordu deasupra ocuui vid2 suspendând 4ământu pe
nimic 9Iov2 @L6:2 *apt care este "n depină armonie cu cee mai recente cuno,tinţe privind
4ământu2 egie gravitaţiei ,i ae mi,cării3 Cum a ,tiut Iov ucru acesta când "n acea perioadă a
scrierii Bibliei e)istau idei *antastice despre con*iguraţia 4ământuui "n spaţiu% Ideea că
4ământu ar *i de *ormă s*erică nu a *ost acceptată decât "n timpurie noastre2 "nsă Biblia a*irmă

/F
aceasta cu mii de ani "n urmă3 #upă cum arată Biblia, un diuviu universa a acoperit "n $iee ui
Noe cei mai "naţi munţi ,i a nimicit pe toţi oamenii care nu se a*au "n arca ui "Geneza, 6/!@D:3
Muţi au *ăcut 'a$ de această reatare2 ,i totu,i2 pe cei mai "naţi munţi se găsesc scoici marine
s!a găsit un număr mare de *osie ,i sc'eete "n "ngrămădiri de sedimente noroioase "ng'eţate2
mute dintre aceste animae conservate per*ect2 unee stând "ncă "n picioare sau "n genunc'i3 #in
sateit se pare că a *ost vă$ută imaginea unei "ncrustaţii de mărimea coră(iei ui Noe "n g'eţurie
de pe muntee Ararat3 Isaac NeBton a*irmă că nici o ,tiinţă nu este mai (ine demonstrată decât
reigia Bibliei*
Ca un semn a convenţiei pe care a "nc'eiat!o #umne$eu 9Ie'ova: cu Avraam2 acesta i!a
spus că orice copi de se) (ăr(ătesc tre(uie circumcis a vârsta de opt $ie3 Biblia nu e)pică de
ce tre(uie ca circumci$ia să *ie *ăcută "n a opta $i2 dar a$i se ,tie că a(ia "n a opta $i copiu
dispune de cantitatea de vitamina P corespun$ătoare pentru coaguarea sângeui ,i tot a această
dată apare ,i cea mai mare cantitate de protrom(ină2 o ată su(stanţă care intervine "n procesu
de coaguare3 Este aceasta o simpă coincidenţă% .ire,te că nu5 Este vor(a de cuno,tinţe pe care
e deţine un spirit "nţeept3
Avraam avea nouă$eci ,i nouă de ani când s!a circumcis2 iar *iu său Ismai2 treispre$ece3
Avraam !a conceput pe Ismai cu o servitoare egipteană numită Qagar2 "n depin acord cu soţia
ui2 +ara2 care era steriă dar a nouă$eci ,i nouă de ani2 +ara rămâne "nsărcinată ,i " na,te pe
Isac3 Na,terea ui Isac a dus a repudierea ui Ismai ,i a mamei sae Qagar2 ceea ce determină
pentru totdeauna separarea semiţior circumci,i2 "n ara(i ! *iii ui Ismai ! ,i evrei ! *iii ui Isac3
&'&('A ŞI ISTORIA
Criticii spun că Biblia nu putea *i scrisă "n epoca respectivă pentru că nu era cunoscut
scrisu3 #ar sunt dove$i care atestă că scrierea era un ucru o(i,nuit cu mut "nainte de epoca ui
Moise3 Istoricitatea Bibliei a *ost de repetate ori con*irmată prin descoperiri uterioare3 #e
e)empu2 regee +argon nu a *ost cunoscut decât din descrierea (i(ică 9Isaia @J6/:3 Această
reatare nu era cunoscută "n istorie ,i se considera că nu era reaă3 +ăpăturie ar'eoogice au scos
a iveaă ruinee măreţuui paat a ui +argon a P'osva(ad2 incusiv inscripţii care vor(esc
despre regaitatea acestui monar'3 &na dintre inscripţiie privitoare a +argon era cunoscută
numai din Biblie6 ;Am asediat ,i am cucerit +amaria ,i am dus "n captivitate două$eci ,i ,apte
de mii două sute nouă$eci de ocuitori ai acesteia=3 Reatarea (i(ică a acestui eveniment este
consemnată "n 9 Regi, 9/6L:2 unde se spune6 ;"n a nouăea an a ui Oseea2 regee Asiriei a
capturat +amaria ,i !a dus pe Israe "n e)i=3
Biblia spune că +enac'eri( a *ost ucis de către doi *ii ai săi2 Adrameec ,i +areţer "9 Regi,
/K6L2 :2 "n sc'im( potrivit reatării regeui Na(onid ,i ceei a preotuui (a(ionian 1erosus
din secou a III!ea "3Qr32 nu ar *i *ost răspun$ător decât un singur *iu a ui +enac'eri(3 Care
dintre acestea este corectă%
Comentând descoperirea recentă a prismei *ragmentare a ui Esar ! Qadon care !a succedat
a tron pe tată său +enac'eri(2 istoricu 4'3 1i(erged scrie că numai reatarea (i(ică s!a
dovedit a *i e)actă3 >ntr!adevăr2 regee +enac'eri( *usese ucis de către cei doi *ii ai săi3
-imp de aproape o mie nouă sute de ani 4iat nu a e)istat decât "n paginie (angheliei ,i
"n vagi amintiri ae istoricior romani ,i iudei3 #ar2 "n /KL/2 o e)pediţie ar'eoogică itaiană a
procedat a e)cavarea ruineor teatruui antic din Ce$areea ,i pe unu dintre pereţi a *ost găsită
inscripţia6 ; Caesariensib!s Tiberi!m 'onti!s 'ilat!s 'rae+e$t!s I!daeae: "Lo$!itorilor
Cezareei Tiberi! 'onti!s 'ilat 7 -re+e$t al I!deei&* 4entru prima oară e)ista o dovadă epigra*ică
contemporană
/J6/ ui 4iat
;a-te D6@:3 careate
Mute a*irma e)istenţa
descoperiri auomuui ce ordonase
con*irmat cruci*icarea
*aptee reatate ui Qristos
de Biblie, 9Ioan2
e)actitatea ei
istorică3
Armonia internă a Bibliei atestă că ea are un autor divin2 una ,i aceea,i temă *oarte precisă
se a*ă "nscrisă "n cee ,ai$eci ,i ,ase de cărţi care constituie Biblia< de,i această Biblie a *ost
scrisă de patru$eci ,i patru de scriitori diver,i2 acea,i mesa7 *undamenta este pus "n evidenţă de

/L
a "nceput ,i până a s*âr,it3 Nu dă *aptu acesta greutate a*irmaţiei Bibliei, că oamenii au vor(it
cu #umne$eu "n timp ce erau purtaţi de +piritu +*ânt% 9@ 4etru /6@J!@F:3
Con*irmarea *aptuui că Biblia a *ost inspirată de #umne$eu o avem ,i atunci când ne
re*erim a pre$icerie e)acte pe care e reatea$ă pro*eţii din Biblie* Când voi descrie capitou
despre medium ,i mediumnitate2 voi arăta că aceste premoniţii sunt e)presii ae puterii
spirituae3
4rintre pro*eţiie arătate "n Biblie este ,i căderea -iruui ! ora, important a *enicienior2
osti *aţă de Israe3 4rin pro*etu E$ec'ie2 Ie'ova 9#umne$eu2 a evrei: a pre$is distrugerea
competă a acestui ora, cu două sute cinci$eci de ani "nainte de producerea evenimentuui3 Mai
mut decât atât2 e a pre$is ,i numee regeui ,i numee ţării care avea să asedie$e -iru2 ,i
anume6 Na(ucodonosor ! regee 1a(ionuui 9E$ec'ie @L6 ! F2 :3
8a rându său2 pro*etu Ha'aria 9K6D: a prevă$ut distrugerea competă a acestui ora, de
către Ae)andru ce Mare2 cu o sută cinci$eci de ani mai "nainte de acest eveniment ! se ,tie că
distrugerea -iruui de către Ae)andru Macedon a avut oc "n anu @ "3Qr3
#ucerea evreior captivi "n 1a(ion a *ost prevă$ută de pro*etu Eremia cu patru$eci de ani
mai "nainte2 iar de către pro*etu Isaia cu o sută cinci$eci de ani mai "nainte3 Eremia a pre$is
"ntoarcerea evreior după ,apte$eci de ani de deportare2 prevă$ând c'iar ,i "n*rângerea
1a(ionuui de către regee persan Cirus2 care i!a resta(iit pe iudei "n patria or3 Când 1a(ionu
era "ncă *oarte puternic2 Biblia a prevă$ut că va *i "nvins de un (er(ec cu două coarne care "i
repre$enta pe regii Mediei ,i 4ersiei 9#anie 6@J:3 Aceasta s!a con*irmat mai târ$iu2 când
Grecia
Macedon a "n*rânt
are oc4ersia "n anu
"n ora,u @ "3Qr3
1a(ion2 prin Ae)andru
iar vastu său imperiuMacedon3
"ntins pe Moartea
o distanţăuideAe)andru
$ece mii de
iometri a *ost "mpărţit "ntre patru generai ai săi6 +eeucos Nicador2 Casandu2 4toomeu ,i
8simac'os ! e)act cum prevă$use Biblia*
Numeroase pro*eţii (i(ice au pre$is na,terea ui Iisus Qristos3
Iisus ! ca *iu a ui #umne$eu ! nu ,i!a putut decide propria!i na,tere "n tri(u ui Iuda2 sau
ca descendent a ui #avid2 nu a putut să diri7e$e cursu evenimenteor care au dus a na,terea sa
"n ora,u 1et'eem3 Nu a aran7at să *ie trădat "n sc'im(u a trei$eci de arginţi2 cum (ine ,tim că a
*ăcut Iuda2 să *ie scuipat de du,manii săi2 să *ie (at7ocorit "n timp ce atârna de stâpu de
e)ecuţie2 să *ie străpuns2 dar *ără să!i *ie $dro(it nici un os3
#in viaţa ui Iisus se ,tie că2 după arestarea ui de către san'edrinu evreiesc2 a *ost
condamnat a moarte prin răstignire e a *ost răstignit a ora douăspre$ece2 iar a ora trei a murit
de at*e2 momentu morţii ui este "nsoţit de o ecipsă de soare ,i de un mare cutremur de
pământ ! de,i "n mod norma supiciu dura a cei răstigniţi două!trei $ie sodaţii romani !au
străpuns cu suiţa să vadă dacă a murit2 iar oasee ui nu au mai *ost $dro(ite a,a cum se
"ntâmpa cu aţi cruci*icaţi3
-oată viaţa ui Iisus ! de a na,tere până a "nviere ! a *ost prevă$ută de mai muţi pro*eţi6
Mica 9F6@:2 8uca 9@6/!:2 Ha'aria 9//6/@:2 Matei 9@L6/F:2 Isaia 9FJ6L:3 #upă moartea sa2 căma,a
i!a *ost trasă a sorţi de către sodaţii romani acest ucru a *ost prevă$ut de pro*etu Matei 9@6F:
,i 'salm 9@@6/:3 Giugiu ui Qristos se a*ă a -orino2 *acându!se nenumărate cercetări care
atestă e)act vec'imea ui de două mii de ani2 *iind e)pus "n utimii ani c'iar cercetării cu car(on
radioactiv3 +!au *ăcut cercetări c'iar asupra peteor de sânge de pe căma,ă2 constatându!se că e
aparţinea grupuui de sânge A1 din sistemu A1O3 Cercetând căma,a ui Qristos prin *otogra*ii
com(inate de cacuatoru eectronic2 care permite să se o(ţină *otogra*ii "n trei dimensiuni2 au
re$utat imagini imprimate "n negativ a unui supiciat2 având stigmatee răstignirii pe cruce
imprimate
Iisus apepre$is
pân$ă3distrugerea Ierusaimuui ,i *eu "n care vor proceda egiunie romane "n
acest scop3 E a prevă$ut ,i prima "ncercare de cucerire a Ierusaimuui de către generau
Cestius Gaus "n anu LL d3 Qr3 precum ,i distrugerea ui totaă de către generau -itus "n anu
J d3 Qr32 care a omorât circa un miion o sută de mii de evrei ,i a uat "n captivitate nouă$eci ,i
,apte de mir2 distrugând tempu din ora,u Ierusaim3

/
4rimu ră$(oi mondia din anu /K/D2 care a dus a moartea a paispre$ece miioane de
oameni precum ,i a doiea ră$(oi mondia2 care a dus a moartea a cinci$eci ,i cinci de miioane
de oameni2 au *ost prevă$ute de asemenea de Matei 9@D6:3 8ipsa de aimente ,i *oametea pe
scară mondiaă2 de asemeni au *ost prevă$ute de Matei 9@D6:3 Astă$i se ,tie că un număr de
douăspre$ece miioane de copii mor prin inaniţie "n primu an de viaţă3 Cutremuru de pământ
din anu /KL din ora,u c'ine$ -ang!+an2 de asemenea2 care a dus a distrugerea ora,uui2
*ăcând sute de mii de victime2 a *ost prevă$ut de 8uca 9@/6//:3 Marea epidemie de gripă
spanioă din anu /K/2 care a (ântuit "ntreg pământu ,i a *ăcut două$eci ,i unu de miioane de
victime2 a *ost prevă$ută de 8uca 9@/6//:3
#in toate cee reatate se poate trage concu$ia cară că Biblia este inspirată de spiritu
divin2 at*e nu se puteau scrie "ntr!o perioadă determinată de timp ucruri reae care au e)istat
"nainte cu două!trei mii de ani ca ea să *ie scrisă ,i nici să se "ntâmpe toate pro*eţiie sae3
>ntre(area care se pune este următoarea6 #e ce2 dacă e)istă #umne$eu2 acesta s!a reveat
poporuui evreu% #e ce istoria omuui pe pământ "ncepe cu ,ase mii de ani "n urmă2 o dată cu
Adam ,i Eva2 când noi ,tim din descoperirie ar'eoogice că omu datea$ă cu $eci de mii de ani
"n urmă% #e ce atâţia pro*eţi "n sânu poporuui evreu% Răspunsu " veţi "nţeege atunci când
veţi citi capitou despre re"ncarnare3 Oricum2 pentru curio$itatea stârnită2 vă spun că poporu
evreu repre$intă re"ncarnarea unor spirite care au evouat pe o ată panetă timp de două$eci ,i
,ase de mii de ani2 atât cât durea$ă un cicu a spiriteor care au evouat trecând prin toate
păturie *uidice ae panetei respective2 devenind spirite superior de$votate3 Ee au *ost trimise
pentru re"ncarnare
considerat "n teritoriu
ast*e guvernator pe carepanete
a acestei uterior se va de$vota
spirituae poporu
9aceasta nu tre(uieevreu3 Moise cueste
con*undată
panetee din sistemu *i$ic soar:3 4rimee scrieri din Biblie e reai$ea$ă c'iar Moise după ce
are reveaţia divină de pe muntee +inai3 Biblia se re*eră "n specia a istoria poporuui evreu3
#eci2 este *oarte posi(i ca Adam ,i Eva să *i e)istat acum ,ase mii de ani ,i să *i *ost primii
oameni evrei3 Asta nu "nseamnă că2 "n ată parte a pământuui2 nu e)istau aţi oameni
concomitent cu ei sau mut "nainte de ei3 Aceasta e)pică ,i de ce *oarte muţi pro*eţi apar "n
sânu poporuui evreu ei nu sunt atceva decât mediumi de premoniţie2 *iind a rându or
re"ncarnarea unor spirite superioare care posedă acest *enomen a mediumnităţii3

UNIVERSUL - AOTIC SAU BINE ORGANIZAT ?


Oamenii care ",i *oosesc raţiunea se "ntrea(ă adesea6 Ce e)istă "n spaţiu% Cum este e
organi$at% +e poate
>n univers ,ti*ormaţiuni
e)istă cum a apărut universu%
ne(uoase asemănătoare norior2 numite gaa)ii3 O gaa)ie este
un ansam(u imens de stee2 ga$e ,i ate materii cosmice care se rotesc "n 7uru unui nuceu
centra3 Aceste gaa)ii au *ost numite universuri3 Gaa)ia din care *acem noi parte se nume,te
Caea 8actee3 +istemu nostru soar2 adică +oaree2 panetee ,i sateiţii or2 aparţine acestei
gaa)ii2 dar mai e)istă peste o sută de miiarde de stee ! după unii astronomi2 ar *i "ntre două
sute ,i patru sute de miiarde de stee3
#iametru gaa)iei noastre este atât de mare2 "ncât2 dacă ne!am depasa cu vite$a uminii2
de trei sute de mii de iometri pe secundă2 ne!ar tre(ui o sută de mii de ani ca să o traversăm2
ceea ce ar "nsemna $ece mii de miiarde de iometri pe an3 Aceasta ar presupune că gaa)ia
noastră are un miiard de miiarde de iometri3
#istanţa medie dintre steee unei gaa)ii este estimată a cea ,ase ani!umină2 adică ,ai$eci
de mii de miiarde de iometri3
Gaa)ia Andromeda asemănătoare cu Caea 8actee nu este decât o mică parte a
universuui2 care ar avea o sută de miiarde de gaa)ii3 Aceste gaa)ii nu sunt răspândite a
"ntâmpare "n spaţiu2 ee sunt aran7ate "n grupuri (ine de*inite2 ca (oa(ee de struguri "ntr!un
ciorc'ine3 Gaa)ia Andromeda2 apropiată gaa)iei noastre2 are aceea,i *ormă de spiraă3
>n sistemu nostru soar2 +oaree2 stea de mărime mi7ocie2 este nuceu "n 7uru căruia

/
gravitea$ă 4ământu ,i ceeate panete2 cât ,i sateiţii or2 urmând o or(ită precisă3 An de an2
aceste corpuri cere,ti ",i urmea$ă caea cu o preci$ie matematică2 "ncât astronomii pot să
prevadă care va *i po$iţia or e)actă "n orice moment din viitor3 Aceste mi,cări de rotaţie ,i de
revouţie e "ntânim ,i a niveu structur ii atomuui2 unde2 "n 7uru nuceuui2 care este *ormat
din protoni ,i neutroni ,i care se rote,te "n 7uru a)ei sae2 gravitea$ă pe eipse precise minuscui
eectroni cu vite$a de trei sute de mii de iometri pe secundă3
>ntreaga materie anorganică sau organică2 vie sau ne!vie2 este construită din aceste
;cărămi$i= de construcţie3 #eose(irea dintre o su(stanţă ,i ata este determinată de număru
protonior ,i neutronior din nuceu2 dar ,i de număru eectronior care gravitea$ă "n 7uru
nuceuui ,i de or(ita urmată de ei3
-oate acestea ne demonstrea$ă că "ntreaga materie a universuui este constituită din
aceea,i eemente dispuse "n succesiuni e)acte2 "n *uncţie de număru ;cărămi$ior= utii$ate3
+!au putut produce toate acestea din "ntâmpare%
Orice cronometru de preci$ie este produsu unei minţi metodice ,i creatoare3 #ar universu2
care dispune de o organi$are atât de precisă2 nu presupune e ,i un creator2 un constructor cu
inteigenţă% O admira(iă organi$are presupune un organi$ator e)traordinar3
&niversu ascută de anumite egi precise de a atom până a gaa)ii2 "ntregu univers este
guvernat de egi3 Cădura2 umina2 sunetee2 gravitaţia ascută de egi precise3 8egie universae
guvernea$ă materia3 #ar de unde vine această materie% Na,terea universuui a *ost cea mai
e)traordinară trans*ormare a materiei ,i a energiei3 Această reaţie dintre energie ,i materie a
@
*ost veri*icată
"nmuţită de egea
cu vite$a reativităţii
uminii uiConcu$ia6
a pătrat3 Einstein 9Emateria
 mc poate
: "n care energia
*i creată de este egaăa,acucum
energie masa
materia poate ei(era energie3 E)empu6 (om(a atomică3 Cee mai mute particue eementare2
dacă nu c'iar toate2 pot *i create din materiai$area energiei3 O sursă neimitată de energie ar
dispune de materiau necesar creării su(stanţei "ntreguui univers3
Astă$i2 oamenii de ,tiinţă recunosc că universu a avut un "nceput3 -eoria 1ig!1ang!uui
sau a marii e)po$ii cosmice ar putea e)pica "nceputu creaţiei2 dar ceea ce anume a provocat
momentu creaţiei rămâne "ncă un mister3
O e)po$ie 'aotică2 a *e ca o e)po$ie atomică2 poate produce o organi$are mai (ună%
1om(ee atomice provoacă distrugere2 'aos2 de$integrare3 O simpă e)po$ie nu poate să stea a
srcinea universuui nostru2 nu poate e)pica organi$area2 nici ar'itectura2 nici egie sae
impresionante3
#intre toate panetee sistemuui nostru soar2 4ământu este unica panetă pe care se
găse,te viaţă "n diversitatea ei6 organisme microscopice2 insecte2 pante2 pe,ti2 păsări2 animae ,i
oameni3 E are ,i re$ervee unui depo$it care adăposte,te tot ceea ce este necesar "ntreţinerii
acestei vieţi "n *uncţie de varietate3
Vite$a or(itaă a 4ământuui " menţine e)act a distanţa optimă *aţă de +oare2 care se a*ă
"n medie a o sută patru$eci ,i nouă de miioane ,ase sute de mii de iometri3 #acă ar *i mai
aproape de +oare2 ar *i prea cad2 dacă ar *i mai departe ar *i prea *rig2 iar viaţa nu ar putea
e)ista3 Vite$a de rotaţie a 4ământuui "n 7uru +oareui este de o sută ,apte mii de iometri pe
oră ! aproape trei$eci de iometri pe secundă2 dar aceasta este e)act vite$a care " tine a aceea,i
distanţă *aţă de +oare3 #acă s!ar mic,ora vite$a2 4ământu s!ar apropia de +oare ,i atunci ar
deveni un de,ert de g'eaţă cum este paneta 4uton2 unde temperatura este de aproape o sută
opt$eci ,i cinci de grade su( $ero3 8a *iecare două$eci ,i patru de ore2 4ământu e*ectuea$ă o
mi,care de rotaţie "n 7uru a)ei sae2 care determină aternativ ,i cu reguaritate apariţia $ieor ,i
nopţior3 #acă
"ntuneric2 nu s!ar
*ără viaţă2 iar roti2 o parte
ceaată partedin
ar *isupra*aţa 4ământuui
e)pusă mereu ar ,i
a +oare rămâne "n permanenţă
ar deveni "n
un de,ert *ier(inte3
A)a de "ncinaţie a 4ământuui este de @2F grade *aţă de +oare2 deci deviat spre stânga2
a,a cum de at*e "ntregu nostru univers este deviat spre stânga6 aminoaci$ii esenţiai vieţii2 9toţi
sunt evogiri:2 inima este deviată spre stânga2 *uidu vita mânat de curentu eectromagnetic
intră "n corp prin partea stângă3 .ără această "ncinaţie a 4ământuui2 nu ar putea apărea

/K
anotimpurie2 cima ar *i aceea,i tot timpu anuui2 iar dacă ar *i mai "ncinat2 iernie ar *i *oarte
reci ,i verie *oarte *ier(inţi3
Atmos*era 4ământuui este unică ,i e)traordinară3 Ea nu se găse,te pe nici o ată panetă
din sistemu nostru soar3 O)igenu conţine @/S din voumu aeruui pe care " respirăm3 .ără e
oamenii ,i animaee ar muri "n câteva minute3 O concentraţie mai mare de o)igen ar provoca
moartea2 deoarece o)igenu este to)ic când este pur ,i este inspirat mai mut timp2 iar materiaee
com(usti(ie s!ar aprinde instantaneu pentru a nu se "ntâmpa aceasta2 o)igenu din atmos*eră
este "n amestec cu ate ga$e2 mai aes cu a$otu care conţine S din voumu atmos*erei3
1io)idu de car(on repre$intă mai puţin de /S2 dar *ără e viaţa vegetaă ar "nceta3 4antee
" asimiea$ă "n procesu de *otosinte$ă pentru a *orma o)igenu3 O proporţie mai mare ar *i
nocivă pentru om ,i animae2 iar o proporţie mai mică ar *i insu*icientă3
Atmos*era *ormea$ă un scut de cea două$eci de iometri deasupra 4ământuui2 unde se
a*ă un strat su(ţire de o$on2 "n ipsa căruia ra$ee utravioete ae +oareui ar distruge viaţa pe
4ământ3
Atmos*era ne apără ,i de (om(ardamentee de meteoriţi2 *iind ,i un *oarte (un i$oator
termic2 menţinând cădura venită de a +oare3 4ământu conţine ,i imense cantităţi de apă
indispensa(ie vieţii3 +u(stanţee necesare vieţii omuui2 animaeor ,i panteor2 tre(uie să *ie
ve'icuate de un ic'id2 *ie sânge2 *ie sevă3 E conţine eemente c'imice necesare vieţii omuui ,i
animaeor3
-oate acestea pot *i simpe "ntâmpări% Nu ! 4ământu poartă pecetea incontesta(iă a unei
creaţii raţionae5
UNIVERSUL ! MECANISM DE CEASORNIC ELECTRONIC CONSTRUIT
ŞI MENŢINUT DE SPIRITUL DIVIN
>ntreg universu *uncţionea$ă ca ,i când ar *i diri7at de un imens cacuator eectronic2 de
un creier eectronic care ordonea$ă toate sistemee panetare2 după un mers de ceasornic3 #ar2
acest sistem de ceasornic de mare preci$ie s!ar *i de*ectat "n decursu istoriei2 căci o $i2 "n oc să
dure$e două$eci ,i patru de ore2 a *ost aproape du(ă3 Ast*e2 "n Biblie se reatea$ă 9Iosua /J /@
/: că +oaree s!a oprit ! de *apt2 4ământu nu s!a mai rotit "n 7uru a)ei sae3 Această a*irmaţie a
*ost mut timp com(ătută de ,tiinţă2 *iind unu dintre punctee nevragice ae Bibliei* >n Cartea
#reptuui2 este scris că +oaree s!a oprit "n mi7ocu ceruui ,i nu s!a mai gră(it să apună aproape
o $i "ntreagă aceasta a *ost o $i singuară2 căci niciodată nu s!a mai repetat3 Qerodot2 care a trăit
cu patru vec'i
scrierie sute opt$eci
c'ine$e2deseani "nainte
descrie de Qristos2
această cuno,tea
$i "n timpu acest"mpăratuui
domniei *enomen3 #e asemenea2
0eo2 "n cu
contemporan
Iosua3 Acea,i *enomen este reatat ,i "n scrierie me)icane3 4ro*esoru -otten din America2 prin
cacue astronomice2 a cacuat că această $i du(ă a avut oc2 "ntr!adevăr2 "ntr!o $i de miercuri2
mergând cu cacuee de a pre$ent2 "napoi2 iar cacuând invers2 de a creaţie spre Iosua2 acţiunea
a că$ut "ntr!o $i de marţi3 E a demonstrat că "n istoria umii a *ost introdusă o $i care este c'iar
$iua du(ă descrisă de Iosua3 Acest *enomen a *ost con*irmat prin cercetare eectronică "n +&A3
+avanţii au descoperit că ipse,te o $i "n scurgerea timpuui3 #ar nu numai că +oaree s!a oprit "n
mi,carea sa2 dar e a mers c'iar "napoi timp de patru$eci de minute3 Iată cum cacuatoaree
eectronice au con*irmat scrierie din Biblie*
Acest ciudat *enomen vine să con*irme presupunerea că "ntregu sistem cosmic este condus
de un creier eectronic2 care ,i e2 ca orice mecanism2 se poate de*ecta2 dar spiritu divin2 ce care
!a creat2 !a putut repara imediat3

@J
ŞTIINŢA SPIRITUALĂ DESPRE E"ISTENŢA
LUMII INVIZIBILE
>n atmos*era care ne "ncon7oară2 sunt o muţime de materii eterice care2 *iind de o *ineţe
e)trem de mare2 nu pot *i percepute cu simţurie noaste3 Aceste materii sunt animate de unde
vi(ratorii de un at caracter decât cee care animă materia vi$i(iă sau papa(iă3
>n interioru acestor materii invi$i(ie e)istă o in*initate de vieţuitoare acătuite din aceea,i
materie
"ncină săcanu
,i mediu "n e)istenţa
creadă "n care trăiesc2
or3dar2
#ar cum
de ceee
nunu
potsunt percepute
*i ee de simţurie
vă$ute sau au$ite de noastre2 muţi
toţi oamenii%
Aceasta se "ntâmpă deoarece oamenii nu au a dispo$iţie decât organee de simţ pentru umea
*i$ică3 +!a constat că omu are ,i ate simţuri cu care ar putea ua contact cu umea invi$i(iă2 dar
aceste simţuri sunt atente "n *iinţa noastră dacă aceste simţuri ar putea *i activate2 atunci am
reu,i să intrăm "n contact cu umea invi$i(iă3 #acă un om se na,te *ără vedere2 e va simţi cad
sau rece2 va pipăi o(iectee din 7uru ui2 dar nu va avea nici o idee despre cuorie ro,u2 a(astru
sau verde3 E nu poate să!,i imagine$e aceste cuori pentru că nu a avut niciodată un organ
capa(i de a primi vi(raţiie uminii care2 percepute de creier2 să *ie trans*ormate "n noţiunea de
cuoare ,i de *ormă3 Şi2 cu toate acestea2 cuorie e)istă3 .aptu că ma7oritatea oamenior nu vede
*iinţee ,i materiie din umea 'iper*i$ică sau invi$i(iă nu "nseamnă că ee nu e)istă3 #acă omu
nevă$ător ,i!ar căpăta vederea2 a "nceput n!ar "nţeege nimic2 dar apoi2 prin educaţie vi$uaă2 ar
a7unge să ia pe depin cuno,tinţă de acest domeniu necunoscut ui până atunci3 8a *e s!ar
petrece ucrurie ,i cu oamenii care ar căpăta vederea spirituaă3 4rin educaţie spirituaă2
de$votând aceste *orţe atente2 ei ar putea vedea *orme ,i ar au$i sunete pe care nu e!ar "nţeege
a "nceput2 ca apoi să "nceapă să e distingă ,i să e "nţeeagă3 #ar pentru această vedere
spirituaă se cere o continuă educaţie3
&n om vede cum se aprinde2 de e)empu2 un (ec eectric2 vede cum merge un tramvai2 dar
nu vede cau$a care e animă2 care e *ace să *uncţione$e ! eectricitatea3 Nu vom putea cunoa,te
umea e*ectuui din materia *i$ică până nu avem cuno,tinţă din umea invi$i(iă care3 este cau$a
tuturor *enomeneor2 ucrurior ,i *iinţeor de pe pământ3
>nainte de a e)ecuta o acţiune2 ne "nc'ipuim cum o vom reai$a2 "ntâi2 va *i o creaţie
mentaă ,i apoi o vom reai$a "n umea *i$ică3 Gândirea2 ideea aparţin umior divine3 Imaginea
unui ucru aparţine unor umi spirituae ceva mai in*erioare2 ,i anume umior astrae2 iar
construcţia *i$ică aparţine umior *i$ice3 O casă2 o operă *i$ică2 este trecătoare2 dar imaginea ei
nuumea
"n se pierde "n memoria
invi$i(iă noastră
unde s!a omucavapepieri
imprimat ,i e2*otogra*ică3
o pacă dar imaginea ui mentaă va rămâne ve,nic
-ot universu este pin de materii e)traeterate numite *uide aceste *uide au2 "ntre ate
"nsu,iri2 caitatea de a *i)a pe ee imaginie ,i ideie emise de oameni3 Imaginie ,i ideie2 ca
e)presie a gânduui2 nu dispar niciodată3 Ee sunt *orme de mani*estare ae spirituui nostru care
este nemuritor3 >n spatiie astrae sunt ar'ivee naturii2 unde se comprimă toate gândurie2 toate
sentimentee omenirii2 *ie "ncarnate2 *ie ne"ncarnate3
C'iar ,i "n umina *i$ică simţurie noastre sunt imitate ,i nu percep toate *enomenee dacă
privim o statuie2 o vedem pentru că umina re*ectată de aceasta se transmite prin oc'iu nostru
creieruui2,i ast*e uăm cuno,tinţă de ea3 #ar nu vedem cu oc'iu i(er că "n această umină se
găsesc de *apt cee ,apte cuori ce *ormea$ă spectru soar6 ro,u2 portocaiu2 ga(en2 verde2
a(astru2 indigo ,i vioet3 Aceasta nu "nseamnă că2 dacă oc'iu nostru nu e vede2 ee nu e)istă3
Şi2 "n a*ară de aceste ,apte cuori2 mai e)istă ,i atee2 unee "naintea ro,uui !in*raro,iie2 atee
"n urma vioetuui ! utravioetee3 Oc'iu nu e poate percepe decât "n anumite imite2 a *e ,i
au$u ! nu putem au$i decât sunetee produse "n aer "ntre trei$eci ,i două ! trei$eci ,i ,ase de mii
de vi(raţii pe secundă2 ori "n natură sunt ,i sunete superioare sau in*erioare acestora pe care
urec'ea nu e aude2 ca ,i când acestea nu ar e)ista3 +ă "nţeegem2 deci2 că "n permanenţă primim
din toate părţie vi(raţii prin eter2 de care nu avem "nsă cuno,tinţă2 pentru că nu avem organe

@/
potrivite pentru a e recepta3 Eectricitatea se transmite "n eter cu unde "ntre  JDL JJJ până a F
JJJ de miioane de vi(raţii pe secundă2 dar curentu eectric ce se scurge prin *iree eectrice nu
se vede cu oc'iu i(en Oc'iu nostru vede umina când număru vi(raţiior este cuprins "ntre
FJ JJJ JJJ ,i LJ JJJ JJJ de vi(raţii pe secundă3 4ână "n pre$ent2 se cunosc peste ,ai$e ci ,i
trei de categorii de vi(raţii2 din care noi nu putem vedea decât opt3 #acă oc'iu nostru ar *i
impresiona(i de undee eectrice2 atunci am vedea totu din 7uru nostru graţie uminii emise de
eectronii care ne "ncon7oară din toate părţie2 ,i "n acest ca$ nu ar mai *i noapte ,i $i2 ci o
continuă $i2 atâta vreme cât eectronii ,i!ar continua mi,carea or de rotaţie ,i de revouţie3
Ast*e2 "nţeegem *acutatea de a vedea ,i de a au$i a anumitor oameni numiţi ;uci$i= sau care
au vedere ,i au$ spiritua3 Ei văd aceste vi(raţii2 e "nţeeg2 văd *iinţe2 materii ,i *orţe pe care noi
nu e putem vedea3 >ntre ace,ti oameni ;uci$i=2 unii au o vedere spirituaă mai mare2 aţii mai
mică2 a *e ca ,i "n ca$u vederii *i$ice3 4entru uci$i ,i carvă$ători2 vederea spirituaă este un
act invountar2 dar ei pot vedea ,i cu oc'ii desc'i,i ,i cu oc'ii "nc'i,i2 ceea ce denotă o
independenţă "ntre vederea *i$ică ,i vederea spirituaă3 Ei văd o carte pe care o au "n mână2 dar
văd ,i umea de dincoo de ea2 văd prin carte3 Aceste materii su(tie sunt "ntr!o continuă
mi,care2 răspândite "n toate direcţiie3 Cu ate cuvinte2 umea invi$i(iă este animată "n toate
direcţiie de numeroase *orţe care se des*ă,oară con*orm anumitor egi3 Ee sunt de di*erite
densităţi2 *ormate din particue eterice de anumite dimensiuni ,i consistenţă ,i sunt dispuse unee
peste atee con*orm *iinţei or2 dar "n acea,i timp pătrun$ându!se rând pe rând2 cee mai *ine
prin cee mai masive ee *ac parte din *uidu cosmic2 materie *uidică primordiaă2 *iind dispuse
"n $one di*erite
noţiunea uneespirituaă
de panetă de atee2nu"nse*uncţie de paneta
suprapune de a de
cu noţiunea carepanetă
vin3 -re(uie să reţinem
din umea că
*i$ică3 Evouţia
omuui după mii ,i mii de ani2 prin mutipe re"ncarnări2 va puri*ica spiritu ,i2 după ce acesta ",i
va *ace cicu evoutiv a panetei noastre2 va continua drumu evoutiv trecând pe o panetă
superioară3 +piritee in*erioare vor *i trimise pentru re"ncarnare pe un at go( de aceea,i natură
cu 4ământu ca să!,i continue cicu evoutiv3 4entru a reai$a aceste evouţii se *ac anumite
sacri*icii2 a,a cum *ac og'inii din Orientu Asiei2 care2 prin e)erciţii de respiraţie2 printr!un
anumit regim aimentar2 prin meditaţiie or2 prin retragerea "n singurătate2 a7ung să pună "n
mi,care puterie spirituae ascunse "n ei3 #in punct de vedere spiritua2 corpu omuui este *ormat
din corpu *i$ic sau corpu carna2 corpu eteric sau du(u vita ,i corpu astra cu "nvei,urie
sae6 panetar2 soar2 universa ,i cosmic3

CORPUL FIZIC
Acesta este *ormat din carne2 oase2 sânge ,i di*erite organe3 E este "nveitoarea e)terioară a
corpuui2 care serve,te drept instrument spiritua pentru a "nvăţa ,i o(serva "n umea *i$ică3 E
este *ormat din materie *i$ică su( cee patru stări6 soidă2 ic'idă2 ga$oasă ,i eterică sau radiantă3
#intre acestea2 trei sunt vi$i(ie ,i cea de a patra este invi$i(iă3
CORPUL CARNAL SAU CIMIC
Este *ormat dintr!un compe) de organe acătuite din ţesuturi 9ceue2 moecue ,i atomi:3
Atomu se comportă ca o *iinţă2 având o con,tiinţă a sa proprie2 e)trem de redusă2 dar reaă3
Atomii *ormea$ă eementee c'imice ae umii reae3 Cum toate organee sunt acătuite din
eemente c'imice2 corpu nostru se mai nume,te ,i corp c'imic3 4entru "ntreţinerea acestui corp2
tre(uie să!i
spirituui procurăm
tre(uie să *ieaimente
'rănit cucât mai naturae3
aimente vegetae&n,i corp careactate3
produse tre(uie-re(uie
să perceapă
evitateumea
(ăuturie
acooice ,i carnea care "ntunecă corpu *i$ic ,i " *ac insensi(i a vi(raţiie eterice venite din
umea invi$i(iă2 "n *iecare particuă de aiment este viaţă2 cu atât mai vie cu cât aimentu
aparţine unui regn mai evouat3 Ceuee animae au un *uid superior panteor ,i de aceea sunt
mai greu digera(ie2 necesitând o mare c'etuiaă de energie pentru asimiarea or3 Este ceea ce

@@
se cunoa,te "n (ioc'imie ca ;activitate dinamică speci*ică=3
.uidee eterice din carne poartă "n ee toate "ncinaţiie animauui din care provin "n a*ară
de aceasta2 prin carne se introduc "n organism ,i mute eemente c'imice ca6 *os*aţi2 car(onaţi2
su*aţi etc32 care se vor depune pe pereţii vaseor sangvine ast*e "ncât acestea ",i vor pierde
easticitatea3 #e asemenea2 apar2 prin meta(oism2 ,i ate su(stanţe to)ice ! uree2 uraţi2 o)aaţi !
care produc un mare grad de u$ură a organismuui3
Cei ce au uat cuno,tinţă de e)istenţa umii spirituae ,tiu că animaee sunt purtătoare ae
unui spirit din care uterior prin evouţie a apărut spiritu uman3
>ntreg organismu este "ntr!o continuă trans*ormare3 Miiarde de ceue se nasc ,i mor
$inic3 E se re"mprospătea$ă după o perioadă de cinci ani2 ast*e că "n timpu unei vieţi corpu se
re"mprospătea$ă de mai mute ori3 Materia creieruui se re"nnoie,te2 dar gândirea rămâne mereu
,i cu ea memorăm un trecut a care corpu din pre$ent nu a uat parte3 .acutăţie spirituui nu au
nimic "n comun cu materia3 Inteigenţa2 7udecata2 voinţa sunt parte din spiritu nostru care nu se
nasc din sânge2 mu,c'i sau materia creieruui3 Cu ate cuvinte2 spiritu nostru persistă2 e va
rămâne nemuritor3 #upă moarte2 materia *i$ică se re"ntoarce "n umea *i$ică de unde a *ost
"ncorporată3 +piritu ",i va continua drumu evoutiv2 *ie ca spirit i(er2 "n umea astraă2 *ie
printr!o nouă re"ncarnare pentru puri*icare3 Corpu *i$ic este *ormat din pământ ,i "n pământ se
"ntoarce3
Organismu este ast*e acătuit "ncât *ormea$ă un tot unitar2 *iind coordonat de două
sisteme nervoase aparent independente unu *aţă de ceăat2 dar "n reaitate interdependente3
+istemu
miros2 gustnervos a vieţii cu
,i pipăit:2 de reaţie
umea nee)terioară3
pune "n egătură2 prin cee
Organismu este cinci organe
"ntr!un de simţ
sc'im( 9au$2 vă$2
continuu de
in*ormaţii cu mediu "ncon7urător3 4rin *ormaţiuni nervoase speciai$ate2 aceste in*ormaţii sunt
transmise creieruui !organu centra de percepţie !2 unde sunt decodi*icate ,i "n urma cărora se
iau deci$iie adecvate3 .ormaţiunie nervoase peri*erice transmit in*ormaţia mai "ntâi a măduva
spinării2 iar de acoo2 prin tractusuri nervoase spinotaamice2 spino(u(are ,i spinocere(eoase2
prin structurie nervoase su(corticae2 a scoarţă3 -ransmiterea in*ormaţiior nervoase este de
natură eectrică3
>n *iecare secundă creieru prime,te peste o sută de miioane de (iţi sau unităţi
in*ormaţionae2 "n trunc'iu cere(ra se găse,te o reţea nervoasă de mărimea degetuui mic2
numită +orma8i!ne reti$!lară, care repre$intă un centru de diri7are ,i care (oc'ea$ă mesa7ee
ipsite de importanţă2 *iind trimise către scoarţă numai cee necesare organismuui3
>n a*ara sistemuui nervos a vieţii de reaţie e)istă ,i sistemu nervos vegetativ care
inervea$ă organee interne3 Centrii nervo,i ai acestui sistem nervos vegetativ se găsesc "n
măduva sacrată ,i "n structurie nervoase su(corticae2 "n speţă "n (u(2 pentru sistemu nervos
vegetativ parasimpatic3 +istemu nervos simpatic ",i are centrii nervo,i "n măduva dorsaă ,i
om(ară2 aceste două sisteme *uncţionând "n mod antagonist ! când unu este e)citator2 ceăat
este in'i(itor2 ţinând su( contro strict ec'ii(ru organismuui2 contri(uind a menţinerea
'omeosta$iei2 adică a componenteor organice ,i anorganice ae corpuui3 -oate aceste
in*ormaţii sunt centrai$ate "ntr!o *ormaţiune nervoasă numită hi-otalam!s, ocai$ată a (a$a
craniuui2 care are rou unei centrae tee*onice3 E are o greutate de numai cinci grame2 dar ţine
su( contro "ntreaga activitate a corpuui6 meta(oismu gucidic2 proteic2 ipidic2 a apei2
sistemu termogenetic2 procesee de reproducere2 *uncţionaitatea organeor cu secreţie internă6
'ipo*i$ă2 tiroidă2 pancreas2 paratiroidă2 suprarenaă !organeor de reproducere ! ovare ,i
testicue "nsu,i instinctu se)ua2 erecţia ,i e7acuarea sunt su( in*uenţa 'ipotaamusuui !
erecţia este su( controu parasimpaticuui sacra2 iar e7acuarea su( controu simpaticuui
dorsa3
>n ceea ce prive,te activitatea creieruui2 se ,tie că con,tienti$area in*ormaţiior se *ace a
niveu scoarţei cere(rae2 stratu ce mai super*icia a creieruui cee două emis*ere cere(rae2
stângă ,i dreaptă2 se pare că *uncţionea$ă "n mod independent una de ceaată !emis*era dreaptă
controea$ă partea stângă a corpuui2 emis*era stângă partea dreaptă a corpuui c'iar ,i

@
in*ormaţiie aduse de oc'i se trimit "n emis*ere opuse3 Emis*era stângă este egată de
*uncţionaitatea mâinii drepte2 "n ea se a*ă sediu vor(irii ,i a scrisuui2 este sediu ogicii
a(stracte3 Emis*era dreaptă este sediu repre$entărior spaţiae2 a imaginior concrete ! emis*era
stângă este mai voioasă2 pe când cea dreaptă este mai a(ătută ! de aici ,i e)presia popuară ;pe
ce urec'e te!ai cucat=3
+unt o sută cinci categorii de atomi care acătuiesc eementee *i$ice ae umii c'imice3
Atomu este *ormat dintr!un nuceu ce conţine protoni ,i neutroni2 nuceu care se rote,te "n 7uru
său2 ,i eectroni care se "nvârtesc "n 7uru nuceuui cu vite$a uminii2 adică trei sute de mii de
iometri pe secundă3 #upă moarte2 corpu *i$ic este supus egior termodinamice2
de$integrându!se ,i dispărând "n pământ3
Atomu este repre$entat printr!un mode panetar asemănător sistemuui nostru soar3
Eectronii se mi,că pe or(ite "n 7uru nuceuui2 pe or(ite staţionare (ine determinate3 Această
mi,care pe or(ită se *ace *ără emisie sau a(sor(ţie de energie3 Acestea au oc numai când un
eectron trece de pe o or(ită staţionară pe o ată or(ită staţionară sau mai (ine $is2 pe o or(ită cu
un at nive de energie3 >n procesee c'imice din organism2 eectronii din "nvei,urie peri*erice
ae atomior trec de a un atom a atu sau ",i sc'im(ă po$iţia spaţiaă2 unii "n raport cu aţii3
-oate aceste modi*icări se e*ectuea$ă cu a(sor(ţie sau eiminare de energie2 a,a!numita energie
c'imică3 Ma7oritatea su(stanţeor organice ,i anorganice ce sunt necesare omuui se găse,te pe
supra*aţa 4ământuui ,i "n 'idros*eră3 >n "ntreg universu cunoscut au *ost identi*icate o sută
cinci eemente c'imice2 dintre care ,ai$eci ,i două au *ost găsite ,i "n materia vie2 iar dintre
acestea ,aispre$ece
su*2 *os*or2 predomină2
sodiu2 potasiu2 *iind caciu2
magne$iu2 numite cor2
eementee vieţii6 co(at2
*ier2 mangan2 car(on2cupru
'idrogen2 a$ot2 o)igen2
,i $inc3
Reacţiie dintre diversee moecue necesită o des*ă,urare "ntr!o anumită succesiune2 atât "n
spaţiu cât ,i "n timp3 Această ordine spaţio!temporaă a proceseor care se des*ă,oară "n ceua
vie este condiţionată de un curent continuu de energie care stră(ate sistemu viu de a na,tere ,i
până a moarte acest *u) de energie "ntreţine toate procesee caracteristice vieţii2 iar
"ntreruperea ui duce a moarte3
4ermanentu sc'im( de energie dintre organism ,i mediu "ncon7urător acătuie,te
meta(oismu2 proces ce este *ormat din asimiare ,i de$asimiare3 Asimiarea conduce a
sinte$a2 construirea sau re*acerea materiei vii ,i se des*ă,oară cu consum de energie2 iar
de$asimiarea conduce a distrugerea materiei vii2 cu ei(erarea de energie3
#intre mineraee ce intră "n acătuirea corpuui *i$ic amintim următoaree6 caciu !
repre$intă /2LFS din greutatea corpuui2 nevoie $inice *iind de J2D!@ grame e are ro "n
"ntreţinerea ,i *ormarea sistemuui osteoarticuar "n specia3 +e găse,te "n grâu2 ovă$2 nucă2
aune2 migdae2 morcov2 var$ă2 spanac2 ţeină2 carto*2 ceapă2 apte2 (rân$eturi ,i poen3
Co(atu se găse,te "n cantităţi *oarte mici "n organism J2JJJJJD grame a sută2 dar are un
ro *oarte important "n regarea sistemuui neurovegetativ!vagosimpatic3
Cupru se găse,te "n cantitate de J2JJJD grame a sută este indispensa(i vieţii ceuare ,i
*ormării oaseor2 are ro antidegenerativ2 antiin*ecţios2 antivira ,i antiin*amator3 +e găse,te "n
migdae2 aune2 grâu2 s*ecă ro,ie2 ceapă2 spanac2 pra$2 cire,e2 mere2 portocae2 struguri2 poen
pasma umană conţine J2!/2D miigrame a sută3 Hinic2 omu are nevoie de @ miigrame de
cupru3
.ieru este constituentu primordia a 'emogo(inei2 care *ace o)igenarea ţesuturior3 8a o
greutate de ,apte$eci ,i nouă de iograme2 se găsesc circa 2F grame de *ier3 Nevoia $inică este
de /J!/ miigrame2 e intră2 de asemenea2 "n acătuirea di*eriteor en$ime ceuare *ieru se
găse,te "n6 migdae2
eguminoase2 poen3 aune2 grâu2 ovă$2 secară2 morcov2 spanac2 ceapă2 var$ă2 castane2 pătrun7e2
.uoru are ro "n "ntreţinerea emaiuui dentar se găse,te "n grâu2 or$2 caise2 struguri2
carto*i2 ridic'i2 ro,ii3
Iodu este necesar "n cantitate de circa /J micrograme pe $i2 dar este *oarte necesar pentru
*uncţia normaă a gandei tiroide2 care ţine su( contro meta(oismu organismuui3

@D
Magne$iu este necesar "n cantitate de @FJ!FJ miigrame pe $i3 Are ro "n e)cita(iitatea
neuromuscuară3 +e găse,te "n grâu2 or$2 porum(2 curmae2 spanac2 carto*i2 s*ecă ro,ie2 *ructe2
poen3
Manganu se găse,te "n organism "n cantitate de J2JJJ/ grame a sută2 dar este un eement
capita ce intră "n diverse sisteme en$imatice2 cu ro "n meta(oismu $a'arurior2 grăsimior ,i
proteineor se găse,te "n var$ă2 cereae2 ţeină2 morcov2 ceapă2 păpădie2 carto*2 poen3 Nevoie
$inice sunt de J2@!J2 miigrameTiogram de corp3
Nic'eu stimuea$ă *uncţiie pancreatice se găse,te "n morcov2 var$a2 spanac2 ceapă2 ro,ie2
struguri3
.os*oru este un eement pastic ,i dinamic2 ce participă a *ormarea oaseor ,i are ro "n
*uncţia gandeor paratiroide3 +e găse,te In grâu2 usturoi2 ţeină2 morcov2 ceapă2 pra$2 ro,ii2
migdae2 nuci2 struguri2 poen3
4otasiu este un tonic cardiac ,i un tonic muscuar2 stimuea$ă peristatismu ,i *uncţia
gandeor suprarenae de asemenea are un ro "n ec'ii(ru apei tisuare3 +e găse,te "n grâu2
ore$2 carto*i2 struguri2 (anane2 curmae2 pere2 var$ă2 *asoe2 pra$2 aune2 migdae2 poen3
+iiciu cu ro "n meta(oismu oaseor2 "n *uncţia aparatuui vascuar2 nervos2 respirator2
*i(reor eastice se găse,te "n organism "n cantitate de /J miigrame a itru de sânge3 +e găse,te
"n ridic'i2 măsine2 ore$2 ovă$2 păpădie3
Organismu mai conţine ,i ate eemente c'imice6 sodiu2 su*2 argint2 (or ,i atee3
>n a*ară de su(stanţee anorganice2 organismu mai conţine su(stanţe organice6 proteine2
gucide
su(stanţesaumai
'idraţi de car(on
simpe ,i ipide"nsau
se des*ă,oară grăsimi3cu
organism #isocierea
dega7are compu,ior
de energie3organici
Aceastacompec,i
*ormea$ă "n
procesu de de$asimiare3 4rocesee contrarii care conduc a *ormarea de compu,i compec,i din
aţii mai simpi *ormea$ă asimiarea3 4rocesee de asimiare se pot des*ă,ura numai cu consum
de energie2 "ntrucât su(stanţee ce se *ormea$ă prin asimiare posedă o re$ervă de energie
c'imică mai mare decât aceea din care s!au *ormat3 #e$asimiarea se *ace "n cea mai mare parte
cu dega7are de energie3 Viaţa este posi(iă numai atunci când e)istă o permanentă egătură
reciprocă "ntre *enomenee de asimiare ,i de$asimiare3 4entru "ndepinirea oricărei activităţi se
utii$ea$ă ceea ce se nume,te energie i(eră a reacţiior c'imice3 4entru "n*ăptuirea asimiării
este necesară des*ă,urarea concomitentă a proceseor de de$asimiare3 Aceste două procese de
asimiare ,i de$asimiare *ormea$ă meta(oismu care este un tot indisou(i ,i care se opune
entropiei3
4roteinee sunt necesare "n organism pentru sinte$a ceuară "n procesee regenerative de
*ormare a ţesuturior ee se găsesc "n carne2 ouă2 apte ,i derivate2 pe,te3 &n gram de proteine
ei(erea$ă 2 caorii3
Gucidee sau 'idraţii de car(on constituie principau aiment energetic a organismuui
ee se găsesc "n $a'ăr2 pâine2 paste *ăinoase2 egume ,i *ructe3 &n gram de gucide 9$a'ăr:
*urni$ea$ă un număr de patru caorii3
8ipidee se găsesc "n unt2 uei2 grăsimi2 untură2 sănină ee ei(erea$ă nouă caorii pe gram3
Nevoie caorice ae organismuui "n stare de repaus sunt de apro)imativ o mie patru sute !
o mie ,ase sute de caorii ,i constituie ceea ce se nume,te meta(oismu (a$a2 adică necesar
*uncţiei ceueor aparatuui cardiovascuar2 respirator2 digestiv2 rena ,i gandeor cu secreţie
internă3
Cu cât cre,te activitatea muscuară2 cu atât cre,te ,i nevoia de caorii3 8a o muncă *i$ică
o(i,nuită2 se consumă apro)imativ două mii cinci sute ! trei mii de caorii2 dar sunt ,i munci
*i$ice
de ore3*oarte gree2dintre
Raportu a care consumu
provenie energetic a7unge
nţa di*eriteor caorii2aeste
,apte mii de
norma de caorii "n două$eci
D6/ pentru gucide2,iapatru
un
consum de două mii cinci sute de caorii2 o mie ,apte sute de caorii tre(uie să provină din
gucide2 patru sute trei$eci din proteine2 patru sute trei$eci din ipide3
+inte$a proteineor "n organism se *ace a niveu ceueor "n organitee acestora2 numite
ribozomi, ,i are oc prin trans*eru de in*ormaţie pe care! dă acidu de$o)iri(onuceic3 Genee ce

@F
acătuie,te cromo$omii sunt *ormate din *oarte ungi secvenţe de perec'i de (a$ă
compementare6 adenină ! timină ,i guanină ! cito$ină3 -rei perec'i de (a$ă suprapuse constituie
un tripet denumit codon3 Aceste tripete de (a$e nuceice comandă sinte$a unuia sau atuia
dintre aci$ii aminaţi3 Ansam(u geneor unui individ constituie genomu său3 Genomu unui om
care provine pe 7umătate din *iecare dintre cei doi gameţi2 patern ,i matern2 totai$ea$ă trei
miiarde de perec'i de (a$e2 ceea ce ar repre$enta2 dacă am reu,i să! des*ă,urăm2 o ungime de
un metru de A#N3 .iecare dintre ceuee organismuui posedă totaitatea genomuui2 "nsă se
e)primă "ntr!un organ numai genee necesare *uncţiunii sae2 cee mai mute se găsesc2 deci2
regresate "n mod norma3
Codu genetic este universa3 E este acea,i pentru toate vieţuitoaree6 (acterii2 pante2
insecte2 mou,te2 verte(rate in*erioare sau superioare3 Este comun2 deci2 a tot ceea ce este viu3
.iecare specie ",i apără capitau genetic2 care "i este speci*ic2 prin (ariera de *ecunditate
care se opune oricărei me$aianţe3 &n ovu de *emeă câine nu se une,te decât cu un
spermato$oid de câine2 unu de eoaică2 numai cu unu de eu ,i a,a mai departe3 Este de
domeniu miracouui ca toate instrucţiunie necesare pentru cre,terea ,i di*erenţierea organeor
des*ă,urate "n decurs de săptămâni2 uni sau ani de $ie să poată *i incuse de a pecarea din ou
adică din genomu ceuei iniţiae3 +istemu imunoogic apără organismu de invadarea e)ternă
cu ate su(stanţe străine3
#ar e)perienţa individuaă nu este totu,i transmisi(iă3 Ac'i$iţiie unitare ae unui individ
dispar o dată cu e2 a *e cum cee cuturae nu dispensea$ă pe *iecare nou!născut să pece din
nou
un omde care
a $ero3 +uccedarea oamenior
supravieţuie,te "n decursu
mereu ,i care "nvaţă "nsecoeor2
continuu3a*irmă
Acesta4asca2 poate *ieasemuită
este spiritu2 este ce cu
ce
transmite prin re"ncarnare aceste cuno,tinţe3 Instinctee "nnăscute sunt proprii *iecărei specii ,i
se găsesc a toţi mem(rii speciei respective3 Omu ,tie să sugă de a na,tere2 ,tie să *ugă de *oc2
să *ugă de ,arpe ,i să *ie atras de ceăat se)3 Acestea nu se găsesc "nscrise "n codu genetic2 căci
nu s!a descoperit nici o genă care să e deţină "nscrise2 ,i se transmit numai prin memoria
spirituui depo$itată din ate vieţi anterioare3

CORPUL VITAL SAU CORPUL ETERIC


Corpu panteor2 animaeor ,i omuui este stră(ătut de curenţi invi$i(ii de natură eterică2
care "ntreţin mi,carea or internă ,i e)ternă3 Aături de corpu *i$ic2 se a*ă un a doiea corp2 de
aceea,i
a(sout *ormă cu e2 *ormat
e)act corpu nostru din materie
carna2 eterică
de aceea se sau
mai*uidă2 numit
nume,te corp vita3
,i ;du(u Acesta
vita=3 reproduce
#ar ce este acest
*uid% Acesta repre$intă stări de materie numite radiante către 3 Crooes2 eterice sau *uide2 de
către spiriti,ti3 Acest *uid e)istă "n toate ucrurie ,i "n toate *iinţee vii5
+e disting patru categorii de *uide6 *uidu panetar2 *uidu soar2 *uidu universic ,i
*uidu cosmic3
.uidu cosmic vine din s*era centraă a creaţiei divine ! *uidu universic vine de a
miiardee de stee sau sisteme panetare riguros organi$ate după *orme geometrice ,i după
ordine numerică3 +istemee panetare sunt de douăspre$ece grade2 având "n vedere evouţia or
de a stadiu de ne(uoasă a starea panetară2 iar număru or "ntreg e cinci$eci de miiarde
pentru *iecare univers3 Cee douăspre$ece grade de sisteme panetare au "n 7uru or un anumit
*uid soar3 #eci2 "n *iecare univers sunt douăspre$ece categorii de *uide soare2 "n 7uru *iecărui
soare gravitea$ă panetee iar toate panetee putesc "n *uidu soar respectiv3 >n *ine2 *iecare
panetă este "ncon7urată de *uidu ei panetar3 >n *iinţa noastră se a*ă toate categoriie de *uide
e)puse mai sus2 a căror totaitate *ormea$ă ceea ce se nume,te -eris-irit, *iind intermediar "ntre
corpu *i$ic ,i scânteia divină numită s-irit*
4articuee *uidice sunt "n continuă vi(raţie3 Aceste vi(raţii ae *uiduui din corpu nostru
pun "n mi,care vi(raţiie protopasmei2 nuceuui2 precum ,i toate componentee ceuare3

@L
Mi,carea2 com(inaţiie c'imice2 divi$iunea ceuară2 procesee de asimiare ,i de$asimiare2
respiraţie ,i e)creţie ae ceuei2 toate se datoresc acestui *uid vita3 #acă s!ar opri vi(raţiie
*uiduui vita2 ar interveni moartea3 #e aceea acesta este considerat drept motor a corpuui
*i$ic3
Corpu vita sau corpu eteric cre,te a(sor(ind din spaţiu su(stanţă vie3 E cre,te o dată cu
corpu carna sau *i$ic2 dar2 când intervine moartea2 ne părăse,te2 rămânând o vreme "n prea7ma
corpuui ipsit de viaţă2 "n 7uru sicriuui2 casei ,i mormântuui3 Noaptea2 "n primee $ie după
moarte2 oamenii cu vedere spirituaă 9mediumi carvă$ători: " văd c'iar cu oc'iu i(er ca o
masă a(urie de *ormă umană3 Corpu vita este mai mare decât!corpu *i$ic2 depă,indu! cu
câţiva centimetri3 Cei ce au vedere spirituaă " văd ca o ;aură= care "ncon7oară corpu3 Are o
sensi(iitate proprie ,i o con,tiinţă a sa proprie e "ntreţine *uncţia2 sănătatea ,i puterea
spirituui3 4rin magneti$are2 se poate separa corpu *i$ic ,i corpu vita de spirit3 Această
desprindere se mai "ntâne,te "n stare de somn2 "n 'ipno$ă2 "n meditaţia transcendentaă2 "n oga2
precum ,i "n stare de amne$ie produsă de di*erite su(stanţe numite 'aocinogene3 #in s*era
centraă divină2 numită ,i s*era a(orator2 a*ată "n centru cosmosuui2 peacă doi curenţi care
vin ,i "n*ă,oară cee patru universuri care sunt a,e$ate su( semnu crucii3 Ace,ti doi curenţi sunt
unu de natură eectrică ,i atu de natură magnetică3 Ei a7ung a *iecare stea sau sistem panetar
ce e "ncon7oară2 unu de o parte2 ceăat de partea opusă2 determinându!e să se rotească "n 7uru
a)ei or2 precum ,i pe o inie eiptică de a peri*eria s*erei universuui2 a centru ,i "napoi3 +e ,tie
că ,i sistemu nostru soar pre$intă aceste mi,cări de rotaţie ,i revouţie ,i nici +oaree nu este
*i)
#upăde,i
ce e rămâne
aceste "n *orţe
două centru
au sistemuui
"ncon7urat soar2 e *ace cu,iacesta
toate sistemee o mi,care
panetee2 de revouţie
se re"ntorc "n spiraă3
pe o ată inie
spiraă spre centru creaţiunii spre a se re"mprospăta cu at materia *uidic3 Eectricitatea dă
na,tere a umină2 a cădură2 a mi,care ,i a sunet3 Magnetismu va da com(inaţiie c'imice2
*enomenu *i$ic de sănătate ,i vitaitate ! e este centru activităţii2 a simpatiei sau a antipatiei
dintre oameni2 este centru iu(irii3
Materia vitaă s!a născut "n miiarde de miioane de ani prin evouţia *uiduui primordia2
re$utat a e)po$iei2 a,a numitu 1ig!1ang3 Materia vitaă se concentrea$ă de pre*erinţă "n 7uru
nervior ,i centreor nervoase3 4rin ea nervu transmite vi(raţii de a perispirit a spirit ,i de aici
pornesc ordine centri*uge a creier ,i ast*e a toate organee3 .uid magnetic au ,i pietree2 ,i
pantee2 ,i animaee2 ,i oamenii2 mergând de a o treaptă in*erioară de de$votare a una
superioară3 Corpu vita se 'răne,te prin respiraţie2 prin aimentaţie ,i prin porii pieii3 #ar cea
mai mare cantitate de energie o a(soar(e prin ni,te organe speciae numite ;ro$ete=3 A(sor(ţia
se *ace mai mut "n timpu verii când ceru este senin 9de aici2 e*ectu (ene*ic a curei
'eiomarine:3
CENTRELE E ABSORBŢIE ALE CORPULUI VITAL
Carvă$ătorii văd ni,te discuri sau ro$ete de unu!trei centimetri2 ca ni,te *ar*urioare sco(ite
a mi7oc3 Acestea sunt "n număr de ,apte6
! >n dreptu spinei
! >n dreptu cooanei sacrate
! #easupra om(iicuui
! >n dreptu inimii
! >n dreptu *urcuiţei sternae
! >ntre sprâncene
! >n dreptu verte)uui 9cre,tetu capuui:3
#iscu cu activitatea cea mai mare se a*ă "n dreptu spinei e are ,ase petae care se mi,că
de a dreapta a stânga *oarte repede3 Acest *uid se "ndreaptă2 o parte2 perpendicuar2 pătrun$ând
"n corp2 iar o ată parte se răspânde,te "n organism pe cee ,ase petae2 *ormând ,ase curenţi2 care
se distri(uie organismuui pe ,ase meridiane2 nu atee decât cee cunoscute de medicina
tradiţionaă c'ine$ă ,i pe care e *oosesc "n acupunctura3 4unctee de acupunctura sunt acoo

@
unde meridianee a7ung a supra*aţa corpuui sau acoo unde pieea are minimă re$istenţă
eectrică3
.uidu vita a(sor(it de aceste ro$ete sau de acest disc a niveu spinei acţionea$ă ,i
ceeate ,ase ro$ete de care am amintit mai sus2 dar acestea pot acţiona ,i "n mod independent3
Şi ceeate discuri au un număr de petae2 dar di*erit2 după cum urmea$ă6 ! discu de a rădăcina
cooanei verte(rae are patru petae de a niveu om(iicuui are $ece petae din dreptu inimii
paispre$ece petae2 de a *urcuiţa sternaă paispre$ece petae ce dintre sprâncene nouă$eci ,i
,ase de petae iar discu din cre,tetu capuui o sută nouă$eci de petae3 Curentu vita are o
cuoare a(ă2 ce a(sor(it de ro$eta spenică se des*ace "n ,apte cuori3 Ce ce pătrunde
perpendicuar pe disc are o cuoare ro$ ,i se "ndreaptă spre sistemu nervos 9nervi2 măduvă2
creier:3 .iecare dintre cee ,ase petae are câte o cuoare6 ro,u2 ga(en2 portocaiu2 verde2
a(astru2 vioet3
Corpu vita se eimină prin porii pieii2 prin degete ,i prin oc'i2 un om putând in*uenţa pe
atu3 .uidu vecinuui te *ace să te simţi mai (ine sau să te simţi mai rău3 Camera unde ocuim2
patu unde dormim2 mo(iieru2 toate o(iectee sunt "m(i(ate cu *uid magnetic3 #e remarcat că
un individ care are o cantitate mai mică de *uid poate *ura de a atu care are mai mută2 de
aceea nu este (ine ca un copi să doarmă aături de un (ătrân2 căci (ătrânu "i *ură din *uidu
vita2 să(indu!i puterea de apărare3 4rin voinţă2 se poate transmite2 *ie prin atingere cu mâna2 *ie
prin privire2 *uid magnetic atei persoane2 ceea ce "nseamnă că un om (onav se poate trata prin
această metodă3
Şi pantee2
de eiminare3 #e ,i animaee
aici2 a(sor( *uidu
e*ectu sănătos a cureivita3 1radu
"ntr!o are cu
staţiune ceapădure
mai mare putere.orţa
de (rad3 de a(sor(ţie ,i
vitaă care
se a(soar(e prin ro$eta de a (a$a măduvei are o cuoare ro,ie!portocaie2 ea este centru iu(irii
,i a vieţii se)uae3 +e ,tie că centru erecti se a*ă "n sistemu parasimpatic2 ocai$at "n măduva
sacrată2 de unde peacă nervu erector atât pentru (ăr(at2 producând intumescenţa penisuui2 cât
,i a *emeie2 producând intumescenţa citorisuui3
.orţa vitaă a(sor(ită prin ro$eta de a vâr*u om(iicuui are o cuoare ro,ie cu re*e)e
ver$ui ,i se distri(uie aparatuui digestiv ,i ane)eor acestuia2 precum ,i aparatuui rena3 .uidu
vita a(sorvit prin ro$eta din dreptu inimii are o cuoare aurie2 cea din dreptu *urcuiţei sternae
! a(astră cu re*e)e a(e ,i activea$ă tiroida cea din dreptu rădăcinii nasuui2 dintre sprâncene2
are o cuoare a(astru!vioaceu ,i se distri(uie epi*i$ei3 Cunoscut ca un a treiea oc'i2 oc'iu
pinea este ce care dă vederea invi$i(iă a spaţiior3 Cea din cre,tet are o cuoare a(ă
străucitoare2 precum a +oareui2 ,i con*eră puterea de desprindere a spirituui de corpu carna ,i
de a vedea ,i au$i "n umea spiriteor3
>n anu /K//2 ater Piner a putut pune "n evidenţă aura vitaă2 descriind!o aura cu
nuanţee sae coorate "n *uncţie de se)2 de dispo$iţie sentimentaă sau de starea de (oaă3
#ar con*irmarea a ceea ce oamenii spirituai au vă$ut cu secoe "n urmă se datorea$ă
soţior Pirian2 care2 descărcând un aparat de *otogra*iat "ntr!un mediu de "nată tensiune ,i cu
intensitate 7oasă2 au o(servat că *iecare o(iect are o aură care este de aceea,i cuoare ,i de
aceea,i mărime a ucruri ne"nsu*eţite3 #ar această aură este pre$entă ,i a tot ce este viu6 pante2
animae2 om3 >nsă ea di*eră "n ceea ce prive,te cuoarea ,i mărimea2 având $one mai ridicate ,i
mai co(orâte "n *uncţie de starea de sănătate ,i de a*ectivitatea omuui3 Este ceea ce astă$i se
cunoa,te "n medicină ca ele$tronogra+ie* .iecare om are speci*icu aurei sae ! doi oameni se
atrag atunci când aura or nu se respinge ,i sunt indi*erenţi unu *aţă de atu când aura or di*eră3
+!a *ăcut eectronogra*ia degetuui mare de a mâinie a doi "ndrăgostiţi ,i s!a o(servat că
dispare aura
oameni care *iecăruia dintreaura
se du,mănesc2 degete2
are apărând
tendinţa odesingură
a *ugi aură careopus2
"n sens cuprinde am(eede
ca o *acără degete3 8a doi
umânare
adiată de vânt 9#umitru Constantin !! Inteligen8a materiei&*
O(iectee a(sor( *uidu vita purtat de o persoană ,i ne vor in*uenţa cu caracteru *uiduui
pe care " are a(sor(it de a persoana de a care vine2 dându!ne o stare de ini,te2 de vitaitate sau
dimpotrivă3

@
&nee metae au o putere mai mare de a(sor(ţie a *uiduui vita2 a,a cum este auru3 #ar2
dintre toate2 cristau de cuarţ are puterea cea mai mare3 E nu numai că a(soar(e energie vitaă2
dar are proprietatea de a o ceda2 "n situaţia când noi avem nevoie de această *orţă vitaă3
Cristau de cuarţ armoni$ea$ă energia noastră cu a ui2 se comportă ca ceva viu2 cu inteigenţă ,i
memorie3 +e ,tie că2 "n genera2 cristau de cuarţ repre$intă *osii$area apei de!a ungu
miioaneor de ani "n care s!a incus (io)idu de siiciu2 dar *eu cum (io)idu de siiciu se
comportă "n interioru cristaeor de cuarţ repre$intă "ncă un mister3
#acă cineva are un crista de cuarţ "n mâna stângă ,i se gânde,te să a(soar(ă *orţa vitaă2
acesta o captea$ă din univers ,i o introduce "n corpu său3 Energia magnetică pătrunde "n corpu
nostru prin mâna stângă ,i se poate transmite prin mâna dreaptă a o ată persoană3 4entru a!
putea *oosi2 cristau tre(uie mai "ntâi curăţat de ate in*uenţe pe care e are de a ate persoane3
Această curăţare se *ace punând cristau "n apă sărată ! patru itri de apă cu patru inguri de sare
de (ucătărie ! sau "ntr!o souţie de acoo ! 7umătate acoo2 7umătate apă3
#upă ce a *ost curăţat2 cristau se armoni$ea$ă cu energia corpuui2 prin puterea ui asupra
noastră timp de trei$eci ,i trei de $ie2 *ără ca "n acest timp cineva să! mai atingă2 după care se
poate *oosi 9ve$i capitou despre magnetism:3
#ar ,i ate o(iecte se pot *oosi "n acest scop ! a,a se e)pică purtarea amueteor ,i
taismaneor3 #acă pătrundem "ntr!o "ncăpere2 suntem in*uenţaţi de *uidu vita care se găse,te
"n toate o(iectee din această "ncăpere ast*e2 dacă "n acea cameră a ocuit un om cu gânduri ,i
idei ree2 ne simţim ,i noi rău2 ne simţim irasci(ii2 nervo,i ,i ne doare capu3 E*ectu invers este
acoo unde se impregnea$ă
credincio,ior a*ă un *uidpereţii
(un2 a,a cum estedin"n7ur2
,i o(iectee (iserică2
ceea ceunde toate gândurie
ne con*eră (une ae
o ini,te aparte3
+piritu este egat de corpu vita prin (u(u ra'idian2 ce care controea$ă circuaţia ,i
respiraţia3 Ruperea acestei egături provoacă instantaneu moartea 9se cunoa,te metoda de
e)ecuţie "n condamnărie a moarte din Evu Mediu numită ;"n ruptu capuui=2 adică o mi,care
(ruscă a capuui ţinut "ntr!o anumită po$iţie *ace ca apo*i$a odonoidă a ceei de a doua verte(re
cervicae să pătrundă (rusc "n (u( prin gaura occipitaă2 determinând instantaneu moartea:3
#upă moarte2 spiritu părăse,te corpu *i$ic2 uând cu e corpu vita cu care stă "mpreună
un timp2 după care se de(arasea$ă ,i de acesta2 evouând "n umea astraă ca spirit i(er3 Atât
timp cât corpu *i$ic "ncă nu a putre$it2 corpu eteric nu se poate ei(era compet de acesta3 #e
aceea sunt ,i astă$i două concepţii di*erite "n comportamentu *aţă de omu mort3 Indienii2
ti(etanii2 c'ine$ii2 7apone$ii2 indoc'ine$ii incinerea$ă mortu ast*e "ncât corpu eteric să se
desprindă mai u,or de corpu *i$ic3 Aţii2 din contră2 spun că este mai (ine să se "ngroape mortu
ca să stea cât mai mut timp aături de e corpu vita2 pe care să! *oosească "n anumite scopuri
este ca$u mumiior *araonior din Egipt3 Materia eterică a acestui corp vita2 numit ,i du(u
vita2 este aceea pe care o *ooseau egiptenii3 >n acest scop2 ei au recurs a mi7oacee de
"m(ăsămare a *araonior2 pe care ei "i considerau ca spirite superioare2 ,i ace,tia să se poată
re"ncarna tot "n sânu poporuui egiptean ,i nu "n ată ţară3 8a "nmormântarea or se *ăcea un
(estem care se "ngropa o dată cu mortu3 #u(u vita a mumiior2 având o *orţă e)traordinară2
producea e*ecte egate de ace (estem când mormintee erau pro*anate3 A,a a *ost ca$u cu
de$groparea *araonuui -utanamon2 care a produs moartea ceor ,apte persoane care !au
de$gropat2 acestea *iind otrăvite3 Egiptenii cuno,teau aceste secrete ,i nu se atingeau de mumii3
1iserica cre,tină ,i credinţa mo$aică sunt "mpotriva arderii mortuui3 Şi astă$i se mai văd ca$uri
când corpu unor oameni2 ce au repre$entat re"ncarnarea unor spirite superioare2 nu au putre$it "n
"ntregime2 ,i s!au trans*ormat de a sine "n mumii3 Ast*e sunt moa,tee s*inţior pe care e
*oose,te (iserica
-ot cu acest "ndu(u
rugăciunie
vita se sae către #umne$eu3
reai$ea$ă ,i anumite procedee de magie neagră2 de descântece
,i vră7itorii3 +e cunoa,te "n popor cum "n acest scop sunt *oosite o(iecte de a mort2 cum ar *i
egătura de a picioaree mortuui2 apa "n care se spaă mortu2 sau c'iar *ori de pe co,ciugu
acestuia3
A,a cum am mai spus2 corpu vita este acea care *ormea$ă matricea pe care uterior se

@K
de$votă corpu *i$ic3
+!a reai$at eectronogra*ia unei *run$e ,i s!a constatat aura respectivă "n 7uru ei3 +!a tăiat
apoi un *ragment din *run$ă ,i2 repetându!se eectronogra*ia2 s!a constatat că2 acoo unde
*ragmentu de *run$ă ipsea2 aura era pre$entă2 de o intensitate mai mică2 dar ea e)ista3 A,a se
e)pică picioru!*antomă "n c'irurgie3 +e ,tie că "n ca$uri de traumatisme compe)e sau "n ca$uri
de arterită avansată cu gangrena picioruui2 se impune amputarea ui3 #upă amputare2 (onavii
continuă să a*irme că "i dor degetee pe care nu e mai au3 Cum se e)pică acest *enomen% 4rin
persistenţa2 un timp2 a acestui corp vita care este ce ce dă sen$aţia de durere3 Iată con*irmarea6
dacă se trece o ra$ă de umină printr!o prismă2 ea se descompune "n cee ,apte cuori ae
spectruui soar3 #acă "nsă se interpune "ntre prismă ,i sursa de umină picioru!*antomă2 adică
partea care2 de *apt2 nu mai e)istă pentru că a *ost amputată2 nu se o(ţine descompunerea
uminii3 #eci ceva s!a interpus "ntre prismă ,i sursa de umină ! acesta *iind corpu eteric sau
corpu vita a *ostuui picior2 eectronogra*ia arătându!ne pre$enţa aurei a acest nive2 "n orice
a*ecţiune se produce mai "ntâi o tu(urare "n corpu eteric a organuui ,i după aceea apare (oaa
cu semnee ei o(iective ,i su(iective3 Iată de ce medicina tradiţionaă c'ine$ă prin acupunctura2
care intervine tocmai "n circuitu acestui curent eteric2 este superioară tratamentuui
medicamentos3 Medicamentee tratea$ă e*ectu ! ,i nu cau$a2 cau$a o repre$intă pertur(area
ec'ii(ruui corpuui eteric3 Acest corp eteric2 de at*e mut mai pronunţat a corpu astra2 are o
memorie2 o voinţă ,i o inteigenţă proprie2 dar nu orice persoană poate să intre "n comunicare cu
e2 ci numai acee persoane "n$estrate cu puteri spirituae care se numesc mediumi3
Nu se produs
primordia2 cunoa,te"n e)act
urma natura energiei aceea
marii e)po$ii2 corpuui vita2 dar ea *ace
a 1ig!1ang!uui2 partedin
*ormată dinprotoni2
eteru universa2
neutroni2
eectroni ,i *otoni2 re$utaţi din descompunerea uminii3 Ea ar *i a patra *ormă de e)istenţă a
materiei2 numită -lasmă* .orţa viuui este dată2 deci2 de o (iopasmă2 ceea ce caracteri$ea$ă
toate organismee vii3 #ar2 spre deose(ire de pasma *i$ică2 (iopasmă este caracteri$ată printr!o
organi$are spaţiaă2 care determină cu totu ate mani*estări ae proceseor *i$ice3 Cu ate
cuvinte2 (iopasmă nu este un sistem 'aotic2 ci este un sistem cu o organi$are e)trem de
compicată2 putând *i privită ca un sistem discret acătuit dintr!un *e de consteaţii pasmatice
eementare3 Ansam(u de eectroni e)citaţi2 protoni ,i ate particue2 "ntreaga (iopasmă din
organism *iind un ansam(u unitar a cărui unitate este condiţionată de interacţiuni
eectromagnetice ,i de ată natură3 8a descoperirea (iopasmei a contri(uit teoria (iostructuraă
ea(orată "n anu /KF de E3 Maovsi3 1iopasmă este matricea energetică a organismeor vii3
Ea constituie suportu materia a câmpuui (ioogic "n "ntregu organism3 #ependenţa
(iopasmei de (iostructură precum ,i unicitatea or re$ută ,i din *aptu că am(ee coe)istă
numai "n organismee vii3 O dată cu moartea organismeor2 materia or (iostructuraă se
destramă2 ceea ce *ace să dispară acea continuitate structuraă care constituie condiţia sine 0!a
non a e)istenţei (iopasmei3 O dată cu moartea2 mani*estărie (iopasmei "ncetea$ă3 1iopasmă
are o du(ă poaritate2 având un po eectromagnetic negativ ,i atu po$itiv2 ,i e)pică teoria
(iostructuraă a permea(iităţii ceuare3 4ermite apariţia a noi teorii asupra memoriei2 a reaţiior
dintre medicamente ,i en$ime2 ipote$a compe)uui asimiaţiei2 precum ,i rou 'ormonior "n
mecanismu de acţiune ,i ipote$a srcinii undeor eectrice ae creieruui3 Ea este suportu
materia a in*u)uui nervos transmis prin a)onu ,i dendritee ceuei nervoase2 e)pică2 de
asemenea2 continua vi(raţie de protopasma ,i *orţa energetică care "ntreţine "ntregu ansam(u
de *uncţii ae ceuei3
1iopasma asigură coordonarea c'imismeor protopasmei ,i contopirea "ntr!un proces
meta(oicmoecuee
activea$ă unic2 contrar teoriei moecuare
su(stanţeor careceuă3
proteice din susţine că energia provenită din meta(oism
Care este2 deci2 *orţa care "ntreţine viaţa% Moartea nu este "nsoţită de nici o modi*icare a
compo$iţiei c'imice ,i a acătuirii protopasmei ,i nici de vreo modi*icare a utrastructurii
organiteor ceuare3 >ntre materia moartă ,i cea vie care *ormea$ă protopasma nu ar *i nici o
deose(ire principaă3

J
Cercetătoru enge$ <3#3 1erna a*irmă că atri(utu esenţia a oricărui organism viu constă
"n succesiunea ,i coordonarea proceseor ,i nu "n ar'itectura su(stanţei inerte3 >n protopasma
vie2 toate procesee c'imice sunt e)act ,i riguros coordonate "n timp ,i spaţiu2 *iecare reacţie
intervenind e)act a momentu oportun6 ast*e că toate reacţiie se contopesc "ntr!un proces
meta(oic unic2 capa(i să asigure reproducerea continuă a compo$iţiei ,i acătuirii protopasmei
vii ,i mani*estarea *enomeneor vieţii3 Aceste procese constituie esenţa vieţii2 *orţa care se opune
entropiei2 procesuui de autodistrugere su(ordonat egior termodinamice3
Interpretând *enomenee prin concepţia moecuară2 atunci când se instaea$ă moartea2
procesu ar impica numai vicierea2 deregarea ,i "ncetarea meta(oismuui ,i nu o modi*icare a
compo$iţiei3 #acă admitem această teorie2 atunci se pune "ntre(area6 Care sunt *actorii care
determină ,i "ntreţin acest c'imism a materiei ceuei vii% #e ce acţiunea or "ncetea$ă o dată cu
moartea% 4ână "n pre$ent2 nu s!a putut răspunde a această "ntre(are3 +!au "ncercat diverse
e)picaţii2 cum ar *i aceea ea(orată de E3+3 1auer2 care admite că "n protopasma vie moecuee
su(stanţeor proteice s!ar a*a "n stare activă3 Ate teorii2 precum cea a ui 33 8epsin2 admit
e)istenţa "n protopasma vie a unor compu,i a(ii acătuiţi din proteine ,i ate su(stanţe3 Aţii2
cum ar *i <3A3 .re!ssing sau G3N3 8ing2 consideră că "n su(stanţa vie anţurie poipeptidice
ae moecueor proteice ar *orma reţee tridimensionae de care s!ar *i)a moecuee apei2 ionii ,i
ate componente c'imice ae protopasmei3
#ar această teorie moecuară a su(stanţeor vii nu poate e)pica natura viuui3 Apariţia
unor "nsu,iri proprii numai viuui presupune o sc'im(are a caităţii materiei ce acătuie,te
sistemu viu3ast*e
se sc'im(ă2 Or2 prin integrarea
că viaţa su(stanţeor
nu poate cu sistemee
*i considerată supramoecuare2
ca un *enomen moecuar3 caitatea
Atunci2materiei
care suntnu
natura ,i structura materiei vii% +e ,tie că2 "n stare vie2 protopasma conţine2 dintre cationi2 mai
aes potasiu2 iar dintre anioni2 *os*aţi2 pe când "n mediu "ncon7urător e)traceuar2 cationu
preponderent este sodiu2 iar anionu preponderent este coru3 #upă moartea ceuei2 *os*aţii ,i
potasiu ies din ceuă2 iar sodiu ,i coru pătrund "n cantitatea necesară pentru a resta(ii
ec'ii(ru de di*u$iune3 Vieţii "i este2 deci2 caracteristică asimetria distri(uţiior eectroiţior3 #e
această distri(uţie asimetrică a ionior depind e)picaţia *enomeneor (ioeectrice ,i teoria
eectro*i!$ioogică privind activitatea eectrică a ceueor nervoase ,i muscuare2 procesee de
transmisie sinaptică2 distri(uţia ionior ,i a apei "ntre di*eritee componente ic'idiene ae
corpuui2 regarea 43Q3!uui interstiţia ,i intraceuar2 rou transportuui ionuui activ "n
procesee de secreţie ,i a(sor(ţie ae tu(uui digestiv2 cât ,i *ormarea urinei de către rinic'i3
>n organismee vii2 e)istă o *ormă de materie caitativ deose(ită de materia moecuară3
Aceasta este o materie (iostructurată2 care se distruge o dată cu moartea3 Ea se găse,te numai "n
materia vie2 nu poate e)ista "n materia moartă ,i nu se poate evidenţia prin microscopie optică
sau eectronică3 Apariţia vieţii pe pământ a *ost condiţionată de apariţia acestei materii
(iostructurate2 care stă a (a$a procesuui de asimiare ,i de$asimiare2 a meta(oismuui ,i a
unor mecanisme de autoregare3
Natura materiei (iostructurate o *ormea$ă corpu eteric3 Această *orţă vitaă este *ormată
din eteru primordia cosmic2 acătuit din eemente su(atomice2 neutroni2 eectroni2 ioni2 ast*e
structuraţi "ncât pre$intă o memorie a *uncţionaităţii su(stanţei vii2 un *e de tipar de materie
eectrică pe care se de$votă un anumit *e de activitate ceuară ,i nu atu2 con*orm memoriei
"nmaga$inată "n această (ioenergie3
Acest *uid eteric are o circuaţie precisă2 atât "n univers cât ,i "n interioru corpuui uman3
Vi(raţiie "nate pe care e posedă detenpină vi(raţiie continue ,i mi,carea tuturor corpurior din
macro ,ieectromagnetic
"ncărcat microcosmos3 .uidu
negativ2eteric este "ncărcat
"n interioru eectromagnetic
corpuui2 po$itiv2
curentu cosmic 4ământu
pătrunde *iind
prin mâna
stângă ,i părăse,te corpu prin mâna dreaptă3
>n ceea ce prive,te *uidee din univers2 *uidu soar este "ncărcat cu eectricitate po$itivă2
iar *uidu cosmic cu eectricitate aternativă3 >n cosmos2 de,i ne apropiem de +oare2 este
"ntuneric3 8umina este dată de contactu dintre *uidu soar2 care are eectricitate po$itivă2 ,i

/
4ământ2 care are o eectricitate negativă3 >mprospătarea corpuui vita2 prin cee ,apte discuri sau
ro$ete ,i prin actu respiraţiei2 se *ace atât $iua cât ,i noaptea3 +pre deose(ire de corpu eteric2
corpu astra se 'răne,te cu *uidu cosmic2 iar acesta poate veni spre 4ământ numai "n cursu
nopţii2 când +oaree ,i *uidee sae nu se interpun "ntre 4ământ ,i *uidu cosmic3
4entru a se reaimenta2 corpu astra se desprinde de corpu *i$ic "n timpu somnuui3 Iată
de ce sc'im(area ritmuui noapte!$i o(ose,te corpu *i$ic6 c'iar dacă dormim $iua2 corpu astra
nu prime,te *uid cosmic3 Corpu eteric este un curent continuu vi(rator2 un *u) continuu care2
pătrun$ând "n corp2 circuă prin canae (ine individuai$ate2 "n specia de!a ungu *ormaţiunior
nervoase ae sistemuui nervos vegetativ2 "n specia "n pe)u soar2 *ormat din doi gangioni "n
*ormă de semiună2 din care cau$ă se mai numesc semiunari3 Aici se reai$ea$ă cone)iunie
"ntre *i(ree simpatice ae nervior spanc'inici ,i *i(ree parasimpatice ae nervior
pneumogastrici2 care controea$ă activitatea2 prin acţiune inversă2 a tuturor viscereor
a(dominae3 Corpu eteric este să(it de durerea *i$ică2 de stărie emotive2 stres2 de to)inee
re$utate din arderea tutunuui3 Acea,i e*ect are ,i acoou consumat e)cesiv2 a*ectând energia
vitaă a corpuui3 +e produce o "m(ătrânire precoce2 atât a organismuui cât ,i a psi'icuui3
E*ectu nociv " suportă aproape "n egaă măsură ,i ne*umătorii2 care respiră "ntr!o atmos*eră cu
*um de ţigară3
Este sigur că2 "nainte de a apărea o su*erinţă organică2 are oc o pertur(are a corpuui de
(iopasmă ce *ormea$ă corpu vita3 Modi*icărie de (iopasmă din organism sunt "n strânsă
egătură cu e)po$iie soare care modi*ică corpu eteric din univers2 producând sc'im(ări
importante
miocard ,i aae(oior
corpuui nostru
psi'ice ca vita3 #e aici2 epiepsia2
sc'i$o*renia2 *recvenţa paranoia2
unor (oi organice2 ca in*arctu
ce se "ntânesc de
"n perioada
erupţiior soare3 Corpu eteric este caracteristic *iecărei specii2 care posedă o sc'emă energetică
proprie3 Corpu eteric este ce care dă aura corpuui nostru pe care oamenii cu vederi spirituae
au vă$ut!o de mii de ani3 Cu peste o sută de ani "n urmă2 c'imistu german von Reic'en(ac'2
inventatoru creu$etuui2 a scris despre radiaţia de energie sau umina care emană din oameni2
animae ,i pante3 E a numit acest *enomen ;*orţa odică= pentru a sugera u(icuitatea acestui
*enomen3 #escriind două cuori *undamentae2 a(astru!oran72 mediumii2 ca ,i von Reic'en(ac'2
spuneau că văd *ăcări ro,ii ,i vioet ce se aprind ,i se sting3 4re$enţa ro,uui ,i a a(astruui
demonstrea$ă că (iopasma ce *ormea$ă corpu eteric este poari$ată3 A,adar2 aura corpuui este
dată de (iopasmă ,i nu de starea eectrică a corpuui3
FENOMENUL INEDIA
Corpu eteric este ce ce "ntreţine viaţa3 4articuee in*raatomice care " *ormea$ă 9neutroni2
protoni2 eectroni: *ormea$ă un curent continuu de energie care activea$ă reacţiie c'imice din
organism2 re$utate din procesee de meta(oism3 >n unee situaţii *oarte rare2 omu poate trăi
numai cu această energie a corpuui eteric pe care o prime,te din e)terior2 *ără a *i nevoie de
ingestia de aimente sau apă ! este a,a!numitu *enomen inedia* Este citat ca$u unei ţărănci
(avare$e2 -ere$a Neuman2 care pre$enta ,i stigmatee rănior răstignirii pe cruce a ui Iisus3 #in
anu /K@@2 aceasta nu a mai mâncat nimic până "n anu /KL@2 când a murit2 iar din anu /K@L nu
a mai (ăut nici apă3 Greutatea sa s!a menţinut "n 7uru a cinci$eci ,i cinci de iograme3 &n a
doiea ca$ este a portug'e$ei Maria Rosaina Veira2 a care s!a mani*estat acest *enomen din
anu /KD este de reţinut *aptu că2 o dată apărută această starea de inedia2 aceste persoane nu ",i
mai pot reua aimentaţia2 *apt care e aduce imediat moartea3 E)istenţa *enomenuui inedia este2
deci2 cea mai (ună dovadă că *orţa vitaă a viuui este corpu eteric sau corpu vita3
.orţa
dreptu vitaăcare
spinei2 pe care o primimca
se comportă dino *uidu
prismă2soar este a(sor(ită
"n sensu de centru
că descompune de a(sor(ţie
umina din
"n cuorie
spectruui soar acest *apt este deose(it de important pentru că *iecare cuoare ce re$ută din
această descompunere are un circuit precis "n organism2 adresându!se "n mod speci*ic *iecărui
organ a corpuui *i$ic3 Ast*e că *iecare organ are nevoie2 pentru a putea *uncţiona2 "n specia2
de o anumită cuoare a *uiduui soar3

@
Cee ,apte cuori care re$ută prin această descompunere sunt6 vioet2 a(astru2 ga(en2
portocaiu2 ro,u!"nc'is ,i ro,u!tranda*iriu3
Cuoarea indigo din spectru soar este "mpărţită "ntre vioet ,i a(astru2 iar cuoarea ro,ie
este "mpărţită "ntre ro,u!"nc'is ,i ro,u!tranda*iriu3
#escompus a niveu ro$etei spenice2 *uidu soar cu atomii cooraţi "n ro,u!tranda*iriu
pătrunde perpendicuar "n corp ,i se distri(uie "n specia "n sistemu nervos3 Acest *uid este
a(sout necesar pentru o (ună *uncţionare a sistemuui nervos3 Când cantitatea ui scade "n
organism2 apare o stare de nervo$itate2 de irasci(iitate2 o depresiune nervoasă2 iar când scade ,i
mai mut2 apar di*erite (oi psi'ice3 4ersoanee care au "n e)ces acest *uid pot să! transmită
atora c'iar numai prin pre$enţa or2 iar cee care sunt de*icitare " a(sor( de a persoanee cu
care vin "n contact2 determinându!e acestora aceea,i simptome pe care e pre$intă ,i ee3 Iată de
ce2 dacă stăm "n apropierea unui om cu o stare depresivă2 devenim ,i noi nervo,i2 ne doare
capu2 pre$entăm insomnie ,i ate simptome asemănătoare3
#upă ie,irea din centru spenic2 *uidu coorat cu a(astru ,i ce vioet se unesc2 *ormând
un singur curent2 ce se "ndreaptă ori$onta spre centru de a(sor(ţie eterică de a (a$a gâtuui3
Acest *apt este a(sout necesar pentru (una *uncţionare a gandeor cu secreţie internă2 tiroidă ,i
paratiroidă2 care intervin "n meta(oismu ceuar2 regând intensitatea arderior din organism2
precum ,i "n meta(oismu caciuui ,i *os*oruui2 atât de necesare de$votării sistemuui osos2 ce
acătuie,te sc'eetu3
Curentu coorat ro,u!"nc'is ,i curentu portocaiu2 unite "ntr!unu singur2 se orientea$ă spre
centru
organeorde genitae2
a(sor(ţieovogene$a
eterică de a
a niveu
(a$a cooanei
ovaruuiverte(rae2 "ntreţinânda(una
,i spermatogene$a *uncţionare
niveu a #e
testicuuui3
asemenea2 prin activarea sistemuui nervos vegetativ parasimpatic om(ar2 produce erecţia
penisuui ,i citorisuui2 i(idou2 iar activând simpaticu dorsa produce e7acuarea a (ăr(at ,i
orgasmu atât a *emeie cât ,i a (ăr(at3
.uidu coorat "n verde2 pecat de a niveu centruui de a(sor(ţie eterică de a niveu
spinei2 se orientea$ă spre centru de a(sor(ţie de a niveu om(iicuui2 de unde se distri(uie
pe)uui soar2 ce enervea$ă stomacu2 *icatu2 ve$icua (iiară2 pancreasu2 rinic'ii ,i intestinee2
su(ţire ,i gros3 Acest pe) nervos se mai nume,te $reier abdominal*
.uidu eteric coorat "n ga(en se distri(uie centruui de a(sor(ţie eterică din dreptu
inimii3 Şi este a(sout necesar *uncţionării acestui organ2 atât de important "n menţinerea vieţii3
E "ntreţine e)cita(iitatea sistemuui cardionector2 asigurând ritmicitatea atât de riguroasă a
contracţiior auricueor ,i ventricueor inimii3
Centru de a(sor(ţie eteric ! situat "ntre sprâncene ! prime,te *uid tranda*iriu cu mut
ga(en ,i a(astru3 #e$votând centru astra corespun$ător2 asigură *acutatea de a percepe
natura ,i *orma o(iecteor astrae3
Centru de a(sor(ţie din cre,tetu capuui prime,te de a centru inimii *uidu ga(en2 iar de
a ce de a (a$a gâtuui pe ce vioet3 Acestea activea$ă centru astra corespun$ător2 "ntreţinând
procesee psi'ice ,i continuitatea con,tientei3
Rămă,iţee *uiduui eteric sunt eiminate "n modu următor6 prin pămâni2 se eimină
*uidu tranda*iriu ,i a(astru2 prin urină *uidu verde ,i ro,u!portocaiu2 prin cre,tetu capuui
a(astru!"nc'is ,i vioet e mai este e)pu$at prin porii pieii2 determinând aura corpuui2 prin
degetee de a mâini ,i picioare ,i prin oc'i3
Aura cea mai mare a corpuui o avem "n cursu nopţii 3 Este de remarcat că *orţa vitaă pe
care o prime,te corpu scade mut "n timpu nopţii2 căci +oaree se a*ă "n partea opusă a
4ământuui3
specia #e aceea
"n a doua ceea mai
7umătate ei3 mute decese "n rându muri(un$ior se "ntânesc noaptea2 "n
Corpu eteric nu este un produs a organeor vii2 ci2 din contră2 aceste organisme vii sunt un
produs a ui3
Corpu eteric este puntea de egătură dintre corpu *i$ic spre e)terior ,i corpu astra spre
interior2 "ntre corpu eteric ,i corpu astra se găse,te o (arieră atomică ce poate *i tu(urată de


consumu e)cesiv de acoo2 de tutun2 narcotice2 ,i de ,ocuri emoţionae3 Această pertur(are a
reţeei atomice ce separă cee două corpuri provoacă ie,irea corpuui astra din organism3
Corpu eteric percepe prin creieru eteric e)citaţiie sen$oriae *i$ice ,i e transmite
creieruui astra2 dar e transmite ,i con,tiinţa niveurior astrae superioare creieruui *i$ic3
Corpu eteric are o con,tiinţă di*u$ă ce aparţine tuturor părţio r sae2 ast*e că e nu are o
mentaitate3
8a persoanee numite mediumi2 e se poate desprinde "n parte de corpu *i$ic2 stând a (a$a
numeroaseor *orme de materiai$are3 E este *actoru principa pe care se (a$ea$ă ,edinţee de
spiritism2 când se produc mi,cărie de o(iecte2 producere de rapsuri sau ate sunete ,i tot prin e
se pot magneti$a o(iecte3 E asigură eementee ce intră "n acătuirea ectopasmei3
#upă moarte2 despărţindu!se de corpu *i$ic2 e este sta*ia2 *antoma2 apariţia sau spectru
cimitireor3

CORPUL ASTRAL
A treia parte componentă a corpuui omenesc o *ormea$ă corpu astra2 panetar sau
terestrian3
Corpu astra corespunde "nvei,urior *uidice ae panetei noastre3 Atmos*era *uidică a
4ământuui are o grosime de apro)imativ ,apte sute de mii de iometri3 Corpu astra se a*ă
interior *aţă de corpu vita2 "ntre acesta ,i corpu soar2 care este mai pro*und3 Materia *uidică
panetară este "mpărţită&n
supra*aţa 4ământuui3 "n trei
spirit$one6 a(ă din
superior "n partea ei cea
materia mai de
*uidică sus2
a(ă a(astră
care a mi7oc
vrea să vină pe,i4ământ
ro,ie a
tre(uie să sc'im(e 'ainee spirituae mai "ntâi cu cee a(astre ,i apoi cu cee ro,ii2 ceea ce "i
produce o mare su*erinţă2 *iind "mpotriva evouţiei spirituui care merge de a in*erior a superior
9ve$i capitou despre materiai$are prin spirit2 când *antoma Pat Ping2 care2 atunci când ",i ia
adio de a mediumu ei ,i de a asistenţi2 e spune că nu va mai putea reveni2 pentru ea *iind o
*oarte mare su*erinţă:3 Aceste trei straturi sau pături2 sau $one2 sunt compuse din aceea,i materie
*uidică2 dar cu vi(raţii di*erite3
8a *e ca ,i corpu vita2 corpu astra intră "n componenţa aurei2 *iind un strat mai su(ţire2
când mai uminos2 când mai "ntunecat2 după cum spiritu aceui om este mai mut sau mai puţin
evouat grosimea aurei ar putea atinge patru$eci!cinci$eci de centimetri Ca ,i corpu vita2 aura
corpuui astra reproduce conturu corpuui *i$ic2 dar mai vag decât acesta2 având aspectu unui
ova cu vâr*u "n 7os3 E este ordonat "n anumite direcţii2 cu anumite vi(raţii2 ca ,i corpu vita3
+e 'răne,te "n de
corespun$ător permanenţă
*ormarea !sentimenteor2
*iecare om a(soar(e din univers
a sen$aţiior *uidu panetar
,i a dorinţeor noastre3 sau *uiduaurei
Cuoarea astra
dată de corpu astra se modi*ică "n *uncţie de starea emotivă a omuui3
Cuoarea ro,ie arată mânia2 cuoarea ro,u!(run denotă un om avar2 $gârcit2 ro,u!"nc'is un
om sen$uai$at2 cuoarea cenu,ie descrie un om *ricos2 portocaie U un om mândru2 ga(enă U
o inteigenţă superioară2 cuoarea vioet desemnea$ă omu spirituai$at2 iar cuoarea ro,u!desc'is
arată iu(irea3
FUNCŢIILE CORPULUI ASTRAL
! Este punte de egătură "ntre corpu soar ,i ce vita
! Este un ve'icu a spirituui "n spaţiu2 *ie "n stare de spirit i(er2 *ie "n stare de spirit
"ncarnat2 "n *enomenu de desprindere 9somn2 'ipno$ă2 meditaţie transcendentaă2 oga:2 de,i
egat !printr!un cordon
Este centru de corpu vita2
de trans*ormare corpu astra
a impresiior dincăătore,te "n spaţiu
umea e)terioară "n cosmic
sen$aţii3
Corpu astra ne asigură motivaţiie su*etuui ! ne pace sau nu ne pace un ucru2 are
sensi(iitate ,i voinţă2 este sediu dorinţeor omene,ti2 a urii2 a avariţiei ,i a ăcomiei2 a
mândriei3 Ocuti,tii " mai numesc s!+let!l animal* Impresiie din a*ară sunt transmise a
*ormaţiunie nervoase2 unde sunt trans*ormate "n sen$aţii3 4rin e se *ormea$ă emoţiie2 e este

D
ce ce ne dă starea de con,tiinţă3 4rin corpu astra2 un om "n stare de 'ipno$ă vede ,i cite,te2
c'iar dacă pe te)tu respectiv se apică un o(iect3
>n 'ipno$ă2 când are oc *enomenu de desprindere a corpuui astra de corpu *i$ic2 de,i
ce 'ipnoti$at se a*ă "ntr!o cameră2 e poate citi un $iar "n camera aăturată cu vederea spirituaă3
>n stare normaă de veg'e con,tientă2 nu avem această vedere spirituaă datorită corpuui eteric
care se interpune "ntre spirit ,i e)terior2 de aceea "n această stare vedem numai prin organee de
simţ *i$ice3
-i(etani2 indienii2 c'ine$ii2 prin e)erciţii de oga care au a (a$ă modi*icări "n timpu de
inspiraţie ,i e)piraţie2 pot ie,i din corpurie or *i$ice ,i peca a mari distanţe2 unde pot să!,i
cree$e at corp materia cu care se "n*ăţi,ea$ă cuiva 9este *enomenu de materiai$are de care
vom vor(i mai departe:2 apoi demateriai$ându!se2 se re"ntoarce precum *ugeru "n corpu or
*i$ic din care s!au desprins3 Ei pot merge pe supra*aţa apei "ntocmai ca Iisus2 pot să se cuce pe
7ăratec sau să stea "n *ăcări *ără să se ardă ,i pot să se ridice "n spaţiu ,i trece peste ape ,i munţi3
Am amintit că2 dacă nu ar *i corpu astra2 organismu nostru ar putea să!,i menţină caitatea de
viu2 adică s!ar menţine *uncţia de meta(oism ceuar2 de ana(oism ,i cata(oism precum ,i
aceea de cre,tere2 de "nmuţire ceuară3 Aceasta datorită corpuui vita2 care se opune entropiei2
adică autodistrugerii corpuui2 dar2 "n această stare2 organismu ar avea continuu o stare
vegetativă2 ar *i "ntr!o stare perman entă de somn3 Corpu astra este acea care ne dă starea de
veg'e2 de atenţie3 E)istă "n interioru creieruui o *ormaţiune nervoasă care are tocmai această
*uncţie6 de a menţine starea de veg'e a organismuui aceasta este su(stanţa reticuară2 compusă
dintr!un
e)terioru2compe)
prin de neu ronide,i egături
organee simţ2 ,ineuronae3 Ea esteorganismuui2
cu interioru "n egătură2 pe
prindesistemu
o parte2nervos
cu
vegetativ3 #e asemenea2 este "n egătură cu (u(u ra'idian2 unde se a*ă centru respiraţiei ,i a
circuaţiei2 ,i cu 'ipotaamusu2 *ormaţiune nervoasă ce controea$ă toate *uncţiie interne ae
corpuui omenesc3 -oate aceste in*ormaţii pe care su(stanţa reticuară e prime,te din mediu
e)terior ,i din mediu intern a corpuui omenesc2 a căror număr tota este de circa o sută de
miioane de (ioin*ormaţii pe secundă2 su(stanţa reticuară e tria$ă ,i trimite spre preucrare
scoarţei cere(rae 9numai pe cee pe care e consideră importante:3 Aceasta "nseamnă că
su(stanţa reticuară se comportă ca ,i când ar avea o con,tiinţă ,i o inteigenţă proprie2 acesta
*iind motivu care m!a determinat să spun că această su(stanţă reticuară este ocu unde
acţionea$ă corpu nostru astra ,i Eu nostru aături de ea2 acea,i ro având ,i 'ipotaamusu3
+u(stanţa reticuară2 prin a,a!numitu *enomen de recrutare2 produce modi*icări pe
eectroence*aogramă asemănătoare cu cee din somn3 8egătura dintre corpu astra ,i corpu
*i$ic se produce "n su(stanţa reticuară a niveu (u(uui ra'idian3

CORPUL SOLAR
Corpu soar a omuui nu mai are *orma corpuui carna2 eteric sau astra2 ci este s*eric3 E
este ce ce dă na,tere gândurior2 imaginaţiei2 memoriei2 inteigenţei ,i voinţei3 Corpu soar ",i
are sediu "n creier sau imediat deasupra capuui2 de aceea aura ui se a*ă mai mut "n 7uru
capuui3 Gândirea este materiaă2 are o *orţă uria,ă ,i se produce su( im(odu voinţei spirituui3
Ideea este un corp viu2 o *iinţă pe care cei ce au vedere spirituaă o văd materiai$ându!se "n
imaginea a care ne gândim3
#acă se adoarme un om prin 'ipno$ă ,i se transmite menta2 nu prin vor(ire2 o imagine ! de
casă2 de e)empu2 e spune că vede această casă3 #acă se iau mai mute coi a(e de 'ârtie ,i pe
una dintre ee s!a ;desenat= menta2 *ără să se vadă nimic pe 'ârtie2 o imagine oarecare2
amestecând toate aceste 'ârtii ,i dându!i!e ceui 'ipnoti$at2 e va găsi 'ârtia pe care am sugerat
menta desenu respectiv3 Ideie sunt imagini2 *orme ce au ;*iecare= o anumită vi(raţie3 +unt
oameni care aud voci ,i idei spirituae ! mediumi auditivi3 Corpu soar este o masă de *iinţe
utramicroscopice2 care se găsesc "n spaţiu su( *ormă de mici s*erue ca ni,te mici gomerui

F
acătuiţi dintr!o tripetă6 inteigentă2 voinţă2 memorie3 #ar această tripetă poate *i *ormată ,i din
două vi(raţii de acea,i *e ,i a treia di*erită6 două de voinţă ,i una de memorie sau două de
voinţă ,i una de inteigentă2 sau două de memorie ,i una de voinţă2 sau două de memorie ,i una
de inteigenţă2 sau două de inteigenţă ,i una de memorie ,i2 "n *ine2 două de inteigenţă ,i una de
voinţă3 4roporţia dintre aceste vi(raţii este de KJS voinţă2 KS memorie ,i /S inteigenţă3
Aceste mici s*erue ! de voinţă2 memorie ,i inteigenţă ? *ormea$ă un adevărat cod spiritua este
se unesc mai mute a un oc2 *ormând gomerui din ce "n ce mai mari2 dând spirituui caracteru
corespun$ător componenţei ui3 Cu cât vor predomina particuee de inteigenţă2 cu atât mai
evouat va *i spiritu uman3
Aceste s*erue uminoase sunt "ncărcate cu două *euri de eectricitate6 un *uid
eectromagnetic negativ ,i atu po$itiv3
Oamenii pot să emită prin anumite părţi ae corpuui această energie eectromagnetică3
4ersoanee cu oc'ii negri emit ,i primesc mai mut *uid eectromagnetic decât atee3 4ăru
negru de$votă mai mută eectricitate decât ce (ond3
Curentu cosmic are o direcţie de a sud a nord2 de aceea este (ine să dormim cu capu
spre nord2 ast*e "ncât curentu cosmic să intre prin picioare ,i să iasă prin cap3
4rin con,tiinţa sa2 omu se pre$intă ca o *iinţă independentă cu un ;Eu=2 "n Eu omu
re$umă toate câte e vieţuie,te ca *iinţă trupească ,i su*etească3 #upă cum corpu *i$ic ",i are
centru "n creier2 tot a,a su*etu ",i are centru "n Eu3 Eu ca *iinţă propriu!$isă a omuui rămâne
cu totu invi$i(i3 >n Eu omu vede *iinţa sa adevărată3 Corpu *i$ic2 corpu eteric ,i ceeate
corpuri2
nostru3 Cuastra2
ate soar2 universic
cuvinte2 Eu estesau cosmic2
parte nu sunt
din spiritu decâtspiritu
divin2 ni,te 'aine
trăie,tepe"ncare
Eu e "m(racă
,i ceea Eu
ce este
spirit este ve,nic3 4entru că spiritu trăie,te "n corpu *i$ic2 este supus egior minerae2 prin
corpu eteric e este supus egior reproducerii ,i cre,terii2 iar prin corpurie astra2 soar ,i
ceeate este supus egior su*ete,ti3
+piritu ocai$at "n Eu nostru nu are nimic de!a *ace cu na,terea ,i cu moartea corpuui
*i$ic ! e este ve,nic3 Acest Eu2 care se na,te "n spirit ,i trăie,te prin e2 se poate numi +ine
spirituaă2 pentru că e apare ca sinea omuui prin e se "nţeege adevăru pur2 indi*erent dacă ne
este păcut sau nepăcut3 +inea spirituaă este o reveaţie a umii spirituae2 iar intuiţia este
reveaţia ceor spirituae3 #acă doi oameni privesc o pantă2 de e)empu2 de,i sen$aţiie or sunt
provocate de acea,i o(iect2 "n Eu *iecăruia dintre ei se percep sen$aţii di*erite "n *uncţie de
evouţia spirituui *iecăruia2 căci unu poate *orma gânduri cu mut mai desăvâr,ite decât
ceăat3 #acă o(iectu s!ar reeva numai prin sen$aţii2 atunci nu ar e)ista progres "n evouţia
spirituaă3 Şi omu să(atic simte natura2 dar e nu "nţeege egie naturii3 #eose(irie dintre
oameni nu se datorea$ă numai mediuui "ncon7urător2 căci ei pot avea aceia,i părinţi2 aceea,i
educaţie2 acea,i mod de viaţă2 dar se de$votă "n mod deose(it3 Oamenii se deose(esc prin
*orma or *i$ică de animae2 dar sunt asemănători "ntre ei2 *ăcând parte din aceea,i specie2 specia
umană3
Oricât de mari ar *i deose(irie dintre rase2 neamuri2 popoare ,i persoane2 "n ceea ce
prive,te *i$icu2 asemănarea dintre om ,i om este mai mare decât dintre om ,i orice specie de
anima3 -ot ce se e)primă prin specia umană este condiţionat prin ereditate de a "nainta,i a
urma,i ,i *orma omenească este egată de această ereditate3 #in punct de vedere spiritua2
oamenii sunt *oarte di*eriţi unu de atu3 #in aceia,i părinţi ,i din aceea,i egi ae eredităţii2 cu
acea,i mod de viaţă ,i aceea,i stare de sănătate2 unu se poate na,te un geniu iar atu un redus
minta3 Iosi* ,i Maria au mai avut ,ase copii "n a*ară de Iisus2 dar nici unu dintre ace,tia nu s!a
ridicat acare
evouate puterea
sunt spirituaă
trimise a are"ncarnare3
ui Iisus3 +ingura e)picaţie este că "n genii retrăiesc spiritee
Ereditatea spirituaă e)pică acest *enomen3 Ca om spiritua am *orma mea proprie2 precum
am propria mea (iogra*ie nu pot avea această *ormă de a nimeni atu decât de a mine "nsumi3
Ca om spiritua eu tre(uie să *i e)istat "nainte de na,terea mea3
Caităţie spirituae ae unui om nu pot proveni prin ereditate de a cei doi părinţi3 Nu s!a

L
descoperit nici o genă din capitau genetic a omuui responsa(iă de a transmite ereditar
procesee spirituae de gândire2 memorie2 intuiţie sau inteigenţă3 +piritu uman apare "ntr!una
dintre vieţi ca o repetare a sa2 "mpreună cu roadee trăirior sae din trecut2 din cursu vieţior
anterioare3 #upă cum corpu vieţii repetă *orma speciei2 tot ast*e spiritu vieţii repetă su*etu
dintr!o e)istenţă personaă "n e)istenţa personaă următoare3 -răirie su*ete,ti nu sunt păstrate
"n mod dura(i numai "n intervau dintre na,tere ,i moarte2 ee sunt păstrate ,i dincoo de
moarte2 "n destinu nostru sunt consecinţee *apteor anterioare trăite "n vieţi anterioare3 +piritu
omenesc ,i!a pregătit destinu prin *aptee sae2 "ntr!o viaţă nouă e este egat de tot ce e "n*ăptuit
"n viaţa sa anterioară3 Acest destin creat de om2 "n *io$o*ia indiană2 se nume,te =arma* At*e
spus2 dacă trupu este supus egior eredităţii2 su*etu este supus destinuui pe care ,i !a creat
singur2 iar spiritu este supus egii re"ncarnării2 a vieţior pământe,ti repetate3 +piritu este
nemuritor2 na,terea ,i moartea guvernând trupu2 egie umii *i$ice3

ESENŢA VIEŢII
Esenţa vieţii este o pro(emă atât (ioogică2 cât ,i *io$o*ică3 Materia vie posedă "nsu,iri
esenţiae comune tuturor *iinţeor vii3 O(iectee "n compe)itatea or sunt acătuite din părţi
egate "ntre ee2 con*orm anumitor cau$e ,i egi3 #e a cee mai eementare particue ae atomuui
,i până a gaa)ii2 toate sunt interpretate ca sisteme cu determinări caitative proprii3 1ioogu
8udBig von 1ertaan** demonstrea$ă primu că organismu nu este un congomerat de părţi2 ci
un sistem compe)
ansam(u de o(iectecare "i con*eră
a*ate o anumităsau2
"n interacţiune integraitate3
at*e spus2Noţiunea de sistem
un ansam(u e)primă
de o(iecte un
a căror
interacţiune duce a apariţia unor proprietăţi noi pe care nu e au părţie constitutive uate
separat3 >n moecuă atomii ",i pierd individuaitatea or2 *iecare având noi "nsu,iri "n cadru
moecuei decât "n a*ara ei2 at*e spus moecua nu este un sistem sumativ2 ci unu integra3
Componentee unui sistem integra se constituie su( in*uenta determinată a unor interacţiuni cu
caracter egic3 Atracţia ogică dintre atomi a determinat *ormarea moecuei3 Caracteristic vieţii
este că aceasta constituie un sistem desc'is2 "n sensu că ea *ace un sc'im( de su(stanţe ,i
energie cu mediu "ncon7urător3 .ie că este un sistem "nc'is2 de e)empu ucrurie *ără viată2 *ie
că sunt sisteme desc'ise2 cum este viata2 am(ee se des*ă,oară după a doiea principiu a
termodinamicii3 -oate *ormee de energie se trans*ormă "n atee2 cu dega7are de cădură2 dar
cădura nu se mai trans*ormă integra "n ată *ormă de energie2 ast*e că un anumit procent de
cădură este de*initiv pierdut3 Gradu de ireversi(iitate a trans*ormărior energetice constituie
noţiunea de entro-ie*
Numai viaţa este aceea "n care autoregarea determină un ec'ii(ru termodinamic cu
mediu "ncon7urător3 #atorită entropiei2 "n natură se produc modi*icări ,i "n starea structuraă2
ceea ce duce a de$organi$are ,i descompunere2 "n *enomenu vieţii2 entropia este contracarată
de mecanisme opuse2 compensatorii acesteia2 viata *iind organi$ată prin autoregare structura
*uncţionaă2 *oosind su(stanţe energetice din mediu e)terior ,i compensând ast*e pierderie de
energie2 de su(stanţe care au oc "n con*ormitate cu a doiea principiu a termodinamicii3
Viaţa ",i conservă structura ,i inteigenţa prin organi$area ,i autoregarea *uncţiior2 a
interacţiunior interne ,i e)terne2 ast*e că prin aceasta se menţine constantă o 'omeosta$ie2 prin
contracararea dinamică a in*uenţeor de$organi$atoare ae *actorior mediuui "ncon7urător3
Autoregarea este re$utatu interacţiunii unor acţiuni contrarii2 unei cone)iuni inverse ! o
anumită variaţie decan,ea$ă ată variaţie "n sens invers3 4entru a se menţine acest ec'ii(ru2 este
nevoie ca "n permanenţă să e)iste un sistem in*ormaţiona continuu3 Aceste in*ormaţii sunt
percepute de su(stanţa reticuară din trunc'iu cere(ra care2 după ce e anai$ea$ă2 trimite
stimui corespun$ători a organee corespun$ătoare3
+u(stanţa reticuară ne dă starea de veg'e ,i este pro(a(i ocu de acţiune a
su(con,tientuui "n care se găse,te scânteia divină a spirituui nostru2 Eu nostru3 Ea prime,te
circa o sută de miioane de in*ormaţii pe secundă din mediu intern a organismuui ,i din mediu


e)terior2 dar o mică parte din ee devine con,tienti$ată3
4rincipiu autoregării pe (a$a cone)iunii inverse are un caracter universa3 Cantitatea de
in*ormaţie nu depinde de cantitatea de energie purtătoare3 O cantitate mică de energie poate
transmite o cantitate mare de in*ormaţii ,i2 invers2 o cantitate *oarte mică de in*ormaţie poate
decan,a procese care presupun o mare cantitate de energie3
4urtătorii materiai care transmit in*ormaţia sunt canaee de comunicaţie2 *ormate de
corpu eteric2 care se concentrea$ă pe *ormaţiunie nervoase3 In*ormaţia este codi*icată pentru a
putea *i transmisă ,i decodi*icată a niveu su(stanţei reticuare2 care o trans*ormă "n con,tientă2
"n sen$aţii2 "n percepţii etc32 cu a7utoru scoarţei cere(rae3 >ntregu comportament este
su(ordonat scopuui *undamenta2 ,i anume acea a autoconservării3 Cee mai mute procese
*i$ioogice ae organismuui uman se produc *ără ca noi să ne gândim ,i să e diri7ăm3 Cu toate
acestea2 ee se des*ă,oară după un program e)trem de riguros2 ca ,i când ceva inteigent2 tot cu o
con,tiinţă deci2 e!ar diri7a3 Cine este această inteigenţă atât de precisă "n tot ceea ce se "ntâmpă
"n organismu nostru2 "n procesee care "ntreţin viaţa% Aceasta este su(con,tientu ca oc de
mani*estare a spirituui nostru3 -oate cuno,tinţee sunt sedimentate2 din evouţiie anterioare2
prin mii ,i $eci de mii de re"ncarnări2 e)perienţe pe care e transmite prin procesu de
re"ncarnare2 dacă se poate spune a,a2 ;prin ereditatea spirituaă=3 +u(con,tientu nostru
*uncţionea$ă raţiona2 căci at*e nu s!ar putea reai$a *inaitatea autoconservării3 4entru aceasta
spiritu are nevoie de un corp *i$ic sta(i pentru a!,i continua drumu spre puri*icare2 de aceea e
uptă pentru autoconservarea corpuui *i$ic3 #e mute ori perpetuarea se reai$ea$ă cu orice preţ2
pentru
Aceastaa este
permite noi na,teri
o reai$are "n umea
automată spirituaă ,i
incon,tientă noi vieţi
a unui pământe,ti2
program pentru evouţia
precis constituit dintr!ospirituui3
suită de
*uncţii dinainte sta(iite3 Autoregarea *uncţiior se reai$ea$ă pe (a$a cone)iunior inverse2
ast*e2 de e)empu6 menţinerea temperaturii animaeor 'omeoterme a vaori constante se
reai$ea$ă prin interacţiunea unor mecanisme ec'ii(rate contradictorii3 #acă temperatura
corpuui scade2 prin anumiţi receptori acesta in*ormaţie este transmisă 'ipotaamusuui
9*ormaţiune nervoasă din trunc'iu cere(ra: care o anai$ea$ă ,i ea(orea$ă reacţii ce sunt
transmise spre organee corespun$ătoare3 Mesa7e prin care temperatura corpuui revine a
vaoarea normaăiast*e se "nc'id porii pieii pentru a se reduce transpiraţia care prin evaporare
produce răcoare2 ate impusuri re*erente merg a mu,c'i ,i determină intensi*icarea activităţii2
anuând acţiunea entropică a mediuui3 .iecare constantă a 'omeosta$iei este menţinută prin
*actori de cre,tere ,i *actori de descre,tere a acestora2 care a rându or sunt su( acţiunea
su(con,tientuui3
Qomeosta$ia mediuui intern este *actoru principa a autonomiei organismuui care "
prote7ea$ă de sc'im(ărie ce au oc "n mediu "ncon7urător ,i se reai$ea$ă prin mecanisme
ci(ernetice de autoregare3 A,a2 de pidă2 sângee are o compo$iţie constantă6 cinci miioane de
go(ue ro,ii pe miimetru cu( de sânge2 ,apte mii de go(ue a(e pe miimetru cu(2 trom(ocite
! trei sute de mii pe miimetru cu(3 4asma sângeui are "n ea o serie de ate constante2
seruma(umine2 serumgo(uine ,i *i(rogen3 4entru o sută de miimetri de pasmă sunt do$ate "n
mod norma L2D grame de proteine2 dintre care 2 grame seruma(umine2 @2 grame
serumgo(uine2 J2 grame *i(rogen3 >n a*ară de proteine2 "n sânge2 se mai găsesc guco$a "n
cantitate de  gram a mie2 aci$i gra,i D grame a mie2 coesterou @2/ grame a mie2 uree J2@L
grame a mie3
#intre su(stanţee anorganice2 amintim caciu J2/ grame a mie2 sodiu 2D grame a mie2
potasiu J2@ grame a mie2 coru 2 grame a mie2 *ieru J2JJ@ grame a mie3
-oate inversă
cone)iune aceste constituie
proporţii s*âr,itu
se menţinunuiconstante prin mecanisme
cicu ,i premisa de următor3
pentru cicu autoregare3 .iecare
Autoregarea
*uncţionaă presupune consum de su(stanţă ,i energie pe care organismu e procură din mediu
"ncon7urător3 Organismu se adaptea$ă apropiindu!se de *actorii *avora(ii ,i evitând *actorii
ne*avora(ii3 .actorii *avora(ii ,i ne*avora(ii sunt raportaţi a e)perienţe din ate vieţi
"nregistrate su( *ormă de memorie "n su(con,tient2 "n umea animaă2 dacă in*ormaţia primită


anunţă o sursă de 'rană2 se produce o reacţie de apropiere3 #acă in*ormaţia aduce un mesa7 de
prime7die2 se reai$ea$ă o reacţie de *ugă3 Organismu se menţine2 prin *uncţia de meta(oism2 a
anumite constante "n condiţiie unui mediu insta(i3
Omu "nvaţă din e)perienţe trecute2 "nregistrate "n su(con,tient2 ,i reacţionea$ă "n
consecinţă a noie in*ormaţii primite3
Organismu presupune anticiparea prin memoria stocată "n su(con,tient ,i ast*e se
pregăte,te pentru "ntâmpinarea evenimenteor care se vor produce3 Menţinerea structurii
organismuui are a (a$ă procesu de autoregare de a niveu ceuei3 #i*eritee *orme de
proteine sunt constituite din două$eci de aminoaci$i esenţiai3 .iecare proteină are "nsă o
anumită speci*icitate care depinde de structura ei primară2 adică de *eu ,i ordinea "n care sunt
regaţi radicaii amino!aci$ior "n anţu poipeptidic3 -răsăturie speciei poartă amprenta
individuaităţii proteineor3 Cum moecuee de proteine se re"nnoiesc "n mod continuu2 se pune
mereu pro(ema sinteti$ării or speci*ice3 Aceasta presupune e)istenta unei matrice care
diri7ea$ă acest proces3 Această matrice este "nregistrată "n structura moecuară a aci$ior
nuceici ,i2 prin mecanisme in*ormaţionae ci(ernetice2 are oc sinte$a proteineor a niveu
organiteor ceuare2 numite ribozomi, con*orm in*ormaţiei cuprinsă "n moecua de A#N3 >n
*eu acesta2 ARN!u mesager duce in*ormaţia de a A#N a ri(o$omi2 unde2 "ndepinind rou de
matrice2 sinteti$ea$ă proteinee corespun$ătoare cu in*ormaţia adusă de a A#N 4rocesu se
reai$ea$ă prin mecanisme de autoregare (ioc'imică3
E)istenta materiei este ve,nică2 dar sistemee (ioogice desc'ise sunt supuse morţii3 Ee
"ncetea$ă
mecanism odedatăautoregare
cu moartea2
,i când corpu eteric
meta(oism2 sau *orţa
părăse,te vitaă2 cea
organismu3 care "ntreţine
Organi$area tot acestdin
sistemuui
materia vie se datorea$ă organi$ării structurae a corpuui eteric3 E este2 deci2 *orţa care "ntreţine
meta(oismu ceuar datorită curentuui continuu de energie care circuă prin organism3 O dată
cu oprirea acestui curent continuu de energie2 se opre,te ,i viaţa3 Eementee su(atomice2
protoni2 neutroni2 eectroni2 *otoni2 ce acătuiesc corpu eteric2 posedă2 *iecare2 o anumită
structurare2 care e con*eră o anumită memorie3 Această structurare a eementeor su(atomice ar
putea *i de natură eectromagnetică ! aceasta deoarece ee nu se pot trans*orma "n câmp ori "n
ate particue3 8umea su(atomică urmea$ă tipare care ,i precise2 iar structura sa este
asemănătoare umii atomice3 -oate interacţiunie particueor sunt simetrice2 reativ a depasarea
"n spaţiu ,i timp ,i2 ca urmare a acestei simetrii2 sarcina totaă a particueor impicate "n
interacţiune rămâne constantă3 #e$integrarea *orţată a doi protoni va da na,tere a 'adroni
*ormaţi de energie cinetică ,i de masee protonior de coi$iune ce au determinat de$integrarea
*orţată a protonior3
Reacţiie 'adronior repre$intă un *u) de energie "n care particuee se creea$ă ,i se distrug
"n permanenţă2 iar energia poate circua numai pe anumite canae3 #escrierea 'adronior din
*i$ica particueor se aseamănă cu cea din vi$iunea (udistă2 care concepe o(iectu ca *enomen2
ca energie ,i nu ca un ucru sau su(stanţă3 Ceea ce (udi,tii au reai$at prin e)perienţa mistică a
naturii s!a redescoperit prin e)perienţe ,i teoriie matematice ae ,tiinţei moderne 3 >n *io$o*ia
(udistă toate ucrurie sunt considerate a *i dinamice2 tran$itorii ,i iu$orii3 Autoconservarea
individuaă a sistemuui este o condiţie a autoreproducerii2 de aceea meta(oismu este o cerinţă
directă a autoconservării sistemeor vii3 Viaţa este un sistem (ioogic *uncţiona care se
autoconservă "n mod activ3 Această autoconservare este "nscrisă "n memoria corpuui eteric care2
pentru *ecare ceuă2 pentru *iecare ţesut sau organ2 are o structură energetică speci*ică2 care
determină o *uncţionaitate speci*ică ceuei respective3
mediu4entru
să *ie acesupravieţui2
puţin egaăpentru a se autoconserva2
cu acţiunea esteei3necesar
mediuui asupra ca un
Viaţa are reacţiunea vieţii
scop *oarte *aţăde*init2
(ine de
ea are o etapă de maturitate2 una de decin ,i apoi de moarte3 +inguru ei scop este de a asigura
perpetuarea speciei2 necesară evouţiei spirituui2 pentru a se putea re"ncarna2 "n nou corp *i$ic
creat3 -oată evouţia vieţii spre autoconservare ,i autoreproducere se des*ă,oară "n mod spontan2
su( acţiunea su(con,tientuui care uptă pentru menţinerea vieţii3 .inaitatea este caracteristica

K
esenţiaă a vieţii3 Ea presupune su(ordonarea tuturor proceseor unui scop *ina3 Această
*inaitate este *i)ată "n su(con,tientu nostru2 ca oc de mani*estare a spirituui3 Nu
supravieţuirea individuui este condiţia supravieţuirii speciei2 ci supravieţuirea acestuia până ",i
"ndepine,te *uncţia de reproducere3 #upă aceasta2 supravieţuirea nu mai este esenţiaă *aţă de
specie2 (a c'iar devine un impediment2 at*e spus moartea apare ca o adaptare utiă pentru
specie2 căci asă oc unui at organism tânăr să asigure reproducerea ,i2 o dată cu aceasta2 o nouă
re"ncarnare pentru o nouă evouţie spirituaă3 Moartea repre$intă numai o trecere de a o *ormă
de viaţă pământească a o na,tere spirituaă2 o ată *ormă de viaţă3 Omu este nemuritor2 dar e
reai$ea$ă nemurirea prin spiritu său care este transmis descendenţior printr!o nouă
re"ncarnare3
Am *ost "ntre(at după prima ediţie a acestei cărţi ce cred eu despre e)istenţa ator civii$aţii
e)traterestre3 Consider că spiritee evouate din s*era a(orator a creaţiei divine pot materiai$a
inteigenţe ,i pe ate panete2 dându!e o *ormă adecvată condiţiior de pe paneta respectivă2
egate de ate com(inaţii decât cee ae car(onuui3 >n condiţiie e)istente pe pământ2 car(onu a
*ost eementu care a *ost *oosit de spiritee de materiai$are pentru a se *orma com(inaţiie
organice ,i apoi materia vie2 dar cu siguranţă "n univers sunt ,i ate sisteme care nu au a (a$ă
com(inaţiie car(onuui ,i care2 totu,i2 posedă proprietăţie de autoregare ,i care au inteigenţă3
#eci2 ate *orme de viaţă sunt *oarte posi(ie pe ate panete "n care ate eemente ar putea
constitui (a$a unor com(inaţii din care să re$ute sisteme capa(ie de "nsu,iri vitae de
autoconservare ,i autoreproducere2 cu con,tiinţă de sine3

SCOPUL VIEŢII
Viaţa este guvernată de două instincte3 &nu este instinctu de conservare2 cu scopu de a
acumua (unuri necesare des*ă,urării vieţii3 E)istă un scop imediat2 acea prin care ",i creea$ă
(unuri ,i satis*acţii $inice2 ,i unu mai "ndepărtat2 care conduce a acumuarea de (unuri2 a
stocarea de re$erve3 #ar *iru vieţii se "ntrerupe a un moment dat2 atunci când nici nu te a,tepţi2
,i atunci vine "ntre(area ogică6 pentru ce a tre(uit să agonise,ti atâtea (unuri2 căci2 pecând din
această ume2 nu vei ua nimic cu tine3 A doiea instinct care guvernea$ă viaţa este acea de
perpetuare a speciei2 acea de a da na,tere a descendenţi2 care să ducă mai departe *iru vieţii3
-eoria privind *inaitatea internă a naturii2 teeoogia2 presupune că natura2 ca ,i oamenii2 pre*eră
să se "ntâmpe un ucru ,i nu atu2 după cum *iecare dintre noi dore,te succesu propriei *amiii
mai mut decât a ateia străine3 .iecare dintre noi se gânde,te cum să!,i canai$e$e energiie
acumuate2 *ără a!,i
acumue$e (unuri deran7ae)istenţei2
necesare semenii2dar
să care
ucre$e
sunt pentru e2 să!,i
mi7oacee menţină
ce servesc sănătatea acestor
a reai$area ,i să
scopuri *inae%
>n genera2 scopurie noastre imediate urmăresc un *oos nemi7ocit2 care de cee mai mute
ori constituie o păcere2 o (ucurie2 o satis*acţie3 #ar scopu "ndepărtat% Ce a,teptăm de *apt de a
viaţă% -oate aceste scopuri *inae varia(ie de a individ a individ2 con,tient sau incon,tient2
constau "n o(ţinerea (unăvoinţei ceor din 7uru nostru3 +trângerea ,i acumuarea sunt
mani*estări ae egoismuui3 Acest instinct este pre$ent ,i a mute animae2 care strâng ,i ee
instinctiv cee de care au nevoie "n viaţă pentru propria or e)istenţă3 Acumuarea de 'rană ,i
construirea de adăposturi sunt instincte (ioogice *undamentae pe care e "ntânim a *urnici2 a
a(ine2 a veveriţe2 a castori etc3
#irecţia vieţii este dată2 deci2 de instincte ,i sentimente2 iar pentru reai$ărie ce e dorim2
ne *oosim de străduinţe con,tiente sau suntem condu,i de instincte incon,tiente3 #intre
străduinţee con,tiente *ace parte invocarea unor *orţe superioare2 de pidă a *i "n su7(a ui
#umne$eu2 a *i "n su7(a domnitoruui2 a *i "n su7(a patriei2 a promova (inee *amiiei2 a *i
credincios *aţă de sistemu poitic3 -ot o străduinţă con,tientă este ,i o(ţinerea puterii2 puterea
de draguputerii2 admiraţia maseor2 *aima2 securitatea pentru reai$area căreia se urmăre,te
acapararea puterii3 O ată străduinţă con,tientă este aceea de a *ace (ucurie atora6 iu(irea de

DJ
oameni de$interesată2 gri7a pentru copii2 (unăvoinţa *aţă de prieteni ,i animae3 E)istă ,i oameni
a care toate aceste motivaţii ipsesc ! 'edoni,tii2 care urmăresc "n viaţă numai saă!,i satis*ac ă
(ucuriie proprii2 indi*erent prin ce mi7oace3 Adevăratu scop a vieţii nu este nici reai$area
satis*acţiior imediate ,i nici a ceor "ndepărtate2 e este dictat de destinu *iecăruia3 8a specia
umană2 instinctu de perpetuare a speciei este "ntreţinut ,i activat de păcerea actuui se)ua care
poate conduce "n viaţa cotidiană a aduter2 incest2 viouri ,i c'iar crime3 #e,i cee două instincte
par a *i ec'ii(rate2 ce a perpetuării speciei este dominant3 .iecare *amiie acordă atenţie
ma)imă copiior ei ,i mai puţin ascendenţior ei2 adică părinţior2 cunoscut *iind *aptu că un
părinte poate cre,te $ece copii2 dar $ece copii nu pot să!,i "ngri7ească un părinte a (ătrâneţe3 #ar
cine determină un instinct atât de puternic ,i de ce% +copu vieţii este su(ordonat instinctuui3
#ar ce este instinctu%
Instinctu este o *ormă de mani*estare a spirituui atât "n umea animaă cât ,i a specia
umană2 (ine individuai$ată3 Amintiţi!vă de păsări6 *eu cum ",i reai$ea$ă cui(u2 cocitu
ouăor2 cre,terea puior *ăcută cu atâta trudă2 "n unee ca$uri pentru prima dată "n viaţa or3 #e
unde au aceste cuno,tinţe2 căci instinctu nu este "nscris "n codu genetic ! aceste cuno,tinţe sunt
păstrate ,i transmise de spiritu or3 Acea,i aspect " "ntânim a animae ,i a om3 +ingura
e)picaţie a ceor două instincte este cerinţa de evouţie a spirituui2 care dore,te mereu ate
re"ncarnări pentru puri*icarea ui3 Acesta este2 de *apt2 scopu vieţii noastre3 Am venit pe ume
nu pentru a ne (ucura de anumite păceri2 nu pentru a acumua cât mai mute avuţii2 "ntrucât
toate acestea rămân "n urma noastră ,i o dată cu moartea nu uăm nimic din ee3 Ne na,tem cu un
destin (ine determinat
"ndepărtate2 "ncă din
ci numai pentru a daumea astraă aunei
posi(iitatea spiriteor2 nu pentru
noi "ncercări aceste scopuri
de puri*icare imediate
a spirituui sau
nostru
prin su*erinţă3 Este su*erinţa un dar a iu(irii divine% 4entru a putea evoua2 spiritu este trimis a
re"ncarnare2 dar nu pentru o viaţă a(u$ivă2 imoraă sau pină de avuţii2 a,a nu se poate puri*ica
spiritu2 iar "n această situaţie re"ncarnărie nu!,i vor atinge niciodată scopu3 A,a cum am mai
spus2 spiritee puţin evouate2 cee din $ona ro,ie sau diavoii2 egate mut de corpu eteric2 numit
,i su*etu sen$aţiei2 care este egat mut de păcerie ume,ti2 sunt trimise repede 2 spre o nouă
re"ncarnare2 *ără ca ee să poată să se opună3 +unt o(igate să *acă aceasta2 destinu or este
pecetuit de ate spirite superioare3 Acest destin este programat pe $ie2 uni sau ani2 e)act cum se
reai$ea$ă un program pe cacuator2 aceasta pentru că spiritu este o *ormă de energie compusă
din particue materiae in*raatomice2 pro(a(i neutrino2 ta'io ni2 psi'oni2 dar acătuirea or2
structura or e con*eră o putere imensă de memorie2 de inteigenţă ,i de voinţă3 Acţiunea "n
viaţa pământească se des*ă,oară secundă cu secundă după *eu cum a *ost programată3 Aceasta
"nseamnă că toate evenimentee vieţii sunt "nscrise "n codu nostru spiritua3 +e pune "ntre(area6
Nu se poate "n nici un *e modi*ica cursu des*ă,urării acestor evenimente% Acest destin poate *i
modi*icat sau "ntrerupt su( acţiunea spiriteor in*erioare sau diavoare2 invocate prin magia
neagră3 Cu a7utoru ei se poate "ntrerupe viaţa sau se pot provoca (oi organice ,i psi'ice 9ve$i
capitou despre magie:3 .orţa spiriteor diavoare constă "n *orţa gânduui2 care se transmite2
su( *ormă de sim(ouri2 imagini2 su(con,tientuui unui om2 acesta reacţionând "ntocmai cum i
s!a transmis prin acee gânduri3 Când spiritu este evouat2 e singur ",i aege destinu pentru o
nouă viaţă pământească3 #ar2 ,i "n acest ca$ a ;i(eruui ar(itru=2 ce ce vine să se re"ncarne$e
tre(uie să!,i programe$e su*erinţa2 căci at*e nu ar avea nici un rost să se re"ntoarcă pe pământ3
+ă ne amintim de ace spirit superior re"ncarnat pe pământ2 Iisus Qristos3 E ,i!a programat să
*ie (at7ocorit ,i răstignit2 căci numai a,a e s!a putut "năţa a -ată3 8egea armei2 scriu istoricii
*io$o*iei indiene +3 C'arter7ee ,i <3 #atta2 are semni*icaţia că toate acţiunie individuui2 (une
sau ree2
atrage provoacă dar2
o pedeapsă2 ,i urmări3 .iecare
de reguă2 nu "n*aptă
viaţa(ună atrage
aceasta2 după
ci "n sine ore"ncarnare3
viitoarea răspată ,i *iecare *aptă rea
>nsu,i destinu omuui2 sau a oricărei ate *iinţe din această viaţă2 este re$utatu acţiunior
sae "ntr!o e)istenţă anterioară3 4rin acţiunie sae2 omu ",i *ăure,te singur soarta "n viitoarea ui
re"ncarnare3 Şi ate spirite evouate revenite pe pământ au tre(uit să treacă prin su*erinţe3 Maree
Iuius Ce$ar a părăsit viaţa "n depină gorie2 *iind "n7ung'iat "n +enatu Romei antice3 Ae)andru

D/
Macedon2 ce mai mare cuceritor a tuturor timpurior2 a murit2 de asemenea2 "n pină gorie2 "n
1a(ion2 unde dorea să!,i "ntemeie$e capitaa vastuui său imperiu2 a vârsta de numai trei$eci ,i
trei de ani2 răpus de (oaă3 Napoeon 1onaparte2 care ar *i *ost re"ncarnarea ui Qanni(a2 a
s*âr,it "n captivitate pe insua +*ânta Eena din Oceanu Atantic2 "n c'inurie cumpite ae unui
cancer gastric3 8ucea*ăru poe$iei române,ti2 Mi'ai Eminescu2 ce mai mare spirit a poporuui
român2 moare a vârsta de trei$eci ,i nouă de ani2 "ntr!un ospiciu de ne(uni2 cu parai$ie generaă
progresivă2 prin septicemie2 dată de un eri$ipe2 de o rană produsă printr!o piatră aruncată de un
at (onav psi'ic2 din acea,i ospiciu3
Maree geniu a mu$icii2 1eet'oven2 ,i!a trăit utima parte a vieţii *iind surd2 ,i aceste
e)empe ar putea continua a nes*âr,it3 Aceasta "nsemna că2 oricât de evouat este un spirit ce
vine a re"ncarnare2 e tre(uie să!,i programe$e o nouă su*erinţă pentru a putea să evoue$e mai
mut3

ACŢIUNEA SPIRITULUI PRIN INTERMEDIUL


SUBCONŞTIENTULUI ASUPRA
INSTINCTULUI SE"UAL
4uri*icarea spirituui se *ace prin numeroase re"ncarnări3 4entru aceasta este nevoie de o
continuăinstinctuui
datorită evouţie a se)ua2
speciior2 având
care prin a (a$ă
actu deprocesu
copuaţiereproducerii3 8a om2
asigură na,terea unuireproducerea are oc
nou descendent3
Actu se)ua "n sine se des*ă,oară su( acţiunea sistemuui nervos vegetativ3 4arasimpaticu
sacrat este acea care produce erecţia2 printr!o congestie a corpior caverno,i ai penisuui2 iar
e7acuarea este determinată de contracţia spasmodică a uretrei posterioare2 care eimină spre
e)terior sperma venită din ve$icuee seminae ! aceasta *iind su( in*uenţa simptomaticuui
om(ar3 E7acuarea "nsă nu se suprapune noţiunii de orgasm2 care este o păcere su(iectivă
varia(iă de a individ a individ2 ca intensitate2 ,i care este de natură eterică2 adică su*etească3
+u(con,tientu2 ca oc de acţiune a spirituui2 participă a actu se)ua prin acţiunea de gândire a
acestuia3 #orinţa se)uaă este mut mai puternică atunci când participă ,i gândirea2 prin
amintirea unor trăsături *i$ice ae partenerei2 sedimentate "n su(con,tient2 cum ar *i con*ormaţia
(u$eor etc3 Mai mut c'iar2 erecţia ,i dorinţa se)uaă se produc ,i atunci când nu avem "n minte
aceste amintiri2 dar2 de e)empu2 trăim intens o carte "n care sunt descrise acţiuni erotice3 >n
acest ca$2 imaginaţia pe care ,i!o *ace su(con,tientu nostru este cea care determină i(idou
9dorinţa se)uaă:3
>n egătură cu participarea spirituui a actu se)ua2 să amintim despre a,a!$isa scădere a
potentei se)uae de ordin psi'ic3 +unt nenumărate ca$urie unor tineri care se adresea$ă
medicuui pentru scăderea erecţiei sau c'iar a(senţa ei3 >n aceste ca$uri2 din cau$a unor emoţii
care au avut oc cu oca$ia unei e)perienţe se)uae ! ,i aceasta nu repre$intă ceva anorma ! se
produce o in'i(iţie corticaă care suprima erecţia sau *ace ca aceasta să se "ntrerupă mai repede
decât este norma2 urmată de o(icei de a(senţa e7acuării3 >n aceste situaţii2 o(sesia pe care o
pre$intă tânăru2 a gându că s!ar putea să se repete e,ecu2 transmite su(con,tientuui această
*ormă a neputinţei ,i acesta se comportă "n consecinţă2 *ăcând imposi(ie următoaree e)perienţe
se)uae3 >n aceste ca$uri2 de mute ori o participare negativă o are partenera care2 "n oc să se
*acă a nu *i o(servat *enomenu2 "i repro,ea$ă ipsa de potenţă2 producând acestuia o
sugestionare ,i mai scăderea
+unt posi(ie puternicăpotenţei
! prin aceasta *enomenu
se)uae ,i apariţiade*rigidităţii
in'i(iţie devine ,i mai
a *emeie prinputernic3
intermediu
magiei% #a2 sunt posi(ie3 Aceasta se e)pică "n *eu următor6 prin puterea de concentrare ,i de
voinţă a ceui ce practică magia2 se transmit teepatic su(con,tientuui ceui căruia i se adresea$ă
gânduri ,i imagini de impotenţă se)uaă 9sau de *rigiditate:2 care sunt percepute de
su(con,tientu acestuia3 +u(con,tientu reacţionea$ă a mesa7ee mentae prin imagini sim(o pe

D@
care e cunoa,te ,i2 ca urmare2 comandă sistemuui nervos vegetativ instaarea impotenţei sau
*rigidităţii3 Remediu este puterea de concentrare ,i de voinţă pe care tre(uie să o ai(ă ce "n
cau$ă, pentru ca prin această autosugestionare2 "n sensu (un a acţiunii2 să se producă
descătu,area su(con,tientuui de imaginie sim(o primite de a magician3
Având "n vedere acţiunea determinantă pe care o are spiritu prin su(con,tient asupra
actuui se)ua2 am găsit de cuviinţă să de$vot *enomenu impotenţei se)uae a (ăr(at3
Erecţia nu se produce cu aceea,i u,urinţă a toţi (ăr(aţii3 4entru unii2 e)citaţia
psi'ogenetică este su*icientă2 pentru aţii tre(uie stimui preungiţi ,i mut mai inten,i3 Această
di*erenţă se repercutea$ă ,i asupra duratei erecţiei2 ea *iind varia(iă "n mari proporţii3 #ouă
eemente intervin "n această persistenţă a erecţiei2 ,i anume6 e)cita(iitatea ,i durata actuui
se)ua "n sine până a e7acuare3 Atunci când e)cita(iitatea este mare ,i reacţiie sunt intense2
durata actuui se)ua se scurtea$ă3 >n actee se)uae repetate2 primu este de o(icei mai scurt
decât următoaree3 Acest *enomen este *i$ioogic2 dar e)istă ca$uri de impotenţă se)uaă prin
'ipere)cita(iitate constantă2 care scurtea$ă de *iecare dată durata actuui se)ua2 c'iar dacă e se
repetă3 Aceasta se "ntâmpă "n e7acuarea precoce sau rapidă3
+curtarea erecţiei este uneori patoogică2 anormaă atunci când a o e)cita(iitate normaă
corespunde o reacţie mai mut sau mai puţin intensă2 de durată *oarte imitată3
Această scurtare se mani*estă "n urma raporturior *oarte apropiate2 "ntrucât după e7acuare
persistă o e)cita(iitate insu*icientă pentru a avea noi erecţii3
>n a*ară de aceste ca$uri particuare2 se "ntânesc adesea indivi$i cu dorinţă normaă2 cu
e)cita(iitate mai mut
urmată de sen$aţia sau mainormaă
vouptivă puţin conservată2 a careunerecţia
9orgasm:3 #upă timp2 se
a produce incompet2
ace,ti indivi$i2 de,idar
au este
e)citaţie se)uaă normaă2 erecţia diminuea$ă progresiv pentru a se opri *ără e7acuare3 Aceste
caractere ae scăderii potenţei sunt de o(icei intermitente3 .enomenu scurtării erecţiei nu este
permanent a *iecare act se)ua3 Această astenie se)uaă se mani*estă rareori i$oat2 ea este ce
o(icei "nsoţită de o o(oseaă generaă a organismuui2 iar recuperarea *orţei după actu se)ua se
*ace *oarte greu3 8a toate acestea un ro important " are partenera care2 având un orgasm *oarte
"ntâr$iat din cau$a unei *rigidităţi mai mut sau mai puţin compete2 *ace să preungească actu
se)ua peste timpu norma2 ceea ce duce a o(oseaă ,i a "ncetarea erecţiei2 *ără a a7unge a
e7acuare3 Aceste *orme scă$ute ,i scurtate ae erecţiei sunt2 "n genera2 "ntânite a indivi$i cu o
'ipovagotomie generaă idiopatică2 cu tonusu scă$ut "n toate sistemee autonome3
INSUFICIENŢA SE"UALĂ PRIN DEFECT DE RECUPERARE ÎN
PERIOADA REFRACTARĂ
4erioada re*ractară este perioada imediat următoare actuui se)ua2 când "n mod norma
organismu re*u$ă pentru o perioadă de timp repetarea actuui se)ua3 4erioada re*ractară este
varia(iă de a individ a individ ,i2 de asemenea2 "n *uncţie de vârstă3 8a adutu tânăr2 cu
tonusu nervos norma2 ea este scurtă2 *iind cuprinsă "ntre câteva minute ,i câteva ore3 >n această
perioadă re*ractară2 tre(uie să deose(im două *euri de reacţii2 unee somatice ,i atee psi'ice3
Reacţiie somatice se caracteri$ea$ă mai aes printr!o sa(ă e)cita(iitate a centrior eectivi
nervo,i3 Acest *enomen se e)pică prin a(senţa momentană a tonusuui nervos vegetativ3
Această scurtare a tonusuui după descărcarea orgasmo!e7acuatorie nu este de ungă durată a
individu cu tonicitate normaă3 Reacţiie psi'ice ae perioadei re*ractare sunt caracteri$ate
printr!o atenuare marcată a re*e)eor psi'osen$oriae2 o stare nouă se su(stituie ceei provocate
prin e)citaţia se)uaă2 *ie prin de$gust psi'ic sau mora *aţă de parteneră2 *ie2 din contra2 printr!
un ean către aceasta când eementu a*ectiv de tandreţe ,i recuno,tinţă este predominant3
4erioada re*ractară2 prin de*ect de tonicitate cu preungirea *enomeneor somatice2 se
distinge de cea datorată unei perioade re*ractare psi'ice de durată e)agerată2 "n perioada
re*ractară somatică preungită2 impusu se)ua ,i dorinţa pot *i conservate2 dar reacţiie de
e)citare sunt *oarte ente3 Erecţia este incompetă atâta timp cât ec'ii(ru nervos este

D
nerecuperat3 Aceste di*icutăţi ocae se "nsoţesc adesea de tu(urări generae2 'ipotonice ! ce
mai adesea astenicu se)ua adoarme după *iecare act se)ua ,i se tre$e,te cu di*icutate3 8a
ace,ti indivi$i impusu se)ua este norma2 dorinţa se)uaă se conservă2 descărcărie orgasmo!
e7acuatorii sunt per*ecte2 numai perioada re*ractară singură este *oarte intensă ,i preungită3
Aceste situaţii se "ntânesc "n specia a indivi$ii neurastenici a căror caracter principa este
o(oseaa3
Este di*ici uneori de deose(it perioada re*ractară somatică preungită de perioada
re*ractară psi'ică preungită3 Este aproape imposi(i de a se putea separa2 până a un punct2
*enomenu o(oseii de *rica unui nou act se)ua2 teama o(oseii "nsă,i sau teama e,ecuui3 Este
posi(i ca după un raport se)ua norma să se producă o vioentă depresiune psi'ică2 mani*estată
prin tristeţe pro*undă2 ,i de$gust *aţă de un nou act se)ua3 Când această perioadă re*ractară
psi'ică se preunge,te peste timpu norma2 dorinţa se)uaă este suprimată2 iar erecţia
psi'ogenetică nu se produce3 4erioada re*ractară preungită psi'ic mai tre(uie deose(ită de o
stare de in'i(iţie psi'ică2 consecinţa autosugestiei2 in'i(iţie care uneori poate *i suprimată su(
in*uenţa acoouui3 Când raporturie se)uae sunt repetate a(u$iv2 perioada re*ractară se
preunge,te automat3 4otenţa se)uaă este di*erită de a individ a individ ,i de aceea noţiunea de
e)ces di*eră de a ca$ a ca$3 Indivi$i cu aceea,i stare de sănătate2 cu aceea,i greutate corporaă2
cu aceea,i vârstă pot avea raporturi $inice sau raporturi săptămânae3 4entru un individ care2
norma2 nu poate avea decât trei raporturi pe săptămână raportu $inic va *i un a(u$3
Consecinţee nu apar imediat2 ci mai târ$iu2 a *e ca ,i "n ca$urie de onanism3 Impotenţa poate
să *ie a(soută
#acă saurepetarea
se *orţea$ă reativă2 cu o 'ipoe)cita(iitate
acteor se)uae2 *ără a momentană2 cu o stare
se ăsa organismu dere*acă
să se o(oseaă preungită3
"n perioada
re*ractară normaă2 erecţia scade ca durată ,i2 de cee mai mute ori2 "ncetea$ă "nainte de a a7unge
a e7acuare3 >n ast*e de ca$uri potenţa se)uaă scade progresiv3
IMPOTENŢA PRIN ABSTINENŢA SE"UALĂ
A(stinenţa poate *i "ntânită "n situaţii speciae6 "n a(senţa *emeii ,i "n pre$enţa *emeii3
>n primu ca$2 'ipere)cita(iitatea genitaă este pre$entă a "nceput pentru o perioadă mai
ungă sau mai scurtă2 cu erecţii psi'ogenetice *recvente2 dar "ncet2 "ncet2 'ipersensi(iitatea se
atenuea$ă2 dorinţa diminuea$ă pentru a dispărea compet3 Această situaţie o găsim a indivi$ii
e)poratori2 navigatori sau privaţi de i(ertate2 *ără a veni "n contact cu *emeia3 Aceste *orme de
impotenţă se)uaă2 de,i pot dura ani de $ie2 nu sunt de*initive2 situaţia revenind a norma "n
pre$enţa *emeii3
>n ca$u ceei de!a doua categorii2 când a(stinenţa are oc "n pre$enta se)uui *eminin2
e)citaţiie repetate "n contact cu *emeia2 erecţiie *recvente2 'iperactivitatea testicuară destind
ve$icuee seminae2 duc a o 'ipersecreţie a prostatei ,i gandeor uretrei anterioare3 >n aceste
ca$uri2 apar pouţii nocturne de descărcare a ve$icueor seminae2 care diminua ast*e tensiunea
genitaă ! se produc o congestie a uretrei posterioare ,i verum!montanită3 #upă tu(urărie
*uncţionae2 apar modi*icări organice2 "n aceste situaţii2 erecţia diminua treptat2 dorinţa se)uaă
este păstrată2 iar erecţia se produce insu*icient2 ast*e că impotenţa se)uaă se instaea$ă *ără
semne premonitorii2 de cee mai mute ori (rusc3
IMPOTENŢA PRIN ACTUL SE"UAL ÎNTRERUPT
Actu se)ua se "ntrerupe "nainte de a avea oc e7acuarea prin concentrarea voinţei2 care
"ntrerupe cicu re*e) a organismuui2 sau e7acuarea se e*ectuea$ă "n a*ara vaginuui3 Această
e7acuare "n a*ara vaginuui aterea$ă ec'ii(ru sistemuui nervos centra2 ea e*ectuându!se2 nu
su( e)citaţia ocaă a ganduui penisuui2 ci prin concentrarea voinţei care caută să supinească
e)citaţia ocaă3

DD
IMPOTENŢA ÎN ONANISM
>n ceea ce prive,te mastur(area 9sau onanismu:2 ea este *oarte *recventă a tineri ! după
MaroB2 S2 după Mavuse2 KS2 după #uec2 KJS3 Aceasta duce a impotenţa se)uaă
când este practicată "n e)ces3
8a ma7oritatea tinerior această practică este temporară2 dar se poate vor(i ,i de un onanism
cronic2 când acesta se preunge,te a adutu tânăr ,i c'iar mai târ$iu3 +unt citate ca$uri de maria7
când (ăr(atu2 privindu!,i pe ascuns partenera2 se mastur(ea$ă "n oc să ai(ă raport se)ua
norma3 >ndinaintea
e)citaţie onanismactuui
se produc două
se)ua serii depentru
ipse,te2 *enomene6 uneeipse,te2
că *emeia organice ,i de
*a$a atee psi'ice3
erecţie .a$a de
psi'osen$o!
riaă este *recvent ine)istentă2 e)istă numai repre$entarea mentaă2 adică imaginaţia din gându
ui3 Impusu se)ua ipse,te2 e se trans*ormă repede "n păcerea psi'ică2 anaoagă actuui se)ua2
dar2 "n acea,i timp2 mai greu de reai$at2 ea producându!se "n specia prin consum nervos2
printr!o erecţie psi'ică3 .enomenee psi'ice ae perioadei re*ractare sunt *oarte marcate3 Erecţia
se produce repede prin manevrarea directă de caotare ,i decaotare a ganduui penisuui3
Această practică "n onanismu cronic duce a repetarea actuui de mastur(aţie2 *ără a ăsa
organismuui perioada de re*acere3 #e mute ori actu mastur(aţiei se reia *ără a a7unge a
e7acuare2 ceea ce produce a o insatis*acţie ,i o irita(iitate care conduc a noi repetări3 +e poate
spune că onanismu oca$iona este compensator "n a*ara *emeii ,i nu este *oarte nociv2 uneori
*iind c'iar necesar3 Onanismu cronic sau onanismu esenţia se produce a indivi$i care2 de,i au
condiţii pentru e*ectuarea actuui se)ua2 pre*eră să practice mastur(area3 8a ace,tia erecţia
psi'ogenetică "n pre$enţa unei *emei se produce di*ici3 8a ace,ti indivi$i apar *recvent tu(urări
psi'ice6 timiditate2 evitarea societăţii2 irasci(iitate ,i2 "n genera2 o in'i(iţie puternică "n
pre$enţa unei *emei2 prin *rica unui insucces3
Onanismu cronic duce a e$iuni in*amatorii ae uretrei2 a uretrite ,i verum!montanite2
care "ntreţin a rându or tu(urărie genitae3
IMPOTENŢA PRIN DEZECILIBRU ORMONAL
#ia(etu conduce a impotenţă 'ormonaă2 *ie prin e$iuni meduare2 *ie prin acţiunea
guco$ei din sânge asupra sistemuui nervos simpatic3 Este a*ectată "n specia erecţia2 după aceea
e7acuarea ,i impusu se)ua3
>n (oie in*ecţioase cronice2 cum este tu(ercuo$a2 de asemenea se produce scăderea
potenţei se)uae3 Acea,i e*ect de scădere a potenţei se)uae se "ntâne,te "n into)icaţii cronice
cu cocaină2
cantitate mor*ină2"nacooism
moderată2 cronic
specia vinu2 ,i ta(agism
cre,te impusu9consumu
se)ua2 dar2e)agerat de consumat
dacă este tutun:3 Acoou "n
"n e)ces2
duce a să(irea re*e)eor e)citatorii2 prin in'i(iţia centrior meduari3
Into)icaţia medicamentoasă cu (ismut2 cu iod ,i potasiu duce a e7acuări precoce3
+aiciatu de sodiu2 (romu2 cam*oru sunt ana*rodi$iace2 scad apetitu se)ua3
Aceea,i acţiune o are ,i arsenicu3 +căderea potenţei se)uae este *recventă a indivi$ii care
convieţuiesc un timp "ndeungat ângă aceea,i *emeie3 Această impotenţă este "nsă reativă2 căci
nu se mani*estă decât "n pre$enţa partenerei cu care convieţuie,te ,i nu "n pre$enţa atei
partenere3 Aceasta are drept cau$ă2 "n genera2 indi*erenţa partenerei *aţă de actu se)ua sau
mani*estărie de *rigiditate ae acesteia3 Este cunoscut *aptu că orgasmu *emeii2 "nsoţit de
mani*estărie care " atestă2 este ce ce "ntreţine viriitatea (ăr(atuui3

IMPOTENŢA PRIN INIBIŢIE


Mani*estărie de srcine spirituaă 7oacă un ro important "n decan,area dorinţei se)uae2
su( *ormă de imagini ,i asociaţii de idei3 Această intervenţie psi'ospirituaă prin intermediu
su(con,tientuui2 ocu de acţiune a spirituui2 poate să intervină "n unee ca$uri "n mod vountar
"n preungirea2 un timp2 a *a$eor ce se succed "n actu se)ua2 "n unee circumstanţe2 "nsă2 aceste

DF
mani*estări ae su(con,tientuui pot deveni in'i(itorii2 determinând "ntreruperea re*e)eor
normae ce intervin "n des*ă,urarea actuui se)ua3 #esigur2 e)istă ,i in'i(iţii normae printr!o
emoţie2 dar ,ocu emoţiona nu este su*icient pentru apariţia impotenţei3 Şocu emoţiona
accidenta poate determina o in'i(iţie permanentă atunci când aimentăm su(con,tientu3
Acesta2 având sim(ouri codi*icate de răspuns a *iecare idee sau imagine mentaă2 creea$ă un
cerc vicios6 teama de e,ec "ntăre,te ideea din su(con,tient2 iar acesta *ace ,i mai imposi(i actu
se)ua3

TRATAMENTUL IMPOTENŢEI SE"UALE


>n ceea ce prive,te tratamentu medicamentos a scăderii potenţei se)uae2 medicamentee
se "mpart "n următoaree categorii6
! medicamente tonice nervoase6 stricnina ,i derivatee sae 9tinctura de nucă vomică2
*os*oru2 su( *ormă de acid *os*oric2 *os*ura de $inc2 *os*atu de sodiu2 gicero*os*aţi2 arsenicu ,i
cacodiatii:
!medicamente camante6 (romuri2 tinctura de vaeriană2 tinctura de $rateg!s niger,
7 medicamente ae sistemuui nervos vegetativ6 (eadona2 atropină2 scopoamina ,i
e$erina
! medicamentee de acţiune vasomotorie genitaă directă6 o'im(ina3
4rintre metodee c'irurgicae de tratament ae scăderii potenţei se)uae2 menţionăm
igatura canaeor de*erente 9spermatice: sau operaţia +teinac'3
-ratamentu uretriteor cronice se *ace prin diataţii uretrae ,i instiaţiii ocae3 4rintre
metodee *i$ioterapeutice se recomandă *recţiie om(are cu apă rece timp de patru!cinci minute2
seara "nainte de cucare2 sau (ăie de ,e$ut de trei ori pe săptămână *ie cu apă rece2 *ie *oarte
cadă 9D@!DF de grade:2 "nainte de cucare2 "n ca$urie de e7acuare precoce3
#iatermia este indicată "n in*amaţiie prostatei2 ve$icueor seminae ,i ae uretrei
posterioare3
Cea mai e*icientă metodă de tratament a scăderii potentei se)uae a (ăr(at este
centroterapia 1onnier2 o cauteri$are *oarte u,oară a capuui cornetuui in*erior na$a3 Aceasta are
aceea,i acţiune ,i "n ca$urie de *rigiditate a *emeie3 Ca$urie de e,ec sunt *oarte rare2 uneori
revenirea suprimând in'i(iţia psi'ică ,i determinând o stare de eu*orie a (onavior3

TELEPATIA
MESA#UL MENTAL
Gândirea2 *iind un eement materia2 se poate transmite a distanţă3 E)istă un cod universa
spiritua de comunicare prin gând2 comun atât oamenior cât ,i panteor ,i animaeor3 Cu ate
cuvinte2 gându se poate percepe a distanţă atât de oameni cât ,i de animae ,i pante2 acestea
interceptându! ,i decodi*icându!3 Iată câteva e)empe6 se ,tie că2 dacă unei pante i se rupe o
crenguţă2 ea descarcă un curent eectric care se poate "nregistra pe o 'ârtie cu a7utoru unui
seismogra* ! e)presie a su*erinţei sae3 #ar s!a *ăcut următoarea e)perienţă6 pe ângă o ast*e de
pantă2 cupată a acest seismogra*2 au trecut2 una câte una2 cinci persoane dintre aceste
persoane2 una tre(uia să rupă crenguţa2 dar nu ,tia că va rupe crenguţa ordinu de a rupe
crenguţa era dat de a ,asea persoană care se a*a departe de pantă3 Acest ordin era ,tiut de ce ce
tre(uia asă!
ver(a2 dea3"n>ndreptu
a7uns momentu cândpanta
pantei2 ce cea tre(uia să rupă
reacţionat crenguţa2
(rusc2 *ără (iocurenţi
descărcând să *i dat nici un ordin
eectrici3 4rin
urmare2 panta a interceptat gându ceui care tre(uia să ordone2 !a "nţees ,i !a decodi*icat3
1aster2 directoru ,coii pentru detectarea de minciuni din NeB 0or2 a adunat serioase
pro(e care demonstrea$ă e)istenţa unei percepţii primare care poate *i o(servată a toate *iinţee
vii3 Ast*e2 când minuscuee crevete sunt ucise2 se semnaea$ă o reacţie imediată printre ate

DL
vieţuitoare2 de e)empu pantee care se a*ă "n apropiere3 Nici o ecranare nu poate să "mpiedice
această comunicare2 *ie ea c'iar o griă de pum(3
Ru,ii au *ăcut e)perienţe teepatice pe câini2 punând "n evidenţă teepatia animaă3
Vadimir #urov avea un câine cio(ănesc2 Mars2 cu care a *ăcut e)perienţe teepatice3 E a
o(servat că acest câine reu,ea să!i intercepte$e gându ,i să! "nţeeagă3 E)perienţee s!au *ăcut
"n pre$enţa academicienior Vadimir 1eteriev ,i Ae)andr 8eonovici3 Ast*e2 1eteriev i!a dat
ui #urov o notă scrisă care cuprindea instrucţiunie care urmau a *i transmise animauui prin
mesa7 teepatic3 #urov a uat capu câineui "n mâinie sae ,i !a privit *i) "n oc'i2 timp "n care i!
a transmis mesa7u menta3 Câinee ,i!a retras capu ,i a *ugit "n camera vecină2 a*ată "n spatee
a(oratoruui ,i "n care nu mai intrase niciodată3 >n cameră2 se a*au trei mese acoperite cu cărţi
,i caiete3 E s!a "ndreptat spre prima masă2 a stat câteva cipe cu a(ee pe ea2 apoi a pecat a a
doua masă2 *ăcând acea,i ucru2 ca ,i când ar *i căutat ceva3 >n s*âr,it s!a dus a a treia masă de
unde a uat o(iectu căutat3 Acesta era o carte de tee*oane pe care 1eteriev i!o adusese ui
#urov3 Mars primise mesa7u teepatic3 -oate animaee cunosc adesea gându dresoruui prin
intermediu teepatiei3 #urov a arătat ,i puterea 'ipnotică a oc'iuui2 puterea privirii3 Oc'ii ar
emite deci radiaţii2 dar ce organ e!ar capta% #upă cercetătorii ru,i2 acest organ ar *i ganda pine!
aă2 situată a (a$a creieruui3 Acesta ar *i a treiea oc'i2 oc'iu pinea3
>n anu /KL@2 Papinsi ,i #urov2 "n ucrarea Com!ni$a8iile radio >i biologi$e, a7ung a
concu$ia că ceuee "n *ormă de (astona, ae retinei ar avea rou de minuscue antene radio2
care transmit semnae teepatice3
>n primii
stăpânuui anirăspundea
său3 EI ai secouui 2 "n Germania
a "ntre(ărie e)ista geogra*ie
de matematică2 un ca caresauputea
c'iar intercepta gându
poitice2 prin (ătăi
de copită sau dând din cap "n sus ,i "n 7os2 pentru răspunsurie a*irmative2 ,i scuturându! "ntr!o
parte sau ata2 pentru răspunsurie negative3 E)empu6 cineva " "ntre(a pe Qans cât *ace de două
ori radica din nouă minus unu după o pau$ă de câteva cipe2 ridica copita dreaptă ,i (ătea de
patru ori3 +!a trimis o comisie de a Academia de Ştiinţe2 condusă de Osar!4*ungst2 să
e)amine$e ca$u2 care era un miraco3 Re$utatu6 dacă stăpânu cauui2 i'em Osten2 nu era
de *aţă sau dacă acesta nu ,tia răspunsu a "ntre(ări2 nu! ,tia nici cau când Osten cuno,tea
răspunsu2 atunci ,i cau răspundea corect3 Concu$ia6 gându stăpânuui2 atunci când acesta
cuno,tea răspunsu2 era interceptat de ca ,i decodi*icat2 dând ast*e răspunsuri corecte3 &n at
e)empu6 dacă "n prea7ma unui om ce su*eră un traumatism se a*ă o pantă2 ea reacţionea$ă prin
descărcare de (iocurenţi2 semn că ea su*eră aături de om3
+!au *ăcut numeroase e)perienţe de teepatie3 +avanţi din umea "ntreagă au o(servat că
modi*icarea undeor cere(rae a un geamăn provoacă modi*icări ae undeor cere(rae ,i a
ceăat geamăn3 #acă o mamă su*eră2 copia,u su*eră ,i "ncepe să pângă3 +ovieticii au *ăcut
e)perienţe pe un su(marin3 Ei s!au *oosit de o iepuroaică ,i propriii ei pui3 #in câte se cunoa,te2
nu e)istă nici un mi7oc te'nic de a comunica cu un su(marin de a supra*aţă ! undee
eectromagnetice nu se transmit prin apă3 +!au pasat a (ordu su(marinuui puii de iepure2 iar
iepuroaicei2 care a rămas "ntr!un a(orator pe pământ2 i s!au impantat eectro$i "n creier3
Când su(marinu s!a scu*undat "n mare2 iepura,ii au *ost sacri*icaţi unu câte unu3 >n
momentee e)acte ae morţii *iecăruia dintre *iii ei2 creieru iepuroaicei reacţiona3
#ar ce *ormă de energie dega7ă gându2 dacă e poate stră(ate medii pe care undee radio
nu e pot stră(ate%
E)perienţee teepatice *ăcute "ntre Pamensi ,i Nioaev2 primu transmiţător2 ceăat
primitor2 sunt mut mai convingătoare3 Pamensi transmitea de a Moscova2 iar Nioaev
intercepta
au constatatmesa7u a 8eningrad3
,i modi*icări +!au
(ioogice "n putut
timputransmite imagini
,edinţeor de o(iecte2
teepatice2 cum ardar ,i stări a*ective3
*i cre,terea +!
go(ueor
a(e cu o mie cinci sute pe miimetru cu(2 când s!a sugera t o emoţie păcută2 ,i o scădere cu o
mie ,ase sute de go(ue a(e2 când s!a transmis o emoţie depresivă3
Oamenii de ,tiinţă americani au o(servat transmiterea teepatică a simptomeor ,i (oior
psi'ice3 Ei au o(servat2 de asemenea2 c'iar posi(iitatea de transmitere a unor reacţii

D
teesomatice3 #octoru +c'Bat$ descrie un ca$ "n care un om2 tre$indu!se "ntr!o dimineaţă cu
dureri vioente de a un dinte2 tee*onea$ă medicuui stomatoog pentru a!i da o consutaţie
urgentă3 -ot "n acea dimineaţă2 mama aceui om i!a tee*onat că ,i!a e)tras un dinte3 #urerea
*iuui ei a dispărut spontan2 a,a că stomatoogu n!a mai găsit nimic care să!i e)pice durerea
omuui respectiv3
Rasputin2 căugăru avid de putere2 socotit satanic2 se supusese antrenamenteor egate de
practicie ,amanior din +i(eria3 Rasputin era singuru care putea să trate$e pe ce mai "nsemnat
(onav din Rusia imperiaă2 ţareviciu care su*erea de 'emo*iie3 E putea să came$e durerie
copiuui ,i să oprească 'emoragia c'iar de a distanţă3 #oamnee din cea mai "nată societate2
după ce petrecuseră un minut "n prea7ma căugăruui2 cădeau iteramente "n patu acestuia3 +e
pare că avea o putere spirituaă *oarte mare2 căci mute *emei mărturiseau6 ;Mi s!a reevat totu !
am dormit cu #umne$eu=3
Este *oarte interesant ca$u teepatuui o* Messing2 un evreu poone$2 care *ăcea
spectacoe cu e)perienţe teepatice3 #upă ce acesta dăduse un spectaco "n oră,eu Gome din
Rusia2 a s*âr,itu repre$entaţiei2 doi miiţieni !au arestat ,i !au dus a +tain3 Acesta2 care
au$ise de puterea ui teepatică2 dorea să se interese$e de poone$ii pe care "i punea "n *uncţii ,i2
de asemenea2 să teste$e "nsu,irie psi'ice ae teepatuui3 Messing era o persoană cee(ră "n
parapsi'oogie2 *iind pus a pro(e de mari cee(rităţi ae vremii6 Einstein2 .reud ,i Gand'i3 #upă
inva$ia 4ooniei de către germani2 ace,tia puseseră un premiu de două sute de mii de mărci pe
capu ui3 +tain i!a cerut ui Messing să meargă a o (ancă din Moscova ,i2 *oosindu!se de
puterea
suma deui teepatică2
o sută de mii să
deridice
ru(e3prin
Iată*raudă
ce s!a de a g'i,eu
"ntâmpat3 (ăncii s!a
Messing a care e era a
pre$entat compet
g'i,eunecunoscut
cu o *oaie
de 'ârtie ruptă din carnetu său2 a desc'is servieta ,i a pus!o pe te7g'ea2 ordonând menta
casieruui să!i dea enorma sumă de (ani3 1ătrânu casier a desc'is casa de (ani ,i a numărat o
sută de mii de ru(e ui Messing2 care i!a (ăgat "n servietă ,i a pecat3 +!a "ntors cu cei doi
*uncţionari desemnaţi de +tain ce tre(uiau să supraveg'e$e e)perienţa ,i i!a dat (anii ui +tain3
Vă$ând puterea e)traordinar de mare a ui Messing2 +tain i!a cerut un ucru ce părea imposi(i
de reai$at3 E a *ost pus "ntr!un automo(i ,i dus "n Premin2 dând ordin pa$ei să nu ase pe
nimeni să pece3 ;Am e*ectuat această pro(ă *ără di*icutate=2 a spus Messing3 Atunci +tain !a
mai supus a o pro(ă6 i!a spus să pătrundă "n (irou ui de a re,edinţa de vară de a Puntsovo
aceasta ec'ivaa cu pătrunderea "n (anca de a .ort!Pno) ,i să *ure auru +tateo r &nite3 #e,i
ocuinţa ui +tain era pă$ită cu stră,nicie de cea mai *ormida(iă gardă personaă2 Messing ,i!a
*ăcut apariţia "n *aţa (irouui ui +tain3 Acesta a "ntre(at6 ;Cum ai putut să pătrun$i aici%=
Messing a e)picat6 ;8e!am sugerat teepatic ceor care vă pă$esc că sunt 1eria3 4e ângă *iecare
gardian2 spuneam "n gând6 sunt 1eria2 sunt 1eria=3 1eria era ,e*u poiţiei secrete sovietice2 un
musa*ir o(i,nuit a viei ui +tain3
Şi iată o e)perienţă care con*irmă pre$enţa spirituui ,i *enomenu de desprindere a
acestuia3 Pamensi "i transmite de a Moscova ui Nioaev a 8eningrad un mesa7 teepatic2
prin care "i descrie că "n *aţa ui are un (oc3 Nioaev interceptea$ă gându transmis teepatic
prin care i se descria imaginea unui (oc2 dar2 "n pus2 consemnea$ă ceea ce e)ista ,i "n spatee
(ocuui2 ceea ce Pamensi nu putea vedea3 E)picaţie6 corpu astra a ui Nioaev s!a desprins
de corpu *i$ic ,i vita ,i s!a depasat a *aţa ocuui2 vă$ând cu vederea spirituaă ceea ce era "n
spatee (ocuui3
Messing spunea că gândurie oamenior "i apar su( *ormă de imagini3 ;Când am oc'ii
acoperiţi2 poveste,te Messing2 activităţie teepatice sunt mut mai u,urate=3 Iată de ce cei ce se
iniţia$ă
-ot"n"ntainee ceruui
aceea,i pre*eră
idee am să steaun
să descriu "n at
ocuri
ca$3cât
&nmai i$oate2
$iarist singuratice3
i!a sugerat menta ui Messing să
descopere ocu unde e pus un e)empar a revistei Ogonio= ,i să o desc'idă a pagina unde era
un portret a ui 8enin2 apoi să!i spună dacă imaginea ce! repre$enta pe 8enin era o reproducere
după o pictură sau era *otogra*ia unui actor care interpreta rou ui 8enin3 Cu oc'ii "nc'i,i2
Messing i!a adus revista soicitată2 a desc'is!o a pagina indicată2 unde era un portret srcina2

D
a,a cum preci$a Messing3
>n anu /KDJ2 Messing a pre$is "ntr!un discurs a Moscova că2 de,i +tain ,i Qiter *ăcuseră
un tratat de neagresiune2 "ntr!o $i tancurie sovieticior vor circua pe stră$ie 1erinuui3 #e
asemenea2 a mai pre$is că ră$(oiu se va s*âr,i "n mai /KDF3 Am(ee evenimente au *ost
con*irmate de istorie3
Eectroence*aograma arată că omu are următoaree *orme de unde cere(rae6
! unde a*a cu opt!doispre$ece cicuri pe secundă2 pe care e "ntânim "n stare de reverie sau
de rea)are 9cu oc'ii "nc'i,i:
! unde (eta cu treispre$ece!două$eci ,i două cicuri pe secundă2 pe care e "ntânim "n
activitatea mentaă intensă
! unde deta cu unu!două cicuri pe secundă2 pe care e avem "n timpu somnuui adânc3
>n teepatie2 au ro undee a*a3
4ercepţia undeor teepatice se *ace mai "ntâi "n su(con,tient ,i după aceea su(con,tientu
in*ormea$ă scoarţa cere(raă3 Aceasta ne arată că interceptarea gândurior2 deci a spirituui2 se
*ace a niveu structurior nervoase su(con,tiente2 unde ee sunt "nţeese2 decodi*icate ,i trimise
con,tientuui3 Creieru ui Nioaev producea unde "nainte ca mesa7u să devină con,tient3

MAGIA
Magia era *oarte cunoscută ,i practicată "n Antic'itate2 atât a asiro!(a(ionieni2 cât ,i a
*enicieni ,i egipteni3 Ce este de *apt magia% Este o transmitere a unui mesa7 teepatic2 *ie "n scop
(ene*ic 9mai rar: ! a,a!$isa magie a(ă ! *ie "n scop rău ! magia neagră sau mae*ică3 Am vă$ut
"n capitou precedent cum gândurie (une sau ree se pot transmite a distanţă2 unde sunt
interceptate "n mod incon,tient a niveu structurior su(corticae 9su(stanţa reticuară:3 Aceasta
e decodi*ică ,i transmite un mesa7 pentru e)ecutarea or2 c'iar dacă sunt "n de*avoarea corpuui
*i$ic3 Aceasta2 pentru că su(con,tientu răspunde a mesa7u teepatic reacţionând după sc'eme
pe care e cunoa,tem din e)perienţe de ani de $ie3 Iată un e)empu6 unui om a*at "n transă
'ipnotică i se sugerea$ă că pe (raţu ui se pune un *ier ro,u3 #e,i "n oc de *ier ro,u se pune un
creion oarecare2 a ocu atingerii cu creionu se produce o arsură2 aceasta pentru că
su(con,tientu are o imagine a ceea ce i s!a *ăcut atădată2 "n ată viaţă2 atunci când "ntr!adevăr
pe corpu *i$ic s!a pus un *ier ro,u3 At*e spus2 nu cuvântu este acea care in*uenţea$ă
su(con,tientu2 ci motivaţia a*ectivă a gânduui3 &n om 'ipnoti$at răspunde "n acea,i *e2
indi*erent
o "nţeege2dacă i se spune
ci gându2 prin mesa7
imaginie menta
mentae caresau
se mesa7 ver(a2
transmit3 pentru că su(con,tientu
+u(con,tientu are o matricenudeim(a
*uncţionare pentru *iecare in*ormaţie mentaă2 reacţionând ca "n ca$u de *a$ă2 e practic
"n,eându!se3 Iată un e)empu "n acest sens6 un ucrător de a caea *erată este "nc'is din
"ntâmpare "ntr!un vagon *rigori*ic3 E ",i scrie pe pereţii vagonuui sen$aţiie produse de *rig2 de
degeraturi2 de semicon,tienţă2 după care este găsit mort3 +pre surprinderea generaă2 a
desc'iderea vagonuui2 s!a constatat că vagonu *rigori*ic nu *uncţiona2 era de*ect2 iar
temperatura din interior era de treispre$ece!paispre$ece grade3 Iată cum autosugestia2 a gându
că "n vagon este o temperatură *oarte 7oasă2 a *ost "nţeeasă ca atare de su(con,tient2 care a
produs "n corpu *i$ic "ng'eţarea ! pentru că "n ate trăiri anterioare spiritu omuui respectiv2
su(con,tientu ui2 trăise un ast*e de eveniment3
+ugestia ,i autosugestia au o mare importanţă asupra organismuui3 +punându!i mereu unui
om că este (onav2 c'iar dacă este per*ect sănătos2 e "ntr!adevăr se va "m(onăvi3 Acea,i e*ect "
are ,i autosugestia3 >n toată practica mea de c'irurg de mai (ine de trei$eci de ani2 niciodată nu
am operat un (onav care să!mi *i spus "nainte de operaţie să nu! opere$ că e moare2
cunoscându!se nenumărate ca$uri când2 "ntr!adevăr2 (onavii ;s!au ţinut de cuvânt=3 Aceasta se
"ntâmpă tot prin *enomenu de autosugestie3
8egat de aceasta2 se poate cita practica avansată din oga2 când prin autosugestie se poate

DK
modi*ica temperatura corpuui2 se poate modi*ica presiunea sangvină2 se provoacă o temperatură
mai mare pe o parte a corpuui decât pe ceaată2 sau pur ,i simpu oginii pot intra "ntr!o stare
de moarte aparentă2 când tensiunea arteriaă scade a $ero2 pusu dispare2 respiraţia "ncetea$ă
mai mut c'iar2 pot *i "ngropaţi ,i a data *i)ată sunt de$gropaţi ,i revin a viaţă3
MAGIA NEAGRĂ
4rin magia neagră se sugerea$ă de a distanţă o (oaă su(ită a organismuui căruia i se
adresea$ă2
Acesta estemesa7u teepatic este
e*ectu vră7itoriei interceptat
practicată de ce căruia
de mediumi cu marii seputeri
transmite ,i acesta moare su(it3
teepatice3
Magia constrânge *orţee spirituae să *acă ceea ce doresc oamenii2 pe când reigia *ace
ape a (unăvoinţa or2 se roagă de ee2 e o*eră o*rande2 e adoră2 e eogia$ă3
Reigia este un act de renunţare2 de a(dicare2 resemnare ,i supunere3 Ea se (a$ea$ă pe
principiu ;crede ,i nu cerceta=3 Aceasta este deose(irea "ntre magia a(ă ,i reigie3
Magia neagră se asocia$ă cu *orţee răuui2 adică cee satanice2 "mpotriva *orţeor (ineui3
>n umea antică2 vră7itoru sau *ermecătoru era un om de va$ă ce *ăcea parte din antura7u
regeui3
&nee reigii condamnă magia ,i uptă "mpotriva ei3 #e pidă2 "n 4aestina2 evreii
inter$iceau cu desăvâr,ire magia dacă erau descoperiţi2 vră7itorii erau omorâţi cu pietre3 Cât
prive,te actu magiei2 tre(uie să *acem o distincţie "ntre su(stratu pe care " e)ercită acţiunea
magică ,i te'nica sau rituau magic propriu!$is3 Ast*e2 su(stratu care poate *i supus in*uenţei
magiei poate *i6
! *iinţa sau o(iectu de *ermecat2 de vră7it2 sau o parte a sa2 sau un o(iect2 sau o porţiune
din păru sau ung'iie omuui
! su(stratu poate *i su(stituit2 adică simiar cu *iinţa omuui de e)empu6 ungimea um(rei
omuui sau o păpu,ă de ceară
! poate *i un su(stitut sim(oic2 cum ar *i căma,a sau at o(iect de en7erie a omuui
respectiv3
Rituau actuui magic se poate *ace prin acţiuni reae2 adică se "mpântă un cuţit rea "n
păpu,a de vră7it3 Este acţiunea numită identi$ă, sau poate *i o acţiune similară acţiunii reae2 "n
care ca$ se "mpântă un cui2 o a,c'ie2 un ac "n păpu,a de ceară2 sau2 pur ,i simpu2 poate *i o
acţiune simboli$ă6 se sparge un vas care ar repre$enta capu omuui ce tre(uie vră7it3 Ştim că
*enicienii *ăceau *armece2 căci Isa(ea care era *eniciană2 *iica regeui +idonuui2 Et(aa2 *ăcea
vră7itorie2 cum "i spunea Ie'u regeui ui Israe ! Ioram3
#e asemenea2 din istorie mai ,tim că ,i Ceopatra "i *ăcea *armece ui Marc Antoniu3 A,a
se e)pică *aptu că acesta a renunţat a un imperiu *ugind din upta de a Actium3
Cum poate acţiona magia% Mesa7u teepatic2 adică gândirea vră7itoruui2 este interceptat "n
mod incon,tient de omu căruia i se adresea$ă a niveu su(con,tientuui acestuia2 adică spiritu
ui3 +u(con,tientu "nţeege gândirea2 "nţeege acţiunea gânduui respectiv ,i determină "n
organism ordinu pentru e)ecutarea ui3
Am vă$ut că "n stare de 'ipno$ă2 prin sugestie2 comunicând direct cu su(con,tientu care
scapă de su( cen$ura con,tientuui2 se pot o(ţine e*ecte (une sau ree asupra corpuui nostru3
Am vă$ut că se pot produce e*ecte care nu sunt "n concordanţă cu e)citaţia e)ternă speci*ică
e*ectuui produs ! se sugerea$ă că se atinge corpu cu *ier incandescent ,i a ocu de contact
apare o arsură pro*undă2 de,i "n reaitate corpu a *ost atins cu un o(iect a temperatura o(i,nuită
a camerei3
>n stare
am vă$ut de 'ipno$ă2
o cri$ă de astm se(ron,ic
pot produce
cu ceedi*erite simptome aeaspecte2
mai caracteristice unor a*ecţiuni
produsăsau
prin(oi3 4ersona2
sugestie
'ipnotică ,i2 de asemenea2 o cri$ă de epiepsie cu simptomatoogia cunoscută prin sugerarea
trecerii unui cui prin regiunea temporaă2 de,i "n reaitate această regiune se atinsese numai cu
vâr*u unui deget3
#acă prin 'ipno$ă se produc aceste *enomene2 *oosind im(a7u care se transmite

FJ
su(con,tientuui su( *ormă de imagini di*erite2 "n teepatie acea,i *enomen este produs prin
mesa7 menta3
Ast*e că aceste reacţii se produc indi*erent de naţionaitatea ,i im(a pe care o are ce care
este emiţător teepatic3 Aceasta "nseamnă că gându2 *ormă a spirituui nostru2 este interceptat ,i
decodi*icat "n su(con,tient3 4e de ată parte2 dacă su(con,tientu reacţionea$ă e)act a mesa7u
menta2 a,a cum e " ,tie2 "nseamnă că e are un mod de a reacţiona cunoscut2 o motivaţie
a*ectivă a *iecare in*ormaţie mentaă2 o matrice de răspuns a orice in*ormaţie mentaă3 #ar de
unde poate avea su(con,tientu acest mode de răspuns a mesa7u trimis2 "ntrucât2 "n decursu
unei perioade determinate de timp2 este posi(i ca un om să nu *ie ars niciodată3 Atunci de unde
,tie su(con,tientu că un corp incandescent "i poate produce arsura% Acest *apt demonstrea$ă cât
se poate de convingător că răspunsu a acest stimu " are din trăiri anterioare acestei vieţi2 pe
care e!a "nmaga$inat ,i a care ,tie cum să răspundă3 Acest *enomen stă a (a$a magiei3 A,a se
e)pică modu cum se poate "m(onăvi un om2 su( in*uenţa magiei negre prin teepatie3 +e
produc2 ast*e2 atât (oi organice cât ,i (oi psi'ice3 +e poate spune că "n su(con,tient este
programat destinu nostru3 4rin sugestie ,i autosugestie2 comunicăm su(con,tientuui anumite
idei2 anumite gânduri ,i organismu nostru reacţionea$ă "n consecinţă3 Activitatea
su(con,tientuui prin sugestii mentae (une ! aceasta este c'eia succesuui "n activitatea noastră3
Este cunoscut *aptu că su(con,tientu este ce mai (ine in*uenţat "n stare de con,tientă
crepuscuară2 "n starea a*a a undeor cere(rae2 precum ,i "n stare de somn2 când corpu astra
părăse,te corpu *i$ic ,i eteric2 păstrând numai o egătură printr!un cordon om(iica3
dăm oAnumite
misiunere$utate e o(ţinem
de reai$at programând
,i e o va su(con,tientu
reai$a devenind să ucre$e "nainte
apoi con,tienti$ată de astării
"n timpu adormi2
de "i
veg'e3 Acest *enomen era cunoscut "n Antic'itate3 +e ,tie că2 "n timp ce Ae)andru Macedon era
(onav ,i se găsea a 1a(ion2 (oaă care de at*e i!a produs moartea2 medicii ui2 nereu,ind să!i
găsească eacu2 au recurs a trimiterea a doi generai din armata sa2 cărora seara i s!a dat din
pin să mănânce2 "n tempu $euui Mardu2 ca "n timpu somnuui să vise$e tratamentu ce ar *i
tre(uit să i! *acă ui Ae)andru Macedon3
4e timpu nopţii2 su(con,tientu ",i continuă activitatea3 Ast*e2 se cunoa,te că "n timpu
somnuui i s!a reveat con*iguraţia atomuui ui Nies 1o'r2 structura (en$enuui ui Peaue2
sistemu periodic a eementeor ui Mendeeev2 o ată variantă a ?enriadei ui Votaire ,i mute
ate e)empe3
+ediu su(con,tientuui se a*ă "n structurie nervoase ae trunc'iuui cere(ra2 poate a
niveu su(stanţei reticuare2 poate "n 'ipotaamus3 Ce ce se opune su(con,tientuui de a deveni
con,tient este corpu eteric2 care se interpune "ntre corpu astra ,i corpu *i$ic3 Numai după ce
corpu astra este desprins2 este scos "n a*ara corpuui eteric2 putem comunica cu su(con,tientu2
"n su(con,tient sunt "nmaga$inate toate cuno,tinţee noastre2 atât din viaţa actuaă2 cât ,i din ate
vieţi anterioare3
4e seama su(con,tientuui s!au pus eementee cristai$ate ae con,tiinţei stinse2
automatismee psi'ice *i)ate prin repetiţie2 monta7ee inteectuae re*ectate2 aspectee de
deprindere ,i de memorie potenţiae2 compe)ee sen$oriae necon,tiente2 precum ,i deprinderie
de orice *e2 atât (une cât ,i ree3 4utem spune că su(con,tientu este un ansam(u de
servomecanisme ae con,tientuui2 o re$ervă de in*ormaţii ,i operaţii decan,ate prin re$onanţă
din care se constituie stărie de con,tiinţă2 *iind un su(sistem mediator care *ace parte din Eu3
+u(con,tientu deţine "n pro*un$imie sae atente souţiie a toate pro(emee care ne *rământă2
e e re$ovă "n *uncţie de "ncrederea pe care o avem "n e3 #acă "i spunem *erm să te scoae a
,ase dimineaţa
scăpa ,i egândurior
de acţiunie ne va scua3 Orice
sae2 căcigând a tău va produce
su(con,tientu a mai e*ecte "n su(con,tient3
trăit in*uenţee acestorOmu nu va
gânduri ,i
va reacţiona producând e*ectu acestora3 Aici ar *i e)picaţia e*ectuui rău pe care " produce
(estemu3 8egea *undamentaă a vieţii este "ncrederea "n sine3 +ă nu cre$i niciodată că cineva
sau ceva "ţi poate *ace rău2 căci tot ceea ce gânde,ti intens ,i cre$i *erm că se va "ntâmpa se va
reai$a numai datorită convingerii tae2 cu ate cuvinte2 ;de ceea ce ţi!e *rică nu scapi=3 Eimină

F/
orice *rică2 *iindcă o *iinţă temătoare este o *iinţă sa(ă2 iar o *iinţă sa(ă este un perico nu
numai pentru sine2 ci ,i pentru "ntreaga am(ianţă "n care trăie,te3 Credinţa atotputernică "n
*orţee proprii este acea "ncredere pro*undă2 intens resimţită2 "n supremu adevăr a(sout2 pre$ent
"n om ca scânteie divină3 +u(con,tientu este un servitor credincios care este su(ordonat ,i nu
discută "n contradictoriu3 E acceptă "n mod necondiţionat tot ceea ce mentau tău con,tient
gânde,te3 Mentau con,tient este2 cu ate cuvinte2 pa$nicu căii de acces spre su(con,tient3 Rou
său este acea de a nu *ace să a7ungă a su(con,tient idei *ase2 convingeri perverse sau gânduri
negative3 #acă mentau con,tient acţionea$ă cu adevărat ,i crede *erm2 su(con,tientu va
accepta imediat ,i va căuta să reai$e$e dând viaţă ,i e)presie ideii sau gânduui imprimate "n e3
Gându2 sau ideea2 este sămânţa pe care su(con,tientu o va 'răni ,i va *ace să apară2 mai
devreme sau mai târ$iu2 ,i *ructu3 +u(con,tientu controea$ă toate *uncţiie vitae ae corpuui3
E cunoa,te de7a răspunsurie ,i souţiie a toate pro(emee e)istente2 dar nu va a7uta e*icient
decât dacă va *i soicitat "n acest sens3
Nu căuta să "nţeegi pentru a crede2 ci crede pentru a "nţeege3 #acă nu vei crede2 nu vei
reu,i să "nţeegi3 #in potenţiau cere(ra gigantic cu care a *ost "n$estrat2 omu nu *oose,te
decât DS2 restu rămâne neutrai$at "n stare atentă3 4rin gândire *ermă2 dinamică2 poţi *ace să
crească e)traordinar acest procent2 devii *oarte puternic când ai o idee *i)ă2 dar 7ustă3
Vindecărie sau "m(onăvirie transmise teepatic2 prin sugestie sau autosugestie2 sunt datorate
dinami$ării adecvate a su(con,tientuui3
Modaitatea cea mai u,oară ,i "n acea,i timp cea mai e*icientă de a genera un gând sau o
idee estecăsătuo oimagine$i2
cu toate să cu
ve$i numai o vi$uai$e$i
oc'ii minţii3menta2
O mintecâtprecisă
mai desvaorea$ă
cu putinţă2
câtcao sută
,i cum
de ar *i "n *aţa ta2
cuvinte3
Atunci când voinţa este su*icient de puternică2 imaginaţia va *i mereu controată ,i nu va
putea re$uta con*ictu dintre ee3
Ce mai propice moment natura pentru a dinami$a ,i impregna su(con,tientu prin
intermediu unei idei sau unei imagini este trecerea de a veg'e a somn2 a,a!numita stare
negativă2 când egătura cu su(con,tientu se *ace spontan ,i "n mod optim3 +u(con,tientu este
s*era de ape a memoriei2 "n e sunt "nregistrate toate e)perienţee avute atât "n viaţa pre$entă cât
,i "n ate e)istenţe anterioare3
#acă ceui căruia "i imagine$i "n mod eronat că are de*ecte sau vicii este o *iinţă sa(ă2 e
va *i in*uenţat teepatic de ceea ce tu gânde,ti cu putere ,i va avea tendinţa de a se ăsa modeat
"n s*era su(con,tientuui său de ideie tae2 trans*ormându!se "n con*ormitate cu gându tău3 Este
e*ectu teepatic a magiei3 #ore,te atcuiva numai ce "ţi dore,ti ţie ,i vei constata o
considera(iă sc'im(are "n (ine2 atât "n propria ta e)istenţă2 cât ,i "n starea generaă a aceuia pe
care ast*e !ai a7utat3 +u(con,tientu tău2 ca parte a spirituui2 este mereu acea,i ,i nu
"m(ătrâne,te niciodată2 e este "n a*ara timpuui ,i de aceea este considerat etern3
Cu cât vom reu,i mai (ine să ne concentrăm gândurie doar pe un singur ucru "nainte de
cucare2 cu atât mai sigură va *i reu,ita noastră3 Iată o "mpre7urare "n care "n timpu somnuui s!a
reai$at re$ovarea unui ca$ interesant6 un casier a dat o sumă importantă de (ani unei persoane2
uitând să o opere$e "n registru ui3 8a un contro care i s!a *ăcut după nouă uni2 s!a găsit
această ipsă2 care i!a *ost imputată3 4reocupat de acest gând2 că nu!,i amintea persoana căreia "i
dăduse (anii2 "ntr!o seară "nainte de a adormi2 s!a gândit intens a acesta3 >n timpu somnuui2 a
visat persoana căreia "i dăduse (anii ,i a doua $i2 amintindu!,i visu2 s!a dus a persoana
respectivă ,i a uat (anii3
&n medic pe nume Magnenus scria "n cartea Detaba$o că2 "nainte de a adormi2 "ntotdeauna
se gândea a
maadiior or3(onavii ui2 pentru ca2 "n vis2 să cunoască modu de re$ovare ,i de tratament a
4rin autosugestie2 persoaneor "n e)ta$ reigios2 care se gândeau *oarte intens a su*erinţee
cruci*icării ui "sus2 e apăreau răni sângerânde pe mâini ,i pe picioare2 e)act "n ocurie ce erau
"n*ăţi,ate pe icoane3 #e e)empu2 ţăranca 8oise 8ăţeau3 -ot un e*ect a sugestiei ,i
sugesti(iităţii este a,a!numitu e*ect ;pace(o=3 +ugestionând (onavuui că i se dă un

F@
medicament e)traordinar2 se o(ţin ast*e re$utate e)traordinar de (une2 de,i "n reaitate "i
administrăm un medicament oarecare3
Magia se poate e*ectua "n mai mute *euri6 prin acţiunea magnetismuui2 adică *oosind
e*uviie emanate de corpu uman2 ,i anume de corpu eteric2 ,i eectromagnetismuui2 pe care "
interceptăm cu gându nostru ,i care va produce e*ectu magiei atunci când va veni "n contact cu
persoana căreia i se adresea$ă gându magic2 "n acest scop se *oosesc o(iecte de a persoana
respectivă2 care sunt "m(i(ate de corpu eteric respectiv6 'aine2 cămă,i2 (atiste2 picături de
sânge2 ung'ii2 păr2 sânge menstrua2 spermă3
Magia cuprinde două părţi6 e#oterism!l ,i ezoterism!l*
E)oterismu este acea parte a magiei care se poate scrie ,i poate a7unge să *ie ,tiută de
oricine su( *ormă de sim(ouri ,i para(oe3 E$oterismu cuprinde acea parte a magiei care nu se
poate arăta decât iniţiaţior ,i care cuprinde *ioso*ia sim(ourior ,i para(oeor3 Magia este
cunoscută "ncă din Antic'itate3 Ast*e2 piramidee egiptene au o semni*icaţie magică2 ee au a
(a$ă un pătrat care corespunde ceor patru puncte cardinae2 ceor patru anotimpuri2 tetragramei
magice2 c'eia coaternaruui ,i tarotuui2 sim(ouri ce e găsim "n cee patru e)tremităţi ae crucii
cre,tinismuui3
.iecare *aţă a piramidei are trei aturi care corespund ceor trei eemente ae
macrocosmosuui ,i pe care e găsim sim(oi$ate ,i "n cre,tinism prin -ată2 .iu ,i +*ântu #u'3
Cee trei aturi ae *iecărei *eţe "nmuţite cu patru2 număru *eţeor2 ne dau număru /@2 număr ce
este ega cu douăspre$ece ore ce compun o $i2 douăspre$ece ore ce compun noaptea3
#ouăspre$ece
avut Israe etc3 sunt unie anuui2
Aran7amentu douăspre$ece
piramideor ne aratăsunt
că semnee $odiacuui2sunt
aceste monumente douăspre$ece tri(uri
sim(oice ,i că eea
au un "nţees e$oteric3 &n at monument magic este +*in)u e repre$intă un (ou cu cap de om2
cu două aripi de vutur ,i a picioaree din *aţă cu două g'eare de ei3 E repre$intă cee patru
devi$e ae magiei6 a voi2 a ,ti2 a tăcea ,i a "ndră$ni3 Voinţa este repre$entată de g'earee euui2
,tiinţa de capu omuui2 tăcerea prin corpu de (ou ,i "ndră$neaa prin aripie de vutur3
Magia se poate practica ,i cu saiva unui om3 Ast*e2 misionaru Garcia spunea că "n
Insuee Marc'i$e 9Oceania:2 un vră7itor putea deveni stăpânu corpuui ,i spirituui oricui dacă
ua o cantitate din saiva cuiva2 pe care o păstra "ntr!o *run$ă de ar(ore3
>n C'ina2 dacă un 'oţ dispare de a ocu *aptei ,i se găsesc urmee de picioare2 se c'eamă
un preot2 care după ce *ace o rugăciune ,i strope,te cu sânge de câine urmee picioareor2 "n*ige
un cui de emn "n acea urmă2 ceea ce produce o mare durere 'oţuui2 durere care " determină să
se re"ntoarcă ! at*e nu se poate ei(era de durerea *i$ică cau$ată de vră7itorie3
+unt citate ca$uri "n care "n unee ţări e*ectee vră7itoriei se produc prin intermediu unor
statuete sau a unor vieţuitoare care ",i au săa,u "n pământ6 (roa,te2 ,opâre2 care se
magneti$ea$ă dându!i!se numee persoanei ce urmea$ă a *i vră7ită ,i care apoi sunt pasate "n
*aţa *ocuui spre a se topi sau a muri2 ,i ast*e persoana către care este "ndreptată vră7itoria va
muri "ncetu cu "ncetu2 "n ate ţări2 vră7itorii *oosesc simpe o(iecte care au aparţinut ceui ce
urmea$ă a *i vră7it2 de e)empu2 pe 'aine etc32 pe care e e)pun "n *aţa *ocuui2 iar persoana
vră7ită se va topi din picioare "ntocmai ca grăsimea3 A,adar2 practicie magiei cuprind doi
*actori6 voinţa vră7itoruui de a se impune de a distanţă asupra persoanei vră7ite ,i "ntre(uinţarea
unor o(iecte care au *ost "n contact cu persoana vră7ită2 "n această situaţie2 e*ectu se produce
printr!o programare ce să dă corpuui eteric ce se găse,te pe o(iectee magnetice ,i care atunci
când vor veni "n contact cu persoana "i va capta su(con,tientu acesteia3
Cooneu A(ert de Roc'as a arătat că materiie grase2 ceara2 păcie *otogra*ice pot
"nmaga$ina
asupra e*uviie
corpuui omene,ti
persoanei3 ,i2 ucrând
Ast*e asupraaor2
A3 de Roc'as uatseoo(ţin
pacăe*ecte ca ,i cum
*otogra*ică s!araopera
pe care pus!odirect
"n
contact cu o persoană neadormită 9a cărei corp astra nu era desprins de corp:3 .otogra*ia
o(ţinută nu pre$enta nici o reaţie cu acea persoană3 A doua pacă *otogra*ică a *ost pusă "n
contact cu su(iectu3 #e data aceasta2 adormit ,i cu corpu astra u,or e)teriori$at3 Această
e)perienţă a dat o pro(ă puţin sensi(iă3 >n s*âr,it2 o a treia pacă *otogra*ică a *ost pusă "n

F
aparat2 după ce mai "ntâi a *ost pusă "n contact cu su(iectu a cărui corp astra a *ost (ine
e)teriori$at 9prin 'ipno$ă:3 +!a o(ţinut o *otogra*ie ce pre$enta cee mai curioase caractere6
imediat ce operatoru atingea imaginea2 su(iectu se simţea atins "n momentu când operatoru a
$gâriat cu un ac stratu unde paca repre$enta mâna2 su(iectu a e,inat2 iar când a *ost de,teptat
din acest e,in2 s!a constatat că epiderma su(iectuui pre$enta două semne de $gârietură
corespun$ând ocuui unde a *ost $gâriată paca3
>n a*ară de *oosirea magnetismuui2 ce are a (a$ă *oosirea corpuui eteric2 magia se mai
poate e*ectua prin teepatie2 acţionând prin mesa7 menta 9gândire: de a distanţă asupra
su(con,tientuui ceui ce urmea$ă a *i vră7it2 "n acest ca$2 magicianu acţionea$ă prin corpu său
astra ,i2 su(ordonând con,tientu ceui ce urmea$ă a *i vră7it2 "i provoacă di*erite (oi sau c'iar
moartea3 4rin teepatie2 de e)empu2 se poate comanda unui om să nu doarmă sau să *ie "ntr!o
permanentă stare de agitaţie2 sau pur ,i simpu să i se suprime orientarea "n spaţiu2 producându!i
o 'aucinaţie a simţuui "n spaţiu ,i o de$orientare "n mers2 sau să poată să reacţione$e de a,a
manieră2 "ncât persoana să cadă 7os sau să *ie "mpinsă a sinucidere3
A treia *ormă a magiei 9negre:2 cea mai evouată2 o *ormea$ă a,a!numitee con7uraţii3
+u( numee de con7uraţie se "nţeege acţiunea magiei cu a7utoru căreia omu poate *ace cu
*orţa ca un spirit a unui mort să i se su(ordone$e ,i să e)ecute toate acţiunie cerute3 >n această
situaţie este un *e de spiritism cu *enomene de materiai$are a spiriteor diavoare 9satanice:3 >n
acest scop2 vră7itoru2 "nainte de a se apuca de această acţiune2 ",i curăţă corpu ,i su*etu prin
spăaturi2 post ,i rugăciuni3 Când a a7uns "n stadiu de a "ncepe acţiunea magică2 e descrie un
cerc "n 7uru
7umătate său cu(ine
,i *oarte cretăconturat3
s*inţită sau căr(une
Creta s*inţităs*inţit2
este odiametru
cretă carecercuui
a stat *iind de un
su( *aţa de metru
masă ,i
care
acoperă ataru "n timpu iturg'iei2 iar căr(unee s*inţit este un căr(une *ăcut din emn de cruce
s*inţită3 4entru aceasta se ia emn din cimitir de a o cruce ,i2 "ntr!o dimineaţă2 "n timp ce a
(iserică se *ace iturg'ia2 se aprinde acasă un *oc de emne2 "n care se arde ,i (ucata de emn
uată de a cruce ,i care tre(uie să devină căr(une2 "n interioru acestui cerc2 e este a adăpost de
acţiunea dăunătoare2 de acţiunea pe care ar putea să i!o provoace spiritee ce e invocă3
+ituat "n acest cerc2 magicianu se concentrea$ă cu privirea "ntr!un singur punct din spaţiu2
*oosind pentru aceasta (ag'eta magică3 A7uns "ntr!o stare de semitransă2 e c'eamă spiritee
prin anumite cuvinte3 Acţiunea magică se des*ă,oară de această dată cu a7utoru spiriteor i(ere
din umea invi$i(iă2 ,i anume cu spiritee in*erioare2 numite ,i diavoare sau spirite arvate3 O
dată apărută acţiunea acestor spirite "n timpu acestor con7uraţii2 ea poate *i dăunătoare c'iar
magicianuui3 Ast*e2 ca precauţie2 acesta se "narmea$ă cu un cuţit cu vâr*u ascuţit2 cu a7utoru
căruia e retrage *orţa psi'ică2 pusă a dispo$iţia spiriteor c'emate3 Magicianu nu va ie,i din
cerc "n timpu ,edinţei2 at*e *iind "n prime7die de moarte3 E va o*eri drept răspată a serviciior
cerute un ucru pe care " va arunca a*ară din cerc2 având "nsă gri7ă ca acest o(iect să nu *ie "n
atingere cu corpu său3 Ce mai adesea2 aruncă a*ară un (an pe care " scoate din (u$unar3 >n
acest *e de magie se apeea$ă2 deci2 a spiritee morţior care a rându or2 prin in*uenţă
teepatică2 intră "n contact cu su(con,tientu ceui ce urmea$ă a *i vră7it3
>n practicie magice2 se "ntre(uinţea$ă di*erite par*umuri ca de6 mosc2 tămâie ,i smirnă3
Aceste practici sunt *oosite ,i de (iserică2 unde se arde tămâie2 smirnă ,i se *ac rugăciuni prin
di*erite cântări care au drept scop ridicarea astrauui către s*era divină3 C'iar su7(a din (iserică
cuprinde o serie de practici ae vec'ii magii2 mai mut sau mai puţin trans*ormată2 numai su7(a
+*intei 8iturg'ii a rămas aceea,i ca a vec'ii magi ai tempeor egiptene3
8iturg'ia cuprinde "n sine trei părţi6 preparaţia2 care "ncepe de a consacrarea pâinii2
consacraţiunea
>n ,i concu$iunea2
prima parte2 preotu2 imagineacare "ncepe de a comunicarea
microcosmosuui2 după ce s!apreotuui
mărturisit2până a s*âr,itu
se o*eră su7(ei3
drept victimă
e)piatoare2 "n numee credincio,ior pre$enţi2 e ridică ast*e su*etee credincio,ior drept 7ert*a
către #umne$eu ,i "nc'eie o*erind drept semn vi$i(i de sacri*iciu ceea ce natura a *ăcut ce mai
(un6 pâinea ,i vinu3
4âinea din care se *ace ana*ura se o*eră ,i ea su( *ormă sim(oică2 "n momentu când

FD
preotu s*inţe,te pâinea ,i vinu2 curentu *uidic ",i sc'im(ă direcţia2 puterea ui #umne$eu
co(oară din eter pentru a se uni cu materia sacri*iciuui2 pâinea ,i vinu3 4âinea devine carnea
sim(oică a .iuui ,i vinu devine sângee ceui co(orât din cer către pământ3 Este o evocare a
"ncarnării spirituui universa "n .ecioara Maria3 Acesta este momentu când preotu comunică
*aptu că *orţa divină s!a "ncorporat "n sine2 semni*icând deci unirea ui #umne$eu cu omu3
4reotu se "ntoarce către credincio,i2 "ntinde mâinie ,i "i (inecuvântea$ă2 unindu!i pe credincio,i
cu receptacuu sim(oic a divinităţii2 ceea ce *igurea$ă printr!un triung'i cu vâr*u "n 7os3
+teaua ui +oomon care este o stea cu ,ase coţuri2 *ormată din două triung'iuri2 unu cu vâr*u
"n sus ,i atu cu vâr*u "n 7os2 ,i care se vede a toate tempee israeite2 sim(oi$ea$ă per*ecta
acţiune ocută a iturg'iei3 8itia cu cinci coţuri repre$intă microcosmosu2 adică pe om3 Cee cu
cinci coţuri repre$intă6 cotu de sus capu2 cee două coţuri din părţie aterae (raţee omuui2
iar ceeate două2 corpu de 7os2 picioaree ui3 8itia cu ,apte coţuri repre$intă macrocosmosu2
adică cee ,apte panete care " *ormea$ă3 8itia cu douăspre$ece coţuri are aceea,i "nsemnătate2
ea repre$intă cee douăspre$ece semne ae $odiacuui3
1ag'eta magică de care am amintit a con7uraţie se con*ecţionea$ă dintr!o creangă de aun
să(atic2 cu (i*urcaţie2 care nu a *ăcut *ruct niciodată3 Ea se taie din pădure dimineaţa2 a
răsăritu soareui2 "n vâr*u ei se pune un cuţit cu ama de oţe3 >n timpu con7uraţiei2 se ordonă
spirituui2 ţinând *urca "n mâna dreaptă "n po$iţie ori$ontaă2 cu *ieru "ntors spre spirit3 >n
cercurie de care am amintit2 se mai ia apă s*inţită ,i (usuioc s*inţit ,i2 de asemenea2 se mai a*ă
o umânare de a 4a,ti2 care este o măsură supimentară de siguranţă ,i care se aprinde atunci
când >n
spiritu
cerc nu
poteste domoit
*i mai mutecupersoane2
a7utoru *urcii3
dar numai magicianu vor(e,te spirituui2 ceiaţi tac2
c'iar dacă sunt "ntre(aţi sau ameninţaţi de demon3 Când demonu cere un ga72 ceea ce se
"ntâmpă mai "ntotdeauna2 nu poţi să! re*u$i2 e,ti c'iar o(igat de a nu! ăsa să pece *ără a!i da
ceva3 Nu tre(uie să consimţi niciodată de a!i da un o(iect e)tras din corpu tău6 păr2 sânge etc3
Nu!i poţi da nici c'iar (atista ta2 căci ea conţine o parte a corpuui eteric a corpuui tău3 Ceea ce
tre(uie *ăcut este să!i arunci un (an peste cerc3 Ga7u tre(uie dat imediat "nainte de a citi *ormua
de ei(erare a spirituui3 #acă demonu dispare "n timpu ,edinţei *ără consimţământu tău2 adică
*ără a!i citi ei(erarea2 se pune *urca magică "n *acără sau se cite,te din nou con7uraţia3 #e
"ndată ce e reapare2 se continuă acţiunea magică2 "n nici un ca$ nu se părăse,te cercu până nu
se cite,te *ormua de ei(erare3
Iată acuma con7uraţia care se *oose,te a c'emarea demonuui6 ;>n numee -atăui2 .iuui
,i a +*ântuui #u'6 *iţi gata a veni toate spiritee3 4rin virtutea ,i puterea regeui nostru ,i prin
cee ,apte coroane ,i anţuri ae regior no,tri2 toate spiritee in*ernuui sunt o(igate de a veni
"naintea mea2 a acestui pentagon sau cerc a ui +oomon2 când eu e voi c'ema3 Veniţi toţi a
ordinee mee pentru a *ace tot ce vă este "n putere când vă voi comanda2 veniţi deci din răsărit2
mia$ă$i2 apus ,i mia$ănoapte3 Vă ordon prin puterea ,i virtutea ceui care este treime2 etern2 care
este #umne$eu nevă$ut2 consu(stanţia2 "ntr!un cuvânt2 care a creat ceru2 marea ,i tot ce este
su( cer3
Vă con7ur ,i vă ordon2 spirite2 toate câte sunteţi2 de a primi această carte2 ca de câte ori o
voi citi sau o va citi atcineva să *ie apro(ată ,i recunoscută "n *ormă ,i vaoare2 ,i voi să apăreţi
"n *ormă omenească atunci când veţi *i c'emate3
>n orice circumstanţă voi nu veţi avea nici un drept asupra corpuui2 su*etuui sau spirituui
cititoruui2 nu veţi *ace nici o nemuţumire aceor care! vor "nsoţi2 *ie prin murmure2 *urtuni2
$gomote2 scandauri2 e$iuni sau neascutare2 pentru a e)ecuta comen$ie sus!$isei cărţi3 Vă
con7urVeţi
de aascuta2
veni "ndată a con7uraţia
veţi servi2 veţi da2*ăcută ,i a e)ecuta
veţi arăta2 *ărătot"ntâr$iere
veţi *ace ce "n
ce vă este este "n ea3 spre serviciu
putinţă
aceora care vă vor ordona2 totu *ără "n,eăciune3 #acă2 din "ntâmpare2 vreunu dintre spiritee
c'emate nu ar putea să vină sau să apară atunci când va *i c'emat2 e va *i o(igat de a trimite pe
atu investit cu puterea sa2 ,i care 7ură soemn de a e)ecuta tot ceea ce cititoru va cere2
con7urându!vă pe toţi2 prin cee mai s*inte nume6 Atotputernicia2 #umne$eu trăitoru2 Eoim2

FF
<a'2 E2 Eo2 -etragrammator2 de a *ace tot ce mi s!a spus3 #acă nu veţi ascuta2 vă condamn de
a merge o mie de ani "n greutăţi ,i pedepse sau dacă vreunu dintre voi nu prime,te o "ntreagă
resemnare după voinţa cititoruui3=
>n *ine2 veţi arunca 'ârtia "n a*ara cercuui ,i cereţi să semne$e3 O dată cu semnătura pusă2
"i veţi arunca un ga7 ,i veţi citi următoaree rânduri6 ;Iată ,edinţa voastră care vă cere de a nu vă
ră$vrăti contra voinţeor noastre ,i care vă ordonă de a vă re"ntoarce a ocurie voastre3 4ace
"ntre voi ,i noi ,i *iţi gata de a reveni de câte ori vă voi c'ema pentru a e)ecuta voinţa mea3=

MAGIE - BLESTEM
E*ectu (estemuui este (inecunoscut3 Gându transmis de cei ce (esteamă este uneori
recepţionat de su(con,tientu ceui căruia i se adresea$ă2 ,i acesta2 răspun$ând a imaginie
sim(o pe care e cunoa,te din e)perienţee vieţior anterioare2 e)ecută mesa7u primit3 Iată un
e)empu devenit *oarte cunoscut6 "n C'i,inău2 a *ost descris ca$u unei *amiii care a murit din
cau$a (estemuui unei ţigănci3 >n /KF2 Ae)andr 1orovsc'i2 o*iţer ,i mare proprietar2 a*ându!
se "n 1asara(ia2 a cumpărat de a o ,atră de ţigani o tânără ţigancă2 pe nume Maria2 de o
*rumuseţe rară2 cu două mii de ru(e2 pe care a adus!o a mo,ia ui3 #upă câtva timp2 1orovsc'i
a părăsit!o3 Ţiganca a venit a curtea (oieruui ,i2 ţipând2 a (estemat6 ;1estem ţie ,i tot
neamuui tău2 să muriţi de moartea de care voi muri ,i eu=3 A doua $i ţiganca a *ost găsită
spân$urată3 8a câtva timp2 1orovsc'i2 pier$ând o sumă mare de (ani2 s!a spân$urat3 .iu ,i apoi
soţia ui s!au sinucis2 iar după aceea aţi trei mem(ri ai *amiiei2 de asemenea2 s!au sinucis3

MAGNETISMUL
.orţa vitaă a corpuui nostru este animată de un curent eectromagnetic3 +e constată că din
corpu omuui iradia$ă o umină "n anumite condiţii3 Acest ucru se poate vedea ,i simţi ! o
umină care "ncon7oară "ntregu corp3 Reic'en(ac' a arătat că această umină nu este decât o
poari$are a su(stanţei ce *ormea$ă corpu vita3
4artea dreaptă a omuui "mpră,tie o umină a(ăstruie2 acesta *iind pou po$itiv2 iar partea
stângă o umină ro,iatică2 acesta *iind pou negativ3 Această iradiere di*eră "n *uncţie de se) ,i
sănătatea corpuui3 Omu (onav va re*ecta ceva "nceţo,at ,i tu(ure2 deci produce un *uid sa(3
Acest *uid se re*ectă ,i este iradiat de toate corpurie organice ,i anorganice3 -ot universu este
pin cu e3 E *ormea$ă su(stanţa *undamentaă2 eteru primordia2 care se găse,te "n spaţiu ,i "n
interioru corpuui nostru2 *iind de o *ormă materiaă necunoscută2 căruia i s!a dat numee de
bio-lasmă* Aceasta este *orţa care animă activitatea ceuară3 Corpu nostru a(soar(e "n
permanenţă acest *uid2 dar " ,i pierde "n permanenţă3 Eectromagnetismu pătrunde "n corp prin
mâna stângă ,i iese prin mâna dreaptă3 4e orice corp punem mâna2 cedăm din *uidu nostru2 *ie
că este un ucru sau *iinţă3
Iradierea din corpu nostru "nspre partea superioară a ui este de cuoare a(ăstruie3 Cu cât
mergem "n 7os2 sau când organismu este (onav2 apare cuoarea ga(enă3 Orice om poate să
intervină pentru a!,i re"mprospăta acest *uid2 dar pentru aceasta tre(uie să perceapă că " pierde3
Această constatare o poate *ace numai dacă de$votă sensi(iităţi *i$ice3 E)istenţa acestui *uid
se poate constata când intrăm (rusc "ntr!o "ncăpere "ntunecată "n care se a*ă un om "n decurs de
câtva timp2 vom o(serva2 "n direcţia "n care se a*ă ace om2 o umină sa(ă2 *os*orescentă2 care
cu timpu ia *orma de om3 .uidu unui corp sănătos poate *i trimis unui corp (onav2 pe care "
poate vindeca2
structură "n ,inatură
spaţiaă se o(servă de
are proprietatea aceasta mai*uid
a capta aescosmic2
pe cristau
de a!dedepo$ita
cuarţ3 Acest crista
,i de a! are o
transmite
corpuui omenesc3 Voinţa2 gândirea ,i puterea de viaţă sunt purtate de acest *uid2 e *iind ce ce
e ve'icuea$ă3 4rin natura sa2 *iind *ormat din eectroni ,i ioni2 acest *uid trece prin orice corp2
*ie e cât de dur3 +e poate magneti$a orice o(iect2 care "n raport cu *enomenee magnetice
imprimate provoacă răspunsu corespun$ător asupra persoanei care " poartă3

FL
Roc'as a modeat o statuetă din ceară2 pe care a magneti$at!o ,i apoi a străpuns!o cu ace3
Adresându!se unei persoane "n stare de somn 'ipnotic2 pe această persoană au apărut "nţepături
e)act pe ocu unde se "nţepase păpu,a3 #eci2 totu a *ost transmis prin in*uenţarea *uiduui
omuui "n starea de somn 'ipnotic2 "nţepând cu acu (raţu drept de pe o *otogra*ie2 a tre$irea
din somnu 'ipnotic2 su(iectu s!a pâns că " doare (raţu drept pe care apăruseră "nţepături ro,ii
,i care corespundeau e)act cu "nţepăturie de pe *otogra*ie ! "n acest ca$2 sugestia ,i autosugestia
*iind e)cuse3
Roc'as a rnagneti$at o pacă de stică cu scopu ca aceasta să producă somn unui su(iect
a*at "n stare de veg'e3 Această pacă de stică a *ost a,e$ată peste *otogra*ia su(iectuui2 care se
a*a proiectată pe un ecran3 +u(iectu se a*a "ntr!o ată cameră "ntr!o discuţie cu o persoană2 iar
"n momentu când păcuţa de stică a *ost a,e$ată peste *otogra*ia su(iectuui2 acesta a ăsat orice
discuţie ,i s!a "ntins pe pat unde a adormit imediat3
.uidu vita2 purtat de eectromagnetism2 se transmite "n specia prin oc'i3 4uterea de
iradiere este in*uenţată de puterea de voinţă ,i de gândire3 Cu cât se concentrea$ă mai mut2 cu
atât transmisia de *uid este mai mare3 .uidu are un caracter a(sout individua6 dacă persoane
di*erite magneti$ea$ă acea,i pa'ar cu apă2 de *iecare dată apa va avea at gust3 4e oameni "i
deose(esc unu de atu *actori trupe,ti ,i su*ete,ti care sunt a (a$a *uiduui pe care " emană
*iecare3 Ce mai des2 *uidu este emanat prin mâini ,i picioare2 a mână "n specia prin primee
trei degete3
Oamenii cu vedere spirituai$ată spun că apa magneti$ată este *os*orescentă ,i *umegândă3
Această
puternicaumină
emanare*os*orescentă
a *uiduui3 se vede "n 7uru capuui a oamenii spirituai$aţi2 ea ne*iind decât
Qristos ,i apostoii săi au pre$entat o puternică in*uenţă *uidică3 Aceasta se putea
transmite c'iar a simpa atingere cu mâna sau printr!o simpă su*are3 .iecare corp materia
iradia$ă "n permanenţă sau are "n permanenţă această iradiere2 care constituie un a doiea corp
de aceea,i *ormă cu primu2 compus din materie mai dură3 >n ca$u magneti$ării prin su*are2
aceasta se *ace de douăspre$ece ori2 iar după o pau$ă se reia3 Magneti$area tre(uie *ăcută "n
a(soută ini,te ,i pace interioară2 "n a(soută armonie ,i2 de o(icei2 a o umină estompată3
Magnetismu se *oose,te atât pentru magia neagră2 cât ,i pentru magia a(ă2 pentru a trata
diver,i (onavi3 Magnetismu este de natură materiaă2 e se poate e*ectua nu numai pe oameni2
ci ,i pe orice o(iect3
4antee (onave e putem in*uenţa prin magnetism2 *acându!e să crească ,i să "n*orească2
"n măsură mai mică sau mai mare2 căci *iecare om dispune de iradieri *uidice3
Oricine poate *oosi această iradiere "n scopu vindecării a ator corpuri3 .iecare om poate
*i tratat de (oaă2 indi*erent de se)3 >n tratamentee prin magneti$are tre(uie mută gri7ă2 căci
*uidu tre(uie re*ăcut3 +unt trei criterii de tratament prin magnetism6
! să ţinem cont de "ntreţinerea poari$ării
! să avem gri7ă să evităm stărie de nervo$itate
! să nu atingem (onavu când acesta su*eră de (oi contagioase3
Nu vom magneti$a niciodată *ără martori3 4entru magneti$are2 magneti$atoru poate *oosi
mi,cărie mâinior sau să atingă cu mâna (onavu acoo unde e nevoie2 eventua să su*e pe
ocu (onav3 Când "ncepe tratamentu2 (onavu tre(uie să stea cu picioaree spre sud ,i cu capu
spre nord3 +e ,tie că curentu cosmic circuă din direcţia sud spre nord2 ,i tre(uie să intre prin
picioare ,i să iasă prin cap3 Apoi ne a,e$ăm "n *aţa (onavuui "n a,a *e ca să!i atingem
genunc'ii cu genunc'ii no,tri3 >i uăm mâinie noastre2 *i)ând degetu mare "n pama ui2 cu
mâna stângă prindem
concentrându!ne2 ,i nemâna ui dreaptă2
imaginăm iar cunostru
că *uidu mânairadia$ă
dreaptă prin
pama ui "n
oc'i2 stângă3
oc'ii >(onavuui2
privim "n oc'i2
apoi
ne ridicăm puţin pe partea dreaptă a (onavuui ,i punem mâna dreaptă pe *runtea ui2 iar mâna
stângă pe cea*a ui2 ,i stăm a,a câteva minute3 Apoi uăm mâna dreaptă de pe *runtea ui ,i o
"ndepărtăm a o distanţă de doi!trei centimetri ,i cu degetee răs*irate descindem "n ungu
corpuui până a genunc'i3 Mâna stângă2 "n tot acest timp2 stă pe cea*a (onavuui3 Am(ee

F
mâini e vom "ndepărta de pe (onav "n acea,i timp2 descriind cu ee un cerc3 8a *iecare "nceput
,i s*âr,it de tratament2 se va *ace o pocnire din degete2 după care mâinie se spaă cu apă ,i se
usucă3 >n egătură cu poaritatea2 se recomandă ca magneti$atoru să ai(ă gri7ă ca mâna stângă să
trate$e partea dreaptă a (onavuui3 4oii de sens contrar se atrag2 iar cei de acea,i sens se
resping3 +patee unui (onav se va trata cu mâinie "ncruci,ate2 "n timpu tratamentuui prin
magneti$are2 atât magneti$atoru cât ,i (onavu vor renunţa a orice *e de (i7uterii2 pre$enţa or
cau$ând pierderi de *uid3
Imediat după tratament2 (onavu tre(uie să stea "ntr!o per*ectă stare de repaus3 >n
tratamentee ocae2 partea stângă a corpuui o vom magneti$a cu mâna dreaptă ,i invers2 iar
mâna rămasă i(eră se va pune pe cea*a3 #acă tratăm doar o mică parte a corpuui2 putem
e)ecuta mi,cări circuare deasupra ei3 4utem magneti$a ,i cu a7utoru unor eemente sau o(iecte6
apă2 'ârtie2 vată3 Apa se poate magneti$a 9descânta: pentru a deveni *uidic negativă sau
po$itivă3 Cu mâna stângă se magneti$ea$ă negativ2 iar cu mâna dreaptă se magneti$ea$ă po$itiv3
Magnetismu se poate *ace ,i asupra ta "nsuţi3 4entru aceasta2 tratamentu se *ace atingând ocu
(onav cu mâinie "ncruci,ate3 +e pot produce in*uenţe magnetice ,i prin po,tă2 prin trimiterea
unei *otogra*ii a unui (onav pe care "n preaa(i am magneti$at!o tot cu (raţee "ncruci,ate3
Această po$ă trimisă (onavuui "i va transmite puterea de vindecare2 dar acea,i ucru se poate
o(ţine ,i "n scop magic prin producerea de e*ecte ree3
-ratamentu prin magnetism poate *i activat prin *oosirea cristauui de cuarţ3 Cristau de
cuarţ repre$intă *osii$area apei de!a ungu miiardeor de ani2 "n care apa se com(ină cu siiciu2
re$utând (io)idu
proprietatea de siiciu2decare
de a ampi*ica2 "n interiorudecristauui
a trans*orma2 are ode
a "nmaga$ina2 structură spaţiaă
a *ocai$a ce "i con*eră
,i transmite energia3
Cristau de cuarţ ampi*ică energia corpuui ,i puterea gândurior noastre3
Ţinând cristau "n mâna stângă ,i creând imaginea mentaă a unei *iinţe2 transmitem
acesteia o mai mare cantitate de energie *ie direct2 prin magnetism2 *ie a distanţă2 prin teepatie3
Cristau de cuarţ se poate "ncărca cu energia pe care o stoc'ea$ă ,i pe care o putem *oosi
uterior2 ocai$ând!o acoo unde dorim2 prin gândurie noastre3 4rin e se poate "ntări
transmiterea gânduui a mii de iometri "n teepatie2 dar ,i "n magie2 "n vră7itorie3 4rin crista
putem mai u,or să *acem e)perienţe de comunicare prin gând cu pantee ,i animaee2 precum ,i
pentru a vor(i cu spiritee morţior "n ,edinţee de spiritism3
-ot cu a7utoru ui se poate produce aterarea stării de con,tiinţă2 diri7ând energia mentaă
"n anumite scopuri3 4entru a! putea *oosi2 cristau de cuarţ tre(uie curăţat de amprentee ăsate
de ate corpuri vitae ae oamenior3 #acă cineva atinge cristau ",i asă amprenta2 "n câmpu
vita a cristauui2 iar "n amprenta câmpuui vita a omuui se a*ă niveu energetic a*ectiv ,i
menta a aceei persoane din momentu imprimării3 Acest nive energetic a*ectiv poate *i
recepţionat incon,tient de ce ce vine "n contact cu cristau ,i să *ie condus "n mod con,tient de
e3 O ată persoană poate să pătrundă "n noi ,i să ne *ure energia2 dacă acea persoană are o
energie mai sa(ă decât noi3 4entru acest motiv2 cristau tre(uie curăţat6 e se curăţă punându!
"ntr!o souţie saină *ormată de patru itri de apă ,i patru inguri de sare de (ucătărie2 "n care se
ţine timp de ,apte $ie se poate curăţa ,i "ntr!o souţie de părţi egae acoo ,i apă "n care se ţine
tot ,apte $ie3 #upă ce !am curăţat2 cristau se activea$ă ţinându! "n mâna stângă3 Energia
vitaă ,i eectromagnetică pătrunde "n corp prin partea stângă3 #in ace moment nimeni nu
tre(uie să mai ia contact cu cristau pentru a nu amesteca *uidu vita cu a ator oameni3 Când
" *oosim "n di*erite tratamente2 se spaă după *iecare ,edinţă de tratament3 #e asemenea2 când
se supra"ncarcă2 se asă o noapte "ntr!o souţie saină3 Când devine ipicios2 de asemenea2 se
spaă3de+păarea
timp trei$ecise,i *ace cu $ie3
trei de apă ,iAcest
săpun3 Contopirea
timp repre$intăcu(ioritmu
cristau se *ace inteectua3
nostru ţinându! aproape de corp
Când cristau
s!a activat2 acesta provoacă *urnicături sau pusaţii "n mână3 "n ace moment se poate *oosi2 "n
timpu somnuui2 pe durata ceor trei$eci ,i trei de $ie necesare pentru contopire2 cristau se
poate ţine "n (u$unar3 Este de remarcat că cristau de cuarţ cre,te "ntr!o spiraă2 care are ung'iu
de cinci$eci ,i două de grade2 ca ,i ung'iu atera de a (a$ă a vâr* a marii piramide din Egipt3

F
Gândurie sunt ampi*icate de cristau de cuarţ2 ţinând cristau "n mâna stângă3 #upă o
7umătate de oră2 cresc undee cere(rae a*a2 după o perioadă mai ungă cresc undee teta ,i deta3
&ndee a*a creea$ă starea de vis2 cu percepţie e)trasen$oriaă2 "mprospătea$ă energia ceuară ,i
constituie primu semna a sugestiei pentru su(con,tient3 &ndee teta repre$intă stări mai
pro*unde de percepţie e)trasen$oriaă2 toate propice pentru sugestie2 iar undee deta e găsim "n
somnu adânc3 >n această stare se a*ă niveu amintirii integrate2 niveu nonre$istenţei2 a stării
negative ,i a sugestiei totae3
Cristau de cuarţ acţionea$ă asupra su(con,tientuui care controea$ă corpu *i$ic2 dar ,i
asupra mentauui prin capacitatea de a depo$ita gânduri ,i programe a*ective2 care *uncţionea$ă
automat atunci când primesc stimui adecvaţi3 Aceste programe diri7ea$ă ceea ce *acem ,i
gândim3 8im(a7u su(con,tientuui este constituit din sim(ouri3 -oate in*ormaţiie "nmaga$inate
"n su(con,tient sunt su( *ormă de imagini2 cupate cu motivări a*ective3
+tarea de carvi$iune2 de desprindere a corpuui astra de corpu *i$ic ,i eteric se poate
o(ţine dacă privim *i) un punct dintr!un go( de crista timp de trei$eci de minute pe $i3
Concentrându!ne gându2 putem percepe imagini "n go(u de crista2 dar e)perienţee tre(uie
repetate3
+tarea de pro*undă meditaţie a comunicării cu Eu se poate o(ţine mut mai u,or ţinând
cristau de cuarţ "n mâna stângă3
CLARVIZIUNEA CU A#UTORUL CRISTALULUI
+e ia "n acest scop un crista din stică de $ece!cincispre$ece centimetri ungime ,i patru!
cinci centimetri ăţime2 care se a,ea$ă pe o cati*ea neagră2 se prive,te timp de două$eci!trei$eci
de minute minute prin partea ui de sus3 Acest ucru este de pre*erat să se *acă seara2 "n spate2 se
pasea$ă o umină o(scură3 Acea,i ucru se poate *ace cu un ine cu o piatră preţioasă pe care "
vom privi "ndeung3

CLARVIZIUNEA ÎNTR-O ÎNCĂPERE COMPLET ÎNTUNECATĂ


Ne a,e$ăm comod ,i privim un crista2 oginda ,i u,a duapuui3 +e poate privi "ntr!o seară
cristau2 a doua seară oginda ,i a treia seară u,a duapuui3 >n $iee următoare2 se sc'im(ă
ordinea2 o dată vom privi oginda ,i u,a2 iar ată dată cristau ,i u,a3 >naintea primuui e)erciţiu2
vom su*a de trei ori peste o(iectu pe care " vom "ntre(uinţa2 cu scopu de a transmite *uidu
nostru
Repetăm asupra ui2mute
de mai concentrându!ne
ori gestu de "n acea,i ,i
apropiere timp gândirea a,imâinior
"ndepărtare *oosindpeste
e)erciţiie
o(iect2dea respiraţie3
dreapta ,i
a stânga2 ,i "n direcţii opuse2 adică cu mâna dreaptă a dreapta ,i cu mâna stângă a stânga2 ,i
apoi din nou "n cruci, de două!trei ori2 ca să putem pătrunde ,i "ncon7ura o(iectu cu *uid peste
tot3 #upă aceea2 descriem un arc mare de cerc cu am(ee mâini ,i ne "ndreptăm din nou spre
o(iect2 e)erciţiu pe care " *acem de cinci!,apte ori3 Apoi se ia cristau ast*e "ncât nimeni să nu!
 vadă ,i e)ecutăm su*area3 +u*area peste o(iect ,i magneti$area ui se *ac de douăspre$ece ori2
cu o mică pau$ă2 după care se va repeta3 +u*area tre(uie *ăcută "n a(soută ini,te ,i pace
interioară2 "ntr!o armonie per*ectă2 căci at*e ne apar imagini de groa$ă "n *aţă3 E)erciţiie se
repetă $inic2 săptămâni ,i uni2 până o(ţinem re$utatee scontate3 -ot e)erciţiu se reai$ea$ă a
o umină estompată sau a o umină ro,ie3 +e prive,te "n crista imaginea propriuui c'ip
re*ectat3 Această imagine apare ,i dispare treptat2 "n ocu ei apărând inii cur(e con*u$e3 #in
aceste pete "ntunecate2 "ncet2 "ncet se vor *orma *iguri2 a "nceput destu de vagi ,i de
misterioase2 pentru ca mai târ$iu să se cari*ice3 8a "nceput2 imaginie sunt a(urii sau gă(ui2 dar
mai târ$iu apar ca imagini care3 Numai *igurie sau imaginie animate sunt cee care dau cu
adevărat carvi$iunea3 Când apar vederea spirituaă ,i au$u spiritua2 tre(uie să ne a*ăm "n
starea negativă despre care am vor(it3 Ea este a(sout indispensa(iă3 +tarea de carvi$iune se
poate o(ţine ce mai (ine "ntr!o cameră "ntunecată3

FK
4entru au$u spiritua2 ti(etanii *oosesc scoica de mare3 Ei intră "n starea negativă ,i apică
pe urec'e scoica ! este (ine să *ie cât mai mare ,i cu cât mai mute spirae3
Este de remarcat că 1iserica Romană ,i 1iserica Ortodo)ă *oosesc ametistu ca sim(o a
puterii spirituae2 o*erit tuturor episcopior3 #e asemenea2 acestea *oosesc cristaee a
construirea ataruui ceor ,apte ra$e2 invocând cei ,apte ar'ang'ei să intre "n atar3
.oosirea cristauui măre,te aura corpuui nostru3 Câmpu de (ioenergie2 care se comportă
ca un ecran2 va opri gândurie negative ,i distructive ce se "ndreaptă spre noi3 >n *uncţie de
cuoarea cristauui de cuarţ2 acesta acţionea$ă asupra di*eriteor organe3 Cuarţu transparent este
un energi$ant genera a organismuui2 cuarţu verde acţionea$ă asupra gandeor endocrine2
cuarţu ro$ ,i ga(en asupra corpuui a*ectiv ! cristau ro$ *iind ce mai e*icient pentru ec'ii(ru
su*etesc ! iar cristau de cuarţ citron ec'ii(rea$ă centru energetic in*erior2 incusiv centru
se)ua3 Când " *oosim "n magnetism pentru tratament2 " ţinem "n mâna stângă2 iar mâna
dreaptă o punem pe ocu dureros3
>n măsură mai mică sau mai mare2 *iecare om dispune de iradieri *uidice3 Această iradiere
o poate *oosi oricine "n scopuri de vindecare a ator corpuri2 prin puterea de concentrare a
voinţei3 Ca să *ie *oositoare2 această iradiere depinde de! mai muţi *actori2 "n primu rând2
depinde de gradu ei de mărime2 de (unăvoinţă2 de intensitatea iu(irii dintre oameni ,i2 "n mod
deose(it2 de caitatea *uiduui ,i de puterea cu care crede "n vindecare3 Concentrarea gândirii ,i
a voinţei este procedeu care *ace posi(iă des*ă,urarea tuturor puterior spirituae3 Atât "n *orma
activă cât ,i "n *orma pasivă2 concentrarea gândirii constituie (a$a tuturor apariţiior *i$ice3 Cei
ce nu posedă
+uccesu această
depinde capacitate
e)cusiv nu pot a7unge
de intensitatea să!,i"nconsute
graduui propriu
care suntem corp săastra2
capa(ii Eu or3
ne concentrăm
gândirea asupra unui singur punct2 sau să *acem a(stracţie totaă de acest punct3 -oate acestea se
reai$ea$ă cu o *oarte puternică concentrare a voinţei3
Iată un e)empu de concentrare a gândirii6 după ce ne i$oăm ,i nu mai primim nici un *e
de e)citaţii vi$uae sau auditive2 ne imaginăm că *acem o căătorie2 eventua una pe care am mai
*acut!o3 4entru "nceput2 "ncercăm să ne reamintim toate etapee ,i peripeţiie cu oca$ia unei
căătorii *ăcute mai demut2 pentru ca acum să *acem din nou acea căătorie3 +ă presupunem2
deci2 că ne scuăm de dimineaţă2 ne ridicăm din pat2 ne spăăm ,i ne "m(răcăm3 Apoi ne uăm
(aga7ee ,i ie,im din casă2 "ncet2 pentru a nu deran7a ocatarii care dorm a acea oră2 ,i "ncet2
"ncet2 ie,im pe poartă3 Apoi să ne reamintim că a*ară era "ntuneric2 că iuminatu era destu de
sa( ,i că se vedea cu greu "n depărtare din cau$a ceţii3 >n s*âr,it2 a7un,i a gară2 intrăm "n
restaurantu sau (u*etu gării2 unde servim ceva2 pentru că mai e timp până a pecarea trenuui3
-impu de pecare a trenuui apropiindu!se2 ne!am cumpărat repede (iet ,i ne!am gră(it să
urcăm "n tren3 #upă semnau de pecare dat de ocomotivă2 trenu se pune "n mi,care2 apoi
trecem "n revistă tovară,ii de drum din compartiment2 ,i tot ast*e ne imaginăm căătoria noastră
până a capăt3 >n tot timpu acestei căătorii imaginare2 vom avea gri7ă să nu *im preocupaţi de
nici un at gând3 #acă suntem atra,i de gânduri străine2 căutăm să uptăm cu toată tăria pentru a
e "ndepărta de noi ,i a e "nvinge2 ast*e "ncât să ne *ie impede numai căătoria proprie3 #acă nu
vom reu,i a prima "ncercare2 vom "ncerca cu e*orturi sporite a doua oară acest e)erciţiu2 ,i!
vom *ace "n *iecare $i pe o perioadă de $ece!două$eci ,i patru de $ie3 -re(uie să avem gri7ă ca
timpu a*ectat e)ecutării e)erciţiuui să nu depă,ească două$eci!trei$eci de minute3 Numai după
ce am parcurs cu (ine acest e)erciţiu2 trecem mai departe a e)erciţiu următor3
#e data aceasta2 cu oc'ii neegaţi2 dar cu urec'ie totu,i astupate2 uăm un o(iect oarecare2
de e)empu un ceas2 o (ric'etă sau atceva2 ,i " cercetăm amănunţit6 ne gândim a ce *oose,te2
cum esteetc3
e)ecutat *ăcut2 a materiau
Acest e)erciţiu " din
vomcare este timp
e)ecuta construit2 a istoricu minute2
de cincispre$ece ui2 a muncitorii care !au de
repetând procedeu
patru!cinci ori3 Când am reu,it să trecem cu (ine acest e)erciţiu2 trecem a e)erciţiu următor2 "n
care ne imaginăm un o(iect pe care nu! avem "naintea noastră ! " vedem doar cu vederea
noastră spirituaă3 &rmătoru e)erciţiu se va des*ă,ura ast*e6 ne deruăm "n gând o3temă2 ca
apoi2 a un moment dat2 să "ntrerupem (rusc ,i să trecem a des*ă,urarea unei ate teme2 apoi

LJ
rupem din nou ideea ,i trecem a prima2 revenind e)act acoo unde am "ntrerupt3
Vom socoti cam două!trei minute pentru "ntrerupere a e)erciţiu3 &rmătoru e)erciţiu
constă "n a ne gândi a un o(iect sau o *iinţă ,i cu vite$a gânduui "ncercăm să trecem de a
punctu iniţia a gândirii a e)act opusu său3 #e e)empu6 ne gândim a conceptu de vid căruia
"i corespunde conceptu de pin2 ca să *ie "n ec'ii(ru3 -ot ast*e ne gândim a *oc ,i a opusu
său2 a apă2 a umină sau a "ntuneric2 a cer senin sau a cer "nnourat3 #upă ce am reu,it ,i acest
e)erciţiu2 reuăm toate e)erciţiie de a "nceput2 dar de data aceasta cu urec'ie neastupate3
Citim2 de e)empu2 un $iar2 "ncercând să ne reamintim cât mai mut din ceea ce am citit3 Cu cât
ne vom concentra mai puternic *orţee "n timpu citituui2 cu atât mai (ine ne vom aduce aminte
de mai mute ucruri citite3
Concentrarea gândirii tre(uie e)ersată mereu3 #upă ce am reu,it prin aceste e)erciţii să ne
concentrăm u,or voinţa2 vom trece a o(ţinerea stării negative a,a cum am descris!o a "nceputu
capitouui despre magnetism3 Concentrarea voinţei ,i o(ţinerea stării negative ne a7ută să
pătrundem "n su(con,tientu nostru ,i cu a7utoru *orţei spirituae2 a spirituui ocai$at a acest
nive2 ast*e "ncât să putem *ace mai u,or tratamentu prin magnetism2 prin care să cedăm din
*orţa noastră vitaă 9din *uidu nostru vita: ator o(iecte sau *iinţe2 "nainte de toate2 *acem
e)perienţe pe o(iecte ne"nsu*eţite2 adică vom magneti$a apa2 di*erite materiae2 cristae etc3
4uterea noastră de magneti$are2 "ncet2 "ncet2 se va "ntări3 #upă aceasta2 vom e)ersa pe
persoanee apropiate ,i sănătoase3
4rocedeu de vindecare cu a7utoru magnetismuui a *ost cunoscut din Antic'itate2 dar era
doar un priviegiu
"ntâmpări a preoţior
"n care prin ,i de
transmitere se *uid
păstrase"n*ăceau
cea mai mare uneori
vindecări2 taină3 Şi
prin"n simpe se potcuciti
Biblieatingeri
mâna3 Ce care posedă putere de vindecare va vindeca cee mai diverse (oi3 Numai că2 "n *aţa
morţii sau a (oior de natură pro*esionaă2 nu va avea nici un *e de putere2 *iind indicat să nu
"ncerce nimic "n asemenea ca$uri3
Este *oarte greu de spus cât timp poate ua un tratament pentru vindecarea unei (oi prin
magnetism3 Re*eritor a acest ucru2 sunt 'otărâtoare semnee (oii ,i sensi(iitatea (onavuui a
(oaa respectivă3 4entru unii (onavi este su*icientă doar o singură magneti$are pentru a e
"nătura durerie *i$ice2 care e!au avut de!a ungu anior2 iar pentru aţii să repetăm c'iar ,i de o
sută de ori3 >n unee ca$uri2 (onavu poate să!,i piardă ră(darea ,i să renunţe a tratament a(ia
după câteva iradieri magnetice2 sau poate c'iar să susţină că magneti$area nu are nici un e*ect
asupra ui3 +e poate o(serva2 "n genera2 că magneti$atoru poate trata (oi di*erite2 dar nu orice
(onav3 Cu cât (oaa este mai avansată ,i corpu a su*erit trans*ormări importante din această
cau$ă2 de e)empu "n (oie congenitae sau (oie cancerigene2 re$utatu tratamentuui este mai
sa(3
Cee mai dese simptome sau (oi ce se pot trata prin magneti$are sunt6 *e(ra2 erupţiie2
parai$iie2 crampee spasmotice2 de$votarea gre,ită a vreunui organ etc3
Carvă$ătorii au constatat că deseori2 după o singură ,edinţă de tratament2 iradierea
(onavior era compet ani'iată3 Acest ucru natura se "ntâmpă destu de rar2 de o(icei *iind
necesare apro)imativ cincispre$ece ,edinţe pentru un tratament compet3 >n ceea ce prive,te
comportamentu (onavuui magneti$at2 unii spun că2 "n timpu iradierii magnetice2 simt o
cădură păcută2 iar aţii o răcoare păcută3 -ratamentu nu! vom *ace niciodată unui (onav "n
stare e)citată sau unui (onav indispus din punct de vedere *i$ic sau su*etesc3
Vom e)ersa $inic tratamentu prin magnetism2 ma)imum de trei ori2 ,i "n genera de trei!
patru ori pe săptămână3 Nu tre(uie *ăcute ,edinţe repetate2 "n mod intempestiv2 pentru că
magneti$atoru
considera(i poateA,a
corpu3 pierde
cum amo prea mare "ncantitate
mai spus2 de *uid
tratamentu propriu ,i aceasta
prin magneti$are "i va să(i
se recomandă ca
magneti$atoru să ai(ă gri7ă ca partea dreaptă a (onavuui să *ie tratată cu mâna stângă2 iar
partea stânga a (onavuui2 cu mâna dreaptă2 respectând poaritatea eectromagnetică a corpuui3
4ourie de sens contrar se atrag2 iar cee de acea,i *e se resping2 de aceea tre(uie respectată
poaritatea3

L/
Apa magneti$ată se poate *oosi cu succes "n tratamente interioare2 când tre(uie (ăută2 sau
e)terioare su( *ormă de pri,niţe 9comprese: proprietatea apei de a *i *uidic negativă sau
po$itivă este o "nsu,ire speci*ică a ei3 Apa magneti$ată negativ e)ercită in*uenţe de$egătoare !
de a de$ega ceva ! c'iar dacă ea este ţinută astupată "ntr!o stică timp de ani de $ie3
Eectromagnetismu corpuui vita ,i poaritatea ui nu tre(uie să se con*unde cu poaritatea
*uiduui cosmic2 care2 după câte ,tim2 este eectric po$itiv ,i e pătrunde prin mâna stângă atât a
(ăr(at cât ,i a *emeie2 părăsind corpu prin mâna dreaptă3 A,a magneti$ată este (ine să o (em
$inic2 circa o inguriţă pe $i3 "n durerie de gât se recomandă a se *oosi apa magneti$ată pentru
gargară3 Ca somni*er2 este *oarte (ună apa tratată cu *uid negativ3
Muţi dintre magneti$atori *oosesc pentru magneti$area unor o(iecte sau c'iar a unor
*iinţe procedeu de su*are peste ee3 #e mute ori este mai e*icace o su*are peste ocu (onav
decât o u,oară mângâiere3 >n ca$u durerior de cap mocnite2 vom su*a de a o margine a *runţii
până a ceaată margine "n scop de vindecare3 E)istă o(iceiu popuar2 "n specia "n mediu rura2
ca atunci când un copi este (onav să se magneti$e$e apa cu un căr(une stins "n ea2 din care i se
dă să (ea2 iar peste copi se su*ă de trei ori3 Căr(unii de emn magneti$aţi se *oosesc2 de
asemenea2 ,i pentru a provoca somnu "n stări de insomnie3 >n acest scop2 se vor ua două (ucăţi
de căr(une2 ungi de $ece!cincispre$ece centimetri ,i de trei!cinci centimetri grosime2 care se
prind "n mână ,i se su*ă peste ee2 pe cee patru *eţe ae or2 ,i2 concentrându!ne puternic2 ne
gândim ca ee să provoace somnu3 Ee se pot *oosi imediat2 "n care scop "i vom pune "n mâna
(onavuui care e va ţine timp de opt!cincispre$ece minute "n pama sa3 #upă ce (onavu
adoarme2 e uăm de a e3minute2
mut de opt!cincispre$ece C'iar dacă (onavu
somnu se va nu adoarme
produce imediat2
oricum dupănu vom ăsa
una!două căr(unii
ore când numai
se
*oosesc imediat2 ei se "mpac'etea$ă "n 'ârtie *ină ,i se păstrea$ă a oc "ntunecos2 putând *i
*oosiţi ată dată3
>n ca$u durerior de inimă2 pe ângă o(i,nuitee mângâieri magnetice pe care e *acem2 este
(ine să *oosim ,i paca de stică magneti$ată "n preaa(i3 4aca de stică de patru centimetri ată
,i "nată de ,ase centimetri tre(uie să *ie (ine ,e*uită2 iar e)tremitatea ei să ai(ă o gaură "n ea2
prin care vom trece un ,nur2 ,i ast*e o vom agăţa de gâtu (onavuui2 nu "nsă "nainte de a o
*reca (ine cu am(ee mâini pe cee două părţi ae ei2 până când paca de stică se "ncă$e,te3
+u*ăm peste am(ee părţi *recate ,i apoi o agăţăm de gâtu (onavuui2 "n a,a *e "ncât să a7ungă
până "n dreptu inimii2 ,i o ţinem opt!$ece minute3
8a *iecare *oosire se va magneti$a din nou3 -ot materiau magneti$at " vom ascunde
"nainte de magneti$are2 ca să nu *ie vă$ut de nimeni2 ,tiindu!se că prin privirea oc'ior se
transmite *uid magnetic de o ată persoană3
TRATAMENTUL PRIN MAGNETISM ÎN DIFERITE BOLI
-re(uie uate "n considerare egie poarităţii3
)ureri #e cap
4unem am(ee mâini pe capu (onavuui2 sau punem dreapta "n a,a *e "ncât vâr*u
degeteor să atingă regiunea inimii2 iar stânga pe *runtea (onavuui2 "n a,a *e "ncât degetu mic
să atingă (a$a nasuui2 apoi dinspre partea stângă spre dreapta vom su*a peste e3 -ot un
procedeu (un este ,i acea când2 "n timp ce e)ecutăm mi,carea de mângâiere de a cap a
picioare2 să o e)ecutăm "n a,a *e2 "ncât ea să se termine "n dreptu unui vas cu apă2 adică
aducem mâinie până deasupra vasuui cu apă2 pe care " punem aături de (onav3
)ureri #e urec*i
Mâna2 a*ată a pou contrar2 se va pune pe urec'ea (onavuui2 "n a,a *e "ncât cu degetu
gros să a7ungem "n urec'e2 apoi "ncepând de a cap "nspre gât vom e)ecuta mi,cări de
mângâiere2 ,i vom su*a "n urec'e sau o astupăm u,or cu o (ucăţică de vată magneti$ată3

L@
)ureri #e oc*i
Vom e)ecuta de a cap spre gât mi,cări de magneti$are ,i ne vom opri "n dreptu oc'ior
sau una dintre mâini o punem pe cea*ă iar ceaată o ţinem aproape de oc'iu (onav2 apoi vom
su*a de mai mute ori peste oc'i3 "n in*amaţii ae con7unctivei2 vom apica pe oc'i compresii
magnetice3
)ureri #e #in+i
Vom e)ecuta mi,cări de sus "n 7os pe *ată2 după care vom su*a peste partea dureroasă3 +e
recomandă2 de asemenea2 ţinerea unei cantitţi mici de apă magneti$ată "n gură mai mută vreme3
)ureri #e g,t
4unem mâinie pe gâtu (onavuui ,i până a piept vom e)ecuta mi,cări de mângâiere2
oprindu!ne a gât3 +e pun comprese cu apă2 cu vată2 cu *anee ,i se *ace gargară cu apă
magneti$ată3 Aceste o(iecte magneti$ate se pot păstra seara mai mut timp a gât3 8a s*âr,it2
su*ăm peste gâtu (onavuui de mai mute ori3
use
+e procedea$ă a *e ca a durerie de gât2 cu deose(irea că mâna o vom duce mângâind mai
departe2 oprindu!ne "n dreptu stomacuui3 +e ţin puţin mâinie deasupra pieptuui2 apoi se su*ă
peste (onav3
&o"i #e p"ăm,ni
Cu mi,cări de mângâiere u,oare ,i "n ungu corpuui2 vom porni de a cap până a picioare2
ne vom opri "ntre timp a stern2 adică a mi7ocu pieptuui ,i "n dreptu inimii3 +patee " vom
mângâia cu (raţee "ncruci,ate3 Apoi vom a,e$a mâinie pe piept2 ne vom odi'ni mâinie su(
umăr ,i vom pune peste piept vată2 'ârtie2 *aneă sau comprese2 "nainte de a adormi2 peste care
su*ăm3 4utem să!i dăm ,i câteva "ng'iţituri de apă magneti$ată3
)ureri #e inimă
Vom descoperi compet regiunea inimii ,i su*ăm peste ea3 Mâna dreaptă o punem pe
inimă2 mâna stângă pe cea*a (onavuui3 #e o(icei2 tratamentu " apicăm (onavuui *iind
cucat3
-ratamentu de mângâiere se *ace "ncepând de a gât până a partea in*erioară a corpuui3
-ot "n durerie de inimă putem să *oosim paca de stică2 a,a cum am descris mai "nainte2 ,i să!i
dăm (onavuui să (ea apă magneti$ată3
)eranamente "a stomac
.oarte des se *oose,te "n acest ca$ apa magneti$ată 9descântat: care se (ea3 "n a*ară de
aceasta2 *oosim "mpac'etări "n materiaee amintite6 *aneă2 vată2 comprese etc3
Ce mai (ine este să *acem "mpac'etări după ce (onavu a mâncat3 >nainte de a adormi2
(onavuui i se apică comprese timp de o oră2 sau2 dacă e nevoie2 compresa se poate ăsa toată
noaptea pe a(domen "n dreptu stomacuui3 Vom pune peste comprese un materia cad ,i gros3
#e asemenea2 putem recurge a apicarea ueiuui "n mi,cări circuare deasupra stomacuui2
direct pe piee3
Mi,carea de mângâiere se va e)tinde până a genunc'i2 "n ca$u când punem mâna pe
(onavi2 atunci
regiunea mânadedreaptă
stomacuui o vom
mai mute ori3 pune pe stomac2
Nu uităm iarsămâna
niciodată se (eastângă
apa "npe*ina3
gât2 ,i su*ăm peste

)ureri /n partea inferioară a corpu"ui


Vom pune am(ee mâini cu degetee des*ăcute pe ocu dureros ,i e ţinem până când
(onavu nu va mai simţi durerea3 Vom e)ecuta mi,cări de mângâiere2 "ncepând din dreptu

L
stomacuui până a (a$in3
+e mai pot *ace (ăi de ,e$ut "n apa magneti$ată2 "mpac'etări cu diverse materiae
magneti$ate2 sau se poate da să (ea apă magneti$ată3 Iată cum se prepară apa magneti$ată pentru
(ăi6 partea (ăii "n care va *i capu (onavuui tre(uie să *ie "ndreptată spre nord2 iar picioaree
spre sud2 ast*e "ncât ce ce *ace (aie să ai(ă privirea "nspre sud3 -emperatura apei tre(uie să *ie
de două$eci ,i patru ! două$eci ,i opt de grade3 Magneti$atoru2 cu mâna goaă2 a o distanţă de
doi centimetri de supra*aţa apei2 va descrie inii u,oare de a cap până a picioare3 Când se va
a7unge a partea in*erioară a picioareor2 acesta tre(uie să e depărte$e cu apro)imativ cinci$eci
de centimetri3 Mâinie să descrie un arc de cerc pentru a evita mi,cărie contrare2 apoi de a
regiunea capuui se vor repeta mi,cărie respective3 +e recomandă să se termine acest e)erciţiu2
iar magneti$atoru să se concentre$e puternic3 #upă ,apte !douăspre$ece trasări de acest *e2 va
su*a deasupra apei3 1onavu tre(uie să stea timp de cincispre$ece ! două$eci de minute "n apă2
după care se va cuca pe pat3
0m!o"năviri a"e organe"or genita"e
Vom e)ecuta mi,cări u,oare de!a ungu "ntreguui corp2 mi,cări de mângâieri generae2 ,i
vom utii$a tratamente ocae3 4utem apica comprese ocae magneti$ate3 4artea dureroasă se va
*reca cu uei magneti$at3 4utem *oosi (ăie de ,e$ut magneti$ate3
Nateri
Nu cu mut
"n momentu "nainte
na,terii3 Maide"ntâi2
na,tere2
vomvae)ecuta
tre(ui să apicămdemagneti$area3
mi,carea mângâiere pe+etotvacorpu
proceda $inic până
gravidei2 apoi
vom *ace câteva mângâieri de a piept până a genunc'i2 ne vom opri "n dreptu inimii ,i "n
partea in*erioară a a(domenuui2 adică deasupra (a$inuui2 vom a,e$a apoi mâinie noastre pe
partea in*erioară a corpuui ,i2 de a stânga a dreapta2 vom su*a de câteva ori pe această parte2
"nainte de na,tere2 i se va da o inguriţă de apă magneti$ată2 apoi una ,i "n timpu na,terii2 care
(ine"nţees că a *ost "n preaa(i magneti$ată cu putere de voinţă concentrată pe care o vom
transmite ,i gravidei3
4utem "ncepe tratamentu de7a din una a cincea de sarcină3 .emeior cu o constituţie sa(ă
e vom apica acest tratament săptămâna ! "n acest *e2 unee (oi ae copiior pot *" evitate c'iar
"nainte de na,tere iar mama poate evita o na,tere grea sau ate consecinţe grave3
&o"i a"e copii"or
Copiii se tratea$ă a *e ca ,i aduţii2 cu deose(irea că "i tratăm un timp mai scurt2 cu mai
puţine pase magnetice3
mf"ături i răni mai mici
Vom e)ecuta mi,cări u,oare "n 7uru rănii respective cu uei2 apoi vom unge rana sau
um*ătura cu uei ,i su*ăm peste ea3 4unem comprese deasupra ,i su*ăm din nou peste rană3
4utem e)ecuta u,oare mângâieri pe deasupra3
eumatism - artrită
4e ângă tratamentu care se apică "n genera2 vom trata ,i spatee (onavuui cu mi,cări
mângâietoare de!a ungu ,irei spinării2 cu mâinie "ncruci,ate2 putem *ace mângâieri ocae2
putem su*a peste ocu dureros sau putem *ace (ăi magnetice3
&o"i #e nervi
Vom pune mâna stângă pe cea*a (onavuui2 iar cea dreaptă "n apropiere de inimă3 #e
asemenea2 se *ac (ăi magnetice2 se poate su*a peste ocu dureros2 se pot apica comprese
magneti$ate2 iar "n *ina "i dăm să (ea apă magneti$ată3

LD
Stări #e astenie 4s"ă!iciuni genera"e5
+e *ac mângâieri de!a ungu corpuui2 mâna stângă *iind pe cea*a2 iar mâna dreaptă va
descrie inii2 "ncepând de a *runte până a genunc'i3 Acest *e de mângâiere " putem *ace ,i "n
stărie de irasci(iitate3 Magnetismu *ace posi(iă ,i autovindecarea prin tratamentu apicat cu
mâinie "ncruci,ate3 Orice om poate *ace acest tratament cu pase magnetice 9mângâieri
magnetice: pe partea anterioar, a corpuui său3
Când vrem să magneti$ăm o pantă "n scopu de a!i da mai mută vigoare2 aceasta va *i
magneti$ată de a rădăcină spre tupină2 apoi vom su*a peste ea ,i o udăm3 Energia vitaă se
poate transmite pantei ţinând mâna dreaptă câteva minute deasupra ei2 "n timp ce mâna stângă o
vom pune pe g'iveci3
Cei care au păru identic cu magneti$atoru2 de e)empu "nc'is a cuoare2 au tendinţa să!
"n*runte pe acesta2 ceea ce va pretinde de a e un e*ort du(u pentru vindecarea (onavuui3 Nu
acea,i ucru se petrece cu su(iecţii ce au cuoarea desc'isă a păruui3 Ace,tia sunt mai u,or de
magneti$at3

FENOMENUL DE DESPRINDERE
+epararea corpuui astra de corpu *i$ic ,i corpu eteric are oc "n 'ipno$ă2 "n teepatie2 "n
meditaţia transcendentaă2 "n oga2 după anumite medicamente 'aucinogene2 "n moartea cinică
,i a somnam(ui3
Moartea Muţi
cinică este acea(onavi
stare "ncare
care au intrat "n",imoarte
(onavu pierde cinică descriu
cuno,tinţa *enomenu
pentru desprinderii3
un timp imitat2 după
care revine a starea de con,tientă normaă3
>n ca$u că sunt pe masa de operaţie2 după ce!,i revin din moartea cinică2 decară că
spiritu or se găsea aături de corp2 de cee mai mute ori "n tavanu săii de operaţie2 de unde au
vă$ut tot ce s!a petrecut cu organismu or "n timpu morţii cinice3 Ei descriu cu e)actitate ce
persona era "n saa de operaţie2 ce a vor(it ,i tot ce a "ntreprins pentru savarea ui3
iiam oacott decară că a murit ,i2 după e)presia ui2 a a7uns "n Rai3
>nainte de a *i operat2 i s!a comunicat că operaţia pe care urma să o *acă este di*iciă ,i
comportă un anumit risc3 Operaţia a decurs (ine2 dar aneste$ia i!a a*ectat inima care a intrat "n
*i(riaţie ,i pacientu ;a murit=3
8ui oacott i s!a părut că ,i!a părăsit corpu care era acoperit cu un cear,a*3 Nu simţea
decât puţină tristeţe privindu!,i pentru utima oară corpu2 dintr!un oc situat a mare "năţime2 de
unde #acă
,i!a continuat
a "nceputcăătoria
ucrurie"ndin
sus37uru său erau scu*undate "ntr!un "ntuneric adânc2 a reai$at că
"n partea de sus umina devenea tot mai străucitoare3 #intr!o dată2 a *ost scădat "ntr!o umină
venită de a distanţă3 A pătruns ast*e "ntr!un domeniu a ra$eor ,i a putut discerne siueta unei
*iinţe2 minunat uminată din spate2 de care se apropia acum *ără e*ort3 oacott a "ncercat să!i
$ărească *aţa2 dar s!a tre$it3 >n saa de operaţie2 *uncţiona un de*i(riator2 care i!a *ost conectat "n
gra(ă2 pacientu *iind readus a viaţă "n utimu moment3 oacott era sigur că murise ,i că i s!a
"ngăduit să arunce o privire asupra vieţii de după moarte ,i să o(ţină ast*e o con*irmare a
teoogiei iudeo!cre,tine asupra nemuririi su*etuui3 Ast*e de trăiri asemănătoare sunt semnaate
de medici2 ca ,i de ate persoane "n toată umea3 Asemenea *enomene trăite "n pragu morţii au
*ost trăite nu numai de oameni aparţinând unor reigii cre,tine tradiţionae2 dar ,i de 'indu,i2
(udi,ti ,i sceptici3
4are pau$i(iă ideea că mute dintre părerie noastre convenţionae despre Rai derivă din
ast*e de trăiri din pragu morţii2 e)perie nţe care de!a ungu mieniior au *ost reatate "n mod
*recvent3
Nici o poveste nu ar putea *i mai interesantă ori mai pină de speranţă decât povestirea
căătoruui care se re"ntoarce2 istorisindu!,i drumu ,i e)istenţa după moarte3 Aceste e)perienţe
constituie o dovadă "n *ormarea credinţeor reigioase2 credinţe $druncinate serios de ,tiinţă "n

LF
utimee secoe3 Cum se *ace că oamenii de toate vârstee2 cuturie ,i predispo$iţiie escatoogice
au acea,i *e de a trăi "n pragu morţii%
.enomenu de desprindere se poate produce ,i cu droguri 'aocinogene2 cum ar *i
mari'uana e)trasă din cânepă2 atropină ,i aţi acaoi$i e)tra,i din mătrăgună sau aun +e ,tie că2
a oracou din #e*i2 4itia intra "n transă mestecând *run$ă de aur3
Aceste trăiri produse de droguri2 ca ,i reveaţiie din pragu morţii2 pot *i oare generate de
vreun de*ect de ca(a7 neurona2 cu semni*icaţie neutră din punct de vedere a evouţiei2 de*ect
care să producă din "ntâmpare aterări oca$ionae ae percepţiei umii "ncon7urătoare% O
asemenea posi(iitate este e)trem de puţin pau$i(iă2 *iind mai degra(ă o "ncercare disperată de
a evita ciocnirea *rontaă cu concepţia mistică3 -oţi cei ce se "ntorc din moarte cinică descriu
sen$aţia de $(or2 cu ie,irea de a "ntuneric a umină2 percepând câteodată pre$enţa unei *iguri
scădate "n umină ,i aureoă3
-ot pentru a nu con*irma concepţia teoogiei iudeo!cre,tine2 unii "ncearcă să *acă o
anaogie "ntre aceste trăiri ,i cee ae na,terii2 prin reamintirea cu caritate a trăirior perinatae2
după na,tere ,i "n timpu imediat anterior3 Ei ar distinge patru stadii3 >n prima *a$ă ! *ericirea
copiuui a*at "n pântece2 ipsit de teamă2 pasat "n centru unui mic univers cad ,i "ntunecat2 un
adevărat cosmos "nc'is "n sacu amniotic2 "n stadiu a doiea "ncep contracţiie uterine ,i o
presiune "ngro$itoare se e)ercită asupra *ătuui3 +tadiu a treiea este s*âr,itu na,terii2 când
capu copiuui a pătruns prin cou uterin2 iar copiu poate vedea2 c'iar dacă are oc'ii "nc'i,i2
un tune uminos a un capăt ,i umea e)trauterină străucind3 Cu privirea ui sa(ă ar distinge ca
prin ceaţă
stadiu ni,te *iguri
a patruea2 de de $eina,tere2
după "ncon7uraţi de cercuri
pruncu de umini
este "n*ă,at2 9moa,a2,imedicu2
"m(răţi,at ateate
'rănit3 Cu persoane:3
cuvinte2 >n
ceea ce descriu oamenii "ntor,i din moartea cinică ar *i primee ui amintiri de viată3 #ar un
copi2 a na,tere2 poate distinge imagini% Oc'ii ui sunt mai degra(ă sensi(ii a umină ,i
"ntuneric2 e nu poate *i)a umina dar ce se "ntâmpă cu copiii născuţi "nainte de "nceperea
travaiuui prin operaţia ce$ariană2 cum mai pot *ie)picate aceste trăiri% #e ce ast*e de amintiri
sunt posi(ie ,i de ce2 dacă e)perienţa perinataă produce atâta ne*ericire2 evouţia n!a "năturat
consecinţee sae psi'oogice negative%
Copiii nou!născuţi c'iar tre(uie să!,i vadă mediu "ncon7urător% -re(uie oare să!,i
amintească ororie e)perienţei perinatae% >n ce sens sunt toate acestea necesare pentru
supravieţuire% #acă totu,i2 "ntr!adevăr2 ,i!ar aminti2 cu ce ,i!ar aminti% Gândirea creieruui or
este a această etapă compet nede$votată3 Aceasta ar "nsemna că ,i!ar aminti prin spiritu
re"ncarnat "n ei%
0oung2 "n /KDD2 "n urma unei come prin in*arct miocardic2 s!a ridicat "n eter2 vă$ând
pământu rotund ,i "ncon7urat de un 'aou a(astru2 a,a cum "ncă nu mai *usese descris până
atunci3 A(ia "n /KLK navee cosmice au putut descrie *enomenu de a o "năţime de o sută
cinci$eci de iometri deasupra 4ământuui3
'nstinctu" - fenomen #e manifestare a spiritu"ui
8umea vie este dominată de două instincte6 unu de conservare a speciei ,i a doiea de
perpetuare a speciei3 Instinctu este o *ormă de mani*estare a spirituui3 4rin e specia are
cuno,tinţă2 prin ate trăiri anterioare2 de diverse *enomene ,i evenimente pe care e!a parcurs3
Individu pus pentru prima dată "ntr!o situaţie asemănătoare reacţionea$ă con*orm e)perienţei
trăite "n acea viaţă anterioară3 #ar de ce orice mică vietate2 ca să nu mai vor(im de om care2
c'iar "n pragu morţii2 imporă ceru să! a7ute să mai trăiască puţin2 vrea să tţăiască "n oc să
pre*ere
mari moartea2Aţi
su*erinţe% ,tiind
vă$utcăcât
viaţa este oseuptă
de mut apărăcontinuă pentru atunci
o mică insectă e)istenţă2
cânddevrei
cees!omai muteseori
omori2 cu
$(ate
,i aeargă "n toate părţie să nu *ie prinsă% E)picaţia este una singură6 viaţa pe pământ este
ordonată de spirite superioare2 care 'otărăsc re"ncarnarea pentru a! a7uta pe om să se puri*ice
pentru a nu mai *i nevoie de ate vieţi2 de ate su*erinţe3 Că viaţa este o su*erinţă o poate e)pica
*aptu că2 a na,tere2 atât mama cât ,i copiu se mani*estă "n acea,i *e2 ţipând3

LL
>n natură nimic nu se produce a "ntâmpare2 nici c'iar destinu omenesc3 -otu este regat
,i ordonat de aceea,i egi care guvernea$ă ,i materia2 ,i *orţee2 ,i psi'icu3 Creieru este un
instrument necesar *uncţionării unei inteigenţe2 unui psi'ism "năuntru corpuui omenesc2 dar
nu instrumentu acesta cere(ra produce inteigenţa2 după cum nu pianu a care cineva e)ecută o
meodie este autoru meodiei3 4entru ce un medium2 c'iar când nu a citit cărţi spirituae2 spune
imediat că "ntruc'ipea$ă pe cutare sau cutare mort% .antomee materiai$ate spun ,i ee că
repre$intă spiritu unui om care a trăit "n ată viată3 Anumite *apte ,i evenimente spuse sau scrise
de medium "n transă sunt necunoscute mediumuui ,i asistentei3 Numai de*unctu e putea
cunoa,te ,i de$văui3
O ată con*irmare a persistenţei spirituui după moarte este statornicia deose(irior radicae
dintre mediu ,i *antomee materiai$ate3
+e citea$ă ca$uri de opere iterare sau *io$o*ice dictate post!mortem de scriitori cee(ri2
opere ce sunt speci*ice numai scriitorior respectivi2 e)empe6 C'ares #icens2 Oscar ide ,i
.rederic Niet$sc'e3
Identi*icarea *enomeneor materiai$ate este o ată con*irmare că2 "ntr!adevăr2 e)istă
materiai$area aceui spirit6 e)perienţa cu *antoma Pat Ping care spune că numee ei adevărat
este Annie OBen Morgan3
Animaee ",i adaptea$ă e)istenţa prin două modaităţi2 una instinctivă 9automată: ,i ata
dei(erată2 supusă voinţei3
Instinctee sunt garanţii pe care ,i e ia specia pentru perpetuarea ei3 O viespe care se
"ntâne,te
păian7enupentru prima
pe spate dată "cu"nţeapă
,i apoi un păian7en otrăvitor2 nervos
"n gangionu pentru răspun$ător
a! *ace ino*ensiv2 mai "ntâiotrăvii
de producerea cucă
9#umitru Constantin2 Inteligen8a materiei&*
#e unde ,tia viespea unde se găse,te gangionu nervos2 dacă ea "ntâne,te pentru prima
dată acest păian7en% Concu$ia este una singură6 spiritu vieţii2 de,i rudimentar2 este acea care
,tie "n ce perico se e)pune viespea ,i tot e cunoa,te ocu unde se a*ă acest gangion3 E ,tie
asta din ate vieţi2 când pro(a(i corpu viespei a murit din această cau$ă3
Instinctu de perpetuare a speciei este dominat de instinctu se)ua3 +pre deose(ire de
animae2 *ecundarea ovuuui unei *emei se poate *ace "n *iecare ună3 4entru ca specia umană să
evoue$e ,i să nu dispară2 divinitatea a *ăcut ca am(ii parteneri să aerge "n mod incon,tient după
păcerea actuui se)ua2 dar2 "n reaitate2 ei *ac aceasta pentru a!,i asigura perpetuarea speciei3 >n
timpu orgasmuui2 a *emeie2 se produce contracţia igamenteor rotunde care aduce "n a)u
vaginuui a)u ongitudina a couui uterin3 Gera care acoperă ori*iciu e)tern a couui uterin
se eimină2 ăsând ori*iciu i(er2 pereţii din treimea posterioară a vaginuui se contractă ritmic2
din a*ară spre interior2 "mpingând sperma spre ori*iciu couui uterin2 iar uteru2 prin contracţiie
sae ritmice2 nu *ace atceva decâtsă aspire "n interioru ui sperma3 Iată cum pentru o păcere de
câteva secunde2 cât durea$ă orgasmu2 o *emeie poate să rămână "nsărcinată3 +piritu duce "n
eroare su*etu anima a *emeii3 Mai mut c'iar2 se ,tie că o *emeie "n timpu vieţii ei se)uae
poate să pregătească pentru ovuaţie un număr de apro)imativ patru sute de ovue2 corespun$ător
ceor apro)imativ patru sute de menstruaţii pe care e are3 #eci2 are un capita (ioogic *i)2 ceea
ce nu se "ntâmpă a (ăr(at2 care are "ntr!o singură e7acuare sute de miioane de spermato$oi$i2
dintre care "nsă numai unu va câ,tiga cursa de aergare spre ovu2 pentru a! *ecunda2 ,i anume
ce mai dotat cu su(stanţe nutritive2 dar ,i cu un *uid eteric corespun$ător3
>n 7uru vârstei de trei$eci ,i doi ! trei$eci ,i trei de ani2 atunci când are oc consumu a
7umătate din cee patru sute de ovue2 aceasta "n *uncţie de data când a avut oc prima
menstruaţie2 a*emeia2
descendentă vieţii ei spiritu
se)uae3acesteia2 prinatinge
4entru a!,i su(con,tient2 ",i de
scopu2 acea dăprocreare2
seama căsu(con,tientu
"ncepe pantao
"mpinge instinctiv pentru egături e)tracon7ugae2 tocmai pentru a se mări posi(iitatea ca ea să
rămână gravidă3 Acest instinct poate *i "nsă oprit uneori prin voinţa ,i prin con,tiinţa ei2 dar din
dorinţa su(con,tientă ,i in'i(area con,tientă se nasc pertur(ări neurovegetative descrise su(
denumirea de ;nevro$a *emeii de trei$eci ,i trei de ani=3

L
SUBCONŞTIENTUL
+u(con,tientu este totaitatea *enomeneor ,i "nsu,irior psi'o*i$ioogice ,i psi'ice2 ce nu
persistă permanent "n s*era con,tiinţei2 dar pot acţiona seectiv ,i cu u,urinţă "n s*era acesteia2 "n
raport cu "mpre7urărie3 +u(con,tientu este un *e de su(con,tiinţă atentă ,i potenţiaă2 care este
in*erioară2 dar coe)istă cu con,tiinţa ,i o deserve,te cu *ideitate3
4entru su(con,tient se mai utii$ea$ă termenii de su(con,tiinţă sau $ona marginaă a
con,tiinţei3 +u(con,tientu a mai *ost cai*icat uneori ,i cu numee de precon,tient3 4e seama
su(con,tientuui s!au pus eementee cristai$ate ae con,tiinţei stinse sau uitate2 automatismee
psi'ice2 aspectee de deprindere ,i memorie potenţiae2 monta7ee inteectuae re*ectate2
structurie operaţionae nere*e)ive2 *enomenee perceptive neintegrate con,tient2 care ast*e
"ndepinesc *uncţii regatorii3 >n su(con,tient intră2 de asemenea2 compe)e sen$omotorii
acon,tiente2 deprinderie de orice *e2 atât (une cât ,i ree2 operaţiie necontroate con,tient2 cât ,i
*enomenee de memorie potenţiaă cu toate energiie atente e)istente "n *iinţă3 Re*erindu!se a
su(con,tient -udor Arg'e$i spune6 ;Omue2 ne(unue2 tu *aci minuni *ără să ,tii ,i nu cuno,ti
aproape deoc puterea *ormida(iă a gândirii tae3 +ă ,tii că tot ce "nc'ipuie,ti este reai$a(i ,i se
*ace direct proporţiona cu "ncrederea ta3 #e ce te *ere,ti să stai de vor(ă cu tine "nsuţi ,i să te
"nc'ipui descoperindu!te un $eu per*ect=3
Orice
sau ree3 acţiune
Omu estea"ntr!o
gândirii2 a imaginaţiei2
măsură ne(ănuită acreaţia
vor(irii sau a corpuui
gândirii2 a ce se poartă "n sine
gânde,te *ructe viată2
"n această (une
mai târ$iu e devine3
-ot ceea ce e)istă "n tine se a*ă pretutindeni ceea ce nu e)istă "n tine nu se a*ă nicăieri2
toate comorie universuui sunt "năuntru tău3 Caută cu *ervoare "n tine "nsiaţi puterea sau
răspunsu a care aspiri2 pe care inima ta e dore,te ,i2 direct proporţiona cu credinţa ta2 vei
primi ceea ce vrei5
Maree secret caracteristic geniior ,i tuturor oamenior cu adevărat mari din toate epocie
este capacitatea or de a intra "n contact *ie con,tient2 *ie "n mod spontan2 cu puterie neimitate
ae su(con,tientuui2 ei(erându!e3 #acă poţi *ace a *e2 vei *i capa(i de per*ormanţe
e)traordinare3 +u(con,tientu este servitoru2 constructoru ,i susţinătoru corpuui3 #acă
"nvăţăm cum să ne *oosim de e ,i "n ce mod să!i dăm comen$i2 e ne poate ridica2 aproape *ără
e*ort2 pe cumi ne(ănuite2 asigurându!ne mereu succesu3
OriceOrice
trăiregând estesau
proprie o cau$ă care mai devreme
stare interioară pe care osau mai târ$iu
remarcăm "n va
modproduce e*ecte
pasiv este (une anumitor
e*ectu sau ree3
gânduri din trecutu "ndepărtat sau apropiat3
Viaţa este o modaitate de cunoa,tere3 E,ti asemănător unui căpitan a*at pe mare care ",i
conduce vasu2 tre(uie să dai ordine 9gânduri2 imagini: care ,i *erme mentauui su(con,tient
care controea$ă2 intermedia$ă ,i conduce ma7oritatea e)perienţeor vieţii tae3 Atât acţiunie pe
care e!am "ntreprins cât ,i gândurie pe care e!am avut "n trecut ne urmea$ă ca o um(ră2
producând re$utate (une sau ree2 "n *uncţie de natura or3 Nici "n aer2 nici "n adâncu oceanuui2
nici "n cea mai ascunsă pe,teră sau pe vâr*u munteui2 "n oricare parte a acestei umi vaste2 nu
e)istă oc "n care omu să poată scăpa de consecinţee acţiunior ,i gândurior sae3 >n pre$ent sau
"n viitor2 consecinţee nu vor "nceta să se dedu(e$e ,i2 ast*e2 *ăptuitoru va avea2 a rându său2
partea care se cuvine din *ericirea sau su*erinţa pe care e!a produs3 >nţeegând aceasta2 tre(uie
să căutăm să nu *acem rău nimănui2 nici măcar "n gând3
+ă nu "ntre(uinţăm niciodată *ormuări interioare de tipu ;Nu am mi7oace=2 sau ;>mi este
imposi(i=2 "n care să ,i cre$i3 +u(con,tientu te va ascuta prompt ,i va crea premisee pe care
doar tu e!ai gândit2 aducându!e din domeniu posi(iităţior a o reaitate a*ectivă3 Ast*e2 a
propria ta comandă2 c'iar su(con,tientu va *ace ast*e ca2 "ntr!adevăr2 să!ţi ipsească
posi(iităţie sau mi7oacee de a reai$a sau o(ţine ce urmăre,ti3 Caută să te convingi că totu

L
este posi(i prin angrenarea puterii neimitate a gânduui tău de a comanda su(con,tientuui3
Reai$ea$ă "nsă că2 de,i totu este posi(i2 nu orice "ţi este permis2 "n sensu că nu tre(uie să
"ncâci niciodată egie morae ae *irii3
4ătrun$ând gradat ,i cât mai ucid "n pro*un$imie enigmatice ae su(con,tientuui2 vei
reu,i să cuno,ti adevărata natură din tine "nsuţi ,i atunci ţi se va de$văui reaitatea in*inită ,i
eternă din a*ara ta3 8egea *undamentaă a vieţii care "ţi permite "n*orirea este egea "ncrede rii
depine "n tine3 >ncrederea numai "ntr!un a7utor e)terior atrage mai devreme sau mai târ$iu
su*erinţa3 >ncrederea *ermă "n tine generea$ă *orţa ,i (ucuria3 >n pus2 această "ncredere "ţi
asigură totodată spri7inu e)terior de care ai nevoie3 >ncrederea "n propriie *orţe2 care e)istă "n
stare atentă "n microcosmosu tău ăuntric2 este o stare mentaă de putere ire$isti(iă2 "ntreţinută
cu perseverenţă de con,tiinţa ta2 care percepe "ntr!o oarecare măsură egătura cu energiie
atotputernice ae sineui tău suprem3 Vei atrage mai devreme sau mai târ$iu tocmai ceea ce cre$i
că ţi se va "ntâmpa rău2 iar această tragică des*ă,urare va *i reai$ată de su(con,tientu tău2 care
va e)ecuta tot ceea ce gânde,ti mereu ,i cre$i *erm3 Gânde,te!te "ntotdeauna numai a (ine ,i
(inee te va urma ca o um(ră pretutindeni3 A te ăsa cuprins de *rică sau a gândi rău "nseamnă a
atrage rău prin re$onantă2 datorită punerii a unison cu acesta2 cu ate cuvinte e,ti ceea ce
gânde,ti2 aspiri ,i cre$i cu *ermitate3 -re(uie să ne cunoa,tem cât mai pro*und pe noi ,i a(ia
după aceea vom reu,i să!i cunoa,tem atât pe ceiaţi2 cât ,i universu "n care e)istăm3 Marea
ma7oritate a oamenior 7udecă ucrurie2 *enomenee2 pe ceiaţi ,i c'iar pe ei "n,i,i2 după
propriu or nive super*icia de gândire ,i simţire3 #in această cau$ă2 ce mai adesea ei ",i
imaginea$ă mai mut
+ugestiie2 sau mai
părerie2 puţin eronat
convingerie sau totu3
remarcie atora nu au nici un *e de putere asupra ta
"n sensu de a te putea in*uenţa atât timp cât nu e,ti a unison2 pentru a re$ona cu energiie pe
care e evocă sau e mani*estă3 +ingura putere stăpână este gându tău2 care poate accepta sau
respinge prompt aceste sugestii3 4oţi aege să nu iei "n consideraţie ceea ce nu vrei2 re*u$ând să
cre$i ceea ce nu dore,ti ori consideri *as3
+upraveg'ea$ă totdeauna tot ceea ce gânde,ti2 ceea ce simţi ,i ceea ce *aci3 >n virtutea egii
acţiunii ,i naturii 9arma:2 mai curând sau mai târ$iu vei răspunde pentru tot ceea ce *aci2 atât cu
tine "nsuţi2 cât ,i pentru modu "n care te comporţi cu tot ce te "ncon7oară3
Acea ce comite rău sau o nedreptate ",i dăunea$ă tot atât de mut ui "nsu,i2 căci devine
rău3 #acă vei reu,i să *ii pe depin stăpânu propriuui tău su(con,tient2 vei deveni stăpânu
propriuui tău destin3 #acă "ţi controe$i su(con,tientu2 devii spontan un mode pentru ceiaţi ,i
"i poţi a7uta in*init3 Aminte,te!ţi că "n orice moment ai posi(iitatea aegerii3 Aege iu(irea "n
ocu urii2 aege sănătatea "n ocu (oii2 aege *ericirea "n ocu su*erinţei2 aege e)istenţa
spirituaă pură "n ocu unei vieţi (anae ,i cenu,ii2 păstrea$ă!ţi o puritate ,i o spontaneitate de
copi3 Atunci când ai "ncetat să mai *ii copi2 e,ti de7a un su*et mort3 Adevăru este descoperit
mai u,or dacă " căutăm cu o inimă pură de copi3 Inteectu tău nu este rău2 nici o *ormă sau o t
energie a naturii nu este *undamenta rea2 totu depinde de intenţia pe care o ai ,i de modu "n
care te serve,ti de *orţee naturii2 care sunt per*ect neutre precum curentu eectric3 Atâta timp
cât mentau tău con,tient acceptă ca adevărat ,i crede *erm2 su(con,tientu2 a rându său2 va
accepta imediat ,i va căuta să reai$e$e dând viaţă ,i e)presie ideii sau gânduui imprimat "n e3
Gându tău2 ideea2 este sămânţa3 +u(con,tientu o va 'răni ,i va *ace să apară2 mai devreme sau
mai târ$iu2 *ructu3 #e sămânţă2 depind roadee2 cine seamănă vânt cuege *urtună3 Gânde,te!te
a supremu a(sout2 gânde,te!te a ceea ce este su(im ,i pur2 a ceea ce este per*ect2 *rumos ,i
(ine3 +u(con,tientu propriu controea$ă toate *uncţiie vitae ae corpuui omenesc ,i e
cunoa,te
decât dacăde7a
va răspunsurie
*i soicitat "n,iacest
souţiie
sens3a E
toate
estepro(emee
un servitore)istente2 dar nu
atotputernic2 te nu
care va a7uta
poate e*icient
avea
iniţiative atâta timp cât mentau nu!i dă dispo$iţie să acţione$e "n acest sens3 Credinţa2
gândurie2 ideie2 repre$entărie tae pot produce adevărate miracoe2 prin intermediu neimitatei
puteri de e)presie a su(con,tientuui3 Reai$ând aceasta2 vei putea "nţeege că2 dacă ai credinţa
cât un (o( de mu,tar2 poţi să dai a o parte munţi de o(stacoe3

LK
O modaitate simpă de edi*icare6 "nainte de a adormi2 propune spre re$ovare2 "n imagini
care ,i *erme2 o anumită pro(emă su(con,tientuui ,i2 uterior2 o dată cu răspunsu2 vei avea
pro(a *ormida(iei tae puteri3 -ot ceea ce imprimi "n su(con,tient prin gânduri2 idei2 imagini2
aspiraţii2 speranţe2 se va e)prima uterior2 mai devreme sau mai târ$iu2 pe ecranu e)istentei ca
e)perienţe2 stări2 condiţii2 trăiri2 "ntâmpări sau evenimente pe care e vei su*eri "n mod pasiv ca
pe ni,te re*e)ii3 #in momentu "n care ai "nţees această egătură2 tre(uie cât mai des să
supraveg'e$i cu mare gri7ă orientarea ideior2 gândurior2 convingerior ,i concepţiior pe care e
"ntreţii preponderent "n con,tiinţă3 >n trecut ţi!ai determinat prin modu de a gândi pre$entu3
Acum2 cipă de cipă2 "ţi programe$i ,i "ţi pregăte,ti viitoru3 Mute evenimente vor *i re*e)ia a
ceea ce gânde,ti acum3 A(soutu este de7a "n interioru tău ,i " porţi pretutindeni ca pe un
martor tăcut3 4entru ce să! pângăre,ti cu gânduri negative2 prin acţiuni 7osnice ,i impuse2 ori
prin dorinţe in*ame% 8egea acţiunii ,i reacţiunii2 sau egea armei2 este e)presia armoniei
universae2 "n virtutea acestei egi2 gândurie sau ideie tae2 "ntreţinute predominant ,i cu o
*ermă convingere "n mentau constant2 sunt o acţiune căreia2 mai devreme sau mai târ$iu2 "i va
urma o anumită reacţie ! răspunsu sau e)presia2 re*ecţia *ideă a su(con,tientuui tău a acee
gânduri sau idei3 +upraveg'ea$ă!ţi ideie ,i evită să menţii "n mentau con,tiinţei anumite
gânduri2 căci reacţiie care vor urma vor *i e)presia or precisă "n su(con,tientu tău3
.orţa su(tiă a vitaităţii va circua din a(undenţă2 mani*estându!se armonios ,i ritmic "n
*iinţa ta2 dacă vei gândi cu *orţă2 având "n acea,i timp *ermitatea necesară6 ;Cred cu tărie "n
puterea gigantică a su(con,tientuui meu2 pe care " dinami$e$ prin aceste gânduri3 +unt *oarte
sigur
este cucămine
e mi,iedevaaceea
"ndepini impusionat
voinţa "n concentrarea
mea este ire$isti(iă=3 ideior
Această mee "ngândită
a*irmaţie acest sens2 a(soutu
intens2 ca atare2
anuea$ă con*ictee ,i "nătură di*icutăţie de tot *eu care pot apărea3 Atunci când2 "ntr!adevăr2
vrei să reu,e,ti ce ţi!ai propus2 imaginea$ă!ţi cât mai car cu putinţă2 "ncă de când te!ai 'otărât ce
vrei2 de$nodământu *ericit2 sau2 cu ate cuvinte2 s*âr,itu "ncununat de succes a pro(emei tae3
Este esenţia să se mentai$e$e cu o *ermă credinţă s*âr,itu pro(emei2 căci ceea ce gânde,ti
*erm2 cu anticipaţie2 su(con,tientu va reai$a2 intercaând ,i coreând ast*e etapee ,i
des*ă,urarea evenimenteor "n timp2 ca să permită "ndepinirea principauui scop2 ,i anume
e)presia *inaă a ceea ce ai gândit3 Indi*erent dacă o(iectu2 starea sau modeu proiectat de tine
"n gând e)istă sau nu "n mani*estare2 datorită gândirii tae *erme ,i cât mai care2 su(con,tientu
tău va căuta să! reai$e$e2 dându!i e)presie după panu pe care !ai gândit ,i cristai$at "n
gândirea ta3 Acesta este ideau2 iar concreti$area ta con*ormă cu gândirea ,i credinţa aparţine
numai su(con,tientuui3 #acă credinţa ta este *ermă2 direct proporţionaă cu intensitatea
acesteia2 mai devreme sau mai târ$iu2 su(con,tientu tău va *ace ca aceasta să se "ndepinească3
4antea$ă ideea cu putere "n su(con,tient2 prin intermediu *ocai$ării mentae repetate ,i2 după
un timp2 vei avea reu,ita scontată3 &n su(con,tient puternic2 de(ordând energie ,i o concentrare
mentaă e)ceentă2 acceerea$ă considera(i atingerea scopuui urmărit3 Vindecărie aparent
miracuoase2 despre care au$i vor(indu!se2 sunt "n marea ma7oritate a ca$urior datorate unei
credinţe *erme transmise teepatic prin dinami$area adecvată a su(con,tientuui3 Cee mai mute
(oi "ncep "n minte2 din cau$a erorior devenite o(i,nuite2 care sunt semănate mereu "n s*era
pasivă de *orţă a su(con,tientuui3 Nimic nu se mani*estă "n *iinţa ta *ără să ai(ă anterior
imprimat un ar'etip menta sau o engramă corespun$ătoare3 +imptomee caracteristice ae ceor
mai mute (oi pot *i provocate rapid prin inducerea anumitor stări de sugestie 'ipnotice
9etargie2 cataepsie2 somnam(uism2 transă:3 Această gamă de *enomene determinate prin
'ipno$ă2 veri*icate mereu "n decursu timpuui2 dovede,te puterea uria,ă a gândirii asupra
su(con,tientuui3
mani*estarea sau2>n ca$u 'ipno$ei2
cu ate gândureai$area
cuvinte2 9sau ideea:acestuia
este transmis teepatic de
se produce prin'ipnoti$ator2
intermediuiar
su(con,tientuui su(iectuui 'ipnoti$at2 căruia i se suspendă sau se diminuea$ă propria
responsa(iitate sau posi(iitatea controuui menta asupra su(con,tientuui3 #ovada puterii
gânduui asupra su(con,tientuui propriu este *oarte cară aici3 "n ca$u auto'ipno$ei2 "ţi induci
singur gându 9sau ideea: "n mod *erm2 iar reai$area acestuia2 datorită *orţei de inducţie2 se

J
produce *oarte repede prin intermediu propriuui su(con,tient3
Atât 'ipno$a2 cât ,i auto'ipno$a sunt pro(e certe ae coreaţiei dinamice e)istente "ntre
menta ,i su(con,tient3 &n menta puternic2 energi$at ,i intens *ocai$at prin concentrare2 poate
provoca cu u,urinţă2 prin re$onanţă2 in*uenţe sau mani*estări "n su(con,tientu atei *iinţe
umane3 &n aport e)traordinar de mare "n ca$u vindecării ma7orităţii (oior ,i redo(ândirea
stării de sănătate o are credinţa *ermă "n *inai$area cu succes a procesuui curativ3
O imagine mentaă adecvată2 reuată mereu ,i mereu cu "ncredere ,i entu$iasm2 acceerea$ă
minunea gra(nicei "nsănăto,iri3 #acă dore,ti să tre$e,ti "n tine ,i să!ţi ampi*ici puterea de a
vindeca2 vei reu,i cu u,urinţă2 mai aes dacă vei a7unge să!ţi măre,ti ,i să!ţi ra*ine$i magnetismu
vita2 prin acceerarea activităţii centrior corespondenţi de *orţă 9ro$etee de a(sor(ţie ae
corpuui eteric:3 Atunci când vrei să produci asupra cuiva o in*uenţă curativă2 imaginea$ă!te
drept reeu prin care se mani*estă energia (ine*ăcătoare pe care tu doar o tran$ite$i2 *ocai$ând!o
prin emisie asupra *iinţei pe care urmăre,ti să o a7uţi3 Această energie este recepţionată de tine2
direct proporţiona cu gradu de dinami$are a panuui corespondent "n propria ta *iinţă2 ,i
provine din s*era in*inită a macrocosmosuui cu care2 "n ace moment2 este necesar să te menţii
a unison prin concentrare mentaă continuă3 E*ectee sunt rapide atunci când "ncrederea ta "n
e*icacitatea re$onanţei este mare2 graţie integrării acţiunii tae "n armonia egior *undamentae
ae e)istenţei3 Modaitatea cea mai u,oară ,i "n acea,i timp cea mai e*icientă de a genera un
gând 9sau o idee: este să! vi$uai$e$i menta cât mai car cu putinţă2 ca ,i cum ar *i "n *aţa ta
aievea2 cu toate că acest ucru " percepi numai cu oc'ii minţii3 Re*eritor a aceasta2 un prover(
c'ine$
propriaspune6 ;O nesc'im(ată
ta voinţă imagine precisă
timpvaorea$ă
de o orăcât o sută decâtcuvinte2
vaorea$ă iar o imagine
un diamant ,e*uit demenţinută
mărimeadupă
unei
portocae=3
Ce mai (un mi7oc de a intra "n egătură cu s*era de *orţă a su(con,tientuui este de a!ţi
induce o stare modi*icată2 de unitate depină a *iinţei2 determinată de o imensă sugestie mentaă2
"n care modu de a gândi ,i de a acţiona este "n "ntregime independent de conte)tu situaţiona2
dar se a*ă su( totaa in*uenţă a mentauui3
Evită orice tensiune posi(iă2 orice crispare sau constrângere mentaă3 Atunci când soiciţi
ceva su(con,tientuui2 eventua "nainte de cucare2 generea$ă din nou soicitarea mentaă
adresată su(con,tientuui ,i2 aducându!ţi starea de somnoenţă2 caută să adormi c'iar cu
sentimentu că rugăciunea ta este "ndepinită3 Acţionea$ă ast*e mereu până a succesu *ina3
#atorită activităţii gândirii tae2 *iinţa ta vi(rea$ă permanent a unison2 intrând "n re$onanţă
cu anumite straturi ae mani*estării macrocosmice ,i ast*e captând di*erite *orme de energii care
determină e*ecte sincrone "n s*era su(con,tientuui tău3 #acă vei a7unge să!ţi supraveg'e$i
gândurie2 dându!e o orientare (ene*ică2 po$itivă2 creatoare2 vei *i totodeauna aproape de
energiie universuui2 iar reu,ita va *i de partea ta3 Orice gând2 o dată acceptat2 se trans*ormă "n
*ocar de autosugestie2 operând "n straturie corespondente ae su(con,tientuui ,i transmis "n
centru su(ti de e)pansiune a pe)uui soar 9creieru tău a(domina:2 de unde se va mani*esta
"n a*ară2 determinând e*ecte sincrone "n domeniu universa a posi(iităţior3
>n genera2 motivee nereu,itei sau e,ecuui sunt sa(a energie2 ipsa de "ncredere2 a(senţa
continuităţii "n dinami$area su(con,tientuui2 imaginea mentaă imprecisă sau di*u$ă3
Cee trei *a$e ae reai$ării unei dorinţe prin dinami$area puterii su(con,tiente sunt6
! considerarea ucidă ,i mentai$area atentă a pro(emei din punctee ma7ore de vedere
! acceptarea pină de "ncredere a gânduui că "n mod cert e)istă o souţie pe care
su(con,tientu ţi!o va reeva2 permiţându!ţi totodată "ndepinirea ei "ntr!o *ormă adecvată "n
s*era !reaităţii
trăirea concrete
anticipată a (ucuriei succesuui2 ce se (a$ea$ă pe convingerea de ne$druncinat a
unei reu,ite depine3
Atunci când mentau tău con,tient este su*icient de ini,tit ,i se poate ocai$a cu u,urinţă2
poţi *i pe depin convins că poţi reai$a "n scurt timp2 prin intermediu su(con,tientuui2 ceea ce
gânde,ti *erm ,i car3

/
Ce mai propice moment natura pentru a dinami$a su(con,tientu 2prin intermediu unei
idei sau imagini care2 este starea de trecere de a veg'e a somn3 "n acee cipe2 egătura cu s*era
su(con,tientuui se poate reai$a spontan3 Nu poate să e)iste o reu,ită "n (ine2 prin intermediu
su(con,tientuui2 *ără o anumită ini,te a minţii3 #acă "ţi imagine$i cât mai car cu putinţă un ţe
sau un idea2 direct proporţiona cu e*orturie depuse2 mai devreme sau mai târ$iu2 vei primi de
a am(ianţa cosmică in*inită2 care acţionea$ă prin intermediu su(con,tientuui tău2 tot ceea ce "ţi
este necesar pentru reai$area acestuia3 4uterea imensă a imaginaţiei susţinută cu perseverenţă de
o gândire controată va atrage "n mod natura tre$irea e)traordinareor puteri ae
su(con,tientuui3 4entru a te mo(ii$a cât mai (ine2 raportea$ă!te constant a anumite modee
care te entu$iasmea$ă *oarte mut3 4rin consonanţă teepatică cu e)empu aes2 "ţi poţi acceera
propria reu,ită3 Aminte,te!ţi că2 "n ma7oritatea ca$urior2 su(con,tientu a avut o contri(uţie
ma7oră a inspirarea ceor mai minunate descoperiri ae marior genii3 Atunci când o anumită
pro(emă te preocupă mut ,i reu,e,ti să *ii su*icient de atent asupra ei2 *ocai$ând!o ucid o
durată adecvată de timp2 urmărind cu tenacitate souţionarea ei2 su(con,tientu tău va atrage
magnetic către tine2 incusiv prin teepatie2 toate in*ormaţiie ,i datee necesare re*eritoare a
pro(ema ridicată de tine3 +u(con,tientu poate să apee$e a cuno,tinţee "nmaga$inate de e "n
timpu vieţii2 dar uitate de con,tientu tău dar neuitate de e2 a cuno,tinţee "nmaga$inate "n
spirite evouate din atmos*era e)traterestră3 >n *ina2 se va cristai$a "n su(con,tient sinte$a de
unde vor apărea intuiţia sau c'iar souţia cară de*initivă3 Ideea *ermă anticipativă a succesuui
"n ceea ce urmărim să reai$ăm conţine de7a2 "ntr!o *ormă dinamică ordonatoare2 energiie
generatoare
mecanism2 careae succesuui
e u,urea$ăuterior3 4ersoanee
mut reu,ita3 care se consideră
A(ordea$ă!ţi norocoase
pro(emee apică
din punct de con,tient
vedere aacest
succesuui anticipat2 "n tot ceea ce urmăre,ti să *aci2 ,i "n acest *e su(con,tientu tău va *i
orientat inteigent să!ţi materiai$e$e trium*u3
>n *uncţie de niveu de *orţă a su(con,tientuui ,i de puterea mentaă de mo(ii$are2
reu,ita 9sau răspunsu: nu se produce neapărat a câteva ore sau după o $i pe ata3 Continuă cu
perseverenţă să impregne$i su(con,tientu prin intermediu ideii ,i nu a(andona această
sistematică soicitare decât după ce succesu *ina s!a reai$at3 +u(con,tientu nu are reţineri2
in'i(iţii2 temeri2 ci numai reacţii2 răspunsuri2 sau ogindiri *idee2 care sunt e)presia e)actă a
gândurior ,i ideior pe care cândva e!am ăsat să pătrundă "n e ,i să "ncoţească3 #acă *ructee
sunt duci2 gândurie au *ost (une2 dacă *ructee sunt amare2 gândurie au *ost eronate sau
negative3 .ructee mi)te sunt rodu unor gânduri mi)te2 *ructee dureroase pot *i nimicite
prompt2 dacă vom *ace e*ortu de a semăna "n su(con,tient opusu acestora2 de e)empu6 tristeţe!
(ucurie2 să(iciune!*orţă2 indi*erenţă!simpatie2 agitaţie!cam3 Roadee acestor seminţe noi apar
imediat2 numai atunci când energia este gigantică2 "n ceeate ca$uri *ructi*icarea or va *i
uterioară3
Orice mentai$are precisă sau2 cu ate cuvinte2 oricare imagine mentaă cară susţinută prin
credinţă ,i dinami$ată cu perseverenţă va avea tendinţa de a se reai$a su( *orma unui e*ect "n
virtutea miracuoasei egi a materiai$ării prin intermediu su(con,tientuui3 Este su*icient să ai o
nemărginită "ncredere "n puterea su(con,tientuui2 ,i succesee vor apărea mai devreme sau mai
târ$iu2 "ntr!un interva de timp direct proporţiona cu energia investită3 +u(con,tientu este s*era
de ape a memoriei ,i "n e sunt "nregistrate toate e)perienţee avute de o *iinţă atât "n e)istenta
pre$entă cât ,i "n e)istenţee anterioare2 su( *orma unor imagini su(tie3 C'iar dacă nu sunt car
con,tienti$ate din punctu de vedere a cau$eor pe care e repre$intă2 ne condiţionea$ă "ntreaga
noastră e)istenţă prin *euritee e*ecte pe care e generea$ă "n universu nostru ăuntric3 >n *a$ee
pro*undeaeaenaturii
aspecte somnuui2 su(con,tientu2
superioare2 participând"nca*uncţie de natura
o picătură ideior2
reintegrată *u$ionea$ă
"n ocean cu anumite
a "nţeepciunea
supremă3
>n unee situaţii2 su(con,tientu se poate mani*esta mai u,or "n vis sau c'iar prin vi$iuni ce
survin "n stări de reverie ! toate acestea *iind răspunsuri a soicitărie tae *ormuate con,tient
sau nu3 #acă ce despre care "ţi imagine$i "n mod eronat că are unee de*ecte sau vicii este o

@
*iinţă sa(ă2 e va *i in*uenţat teepatic de ceea ce tu gânde,ti cu putere ,i va avea tendinţa de a
se ăsa modeat "n s*era su(con,tientuui său de ideie tae2 trans*ormându!se "n con*ormitate cu
gândurie tae3 Re$utatu6 c'iar dacă respectivu nu pre$intă "ncinaţii pentru viciu sau de*ectu
pe care tu ţi! imagine$i acum2 tu "i sugere$i de *apt tendinţa "n acea direcţie ,i contri(ui din pin
să devină a,a cum numai tu " imagine$i 9este e*ectu magiei (ene*ice sau mae*ice:3
4rin urmare2 *ii atent2 căci gândurie tae se reproduc identic "n s*era su(con,tientuui2
materiai$ându!se uterior "n con*ormitate cu conţinutu or2 atât "n tine cât ,i "n su(con,tientu
ceor pe care simutan "i a*ectea$ă2 "n măsura "n care se re*eră a ei2 datorită re$onanţei3 Iată deci
semni*icaţia psi'oogică pro*undă a reguei de aur6 ;Gânde,te despre aţii numai ceea ce ai dori
ca ei să gândească despre tine= ,i ;Ceea ce ţie nu!ţi pace nu!i *ace ceuiat=3 Caută să atingi ,i
să!ţi menţii un cât mai pro*und ec'ii(ru emoţiona2 acceptă cu toeranţă ca pe ceva *iresc *aptu
că aţii pot să nu gândească sau să perceapă ca tine2 respectă!i ,i caută să!i a7uţi2 preuându!i de
a niveu a care se a*ă3 A,a cum tu ai dreptu să *ii "n de$acord cu ei2 ,i ei2 datorită ignoranţei
sau rea!voinţei2 au acea,i drept2 de a *i "n de$acord cu tine3 -răirie tae interioare2 ce impică
gândurie2 stărie ,i sentimentee tae2 sunt "ntr!o *oarte mare măsură cau$a reacţiior ceoraţi
*aţă de tine2 datorită reacţiior pe care "n mod spontan2 prin re$onanţă2 e produci "n
su(con,tientu or2 care inter*erea$ă cu a tău teepatic3 C'eia simpatiior sau antipatiior
*ugerătoare ţine de a*inităţie sau di$armoniie ce apar "ntre două sau mai mute su(con,tienturi3
#ore,te atuia numai ceea ce "ţi dore,ti ţie ,i vei constata o considera(iă sc'im(are "n (ine2 atât
"n propria ta e)istenţă2 cât ,i "n starea generaă a aceuia pe care ast*e !ai a7utat3 Qrăne,te!ţi $i
de $i inima
de$votă cu o (unăvoinţă
o (ucurie imensă pe*ără
careimite2 pentru tot
o vei revărsa su(ceea ce de
*ormă trăie,ti2
iu(ire2,i*aţă
vei de
constata cum
tot ceea ce se
te
"ncon7oară3 ;Identici cu mine "n sinee spiritua sunt ace,ti oameni2 identici cu ei "n sinee
spiritua sunt eu3= Identi*icându!se ast*e cu *iecare2 "nţeeptu se regăse,te pe sine "nsu,i
pretutindeni ,i "m(răţi,ea$ă "ntreaga ume "ntr!o stare de iu(ire nes*âr,ită2 pro*undă ,i *ără
imite3
Numai tu singur te poţi eeva2 numai tu "nsuţi te poţi pedepsi3 4recum roţie din *aţă ,i
roţie din spate ae unui car2 ignoranţa merge prima2 iar su*erinţa vine pe urmă3 #umne$eu2 viaţa
nu pedepsesc2 de *apt3 Omu ignorant este acea care se pedepse,te singur2 prin *asee sae idei2
despre ceiaţi oameni2 despre viaţă2 divinitate ,i univers3 #atorită erorior2 e devine scavu
propriior sae adevăruri2 iar o(i,nuinţa " "mpietre,te "n această stare3 8egea esenţiaă a
"nţeepciunii practice constă "n tre$irea2 de$votarea ,i punerea "n vaoare a principiuui a(sout
a spirituui3 -oate acestea sunt u,or reai$a(ie dacă ne *i)ăm de*initiv ţeu "n per*ecţiune3
Acţiunie tae sunt (inee tău ! "n măsura "n care sunt (une2 acţiunie tae sunt mo,tenirea ta dar
,i re*ugiu tău3 Mentau tău con,tient este aparatu *otogra*ic prin intermediu căruia
*otogra*ie$i2 *i)ând pe *ina peicuă a s*erei su(con,tientuui idei2 imagini2 aspiraţii2 sugestii2
dorinţe care vor da uterior roadee corespun$ătoare2 "ntocmai cum se materiai$ea$ă după
reveare ,i *i)are imaginie pe 'ârtia *otogra*ică3 >nainte de a *orma un o(icei (un2 mai "ntâi
tre(uie să *im *oarte convin,i că e este dorit3 Când dorinţa de a a(andona un o(icei rău va *i mai
mare decât acea de a! continua2 vei *i vindecat "n proporţie de FFS3
Ca să ţi se mic,ore$e sau să!ţi dispară *rica2 imaginea$ă!ţi cu putere cât mai car2 de mai
mute ori pe $i2 că *aci *ără teamă c'iar acţiunea de care "ţi este *rică3 Actu menta va "ncărca ,i
pregăti "n mod adecvat su(con,tientu2 u,urând *oarte mut după aceea actu *i$ic corespun$ător
de care "nainte "ţi era teamă2 ,i ast*e *rica nu va mai 7e)ista3 Reu,ita este rodu programării
inverse a su(con,tientuui prin 7gândirea *ermă a opusuui ! cura7 ce va anua2 direct
proporţiona cu e*ortu2
.rica este de două*rica e)istentă3
*euri6 normaă ,i anormaă3 .rica normaă este un *e de sistem de
aarmă a cărei rădăcină se a*ă "n instinctu de conservare ,i ne este dată de spirit pentru a ne
ocroti3 .rica anormaă ia na,tere atunci când "i permiţi imaginaţiei să gaope$e după (unu său
pac3 Remediu constă "n a!ţi induce ,i menţine "n s*era imaginaţiei mentai$ări sau anticipări
(ene*ice3 Atât timp cât stăpâne,ti imaginaţia2 conduci2 când imaginaţia a7unge să te stăpânească2


e,ti *ata condus ,i te simţi neputincios ca un scav supus3
+u(con,tientu tău este mereu acea,i ,i nu "m(ătrâne,te niciodată3 E este "n a*ara timpuui
,i de aceea este considerat etern3 E *ace parte din *iinţa universaă a macrocosmosuui ,i2
deoarece nu s!a născut niciodată2 nici nu va muri vreodată3 Viaţa este un nume pe care " dăm
unei miracuoase puteri invi$i(ie2 pe care "n ma7oritatea ca$urior nu o "nţeegem din punct de
vedere a compe)ităţii ei3 Ră(darea2 stăpânirea de sine2 (unătatea2 (ândeţea2 iertarea2
dragostea2 a(negaţia2 (unăvoinţa2 credinţa de ne$druncinat2 (ucuria2 "nţeepciunea2 *ericirea2
"ncântarea2 "nţeegerea2 toate aceste caităţi su(ime nu "m(ătrânesc niciodată3 Cutivă!e2
e)primă!e2 ampi*ică!e2 ra*"nea$ă!e2 ,i vei putea rămâne tânăr atât cu spiritu2 cât ,i cu trupu2
"m(ătrâne,ti mut mai repede ,i te o*ie,ti "n mod peni(i2 atunci când te "nc'iste$i "n pre7udecăţi
a(erante ,i "ncete$i să mai vise$i avântat2 "m(ătrâne,ti ca prin *armec atunci când e,ti irasci(i2
suspicios2 egoist2 răutăcios2 certăreţ2 geos ,i de$nădă7duit3

SPIRITISMUL
+piritismu este cunoscut "ncă din Antic'itate3 4rin spiritism2 sunt c'emate spiritee
morţior cu care se poartă convor(iri3 C'iar ,i Biblia 7 care este istoria poporuui evreu ! spune
că +au2 regee Israeuui2 s!a dus a En!#or să consute un spirit prin intermediu unui medium2
prin care să evoce spiritu ui +amue3 Acesta i!ar *i spus că!,i va pierde viaţa "n upta cu
*iistinii
Şedinţee de spiritism se *ac numai "n pre$enţa unui medium2 acesta *iind un om "n
organismu ,i "n apropierea căruia se petrec *enomene paranormae3 Acest *enomen paranorma
se produce "n organismu mediumuui prin uare a cuno,tinţă de *orţe e)terioare *ără a7utoru
simţurior normae3 Această "nsu,ire neo(i,nuită se nume,te medi!mnitate* Ştiinţa care se ocupă
cu *enomenee paranormae se nume,te meta+izi$ă*
+piritismu modern s!a răspândit aproape spontan "n toată umea2 o dată cu anu /D2 cu
prie7u *enomeneor de a Qdesvie3 >n satu Qdesvie din +3&3A32 trăia o *amiie numită .o)2
acătuită din părinţi ,i trei *ete6 Pate2 Margaret ,i 8ea'3 .etiţee au$eau prin pereţii camerei or
ovituri ine)pica(ie2 *ără o cau$ă cunoscută3 &na dintre *ete ,i!a e)primat părerea că poate *i
spiritu unui mort3 Atunci2 Margaret .o) a imaginat un a*a(et convenţiona pentru a o(serva
dacă se poate "nţeege cu spiritu mortuui3 .iecare iteră a *ost "nocuită cu un număr de (ătăi "n
perete ,i ast*e comunicarea s!a putut e*ectua3 +!a constatat că ce ce ovea "n perete avea o
inteigenţă con,tientă3
omorât ,i "ngropat E a mărturisit
"n pivniţa că este
aceei case3 +!a spiritu unui
controat mort2aceei
pivniţa un negustor am(uant
case2 dar carenimic
nu s!a găsit a *ost
deose(it3 >n anu /K/J2 adică după ,ai$eci ,i doi de ani de a evenimentee amintite2 demoându!
se casa respectivă2 s!a găsit "ntre $idurie pivniţei sc'eetu unui om mort ,i aături de e o
geantă2 ceea ce a con*irmat că2 "ntr!adevăr2 oviturie din perete erau ae spirituui acestui
negustor3 .enomenu a *ost numit spiritism de către Antoine Rivai 9Aan Parde:2 iar
*i$ioogu *rance$ C'ares Ric'et !a numit meta*i$ică3 O(iectu meta*i$icii se studia$ă o*icia "n
*acutăţi din 4ortugaia2 +uedia2 Oanda2 Germania2 +3&3A32 1egia2 Angia2 Grecia2 Argentina ,i
ate ţări3
Veri*icarea că spiritu unui mort dă răspunsurie a "ntre(ărie ce se pun mediumuui de
către asistenţă este că aceste răspunsuri2 *iind necunoscute nici de medium2 nici de asistenţi2 se
dovedesc a *i reae3 Iată un e)empu6 o *amiie disperată2 prin dispariţia unicuui *iu "n vârstă de
,apte ani2 merge a o ast*e de ,edinţă de spiritism ,i prin mediumu respectiv se "ncearcă
c'emarea spirituui copiuui2 considerând că acesta ar putea să *ie mort3 >ntr!adevăr2 a apărut
spiritu copiuui dispărut2 care a comunicat să se caute trupu ui "ntr!o groapă cu var din
apropierea casei părinte,ti3 4ărinţii au căutat "n groapa cu var ,i au găsit cadavru copiuui3
O ată veri*icare că2 "ntr!adevăr2 este spiritu unui mort2 este ca "ntre(ărie să *ie *ăcute
mediumuui *ără gas2 adică prin mesa7 menta2 iar răspunsurie spirituui să *ie uterior

D
con*irmate ca *iind reae3
#upă natura mediumnităţii2 mediumii se "mpart "n mai mute categorii6
! Mediumi de evitaţie2 care pot să se ridice de a pământ *ără nici un spri7in2 sau pot să
ridice un o(iect "n aer numai prin gândirea or3 &n medium de evitaţie a *ost ,i Iisus2 e putând
merge pe supra*aţa apei3
! Mediumi de scriere directă2 când spiritu scrie direct *ără mâna mediumuui mâna
spirituui este invi$i(iă2 numai creionu se vede mi,când3
! Mediumi de scriere automată2 când mediumu scrie cu o mână sau cu amândouă2 mâna
*iind condusă de spirit 9ve$i 1ogdan 43 Qa,deu "n cartea sa i$ Cogito&*
! Mediumi de rapsuri2 când conversaţia se *ace prin ovituri date direct de spirit3
! Mediumi de scriere autogra*ică ! se reproduce scrisu unei persoane decedate pe care
mediumu nu a cunoscut!o "nainte de ,edinţa de spiritism3
! Mediumi de e*ecte *i$ice3 +e produc singure mi,cări de o(iecte2 mese2 scaune3 &nii
mediumi produc mi,cări a voinţă2 aţii "nsă2 "n mod invountar2 pot mi,ca prin atingerea or sau
de a distanţă 9teec'ine$ie:3 E)empu6 a ru,i2 Ne Mi'aiova2 "n .ranţa2 &r Geer3
! Mediumi triptoogi2 care conversea$ă cu spiritu prin ovituri date de picioru mesei2 de
un scaun sau de un at o(iect3
! Mediumi autori2 care compun automat scrieri iterare sau *io$o*ice dictate de spirite3 &n
ast*e de medium autor a *ost Moise2 care prin au$ spiritua a scris primee patru capitoe din
Biblie, ,i Ma'omed2 care tot prin au$ spiritua a scris Coran!l care i!a *ost dictat de spiritu
"ngeruui Ga(rie3
! Mediumi pictori2 care uneori pictea$ă ,i cu oc'ii "nc'i,i2 reproducând picturi cee(re2 pe
care norma nu e pot picta2 ne*iind "n stare de transă3
! Mediumi carvi$uai2 care văd prin corpuri opace ceea ce se petrece a distanţă3
! Mediumi de apariţii2 care au puterea spirituaă să *acă să apară *antome materiai$ate3
! Mediumi de materiai$are2 care *ac să apară *antome materiai$ate sau numai organe
dintr!un corp6 mână2 picior2 cap3
Iisus2 imediat după "nviere2 apare ca *antomă nemateriai$ată atunci când "i spune Mariei
Magdaena să nu! atingă2 căci "ncă nu s!a "năţat a -ată2 iar mai târ$iu apare de trei ori ca
*antomă materiai$ată2 utima dată când i s!a arătat ui -oma necredinciosu2 care vrea să vadă
urma rănior din timpu cruci*icării3
! Mediumi de demateriai$are2 care demateriai$ea$ă o(iecte ,i e pot trece prin corpuri
materiae2 producând *enomenu de trecere a materiei prin materie3
! Mediumi de autodemateriai$are2 care se demateriai$ea$ă "n "ntregime sau parţia3
>n timpu atacuui 7apone$ de a 4ear Qar(our2 un marinar american ce!,i *ăcea stagiu
miitar a reu,it o ast*e de demateriai$are2 e *iind dat dispărut2 ca după un timp să reapară "n
carne ,i oase3
E a povestit că2 după un moment de concentrare pro*undă2 a reu,it să se *acă dispărut2
spunând că poate să mai repete *enomenu3 >ntr!adevăr2 a repetat de mai mute ori *enomenu2 "n
unee e)perienţe *iind c'iar aruncat din avion3 A dispărut ,i apoi a apărut pe pământ nevătămat3
Acest om trăie,te ,i "n pre$ent "n ora,u C'icago3
! Mediumi care reu,esc să se dedu(e$e ,i să!,i proiecte$e du(u *uidic2 *ăcându! vi$i(i
,i tangi(i3
! Mediumi care se re"ncarnea$ă2 reproducând aspectu2 vocea ,i im(a7u spirituui mortuui
respectiv3
! Mediumi
premoniţie2 intracare pre$icmestecând
"n transă2 viitoru3 E)empu6
*run$e deOracou
aur3 +e din
,tie #e*i2 unde 4itia2
că "mpăratu un medium
-raian2 de
care cuno,tea
oracou2 dar care nu
credea "n e2 a vrut să veri*ice dacă *enomenu este rea3 4entru aceasta i!a trimis 4itiei un pic
sigiat2 dar "n pic era o coaă de 'ârtie a(ă ? ea nu putea să vadă conţinutu picuui2 *iind "n
somn 'ipnotic3 4itia i!a răspuns tot printr!o coaă a(ă nescrisă3 Constatând că *enomenu este

F
rea2 "mpăratu -raian trimite a doiea pic2 de data aceasta cu o "ntre(are precisă6 e "ntre(a dacă
se va "ntoarce victorios a Roma "n urma unei campanii pe care urma sa o *acă "mpotriva
parţior3 4itia a spus asistenţior2 ea *iind "n stare de transă tot timpu ! să ia o ramură de viţă!de!
vie pe care să o rupă "n (ucăţee ,i să o pună "n picu pe care !a trimis ui -raian3
+e ,tie că "mpăratu -raian2 "ntorcându!se spre Roma după upta "mpotriva parţior2 a *ăcut
o 'emoragie cere(raă ,i a murit3 Corpu ui ne"nsu*eţit a *ost purtat "n trium* pe stră$ie Romei3
A(ia atunci s!a "nţees răspunsu dat de 4itia2 (ucăţeee crenguţei "nsemnând moartea2 iar viţa!
de!vie2 goria3
.oarte muţi pro*eţi au pre$is na,terea ui Iisus2 c'iar ,i ocu na,terii2 a 1et'eem2 precum
,i mute ate *apte ae ui3 #ar "nsu,i Iisus a *ost ,i un medium carvă$ător3 E ,i!a prevă$ut
trădarea de către Iuda2 pentru trei$eci de monede de argint2 "n grădina G'etsimani3 #e asemenea2
a prevă$ut2 că apostou 4etru2 după arestarea ui Iisus2 se va epăda de trei ori de acesta2 până a
cântatu coco,uui de $iuă3 Şi!a prevă$ut *eu "n care va *i condamnat a moarte2 precum ,i
"nvierea a treia $i ! toate aceste *apte au *ost con*irmate de des*ă,urarea evenimenteor3
! Mediumi care *ac să apară instantaneu o(iecte din a*ară2 de a distanţă2 prin
demateriai$area ,i remateriai$area or2 cu prie7u trecerii prin $iduri3 +unt ,i ate *euri de
mediumi2 care vor(esc prin inspiraţie spirituaă2 care vor(esc automat cu cuvinte dictate2 uneori
"n im(i străine2 im(i pe care nu e cuno,teau "nainte de ,edinţa spiritistă3 #in (anghelie se ,tie
că "n Hiua Cinci$ecimii2 adică a cinci$eci de $ie după "nviere2 spiritu ui Iisus s!a arătat
deasupra apostoior su( *orma unor im(i de *oc2 cărora e!a dat puterea de a vor(i "n toate
im(ie2 im(i pe care nu e cuno,teau până "n momentu respectiv2 pentru a putea vor(i tuturor
popoareor3
! Mediumi care e)ecută partituri mu$icae cee(re pe care2 "n mod norma2 nu e cunosc3
! Mediumi care *ac să apară imagini pe o pacă *otogra*ică3 >n $iee noastre2 americanu
Red +erios este capa(i să *i)e$e pe un *im imaginea unui imo(i situat a distanţă2 prin
concentrarea privirii sae asupra unui aparat *otogra*ic3
! Mediumi de e*uvii vitae2 prin punerea mâinii sau prin pase magnetice3 -ot din
(anghelie cunoa,tem că Iisus e!a dat apostoior putere spirituaă2 punând mâna dreaptă pe
capu or3 +e ,tie că *u)u vita eectromagnetic intră "n corp prin mâna stângă ,i iese prin mâna
dreaptă3 Acest ritua se *ace ,i "n $iee noastre când se 'irotonise,te un preot3 4uterea spirituaă i
se dă prin punerea mâinii drepte a
episcopuui pe capu său3 4rin e*uviuni vitae se transmite energie2 putând *ace să germine$e un
(o( de grâu ,i să crească vă$ând cu oc'ii3 Acest *enomen " *ac ,i "n $iee noastre *ac'irii din
India3
! Mediumi care prin atingerea unui o(iect2 descriu persoana căruia i!a aparţinut o(iectu2
regiunea de unde provine! se numesc mediumi psi'ometri3
! Mediumi vindecători2 care2 prin e*uvii vitae2 pot să vindece (oi3 E)empu6 "n Rusia2
Vasiiev2 asistat de doctoru .inne2 'ipnoti$ator2 a "ncercat să trate$e o (onavă numită Pu$mina2
care era internată
"ntr!un spita din 8eningrad de mai muţi ani2 pentru o parai$ie a părţii stângi a corpuui3 #upă
ce a primit su( 'ipno$ă o serie de sugestii puternice repetate cu voce tare2 (onava a putut să!,i
mi,te (raţu ,i picioru parai$at3 Acea,i e*ect s!a o(ţinut nu prin voce2 ci prin mesa7 menta2
prin teepatie3 #octoru .inne a ordonat menta (onavei să "ntindă am(ee (raţe cruci,3 #upă un
minut ,i trei$eci de secunde2
asistenţa a o(servat mi,cări convusive care agitau (raţu stâng parai$at a Pu$minei3 >ncetu cu
"ncetu2 eae)perienţei
imprimat a "ntins (raţu stâng2 "nsă nu a "ntins (raţu drept2 care de *apt era norma2 ceea ce a
un semisucces3
Apoi s!a concentrat Vasiiev2 pentru a da un nou ordin menta6 ;>ntinde!ţi picioru drept= ,i
Pu$mina a "ntins picioru3 Pu$mina2 *iind "n stare de 'ipno$ă2 a *ost "ntre(ată de ce a e)ecutat
aceste mi,cări3 Ea a răspuns6 ;4ro*esoru Vasiiev mi!a cerut=3 Ea nu se "n,ea niciodată asupra
persoaneor care "i dădeau mesa7u teepatic3

L
! Mediumi autoscopi sau eteroscopi2 care ",i văd organee interne proprii sau organee
interne ae ator persoane3
! Mediumi căători2 a căror corp *i$ic este transportat (rusc "n depărtare3 Aţii ",i trans*eră
du(u *uidic "n trupuri de animae2 de o(icei "n upi2 iar aţii pot merge pe căr(uni aprin,i *ără
să se ardă !
sunt a,a!numiţii mediumi saamandră3
+e spune că ,amanii2 oamenii s*inţi2 sau vră7itorii +i(eriei practicau teepatia2 carvi$iunea2
căătoria astraă2 pro*eţia ,i cura spirituaă3 Ei constituiau c'eia de (otă a societăţii tri(ae2 de
puterea or depin$ând supravieţuirea sau nimicirea grupuui tri(a3
Indivi$ii care simţeau această vocaţie se retrăgeau "n păduri pentru meditaţie3 Ei tre(uiau să
treacă prin mute "ncercări e)trem de gree2 de e)empu2 să treacă printr!o gaerie săpată "n
g'eaţă3
+e consideră că cei orgoio,i erau eiminaţi a utima pro(ă3 4otrivit antropooguui Gerad
Qeard2 nu se cunoa,te decât un singur ca$ "n care individu nu a putut să treacă prin toate
pro(ee3 E nu a mai a,teptat s*âr,itu iniţierii2 căci ,i!a asasinat pro*esoru3 Acesta a *ost
Ging'is!Qan3 Şamanii uau diverse droguri ,i practicau unee dansuri sacre pentru a intra "n
egătură cu umea spirituaă ei dansau "n 7uru unui *oc care ardea până cădeau "n transă2 ",i
mi,cau picioaree din ce "n ce mai repede2 până ce spiritu or se desprindea de corp3
Biblia ne vor(e,te despre *enomene paranormae de care se ocupau magii cadeeni3 Ne mai
vor(e,te despre sanctuaree 'ermetice din piramidee Egiptuui2 unde a *ost iniţiat Moise3
Reigia vedică2
Reigia a primior
romană2 arieni2dea*irmă
instituită regeecar denumirea
Numa spirituui
4ompiiu2 se (a$a,i re"ncarnarea
pe pro*eţiie ui3
unor mediumi2
misteree ui #ionsos2 iniţierea ui +ocrate ,i a ui 4aton3 Rituau (isericii cre,tine ! atar2
tămâie2 mu$ică2 ocou mesei ! este o copie a anticuui ritua magic3
Magii din Antic'itate erau cu toţii iniţiaţi3
0oga este un sistem indian de autocutivare a mediumnităţii personae active2 prin e)erciţii
respiratorii3 #upă o pregătire care parcurge opt etape2 ei a7ung a per*ormanţe e)traordinare3 4ot
deveni insensi(ii a durere ,i ",i pot transporta corpu astra a distanţă3
+piritismu are a (a$ă concepţia dovedită că spiritu2 ca parte distinctă a corpuui omenesc2
este nemuritor2 e continuându!,i e)istenţa "n umea spiriteor2 ca spirit i(er2 până când urmea$ă
o nouă re"ncarnare3 Cu spiritu i(er a unui om mort se comunică "n ,edinţee de spiritism3 Aici
tre(uie să arătăm două aspecte importante care2 de *apt2 au *ost ,i "ntre(ărie pe care mi e!au pus
cititorii primei ediţii a cărţii2 ,i anume6 pe care spirit " repre$intă spiritu i(er din spaţiu2 având
"n vedere că e su*eră numeroase re"ncarnări% Având "n vedere egea evouţiei spirituae2 e
repre$intă utima ui "ncarnare2 ca entitate spirituaă2 dar aceasta nu "nseamnă că "n structura sa
nu sunt "nmaga$inate toate amintirie vieţior anterioare "ncarnate3 #in această cau$ă este posi(i
ca2 atunci când "n ,edinţa de spiritism vrem să c'emăm spiritu unui om mort2 acesta să nu ne
răspundă3 Aceasta "nseamnă că e nu mai este spirit i(er2 că este "ncarnat2 ,i ca atare nu mai
poate *i interceptat de spiritu desprins din corpu mediumuui care se a*ă "n transă3
>n a doiea rând2 *oarte muţi *ac apeuri a spiritee di*eriteor personaităţi din istorie2 cum
ar *i6 Ae)andru Macedon2 Napoeon2 Iuius Ce$ar2 sau atee mai apropiate din $iee noastre3
#e ce ar răspunde aceste spirite a c'emărie noastre% Ce egături spirituae e)istă "ntre aceste
personaităţi ,i ni,te oameni oarecare2 care "i invocă% #acă vrem să comunicăm cu spiritee
morţior2 tre(uie să ne adresăm unor rude sau prieteni decedaţi2 care ne cunosc ,i cu care am
avut di*erite a*inităţi "n viata pământească3 #ar ,i "n acest ca$ e)istă posi(iitatea ca spiritu
c'emat noastre3
rudeor să nu vină ,i "n ocu
E)picaţia uică2
este să "ntre
aparătimp2
un spirit cu unpeatcare
spiritee nume2 care
e!am se su(stituie
c'emat numeor
au *ost re"ncarnate
su( numee care ne apar ,i viaţa or pământească a *ost *oarte scurtă2 ast*e "ncât ee au devenit
spirite i(ere cu acest nume3
Cu spiritismu s!au ocupat o muţime de oameni de ,tiinţă2 astronomi2 matematicieni2
c'imi,ti2 *i$icieni2 naturai,ti2 antropoogi ,i *io$o*i2 cum ar *i6 iiam Crooes2 Russe2


aance2 .itc'te2 Honer2 .ec'ner2 Ostrogvadsi2 1uterov2 Qare2 #e Morgan2 1arret2 Quggins2
R3 C'amters2 Gadstone2 O)on2 Vare2 Edison2 precum ,i *oarte muţi scriitori ca6 Victor Qugo2
Georges +and2 -roope2 8tton 1uBer2 Arsene Qossa2 -'eop'ie Gautier2 -'aera2
8ong*eoB2 Victorien +ardou ,i muţi aţii3
8a noi "n ţară ce mai cunoscut este 1343 Qa,deu care2 de at*e2 scrie ,i o carte2 i$ Cogito,
"n care descrie *enomenu de spiritism ,i aspectee ui teoretice2 dar ,i comunicărie *ăcute de
spiritu *iicei sae moarte2 Iuia Qa,deu3
Iată câteva ,edinţe de spiritis m6 "n $ie7e de @ *e(ruarie ,i @@ martie /K/J2 au avut oc a
Neapoe două ,edinţe spiritiste a care a uat parte pro*esoru 8om(roso "nsoţit de mai muţi
invitaţi6 -am(urini2 Ascensi2 doctoru 1ianc'i2 doctoru 4enta2 pro*esorii Gigi2 Vi$ioi ,i aţii3
Hiaree itaiene din F iuie2 acea,i an2 reproduc procesee!ver(ae autentice ae aceor ,edinţe ,i
totodată o scrisoare din partea ui 8om(roso2 prin care e decara6 ;Mi!e ru,ine ,i "mi pare rău că
am com(ătut până acum2 cu atâta stăruinţă2 *aptee $ise spiritiste=3 Care au *ost aceste *apte care
"n cee două ,edinţe au *ost "n stare să $guduie scepticismu ui 8om(roso% Acestea au *ost ni,te
*enomene spiritiste2 nesugestionate2 ,i anume6 o masă s!a "năţat "n aer2 s!au au$it (ătăi "n masă
din partea unui agent nevă$ut2 un copoţe care s!a ridicat singur de pe masă a sunat deasupra
capeteor ceor de *aţă3
+caunu pe care ,edea 8om(roso a *ugit de su( e2 ast*e că pro*esoru a tre(uit să rămână
"n picioare3 O măsuţă a um(at singură prin odaie2 o tăviţă pină cu *aină s!a răsturnat de a sine
*ără a "mpră,tia un pic de *aină2 "n s*âr,it2 unii asistenţi s!au simţit pi,caţi de cineva sau de ceva
nevă$ut3
perioadă3Ca medium servea o *emeie2 doamna Eusapia 4aadino2 un medium cee(ru "n acea
#octoru 4au Gi(ier2 unu dintre eevii de *runte ai ui 4asteur2 s!a ocupat de asemenea cu
spiritismu3 E e)perimenta cu cee(ru medium american +ade3 Iată descrisă una dintre
,edinţee ui3 ;8a @K apriie /KL2 a ora unspre$ece dimineaţa2 eu ,i amicu meu A3 ne!am dus a
+ade3 Am uat cu mine mai mute tă(iţe de scris pe care e!am iscăit cu creionu a(astru3 Am
inspectat odaia2 am e)aminat masa ,i mânecie ui +ade2 !am căutat su( 'aine ,i !am descăţat3
Apoi2 a cererea ui +ade2 am scos din g'io$danu pe care nu! ăsasem o cipă două tă(iţe ,i e!
am pus pe *iecare pe masă3 +ade a uat un (eţi,or de scris pe tă(iţă2 ung de opt!$ece
centimetri2 !a rupt "n două2 apoi !a a,e$at pe una dintre tă(iţe2 a capătu opus iscăiturii mee2
a acoperit paca cu ceaată2 cu iscăitura "năuntru2 iar amândouă păcie ast*e unite e!a pus
vertica pe ante(raţu meu stâng3 >n momentu când +ade a pus păcie ca să stea vertica2 s!a
au$it "năuntru aunecarea (eţi,oruui din spaţiu dintre cee două tă(iţe3 Odaia era (ine uminată2
noi trei aveam mâinie pe masa goaă2 eu *iind "ncadrat de domnu A3 iar a stânga de +ade3
&rmăream cu oc'ii mâinie ui +ade ,i picioaree ui2 pe care nu e ţinea su( masă3 Am vă$ut
*oarte car pe ante(raţu meu stâng cee două tă(iţe ipite una de ata ,i ţinute cu mâna stângă a
ui +ade3 #upă două$eci sau trei$eci de secunde2 am simţit păcie apăsând cu putere ante(raţu3
+ade a spus atunci că un curent trece prin (raţu ui ,i s!a pâns că! doare puţin3 Câteva ovituri
surde au răsunat "n tă(iţee mee ,i mâna ui +ade a devenit ţeapănă3 #eodată Ws!a au$itX *oarte
ămurit scrierea3 Mâna ui +ade era nemi,cată2 ast*e că nu se mi,ca nici un singur deget3 Am
ascutat tă(iţee2 nu putea *i nici o "ndoiaă2 "năuntru or se au$ea scârţâind2 au$u meu nu mă
"n,ea6 scriere2 punctuaţie2 de patru ori o iniuţă trasă3 +crierea era mai "ntâi "nceată2 apoi după
prima iniuţă a devenit mai repede2 iar după a doua iniuţă din nou "nceată3=
4ăcie s!au de$ipit ,i pe una dintre ee s!a "n*ăţi,at următoarea scriere6 ;>ntr!adevăr2 ideea
dumitae este *oarte (ună2 a dumitae devotat 83 de M3= +crierea a *ost *ăcută "n im(a enge$ă
,i im(a
unim *rance$ă3
"n cee de mai#esus=3
reţinut *euspiritu
Ast*e cum serăspundea
"nc'eia scrierea6 ;+cumpe
a o cugetare domnueGi(ier
a doctoruui 2 noicare2
toţi ne
a
"nceputu ,edinţei de spiritism2 se gândise "n sine6 ;#acă voi reu,i2 voi scrie despre aceasta o
carte=3 Această cugetare nu o cuno,tea nimeni "n a*ară de e3 >n această situaţie2 spiritu care a
e*ectuat scrierea pe tă(iţă i!a interceptat gândirea ,i i!a răspuns3
Iată o ată e)perienţă spiritistă *ăcută de iiam Crooes2 *i$icianu care a descoperit


materia radiantă3 E a e*ectuat *oarte mute ,edinţe de spiritism având ca medium pe *aimosu
Qome3 A cumpărat o armonică pe care a a,e$at!o "ntr!un co,2 ast*e "ncât să rămână a*ară partea
neinstrumentaă a armonicii3 Qome a pus mâna pe această parte neinstrumentaă a armonicii ,i2
*ără a!,i mi,ca mâinie sau picioaree2 armonica a "nceput să se catine ,i apoi să cânte arii2 una
după ata3 Când Qome ,i!a "ndepărtat mâna de pe armonică2 aceasta2 ăsată singură2 a continuat
să cânte mai departe3 Era evident că nu mâna mediumuui Qome stăpânea2 ci o ată mână2 o
mână nevă$ută2 pe care nu o "mpiedica co,u3 Câteodată această mână se *ăcea c'iar vă$ută
pentru un timp oarecare3 #ar să vedem ce $ice "nsu,i Crooes6 ;O mică mână de o *ormă *oarte
*rumoasă s!a ridicat de pe masa su*rageriei ,i mi!a "ntins o *oare2 ea a apărut "n trei rânduri2
dându!mi prie7u de a mă "ncredinţa pe depin că este o mână tot atât de reaă ca ,i a mea
proprie3 8ucru s!a petrecut a umină c'iar "n odaia mea2 pe când mâinie ,i picioaree
mediumuui erau ţinute de mine3 #e mai mute ori2 eu ,i aţii am vă$ut o mână apăsând pe
capee armonicii2 "n timp ce am(ee mâini ae mediumuui erau vă$ute deose(it ,i uneori ţinute
de cei de ângă mine3 Mâinie ,i degetee nu mi s!au părut totdeauna soide ,i vii2 uneori ee
păreau mai mut ca un nor a(uros2 "ndesat "n parte su( *orma de mână3 Noi toţi nu e vedeam a
*e de (ine2 de e)empu2 pe când se mi,ca o *oare sau atceva mic2 unu dintre asistenţi vedea
numai un a(ur uminos putind "n aer2 atu vedea o mână mai groasă2 iar atu numai *oarea
pusă "n mi,care3 Eu "nsumi am vă$ut nu o dată mai "ntâi un ucru mi,cându!se2 după aceea un
nor uminos *ormându!se deasupra!i ,i2 "n s*âr,it2 ace nor condensându!se2 uând o *ormă ,i
pre*acându!se "ntr!o mână2 cât se poate de per*ectă2 "n ace moment toţi cei de *aţă puteau să
vadă acea #egetee
graţioasă3 mână ! easenumi,cau
era "ntotdeauna o simpă
,i carnea părea *ormă2
a *i pe ci uneori
depin părea8a
omenească3 a *i"nc'eietura
"nsu*eţită mâinii
,i *oarte
sau a (raţ2 această *ormă se pierdea "ntr!un nor uminos3 8a atingerea acestei mâini2 câteodată
degetee sunt reci ca g'eaţa ,i moarte2 atădată2 din contra2 mi!au părut cade2 vii ,i strângeau
mâna mea cu tot avântu unui vec'i prieten3 Odată2 eu am reţinut una dintre aceste mâini "n
mâna mea2 strângând!o cu 'otărâre ca să nu poată scăpa3 Ei (ine2 *ără nici o "ncercare sau
s*orţare de a se smuge din strânsoare2 acea mână s!a topit "ncetu cu "ncetu ,i m!am pomenit că
"n mâna mea nu a mai rămas nimic=3 Aceste *apte sunt reatate de iiam Crooes2 care pentru
enge$i este ceea ce este 4asteur "n! .ranţa3 A,a cum am mai spus2 e este ce care a descoperit
materia radiantă2 descoperire pentru care Academia de Ştiinţe din 4aris i!a decernat un mare
premiu ,i o medaie de aur3 >n ceea ce prive,te aducerea *orior "n timpu ,edinţeor de spiritism2
naturaistu de taia ui #arBin2 A*red Russe aace2 a *ăcut ,edinţe de spiritism având ca
medium pe domni,oara Nic'o2 care putea să aducă "n odăi "nc'ise *ori ,i *ructe3 Iată cum
poveste,te e *aptee6 ;4entru prima dată vă$usem acest *enomen2 c'iar a mine acasă2 "ntr!o
epocă când mediumnitatea domni,oarei Nic'o2 era puţin de$votată3 Aveam a mine mai muţi
prieteni intimi2 era "n toiu iernii3 >ntr!una din aceste ,edinţe2 acest medium a *ăcut să apară pe
masă2 care "nainte era goaă2 o muţime de *ori6 aee2 cri$anteme2 agici de C'ina ,i mai mute
*euri de *erigi3 -oate erau proaspete ,i acoperite cu o ginga,ă rouă3= Asemenea *enomene e!a
putut e*ectua de sute de ori "n di*erite case ,i "n di*erite "mpre7urări3 Ea putea să aducă *orie pe
care cei de *ată e comandau mediumuui3 Ast*e2 un prieten a ui Russe a cerut să i se aducă
*oarea!soareui ,i "ndată aceasta a *ost adusă pe masă cu rădăcina ei "ncon7urată de pământ3
Aceste e)empe sunt preuate din cartea i$ Cogito a ui 1343 Qa,deu3
Cee(ru astronom Honer2 inventatoru astro*otometruui ,i a coorimetruui2 autoru unei
capodopere asupra cometeor2 a cerut ,i a o(ţinut de a spirite ca ee să!,i "ntipărească urma
mâinior ,i picioareor goae pe *ăină sau pe *uningine pe când mediumu ,edea aături "ncăţat3
Mai"ntreagă3
or mut decât atât2 acee mâini sau picioare au *ost introduse "n para*ină ,i au ăsat "n ea *orma

K
$OGA
FENOMENUL DE DESPRINDERE AL CORPULUI ASTRAL ÎN $OGA
Natura a *i)at a două$eci ,i una de mii ,ase sute număru de respiraţii "ntre două răsărituri
de soare3 O respiraţie prea rapidă2 agitată ,i $gomotoasă acceerea$ă acest ritm ,i scurtea$ă viaţa3
O respiraţie adâncă ,i ini,tită economise,te ,i preunge,te viaţa3
+c'im(urie respiratorii economisite a7ung să *orme$e o importantă re$ervă2 care "nseamnă
ani "ntregi de viaţă3 0og'inii respiră mai ent decât oamenii o(i,nuiţi2 ei cunosc misterioasee
e*ecte ae respiraţiei3 Ei ,tiu că respiraţia ,i circuaţia sunt "n strânsă egătură ,i că spiritu este "n
strânsă egătură cu ee3 4rin respiraţie2 ei pot de,tepta o con,tiinţă spirituaă3 Respiraţia nu este
atceva decât suportu materia a unei ate *orţe care este viaţa "nsă,i3 Această *orţă nevă$ută se
ascunde "n toate organee noastre vitae2 ea este *orţa vitaă2 corpu eteric a organismuui uman3
Când această *orţă părăse,te corpu2 respiraţia se opre,te ,i atunci intervine moartea3 Controu
respiraţiei ne "ngăduie să controăm "ntr!o oarecare măsură acest curent nevă$ut3 4rin
concentrare2 og'inii controea$ă sistemu nervos vegetativ ,i2 prin e2 toate organee interne ae
corpuui nostru3 Ei reu,esc să!,i rărească contracţiie inimii până a oprirea or ,i apoi să *acă "n
a,a *e ca acestea să reapară norma333 4ot să!,i oprească compet circuaţia sângeui timp de mai
mute ore *ără să intervină moartea3
>n umea animaă2 e)istă mute e)empe când acestea ",i "ncetea$ă respiraţia3 >n munţii
Qimaaa2 se
pe,terior2 cugăse,te o specie
respiraţia de iiac2 care
cu desăvâr,ire doarme totpână
suspendată2 timpu
a iernii2 rămânând
de,teptare3 &r,iiagăţat de pereţii
din Qimaaa
pre$intă "n tot timpu iernii o rigiditate cadaverică3 #e asemenea2 "n anumite crăpături ae
pământuui din munţii Qimaaa se găsesc arici2 care2 negăsind nici un *e de 'rană "n timpu
iernii2 pot dormi cu respiraţia "ntreruptă3
0og'inii consideră moartea un nou mode de e)istenţă a spirituui3 4rin reţinerea
respiraţiei2 ei reţin "n acea,i timp ,i *uidu vita a organismuui3 +e cunoa,te ca$u *ac'iruui
Qaridas2 care a *ost "ngropat de Ran7eet +ing' "ntr!o criptă din 8a'ore3 "n'umarea a avut oc "n
pre$enţa o*iţerior enge$i ,i a ceui din urmă rege +ic'3 Mormântu a *ost pă$it de miitari timp
de ,ase săptămâni2 după care a *ost scos *ac'iru ,i acesta ,i!a reuat viaţa normaă3 E era per*ect
stăpân pe *uncţiie ui respiratorii ,i putea să e reţină după (unu pac2 *ără să intervină moartea3
>n genera2 og'inii dispreţuiesc viaţa3 8ocuind "n pe,teri ,i "n munţii Qimaaa2 ei nu consumă
nici carne2 nici pe,te3 Reu,esc să!,i preungească viaţa a sute de ani2 practicând toate e)erciţiie
de respiraţie2 "n care se "nsumea$ă ,i e)erciţii secrete2 care compun sistemu oga2 ce a
controuui corpora3 Consumă anumite ier(uri pe care e ţin "n mare secret ,i nu e spun decât
atunci când mor3 +ecretu ier(urior " de$văuie unui discipo a or pe care " consideră ce mai
destoinic3 Ei cunosc secretee controuui *uiduui vita2 care prin pierdere duce a (ătrâneţe3
#ar cucerirea corpuui *i$ic este primu pas pentru cucerirea corpuui spiritua3 4rin
e)erciţii secrete2 ei reu,esc să reai$e$e desprinderea spirituui2 Euui nostru2 pe care ei " numesc
"mpărăţia Cerurior2 *ie su*et2 *ie Nirvana2 iar 'indu,ii " denumesc Ei(erarea3 Iisus Qristos
spunea6 ;Acea care ",i iu(e,te viaţa o va pierde2 iar ce ce ,i!o ură,te o va câ,tiga=3
0og'inii cunosc *oarte (ine că nici corpu2 nici creieru2 nici dorinţee simţurior noastre nu
sunt cu adevărat Eu nostru3 Ei ,tiu că viaţa are un scop2 acea de a a7unge a per*ecţiune ,i a
unirea cu #umne$eu3 Consideră că omu se na,te ,i moare2 pentru a se na,te din nou ,i că
destinu său " urmăre,te de a o na,tere a ata3 #acă nu reu,e,te să scape de consecinţee unei
*apte ree "n timpu unei vieţi2 va păti "n ată viaţă3 #acă nu prime,te "n timpu unei vieţi o
răspată meritată2 o va o(ţine a(sout sigur "ntr!o ată viaţă3 >n a*ara doctrinei re"ncarnării
su*etuui pe acest pământ până a atingerea per*ecţiunii2 "ntâmpărie vieţii apar graţie unui
'a$ard or(3 Şi cum ar putea un #umne$eu drept să "ngăduie a,a ceva% Nu2 ei cred cu tărie că2
dimpotrivă2 a moarte su*etu continuă să e)iste cu personaitatea ui până "n cipa "n care se
"ntrupea$ă iară,i "ntr!un "nvei, carna3 .aptee (une ,i ree "mpinite "n timpu unei vieţi ",i vor

J
căpăta sancţiunie "n timpu ei sau "n cee următoare3
#umne$eu re$ervă destinu *iecăruia dintre noi2 din pricina unei gre,ei pe care am comis!o
"n timpu unei vieţi anterioare3
0og'inii reu,esc desprinderea spirituui de corp3 "n această situaţie2 su*etu apare ca o
*iinţă dotată cu o viaţă proprie2 ,i pe care omu o poartă "n e ,i a cărei seninătate " iuminea$ă ,i
" cope,e,te3 O singură e)perienţă este de a7uns ca omu să ,tie apoi pentru totdeauna că deţine
dovada2 că "n e e)istă "ntr!adevăr o viaţă divină ve,nică3
Ei reu,esc acest ucru prin a7ungerea a stadiu de e)ta$3
E)ta$u este o(ţinut "n singurătate sau ce mut "n pre$enţa unui prieten2 care o(servă
e)perienţa3 >n acest e)ta$2 ei stau timp de două!trei ore ,i se tre$esc când vor3 4uterea e)ta$uui
este atât de mare2 "ncât moartea nu! poate ua pe om "n această stare3 E)istă og'ini care au
atins per*ecţiunea pe această cae3 #e (unăvoie2 ei s!au retras "n pe,teri2 tocmai ca să trăiască
aceste e)ta$e ,i să e preungească până a gradu ce mai "nat a per*ecţiunii3
>n această stare2 pusu se opre,te2 inima nu mai (ate2 sângee nu mai curge "n artere2 corpu
pare să *ie mort ,i orice doctor s!ar putea "n,ea3 #ar nu este vor(a de somn3 +unt con,tienţi3 Au
intrat "n umea interioară "n care trăiesc o viaţă mai intensă decât "n umea e)terioară3 Ei
consideră că centru spirituui se a*ă "n ganda pineaă2 ca *actor a spirituui care dă viaţă
corpuui ,i personaităţii spirituae3 Când această entitate se retrage "n ganda pineaă2 condiţiie
visuui ,i ae e)ta$uui sunt reai$ate2 iar dacă ea părăse,te cu totu ganda2 atunci moartea
survine instantaneu3
prima4entru
etapă2aeiatinge
"nvaţăaceste
cum per*ormanţe e)traordinare2
să!,i concentre$e gândirea3og'inii parcurg
Concentrarea mai mute
gândirii este etape3 >n
o stăpânire
a(soută a raţionamentuui2 *itrată de toate in*uenţee e)terioare2 ast*e "ncât2 a un moment dat2
să ducă a o competă apro*undare3 Acea care dore,te2 cu a7utoru gândirii2 să!,i e)ercite
in*uenţa asupra atora2 tre(uie "n primu rând să "nveţe2 e "nsu,i2 să!,i diri7e$e intensiv
gândurie3 E tre(uie să a7ungă a "nsu,irea aceei stări de a rămâne "ntr!un singur stadiu a
gândirii2 iar orice ate gânduri străine să *ie eiminate compet3 -oate e)citaţiie e)terne2 vi$uae2
auditive ,i de ată natură tre(uie suprimate3 Gândurie tre(uie "ndreptate către o singură idee2
"ntr!o singură direcţie3
4entru a a7unge a concentrarea gândirii2 tre(uie parcurse succesiv mai mute e)perienţe3
#e e)empu2 a "nceput2 "nvăţăceu ţine su( o(servaţie o porţiune din corp "n mod preungit ,i
'otărât2 e)cu$ând orice at gând care !ar pertur(a3 #upă un anumit timp2 o(servă că supra*aţa
de corp respectivă se va "nro,i2 "n acea,i timp2 se cere o rea)are muscuară cât mai competă3
8a "nceput2 nu reu,e,te să ţină privirea *i)ă pe o porţiune de corp2 decât circa cinci minute2 dar2
repetând2 reu,e,te un timp mai "ndeungat2 uneori c'iar o oră3 Concentrarea gândirii este
procedeu care *ace posi(iă des*ă,urarea tuturor puterior spirituae3 -oate e)perienţee
următoare depind e)cusiv de intensitatea graduui "n care suntem "n stare să ne concentrăm
gândirea "ntr!un singur punct3 Acest e)erciţiu se *ace $inic o perioadă de douăspre$ece!
paispre$ece $ie2 iar timpu a*ectat acestui e)erciţiu nu tre(uie să depă,ească două$eci!trei$eci
de minute3 >n următoarea etapă2 gândirea se "ndreaptă spre un o(iect mai mic2 de e)empu un
ceas3 O(iectu "n cau$ă se e)aminea$ă "n mod amănunţit2 scopu pentru care a *ost *ăcut2
*oosirea ui2 materiau din care este *ăcut2 *eu cum a *ost asam(at3 E)erciţiu acesta va dura
cinci minute ,i va cre,te până a cincispre$ece minute3 #upă ce acest ucru a *ost reai$at2 se
poate trece mai departe a e)erciţiu următor3 >nvăţăceu prive,te un o(iect2 apoi "nc'ide oc'ii ,i
",i imaginea$ă o(iectu3 Repetă e)erciţiu până când2 a redesc'iderea oc'ior2 va *i convins de
per*ecta asemănare
concentrea$ă gândireadintre imaginea
spre un mentaă
o(iect care nu este,ivi$uai$at
imagineacuvi$uaă3
vederea>n*i$ică2
următoarea
pe care "etapă2 ",i
are doar
"n imaginea spirituaă sau mentaă3 >n următoarea etapă2 ",i des*ă,oară un gând pe o temă2 ca
apoi2 a un moment dat2 să!,i "ntrerupă (rusc gândirea ,i să treacă a des*ă,urarea unei ate teme2
apoi tot (rusc ",i "ntrerupe noua idee ,i trece a prima2 revenind e)act acoo unde a "ntrerupt
gândirea3 Este vor(a de o "ntrerupere a con,tiinţei2 a gândirii2 >n etapa următoare2 se gânde,te a

/
un o(iect sau a o *iinţă ,i2 (rusc2 trece de a punctu srcina a gândirii a e)act opusu său3 #e
e)empu6 a conceptu de ;vid= căruia "i corespunde conceptu de ;pin=2 sau pentru *oc ! apa2
pentru umină !"ntunericu2 pentru cer senin ! cer "nnorat etc3
-oate e)erciţiie până a acest stadiu se *ac cu urec'ie astupate cu dopuri de vată3 #upă
aceea se reiau din nou toate e)erciţiie de până acum2 dar cu urec'ie neastupate3 >n următoarea
e)perienţă2 "nvăţăceu cite,te un $iar sau ceva interesant2 ce " poate capta cu totu2 dar "ntr!o
atmos*eră cu mut $gomot2 ,i apoi "ncearcă să ",i reamintească totu ,i să scrie pe 'ârtie cee
citite3 Cu cât se va concentra mai tare2 cu atât ",i va aduce aminte mai (ine3 -rece apoi a citirea
unui te)t mai puţin important2 ,i din nou va căuta să!,i aducă aminte cee citite ,i să scrie pe
'ârtie3
E)erciţiu tre(uie să dure$e "n medie trei$eci de minute2 dar nu mai mut3 +e poate e)ersa
"nsă de mai mute ori pe $i3
&rmătoarea etapă este aceea de a se o(ţine starea negativă3
Ce ce poate să!,i concentre$e (ine gândurie ",i va "nsu,i ,i această stare2 adică să se
transpună "ntr!o asemenea stare care poate *" asemuită ce mai (ine cu6 ;a nu *i2 a nu e)ista=3 >n
această stare2 tre(uie să uite totu2 c'iar ,i că trăie,te3 >n această stare2 su*etu a7unge să!ţi
"nvingă cu mai mută *orţă re$istenţa *i$ică3 Ast*e2 su*etu este desc'is deopotrivă pentru a
primi in*uenţee spiriteor (inevoitoare2 dar ,i pe cee ae spiriteor in*erioare3 >n această
situaţie2 pentru a "nătura in*uenţee spiriteor in*erioare2 ne stă a dispo$iţie concentrarea
voinţei sau starea de voinţă po$itivă3 #acă2 totu,i2 simţim in*uenţe negative care ne indispun2 ne
concentrăm gândurie
ordin spiritua superior3a Ce
pou
ce opus
vrea or2 reu,ind
să atingă "n acest
starea modtre(uie
negativă să o(ţinem numai in*uenţee
să stăpânească de
*oarte (ine
concentrarea gândirii ,i concentrarea voinţei3
Ce mai potrivit moment pentru o(ţinerea stării negative 9de vid menta: este seara sau
dimineaţa3 4entru o(ţinerea ei2 se *ace următoarea e)perienţă6 având po$iţia cucat "n pat2 "n
a(soută stare de repaus2 "ntr!o stare de competă rea)are ,i cu respiraţia regată cât mai rar2 ne
imaginăm că privim cu vederea minţii2 vederea spirituaă2 un disc cu diametru de două$eci!
trei$eci de centimetri2 a(2 pe un *ond negru3 Ne imaginăm că discu se rote,te ini,tit ,i uni*orm3
>n această stare stăm două!cinci minute3 #upă $ece!două$eci de e)perienţe de acest *e2 a7ungem
să ne menţinem ce puţin trei minute această stare3 Repetăm e)erciţiu2 a7ungând treptat până a
$ece minute3 &rmătoarea e)perienţă o *acem tot cu oc'ii gânduui2 imaginar ! un *unda negru
pe care să apară imaginea *i)ă a unui mic punct rotativ uminos2 durata *iind tot de $ece minute3
#acă am reu,it acest ucru2 putem de7a renunţa ,i a puncti,oru uminos ,i nu ne mai gândim a
nimic3 A,a a7ungem2 de *apt2 a starea negativă3 >n această stare nu mai au$im nimic2 nu mai
simţim ,i nu mai gândim nici că mai e)istăm3 >n gândire rămâne numai *undau negru2 apoi ,i
imaginea *undauui negru dispare ,i se trans*ormă "ntr!o cuoare gri2 ca apoi să treacă "n nimic3
Această *a$ă de trecere de a punctu uminos a nimic se *ace treptat3 +tarea negativă 9de vid
menta: este un străucit camant pentru toate pornirie su*ete,ti2 "ntăre,te su*etu ,i ne dă noi
speranţe de viaţă3 Când am a7uns "n acest stadiu2 putem să uăm egătura de pe oc'i3
Vom ua apoi o po$iţie ,e$ândă3 >ntindem o pân$ă de circa un metru ,i 7umătate "n *aţa
noastră2 "ndreptându!ne privirea e)cusiv spre această supra*aţă2 care tre(uie să *ie a(sout a(ă2
*ără nici un *e do pată care ar putea să ne distragă atenţia2 apoi trecem a e)ersarea procedeuui
de mai "nainte
#upă aceea2 tot cu oc'ii desc'i,i2 tre(uie să privim ;"n nimic= ce puţin $ece minute2 cu
mu,c'ii rea)aţi2 "ndepărtând toate gândurie2 *ăcând a(stracţie de ucrurie din 7ur3

E"ERCIŢIILE DE RESPIRAŢIE
Respiraţia este *oarte importantă "n cutivarea instinctuui de conservare3 .ără respiraţie nu
e)istă viată3 Corpu nostru eteric se 'răne,te prin inspirarea aeruui3 Cu *iecare inspiraţie
introducem "n organism materie eterică din univers2 care se distri(uie tuturor ceueor corpuui
uman3 &n nou!născut respiră de patru$eci ,i patru de ori pe minut2 un copi de cinci ani respiră

@
de două$eci ,i ,ase de ori pe minut2 iar un adut respiră de ,aispre$ece!,aptespre$ece oriTminut3
Am spus mai "nainte că natura a *i)at a două$eci ,i una de mii ,ase sute număru
respiraţiior "n două$eci ,i patru ore333 Aeru curat este e)trem de important ca 'rană pentru
organism3 +copu primeor e)erciţii este de a "nvăţa modu corect a respiraţiei3 Ce mai corect
procedeu este de a inspira numai pe nas ,i de a e)pira numai pe gură333 E)erciţiu ce urmea$ă se
*ace "n picioare6 ridicăm (raţee ori$onta a dreapta ,i a stânga2 apoi ne "ncordăm mu,c'ii
ante(raţuui ,i ridicăm (raţee2 unind mâinie e cea*a2 "ndreptăm umerii2 ne "mpingem pieptu
"nainte ,i "nc'idem gura3 >n po$iţia aceasta inspirăm numai pe nas ,i e)pirăm numai pe gură3
Acest e)erciţiu " *acem de opt!$ece ori2 cam opt $ie "n ,ir2 apoi astupăm o nară ,i repetăm
e)erciţiu numai cu nara rămasă i(eră3 &rmătoru e)erciţiu este acea "n care căutăm să reţinem
aeru "n pămâni cât mai mut timp2 dar tot cu mâinie a cea*ă2 ast*e inspiraţia va dura $ece
secunde2 ţinerea aeruui "n pămâni ate $ece secunde ,i e)piraţia tot $ece secunde3 Acest timp va
*i mărit mereu cu câte două secunde2 dar nu! vom duce2 totu,i2 a e)trem3 #upă $ece!
paispre$ece $ie2 sc'im(ăm e)erciţiu3 #e data asta2 " e)ecutăm cucat2 cu mâinie tot a cea*a3
Vom căuta să participăm a respiraţie cu a(domenu2 cu dia*ragma2 retrăgând a(domenu "n
timpu inspiraţiei3 +e e)ercită ast*e o in*uenţă asupra pe)uui soar2 care are o strânsă egătură
cu corpu nostru soar3 Respiraţia o vom *ace participând aternativ2 atât cu mu,c'ii toraceui cât
,i ai a(domenuui2 a7ungând să *acem acest e)erciţiu timp de ,ai$eci de minute3 -recem apoi a
e)ercţiu următor2 când2 "n timpu inspiraţiei2 ţinem capu pe spate2 po$iţie pe care o menţinem ,i
"n timpu cât ţinem aeru "n pămâni2 ,i aducem capu "n po$iţie normaă când e)pirăm pe gură3
Respectăm ,i aici
"n piept ,i $ece timpupentru
secunde de $ece secunde! tot
e)piraţie pentru inspiraţie2
e)erciţiu $ece"nsecunde
se *ace picioare3pentru reţinerea
>n timpu aeruui
e)erciţiuui2
cât reţinem aeru "n pămâni2 toţi mu,c'ii vor *i "ncordaţi2 rămânând i(eri doar mu,c'ii gâtuui
,i mu,c'ii capuui3 >ntre e)erciţiie de respiraţie ,i puterea de voinţă2 este o egătură a(soută3
4rin aceste e)erciţii de respiraţie2 organismu economise,te din *orţa vitaă2 din corpu său eteric2
consum care duce a procesu de "m(ătrânire3
Re*eritor a economisirea *orţei vitae2 a menţinerea vitaităţii ,i preungirea vieţii2 "n
*io$o*ia ti(etană2 se consideră că *orţa eterică a corpuui nostru se consumă după *iecare
e)perienţă se)uaă3 +e ,tie că2 o dată cu sperma2 "n timpu e7acuării2 se pierde o mare cantitate
de materie eterică2 necesa ră vitaităţii suteor de miioane de spermato$oi$i2 care au o mi,care
proprie3 -ot din această materie eterică ",i va ua *orţee ,i viitoru ou din care se va de$vota
em(rionu3 E)cesu se)ua duce a o pierdere mare de *orţe eterice ,i a accentuarea procesuui
de "m(ătrânire3
Este cunoscut *aptu că organismu se simte o(osit după un act se)ua ,i are nevoie de
repaus pentru a se re*ace3 #ar nu e*ortu *i$ic a actuui se)ua o(ose,te ,i nici timpu "n care
acesta se "n*ăptuie,te2 ci e7acuarea3 #acă nu are oc e7acuarea2 o(oseaa nu apare3 >n *io$o*ia
ti(etană2 pentru menţinerea viriităţii ,i a *orţei *i$ice2 se recomandă ca e7acuarea să nu ai(ă oc
a *iecare contact se)ua3 Ei recomandă ca2 până a două$eci ,i cinci de ani2 e7acuarea să *ie
permisă de două ori pe $i2 "ntre două$eci ,i cinci ,i trei$eci de ani2 o dată pe $i2 "ntre trei$eci ,i
cinci ,i patru$eci de ani2 o dată a două $ie2 "ntre patru$eci ,i patru$eci ,i cinci de ani2 o dată a
trei $ie2 "ntre patru$eci ,i cinci ,i cinci$eci de ani2 o dată a patru $ie2 "ntre cinci$eci ,i cinci$eci
,i cinci de ani2 o dată a cinci $ie2 "ntre cinci$eci ,i cinci ,i ,ai$eci de ani2 o dată a ,ase $ie2
"ntre ,ai$eci ,i cinci ,i ,apte$eci de ani2 o dată a ,apte $ie2 iar peste ,apte$eci de ani2 o dată a
,apte!$ece $ie3 A(ţinerea de a e7acuare nu "nseamnă a nu avea contact se)ua "n restu $ieor3
Contactu poate avea oc "n orice moment2 de câte ori dore,ti2 dar *ără să se a7ungă a pragu de
e)citaţie
se)ua ,i care duce momentu
a se evita a e7acuare3 4rintr!un act concentrat de voinţă2 se a7unge a se controa actu
e7acuării3
Asupra *emeii aceasta nu are nici un *e de consecinţă2 orgasmu ei putând avea oc de mai
mute ori pe $i2 căci ,i actu se)ua pentru (ăr(at poate avea oc "n orice moment dacă acesta nu
a e7acuat3
Mai este de menţionat *aptu că2 "n timpu unei e)perienţe se)uae2 se produce un amestec


de *uide "ntre cei doi parteneri2 ast*e "ncât pierde unu ,i câ,tigă ceăat3 +e cunoa,te *aptu că
un cupu2 după un timp oarecare2 atât din punct de vedere trupesc cât ,i su*etesc2 ",i "mprumută
unu atuia din caractere ,i se competea$ă reciproc "n mute direcţii3 Cu timpu se vor vedea
trăsături comune ae *etei2 ae privirii ,i c'iar vor semăna unu cu atu *oarte mut3 Acest
amestec de *uide se instaea$ă c'iar a simpa atingere ae ceor două corpuri3
A,a cum am scris mai "nainte2 *enomenu de desprindere a corpuui astra "n oga se o(ţine
prin e)erciţii de respiraţie3 0og'inii practică gimnastica respiratorie câteva minute pe $i2 după ce
mai "ntâi ",i *ac o (aie corporaă3 Această practică se nume,te ;4ranaiama=3 Ei numesc nara
stângă "mpreună cu căie pe unde trece aeru C'andra Nadi 9artera 8unii:2 iar nara dreaptă +ur7a
Nadi 9artera +oareui:3 0og'inu respiră o oră "n continuu pe aceea,i nară2 "ncepând cu prima $i
cu ună nouă3 >ncepe cu nara stângă2 după o oră respiraţia se *ace apoi prin cea dreaptă2 apoi din
nou cu nara stângă o oră ,i a,a mai departe2 aternativ2 când cu una2 când cu ata3 >n timp ce o
nară este *oosită pentru respiraţie2 ceaată este astupată3 >n una următoare2 "n prima $i cu ună
pină2 se reia procesu de respiraţie3 #e data aceasta2 "ncepe cu nara dreaptă timp de două$eci de
minute2 urmând să respire aternativ când cu nara stângă2 când cu nara dreaptă2 tot câte două$eci
de minute3 >n ,tiinţa oga canaee principae prin care trece aeru se numesc2 Ida2 4ingaa ,i
+usuma3
Ida trece prin partea stângă a cooanei verte(rae ,i aparţine nării stângi3 4ingaa trece pe
partea dreaptă a cooanei verte(rae ,i aparţine nării drept2 iar +usuma trece c'iar prin cooana
verte(raă3 >ntr!o oră de respirate *ăcută aternativ2 când pe o nară2 când pe ata2 "n primee
două$eci
predominăde*ocu2
minute predomină
apoi eementee
"n continuare pământuui2
opt minute aeru ,i după aceea2
ceeate timp
patru de ,aispre$ece
minute predominăminute2
eteru3
-ermenii pământ2 apă2 *oc2 aer ,i eter arată caitatea ,i natura respiraţiei3 4entru a cunoa,te care
eement predomină "n timpu unei ore de respiraţie2 ne servim de o ogindă "n modu următor6
dacă2 respirând "n *aţa ogin$ii2 condensarea aeruui arată un pătrat2 atunci predomină eementu
pământ2 dacă arată o semiună2 predomină apa2 dacă este un cerc predomină aeru2 iar dacă se
văd ni,te puncte2 predomină eteru3 .io$o*ia og'istă se "mparte "n mai mute părţi2 dintre care
cee mai importante sunt6 Qat'a 0oga ,i Ra7a 0oga3 Qat'a 0oga este metoda de a ro(i
personaitatea ,i corpu *i$ic "n scopu unirii "ntre *i$ic ,i astra3 A7ungând a starea negativă prin
concentrarea voinţei2 e comunică direct cu Eu său2 dar "n acea,i timp poate comunica ,i cu
su(con,tientu atei persoane3 Este *oarte pericuos să se practice aceste e)perienţe de cei
neiniţiaţi2 căci2 dacă "n primu ca$ se poate acţiona asupra *i$icuui2 "ntărindu!i sănătatea2 "n ce
de!a doiea ca$2 pot apărea ca$uri grave de "m(onăviri6 surditate2 incapacitatea de a mai gândi2
pierderea memoriei2 mutismu etc3 A doua parte a *io$o*iei og'iste2 Ra7a 0oga nu pre$intă
pericoe "n practicarea sa3 0og'inii tre(uie să!,i "ntărească ,i să ",i controe$e personaitatea2
acţiunie ,i gândurie2 dorinţee ,i speranţee3 Ei tre(uie să gândească mereu a ma)imee morae3
Aceasta este ceea ce se c'eamă 0ama3 &rmea$ă perioada de muţumire ,i de ră(dare3 C'iar dacă
cineva "i aduce in7urii sau "i pricinuie,te ate neca$uri2 este perioada cunoa,terii naturii ,i a
su*etuui2 adoraţia creatoruui ,i *iinţeor supreme2 ceea ce se nume,te Niama3 A treiea grad
este numit Asana ,i cuprinde meditaţia *i)ă "n di*erite po$iţii3 Amintesc aici două dintre aceste
po$iţii6 +id'asana se practică ast*e6 og'inu pune căcâiu stâng su( ori*iciu ana ,i pe ce
drept "n *aţa organeor genitae ,i2 *i)ând privirea "ntre sprâncene2 stă nemi,cat ,i repetă "n gând
sia(a om, meditând asupra ei3 A doua po$iţie este 4admasana ,i se practică ast*e6 picioru stâng
su( coapsa dreaptă ,i picioru drept su( coapsa stângă3 Cu mâna dreaptă og'inu apucă degetu
mare de a picioru stâng ,i cu mâna stângă prinde degetu mare de a picioru drept3
Mâinie
spri7inită tre(uie
"n piept să treacă
,i privirea "ncruci,ate
*i)ată pe nasuui3
a rădăcina a spate >n
,i nu prin po$iţii2
am(ee *aţa corpuui2 1ăr(ia
meditea$ă este om,
a sia(a
cu scopu de a cama circuaţia sângeui ,i de a "ntâr$ia mi,cărie respiratorii3 Când og'inii
a7ung a per*ormanţa de a menţine timp de două ore aceste po$iţii2 ei pot să "nceapă 4ranaama !
*a$a de transă vountară2 caracteri$ată prin transpiraţie a(undentă2 prin tremurături ae corpuui
,i un sentiment de u,urare "n "ntregu organism2 ceea ce anunţă posi(iitatea ridicării "n aer3

D
4ranaama constă "n reţinerea respiraţiei a "nceput câteva secunde2 apoi câteva minute2
a7ungându!se a câteva ore3 4ranaama are cinci grade6
! 4ranaama propriu!$isă6 inspiraţia ! douăspre$ece secunde2 apneea ! reţinerea respiraţiei !
trei sute două$eci ,i patru de secunde2 iar e)piraţia ! două$eci ,i patru de secunde3 E*ectu
produs este etargia3
! 4ratia'ara6 inspiraţia ! douăspre$ece secunde2 apneea ? ,ase sute patru$eci ,i opt de
secunde2 iar e)piraţia ! două$eci ,i patru de secunde3 E*ectu este cataepsia3
! #'arana2 inspiraţia ! douăspre$ece secunde2 apneea ! o mie două sute nouă$eci ,i ,ase de
secunde2 e)piraţia ! două$eci ,i patru secunde3 Aceasta produce e)ta$u ,i uciditatea3
! #'ana2 inspiraţia ! douăspre$ece secunde2 apneea ! două mii cinci sute nouă$eci ,i ,ase
de secunde2 e)piraţia ! două$eci ,i patru de secunde3 Este *a$a "n care og'inii se "ngroapă de
vii3
! +amad'i2 inspiraţia ! douăspre$ece secunde2 apneea ! cinci mii o sută opt$eci ,i ,ase de
secunde2 e)piraţia două$eci ,i patru de secunde3 4rin aceasta se o(ţine moartea aparentă3
4racticarea acestor e)erciţii de respiraţie este "nsoţită de (ăi2 de masa72 de rugăciuni ,i de
un regim vegeta specia3 >n 4ratia'ara simţurie sunt suspendate ! este *a$a de automagneti$are3
>n #'arana2 corpu poate să stea mut timp "ntr!o po$iţie *i)ă3 #'ana este starea de uciditate "n
care og'inii spun că sunt "ncon7uraţi de umină sau eectricitate eternă2 o umină *ără de s*âr,it3
>n +amad'i2 utima *a$ă2 ei se pot ipsi de aeru atmos*eric2 de 'rană ,i de apă3

FENOMENUL
Carvi$iunea DE DESPRINDERE
este mediumnitatea care ne dă posi(iitateaÎNdeCLARVIZIUNE
a vedea "n umea astraă3 Ea nu
este egată de timp ,i de spaţiu2 se poate mani*esta ,i asupra interioruui nostru2 atunci când
vor(im de vederea ăuntrică2 care nu se *ace cu vederea *i$ică2 ci cu vederea spirituaă3
>n ceea ce prive,te vederea astraă2 dispărând timpu ,i spaţiu2 omu poate vedea car
evenimentee ce se vor des*ă,ura "n viitoru "ndepărtat3 #in Biblie cunoa,tem că Moise ,i
+oomon purtau inee prin care puteau să evoce puterea de carvi$iune3 #e asemenea2 preotu ,e*
a evrei 9ra(inu: poartă o (i7uterie cu douăspre$ece pietre preţioase "n acea,i scop3 Caterina de
Medici putea a7unge a această stare cu a7utoru unei ogin$i3 Când a dorit să ,tie cine va domni
"n viitor "n .ranţa2 "n ogindă au apărut *iii ei ! *iecare cu anii de domnie care au *ost reai ! apoi
contee de Guise ,i Qenric de Navarra3
+e pot *ace e)erciţii pentru a se o(ţine starea de carvi$iune3
+ocrate era un (un medium carauditiv3 Iisus Qristos a *ost un medium *oarte de$votat6 un
medium vindecător prin atingerea cu mâna2 un medium de evitaţie 9um(a pe ape:2 medium de
trans*iguraţie 9sc'im(area a *aţă:2 medium de premoniţie 9a prevă$ut trădarea2 prin sărutu ui
Iuda: se ,tie că acesta tre(uia să *ie consemnu cu repre$entanţii ceruui evreu2 pentru a!
identi*ica pe Iisus "n grădina G'etsimani2 ca să poată să! areste$e3 Ma'omed a *ost un medium
carauditiv scriind Coran!l, su( im(odu spirituui "ngeruui Ga(rie2 de,i Ma'omed era
ana*a(et3 Ioana #Arc era un medium carauditiv2 ea au$ea gasu +*intei Caterina3 #e
asemenea2 a *ost ,i un medium carvi$ua ! a găsit pe regee deg'i$at2 "n muţimea asistenţei ! ,i
era2 de asemenea2 ,i un medium de premoniţie ! ,"!a prevă$ut *eu "n care va *i omorâtă3 Goet'e
era un carvă$ător2 vă$ând aura *uidică a persoaneor3
Evenimentu *undamenta a doctrinei cre,tine este un miraco2 ,i anume "nvierea ui Iisus
Qristos2 menită să arate nemurirea su*etuui3
>nvierea este materiai$area spirituui ui Iisus3 -oţi ucenicii ui Iisus au murit martiri$aţi2
propovăduind
să creadă at*e2"nvăţătura
de "ndată8ui2
ce Epentru
i s!a că ei vă$useră
arătat cu oc'ii
de mai mute or "nvierea
ori după aceea3 ui Qristos ,i nu puteau
Aături de Iisus Qristos2 ,i ate persona7e au contri(uit a na,terea cre,tinismuui3 Maria
Magdaena este prima care a vă$ut dispariţia ui Iisus din grotă2 ,i primu om căruia i s!a arătat2
prima dată materiai$at2 când "i spune să nu! atingă2 că nu s!a "năţat a -ată2 ,i apoi compet
materiai$at "n mai mute rânduri3

F
A treiea persona7 este apostou 4ave3 +e ,tie că2 a "nceput2 acesta era un adversar "nrăit
a cre,tinior2 contri(uind c'iar persona a uciderea cu pietre a apostouui Şte*an3 #ar2 pe când
acesta mergea spre #amasc "nsoţit de ate două persoane2 unde urma să participe a uciderea a
"ncă doi cre,tini condamnaţi a moarte2 Iisus i s!a arătat su( *orma unei umini2 care a co(orât
din cer ,i cu vocea ui i!a $is6 ;+aue2 +aue2 de ce mă prigone,ti%= 9+au era numee evreiesc a
apostouui 4ave:3 Aceasta se "ntâmpa a cinci ani după moartea ui Iisus3 4ave2 au$ind gasu2
a $is6 ;Cine e,ti tu2 #oamne%= iar #omnu a spus6 ;Eu sunt Iisus2 pe care tu " prigone,ti=3 #in
ace moment apostou 4ave a devenit un susţinător a cre,tinior2 răspândind "nvăţătura ui Iisus
,i *iind condamnat a moarte pentru aceasta2 prin tăierea capuui3
>n Imperiu Roman condamnaţii a moarte erau e)ecutaţi prin tăierea capuui2 dacă aveau
cetăţenia romană a,a cum o avea 4ave2 sau prin răstignire pe cruce2 dacă erau de ata cetăţenie3
Apariţia mediumnitătii su( *ormă de umină a *ost descrisă de iiam Crooes6 ca scipiri de
umină2 *ugere uminoase sau nor uminos3 Gasu ui Iisus a *ost au$it ,i de cei doi tovară,i de
drum ai apostouui 4ave2 ei nu au vă$ut "nsă umina3
3 +'aespeare cuno,tea ,i e *enomenu apariţiior3 #e aceea2 spectru tatăui ui Qamet
este vă$ut ,i au$it de toţi2 ateori numai de *iu său3 Că 4ave avea "nsu,iri mediumnice ne!o
spune c'iar e "n -istola a do!a $ătre $orinteni, unde a*irmă că au$ea gasuri spirituae ,i putea
să vadă tot spiritua3 #eci2 cei trei mari protagoni,ti ai ceei mai mari reigii2 Iisus2 Maria
Magdaena ,i 4ave au *ost mediumi3
Ei au repre$entat re"ncarnarea unui spirit soar2 ca *iu a ui #umne$eu ,i ate două spirite
mai puţin evouate2
#umne$eu2 ne!o maidar su*iciente
arată ca ee săcare
,i *enomenee devină
s!au mediumi3
petrecut "nCămomentu
Iisus a *ost2 "ntr!adevăr2
morţii *iu ui
ui2 ,i anume un
puternic cutremur de pământ ,i o ecipsă de soare3
#e asemenea2 "ntreaga ui viaţă s!a des*ă,urat con*orm previ$iunior nenumăraţior pro*eţi
din Biblie*
4utea .ecioara Măria să nască un copi2 rămânând "nsărcinată prin du'u s*ânt2 a,a cum
a*irmă reigia cre,tină%
+e ,tie că em(rionu uman se de$votă prin unirea unui ovu de a mamă2 care aduce un
număr de două$eci ,i trei de cromo$omi2 cu spermato$oidu de a (ăr(at2 care aduce ,i e tot
două$eci ,i trei de cromo$omi2 pentru a *orma "mpreună un număr tota de patru$eci ,i ,ase de
cromo$omi2 atât cât are specia umană3 Orice specie are un număr *i) de cromo$omi3 Această
posi(iitate e)istă2 ea s!a dovedit prin *enomenu de partenogene$ă6 de e)empu2 ouăe unei
specii de curcă ,i ouăe de (roască ne*ecundate pot da na,tere a pui dacă sunt supuse unui *u)
eectromagnetic3 Cu siguranţă2 *ecundarea ovuuui *ecioarei Maria a *ost *ăcută de spiritu divin
prin *orţa spirituui2 care2 a,a cum vom vedea2 poate produce materiai$area unui om "ntreg2 nu
numai *ecundarea unui ovu3

MATERIALIZARE PRIN SPIRIT


+piritee cee mai evouate sunt spiritee de materiai$are3 Ee sunt ast*e structurate2 "ncât
unee sunt programate pentru materiai$area mineraeor2 atee pentru materiai$area animaeor
,i atee pentru materiai$area omuui3
Această structurare a *ormei de energie spirituaă ",i are srcinea "n s*era spirituui divin2
iar pentru materiai$are se *oose,te drept materie de construcţie eteru primordia universa3 >n
rându oamenior e)istă mediumi de materiai$are3 Cee(ra e)perienţă *ăcută de iiam
Crooes cu mediumu .orence Coo2 prin care a materiai$at compet *antoma ui Pat Ping2 a
*ost reatată "n cartea sa tradusă "n române,te su( titu @em!rirea s!+let!l!i* E a*irmă că aceste
*antome nu tre(uie atinse2 atâta timp cât nu sunt compet materiai$ate2 ;Pat recomanda tuturor
asistenţior pre$enţi a ,edinţa respectivă să stea a,e$aţi ,i să respecte aceste condiţii3 Numai eu
puteam să *ac e)cepţie de a această măsură2 căci de câtva timp Pat "mi dăduse permisiunea să

L
*ac ce vreau2 să o ating ori de câte ori vreau ,i să ies din ca(inet de câte ori "mi pace=3
O atingere intempestivă a *antomei duce a o dispariţie prea rapidă a ectopasmei
materiai$ate ,i a vătămarea mediumuui3 #in mutitudinea ca$urior "n care iiam Crooes a
materiai$at!o pe Pat Ping aegem unu6 ;Nici odată nu a apărut Pat cu atât de mare
per*ecţiune3 -imp de aproape două ore s!a pim(at prin cameră *amiia cu cei de *aţă2 de mai
mute ori mă ua de (raţ "n timpu mersuui ,i impresia era că ângă mine se a*a o *emeie vie2 nu
un vi$itator din ceaată ume3 Gândind2 deci2 că ângă mine nu era un spirit2 ci o *emeie2 i!am
cerut voie să o iau de (raţ3 >ngăduinţa mi!a *ost dată "n c'ip graţios ,i m!am *oosit de ea
cuviincios2 cum ar *i *ăcut orice (ăr(at (ine crescut "n asemenea "mpre7urare3= .antoma era o
*iinţă tot a *e de materiaă ca ,i domni,oara Coo3 Vom reproduce ,i utima apariţie a ui Pat
Ping pentru e)traordinaru ei3 ;8a ora ,apte ,i două$eci ,i trei de minute seara2 domnu Crooes
a condus!o pe domni,oara .orence Coo "n ca(inetu o(scur2 unde ea s!a "ntins pe pat2 cu capu
re$emat pe pernă3 8a ora ,apte ,i două$eci ,i opt de minute2 Pat a vor(it pentru prima dată2 iar
a ,apte ,i trei$eci de minute s!a arătat "n a*ara perdeei "n toată *orma ei3 Era "nve,mântată "n
a(2 avea păr ung castaniu!desc'is2 de nuanţă aurie2 că$ând "n cosite pe am(ee părţi ae capuui
,i de!a ungu spateui până a (râu3 4urta un voa ung a(2 pe care ,i !a ăsat pe o(ra$ numai o
dată sau de două ori "n timpu ,edinţei3 Mediumu .orence Coo purta o roc'ie a(astru!desc'is
de merinos3 Aproape tot timpu ,edinţei2 Pat a stat "n picioare "n *aţa noastră3 4erdeaua
ca(inetuui era "năturată ,i toţi am 3 putut vedea desu,it mediumu adormit cu o(ra$u acoperit
cu un voa ro,u3 Pat a vor(it despre apropiata ei pecare ,i a acceptat un (uc'et de *ori pe care
"domnu
adusese domnu
-ropp -ropp2(uc'etu
să de$ege precum ,i,i câţiva
să punăcrini o*eriţi
*orie de ei
"n *aţa domnu Crooes3
pe podea2 Patturce,te
s!a a,e$at !a invitat pe
,i ne!
a rugat pe toţi să *acem a *e2 "mpre7uru ei3 Apoi a "mpărţit *orie ,i a dat *iecăruia un mic
(uc'et pe care !a "n*ă,urat "ntr!o pangică a(astră2 a scris de asemenea o scrisoare2 iscăindu!se
Annie OBen Morgan2 $icând că acesta *usese adevăratu ei nume "n timpu vieţii pământe,ti3 A
scris o scrisoare ,i mediumuui ei ,i a aes pentru ea un (o(oc de tranda*ir ca dar de adio3 A uat
apoi o *oar*ecă ,i a tăiat o ,uviţă din păru ei2 dând *iecăruia "n parte3
8!a uat de (raţ pe domnu Crooes ,i2 *ăcând ocou camerei2 a strâns mâna *iecăruia
dintre asistenţi2 după care s!a a,e$at din nou2 tăind mai mute (ucăţi din roc'ia ei ,i din voa2
(ucăţi ce e!a dăruit ceor de *aţă3 Vă$ând găuri atât de mari "n roc'ie2 a *ost "ntre(ată dacă ar
putea repara stricăciunea2 a,a cum mai *ăcuse ,i cu ate prie7uri3 Ea a "n*ăţi,at atunci partea
tăiată a umină ,i a ovit deasupra ei2 ast*e "ncât "ntr!o cipă partea stricată a *ost reparată a oc3
Cei de *aţă au e)aminat ,i au pipăit sto*a cu voia ei2 a*irmând că nu mai e)ista nici o gaură2 nici
o cusătură acoo unde cu o cipă "nainte vă$useră găuri de $ece centimetri diametru3 Pat părea
o(osită ,i a spus cu tristeţe că tre(uie să pece2 că *orţa "i scade2 uându!,i rămas!(un "n c'ipu
ce mai a*ectuos de a asistenţi3 >n timp ce ",i "ndrepta asupra asistenţior utima privire gravă ,i
gânditoare2 a ăsat perdeaua să cadă ,i s!a *ăcut nevă$ută3 Au au$it!o de,teptând pe mediumu ei
care o ruga să mai stea puţin2 dar Pat i!a răspuns6 W#raga mea2 nu pot2 misiunea mea este
"ndepinită2 #umne$eu să te (inecuvânte$eX3 +!a au$it atunci un sunet de sărut de adio2 după
care mediumu s!a "n*ăţi,at "n mi7ocu asistenţei2 compet seită ,i adânc consternată3 Pat
spunea că de acum "ncoo nu va mai putea nici vor(i2 nici să!,i arate *aţa2 că2 "ndepinind timp
de trei ani aceste apariţii *i$ice2 petrecuse o viaţă teri(iă ca să!,i ispă,ească gre,eie3 Era
'otărâtă să se "naţe a un grad superior de viaţă spirituaă3 Numai după ungi perioade de timp
va mai putea coresponda "n scris cu mediumu ei2 dar că acest medium va putea să o vadă
"ntotdeauna cu a7utoru vederii spirituae3=
Citind
nici un motivaceastă
pentrue)perienţă2 nu nedoctrina
aceasta3 Ast*e2 mai putem "ndois!a
cre,tină de"ntemeiat
apariţiie pe
ui un
Iisus3 Nu avem
*enomen a(sout
,tiinţi*ic2
adevărat3
Apostoii2 a apariţia ui Iisus2 ,tiau că acesta este *antoma materiai$ată a spirituui său ,i
nu "ntoarcerea a viaţă a cadavruui său3 Ei ,tiau ce "nseamnă un spirit2 o *antomă2 o sta*ie3
#ovadă (anghelia ui 8uca2 cap3 @D pag3 L!DJ6 ;Şi vor(ind ei acestea2 Iisus "nsu,i stătu "n


mi7ocu or ,i e $ise6 pace vouă2 dar ei2 spăimântându!se ,i "n*rico,ându!se2 gândeau că văd un
du'2 ,i E e $ise6 pentru ce sunteţi tu(uraţi ,i pentru ce se ridică gânduri "n inima voastră2
vedeţi mâinie ,i picioaree mee că eu "nsumi sunt2 pipăiţi!mă ,i vedeţi pentru că un du' nu are
carne ,i oase2 după cum mă vedeţi pe mine că am2 ,i $icând acestea e arătă mâinie ,i
picioaree3= Iisus a voit să e arate deose(irea dintre e2 apariţie materiai$ată2 ,i un simpu du'2 o
*antomă nemateriai$ată2 o(iect de groa$ă ,i oroare2 un *e de um(ră a morţii2 pentru evocarea
căreia egea mo$aică pedepsea cu moartea3 Mai târ$iu2 sensu "nvierii s!a pierdut din gre,eaa
(isericii3 >n oc să ămurească *enomenu "nvierii ca pe arătarea spirituui ui Iisus2 (iserica2
pentru a e)ercita3o *ascinaţie asupra maseor ,i pentru a o(ţine o ascutare oar(ă2 a "n*ăţi,at
"nvierea ca pe o minune6 "nvierea corpuui materia *i$ic a ui Iisus ,i "năţarea ui a ceruri2
pentru că Iisus a *ost *iu ui #umne$eu3
#e at*e2 reigia cre,tină susţine că e)istă o singură viaţă pământească2 după care spiritu
rămas se "naţă a ceruri2 a,teptând <udecata de apoi3 Apoi va *i trimis "n Rai sau "n Iad2 după
*aptee sae3 #e asemenea mai susţine că mântuirea păcateor noastre s!a o(ţinut prin răstignirea
ui Iisus ,i că materiai$area *iuui ui #umne$eu2 respectiv Iisus Qristos2 a avut oc o singură
dată3
Cooneu A(ert de Roc'as a putut desprinde "n mod e)perimenta *antoma omuui "n
viaţă2 reu,ind să *otogra*ie$e aceste dedu(ări eterice3 Aceea,i e)perienţe e!au *ăcut ,i C'ares
8ancein ,i Qector #urvie3 #edu(area corpuui eteric se *ace a "nceput a mică distanţă2
persistând o egătură cu corpu materia2 un *e de cordon om(iica3
rămâneCorpu astra! un
"n transă poate
*e să
deseetargie3
depase$e
E sea poate
distanţe mut
arăta a mai
marimari2 părăsind
depărtări2 corpu
uând *i$ic2vi$i(iă2
o *ormă care
uneori rostind c'iar cuvinte3
#omni,oara +age2 institutoare *rance$ă "ntr!un ora, din 8ivonia2 a *ost vă$ută timp de
optspre$ece uni2 "n repetate rânduri2 "n du(u de către un "ntreg pension de patru$eci de *ete3
Ro(ert 1ruce2 un o*iţer scoţian de marină2 co(ora "n ca(ina căpitanuui pentru a ua
instrucţiuni "n egătură cu ruta de urmat3 Acoo2 "n ocu căpitanuui2 a3vă$ut un om străin care
scria a o măsuţă3 O*iţeru a urcat pe punte unde !a găsit pe căpitan2 "mpreună cu e a co(orât "n
ca(ină2 unde au găsit un (iet pe care scria6 ;Cârme,te spre nord!vest=3 &rmând acest s*at2 au
"ntânit o cora(ie gata să se scu*unde2 dar surpri$a a *ost ,i mai mare atunci când pe această
cora(ie a *ost vă$ută persoana pe care o găsise "n ca(ina căpitanuui3
>n ora,u Mantes2 ângă 4aris2 a *ost vă$ută *iica materiai$ată a soţior Ae)andre2 decedată
"n urmă cu ,apte ani2 a vârsta de nouăspre$ece ani2 uând aspect de corp omenesc2 "m(răţi,ându!
,i părinţii2 vor(ind cu cei ,aispre$ece asistenţi2 distri(uind *ori ,i apoi dispărând treptat "ntr!o
negură după cum ,i apăruse3
8a C'ares 8ivermore2 pe o perioadă de cinci ani2 au avut oc trei sute opt$eci ,i opt de
,edinţe cu apariţii de *antome materiai$ate su( un contro riguros3 +!a vă$ut acoo ,i *igura ui
1en7amin .ranin3
A,a cum am spus2 *aptu *undamenta a doctrinei cre,tine pe care teoogia " consideră
supranatura2 un miraco2 este "nvierea ui Iisus ea este menită a dovedi dogma nemuriri
su*etuui3
>nvierea este "n termeni meta*i$ici apariţia materiai$ată post!mortem a ui Iisus3 Este2 cum
ar $ice spiriti,tii2 arătarea spirituui său3 Iisus s!a arătat prima dată Mariei Magdaena2 apoi ceor
doi ucenici pe drumu "nspre Emaus ,i apoi tuturor deodată3 Reigia cre,tină nu s!a *ondat2 prin
urmare2 pe *anatismu or( a unor 'aucinaţii2 pe sugestia coectivă a unora2 pe credinţa
copiărească
.antomaa unor naivi2 ci apeui
materiai$ată certitudinea
Iisus a *ostunui *apt ! ca
acătuită apariţia
toate ui Iisus după
*antomee2 atâtmoartea
cee desa3
apariţii
spontane2 precum "nvierea2 cât ,i cee provocate "n a(orator2 din su(stanţa numită de C'ares
Ric'et ectopasmă3 Ectopasma este o su(stanţă protopasmatică2 prin manipuarea căreia
su(con,tientu mediumuui său ,i inteigenţa spirituaă2 produc *enomene de ordin super*i$ic2
incusiv materiai$ări parţiae sau totae3 Ectopasma este invi$i(iă "n stare primară2 dar2


"m(răcând o stare vaporoasă2 ic'idă sau soidă2 "n di*eritee ei grade de condensare2 emite un
miros ca a o$onuui3 Cuoarea ei este a(ă2 neagră sau cenu,ie3 +en$aţia a pipăit este umedă ,i
rece2 uneori vâscoasă ,i ceioasă2 mai rar uscată ,i tare3 Este mo(iă2 "nceată prin mi,carea ei2 ca
o reptiă2 sau iute ca *ugeru2 este sensi(iă a umină ,i cu o inteigenţă interioară3
Ectopasma *ormea$ă *antoma materiai$ată "n carne ,i oase "n câteva minute2 ,i tot "n
câteva minute poate dispărea2 intrând a oc "n corpu mediumuui sau a ceorate corpuri de
unde a ie,it3 .otogra*iie ,i *imee e)perienţeor moderne surprind "nsu,i procesu de *ormare a
materiai$ărior "n di*eritee or *a$e3 >n genera2 se materiai$ea$ă mai greu o *antomă competă2
din cap ,i până "n picioare2 aceasta necesitând un mare consum de energie3 #e o(icei2 se
materiai$ea$ă numai o parte a corpuui2 aproape "ntotdeauna *aţa pentru a *i recunoscută2 restu
sau este un go2 sau este acoperit "ntr!o draperie de ectopasmă de cuoare a(ă2 străucitoare3 #e
aici2 credinţa popuară că sta*iie sunt "m(răcate "n cear,a*uri a(e3
Atingerea *amomeor este un ucru *oarte deicat2 c'iar prime7dios3 1ruscarea2 rănirea sau
ovirea *antomei produc acea,i e*ect vătămător asupra corpuui mediumuui din care a ie,it
ectopasma ce serve,te a acătuirea *antomei3 .antoma este "n permanenţă egată de medium
printr!un cordon de ectopasmă ie,it ce mai adesea din corpu mediumuui3 +u(stanţa ie,ită din
corpu mediumuui ",i păstrea$ă sensi(iitatea ca ,i "n interioru corpuui3 #isocierea materiei
sau a,a!$isa energie intraatomică creea$ă cădură2 magnetism2 eectricitate2 umină2 gravitaţie3
Aceasta con*irmă unitatea de concepţie a universuui6 *orţee se desprind din materie ca să poată
ucra3 #in eteru primordia2 su( impusu unei *orţe cosmice con,tiente ,i organi$atoare2 prin
concentrări
materiei2 iauente "n decurs
na,tere *orţeede*i$ice
miiarde de ani2 s!acare
,i mecanice2 *ormat materia2
mi,că apoi2,i prin
materia *ac de$agregarea
să *uncţione$e
ma,inăria universuui3 Este o identitate de construcţie "n natura ne"nsu*eţită ca ,i "n cea
"nsu*eţită3 Materia2 *orţee ,i viaţa sunt pămădite după acea,i tipar3 Materia2 deci2 este un oc
de re*ugiu a energiior care e)istă ,i "n a*ară de ea3 .enomenu de disociere a materiei ,i energia
care o *ormea$ă ,i reasocierea energiei "n materie sunt reai$ate de spiritee angeice2 *oarte
evouate3 Mediumu de materiai$are are spiritu *oarte evouat cu "nat grad "n cer2 ,i are o mare
cantitate de *uid soar3 Biblia spune că #umne$eu !a creat pe om după c'ipu ,i asemănarea sa3
Aceasta nu "nseamnă că #umne$eu are c'ipu unui mo, cu (ar(ă sau a unui om cu cap2 mâini2
picioare etc3 Şi totu,i2 spiritu divin este "ntr!adevăr creat din trei părţi distincte3 A,a cum corpu
omenesc este constituit din trei *orme de energie2 ,i anume6 spiritu sau scânteie divină "n
interior2 corpu astra sau perispiritu a mi7oc2 ,i corpu eteric "n e)terior2 tot ast*e ,i creatoru
divin este *ormat din trei componente3
.orma pe care o are creatoru este *orma cea mai per*ectă din univers2 adică aceea de s*eră2
,i du'urie create de divinitate sunt ,i ee tot s*erice3 Această s*eră centraă a divinităţii se
nume,te ;capu= sau ;tatar= din care peacă scânteia divină pentru toate vieţuitoaree3 8a mi7oc
se a*ă o ată s*eră numită a ;pectorauui= sau a ;respiratoruui=2 din care peacă corpu astra cu
"nvei,urie *uidice ce *ormea$ă perispiritu3 Către e)terior2 a treia s*eră este aceea a
;pântecuui= sau a ;a(oratoruui=2 unde se găsesc spiritee de materiai$are2 minerae2 pantare2
animae ,i ae omuui3 #umne$eu este Nirvana indienior2 "n sânu căreia domne,te cea mai
desăvâr,ită *ericire3 E este *ormat dintr!o in*initate de spirite divine a7unse a utimu termen a
evouţiei or3 #e,i *iecare spirit divin ",i păstrea$ă con,tiinţa individuaităţii sae2 totu,i a,a de
"nată este "nţeegerea rouui or2 "ncât acoo domnesc o singură voinţă ,i un singur gând3 #eci2
spiritu de orice grad vine din ;tatar=2 materia care va servi de pârg'ie sau *orma spirituui este
trimisă din ;mamar=3 +*era centraă e)ecută o mi,care de rotaţie "n 7uru a)ei sae "nc'ipuite3 #e
asemenea2
mi,care de cee patru "n
revouţie universuri e)ecută
7uru s*erei *iecare
centrae3 câte
Cee o mi,care
patru de rotaţie
universuri sunt de"n evouţie
7uru a)ei,i or ,i o ată
constituţie
di*erite ,i sunt a,e$ate "n 7uru s*erei divine2 pe o inie "nc'ipuită de spiraă2 ee *iind a depărtări
di*erite de centru3 4rivite de sus "n pan ori$onta2 cee patru universuri par a *i a,e$ate după
direcţia ceor patru (raţe ae unei cruci3 .iecare panetă e)ecută o mi,care de rotaţie ,i "n acea,i
timp una de revouţie "n 7uru +oareui din care a derivat o dată3 Şi sorii *ac două mi,cări2 una "n

K
7uru a)ei or ,i ata "n *ormă de eipsă "n 7uru centruui universuui de care depinde3 Mi,carea
de rotaţie a +oareui "n 7uru a)ei ,i ata "n *ormă de eipsă "n 7uru centruui universuui de care
depinde3 Mi,carea de2 rotaţie a +oareui "n 7uru a)ei sae este de două$eci de iometri pe
secundă2 iar mi,carea de revouţie de a un punct verna a atu o *ace "n decurs de două$eci ,i
,ase de mii de ani2 parcurgând "n *iecare an o distanţă de ,ase sute de miioane de iometri3
Mi,carea de revouţie a 4ământuui are o vite$ă de @K2 iometri pe secundă2 iar cea de rotaţie
de o mie ,ase sute ,ai$eci ,i ,ase de iometri pe oră3
Conducerea a tot ce s!a creat se *ace de către cee $ece categorii de .ii ai ui #umne$eu2
numiţi de evrei "n ohar cu numee de se*iroti3 #e aceea pe cee două ta(e ae ui Moise sunt
$ece porunci2 nici mai mute ,i nici mai puţine3 Şi pentru că totu pe ume se conduce prin două
*orţe contrarii2 cee $ece porunci sunt scrise pe două ta(e ,i nu pe una3
#in punct de vedere spiritua2 Iisus este considerat guvernatoru nostru soar3
#e ce Iisus a avut doispre$ece apostoi ,i nu mai muţi%
4entru că *iecare $onă spirituaă este su(divi$ată "n câte trei su(grupe2 "ncât e)istă trei $one
spirituae6 a(ă2 a(astră ,i ro,ie3 Cea ro,ie este $ona ce cuprinde spiritee in*erioare2 diavoarii3
Cea a(astră este mai evouată ,i cuprinde *iuarii2 spirite mai ridicate2 cre$ând "n #umne$eu3
Hona a(ă este $ona cea mai evouată2 cu spiritee numite divinari3 Acestea sunt spirite "ncarnate2
care au cuno,tinţe pro*unde despre acătuirea universuui2 despre viaţa de pretutindeni ,i despre
egie din natură3 .iind trei $one2 *iecare cu trei su($one2 re$ută un tota de nouă3 #easupra
acestor $one se a*ă $ona cu spirite angeice2 care ,i ea este su(divi$ată "n trei ! a,adar2 un tota
de douăspre$ece2 pentru *iecare
-re(uie să amintesc aici ,idintre acesteastrigoi2
ceva despre un aposto3
moroi sau vampiri3 #acă corpu eteric nu s!
a desprins "n totaitate de corpu *i$ic2 o dată cu moartea2 această *orţă vitaă care mai persistă o
perioadă de timp *ace ca prin ea să se producă anumite e*ecte asupra cadavruui2 care continuă
să!,i des*ă,oare o oarecare viaţă vegetativă ung'iie ,i păru cresc "n continuare2 (u$ee sunt
ro,ii2 oc'ii adesea sunt desc'i,i2 descriindu!se ,i ca$uri când cadavru a *ost găsit cu *aţa "n 7os3
4rin persistenţa corpuui eteric egat de corpu *i$ic2 se pot produce materiai$ări ae strigoior
su( *ormă de *antome2 *ie ca oameni2 *ie ca animae care provoacă e*ecte mecanice nepăcute "n
casa unde au trăit sau "n ată parte3 O(iceiu2 a ţară2 este ca să se de$groape cadavru ,i să i se
"mpânte "n inimă un par ascuţit=2 ateori să i se taie capu sau să se ardă cadavru3
O dată cu incinerarea2 *enomenu dispare3 Aceste e*ecte mecanice sunt cunoscute ca *iind
produse ,i de spiritee ree3 Iată câteva e)empe6 "n casa ui 1artoomeo Rossi din Miano2
'ainee ocatarior casei erau rupte de *orţe nevă$ute3 Monsenioru esten2 episcop a
Han$i(aruui2 care a pre$idat congresu ango!catoic din /K@2 a cunoscut "ntr!o coi(ă de
indigeni acţiunie unor spirite tur(uente care aruncau (ucăţi de tencuiaă de pământ ce se
desprindeau de pe pereţi "n toate direcţiie3 &n ga$etar enge$ a pu(icat "n /K/K un ca$ simiar
petrecut "ntr!o coi(ă din A*rica2 unde a *ost (om(ardat "n mod ine)pica(i cu noroi uscat3 O
(ucată de sto*a s!a ridicat singură până a un metru "n sus ,i a *ost s*â,iată a mi7oc de o *orţă
nevă$ută3
&n ca$ ciudat s!a "ntâmpat "n Constanţa pe strada Vaea A(ă2 "nainte de a doiea ră$(oi
mondia2 "n casa unde ocuiau Ion 1isa ,i mai muţi c'iria,i3 Casa a *ost supusă unui
(om(ardament cu pietre timp de trei $ie2 aruncate de mâini nevă$ute2 ,i că$ând $eci deodată din
direcţii di*erite3
Acţiunea strigoior se mai nume,te ,i vampirism3 8icantropia se deose(e,te de vampirism3
Ea constă "n materiai$area unor *antome ce provin de ta un om "n viaţă2 care doarme "n patu
său2 pe când"nvampiru
icantropie2 esteastra
care corpu vră7itoru mort
a unui care s!a
vră7itor ducemateriai$at2
"ncă o viaţăuând
vegetativă3 Iată câine3
*orma unui un ca$>ntr!o
de
ocaitate2 se găsea o casă2 prin /2 pe care proprietaru nu putea nici s!o "nc'irie$e ,i nici s!o
vândă2 căci casa era vi$itată de o sta*ie su( *orma unui câine care nu ăsa pe nimeni să doarmă
noaptea3 >n apropiere2 ocuia o (ătrână care se cuno,tea că este vră7itoare3 &n o*iţer pe nume
Gustav 1u7anso a uat 'otărârea de a ocui o noapte "n acea casă3 4e a ora douăspre$ece

KJ
noaptea2 s!a au$it o $gârietură pe u,a casei unde ocuia3 E s!a scuat ,i a ovit puternic cu sa(ia
"n u,ă2 ast*e "ncât ama să(iei a trecut dincoo de u,ă3 "n ace moment s!a produs un snop de
scântei uminoase ,i $gomotu a "ncetat3 A doua $i2 vră7itoarea ce ocuia aproape de casă a *ost
găsită moartă "n urma unei răni primite "n regiunea *rontaă3
Acest ca$ de materiai$are a *ost descris de Ernest 3 Oaten "n cartea Amintirile !n!i
medi!m*
#ate noi despre *enomenu de materiai$are ,i demateriai$are au adus 4ierre <anet "n
.ranţa2 .rederi Mers "n Angia ,i iiam <ones "n America2 "n timpu unei ,edinţe2 ei au
reu,it să materiai$e$e spiritu unei *etiţe3 8a ru,i2 Ae)andr Asanov a asistat a o ,edinţă de
spiritism când un medium s!a demateriai$at compet3
.enomenu de materiai$are " găsim ,i "n apariţiie .ecioa rei Maria2 "n 4oonia ,i utima
dată "n +pania2 "n ocaitatea 4ora2 când s!a arătat unui grup de copii care se 7ucau3 Cu această
oca$ie a pre$is trei ucruri3 Mai "ntâi2 a pre$is că unu dintre ace,ti copii se va "m(onăvi2 ucru
care s!a ,i "ntâmpat2 a doua $i copiu murind3 A doua previ$iune a *ost aceea că sistemu
comunist va dispărea2 iar a treia previ$iune o cunoa,te numai 4apa care nu are voie să o divuge2
*iind "nscrisă ,i ţinută "ntr!un sei* a ui3
Este interesant că ce care a atentat a viaţa papei2 turcu Qagea2 care se găsea "n su7(a
serviciior secrete (ugare2 ,tia de e)istenţa ceei de!a treia previ$iuni2 pentru că a un
interogatoriu2 când i s!a cerut să se spună "n a cărui serviciu secret este2 a spus că va divuga
acest secret2 dacă ,i papa va spune ce are scris "n sei*u ui re*eritor a previ$iunie .ecioarei
Măria3

FUNDAMENTUL BIOFIZIC AL MEDIUMNITĂŢII


>n teepatie ,i transmiterea gândirii2 corpu astra se desprinde din sistemu nervos a
mediumuui3 Acesta "ntâne,te "n spaţiu corpu astra a unui individ3 +c'im(ă in*ormaţii ,i apoi
se re"ntoarce "n corpu ui *i$ic3 >n visu premonitor2 corpu astra desprins care căătore,te "n
spaţiu ia cuno,tinţă ,i cu umea spirituaă pe care o "ntâne,te2 prin vă$u ,i au$u spiritua3 >n
ca$u când se produce ,i e)teriori$area sensi(iităţii2 din corp se desprinde ;un du(u= care duce
cu e sensi(iitatea mediumuui2 ast*e "ncât corpu rămâne compet insensi(i2 iar sensi(iitatea
se concentrea$ă "n ;du(u!*antoma= care s!a desprins3 >n e)perienţee de teec'ine$ie2 a,a!
numita ectopasmă sau (iopasmă se desprinde din corpu *i$ic a mediumuui3 +e cunoa,te
*aptu că "n timpu unei ,edinţe de spiritism2 când se *ace materiai$area unui spirit2 mediumu
scade "n greutate ! cu e)act greutatea *antomei3
Mediumu este o persoană ae cărei eemente constitutive2 mentae2 dinamice ,i materiae2
sunt suscepti(ie de o decentrai$are momentană3 4entru a ucra2 aceste *orţe tre(uie să iasă din
materie3 Ee nu ucrea$ă ca ate *orţe ae naturii2 asupra materiei din care s!au născut2 ci "n a*ară2
asupra atei materii3 +!a constatat că *orţee naturii6 eectricitatea2 cădura2 magnetismu2 umina
,i gravitaţia2 constituie materie disociată sau energie intraatomică3 #in eteru spaţia primordia2
ce cuprinde protoni2 neutroni ,i eectroni re$utaţi din e)po$ia primordiaă2 a,a!numitu ;1ig
1ang=2 *orţee spirituae con,tiente ,i organi$atoare au constituit materia "n decurs de miiarde
de ani3 Construcţia materiei ne"nsu*eţite sau "nsu*eţite se *ace identic3 Materia2 *orţee ,i viaţa
sunt *ăcute după acea,i tipar2 materia *iind numai un oc de re*ugiu a energiior de tot *eu2 dar
aceste energii e)istă ,i "n a*ara materiei2 "n materia vie2 eementu spiritua *iind independent de
materie2 după "ndepinirea cicuui de evouţie *irească2 continuă să supravieţuiască3 Am
menţionat mai
contra$ice egie"nainte
naturii2că pentru
sunt mediumi
că egea care
*i$icăpotarată
trececămateria
atomii prin materie3
materiei Aceasta nu
se disocia$ă "n
eementee care i!au acătuit2 adică "n *orţa care se dispersea$ă "n eteru primordia3 At*e spus2
un corp materia poate stră(ate un at corp materia3 #acă unu dintre ee se disocia$ă2 atunci
produsu acestei disocieri atomice trece prin corpu rămas materia2 a,a cum umina2 cădura2
magnetismu trec *ără nici o greutate prin corpu materia3

K/
4ărţie componente ae atomuui2 protonii2 neutronii2 au o mi,care de rotaţie "n 7uru a)ei
or ,i o ată mi,care de revouţie a eectronior "n 7uru nuceuui2 cu o vite$ă de trei sute de mii
de iometri pe secundă2 aceea,i mi,care2 a scară mai mică2 pe care o au toate corpurie din
univers3 Vite$a or constituie cau$a energiei pe care o conţin3 Când vite$a or scade su( in*uenţa
unei cau$e oarecare2 su( un punct imită2 ec'ii(ru particueor devine insta(i ,i ee pot *i
e)pu$ate "n a*ară2 ceea ce constituie "nceputu disocierii atomuui3 Materia se disocia$ă su(
in*uenţa uminii2 a eectricităţii sau "n mod spontan3 -oate corpurie se disocia$ă2 dar unee
dintre ee mut mai intens2 de e)empu6 radiu2 uraniu3 .orţa spirituui este o cau$ă *ormida(iă
de disociere a materiei3 Gustave de 1on2 "ncă din /KJ@2 cacuea$ă că un (an de aramă cântărind
un gram2 dacă s!ar disocia "n "ntregime2 "ntr!o secundă ar ei(era o putere de ,ase miarde opt
sute de miioane de cai putere2 care ar *i su*icientă să mi,te un tren de mar*ă cu o ungime egaă
cu de peste patru ori circum*erinţa pământuui2 pe o supra*aţă ori$ontaă3 >n mod norma2 această
energie se dega7ă "ncet "n miiarde de ani2 adică tot "n atâta timp cât i!a tre(uit naturii să
acătuiască materia din eteru primordia3 .orţa spirituaă a mediumuui nu numai că poate
disocia materia2 dar o ,i reasocia$ă ! ea creea$ă materie acoo unde "nainte nu e)istase3 Acest
*enomen este atât de rar2 "ncât nici natura nu! mai poate reproduce2 ce puţin "n sistemu nostru
soar3
+ensu egii ui 8avoisier ! "n natură nimic nu se creea$ă2 nimic nu se pierde2 ci totu se
trans*ormă ! este că natura e)istă dintotdeauna2 astă$i nu se mai creea$ă2 nici nu se pierde2 se
trans*ormă su( in*uenţa reacţiior c'imice3 8egea ui Gustave de 1on spune că su( impusu
unei *orţe necunoscute2
de miiarde din*ormată
de ani3 O dată eteru universa2 se e)empu6
materia2 de creea$ă materie2 prinsoar
un sistem concentrări treptate
ca a nostru2 "n timp
*enomenu
constructiv "ncetea$ă ,i materia se descompune "ncet!"ncet2 "n ate miiarde de ani2 "ntorcându!se
a oc2 "n eteru universa3 Aceasta "nseamnă că materia se *ormea$ă su( in*uenţa unei *orţe
psi'ice2 a,a cum *ac mediumii de materiai$are3 Această *orţă este de natură mentaă2 pentru că
organi$area materiei nu este un eement 'aotic2 ci organi$at ,i inteigent3 8a *e se "ntâmpă ,i "n
teec'ine$ie3
&n medium cee(ru de teec'ine$ie a *ost Qeena 4etrovna 1avats3 >ncă din copiărie
aceasta putea 'ipnoti$a porum(ei3 Apoi a *ost *oosită de poiţie pentru prinderea rău*ăcătorior
prin puterea ei de desprindere a corpuui astra3 #upă o condamnare2 a pecat pentru a deveni
artistă de circ3 A uptat travestită "n (ăr(at aături de Gari(adi3 #in Itaia a pecat a 1oston2 "n
America3
Era capa(iă să cree$e cee mai suave par*umuri ,i cee mai apetisante *ructe3 Numai
printr!un singur gest a mâinii2 ea putea oricând să!,i desprindă corpu astra ,i să sta(iească
contacte cu spirite evouate2 care i!au vor(it de e)istenţa unei ate umi2 spirituae3 Ea putea să
spargă de a distanţă o(iecte de stică3 Este considerată2 de at*e2 "ntemeietoarea teo$o*iei2 pe
care a de$votat!o atât de (ine Rudo* +teiner3 +unt citate numeroase ca$uri de mediumi care *ac
teec'ine$ie3 Nei Mi'aiova2 Eusapia 4aadino2 Rud +c'neider3
Nei Mi'aiova2 prin putere mentaă2 mi,ca o(iecte2 e ridica "n aer2 e spărgea2 separa
a(u,u de gă(enu,u ouui3 >n 1ugaria2 este cunoscută Vanga #imitrova2 cu aceea,i puteri2
*iind2 "n pus2 ,i un mediu de premoniţie e)traordinar2 prevă$ând ucrurie ce se vor "ntâmpa2 cu
o e)actitate de $ie ,i ore3
.orţa prin care se reu,e,te acest ucru mecanic " repre$intă eteru2 un corp care umpe tot
spaţiu "ntre corpurie cere,ti3 E nu a putut *i pus "n evidenţă2 dar e)istenţa ui a *ost dedusă3
.resne dovede,te că umina se propagă prin onduaţiuni2 a *e ca aceea care se produc prin
căderea
se uneieter3
nume,te pietre "n apă3
8ăsând Acestesăonduaţiuni
umina tre(uie
treacă cu vite$a de sătreisesute
producă "ntr!un
de mii mediu !pe
de iometri ace mediu
secundă2
"nseamnă că are o rigiditate mai mare decât a oţeuui2 cu o densitate e)trem de sa(ă3 -otu,i2 nu
este ga$2 căci2 dacă ar *i ga$2 a i$(irea a,trior *ără atmos*eră ar produce o temperatură de
trei$eci ,i opt de mii de grade Cesius3 E este un corp soid *ără densitate ,i greutate2 *iind
sustras egior gravitaţiei3 Este deci impondera(i2 imateria3 Eteru este soid2 *ără să *ie materie2

K@
ucrea$ă "ntocmai ca *orţa psi'ică2 putând e)ecuta o *orţă mecanică2 *ără să *ie o(servat3

SUFLET Şl SPIRIT
Noţiunea de su*et nu tre(uie suprapusă aceeia de spirit3 4rin su*et se "nţeeg sen$aţiie
noastre de păcere ,i de durere2 de (ucurie ,i de tristeţe2 de *oame sau de sete2 precum ,i
sentimentee de ură sau de iu(ire3 -oate acestea se datorea$ă corpuui eteric care este sensi(ii$at
prin organee de simţ6 vă$2 au$2 miros2 gust2 pipăit ,i care sunt transmise "n interioru corpuui
prin *i(ree nervoase somatice sau viscerae a centrii nervo,i unde corpu eteric este mut
concentrat3 Aceste *ormaţiuni eterice concentrate sunt in*uenţate de e)citaţii ce sunt primite
prin centree de a(sor(ţie ,i care pentru visceree a(dominae se concentrea$ă "n specia "n
pe)u soar2 un *e de ;creier a(domina= ce controea$ă *uncţionaitatea organeor a(dominae
,i care2 a rându ui2 este su( controu 'ipotaamusuui3 E)citaţiie primite prin organee de simţ
sunt trimise "n *ina a scoarţa cere(raă unde se con,tienti$ea$ă3 4rin urmare2 corpu eteric este
su*etu sen$aţiior noastre2 aături de corpu astra3
>n ceea ce prive,te noţiunea de spirit2 acesta este o *ormă de energie necunoscută "ncă2 dar
care pare să *ie *ormată din particue in*raatomice2 (ine structurate2 *ără sarcină eectrică sau
magnetică2 *ără masă2 care circuă cu vite$e de $ece a puterea a $ecea mai mari decât vite$a
uminii2 care pot stră(ate orice o(staco *ără greutate ,i care nu sunt supuse egior gravitaţiei3
+piritu
rămânând este
"n responsa(i
spaţiu dupăde gândirea2
moartea memoria2
noastră *i$ică imaginaţia ,i voinţa noastră3
,i supus re"ncarnării pentru E este nemuritor2
puri*icarea ui3 >n
spirit sunt "nmaga$inate toate in*ormaţiie noastre din actuaa viaţă ,i din vieţie anterioare2 iar
sediu ui s!ar a*a "n su(con,tient2 "n su(stanţa reticuară "n specia3
+u*etu nu este nemuritor2 e persistă un timp după moarte2 atâta timp cât mai persistă
egătura dintre corpu astra ,i corpu eteric3 >n această perioadă2 spiritu2 prin persistenţa acestor
egături cu su*etu2 simte nevoia de a se (ucura de aceea,i satis*acţii su*ete,ti pe care e!a avut
"n viata pământească3 #in această cau$ă2 persistă "n "nţeepciunea popuară o(iceiurie
parastaseor ,i pomenior ce se *ac a "nmormântare ,i după aceea3 +e ,tie că2 "n genera2 această
egătură dintre su*et ,i spirit sau2 at*e spus2 dintre corpu eteric ,i corpu astra2 este de circa
,apte ani ! este e)act perioada de timp "n care au oc aceste parastase ,i "n care nu este voie să se
des'ume$e cadavru3
#ar cum poate su*etu care a părăsit corpu *i$ic să mai cunoască aceste sen$aţii de "ndată
ce e nu mai este su( in*uenţa organeor de simţ care să "i dea sen$aţiie percepute "n umea
*i$ică%
>n umea astraă2 su*etu!spirit este 'rănit prin gânduri2 prin imaginie transmise prin
gânduri2 cu ate cuvinte gândurie ceor din umea *i$ică sunt cee care a7ung a su*et2 nu
aimentee care se "mpart a parastase3
A,a cum am spus2 spiritu este o *ormă de energie de provenienţă divină2 "m(răcat "n mai
mute "nvei,uri *uidice6 panetar2 soar2 universic ,i cosmic2 care acătuiesc perispiritu3
>nvei,u soar a perispirituui posedă voinţă2 memorie ,i inteigenţă3
>n ceea ce prive,te memoria2 *orma sa cea mai eementară este aceea a unei memorii de
simpă recunoa,tere "n pre$enţa o(iectuui perceput2 dar *ără evocare "n a(senţa acestuia3 Cea
mai evouată *ormă de memorie este memoria de evocare ! prin urmare2 capacitatea de evocare
su( *ormă de imagini de amintire2 a unor o(iecte sau evenimente care nu sunt percepute "n
pre$ent3 Aceasta presupune o *uncţie sim(oică de imagini mentae 9c'iar ,i im(a7u evocă tot
imagini mentae:2 e)istenţa unor "nregistrări incon,tiente2 sc'eme *ie pentru organi$area
amintirii2 *ie pentru reconstituirea ei2 sau poate doar pentru decodarea ei3 Ne găsim2 deci2 "n *aţa
unei codări sau decodări egate cu sc'eme de acţiuni sau operaţiuni3 Aceasta "nseamnă că
memoria comportă două aspecte cu totu distincte6 aceea de conservare a sc'emeor ca atare ,i
aceea de actuai$are a amintirii sau decodarea su( *ormă de recunoa,tere sau evocare3 Memoria

K
instinctuui a nou!născut este transmisă prin re"ncarnarea spirituui tot su(ordonat memoriei
spirituae are oc ,i *uncţia de anticipare3 Iată un e)empu6 se cunoa,te că2 dacă are oc o uptă
"ntre un ,arpe (oa ,i un tigru2 tigru pentru a! *ace ino*ensiv pe ,arpe2 ca să nu! mu,te2 " prinde
cu dinţii de gât3 >n acea,i timp2 se *ere,te de mi,cărie corpuui ,i co$ii ,arpeui2 acesta putând
să! omoare a rându ui nu numai prin mu,cătură2 ci ,i prin as*i)iere3 >n acest scop e caută ca2
prin mi,carea corpuui2 să! "n*ă,oare prin "ncoăcire "n 7uru toraceui3 >n tot timpu uptei2
asistăm a această mi,care a tigruui care2 ţinând strâns cu dinţii capu ,arpeui2 ",i *ere,te corpu
pentru ca acesta să nu *ie "ncoăcit3 #e cee mai mute ori ,arpee reu,e,te acest ucru2 ast*e că
"n *ina mor amândoi3 #e unde ,tie tigru2 care nu s!a uptat niciodată cu un ,arpe2 că acesta ar
putea ast*e să! omoare% Aceasta se datorea$ă memoriei de evocare pe care o are "nscrisă "n
spiritu său ,i pe care o decodea$ă2 din ate vieţi anterioare2 ,i *uncţiei de anticipare prin care
prevede ce s!ar putea "ntâmpa "n ca$u "n care nu ar *i atent "n această uptă3 Această memorie
nu poate *i decât "n spiritu ui2 pentru că procesee de memorie nu se transmit prin codu
genetic2 respectiv prin A#N sau ARN3
Iată ,i un at e)empu de memorie de evocare ,i de anticipare6 se cunoa,te *aptu că2 după
ce un eu "m(ătrâne,te2 este aungat din teritoriu pe care " deţine "mpreună cu eoaica ,i puii or2
"n urma unei upte cu at eu tânăr care vine din at teritoriu ,i de cee mai mute ori este omorât3
4rima acţiune a euui tânăr "nvingător2 imediat ce a pătruns pe teritoriu euui aungat sau
omorât2 este aceea de a omor" prin mu,cătura cooanei cervicae toţi puii de eu de se) mascuin
pe care "i găse,te "n coonie3 Aceasta pentru a nu e da posi(iitatea ca2 atunci când vor *i mari2
să! poată" are
actuaă2 ataca "ntrucât
"nscris din nu
atesunt descendenţii
e)istenţe ui3când
anterioare 8eupro(a(i
nu a deprins
a *ostacest instinct
omorât "n viaţa
a rându uiun
ui de
at pui de eu3
>n ceea ce prive,te creieru2 se ,tie că e are o srcine ectodermică ,i ne in*ormea$ă asupra
mediuui e)terior "n măsură mut mai mare decât asupra interioruui corpuui nostru2 de,i e
7oacă rou de organ regator pentru ansam(u organismuui3 -ocmai de aceea2 "n spirituaismu
(ergsonian2 creieru este redus "n raport cu spiritu a rou modest de cui "n care s!a atârnat un
paton3 #ar c'iar ,i acest cui este pro(ematic2 deoarece dintr!o asemenea perspectivă2 a
srcinea vieţii2 este patonu2 ceea ce *ace cuiu inuti3 #eci2 spiritu ",i creea$ă creieru pentru
per*ecţionarea evouţiei ui2 *iind su(ordonat interesuui acestuia2 a,a cum ,i corpu *i$ic este
construit de spirit "n acea,i scop ! de a gă$dui "n condiţii cât mai (une spiritu3 Aceasta
"nseamnă că nu creieru nostru este sediu spirituui3 +e cunosc ca$uri când unii (onavi pre$intă
o inteigenţă ,i o memorie per*ectă2 de,i după moartea or2 a necropsie2 se găse,te creieru
distrus2 *ie printr!un a(ces cere(ra2 *ie prin procese de distrucţie speci*ice seniităţii3
4e de ată parte2 de,i sistemu nervos se di*erenţia$ă a(ia a ceenterate2 *uncţiie sae sunt
pre$ente "ncă de a proto$oare3
Inteigenţa nu este nici "n raport cu greutatea creieruui3 Creieree ui Napoeon2 Gam(eta ,i
Anatoe .rance aveau  FJJ grame2  @FJ grame ,i respectiv  J/ grame2 deci o greutate
su(normaă ,i2 totu,i2 au *ost ni,te genii3 >n creieru ui Einstein a e)istat un e)ces de ceue
giae2 ceue de susţinere2 care nu au nici un ro "n *uncţiie ui3
>ncă din Antic'itate2 *io$o*ii greci2 "n specia 4itagora2 4aton ,i Aristote2 s!au apecat
asupra reaţiei dintre corpu *i$ic a omuui ,i procesee psi'ice3 Ei au numit su*et acea parte din
organism care este responsa(iă de producerea *enomeneor psi'ice3 4itagora considera su*etu
un eement materia "-ne!ma& care are o provenienţă cosmică2 adică eteru cosmic3 E considera
că mi,carea acestui eter "n organism determină procesee psi'ice2 adică stărie a*ective2 stărie de
motivaţie2
sediu de gândire
su*etuui sau cunoa,tere2
este ocai$at "n creierprecum ,i sen$aţiie
,i "n inimă2 noastre3
iar contactu Con*orm se
cu reaitatea concepţiei
*ace prinui2
organee de simţ3 Rou inimii ca sediu a su*etuui a *ost considerat ,i de antic'itatea romană2
de gândirea *io$o*ică c'ine$ă antică2 precum ,i de *io$o*ia indiană vec'e3 >n te)tee vedice2 "n
Cartea egipteană a )or8ilor se descrie 7udecarea su*etuui după moarte2 su( *orma unei
cântăriri e*ectuată "n *ata unui tri(una *ormat din patru$eci ,i doi de 7udecători2 având pe cântar

KD
inima mortuui3 >n ceea ce prive,te rou creieruui2 ca sediu a su*etuui2 nu materia cere(raă
era considerată a avea importanţă2 ci cavităţie ventricuior cere(rai3 Această concepţie privind
sediu su*etuui "n ventricuii cere(rai va persista până "n secou a VIII!ea "3Qr3 Această
concepţie s!a (a$at pe *aptu că suportu materia a su*etuui *iind un *uid eteric2 e nu putea *i
ocai$at decât "n aceste cavităţi2 care o*ereau condiţia anatomică cea mai (ună pentru ocai$are3
Eteru pneumatic 9corpu vita: este de srcine divină2 ca ,i *uidu cosmic2 e)istând o coreaţie
"ntre su*et2 respiraţie ,i aer3 Circuaţia eteruui pneumatic prin corp2 după concepţia ui 4itagora2
se *ăcea prin artere3 4aton reia concepţia ui 4itagora asupra su*etuui pe care o de$votă ,i mai
mut3 E susţine transmigrarea su*etuui din spatiie siderae "n corpu uman ,i apoi2 după
moarte2 re"ntoarcerea ui "n umea astraă3 #e asemenea2 e considera su*etu ca o su(stanţă
cosmică de natură divină3 Aristote atri(uie corduui rou principa "n procesee psi'ice2 sediu
ce mai important a su*etuui3 #e,i e consideră eteru ca suport a proceseor psi'ice2 nu!
consideră ,i suport a *orţei vitae care asigură viaţa organismuui3 Con*orm concepţiei ui2
*uncţiie emotiona!a*ective ,i motivaţiie sunt ocai$ate "n ventricuu cere(ra3 Ace,ti *io$o*i
nu *ac o distincţie "ntre su*et ,i spirit2 "ntre procesee a*ective ,i sentimente2 pe de o parte ,i
gândire ,i memorie2 pe de ată parte2 considerându!e că *ac parte toate din su*et3
Apostou 4ave "n -istola $ătre $orinteni admite e)istenţa a două su*ete2 unu pe care!
nume,te de esenţă spirituaă2 singuru care supravieţuie,te sau "nvie după moarte2 ,i unu mai
in*erior2 "n sensu unei materiai$ări mai opace2 care structurea$ă corpu *i$ic3 Am(ee se
"ntrepătrund cu corpu *i$ic2 neavând o ocai$are precisă3 Acest *uid de srcine divină a *ost
identi*icat
consemnea$ă cucasu*area
sediu a divină dintot Geneză*
su*etuui >n concepţia
cordu memoria2 atenţia2reigiei isamice2
inteigenţa "n Coransunt
,i "nţeepciunea se
situate e)cusiv "n inimă3 >n ceea ce prive,te natura su*etuui2 Ma'omed se situea$ă pe o po$iţie
duaistă2 considerând su*etu ca un principiu ce transcende materia ,i care este insu*at de
divinitate3
>n Evu Mediu2 -oma #AYuino considera că natura su*etuui nu este eteru cosmic2 ci
spiritu care este transcendenta ,i de srcine divină2 eternă2 e *iind numai temporar gă$duit de
corp3 >n *eu acesta2 e com(ină ideea anatomo!*i$ioogică aristoteică cu concepţia iudeo!
cre,tină a su*etuui2 privindu! drept o emanaţie sau o su*are divină3 E neagă e)istenţa
pneumei ,i a eteruui ca un principiu materia ,i susţine e)istenţa caracteruui transcendent a
suportuui activităţii psi'ice3 Cu ate cuvinte2 "n actu creaţiei su*etu nu se transmite de *iecare
dată2 ci se generea$ă un su*et nou3 E admite2 totu,i2 un suport raţiona de srcine divină ,i un
su*et vegetativ care poate *i a(ordat de ,tiinţee naturii3
>n timpu Rena,terii2 revine puternic concepţia potrivit căreia ventricuii cere(rai au ro "n
ea(orarea proceseor psi'ice2 apeductu ui +ivius ,i ganda pineaă 9epi*i$a: având rou ce
mai important3
4aracesus este primu care a*irmă că omu dispune de un s-irit!s (itae, adică un su*u
vita2 care2 spunea e2 con*eră su(stanţei anorganice caitatea de su(stanţă organică3 E ,i!a dat
seama că acest corp vita este ce ce determină ,i "ntreţine meta(oismu ceuar ,i a *ost primu
care i!a atri(uit caităţie de a avea memorie ,i inteigentă3 4e ângă corpu vita2 e a adus "n
discuţie e)istenţa unui principiu mai puţin materia2 pe care !a numit anima, ,i care ar *i de
provenienţă divină2 ce ce ar *i suportu activităţior psi'ice2 dar nu a reu,it să! ocai$e$e cu
preci$ie2 atri(uind totu,i un ro creieruui3 #upă părerea ui 4aracesus2 stomacu ar *i sediu
principa a corpuui vita2 sediu unei inteigenţe a organismuui3 #acă comparăm această
remarcă cu ceea ce cunoa,tem astă$i2 nu a gre,it prea mut2 căci corpu eteric sau vita se
concentrea$ă
ce controea$ă,i "nactivitatea
spatee stomacuui2 "n pe)u nervos
tuturor organeor soar2 care
a(dominae3 este un centru
E considera2 de neurovegetativ
asemenea2 că
tu(urărie psi'ice ar *i determinate de activitatea 8unii3 #e aceea i!a numit unatici pe (onavii
psi'ici3 E considera că +oaree este coreat cu inima2 iar 8una cu creieru ! sediu proceseor
psi'ice3
+e poate trage concu$ia că toate teoriie despre su*et au următoaree trăsături comune6 nu

KF
preci$ea$ă anatomic ocu su*etuui2 se consideră două compartimente spirituae suprapuse2
principiu vita ,i anima "s-irit!s (itae&, corpu astra descris mai târ$iu3 >n epoca noastră se
consideră că sediu proceseor psi'ice ar *i scoarţa cere(raă3
.reud este ce care a admis e)istenţa unei vieţi psi'ice con,tiente pe care a ocai$at!o "n
scoarţa cere(raă2 pe care am putea!o numi su*et2 ,i a unei activităţi psi'ice su(con,tiente2 cu
ocai$are su(corticaă3 Această du(ă ocai$are a proceseor psi'ice pe care a prevă$ut!o .reud
m!a convins că este cea mai apropiată de reaitate2 e)istând două entităţi distincte3 4e de o parte2
su*etu care este ocai$at "n scoarţa cere(raă ,i "n 'ipotaamus ,i2 pe de ată parte2 spiritu2
adică ;Eu= nostru "m(răcat "n 'ainee perispirituui2 de corp astra2 soar2 universic ,i cosmic2
care ",i are sediu "n su(con,tient2 pro(a(i "n su(stanţa reticuară3 +piritu este de provenienţă
divină2 *iind ce ce ne asigură memoria2 gândirea ,i inteigenţa3 >n e se "nmaga$inea$ă toate
acestea ,i2 după moartea *i$ică2 e nu dispare2 ci ",i continuă viaţa de spirit i(er "n umea astraă2
până când revine a o nouă re"ncarnare2 dar uând cu e tot ceea ce a "nregistrat din memoria ator
vieţi3 >n ceea ce prive,te comportamentu emoţiona2 tristeţea2 (ucuria2 râsu2 pânsu2 ca
eemente ae su*etuui2 acestea ",i au sediu "n 'ipotaamus3 -ot acoo se a*ă ,i sediu po*teor
noastre6 sete2 *oame sau se)uaitate3 Iu(irea ca eement a su*etuui este o com(inaţie a
activităţii corticae2 care admiră *rumosu prin organee de simţ2 ,i 'ipotaamusuui care dă
impusu de erecţie ,i e7acuare3
4e când spiritu este nemuritor2 su*etu2 după moartea *i$ică2 *ăcând parte din corpu eteric
,i astra2 părăse,te corpu *i$ic2 *iind unit un timp cu corpu astra2 dar după aceea se desparte de
acesta ,i dispare3
mai de$votat2 "n E rămâne
toată cu atât
perioada cât mai
estemut
unit cu
cu corpu
corpu astra
astra2cusu*etu
cât "n viaţa pământească
dore,te a *ost
să!,i satis*acă
păcerie din umea *i$ică2 dar2 nemaiavând organee de simţ *i$ice pentru perceperea stimuior
speci*ici2 ",i satis*ace dorinţee apeând a spirit3 Cu ate cuvinte2 spiritu ca scânteie divină2
pentru per*ecţionarea ui2 ",i creea$ă su*etu ,i corpu *i$ic2 dar2 după un timp2 se de(arasea$ă de
amândouă2 pentni a!,i crea un at perispirit2 cu un at corp eteric ca suport a su*etuui2 atunci
când va veni a o nouă re"ncarnare "ntr!un at corp *i$ic3
#in s*era su*etuui *ace parte ,i trăirea se)uaă3 Actu se)ua se des*ă,oară su( controu
'ipotaamusuui ! oc centra a sistemuui nervos vegetativ3 4rin centrii simpatici de a niveu
măduvei dorsae ,i om(are2 produce prin nervii spa'nici e7acuarea a (ăr(at ,i orgasmu a
*emeie2 iar prin parasimpaticu ocai$at "n măduva sacrată produce erecţia penisuui ,i erecţia
citorisuui2 care induc automat dorinţa se)uaă3 Erecţia2 ca ,i producerea de stimui 'ormonai2
pentru ovare ,i testicue2 este "n strânsă egătură cu concentraţia testosteronuui din sânge ,i2
respectiv2 *oicuină ,i progesteron3 Anumite ceue nervoase de a niveu 'ipotaamusuui sunt
ast*e structurate2 "ncât2 prin cone)iune inversă "n *uncţie de această concentraţie "n sânge2
stimuea$ă sau in'i(ă organee genitae3 Această structurare speci*ică ceuară este dată de
matriţa corpuui eteric2 speci*ică *iecărui organ "n parte3 Cu ate cuvinte2 in*ormaţia genetică se
a*ă "n structura energetică a corpuui eteric a organuui respectiv3 Orice e)perienţă se)uaă
produce o nouă trăire su*etească2 dar păcerea se)uaă2 *ăcând parte din s*era su*etuui2 este
trecătoare ca ,i su*etu3
Nu acea,i ucru se poate spune despre iu(ire3 Iu(irea *ace parte din spirit3 .ie că ne
re*erim a iu(irea partenerei2 a *raţior sau a părinţior2 ea impică gândire a ,i repre$entarea "n
imagini a acestora2 or toate acestea *ac parte din atri( utee spirituui3 Iată de ce iu(irea
adevărată2 *ăcând parte din spirit2 este nemuritoare ca ,i spiritu3

SOMNUL Şl VISUL
>n timpu somnuui2 rămân pe ocu de odi'nă corpu *i$ic ,i corpu eteric2 nu "nsă corpu
astra ,i Eu omuui adormit2 "n somn2 corpu eteric rămâne unit cu corpu *i$ic ,i de aceea
*uncţiie (ioogice continuă3 #acă corpu *i$ic ar rămâne singur2 *ără corpu eteric2 acesta s!ar

KL
descompune3 >n somn se sting repre$entărie2 su*erinţa ,i păcerea2 (ucuria ,i mâ'nirea2
*acutatea de a e)teriori$a o viată con,tientă2 "n timpu stării de veg'e2 imaginie mode pentru
corpu eteric nu acţionea$ă cu depină putere2 munca de veg'e corpu astra ,i!o "ndepine,te
numai "năuntru corpuui *i$ic3 >n somn e acţionea$ă asupra acestuia2 dar din a*ară3
#upă cum2 pentru 'rănire2 corpu *i$ic are nevoie de umea e)terioară cu care se aseamănă2
tot ast*e ,i corpu astra2 pentru a se "mprospăta2 tre(uie să se desprindă de corpu *i$ic ,i eteric
pentru a ie,i "n umea spiriteor ca să se 'rănească cu *uidee eterice din univers3 Corpu *i$ic ar
muri imediat dacă ar *i rupt de mediu am(iant2 căci2 de *apt2 corpu *i$ic a omuui nu este decât
o parte a pământuui sau a universuui *i$ic3 #in acest punct de vedere2 e se raportea$ă a
pământ ca un deget a mâinii a corpu omenesc3 #espărţind degetu de mână2 e nu mai poate să
se 'rănească ,i moare3 -ot ast*e ,i corpu astra6 dacă nu s!ar despărţi de corpu *i$ic ,i corpu
eteric "n timpu somnuui2 nu ar putea ie,i "n spaţiu2 nu s!ar putea re"mprospăta cu *uidu astra
,i ast*e omu ar muri3 >n timpu stării de veg'e2 corpu astra este smus mediuui său2 numai "n
somn e este "ntr!o ume asemănătoare ui3 >n starea de veg'e este a(sor(it de corpu *i$ic ,i
eteric pe care e umpe peste tot2 iar prin organee de simţ2 corpu astra percepe umea
e)terioară3 >n interioru corpuui e păstrea$ă numai imaginie mode de care are nevoie corpu
eteric2 căci "n timpu somnuui corpu astra prime,te imaginie umii care " "ncon7oară3 >n
timpu stării de veg'e2 su*etu!spirit "nocuie,te imaginie mode cu propriie sae modee3 #e
"ndată ce simţurie ",i "ncetea$ă activitatea2 o *orţă creatoare ",i *ace apariţia "n om3 Este acea,i
eement creator care e)istă ,i "n somnu *ără vise ,i care atunci repre$intă starea su*etească
opusă stării*i$ic
cu corpu de veg'e3 >n timpu
,i corpu somnuuicordon
eteric printr!un cu vise2*uidic3
corpu#acă
astrasemai păstrea$ă
rupe o anumită
,i această egătură2egătură
atunci
avem somnu *ără vise3 .ără organee de simţ2 corpu astra nu mai poate raporta 7ust imaginie
din vis a adevăratee *enomene ,i o(iecte din umea e)terioară3
MONOIDEISMUL ŞI NORMALIZAREA VISELOR. CLARVIZIUNE ÎN
VISE
4rin monoideism se "nţeege o gândire puternică despre o acţiune sau un ucru2 pe care o
aducem "n prim!pan2 căutând "n acea,i timp să nu ne gândim ,i a atceva3 Monodeismu este o
puternică vi$iune a autosugestiei3
Cu cât vom reu,i mai (ine să ne concentrăm gândurie asupra muncii pe care o depunem2
cu atât mai (ine ne vom deconecta de in*uenţee $gomotoase ,i ne vom coordona *orţee
su*ete,ti
gândurie ,idoar
spirituae "n scopu
pe un singur ucruatingerii
"nainte ţeuui propus3
de cucare2 Cu cât
cu atât maivom reu,i
sigură va să ne concentrăm
*i reu,ita noastră3
Acest gând va *i preuat "n timpu somnuui de corpu astra pe tot parcursu nopţii ,i se va ocupa
de e pentru re$ovare2 "ncât2 a tre$ire2 pro(ema care ne!a *rământat "n cursu $iei precedente
va avea o souţie3 Cu ate cuvinte2 starea de monodeism poate să transpună "n spaţiu corpu
nostru astra2 *ără să intervină 'ipno$a3 Această stare de monodeism este *oarte utiă "n mai
mute acţiuni3 >nainte de a adormi2 Eu nostru tre(uie să!,i amintească "n ini,te ,i singurătate
toate amintirie $iei trecute ,i să!,i *i)e$e "n gând ceea ce dore,te să reai$e$e a doua $i3
#octoru 1ernardt2 "n ucrarea sa Cartea min!nilor >i se$retele nat!rii, descrie modu cum prin
monoideism se pot re$ova pro(eme care "n starea de veg'e par insou(ie3 Vise de asemenea
natură sunt destu de des "ntânite ,i "n iteratură3 Important este ca oamenii să!,i "nsu,ească
imediat capacitatea prin care să!,i amintească e)act ceea ce au visat3 4entru aceasta tre(uie ca2
dimineaţa2 a tre$ire2 să se concentre$e asupra visuui ,i să retrăiască toate *a$ee ui2 c'iar să!,i
note$e pe 'ârtie visu3 4entru a a7unge a starea de monoideism natura2 tre(uie să e)ersăm mai
"ntâi cu ucruri mai u,oare2 ca de e)empu6 ne impunem ca a doua $i dimineaţa să ne scuăm
vesei ,i (ine dispu,i sau să ne tre$im a o oră *i)ă2 apoi să trecem a e)erciţii mai gree3 4entru
o(ţinerea stării de monoideism2 tre(uie să aungăm ate gânduri care ne "ndepărtea$ă de a
panurie noastre2 ca ast*e să putem a7unge a o concentrare puternică ,i curată3 4ro(ema pe

K
care vrem s!o re$ovăm să *ie utimu nostru gând cu care adormim2 "n ceea ce prive,te visee2
acestea sunt de trei *euri6
! vise care se produc din instincte *i$ice aceste vise sunt c'inuitoare ,i se produc "nainte de
mie$u nopţii
! vise care se produc su( in*uenţe e)terioare ,i pe care e putem condiţiona
! adevăratee vise care se produc "n ma7oritatea ca$urior "n oree de dimineaţă3
Visee produse "n egătură cu in*uenţee e)citaţiior *i$ice sunt egate de sânge2 de
organee interne ae organismuui3 #acă2 "nainte de cucare2 mâncăm aimente greu digera(ie2
visee vor *i c'inuitoare2 căci respiraţia este "ngreunată2 nervii se a(at de a starea or normaă de
repaus3 +e pot produce modi*icări importante "n organism a,a2 de e)empu2 "n ca$ de vise cu
accidente mortae2 se produc pusaţii puternice ae inimii2 se măre,te tensiunea arteriaă2
respiraţia este "ngreunată3 A doua $i munca este o(ositoare2 iar starea generaă este *oarte
proastă3 E)citaţiie sonore din timpu nopţii pot produce di*erite vise2 de e)empu6 $gomotu
monoton a poii ne *ace să visăm că asistăm a concerte de mu$ică2 sau $gomotu pe care " *ace
vântu ce (ate a u,ă ne *ace să visăm că 'oţii "ncearcă să spargă u,a etc3
>n scopu ducerii a (un s*âr,it a oricărei dorinţe2 tre(uie să avem "n vedere următoaree
regui6 cu ce puţin două ore "nainte de cucare vom mânca masa de seară2 care va *i u,oară2 ,i nu
vom (ea (ăuturi e)citante6 acoo2 ca*ea2 ceai3 #e asemenea2 nu vom *ace nici un *e de e*orturi
*i$ice3 -impu ce se scurge de a terminarea cinei până a cucare să! petrecem "n pace ,i ini,te
,i să ne gândim numai a ucruri păcute3 #e asemenea2 "nainte de a adormi2 să căutăm o po$iţie
a(ătăie
corpuui cât ,i
inimii2 mainicicomodă2 să Capu
pe (urtă3 nu ne să
cucăm
*ie "n pe parteanord2
direcţia stângă2 căci această
iar picioaree sprepo$iţie "ngreunea$ă
sud2 căci curentu
cosmic circuă pe direcţia sud!nord3 E tre(uie să intre "n corp prin picioare ,i să iasă prin
cre,tetu capuui3 Este (ine să avem "n camera de dormit aer proaspăt ,i2 dacă se poate2 să
dormim cu geamu desc'is2 pentru ca aeru proaspăt să pătrundă mereu "n cameră3 +ă ăsăm să
pătrundă o u,oară ra$ă de umină2 pentru ca visu să nu *ie "ntunecat3 #e asemenea2 să nu
*oosim "n camera de dormit par*umuri sau ate mirosuri arti*iciae3 E (ine să ascutăm puţină
mu$ică (ună "nainte de cucare2 dar "n surdină3 Ce ce dore,te să ai(ă un vis determinat2 după ce
s!a cucat "n pat2 să nu mai discute cu nimeni2 să e*ectue$e timp de $ece!cincispre$ece minute
e)erciţii de concentrare a gândirii2 care să ai(ă a (a$ă "nc'ipuirea o(iectuui dorit3 Este posi(i
ca perec'ea ceui adormit 9soţ!soţie: să!i sugere$e visu ce tre(uie visat3 4entru aceasta2 tre(uie
să!i ,optească a urec'e ce tre(uie să vise$e2 a o oră după ce acesta a dormit3 Acest procedeu se
nume,te ;educaţie astraă= ,i poate *i apicat ,i "n ca$u copiior2 ,optindu!e cuvinte de
"ndreptare3
Arta condiţionării viseor duce a a treiea *e de vise2 aceea de carvi$iune3 4reoţii din
Antic'itate cuno,teau (ine acest procedeu2 ei putând o(ţine "n starea de monoideism vise de
carvi$iune2 cu acţiuni ce urmau să se des*ă,oare "n viitor3
4utem visa2 de asemenea2 ,i amintiri din ate vieţi trăite este a,a!numitu *enomen dea (!*
>n timpu somnuui2 corpu astra se "mprospătea$ă cu *uid cosmic3 Este (ine de su(iniat
*aptu că acest *uid cosmic2 care este "ncărcat cu eectricitate aternativă2 nu! putem primi din
univers decât "n timpu nopţii2 atunci când "ntre 4ământ ,i univers nu se interpune +oaree2 căci
*uidu soar este "ncărcat cu eectricitate po$itivă ,i se opune *uiduui cosmic3 #in această
cau$ă nu se poate compara somnu din timpu $iei cu ce din timpu nopţii3 .uidu soar
"mprospătea$ă "n specia corpu eteric2 care pătrunde "n organism prin mâna stângă ,i iese prin
mâna dreaptă2 numai că "n corpu omenesc acest corp eteric are o du(ă poaritate3 4e partea
stângăCorpu
este "ncărcat eectromagnetic
astra2 "n timpu nopţii2 negativ2
părăsindiar pe partea
corpu *i$ic dreaptă
,i eteric2eectromagnetic
se "ntâne,te "n po$itiv3
umea astraă
cu ate corpuri astrae ! spirite ae oamenior "ncarnaţi sau ae ceor morţi ! cu care poartă
conversaţii2 se pim(ă aături de ee ,i se in*ormea$ă de a ee3

K
BĂTRÂNEŢEA
>ntotdeauna (ătrâneţea a preocupat pe gânditori 9Cicero2 +eneca2 +c'open'auer:2
constituind de asemenea su(iect de inspiraţie pentru arti,ti ca Rem(randt2 Mic'eangeo2
#eacroi) ,i muţi aţii3 Este *enomenu care produce moartea naturaă3 Ce se "ntâmpă "n
organismu omuui2 "ncât aspectu său *i$ic se sc'im(ă atât de mut ,i "i scad toate *uncţiie% Ce
se consumă sau ce nu se mai consumă% "n procesu de "m(ătrânire2 *undamentaă din punct de
vedere (ioogic este scăderea capacităţii de adaptare2 *enomen care tre(uie "nţees atât a niveu
*uncţiior di*eriteor organe cât ,i a niveu meta(oismuui ceuar3 Ansam(u mecanismeor de
regare care conduce a ec'ii(ru dinamic a 'omeosta$iei *uncţionea$ă mai ent sau insu*icient3
Qomeosta$ia repre$intă constanţa parametrior mediuui intern6 4Q2 presiune parţiaă a
o)igenuui ,i (io)iduui de car(on "n sânge ,i ceue2 o anumită concentraţie a ionior3 Aceste
mecanisme se asigură printr!o regare neuro'ormonaă2 ceuară ,i intraceuară3
8a (ătrâni2 această 'omeosta$ie se reai$ea$ă mai greu2 iar mai târ$iu pertur(area este
ireversi(iă3 Apar o arteroscero$ă generai$ată2 o modi*icare a su(stanţei *undamentae a
ţesutuui con7unctiv2 a coagenuui2 o 'ipotro*ie muscuară2 o scădere ponderaă ,i "n "năţime2 o
mic,orare a capacităţii respiratorii2 o osteoporo$ă generai$ată3
-oate *uncţiie organismuui devin insu*iciente3 Apare o pertur(are a proceseor psi'ice6
(ătrânii devin an)io,i2 agresivi2 con*ictuai2 emotivi ,i egoi,ti3 +e o(servă o scădere a memoriei
caracteri$ată prin inerţie ,i reducerea asocierior cu o incontinenţă psi'oemoţionaă3
>m(ătrânirea
proteinee a,a!$isăae
componente primară 9programată: situea$ă
macromoecueor de acid"n centru atenţiei aci$iidenuceici
de$o)iri(onuceic ,i
a niveu
cromo$omior3 Apar erori "n repicarea A#N!uui cu sinte$e de proteine *ase3 +e modi*ică
puterea imunoogică a organismuui prin apariţia de compe)e antigen!anticorpi asupra
propriior organe3 +e produce o des'idratare progresivă a organismuui3
+e consideră că după vârsta de patru$eci de ani2 vârsta a care se constată un ma)imum
*uncţiona2 capadtatea *uncţionaă a organismuui scade anua cu J2F!2FS3 4rocesu de
"m(ătrânire di*eră de a individ a individ2 *iind egat de $estrea sa genetică3 +e ,tie că durata de
viaţă este "nscrisă "n cromo$omu 3 E)istă o "m(ătrânire *i$ioogică normaă care se produce "n
anumite etape6 "ntre patru$eci ,i cinci ,i patru$eci ,i nouă de ani2 perioada de tran$iţie2 "ntre
,ai$eci ,i ,apte$eci ,i cinci de ani2 perioada omuui vârstnic2 "ntre ,apte$eci ,i cinci ,i opt$eci ,i
nouă de ani de ani2 omu (ătrân2 iar peste nouă$eci de ani2 ongevitate3
E)istă ,i o "m(ătrânire patoogică2 simiară stării de (oaă2 care presupune o deregare
rapidă2 avansată2 care imprimă un decaa7 "ntre vârsta caendaristică ,i vârsta (ioogică3 >n mod
norma2 "ncepând după cinci$eci de ani2 se o(servă o scădere a vite$ei de propagare a in*u)uui
nervos "n ungu a)onior2 cu o cre,tere treptată a perioadei de atenţă3
8a niveu scoarţei cere(rae2 se o(servă o "ncetinire a ritmuui a*a a undeor cere(rae3 >n
sistemu imunitar se pierde capacitatea de recunoa,tere a ceueor anormae re$utate din
divi$iunie ceuare 9se ,tie că2 a niveu "ntreguui organism2 $inic se *ormea$ă miiarde de
ceue noi:3 Anumite to)ine e)ogene au2 de asemenea2 un ro important3 #intre acestea2 acoou
,i tutunu sunt pe primu pan3 +e cunoa,te e*ectu nociv a tutunuui ! o singură ţigară scade
durata de viaţă cu cinci minute3 +!a remarcat că vigoarea organismuui2 atât a *emeie cât ,i a
(ăr(at2 este strâns coreată cu *uncţia normaă a ovaruui ,i a testicuuui3 Cu cât*enomenu de
menopau$ă a *emeie ,i *enomenu de andropau$ă a (ăr(at se produc a o vârstă timpurie2 cu
atât "m(ătrânirea este mai precoce3
Instinctu de perpetuare a speciei nu mai poate *i "ndepinit2 iar menirea individuui "n
această viaţă se "nc'eie3

KK
MODIFICĂRI ORGANICE ÎN PROCESUL DE ÎMBĂTRÂNIRE
0m!ătr,nirea p"ăm,ni"or
În procesu de "m(ătrânire a niveu pămânior au oc modi*icări care anga7ea$ă
deteriorarea progresivă a ţesutuui pumonar ,i o cre,tere a rigidităţii cutiei toracice3 +e măre,te
sistemu aveoar prin diatarea aveoeor2 se reduce easticitatea pămânuui ,i cre,te aeru
re$idua din aveoe3 Capacitatea respiratorie se reduce3 #e asemenea2 se reduc capiaree
pumonare2
ărgit2 provocând
go(uos2 insu*icienţă
omu respiră respiratorie3
mai greu2 +cadecăci
o(osind u,or2 ampitudinea respiratorie2
se reduce cantitatea toraceepeapare
de o)igen care
pămânu o poate transporta pentru ţesuturi3 8a toate modi*icărie pumonare se adaugă ,i
modi*icări ae cutiei toracice2 prin apariţia de de*ormări ae cooanei verte(rae2 prin scoio$ă ,i
mai aes prin ci*o$ă3
0m!ătr,nirea aparatu"ui car#io-vascu"ar
4rocesu de "m(ătrânire duce a o arteroscero$ă generai$ată3 Cardiopatia isc'emică este
*orma cea mai *recventă de mani*estare a arteroscero$ei ,i cau$a cea mai *recventă de deces3 8a
acestea se mai adaugă o u,oară 'ipertensiune arteriaă prin scero$area pereţior vaseor mari3
Modi*icărie cardiace "ncep să apară după vârsta de patru$eci de ani3 >ncep "n specia cu
modi*icări "n ventricuu stâng2 ce care are sarcina cea mai importantă de a trimite "n circuaţie2
a *iecare sistoă2 o cantitate de sânge ce tre(uie să "nvingă presiunea pereţiorvascuari3 E se
măre,te "n voum3
Ec'ii(ru 'emodinamic este menţinut de inimă până "n 7uru vârstei de cinci$eci ,i cinci!
,ai$eci de ani3 #upă această vârstă2 inima nu se mai adaptea$ă a e*ort ,i nici a mărirea vaorior
presiunii arteriae3 +tarea *uncţionaă a ceor două artere coronare care 'rănesc mu,c'iu inimii
se modi*ică *oarte mut3 Cre,te cantitatea de grăsime din 7uru vaseor coronare2 umenu or se
"ngustea$ă2 inima primind mai puţin sânge2 ceea ce duce a miocardoscero$ă3
+e produc modi*icări "n circuitu in*u)uui nervos speci*ic a corduui2 apar (ocuri de
ramură2 e)trasistoe sau ate modi*icări de ritm cardiac2 apar su*uri cardiace2 iar puterea de
contracţie a inimii scade3 +e produc *recvent cri$e de angină pectoraă2 stări de prein*arct ,i
in*arcte miocardice3
Muţi (ătrâni mor prin insu*icienţă cardiacă3

0m!ătr,nirea
+istemu nervossistemu"ui nervos
uman dispune de circa $ece a puterea a unspre$ecea ceue ,i *iecare
neuron dispune "n medie de $ece a puterea a patra contacte sinaptice3 .iecare neuron are circa
$ece a puterea a opta moecue ,i *iecare dintre aceste moecue se re"nnoie,te de circa $ece a
puterea a patra "n cursu unei vieţi3 4rocesu de "m(ătrânire duce a o acumuare de ipo*uscină
"n neuron2 o degradare a neuro*i(rieor2 se produc modi*icări "n mitocondrii2 care ",i reduc
număru3
8a niveu aciduui de$o)iri(onuceic ,i aciduui ri(onuceic2 apar egături aterate2 cu
deregări "n (iosinte$a proteică3
+e produce o proi*erare a ţesutuui con7unctiv dintre neuroni2 a nevrogiei3 Vasee
cere(rae su*eră un proces de arteroscero$ă2 se produce o scădere a greutăţii creieruui2 care
repre$intă /T din greutatea adutuui3 Apar insta(iităţi "n mers2 (a$a de susţinere are tendinţa să
se ărgească2 mi,cărie de "ntoarcere se *ac mai greu2 apar mi,cări invountare ae mâinior2
tremurături ,i mi,cări
Mirosu2 vedereacoreice3
sunt diminuate3 Apar atro*ii muscuare a niveu mâinior2 scade
memoria ,i apar modi*icări de orientare2 "n timp ,i spaţiu2 se o(servă o scădere a niveuui
inteectua2 o diminuare a atenţiei ,i o entoare "n gândire3 Apar stări depresive2 insta(iităţi
emoţionae cu stări agresive2 se accentuea$ă egocentrismu3

/JJ
-oate aceste simptome pot duce a demenţe senie3
0m!ătr,nirea aparatu"ui #igestiv
#upă vârsta de cinci$eci de ani2 muscuatura pereţior stomacuui "ncepe să se atro*ie$e2
pereţii devin su(ţiri2 corpu gastric devine aton2 se aunge,te2 că$ând uneori până "n pevis2 scade
aciditatea gastrică3 #e asemenea ,i a niveu intestinuui se produce o invouţie muscuară2
intestinu devine aton2 cre,te meteorismu a(domina ,i scade peristatica2 ma7oritatea (ătrânior
su*erind de constipaţie2 apar tu(urări s*incteriene2 cu pierdere invountară a scaunuui3
0m!ătr,nirea aparatu"ui rena"
Modi*icărie scero$ei apar ,i a niveu rinic'ior2 care ",i mic,orea$ă voumu cu J!FJS
*aţă de adut3 Modi*icărie apar a niveu gomeruuui rena a tu(ior renai ,i "n ţesutu
interstiţia3 Apar micţiuni *recvente2 mai aes nocturne2 cu incontinenţe de urină2 scade
capacitatea de concentraţie a rinic'ior3 >n urină apar proteine ,i eemente *igurate ae sângeui
9'ematii ,i eucocite:3
8a (ăr(aţi se "ntâne,te *recvent adenomu de prostată2 care provoacă micţiuni ,i mai
*recvente ,i o greutate "n actu micţiunii3
6o#ificări pro#use #e /m!ătr,nire asupra s,nge"ui
O dată cu vârsta2 scade conţinutu 'idric a organismuui2 se pierde atât apa e)traceuară
cât ,i apadiminuare
printr!o intraceuară3 +cadeorconcentraţia
a sinte$ei *os*oruuiscade
a niveu *icatuui2 ,i caciuui2 scadguco$a
aportu de proteinee
spre din sângedar
ţesuturi2
cre,te ent ,i progresiv concentraţia ipideor ,i coesterouui2 care *avori$ea$ă producerea
arteroscero$ei3
6o#ificări pro#use #e /m!ătr,nire asupra g"an#e"or en#ocrine
8a vârstnici2 'ipo*i$a se atro*ia$ă2 "n specia a (ăr(aţi2 procesu de "m(ătrânire se
coreea$ă cu o scădere a sensi(iităţii 'ipotaamice a semnaee peri*erice3 Menopau$a s!ar
e)pica prin ipsa in'i(ării cicice2 programată genetic2 a producţiei de gonadotro*ine 'ipo*i$are3
Are oc o scădere a *uncţiei gandei tiroide care se mani*estă prin aspectu uscat ,i $(ârcit a
pieii2 prin astenie2 constipaţie2 căderea dinţior2 scero$a vascuară ,i 'ipoacu$ie progresivă3 >n
utimee decade de vârstă2 se remarcă ,i o scădere "n voum ,i greutate a gandeor suprarenae3
Are oc o scădere continuă a producţiei de 'ormoni se)uai3 -esticuu pre$intă un proces
continuu de *i(ro$ă3 Ceuee ce secretă testosteronu se atro*ia$ă ,i degenerea$ă3 Ceuee ce
secretă spermato$oi$ii ",i menţin FJS din capacitate2 până a adânci (ătrâneţi3 Ovaree2 a
menopau$ă2 su*eră un proces intens de atro*iere2 devin sceroc'istice2 cantitatea secreţiei de
*oicuină ,i progesteron scade până a dispariţie3 +ânii ",i pierd din consistenţă2 se produce o
scero$ă a vuvei2 o scero$ă a vaginuui ,i o atro*iere a uteruui3
6o#ificări pro#use #e /m!ătr,nire asupra oase"or i articu"a+ii"or
Oasee corpuui su*eră un proces de osteoporo$ă2 care apare imediat după menopau$ă a
*emeie2 iar a (ăr(at după andropau$ă2 dar ceva mai târ$iu3 Osteoporo$a este "nsoţită de dureri
osoase ,i articuare2 oasee ",i pierd re$istenţa ,i easticitatea2 *racturându!se u,or3 8a niveu
articuaţiior2 apare artro$a mai *recvent2 a (ăr(at "nainte de patru$eci ,i cinci de ani ,i a *emei
după cinci$eci ,i cinci de ani3 Ea poate apărea a niveu cooanei verte(rae2 cervicae2 dorsae
sau om(are3
artro$a2 poate Adesea
apărea ,iseic'id
produc ,i modi*icări "n discu interverte(ra3 8a genunc'i2 "nsoţind
"n articuaţie3
#upă ce am amintit2 *oarte pe scurt2 toate modi*icărie organismuui uman2 "n procesu de
"m(ătrânire2 se pune "ntre(area *irească6 de ce "m(ătrâne,te omu2 de ce tre(uie să moară atât de
sc'im(at *aţă de aspectu ui din tinereţe3 Ce *actori intervin% 8a aceste "ntre(ări s!au "ncercat
*oarte mute e)picaţii3 &na ar *i aceea că procesu de copiere2 care se *ace "ncontinuu2

/J/
sc'im(ând "n totaitate toate ceuee corpuui o dată a ,apte ani2 nu se mai *ace e)act2 că A#N!
u nu se mai copia$ă identic după *iecare repicare necesară divi$iunii ceuare3 #ar ce *actor
intervine pentru a determina acest proces%
+!a emis ,i o ipote$ă2 ,i anume că organismu ar *i continuu into)icat cu produ,i re$utaţi
din putre*acţia intestinaă ,i că ace,ti produ,i 9*eno2 scato2 indo: ar acţiona asupra ceueor
*icatuui2 unde se *ace sinte$a proteineor2 precum ,i asupra măduvei osoase2 unde se *a(rică
go(uee ro,ii ,i go(uee a(e ae sângeui3 #e aici2 a venit ideea ani'iării *orei de putre*acţie
din intestin2 prin consumu reguat de iaurt2 pe care " recomandă 1ogomoet333 +!a insistat ,i
asupra rouui pe care " au cee două gande de reproducere2 ovaru ,i testicuu2 pecând de a
constatarea că2 o dată cu menopau$a ,i andropau$ă2 "ncepe un proces ireversi(i a "m(ătrânirii2
cu pierderea vigoarei *i$ice ,i a dorinţei de viaţă3 .oosirea procainei 9Gerovita2 Asavita:
preconi$ată de ,coaa românească de geriatrie pare a "ncetini "n oarecare măsură procesu2 prin
acţiune directă asupra ceueor2 pro(a(i prin activitatea unei en$ime2 numită adenicica$ă2 dar
"n orice ca$ nu poate evita procesu de "m(ătrânire3
E)picaţia cea mai pau$i(iă o o*eră ,tiinţa spirituaă3 Aţi vă$ut că *orţa viuui2 *orţa care
"ntreţine viaţa2 aceea care *ormea$ă sc'eetu structura2 energetic a organismuui2 este corpu
eteric2 sau corpu vita3 Mai "ntâi2 apare acest sc'eet energetic ,i pe e se *i)ea$ă corpu nostru
*i$ic3
+e ,tie că2 dacă "n urma unui accident sau a unei intervenţii operatorii2 se produce o ipsă
de su(stanţă2 de e)empu piee2 organismu ",i re*ace această piee2 ,i nu un at*e de ţesut3 Cine
are inteigenţa
organismu să conducă
nostru prime,teacest
pesteproces%
o sută Am amintit "ndecuprinsu
de miioane acestei cărţi căatât
unităţi in*ormaţionae2 "ntr!o
dinsecundă
mediu
intern cât ,i din ce e)tern2 numai că acestea sunt decodi*icate2 seectate după importanţa
*iecăreia2 ,i numai o mică parte devine con,tientă3
Aceasta "nseamnă că ce care e*ectuea$ă un ucru con,tient2 inteigent 2tre(uie să ai(ă e a
rându!i o inteigenţă ! su(con,tientu3 4entru *iecare stimu2 acest organ răspunde corespun$ător3
Acesta este spiritu nostru ! e are in*ormaţia despre cum se poate reacţiona "ndiverse situaţii
trăite "n viaţa actuaă sau "n ate trăiri anterioare3 4entru a răspunde2 are nevoie de materiau
necesar ,i acest materia este corpu de energie2 corpu vita2 matricea necesară *ormării
diverseor ţesuturi ae corpuui3 E se "mprospătea$ă prin a(sor(ţie din univers2 prin anumite
centre invi$i(ie cu oc'iu i(er2 dar vi$i(ie prin vederea spirituaă3 +unt cee ,apte ;ro$ete= pe
care e!am descris3 Cu timpu ee devin insu*iciente2 de,i nu se epui$ea$ă niciodată3 Cau$a
procesuui de "m(ătrânire este pierderea treptată a *orţei vitae2 a corpuui de energie pe care "
numim corp vita3 E nu se mai "mprospătea$ă2 ci se consumă mereu pentru "ntreaga activitate
ceuară3 A,a se e)pică de ce o ţigară scurtea$ă durata vieţii cu cinci minute ! ea aterea$ă
câmpu de energie nu numai a om2 ci ,i a o pantă care se a*ă "n prea7ma *umuui de ţigară2
care se o*ie,te3 A,a se e)pică ,i *aptu că viaţa petrecută a ţară "n aer curat2 sau "n staţiune de
munte2 cu posi(iitatea de a se "mprospăta mai u,or *orţa vitaă2 duce a o preungire a duratei
noastre de viaţă cu ce puţin ,apte!$ece ani3

MOARTEA
Moartea este *enomenu care a preocupat mintea omenească de când a apărut omu pe
pământ3 Nici un at eveniment nu !a pus mai adânc pe gânduri ca această nemi,care ,i răceaă a
corpuui omenesc din momentu morţii3
C'iar ,i să(aticu ce mai "ndo(itocit are un sentiment că s!a petrecut ceva e)traordinar cu
semenu ui3 Acest sentiment s!a "ntărit ,i prin o(servarea că toate *iinţee pe care e!a cunoscut2
a un moment dat2 mor3 Nimeni nu scapă morţii3 -oţi suntem supu,i durerii de a vedea pe cineva
iu(it2 din 7uru nostru2 pecând "n umea invi$i(iă oc'ior no,tri3 Acest eveniment a,e$at cu
desăvâr,ită "nţeepciune de #umne$eu a produs de!a ungu secoeor atâtea gri7i2 atâta *rică ,i
atâtea superstiţii2 "ncât toată e)istenţa oamenior a stat su( teroarea $iei *atae2 când va dispărea

/J@
pentru totdeauna3
-otu este o de,ertăciune2 din pământ ai *ost creat ,i "n pământ vei a7unge2 a,a cum spune
+*ânta +criptură2 *ără să iei cu tine nimic din ceea ce ai agonisit3 Omenirea nu este ămurită ce se
petrece dincoo de mormânt3 Această trecere dintr!o stare "n ata este un *actor comun pentru tot
ce e)istă "n univers3 >n această umină2 viata omuui capătă un at "nţees2 iar moartea2 din ori(iă
,i respingătoare2 devine un eement *iresc3 Omu scapă de "ntunericu vieţii pământe,ti ,i trece
"ntr!o ume de umină2 dacă s!a străduit să respecte pe pământ egie divine3 Este (ine ca omu să
ai(ă cuno,tinţe despre actu morţii2 căci at*e agonia va *i preungită ,i2 "n pus2 spiritu ui a7uns
"n spaţiu nu ,tie ce s!a "ntâmpat cu e2 se $(ate "n ne,tiinţă2 ,i a(ia târ$iu ",i dă seama că se a*ă
"ntr!o ume *ormată din at *e de materia ,i "n ate condiţii decât "n viaţa pământească3
4entru materiai,ti2 care nu văd "n viaţa panteor2 a animaeor ,i a omuui decât *enomene
*i$ice2 c'imice2 (ioogice ,i mecanice2 viata este aceea pe care omu o trăie,te pe pământ3 #eci2
am putea spune că sunt oameni care nu mai cred "n e)istenţa unei vieţi dincoo de moarte3
O ată categorie "ncină să creadă "n e)istenţa unei ate vieţi2 dar nu ",i "nc'ipuie unde ,i
cum va *i3
>n *ine2 e)istă o a treia categorie2 a ceor iniţiaţi2 care cunosc per*ect evouţia spirituui
uman după moarte3
8a "nceput2 reigia cre,tină2 a ,tiut să propovăduiască nemurirea su*etuui ,i nenumăratee
ui re"ncarnări2 dar cu timpu a pierdut orice cuno,tinţă a umii invi$i(ie2 mărginindu!se a
susţine numai teoretic soarta spirituui după moarte2 ea nemai*iind "n măsură să dea o e)picaţie
re*eritor a domeniu
viaţă pină de c'inuri,i"n*eu
Iad2de viaţăcei
pentru a omuui după
cupa(ii moarte3pământească2
"n umea +e mărgine,te să ne
,i de spună*ericită
o viaţă despre"no
Rai2 pentru cei ce au ascutat de "nvăţămintee din +*ânta +criptură2 "n timpuri străvec'i2
cuno,tinţee cu ceea ce se "ntâmpa cu un om după moarte erau cunoscute numai de preoţii care
e transmiteau ora urma,ior ,i discipoior3 #octrina teo$o*ică2 spiritistă2 este singura care ne
e)pică rostu su*etuui "n umea *i$ică ,i a spatiior2 creaţiie spirituui divin2 natura ,i atri(utee
*iinţei supreme3 >n genera2 aceste aserţiuni nu sunt cre$ute de cei ignoranţi2 care e neagă cu
"ncăpăţânare2 *ără să ia "n considerare că spiritu divin a dat *iecăruia dintre noi 7udecata de a
cerceta ucrurie ,i *aptee ca să cunoască adevăru3 Este de "nţees cum asemenea e)picaţii
despre *eu cum moare omu2 cum se re"ncarnea$ă ,i cum trăie,te "n spaţiu "n stare de spirit
i(er2 e)picaţii o(ţinute "n urma a mii ,i mii de e)perienţe aparţinând unor persoane străine
unee de atee2 cu a7utoru unor mediumi2 din ţări depărtate unee de atee ,i "n di*erite timpuri !
nu sunt cre$ute3
Cunoscând aceste taine2 moartea ne apare ca un incident2 o simpă *ormă de trecere dintr!o
stare "n ată stare3
Moartea *i$ică nu sc'im(ă natura omuui3 #upă moarte2 "n umea spaţiaă2 ei nu este2 nici
mai mut nici mai puţin2 decât gradu ui evoutiv din punct de vedere spiritua Gradu evoutiv
din umea spiriteor nu corespunde cu *uncţia pe care un om a avut!o "n umea *i$ică3 &n simpu
cio(an2 cum a *ost 4etrac'e 8upu de a Magavit2 care a *ost un medium auditiv "n umea *i$ică2
sau un (iet pugar ne,tiutor de carte2 dar admira(i ca moraitate2 după moarte pot să *ie de o
vi(raţiune superioară "n umea eterică asemănătoare unui pro*esor universitar sau unui
pre,edinte de ţară3 Vaoarea unui spirit nu se măsoară după rangu ui socia pământesc2 după
cuno,tinţee din umea *i$ică2 ci după vec'imea spirituui ui2 după gradu ui de evouţie moraă
,i inteectuaă3
>ntrucât moartea este un ucru natura2 pânsu2 $ie2 uni sau ani după pecarea "n umea
spiriteor
stră(at a unuidin
spaţiie părinte2 soţ sau *rate2Ee
7uru pământuui3 nu merg
este indicat2 căci durerea
,i se adresea$ă ceuiproduce
pecat ,iunde eterice2
produc asupracare
ui o
mare su*erinţă3 #e mute ori strigătee ceor din cameră *ac ca spiritu să nu se poată desprinde
u,or de corpu *i$ic a ceui muri(und3 >n popor2 uneori se spune6 ;8!au "ntors de a moarte=3
Această mani*estare provoacă spirituui o *oarte mare su*erinţă3
+piritee din umea astraă ne vi$itea$ă2 ne *ac cunoscută pre$enta or prin mici semne6

/J
trosnituri de o(iecte2 ciocănituri "n ogindă sau geam2 spargerea de a sine a unor o(iecte2 sau o
stră*ugerare dacă "n cameră este "ntuneric3 #ar orice comunicare pe care o *ac spiritee tre(uie
apro(ată de spiritee superioare or3 >n 1ucure,ti2 "nainte de ră$(oi2 ",i ducea viaţa ui ini,tită un
om2 care era un medium auditiv3 4e când era a ,coaa comerciaă2 avusese un coeg cu care s!a
"nţees *oarte (ine2 *iind (uni prieteni3 Acest coeg a murit de tânăr2 "ntr!o seară2 a au$it gasu
coeguui său mort2 care " averti$a că va avea o mare nemuţumire de acoo de unde nu se
a,teaptă3 8a puţin timp2 a primit o citaţie2 prin care *ratee ui " acţiona "n 7udecată2 pretin$ând
că ar *i primit o sumă de (ani de a mama or care tocmai murise 3 .ără pro(e2 *ratee a pierdut
procesu3 Comunicarea coeguui mort *usese *ăcută spiriteor superioare3 4entru aceasta2 a *ost
condamnat a o nouă re"ncarnare3
#upă aproape un an2 omu a au$it din nou gasu prietenuui său2 care i!a spus6 ;>n spaţiu
orice gre,eaă se păte,te3 Eu te!am averti$at că vei avea un neca$2 *ără să am "ncuviinţarea
superiorior mei2 ,i pentru această *aptă am *ost pedepsit să mă nasc "n sânu unei măicuţe aici "n
1ucure,ti3 #upă na,terea trup,oruui meu2 am mai trăit câteva uni ,i am pecat2 ăsând "n
acrimi ,i durere pe sărmana mea mamă3 Acum sunt iar spirit i(er2 ,i voi mai veni a tine2 dar nu
"ţi voi mai spune nimic *ără ,tirea ceor mari= 9reata re redată din cartea Taina $er!l!i >i a
-ămnt!l!i de +carat #emetrescu:3

ACTUL MORŢII
+en$aţiie care preced ,i urmea$ă morţii sunt di*erite de a om a om ,i depind de "năţimea
moraă a spirituui care părăse,te corpu3
>n genera2 separarea spirituui de corp se *ace gradua2 "ncetu cu "ncetu3 Cu cât egătura
*uidică dintre corp ,i su*et este mai mare2 cu atât agonia va *i mai ungă3 >n momentu morţii2
toate evenimentee din viaţa ui sunt rememorate3 Această retrăire a vieţii pământe,ti se *ace
*ugerător2 după care spiritu este cuprins de "ntuneric3 Cu toate "nvei,urie sae de corp astra2
soar ,i cosmic2 spiritu se strecoară a*ară prin cre,tetu capuui2 ie,ind ca un *um de ţigară2 su(
*orma unei cete a(urii2 ce se "naţă spre tavanu camerei3
Carvă$ătoarea Egen Garett din NeB 0or vedea spirae de energie părăsind cadavree2
trei $ie după decesu or3 Aceste cur(e de energie erau asemănătoare cu traseu "nregistrat a
acea,i aparat "n momentu când Nei Mi'aiova depasa de a distanţă o(iectee3
+erg'iev reu,e,te să descopere a oarecare distanţă2 circa patru metri de mort2 câmpuri de
*orţă eectromagnetică3 #octoru #ougai2 cântărind omu muri(und "nainte ,i după e)itus2 a
constatat că greutatea ui a scă$ut (rusc2 cu o vaoare a "nvei,urior sae astrae3
8a spiritee in*erioare2 dega7area su*etuui de corp se *ace prin gură2 o dată cu utimu
suspin3 Când tot perispiritu a ie,it a*ară din corp2 această masă *uidică se adună ,i ",i ia *orma
de om identică aceuia care moare2 apoi cordonu de egătură se rupe de du(u vita2 ,i spiritu
peacă spre regiunie eterate ae spaţiior2 prin tavan ,i perete2 ca ,i când acestea nu ar e)ista3
4ână nu se rupe acest cordon *uidic de corpu vita2 omu care este "n agonie spune că vede "n
7uru ui2 "n camera ui2 câteva *uide "n care o recunoa,te pe mama2 pe tata2 vreun *rate sau
prieten care au murit mai "nainte3 &neori are oc o conversaţie cu ace,tia3 Cei de *aţă se uită2 dar
nu văd nimic3
Aceste *iinţe invi$i(ie au venit datorită iu(irii ce o poartă ceui ce moare2 să! a7ute a
destrupare ,i apoi să! petreacă "n noua ui căătorie3 &nu dintre ei este căău$a ui "n noua viaţă
pe care o va avea3
>n momentu morţii2 cei de *ată sunt cuprin,i de *iori de 7ae2 "ncep să pângă2 să se
7eească2 mani*estări
rec'emarea ui "n trup care
pentrunucâteva
sunt momente
(une pentru spirit2
,i apoi să *iedeoarece
nevoie deacestea pot duce
mari s*orţări c'iar a
să e*ectue$e
destruparea3 #e aceea este (ine să păstrăm tăcere a(soută "n 7uru omuui care moare3
#ar ce se "ntâmpă cu omu care se sinucide% >n acest ca$ nesocotit2 nu se o*eră
posi(iitatea spirituui de a se puri*ica "n noua ui re"ncarnare ! a "ncăcat egea divină a
nedistrugerii3 4entru acest *apt2 va su*eri ,i mai groa$nic "n vieţie ui carnae viitoare3

/JD
+piritu omuui ce ,i!a distrus corpu2 instrumentu orânduit de spiritu divin2 va rămâne pe
ângă cadavru său până "n $iua când va avea să! părăsească "n mod *iresc con*orm destinuui
său3 "n tot acest timp2 e va repeta actu sinuciderii2 provocându!,i o su*erinţă cumpită3
#in reatărie spirituui +*ântuui Mina2 re$ută că2 "n momentu morţii2 sosesc trei mesageri
destrupători3 Ce mai mic "n grad are rou de a demagneti$a ,i a deseectri$a corpu2 de a nu mai
avea putere de atracţie asupra su*etuui3 A doiea taie toate *iree *uidice ce sunt animate de
ceuee corpuui *i$ic3 A treiea a(soar(e ca un magnet spiritu2 toate particuee eterice ce
*ormea$ă perispiritu acestuia3 >n acea,i timp2 un spirit *oarte evouat ucrea$ă asupra scânteii
din spirit2 9a Euui:2 pentru ca acesta să părăsească primu corpu3 #upă ce spiritu s!a desprins
de corp ,i a devenit i(er2 "m(racă o nouă 'aină cu care se pre$intă "n *aţa spiriteor superioare3
Qaina ui panetară este *oosită de ate spirite a7unse a ace grad de de$votare2 adică a
stadiu panetar2 pentru o nouă re"ncarnare3
-oate aceste aspecte despre actu morţii sunt comunicate pământenior de spiritee
morţior2 prin mediumi2 "n ,edinţee de spiritism3 Iată o reatare a unui sodat care a murit de
ti*os e)antematic2 "n timpu ră$(oiuui dintre Nord ,i +ud2 "n +3&3A3
.iind "ntre(at ce impresie a avut când a intrat "n umea spiriteor2 e a răspuns6
;! Mi!a părut ca ,i cum mă de,teptasem dintr!un somn3 Nu mă mai simţeam (onav2 ucru
de care mă miram gro$av3 Aveam o vagă (ănuiaă că s!a "ntâmpat cu mine ceva ciudat2 dar nu
puteam să!mi dau seama ce anume2 vedeam corpu meu "ntins pe pat ,i $iceam6 Ce *enomen
ciudat5 Am privit "n 7uru meu ,i mirarea mi!a *ost ,i mai mare când am vă$ut trei dintre
camara$ii
! Cemei uci,iai"nmai
sen$aţii tran,eee din *aţa ic(urg!uui2 pe care "i "ngropasem eu3
avut apoi%
! Am simţit "ntocmai că mă cuprinde somnu ,i gândurie se pierd "ncetu cu "ncetu3 Mi!
am adus aminte de toate evenimentee vieţii mee2 de tot ce am vă$ut ,i au$it2 de tot ce am *ăcut2
spus ,i gândit3
! 4oveste,te primee tae impresii de când ai sosit "n umea spiriteor3
! Vă spun că (unii mei sodaţi nu m!au părăsit până "n momentu când mi!am *ăcut intrarea
"n umea spiriteor3 Mi se părea că um(u pe pământ ,i deodată am vă$ut o *emeie (ătrână care
mi s!a adresat6 W<im2 iată!te2 ai venit a noi%X Am privit cu atenţie ,i am strigat6 WO2 mamă2 tu
e,ti%X WEu sunt2 dragu meu <im2 vino cu mineX2 ,i atunci m!a condus "n casa ei3
! 8ocuinţee de care "mi vor(e,ti au aspectu unor case%
! #esigur2 "n umea spiriteor2 cu puterea gânduui poţi să cre$i orice dore,ti= 9reatare din
cartea tartling in )odern -irit!alism de E3 o*e:3
Iată un e)empu e)tras din ucrare a intituată The )orro o+ Death by Ami$!s , "n care
spiritu preotuui N3A3 +tocBe comunică prin mediumu Ernest Q3 4eam următoaree idei2
re*eritoare a actu morţii ui6
;Când mă găseam "n umea pământească2 nu mi!am *ăcut nici o idee despre e)istenţa
omuui dincoo de mormânt3 >n timpu meu nu se cuno,tea posi(iitatea comunicării cu spiritee
morţior3 >n umea spiriteor2 m!am vă$ut privit ,i a7utat de persoane pe care e!am cunoscut pe
pământ ,i care muriseră "naintea mea3 Cea mai mare (ucurie am avut!o când am "ntânit!o pe
scumpa mea soţie3 4rimii pa,i "n umea cerească au *ost supraveg'eaţi de g'idu meu3=
4rocesu morţii *i$ice2 ca ,i ce a rena,terii "n umea spiriteor2 este interesant3 #upă
moarte2 se trece "ntr!o nouă e)istenţă2 spiritu a "nceput nu!,i dă seama că a murit3
-oate spiritee2 când ies din cri$a morţii2 sunt primite de conducători e)perimentaţi3 Ei vor
intra "n noua e)istenţă2 după cum cer condiţiie morae2 inteectuae ,i spirituae3 Mediu care "i
va primi va
gravităm pe *iundeterminat de gradu
pan spiritua or de spirituaitate3
corespun$ător Nu putem să ne ducem "n at oc "ntrucât
meriteor noastre3
#upă moartea sa2 omu merge "n ocu pe care ,i !a pregătit prin traiu său de pe pământ3
8umea noastră este a gânduui2 tot ceea ce se vede aici3 -ot ceea ce este utii$at aici este creaţia
gândirii3
C'iar corpu nostru spiritua este o creaţie a gânduui3 Noi suntem *iinţe construite din

/JF
gândire2 e)istând "ntr!o ume creată prin gândire3 Aceste "nvăţăminte constituie câteva dintre
numeroasee taine pe care Iisus Qristos2 *iu ui #umne$eu2 nu e!a de$văuit generaţiei 8ui2
pentru că aceasta nu era coaptă pentru a e "nţeege3 +e pune "ntre(area6 #e unde ,tim noi că cee
reatate de spiritu morţior sunt ucruri reae% Răspunsu vine din *aptu că2 de mute ori2
in*ormaţiie pe care ni e dă
spiritu "n ,edinţee de spiritism despre *apte din umea pământească2 necunoscute de mediumi
sau de asistenţi2 veri*icate uterior2 se dovedesc a *i e)acte3 Iată un e)empu6
&n mare artist de cinema2 Rudo* Vaentino2 era ,i un (un medium scriitor ,i vă$ător3 >n
timpu unui turneu "n America2 a avut de su*erit o intervenţie c'irurgicaă a NeB 0or2 "n urma
căreia a murit3 +oţia sa2 care ocuia "n .ranţa2 "n apropiere de Nisa2 după decesu soţuui2 a *ăcut
o ,edinţă de spiritism cu mediumu american G3 1en7amin ener2 care pe vremuri a *ost *oosit
,i de Q343 1avats3 >n timpu ,edinţei de spiritism2 s!a mani*estat spiritu unei (une prietene a
*amiiei2 <enn2 care murise3 Aceasta a comunicat că a stat tot timpu a căpătâiu muri(unduui
Vaentino2 descriind transportu2 operaţia ,i "nmormântarea ui3 #upă o săptămână2 soţia ui
Vaentino2 care nu *usese a NeB 0or "n momentu morţii soţuui său2 a primit o scrisoare de a
sora ei2 care a *ost tot timpu ângă Vaentino2 ,i "n care "i scria2 printre atee2 că "n utimee
momente ae vieţii Vaentino spunea că se "ntreţine cu <enn3 >nsu,i spiritu ui Vaentino2 care a
venit "ntr!o ată ,edinţă2 a con*irmat că a *ost asistat "n utimee momente ae vieţii pământe,ti de
spiritu ui <enn3 Cunoa,tem2 de asemenea2 convor(irea dintre 1343 Qa,deu ,i spiritu *iicei
sae2 Iuia Qa,deu3 "nsă,i construcţia casteuui de a Câmpina s!a *ăcut su( "ndrumărie
spirituui
+untsău3
$eci de ani de când se *ac tot *eu de o(servaţii2 se e)perimentea$ă ,i se adună
materiae3 Astă$i2 cantitatea *apteor spiritiste este a,a de mare2 "ncât numai ce ce "nc'ide oc'ii
nu vrea să e vadă3
+e poate constata că sunt *enomene *undamentae2 care2 indi*erent de gradu evoutiv a
decedaţior2 se produc "n mod constant2 ,i uneesecundare care se produc sau nu după "năţimea
spirituaă a ceui care a murit3
&n *enomen *undamenta este acea că6 su*etu nu crede a "nceput că a murit3 +e vede tot
ca un om2 ",i aduce aminte de toată activitatea ui din umea pământeană2 că a *ost vi$itat de
rude ,i prieteni2 că a că$ut "ntr!un somn2 că umea "n care a a7uns este *rumoasă sau "ntunecată
după *aptee din viaţa pământeană2 că umea spirituaă este reaă ,i asemănătoare ca aspect cu
cea pământeană2 că spiritee comuni că prin gândire ! care este im(a7u spiritu a ! că gândirea
este o *orţă creatoare2 că spiritee stră(at spaţiu cu gându2 "n sus ,i "n 7os2 "mpre7uru
pământuui2 că2 potrivit condiţiior or morae2 spiritee gravitea$ă automat către niveu spiritua
corespun$ător3 Aceste aspecte sunt descrise ,i de unee persoane care2 *iind "n moarte cinică2
după ce!,i revin a starea normaă a con,tientuui2 povestesc *enomenu desprinderii spirituui de
corpu *i$ic2 deta,ându!se ,i privind de pe tavanu camerei unde se a*ă tot ce se "ntâmpă cu
corpu or3 Ei descriu ce manevre s!au e*ectuat ,i cine anume e!a *ăcut3 -oate acestea nu e pot
vedea decât cu vederea spirituaă ,i cu au$u spiritua3
+piritu nu părăse,te dintr!o dată corpu *i$ic3 >n primee $ie2 e stă aături de cadavru2 cu
care oca$ie asistă a "nmormântare3 #upă patru$eci ,i două de $ie2 spiritu se "naţă "n umea
astraă3 Este ceea ce reigia cre,tină săr(ătore,te a "năţarea #omnuui3 #upă ce a a7uns "n umea
spiriteor2 spiritu in*erior este 7udecat de un grup de spirite evouate ,i este retrimis pentru o
nouă viaţă2 care va *i "n raport cu meritee sae din umea pământească3 #acă spiritu este
evouat ,i poate singur să!,i dea seama de gre,eie ,i meritee ui2 după un număr de uni sau
ani2 acătuie,te
superior2 panusau
care apro(ă uneinunoi vieţi pământe,ti3
re"ncarnarea Această
"ntr!o ată viaţă3'otărâre este apoi
A treia *ormă 7udecatăeste
de 7udecată de un spirit
după un
cicu de două$eci ,i ,ase de mii de ani de e)istenţă2 "n atmos*era spirituaă a unei panete2 pe
care o va *ace spiritu soar care co(oară "n atmos*era *uidică a panetei noastre2 "nsoţit de 7uriu
său soar2 acătuit din spirite angeice soare3 Cu ate cuvinte2 omu trece prin trei 7udecăţi2 cea
din timpu unei re"ncarnări2 cea după *iecare re"ncarnare ,i cea de a s*âr,itu ,coii spirituae

/JL
panetare3
4ână a ,apte ani2 spiritu in*erior co(oară mereu a supra*aţa pământuui ,i ",i prive,te2
prin pământu de deasupra mormântuui2 cadavru său3 A,a se e)pică *aptu că nu este voie să se
des'ume$e mortu timp de ,apte ani ! aceasta pentru că "ntre spirit ,i corpu său carna mai
persistă un timp o atracţie magnetică3
#upă ce un spirit a părăsit corpu *i$ic2 a "nceput mai stă pe ângă cadavru său ,i numai
după patru$eci ,i două de $ie peacă "n umea astraă3 8a "nceput2 cade "ntr!un somn adânc2 care
tine a unee spirite câteva $ie2 câteva uni sau c'iar câţiva ani3 Acest somn este necesar pentru
a!,i re*ace *orţee pierdute "n e*ortu desprinderii de corpu *i$ic3 &nee spirite sunt "ncon7urate
de ate spirite cunoscute ,i e *ac să "nţeeagă nou mod de viaţă3 Atee nu pot să reai$e$e ce s!a
"ntâmpat cu ee2 nevă$ând pe nimeni "n 7ur3 >n această situaţie2 egătura cu corpu vita nu s!a
rupt compet3 Ee simt nevoia să co(oare pe *aţa pământuui ,i pe *iru egăturior eterice revin
acasă2 unde "i văd pe cei ăsaţi3 +piritu se crede "ncă viu printre oamenii de pe pământ ,i i se
adresea$ă c'iar2 dar nu este au$it2 căci vocea ui nu mai este sonoră2 este o voce spirituaă3 Vrea
să a,e$e unee ucruri prin casă2 dar vede că mâna ui trece prin o(iecte3 -oate acestea sunt
reaităţi eterice constituite cu puterea gânduui ui ,i din materiau eteric care umpe universu3
>n umea astraă2 spiritee nu se găsesc "ntr!un anumit oc din spaţiie universuui2 ci se găsesc "n
7uru pământuui pe di*erite $one2 de vi(raţii di*erite2 după vec'imea ,i meritu or3 Cu cât
spiritu este mai puţin de$votat2 cu atât se va a*a "n apropierea pământuui2 "n $ona in*erioară2
cu eteru ce mai grosoan din 7uru pământuui3 E va simţi sete2 *oame2 dar2 cum nu mai are
corp *i$ic2 nu!,i
pământuui ,i va va putea "ndepini
sugestiona oameni2aceste nevoi
simţind ,i va su*eri
o satis*acţie *oarte mut3 "n
in*uenţându!i Vasăvâr,irea
co(or" peunor
supra*aţa
*apte
ree3 Acest spirit in*erior este ceea ce (iserica nume,te diavo sau satana3 >n aceasta $onă
in*erioară2 ",i duc viaţa ,i spiritee animaeor3
Orice amintire sau orice discuţie despre un mort provoacă vi(raţii *uiduui din 7uru său2 se
propagă "n spaţiu ,i va a7unge a spiritu acestuia3 Morţii ,tiu tot ce se vor(e,te despre ei ,i c'iar
ceea ce se gânde,te despre ei3 #e mute ori co(oară ,i văd oameni pe pământ2 dar ei nu pot *i
vă$uţi3 &neori pre$enţa or provoacă o sen$aţie de *rig sau de cad2 pe care o simţim "n specia "n
partea dreaptă a corpuui3 Când au mai mut corp vita2 spiritee pot să!,i condense$e *uidu ,i
să!,i reai$e$e un deget aproape materiai$at cu care să producă ciocănituri "n cameră2 "n mo(iă2
"n geam2 "n ogindă2 să spargă un geam2 un pa'ar2 un (ec2 să trântească un o(iect3 >n această
situaţie2 "n cameră se simte un curent2 o mi,care de aer3 +e citea$ă ca$uri când *acăra a pâpâit
printre asistenţi2 ori un punct uminos s!a arătat *ugerător3 Cu oca$ia parastaseor2 când preotu
"i pomene,te numee2 e ia cuno,tinţă ,i2 ca *ugeru2 co(oară "n (iserică3 4rin rugăciunie ceor
de 7os2 se poate desprinde mai repede de egăturie sae cu corpu vita pe care e mai are ,i se
poate ridica mai sus2 spre o ată $onă2 pe un at pan spiritua3 "n spaţiu astra2 spiritee stau pe
di*erite panuri sau $one con*orm vi(raţiior *uideor or3 +piritu in*erior nu vede niciodată pe
ce superior2 căci nu poate pătrunde "n $one superioare3 Re"ncarnarea spiriteor in*erioare este
'otărâtă de spiritee superioare pe care ee nu e văd3 Numai spiritee superioare de pe utima
treaptă a e)istenţei spaţiae sunt instruite cum să acătuiască un trup de om3
#in punct de vedere spiritua2 orice panetă are "n 7uru său trei $one2 trei panuri "n care se
găsesc spiritee noastre3
-oate se găsesc "n *uidu comun2 o materie eterică *ormată din eteru primordia2 din care
se 'rănesc3 #eci2 toate corpurie cere,ti "noată "ntr!un ocean de materie *uidică3 .iecare corp
ceresc atrage "n 7uru ui acest *uid2 datorită magnetismuui pe care " posedă2 acţiune pe care o
mai numim gravitaţie3
Cee trei $one "n care se găsesc spiritee sunt6 ro,ie2 in*erioară2 cea mai apropiată de
pământ2 $ona a(astră2 $ona care este a mi7oc2 ,i $ona a(ă2 cu spiritee cee mai evouate3 8a
spiritee ro,ii2 va predomina *uidu voinţei2 a cee a(astre *uidu memoriei2 iar a cee a(e
*uidu inteigenţei2 "n spaţiu sidera2 materia primă este *ormată din mici particue de voinţă2
memorie ,i inteigenţă3

/J
Noţiunea de pan nu are nimic comun cu noţiunea de spaţiu3 E)istă panuri ,i su(panuri2
precum ,i suprapanuri3 .iecare dintre acestea ",i are "nsu,irie sae deose(ite2 dar sunt guvernate
toate de aceea,i egi comune ,i generae3
#imensiunie panuui astra acătuiesc dimensiunie timpuui2 deoarece vi(raţiie pot *i
detectate prin măsurarea vite$ei mi,cării2 care poate *i determinată numai prin caracteristicie
timpuui3 Cu cât gradu de vi(raţie este mai mare2 cu atât mai mare este ,i vite$a mani*estată de
vi(raţii3
+u*etuui "i este imposi(i să treacă pe un pan mai "nat2 care nu corespunde de$votării
ui2 deoarece egea vi(raţiei nu permite acest ucru2 dar *iecare spirit poate căători "n panuri
in*erioare3 >n panu astra nu e)istă nici o *ormă de materie "n a*ară de aceea a gândurior ,i a
ideior3 .iecare su*et ",i aduce cu sine mediu din propria imaginaţie3
+u*etee care au aceea,i gânduri ,i aceea,i idei ocuiesc "n acea,i su(pan3 Ee ",i vor
aduce cu ee acea,i mediu spiritua3
O dată cu actu morţii2 spiritu se desprinde de corpu *i$ic ,i "mpreună cu corpu eteric
evouea$ă "n umea spiriteor3
+piritu este *ormat dintr!o *ormă de energie ce are a (a$ă eemente su(atomice2 pro(a(i
neutrino3 Aceste eemente ",i au o structurare deose(ită2 ee *iind "n$estrate cu capacitatea de a
avea memorie2 inteigenţă ,i voinţă3 Această *ormă de energie ce intră "n componenţa corpuui
astra este "nat vi(ratorie2 având o vite$ă de $ece a puterea a $ecea până a două$eci a puterea a
două$ecea mai mare decât vite$a uminii2 a,a cum a putut constata 3-3 -ier3
numesc#upă unii cercetători2
ta'ioni2 eementee
se pot depasa su(atomice
atât "nainte ce intră
"n timp2 cât "n acătuirea
,i "napoi3 Ee sunt spirituui2
cee ce daupevederea
care e
spirituaă ,i au$u spiritua2 imaginea spirituaă ,i vocea spirituaă3
.riederic' <urgenson2 "n +uedia2 ,i Ponstantin Raudive2 "n Germania2 au putut "nregistra pe
(en$i magnetice vocie unor persoane decedate3 Aceea,i re$utate e!au o(ţinut2 "n America2
Attia von +$aa ,i Ramond 1aess3 +!a putut dovedi că greutatea spirituui este "n 7ur de
două$eci de grame2 greutate cu care muri(undu scade (rusc2 "n momentu morţii2 *apt evidenţiat
de doctoru #ouga3
#octoru 1araduc2 *otogra*iindu! pe *iu său Andre "n momentu morţii ,i deveopând
ci,eee2 a constatat pre$enţa unor vârte7uri deasupra capuui cadavruui3 Acea,i autor2
*otogra*iind!o pe soţia ui "n momentu morţii2 a o(servat pre$enţa unor *ormaţiuni go(uare
uminoase putind deasupra capuui muri(undei3
>n timp ce se des*ă,oară actu morţii2 toate *uidee eterice ae corpuui se des*ac de acestea
,i peacă "n umea astraă3 Este o nouă na,tere2 o na,tere spirituaă3 A,a cum "n viaţa
pământească este nevoie de o moa,ă care să! asiste pe nou!născut2 să "ndepărte$e2 pacenta2
tăind ,i egând cordonu om(iica2 tot ast*e ,i a na,terea spirituaă este nevoie de un spirit!
moa,ă2 care să supraveg'e$e desprinderea spirituui "mpreună cu toate "nvei,urie *uidice ce
*ormea$ă perispiritu3
Acest spirit!moa,ă tre(uie să taie cordonu om(iica ce *ace egătura dintre corpu *i$ic ,i
corpu eteric3
>n acomodarea spirituui a noua ui viaţă astraă2 acesta este a7utat de spiritee rudeor
decedate3 >n ,edinţee de spiritism spiritee morţior2 comunică unee aspecte *undamentae ae
trecerii or "n umea astraă3 Ast*e2 imediat după moarte 2 spiritu nu!,i dă seama că trupu său
*i$ic a murit3 #upă această primă *a$ă2 urmea$ă o ata când spiritu ",i vede imaginie "ntregii
sae vieţi pământe,ti2 "n mod regresiv2 din momentu morţii până a na,tere3 -oate su*erinţee pe
care e!a
*oarte provocat
puţin atora
sau *oarte e trăie,te
mut2 c'iar anie3de#upă
$ie3 această *a$ă intră "ntr!un somn2 care poate dura
E)istenţa "n noua sa viaţă este "ntunecoasă sau uminoasă "n raport cu *aptee din viaţa
terestră3 Comunicarea dintre spirite se *ace prin gânduri3
Imediat după moarte2 spiritu este uat de g'idu său ,i dus "n *aţa a trei ,e*i ai grupuui său
care2 e)aminându!2 dau o 'otărâre provi$orie2 ocu unde tre(uie să ocuiască a "nceput3

/J
&tima cipă a vieţii este ce mai greu de sesi$at3 Nu toate organee mor "n acea,i timp3
#in punct de vedere spiritua2 e)istă trei cadavre6 cadavru *i$ic2 cadavru eteric ,i astra3
#upă utimu cadavru2 ce astra2 rămâne numai Eu2 sau scânteia divină2 care va "m(răca o
nouă re"ncarnare3 #upă moarte2 spiritu "m(răcat cu perispiritu său va retrăi toate momentee
vieţii sae pământe,ti "n mod regresiv până a na,terea sa3 Este *ocu puri*icator prin care va
trece2 trăind toate su*erinţee provocate atora3 #upă puri*icare2 Eu trăie,te o stare de con,tientă
cu totu nouă2 iar când Eu revine a re"ncarnare2 e ",i creea$ă un nou corp astra2 eteric ,i *i$ic3
Omu co(oară mereu a re"ncarnare2 când rodu pe care !a "nsu,it "ntr!o viaţă *i$ică s!a copt "n
umea spiriteor3
8a re"ncarnare2 e)act "n momentu când se concepe viitoru em(rio n2 un spirit din umea
astraă co(oară ,i "ncon7oară corpu mamei ca un voa2 numai corpu2 nu ,i capu3 E este
"mpre7uru corpuui mamei2 dar nu vine "n atingere cu e2 apropiindu!se mai mut "n regiunea
om(iicuui3 Acesta este spiritu ce urmea$ă mai târ$iu să se "ncorpore$e2 uând "n partea
superioară *orma unui con3 E acţionea$ă "n permanenţă asupra corpuui care se de$votă "n
interior3 Acest spirit din a*ară va determina se)u copiuui2 e)ecutând ordinu dat de spiritu
angeic3 >n timpu na,terii2 spiritu din e)terior a nou!născutuui se "ndepărtea$ă de mamă2 până
a o distanţă de doi!trei metri3 Acesta se situea$ă spre răsărit ,i de acoo trimite o ra$ă de *uide
spre micu prunc3 #in această cau$ă este o(igatoriu ca moa,a care asistă copiu a na,tere ,i
ate persoane de *aţă să nu se interpună "ntre ra$a ce vine din răsărit ,i nou!născut3 Când copiu
s!a născut2 spiritu se strânge ca un *ir2 venind *ugerător pe ra$a de egătură cu răsăritu2 ovind
puternic cre,tetu
+piritu rămâne copiuui2
"n a*ara dupăcopiuui
corpuui care se până
"ntinde ,i "nc'ide
a vârsta copiu2
de ,apte ani3 8auând tot dată2
această *ormaspiritu
de con3se
"ncorporea$ă "n interioru corpuui2 ocai$ându!se pro(a(i "n su(con,tient2 "n timpu somnuui3
-ot ce e)istă pe pământ este destinat pieirii6 indivi$i2 specii2 ansam(u regnuui vegeta ,i
anima3
C'iar ,i pentru astro*i$icieni s*âr,itu vieţii este prevă$ut atunci când +oaree se va stinge
după epui$area re$erveor de 'idrogen3 #upă moarte2 "ncetea$ă ana(oismu care se opune
entropiei2 dar continuă cata(oismu3 >ncep o serie de degradări proteoitice2 determinate de
en$ime care se găsesc "n organism 9ptomaine2 protea$e2 *i(rinoi$ina etc3: sau "n e)terior3 8a
*iecare generaţie2 număru de morţi cre,te geometric2 "ntr!un seco mor apro)imativ cinci
miiarde de oameni3 Moartea este indispensa(iă eternei tinereţi a vieţii ,i a evouţiei sae2
Cimitiree miitare2 cu ainierea or de cruci identice2 e)primă ce mai (ine egaitatea
noastră "n *aţa morţii3 .enomenu morţii comportă trei etape6 agonia2 momentu de
ireversi(iitate ,i etapa de după moarte3 Cee trei simptome principae pe care e simte omu care
moare sunt6 sen$aţia *i$ică de apăsare2 ca ,i când pământu se scu*undă "n apă2 sen$aţia de *rig2
ca ,i când corpu ar *i aruncat "ntr!o apă2 sen$aţie care se trans*ormă treptat "n *ier(inţeaă2 ,i
sen$aţia de e)po$ie a atomior corpuui2 a,a cum spun ti(etanii6 ;*ocu scu*undându!se "n aer=3
.iecăruia dintre aceste trei simptome "i este caracteristică o sc'im(are e)terioară vi$i(iă a
corpuui6 pierderea controuui mu,c'ior *aciai2 pierderea au$uui2 pierderea vederii2 respiraţia
devenind spasmodică "nainte de pierderea cuno,tinţei3 >n timpu actuui morţii2 corpu vita se
poate scurge prin cinci ie,iri2 dar pre*era(i este ca e să iasă prin cre,tetu capuui3 #in acest
motiv nu este voie să se atingă muri(undu "n această regiune2 pentru a nu pune un o(staco "n
caea corpuui vita3 A doua regiune pre*era(iă prin care să pece corpu vita o repre$intă aceea
situată imediat deasupra om(iicuui3
#in punctu de vedere a ui +c'eer2 moartea apare ca punct imită previ$i(i după
procesu
ce de "m(ătrânire2
"n ce mai "m(ătrânind2 omu ",i
puţin i(er3 >m(ătrânind2 nu imitea$ă posi(iităţie
pierde numai viitoruui2
sentimentu e se
i(ertăţii2 simte din
ci i(ertatea
"nsă,i3 Noi cunoa,tem moartea2 "n specia ca moarte a ceuiat2 a care asistăm sau de care uăm
cuno,tinţă "n mod indirect3 Ast*e2 o(servăm că moartea nu este egată neapărat de procesu
"m(ătrânirii2 adică nu o putem2 considera "ntotdeauna ca naturaă2 urmând "m(ătrânirii3 #ar c'iar
,i "n ca$u acestei morţi a,a!$is naturae2 tre(uie să intervină un accident2 o (oaă intercurentă2 o

/JK
gripă2 un guturai2 o in*amaţie undeva2 a care organismu nostru nu mai poate reacţiona3 >n
unee ca$uri2 puterea de apărare a organismuui este prea să(ită3 Omu are nu numai
certitudinea că o să moară o dată2 dar ,i aceea că "n *iecare cipă se a*ă "n *aţa posi(iităţii reae
a morţii3 #intre categoriie de *iinţe omene,ti2 numai copiii ,i oamenii primitivi ignoră
necesitatea morţii3 A,a cum arată 8ev!1ru'2 pentru popoaree primitive2 moartea are o cau$ă
e)terioară2 pre$entând un caracter "ntâmpător3
8a popoaree antice2 teama *aţă de mort era mut mai mare decât aceea *aţă de moarte3 Ee
se temeau de morţii "ncă nere"ncarnaţi2 ca de ni,te *iinţe a*ate "n apropiere2 ascunse ,i
ameninţătoare3 Vedeau "n ei posi(ii strigoi2 care tre(uiau satis*ăcuţi ,i *ermecaţi prin ritua2
pentru a nu putea să *acă rău3
>nvăţătura cre,tină *ăgăduie,te o na,tere spirituaă2 căreia nu!i mai poate urma nici o ată
moarte3 1udd'a promite o moarte căreia nu!i mai poate urma nici o na,tere3 Cre,tinismu este
a*irmarea supremă a vieţii (iruitoare3 1udismu este negarea vieţii pe temeiu a "nsă,i reaităţii
morţii3 4entru noi2 cei "n viaţă2 e)perienţa morţii ceuiat are o vaoare de ne"nocuit3 E)istă
nenumărate *euri de a ne presimţi propria moarte3 Muţi s*inţi ,i!au prevă$ut moartea prin
meditaţie3 Moartea aproape7ui "nseamnă pentru noi mut mai mut decât moartea atcuiva3 #acă
moartea este o pre$enţă a(sentă2 mortu este o a(senţă pre$entă3 Corpu viu devine cadavru iar
pre$enta persoanei nu mai este posi(iă "ntr!un cadavru2 deci un cadavru este o a(senţă2 un ucru
părăsit2 o rămă,iţă pământească3 >n oc'ii desc'i,i ai unui mort2 o(servăm nu numai s*âr,itu
vieţii2 dar mai aes dispariţia persoanei spirituae3 Vocea *amiiară nouă a devenit imposi(iă2
căci gura mortuui
comunicarea nu maimoartă
cu persoana poate nu
vor(i2 oc'ii
se mai ui reai$a3
poate par a *i de stică2 ei nu ne mai pot privi2
Moartea nu este o durere a de*unctuui2 căci e nu mai simte durerea2 aceasta rămâne
mem(rior *amiiei care rămân "n prea7ma mortuui3 Moartea2 ca s*âr,it a(sout2 este o idee
goaă2 numai spaima morţii este o repre$entare a ei3
+eneca a*irma6 ;#e când te!ai născut2 te tot duci3= Aceasta este o ege generaă inevita(iă2
egaă pentru toţi3 -re(uie să "nvăţăm să putem muri2 căci omu "nţeept se cunoa,te după *eu "n
care moare ,i "n care ",i a,teaptă moartea3 Ce care moare *ără teamă ,i spaimă arată că ,i!a
"ndepinit misiunea umană2 con*orm ordinei divine3
Iisus Qristos aduce credincio,ior o ei(erare *aţă de moarte cu totu nouă3 Omu poate
trans*orma ,i transcende condiţia sa de muritor2 căci e)istă dincoo de moarte posi(iitatea unei
ate vieţi3 Viaţa pământească este trecătoare2 pieritoare2 umea se degradea$ă "n *iecare cipă2
cipa moare pe măsură ce se na,te3 Cipa este singura ,ansă pământească a pre$enţei2 singura
,ansă a unei e)istenţe posi(ie3
4ersoana spirituaă a de*unctuui nu dispare2 ea capătă o e)istentă nouă2 "ntr!o ume astraă2
o ume a spiriteor3
-ot ce e)istă este născut din radiaţia s*erei divine3 Originea noastră este "ntr!o su(divi$iune
a panuui spiritua etern3
Nu e)istă o ereditate spirituaă ! copiu nu prime,te spiritu nici de a tată2 nici de a mamă2
ci de a un om mort a*at "n umea astraă3 Atragerea "nsă a spirituui a re"ncarnare se datorea$ă
tatăui2 mamei sau ator persoane care se găsesc "n antura7u viitoarei mame3 >n ceea ce prive,te
*ormarea spirituui unui nou!născut2 e nu se *ormea$ă nici "n momentu *ecundaţiei2 nici "n
momentu cre,terii copiuui "n viata intrauterină2 căci e este de7a *ormat din ate vieţi
anterioare3 +ingura contri(uţie a ceor doi părinţi "n re"ncarnarea nouui spirit a copiuui constă
"n egea atracţiei a*inităţior2 con*orm căreia spiritu spaţia i(er ce vine a re"ncarnare este atras
"n ocu spirituui
atracţia ce se aseamănă
poate *"cedeterminată
mai mut cu,icaracteru său2*emeii
de antura7u cu gradu de vi(raţie
"nsărcinate2 căciaspiritu
energieiacestor
ui3 #ar
persoane poate determina aceea,i atracţie ca ,i a mamei "n specia3
#upă A(d!ru!s'in2 momentu "ncorporării nouui spirit "n *ăt are oc "n mi7ocu sarcinii2
atunci când apar primee mi,cări ae *ătuui2 o dată cu *ormarea sângeui ,i (ătăie corduui3
4otrivit *io$o*iei 'induse ,i ti(etane2 această "ncorporare are oc "n momentu na,terii2 "n

//J
timpu e)pu$ării *ătuui3 Considerăm că această *io$o*ie este mai aproape de adevăr pentru că
atri(utee principae ae spirituui sunt6 gândirea2 imaginaţia2 voinţa ,i memoria2 or2 este greu de
cre$ut că un *ăt "n viaţa intrauterină posedă aceste "nsu,iri3 >n de$votarea pe mai departe a
spirituui2 rou determinant " are destinu său2 care este con*orm armei sae3 #upă *eu cum a
evouat "n ată viaţă anterioară2 ",i are 'otărât destinu "ntr!o nouă viaţă pământească3 +pre
deose(ire de acest aspect a spirituui2 corpu *i$ic a copiuui se de$votă con*orm egior
naturae2 "n care mama are rou de a 'răni prin circuaţia pacentară em(rionu ,i apoi *ătu3
#e$votarea ui *i$ică este supusă egior eredităţii ceor doi părinţi3
#in antura7u mamei2 tată2 *raţii ,i surorie sau ate rude ae mamei pot 7uca un ro "n
atracţia nouui spirit3
>n ceea ce prive,te "ntreruperea vountară a sarcinii2 discuţiie nu au putut cari*ica
momentu când "ncepe viaţa3 A,a cum am spus2 pentru unii spiritu este trimis de divinitate2 "n
momentu procreaţiei2 pentru aţii "n momentu na,terii2 iar pentru aţii "n mi7ocu sarcinii3
Admiţând că spiritu se "ncarnea$ă "n mi7ocu sarcinii2 "ntreruperea cursuui norma a acesteia2
după ce se produc primee mi,cări *etae2 este cai*icată drept o crimă3 >n ţărie unde este permis
avortu a cerere2 acesta se e*ectuea$ă numai "n primee douăspre$ece săptămâni ae sarcinii2
tocmai pentru a se evita considerentu că s!ar *i "n*ăptuit o crimă3
MOARTEA PRIN SINUCIDERE
+inuciderea este considerată un păcat de moarte de teoogia cre,tină2 de orice nuanţă ar *i
ea2 *iind inter$isă de autoritatea divină3 4aton ,i patonienii aveau o aversiune *aţă de
sinucidere3 Aceea,i po$iţie o "ntânim ,i a evrei "n %e$hi!l Testament ,i a (udi,ti3 #ar
sinuciderea e)istă a toate popoaree ,i "n toate epocie3
Natura su*erinţei umane *ace ca să apară ,i ispita sinuciderii3
+inuciderea se mani*estă "n ume ca un *apt cotidian3 +e pune "ntre(area6 Cum poate *i
considerat ce ce se sinucide6 un a, sau un cura7os%
>n istorie aceste ca$uri sunt numeroase3 Este su*icient să ne amintim de Cato2 Qanni(a2
1rutus2 Mitridate2 +eneca2 8ucreţiu ,i muţi aţii3
4entru popoaree ră$(oinice2 pentru spartani2 romani2 7apone$i2 sinuciderea constituie un
act de "ndră$neaă ,i de datorie3 Cre,tinismu2 "nsă2 consideră sinuciderea un păcat uci*eric2 nu o
a,itate o(i,nuită3 Argumentu că sinuciderea ar *i o să(iciune a voinţei nu este adevărat2 căci
e)istă o voinţă de a muri2 ca ,i o voinţă de a trăi3
>n sinucidere intervine acţiunea unor spirite ree2 care pun stăpânire pe su(con,tientu
nostru ,i " determină să ia această 'otărâre3 4rin aceasta se contravine armei2 destinuui nostru2
care ne!a trimis a re"ncarnare "ntr!o evouţie spirituaă superioară con*orm egior divine
spirituae3 Recurgând a sinucidere2 "ntrerupem evouţia spirituui ,i această nesupunere se
pedepse,te de divinitate3 >n această situaţie2 spiritu rămâne pe pământ2 egat de corpu său *i$ic2
atât timp cât era destinat acestuia să trăiască2 repetând de nenumărate ori actu sinuciderii ,i a
su*erinţei spirituae a acestuia3 >n acest ca$2 spiritu nu poate *i i(er "n spaţiu astra ,i nici nu se
poate re"ncarna3
4ro(ema morţii i(ere este o pro(emă *undamentaă "n toate marie *io$o*ii3 &nii o
consideră o *io$o*ie a i(ertăţii2 a ei(erării3
Epicur credea că moartea nu ne prive,te2 "ntrucât2 când e)istăm noi2 nu e)istă ea2 iar când
e)istă ea2 nu mai e)istăm noi3 Aceea,i concepţie o "ntânim a +eneca ,i -acit3
>nţeepciunea stoică atri(uie persoanei i(eru ar(itru a vieţii sau a morţii3 Este de
semnaat
căci nimicaserţiunea ui să
nu te o(igă +eneca care spune că omu nu tre(uie să trăiască su( imperiu necesităţii2
trăie,ti3
#ar "n actu sinuciderii sunt mai mute aspecte care tre(uie interpretate3 #e pidă2 cum
poate *i cai*icată acţiunea de sinucidere a unui (onav psi'ic2 care nu are discernământu de a
'otăr" acţiunea prin depina capacitate a responsa(iităţii actuui "n sine%
Ateori2 oamenii se sinucid tocmai pentru a scăpa de un anumit *e de moarte2 sute ,i mii de

///
oameni s!au sinucis "n "nc'isorie Inc'i$iţiei ca să nu *ie ar,i de vii2 sau "n "nc'isorie Revouţiei
*rance$e2 ca să scape de moartea prin g'iotinare2 sau "n "nc'isorie *asciste ,i comuniste2 pentru
a evita repetarea c'inurior *i$ice ,i morae a care erau e)pu,i3
#in acest punct de vedere2 martirii cre,tinismuui au su*erit tocmai moartea cea mai
"nspăimântătoare *ără să dorească să!,i ia viaţa "nainte2 pentru că "n su*etu or (iruise credinţa3
>n actee martiriuui +*ântuui 4etru găsim un dispreţ *aţă de moarte ,i de viaţă "ntemeiat pe
e)empu o*erit de Qristos6 ;.raţi ,i *ii2 nu tre(uie să *ugiţi de su*erinţee "ntru Qristos2 pentru că
E "nsu,i s!a dăruit de (unăvoie morţii2 pentru mântuirea noastră=3
+inuciderea este contrară "ncinaţiei naturae a omuui2 contrară egii naturae ,i contrară
miei2 aceei mie pe care omu tre(uie să o mani*este *aţă de e "nsu,i3
#acă omu este creat de #umne$eu2 "nseamnă că suntem proprietatea 8ui2 ,i că numai e
'otără,te "n egătură cu viaţa ,i moartea noastră3
IERARIA CEREASCĂ
+piritu minera a evouat pe toate panetee soide din univers2 iar când a terminat seria de
minerae din ume2 a animat apoi un corp de pantă3 +piritu de pantă va trăi ,i va evoua prin
toate pantee2 de pe toate panetee din univers purtătoare de pante2 ,i când va termina "ntreaga
serie2 de a cee mai soide până a cee mai eterice2 va deveni spirit de anima3 Aceea,i *iieră o
va urma ,i spiritu anima până când va deveni spirit uman3 +piritu uman2 prin acea,i *e de
evouţie2 va a7unge a stadiu de "nger panetar2 apoi a stadiu de conducători de "ngeri panetari
9conducător de "nger panetar a *ost Moise:3 Acesta2 prin evouţie2 va deveni "nger soar ,i apoi
conducător de sistem soar2 a,a cum a *ost Iisus3 -oate sisteme e soare din univers au câte un
conducător de sistem soar2 consideraţi a *i *iii ui #umne$eu3
Orice panetă din univers2 din oricare sistem soar ar *ace parte2 are trei $one *uidice "n
7uru ei2 "n care trăiesc spiritee ce ",i *ac ,coaa spirituaă pe acea panetă3 .iecare spirit din $ona
in*erioară tre(uie să evoue$e ,i să urce pe rând "n sus2 pentru a a7unge a $ona superioară3
A,a cum am a*irmat anterior2 din punct de vedere a evouţiei spirituui2 cea mai de 7os
$onă este $ona ro,ie2 situată imediat "n 7uru pământuui3 &n spirit din $ona ro,ie a panetei
4ământ va trăi pe paneta noastră *ie ca spirit i(er "n spaţiu2 *ie ca "ncarnat pe pământ toată
durata evouţiei necesară go(uui nostru3 8a s*âr,it2 dacă va reu,i să evoue$e continuu2 va trece
pe o ată panetă a sistemuui nostru soar2 cea imediat următoare din punct de vedere evoutiv2 ,i
va trăi ,i evoua pe ea tot ca spirit ro,u cât va dura evouţia pe acea panetă3 Ast*e2 va trece tot
ca spirit ro,u pe *iecare panetă din sistemu soar3 Când va termina cu (ine toată seria de panete
ae sistemuui soar2 va reveni a prima panetă2 cea mai de 7os a sistemuui2 dar de data aceasta
*ăcând parte din $ona *uidică2 aceea a spiriteor a(astre3 8a *e va evoua ,i spiritu a(astru2
trans*ormându!se "n spirit a(2 trăind "n a treia $onă *uidică2 aceea cu spirite a(e3 Când ,i
spiritu a( va termina cicu său evoutiv pe toate panetee sistemuui2 se va "ntoarce a cea mai
de 7os panetă su( *ormă de "nger panetar3
+unt douăspre$ece grade de sisteme soare ,i2 deci2 douăspre$ece categorii de panete3 Ca
atare2 orice spirit ro,u2 a(astru sau a( de pe pământ va tre(ui să treacă cu ate "nvei,uri astrae
prin toate acestea până va a7unge "nger2 "n a*ară de universu nostru mai e)istă trei universuri ,i
pe *iecare "n parte spiritu are aceea,i evouţie2 de a spiritu ro,u a stadiu de "nger3
.uidiu eteric universa este mai concentrat "n 7uru sorior ,i paneteor2 dar toate spiritee
pentru a trăi au nevoie de acest eter universa3 >n specia2 corpu eteric este acea care are nevoie
de eteru universuui2 ce care *ormea$ă du(u vita a tuturor vietăţior3 .uidu eteric este mai
condensat
mai "n apropiere
rare2 mai de panete3
*ine2 a eteru soar3 Cu cât ne "ndepărtăm de acestea2 dăm de straturi din ce "n ce
.uidu universic este o masă de mici corpuscui vii2 de vietăţi utramicroscopice2 *ormate
din eemente in*raatomice ,i dotate cu inteigenţă3 +unt "ntr!o continuă mi,care ,i2 prin natura
or2 eectrice3 Cu ate cuvinte2 *iecare $onă are o anumită vi(raţie eectrică3 +piritee evouate ae
spaţiior2 "ngerii soari2 spun că eteru universa este *ormat din particue i(ere2 dar2 pe măsură

//@
ce se depărtea$ă către sori2 se asocia$ă ,i devin s*erae din ce "n ce mai mari2 *ormând *uidu
soar ,i apoi ce panetar3 4articuee vii din eteru universa sunt2 deci2 de trei *euri6 cu
inteigenţă2 cu memorie ,i cu voinţă3 #ar distri(uţia or este inegaă3 Cee mai numeroase sunt de
voinţă2 apoi urmea$ă cee de memorie ,i după aceea cee de inteigenţă3 Raportat a o sută de
particue2 raportu ar *i de nouă$eci de voinţă2 nouă de memorie ,i unu de inteigenţă3 #acă "n
eteru universa aceste *uide sunt i(ere2 "n 7uru sorior se adună câte trei a un oc2 *ormând un
corpu,or s*eric care este tot o vietate3 Aceste mici corpu,oare s*erice se asocia$ă "ntre ee2
*ormând particue din ce "n ce mai mari3
>n s*era divină2 particuee inteigente sunt mai numeroase2 iar cee de voinţă sunt cee mai
puţine3 >n această s*eră divină2 *uidu este de trei categorii6 un *uid psi'ic2 din care va ua
na,tere scânteia spirituui2 un a doiea care va *orma corpu astra ,i panetar2 numit *i$ic2 ,i a
treiea va *i com(inaţia or2 *uidu *i$ico!psi'ic3 >n $onee spirituae ae panetei2 aceste
gomerue sunt reparti$ate ast*e că "n $ona ro,ie predomină cee cu voinţă2 "n $ona a(astră cee
cu memorie2 iar "n $ona a(ă cee cu inteigenţă3 #e menţionat că "n cee trei $one2 ro,ie2 a(astră
,i a(ă2 e)istă $one intermediare "n care nu se găsesc spirite3
+piritee nu au se)2 dar2 după *eu cum sunt "ncărcate cu eectricitate2 sunt mascuine sau
*eminine2 respectiv cee mascuine2 cu eectricitate po$itivă2 iar cee *eminine2 cu eectricitate
negativă3 +piritu spaţia *eminin se 'răne,te numai cu eectricitate negativă2 iar ce mascuin2
numai cu eectricitate po$itivă3
+cânteia divină este o unitate indivi$i(iă3 Ea nu poate su*eri su(divi$iuni3 A,adar2 de,i
scânteia
acestuia3 divină
Honeeeste *ormatăro,ie2
de spirite2 din aceea,i
a(astrămaterie
,i a(ă2caprecum
,i -ată2
,i nu areangeică
$ona atri(utee desăvâr,ite
sunt ae
su("mpărţite
*iecare "n câte trei $one2 "n tota douăspre$ece2 adică e)act câţi apostoi a avut Iisus3 "ntre $ona
spirituaă a(ă ,i $ona spirituaă angeică este o distanţă de cinci mii de iometri3 Honă
intermediară *ără spirite2 $ona angeică2 ţine până dincoo de 8ună pe o distanţă egaă cu distanţa
de a 4ământ a 8ună3
>ngerii2 a rându or2 au di*erite grade de evouţie2 ,i anume6
! >ngeri cu spiritee "nţeepciunii2 care corespund "n e$oterismu cre,tin cu Domnii sau
.yriotetes<
! >ngeri cu spiritee voinţei2 care corespund "n e$oterismu cre,tin cu Tron!rile<
! >ngeri cu spiritee mi,cării2 care corespund "n e$oterismu cre,tin cu Dinamis sau
'!terile<
! >ngeri cu spiritee *ormei2 care corespund "n e$oterismu cre,tin cu tă-nirile sau
#s!siai<
! >ngeri cu spiritee personaităţii2 care corespund "n e$oterismu cre,tin cu En$e-ătorii sau
Ar$hai<
! >ngeri cu spiritee *ocuui2 care corespund "n e$oterismu cre,tin cu Arhanghelii sau
Arhangeloii<
! >ngeri cu spiritee iu(irii2 care corespund "n e$oterismu cre,tin cu era+imii<
7 >ngeri *ii ai amurguui sau *iii vieţii2 care corespund "n e$oterismu cre,tin cu Angeloi*
&tima categorie de "ngeri o *ormea$ă spiritee armoniior2 adică ?er!(imii*

REÎNCARNAREA
Re"ncarnarea este revenirea spirituui din umea astraă "n umea *i$ică2 "ntr!un corp
omenesc3 Acest *enomen era cunoscut de marii iniţiaţi din veacurie apuse2 de pieie ro,ii din
America2 de ceţii din Iranda2 Angia ,i 1retania2 de (ă,tina,ii insueor QaBaii2 de ocuitorii
din India2 Indoc'ina2 -i(et2 C'ina2 Mongoia ,i <aponia3 Re"ncarnarea este o ege *undamentaă
care se e)ercită asupra tuturor corpurior din univers2 *ie ee minerae2 vegetae2 animae sau
umane3 Această idee a re"ncarnării o găsim2 c'iar ,i dacă numai cât un s"m(ure2 "n toate reigiie2

//
dar2 trecută prin mintea di*eriteor popoare2 a a7uns până "n $iua de astă$i "nsoţită de nenumărate
ere$ii3
Materiai,tii socotesc că dogmee reigiei contravin dateor ,tiinţi*ice3 Şi totu,i2 ei constată
că "n a*ară de materie2 care este supusă egior ei2 mai sunt ,i su(stanţe eterice conduse de ate
egi decât cee *i$ice3 +!a a*irmat c'iar de materiai,ti că nu e)istă "n univers decât materia ,i
egie care o pun "n mi,care2 că su*etu nu este decât produsu imaginaţiei2 iar reigia nu poate *i
decât o "n,iruire de pove,ti ,i de rugăciuni3
#esigur2 oamenii se "ntrea(ă dacă e)istă un #umne$eu care a creat universu2 căci2 vă$ând
"n 7uru or atâtea nedreptăţi2 ",i pun "ntre(area6 #acă e)istă un #umne$eu2 de ce ce sa( este
prada ceui puternic% #acă #umne$eu a creat această ume atât de nedreaptă2 ce se mai poate
a,tepta a umea de dincoo% #acă toate su*etee noastre se nasc egae2 de ce vieţie nu sunt
egae% #e ce unii se "m(onăvesc ,i mor "n *ragedă copiărie% Această ordine este nedreaptă "n
aparenţă3 E)picaţia ne este dată tot de spiritee evouate ,i are a (a$ă re"ncarnarea repetată2
pentru ca su*etu nostru să se puri*ice3 +u*erinţa unor oameni pe pământ este consecinţa
păcateor spirituui "n ate vieţi anterioare3 E tre(uie să su*ere pentru a se puri*ica3 Astă$i2 "n
urma numeroaseor e)perienţe spiritiste2 putem a*irma ga nu creieru este sediu inteigenţei3 E
este numai instrumentu spirituui2 iar "nţeegerea este re$utatu unei activităţi de mienii a
spirituui omenesc3
Este adevărat că ascuţimea inteigenţei este dată de *eu cum este acătuită scoarţa
cere(raă3 Când moartea distruge instrumentu2 spiritu nu se mai poate e)prima *i$ice,te2 dar
con,tiinţa persistă mai
"nvăţături o(ţinută departe2
"n unga seriepentru că ea
de *orme este o "nsu,ire
vieţuitoare a spirituui2
prin care re$utanta
a trecut spiritu3 unei,iimense
+piritu corpu
au vârste2 dar nu este un paraeism "ntre trup ,i spirit "n privinţa vârstei or3
+unt două serii de evouţii6 evouţia corpuui *i$ic ,i evouţia spirituui care animă *i$icu3
Actu spirituui de a ua "n decursu secoeor rând pe rând "n posesie corpuri noi se
nume,te re"ncarnare3 Ea se apică a scara "ntreguui univers corpurie *i$ice se distrug pentru ca
din ee să se *orme$e ate corpuri2 "n care să!,i *acă ,coaa vieţii un at spirit3 +e distrug *ormee
materiei2 dar se păstrea$ă toate amintirie spirituui3
Re"ncarnarea este trecerea unei *iinţe con,tiente2 nepieritoare "ntr!un at corp *i$ic2 potrivit
stadiuui ei de de$votare3
Re"ncarnarea spiriteor din umea astraă nu cere ca noi să ne re"ncarnăm imediat după
moarte2 cu toate că se pot "ntâmpa ,i asemenea ca$uri3
Cu cât spiritu este mai evouat2 cu atât perioada de a moarte ,i până a re"ncarnare este
mai ungă3 4erioada medie "ntre două re"ncarnări este de două sute de ani2 dar2 dacă un spirit
vrea să evoue$e mai repede2 3 atunci e 'otără,te să se re"ncarne$e mai repede3 #e aceea este
greu de a sta(ii2 c'iar ,i "n medie2 perioada dintre două re"ncarnări3 Maree scop a re"ncarnării
este evouţia spirituui3 Evouţia materiei s!a produs ent "n timpuri incomensura(ie2 pentru a
trans*orma eterurie "n atomi2 atomii "n minera2 materia mineraă "n pantă2 a panta "n anima ,i
animau "n om3 +!ar părea că prin cee a*irmate susţin teoria materiaist!evouţionistă a ui
C'ares #arBin2 dar nu *ac această gre,eaă3 Este vor(a despre evouţia perispirituui minera2 a
panteor ,i a animaeor2 nu de evouţia corpuui or *i$ic3 Nu s!a *ormat nici o specie nouă de!a
ungu mieniior3 +unt tot atâtea specii astă$i2 ca ,i atunci când divinitatea e!a creat3 #e at*e2
C'ares 8inne a spus6 ;+unt atâtea specii pe pământ câte au *ost create de #umne$eu=3 +u*erinţa
pe care umea o socote,te o nenorocire "n genera2 este un e)ceent răscoitor a spirituui nostru2
o e)ceentă antrenare pentru de$votarea *acutăţior ui3 Noi vom cunoa,te măreţia vieţii când
ne vom
vom aduce pro*und
,ti sensu aminte de,i e)perienţee dinatr!cut2
scopu spiritua când vomdin
evenimenteor vedea egăturie ce e unesc2 când
viaţă3
Nu noi ne!am aes părinţii ,i ocu unde să ne na,tem3 +piritee superioare decid ocu ,i
părinţii din care să ne na,tem3 >n genera2 ocu de na,tere e determinat de iu(irea sau ura trăite
"ntr!o viaţă pământească anterioară3 Re"ncarnarea poate să se *acă "n corpuri de se)e di*erite2
"ntr!o viaţă *iind (ăr(at2 "ntr!o ată viaţă *iind *emeie3 >n genera2 după ,ase!,apte re"ncarnări2

//D
trecem "n corpuri *i$ice de se) opus6 această 'otărâre o iau spiritee superioare3 A,a se *ace că2
pe pan mondia2 este un ec'ii(ru "ntre se)u mascuin ,i se)u *eminin2 de,i număru (ăr(aţior
uci,i "n timpu ră$(oaieor2 de când este umea2 este ega cu popuaţia actuaă a go(uui3 Cum se
poate e)pica at*e această re*acere a ec'ii(ruui dintre se)u mascuin ,i se)u *eminin%
Oricine va citi această carte va pune câteva "ntre(ări6 ce pro(e sunt "n acest sens% #e ce
sunt mai muţi ocuitori pe pământ astă$i decât "n trecut% +au de ce un copi care este
re"ncarnarea unui spirit evouat "ntr!o trăire anterioară nu ",i aduce aminte de această viaţă%
1iserica spune că2 după moarte2 su*etu merge "n umea astraă ,i acoo stă pentru a a,tepta
7udecata de apoi3 Nu ni se spune ce *ace e acoo "n tot acest timp2 "n ce stare se găse,te acoo2
dacă rămâne cu aceea,i cuno,tinţe ca ,i pe pământ3
Ştiinţa spirituaă spune că2 "n umea spatiior2 omu *ace studii de ordin spiritua2 dar
evouţia cere studii ,i "n umea materiei *i$ice3 Evouţia este un *enomen universa ,i mineraee2
pantee ,i animaee evouea$ă de!a ungu veacurior2 urcând treaptă cu treaptă3 +piritu
animauui ce mai evouat revine a "ncarnare "n corpuri omene,ti2 ,i ast*e număru na,terior
cre,te mereu3
&n copi care se na,te "n sânu unei *amiii2 de,i seamănă *i$ice,te cu unu dintre părinţii
săi2 este *oarte di*erit ca inteect2 sau poate *i c'iar un geniu3 Nimic din mediu "ncon7urător nu a
putut de$vota caităţie ui su*ete,ti3 #e unde această inteigenţă% Evident2 din ate trăiri
anterioare pe care e aduce spiritu ui "n acea re"ncarnare3 +!a pus "ntre(area6 #acă noi am avut
,i ate trăiri2 de ce nu ne aducem aminte de acee vieţi% 4ână a răspunde a această "ntre(are să
spunem că noicunucincispre$ece!două$eci
*ăcut "n urmă ne aducem aminte nicidedeani2
trăirea noastră actuaă3
a o anumită dată2 nu #acă ne "ntre(ăm
,tim nimic2 deci cumce am
să ne
mai amintim din trăirie noastre anterioare3 Şi totu,i2 când se adoarme un om prin 'ipno$ă2 când
,tim că se *ace desprinderea corpuui astra de ce *i$ic2 dacă i se pun aceea,i "ntre(ări2 răspunde
cu preci$ie nu numai a ce am *ăcut noi2 dar ,i cei din antura7u nostru2 re*eritor c'iar ,i a
evenimentee socia!poitice din acea vreme3 Ce ce se opune "n starea normaă pentru ca spiritu
să ne spună ceea ce am *ăcut noi "n copiărie sau "n ate vieţi este corpu eteric2 care se interpune
"ntre spirit ,i e)terior3 #ovadă că "n 'ipno$ă2 când corpu nostru astra2 spiritu nostru este
desprins2 ie,ind "n a*ara corpuui vita2 ne aducem aminte3
#ivergenţee dintre oameni au a (a$ă tot re"ncarnarea3 &nii dintre noi "nţeegem mai (ine
,i mai repede unee idei2 pentru că am mai avut aceste in*ormaţii ,i din ate vieţi anterioare3 #e
aceea nu tre(uie să ne (atem capu cu cei care ne contra$ic din principiu2 căci ei au un spirit mai
puţin evouat ,i nu!i putem convinge3 >n spri7inu teoriei re"ncarnării2 vine ,i constatarea că
geniie2 "n genera2 nu au dat na,tere unor copii cu aceea,i inteigenţă2 c'iar mai mut2 unii copii2
ca urma,i ai or2 sunt redu,i minta3 &nde este2 "n acest ca$2 in*ormaţia eredităţii genetice%
Qerma*roditismu se e)pică *oarte (ine prin actu re"ncarnării3 1ăr(aţii cu aspect *eminin au
*ost "ntr!o viaţă anterioară *emei2 iar *emeie au caracter mascuin au *ost "ntr!o viaţă anterioară
(ăr(aţi3 -ot a,a se e)pică de ce unee persoane au *rică de unee eemente ae naturii3 +unt
persoane care au o *rică nestăpânită2 de apă2 de *oc2 tunete ,i *ugere2 sau nu vor să rămână
singure "ntr!o pădure etc3
.iecare dintre aceste persoane are acest sentiment pentru că a trecut "ntr!o ată re"ncarnare2
printr!unu dintre aceste evenimente tragice2 a murit "ntr!un nau*ragiu2 "ntr!un incendiu sau "n
(e$na nopţii3
O ată dovadă a re"ncarnării noastre este amintirea unor *apte2 "mpre7urări2 ocaităţi2
persoane din ate vieţi3
Această
povestesc reamintire
cu u) poate ocu
de amănunte *i naturaă
unde sau provocată
au trăit2 oamenior
unde au murit2 cu"ncine
stareaude*ost
'ipno$ă3 Ei necâţi
căsătoriţi2
copii au avut2 cum "i c'ema ,i unde sunt2 dacă mai trăiesc3 Reatări care2 prin o(servaţii
uterioare2 s!au dovedit a *i e)acte3 Reamintirea naturaă2 *ără a apea a 'ipno$ă2 se *ace "n stare
normaă2 dar de cee mai mute ori este parţiaă2 *ragmentată3 Ma7oritatea oamenior2 "nsă2 nu!,i
amintesc că ar mai *i trăit o viaţă anterioară2 această ne,tiinţă este o ege pe care #umne$eu a

//F
pus!o "n viata omuui3
#umne$eu vrea să pună a o nouă "ncercare spiritu nostru pentru a vedea dacă se puri*ică
sau nu3 Acesta este scopu pentru care spiritee au *ost re"ncarnate3 +piritee umane2 "n spaţiu2
sunt a(sout a *e ca aspect2 nu au se)2 sunt ni,te s*erue uminoase2 *iecare cu un nuceu *ormat
din spiritu divin ,i un "nvei, eteric *ormat din "nvei,urie de care am amintit6 astra2 soar2
universic ,i cosmic3 Acestea *ormea$ă corpu spirituui sau perispiritu3 #e,i identice ca aspect2
spiritee din umea astraă sunt "ncărcate cu două *euri de eectricitate2 ,i anume6 cu *uid
eectric negativ ,i *uid eectric po$itiv3 8a unee spirite predomină eectricitatea po$itivă2 a
atee cea negativă2 "n umea astraă2 spiritee ",i re"mprospătea$ă "n permanenţă perispiritu ,i
eectricitatea3 +piritee care vor avea "n 7uru or mai mut *uid po$itiv vor ua pe pământ corp
de (ăr(at2 iar cee "n care predomină eectricitatea negativă se vor re"ncarna adesea "n *emei3
&nirea ceor două se)e se o(servă peste tot "n natură3
>n umea panteor2 eementu mascu merge către eementu *emei3 Ee se atrag pentru că
au eectricitate de sens contrar3 Aceasta este e)picaţia unirii grăunteui de poen cu ovuu2 "n
urma căreia se *ormea$ă ou2 "nceputu viitoruui pui de pantă3 >n umea animaă2
spermato$oidu provenit de a mascu se une,te cu ovuu2 ceua germinativă eiminată de
ovaru *emeii3 +permato$oidu părăse,te testicuu2 "ncon7urat de o aureoă *uidică2 "n care sunt
*i)ate toate particuarităţie *i$ice ae tatăui3 Ovuu2 a rându său2 este "ncon7urat de o $onă
*uidică2 "n care sunt imprimate toate caracteree *i$ice ae *emeii3 #in unirea or apare ou2 ce va
da na,tere uterior em(rionuui uman3 Când doi "ndrăgostiţi se unesc2 "n corpu or spiritua2 "n
perispiritu or2 seor
moment2 spiritee produce
simt o osen$aţie
descărcare eectrică2
de *ericire2 pe po$itivă a unu2
care omu2 negativă
"n ne,tiinţă a atu2o "n
de cau$ă2 acest
atri(uie
corpuui carna3 +unt ca$uri când *uidee ceor doi soţi se neutrai$ea$ă2 ,i "n acest ca$ ceuee
se)uae ipsite de *uidee or respective nu se mai pot uni pentru a avea oc *ecundarea3
Copiu din pântecee mamei a(soar(e din *uidu mamei "n timpu nopţii2 iar din a tatăui
"n timpu $iei3 >n ca$u când copiu va a(sor(i mai mut *uid de a tată2 e va semăna cu tată3
#acă a(soar(e mai mut de a mamă2 va semăna cu ea3 Când a(soar(e "n egaă măsură2 copiu
va semăna cu amândoi3 Când nu seamănă cu nici unu2 spiritu a a(sor(it *uide de a o ată
persoană rudă cu părinţii ,i cu care este egată "ntr!o ată viaţă anterioară3
Maree curent cosmic2 după ce a "ncon7urat +oaree2 vine să "ncon7oare ,i paneta noastră3
#irecţia acestui curent este a "nceput de a răsărit a apus2 iar apoi se "ndreaptă de a sud spre
nord3 Curentu tre(uie să intre prin picioare ,i să iasă prin cap3 Aceasta este e)picaţia o(iceiuui
mo,tenit din vremuri "ndepărtate2 potrivit căruia mortu se "ngroapă cu *aţa a răsărit3
Cee trei ursitoare ae copiuui2 cunoscute "n popor2 nu sunt atceva decât cee trei ra$e
*uidice venite de a spiritu divin2 soar ,i panetar3 Asupra corpuui o in*uenţă au ,i panetee2
*uidu or panetar2 care acţionea$ă "n momentu na,terii sae3 Cea mai mare in*uenţă o are
paneta care se a*ă a meridianu ocuui de na,tere2 sau vecin cu e "n momentu na,terii3
.iecare panetă va imprima copiuui un anumit caracter3 4aneta Marte va imprima copiuui un
caracter ră$(oinic2 de om 'otărât2 paneta Venus va determina un sistem nervos sensi(i2 cu
"ncinaţii către *rumos3
Voi reata "n următoaree rânduri o e)perienţă cee(ră a renumituui 'ipnoti$ator *rance$
Ap'onse 1ouvier2 din 8on2 *ăcută "n /KJF2 care demonstrea$ă "n mod evident nemurirea
su*etuui ,i nenumăratee ui "ncarnări3 Mediumu pe care a ucrat era o *emeie instruită2 născută
"ntr!un mic oră,e2 de pe râu Isere3 >n /L2 ea a urmat cursurie universităţii2 după care s!a
măritat cu un miitar2 *iind mama unei *etite de patru ani3
Iată cum
de vârsta reatea$ă
copi*âriei2 e această
gesturie sae e)perienţă6
,i vor(a sa ;#e câte oriunui
iau tim(ru *ac ca mediumu
copi3 Către omeu
*a$ăsă,isemai
apropie
"ndepărtată "n timp2 copiu a(ia poate vor(i3 >n *ine2 când mediumu este adus până a *a$a de
mai puţin de un an2 e *ace gesturi cu mâinie ,i (u$ee ca ,i cum ar suge3 Când " *ac să revină "n
*a$a din pântecee mamei2 e se "ncovoaie ca un *etus2 cu mâinie pe ângă corp ,i cu pumnii "n
dreptu oc'ior3 #in una a treia până a concepţie2 mediumu cade pe spate3 >n *ine2 când

//L
mediumu este dus ,i mai departe "napoi "n timp2 adică "n stare de spirit i(er ,i rătăce,te prin
spaţiu2 se vede cum2 a momentu "ncarnării2 *ace e*orturi ca ,i cum ar voi să se sustragă unei
*orţe care " atrage ,i " poartă către viitoarea ui mamă3 #e câte ori trece printr!o *a$ă de *emeie2
are tim(ru ,i gesturie de *emeie2 de câte ori se pre$intă ca (ăr(at2 are tim(ru mai grav ,i
atitudinea caracteristică a (ăr(atuui3 >n *ine2 când e vor(a de un (ătrân (onav2 vârsta ,i starea
sa su*erindă sunt $ugrăvite prin gesturie ,i vocea o(osită a unui (ătrân=3 ;Am a,e$at mediumu
pe un *otoiu comod2 i!am *ăcut pase de adormire3 >ncet!"ncet2 mediumuui i s!au ăsat peoapee
,i a adormit pro*und3 Când am uat cuno,tinţă că s!a e)teriori$at compet2 !am *ăcut să treacă
repede prin toate vârstee2 regresiv2 tânără2 copiită2 apoi prin *a$a ceor nouă uni din pântecee
mamei sae ,i2 "n *ine2 ca spirit "n spaţiu3
Adusă până "n această *a$ă2 ea "mi spune că acum este spirit i(er "n spaţiu2 că se mi,că "n
7uru pământuui2 vi$itându!,i părinţii ,i prietenii2 că ",i caută ogodnicu2 pe 8ouis2 care a pecat
de pe pământ "naintea ei2 dar că nu! găse,te2 ,i mai adaugă că adesea se duce a cimitir
Vriancon unde ",i prive,te corpu pe care !a purtat "n viaţa pământească su( numee Margueritte
#uc'esne3 A murit "n anu /LJ2 "n vârstă de două$eci ,i ,ase de ani2 *iind (onavă de piept3
Regresată "n timp ca domni,oara #uc'esne2 se vede tânără2 dar e (onavă2 tu,ind tot mereu3 >,i
duce mâna a piept2 spunând că are sentimentu că va muri din cau$a acestei (oi ,i e tare
mâ'nită pentru că! iu(e,te pe 8ouis <ues Martin2 care ",i *ace acum stagiu miitar a 1rianZon3
#in acest stadiu am regresat!o "n copiărie2 a na,tere2 până a starea de spirit3 >n această stare2
decară că e ne*ericit2 pentru că su*eră c'iar "n spaţiu3 Nu prea ,tie ce!i cu e2 pentru că se simte
greoi
(ăr(at2ca dar
,i pum(u
tu,e,te 9acum
mereue ,i
(ăr(at:3 I!ammai
ar vrea ordonat
(ine atunci să!,i iacăci
să moară2 corpu
viaţaacestui
este (ăr(at3 +e vede
grea2 pină de
mi$erie3-re*eră să moară pentru că atunci nu va mai su*eri3 8!am "ntre(at "n ce an trăie,te% "mi
răspunde că este "n /J ,i are patru$eci ,i doi de ani3 +pune că a trei$eci ,i doi de ani era a
Miano2 unde era ucrător2 a un oarecare 4aoi2 tăietor ,i scuptor "n marmură2 dar că nu prea era
"ndemânatic3 Cu această oca$ie ",i descrie patronu ca *iind un (eţiv2 o (rută care !a (ătut de
mai mute ori3 Regresat a vârsta de două$eci ,i cinci de ani2 spune că este sugă "ntr!o (ăcănie2
iar a două$eci ,i unu de ani a *ost c'emat a recrutare2 dar a *ost respins2 *iind prea sa(3 Când
avea nouăspre$ece ani2 vindea 7urnae2 "ntre care $iaru D!ran$e* >ntre(at ce scrie acest $iar2
răspunde că nu ,tie2 dar se aude că vor veni austriecii3 Şi din nou este "ntre(at6 "n ce an se a*ă
acum% E răspunde6 /F3 8a optspre$ece ani se vede ucenic a un ci$mar2 meserie pe care o
găse,te prea grea2 nu i!a păcut ,i a părăsit!o3 8a ,aispre$ece ani2 se vede acasă a părinţi ,i
mărturise,te că vrea să *ugă pentru că prea " pun să *acă mereu trea(ă3 >ntre(at unde ocuie,te
acum răspunde că aproape de 1raicon2 unde tată e cutivator a o *ermă3
8a doispre$ece ani2 urmea$ă o ,coaă2 dar nu!i pace deoc cartea3 Ca pro*esor are un preot
numit Antonie2 cu care "nvaţă cate'ismu3 8a $ece ani2 spune că "i este *rig2 pentru că nu are
'aine3 Mama i!a *ăcut pantaoni dintr!o roc'ie vec'e a ei2 ,i copiii ",i (at 7oc de e3
8a ,ase ani e "ntre(at dacă se 7oacă3 W! A,2 de unde să mă 7oc2 mă pune mereu a trea(ă3X
#in an "n an2 e adus iar "n pântecee mamei sae ! ,i din nou ca spirit "n spaţiu3 I se spune că e
spirit ,i e rămâne neămurit2 "ntre(ând6 W#ar ce e acea spirit%X I!am dat e)picaţia că spiritu e
omu *ără corp de carne ! e)picaţie pe care se pare că tot nu a "nţees!o3 4rive,te "n 7uru său ,i
"ntrea(ă6 W#ar unde sunt2 pentru că nu!mi văd prietenii%X I!am spus a doua oară6 W4entru că
acum nu mai ai corp de carne ,i ai trecut prin *a$a numită moarte3 Ai tăi au rămas 7os printre
pământeniX3
>n *ine2 e readus "napoi2 "n *a$a de pământean2 ,i e "ntre(at ce se) ,i ce vârstă are3
Răspunde
,apte că e *emeie
ani2 Auguste2 de trei$eci
,i atu <ean2 de
pe ani2
carecă!asenăscut
nume,te <enncă8udovic2
cutând2 ocuie,tecă"nare doi copii2
oră,eu unu de
1ouerme2
unde soţu ei ucrea$ă a doage pentru (utoaie3
8a ,aispre$ece ani se vede a unc'iu ei2 numit Marietti2 *iind or*ană3 &nc'iu său nu a dat!
o a ,coaă2 dar a "nvăţat!o să semne$e3 E *ace serviciu a un *armacist3 Şi2 apecându!se "ntr!o
parte2 pare că!i spune o con*idenţă6 WCred că unc'iu e tată meu2 dar nu tre(uie să o spun3 Când

//
vor(esc de tată meu2 "i vin acrimi "n oc'i3 E e *oarte drăgăstos cu mine3 Cred2 "nsă2 că unc'iu
meu n!a *ost cuminte2 dar n!am dreptu să! 7udec2 *iind *oarte (un cu mineX3 W ! Numai pentru
unc'iu tău ai iu(ire%X
W ! Nu2 cunosc ,i pe 8udovic2 deoarece2 de,i este văduv ,i are doi copii de a prima soţie2
am o deose(ită dragoste ,i a,teptăm amândoi2 neră(dători2 să ne căsătorim3 E a,a de drăguţ ,i
duce cu mine5 Ne!am "nţees ca pe copii să nu!i ţinem noi2 ci să!i trimitem a (unica or2
păstrându!e2 totu,i2 toată a*ecţiunea noastră3X
E readusă a doispre$ece ani3 +e vede tot a 1ouerme2 pe marginea apei2 unde aduna *ori
de câmp din care se *ac ceaiuri pentru sănătate3
E magneti$ată ,i dusă mai departe2 a vârsta de trei ani3 8a această vârstă2 a*irmă6 W+pun
unc'iuui meu !n$hi!le când e de *aţă cineva2 dar când suntem numai noi doi "i spun tată ,i
atunci mă mângâie pe o(ra7i3 4e mama nu o ,tiu3X Adusă "n momentu na,terii2 mediumu spune6
WVăd o *emeie pe pat care e grav (onavă ,i pe tată meu 9unc'iu: care pânge3X
Este regresată "n *a$a de spirit3 >n această etapă2 ea spune că su*eră gro$av de ovitura de
ance ce i s!a dat "ntre coaste2 pe partea dreaptă3
W#ar cum se *ace că ai o durere *i$ică2 când tu nu mai ai corp de carne%X
W#a2 răspunde2 ,i totu,i simt mereu durere "n partea dreaptă2 din cau$a unei "mpunsături pe
care am primit!o a Marignian3 +untem "n anu /L/F ,i am două$eci ,i doi de ani3X
WCum te nume,ti%X
WMic'e 1erX ,i2 punându!se un creion "n mâna mediumuui2 scrie *oarte ne"ndemânatic6
Mic'e 1er2
W#ar nu de a curtea
ai spus regeui3
contra cui v!aţi uptat%X
A răspuns că uptă de trei $ie ,i trei nopţi contra eveţienior3
WCe părere ai despre regee tău%X
WO2 .ranZois este un (rav ,i are o inimă (ună3X
WCum " socote,ti tu că e (un2 când e omoară atâta ume%X
WOmoară2 *iindcă e necesar3X
W#ar2 dacă tu vei *i omorât2 cre$i că mai rămâne ceva din tine%X
WA,2 ce să mai rămână2 totu se s*âr,e,te cu moartea3X
E regresat ,i dus a vârsta de două$eci de ani3
WCe *aci tu acum%X
WCe să *ac2 pecăm spre Amiens3 Enge$ii vor să e mai dăm o ecţie3X
WCe an e acum%X
W/F/3 Nu cred să mai trăiesc mut timp2 după visu ce !am avut3 Cred că peste doi ani nu
voi mai trăi3 Am visat "n primăvara asta că "mi curge sânge dintre coaste2 din partea dreaptă a
corpuui2 pe care cineva mi!o străpunsese cu o anceX 9ceea ce s!a "ntâmpat mai târ$iu2 era un
vis prevestitor:3
WCre$i "n vise%X
W#a2 pentru că ceea ce am visat mai totdeauna mi s!a reai$at3 N!am *ost "n,eat niciodată3X
E regresat a vârsta de nouăspre$ece ani3 >n acest moment2 se vede gumind cu prietena sa2
#iane de Conc3 E "ntre(at dacă o iu(e,te ,i dacă se gânde,te să "ntemeie$e o *amiie3
WA,2 de unde3 Mi!e dragă2 dar nu mă gândesc să mă "nsor cu ea3X
WŞi ce *aci acum%X
W+unt "n serviciu rega ca mu,c'etarX3
8a optspre$ece ani spune că se duce să se "nroe$e "n garda stăpânuui său3
WMăeiduc
dinţi,orii cu păcere2 dar tre(uie să o părăsesc pe #iane2 pe micuţa mea2 cu (ăr(ia ro$ă ,i
micuţi3X
8a ,aispre$ece ani2 spune că se *aţâie pe ângă C'arotte de Montmorenc2 de a care nu!i
*uge gându3 E "ntre(at dacă se (ucură numai e de *avorurie acestei tinere2 a care mediumu
răspunde6
WO2 ,tiu (ine2 că ea coc'etea$ă cu .ranZois2 care e de aceea,i vârstă cu mine2 dar puţin "mi

//
pasă de asta3X
8a doispre$ece ani2 e pa7 a curtea regeui de doi ani3
WIa spune2 ce *aci tu acum a curte%X
WEi2 ce să *ac% .ac ectură2 conduc doamnee3 #au scaunu ,i "ndrept roc'ia doamneor ,i
câteodată mă pec ,i e sărut picioru,ee3 A2 tre(uie să ,tii că nu se permite a toţi pa7ii să sărute
picioru doamneor3 Mi se spune că sunt drăguţ pentru că am oc'ii a(a,tri ,i păru (ond3
#oamnee mă pac ,i eu e voi păcea când voi *i mai mare3X
8a nouă ani2 spune că tată său " va trimite a curte2 ca să servească drept pa73 >ntre(at ce
ocupaţie are tată ui2 răspunde6
WCum2 nu ,tii% E pa$nicu casei ui Montmorenc3 I s!a promis că mă va ua ca pa7 a curte2
dar se teme să nu mă stric acoo3X
#in nou e adus a stadiu de *etus ,i mai apoi de spirit3 #in acest stadiu i se comunică să
treacă "n *a$a de "ncarnat2 "n momentu morţii sae3 >ntre(at ce vârstă are2 răspunde că are
două$eci de ani3 +e nume,te Mariette Martin2 *ace ecturi unei doamne care are un (ăiat2 Gaston2
care2 dacă n!ar *i murit2 ar *" devenit soţia ui2 contra voinţei mamei sae3 +ărmanu a *ost omorât
de cau său3
Regresată a optspre$ece ani2 e "ntre(ată ce *ace3 Răspunde că acum e a contesa de Guise2
unde predă ectura nepotuui ei3 E regresată "napoi până a patru ani3 WMama e speriată2 căci tata
e mereu (onav2 nu mai poate *ace desene pentru rege3X
W#espre care rege e vor(a%X
WNu ,tii%e .iip
#e aici ce până
readusă .rumos3X
a *a$a de spirit3 >n această stare2 nu!,i dă seama e)act că a murit3 I
se pare că e tot pe pământ3 +tarea aceasta nedesu,ită se datorea$ă numeroaseor gre,ei *ăcute
pe când era "ncarnată3 >ntr!adevăr2 "n precedenta viaţă a *ost stareţa unei mănăstiri2 tirani$ând
tinere *ete2 din ordinu ceor mai de sus2 ţinându!e "n carcere2 *ără soare2 ,i totu,i punându!e să
ucre$e cu acu3 >ntre(ată "n ce an trăie,te2 răspunde că "n /J/J3
WCe rege trăie,te acum%X
WRo(ert a II!ea2 Capetu3 Nu!mi vine să pronunţ numee ui2 căci din cau$a ui *rumoasa
1anc'e de 4aris e "nc'isă2 pentru ca *ratee său Ro(ert să!i ia toată averea3X
8a ,ai$eci de ani se vede pregătind tinere *ete care vor să se căugărească3
W#ar pentru care motiv sunt aduse să se *acă căugăriţe%X
W4entru ca *raţii or să e ia averea3X
W#ar tu de ce e,ti a mănăstire%X
W+unt maică superioară de două$eci de ani de ani a mănăstirea Com-agne de /es!s ,i am
su( ordinee mee două$eci de căugăriţe2 dar sper să *iu avansată stareţă2 pentru că voi avea su(
mâna mea totu ,i toată umea a picioaree mee3X
-recută "n *a$a de spirit2 spune că o dor oc'ii ,i ",i duce mâinie peste oc'i3 >ntre(ată din ce
cau$ă su*eră2 răspunde că2 *iind sodat2 a *ost prins de Atia2 a C'aons sur Marne2 ,i că din
ordinu ui i s!au ars oc'ii3 Nu avea a această epocă decât trei$eci ,i unu de ani2 se numea
Caromee ,i era ,e*u unei unităţi *rance$e2 su( ordinee ui Masoee2 iar deasupra tuturor ,e*ior2
avea pe Marovee3 Această uptă a avut oc "n anu DDK3 >ntre(at dacă cunoa,te pe #umne$eu2
răspunde că da2 ,i toţi ai timpuui său "i *ac sacri*icii de oameni2 care sunt ar,i2 căci a,a "i pace
8ui3 9Era păgân:3
8a două$eci ,i cinci de ani2 era pugar2 "mpreună cu mama sa 8i2 cu care ocuia "n ţinutu
A(inos2 prin care curge apa -ourn2 ucrea$ă pământu3 E dus treptat "napoi a sânu mamei sae
,i apoi 4ro(us2
roman "n stare de spirit3 de
a vârsta Şi2 patru$eci
din nou2 spune
de ani3că.usese
su*eră pri$onier
mut2 căciaapaatuui
*ost ars de
uiviu de "mpăratu
,i era srcinar din
ţinutu numit Romuus2 prin anu @K2 când a purtat numee de Esius3 +pune că ură,te de moarte
pe "mpărat2 pentru i!a răpit *etita sa2 pentru a o *ace metresa ui3 4entru a se apropia de e2 s!a
o*erit ca sodat ui 4ecius2 ,e*u găr$ii paatuui2 cu gându ca2 a prima oca$ie2 să! omoare2
ră$(unând ast*e pe *iica sa .orina3 A *ost "nsă prins asupra "ncercării sae ,i ars de viu

//K
"mpreună cu *iica sa3 4rintre acrimi2 medium u spune că prietenii din gardă i!au 7urat că! vor
ră$(una2 omorându! pe "mpărat3 #ecară că are mângâierea că *etiţa ui a murit pură3 >n viaţa
precedentă acesteia2 a *ost o tânără2 numită Irisee3 Aduna *ori pentru a e da preotuui Ai2 ca să
e ardă a picioaree $eior2 producând un *um care se ridica până a cer2 a ocuinţa $eior3
4oveste,te că preotu povăţuie,te pe oameni să se roage2 pentru ca su*etu or să se ridice
până a e "n cer3
A trăit "n ţara numită Imondo 9aproape de -rieste:3
W4reotu mă ia ,i mă *ace să respir din *umu panteor arse2 care au proprietatea să mă
trimită spre $ei2 cu care să vor(esc ,i să!i comunic ,i ui3 Eu nu văd $eii2 dar "i aud ,i!i spun ui
ceea ce spun ei 9devenise medium de transă:3 +pune că ea munce,te ,i aţii "i aduc de mâncare2
dar nu are voie să *ie vă$ută de nimeni3
W"n *iecare $i aduc *ori de Irum2 pe care preotu e pune a atar2 iar seara e arde2 corpu
meu rămâne 7os2 iar eu mă ridic "n sus către $ei3X
>ntre(ată ce vede sus2 răspunde6
WVăd un go( a(3 Ai mă iu(e,te ,i m!a crescut de mică2 cerându!mă părinţior mei care
m!au dus cu (ucurie3X
E "n anu /JJ după Qristos3 #escrie că2 *iind mică de ,ase ani a *ost dusă pentru a *i
sacri*icată $eior2 dar a scăpat!o un tânăr ră$(oinic2 numit <eus3 Când s!a *ăcut mare2 spune că !
a iu(it ,i2 a rându ei2 !a scăpat din "nc'isoare2 unde a7unsese din cau$a unui adversar cu
numee de <oanime3=
"ncepeCusăviaţa aceasta
nu mai vadă se
cartermină e)perienţa
"n vieţie ui 1ouvier2 căci de aici "nainte spiritu mediumuui
sae anterioare3
Re$umând2 putem spune că mediumu ne!a *ăcut cunoscute nouă dintre vieţie sae
anterioare ,i anume6 "ntr!una a *ost Margueritte #uc'esne3 >n a doua viaţă2 precedentă acesteia2 a
*ost (ăr(at2 un scuptor "n piatră3 >n a treia2 a *ost un copi or*an2 <enn 8udovic3 >n a patra viaţă
a *ost (ăr(at2 Mic'e 1er3 >n a cincea viată2 a *ost o institutoare2 Mariette Martin3 >n a ,asea2 a
*ost stareţa unei mănăstiri3 >n a ,aptea2 a *ost o*iţer "n armata ui Merovee2 care a uptat contra ui
Atia3 >n a opta2 a *ost sodat "n timpu "mpăratuui roman 4ro(us3 >n a noua2 a *ost vestaă "n
tempu din ţara Imondo3
Această străucită e)perienţă a ui 1ouvier2 aăturată ceor ae ui Roc'as ,i ator muţi
e)perimentatori2 pune "n evidenţă e)istenţa unei individuaităţi ! spiritu ! care "m(racă "n
decursu veacurior di*erite corpuri umane2 devenind ast*e di*erite personaităţi2 care ",i deapănă
viata pe scena pământuui2 după cum un actor 7oacă di*erite rouri pe scena unui teatru oarecare3
E)perienţee de regresie "n timp au *ost *ăcute ,i de doctoru 1rian eiss2 medic psi'iatru
american2 actuamente medic ,e* psi'iatru a un mare spita a*iiat &niversităţii din Miami3
4acienta de care s!a ocupat ce mai mut "n domeniu regresiunii "n timp era o (onavă su*erindă
de nevro$ă astenică2 pe nume Pat'erine3 +u( stare de 'ipno$ă2 comunicând cu su(con,tientu
acesteia2 a regresat!o "n mai mute vieţi anterioare2 mai toate s*âr,indu!se prin morţi vioente2
ceea ce e)pică de *apt2 starea an)ioasă a vieţii actuae3 8a *e ca ,i "a ate e)perienţe privind
re"ncarnarea Pat'erinei2 ",i vede vieţie anterioare ca ,i când ar *i privite din a*ară3 Ea a trăit "n
ate vieţi2 *ie su( *ormă de (ăr(at2 *ie su( *ormă de *emeie2 iar atunci când a trăit "ntr!o ată ţară2
cu o ată im(ă2 vor(ea "n im(a respectivă2 a*ându!se "n stare de 'ipno$ă2 când retrăia acea
viaţă3 Când se a*a regresată "n stadiu de spirit i(er2 ea descria umea spiriteor a,a cum *ac
toate spiritee a*ate "n aces stadiu3 #octoru 1rian eiss a e*ectuat regresii detaiate "n vieţie
anterioare ae mai mutor pacienţi2 descoperind aceea,i caracteristici generae3 E a *oosit "n
aacest
*ostscop doispre$ece
vioată de un grup(onavi3 #e pidă2
de sodaţi romanio casnică evreică
"n 4aestina2 din Miami
a scurt 1eac'moartea
timp după ,i!a reamintit cum
ui Iisus2 "n
ată viaţă a condus un (orde "n NeB Oreans2 "n ată viată a trăit "ntr!o mănăstire "n .ranţa "n
Evu Mediu2 iar "n ata a trăit "n <aponia3
>n e)perienţee de regresie "n timp2 când se pun "n evidenţă mutipee re"ncarnări2 su(iectu
este "n transă 'ipnotică3 E nu!,i aminte,te "n stare con,tientă de aceste evocări3 Regresia poate *i

/@J
*ăcută ,i "n stare de veg'e3 Atunci toate aceste evocări rămân con,tiente3
Şi "n teepatie gându se transmite su( *ormă de imagini2 ,i c'iar memoria este
"nmaga$inată su( *ormă de imagini3 +!au *ăcut e)perienţe prin care s!a reu,it să se *otogra*ie$e
imaginea gândurior3 #e e)empu6 te gânde,ti a casa părintească ,i acest gând apare *otogra*iat
arătând casa "ntocmai cum este ea3 >n regresia "n timp su(iectu se vede pe sine privindu!se din
e)terior3 -ot ceea ce ",i aminte,te este descris a modu pre$ent ca ,i când evenimentee s!ar
petrece "n momentu actua3 Vocea cu care sunt evocate aceste trăiri este cea care corespunde
vârstei descrise "n momentu trăirii3 #acă este copi2 are voce de copi2 dacă este (ătrân2 are
vocea unui (ătrân2 dacă este (ăr(at are vocea unui (ăr(at2 dacă este *emeie are vocea unei *emei3
-oate datee privind viaţa sociaă2 poitică ,i istorică descrise corespund e)act cu cee descrise "n
istorie3 Aici intervin două aspecte *oarte importante6 este posi(i ca "n viaţa actuaă su(iectu să
nu ai(ă cuno,tinţă despre unee date istorice sau socia!poitice2 *iind necutivat3 E2 totu,i2 e
descrie dacă2 regresat "n timp2 "n acea viaţă e cuno,tea precum ,i aspectu invers6 c'iar dacă "n
viaţa actuaă are cuno,tinţe despre aceste *enomene2 nu e descrie dacă2 regresat "n ată viaţă2 a
vârsta respectivă nu e cuno,tea3 Cu ate cuvinte2 memoria nu se amestecă "ntr!un congomerat3
Ea se păstrea$ă ,i se acumuea$ă pe un *e de *i,e separate pe perioade sau poate c'iar pe $ie ,i
ore3
E)perienţe privind re"ncarnarea au *ost *ăcute de A3 Roc'as2 apoi "n /K/2 "n Angia2 de
Arna 1o)'am2 care *oosea ca medium pe <ane Evans2 pe care a regresat!o "n ate vieţi
anterioare3 >ntr!una din aceste vieţi anterioare2 era căugăriţă "n Marand2 "n +3&3A32 pe numee
de Grace2
"ntr!un ora,a*ându!se
din statu"ntr!o
IoBa2mănăstire
numee eicatoică3 >nainte
de *amiie de a se#usă
*iind Eis3 căugări2 ,i!a petrecut
mai "napoi copiăria
"n ată viată2 a *ost
croitoreasă a 8ondra2 "n timpu reginei Anne2 "n anu /J@2 "ntr!un mare ateier de modă ,i se
numea Ann -raser3
>n ată viaţă anterioară era doamnă de companie ,i croitoreasă3 +e numea Anna de Castie
,i este srcinară din Madrid3 Ea a "nsoţit!o pe Cat'erina de Aragon "n Angia2 unde aceasta urma
să se căsătorească cu prinţu Art'ur3 Mai "nainte3 >ntr!o ată viaţă2 era camerista ui <acYues
Coeur "n /DF/3 +e numea Aison ,i era *oarte tânără3 +!a sinucis atunci când stăpânu său a *ost
acu$at de otrăvirea *avoritei regeui2 Agnes +ore2 ,i "nc'is3
>n viaţa imediat următoare era evreică "n ora,u 0or2 "n anu //KJ2 ,i se numea Re(eca2
*iind soţia unui ra(in evreu (ogat3 Ea descrie cum evreii erau o(igaţi să poarte un ine ga(en "n
dreptu inimii2 pentru a se vedea că sunt evrei3 Aceasta se "ntâmpa "n timpu ui Qenric II
4antagenet3
>n *ine2 "n utima viaţă anterioară2 era soţie romană "n anu @L2 soţia unui perceptor numit
-itus3 Ea a dat mute reaţii despre 1retania romană ,i a descris revota "n urma căreia Angia a
ie,it de su( stăpânirea romană2 dar aceasta pentru puţin timp2 pentru că2 uterior2 Angia a
revenit su( stăpânire romană3 A *ost asasinată "mpreună cu soţu ei "n timpu "mpăratuui
#iocetian3
>n /KJD2 Roc'as 'ipnoti$ea$ă o tânără de optspre$ece ani care se numea Iose*ma3 Aceasta
este regresată "n timp mai "ntâi a vârsta de ,apte ani3 Apoi "n ată viaţă era ţăran ,i se numea
<ean 1ourdon ,i!a povestit "ntreaga viaţă din anu //@2 când s!a născut2 până a moartea sa2 "n
/K@3
>n ate situaţii2 amintirea unei ate vieţi se poate reai$a "n stare naturaă *ără 'ipno$ă3 Iată
un e)empu6 un copi 7apone$2 Pasugoro2 ,i!a adus aminte că a mai *ost născut "ntr!o ată
ocaitate2 numită Odocuno2 "n <aponia2 ,i că mama ui "n e)perienţa precedentă se numise
Osci$u +an3
provocat Pasugoro
moartea3 #usţinea minte
"n satu că spunea
unde se "m(onăvise
că a maideavut
varioă cândacesta
o viaţă2 avea doi ani2 (oaă imediat
a recunoscut care i!a
casa ,i părinţii care erau acoo3
4rin re"ncarnare se e)pică capacitatea unor copii care2 ne*iind "ncă a ,coaă2 pot re$ova
pro(eme *oarte gree de matematică2 sau pot e)ecuta partituri mu$icae de Mo$art2 1eet'oven2
C'opin ,i aţii3

/@/
Mo$art a scris o sim*onie a vârsta de cinci ani3
Maer(eer dădea concerte a vârsta de ,ase ani2 iar Reisin a vârsta de patru ani3
8eonardo da Vinci a "nvăţat singur pictura2 iar Victor Qugo a *ost aureat a vârsta de
treispre$ece ani3 Ast*e de e)empe sunt nenumărate3
#i*erenţierea dintre oameni este e)picată prin actu re"ncarnării3 >n di*erite ţări din ume2
e)istă egi care garantea$ă egaitatea 7uridică ,i poitică "ntre oameni2 iar "n ate ţări aceste egi
nu e)istă3 +e pune "ntre(area6 dacă toţi oamenii se nasc egai din punct de vedere a vieţii
interioare2 a capacităţii de adaptare2 a moduui de a a(orda ,i re$ova di*erite pro(eme2 de ce
aceste capacităţi di*eră de a individ a individ% &nii copii2 din primii ani de viaţă2 au o
predispo$iţie pentru mu$ică2 aţii pentru ,tiinţă2 iar aţii nu mani*estă nici o atracţie pentru nimic3
#i*erenţee dintre modu de viaţă a oamenior sunt enorme2 "n a*ară de acestea2 sunt copii care
se nasc morţi2 sau care mor imediat după na,tere a câteva $ie2 uni sau ani3 #e ce ace,tia au o
e)istenţă atât de scurtă2 "n timp ce aţii trăiesc ,apte$eci!opt$eci de ani%
+piritu acestor copii2 după moartea or2 unde se duce2 "n Iad sau "n Rai2 a,a cum susţine
reigia% 8a aceste "ntre(ări răspunsu este unu singur2 numai actu re"ncarnării poate o*eri
e)picaţia3 Oamenii se nasc inegai2 căci *iecare copi2 a na,tere2 ia cu e un spirit mai mut sau
mai puţin evouat2 nu de a părinţii săi2 căci spiritu copiuui nu se mo,tene,te de a părinţi2 e
repre$intă re"ncarnarea unui spirit i(er a*at "n umea astraă2 un spirit a unui om care a murit ,i
care tre(uie să se re"ncarne$e pentru o nouă evouţie spirituaă3 #in acest punct de vedere2 un
spirit a unui părinte poate să *ie re"ncarnarea spirituui propriuui său *iu din ate vieţi
anterioare3 Aceasta
săi2 căci2 pentru "nseamnă
ca acesta să secăre"ncarne$e
a na,tere copiu
tre(uienusămo,tene,te "n nici un ca$
*ie i(er ! de$"ntrupat3 spiritu
.aptu părinţior
că unii copii
mor a puţin timp după na,tere sau că se nasc 'andicapaţi ,i trăiesc "n su*erinţă ,i mi$erie se
datorea$ă armei or2 destinuui2 care i se programea$ă "nainte de na,tere "n umea astraă3 Ei
tre(uie să treacă prin su*erinţă pentru a se putea puri*ica din punct de vedere spiritua3 >n a*ara
re"ncarnării2 este imposi(i să e)picăm această diversitate *rapantă "n repartiţia (ucuriei ,i
su*erinţei2 "n su*erinţă ",i au e)picaţia cuvintee ui Qristos6 ;.ericiţi cei săraci cu du'u2 căci a
or va *i "mpărăţia cerurior=3
Este o mare gre,eaă a se crede că o viaţă a(sout nouă "ncepe o dată cu na,terea3 4ro(ema
re"ncarnării este susţinută astă$i de mai mute reigii din Asia6 (udismu2 (ra'manismu2
7ainismu3 #ar re"ncarnarea este cunoscută ,i "n Antic'itate3 uius Ce$ar descria credinţa gaior
"n re"ncarnare2 care credeau că moartea nu este decât o trecere a su*etuui "ntr!o ată e)istenţă3
#escoperirea manuscriseor de a Marea Moartă a dovedit că gruparea reigioasă a
esenienior credeau "n numeroase re"ncarnări pe care oamenii e trăiesc "n viaţa pământească3 Şi
primii cre,tini credeau "n re"ncarnare3 Ast*e2 Origene2 care a trăit "ntre anii /F!@FD d3Qr3
considerat ca părinte a (isericii cre,tine2 scria că su*etu este imateria ,i invi$i(i ,i că e trece
după moarte "ntr!un at corp3 A(ia "n anu FF2 Conciiu de a Constantinopo2 su( presiunea
"mpăratuui <ustinian2 condamnă această credinţă ,i o inter$ice3 Această tăcere impusă de
dogmee (isericii cre,tine privea$ă miioane de oameni de cuno,tinţee din acest domeniu3
+criitori precum6 4aracesus2 Giordano 1runo2 Edmond Rostand2 Goet'e2 +c'ier2
8amartine2 Victor Qugo2 1a$ac2 .au(ert ,i muţi aţii au cre$ut "n necesitatea mai mutor vieţi
terestre2 pentru a a7unge a maturitatea spirituaă3
LEGILE REÎNCARNĂRII
Re"ncarnarea este supusă ceor trei egi cosmice6
!egea cau$ei
!egea atracţiei2 a*inităţii
,i e*ectuui
!egea su*erinţei3
+piritu tinde să se re"ncarne$e "n *amiia2 societatea2 regiunea ,i timpu care!i o*eră
condiţiie evouţiei sae spirituae3 #upă moarte2 spiritu este atras spre ocu corespun$ător
adevăratei sae personaităţi2 care nu mai poate *i disimuată ca pe pământ2 prin vicenie

/@@
inteectuaă3
+u( egea cau$ei ,i e*ectuui se va des*ă,ura o nouă re"ncarnare2 "n condiţii mai (une sau
mai ree2 "n raport cu *aptee de pe pământ3 .eu "n care s!a des*ă,urat viaţa terestră ",i are e*ect
"n următoarea re"ncarnare3
8egea su*erinţei este egea supremă2 care conduce a evouţia spirituui3 Numai prin
su*erinţă se poate puri*ica spiritu3 Re"ncarnarea nu este metempsi'o$ă3 -eoria metempsi'o$ei
susţine posi(iitatea trans!migraţiei spirituui de a om a animae2 pante sau insecte ,i invers3
Metempsi'o$ă contra$ice egie divine ae re"ncarnării3 8egie naturae con*irmate de ,tiinţă
inter$ic cu desăvâr,ire amestecarea speciior3 Este2 deci2 e)cus ca un spirit uman să se
re"ncarne$e "ntr!un corp anima sau invers3 O singura dată de!a ungu istoriei umanităţii terestre
a avut oc evouţia unui spirit de anima *oarte de$votat "ntr!un spirit de om primitiv3 Acesta a
*ost un *enomen evoutiv ce s!a petrecut o singură dată3
Viaţa pe pământ este o etapă "n maree cicu a evouţiei noastre3 Ea nu este un "nceput2 ci o
continuare3
+piritu nu se *ormea$ă "n momentu procreaţiei ,i nici a na,tere2 căci e e)ista dinainte de
aceste două evenimente3 Na,terea este numai momentu când spiritu vine din umea astraă ,i se
"ncorporea$ă "n corpu nou!născutuui3 #acă e)istă o ereditate *i$ică2 nu e)istă o ereditate
spirituaă3 .iecare om pe pământ ",i are propria sa viaţă2 căci *iecare om ",i are propriu său
spirit3
4rivind ucrurie prin prisma re"ncarnării2 teoriie rasiae nu au nici un suport din punct de
vedere spiritua2
Iată2 deci2 căci spiritu
de ce tre(uie unui negru
com(ătute teoriiepoate *i re"ncarnarea
rasiae2 care su(7ugăceui mai evouat
popoaree spirit european3
,i e e)termină3
8egat de pro(ema rasiaă2 este ,i pro(ema eugeniei2 "n (a$a căreia regimurie *asciste au
purces a a,a!$isa puri*icare a raseor2 prin sterii$area sau *oosirea ator mi7oace care inter$ic
procrearea3
8egea divină a armei *ace ca pe pământ să se nască miioane de 'andicapaţi3
Regimu *ascist a ui Qiter "i trimitea pe ace,tia automat "n cameree de ga$are3 #ar egea
su*erinţei *i$ice2 egea armei2 este o ege divină ,i ea e)pică na,terea acestor 'andicapaţi2 a
căror spirit tre(uie să su*ere pentru a se putea puri*ica3 Inter$icând procrearea sau *oosind
eutanasia2 nu *acem atceva decât să contravenim egior divine2 "mpiedicând evouţia spirituui3

SPIRITUL ÎN GÂNDIREA
CONCEPŢII DIFERITELOR
RELIGIOASE
IUDAISMUL
Reigia evreior este una dintre puţine reigii naţionae ae umii antice care s!a păstrat până
astă$i3 Iudaismu este numit ,i reigie mo$aică2 adică reigia ui Moise3 O parte *oarte importantă
a iudaismuui a intrat "n componenta cre,tinismuui ,i isamismuui3 Ast*e2 Biblia, care
repre$intă istoria poporuui evreu2 este un o(iect de credinţă ,i veneraţie pentru ceru catoic ,i
ortodo)3 Ea este considerată a *i *ost scrisă după inspiraţia +*ântuui #u'3 Biblia "nseamnă "n
grece,te ;cărţie=3 >n componenţa ei intră Cărţie 8egii 9"n e(raică Tora sau a,a!numitu
'entate!h a ui Moise:3
Aceste mici cărţi sunt6
! ;a$erea vor(e,te despre crearea de către #umne$eu a umii ,i a omuui2 despre viaţa
primior oameni "n Rai2 despre căderea "n păcat ,i i$gonirea or din Rai2 despre potopu ui Noe2
despre patriar'ii Avraam2 Isaac2 Iacov2 Iosi* ,i *raţii săi ,i despre a,e$area evreior "n Egipt3
! Ie>irea cuprinde viaţa ui Moise ,i ei(erarea evreior din Egipt2 cu vestitee $ece porunci
ae ui #umne$eu3

/@
! Le(iti$!l cuprinde egisaţii reigioase3
! @!merele este istoria evreior după ie,irea or din Egipt până a cucerirea 4aestinei
9Ţara Canaanuui:3
! De!teronom!l cuprinde2 de asemenea2 un corp de egisaţii reigioase3
A doiea grup de cărţi (i(ice " acătuiesc cărţie istorice6 Cartea <udecătorior2 Cartea ui
Rut2 cee patru Cărţi ae Regior2 două cărţi de cronici2 Cărţie ui E$dra2 Neemia2 Cartea Esterei2
Cartea ui Iov2 precum ,i 4samii 9cuegere de imnuri reigioase atri(uite ui #avid:2 4idee ui
+oomon2 Ece$iastu ,i Cântarea Cântărior3
A treiea grup " acătuiesc cărţie pro*eţior6 Isaia2 Eremia2 E$ec'ie2 #anie ,i cărţie ceor
doispre$ece a,a!$i,i mici pro*eţi6 Oseia2 8oi2 Amos2 Avdia2 Iona2 Mi'eia2 Naum2 Avacum2
+o*onie2 Ag'eri2 Ha'aria ,i Maea'3
-oate aceste cărţi sunt denumite de cre,tini %e$hi!l Testament* Originea acestor cărţi nu
este (ine sta(iită până "n momentu actua2 dar primee patru cărţi sunt atri(uite ui Moise2 care
e!a scris prin reveaţii de a #umne$eu3 8egătura "n credinţă a poporuui evreu ,i #umne$eu s!a
*ăcut prin actu circumci$iei3 Avraam a primit poruncă de a #umne$eu care i!a spus6 ;Iar
egământu dintre mine ,i tine ,i urma,ii tăi după tine2 din neam "n neam2 pe care tre(uie să!
pă$iţi2 este acesta6 toţi cei de parte (ăr(ătească ai vo,tri să se taie "mpre7ur3 +ă vă tăiaţi "mpre7ur
,i acesta va *i semnu egământuui dintre mine ,i voi3 >n neamu vostru tot pruncu de parte
(ăr(ătească născut a voi "n casă2 sau cumpărat cu (ani de a at neam2 care nu!i din seminţia
voastră2 să se taie "mpre7ur "n $iua a opta=3
EvreiiIa've3
" numesc cred cu toţii "ntr!un singur #umne$eu2 ce care a creat umea ,i tot universu pe care
Cucerirea 4aestinei de către evrei a "nceput "n secoee V!VI "3Qr3 ,i s!a preungit
câteva secoe3 Această cucerire este repre$en tată "n Biblie tot ca o poruncă a ui #umne$eu6
;+coaă dar 9"i spune #umne$eu ui Iosua: ,i treci Iordanu2 tu ,i tot poporu acesta "n ţara pe
care o voi da *iior ui Israe2 tot ocu pe care! vor căca tăpie picioareor voastre vi! voi da
vouă2 cum am spus ui Moise3 Iată "ţi poruncesc6 *ii tare ,i cura7os2 să nu te temi2 nici să te
spăimânte$i2 căci #omnu #umne$eu tău este cu tine pretutindeni unde vei merge 9Iosua /@!D2
K:=3 Ieri'onu a *ost primu ora, canaanean cucerit prin uptă3
&neori Ia've ia parte direct a uptă2 a7utându!,i poporu2 de e)empu "n (ătăia israeiţior
"mpotriva amoviţior3 #omnu a aruncat asupra or grindină mare din cer2 iar cei ce au murit de
grindină au *ost mai muţi decât cei uci,i de *iii ui Israe cu sa(ia3
Este descrisă apoi cucerirea Ierusaimuui de către regee 1a(io nuui "n anu FL d3 Qr32
captivitatea evreior "n 1a(ion ,i "ntoarcerea "n 4aestina "n timpu regeui persan Cirus3 -oate
aceste evenimente au *ost prevă$ute cu e)actitate de mai muţi pro*eţi2 care nu repre$intă atceva
decât ni,te mediumi de premoniţie3
Iudaismu a *ost ,i rămâne o reigie egată "n "ntregime de viaţa pământească ,i nu de viaţa
de după moarte3 E a de$votat ideea că poporu evreu repre$intă poporu aes3 #acă evreii
su*eră2 vinovaţi de acest ucru sunt ei "n,i,i3 Ei păcătuiesc2 ei "ncacă poruncie #omnuui2 iar
#umne$eu "i pedepse,te3 Cu toate acestea2 ei rămân poporu aes2 căci va veni timpu când Ia've
" va ierta ,i! va "năţa mai sus decât toate popoaree3
+e crede că evreii ar *i trăit pe o ată panetă3 >n cicu or pe această panetă2 au *ost supu,i
unei 7udecăţi de către #umne$eu ,i acesta2 găsindu!i vinovaţi2 i!a trimis pentru o nouă
re"ncarnare ,i un nou cicu evoutiv2 spiritua2 pentru puri*icarea su*etuui3 Ei au trăit de!a
ungu veacurior prin di*erite ţări ,i2 "n vremurie e)istenţei marii civii$aţii egiptene2 s!au
re"ncarnat din
superioare "n această
atmos*eraţară2spirituaă
unii dintre ei *iind s!au
a pământuui c'iar"ncarnat
"ncarnaţi"n ca preoţi
sânu egipteni3
poporuui +piritee
egiptean2 iar
unu dintre ei a *ost c'iar spiritu guvernator a panetei respective2 cunoscut su( numee de
Moise2 care s!a născut "n Egipt3
Când spiritee superioare re"ncarnate "n preoţi egipteni au părăsit paneta2 "n Egipt s!au
"ncarnat ate spirite in*erioare ,i o dată cu aceasta "ncep persecuţia ,i ro(ia evreior din Egipt3

/@D
#in ace moment2 evreii au *ost nevoiţi să se separe de noie spirite care se re"ncarnau "n poporu
egiptean3 #atorită acestei persecuţii ,i acestei ro(ii a poporuui aes2 spiritu ui #umne$eu i se
arată ui Moise pe muntee +inai2 care "i spune să!,i ia poporu ,i să treacă "n ţara Canaanuui
Este de reţinut un aspect care nu se e)pică2 "n a*ara unei intervenţii a unei *orţe divine6
con*orm etimoogiei2 termenu mana provine de a cuvintee e(raice man7h!, care "nseamnă ;ce!
i asta%= Biblia arată că2 timp de patru$eci de ani cât a durat e)odu2 "n *iecare dimineaţă2 această
mană cădea din cer ,i evreii o mâncau $inic2 căci2 ăsând!o pentru a doua $i2 se atera3 +utee de
mii de evrei2 pecaţi "n e)od2 au consumat "n decurs de patru$eci de ani peste un miion de tone
de mană3 Mana cădea $inic din cer2 "n a*ară de sa(at3 >n sc'im(2 vinerea2 cădea o porţie du(ă2
care putea *i conservată2 căci nu se atera3 +e pune "ntre(area cum ,i cine cuno,tea $iee%
+a(atu *iind $i de odi'nă pentru evrei2 porţia de mană e cădea din cer de vineri "n raţie du(ă ,i
nu se atera3 +!a presupus că aceste 'idrocar(uri care constituiau mana ar *i că$ut din coada unei
comete3 #ar cometa cuno,tea $iee săptămânii% #e ce mana cădea numai "n ocurie unde erau
tri(urie de evrei% 4re*erinţa cometei nu are nici o e)picaţie2 iar până acum nu s!a detectat nici
un *e de mană "n comete3 +ingura e)picaţie este aceea că mana cădea din cer2 "n urma unui
proces de materiai$are pe care " *ăceau spiritee superioare poporuui evreu3 A,a se e)pică ,i
număru mare de pro*eţi pe care "i *ace cunoscuţi Biblia, ,i a,a ar putea să se e)pice data de
"nceput a evenimenteor cu care "ncepe Biblia, adică acum ,ase mii de ani ! primii evrei ar *i
re"ncarnaţi a această dată3
4oate primii oameni care s!au re"ncarnat au *ost Adam ,i Eva2 ca prime spirite ae
poporuui evreu2 venit
datee ar'eoogice din ato cicu
ne arată evoutiv
vec'ime mut panetar
mai marea are"ncarnare
omuui pe pentru
pământ2puri*icare3 Noi ,tim
date ce intră "n că
contradicţie cu descrierea Bibliei, dar2 *iind vor(a numai de istoria poporuui evreu ,i
presupunând apariţia ui pe pământ printr!o re"ncarnare a data respectivă2 adică acum ,ase mii
de ani2 aceasta nu ar mai contra$ice documentee ar'eoogice3 Aceasta ar e)pica ,i capacitatea
inteectuaă a poporuui evreu3 >n sc'im(2 nu e)pică de ce evreii nu au recunoscut pe ce mai
evouat spirit re"ncarnat "n sânu poporuui or2 pe Iisus Qristos ca *iu a ui #umne$eu2 căci2 se
,tie2 condamnarea a moartea ,i răstignirea ui au *ost cerute cu insistenţă de evrei2 atunci când
4iat din 4ont2 ca guvernator a Romei pentru 4aestina2 a cerut ca ace,tia să aeagă pentru
graţiere "ntre Iisus ,i tâ'aru 1ara(a3 Evreii au cerut să *ie graţiat 1ara(a2 iar Iisus să *ie
răstignit3
+e cunoa,te2 de asemenea2 *aptu că evreii " a,teaptă "ncă pe trimisu ui #umne$eu2 căci
pentru ei "ncă nu a venit3
+e ,tie din Biblie că2 după "nă(u,irea "n sânge a revoteor "mpotriva dominaţiei romane
9anii LJ!L2 /@2 /F d3Qr3:2 după ce Ierusaimu a *ost distrus "n "ntregime2 a avut oc emigrarea
evreior "n masă ! perioada diasporei3 >n diasporă a "nceput organi$area sinagogior2 case de
rugăciuni ,i totodată centre ae vieţii sociae3 +inagogie au apărut nu numai "n diasporă2 dar ,i "n
4aestina2 incusiv "n Ierusaim3 Concu$ionând2 constatăm că adepţii iudaismuui cred "ntr!o
singură divinitate supremă2 #umne$eu2 pe care ei " numesc Ia've2 cred "n e)istenţa spirituui
după moarte ,i2 de asemenea2 cred "n puterea de a comunica cu spiritee morţior3 >n Biblie se
spune că +au2 regee Israeuui2 s!a dus a En #or să consute spiritu unui mort prin intermediu
unui medium2 care era o *emeie3 A reu,it să evoce spiritu ui +amue care i!a comunicat că o să
piardă upta cu *iistinii2 evenimente ce au avut oc "ntr!adevăr3 #eose(irea *aţă de ate credinţe
reigioase ,i *aţă de ,tiinţa spirituaă2 constă "n aceea că adepţii iudaismuui nu cred "n
re"ncarnare2 spiritu a,teptând 7udecata de apoi după *aptee sae2 "n urma căreia va *i trimis după
*aptee sae "n Iad sau "n Rai3
BUDISMUL
1udismu este a doua reigie mondiaă monoteistă2 care 7oacă un ro important "n istoria
popoareor Asiei3 Originea ei nu s!a putut "ncă sta(ii e)act3 1udi,tii din sud o situea$ă
apro)imativ spre s*âr,itu secouui a V!ea "3Qr3 1udd'a s!a născut pro(a(i "n Nepa !

/@F
apro)imativ "n anu DKJ "3Qr3 1a$a concepţiei (udismuui o constituie cee patru adevăruri
supreme6 teoria su*erinţei2 a cau$eor su*erinţei2 a urmării su*erinţeor ,i căie de curmare a
su*erinţeor3 >ntreaga viaţă este o su*erinţă2 iar cau$a su*erinţei este ata,amentu *aţă de viaţă2
dorinţa *ier(inte de a e)ista3 Această dorinţă *ier(inte duce din re"ncarnare "n re"ncarnare3 Caea
*ormată din cee opt drumuri duce a nimicirea dorinţeor6 credinţa dreaptă2 'otărârea dreaptă2
cuvântu drept2 *apta dreaptă2 modu de viaţă drept2 dorinţee drepte2 gândurie drepte2
contemparea dreaptă3 &rmând această cae a ceor opt drumuri2 poţi să a7ungi a per*ecţiune2
adică @ir(ana, treapta cea mai evouată a spirituui2 prin re"ncarnări succesive "ansara&*
Moartea nu! ei(erea$ă pe om de su*erinţee e)istente deoarece2 după ea2 urmea$ă o nouă
na,tere3 Nu se re"ncarnea$ă decât acea care a a7uns a starea de Arhat, de s*ânt2 care a a7uns a
cunoa,terea adevăruui3 1udismu crede că re"ncarnarea se poate *ace "n orice c'ip2 nu numai "n
om2 ci ,i "n anima2 "n pantă2 dar *orma superioară a re"ncarnării o repre$intă na,terea ca om2
deoarece numai "n această stare este posi(iă trecerea a starea ideaă de @ir(ana 9s*ânt:3
1udismu a cuprins "ntreaga Asie de +ud!Est2 uând mare răspândire "n -i(et3 >n India s!a
de$votat oga2 prin care se a7unge a desprinderea corpuui astra de trup cu per*ormante
e)traordinare asupra su(con,tientuui3
0og'inii e)perimentaţi ",i comandă trupuui modi*icări de temperatură2 de presiune
arteriaă2 de pus2 stări cataeptice sau c'iar moarte aparentă3 Este cunoscută2 de asemenea2
puterea e)traordinară a *ac'irior de a produce 'ipno$a prin teepatie "n masă3 Este reatată o
e)perienţă de teec'ine$ie când2 atât timp cât *ac'iru se concentrea$ă2 o pasăre moartă este
"nsu*eţită
minute prin,iputerea
poate $(ura2 sau puterea
de transmisie de vitae2
a *orţei germinare ,i cre,tere
prin privire a unui
,i prin gând3(o( de grâu "n câteva
1udismu crede "ntr!o singură divinitate supremă2 "n #umne$eu2 ca unic creator a omuui
,i a universuui3
CREŞTINISMUL
Cre,tinismu este a treia reigie mondiaă monoteistă3 E nu este "nsă unitar2 ci cunoa,te un
"ntreg ,ir de curente ,i secte3
Cre,tinismu a *ost "ntemeiat de #umne$eu!om2 Iisus Qristos2 care a trăit pe pământ "n
4aestina2 "n timpu domniei "mpăraţior romani Augustus ,i -i(erius3 Acoo ,i!a propovăduit
"nvăţătura care a *ost transmisă omenirii de către discipoii săi2 apostoii3 I$voaree utii$ate
pentru studiu cre,tinismuui sunt cărţie canonice ae @o!l!i Testament care cuprind6
/3 Cee patru (anghelii 9cuvânt grecesc2 care "nseamnă ;(una vestire=: atri(uite ui Matei2
Marcu2 8uca ,i Ioan3 Ee povestesc viaţa ui Iisus Qristos2 predicie pe care e!a ţinut2 minunie
pe care e!a *ăcut2 răstignirea ,i "nvierea ui
@3 ;a-tele a-ostolilor, adică povestiri despre primii propovăduitori ai cre,tinismuui
3 -istolele a-ostolilor către di*erite comunităţi cre,tine
D3 A-o$ali-sa sau reveaţia +*ântuui Ioan -eoogu3
1iserica cre,tină consideră cee patru (anghelii ,i A-o$ali-sa, de reveaţie divină2
inspirate de #u'u +*ânt3 #in acest motiv *iecare cuvânt este considerat adevăr a(sout3
4ro(ema e)istenţei istorice a ui Iisus nu poate *i pusă a "ndoiaă 9numai mar)i,t ii au
căutat s!o pună a "ndoiaă:3 .igura ui Iisus Qristos este compe)ă3 Iisus este numee propriu a
propovăduitoruui2 iar Qristos este un nume comun care2 "n greacă2 "nseamnă ;unsu=3 Na,terea
ui a *ost prevă$ută de *oarte muţi proroci ca trimis a ui #umne$eu3 >nsu,i Iisus când se re*eră
a #umne$eu "i spune -ată Ceresc3 Cunoa,tem *oarte (ine caităţie sae de medium2 ce mai
mare Cât
din câţi s!aue)istenţa
despre născut pespirituui
pământ3după moarte2 reigia cre,tină crede "n ea2 susţinând că după
moarte spiritu se "naţă a ceruri2 a,teptând 7udecata de apoi3
-oate *aptee pe care e!a "n*ăptuit Iisus Qristos sunt descrise "n ,tiinţa spirituaă2 ca *iind
e*ecte ae unui medium *oarte de$votat3 >n ceea ce prive,te "nvierea ui din mormânt2 un singur
aspect poate *i di*erenţiat6 nu trupu de carne a ui Iisus a revenit a viaţă2 acesta a *ost

/@L
demateriai$at2 iar apariţia ui a *ost o *antomă materiai$ată2 ca putere a spirituui de a
;produce= materie3
#e!a ungu istoriei2 "n sânu credinţei cre,tine2 au apărut *oarte mute ere$ii ,i secte
reigioase3 Ast*e2 "n Egipt2 "n Ae)andria2 a apărut arianismu3 4otrivit a*irmaţiei ui Arie2 Iisus
Qristos nu a *ost născut din #umne$eu2 ci a *ost creat de E3 4rin urmare2 E nu este de aceea,i
esenţă cu #umne$eu!-ată2 ci de esenţă asemănătoare cu a ui3 Aceste controverse au dus a
adevărate upte de stradă "ntre parti$anii ceor două ta(ere3 A tre(uit să ai(ă oc primu Conciiu
ecumenic a 1isericii Cre,tine "n anu @F2 a Niceea2 pentru ca ere$iie ui Arie să *ie
condamnate3
O ată ere$ie a *ost a ui Nestorius 9episcop de Constantinopo:2 care propovăduia că Iisus a
*ost om2 că numai *orma s!a identi*icat cu ce de!a doiea eement a treimii ! #umne$eu!.iu2
,i de aceea .ecioara Maria tre(uie numită nu născătoare de #umne$eu2 ci născătoare a omuui3
Această ere$ie a *ost condamnată a a treiea Conciiu ecumenic2 ţinut a E*es "n anu D/3
-reimea cre,tină este *ormată din #umne$eu!-ată2 #umne$eu!.iu ,i +*ântu #u'2 care
este principiu a(stract a gnosticior3 >n ,tiinţa spirituaă2 această trinitate este pre$entată de
sinea spirituaă 9Eu:2 corpu astra ,i corpu eteric3
>n ceea ce prive,te e)istenţa spirituui după moarte2 reigia cre,tină propovăduie,te această
e)istenţă a spirituui2 dar nu dă nici un *e de indicii asupra *euui cum evouea$ă e2
muţumindu!se să spună că e va a,tepta acoo 7udecata de apoi2 după care va merge "n Rai sau
"n Iad3
#e menţionat
anu /3 că prigoana
&n ro decisiv a avut"mpotriva
"mpăratucre,tinior
Constantina "ncetat o dată
ce Mare2 cu "nainte
care2 Edictu de
dinupta
Miano
cu "n
Ma)enţiu2 de a podu Mivus2 a visat o cruce pe cer2 su( care scria6 ;4rin ea vei "nvinge=3 E a
pus acest semn a crucii pe steagurie uptătorior ui2 repurtând victoria respectivă2 după care
cre,tinismu a *ost decarat reigie de stat3 +cindarea Imperiuui Roman2 din secoee III!IV
d3Qr32 "n Imperiuui Roman de Apus ,i Imperiuui Roman de Răsărit2 a dus ,i a scindarea
(isericii6 una de Apus ,i ata de Răsărit3 >n apus2 din cau$a decinuui ,i apoi a dispariţiei puterii
imperiae2 apro)imativ "n anu DL d3Qr3 a crescut *oarte mut autoritatea episcopuui de Roma2
care a căpătat denumirea de papă3 Ruptura de*initivă dintre cee două (iserici s!a produs "n anu
/JFD3
+pre deose(ire de dogma 1isericii de răsărit2 care nu admite provenienţa +*ântuui #u' de
a #umne$eu!.iu2 dogma 1isericii de apus admite această provenienţă această divergenţă este
ireconciia(iă3 #octrina catoică despre 4urgatoriu2 adoptată a Conciiu din .orenţa din anu
/DK2 susţine că su*etee păcăto,ior se puri*ică ar$ând "n *ăcări pentru a a7unge uterior "n Rai3
#urata rămânerii su*etuui "n 4urgatoriu depinde de rugie (isericii2 ea putând *i scurtată3
#octrina catoică mai susţine ,i in*aii(iitatea papei "n pro(emee credinţei2 ucru statornicit "n
anu /J3
>ntre cee două (iserici au apărut ,i deose(iri "n particuarităţie rituae6 (ote$u prin
stropirea cu apă2 "n oc de scu*undarea "n apă ca a ortodoc,i2 ungerea cu s*ântu mir numai a
ceor ma7ori2 nu ,i a copiior2 "mpărtă,ania numai cu pâine 9cu pâine ,i vin numai a mem(rior
ceruui:2 pâinea nedospită 9asma: pentru "mpărtă,anie2 semnu crucii *ăcut cu cee cinci degete
,i *oosirea im(ii atine "n su7(ee reigioase ,3a3 4articuarităţie canonice ae catoicismuui
sunt următoaree6 cei(atu "ntreguui cer 9a ortodoc,i numai pentru căugări:2 interdicţia de a
ie,i din tagma preoţească2 instituţia cardinaior2 primatu papior2 recunoa,terea a două$eci ,i
unu de conciii ecumenice "n oc de ,apte ca a ortodoc,i2 caracteru indisou(i a căsătoriei3
#ar răspund
su*eteor acestemoarte%
noastre după dogme Este
a pro(ema *undamentaă
atât de important că nea"nc'inăm
vieţii2 a morţii
cu trei,isau
a evouţiei
cu cinci
degete% Este atât de important că suntem catoici2 ortodoc,i2 protestanţi2 adventi,ti2 evang'ei,ti2
(apti,ti2 penticostai sau atâtea ,i atâtea ate secte reigioase2 atât timp cât toate susţin e)istenţa
unui #umne$eu!-ată ,i a .iuui său Iisus2 precum ,i pre$enţa spirituui nostru după moarte%
Merită să se ucidă oameni pentru că *ac parte dintr!o reigie sau ata2 atât timp cât toţi ,tim că

/@
suntem creaţi de un singur #umne$eu% Este mai (ine să credem că su*etu nostru nu mai are
nici o ,ansă de "ndreptare%
Reigia cre,tină are a (a$ă "nvierea ui Iisus Qristos3 A,a cum am mai scris2 nu corpu
carna a ui Iisus a *ost dus a cer2 de,i muţi cred că e s!a "năţat a cer "n corpu său de carne2
deoarece acesta nu a *ost găsit "n mormânt după "nvierea sa 9Marcu /L6 F!:3 #e asemenea2 după
moartea sa2 Iisus s!a arătat discipoior săi "ntr!un corp de carne2 pentru a e dovedi că este "ntr!
adevăr "n viaţă3 Arătându!se o dată2 când de *aţă era ,i apostou -oma2 ce care nu credea "ncă
"n "nviere2 i!a spus acestuia să!,i pună mâna pe cicatricea dintre coastee sae2 pentru a se
convinge de "nvierea sa 9oan @J6 @D!@:2 dar acestea nu sunt dove$i că Iisus a "nviat "n corpu
său de carne "n care a *ost dat morţii3
;Iisus a *ost dat a moarte "n carne2 dar a *ost *ăcut viu "n spirit= 94etru 6 /:3 Oamenii
*ormaţi din carne ,i oase nu pot trăi "n cer3 Vor(ind despre "nvierea pentru viaţa cerească2 Biblia
spune6 ;Este semănat corp *i$ic2 este scuat corp spiritua333 carnea ,i sângee nu pot mo,teni
regatu ui #umne$eu= "Corinteni /F6 DD!FJ:3 Numai spiritee dotate cu corp spiritua pot trăi "n
cer3 #ar ce s!a "ntâmpat cu corpu carna a ui Iisus% Apostoii au găsit "ntr!adevăr mormântu
go3 #e ce% #eoarece #umne$eu a *ăcut să dispară corpu ui Iisus con*orm ceor scrise "n Biblie
"'salmi /L6 /J ;a-te @6 /:3 #umne$eu a procedat a *e ,i cu corpu ui Moise "De!teronom!l
D6 F!L:3 4e de ată parte2 dacă corpu ui Iisus ar *i *ost ăsat "n mormânt2 discipoii săi nu ar *i
"nţees că e a "nviat din morţi2 deoarece pe vremea aceea ei nu deţineau "ncă o "nţeegere depină
a ucrurior spirituae3 Iisus s!a materiai$at prin puterea spirituaă2 "ntocmai ca "ngerii din trecut3
E a apărut
o*erit ca un om
ospitaitate rea care
"Geneza putea
/66 să mănânce
(rei ,i săs!a(ea
/6@:3 Iisus asemenea ,i"ngerior
materiai$at cărora
su( *orma unuiAvraam e!a
grădinar2
arătându!se ast*e Mariei Magdaena3 Nu "n*ăţi,area sa e)terioară a *ost aceea care i!a *ăcut să!,i
dea seama că este Iisus2 ci un cuvânt sau un gest din partea sa 9Ioan @J6/D!L @/6L2 2 8uca
@D6J2 /:3 Iată cum descrie Biblia modu "n care a pecat Iisus a cer6 ;>n timp ce ei priveau2 e a
*ost "năţat ,i un nor !a ascuns vederii or= ";a-te  6K: ;Ast*e2 "n timp ce Iisus se "năţa a cer2
un nor !a ascuns privirii apostoior2 *acându! invi$i(i3 Atunci "n corpu său spiritua2 e s!a
ridicat a cer= 94etru 6/:3
>n ceea ce prive,te "ntre(area câţi oameni su( *ormă spirituaă vor merge aături de Iisus să
guverne$e pământu2 "n (anghelia după Matei se spune că nu toate spiritee se vor "năţa dintr!
o dată a rangu spiritua a ui Iisus2 ci vor tre(ui mai mute readuceri a viata pe pământ 9Matei
/L6@D2 oan F6@2 @K:3 C'iar ,i Moise2 pro*etu Iie ,i Ioan 1ote$ătoru vor mai tre(ui readu,i a
viaţă pe pământ când vor *i ridicaţi "n guvernarea ui Iisus3 Aceasta o spune "nsu,i Iisus3 Ast*e
că cei ce se vor ridica "n guvernarea ui Iisus vor *i puţini "n raport cu cei ce vor tre(ui să revină
pe pământ3 Biblia preci$ea$ă că numai o sută patru$eci ,i patru de mii de spirite evouate vor *i
"n guvernarea condusă de Iisus "(rei /@6@@2 A-o$ali-sa 6D:3
Care este importanţa 1isericii cre,tine 9"n specia cea ortodo)ă: din punct de vedere a
comunicării spirituui nostru cu spiritee s*inţior%
>n (iserică2 prin puterea de concentrare ,i de gândire a preotuui2 prin rugie ce se adresea$ă
su( *orma di*eriteor cântări ae acestuia2 "n specia a +*ânta 8iturg'ie2 se urmăre,te co(orârea
puterii spirituae a divinităţii ,i materiai$area ei prin co(orârea #u'uui +*ânt2 care va s*inţi
pâinea ,i vinu cu care credincio,ii vor *i "mpărtă,iţi2 *iind ast*e (inecuvântaţi de #umne$eu2
sta(iindu!se indirect egătura credincio,ior cu spiritu divin3
-oată su7(a de iturg'ie nu este atceva decât un act de magie (ene*ică2 prin care se
"ncearcă comunicarea cu divinitatea2 cerându!i!se acesteia a7utoru2 "n "ndepinirea diverseor
dorinţe3
se #i*erenţa
*ace pre$ent cu dintre
trupu iturg'ia
,i sângeeortodo)ă
său2 prin,ic'emarea
cea catoică este că2+*ânt2
#u'uui "n iturg'ia
pe cândortodo)ă2 #omnu
"n cea catoică
prin cuvintee6 ;8uaţi2 mâncaţi2 (eţi dintru aceasta toţi=3 >n iturg'ia catoică nu se a*irmă decât o
egătură de amintire a ceea ce s!a *ăcut "n Cina cea de -aină2 nu se a*irmă deci o ucrare
pre$entă a #u'uui +*ânt3 #e at*e2 "ntregu act a iturg'iei are un ritua magic (ine preci$at3
+ă "ncercăm să descriem ataru ,i semni*icaţia ui6 +*ânta Masă "nc'ipuie,te mormântu ui

/@
Qristos2 dar ,i tronu ceresc pe care s!a a,e$at E3 "n acea,i timp2 este ,i masa Cinei cea de
-aină3 >n timpu iturg'iei2 toţi credincio,ii trăiesc revărsarea puterii ui Qristos2 revărsare venită
asupra or prin rugăciunie ,i (inecuvântarea preotuui3 4e partea dinspre răsărit a +*intei Mese2
se a*ă c'ivotu cu trupu ,i sângee ui Qristos2 ce stăruie permanent su( c'ipu pâinii ,i vinuui3
>nc'ipuirea +*intei Mese ca mormânt a ui Qristos o arată ,i Antimisu a,e$at pe ea2 su( c'ipu
punerii ui Qristos "n mormânt3 >n Antimis ,i +*ânta Masă sunt ,i moa,te ae mucenicior2 ca să
arate că pida predării ui Qristos prin moarte -atăui a *ost urmată de ei3 Masa propriu!$isă se
ipe,te de stâpii ei de piatră2 cu a7utoru unui amestec de ceară2 sacâ$2 aoe ,i ate su(stanţe2 care
toate "nc'ipuiesc "ngroparea mântuitoruui 9+imeon -esaoniceanu:3 "n acea,i timp2 prin
puterea or de ipire2 acestea "nc'ipuiesc dragostea ,i unirea pe care a avut!o Qristos *aţă de noi
până a moarte3
Atunci când se s*inţe,te (iserica2 +*ânta Masă se spaă cu apă2 "nc'ipuindu!se taina
(ote$uui ui Qristos3 #upă spăarea cu apă ,i săpun a +*intei Mese2 se spaă cu vin ,i cu apă de
tranda*iri care "nc'ipuie spăarea c'ipuui ui Iisus după moarte cu mir2 spre cinstirea ui3
&rmea$ă apoi ungerea +*intei Mese cu +*ântu Mir "n c'ipu crucii3 4rin aceasta co(oară +*ântu
#u'2 "n unire cu -ată ,i cu .iu2 "n urma 7ert*ei aduse de Qristos pentru noi3 +*ântu #u'
rămâne ast*e "n +*ânta Masă2 ucrând din ea2 prin preot2 "n toate tainee2 dar2 mai aes2 s*inţind
pâinea ,i vinu3 4e +*ânta Masă se mai a*ă patru (ucăţi de pân$ă2 cu icoanee ceor patru
evang'ei,ti3 +*ânta Masă este "m(răcată apoi "n căma,ă2 care "n*ăţi,ea$ă giugiu ui Qristos2 iar
deasupra se pune o pân$ă a 8ui3 4este pân$a a(ă se a,ea$ă +*ântu Antimis care repre$intă
"ngroparea
de ar'iereuuideQristos2 având "ncăci
care depinde2 e moa,tee vreunui mucenic3
(iserica "ntemeiată Antimisu
de Qristos se dă *iecărei
prin +*ântu (iserici
#u'2 "ntâi "n
Ierusaim2 se "ntinde peste tot2 prin ar'ierei2 episcopii *iind urma,i ai apostoior3
#easupra Antimisuui se pun +*ânta Evang'eie ,i crucea3 8a s*inţirea ăca,uui de cut un
preot va unge cu +*ântu Mir toată (iserica3 Numai după aceasta ar'iereu va intra "n s*ântu
atar2 "ngenunc'ea$ă "n *aţa +*intei Mese ,i2 după o ată rugăciune2 "nc'eie ucrarea de s*inţire a
nouui ăca, cu următoarea rugăciune2 "n care se arată că s*inţirea este o adevărată cinci$ecime
sau continuarea acesteia6 ;Muţumim ţie2 #oamne2 că daru pe care !ai vărsat peste apostoii tăi
!ai vărsat ,i peste noi păcăto,ii2 drept aceea ne rugăm Ţie ca 7ert*ee ce se aduc "ntr!unu să se
pre*acă "n preas*ântu tău trup ,i sânge a unuia născut *iuui -ău2 spre mântuirea a toată umea
,i a nevredniciei noastre=3 Cinci$ecimea ,i eu'aristia sunt strâns unite2 cum este Cinci$ecimea
cu toate tainee du'ovnice,ti6 9Ioanic'ie 1ăan ! Con(orbiri d!ho(ni$e>ti&*
-ot acest ritua magic se (a$ea$ă pe credinţa "n puterea spirituui "nat a ui Qristos ,i pe
amintirea "nvierii ui2 prin materiai$area spirituui ui ,i apariţia "n carne ,i oase după moarte2
precum ,i pe puterea pe care E a dat!o apostoior "n $iua Cinci$ecimii2 a cinci$ecea $i după
"nviere2 când #u'u +*ânt s!a co(orât asupra apostoior su( *orma unor im(i de *oc2 dându!<e
acestora a rându or puteri pe care până atunci nu e cuno,teau2 spre a putea propovădui
credinţa "n Qristos "n toată umea3
ISLAMUL
Isamu a uat na,tere "n Ara(ia "n secou a V!ea d3Qr3 4otrivit tradiţiei musumane2
*ondatoru a *ost Ma'omed2 un ara( din Mecca3 .iind or*an2 Ma'omed a *ost crescut de (unicu
său ,i apoi de către un unc'i3 4rima ui soţie2 P'adid7a2 a *ost mai mare cu cincispre$ece ani
decât e3 Ma'omed avea patru$eci de ani când a au$it pentru prima oară "n de,ert vocea
"ngeruui Ga(rie3 #upă moartea P'adid7ei2 a mai avut "ncă $ece soţii2 iar a vârsta de patru$eci
,i ,apte dedeani2
construită au apărut
Adam2 a *ost reveaţiie3
distrusă "n #octrina musumană
timpu potopuui spune
ui Noe3 A că
*ostprima casă a a
reconstruită uiMecca
Aa'2 de
către A(ra'am ,i *iu său Ismai3 Ea conţine "ntre $idurie sae o piatră neagră2 că$ută din cer2
trimisă de "ngeru Ga(rie ui A(ra'am3 #e atunci musumanii se "ntorc spre Mecca "n timpu
rugăciunii3 Reveaţiie trimise de #umne$eu ui Ma'omed au *ost consemnate apoi "n cartea
s*ântă numită Coran!l, care este principaa carte s*ântă a musumanior2 a,a cum este pentru

/@K
evrei 'entate!h!l ui Moise2 sau pentru cre,tini (anghelia*
4ersona2 Ma'omed n!a scris nimic2 e era după toate pro(a(iităţie ne,tiutor de carte3 #in
"nsemnărie ui a *ost acătuită "n anu LFJ2 pe timpu domniei ui Osman2 ce de!a treiea urma,
a ui Ma'omed2 o cuegere care a *ost intituată Coran 9citire:2 *iind decarată s*ântă3 Ea ar *i
*ost dictată pro*etuui de către ar'ang'eu Ga(rie 9#7e(rai:3 Coran!l este "mpărţit "n o sută
paispre$ece capitoe 9sure:2 "n care se *ac prosăviri ae măreţiei ,i puterii ui Aa'2 care nu este
atu decât #umne$eu2 ce ce a creat umea ,i pământu3 Isamismu susţine persistenţa spirituui
după moarte ! cei păcăto,i vor *i trimi,i "n G'eena3
O ată parte a iteraturii reigioase a musumanior este !nna, acătuită din egende s*inte
despre viaţa2 minunie ,i "nvăţămintee ui Ma'omed3 +e poate considera că Ma'omed a trăit "n
7uru anior FJ!L@2 mai "ntâi "n Mecca ,i apoi "n Medina3
Eementu *undamenta este adorarea ui Aa' ,i ascutarea necondiţionată a voinţei ui3
>nsu,i cuvântu islam "nseamnă ;supunere=3 >n concu$ie2 doctrina isamică susţine că e)istă un
singur #umne$eu2 Ma'omed *iind trimisu ,i pro*etu său2 că2 "naintea ui2 #umne$eu a trimis ,i
aţi pro*eţi3 Ace,tia sunt menţionaţi "n Biblie6 Adam2 Nor2 Avraam2 Moise2 Iisus a cre,tinior3
#intre toţi2 Ma'omed este ce mai mare3
Isamu crede2 de asemenea2 că e)istă spirit6 spirit (un ,i spirit rău3 >n cea din urmă $i2
morţii vor "nvia ,i toţi ",i vor primi pedeapsa după *aptee or2 cei drepţi vor merge "n Rai2 iar cei
păcăto,i vor arde "n *ocu G'eenei3 #e asemenea2 mai susţine că e)istă o predestinare divină6
Aa' a sta(iit *iecăruia dinainte destinu său3 4oruncie sae practice ,i rituae sunt6 rugăciunea
o(igatorie
rugăciune2 unrepetată de "ncinci
impo$it ori "nceor
*oosu *iecare $i aunore
săraci2 poststa(iite2
anua "nspăarea
decursuo(igatorie "nainte
"ntregii uni de
a $ecea
9Ramadanu:2 peerina7u a ora,u s*ânta Mecca2 unde musumanu credincios tre(uie să meargă
ce puţin o dată "n viaţă3
Musumanii au o serie de o(iceiuri comune cu evreii6 circumci$ia o(igatorie a (ăieţi "ntre
,apte ,i $ece ani2 interdicţia de a consuma carne de porc2 interdicţia strictă de a desena2 picta sau
scupta c'ipu ui Aa'2 precum ,i orice imagine de om viu sau anima2 interdicţia de a consuma
acoo3 4rescripţiie reigioase musumane propagă ră$(oiu s*ânt "n numee credinţei6 timp de
opt uni pe an să se poarte ră$(oi "mpotriva necredincio,ior2 ace,tia să *ie e)terminaţi2 iar
averea or să *ie uată ca pradă "Coran!l 9, /L!KJ @2 @/@2 2 F62 @K2 L2 2 D etc3:3
Isamu s!a răspândit pe un teritoriu vast din +pania până "n Asia Centraă ,i a *rontieree
Indiei2 "n nordu Indiei2 "n nordu Cauca$uui ,i "n +i(eria occidentaă2 precum ,i "n ate teritorii3
>n concu$ie2 adepţii isamuui cred "ntr!o singură divinitate supremă2 care a creat viaţa ,i
universu2 cred "n spiritee superioare2 pe care e numesc "ngeri2 ,i "n spirite in*erioare care vor
merge "n G'eena 9Iad:3 Consideră pro*eţii ca trimi,i ai ui #umne$eu ,i nu cred "n re"ncarnare3
Adepţii isamuui cred "n puterea reveaţiei2 ca ,i adepţii iudaismuui ,i ai cre,tinismuui2 ca
*ormă de mani*estare a spirituui2 prin apariţia au$uui spiritua3

CULTUL MORŢILOR LA POPOARELE DIN


ANTICITATE
I. CULTUL MORŢILOR LA EGIPTENI
4otrivit concepţiei egiptenior2 omu este compus din trei părţi6 corpu materia2 su*etu
invi$i(i ,i imateria ,i du(u sau principiu vita denumit de ei Pa2 un *e de *antomă vi$i(iă2
dar impapa(iă2 având *orma e)actă a omuui3 Acest Pa " "nsoţe,te pe om toată viaţa2 iar după
moartea ui "i supravieţuie,te ca un geniu protector2 continuând să se interese$e de trupu ,i
su*etu ui3 #ar2 pentru a *ace aceasta2 Pa are nevoie de două ucruri6 de o ocuinţă materiaă !
de aceea mormintee aveau aspect de adevărate ocuinţe2 amena7ate cu toate cee necesare vieţii !

/J
precum ,i de un suport materia3 Acest suport este corpu distructi(i2 dar care poate *i
"m(ăsămat ,i ast*e conservat2 "m(ăsămarea este a(sout indispensa(iă pentru ca de*unctu să!
,i poată continua viaţa ,i după moarte3 #acă2 totu,i2 ,i mumia s!ar distruge2 atunci2 pentru
continuarea du(uui2 a ui Pa2 se pasea$ă "n mormânt o statuie a mortuui2 din piatră2 emn sau
teracotă2 care va servi drept suport ,i care va *i2 deci2 o garanţie asupra vieţuirii omuui3 4rima
gri7ă tre(uie să *ie conservarea corpuui de*unctuui2 pentru ca su*etu să poată reintra "n e3
4regătirea mumiei "ncepea cu e)tragerea creieruui ,i a viscereor2 care2 impregnate cu
par*umuri2 se păstrau "n patru urne 9pentru *icat2 intestine2 pămâni ,i inimă:3 >n ocu inimii se
punea un scara(eu 9sim(o a re"nnoirii: din argiă sau dintr!o piatră dură2 având gravată pe e o
*ormuă magică2 menită să! a7ute pe de*unct "n *aţa tri(unauui2 "n *aţa ui Osiris3 Apoi corpu
era umput cu ră,inoase ,i pante aromatice 9smirnă2 tămâie ,i scorţi,oară:3 #upă ce era ţinut
,apte$eci de $ie "ntr!o souţie de car(onat de sodiu ,i "n*ă,urat "n *oarte mute *â,ii de pân$ă de
in2 "m(i(ate "ntr!un cei aromat2 mumia se introducea "ntr!un sicriu de emn de *orma trupuui3
>n acest *e2 s!au "m(ăsămat sute de mii sau miioane de mumii3 Aături de sicriu se puneau
di*erite o(iecte de u$ casnic2 mâncare ,i o serie de *igurine din argiă sau din emn care
reproduceau c'ipurie ceor din casa de*unctuui 9rude2 servitori2 scavi etc3: de a căror companie
de*unctu avea nevoie "n viaţa sa viitoare3 Cutu morţior mai incudea ,i o*rande2 ceremonii2
acte de cut diverse3 9Ovidiu #r"m(a ! Istoria $!lt!rii >i $i(iliza8iei&*
.ăcând anaogie "ntre concepţia egiptenior antici ,i cea teo$o*ică asupra corpuui uman2
vedem o *oarte mare asemănare "n ce prive,te corpu materia sau corpu *i$ic2 su*etu invi$i(i
ca e)presie a spirituui
#e remarcat ,i du(u
că această vita saudespre
concepţie Pa2 adică corpu
cutu eteric3
morţior nu o găsim a strămo,ii Egiptuui
antic2 ceea ce "nseamnă că preoţii egipteni iniţiaţi au apărut2 a,a cum am mai spus2 ca re"ncarnări
ae unor spirite superioare2 "n sânu popuaţiei egiptene care avea cuno,tinţă despre toate acestea3
II. CULTUL MORŢILOR LA BABILONIENI
Şi aici găsim credinţa "ntr!o viaţă de dincoo de mormânt3
Aături de mort2 erau "ngropate o(iectee sae personae3
+e credea că2 după moarte2 spiritu mortuui2 un *e de um(ră desprinsă de trup2 tu(ură
viaţa ceor răma,i "n viaţă2 rătăcind *ără să ai(ă odi'nă dacă n!a *ost "nmormântat cu tot rituau
cuvenit3 #acă "nsă i s!au *ăcut toate onorurie *unerare cuvenite2 spiritu va co(or" "n "ntunecatu
regat a morţior2 despre care vor(e,te *inau epopei ui G'igame,6 un (arcagiu " va trece peste
râu2 ducându! a ;ţărmu= din adâncuri2 "n ţara de unde nu se mai "ntoarce3 Imaginea
(a(ionienior despre viata de dincoo de mormânt era de$oantă3 Şansa unei consoări apare mai
târ$iu2 când devine tot mai puternică convingerea că su*erinţa este o consecinţă a unei gre,ei
săvâr,ite con,tient sau incon,tient3
1a(ionienii erau convin,i că o su*erinţă este o pedeapsă pentru o vină3 8a ei "ntânim
pentru prima dată "n istorie ideea că durerea *i$ică sau su*erinţa moraă sunt consecinţe ae
păcatuui3 Reigia (a(ionienior prescria ce rău să nu *aci2 dar nu ,i ce este (ine să *aci3
III. CULTUL MORŢILOR LA PERSANI
<udecata din urmă care va "nc'eia cicu e)istentei universae va pedepsi sau va răspăti pe
om după *aptee sae3 Omuui i se cer trei ucruri6 cugetări (une2 cuvinte (une ,i *apte (une3 Cee
trei virtuţi principae ae omuui sunt6 pietatea2 cinstea ,i spiritu de dreptate2 atât "n cuvinte cât
,i "n *apte3 Omu este "n$estrat de natură cu i(eru ar(itru2 e poate aege "ntre (ine ,i rău3
#atoria ui este să *acă din du,man un prieten2 din om rău un om drept2 din ce ignorant un om
instruit3
#upă moarte2 su*etu omuui mai pute,te timp de trei $ie prin prea7ma trupuui2 apoi este
purtat de vânt "n *aţa a trei 7udecători3 #upă 7udecată2 su*etu tre(uie să treacă pe ;puntea
aegerii=3 Cei drepţi reu,eau să o treacă ,i să a7ungă "n ;8ăca,u cântărior=2 iar cei răi sunt

//
aruncaţi "n ;8ăca,u su*erinţei=2 unde vor rămâne pe veci3 >n sc'im(2 păcăto,ii2 care săvâr,esc
pe ângă *apte ree ,i *apte (une2 rămân "ntr!un *e de purgatoriu timp de douăspre$ece mii de
ani 97umătate din cicu evoutiv a spirituui susţinut de concepţia teoso*ică:3
IV. CULTUL MORŢILOR LA CINEZI
Morţii erau "n'umaţi "n anumite ocuri2 a căror aegere era apana7u unei categorii speciae
de magi!g'icitori3 "n concepţia c'ine$ior din Antic'itate2 e)ista un stăpân suprem2 ce care
creea$ă2 păstrea$ă
>n privinţa sau distruge
su*etuui2 tot c'ine$i
vec'ii ce e)istă2 recompensea$ă
credeau sau un
că acesta are pedepse,te după cuviinţă3
du(u aspect6 acea a unui
su*et vegetativ2 care rămâne ata,at de corp ,i după moarte2 ,i un su*et aerian2 care după
moartea omuui va merge *ie aături de +tăpânitoru +uprem2 *ie "n "mpărăţia ;.ântânior
ga(ene=3 +u*etu vegetativ tre(uia să *ie aimentat cu o*rande aduse de*unctuui3 >n ca$ contrar2
acesta se presc'im(a "n strigoi2 putând aduce mut rău ceor răma,i "n viată3
V. CULTUL MORŢILOR ÎN CIVILIZAŢIA CRETANĂ
Cretanii credeau "ntr!o viaţă de după moarte2 pe care ,i!o "nc'ipuiau pină de *rumuseţi ,i
de (ucurii3 Ei aduceau mortuui onoruri *une(re2 pentru ca ace,tia să nu e *acă rău mai târ$iu ca
spirite ree3 8a "nceput2 morţii erau "ngropaţi "n interioru casei2 ângă casă sau "n pe,teri3 Mai
târ$iu2 erau "nmormântaţi a un oc "n morminte coective3 Ast*e s!au descoperit sute de
morminte acoperite cu o *asă cupoă3 Creta a cunoscut ,i sarco*agu de argiă3 4entru a!,i
continua viaţa de dincoo de moarte2 morţior i se punea a gât sigiiu persona2 iar aături
'rană2 (ăuturi2 ve,minte de in2 (i7uterii2 vase2 opaiţ ,i statuete care repre$entau pe soţiie or3 Ei
erau convin,i că su*etu uman urma să *acă un drum ung2 peste mări spre soare!apune2 până "n
Insua .ericiţior3
#e asemenea2 "n mormânt i se mai punea ,i o (arcă3 8a "nmormântare2 era (ocit de
7eitoaree pro*esioniste2 după care urma un prân$ *unerar2 "nsoţit de i(atiuni ,i *um de tămâie3
8a cretani erau *oarte de$votate practicie initiatice3 Iniţierea avea sensu de rena,tere2 de
"ncepere a unei noi vieţi3 4e parcursu ,coii de iniţiere2 tinerii erau deprin,i cu o viată aspră2 "n
pe,teri "ntunecate2 pentru a cunoa,te secretee ascunse ae umii3
VI. CULTUL MORŢILOR ÎN GRECIA ANTICĂ
Şi grecii antici credeau "ntr!o viaţă a omuui dincoo de moarte6 su*etu este purtat de un
untra,2
ve,minteC'aron2 carecap
a(e ,i pe " trece pesteorâu
i se punea morţior
cunună +t)3i se
de *ori2 #epunea
aceea2"ndupă
gură ce mortu era
o monedă "m(răcat
pentru "n
a! păti
pe C'aron3 #e asemenea2 ângă mort se a,e$a o turtă de miere pentru a! domoi pe câinee!
monstru Cer(er2 care pă$ea paatu $eior in*ernuui2 Qades ,i 4erse*ona3 -imp de două $ie2
mortu era 7eit de rude ,i prieteni2 care2 "n semn de doiu2 ",i tăiau păru2 se oveau cu pumnii "n
piept ,i ",i $gâriau o(ra7ii3 >nmormântarea se *ăcea noaptea2 pentru a nu pângări ra$ee soareui3
Erau2 de asemenea2 ,i (ocitoare de pro*esie3 4este mort se turnau vin ,i untdeemn2 iar ângă
mormânt se pantau pomi pentru ca su*etu să se poată odi'ni a um(ră3 E)ista ,i interdicţia de a
pro*ana un mort6 o ege dată de +oon dădea dreptu urma,ior de*unctuui de a! da "n 7udecată
pe ce care prin de*ăimare pângărea memoria mortuui3 #upă "nmormântare2 ocuinţa
de*unctuui era stropită cu apă2 adusă dintr!un i$vor sacru2 pentru puri*icare3
VII. CULTUL MORŢILOR ÎN CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
Ceremonia *une(ră se des*ă,ura ast*e6 soţia sau mama de*unctuui "i "nc'idea peoapee2
corpu ne"nsu*eţit era "m(răcat cu ve,mintee cee mai (une2 stropit cu arome păcute2 iar peste
e erau depuse coroane de *ori ,i crengi ver$i3 Caru mortuar era "nsoţit de mu$icanţi2 (ocitoare2
rude ,i prieteni3 Ca ,i grecii ,i romanii2 etruscii practicau atât "n'umarea cât ,i incinerarea2 "n
*uncţie de dorinţa de*unctuui sau de o(iceiurie *amiiei3 Mormintee erau "n *ormă de puţ

/@
adânc2 de groapă sau de cameră!cavou2 săpată "n stâncă sau cădită3 Când de*unctu era
incinerat2 acesta era ars pe rug2 "mpreună cu o(iectee pre*erate3 .ocu era stins cu apă sau cu
vin2 iar cenu,a era strânsă "ntr!o urnă ,i era depusă "n puţu *unerar2 "n groapă sau "n cavou3
&rnee *ăcute din ut ars aveau capacu reproducând cât mai e)act capu ,i *igura mortuui3 Când
nu era incinerat2 de*unctu era "nmormântat sau depus "n cavou2 pe o (ancă sau "ntr!un sicriu3
Aături de mort se puneau di*erite o(iecte de u$ pentru viaţa de dincoo3 #upă ceremoniau
"nmormântării2 urma ospăţu *unerar2 care era "ntotdeauna "n apropierea mortuui2 căci etruscii
credeau că a acest ospăţ ia parte ,i de*unctu3 +arco*agee erau din argiă sau din marmură ,i
aveau scuptate pe capac *igura de*unctuui2 cu corpu "n mărime naturaă2 *ie cucat2 *ie pe
7umătate ridicat2 spri7inindu!se pe cotu stâng2 *ie "mpreună cu soţia sa3
VII. CULTUL MORŢILOR LA ROMANI
Momentu morţii ,i "nmormântarea a romani se des*ă,urau după un ceremonia care2 "n
parte2 se păstrea$ă ,i astă$i3 Muri(undu era a,e$at pe pământ ,i un mem(ru a *amiiei " săruta
pe gură2 când ",i dădea utima su*are2 după care cei din casă "i strigau numee3 Corpu
ne"nsu*eţit era spăat2 uns cu mirodenii2 iar su( im(ă i se punea o monedă2 după o(iceiu
grecesc2 spre a!,i păti trecerea +t)!uui3 Apoi era "m(răcat ,i depus pe un pat *une(ru2 "n 7uru
căruia ardeau *ăcii2 după ce *ocu din vatră 9considerat sacru: era stins "n semn de doiu3 Corpu
ne"nsu*eţit2 acoperit cu *ori ,i coroane2 era e)pus două!trei $ie3 Oamenii săraci erau "nsă
"nmormântaţi c'iar "n noaptea următoare3 Cortegiu ceor avuţi era precedat de cântăreţi de *aut2
corn ,i trompetă2 purtătorii de *ăcii ,i (ocitoaree de pro*esie urmau grupu de mimi2 care
dansau ,i *ăceau gume pe seama mortuui2 a vieţii pe care o dusese3
&rma un at grup2 care purta mă,tie strămo,ior decedatuui2 apoi sicriu mortuui2
descoperit2 ,i după e *amiia3
4ână "n epoca imperiaă2 cei (ogaţi ,i cei cu *uncţii pu(ice "nate2 erau incineraţi3 O dată
cu imperiu2 s!a generai$at o(iceiu "n'umării3 +ăracii ,i scavii erau "ngropaţi "n gropi comune2
iar *amiiie (ogate ",i construiau mausoee impunătoare 3
I". CULTUL MORŢILOR LA DACO-GEŢI
>n'umărie ceor (ogaţi se *ăceau ast*e6 mortu se ţinea a vedere trei $ie2 timp "n care "
7eeau2 după care urma un prân$ *unerar3 Mortu se incinera sau se "ngropa "n pământ3 4este
mormânt se spărgeau vase *oosite de de*unct3 8ângă mormânt se găseau gropie de o*randă "n
care iIncinerarea
se puneau "nconstituia
vase de ut
un ars pâine
ritua ,i oaseeAceasta
puri*icator3 animaeor sacri*icate
se *ăcea "n pe a prân$u
ruguri2 *unerar3
"n aer i(er2 iar
mai târ$iu "n cuptoare speciae3 Şi daco!geţii credeau "ntr!o e)istenţă a omuui dincoo de
moarte2 *apt pentru care aături de rămă,iţee pământe,ti ae de*unctuui se puneau o(iecte
necesare vieţii2 ca aimente2 podoa(e2 o(iecte de u$ casnic2 monede ,i arme3

". CULTUL MORŢILOR LA CREŞTINII ORTODOCŞI


Cutu morţior este pre$ent "n toate con*esiunie cre,tine3 +e acordă o deose(ită gri7ă
trupuui ipsit de viaţă2 ce ce a purtat spiritu "n viata pământească3 Cre,tinii cred că trupu ipsit
de viaţă va re"nvia a 7udecata de apoi2 când e se va reuni cu spiritu2 re*ăcând persoana care se
va "n*ăţi,a "n *aţa ui Qristos pentru a *i trimisă "n Rai sau "n Iad3
Iată cum se des*ă,oară pregătirea pentru moarte ,i cum decurge "n continuare procesiunea3
Când omu este "n pragu morţii2 se aduce un preot2 spre a! "mpărtă,i cu trupu ,i sângee ui
Qristos2 garanţia vieţii ve,nice2 apoi i se pune "n mână o umânare aprinsă sau se ţine o umânare
aprinsă de cei din antura7u muri(unduui2 pentru ca umina să aunge "ntunericu din drumu pe
care! va stră(ate spiritu său după moarte3
Imediat după moarte2 rudee apropiate spaă mortu2 de o(icei (ăr(aţii spaă cadavru unui

/
(ăr(at2 iar *emeie cadavru unei *emei3 Apoi se "m(racă mortu cu "m(răcăminte nouă2
"ncăţăminte ,i acoperământ pentru cap2 după care se a,ea$ă "ntins pe o masă cu picioaree către
u,ă2 semn că va ie,i din casă ,i va peca undeva3 Co,ciugu se a,terne cu pân$ă curată2 cu
pangici ungi de cuoare ro,ie ,i a(astră2 iar su( cap se a,ea$ă o pernă3 Mortu se a,ea$ă "n
co,ciug cu mâinie "ncruci,ate pe piept2 se anunţă preotu ,i paraciseru sau cântăreţu (isericii2
care trage copotu rar "n semn de doiu3 Copotu se trage de trei ori pe $i până a "n'umare3 8a
casa mortuui se adună ume pentru a! vedea ,i pentru a! 7ei3 +eara se *ac mici su7(e *unerare2
citindu!se din (anghelie pasa7ee re*eritoare a "nvierea ui Qristos ,i a "n*ăţi,ărie sae după
"nviere3 Mortu este veg'eat tot timpu de către rude ,i prieteni3 >n a treia $i de a deces are oc
su7(a de "nmormântare3 4reotu ,i cântăreţu vin a casa de*unctuui2 su7esc puţin ,i apoi2 cu
crucea "nainte2 pe care s!au "nscris datee decedatuui 9nume ,i prenume2 data na,terii ,i data
morţii:2 pornesc către (iserică unde se o*icia$ă su7(a propriu!$isă a "nmormântării3 +e citesc
rugăciunie de de$egare ,i se ia rămas!(un de a răposat2 *iecare $icând6 ;#umne$eu să! ierte=3
Apoi cortegiu porne,te spre cimitir2 tot cu crucea "nainte2 unde este pregătită groapa3 #upă o
mică su7(ă a marginea gropii2 mortu este "nveit "n "ntregime cu giugiu2 după care preotu
toarnă ;pausu= 9vin amestecat cu untdeemn: peste trupu mortuui2 "n *ormă de cruce2 ,i
presară ţărână2 apoi se "nc'ide co,ciugu ,i se asă "n groapă3 8a capăt se pune crucea cu scrisu
către apus2 orientarea mortuui *acându!se cu *aţa spre răsărit3 &rmea$ă masa de pomenire a
casa răposatuui3 4entru odi'na su*etuui acestuia2 se *ac pomeniri a trei $ie2 a nouă $ie2 a
trei săptămâni2 a patru$eci de $ie2 a trei uni2 a ,ase uni2 a un an ,i apoi din an "n an până a
,apte #in
ani3 punctu de vedere a credinţei cre,tine ortodo)e2 spovedania ,i "mpărtă,ania "n pragu
morţii sunt necesare pentru că mărturisirea păcateor ar aduce ceui pe moarte iertarea2
"mpăcarea cu #umne$eu ,i cu semenii pe care i!a ne"ndreptăţit sau cu care a *ost certat2
"mpărtă,ania ar *i arvuna vieţii ve,nice ,i c'e$ă,ia "nvierii 9Ioan2 VI!FD:3
8umina umânării aprinse "n mâna ceui ce moare căău$e,te su*etu2 risipind "ntunericu
morţii3 4e de ată parte2 repre$intă pe Iisus ,i (anghelia sa2 căci e a spus6 ;Eu sunt umina
umii2 ce ce!mi urmea$ă mie nu va um(a "ntru "ntuneric2 ci va avea umina vieţii 9Ioan2 !@:3
Copotee (isericii se trag pentru a vesti ceoraţi mem(ri ai paro'iei că unu dintre ei i!a
părăsit ,i pentru a!i "ndemna să se roage ui #umne$eu2 pentru iertarea păcateor ui3
Corpu mortu ui se spaă2 urmând pida ceor dintâi cre,tini ";a-te, I!:2 cu apă2
amintind de apa (ote$uui3 >n sicriu2 mortu se a,ea$ă cu capu spre răsărit pentru că de a răsărit
a venit Qristos2 umina cea adevărată3
1iserica cre,tină nu are aceea,i su7(ă a "nmormântării pentru toţi morţii3 +unt patru
rânduiei deose(ite ae su7(ei "nmormântării ,i anume6 una pentru credincio,ii aici sau mireni
"n vârstă2 a doua pentru prunci ,i copii până a ,apte ani2 a treia pentru diaconi ,i preoţi de mir ,i
a patra pentru căugări ,i ar'ierei3
4artea cea mai de seamă din su7(a "nmormântării credincio,ior este moi*ta de de$egare
9#umne$eu du'urior ,i a tot trupuui:2 urmată de rugăciunie de iertare3 4reotu roagă pe
#umne$eu să de$ege su*etu ceui răposat de orice (estem sau a*urisenie2 să!i ierte tot păcatu
su*etesc ,i trupesc2 ca su*etu ui să se odi'nească "mpreună cu drepţii2 iar trupu să se dea
"napoi *irii2 des*acându!se "n cee din care a *ost acătuit3
Cântarea de ve,nică pomenire care se cântă mortuui a s*âr,itu su7(ei de "nmormântare2
a punerea "n mormânt ,i a parastase2 roagă pe #umne$eu ca E să!,i aducă pururea aminte de
ce mort2 iar pe de ată parte2 noi2 cei vii2 să păstrăm o ne"ntreruptă aducere!aminte2 să nu! ăsăm
"n uitare ,i să! pomenim
8a co(orârea totdeauna2
sicriuui rugându!ne
"n groapă2 pentrupeste
preotu aruncă e3 e prima opată de ţărână2 "n *ormă de
cruce2 pentru a ne aduce aminte de cuvântu #omnuui6 ;4ământ e,ti ,i "n pământ te vei
"ntoarce= ";a$erea III!K:3
&ntdeemnu este semnu ,i pecetea ui Qristos2 ca ,i untdeemnu de a (ote$3 Vinu este
sim(ou sângeui2 adică a sevei de viaţă care curge prin măduaree trupuui omenesc ,i "

/D
"nsu*eţe,te3 -urnarea ui este2 deci2 pre"nc'ipuirea nemuririi sau a "nvierii pentru viaţa cea
ve,nică pe care o nădă7duim3
Coiva ce se *ace a "nmormântare ,i parastase "nc'ipuie "nsu,i trupu mortuui3 Este
totodată un semn de "nviere ,i nemurire2 deoarece este *ăcută din (oa(e de grâu2 pe care #omnu
e!a "n*ăţi,at ca purtând "n ee icoana sau asemănarea "nvierii trupurior3 #upă cum (o(u de
grâu2 ca să "ncoţească ,i să aducă roade2 tre(ui e să se "ngroape mai "ntâi "n pământ ,i apoi să
putre$ească2 tot a,a ,i trupu omenesc mai "ntâi se "ngroapă ,i putre$e,te pentru ca apoi să "nvie
9Ioan II!@D:3

MANIFESTĂRI ALE SPIRITULUI ÎN


FENOMENELE NUMI TE PARANORMALE
>n spatee ceor mai mute *enomene psi'ice2 produse prin mediumi2 stau *intee materiae
ae spirituui nostru3
CLARVIZIUNE
>n urmă cu mai mut de ,apte$eci de ani2 doamna Cara #oBda2 "ntr!o ,edinţă de spiritism
pu(ică2 din Cardi**2 "n saa +t3 <o'n2 oprindu!se "n *aţa unuia dintre cei de *aţă2 "i spuse6
;Vreau
sc'eă2 care tesă ove,te2
te previn,idedumneata
o mare prime7die3
ca$i3 .aptu-e acesta
văd ucrând
se va a"ntâmpa
o mare "n
"năţime
cursupe un *e de
săptămânii
viitoare6 te s*ătuiesc să *"i atent2 căci at*e "ţi vei pierde viaţa3=
Acest (ăr(at asista pentru prima dată a o ast*e de ,edinţă spiritistă ,i se arăta ne"ncre$ător3
Cei de *aţă !au s*ătuit să *ie prudent3 E ucra a un eevator de căr(uni2 din docuri2 de un mode
mai vec'i3 8a insistenţee soţiei ui2 acesta nu s!a dus a ucru "n $iua următoare2 "n ocu ui
ducându!se un at om3 >n acea $i2 pat*orma s!a apecat2 egătura vagonetuui s!a rupt2 acesta s!a
răsturnat2 ovind omu care2 că$ând de a o mare "năţime2 a murit3
Ernest Oaten2 e "nsu,i mare medium2 poveste,te că a s*âr,itu unei ,edinţe spiritiste ţinută
a 1ournemout'2 "n timpu ră$(oiuui2 cu mediumu carvă$ător .ran 1ae2 s!a adresat unei
doamne din asistenţă ,i i!a descris un o*iţer "n uni*ormă miitară2 care murise3 >ntre(ată dacă o
cunoa,te pe acea persoană2 doamna respectivă i!a spus că după descrierea *ăcută este soţu ei2
numai că e trăie,te2 "n urmă cu o $i primise o scrisoare de a e2 de pe *ront3 1ae i!a cerut
scrisoarea care era "n geantă2 s!a uitat a ea ,i a repetat6
;#oamnă2 s*atu meu este să pecaţi imediat acasă ,i să *iţi pregătită să a*aţi că soţu
dumneavoastră nu se simte (ine3=
>ntorcându!se către Oaten2 1ae i!a spus ea acest om este mort de patru $ie2 iar ea va
primi vestea când va a7unge acasă3 Câteva $ie mai târ$iu2 1ae a primit o scrisoare de a acea
doamnă2 "n care i!a reatat că2 a câteva ore după ce a a7uns acasă2 a primit "n,tiinţarea
Ministeruui de Ră$(oi că soţu ei *usese ucis pe *ront cu patru $ie "n urmă3
>n vara anuui /K/@2 doamna irs ţinea o ,edinţă "n (iserica spirituaistă din
Me)(ouroug'2 0ors'ire3
>n timp ce doamna irs ",i ţinea cuvântarea2 ea s!a oprit ,i a arătat către un grup de
oameni dintr!un coţ a săii6 ;Acoo unde staţi voi văd ceva ciudat2 i$(ucniri de *oc2 *um ,i pra*3
+unt sigură că este o e)po$ie3 Văd că e)po$ia se va produce ,i unu dintre voi va *i ucis3= Opt
$ie mai târ$iu2 o e)po$ie a avut oc "n mina din Cade(2 una dintre cee mai moderne mine din
0ors'ire2 unde ,i!a pierdut viaţa un număr mare de oameni2 printre care ,i domnu Ric'ard
impenn2 unu dintre anga7aţii societăţii Me)(ouroug'2 care *ăcuse parte din micu grup de
oameni căruia i se adresase doamna irs3 Iată o ată previ$iune2 povestită de Ernest Oaten6
;+tăteam ini,tit "n casă cu soţia mea ,i2 a un moment dat2 am (ăgat de seamă că se petrece
ceva2 am ridicat privirea ,i am vă$ut pe tată meu stând "naintea noastră3 E murise "ncă din

/F
/K//2 dar cu spiritu său vi$ita adesea casa3 Mi s!a părut că arată puţin neini,tit ,i !am "ntre(at6
! Ce s!a "ntâmpat2 tată%
! #u!te ,i ve$i pe maică!ta2 răspunse e3
! Voi peca "n câteva săptămâni ,i mă voi opri specia s!o văd3
! Nu2 repică e2 peacă imediat2 dacă vrei s!o mai ve$i3
! #ar ce s!a "ntâmpat% !am "ntre(at eu3
! Ea va veni ângă mine3 Am pregătit totu ,i te asigur că va veni repede3=
>ntr!adevăr2 mama sa a murit peste o săptămână3
&n at medium de premoniţie2 de carvi$iune a *ost Nostradamus3 >n anu /FFJ2 acesta a
pre$is tăierea capuui regeui enge$ Caro I2 revouţia *rance$ă din /K2 urcarea pe tron a unui
"mpărat născut ângă Itaia 9Corsica:2 adică Napoeon 1onaparte2 "ntemniţarea ,i g'iotinarea
regeui ,i reginei .ranţei3 E a pre$is e)pediţiie miitare ae ui Napoeon2 ră$(oiu de a /J!
// pe care !a ocai$at ângă pădurea Ardenior2 cu durata de ,apte uni2 de asemeni a
prevă$ut incendierea 4arisuui "n timpu Comunei din 4aris3 A descris *a$ee primuui ră$(oi
mondia i$(ucnit "n /K/D ,i re$utatee ui3
TELECINEZIE ŞI TELEPATIE
>n utimu timp2 muţi cercetători ru,i sunt preocupaţi de *acutatea pe care o posedă
spiritu de a mi,ca2 depasa materia2 *ără concursu unei *orţe e)terioare vi$i(ie3 Ei vor să
dovedească *aptu că aceste evenimente2 numite paranormae2 decurg din egi ae spirituui3
4arapsi'oogia rusă s!a activat2 după a*acerea su(marinuui atomic american @a!til!s*
>n /KF2 presa *rance$ă transmitea cu itere mari o in*ormaţie ciudată cu privire a
@a!til!s6 Marina americană utii$ea$ă percepţia e)trasen$oriaă a (ordu unui su(marin atomic3
4otrivit $iareor *rance$e2 egătura teepatică "ntre @a!til!s ,i continent s!a e*ectuat corect2
c'iar "n timpu cât su(marinu naviga a mare adâncime2 ast*e "ncât au titrat6 ;Miitarii
americani au pătruns tainee puterii spirituae=3
>n tot timpu regimuui totaitar din &R++2 doctoru Vasiiev a e*ectuat cercetări
apro*undate asupra percepţiei e)trasen$oriae2 dar acestea nu au putut *i date pu(icităţii2 datorită
caracteruui pro*und ateu a regimuui care nu admitea nici un *e de au$ie a spirit3
#octoru Vasiiev2 mem(ru corespondent a Academiei Medicae a &R++2 tituar a
catedrei de psi'oogie a &niversităţii din 8eningrad2 a decarat că descoperirea energiei
constituită din percepţia e)trasen$oriaă va avea aceea,i importantă ca ,i energia nuceară3 E a
condus primu
Rusia2 sunt pestea(orator
două$ecidedepercepţie e)trasen$oriaă
centre care din ume
studia$ă *enomenu su(venţionat
numit paranorma3 de stat3 Astă$i2 "n
1ioogu Naumov a condus serviciu te'nic de parapsi'oogic dintr!un a(orator specia ce
depinde de departamentu de *i$ică din Coegiu de +tat de Inginerie din Moscova3 Crearea
acestui a(orator a *ost patronată de oameni de ,tiinţă ru,i6 doctoru -eredi2 tituaru unei
catedre de *i$ică din cadru &niversităţii din Moscova2 doctoru E3 +iovsi2 de a Academia de
Ştiinţe +ociae2 octoru 4ave Oscepoc2 pre,edintee Institutuui de Inginerie3
Cu puţin timp "nainte de moartea sa2 episcopu <ames 4io scria "n 'sy$hi$s6 ;+tudiu
e)perienţeor sen$aţiei e)trasen$oriae "n *a$a actuaă a ărgit considera(i vi$iunea mea asupra
puterii omuui3 Am convingerea că un mister pute,te peste tot "n ceea ce se petrece "ntre doi
indivi$i2 dincoo de cuvintee ce se sc'im(ă "ntre ei2 dintre acţiunie ,i egăturie or3 &nee
*enomene amintesc de undee radio2 iar restu ţine de o cau$ă a cărei e)istenţă o (ănuim greu=3
&niversu conţine mut mai mute inii de *orţă decât cee imaginate3 Ru,ii sunt a curent cu
e)perienţee carvă$ătoarei <eane #i)on din as'ington2 ae ui Gerad Croiset2 *aimosu
sen$itiv oande$2 care a a7utat poiţia "n depistarea criminaior2 cât ,i ae americanuui Red
+erios2 care este capa(i să *i)e$e pe un *im imaginea unui imo(i situat a distanţă2 prin
concentrarea privirii sae asupra unui aparat *otogra*ic3 Şi ru,ii au reu,it să *acă *otogra*ierea
gândurior3

/L
.enomenu de mani*estare a spirituui este cercetat ,i de muţi americani2 printre care
doctoru <313 R'ine2 care ucrea$ă a .undaţia pentru cercetări asupra omuui3 E este ce mai
cee(ru dintre parapsi'oogii americani3
Ru,ii au *ăcut mute cercetări cu Nei Mi'aiova2 care a *ost un medium dotat pentru
psi'oc'ine$ie3 Ea avea posi(iitatea de a depasa o(iectee prin intermediu *orţei sae mentae3
Când Mi'aiova avea nevoie de un o(iect oarecare2 era su*icient să!,i *i)e$e privirea pe e ,i
o(iectu "ncepea să aunece "n direcţia sa3 Ea *ăcea să se depase$e pa'aree cu vin *ără a e
atinge2 ciindri de auminiu2 mese ,i căni de apă3
+e cunosc e)perienţee de teepatie "ntre Moscova ,i +i(eria2 cu Nioaev ,i Pamensi3
#upă e*ectuarea seriei compete de e)perienţe asupra teepatiei2 doctoru Pogan a pus a punct
un ec'ipament ence*aogra*ic2 pentru a "nregistra undee cere(rae ,i o nouă metodă matematică
pentru a anai$a urmee ăsate pe cur(ee "nregistrate3
8ui Nioaev2 a,e$at "ntr!un scaun2 a*at "ntr!o cameră i$oată *onic ,i eectric2 i!au *ost
apicate pe corp mute *ire conectate a diverse aparate ,i instrumente de măsură3 +e urmăreau
respiraţia2 pusu2 mi,carea oc'ior2 activitatea muscuară ,i2 ce mai important2 activitatea
cere(raă3 Nioaev a decarat că tre(uie să *ie compet destins2 dar atent "n timpu e)perienţei
teepatice3
>n timpu acestei perioade2 eectroence*aograma "nregistra undee re$utate de tip a*a2
caracteristicie stării de reapus3
E nu era anunţat asupra momentuui când Pamensi "ncepea să!i transmită mesa7u
teepatic ,i nici când
,tiinţă a,teptau3 e)perienţa
>n acest timp2 a s!a terminat3
Moscova2 Aparatura
"nc'is a *ost pusă
"ntr!o cameră2 "n *uncţiune
Pamensi ,i oamenii
a "nceput de
transmisia
teepatică3 -rei secunde mai târ$iu2 "n camera de a 8eningrad2 traseu cur(eor cere(rae ae ui
Nioaev s!a modi*icat3 #octoru +erg'eiev a pus a punct metode statistice ,i matematice
precise2 pentru a anai$a cur(ee trasate de eectroence*aogra*2 ceea ce a permis speciai,tior "n
parapsi'oogic să capte$e traseee teepatice care ating creieru3
Ce se petrecea "n creieru ui Nioaev "n timpu e)perienţeor teepatice% #octoriţa
4avova a re$umat ast*e seria "nregistrărior "n eectroence*aograme6 "n timpu testeor a
distanţă mare2 care au avut oc "ntre Pamensi ,i Nioaev2 "nc'i,i "ntr!o cameră (indată2 se
detectea$ă o sporire a activităţii cere(rae2 care apare "ntre unu ,i cinci secunde după "nceperea
transmisiei teepatice3
+!a detectat "ntotdeauna *enomenu cu cinci secunde mai "nainte ca Nioaev să *ie
con,tient de recepţionarea unui mesa7 teepatic3 Când Nioaev era pe punctu de a!,i da seama
de mesa72 activitatea creieruui a devenit speci*ică ,i undee s!au programat repede "n regiunea
posterioară ,i super*iciaă ae creieruui3 -raseu speci*ic rămânea vi$i(i pe cur(a de "nregistrare
,i un anumit timp după s*âr,itu transmisiei3 -eepatia "n creier pare să se depase$e "ntr!o
direcţie speci*ică3 8ocai$area precisă depinde de natura mesa7uui transmis3 Activitatea
cere(raă a ui Nioaev pare să *ie ocai$ată "n regiunea occipitaă2 care este "n mod norma
$ona percepţiei vi$uae2 atunci când i se transmite un mesa7 vi$ua2 ,i "n regiunea temporaă2
$ona de percepţie auditivă2 atunci când i se transmit teepatic sunete3 &n creier uman2 prin mesa7
teepatic2 poate să!,i impună ritmu său unui creier străin3 Cercetătorii ru,i2 care studia$ă
*enomenu paranorma2 au o(servat că prin intermediu proceseor psi'ice se pot decan,a a un
at individ2 "n mod teepatic2 (oi psi'ice sau c'iar organice2 acţionând asupra su(con,tientuui
or3 Ei au e)porat ast*e posi(iităţie impunerii (ioogice prin teepatie3
>n America2 doctoru -'omas #uane2 ,e*u serviciuui o*tamoogie a ;<e**erson Medica
Coege=
Ei dincă4'iadep'ia2
au arătat ,i coegu
undee a*a tipice stăriisău2 doctoruapărute
de repaus2 -'omas 1e'rendt2
a unu dintreaugemeni2
studiatpot
teepatia *i$ică3
să provoace
de a distanţă apariţia aceuia,i traseu eectroence*aogra*ic a ceăat geamăn3
>n Rusia2 e)istă un e)empu cee(ru de transmitere teepatică a neini,tii psi'ice ,i *i$ice
survenite "ntre copii ,i părinţi3 Mi'ai 8omonosov2 copiu precoce din secou a !ea2 născut
"ntr!o *amiie de ţărani2 care a devenit unu dintre savanţii cei mai de seamă ai ţării2 ce care a

/
pus (a$ee &niversităţii din Moscova2 !a visat "ntr!o noapte pe tată său care era pescar3 E !a
vă$ut pe tată său uptându!se pe mare cu *urtuna2 cu vaurie care "i "mpingeau vasu de pescuit
spre o insuă pustie din Arctica3 A vă$ut nau*ragiu3 8a tre$ire2 era convins că tată său se găsea
"n perico de moarte ,i a "ncercat să comunice cu e3 >n momentu visuui2 Mi'ai 8omonosov se
"ntorcea dintr!o căătorie din Germania3 8a sosirea sa a 4eters(urg2 *ratee său i!a comunicat că
de patru $ie nu a mai primit nici o veste de a tată or3 8omonosov a de$văuit visu său
pescarior din satu său nata ,i e!a cerut să pece "n căutarea insuei pe care o vă$use "n vis3 E
era convins că a7utoru va sosi prea târ$iu2 dar voia ca tată său să *ie "nmormântat potrivit
tradiţiei3 4escarii au găsit vasu nau*ragiat ,i au "ngropat corpu tatăui ui 8omonosov2 a,a cum
e ceruse acesta3
Muţi ani mai târ$iu2 1ernard Pa7insi a semnaat o egătură "ntre percepţia teepatică ,i
simptomee corporae3 Ast*e2 o *emeie a simţit dureri vioente "n stomac a două mii de
iometri de ocu unde se a*a *iu ei2 care suporta "n ace moment o operaţie c'irurgicaă a
stomac2 despre care mama sa nu ,tia3
4rin mesa7 teepatic se pot transmite unui individ (oi psi'ice sau organice2 su(con,tientu
acestuia interceptând mesa7u ,i reacţionând "ntocmai3 Iată un e)empu2 cercetat de
parapsi'oogii ru,i2 "ntr!o serie de e)perienţe "ntre Pamensi2 care2 de data aceasta2 era receptor
,i Ae)andr Monin2 care era transmiţător3 #upă câteva momente2 Monin a transmis "ncărcături
vioente de emoţii3 E s!a concentrat pentru a transmite o sen$aţie de neini,te ca ,i când s!ar *i
su*ocat2 apoi a imaginat un vioent atac de astm2 apoi o cri$ă de inimă2 "n timpu ator ,edinţe2 e
a "ncercat să transmită
#e *iecare impresia
dată2 Monin că prime,te
transmitea ovituri
"n nouă puternice
repri$e "n mesa7
acea,i cap3 teepatic3 Pamensi2 a*at
"ntr!o cameră i$oată2 recepţiona emoţiie ,i toate simptomee transmise "ntr!un procenta7 de
JS din număru e)perienţeor *ăcute3 Acea,i ucru !a remarcat ec'ipa Naumov2 +erg'eiev2
4avova2 care a o(servat că traseee o(ţinute prin ence*aogramă erau di*erenţiate după mesa7u
teepatic a*ectiv ce se transmitea2 "n situaţia când se transmiteau mesa7e depresive2 acestea
modi*icau traseee normae ae creieruui ,i provocau o sorie de unde cere(rae ente de tip deta
,i teta2 caracteristice stării de o(oseaă cere(raă3 4otrivit ceor arătate de ei2 se resimţeau
con,tient sen$aţiie corporae supărătoare "nsoţite de migrene vioente3
>n ca$u că se transmiteau mesa7e teepatice agrea(ie 9sen$aţie de cam ,i optimism:2
eectroence*aograma revenea a traseu norma după o scurtă pau$ă3
Aceea,i posi(iitate de a se transmite prin mesa7 teepatic (oi psi'ice sau organice au
constatat!o ,i oamenii de ,tiinţă americani "n *runte cu 1ert'od +c'Bart$2 neuroog a NeB
<erse2 psi'iatru ,i scriitor3
Oamenii de ,tiinţă ru,i ,i americani au a7uns a concu$ia că spiritu 9gândirea: in*uenţea$ă
cu adevărat corpu de a distanţă2 că e)istă un sistem de comunicare incon,tientă "ntre indivi$i2
că este posi(i să in*uenţăm pe cineva "n orice moment *ără ca acesta să *ie con,tient2 precum ,i
*aptu că oricine ne poate in*uenţa *ără ,tirea noastră3
#octoru Papita2 ;părintee= (om(ei atomice sovietice2 doctoru Naumov2 pro*esoru
Miuin2 doctoru +itovsi au decarat că *acutăţie e)trasen$oriae ae mediumuui de
teec'ine$ie Nei Mi'aiova nu au nimic comun cu misticismu3 Când o persoană gânde,te2 ea
iradia$ă2 emană energie2 ,i această energie pare să *ie mai puternică a unee persoane2 a,a cum
este ca$u ui Nei Mi'aiova3
#octoru Guiaev ,i ec'ipa sa de cercetători au putut detecta ,i "nregistra aura omuui2 a
animaeor ,i a insecteor3 Această aură constă dintr!un câmp eectric compe) care "nvăuie
corpu#octoru
ca un *eQarod
de ;du(ură=3
1urr2 pro*esor de anatomie a &niversitatea din 0ae2 a sta(iit "ncă din
/KF că materia vie2 de a grăunte până a om2 este impregnată ,i in*uenţată de câmpuri
eectrodinamice3 >nvei,u eectric care "ncon7oară corpu uman poate *i considerat ca un mua7
eectronic2 "n măsura "n care ceuee corpuui se re"nnoiesc2 acest câmp de *orţă veg'ea$ă ca
noie ţesuturi să adopte contururie convena(ie3

/
#octoru 83 Ravit$2 neuropsi'iatru a &niversitatea din 0ae2 a descoperit că spiritu putea
să acţione$e asupra acestui câmp de *orţă care "ncon7oară corpu3 Măsurând intensitatea acestui
câmp eectromagnetic a niveu pieii2 doctoru Ravit$ a reu,it să descopere care era starea de
spirit a unui individ a*at "n pro*undă stare de 'ipno$ă3 +piritu putea să in*uenţe$e direct ace
"nvei, energetic care "nregistra câmpu eectromagnetic de a distanţa de un metru de corpu
uman *ără a *i "n contact direct cu e3 E a descoperit ast*e că acest câmp de *orţă pre$intă o
intensitate egaă cu numai o $ecime din cea a câmpuui magnetic terestru2 care este de J2L gauss3
>n 7uru mediumuui de teec'ine$ie Mi'aiova2 intensitatea câmpuui magnetic era mut mai
mare3 E spune că cea mai mare parte a indivi$ior produc "n partea posterioară a creieruui un
curent eectric de un vota7 de trei!patru ori superior câmpuui produs "n $ona *rontaă3 8a
Mi'aiova curentu eectric din regiunea occipitaă era de cinci$eci de ori mai mare decât ce
produs "n partea *rontaă3 1ine"nţees2 această activitate eectrică rămâne "n toate ca$urie atât de
sa(ă2 "ncât tre(uie ampi*icată de patru miioane de ori pentru a putea *i "nregistrată ,i
o(servată3
+erg'eiev a descoperit această con*ormaţie a creieruui a circa S din totau su(iecţior
pe care i!a supus măsurătorior3 E deduce că acest vota7 anorma repre$intă un indiciu *avora(i
pentru a identi*ica indivi$ii dotaţi cu *acutăţi parapsi'oogice3 Ast*e2 vi(raţiie câmpuui de
*orţă care "ncon7oară corpu acţionea$ă ca un magnet2 acţiunea spirituui materiei devine o
reaitate2 ca ,i acţiunea spirituui asupra iniior de *orţă3
Acest câmp de *orţă vi(ratorie repre$intă mecanismu prin intermediu căruia spiritu uman
este
umea2capa(i
*ără asăavea
producă *enomenu
o egătură unii cuparanorma3
aţii2 au spusMediumii
că percepa*aţi
ni,te"nvi(raţii3
transă Ei
pro*undă
e)picaudincătoată
corpu
uman este compus dintr!un corp energetic2 sau câmp care intră "n vi(raţie3 #acă *recventa
vi(raţiior acestui câmp este acceerată2 atunci energia sau in*ormaţia provenită de a o ată
dimensiune poate să ne *ie reevată3
#octoru +erg'eiev a reu,it să "nregistre$e câmpu de *orţă eectromagnetică a o distanţă
de patru metri de un mort3 Cur(ee "nregistrate de detector erau asemănătoare traseuui
"nregistrat de acea,i aparat "n momentu "n care Mi'aiova depasa de a distanţă o(iectee3
#octoru Re7da a tras concu$ia că prin voinţă se poate diri7a energia "ntr!o direcţie sau ata3 E
a e)ecutat ,i un at test6 a umput un go( de stică cu *um de ţigară pe care !a "ntors ,i !a pus
pe masă "naintea mediumuui de teec'ine$ie3 #e a distanţă2 acesta2 prin "nvei,u de stică2 a
tăiat noru de *um2 ca ,i cum ar *i *ost vor(a despre o materie soidă2 "n urma acestei e)perienţe2
Mi'aiova era *oarte e)tenuată2 se mi,ca greu2 era paidă3 4ierduse aproape două iograme din
greutate "n decurs de o 7umătate de oră2 avea dureri de (raţe ,i de picioare2 ",i pierduse simţu
gustuui2 nu putea să!,i coordone$e mi,cărie ,i avea ameţei3 Mi'aiova putea să acţione$e ,i
asupra moecueor c'imice3 4utea să provoace apariţia unei imagini pe 'ârtie *otosensi(iă2
acţionând asupra nitratuui de argint dintr!o emusie *otogra*ică3
Această energie pare "nsă a avea o ată natură2 nu eectromagnetică3 Ea este diri7ată de
*orţee mentae2 de puterea gânduui2 a spirituui3 +piritu provoacă vi(raţiie câmpurior
eectromagnetice care "ncon7oară corpu uman3
&n vestit medium de teec'ine$ie a *ost Matt'eB Mannind3 Acesta putea ridica o pernă cu
gându2 putea ridica un pat până a "năţimea de trei$eci de centimetri3 Şi*onieru se mi,ca2
ta(ourie ie,eau din cui ,i dansau prin aer3 -oate acestea e *ăcea prin concentrarea vederii sae3
Cercetări asupra acestui ca$ au *ost *ăcute de (ioogu ,i matematicianu doctor George OBen
din Cam(ridge2 precum ,i de aţi cercetători de a Institutu din -oronto 9Canada:3
deci +!a
"n putut
$oneeconstata că sediu
su(corticae acestor
unde este*enomene
ocai$at desu(con,tientu3
teec'ine$ie esteA,a
"n $ona
cum paeoence*aă2
am descris2
su(con,tientu este sediu spirituui nostru3 4rin *orţa psi'ică2 se creea$ă din corpu eteric a
organismuui o pârg'ie invi$i(iă2 ce mi,că toate aceste o(iecte3 +!a constatat că2 "n urma acestor
*enomene2 corpu mediumuui scade "n greutate uneori cu câteva iograme3 Acea,i *enomen se
"ntâmpă ,i cu mediumii de materiai$are2 când se *ormea$ă *antomee materiai$ate3 Mediumu

/K
de materiai$are scade "n greutate2 cu e)act greutatea pe care o cântăre,te *antoma3 Acea,i
*enomen de scădere a greutăţii corpuui o pre$intă ,i mediumii de evitaţie "n e)perienţee de
evitaţie3
VIZIUNEA E"TRARETINIANĂ SAU VIZIUNEA SPIRITUALĂ
>n ora,u Ni7ni -agi2 din munţii &rai2 a "nceputu anior LJ2 trăia o tânără de două$eci ,i
doi de ani de ani care se numea Rosa Puesova3 >ntr!o $i a remarcat că poate să vadă umina2 să
distingă
#octorucuorie ,i imaginiea supus!o
Iosi* Godem(erg ,i să citească *ără a7utoru
mai mutor oc'ior2decie)empu2
e)perimente6 cu a7utoru degeteor3
a egat!o a oc'i ,i
aceasta2 pim(ând degetee asupra unei coi de 'ârtie2 a indicat e)act cuorie verde2 ro,u2
a(astru2 oran7 etc3
#upă aceea2 e a a,e$at un $iar su( degetee Rosei ,i aceasta a citit te)tu din $iar a *e ca
,i cu oc'ii desc'i,i3
Apoi au *ost *ăcute e)perimente "n a(oratoru &niversităţii din Moscova ,i +verdovs de
o ec'ipă de cercetători condusă de doctoru neuroog +'ae**er3
Ace,tia au a,e$at!o "n spatee unui panou de carton ,i i!au acoperit oc'ii3 >n ciuda acestor
măsuri de precauţie2 Rosa a *ost capa(iă să deose(ească cuorie ,i să citească $iaru3 +!a cre$ut
că ea reu,ea să desci*re$e cuorie datorită variaţiior de temperatură ae acestora2 ,tiind că
negru2 a(astru ,i cuorie spectruui soar a(sor( sau emit o anumită cantitate de cădură2 "n
acest sens2 doctoru +'ae**er s!a 'otărât să "ncă$ească păcuţee cu cuori numite reci 9movu ,i
a(astru: ,i să răcească ceeate păci cu cuori cade 9ro,u:2 dar e)perienţa nu a modi*icat cu
nimic capacitatea vederii spirituae a acesteia3
>n perioada anior FJ2 psi'oogu A3N3 8eontiev2 'ipnoti$ând un pacient a spitau de
psi'iatrie ;4oots=2 i!a cerut acestuia să citească $iaru 'ra(da cu a7utoru mâinior3 4acientu a
reu,it2 c'iar dacă deasupra $iaruui era a,e$ată o coaă de 'ârtie2 "n tot acest timp oc'ii "i erau
"nc'i,i3
-oate aceste e)perienţe con*irmă posi(iitatea vederii spirituae de care am vor(it "n
cuprinsu cărţii2 ce are a (a$ă *enomenu desprinderii corpuui astra de ce *i$ic2 a,a cum se
"ntâmpă ,i cu percipientu din teepatie2 care vede o(iecte de a mare distanţă2 de acoo de unde
emite transmiţătoru2 dar pe care acesta nu e vede3
RADIESTEZIE
Artametodă
Această radieste$iei sau "n
se apică sensi(iitatea
cercetarea ,iradiaţiei era cunoscută
descoperirea anumitorcuucruri2
peste ,apte
de a mii de ani "n
$ăcăminte urmă3
naturae
până a comori ascunse3 8egendee popuare vor(esc despre puterie e)traordinare ae
vră7itorior2 care cu a7utoru unor (ag'ete erau capa(ii să descopere asasini ,i 'oţi ascun,i3 Ei
*ooseau "n acest scop *ie (ag'eta radieste$ică2 *ie ni,te cărţi cu antene3 Regii din C'ina2 cum
este ca$u ui Ping 0u 9anu @@JJ "3Qr3:2 sunt repre$entaţi ţinând "n mână o ast*e de (ag'etă3 Cu
ea se pot descoperi cursuri de ape su(terane2 depo$ite minerae2 ca(uri ,i canai$ări su(terane3
E)perienţe de acest *e au *ost *ăcute de pro*esoru 1ogomoev "mpreună cu doctoru -areev ,i
doctoru +imonov2 care s!au convins că radieste$ia este reaă ,i nu are nimic comun cu
autosugestia3 .orţa ce acţionea$ă asupra (ag'etei printr!o tracţiune invi$i(iă poate atinge "ntre o
sută ,i o mie grTcm3 Nici o i$oaţie nu se poate opune acestei radiaţii3
+oevanov a căutat să reai$e$e o apropiere "ntre magnetism ,i radieste$ie3 A a *i)at
eectro$i pe partea din spate a capuui operatorior ,i a constatat că "n acest ca$ număru de
revouţii ae (ag'etei nu se reducea2 ci2 dimpotrivă2 a o distanţă de circa două$eci de metri2
(ag'eta se "ndrepta (rusc "n direcţia $onei "n cau$ă3 #escoperirie sovietice converg cu
cercetărie e*ectuate "n Germania ,i Ţărie de <os3 >n ca$u "n care un radieste$ist constată o
reacţie a (ag'etei2 "nseamnă că "ntregu său corp reacţionea$ă3 +e pare că aici intră "n acţiune a
,aseea simţ3 4ro*esoru <3 at'er din Qae a o(servat o cre,tere a tensiunii arteriae a

/DJ
căutătoru care se a*ă deasupra unui $ăcământ de minereu sau a unui curs de apă su(terană3 +e
a7unge a concu$ia că e)istă câmpuri de *orţă a căror natură nu este "nsă cunoscută3
>n perioada anior J2 guvernu Coum(iei a "nsărcinat o descoperitoare austraiană2 Evein
4enrose2 să ocai$e$e $ăcămintee de petro ,i minereuri a*ate pe teritoriu ţării3 #escoperirie
sae au coincis e)act cu rapoartee e)perţior ,i geoogior3
Cercetărie par să indice că descoperitoru *ace dovada descoperirior sae a niveu
su(con,tientuui3 >n .ranţa2 poiţia !a *oosit pe <ean Amar "n descoperirea criminaior2 acesta
*oosindu!se de o ast*e de (ag'etă3 4rocuroru din 8on scrie "n raportu său că acesta2 intrând
"n pivniţa unde se săvâr,ise crima2 s!a mani*estat printr!o puternică agitaţie2 a "nceput să
tremure2 pusu i s!a acceerat2 iar (ag'eta ui s!a "ndreptat spre ocu unde se a*au cadavree3
Regând (ag'eta2 a "nceput să urmărească evouţia acesteia3 >n drumu său2 e a indicat ocurie
unde se opriseră 'oţii2 unde au dormit ,i unde au mâncat3
A(atee 4aramee din +aint <ean de 4espinasse a indicat cu e)actitate2 pe o perioadă de
două$eci ,i cinci de ani2 peste $ece mii de ocuri precise cu i$voare de apă2 cu a7utoru (ag'etei
magice3
#e asemenea2 maioru 4ogson a descoperit cu a7utoru (ag'etei magice "n India2 "n timpu
unui an2 ,apte$eci ,i ,ase de i$voare de apă3

TIMPUL% O NOUĂ DI MENSIUNE A SPIRITULUI


-impu2 spune Nioai Po$"rev2 este o *ormă de energie3 -re(uie să studiem proprietăţie
timpuui dacă vrem să descoperim ce *orţă este răspun$ătoare de *enomenu vieţii pe pământ3
Cum se *ace că "n teepatie o idee poate *i transmisă "n mod instantaneu a creieru atei
persoane2 c'iar dacă aceasta din urmă se găse,te a ceăat capăt a umii% #upă ,aptespre$ece
ani de cercetări2 doctoru Po$"rev consideră că a descoperit această energie3 Aparatee sae au
"nregistrat cur(ee produse de o *ormă de energie necunoscută3 A*ată "n parae cu e*ectee
activităţii c'imice ,i mecanice de7a cunoscute2 e nume,te această energie tim-* -impu este
eementu ce mai important ,i ce mai enigmatic din univers3 E nu se propagă precum undee
uminoase2 ci se mani*estă peste tot "n mod instantaneu3 -oate modi*icărie proprietăţior unui
*ragment de timp se mani*estă uneori instantaneu2 c'iar dacă timpu este omnipre$ent3 Este
timpu care ne eagă de aţii ,i care eagă toate ucrurie din univers3 E are anumite proprietăţi
care pot *i studiate de a(oratoare3 E posedă o densitate mai mare "n apropierea destinaţiei unei
acţiuni ,i mai#octoru
teec'ine$ie3 sa(ă aproape de autoru
Po$"rev acesteia3
a descoperit -impudes*ă,oară
că timpu este ce care stă a (a$a
o structură *enomenuui
de curent sau de de
*u)3 4otrivit concepţiei ui2 umea noastră este orientată spre stânga ,i posedă un curent
tempora po$itiv2 a,a cum este energia universuui nostru3 #acă timpu este un curent2 e posedă
un anumit de(it3 Atunci când de(itu tempora este modi*icat "n interioru unui corp2 acesta
devine mai u,or2 ceea ce e)pică evitaţia ,i somnam(uismu3 +e ,tie că somnam(uu cu oc'ii
"nc'i,i sau desc'i,i2 dar *ără a avea o vedere *i$ică2 se urcă pe (ocuri oricât de "nate ar *i2
aunecând "n sus ca ,i când ar *i tras de un resort2 mergând pe strea,ină casei *ără a!,i pierde
ec'ii(ru ,i *ără a cădea3 #upă părerea ui Po$"rev2 toate *acutăţi e mediumnităţii provin din
cap3 Este posi(i ca toate reacţiie care au *ost "n sistemee *i$ice ce compun universu să
constituie2 de *apt2 sursee de energie care aimentea$ă curentu tempora2 care a rându său va
acţiona asupra acestor sisteme *i$ice3
#upă părerea ui2 +oaree ,i s*eree ",i e)trag energia din timp3 -impu este orientat "ntr!un
singur sens2 adică din trecut spre viitor3 -impu conţine toată suma de evenimente care nu au
*ost "nsă e)porate2 e une,te toate *orţee naturii2 intervenind "n tot ceea ce se produce "n
universu nostru3
Americanu C'ares Musses scrie "n pre*aţa a ucrarea ui <eroma Rot'stein2 intituată
Com!ni$are, organizare >i >tiin8ă, că timpu ar *i utima structură a producerii de energie3

/D/
Energia produsă de timp se pre$intă su( *orma unor vi(raţii sau osciaţii3 -impu ar repre$enta a
cincea *ormă de e)istenţă a materiei2 aceea prin care se mani*estă puterea spirituui3 Ar putea *i
particue de neutrino2 care2 neavând nici masă2 nici sarcină eectrică ,i nici sarcină magnetică2 nu
sunt nici atrase nici respinse3 Această energie ea traversa orice corp materia ca prin vid2 asupra
ei gravitatea neavând nici o acţiune3 Ar putea *i o com(inaţie "ntre materie ,i antimaterie2 "ntre
po$itroni ,i neutroni6 po$itronii s!ar depasa "napoi2 materia s!ar depasa "n viitor3
4ro*esoru N3 Po(osev a7unge a concu$ia că mecanismu gândirii nu se poate reai$a a
nive atomic ,i moecuar2 ci tre(uie mers ană a niveu particueor eementare din nuceu
atomuui3 8a aceea,i concu$ie a a7uns ,i Art'ur Poesser2 precum ,i o*gang 4aui2 care "ncă
din /KJ a pre$is e)istenţa unei particue cu proprietăţi deose(ite2 numită neutrino3 Miiarde de
neutrino2 venite din +oare2 stee sau c'iar ate gaa)ii2 stră(at craniu ,i creieru nostru "ntocmai
ca prin vid3
Câmpurie de *orţă cu care acţionea$ă omu sunt coreate de *actori astronomici3 .i$icianu
Ponstantin Po(u$iev2 de a &niversitatea din Moscova2 a constatat o strânsă egătură "ntre aceste
câmpuri de *orţă ae omuui ,i in*uenţa periodică a +oareui asupra 4ământuui3 Acea,i ucru !
a constatat ,i precursoru (ioogiei cosmice2 doctoru A383 Pi7evsi3 E)istă o coreaţie "ntre
activităţie soare ,i marie epidemii terestre2 incusiv inva$iie de ăcuste ,i ro$ătoare3 Este
semni*icativ că e)istă o coreaţie "ntre aceste cicuri ,i marie migraţii umane2 ră$(oaie ,i
revouţii3 Activitatea soară trece prin cicuri de unu2 unspre$ece2 trei$eci ,i cinci ,i patru$eci ,i
opt de ani2 când "n urma e)po$iior soare se produce o erupţie de pasmă *ier(inte ,i poate ,i o
ată
care*ormă de energie3
pot "ntrerupe >n timpu anior
comunicaţiie cu puternică
eectronice2 activitate
poate să creascăsoară2
număruse produc *urtunipsi'o$e2
de sinucideri2 magnetice
accidente rutiere ,i cri$e cardiace mortae3
Anii de activitate soară redusă coincid cu at *e de epidemii6 di*terie ,i tu(ercuo$ă
pumonară3 Aceea,i *enomene au mai *ost o(servate de pro*esoru american Ceci Mai2 care a
constatat că cicu soar de unspre$ece ani ,i 7umătate ani are o in*uenţă asupra *enomeneor
meteoroogice2 cre,terii vegetaeor ,i producţiei industriae3
8eonid Ravit' ,i cercetătoru *rance$ Mic'e Gauguein au constatat că *a$ee 8unii2
po$iţia +oareui2 radiaţiie cosmice2 ra$ee gama2 petee soare2 precum ,i toate ceeate
modi*icări ae câmpuui magnetic terestru acţionea$ă asupra câmpurior de *orţă care "ncon7oară
corpu uman3 -oate acestea stau a (a$a evouţiei cicice a (ioritmurior3 +e cunoa,te că omu are
un ma)imum de activitate a*ectivă a două$eci ,i opt de $ie ,i un ma)imum de activitate
inteectuaă a trei$eci ,i trei de $ie3
-oţi atomii sunt acătuiţi din trei particue cu masă6 protoni2 neutroni ,i eectroni2 ,i a patra
particuă *ără masă numită *oton2 care repre$intă unitatea de radiaţie eectromagnetică3 #intre
toate aceste particue2 numai neutronii se de$integrea$ă spontan2 trans*ormându!se "ntr!un
proton2 un eectron ,i o nouă particuă *ără masă2 numită neutrino3 Acest eement este sta(i ca ,i
protonii ,i eectronii3 E)istă câte o antimaterie pentru *iecare dintre aceste particue2 cu masă
egaă cu sarcină opusă3 Radiaţia cosmică conţine protoni ,i particue de masă2 a căror srcine nu
a *ost "ncă eucidată2 "n drumu său spre 4ământ2 radiaţia cosmică *ace un dans a creaţiei ,i
distrugerii2 trans*ormându!se "ntr!o poaie de di*erite particue a(sor(ită treptat pe măsură ce
pătrunde "n atmos*eră3 #ansu acesta sim(oi$ea$ă ritmu etern a vieţii ,i a morţii ,i se
des*ă,oară "n cicuri nes*âr,ite2 a,a cum mistica orientaă ,i!a imaginat dansu $euui 'indus
+'iva3 Acest dans repre$intă dansu materiei su(atomice a niveu "ntreguui cosmos3

CUVÂNT DE ÎNCEIERE
Această carte ,i!a propus să o*ere o nouă vi$iune asupra vieţii3
#upă muţi ani2 readuce "n discuţie noţiunie de spirit ,i de re"ncarnare ,i de aceea2 poate2
va *i primită cu oarecare nedumerire2 dar2 "n toate capitoee consider că veţi găsi su*iciente

/D@
argumente asupra *aptuui că e)istenţa noastră nu poate avea a (a$ă teoria evouţionistă a
materiei2 că ea nu poate e)pica toate *enomenee vieţii3
Oricât s!ar strădui di*erite teorii materiaiste să găsească o e)picaţie asupra srcinii vieţii2
ee nu au reu,it să ne convingă3 Nu s!a putut o(ţine materie vie din su(stanţă nevie3 4ână când
această reai$are nu va *i "mpinită2 nici o teorie materiaistă nu va *i credi(iă3 -eoria
evouţionistă2 care părea că ,i!a găsit un argument "n seecţia naturaă a ui C'ares #arBin2 nu
poate e)pica a(senţa *ormeor intermediare ae trecerii dintr!o specie "n ata3 A(senţa *ormeor
intermediare din *osie duce a concu$ia că apariţia speciior nu s!a *ăcut gradat2 ci din contră3
Instinctu păsărior nu are nimic comun cu seecţia naturaă ,i nici cu re*e)ee
condiţionate3 Nou!născuţii din umea păsărior poartă undeva "nscrise "n memoria or e)perienţe
de viaţă pe care ace,tia nu e!au avut "ncă3 Recunoscând misteru instinctuui a păsări2 "nsu,i
C'ares #arBin a *ost pus "n di*icutate cu e)picaţia sa asupra evouţiei speciior2 spunând că2
totu,i2 o *orţă divină ar *i creat o specie sau mai mute a "nceputu e)istenţei ,i că din acestea s!
ar *i de$votat uterior ate specii3
+tructura oc'iuui cu compe)itatea ui nu a putut *i e)picată de evouţioni,ti2 cu atât mai
mut structura creieruui uman2 ,i ca(a7u său2 din a cărui capacitate noi *oosim numai DS3 #ar
ce să mai vor(im de compe)itatea sistemuui soar ,i a universuui "n genera% #avid Qume
aduce următoru argument "n *avoarea e)istenţei ui #umne$eu6 ;4riviţi umea "ncon7urătoare2
contempaţi!o pe toată ,i *iecare parte a ei2 vedeţi că nu!i nimic atceva decât o ma,inărie
grandioasă2 cuprin$ând un număr in*init de ma,inării mai mici3 C'iar ,i "n părţie or cee mai
mărunte2
ceor caretoate
e!auacestea se potrivesc
contempat vreodată3unee cu atee2 cu o preci$ie ce provoacă admiraţia tuturor
+trania adaptare a mi7oaceor din "ntreaga natură a scopuri seamănă e)act cu creaţia
ingenio$ităţii omene,ti2 a ţeurior omene,ti2 a gândirii2 a "nvăţăturii ,i inteigenţei umane2 de,i e
depă,e,te cu mut3 "ntrucât e*ectee se aseamănă "ntre ee2 va tre(ui să deducem2 cu a7utoru
tuturor reguior anaogiei2 că ,i cau$ee sunt asemănătoare ,i că autoru naturii este "ntrucâtva
asemănător inteectuui uman2 de,i posedă aptitudini mut mai mari2 corespun$ător măreţiei
creaţiei "n*ăptuite=3
iiam 4ae a*irma6 ;Nu poate e)ista pan *ără pani*icator!inventator2 ordine *ără criterii2
aran7ament *ără ceva capa(i să! "ntrone$e2 utiitate ,i su(ordonare *aţă de un scop2 *ără cineva
care să conceapă scopu2 mi7oacee adecvate unei *inaităţi2 care să 7oace rou ,i să atingă
scopu urmărit2 *ără ca acesta din urmă să *i *ost "ntre$ărit vreodată sau *ără ca mi7oacee să *ie
(ine aese3 +ta(iirea ,i rânduirea etapeor2 su(ordonarea mi7oaceor *aţă de scop2 aegerea
instrumenteor pentru acţiune2 toate acestea impică e)istenţa inteigenţei ,i a con,tiinţei3
-oate aceste aspecte vin să susţină e)istenţa unui spirit divin2 ca *orţă creatoare unică2
a*ată "n centru universuui2 care a creat umea ,i 4ământu=3
+u(con,tientu pare a *i ocu unde acţionea$ă spiritu3 #intre *ormaţiunie nervoase
su(corticae2 su(stanţa reticuară ,i 'ipotaamusu par a avea un ro determinant3
4ersistenţa spirituui nostru după moarte este con*irmată de posi(iitatea de a intra "n
egătură cu spiritu morţior2 prin intermediu unor oameni2 numiţi mediumi3 In*ormaţiie pe care
ni e dau2 compet necunoscute de mediumi sau de asistenţii din ,edinţee de spiritism2 veri*icate
uterior2 se dovedesc a *i riguros e)acte3 .enomenu de materiai$are ,i demateriai$are este
*enomenu ce mai convingător că energia a creat materia3
-oate aspectee descrise ca *enomen paranorma2 studiate de savanţi din toată umea2 vin să
con*irm e)istenta spirituui2 *ie că este vor(a de teepatie2 teec'ine$ie2 pro*eţie2 evitaţie2 vedere
e)traretiniană2 carvi$iune2
#upă moarte2 radieste$ie
corpu astra etc3 unit cu corpu eteric o perioadă de timp3 Acest timp
mai rămâne
di*eră de a om a om depin$ând de puterea cu care se eagă corpu astra ,i corpu eteric2 de
in*uenta primuui asupra ceui din urmă3 Este o stare care se aseamănă cu aceea "n care omu ar
vrea să doarmă2 dar puterea sa ăuntrică " menţine trea$3 #upă moarte2 când corpu eteric se
desprinde de om2 din e se mai păstrea$ă ceva pentru "ntreaga evouţie viitoare a omuui2 pe care

/D
" putem numi un ;e)tract= sau o esenţă a acestuia3 Acest ;e)tract= conţine roadee vieţii ce a
trecut3
-oate credinţee reigioase2 "n specia cee monoteiste6 iudaismu2 cre,tinismu2 isamismu
sau (udismu2 admit un #umne$eu ca spirit divin2 ce care a creat umea ,i universu3 -oate
admit ,i e)istenţa spirituui2 care nu dispare o dată cu moartea3 #eose(irea dintre reigii se
mani*estă atunci când este vor(a de puri*icarea spirituui prin re"ncarnări3
+e poate spune că tot ce a *ost creat "n univers are ceva comun6
! Materia2 "ncepând de a atom până a gaa)ie2 are aceea,i con*iguraţie6 un nuceu *ormat
din protoni ,i neutroni2 ce gravitea$ă "n 7uru a)ei sae2 ,i eectroni2 care se rotesc pe or(ite
precise "n 7uru ui2 cu vite$a uminii3 Această structură a atomuui2 o găsim a minerae ,i a
pante2 animae ,i om2 atomii *iind *ormaţi din *uidu cosmic primordia2 re$utat din
*ormida(ia energie a e)po$iei iniţiae 91ig!1ang: care a avut oc a "nceputu universuui acum
cincispre$ece!două$eci de miiarde de ani3
! E)istă un cod genetic comun a tot ceea ce est e viu2 *ie pante2 insecte2 animae sau om3
-oată evouţia viuui se a*ă codi*icată "n acidu de$o)iri(onuceic3 Numai *eu succesiunii
(a$eor purinice ,i pirimidinice2 care *ormea$ă codu genetic ,i datorită căruia ri(o$omii
sinteti$ea$ă una sau ata dintre proteine2 este di*erit2 con*orm *iecărei specii3 -ot datorită A#N!
uui are oc ,i divi$iunea ceuară ce stă a (a$a cre,terii ,i de$votării organismuui care se *ace
prin procesu de repicare a A#N!uui2 cu posi(iitatea de re*acere spontană a ui3 >n genee ce
intră "n acătuirea cromo$omior2 sunt incuse ,i succesiunea "n care să intervină una sau ata din
componentee
em(rionuui3 ei2 pentru a *orma a timpu precis determinat di*eritee organe "n de$votarea
!>n tot ceea ce este viu2 e)istă o *orţă care se opune entropiei2 o *orţă care menţine caitatea
su(stanţei vii2 anume aceea de meta(oism2 de autoconservare2 precum ,i de "nmuţire2 de
cre,tere ,i de$votare3 Această *orţă o dă corpu vita2 parte a *uiduui cosmic2 care2 printr!o
distri(uţie (iostructuraă2 "i con*eră acesteia proprietăţie su(stanţei vii3 Ea ar repre$enta a patra
*ormă de e)istenţă a materiei numită (iopasma3
!-ot ce este viu "n natură este dotat cu gândire2 cu spirit2 mai mut sau mai puţin evouat2
"ncepând de a pante ,i animae până a om3 Acest spirit are di*erite "nvei,uri spaţiae2 de corp
astra2 soar2 universic sau cosmic2 "n ca$u omuui2 acesta este ce mai evident2 dar e e)istă ,i a
animae2 mai mut su( *ormă de instinct ,i a pante2 rudimentar3
.aptu că atât panta2 animau ,i omu2 prin teepatie2 deci prin mesa7 menta2 prin gândire2
interceptea$ă acest gând ,i " "nţeeg2 " decodi*ică2 "nseamnă că e)istă ,i un cod universa
spiritua3 #e aici2 "nţeegem că spiritu divin2 spiritu creator a *ăcut tot ceea ce e)istă "n univers
din acea,i auat2 din energia primordiaă2 ,i că tot ceea ce e)istă "n univers este creat2 di*erind
numai cantitatea sau *eu cum s!au com(inat di*erite componente ae acestei energii3

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
A1#!R&!+QIN ! Dans la l!miere de la (erite, Editions .ranZaises du Graa2 +tras(ourg2
/K voi3 2 @2 3
A8EC& &NG&REAN&2 MARIA ! %ia8a se#!ală >i $ăsătoria, Ed3 Ştiinţi*ică2 1ucure,ti2
/KL3
A8I EPREM MEQME# ! Ci(iliza8ia t!r$ă, Ed3 +port -urism2 1ucure,ti2 /KK/3
A88EA&2 RENE ! 'ara-syhologie et di(ination, n$y$lo-edie de la Di(ination, Ed3
Re'ou3
A+IMOV2 I3 ! Ci(iliza8ii e#traterestre, Ed3 4oitică2 /K3
1ACI& C3 -EO#ORE+C&!EARC& ! ;iziologia >i +izio-atologia sistem!l!i ner(os,
Ed3 Medicaă2 /K3
1[8AN2 IOANI#E ! Con(orbiri d!ho(ni$e>ti, Ed3 Episcopia Romanior ,i Qu,ior2 Arta

/DD
Gra*ică2 1ucure,ti /KK@3
1RAN#8ER2 PAR8 ! )agnetism!l, -ro$ed!ra dez(oltării mo$nitelor -!teri s-irit!ale 2n
om, traducere Qer(ert Egon3
1R&N-ON2 4A&8 ! India secretă2 Ed3 .orum2 traducere de Qenriette 0vonne +ta'3
CA1&RA2 A83 QORIA ! Cartea tibetană a mor8ilor, traducere din im(a *rance$ă2 Ed3
Arca2 Arad2 /KK@3
CE8AN2 E&GEN ! %ia8a d!-ă -rag!l mor8ii, Ed3 -eora2 1ucure,ti2 /KK/3
CON+-AN-IN2 #&MI-R& ! Inteligen8a materiei, d* Miitară2 1ucure,ti2 /KL3
CON+-AN-IN2 #ANIE8 ! Ci(iliza8ia asiro7babiloniană, Ed3 +port -urism2 1ucure,ti2
/K/3
CON+-AN-IN2 #ANIE8 ! Ci(iliza8ia +eni$iană, Ed3 +port -urism2 /KK3
CON+-AN-IN2 #ANIE8 ! Ci(iliza8ia gi-t!l!i Anti$, Ed3 +port -urism2 1ucure,ti2 /KL3
#EME-RE+C&2 +CAR8A- ! Din tainele (ie8ii >i ale !ni(ers!l!i, Ed3 4articuară2
1ucure,ti2 /KK3
#R[GQICI2 ION ! sen8a (ie8ii, Ed3 Ştiinţi*ică2 1ucure,ti2 /K@3
#RIM1A2 OVI#I& ! Istoria $!lt!rii >i $i(iliza8iilor, Ed3 Ştiinţi*ică2 1ucure,ti2 /KKJ2
#RIMER2 #O84QI +[V&8E+C&2 A&RA MA-EI ! -eran8a -entr! (rsta a treia, Ed3
-e'nică2 1ucure,ti2 /KK/3
#&MI-R&2 MIRCEA ! Geriatrie, Ed3 Medicaă2 1ucure,ti2 /KK@3
E8IA#E2 MIRCEA ! Foga2 Ed3 Mariane2 Craiova2 /KK/3
.ARCAŞ2
GQEORGQIŢ[2#AN !A3
#e.8ORIN
ce tac civii$aţiie
! nigme 2n e)traterestre2
gala#ii, Ed3Ed3 A(atros2
<unimea2 Ia,i21ucure,ti2
/K3 /K3
GQEORGQI&2 V3 A3 ! ?i-noza, Ed3 Ştiinţi*ică ,i Encicopedică2 /KK3
GQIŢE+C&2 -2 ! Chir!rg!l, Ed3 Ştiinţi*ică ,i Encicopedică2 1ucure,ti2 /KJ3
4A4INI2 GIOVANNI %ia8a l!i Iis!s, Ed3 Ago!-emporis C'i,inău3
QAŞ#E&2 1343 ! i$ Cogito, Ed3 Evenimentu2 /KKJ3
Q&8E02 A3 ! i rest!l e tă$ere, Ed3 &nivers 1ucure,ti2 /K3
I8IE+C&2 E8ENA ! )ărt!rii des-re nem!rire, Ed3 4resa Naţionaă2 1ucure,ti2 /KK@3
PAN-2 IMMAN&E8 ! Religia >i limitele ra8i!nii, Ed3 Agora2 Ia,i2 /KK@3
8AN#+1ER.2 4A&8 8&#IG ! se! des-re e#-erien8a mor8ii, Ed3 Qumanitas2
1ucure,ti2 /KK@3
MACOV+PI2 E&GEN ! @at!ra >i str!$t!ra materiei (ii, Ed3 Academiei2 1ucure,ti2 /KJ3
)an!al de a$!-!n$t!ra $hineză H traducere de +anda Apostoescu2 Ed3 Medicaă2 /K@3
MI8C&2 Ş-3 M[IC[NE+C&2 MA#E8EINE ! Andrologie $lini$ă, Ed3 Academiei2
1ucure,ti2 /KJ3
MORAR&2 I3 AN-OQI2 Ş-32 ! Introd!$ere 2n geneti$a mole$!lară, Ed3 Medicaă2
1ucure,ti2 /KF3
NEG&REAN&2 CRI+-IAN! L!mi -aralele, Ed3 +iti2 1ucure,ti2 /KK/3
NICO8AE2 CON+-AN-IN ! C!lt -ra$ti$ de >tiin8e o$!lte, Ed3 1irou de studii psi'ice2
1ârad2 /K@K3
OA-EN2 ERNE+- 3 7Amintirile !n!i medi!m, Ed3 Cugetarea2 1ucure,ti2 /KDF3
O4ARIN2 A3I3 ! Originea (ie8ii -e -ămnt, Ed3 Ştiinţi*ică2 1ucure,ti2 /KLJ3
4A8O&2 <EAN ! %răitoria, Ed3 de Vest2 Coecţia Iniţieri2 -imi,oara2 /KK@3
4IAGE-2 <EAN ! Biologie >i $!noa>tere, Ed3 #acia2 /K/3
4O4OVICI2 83 ! %is!l, Ed3 #acia2 Cu72 /K3
4OE882 AR-Q&R
4REN-ICE2 M&8.OR# E3 ! !D!bl!l eteri$
En zarea >i +enomenele
nem!ririi, $one#e,
Ed3 8otus2 Ed3 Reci*2
1ucure,ti2 /KK@31ucure,ti2 /KK@3
RAIC&2 43 ,i coa(3 ! Cel!la, Ed3 Academiei2 /K@3
RENAN2 ERNE+-! %ia8a l!i Iis!s, Ed3 Crater2 1ucure,ti2 /KKJ3
RE4CI&C2 E3 IAGNOV2 H3 R&+&2 G3 ! Anatomia om!l!i, (is$ere, Ed3 Medicaă2
1ucure,ti2 /KF3

/DF
RAMACQARAPA 0OG ! %ia8a din$olo de moarte, Coecţia 8otus2 1ucure,ti2 /KK/3
+AGAN2 CAR83 ! Creier!l l!i Bro$a, Ed3 4oitică2 1ucure,ti3
+[Q8EAN&2 V3 MACAVEI2 I3 ! %ita se#!alis, Ed3 Encicopedică română2 1ucure,ti2
/K@3
+[Q8EAN&2 V3 ! Con$e-8ii des-re om 2n medi$ina $ontem-orană, Ed3 #acia2 Cu7
Napoca2 /KL3
+[Q8EAN&2 V3 ! tiin8a >i +ilozo+ia in+orma8iei, Ed3 4oitică2 1ucure,ti2 /K@3
+ARGER2 O3 ,i coa(3 ! ;orma8i!nea reti$!lară, Ed3 Academiei2 1ucure,ti2 /KLF3
+CQMI-Q2 ERNE+- ! -e$ial Rein$arnation, Editions .ranZaises du Graa2 +tras(ourg2
/KK/3
+CQROE#ER2 80NN O+-RAN#ER2 +QEI8A ! Cer$etări de -ara-sihologi$, Ed3
Ro(ert 8a**ont2 4aris2 /K3
+CQRO#INGER2 ERIN ! Ce este (ia8a -irit >i materie, Ed3 4oitică2 1ucure,ti2 /KJ3
+E80E2 Q3 ! tiin8a >i (ia8a, Ed3 4oitică2 1ucure,ti2 /KD3
+IM&2 OC-AVIAN ! Ci(iliza8ia a-oneză tradi8ională, Ed3 Ştiinţi*ică ,i Encicopedică2
1ucure,ti2 /KD3
+O&8IER2 <EAN 4IERRE ! nigma (ie8ii, Ed3 Medicaă2 1ucure,ti2 /K@3
+-AN A8EAN#R& R&+ REM&+ ! Istoria religiilor, Ed3 Institutuui 1i(ic ,i de
Misiune a 1isericii Ortodo)e Române2 1ucure,ti2 /KK/3
+-EINER2 R&#O8. ! tiin8a s-irit!ală, e(ol!8ia (ie8ii >i a l!mii, Ed3 Rustania2 -imi,oara3
+-EINER2
+-EINER2 R&#O8.
R&#O8.! Tre-tele arteiEd3-edagogi$o7dida$ti$e
ini8ierii,
! Ennoirea 4rinceps2 Ia,i2 /KK@3 -rin >tiin8a s-irit!ală,
traducere din im(a germană2 1ucure,ti2 /K/3
+-EIN4ACQ2 RICQAR# ! Des ra--orts $a$hes $onditionnent notre (ie terrestre*
+-EIN4ACQ2 RICQAR# ! Comment se +ait7il 0!e no!s (i(ions a-res la mort et 0!el sens
a la (ie, Editions .ranZaises du Graa2 +tras(ourg2 /K3
+-OIANOVA2 PRA+IMIRA ! %anga, Ed3 +tar!-ra*ic2 Craiova2 /KK@3
+-OICA2 -3 ! e#ologie, Ed3 Medicaă2 1ucure,ti2 /K@3
ŞER1AN2 MIQAI ! emeni 2ntr! ra8i!ne, Ed3 #acia2 Cu72 /K@3
Ş-E.[NE+C&2 A83 N3 ! Ade(ăr!l >i >tiin8e se$rete, Ed3 Cartea Românească2 1ucure,ti2
/K@3
Ţ&G&I2 ION ! %ise, (izi!ni, -ro+e8ii, -remoni8ii, Ed3 Ro$a Vânturior2 /KK@3
-O#ORAN2 I3 Ţ[RAN& E3 ! In $ă!tarea (ie8ii -e alte -lanete,Ed3 #acia2 Cu72 /K3
-O..8ER2 A3 ! o$!l (iitor!l!i, Ed3 4oitică2 1ucure,ti2 /K3
-OPAREV2 +3A3 ! Religia 2n istoria -o-oarelor, Ed3 4oitică2 1ucure,ti2 /K3
-ON2 IO+I. ! Credin8a ade(ărată, +ocietatea Misionară Romană2 1ucure,ti2 /KK/3
A-CQ -OER 1I18E AN# +OCIE -0 NE 0ORP ! C!m a a-ăr!t (iata, -rin
e(ol!8ie sa! -rin $rea8ie, NeB 0or2 /K3
A-+ON2 #3 <AME+ ! Biologia mole$!lară a genei, Ed3 Ştiinţi*ică2 1ucure,ti2 /KL3
EI++2 1RIAN ! O mărt!rie a re2n$arnării, Ed3 8otus 1ucure,ti2 /KK@3
A8PER2 #AE8 ! Cristal!l7a$eastă +iin8ă (ie, 1ucure,ti2 /KK/3

/DL