Memoriu PUG Com Bratovoiesti

CUPRINS
1. Introducere
1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei
1.2. Obiectul lucrării
1.3. Surse documentare
1.4. Metodologia
2. Stadiul actual al dezvoltării

2.1. Evoluţie
2.2. Elemente ale cadrului natural
2.2.1. Caracteristicile reliefului
2.2.2. Geologia
2.2.3. Reţeaua hidrografică
2.2.4. Clima
2.2.5. Caracteristicile geotehnice
2.2.6. Riscuri naturale
2.3. Relaţii în teritoriu
2.4. Activităţi economice
2.5. Populaţia – elemente demografice şi sociale
2.5.1. Numărul, densitatea şi structura pe vârste a populaţiei
2.5.2. Evoluţia populaţiei
2.5.3. Mişcarea naturală şi migratorie
2.5.4. Resursele de muncă
2.5.5. Fondul de locuinţe
2.5.6. Concluzii
2.6. Circulaţia
2.7. Intravilan existent
2.8. Zone cu riscuri naturale
2.9. Echiparea edilitară
2.9.1. Gospodăria complexă a apelor
2.9.2. Alimentarea cu apă
2.9.3. Canalizarea apelor menajere
2.9.4. Alimentarea cu energie termică şi gaze
2.9.5. Alimentarea cu energie electrică
2.9.6. Telecomunicaţii
2.10. Probleme de mediu
2.11. Disfuncţionalităţi
2.12. Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei
3. Propuneri de organizare urbanistică

3.1. Evoluţie posibilă, priorităţi
3.2. Optimizarea relaţiilor în teritoriu
3.3. Dezvoltarea activităţilor economice
3.4. Evoluţia populaţiei
3.5. Organizarea circulaţiei
3.6. Intravilan propus. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial
3.7. Măsuri în zonele cu riscuri naturale
3.8. Dezvoltarea echipării edilitare
3.8.1. Alimentarea cu apă potabilă
3.8.2. Canalizarea şi epurarea apelor uzate
3.8.3. Alimentarea cu căldură şi gaze naturale
3.9. Protecţia mediului
3.10. Reglementări – permisiuni şi restricţii
4. Concluzii şi măsuri în continuare

PUG COMUNA BRATOVOEŞTI
MEMORIU GENERAL
COMUNA BRATOVOEŞTI
1. INTRODUCERE
1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI
• Denumirea lucrării • PLAN URBANISTIC GENERAL
COMUNA BRATOVOEŞTI
JUDEŢUL DOLJ
• Beneficiar: COMUNA BRATOVOEŞTI
• Baza legală a proiectării Legea nr. 50/1991 cu modificarile şi completarile
ulterioare (OUG 214/2008) privind autorizarea
executării construcţiilor şi unele măsuri pentru
realizarea locuinţelor şi conţinutul documentaţiilor,
H.G.R. nr. 525/1996 (cu modificări ulterioare) pentru
aprobarea Regulamentului General de Urbanism
• Proiectant general: S.C. GIURGIULESCU PROIECT S.R.L. Craiova
• Data elaborării: 2011 – 2012
1.2. OBIECTUL LUCRĂRII

Lucrarea îşi propune stabilirea direcţiilor de dezvoltare ale comunei
Bratovoeşti în corelare cu prevederile de amenajare a teritoriului naţional şi judeţean
şi în condiţiile respectării dreptului de proprietate şi a interesului public.
Propunerile ce se avansează vor trebui să coreleze de asemenea, potenţialul
economic şi uman cu aspiraţiile de ordin social şi cultural ale populaţiei.
Odată cu stabilirea direcţiilor de dezvoltare în perspectivă ale comunei
Bratovoeşti, lucrarea va trebui să dea răspuns şi problemelor imediate cu care se
confruntă Consiliul Local, în special în determinarea categoriilor de intervenţie,
permisiuni şi restricţii, necesităţi de primă etapă.
Elaborat, avizat şi aprobat, Planul Urbanistic General devine principalul
instrument în dezvoltarea comunei, el putând fi utilizat la:
- Promovarea unor investiţii din fondurile publice, cu precădere în dezvoltarea
infrastructurii şi instituţiilor publice.
- Emiterea certificatelor de urbanism şi autorizaţiilor de construire în toate
domeniile.
- Respingerea unor solicitări de construire, neconforme cu prevederile PUG.
- Rezolvarea unor litigii ce pot apărea între Consiliul Local şi persoane fizice sau
juridice, sau litigii între persoane fizice.
1
1.3. SURSE DOCUMENTARE

În scopul întocmirii prezentei lucrări au fost cercetate o serie de surse documentare,
referitoare la stadiul actual al dezvoltării comunei Bratovoeşti şi propuneri de
perspectivă.
• Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN):
• Secţiunea I – Căi de comunicaţie: Legea nr. 363/ 2006
• Secţiunea II – Apa: Legea nr.107/ 1996
• Secţiunea III – Zone protejate: Legea nr.5/ 2000
• Secţiunea IV – Reţeaua de localităţi: Legea nr. 351/ 2001
• Secţiunea V – Zone de risc natural: Legea nr. 575/ 2001
• Plan Urbanistic General comuna Bratovoeşti – jud Dolj – S.C. PROIECT CRAIOVA
S.A. , proiect nr. 7918/10.1998
• Monumente, situri şi ansambluri arheologice - jud. Dolj - listă avizată de Ministerul
Culturii;
• Date statistice de la Centrul Naţional de Statistică şi Comisia Judeţeană de
Statistică, precum şi din Anuarele statistice;
• Date culese de proiectant în teren precum şi din discuţiile purtate cu membrii
Consiliului Local şi primarul comunei Bratovoeşti;
• Muzeul Olteniei Craiova. Oltenia. Studii şi comunicări. Stiinţele Naturii.
• Masurători cadastrale;
• Suport cadastral în sistem informatic geografic (GIS).
1.4. METODOLOGIA
Prezentul Plan Urbanistic General (PUG) s-a elaborat în conformitate cu:
• "GHIDUL PRIVIND METODOLOGIA DE ELABORARE ŞI CONŢINUTUL - CADRU
AL PLANULUI URBANISTIC GENERAL" aprobată cu ORDINUL M.L.P.A.T. nr.
13/N/10 martie 1999.
Ghidul cuprinzând precizări, detalieri
• Codul civil;
• Legea nr.184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect,
republicată;
• Legea nr. 50/1991 cu modificarile şi completarile ulterioare (OUG 214/2008) privind
autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor şi
conţinutul documentaţiilor, H.G.R. nr. 525/1996 (cu modificări ulterioare) pentru
aprobarea Regulamentului General de Urbanism;
• Legea nr. 10/1995 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, modificată
şi completată prin Legea nr.125/1996, Legea nr.453/2001, Legea nr.401 /2003 şi
Legea nr.199/2004 (republicată în M.O. - Partea I, nr. 933/13.10.2004, modificată şi
completată ulterior prin O.G. nr.122/2004 pentru modificarea art.4 din Legea
50/1991, Legea 119/2005, Legea 52/2006 şi Legea 376/2006);
2
• Legea nr. 114/1996 privind locuintă cu modificările ulterioare (republicată);
• Legea nr. 215/2001 privind Administraţia publică locală, cu modificările şi
completările ulterioare;
• Legea nr. 326/2001 privind serviciile de gospodărie comunală, cu modificările şi
completările ulterioare;
• Legea nr.219/1998 privind regimul concesiunilor;
• Legea din. 213/1998 privind proprietatea publică, cu modificările şi completările
ulterioare;
• Legea fondulul funciar nr.18/1991, republicată, cu modificările ulterioare;
• Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii Fondului Funciar nr.
18/1991;
• Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar
nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997, cu modificările ulterioare;
• Legea. nr. 7 /1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliară, cu modificările şi
completările ulterioare (O.U.G. nr.70/ 2001, O.U.G. nr. 41/2004);
• Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor;
• Legea nr. 82/1998 privind aprobarea O.G. nr. 43/1997 privind regimul juridic al
drumurilor.
• Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea O.G. 195/2005 privind protecţia mediului;
• Legea nr. 137/1995 privind protecţia mediului, republicată, cu modificările
ulterioare;
• Legea nr.350/2001 modificată şi completată de Legea nr.289/2006, privind
amenajarea teritoriului şi urbanismului şi O. G. nr. 27/2008 cu modificarea şi
completarea Legii nr. 350/2001;
• Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea regională în România;
• ORDINUL MLPAT nr. 21/N/2000, pentru aprobarea “Ghidului privind elaborarea şi
aprobarea regulamentelor locale de urbanism”;
• ORDINUL MLPAT nr. 13N/1999, pentru aprobarea “Ghidului privind metodologia de
elaborare şi conţinutul - cadru al Planului Urbanistic General”;
• ORDINUL MLPAT nr. 176/N/2000, pentru aprobarea “Ghidului privind metodologia
de elaborare şi conţinutul - cadru al Planului Urbanistic Zonal”;
• ORDINUL MLPAT nr. 37/N/2000, pentru aprobarea “Ghidului privind metodologia
de elaborare şi conţinutul - cadru al Planului Urbanistic de Detaliu”.
3
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII

2.1. EVOLUŢIE
Comuna Bratovoeşti face parte din judeţul Dolj şi este poziţionată în partea de
centrală a judeţului Dolj şi este alcătuită din 4 sate componente: Bădoşi, Prunet,
Georocu Mare şi Bratovoeşti - sat resedinţă de comună.
Evoluţia comunei Bratovoeşti din punct de vedere al numărului de
locuitori din recensămintele anterioare:
1977 1992 1998 2012
Comuna
Bratovoeşti 4384 3829 3610 3221
Bădoşi 1129 1036 1005 867
Prunet 806 708 675 560
Bratovoeşti 1621 1424 1340 1294
Georocu Mare 828 661 590 500
În prezent, în anul 2012, comuna are o populaţie de 3221 locuitori, 1392 de

locuinţe şi o suprafaţă totală a unităţii administrativ teritoriale de 6519,3380ha.
2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

2.2.1. Caracteristicile reliefului
Comuna Bratovoeşti este situată în partea centrală a judeţului Dolj, la Sud de
municipiul Craiova şi la Est de Râul Jiu, în Câmpia Jiului.
Comuna Bratovoeşti se încadrează din punct de vedere geomorfologic în Câmpia
Jiului, subunitate a Câmpiei Estice a Olteniei.
Solul caracteristic este cernoziom nisipos şi solul de luncă, acestea fiind
favorabile dezvoltării agriculturii: culturi mari, plante tehnice, plantaţii de pomi viticole
şi culturi legumicole. Situarea comunei în plină câmpie, unde relieful nu înregistrează
diferenţe mari de nivel, cu clima şi solul specific de câmpie sunt condiţii naturale
deosebit de favorabile pentru menţinerea şi dezvoltarea tuturor satelor componente
şi a economiei lor bazată pe agricultură şi producţiei legumicole-pomicole precum şi
creşterea animalelor. Comuna se încadrează în zona preorăşenească a municipiului
Craiova, amenajată fiind cu bază de agrement.
Formele de relief caracteristice pe care a apărut şi format comuna şi satele
componente sunt lunca şi terasele inferioare şi medii ale Jiului, cu altitudini relative
cuprinse între 5-40m iar cele absolute între 35-80m. Terasele au aspect vălurit
datorită dunelor de nisip care s-au format pe VNV-ESE direcţia vânturilor dominante.
In general dunele de nisip au fost fixate prin plantaţii de pomi fructiferi, păduri de
salcâm şi culuri de viţă de vie, dar care dupa punerea în posesie în anul 1990 prin
aplicarea Legii Fondului Funciar, aceste plantaţii au fost tăiate masiv. Se
menţionează că la baza teraselor apar o serie de izvoare care în parte au fost
captate pentru alimentarea cu apă a municipiului Craiova.
2.2.2. Geologia
Din punct de vedere geologic se găsesc depozite exclusiv cuaternare de
terasă în grosime de peste 25m (pietrişuri şi nisipuri) iar loessul atinge grosimi de
peste 5m. Nisipul de suprafaţă a fost antrenat de vânt şi a format dunele de nisip.
4
2.2.3. Reţeaua hidrografică
Reţeaua hidrografică de suprafaţă este formată din: râul Jiu în partea de Vest
a comunei, Jiuleţul în partea de Sud(curge de la Nord la Sud) şi pârâul Georoc ce
străbate teritoriul de la Est la Vest şi este afluent al Jiului.
Complexul de lacuri Adunaţii de Geormane – Marica este situat pe terasa
superioară stângă a Jiului, faţă de care prezintă o diferenţă de nivel de 1,48 m. Lacul
Adunaţii de Geormane formează o unitate biologică izolată, legată de Jiu printr-un
canal de evacuare a surplusului de apă prin intermediul bălţii Marica.
2.2.4. Clima
Întreg teritoriul administrativ al comunei se încadrează într-o zonă cu climă
temperat-continentală cu patru anotimpuri, cu veri foarte călduroase (cu temperatură
maximă de 38°C) şi ierni friguroase(cu temperatură minimă absolute de -27°C).
Primul îngheţ apare după 25 octombrie, iar ultimul în prima decadă a lunii
aprilie, rezultând un interval de 200 zile/an fără îngheţ.
Cantitatea medie de precipitaţii este de 520 mm/an cu un maxim de precipitaţii
în lunile mai şi iunie, iar cele mai secetoase august şi septembrie.
Vânturile dominante cu direcţia VNV – ENE.
2.2.5. Caracteristicile geotehnice
Comuna Bratovoeşti este caracterizată printr-un relief de câmpie fără diferenţe
mari de nivel format din luncă şi terasele inferioare şi medii ale Jiului acoperite de
dunele de nisip solidificate, cu un sol cernoziom nisipos şi un climat temperat
continental. Toate acestea sunt condiţii naturale favorabile pentru dezvoltarea
comunei şi a economiei acesteia bazată pe agricultură, plantaţii pomicole şi
creşterea animalelor.
2.2.6. Riscuri naturale
Conform datelor obţinute, în teritoriul intravilan al satelor componente, comuna
Bratovoeşti nu prezintă zone expuse la riscuri naturale importante.
2.3. RELAŢII ÎN TERITORIU
Comuna se învecinează cu:
NORD – comuna Teasc, comuna Ghindeni şi comuna Leu;
SUD – comuna Drănic şi comuna Mârşani;
EST – comuna Castranova;
VEST – comuna Teasc, comuna Drănic, oraşul Segarcea;
Comuna se situează la aproximativ 25km de municipiul Craiova, înscriindu-se

astfel în zona de influenţă a acestuia.
Teritoriul administrativ al comunei Bratovoeşti este străbătut de traseele
drumurilor:
- drumul naţional DN 55 Craiova – Bechet ;
- drumul comunal DC 28 şi DC 28B ce leaga satele Bratovoeşti şi Bădoşi de satul
Prunet ;
- drumul comunal DJ 29 Bratovoeşti – Georocu Mare – Puţuri.
RETEAUA DE LOCALITATI:
Comuna Bratovoeşti este o comună de mărime medie cu profil agricol datorat
preponderenţei activităţilor agricole.
Comuna Bratovoeşti este alcătuită din 4 sate componente: Bădoşi, Prunet,
Georocu Mare şi Bratovoeşti - sat resedinţă de comună.
5
TERITORIU ADMINISTRATIV COMUNAL

CATEGORII DE
FOLOSINŢĂ (HA)
% DIN TOTAL
AGRICOL 64%
4137,178
Arabil 95,18
3937,598
Păşuni 149,69 3,62
Vii 10,93 0,26
Livezi 38,96 0,95
NEAGRICOL 36%
2382,16
Păduri 58,56
1395,02
Ape 251,79 10,57
Drumuri 2,32
55,26
Curţi construcţii 27,87
663,79
Neproductiv 16,30 0,68
TOTAL 6519,3380 100,00
Comparativ cu celelalte unităţi administrativ teritoriale ale judetului Dolj, se
desprind urmatoarele aspecte:
a) În 2002, Recensământul General Agricol a înregistrat aproape 4,5 miliarde de
exploataţii agricole în toată România, din care 3,74 % se aflau în Judeţul Dolj.
(reprezentând 26,9% din totalul numărului de exploataţii agricole înregistrate în
Regiunea Sud – Vest Oltenia). Agricultura oferă cele mai multe locuri de muncă şi
contează ca parte majoră a produsului intern brut din judet. Mare parte a
teritoriului judeţului şi mai mult de 50% din teritoriul administrativ al comunei
Bratovoeşti sunt soluri valoroase sub aspectul exploatării agricole. Pentru aceste
terenuri se propun măsuri de conservare a calităţii solurilor şi structurarea
judicioasă şi raţională a culturilor.
Teritoriul comunei Bratovoeşti se înscrie în zona cu profil predominant agricol
determinând şi caracteristicile activităţilor economice existente în comună.
Din defalcarea suprafeţei teritoriului administrativ al comunei pe categorii de
folosinţă rezultă o suprafaţă de 4137,178ha teren agricol.
Prin Legea fondului funciar nr 18/1991, cetăţenii au fost puşi în posesia terenurilor
agricole, sectorul particular devenind determinant în desfăşurarea activităţilor
agricole. Prin desfiinţarea CAP-urilor au fost dezafectate şi sectoarele zootehnice
ale acestora, efectivele de animale fiind cumpărate de către locuitorii comunei.
Activitatea agricolă în sectorul particular se desfăşoară în principal în cadrul
asociaţiilor familiale sau a asociaţiilor cu personalitate juridică.
Profilul agricol dominant este cultura plantelor cerealiere.
Activitatea industrială este reprezentată de uscătoria de tutun, aceasta fiind însă
în conservare.
b) În privinţa echipării hidroedilitare, comuna are parţial în Bratovoeşti un sistem de
alimentare cu apă potabilă în faza de execuţie, dar nu este încă funcţional.
Obiectivele realizării sitemului de alimentare cu apă şi al canalizării sunt
îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi protecţia împotriva contaminării stratului
6
freatic din localitate dar şi creşterea atractivităţii pentru agenţii economici în
vederea dezvoltării sociale a comunei.
c) În 2005, unităţile de cazare turistică din judeţul Dolj reprezentau aprox. 8% din
totalul de unităţi de cazare existente în Regiunea Sud-Vest Oltenia. Comuna
Bratovoeşti apare în evidenţa statisticilor ca zonă cu potenţial turistic datorită
zonei de agrement «Victoria» însă acesta nu este reprezentat la adevărata sa
valoare. Potenţialul comunei Bratovoeşti nu este valorificat suficient.
d) Sub aspectul elementelor potenţiale de dezvoltare, comuna se va putea sprijini pe
valorificarea terenurilor agricole, prin înfiinţarea şi diversificarea unor capacităţi de
mică producţie agroindustrială, precum şi pe unele activităţi terţiare (comerţ,
servicii pentru întreprinderi şi agricultură).
e) Din punctul de vedere al calităţii mediului, comuna nu are surse majore de
poluare. Nu se impun probleme deosebite de proţectia mediului altele decat cele
ce se impun în mod curent conf. legislaţiei în vigoare. În prezent nu se află nici o
sursă poluantă de aer care ar putea afecta calitatea atmosferei sau să reprezinte
un pericol major asupra calităţii aerului.
2.4. POTENŢIALUL ECONOMIC

Potenţialul economic al comunei este determinat de situarea în teritoriu,
condiţiile pedo-climatice ca şi de principalele activităţi economice ce se desfăşoară
pe teritoriul administrativ al comunei.
Potenţialul comunei Bratovoeşti este determinat şi de potenţialul turistic al
acesteia datorită zonei de agrement «Victoria». Ca obiective turistice sunt de
menţionat : Lacul Adunaţii de Geormane - loc propice pentru petrecerea weekend-
urilor şi Pădurea Bratovoeşti. Vizitatorii pot desfăşura diverse activităţi recreative şi
plăcute în natură. Pe lac se poate pescui, se pot face plimbări cu barca, promenade
pe malul lacului, se poate merge la vânătoare în padure sau se poate vizita târgul
săptămânal.
Zonele de agrement nu sunt însă amenajate corespunzător, iar peisajele sunt
degradate, şi drumurile nu sunt modernizate. Facilităţile incomplete duc la
degradarea peisajului şi la scăderea potenţialului turistic al localităţii ceea ce implică
pierderi economice semnificative. Neimplementarea unui program de turism durabil
va menţine nevalorificate zonele cu destinaţie turistică şi poate diminua sau înceta
venirea turiştilor.
O problemă importantă o reprezintă modalităţile de valorificare a recoltelor.
Deşi producţia de cereale şi de legume (în special în gospodăriile proprii)
înregistrează valori ridicate, singura modalitate de valorificare a acestora o reprezintă
comercializarea. De aceea ar fi importantă şi de folos exitenţa unor depozite pe
teritoriul comunei.
Efective de animale - 1998
Taurine 792
Ovine+caprine 3508
Cabaline 594
Păsări 2329
Efective de animale - 2012

Bovine 340
Porcine 1861
Ovine 567
7
Caprine 231
Cabaline 318
Păsări 17774
2.5. POPULAŢIA – ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE

2.5.1. Numărul, densitatea şi structura pe vârste a populaţiei
În comuna Bratovoeşti se înregistrează în anul 2012 un număr de 3221
locuitori.
Grupa de varsta ANUL 1998 ANUL 2012

nr. locuitori % nr. locuitori %
0÷14 ani 685 19,0 42 13
15÷59 ani 1986 55,0 2043 63
peste 60 ani 939 26,0 757 24
Total 3610 100,0 3221 100,0
În utimele evidenţe statistice se observă faptul că în comună avem de-a face

cu o îmbătrânire a populaţiei.
Orice încercare de a defini evoluţia populaţiei trebuie să ţină seama de
urmatoarele elemente:
- dinamica efectivului populaţiei este determinatã de factori de natură materială,
biologică, socială şi culturală;
- influenţa hotărâtoare asupra evolutiei populaţiei cu condiţiile vieţii materiale;
- cu cât transformările în sfera condiţiilor materiale sunt mai profunde, cu atât
modificările în evoluţia fenomenelor demografice vor fi mai radicale.
2.5.2. Evoluţia populaţiei

Evoluţia în timp la recensămintele anterioare la nivel de comună şi comparate
cu datele orientative calculate pentru situaţia actuală este prezentată în tabelul
următor:
1977 1992 1998 2012
Comuna
Bratovoeşti 4384 3829 3610 3221
Bădoşi 1129 1036 1005 867
Prunet 806 708 675 560
Bratovoeşti 1621 1424 1340 1294
Georocu Mare 828 661 590 500
În urma studierii tabelului cu recensămintele anterioare, observăm o scădere

a populaţiei la nivel de comună, locuitorii preferând a-şi stabili domiciliul în oraşe care
le oferă condiţii de locuire şi dotări social-culturale net superioare celor din mediul
rural.
2.5.3. Mişcarea naturală şi migratorie

Principalii indicatori demografici care caracterizează evoluţia în timp a
populaţiei sunt: mişcarea naturală şi mişcarea migratorie. Mişcarea naturală a
populaţiei este una din componentele care determină creşterea populaţiei, alături de
mişcarea migratorie. Mişcarea naturală surprinde două fenomene demografice:
natalitatea şi mortalitatea unei populaţii.
8
1989 1990 1992 1998 2012

Numar nasteri 9 21 69 61 65
Numar decese 60 674 101 99 100
Spor natural -51 -653 -32 -38 -35
În urma acestui studiu observăm rata foarte scazută a sporului natural.
Situaţia este îngrijorătoare, fiind un număr foarte mare al celor decedaţi în raport cu
celor nascuţi vii.
Natalitatea este un fenomen demografic supus transformărilor mediului
economic şi social. Astfel, aceasta este influenţată de declinul economic care
afectează familia şi relaţiile între membrii familiei. De asemenea, natalitatea depinde
de o serie de factori sociali: mediul de rezidenţă, apartenenţa etnică, nivelul de
instruire etc.
Creşterea mortalităţii are efecte negative asupra evoluţiei populaţiei, mai ales
în condiţiile unei natalităţi relativ modeste. Sporul natural este un indicator ce reflectă
echilibrul între cele două componente ale mişcării naturale: natalitate şi mortalitate.
Astfel, se constată o scădere a valorilor sporului natural, valori care sunt mult mai
mici decât cele la nivel de judeţ sau ţară.
Un alt fenomen care contribuie la creşterea sau scăderea populaţiei unui

teritoriu îl reprezintă migraţia – totalitatea stabilirilor şi plecărilor cu domiciliul.
Migraţia internă, la nivel naţional, chiar dacă nu influenţează volumul total al
populaţiei, provoacă importante mutaţii în structurile după vârste şi sexe ale
populaţiei, în primul rând pe cele două medii sociale: urban şi rural şi, apoi, în profil
teritorial-administrativ, la nivelul judeţelor şi al localităţilor.
1989 1990 1992 1998 2012

Sosiri 9 21 11 46 37
Plecări 60 674 68 88 62
Sold -51 -653 -57 -47 -25
2.5.4. Resursele de muncă

Resursele de muncă au cunoscut în ultimii ani schimbări majore la nivel
naţional. Aceste schimbări au marcat şi populaţia ocupată a comunei. Ca urmare a
declinului industrial, s-a redus ponderea salariaţilor din industrie şi a crescut şomajul.
Având în vedere declinul actual al anumitor activităţi industriale sau
disfuncţionalităţi care presează asupra altor activităţi economice şi în conformitate cu
informările primite de la organele locale, ponderea populaţiei ocupate se menţine.
În tabelul următor, se prezintă structura populaţiei ocupate:
Număr salariaţi
Tip de activitate
1998 2012
Agricultură 58 152
Industrie 72 61
Comerţ 33 27
Transporturi 22 32
Administraţie 6 15
Invăţământ 56 12
Sănătate 11 15
Altele 21 24
Număr total salariaţi 279 338
9
Disfuncţionalităţile în sistemul demografic sunt scăderea seminificativă a
numărului de locuitori, dezechilibre în structura populaţiei pe grupe de vârstă şi
scăderea populaţiei tinere şi scăderea ratei natalităţii şi creşterea ratei mortalităţii.
2.5.5. Fondul de locuinţe

Fondul de locuinţe este format din locuinţe individuale pe parcele individuale,
cu regim de înălţime predominant parter.
Locuinţele construite din materiale durabile (cărămidă, şi planşeu de lemn) au
o pondere destul de ridicată - 80%, cele realizate din materiale nedurabile (chirpici,
faianţă) sunt în proporţie de 20%.
Zona de locuit deţine ponderea cea mai mare în cadrul intravilanului localităţii
(663,79ha – 27,87%). Principalele probleme de locuire identificate sunt legate de
puţinele locuinţe noi şi renovarea locuinţelor vechi.
Numărul de locuitori raportat la numărul de gospodării:

LOCALITATEA Nr. de Nr. de Nr. de Nr. loc/Nr.
locuitori gospodării locuinte gosp.
BRATOVOEŞTI 3221 1392 1405 2,31
Surafaţa ocupată de locuinţe în prezent este de 420ha.

Suprafaţă teren medie per locuinta: ~ 1300mp
Mărimea locuintelor: suprafaţa locuibilă / locuinţă: ~ 35mp
Confortul locuitorilor : suprafaţa locuibilă / nr. de locuitori: ~ 12mp
Număr de persoane/locuinţă: ~ 3 pers.
2.5.6. Concluzii
Disfuncţionalităţile care se manifestă în prezent sunt:
- dezorganizarea activităţilor de achiziţii şi valorificare a cerealelor şi plantelor
agricole;
- potenţial turistic nevalorificat: Staţiunea „Victoria” şi Pădurea Bratovoeşti;
- inexistenţa fondurilor de dezvoltare - investiţii în domeniu;
- starea materială precară a populaţiei ceea ce duce la nedezvoltarea sectorului
"întreprinderi mici şi mijlocii";
- îmbătrânirea populaţiei stabile, migrarea populaţiei tinere spre Craiova.
Din analiza indicilor rezultă:
- suprafaţa locuibilă / locuinţă reflectă faptul că locuinţele cuprind în general două sau
trei camere de locuit – locuinţe mici;
- suprafaţa locuibilă / locuitor reflectă un indice de locuibilitate superior valorilor medii
pe judeţ;
- numărul de persoane raportate la o locuinţă reflectă valori sub media pe judeţ;
- numărul de gospodării mai mic decât numărul de locuinţe reflectă faptul că există
locuinţe părăsite la nivelul localităţilor.
2.6. CIRCULAŢIA
Teritoriul administrativ al comunei Bratovoeşti este străbătut de traseele
drumurilor:
- drumul naţional DN 55 Craiova – Bechet ;
- drumul comunal DC 28 şi DC 28B ce leaga satele Bratovoeşti şi Bădoşi de satul
Prunet ;
- drumul comunal DJ 29 Bratovoeşti – Georocu Mare – Puţuri.
Druml principal este drumuri de categoria a I-a si are profil de 25,00m.
10
Drumurile secundare sunt drumuri de categoria a III-a si au profil de 12,00m şi
9,00m –necesita modernizări şi asfaltări.
2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCŢIONALE. BILANŢ TERITORIAL
Zone funcţionale Bădoşi Prunet Bratovoeşti Georocu

Mare
ha % ha % ha % ha %
Locuinţe şi 82,48 90,05 53,79 30,19 118,07 68,42 94,40 88,48
Funcţ. complem.
Insituţii si servicii de 1,00 1,09 5,50 3,09 12,70 7,36 0,80 0,75
interes public
Unităţi ind. şi agro- - - - - 15,38 8,91 2,60 2,44
zootehnice
Spatii agrement, spaţii
verzi, sport 0,30 0,33 51,28 28,77 1,35 0,78 - -
Gosp. com. - cimitire 1,02 1,11 - - 3,05 1,77 1,18 1,11
Construcţii tehnico- - - - - 7,02 4,07 - -
edilitare
Căi de comunicaţii 6,80 7,42 7,00 3,93 15,00 8,69 7,70 7,22
rutiere
Ape - - 60,63 34,02 - - - -
TOTAL 91,60 100 178,20 100 172,57 100 106,68 100
ZONIFICAREA FUNCTIONALA A INTRAVILANULUI
ZONE FUNCŢIONALE
a) Zona de locuinţe şi funcţiuni complementare
Această zonă este principala consumatoare a suprafeţei intravilanului existent şi este
dezvoltată practic pe toată suprafaţa ocupată. Zona este de 348,74ha (63,52% din
suprafaţa totală a intravilanului comunei). Cea mai mare parte a locuinţelor este
parter, uneori P+1E, de factură modestă în majoritate, care utilizează atât materiale
durabile în timp cât şi unele mai puţin durabile. Ca stare a construcţiilor, peste 85%
dintre ele sunt în stare bună. O parte dintre acestea este reprezentată de clădiri noi.
Ca funcţiuni complementare se întâlnesc punctual servicii şi comerţ în construcţii
amplasate pe latura stradală a lotului sau chiar în clădirile de locuit.
Ca formă de proprietate asupra locuinţelor este proprietate privată, dar mai
exista şi terenuri care aparţin domeniului privat al comunei Bratovoeşti.
b) Zona cu funcţiuni complexe de interes public
Această zonă cuprinde clădirile pentru învăţământ, sănătate, administraţie, culte,
cultură, comerţ şi servicii. Majoritatea acestor funcţiuni se concentrează în zona
centrală.
In privinţa monumentelor de arhitectură, menţionăm că la data întocmirii prezentei
documentaţii nu existau studii de specialitate pentru delimitarea zonei de protecţie.
SAT Bădoşi
DOTǍRI ADMINISRATIVE ŞI DE ÎNVǍŢǍMÂNT:
- şcoală gen. I-IV - şcoala funcţionează cu 4 clase
- clădire Parter – stare bună
11
- grădiniţă - grădiniţa funcţionează cu 2 grupe
CULTURǍ ŞI CULTE:
- Biserica „Sfântu Nicolae” , monument istoric datând din anul 1753 şi Crucea de
lemn – monument istoric
SERVICII:
- Unităţi comerciale: magazine generale: 5 magazine
SAT Prunet
- şcoală gen. I-IV şi grădiniţă - şcoala funcţionează cu 1 clasă
- grădiniţa funcţionează cu 1 grupă
CULTURǍ ŞI CULTE:
- Biserica Adventistă
SERVICII:
- restaurante şi pensiuni cu funcţiuni turistice de cazare şi alimentaţie publică:
restaurante: „Vânătorul”, „Azur”, „Mistic”, „Bibanul”, „Cocoşul de Aur”, vile turistice,
discoteca şi căsuţe de camping. Majoritatea dintre acestea sunt în stare de
conservare şi necesită reparaţii capitale.
SAT Bratovoeşti
- sediu primărie - clădire P+1E – stare bună
- şcoală gen. I-VIII - şcoala funcţionează cu câte o clasă I-IV şi cu câte 2clase V-VIII
- grădiniţă - grădiniţa funcţionează cu 2 grupe
- sediu poliţie
SǍNǍTATE:
- dispensar uman şi dispensar veterinar
CULTURǍ ŞI CULTE:
- Biserica „Sfânta Maria”
- Biserica „Sfinţii Arhangheli”, monument istoric datând din anul 1859
- Cămin Cultural
SERVICII:
12
- moară
- piaţa săptămânală
SAT Georocu Mare

- şcoală gen. I-IV şi grădiniţa - şcoala funcţionează cu 1 clasă
- grădiniţa funcţionează cu 1 grupă
CULTURǍ ŞI CULTE:
- Biserica
- Cămin Cultural
SERVICII:
c) Zona de unităţi industriale, de depozitare şi agro-zootehnice

SAT Prunet
- Sector agricol
SAT Bratovoeşti
- Secţie Agromec – sector agricol
- S.C. AGES S.A. – sector agricol
- Uscatoria de tutun – nu mai funcţionează – sector industrie
SAT Georocu Mare
- Secţie Agromec –nu mai funcţionează - sector agricol
d) Zona de spaţii verzi, sport, agrement

În comună există două terenuri de sport în satele Prunet şi Bratovoeşti. În
Bratovoeşti este în construcţie o bază sportivă cu vestiare şi teren de sport.
Zona verde include Parcul comunal, proprietatea comunei Bratovoeşti.
Deasemenea cuprinde zona de agrement „Victoria” din satul Prunet. Suprafaţa zonei
verzi însumează 52,93mp.
Obiectivul cel mai important îl constituie staţiunea de agrement «Victoria». De-
a lungul lacului sunt construite mai multe restaurante şi pensiuni, multe dintre ele
nefiind amenajate corespunzător. Lacul «Adunaţii de Geormane» (Victoria) este în
administrarea AVPS DIANA jud. Dolj. Lacul este arie naturală protejată de interes
naţional. Este înscisă în „Arii Naturale Protejate” şi are codul 2.393.
e) Zona de gospodărie comunală şi este reprezentată de cimitire: există un cimitir
în fiecare sat.
f) Zona de echipare edilitară este reprezentată de gospodăria de apă şi puţurile
forate existente.
13
g) Zona căilor de comunicaţie include drumurile comunale locale şi o parte din
drumul naţional DN 55, drumul judeţean DJ 29 şi dumurile comunale DC 28 şi DC
28B
h) Zona de ape este reprezentată de Lacul Adunaţii de Geormane. Lacul are o
suprafaţă de 60,63ha. Lacul face parte din Complexul de lacuri : Adunaţii de
Geormane – Marica şi este situat pe terasa superioară stângă a Jiului, faţă de care
prezintă o diferenţă de nivel de 1,48 m. Lacul Adunaţii de Geormane formează o
unitate biologică izolată, legată de Jiu printr-un canal de evacuare a surplusului de
apă prin intermediul bălţii Marica. Lacul are înfăţişare actuală sub forma unui teren
nisipos întins pe o mare suprafaţă. Numai malul nordic, cu care se face legătura
printr-un canal cu balta Marica prezintă o serie de bălţi cu vegetaţia dură.
2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE

Teritoriul administrativ al comunei Bratovoeşti este un relief fragmentat, clima
şi solurile respective sunt condiţii naturale favorabile pentru dezvoltarea economiei
bazată pe agricultură şi creşterea animalelor. Relieful de câmpie este destul de plat.
Acesta nu prezintă riscuri naturale importante.
2.9. ECHIPAREA EDILITARĂ

2.9.1. Gospodărirea complexă a apelor
Reţeaua hidrografică de suprafaţă este formată din: râul Jiu în partea de Vest
a comunei; Jiuleţul în partea de Sud (curge de la Nord la Sud) şi pârâul Georoc ce
străbate teritoriul de la Est la Vest şi este afluent al Jiului
Pe teritoriul administrativ al comunei este străbătut de un sistem de irigaţii, dar
care nu funcţionează în prezent. Pe teritoriul satului Bratovoeşti este un canal
deschis pentru preluarea apelor pluviale. Este un canal care funcţionează în sistem
gravitaţional.
2.9.2. Alimentarea cu apă
Actualmente com. Bratovoeşti nu dispune de un sistem funcţional de

alimentare cu apă centralizat.
În prezent, locuitorii comunei se alimentează cu apă încă din fântânile
ţărăneşti existente aproape în fiecare gospodărie. Sistemul de alimentare cu apă din
fântâni prezintă dezavantajele majore ale exploatării stratului de apă freatic, şi
anume :
- debite reduse;
- potabilitate incertă;
- lipsa măsurilor de protecţie sanitară;
- riscul infestării cu agenţi patogeni de la latrine şi depozite de gunoi din curţi;
- riscul poluării cu diverse substanţe chimice, urmare a utilizării îngrăşămintelor
chimice folosite pentru combaterea dăunătorilor în agricultură şi silvicultură.
Comuna Bratovoeşti, satul Bratovoeşti are în curs de execuţie şi realizat în
proporţie de 80%, un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă şi incendiu ,
dimensionat pentru o perspectivă de 25 ani, la o populaţie de 1800 locuitori,
implementat prin strategia Regiunii de dezvoltare 4 Sud-Vest Oltenia definită în
cadrul analizelor efectuate la nivel national şi regional.
Selectarea deciziei de promovare a investiţiei s-a făcut ca urmare a luării în
considerare a criteriilor socio-economice, instituţionale si de infrastructură. Prin
implementarea acestui proiect s-au obţinut avantaje extinse la nivel regional privind
imbunataţirea conditiilor de trai, a imbunatăţirii calităţii mediului şi implicit relansarea
14
economică, ocuparea forţei de muncă, creşterea nivelului tehnologic şi de calificare
şi diminuarea costurilor sociale prin sporirea gradului de sănătate în localitate.
Sistemul centralizat de alimentare cu apă este compus din următoarele
componente:
- front captare;
- conductă aducţiune;
- gospodărie de apă;
- conductă principală distribuţie;
- reţele secundare distribuţie în localitate;
S-a luat în calcul pentru consum, cerinţa de apă, pentru următorii tipuri de consumatori:
- nevoi gospodăreşti
- nevoi publice;
- animale.
Debit necesar la sursă (captare)
Q s = Q max zi + Q ref inc = 6.0 l/sec
Debitele sistemului de alimentare cu apă al comunei sunt următoarele:

◙ Captare
Qs max zi + Q ref inc. = 6,62 l/sec. → un număr de două foraje, cu debitul de 3,0 l/sec, fiecare
◙ Conductă aducţiune între captare şi gospodăria de apă
Qs zi max + Q ref inc. = 6,62 l/sec. → conductă PEID 110,0x6,3mm, Pn 6 bar
◙ Conductă distribuţie şi reţea în localitate
Qs h max +Q ii =11,85 l/sec. + 0,00 = 11,85 l/sec.
→ conducte PEID 200x 10,8mm - 63x3,6mm
Verificare reţea
Q verificare reţea= (0.7 Qs h max.) + Qie = (0,7 x 11,85) + 5,0 = 13,3 l/sec, debit la care a fost
dimensionată reţeaua de alimentare cu apă a satului.
Rezervorul de înmagazinare a fost dimensionat în funcţie de următoarele volume:
►Volum rezervă protejată – volum rezervă intangibilă incendiu =54mc

►Volum compensare orară = 654 x 0.21 = 137mc
►Volum rezervă – volum avarie pentru situaţia întreruperii alimentării rzervoarelor =10mc
Se va monta un rezervor metalic, suprateran, de tip vertical, având capacitatea de 300mc.
◙ Front captare
Frontul de captare este alcătuit din două foraje de mare adâncime de 150 m , foraje ce pot asigura
un debit de ≈ 3 l/sec, fiecare, în total 6 l/sec., debit ce asigură consumul potabil şi incendiu pentru o
perspectivă de 20 ani a localităţii.
La alegerea sursei de apă s-au respectat următoarele criterii:
-sursa trebuie să asigure cantitatea şi calitatea apei solicitată de consumator,
-sursa trebuie să prezinte constanţă în timp privind cantitatea şi calitatea apei furnizate,
15
-sursa să permită pe de o parte etapizarea lucrărilor, extinderea instalaţiei de captare, având în
vedere durata de viaţă a instalaţiei de 50 ani,
-sursa trebuie să permită asigurarea condiţiilor igienico-sanitare, nefiind posibil influenţat de către
factori externi.
Zonele de protecţie sanitară

Din considerente de siguranţa funcţionării instalaţiei de alimentare cu apă şi de păstrare a calităţii
apei, în jurul fiecărei captări de apă s-a constutuit obligatoriu zone de protecţie sanitară cu regim
sever materializată prin împrejmuire cu plasă de sîrmă.
◙ Gospodăria de apă asigură înmagazinarea, dezinfecţia şi pomparea apei spre consumatori.

- Înmagazinarea se realizează într-un rezervor din fibră de sticlă , cilindric de 300 mc, pozat
suprateran, de tip vertical.
Rezervorul este izolat termic şi prevăzute cu ştiuţurile necesare racordurilor pentru instalaţiile
tehnologice.
- Dezinfecţia se realizează printr-o staţie cu clor gazos, a cărei capacitate este de 200 g/h clor
, precum şi aparatura pentru verificarea clorului rezidual.
Staţia de clorinare este de tip container , izolată termic , pe fundaţie din beton
Gospsodăria de apă a fost dimensionată la capacitatea finală a comunei
◙ Rezervă de incendiu
Conform P 66/01 pentru un număr mai mare de 500 locuitori se ia în calcul un volum de apă pentru
combaterea incendiului, de 54mc, pentru asigurarea unui debit de 5 l/sec, timp de 3 ore.
►Debit incendiu = 5 l/sec.

►Număr incendiu simultan = 1(unu)
►Te = 3h
Vinc = 3.6 x 1 x 5 x 3h=54 mc Vinc = 54mc, înmagazinat în rezervorul de compensare

de 300 mc.
◙ Staţie pompare şi Hidrofor
Pentru realizarea debitului şi a presiunii în reţeaua de alimentare cu apă a localităţii, este
realizată o staţie de hidrofor, echipată pentru capacitatea finală, staţie de hidrofor ce este montată
într-o construcţie din materiale uşoare termoizolante, tip container, montată pe un postament din
beton.
Staţa de pompare va fi echipată pentru capacitatea finală astfel:
- 1 grup de pompare compus din 2 electropompe pentru apă rece de consum , una in functiune , una
de rezerva – montaj vertical; Qp=15,0mc/h; H=45mCA;
-1 pompă pentru incendiu exterior – montaj vertical; Qp=18,0mc/h; H=50mCA;
-1 recipient de hidrofor cu membrană interşanjabilă, presostat, ventil de siguranţă, manometru,
funcţionare automatizată de 3000 litri .
◙ Reţea de distribuţie a apei
16
Reţeaua de distribuţie este realizeată din polietilenă de înaltă densitate, PEID cu diametrele cuprins
între 63 x 3,6 şi 200 x 10,9 mm, Pn 6 bar, avînd lungimea totală de 20.000m, introdusă pe majoritatea
străzilor din comună.
Pe reţea sunt amplasate 55 cişmele stradale publice şi 8 hidranţi exteriori de incendiu.
În viitor se preconizează a se racorda la sistemul centralizat de alimentare cu apă, majoritatea
locuitorilor satului.
Din considerente de siguranţa funcţionării instalaţiei de alimentare cu apă şi de păstrare a
calităţii apei, în jurul captări de apă este constituit obligatoriu zonă de protecţie sanitară cu regim
sever .
In conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările si completările
ulterioare, art.6, alin.(1) si ale H.G.nr.930/11.08.2005, art.1, in jurul lucrărilor de captare, respectiv
foraj alimentare cu apă, a construcţiilor si instalaţiilor destinate alimentării cu apă potabilă, se instituie
zone de protecţie sanitară cu regim sever şi perimetre de protecţie hidrogeologică, in scopul prevenirii
pericolului de alterare a calităţii surselor de apă.
Zona este împrejmuită cu gard de plasă de sârmă şi semnalată corespunzător.
◙Hidranţi de incendiu
Hidranţii de incendiu exteriori au diametrul normal, 65mm şi sunt racordaţi cu conductele PEID Dn 110
x 6,3 prin intermediuil unui teu de racord inegal. Fiecare hidrant este montat pe un masiv din beton
simplu, pentru realizarea stabilităţii.
Pentru satele Prunet şi Bădoşi a fost întocmit un proiect la faza de SF, unde a
fost propus un sistem de alimentare cu apă comun celor două sate, în lungine de 3
km, respectiv 1 km la satul Bădoşi şi 2 km la satul Prunet, reţea prevăzută numai
dealungul drumului principal care leagă cele 2 sate .
Sistemul de alimentare cu apă propus constă din următoarele componente:
- captare prin racordare la conducta magistrală ce alimentează municipiul Craiova,
MARICA II;
- conductă aducţiune;
- gospodărie de apă, compusă din rezervor de 150 mc, staţie de hidrofor şi staţie de
tratare cu hipoclorit de sodiu;
- conductă principală distribuţie în lungime de 3045m;
Disfuncţionalităţi
Momentan nu sunt disfuncţionalităţi în sistemul de alimentare cu apă, având în
vedere că lucrarea nu este realizată decît în proporţie de 80%, în satul Bratovoeşti,
nefiind încă pusă în funcţiune, iar în rest nu există sistem centralizat de alimentare cu
apă. Disfuncţionalităţi provin din faptul că fântânile nu prezintă siguranţă în
exploatare deoarece debitele sunt influenţate de regimul precipitaţiilor, cît şi faptul că
apa nu are în totalitate caracteristicile de potabilitate, ea fiind folosită, atît pentru
menajer, cît şi pentru băut şi preparat hrană.

La data întocmirii prezentului Planului Urbanistic General, comuna
Bratovoeşti nu dispune de o reţea de canalizare a apelor uzate menajere. Există o
reţea locală executată înainte de Revoluţie, dar nu mai este funcţională şi nu poate fi
reabilitată.
În cadrul activităţilor economico-sociale, apele uzate sunt deversate
necontrolat direct în factorii de mediu, prin intermediul haznalelor individuale,
contribuind în mod negativ asupra stării de confort şi de sănătate cât şi asupra
17
mediului înconjurător. În special, se remarcă poluarea pânzei freatice de medie şi
mică adâncime, care în mod fatal este accesată şi exploatată deocamdată şi prin
fântânile din gospodăriile populaţiei.
Situaţia este necorespunzătoare atât din punct de vedere al respectării
legislaţiei în vigoare cât şi din punct de vedere al alinierii la cerinţele economice şi
legislative actuale, în ceea ce priveşte protecţia mediului şi a solului.
Canalizarea pluvială este asigurată prin colectarea apelor meteorice prin
rigole şi deversată în curţi, în şanţurile deschise, existente pe ambele laturi ale
drumurilor laterale, cît şi la cel judeţean.
Pentru satele Prunet şi Bădoşi a fost întocmit un proiect la faza de SF, unde a
fost propus un sistem de canalizare comun celor două sate, în lungine de 3 km,
respectiv 1 km în satul Bădoşi şi 2 km în satul Prunet, proiect ce nu a obţinut
punctajul necesar pentru a fi implementat.
Sistemul de canalizare propus constă din următoarele componente:
- reţele de canalizare menajeră din tuburi PVC-KG cu d= 200-315mm dealungul
drumului principal, paralelă cu cea de alimentare cu apă;
- staţie de epurare de tip mecano-biologic, cu capacitatea de 1000ELS
Lipsa unei reţele de canalizare menajeră este principala cauză pentru care se
poluează pânza de apă freatică. De asemenea modul de amplasare al haznalelor,
practic în fiecare gospodărie, conduce la poluarea mediului înconjurător şi a solului
din localitate.
În privinţa evacuării apelor pluviale, aceasta se efectuează necorespunzător în
special în zonele joase ale comunei, datorită absenţei rigolelor şi a şanţurilor de
scurgere, sau a întreţinerii necorespunzătoare a celor existente.
2.9.4. Alimentarea cu energie termică şi gaze

În prezent, în localitatea Bratovoeşti, cu toate satele componente alimentarea
cu căldură se realizează în mai multe moduri:
a) încălzire locală cu sobe cu combustibil solid;
b) centrale termice pe combustibil solid ;
b) radiatoare electrice ;
La sediul Primăriei este în funcţiune o centrală termică modernă pe
combustibil solid , realizată cu fonduri proprii, de asemenea la Şcoala şi Grădiniţa din
Bratovoeşti şi Şcoala din Bădoşi există sistem de încălzire centrală cu combustibil
solid.
Încălzirea locuinţelor şi dotărilor social-culturale (dispensar, cămin cultural,
biserică, spaţii comerciale etc.) se efectuează prin sistem local (producerea şi
utilizarea căldurii efectuându-se în acelaşi spaţiu) cu sobe la care se utilizează
combustibil solid (cărbune şi lemn de foc).
Prepararea hranei se face cu GPL, gaz petrolier lichefiat şi într-o mică măsură
cu combustibil solid. Ţinând seama că o butelie cu gaz petrolier lichefiat se consumă
la o gospodărie la circa 45 de zile, înseamnă că sunt necesare aproximativ 8
încăcături pe an şi gospodărie (100 kg gaz petrolier lichefiat pe an şi gospodărie).
În prezent se întâmpină foarte multe greutăţi în aprovizionarea cu butelii şi
combustibil solid, fapt ce crează multe nemulţumiri cetăţenilor din comună şi chiar în
activitatea unităţilor social-culturale.
Comuna Bratovoeşti nu dispune în prezent de o reţea de gaze naturale, dar
nici în viitor nu se întrevede realizarea une reţele de gaze în comună.
18
Cea mai importantă disfuncţionalitate o constituie dificultatea în
aprovizionarea cu combustibili solizi, precum şi cantitatea insuficientă, calitatea
necorespunzătoare şi preţul ridicat al acestora.
În judeţul Dolj există exploatări forestiere, astfel încât arborii existenţi sunt
defrişaţi legal sau ilegal, acesta fiind unul din factorii care conduce la deteriorarea
echilibrului ecologic natural.
Există de asemenea dificultăţi în aprovizionarea cu butelii de aragaz în special
în perioada de iarnă. De asemenea, costul ridicat al umplerii unei butelii constituie un
factor care conduce la utilizarea combustibilului solid pentru prepararea hranei.

Comuna Bratovoeşti împreună cu satele componente sunt racordate la SEN,
sistemul energetic naţional, prin LEA 20 kv Podari-Bratovoeşti.
Posturile de transformare existente sunt de tip aerian, pe unul sau doi stîlpi din
beton armat şi echipate cu transformatoare 2070,4kv de la 63 la 250 KVA.
Racordurile de medie tensiune sînt construite aerian pe stîlpi din beton armat
cu conductori funie OL-AL.
Piterea instalată a posturilor de transformare existente din satele componente
ale comunei Bratovoeşti este următoarea :
a) Comuna Bratovoeşti
-P.Tr. 20/0,4 kV -63 KVA Agromec
-P.Tr. 20/0,4 kV -63 KVA Uscătorie tutun
-P.Tr. 20/0,4 kV -63 KVA Sector zootehnic
-T1-250 KVA şi T2- 100 KVA Sat
-P.Tr. 20/0,4 kV -63 KVA Gospodărie de apă
Posturile au capacităţi insuficiente pentru alimentarea în bune condiţii a
consumatorilor.
b) Satul Bădoşi
-P.Tr. 20/0,4 kV -100 KVA Sat
Posturile au capacităţi insuficiente pentru alimentarea în bune condiţii a
consumatorilor.
c) Satul Georocu Mare

-P.Tr. 20/0,4 kV -63 KVA Sector zootehnic
-P.Tr. 20/0,4 kV -100 KVA Sat
Postul asigură în condiţii bune alimentarea consumatorilor.
d) Satul Prunet
-P.Tr. 20/0,4 kV -T1-250 KVA Han
-P.Tr. 20/0,4 kV -T2-250 KVA Restaurant Bibanul
Postul asigură în condiţii bune alimentarea consumatorilor.
Reţelele de distribuţie de joasă tensiune sunt construite aerian pe stîlpi din

beton armat cu conductori funie din aluminiu neizolat şi conductori torsadaţi cu
secţiuni de 35, 50 şi 70 mm.
Iluminatul stradal are corpuri de iluminat cu vapori de mercur sau fluorescent ,
cît şi cu lămpi cu incandescenţă.
19
-Sarcini calcul pentru toate categoriile de consumatori, s-a făcut conform prescripţii
MEE –PE-132/95, rezultînd următoarele consumuri la nivel de posturi de
transformare.
Valoarea puterii electrice simultan absorbită pe gospodărie la diferite niveluri
ale instalaţiei (stradă, tronsoane de stradă, post de transformare) se determină prin
aplicarea la puterea totală cerută un coeficient de simultaneitate Ks, pentru un număr
de « n » gospodării.
Pentru gospodăriile de apă s-a aplicat un coeficient de 0,75.
Centralizarea datelor privind consumurile la nivel de post trafo, se prezintă mai jos:
Nr. Denumirea Nr. Gosp. Coef.si PC(kw) Gosp.de apă Total

Crt. satului Gosp indiv. m. Gosp. Kw PC(Kw)
Ks Pi Ks pc
1 Bratovoieşti 18 27,0 0,45 12,15 40,0 0,75 30,0 42,15
2 Bădoşi 23 34,5 0,35 11,90 23,0 0,75 17,25 29,15
3 Georocu 4 6 0,45 2,94 23,0 0,75 17,25 20,19

Mare
4 Prunet 45 67,5 0,28 18,90 23,0 0,75 17,25 36,15
-Stabilirea modului de alimentare pentru noii consumatori

Pe baza consumurilor stabilite mai sus, sunt necesare următoarele lucrări pentru
asigurarea alimentării cu energie electrică.
Satul Bratovoeşti( Pa = 42,15 Kw)

-Amplificare post trafo 20/0,4Kv de la 100KVA la 250 KVA buc.1
-Reţea joasă tensiune aeriană de distribuţie şi iluminat
public 2,1 km
-Racord joasă tensiune aerian pentru staţia de hidrofor şi foraje de apă
cu rezervor 1,5 kw
Satul Bădoşi( Pa = 29,15 Kw)

-Amplificare post trafo 20/0,4 Kv de la 100KVA la 250 KVA buc.1
-Montare post trafo nou 20/0,4 Kv de 100KVA buc.1
public 1,8 Km
-Racord joasă tensiune aerian pentru staţia de hidrofor,foraje de apă
şi rezervor 1,5 kw
Satul Georocu Mare( Pa = 20,19 Kw)

-Amplificare post trafo 20/0,4 Kv de la 100KVA la 160 KVA buc.1
-Montare post trafo nou 20/0,4 Kv de 100KVA buc.1
public 0,8 kw
-Racord joasă tensiune aerian pentru staţia de hidrofor
şi rezervor 1,5 km
-Racord joasă tensiune subteran pentru căminul cultural 0,3 kw
Satul Prunet( Pa = 36,15 Kw)

-Amplificare post trafo 20/0,4 Kv nr.2 de la 100KVA la 250 KVA buc.1
20
public 3,0 Km
-Racord joasă tensiune aerian pentru captare izvoare
şi rezervor 100mc 0,8 kw
Posturile de transformare sunt aeriene de tip PTA, pe unul , pînă la 160KVA, sau doi
stîlpi , cele de 250 KVA, din beton armat , avînd transformatoare de la 100 KVA la
250 KVA.
Racordurile de medie tensiune sunt pozate aerian pe stâlpi de b.a. cu
conducte funie OL-Al.
Reţelele de distribuţie de joasă tensiune plecînd de la transformatoare la
consumatorii casnici şi industriali, sunt aeriene pe stâlpi de beton armat de tip SE
şi SC, în fundaţie burată la susţinere şi fundaţie turnată la derivaţii, colţuri sau
terminali, din conductori funie de aluminiu neizolate sau conducte torsadate de
35, 50 sau 70mmp.
Reţeaua este amplasată de regulă la limita trotuarului spre carosabil, iar
acolo unde acesta lipseşte la aproximativ 0,5 – 0,8m de împrejmuirea construcţiilor.
Linia este echipată cu 1 – 2 circuite trifazice la ieşirea din PT, ajungând spre
capetele reţelei la circuite monofazice, funcţie de necesitatea punctului de consum
pe care îl deserveşte.
Iluminatul public stradal este prezent pe majoritatea străzilor din comună,
pozat pe aceiaş stîlpi cu reţeaua electrică de distribuţie. Sunt utilizate pentru
iluminatul stradal lămpi cu vapori de mercur , sodiu, cît şi lămpi cu incandescenţă.
Reţeaua de iluminat public este pozată pe stâlpii de beton ai reţelelor destinate
consumatorilor casnici.
Stabilirea sarcinilor de calcul pentru toate categoriile de consumatori se face
conform prescripţii MEE-PE 132/95
Relativ frecventele întreruperi de curent, căderi de tensiune ar putea fi
rezolvate prin introducerea disjunctoarelor de branşament, cu limitare de putere la
nivelul puterii stipulate în contractul de furnizare a energiei electrice.
La nivelul consumatorilor disfuncţionalitatea cea mai des întâlnită este legată
de starea de îmbătrânire, uzură fizică şi morală a echipamentelor de branşament.
În prezent toate localităţile sunt racordate la centrala telefonică din
Bratovoeşti, prevăzută cu un BC 100 linii, prin reţele telefonice aeriene comune cu
instalaţiile electrice
În comună există cablu cu fibră optică în zona centrală, şi obişnuit în restul
străzilor, majoritatea locuitorilor fiind abonaţi la telefonie fixă.
De asemenea există montate şi două antene de telefonie mobilă, una a
firmei Cosmote în satul Prunet şi una a firmei Vodafone în satul Bădoşi.
În perimetrul localităţii nu sunt instalaţii subterane şi nici instalaţii de interes
interjudeţean.
Reţeaua de telefonie fixă este pozată pe stîlpii de iluminat stradali.
Disfuncţionalitatea principală constă în imposibilitatea satisfacerii cerinţelor de
instalare de noi posturi telefonice.
Pentru pozarea reţelei se mai întâlnesc şi stâlpi de lemn, în special pe
străzile laterale. Unele porţiuni ale reţelei necesită înlocuirea conductorilor datorită
vechimii şi uzurii acestora.
21
Se propune pozarea reţelei de telefonie fixă, subteran şi înlocuirea ei cu reţea
din fibră optică în toată localitatea.
2.10. PROBLEME DE MEDIU

Comuna Bratovoeşti are o activitate economică preponderent agricolă, completată
de activităţi din cadrul industriei mici şi depozitării şi a activităţilor de turism pe
teritoriul satului Prunet. Aceste activităţi nu sunt de natură să influenţeze foarte mult
poluarea şi degradarea mediului ambiant. Circulaţia de tranzit rutier nu contribuie la
poluarea mediului. Drumul naţional DN 55 este cel mai circulat din zonă, dar nu
constituie factor major de poluare a aerului din zonă. Acestea, dupa normele
europene ECO 1540 sunt:
CO (gt. KM) = 15-17
HC+NO (G.Km) = 5,8 – 8,7
Aceste depăşiri sunt mai frecvente în zona intersecţiilor şi în zonele cu declivităţi
unde influenţa poluanţilor poate fi simţită în adâncime.
Calitatea aerului:
Nu se poate vorbi de poluare a aerului în comuna Bratovoeşti, şi nici de depăşiri
ale concentraţiilor maxime admise. Arderea combustibililor (cărbune, produse
petroliere, lemne) în surse staţionare, respectiv locuinţele şi dotările edilitare, sunt
răspunzătoare de încărcarea atmosferei cu o cantitate redusă de poluanţi gazoşi şi
solizi (SO2, NO, CO, CO2, cenuşă şi zgură) în acest moment.
Activitaţile agro-zootehnice nu au concentraţii mari de poluare a aerului, acestea
fiind mult sub concentraţiile maxime admise.
Concluzia este ca poluarea atmosferei este nesemnificativă în teritoriul comunei.
Calitatea apei:
Calitatea apelor de suprafaţă este în scădere datorită unor cauze naturale
(temperature foarte ridicate, grad mare de evaporare în sezonul cald, perioade de
secetă), la care s-au adăugat o serie de activităţi umane neautorizate şi necontrolate
cu impact asupra florei, faunei şi sănătăţii omului.
Calitatea apei freatice este afectată de poluare, datorită nerespectării distanţelor
sanitare între puţurile de apă, haznalele de tip rural şi fosele septice din gospodării.
Calitatea solului:
Colectarea deşeurilor menajere şi stradale se face la nivel de zonă, subzonă sau
gospodărie individuală. Apoi gunoiul este transportat cu maşinile unităţii de
salubritate la rampa autorizată de gunoi din apropierea municipiului Craiova.
2.11. DISFUNCŢIONALITĂŢI
Din analiza situaţiei existente se desprind o serie de disfuncţionalităţi principale, care
reclamă soluţii de eliminare sau remediere:
• Starea precară a reţelei de drumuri locale impune modernizarea celor existente.
• Lipsa unei reţele de canalizare menajeră este principala cauză pentru care se
poluează pânza de apă freatică.
• Lipsa unor locuri de muncă în domeniul activităţilor industriale şi serviciilor. Comuna
dispune de suprafeţe suficiente de teren pentru mici întreprinzători în domeniul
prelucrării produselor agricole locale. Noile locuri de muncă, realizabile fie prin
reluarea unor activităţi, fie prin înfiinţarea unor unităţi noi, ar stopa şi plecările din
comună a forţei de muncă.
• Existenţa unor dezechilibre economice între cele trei sectoare de activitate (primar,
secundar şi tertiar) precum şi a sectorului privat – lipsa mijloacelor mecanizate.
22
• Existenţa unor dezechilibre între grupele de vârstă componente (îmbătrânirea
populaţiei), deficitul de forţă de munca în raport cu necesităţile.
• Existenţa unor locuinţe părăsite aflate în stare proastă, precum şi a unor locuinţe
din materiale nedurabile care necesită lucrari de refacere, consolidare, reparaţii.
• Starea fizică precară a unor obiective de utilitate publica ce necesită reparaţii.
• Necesitatea protejării unor obiective cu valoare arhitectural-istorică existente în
teritoriul comunei.
• Potenţialul turistic al comunei Bratovoeşti este determinat de existenţa zonei de
agrement « Victoria» şi Pădurea Bratovoeşti, dar care nu sunt valorificate la
capacitatea maximă.
• Zonele de agrement nu sunt amenajate corespunzător, iar peisajele sunt
degradate, şi drumurile nu sunt modernizate. Facilităţile incomplete duc la
degradarea peisajului şi la scăderea potenţialului turistic al localităţii ceea ce
implică pierderi economice semnificative. Neimplementarea unui program de turism
durabil va menţine nevalorificate zonele cu destinaţie turistică şi poate diminua sau
înceta venirea turiştilor.
2.12. NECESITĂŢI ŞI OPŢIUNI ALE POPULAŢIEI

Pentru dezvoltarea urbanistică şi creşterea calităţii vieţii populaţiei din comuna
Bratovoeşti , se desprind următoarele cerinţe principale:
• Modernizarea străzilor şi intersecţiilor.
• Sporirea şi diversificarea locurilor de muncă.
• Construire de locuinţe noi pentru a schimba imaginea de vechi a comunei şi
modernizarea celor aflate într-o stare proastă.
• Lucrări de decolmatare si igienizare asupra traseului pârâului existent.
• Îmbunătăţirea echipării tehnico-edilitare a teritoriului (alimentarea cu apă în sistem
centralizat, canalizarea, telefonia, alimentarea cu energie termică).
• Creearea de servicii publice şi reabilitarea celor existente.
• Reabilitarea zonei de agrement «Victoria» şi valorificarea ei.
• Crearea unor zone de agrement pentru copii şi pentru vârstnici amenajate
corespunzător.
• Îmbunătăţirea şi dezvoltarea gradului de dotare a comunei.
• Organizarea unor depozite de deşeuri menajere pe principii ecologice.
23
3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ

3.1. EVOLUŢIE POSIBILĂ. PRIORITĂŢI
Strategia de dezvoltare a comunei Bratovoeşti vizează două direcţii importante:

dezvoltarea infrastructurii edilitare şi de căi de comunicaţii şi relansarea puterii
economice.
Ca prioritate imediată, se recomandă dezvoltarea infrastructurii ceea ce va
susţine în mod real şi durabil relansarea economică.
Dezvoltarea infrastructurii, în ordinea priorităţilor, cuprinde:
• Realizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă, canalizare, alimentare
cu gaze naturale;
• Modernizarea reţelei de drumuri existente în intravilanul localităţii.
Relansarea puterii economice a comunei Bratovoeşti se poate realiza prin:
• Reactivarea unităţilor economice agricole existente cu funcţiuni alternative,
colectarea şi depozitarea produselor agricole, prelucrarea primară a produselor;
• Realizarea unor noi locuri de muncă, prin iniţiativa privată;
• Producerea de bunuri cu valoare adăugată mare (producţie de legume şi fructe de
seră conservate / uscate, produse farmaceutice din plante, flori şi aranjamente
etc.);
• Sprijinirea dezvoltării serviciilor în sectorul public şi privat prin stimulente locale;
• Valorificarea pe piaţa liberă a produselor excedentare ale gospodăriilor comunei;
• Datorită situării comunei Bratovoeşti în teritoriu şi relaţia facilă între cele două
unităţi teritoriale, traseu de legatură cu Craiova va favoriza exercitarea unor
presiuni ale investiţiilor atrase de poziţia favorabilă a terenurilor faţă de municipiu;
• Reabilitarea monumentelor istorice si activitatilor turistice - trasee turistice
• Domeniul turistic trebuie privit cu mare interes de catre populatia orasului,
monumentele istorice si zonei de agrement «Victoria» prezinta un potential
extraordinar din acest punct de vedere.
• Reabilitarea zonei de agrement «Victoria» şi valorificarea ei. Neimplementarea
planului va mentine nevalorificate zone cu destinatie turistica si poate
diminua/stopa cresterea numarului de vizitatori în aceste zone si reprezinta o limita
în ceea ce priveste realizarea dezvoltarii durabile a zonei.
Priorităţile în cadrul dezvoltării urbanistice a comunei decurg din necesităţile
imediate semnalate ca disfuncţionalităţi în capitolul 2. – Stadiul actual al dezvoltării.
Realizarea acestor deziderate se va putea face în funcţie de fondurile de care va
dispune comuna – fonduri proprii sau alocate de la bugetul de stat. Ordinea
priorităţilor de relansare economică va fi stabilită de către Consiliul Local, pe baza
consultării populaţiei.
Prin implementarea proiectelor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare se
vor obţine avantaje extinse la nivel regional privind imbunătăţirea condiţiilor de trai, a
imbunătăţirii calităţii mediului şi implicit relansarea economică, ocuparea forţei de
muncă, creşterea nivelului tehnologic şi de calificare şi diminuarea costurilor sociale
prin sporirea gradului de sanatate în localitate.
24
3.2. OPTIMIZAREA RELAŢIILOR ÎN TERITORIU

Încadrarea în reţeaua de localităţi a judeţului Dolj, asigurarea legăturilor cu
localităţile acestuia prin intermediul căilor de comunicaţie rutieră existente constituie
premize ale dezvoltării comunei în perspectiva relaţiilor intercomunale şi implicit
interjudeţene.
Gradul de dotare cu obiective publice de interes periodic şi ocazional a satului
reşedinţă de comună, îi conferă acestuia posibilitatea dezvoltării.
Relaţiile comunei Bratovoeşti în teritoriul înconjurător se vor sprijini în continuare pe:
- Poziţia geografică a comunei în apropierea municipiului Craiova, cu acces rutier
pe drumul naţinoal DN 55. Municipiul Craiova este şi o foarte bună piaţă de
desfacere a produselor agricole, în special legume şi produse alimentare pe bază
de legume. Drumul judeţean DJ 29.
- Existenţa zonei de agrement «Victoria» şi valorificarea ei. Lacul face parte din
Complexul de lacuri: Adunaţii de Geormane – Marica. Lacul Adunaţii de
Geormane formează o unitate biologică izolată, legată de Jiu printr-un canal de
evacuare a surplusului de apă prin intermediul bălţii Marica.
- Cresterea atractivitatii turistice a zonelor cu potential turistic si promovarea unui
turism durabil prin punerea in valoare a valorilor culturale si naturale.
- Relieful, clima şi solul caracteristic sunt condiţii naturale deosebit de favorabile
pentru dezvoltarea comunei şi a economiei sale bazată pe agricultură şi creşterea
animalelor atât pentru consum propriu, cât şi pentru aprovizionarea zilnică cu
produse legumicole şi animaliere a oraşului Craiova, comuna Bratovoeşti
înscriindu-se în zona preorăşenească a acesteia
- Gradul de dotare cu obiective publice de interes periodic şi ocazional a satului
reşedinţă de comună, îi confera acestuia posibilitatea dezvoltării.
În teritoriul comunei sunt preconizate reorganizări ale zonelor funcţionale,
stabilirea ordinului de mărime şi importanţa zonelor funcţionale, echiparea tehnico-
edilitară şi terenurile necesare gospodăriilor de apă, a unităţilor industriale şi agro-
zootehnice, organizarea circulaţiei rutiere valorificarea punctelor de interes turistic.
3.3. DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE

Proiectarea evoluţiei activităţilor economice în perspectivă se fundamentează
pe unele elemente macrozonale rezultate din propunerile de amenajare a teritoriului
judeţean Dolj, precum şi pe resursele naturale şi umane potenţiale ale comunei
Bratovoeşti.
În acest context funcţiunea de bază a comunei o va constitui şi în perspectivă
agricultura de tip intensiv cu o structură diversificată a producţiei. Ea va constitui o
bază principală de materii prime vegetale şi animale pentru valorificare în unităţi ale
industriei alimentare şi de produse agroalimentare în stare proaspată pentru
aprovizionarea populaţiei din principalele aglomeraţii urbane din apropiere (Bechet,
Craiova). Se încurajeză culturile de cereale care în momentul de faţă au ponderea
cea mai mare în culturile agricole.
Dezvoltarea funcţiei agricole presupune ca măsuri şi acţiuni prioritare:
- Crearea unor structuri cu profil de servicii care să asigure pentru producătorii
agricoli lucrări de mecanizare, activităţi de întreţinere şi reparare a maşinilor şi
25
utilajelor agricole, aprovizionarea cu îngrăşăminte chimice şi seminţe de calitate,
preluarea şi valorificarea produselor etc.
- Stimularea unor structuri ale producţiei vegetale şi animale cu condiţii
pedoclimatice favorabile pe teritoriul comunal: producţia de carne şi lapte, cultura
viţei de viei şi pomilor fructiferi. În acelaşi timp, se vor stimula producătorii de
bunuri agroalimentare cu valoare adăugată mare: legume şi fructe de seră, plante
medicinale sau cosmetice, flori etc. Aceste structuri pot fi promovate printr-un
sistem de prime ce pot fi acordate producătorilor agricoli de către agenţii
economici din industria alimentară, de cosmetice, comerţul de gross sau cu
amănuntul etc.
- Crearea unei structuri de industrie mică constituie un alt obiectiv prioritar al
dezvoltării funcţiilor economice ale teritoriului comunal. Aceasta urmează să
valorifice unele resurse agricole locale sau să asigure servicii cu caracter
industrial pentru populaţie cum a fi: moară şi presă de ulei, uscător de legume-
fructe, ateliere de tâmplărie, croitorie, cismărie, pentru repararea obiectelor
electrocasnice etc. Activităţile respective pot fi realizate atât de întreprinzători
particulari cât şi cu sprijinul colectivităţii locale.
- Relansarea economică a localităţii, bazată pe valorificarea resurselor solului, a
capacităţilor existente şi forţei de muncă din teritoriu va necesita reorganizarea,
retehnologizarea şi rentabilizarea unităţilor existente precum şi înfiinţarea unor noi
societăţi.
Turism durabil - Îndeplinirea acestui obiectiv va conduce la creşterea numărului de

vizitatori în zona vizată.
- turismul face parte din sectoarele economice cu mari posibilităţi de dezvoltare pe
termen lung. Prin veniturile aduse şi prin schimburile interumane, turismul
reprezintă un mijloc de dezvoltare pe plan economic şi social. Este singurul sector
de activitate care valorifică în regim economic potenţialul turistic antropic în
dezvoltarea durabila. Este un sector pluridisciplinar deoarece antrenează mai
multe activităţi din domeniul economic, cultural, sportiv, social, cu un rol important
în schimburile interumane. Pe plan social, turismul reprezintă un instrument activ
de instruire, de ridicare a nivelului de instruire, cultură şi civilizaţie, având un rol
semnificativ în utilizarea timpului liber al oamenilor.
- Cresterea atractivitatii turistice a zonelor cu potential turistic si promovarea unui
turism durabil prin punerea in valoare a valorilor culturale si naturale.
- Reabilitarea zonei de agrement «Victoria» şi valorificarea ei. Neimplementarea
planului va mentine nevalorificate zone cu destinatie turistica si poate
diminua/stopa cresterea numarului de vizitatori în aceste zone si reprezinta o
limita în ceea ce priveste realizarea dezvoltarii durabile a zonei.
- Lacul „Adunaţii de Geormane” şi Balta „Marica” constituie obiective cu potenţial
turistic deosebit, iar ca element de noutate fiind amenajarea unui canal de
legatură. Decizia de amenajare a celor două lacuri şi a zonelor aferente, având la
bază atat potenţialul de dezvoltare al zonei sub aspect turistic dar, în acelasi timp,
şi necesitatea ameliorării starii actuale de degradare avansată a celor două lacuri
si a zonei aferente, urmăreşte soluţionarea unor deficienţe actuale.
- Proiectul prevede taluzarea malurilor şi construirea unui debarcader pentru
hidrobiciclete şi bărci de agrement, de restaurante şi pontoane pentru pescuitul
sportive, inclusiv o pista de kaiac-canoe ce face legătura dintre cele două lacuri
(pe o distanţă de aproximativ 500m). Se va reabilita infrastructura malurilor,
amenajări de alei pietonale perimetrale, amenajare spaţii de odihnă pentru turişti,
26
amenajare de spaţii verzi în zona perimetrală a lacurilor, plantări copaci, arbuşti,
peluze, garduri vii, jardiniere;
- Insoţită de o promovare adecvată, această initiaţivă va atrage un nivel
considerabil de investiţii private ulterioare. Totodată, proiectul va răspunde
cerinţelor de dezvoltare economică si va corespunde cerinţelor de dezvoltare
durabilă.
3.4. ESTIMĂRI PRIVIND EVOLUŢIA DEMOGRAFICĂ

Evoluţia populaţiei depinde de evoluţia mişcării naturale şi migratorii, ca
urmare a creşterii sau descreşterii atractivităţii comunei. Astfel, estimarea evoluţiei
populaţiei a avut în vedere următoarele:
- mişcarea naturală – se are în vedere o creştere uşoară a natalităţii în
condiţiile îmbunătăţirii ofertei de locuri de muncă (prin atragerea tinerilor în comună)
şi creşterii calităţii serviciilor publice.
- mişcarea migratorie – crearea unor locuri de muncă ar aduce nu numai o
scădere a şomajului în comună, dar şi o creştere a atractivităţii comunei, ceea ce
înseamnă reducerea numărului de persoane care pleacă cu domiciliul şi creşterea
numărului celor care-şi stabilesc domiciliul în comună. Îmbunătăţirea serviciilor de
sănătate ar aduce şi o scădere a mortalităţii, ceea ce va conduce la creşterea
sporului natural.
Estimarea evoluţiei populaţiei are în vedere două variante:

varianta 1 – se va menţine evoluţia din ultimii 10 ani, cu o natalitate mai mică decât
media pe judeţ, cu o mortalitate foarte mare, cu un spor natural negativ;
varianta 2 – în condiţiile creării de locuri de muncă şi investiţiei în serviciile publice şi
turistice. S-a ţinut seama de aşezarea comunei de-a lungul drumului DN 55,
proximitatea de Craiova ce oferă posibilităţi de dezvoltarea agenţilor economici -
social-culturali (turistici) existenţi şi amplasarea de noi agenţi care vor antrena forţele
de muncă existente şi personalul muncitor disponibilizat din cadrul marilor unităţi
industriale din centrele industriale. Se prevede o creştere uşoară a natalităţii, o
reducere a mortalităţii şi, de asemenea, o creştere a sporului migratoriu, ceea ce va
conduce la o creştere semnificativă a volumului populaţiei.
Număr locuitori
Variantă posibilă
2012 2020 2030
Varianta 1 3221 3000 2800
Varianta 2 3221 3350 3500
Ţinând seama de cele enuntate mai sus şi având în vedere situaţia actuală a
economiei, nu pot fi stabilite în mod cert locurile de muncă. Însă, pentru realizarea
variantei 2 se consideră necesară crearea de noi locuri de muncă, cresterea mişcării
naturale şi a mişcării migratorii.
Domeniile de activitate în care ar putea fi create aceste locuri de muncă sunt:
industrie mică
- activităţi industriale şi agro-zootehnice
- servicii sociale – sănătate, asistenţă socială
- comerţ
- servicii turistice
- transporturi şi telecomunicaţii
- administraţie publică şi servicii edilitare
27
3.5. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI

Pe teritoriul comunei se vor realiza noi infrastructuri rutiere şi modernizarea celor
existente şi anume:
• modernizarea-asfaltarea tuturor drumurilor existente în teritoriul administrativ al
comunei.
• amenajarea zonelor cu probleme de circulaţie (parcaje, treceri de pietoni), precum
şi a principalelor intersecţii.
Drumurile naţionale îşi păstrează categoria funcţională din care fac parte, fiind
considerate fără întrerupere la traversarea localităţilor servind şi ca străzi principale
(Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 50/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile rurale).
Zonele de protecţie situate de o parte şi de alta a drumurilor
naţionale/judeţene/comunale se întind până la 22,0m/20,0m/18,00m faţă de axul
drumului (O. G. nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor). Profilurile
transversale ale străzilor se vor amenaja cu acostamente, rigole, fâşii verzi şi
trotuare. În profilul lor vor fi amplasate : canalizarea, alimentarea cu apă,
reţeaua de gaze naturale şi ulterior reţeaua electrică.
În afara localităţilor zonele de protecţie ale drumurilor sunt:
- 22,0m/ 20,0m/ 18,0m în cazul drumurilor naţionale/ judeţene/ comunale
pentru retragerea construcţiei.
Parcarea se admite de regulă în locuri special amenajate în afara benzilor de
circulaţie şi a trotuarelor. Nu se admite parcarea pe benzile de circulaţie ale
drumurilor judeţene.
Se propune amenajarea corespunzătoare a staţiilor pentru transportul în
comun, acestea fiind parte integrantă a peisajului public.
Autorizarea executării construcţiilor care prin destinaţie necesită spaţii de
parcare se emite numai dacă există posibilitatea realizării parcajelor în afara
domeniului public sau, prin excepţie, de către primar, conform legii.
Detaliile pentru optimizări de trasee, extinderea reţelei stradale, amenajarea
intersecţiilor, a parcajelor şi a staţiilor pentru transportul în comun vor face obiectul
unor PUZ-uri sau PUD-uri, după caz.
3.6. STABILIREA INTRAVILANULUI

Necesitatea extinderii suprafeţei cuprinse în intravilan se justifică, în principal,
prin reactualizarea Planului Urbanistic General existent şi prin solicitările de
construire de locuinţe de către localnici.
Menţionăm că s-au marcat diferenţele de suprafeţe în intravilanul propus în
planşele desenate. Întroducerile în intravilan au fost conforme cu opţiunile locuitorilor
comunei şi cu propunerile prezentului Plan urbanistic.
Diferenţele dintre intravilanele existente şi intravilanele propuse se explică prin
adiţionarea suprafeţelor de teren şi scoaterea suprafeţelor de teren prezentate.
Per total, creşterea suprafeţei intravilanului este de 114,74ha, suprafaţa

intravilanului existent fiind 549,05ha. Rezultă suprafaţa totală intravilan: 663,79ha.
28
Structura pe categorii de folosinţă a fondului funciar:
Zone funcţionale Bădoşi Prunet Bratovoeşti Georocu

Mare
ha % ha % ha % ha %
Locuinţe şi 95,13 89,96 121,40 41,90 94,71 53,15 76,95 85,37
Funcţ. complem.
Insituţii si servicii de 1,00 0,95 5,50 1,89 29,00 16,28 0,80 0,89
interes public
Unităţi ind. şi agro- - - 8,60 2,97 24,92 13,99 2,60 2,89
zootehnice
Spatii agrement, spaţii
verzi, sport 0,30 0,28 85,50 29,51 1,35 0,76 - -
Gosp. com. - cimitire 1,02 0,96 - - 4,03 2,26 1,18 1,31
Construcţii tehnico- - - - - 8,27 4,64 0,25 0,28
edilitare
Căi de comunicaţii 8,30 7,85 8,10 2,80 15,90 8,92 8,35 9,26
rutiere
Ape - - 60,63 20,93 - - - -
TOTAL 105,75 100 289,73 100 178,18 100 90,13 100
ZONE FUNCŢIONALE
Actualele zone funcţionale se menţin în gruparea şi relaţiile existente, cu amplificările
teritoriale ale unora (în special zona de locuinţe).
Zona de locuinţe şi funcţiuni complementare va ocupa predominant
suprafaţa din cadrul intravilanului propus 388,19ha (58,48%), dezvoltându-se firesc,
pe amplasamente în continuarea zonei de locuit existente. Mărirea zonei de locuinţe
se face atât prin trecerea terenurilor agricole în categoria celor cu destinaţie de
locuinţe, cât şi prin adăugarea unor părţi din zonele de extindere a intravilanului.
Locuinţele individuale pe parter şi maxim P+2E vor predomina şi în perspectivă.
Funcţiunile complementare admise în această zonă sunt cele de comerţ, servicii,
producţie agricolă şi spaţii plantate.
Zona cu funcţiuni complexe de interes public va creşte, creându-se în
cadrul intravilanului zona centrală, în care sunt permise dezvoltarea unor funcţiuni
complexe. În această zonă sunt incluse obiectivele de interes public. O parte din
aceste instituţii necesită reamenajări dar şi dezvoltări. O atenţie deosebită trebuie
acordată elementelor de patrimoniu naţional.
Monumente şi ansambluri de arhitectură:
- Biserica „Sfântu Nicolae” – sat BĂDOŞI , monument de arhitectură datând din anul
1753, înscrisă în lista monumetelor istorice la Nr. crt.: 378 Cod LMI 2004 : DJ-II-m-
B-08186.
- crucea de lemn – sat BĂDOŞI, înscrisă în lista monumetelor istorice la Nr. crt. :
679 Cod LMI 2004 : DJ-IV-m-B-08459
- Biserica „Sfinţii Arhangheli”, – sat BRATOVOEŞTI , monument de arhitectură

datând din anul 1859, înscrisă în lista monumetelor istorice la Nr. crt. : 402 Cod LMI
2004 : DJ-II-m-B-08206
29
Până la definitivarea unor studii de specialitate, care să delimiteze strict zona de
protecţie a acestor monumente, autorizarea executării construcţiilor pe o raza de
200,0m faţă de limita exterioară a monumentului, se face conform art. 9 din
Regulamentul General de Urbanism şi se va realiza în condiţiile prevederilor art. 7,
litera a) din Legea nr. 50/1991.
Menţionăm că la data întocmirii prezentei documentaţii nu existau studii de
specialitate pentru delimitarea zonei de protecţie a monumentului menţionat mai sus.
Zona de spaţii verzi, sport şi agrement însumează o suprafaţă de 87,15ha
însemnând o suprafata de 270mp /locuitor, ajungându-se la suprafaţă de peste 25
mp/locuitor de zona verde (minimul admis).
Zona unităţilor industriale şi agro-zootehnice, este reprezentată de unităţi
industriale(uscătoria de tutun-in conservare) şi unităţi agricole si ago-zootehnice
funcţionale. Suprafaţa totală propusă este de 36,12ha (5,44% din suprafaţa
intravilanului propus).
Zona de ape este reprezentată de Lacul Adunaţii de Geormane. Lacul are o
suprafaţă de 60,63ha. Lacul face parte din Complexul de lacuri: Adunaţii de
Geormane – Marica.
Zona de gospodărie comunală şi este reprezentată de cimitire: există un
cimitir în fiecare sat.
Zona de echipare tehnico-edilitara este reprezentata de terenul
gospodariilor de apa şi a staţiilor de epurare.
Zona căilor de comunicaţie include drumurile comunale locale şi o parte din
drumul naţional DN 55, drumul judeţean DJ 29 şi dumurile comunale DC 28 şi DC
28B
În această direcţie, pe măsură ce se vor realiza lucrările de echipare
hidroedilitară, se propune înfiinţarea serviciului public de gospodărire comunală,
în conformitate cu prevederile legale specifice. Acest serviciu poate avea un obiect
de activitate complex, incluzând:
– administraţia cimitirelor;
– administrarea şi realizarea unor gropi de gunoi;
– realizarea, exploatarea şi întreţinerea sistemului comunal de alimentare cu apă
potabilă ;
– realizarea, exploatarea şi întreţinerea sistemului comunal de canalizare şi epurare
a apelor uzate menajere;
– salubrizarea comunei;
Crearea infrastructurii necesare pentru buna funcţionare a unui asemenea
serviciu public impune necesitatea unor importante fonduri de investiţie. Primăria
locală va ierarhiza realizarea acestor obiective de investiţie şi va face demersurile
necesare în vederea asigurării fondurilor. Primul pas în realizarea acestui program b
îl reprezintă întocmirea studiilor de fezabilitate în conformitate cu conţinutul cadru
legal şi eventual a proiectelor tehnice, precum şi abordarea unor programe de
finanţare, neguvernamentale.
3.7. MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE

In urma documentărilor în teren, s-a stabilit că nu există zone supuse risurilor
naturale în intravilanul localităţii.
30
3.8. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE
3.8.1. Alimentarea cu apă potabilă
Se propune extinderea reţelei de alimentare cu apă pe străzile unde nu a

fost prevăzută în prima etapă, cât şi în zona de agrement. Sistemul de alimentare cu
apă aflat în curs de realizare, va avea capacitatea şi presiunea necesară pentru a
prelua noii consumatori propuşi.
Se propune extinderea reţelei de alimentare cu apă în satul Bratovoieşti pe
străzile unde nu a fost prevăzută în prima etapă, cu conducte din PEID cu d =63-
90mm. Racordarea se va face de la reţelele existente, motate pe un strat de nisip
de 10cm grosime. De asemenea fiecare gospodărie va trebui racordată în viitor la
reţeaua publică de alimentare cu apă.
Avînd în vedere cele descrise la cap 2.9.2. se propun următoarele în ceea ce
priveşte alimentarea cu apă a satelor componente ale comunei.
-se va păstra soluţia prevăzută în SF privind alimentarea cu apă a satelor Prunet şi
Bădoşi , cu posibilitatea de a fi extinsă reţeaua pe toate străzile laterale din cele 2
sate.
-în ceea ce priveşte satul Georocu Mare, pe teritoriul acestuia există o staţie de
captare ce alimentează Municipiul Craiova, ce poate fi folosită şi pentru alimentarea
satului, cu o gospodărie de apă proprie, compusă din :
-rezervor de compensare cu capacitatea de 100 mc
-staţie pompare
-staţie tratatre
-reţea în localitate
◙ Front captare
Frontul de captare v-a fi staţia de captare a municipiului Craiova , de unde se vor racorda atît satele
Bădoşi şi Prunet, cît şi satul Georocu Mare.
◙ Gospodările de apă asigură înmagazinarea, dezinfecţia şi pomparea apei spre consumatori.
- Înmagazinarea pentru Bădoşi şi Prunet se realizează într-un rezervor vertical de 150 mc propus
prin SF, care se menţine, iar pentru satul Georocu Mare, un rezervor vertical metalic de 100 mc.
- Dezinfecţia se v-a realiza cu hipoclorit de sodiu, staţia fiind montată într-un container .
◙ Rezervă de incendiu
Conform P 66/01 pentru un număr mai mare de 500 locuitori se ia în calcul un volum de apă pentru
combaterea incendiului, de 54mc, pentru asigurarea unui debit de 5 l/sec, timp de 3 ore.
►Debit incendiu = 5 l/sec.
►Număr incendiu simultan = 1(unu)
►Te = 3h
Vinc = 3.6 x 1 x 5 x 3h=54 mc Vinc = 54mc, înmagazinat în rezervorul de compensare

de 150, respectiv 100 mc.
◙ Staţie pompare şi Hidrofor

Pentru realizarea debitului şi a presiunii în reţeaua de alimentare cu apă a satelor , se va
realiza o staţie de hidrofor, echipată pentru capacitatea finală, staţie de hidrofor ce este montată într-
o construcţie din materiale uşoare termoizolante, tip container, montată pe un postament din beton.
Staţa de pompare va fi echipată pentru capacitatea finală astfel:
31
- 1 grup de pompare compus din 2 electropompe pentru apă rece de consum , una in functiune , una
de rezerva – montaj vertical; Qp=15,0mc/h; H=45mCA;
-1 pompă pentru incendiu exterior – montaj vertical; Qp=18,0mc/h; H=50mCA;
-1 recipient de hidrofor cu membrană interşanjabilă, presostat, ventil de siguranţă, manometru,
funcţionare automatizată de 1000 litri .
◙ Reţea de distribuţie a apei

Reţeaua de distribuţie se v-a realiza din polietilenă de înaltă densitate, PEID cu diametrele cuprins
între 63 x 3,6 şi 11 x 5,9 mm, Pn 6 bar, introdusă pe majoritatea străzilor din comună.
Pe reţea se vor amplasate cişmele stradale publice şi hidranţi exteriori de incendiu.
◙Hidranţi de incendiu
Hidranţii de incendiu exteriori au diametrul normal, 65mm şi sunt racordaţi cu conductele PEID Dn 110
x 6,3 prin intermediuil unui teu de racord inegal. Fiecare hidrant este montat pe un masiv din beton
simplu, pentru realizarea stabilităţii.
În viitor se preconizează a se racorda la sistemul centralizat de alimentare cu
apă, majoritatea locuitorilor satului.
Din considerente de siguranţa funcţionării instalaţiei de alimentare cu apă şi
de păstrare a calităţii apei, în jurul captări de apă este constituit obligatoriu zonă de
protecţie sanitară cu regim sever .
In conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările si
completările ulterioare, art.6, alin.(1) si ale H.G.nr.930/11.08.2005, art.1, in jurul
lucrărilor de captare, respectiv foraj alimentare cu apă, a construcţiilor si instalaţiilor
destinate alimentării cu apă potabilă, se instituie zone de protecţie sanitară cu regim
sever şi perimetre de protecţie hidrogeologică, în scopul prevenirii pericolului de
alterare a calităţii surselor de apă.
Zona este împrejmuită cu gard de plasă de sârmă şi semnalată
corespunzător.
Pentru lucrări de alimentare cu apă, conform HG 930/2005:

- Raza de 10 m din centrul forajului, pentru puţuri forate de mare adâncime
- Distanţa de 20 m de la zidurile exterioare ale construcţiei, pentru rezervoare
- Distanţa de 20 m de la zidurile exterioare ale construcţiei, pentru staţia de tratare
- Distanţa de 10 m de la zidurile exterioare ale construcţiei, pentru staţia de pompare
- Distanţa de 10 m de o parte şi de alta a conductelor de aducţiune apă
- 20 m pentru puţuri freatice
- 10 m pentru reţeaua aducţiune
În perspectiva dezvoltării şi modernizării comunei se propune realizarea unui

sistem de canalizare menajeră pentru satele Bratovoeşti şi Georocu Mare, cît şi
extinderea reţelei de canalizare în satele Bădoşi şi Prunet la sistemul propus prin SF
elaborat.
Sistemul de canalizare propus pentru a fi implementat la nivel de PTh în
prezentul PUG pentru comuna Bratovoeşti cuprinde totalitatea constructiilor si a
instalatiilor care colecteaza, transporta si evacueaza in emisarul natural - paraul din
sat, apele de canalizare epurate, respectandu-se conditiile de calitate impuse de
reglementarile in vigoare si specificate mai jos.
32
Caracteristici tehnice ale reţelei de canalizare propuse:
-montaj in santuri taluzate sau cu sprijiniri, in functie de adancimea si coeziunea
solului, precizata in studiul geotehnic
-adancimea minima de pozare este de 1,5 m
-subtraversarile drumului judetean se vor realiza in sistem orizontal dirijat, conform
SR 9312, la adancimea minima, de la generatoarea exterioara a conductelor pana la
fata carosabilului, de 1,6 m; conducta va fi protejata cu tub metalic, asigurandu-se
intre pereti 10 cm, de o parte si de alta; de asemenea , vor fi prevazute camine de
vizitare si golire
-diametrul minim – Dn 200
-diametrul maxim – Dn 315
-curgere gravitationala in zonele favorizate de relief şi teren
-viteza de curgere a apei uzate: 0,7 – 2 m/s
-gradul de umplere: 0,7
-tuburi cu mufa din PVC: SN2, SN4, SN8 – partial, imbinate cu garnituri de
cauciuc; dimensionarea canalelor s-a facut la debitul calculat in sectiunile respective
la debitul orar maxim (Quorar maxim = 5,2 l/s, repartizat pe fiecare tronson de calcul
CONSTRUCTII ŞI ACCESORII PE REŢEA

* CAMINE DE VIZITARE COMPACTE – Dn 1100, cu inaltimea intre 1,5 si 5 m, cu 1...3 intrari si 1
iesire – instalare subterana
* CAMINE DE INSPECTIE SI SPALARE – Dn 400, inaltime minima si maxima: H min = 2 m, Hmax = 5
m, cu 1 – 2 intrari si 1 iesire, Dn 200, Dn 250
*RACORDURI DE CANALIZARE
Accesul gospodariilor satesti la canalul stradal (reteaua publica de canalizare) se va realiza
prin intermediul unui canal de racord, prin legare directa cu „SA”, cu stut si mufa sau prin T – uri
intercalate, dar in ambele cazuri numai „la creasta”. Panta conductei de racord va fi minim 1%.
Conducta de racord se separa de instalatia interioara de canalizare printr-un camin, ce se
amplaseaza la limita proprietatii si care este obligatoriu pentru a se efectua curatarea canalului de
racord.
*STATIA DE POMPARE APA UZATA

La alcatuirea retelei publice de canalizare s-a tinut cont de trama stradala si de relieful terenului si s-a
realizat o curgere gravitationala pana la statia de pompare propusa. S-a adoptat aceasta solutie
privind statia de pompare a apei uzate, pentru a se evita o ingropare nejustificata a conductelor (mai
mult de 5-6 m), ceea ce ar fi impus introducerea unor conducte din materiale grele, cu costuri mari si
care ar fi facut aproape imposibila racordarea la sistem a unei parti insemnate de utilizator.
SP – STATIE DE POMPARE CONTAINERIZATA, subterana, din PE, amplasata in zona de

NV a localitatii, cu un debit de pompare de 17 mc/h si este echipata cu doua electropompe
submersibile pentru apa uzata (una in functiune, una de rezerva), Hcontainer = 5 m, avand gratar des.
Statia de pompare este prevazuta cu o conducta de refulare cu clapet de retinere de uz
obligatoriu, avand un diametru nominal Dn 150 mm, din PEID. Se monteaza subteran, in transee, sub
adancimea de inghet si are panta ascendenta catre caminul de vizitare.
33
Functionarea statiei de pompare este complet automatizata, iar echipamentul respectiv, precum si
tabloul electric si de automatizare se livreaza odata cu statia containerizata prestabilita in asa fel incat
sa nu se produca mai mult de 6 porniri/opriri/h la fiecare pompa).
Volumul util al statiei de pompare s-a stabilit cu relatia:
Vu = Qpmax x t (mc), unde Qpmax = debitul maxim orar ce trebuie pompat, iar t = timpul de
pompare (2-10 minute).
Vu = 4,8 mc
STATIA DE EPURARE
Se propune pentru fiecare sat, respectiv Bratovoieşti şi Georocul Mare , cîte o STATIE DE EPURARE
MONOBLOC, agrementata, care sa asigure GRADUL DE EPURARE impus prin legislatia in vigoare
in ceea ce priveste normele de protectia apei din emisar, in cazul de fata, paraul din sat.
Calitatea apei epurate corespunde concentratiilor maxim admise de NTPA 001/2005,
prezentate mai jos:
CCO – Cr = 70 mg/l
CBO5 = 5 mg/l
Azot total = 15 mg/l
NH4 – N = 1 mg/l
PT = 2 mg/l
Materii in suspensie = 2 mg/l
Incarcarile specifice ale apelor uzate provenite de la micile colectivitati rurale:
CO5 30-40 g/om,zi
CCO 55-75 g/om,zi
MS 30-50 g/om,zi
Norganic 1-2 g/om,zi
N-NH4 3-6 g/om,zi
Ntotal 4-8 g/om,zi
Ptotal 1-4 g/om,zi
GRADUL DE EPURARE NECESAR, conform NTPA 011-2002, pentru principalii indicatori

impusi se realizeaza prin cele trei trepte: de degrosare, de epurare biologica si epurare tertiara –
dezinfectie cu ultraviolete
d = Ki – Ke x 100
Ki
SCHEMA TEHNOLOGICA DE EPURARE – folosita conform GP 106-04
EPURARE BIOLOGICA PRIN AERARE PRELUNGITA CU NITRIFICARE DENITRIFICARE si cu
STABILIZAREA NAMOLULUI, in configuratie monobloc, care asigura:
EPURAREA BIOLOGICA ce cuprinde:

TREAPTA DE DEGROSISARE
- statie de pompare cu gratar, cos din inox pentru protectia pompelor
- sita rotativa – 2 buc
34
- deznisipator cu bazin stocare nisip
- separator de grasimi bazin stocare grasimi
- bazin de omogenizare
TREAPTA BIOLOGICA
* Modul biologic suprateran, metalic, termoizolat, cu membrane ultrafiltrante
Vu = 182 mc, echipat cu:
sistem de aerare cu bule fine;
distribuitor de aer
suflante aer – 2 buc
sistem de masura si control
modul cu membrane ultrafiltrante – 3 casete si suflanta
bazin de stocare a permeatului – 1 mc
dezinfectia finala cu UV
camin de evacuare si prelevare probe pentru analize
PRELUCRARE NAMOL – V = 0,9 mc/zi

* Unitate de deshidratare namol cu:
instalatie de deshidratare tip filtru cu snec
rezervor stocare polielectrolit, cu mixer
electropompa dozatoare polielectrolit
TUBULATURA DE LEGATURA INTRE ECHIPAMENTE
AUTOMATIZARE SISTEM EPURARE
- controleaza si comanda intreaga instalatie de epurare prin intermediul unui tablou electric de
forta si automatizare
PAVILION TEHNOLOGIC – CONTAINER TERMOIZOLAT SI INCALZIT in care se amplaseaza

urmatoarele echipamente:
sita rotativa
suflanta alimentare modul membrane ultrafiltrante
suflanta alimentare bazin biologic
suflanta alimentare bazin omogenizare/ egalizare
bazin permeat
unitate de deshidratare namol
pompa dozare polielectrolit
bazin stocare polielectrolit
recipient colector namol deshidratat
tablou electric de forta, iluminat si automatizare
CONTAINER PENTRU PERSONAL SI MAGAZIE
PLATFORMA DEPOZITARE NAMOL DESHIDRATAT
35
Din bazinul de colectare, apa epurata, „efluentul”, este evacuat gravitational in caminul de
evacuare apa epurata, iar printr-o conducta avand Dn 315 – PVC la gura de varsare amenajata pe
malul paraului din sat.
Distanţa de amplasare a staţiei de epurare, faţă de locuinţe este de maxim 100m, avînd în
vedere faptul că aceste staţii sunt de tip container, montate semiîngropat, sau îngropat şi cu ventilaţie
asigurată, nedegajînd mirosuri care să polueze mediul.
Date tehnice ale reţelei de canalizare

NR. DENUMIRE UM CANTITATEA
CRT.
1 Lungime reţea publică de canalizare ml 21 640
2 Numărul de beneficiari potenţiali - anul 2030 pers 2 170
Persoane echivalente - EP pers 1 870
3 Capacităţi
Debite caracteristice
Qd zi med mc/zi 217,6

Qd zi max mc/zi 272
Qd orar max mc/h 19
Qd orar minim mc/h 2,8
Qd an mc/an 99 280
Consumul de energie electrică anual kw/an 120 012
Consumul de energie electrică
Pret pe mc de apă kw/mc 1, 2088
4 Statia de epurare (SE) mc/h 22,8

Treapta mecanica
Debit.max mc/h 28
Pi Kw 16,05
Treapta biologica Debit max mc/zi 272

Pi Kw 34,074
Treapta tertiara – dezinfectie cu ultraviolete (UV
1 buc)
Debit.max mc/zi 280
Pi Kw 1,3
* Retea de canalizare publica cu curgere gravitationala, cu pozare subterana

- Dn 200 – PVC SN4; L = 3410 m
- Dn 200 - PVC SN8; L = 11610 m
- Dn 250 – PVC SN4; L = 930 m
- Dn 250 – PVC SN8; L = 5490 m
- camine de inspectie Dn 400; 344 buc
- camine de vizitare D = 1100 mm; 78 buc
- subtraversare drum judetean; 1 buc, cu conducta PE Dn 250, protectie, Dn 500
- conducta apa uzata pompata - 200 m, Dn 150, PE 160 x 9,1, Pn 4
- conducta apa epurata, Dn 250, PVC, L = 110 m
36
* STATIE DE POMPARE MONOBLOC SP1, montaj subteran: Vu = 4,8 mc,

VT = 6,5 mc
- „cheson” din polietilena φ 1300, H = 5 m
- eletropompa pentru apa uzata, debit – 17 mc/h; putere: 3,7 kw; buc 2
* STATIE DE EPURARE MONOBLOC

- capacitate (debit maxim zilnic): 270 – 340 mc/zi ;
- pentru satul Bratovoieşti staţia de epurare se va amplasa lîngă cea a satelor Bădoşi şi Prunet, prin
amplasarea unui container la capacitatea locuitorilor satului ;
-pentru satul Georocu Mare staţia se va amplasa în zona de mijloc pe un teren ce aparţine domeniului
public ;
– Imprejmuirea statiei de epurare
Perimetrul statiei de epurare va fi imprejmuit conform Normelor sanitare in viguare.
Imprejmuirea se va face pe stalpi din teava cu plasa de sarma in ochiuri.Pe timpul executiei lucrarii se
va lua toate masurile de protectia muncii prevazute in Normativele in viguare.
3.8.3. Alimentarea cu căldură şi gaze naturale

În continuare populaţia va folosi tot combustibil solid pentru încălzire , iar la
construcţiile noi există posibilitatea de a se monta centrale termice pe combustibil
solid.
Elementele de construcţie exterioare ale noilor clădiri sau care se reabilitează
trebuie să fie executate astfel încât să se realizeze un coeficient global de transmisie
a căldurii conform Normativului C 107/2005 privind calculul termotehnic al
elementelor de construcţie ale clădirilor şi respectând prevederile Legii nr. Legii
372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, obţinându-se un consum scăzut
de combustibil, un confort termic corespunzător şi reducerea poluării datorită arderii
combustibililor.
Randamentul cazanelor utilizate pentru încălzirea centrală trebuie să fie peste
90%, urmând a se acorda o atenţie deosebită realizării unui ansamblu corect calculat
şi executat arzător – cazan – coş. Coşul va fi realizat conform prevederilor legale din
punct de vedere al prevenirii incendiilor, respectiv izolat termic şi amplasat la
distanţă faţă de elementele combustibile ale clădirii, fiind etanş la gaze arse şi
scântei.
- Alimentarea cu gaze naturale
În viitor nu se preconizează a se realiza un sistem de alimentare cu gaze în zonă.
Datorită noilor consumatori de energie electrică apăruţi în localitate după

1990, prin noile gospodării individuale, datorită extinderii intravilanului şi în urma
propunerii de lucrări edilitare - gospodărie de apă, staţie de epurare - în marginea
localităţii, nu este cazul a se extinde, sau altele noi de PTA, întru-cît cele existente
au capacitatea necesară , prentru a prelua noii consumatori.
Stabilirea sarcinilor de calcul pentru locuinţe individuale şi lucrări edilitare se
face conform prescripţiilor MEE-PE 132/95.
37
Pentru gospodăria de apă se ia în considerare puterea instalată a staţiei de
hidrofor, a forajului, staţiei de clorinare , aceasta fiind de Q= 30 Kw, rezultînd că
poate fi alimentată din PTA de 250 KVA existent.
Pentru staţia de epurare şi staţia de repompare de pe traseu se ia în
considerare puterea instalată, aceasta fiind de Q= 35 Kw.
La aceasta se atribuie coeficientul de simultaneitate Ks pentru un număr de
gospodării: Ks = 0,8 (la sursa de apă).
Astfel că la P= 30 kw pentru staţia de hidrofor Pc = Ks x Pi = 0,8 x 30 = 24 kw ca
putere maxim absorbită când sunt în funcţiune cele 2 puţuri şi staţia de pompare.
Puterea instalată pe gospodărie se ia pentru sat izolat P, = 3kw şi pentru sat
dezvoltat P = 6kw.
Iluminatul public existent se recomanda sa fie pus in concordanta cu
prevederile normativelor in vigoare. Pentru noile zone propuse se vor utiliza corpuri
de iluminat tip PVB, montate pe stalpi de beton, in functie de nivelul de iluminare
necesar si configuratia cailor de comunicatie.Se propune comanda automata a
conectarii circuitelor aferente iluminatului public , cu ajutorul dispozitivului fotoreleu
RFC 1 – 2-4 lx.
Realizarea bazei energetice a comunei se va face treptat, corelat cu
constructiile aferente noilor consumatori.
-Se propun 2 noi posturi de transformare anvelopate, în satul Georocu Mare de 100
KVA şi satul Bădoşi de 100 KVA, posturi din care se vor alimenta şi staţiile de
pompare alimentare cu apă şi staţiile de epurare.
Pentru linii electrice, conform legii energiei electrice nr. 13/2007 si NTE 003/04.00:
- Culoar de 24 m ( 12 m de o parte si alta din ax), pentru LEA 20 KV
- Culoar de 37 m ( 18,5 m de o parte si alta de ax), pentru LEA 110 KV
Se menţionează că sub LEA 20 KV se interzice construirea de locuinţe sau alte
clădiri.
Se pot construi locuinţe în afara culoarului de protecţie al LEA 20KV (4 m la
stânga sau la dreapta din axul LEA) conform PE 104/95.
în această documentaţie s-a ţinut seama de:
- PE 104/95 - Construirea LEA peste 1000V;
- PE 106/89 - Construirea LEA de joasă tensiune;
- PE 132/95 - Proiectare reţele electrice joasă tensiune;
- PE 145/85 - Stabilirea puterii economice la posturile de transformare.
Localitatea este bine acoperită şi în sistemul telefoniei fixe şi mobile
asigurându-se creşterea accentuată a numărului de abonaţi şi realizarea
construcţiilor specifice de transmisie.
In domeniul telefoniei mobile este posibil ca în perspectivă să crească
numarul sistemelor, asigurându-se astfel posibilitatea decelării serviciilor cele mai
avantajoase.
3.9. PROTECŢIA MEDIULUI

Concluzii, recomandări, căi de limitare şi/sau eliminare a poluării şi degradării
mediului
Primul pas care trebuie făcut în domeniul reabilitării mediului este activitatea de
mediatizare, informare şi educare a populaţiei cu privire la drepturile şi obligaţiile care
îi revin faţă de protejarea mediului.
38
Obiectivele pentru aer sunt:
• inventarierea surselor de poluare existente şi viitoare, acestea incluzând:
localizarea, parametrii fizici ai emisiilor, debitele masice ale poluanţilor, modul
de utilizare a instalaţiilor (inclusiv a celor de captare şi epurare a apelor
uzate);
• pastrarea unei zone de protecţie faţă de sursele de poluare ;
• elaborarea şi aplicarea unui sistem legislativ şi reglementări pentru protecţia
aerului la nivel local;
• propuneri referitoare la încălzirea locuinţelor prin înlocuirea combustibililor
tradiţionali (lemn, cărbune, produse petroliere) cu gaze naturale.
• scăderea nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră prin limitarea cantităţilor
de deşeuri generate şi depozitate, renunţarea la arderea necontrolată a
deşeurilor, implementarea colectârii selective.
Obiectivele pentru apă se referă la:
• extindere reţelei de alimentare cu apă potabilă ;
• executarea reţelelor de canalizare menajeră şi staţia de epurare a apelor
uzate menajere;
Obiectivele pentru sol sunt:
• înfiinţarea unui serviciu de salubritate pentru colectarea gunoiului menajer;
•stabilirea unor mecanisme economico-financiare care să stimuleze
combaterea eroziunii solurilor de către actualii proprietari de terenuri;
• colaborarea cu primăria comunală pentru monitorizarea modului de utilizare
a fertilizatorilor şi a substanţelor fitosanitare;
• împădurirea terenurilor degradate.
3.10. REGLEMENTARI - PERMISIUNI ŞI RESTRICŢII
Planul Urbanistic General a stabilit prin propunerile formulate, soluţia generală

de organizare şi dezvoltare a localităţii şi a stabilit principalele repere ale dezvoltării
lor:
- limita teritoriului intravilan propus;
- organizarea căilor de comunicaţie, a circulaţiei carosabile şi pietonale;
- organizarea intravilanului pe zone funcţionale şi stabilirea destinaţiei terenurilor;
- zonele protejate aferente monumentelor de arhitectură;
- zonele protejate sanitar pentru dotările alimentarea cu apă (surse captare,
gospodăria de apă) şi staţia de epurare.
Stabilirea regimului de înălţime, a indicatorilor P.O.T. şi C.U.T. s-a făcut în
funcţie de destinaţia fiecărei zone, de destinaţia clădirilor propuse, relieful terenului şi
alţi factori de influenţă.
Prin propunerile formulate, planul urbanistic general a mai stabilit:
- restricţii privind regimul de înălţime propus;
- restricţii privind modul de utilizare al terenului manifestate prin indicii de
control P.O.T. şi C.U.T.
- restricţii privind construcţiile şi permisibilitatea de construire în unele zone
până la elaborare P.U.Z./P.U.D..
39
Au fost evidenţiate următoarele moduri de circulaţie a terenurilor între
deţinători:
- terenuri aflate în domeniul privat al comunei Bratovoeşti;
- terenuri aflate în domeniul public al comunei Bratovoeşti;
- terenuri domenii private.
Aplicarea prevederilor Planului Urbanistic General se face pe baza
reglementărilor – partea grafică (planşele 3, 4, 5, 6, 7), precum şi a Regulamentului
Local de Urbanism (vol. 2). Prevederile din piesele desenate cât şi cele ale
Regulamentului se aplică atât la teritoriul intravilan al comunei, cât şi la ceI
extravilan, în limitele teritoriului administrativ.
Utilizări permise cu condiţii s-au stabilit pentru zonele în care este necesară
obţinerea unor acorduri sau avize pentru zonele de protecţie sanitară sau a
elementelor de patrimoniu cultural.
În vederea stabilirii regulilor corecte de construire, teritoriul intravilan al
localităţii a fost împărţit convenţional în Unităţi Teritoriale de Referinţă (denumite în
continuare UTR). Unitate teritorială de referinţă (UTR) - subdiviziune urbanistică a
teritoriului unităţii administrativ-teritoriale, delimitată pe limite cadastrale,
caracterizată prin omogenitate funcţională şi morfologică din punct de vedere
urbanistic şi arhitectural, având ca scop reglementarea urbanistică omogenă. UTR se
delimitează, după caz, în funcţie de relief şi peisaj cu caracteristici similare, evoluţie
istorică unitară într-o anumită perioadă, sistem parcelar şi mod de construire
omogen, folosinţe de aceeaşi natură a terenurilor şi construcţiilor, regim juridic al
imobilelor similar.
3.11. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ

Terenurile amplasate în intravilanul sau extravilanul comunei pot fi dobândite şi
înstrăinate prin oricare din modurile stabilite de lege.
Dobândirea unui teren se poate face prin moştenire, donaţii, cumpărare,
concesionare, prin acte autentificate.
CeI mai important lucru pentru dezvoltarea unei localităţi este realizarea obiectivelor
care să servească tuturor locuitorilor comunităţii respective. Pentru asigurarea
condiţiilor de realizare a obiectivelor de utilitate publică propuse, sunt necesare
următoarele elemente de bază:
- rezervarea terenurilor pentru obiective;
- identificarea tipurilor de proprietate asupra terenurilor;
- stabilirea circulaţiei terenurilor, în funcţie de necesităţile de realizare a
obiectivelor.
În Regulament sunt menţionate obiectivele propuse de utilitate publică şi
categoria de interes a acestora.
40
4. CONCLUZII ŞI MĂSURI ÎN CONTINUARE
Pe baza analizelor efectuate şi a propunerilor de amenajare teritorială şi dezvoltare a

comunei Bratovoeşti se pot desprinde următoarele concluzii:
• Modernizarea străzilor şi intersecţiilor.
• Aşezarea geografică, situarea în teritoriu, legăturile cu comunele din judeţ, cu
orasele din judeţ şi condiţiile geoclimatice sunt premise favorabile dezvoltării în
perspectivă a comunei Bratovoeşti în baza economiei predominant agricole.
• Dezvoltarea activităţii de turism în satul Bratovoeşti. Îndeplinirea acestui obiectiv
va conduce la creşterea numărului de vizitatori în zonă.
• Lacul „Adunaţii de Geormane” şi Balta „Marica” constituie obiective cu potenţial
turistic deosebit, iar ca element de noutate fiind amenajarea unui canal de
legatură (pe o distanţă de aproximativ 500m). Decizia de amenajare a celor două
lacuri şi a zonelor aferente, având la bază atat potenţialul de dezvoltare al zonei
sub aspect turistic dar, în acelasi timp, şi necesitatea ameliorării starii actuale de
degradare avansata a celor doua lacuri si a zonei aferente, urmăreste
soluţionarea unor deficienţe actuale. Insoţită de o promovare adecvată, această
initiaţivă va atrage un nivel considerabil de investiţii private ulterioare. Totodată,
proiectul va răspunde cerinţelor de dezvoltare economică si va corespunde
cerinţelor de dezvoltare durabilă.
• Serviciile către populaţie trebuie dezvoltate şi diversificate.
• Panul urbanistic general a evidenţiat organizarea circulaţiei, stabilirea unităţilor
teritoriale de referinţă, indicatorii propuşi privind gradul de ocupare a terenului.
• Planul urbanistic general cuprinde şi Regulamentul de urbanism care defineşte
regulile ce permit a se cunoaşte care sunt posibilităţile de utilizare şi ocupare a
terenului.
• După aprobarea sa la nivelul Consiliului comunal şi la nivelul Consiliului
Judeţean, Planul Urbanistic General devine un act de autoritate administrativă,
asigurând condiţiile materializării competenţelor comunei în funcţie de domeniul
de acţionare şi reglementare avut în vedere şi de cadrul legislativ.
• Planul de măsuri şi acţiuni în continuare se stabileşte în raport cu problemele
specifice şi prioritare ale localităţii.
• Planul urbanistic general este făcut public cetăţenilor comunei.
Odată cu aprobarea, PUG, inclusiv RLU capătă valoare juridică, constituindu-se în
instrumentul de lucru al administraţiei publice locale în:
• fundamentarea solicitării unor fonduri de la bugetul statului pentru realizarea
obiectivelor de utilitate publică (modernizarea şi realizarea de căi de
comunicaţie, dezvoltarea echipării edilitare, instituţii publice etc.);
• emiterea certificatelor de urbanism şi autorizaţiilor de construire, în conformitate
cu prevederile PUG-ului;
• respingerea unor solicitări de construire, neconforme cu prevederile PUG-ului.
41
Se impune luarea unor măsuri, în continuare, în domeniul proiectării, pentru

susţinerea dezvoltării comunei:
- Proiecte pentru modernizarea/asfaltarea reţelei de drumuri;
- Proiecte pentru reabilitarea şi amenajarea cladirilor;
- Proiecte pentru finalizarea alimentării cu apa, canalizării şi proiecte pentru
dezvoltarea alimentării cu gaze naturale şi telecomunicaţiilor.
- Planuri urbanistice zonale în zonele marcate în vederea realizării grupate a
noilor locuinţe;
- Amenajarea şi revitalizarea Zonei de agrement „Victoria” şi crearea unui
canal de legătură Lacul „Adunaţii de Geormane” şi Balta „Marica”. Decizia
de amenajare a celor două lacuri şi a zonelor aferente, având la bază atat
potenţialul de dezvoltare al zonei sub aspect turistic dar, în acelasi timp, şi
necesitatea ameliorării stării actuale de degradare avansată a celor două
lacuri şi a zonei aferente, urmăreşte soluţionarea unor deficienţe actuale.
Întocmit,
Arh. Adriana MORARI
Şef de proiect,
Arh. Daniel GEORGESCU
42

Memoriu PUG Com Bratovoiesti

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu PUG Com Bratovoiesti

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

2. Stadiul actual al dezvoltării

3. Propuneri de organizare urbanistică

4. Concluzii şi măsuri în continuare

• Data elaborării: 2011 – 2012

1.2. OBIECTUL LUCRĂRII

1.3. SURSE DOCUMENTARE

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII

În prezent, în anul 2012, comuna are o populaţie de 3221 locuitori, 1392 de

2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

Comuna se situează la aproximativ 25km de municipiul Craiova, înscriindu-se

TERITORIU ADMINISTRATIV COMUNAL

2.4. POTENŢIALUL ECONOMIC

Efective de animale - 2012

2.5. POPULAŢIA – ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE

Grupa de varsta ANUL 1998 ANUL 2012

În utimele evidenţe statistice se observă faptul că în comună avem de-a face

2.5.2. Evoluţia populaţiei

În urma studierii tabelului cu recensămintele anterioare, observăm o scădere

2.5.3. Mişcarea naturală şi migratorie

1989 1990 1992 1998 2012

Un alt fenomen care contribuie la creşterea sau scăderea populaţiei unui

1989 1990 1992 1998 2012

2.5.4. Resursele de muncă

2.5.5. Fondul de locuinţe

Numărul de locuitori raportat la numărul de gospodării:

Surafaţa ocupată de locuinţe în prezent este de 420ha.

2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCŢIONALE. BILANŢ TERITORIAL

Zone funcţionale Bădoşi Prunet Bratovoeşti Georocu

TOTAL 91,60 100 178,20 100 172,57 100 106,68 100

ZONIFICAREA FUNCTIONALA A INTRAVILANULUI

SAT Georocu Mare

c) Zona de unităţi industriale, de depozitare şi agro-zootehnice

d) Zona de spaţii verzi, sport, agrement

2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE

2.9. ECHIPAREA EDILITARĂ

2.9.2. Alimentarea cu apă

Actualmente com. Bratovoeşti nu dispune de un sistem funcţional de

Debitele sistemului de alimentare cu apă al comunei sunt următoarele:

►Volum rezervă protejată – volum rezervă intangibilă incendiu =54mc

Zonele de protecţie sanitară

◙ Gospodăria de apă asigură înmagazinarea, dezinfecţia şi pomparea apei spre consumatori.

►Debit incendiu = 5 l/sec.

Vinc = 3.6 x 1 x 5 x 3h=54 mc Vinc = 54mc, înmagazinat în rezervorul de compensare

2.9.3. Canalizarea şi epurarea apelor uzate

2.9.4. Alimentarea cu energie termică şi gaze

2.9.5. Alimentarea cu energie electrică

c) Satul Georocu Mare

Reţelele de distribuţie de joasă tensiune sunt construite aerian pe stîlpi din

Nr. Denumirea Nr. Gosp. Coef.si PC(kw) Gosp.de apă Total

2 Bădoşi 23 34,5 0,35 11,90 23,0 0,75 17,25 29,15

3 Georocu 4 6 0,45 2,94 23,0 0,75 17,25 20,19

-Stabilirea modului de alimentare pentru noii consumatori

Satul Bratovoeşti( Pa = 42,15 Kw)

Satul Bădoşi( Pa = 29,15 Kw)

Satul Georocu Mare( Pa = 20,19 Kw)

Satul Prunet( Pa = 36,15 Kw)

2.10. PROBLEME DE MEDIU

2.12. NECESITĂŢI ŞI OPŢIUNI ALE POPULAŢIEI

3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ

Strategia de dezvoltare a comunei Bratovoeşti vizează două direcţii importante:

3.2. OPTIMIZAREA RELAŢIILOR ÎN TERITORIU

3.3. DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE