BRAILA 6100,Calea Calarasilor 161 A ,TEL: 40-239-618281, 40-239-618253 ,TEL/FAX: 40-239-616456

PROIECT NR. 4088/4/2009

PLAN URBANISTIC GENERAL

SI REGULAMENT DE URBANISM
COMUNA JIRLAU

VOLUMUL I

MEMORIU GENERAL

BENEFICIAR :
CONSILIUL LOCAL JIRLAU
-AUGUST 2011-

1
BRAILA 6100,Calea Calarasilor 161 A ,TEL: 40-239-618281, 40-239-618253 ,TEL/FAX: 40-239-616456

OBIECTUL : Plan Urbanistic General si Regulament

de Urbanism - comuna Jirlau -

FAZA : Plan Urbanistic General

PROIECT NR. : 4088/4/2009

BENEFICIAR : Consiliul Local al comunei Jirlau

PROIECTANT GENERAL : S.C. "PRODOMUS" S.A. BRAILA

TABEL DE RESPONSABILITATI

ADMINISTRATOR : ING. GHEORGHITA TITI

VERIFICAT : ARH. CHERNBACH RADU

785 TNA/CD/RUR

PROIECTANT DRUMURI : ING.RADU DORIAN

CUI 23534024

PROIECTANT INSTALATII : PR.VALERICA ANGHEL

CUI 19183499

SEF PROIECT : PR.ARH.GABRIELA DANILA

CUI 24477946

2
S.C. PRODOMUS S.A.BRAILA

LISTA DE AUTORI

SPECIALITATE Proiectanti de specialitate Intocmitori Verificatori

Numele si prenumele Semnat. Numele si prenumele Semnat. Numele si prenumele Semnat.

arh. Chernbach Radu

ARHITECTURA

REZISTENTA

INSTALATII

HIDRO

DRUMURI

AFACERI
COMERCIALE

3
INSTITUTUL DE PROIECTARE Data : iunie 2009
"PRODOMUS" S.A. BRAILA

PROCES VERBAL DE AVIZARE A LUCRARII NR.

I. DENUMIREA PROIECTULUI : Plan Urbanistic General comuna Jirlau

PROIECT NR. : 4088/4/2009
FAZA : PUG – Memoriu general
BENEFICIARUL : Consiliul Local Jirlau
SECTIA, ATELIER : Arhitectura
SEF PROIECT : pr.arh.Gabriela Danila
VERIFICAT : arh. Radu Chernbach
CALIFICATIVUL : Foarte bine

II. ETAPELE ANTERIOARE ALE ACTIVITATII DE AVIZARE

Continutul etapei de avizare Data avizarii

Piese scrise si desenate

III. COMISIA DE AVIZARE – Presedinte : ing.Titi Gheorghita

Membrii Invitati
Nume si Semnatura Nume si Semnatura Nume si Semnatura
prenume prenume prenume
ing.Banica Ionel ing.Titi
Gheorghita

IV. CONSTATARI : La elaborarea documentatiei s-au respectat prevederile Legii nr.50/1991,

a Legii nr. 350/2001 si a Legii nr. 10/1995

V. OBSERVATII SI RECOMANDARI :

Nota: Prezenta documentatie constituie proprietate intelectuala a

S.C. "PRODOMUS" S.A. BRAILA si poate fi folosita de catre beneficiar exclusiv in scopul pentru
care a fost comandata.
Este strict interzisa multiplicarea, difuzarea ori folosirea acesteia, integral sau partial, de
catre beneficiar ori de terti, in alt scop fara avizul scris al S.C. "PRODOMUS" S.A. BRAILA.
Nerespectarea acestei precizari, contravine prevederilor Legii nr. 8/1996 privind drepturile
de autor si drepturile conexe si se pedepseste ca atare.

4
INSTITUTUL DE PROIECTARE Plan Urbanistic General
"PRODOMUS" S.A. BRAILA Comuna Jirlau
Judet Braila

BORDEROU PIESE SCRISE

VOLUMUL I

1. Foaie de capat
2. Tabel de responsabilitati
3. Proces verbal de avizare
4. Borderou de piese scrise – vol. I
5. Tema de proiectare
6. Memoriu general
7. Anexe la memoriul general

Intocmit,
pr. arh. GABRIELA DANILA

INSTITUTUL DE PROIECTARE Plan Urbanistic General

"PRODOMUS" S.A. BRAILA Comuna Jirlau
5
 BORDEROU PIESE DESENATE

1. Foaie de capat
2. Tabel de responsabilitati
3. Proces verbal de avizare
4. Borderou piese desenate
5. Incadrare in contextul teritorial sc. 1 : 100000
6. Zonificarea unitatii teritorial administrative si impartirea in UTF. sc.1 : 25000
7. Zonificarea teritoriilor intravilane – situatia existenta – disfunctionalitati-
sc. 1 : 5000
8. Infrastructura tehnica existenta - sc. 1 : 5000
9. Reglementari zonificare functionala - sc. 1 : 5000
10. Infrastructura tehnica propunere - sc. 1 : 5000
11. Regim juridic intravilan - sc. 1 : 5000
12. Regim juridic U.A.T. - sc. 1 : 25000

Intocmit,
pr. arh. GABRIELA DANILA

INSTITUTUL DE PROIECTARE Plan Urbanistic General

6
 "PRODOMUS" S.A. BRAILA Comuna Jirlau
Judet Braila

TEMA DE PROIECTARE

I. Structura si metodologia de elaborare a P.U.G.

1. Generalitati

Prin comanda Consiliului Local Jirlau, se cere elaborarea P.U.G.-ului pentru comuna Jirlau
asociat cu Regulamentul de Urbanism aferent.
Documentatia va fi intocmita in conformitate cu :
 Legea nr. 50/1991 si completarile ei privind autorizarea executarii constructiilor si unele
masuri pentru realizarea locuintelor;
 formularele/procedura de autorizare si continutul documentatiilor prevazute la art. 2,
aliniatul 2 si art. 6 aliniatul 1 din Legea nr. 50/1991 anexa la Monitorul Oficial nr.
228/14.11.1991.
Se vor studia legile, decretele, hotararile, standardele, instructiunile, normativele si
regulamentele specifice activitatii de urbanism si amenajarea teritoriului de interes national, regional
sau local.
Se va studia documentatia model elaborata de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii
Teritoriului in luna martie 1999 pentru P.U.G.
Documentatia va fi intocmita in conformitate cu Legea nr. 350/2001 privind amenajarea
teritoriului si urbanismului, modificata si actualizata
P.U.G.-ul se elaboreaza tinand cont de cadrul legislativ si reglementarile la zi intr-o reala
vointa de deschidere prin efortul comun al proiectantilor, administratiei locale si centrale, agentilor
economici, colectivitati sau persoanele particulare beneficiare.

2. Necesitatea elaborarii P.U.G.

Elaborate in anii anteriori, studiile de urbanisim si amenajarea teritoriului au evidentiat

transformari profunde in teritoriu, in regimul trecut.
Noul context socio - politic aparut ca rezultat al evenimentelor din decembrie 1989 impun o
abordare cu totul diferita a problemelor de dezvoltare a localitatii tinand cont de :
 situatia socio - economica dificila;
 restabilirea si respectarea drepturilor de proprietate si statuarea unor relatii socio-
economice in perioada de tranzitie catre economia de piata;
 reasezarea localitatii in vatra ei fireasca, stabilirea intravilanului prin adaugarea tututor
zonelor construite si amenajate situate pe teritoriul administrativ al comunei Jirlau.
 constrageri sau posibilitati de dezvoltare tinand seama de amplasarea localitatii si a rolului
acesteia in teritoriu;
 sensibilitati in materie de mediu si cadru de viata;
 noile cerinte de consum ale timpului liber (cultura, turism, loisir);
 materializarea investitiilor atat publice cat si private pentru a fi eficiente;
 obiective culturale;
 infrastructuri;
 obiective economice;
 valorificarea cadrului natural.

7
 P.U.G.-ul este un scenariu prospectiv ce trebuie inteles diferit de previziune. Acest scenariu va
trebui sa reprezinte rezultatul unor reflexii pe ipoteze alternative si implicatiile lor, gasirea directiilor
si a reperelor.

3. Metodologia de elaborare a P.U.G.-ului

Se va alcatui o echipa pluridisciplinara de analiza a tuturor sectoarelor ce compun structura

localitatilor comunei.
Se vor evidentia principalele probleme necesare a fi solutionate in cadrul documentatiei
precum si repartizarea competentelor.
Se va folosi un suport topografic de calitate realizat la sc.1 : 5000 .
Informatiile necesare elaborarii P.U.G. din diverse domenii se vor obtine din banca de date a
elaboratorilor si de la alti posesori, incheindu-se contracte (platite) sau conventii si protocoale pentru
schimb de informatii, cuprinzand planse, scheme, cartograme, grafice pe problema analizata.
Se va asigura o conlucrare si o consultare permanenta intre beneficiar, elaboratori, organele
locale si cele centrale interesate.
Se va elabora o propunere preliminara pe baza analizei situatiei existente si a optiunilor
administratiei locale si a populatiei localitatii precum si pe baza consultarii cu beneficiarul.
Informarea si consultarea populatiei se va face prin expunerea P.U.G.-ului intr-o expozitie
organizata de Primaria localitatii Jirlau.
Elaboratorul se va ingriji de obtinerea avizelor si acordurilor de la organismele interesate,
recomandarile si conditiile cuprinse in aceste avize urmand a fi introduse in forma finala a P.U.G.-
ului.
Redactarea finala va cuprinde piese scrise si desenate conform Ordinului M.L.P.A.T. nr.
91/1991 si nr. 13 N/1999.
Piesele scrise vor fi redactate in doua volume :
 memoriu general;
 regulamentul de aplicare.
Piesele desenate vor fi prezentate sub forma de mapa si vor fi redactate in culorile standard si
semnele conventionale stabilite prin ordinul M.L.P.A.T. nr. 91/1991 si nr. 13 N/1999 astfel incat
acestea sa permita urmarirea detaliilor planimetrice si de nivelment.
Din punct de vedere tehnic P.U.G.-ul va rezolva problemele legate de gestiunea si dezvoltarea
urbanistica a localitatii.
Pe baza lui se elaboreaza certificatele de urbanism si autorizatiile de construire, acestea
capatand si valoare juridica, constituindu-se in act de autoritate al administratiei locale.
Regulamentul aferent P.U.G.-ului explica si detaliaza P.U.G.-ul in vederea urmaririi aplicarii
acestuia si poate fi structurat astfel :
- prescriptii si recomandari generale la nivelul localitatii;
- prescriptii si recomandari specifice zonelor, subzonelor sau unitatilor teritoriale de referinta
(U.T.R.).

4. Continutul P.U.G.-ului

Continutul P.U.G.
Documentatia se va compune din :
A. Partea scrisa.
B. Partea desenata.

A. Partea scrisa se va prezenta 5 (cinci) exemplare si se va compune din :

A. 1 - Memoriu General.
El va cuprinde urmatoarele capitole si subcapitole :
1. Partea de introducere cu :
8
 1.1. Date de recunoastere a documentatiei.
1.2. Obiectul lucrarii.
1.3. Surse documentare - baza topografica.
2. Stadiul actual al dezvoltarii urbanistice :
2.1. Evolutie.
2.2. Elemente ale cadrului natural.
2.3. Relatii in teritoriu.
2.4. Activitati economice
2.5. Populatia. Elemente demografice si sociale.
2.6. Circulatie.
2.7. Intravilan existent.Zone functionale. Bilant teritorial.
2.8. Zone cu riscuri naturale.
2.9. Zone protejate
2.10. Echiparea edilitara.
2.11. Probleme de mediu.
2.12. Disfunctionalitati.
2.13. Necesitati si optiuni ale populatiei.
2.14. Concluzii
3. Propuneri de organizare urbanistica :
3.2. Evolutia posibila - prioritati
3.3. Optimizarea relatiilor in teritoriu
3.4. Dezvoltarea activitatilor .
3.5. Evolutia populatiei
3.6. Organizarea circulatiei
3.7. Intravilan propus.Zonificarea functionala . Bilant teritorial
3.8. Masuri in zonele cu riscuri naturale
3.9. Dezvoltarea echiparii edilitare.
3.10. Protectia mediului.
3.11. Reglementari, permisiuni si restrictii
3.12 Obiective de utilitate publica

4. Concluzii, masuri in continuare.

A. 2 Regulamentul aferent P.U.G.-ului

Se va elabora odata cu P.U.G.-ul si va fi structurat pe urmatoarele capitole :
1. Dispozitii generale.
2. Reguli de baza privind modul de ocupare a terenurilor.
3. Zonificarea functionala.
4. Prevederi la nivelul zonelor functionale ..
5. Unitati teritoriale de referinta.

B. Partea desenata.
Se va prezenta in 2 (doua) exemplare rulate compusa din :
 plansa 1 - incadrare in contextual territorial - sc. 1 : 100000;
 plansa 2 - zonificarea UTA si impartirea in UTF - sc. 1 : 25000
 plansa 3 – zonificarea teritoriilor intravilane- sit existenta-disfunctionalitati - sc. 1 : 5000;
 plansa 4 - infrastructura tehnica existenta - sc. 1 : 5000
 plansa 5 – reglementari zonificare functionala - sc. 1 : 5000
 plansa 6 – infrastructura tehnica propunere - sc. 1 ; 5000
 plansa 7 – regim juridic intravilan - sc. 1 : 5000
 plansa 8 – regim juridic U.A.T. - sc. 1 : 25000
Partea desenata va fi completata cu scheme, cartograme, atatea cate va considera elaboratorul.

9
 Intocmit,
pr. arh. GABRIELA DANILA

INSTITUTUL DE PROIECTARE Plan Urbanistic General

"PRODOMUS" S.A. BRAILA Comuna Jirlau
Judet Braila

10
 MEMORIU GENERAL

1. INTRODUCERE
1.1. Date generale de recunoastere a documentatiei
 Denumirea lucrarii : Plan Urbanistic General - Comuna Jirlau
 Proiect nr. : 4088/4/2009
 Beneficiar : Consiliul Local al comunei Jirlau
 Proiectant general : S.C. I.P. "PRODOMUS" S.A. Braila
 Data elaborarii : august 2011
1.2. Obiectul lucrarii
Planul Urbanistic General al comunei Jirlau s-a intocmit in conformitate cu prevederile Legii
nr. 50/1991 si a anexelor acesteia ca rezultat al eforturilor comune ale colectivitatii locale ale
administratiei judetene si ale proiectantului.
Prin prevederile sale, Planul Urbanistic General stabileste obiectivele, actiunile si masurile de
dezvoltare pentru comuna Jirlau pe o perioada de 5 - 10 ani, pe baza analizei multicriteriale a
situatiei existente.
Documentatia stabileste cadrul in care urmeaza a se construi si amenaja teritoriul comunei,
avand in vedere restabilirea dreptului de proprietate si statutarea unor relatii socio - economice in
perioada de tranzitie in care ne aflam.
Prin P.U.G. s-au propus si rezolvat :
- adaugarea in intravilanul existent a suprafetelor necesare intr-o prima etapa
dezvoltarii functiunilor localitatii;
- definitivarea si asigurarea cu amplasamente a obiectivelor de utilitate publica.
P.U.G. isi propune ca prin prevederile sale sa devina instrumentul tehnic in activitatea
Consiliului Local in probleme legate de gestiunea si dezvoltarea urbanistica a localitatii .

1.3. Surse documentare

In intocmirea documentatiei Planului Urbanistic General al Comunei Jirlau s-au avut in
vedere documentatiile de sistematizare elaborate anterior, dar analizate in lumina noilor propuneri de
organizare urbanistica.

11
 De asemenea, s-a studiat Planul de Amenajare al Teritoriului judetului Braila, elaborat de
URBANPROIECT Bucuresti in 2004 (proiect nr. 149), prevederile planului de urbanism general al
comunei Jirlau fiind corelate cu prevederile planului de amenajare a teritoriului judetean.
S-au utilizat si analizat si date statistice furnizate de Directia Judeteana de Statistica, date
cuprinse in anuarul statistic al judetului Braila .
Au mai fost utilizate si date referitoare la situatia somerilor din localitate, date furnizate de
Agentia pentru Ocupare si Formare Profesionala a judetului Braila.
De asemenea, a fost folosit si planul cadastral sc. 1 : 25000 al teritoriului administrativ al
comunei Jirlau.
Pentru redactarea plaselor desenate s-au folosit :
1. Ridicarea topografica sc. 1 : 25000 pentru : plansa nr. 2 si plansa nr. 8;
2. Ridicarea topografica sc. 1 : 5000 si ortofotoplanuri pentru plansele cu intravilanul localitatii :-
plansa nr. 3; plansa nr. 4; plansa nr. 5; plansa nr. 6; plansa nr. 7.

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII

2.1. Evolutie
Comuna Jirlau este situata in partea de vest a judetului Braila, fiind taiata de paralela 45010
latitudine nordica si meridianul de 27015 longitudine estica.
Conform monografiei din 1978, comuna Jirlau este atestata documentar la 24 martie 1672
cand, "Barba Alba vinde partea lui de mosie Jirlau si Plesca stolnicului Mihalcea si spatarului
Deagoc".
Despre locuitorii acestor locuri sunt date vonform aceleiasi monografii din anul 1759 cand
domnitorul Tarilor Romane, Scarlat Grigore Ghica numeste pe Episcopul de Buzau sa cerceteze
pricina dintre pitarul Dodulescu si satenii din Jirlau si Plescoi. Tot din documente rezulta ca mosia
Plescoi si Jirlau apartinea Episcopiei Buzau pe care o donase sspre administrare Manastirii Berca.
Date despre comuna mai intalnim la 1781, 1783 si 1784, cu ocazia unor pricini intre localnici si
stapanii de mosii din jur.
Numele actual al comunei s-ar datora jirloaielor de apa ce s-ar fi scurs fie din ploi si zapezi,
fie datorita inundatiilor raului Buzau..
Intre anii 1898 - 1912 se remarca o usoara crestere a numarului de locuitori ai comunei
ajungand la 784.
Incepand cu anul 1930 cand numara 2606 locuitori, numarul populatiei creste ajungand in
1956 la 4105 locuitori.
Timp de 10 ani (intre 1956 - 1966) populatia creste intr-un ritm lent fata de perioada
anterioara ajungand in 1966 la 4545 locuitori.

12
 Ultima perioada 1966 - 1977 indica tendinta de scadere lenta, comparativ cu perioadele
anterioare, la sfarsitul anului 1977 popula\ia fiind de 4140 locuitori.
La 1 ianuarie 1957 ia fiinta baza de receptie Jirlau.
Datorita cantitatilor mari de legume din aceasta zona cat si a distantei mari de Zagna-Vadeni
unde se transporta o parte din produse pentru industrializare, s-a hotarat ca la Jirlau sa ia o fiinta o
fabrica pentru conserve de legume, in anul 1972. Aceasta se afla amplasata in partea de est a satului
langa calea ferata si baza de receptie.
In anul 1960 ia fiinta agentia CEC Jirlau.
In anul 1971 agentia s-a mutat in local nou, modern, in acelasi corp cu PTTR Jirlau.
PTTR-ul Jirlau a luat fiinta in anul 1950 in casa particulara a singurului factor postal.
In anul 1977 s-a introdus centrala telefonica semiautomata.
In 1936 incepe construirea actualului dispensar. In anul 1968 se extinde cu o anexa ce
cuprinde cabinet de pediatrie, stationar cu cinci paturi si o casa de nastere.
La 1840 scoala din Jirlau functiona intr-o chilioara in casa unei taran. In 1864 scoala s-a mutat
in centrul satului pe actuala asezare a localului de langa primarie.
In anul 1964 la Jirlau se construieste un local nou de scoala prevazut cu 4 clase, un laborator,
cancelarie pentru profesori, doua camere pentru material didactic. In acest local fiinteaza conducerea
scolii intre anii 1965 - 1975. In anul 1974, se incheie lucrarile unei extinderi la scoala de langa
primarie, cu 6 sali de clasa, care redevinescoala de centru si de conducere.
Caminul cultural a luat fiinta in anul 1934. Neavand local propriu a functionat in case
particulare, neincapatoare pentru rolul si functiile sale. Abia in 1957 s-a contruit un local pentru
caminul cultural cu 80 de locuri, incapere pentru biblioteca.
Biblioteca comunala a luat fiinta in anul 1947.
2.2. Elemente ale cadrului natural
Pozitia geografica a localitatii
Comuna Jirlau este invecinata la nord cu teritoriul comunelor Galbenu si Visani, la sud cu
orasul Faurei si comuna Surdila Greci, la vest cu comuna Robeasca - judetul Buzau iar la est cu
comuna Visani.
Pe teritoriul judetului, comuna este siruata in partea de nord - vestica.
Pe teritoriul comunei este o singura localitate - Jirlau.
Caracterisiticile reliefului
Comuna Jirlau este situata din punct de vedere geomorfologic in unitatea Campia
Ramnicelului, subunitatea Campia Salcioara. Zona este delimitata catre est de Lunca Buzaului, care
este rezultatul pendularii albiei raului Buzau in decursul timpului.

13
 Campia Ramnicelului, delimitata in sud de raul Buzau, corespunde unui intins glacis
piemontan, constituit din depozite deluvial - proluviale. Ea este fragmentata de Valea Batrana, Valea
Ghergheasa si Valea Cotofistea. Comparata cu firul de apa care le parcurge si care dispare complet in
timpul verii, marea largire a acestor vai ne conduce la concluzia ca este vorba de vechi cursuri ale
Ramnicelului.
Aproape de confluenta cu Valea Buzaului, aceste vai gazduiesc fiecare cate un lac intins si
anume Jirlaul, Amara si Balta Alba.
Lacurile mentionate sunt de fapt limane fluviatile, borate prin aluviunile Buzaului.
Cele trei lacuri amplasate pe vechile cursuri ale Ramnicelului, care si-au sapat vai adanci
determinate de nivelul de baza mai coborat in trecut al raului Buzau, s-au format dupa ce cursurile au
fost parasite de apele Ramnicelului, ramanand simple rauri de campie, lipsite de un aport mai
important de aluviuni din regiunea de dealuri. In timpul ultimei faze de ridicare a Subcarpatilor
(Holocen) si concomitent cu subzidenta campiei, raul Buzau a inceput sa transporte cantitati de
aluviuni, fapt pus in evidenta de grosimea apreciabila a depozitelor psefitice acoperite de aluviunile
fine ale luncii actuale. In acest fel, nivelul albiei Buzaului s-a inaltat , in timp ce Jirlaul, Balta Amara
si Balta Alba, care devenisera rauri de campie, a caror obarsie nu a mai fost antrenata de ridicarea
Subcarpatilor, au ramas supuse numai miscarii de subsidenta a campiei, fara insa ca albia lor sa fie
colmatata. Actiunea lor de eroziune fiind neinsemnata, ele nu si-au mai putut inalta luncile lor proprii,
ramanand asla cotele initiale care sunt mai joase decat cotele actuale ale Buzaului.
Campia Ramnicelului prezinta o inclinare generala de la NV catre SE. In aceasta directie
cotele ei descresc de la 100 m, pana la circa 40 m. Campia Salcioara s-a format in cuaternar din
luturi, pietrisuri, nisipuri si argile, depuse pe pietrisurile de Candesti.
Reteaua hidrografica din zona poarta amprenta climatului temperat continental si a reliefului
monoton. Hidrografia este caracterizata de prezenta raului Buzau, rau alohton, cu caracter tranzitoriu,
care se prezinta foarte meandrat insotit de o lunca larga, cu o albie minora cuprinsa intre 70 si 500 m
latime, cu o mare instabilitate (mobilitate), schimbandu-si de multe ori cursul dupa trecerea viiturilor.
Raul Buzau. Cursul raului Buzau se prezinta foarte meandrat, insotit de o lunca lunga, cu o
albie minora cuprinsa intre 70 si 500 m latime si adancimi la debite medii, cuprinse intre 0,53 si 3 m.
Albia majora atinge uneori mari latimi. Din lungimea totala de 308 km, 126 uda teritoriul judetului
Braila. Datorita proceseelor de aluvionare, coeficientului mare de meandrare, albia minora a raului
Buzau prezinta o mare instabilitate (mobilitate), schimbandu-si de foarte multe ori cursul dupa
trecerea viiturilor. Astfel in anul 1969, dupa trecerea unei puternice viituri, raul Buzau si-a parasit
cursul intre Dedulesti si Maraloiu, creind o divagare de circa 20 km. In urma schimbarilor de curs,
portiunile din vechiul curs raman albii parasiste, dintre care unele se transforma ulterior in limane
fluviatile. La niveluri medii multianuale, Buzaul transporta o cantitate de 27,58 mc/s. Pe anotimpuri,

14
in perioada martie - mai, scurgerea atinge uneori chiar 50% din volumul anual. Anotimpul cel mai
deficitar variaza, putand fi vara, toamna sau iarna. Fata de debitele medii multianuale, debitele
maxime sunt foarte ridicate, astfel ca amplitudinea mare a variatiei de debit explica si mobilitatea
mare a albiei minore, cu atat mai mult cu cat raul Buzau se prezinta si ca un rau torential la viituri.
Debitul maxim, cat si viiturile se constata in special primavara, cand se inregistreaza o frecventa
ridicata a ploilor in bazinul sau superior. Totusi se observa ca viiturile se formeaza si in timpul verii
sau toamna si chiar in timpul iernii. Astfel in iulie 1975 in urma unor ploi torentiale, din bazinul
superior s-a format o viitura care a avut un efect catastrofal si in judetul Braila. Debitul maxim anual,
cu asigurare de 1% la statia hidrometrica Banita, este de 2500 mc/s. In iulie 1975, debitul maxim la
statia Racovita a fost de 1600 mc/s. Nivelul maxim s-a inregistrat in iulie 1975 (574 cm la statia
hidrometrica Racovita), iar cel minim a fost de 28 cm in iulie 1968, de unde se vede variatia in timp a
debitelor si nivelurilor pe anotimpuri. Cele mai mari inundatii s-au inregistrat in 1965, 1969, 1975.
Digurile de aparare realizate in ultimii ani au scos de sub inundatii importante suprafete, cu toate
acestea, acest fenomen inca reprezinta o problema. Debitele minime se inregistreaza atat iarna, cat si
in perioada de toamna. Astfel debitul minim mediu este de circa 2,0 mc/s. Eroziunea laterala este
deosebit de puternica. Debitele solide transportate in bazinul hidrografic Buzau sunt foarte
importante. Astfel la statia hidrometrica Racovita turbiditatea medie anuala este de 6470 g/mc,
reprezentand 6 milioane tone anual. O alta particularitate specifica a raului Buzau, in afara de marea
mobilitate a albiei, o constituie pierderea unei mari cantitati de apa atat prin subteran, care se scurge
in bazinul Calmatui, cat si la viituri pe bratele parasite. In ultimul timp, se constata o degradare tot
mai accentuata a apei, raul Buzau fiind folosit tot mai putin pentru alimentarea cu apa potabila.
Conform Planului de Amenajare a Teritoriului National - sectiunea a II-a Ape (sectiune
aprobata prin Legea nr. 171 din 1997) raul Buzau se incadreaza in categoria a III-a de calitate.
Anexele 2 si 6 din aceasta lege cuprind grafic incadrarea in categoriile de calitate prevazute in STAS
4706/1988 a principalelor rauri din Romania considerata ca o situa\ie existenta la nivelul anului 1993.
Categoria a III-a reprezinta cursurile de apa care pot fi utilizate la irigatii, racirea motoarelor
statiei de spalare si in hidrocentrale.
Din salba de lacuri formate pe cursul inferior al Buzaului, doar lacurile Jirlau, Caineni si
Ciulnita sunt pe teritoriul judetului Braila.
In partea de vest a judetului Braila, pe teritoriul comunelor Jirlau, Visani si Galbenu se afla
lacul Jirlau - Visani - zona protejata, refugiu ornitologic ;
Suprafata lui este de 930 ha.
Alimentarea cu apa se face din izvor subteran si din precipitatii.
S-a realizat si un canal de legatura cu raul Buzau pentru asigurarea nivelului optim de apa in
perioada secetelor.

15
 Dupa 1960 s-a construit un rableu de cale ferata Urziceni - Faurei - Tecuci care imparte luciul
in compartimentul Jirlau la vest si Visani la est, ele comunicand printr-un canal subteran de circa 30
m lungime.
Flora : vegetatie hidrofila tipica pentru lacuri putin adanci (stuf, papura, rogoz).
Fauna : lacul reprezinta loc de popas si cuibarit pentru pasarile migratoare, din 1989 - lacul
Jirlau este inscris ca refugiu ornitologic.
Pasari : barza alba, gainusa de balta, sitarul de mal, pescarusul argintiu, lebada de vara,
cormoranul mare.
Clima
Elementele meteorologice observate la diferite statii din judet se diferentiaza putin ca urmare
aspectului relativ uniform al reliefului.
Climatul este temperat - continental, caracterizat de variatiile mari de temperatura intre vara si
iarna. Temperatura medie multianuala este +110C. Vantul dominant sufla cu intensitate moderata de
directia NE.
Cantitatea medie anuala de precipitatii este de circa 400 mm.
Caracteristici geotehnice
Terenul de fundare din zona studiata este reprezentat de depozite loessoide (loessuri argiloase,
prafuri argiloase loessoide) si aluvionare (argile, nisipuri, pietrisuri) avand varsta Halocen Superior si
Pleistocen Superior.
Nivelul panzei freatice este situat la adancimi relativ mici (3...5 m de la suprafata terenului) si
pamanturile prezinta consistenta scazuta si umididtate ridicata.
Terenurile interceptate de forajele executate in zona, prezinta compresibilitate mare sau foarte
mare, caracteristici nefavorabile ale rezistentei la forfecare.
Se incadreaza in categoria terenurilor de fundare slabe, care necesita masuri de imbunatatire
in vederea fundarii directe a constructiilor.
Din punct de vedere seismic, teritoriul se incadreaza in zona seismica "C" cu coeficientul ks =
0,20. Perioada de colt Tc = 1,5 secunde.
De asemenea, nu este de neglijat riscul seismic, avand in vedere incadrarea seismica a zonei.
Vegetatia si fauna
Elementele de vegetatie din zona studiata sunt elemente tipice de stepa pontica si silvostepa
panonica. Intr-un trecut mai indepartat, vegetatia caracteristica era reprezentata prin speciile de stepa.
Aceasta a fost in mare parte destelenita si inlocuita cu vegetatie de cultura in proportie de 90%.
Cea mai mare parte a teritoriului administrativ este ocupata de terenuri agricole. Se gasesc si
ramasite de stepa, reprezentata de pajisti naturale precum si pe marginea drumurilor, de-a lungul
digurilor si canalelor de irigatie. In pajistele xerofile, speciile predominante sunt reprezentate prin

16
graminee :negara, paiusurile stepice, pirul crestat, ovazul salbatec. Mai cresc traista ciobanului,
troscotul, coada soricelului, volbura, papadia, pelinul, troscot, coltii babei, susai, levantica, holera,
cimbrisor, diferiti scaieti, etc. Majoritatea acestor plante isi dezvolta ciclul evolutiv inaintea venirii
perioadelor secetoase de la sfarsitul verii. Tufisurile sunt reprezentate prin porumbar, specii de maces,
macris, etc.
Dintre mamiferele ce-si duc viata mai ales in zona de stepa, rozatoarele sunt cele mai
numeroase. Acestea sunt reprezentate prin : popandau, harciog, soarece de camp, soarece de stepa,
iepure de camp. Dintre pasari intalnim : turturele, potarnichi, iar dintre rapitoare : uliul porumbac,
cucuveaua, sorecarul incaltat.In stepa si chiar in localitate traieste un numar mare de grauri, iar cioara
neagra si-a marit considerabil numarul.
2.3. Relatii in teritoriu
Comuna Jirlau se afla in partea de vest a judetului la drumul judetean DJ 203 care asigura
legatura cu orasul Faurei si localitatea Galbenu, DC 44 care asigura legatura cu localitatea Pintecani.
Exista o cursa Faurei - Jirlau pentru transportul in comun si o cursa Visani, Galbenu, Jirlau,
Faurei. Pentru microbuzele care fac aceste trasee s-au amenajat pe str. Ramnicu Sarat (DJ 203), cinci
statii.
Transportul feroviar asigura legatura Faurei - Tecuci.
In PATJ s-au prevazut pentru localitatea Jirlau, extinderi de retele ,
modernizari a sistemelor de alimentare cu apa, retea de alimentare cu gaze.
2.4. Activitati economice
Teritoriul administrativ al comunei Jirlau dispune de o oferta naturala deosebit de favorabila
pentru dezvoltarea agriculturii ca functiune economica de baza, cu un profil complex, dominat de
productia de cereale, plante tehnice, legume, piscicultura. Drept urmare in comuna Jirlau activitatea
economica de baza este agricultura si piscicultura.
Pe teritoriul comunei isi desfasoara activitatea asociatii familiale, societati comerciale cu
profil agricol si in mica masura cu profil industrial (mori, S.C. D.P.) si transport (statie CFR).
Societatile cu profil agricol de pe teritoriul comunei sunt :
- SC COMCEREAL SA ;
- ACH Constanta – legume si fructe
SC COMCEREAL se afla ca trup la est de localitate, achizitioneaza grau, orz, floarea soarelui
si poate depozita 16500 to. Desfacerea se face la diferite societati avand asigurat transportul pe cale
ferata mai ales.
Numarul de angajati este 17.
Piscicultura este reprezentata de o ferma piscicola administrata de SC BANROM SA. (trup).
Industria este reprezentata de :

17
 - SC MOARADOM SRL;
- SC AUROTERM – linie tehnologica pentru fabricarea polistirenului expandat (trup);
- SC DRUMURI SI PODURI(trup);
- BURSA AGRIROM – spatii depozitare (trup)
- SC ELECTRICA (trup).
SC MOARADOM SRL (moara si brutarie) se afla in partea de vest a localitatii. Societatea are
un numar de 24 angajati si produce 100 tp/zi faina si 10000 paine/zi.
Alaturi s-a construit o noua moara cu capacitatea de 150 to/zi si aprox. 30 de angajati
SC DRUMURI SI PODURI functioneaza ca si SC ELECTRICA in trupul aferent localitatii.
SC DRUMURI SI PODURI se ocupa cu reparatii la DJ si prestari de servicii, are 19 angajati.
SC ELECTRICA are un angajat si ocupa terenul unde este statia de transformare 110/20 kv.
SC AUROTERM - fabrica de productie polistiren expandat, cu un numar de 80 angajati
localnici.

2.5. Populatia - elemente sociale si demografice

Numarul de locuitori
Conform recensamantului populatiei intocmit la 1 iulie 2007, populatia comunei Jirlau era de
3337 locuitori .
Evolutia populatiei
Intre 1966 - 1979 populatia comunei a scazut cu 415 locuitori de la 4545 la 4140 locuitori.
Aceasta deoarece sporul natural a scazut si sporul migrator negativ a crescut.
Dupa anul 1991 se constata o scadere usoara a populatiei, ajungand la inceputul anului 1996
la un numar de 3244 locuitori dupa care populatia creste la 3259 locuitori, in 1997 ajungand la 3435
in 1999. Dupa aceasta data din datele de la statistica se constata un regres.
Structura populatiei pe principalele grupe de varsta
Repartizarea populatiei pe principalele grupe de varsta:
Grupa de Total
varsta nr. pers. %
intre 0-14 ani 843 23,30
15-59 ani 1882 56,40
60 si peste 612 18,30
Total 3337 100

Resursele de munca si populatia ocupata

In ceea ce priveste structura resurselor de munca se constata ca predomina resursele de munca
tinere (15 - 44 ani) circa 71% din totalul resurselor de munca.
Din datele furnizate la recensamantul populatiei in 2007, numarul somerilor era de 84
18
 Strucutura populatiei active ocupate pe mari sectoare social - economice :
Sectoare nr. persoane %
Primar 845 84,33
Secundar 47 4.69
Tertiar 110 10.98

Rezulta un grad redus de modernitate al structurii socio - economice a populatiei active

ocupate determinata in principal de ponderea redusa a populatiei in sectorul secundar si tertiar.
Agricultura reprezinta aproape singura sursa de venit si de ocupare a fortei de munca.

2.6. Circulatia
La ora actuala legatura cu orasul Faurei si comuna Galbenu este asigurata de DJ 203, iar cu
comuna Visani de DC 52. Transportul pe calea ferata asigura legatura Faurei - Tecuci.
Circulatia si tansporturile

2.6.1. Circulatia rutiera

Schema stradala a localitatii Jirlau are o configuratie in general rectangulara.
Reteaua stradala este alcatuita din strazi cu latimi ale partii carosabile cuprinse intre 3,0 - 6,0
m.
Lungimea totala a strazilor din localitatea Jirlau este de 15,850 km corespunzatoare unei
suprafete carosabile de 55.575 mp.
Suprafata totala ocupata de zona strazilor (inclusiv trotuare, fasii de spatii verzi, santuri) este
de 202.600 mp.
Pantele longitudinale ale strazilor sunt sub 2%.
La ora actuala circulatia principala (majora) se desfasoara pe DJ 203 in lungime de 2,675 km
corespunzatoare unei suprafete de 16.050 mp parte carosabila.
Din lungimea totala de strazi de 15,850 km, au imbracaminti din : mixturi asfaltice o lungime
de 2,675 km , impietruiti si slab impietruiti sunt 12,615 km si din pamant 0,460 km.
Trasportul in comun in interiorul localitatii nu exista. In afara localitatii transportul de
persoane cu doua curse ale unor Societati particulare, la orele 6 si retur la orele 14,00 , ruta Jirlau -
Faurei, respectiv Visani - Galbenu - Jirlau - Faurei. Pentru acestea s-au amenajat cinci statii de
microbuze.
Tipurile de vehicule ce asigura transportul de calatori si marfa pe raza comunei si in afara ei
sunt :

19
 - motociclete - 14 ;
- autoturisme - 115 ;
- autocamioane - 4;
- speciale - 3;
- carute - 210
- biciclete - 435.
Transportul de marfa in afara localitatii se face pe DJ 203 .

Parcaje garaje
In localitate nu sunt amenajate la ora actuala suprafete cu destinatie de parcare si garaje.
Parcarea si gararea autovehicolelor se face in general in curtile cetatenilor comunei sau a
societatilor comerciale.
Elemente de organizare a circulatiei
In localitate exista elemente de organizarea circulatiei orizontale si verticale numai pe
reteaua principala de circulatie.
Circulatia pietonala
Valori semnificative de trafic pietonal se inregistreaza pe trotuarele aferente unor tronsoane de
strazi din reteaua principala de circulatie (vezi plansa 3), in restul localitatii valorile de trafic pietonal
fiind foarte reduse.
Suprafata de trotuare pe teritoriul localitatii Jirlau este de 14.175 mp cu latime de 1 m din
beton.

2.6.2. Circulatia feroviara

In cadrul statiei Jirlau sunt in total 5 linii dintre care : una particulara, una de marfa si trei de
circulatie.
Prin gara Jirlau trec zilnic opt trenuri personale, doua trenuri accelerat si cinci trenuri
sezoniere internationale in tranzit.
Transportul de calatori este in numar de 2000 calatori/luna.
Transportul de marfa ce transporta cereale, sfecla, ingrasaminte, piatra, nisip.
Anual din gara Jirlau se incarca si descarca un numar de 200 vagoane.
Statie de triaj nu are.
Reparatiile curente se fac la districtul CF din zona statiei.

2.7. Intravilan existent. Zone functionale. Bilant teritorial

20
 Suprafata teritoriului administrativ al comunei Jirlau este de 5342 ha.
In perimetrul intravilanului existent al vetrei de sat al localitatii Jirlau se afla 224,93 ha.
2.7.1. Zona unitati industriale si de constructii
Activitatile industriale sunt reprezentate de morile din intravilan si SC DP si SC ELECTRICA
- statie de transformare 110/20 kv, ACH Constanta, SC AUROTERM, aflate ca trup al localitatii.

2.7.2. Zona unitati agrozootehnice

Activitatile de tip agricol sunt reprezentate de :
- SC COMCEREAL SA
- ACH Constanta.
Zona de piscicultura este reprezentata de cele doua ferme piscicole din care una este trup al
localitatii in partea de est a comunei, SC BANROM.
2.7.3. Zona de locuit
In localitatea Jirlau numarul gospodariilor este de 1401, numarul acestora crescand constant .
Numarul de persoane pe gospodarie este de 2,38 .
Suprafata locuibila totala a camerelor de locuit este de 45.099 mp, ceea ce inseamna ca unei
persoane ii revin aproximativ 13,52 mp suprafata locuibila.
Singurele locuinte colective sunt doua blocuri cu cate 8 apartamente in localitate si doua
locuinte colective detinute de primarie la DJ 203 langa SN CFR.
Multe locuinte sunt construite din materiale perisabile, din chirpici si paianta. Au aparut insa
si multe locuinte noi, construite cu materiale durabile (caramida, b.c.a, boltari), pe terenuri virane sau
dupa demolarea caselor vechi. De asemenea, multe cladiri de locuit au fost reabilitate. Regimul de
inaltime al locuintelor este predominant P, doar 10% dintre ele au P+E(M)
In intravilanul localitatilor majoritatea loturilor proprietate particulara sunt intre 1000 si 3500
mp.
2.7.4. Zona de spatii verzi si sport, turism, agrement, protectie
Zona pentru sport si recreere se afla langa lac in extravilan si intr-un parc, neamenajat
corespunzator, in partea de vest a localitatii. Suprafata totala de spatii verzi si zone de recreere este
de 0,13 ha, reprezentand 0,13% din total intravilan existent. Aceasta este insuficienta, propunandu-se
majorarea ei (vezi reglementari).
2.7.5.Zona gospodarie comunala
Deseurile existente sunt reprezentate prin gunoi de grajd si menajer, care sunt colectate in
containere si saci, pe platforma de gunoi de folosinta temporara, de unde sunt transportate la gropile
de gunoi ecologice din judet.

21
 Deseurile rezultate din activitatile agricole si industriale sunt transportate de catre societatile
de salubritate, in urma incheierii unor contracte de prestari servicii cu fiecare societate comerciala in
parte. In prealabil deseurile industriale sunt duse la platforma gunoi de folosinta temporara; pentru
deseurile rezultate din activitatile agricole se va avea in vedere construirea unei statii de tratare a
acestora, amplasata langa societatile agricole; materialele reziduale din constructii pot fi folosite ca
baza suport la terasamente.
Cimitirul existent in partea de nord a comunei, pentru a corespunde unor minime
exigente de protectie a mediului, trebuie prevazut cu imprejmuire, perdea de protectie forestiera, o
cale de acces bine delimitata si executat un foraj hidro pentru observarea calitatii apelor freatice.
2.7.6. Cai de comunicatie si transporturi
Caile de comunicatie rutiere din intravilan ocupa o suprafata de 20,26 ha la care se adauga
3.60 ha ocupate de calea ferata.
2.7.7. Zona constructii tehnico - edilitare - este reprezentata la situatia existenta de puturi
forate cu hidrosfere.
2.7.8. Zona institutii si servicii de interes public
In domeniul serviciilor localitatile dispun de :
- unitati pentru administratie si bancare :
- primarie, politie in localitatea Jirlau ;
- unitati pentru invatamant :
- scoala cu clasele I - VIII ;
- scoala cu clasele I - IV;
- gradinita;
- unitati culturale :
- camin cultural cu biblioteca;
- unitati de cult :
- biserica "Sf. Nicolae";
- unitati comerciale :
- 15 societati comerciale alimentare sau mixte, in curtile proprietarilor, dar mai ales la
DJ 203;
- magazin FEDERAL COOP;
- unitati sanitare;
- dispensar uman cu farmacie;
- alte servicii;
- oficiu PTTR;.
- CEC;

22
 - dispensar veterinar si farmacie.
2.7.9. Unitati cu destinatie speciala
In localitatile comunei Jirlau nu sunt unitati cu destinatie speciala

2.7.10. Bilant teritorial al suprafetelor cuprinse in intravilanul existent

Zone functionale Suprafata (ha) % din total intravilan
Jirlau Trupuri Total
Locuinte si functiuni 149.34 0.93 150.27 66.8
complementare
Unitati industriale si depozite 2.33 10.50 12.83 5.70
Unitati agrozootehnice 8.63 10.3 18.93 8.4
Institutii si servicii de interes 1.54 - 1.54 0.7
public
Cai de comunicatie si transport 20.26 3.60 23.86 10.60
din care :
- rutier 20.26 20.26
- feroviar - 3.60- 3.60
Spatii verzi, agrement, protectie - 1.1 1.1 0.5
Terenuri activitati sportive 1.9 1.9 0.8
Constructii tehnico - edilitare 0.12 0.33 0.45 0.20
Gospodarie comunala, cimitire 0.78 2.5 3.28 1.5
Destinatie speciala - - - -
Terenuri libere 9.30 1.47 10.77 4.8
Total intravilan existent 195.00 29.93 224.93 100

2.7.11. Bilantul teritorial al suprafetelor cuprinse in limita teritoriului administrativ :

Terito- Categorii de folosinta (ha) Total
riu Agricol Neagricol
Arabil
admin. Arabil pasuni Vii Livezi Paduri Ape Drumuri Curti
de baza constr Neprod

Extra- 3401,00 426.00 136.00 - 304.94 552.84 67.84 2.00 28.08 5117.07
vilan din care
SNCFR:
27.2175
Intravi- - - - - - - 23.86 201.07 - 224.93
lan
Total 3401,00 426.00 136.00 - 304.94 552.84 91.70 203.07 28.08 5342.00
% din 74.20 25.80 100
total

Intravilan existent = 224.93 ha

Comuna Jirlau ocupa conform fisei cadastrale pusa la dispozitie de OCPI 5.342 ha.
Categoriile de folosinta conform evidentelor cadastrale pot evidentia suprafetele agricole
(arabil, pasuni, vii, livezi) si suprafetele neagricole (paduri, ape, drumuri, curti constructii,
neproductiv).
La nivelul administrativ al comunei 74,20% din suprafata este ocupata de terenuri agricole.
Referitor la suprafetele neagricole padurile ocupa 304,94 ha

23
 In categoria de folosinta curti constructii la situatia existenta intra vatra de sat a localitatii
Jirlau si trupul existent.
2.8. Zone cu riscuri naturale
Pentru reducerea riscului de inundabilitate s-au executat lucrari de indiguire pentru apararea
terenurilor agricole si a localitatilor, pe raul Buzau 56 km.
Pericolele naturale sunt acele elemente ale mediului inconjurator, daunatoare omului si
cauzate in general de fortele exterioare lui. In conditiile in care pericolul reprezinta cauza, iar riscul -
posibilitatea de producere a respectivului pericol, dezastrul este definit ca un eveniment ce produce
mari pierderi materiale si umane si prejudicii aduse mediului.
In sensul prezentei documentatii prin riscuri naturale se intelege : alunecari de teren, scurgeri
de torenti, eroziuni de maluri, zone inundabile si altele.
Inventarierea si delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale se stabileste prin Hotararea
Consiliului Judetean, pe baza studiilor de specialitate avizate ale organelor administratiei publice
specializate.
Zonele delimitate se preiau in documentatia de urbanism si se inscriu in cadastru.
Comuna Jirlau poate fi expusa doar la riscuri naturale reprezentate de posibile inundatii,
posibile cutremure sau posibile alunecari de mal aferente lacului Jirlau.
La data intocmirii PUG comuna Jirlau erau intocmite proiectele :
- Planul de Amenajare a Teritoriului National - Sectiunea Ape si Planul de Amenajare a
Teritoriului Judetului Braila.
In PATN sectiunea “Ape” nu sunt prevazute lucrari de regularizare (rectificari de albie,
consolidari de mal, etc) pentru raul Buzau.

2.9. Echipare edilitara

2.9.1. Gospodarirea apelor
Teritoriul administrativ al comunei Jirlau, constand in mare parte din teren agricol, este
amenajat din punct de vedere hidroameliorativ din ansamblul hidroameliorativ al judetului Braila.
Mare parte din statiile de pompare si lucrarile anexe ale acestora sunt descompletate.
Sistemul de irigatii este partial functional, in prezent exploatat in functie de starea de
necesitate a irigarii culturilor.
Resursele de apa ale localitatii constau din puturi forate ce preleveaza apa din orizontul freatic
de medie adancime, apa ce intruneste conditiile de potabilitate prevazuta de STAS 1342
O alta sursa de apa o constituie raul Buzau, sursa ce nu poate fi utilizata pentru alimentarea cu
apa a populatiei, datorita gradului mare de poluare.

24
 In prezent pe teritoriul localitatii Jirlau se regasesc patru puturi forate amplasate in partea de
nord si sud, in vecinatatea DJ 203, puturi forate ce fac parte din sistemul de alimentare cu apa (frontul
de captare) al orasului Faurei.
2.9.2. Alimentarea cu apa
In trecut localitatea Jirlau dispunea de un sistem de alimentare cu apa constituit din doua
puturi forate cu H = 120 m, o hidrosfera cu V = 60 mc amplasate in incinta fostului CAP si retea de
distributie din PVC pe toate strazile localitatii.
In timp, din diverse cauze, puturile forate s-au colmatat si au fost abandonate, iar hidrosfera
datorita gradului avansat de uzura a fost dezafectata.
In prezent debitul pentru satisfacerea necesarului de apa a localitatii Jirlau este
prelevat din orizontul freatic de medie adancime prin intermediul a patru puturi forate ce au
urmatoarele amplasamente si caracteristici :
- putul nr. 1 (moara S.C. MOARA DOM )
- adancime h = 110 m
- debit Q = 13 mc/h
- putul nr. 2 (restaurant, magazin, moara)
- adancime h = 110 m
- debit Q = 30 mc/h
- putul nr. 3 (scoala nr. 2)
- adancime h = 100 m
- debit Q = 15 mc/h
- putul nr. 4 (gospodaria de apa)
- adancime h = 100 m
- debit Q = 20 mc/h
Toate cele patru puturi forate functioneaza alimentand alternativ rezervorul de apa amplasat in
gospodaria de apa.
Alimentarea cu apa a celor doua blocuri existente este realizata din reteaua existenta de
distributie.
Alimentarea cu apa potabila a fermelor de piscicultura este realizata din put sapat pentru
personalul din incinta, iar pentru bazinele cu peste se capteaza apa din raul Buzau.
ACH Constanta existent pe teritoriul administrativ al localitatii Jirlau, dispunea de un sistem
propriu de alimentare cu apa constituit dintr-un put forat cu H = 120 m si un rezervor de beton armat
semiingropat pentru inmagazinarea ape. Datorita gradului avansat de uzura, rezervorul de
inmagazinare a fost dezafectat in prezent utilajul aferent putului pompeaza apa direct in reteaua din
incinta.

25
 SC AUROTERM dispune pentru alimentarea cu apa de un sistem constituit de un put forat cu
H = 120 m, un rezervor de inmagazinare suprateran din beton si retea de distributie in incinta.
Apa captata din puturile forate pentru alimentare este potabila, intrunind conditiile de
potabilitate prevazute de STAS 1342.
2.9.3. Canalizarea
Localitatea Jirlau nu dispune de un sistem de evacuare a apelor uzate menajere, locuitorii
folosind latrinele. Exceptie fac cele doua blocuri existente care dispun de un sistem de canalizare
compus din retea de canalizare si fose septice vidanjabile.
2.9.4. Alimentare cu energie electrica
Pe teritoriul comunei Jirlau, in apropierea garii CFR se afla statia de transformare 110/20 kv
Jirlau. Aceasta este legata in sistemul energetic national printr-o linie de inalta tensiune de 110 kv ce
vine de la statia de transformare 110/20 kv Faurei.
Din statia de transformare 110/20 kv Jirlau se desprind mai multe linii electrice aeriene de
medie tensiune LEA 20 kv care alimenteaza postruile de transformare de pe teritoriul comunei Jirlau
si a comunelor limitrofe.
Din LEA 20 kv Drogu ce ocoleste satul prin sud se desprinde o ramura din care se
alimenteaza posturile de transformare 20/0,4 kv aeriene PT 1 de 250 kvA, PT 2 de 250 kvA, PT 3 de
100 kvA, PT 4 de 100 kvA, PT 5 de 100 kvA destinate consumatorilor casnici si PT - moara de 250
kvA.
Din LEA 20 kv - Galbenu se alimenteaza PT - Comcereal de 400 kvA si PT - CFR de 63 kvA
ce deservesc obiectivele agroindustriale ale caror nume le poarta.
Din LEA 20 kv - Visani se alimenteaza postul de transformare PT - Piscicola de 100 kvA.
Pe teritoriul comunei Jirlau functioneaza 8 posturi de transformare insumand o putere totala
de 2,5 MVA.
Amplasarea posturilor de transformare in teren si traseele LEA 20 kv se poate observa pe
planul de situatie.
Din posturile de transformare aferente se desprind liniile electrice aeriene de joasa tensiune,
LEA 0,4 kv ce strabat toate strazile localitatii. Acestea sunt constituite in majoritate din conductoare
neizolate tip sufa fixate pe izolatori si console pe stalpi de beton armat. Stalpii au fundatie burata si
sunt amplasati intre gard si carosabil. In zona noilor constructii LEA 0,4 kv sunt constituite din
conductoare torsadate tip TYR montate pe stalpi de beton armat.
Pe strazile pe care sunt si LEA 0,4 kv si LEA 20 kv, acestea sunt amplasate de o parte si de
alta a drumului, LEA 20 kv fiind mai inalta.
Pentru consumatorii care stau pe partea opusa a strazii fata de LEA 0,4 kv s-a mai montat cate
un stalp si pe aceasta parte a strazii, in dreptul fiecarui consumator pentru bransamentul electric.

26
 Bransamentele sunt realizate din fire conductoare izolate rasucite. Pentru consumatorii
racordati recent se utilizeaza cablu coaxial si DPM (dispozitiv de protectie si masurare) .
Consumul de energie electrica pe locuitor se mentine la o cota scazuta. Toti consumatorii
casnici sunt racordati la retea monofazat, nu s-a pus inca problema alimentarii trifazate, a
gospodariilor taranesti.
2.9.5.Telecomunicatii
Centrala telefonica automata este racordata la sistemul telefonic printr-o magistrala de fibra
optica.
Reteaua telefonica interurbana de la centrala telefonica pana in localitatile componente ale
comunei este realizata in cablu subteran si din sarme de otel fixate cu console pe stalpi de lemn,
amplasati de-a lungul drumurilor.
Reteaua telefonica stradala este extinsa in intreaga localitate, fiind formata din conductoare
izolate si firide telefonice pozate pe stalpi electrici.
Comuna este in raza de acoperire a sistemului de telefonie mobila.
2.9.6. Alimentare cu caldura
Incalzirea locuintelor si spatiilor de utilitate publica se realizeaza cu sobe alimentate cu
combustibili solizi.
2.9.7. Alimentare cu gaze naturale
Localitatea nu dispune de retea de alimentare cu gaze naturale.
2.9.8. Gospodarie comunala
In ceea ce priveste colectarea, transportul si depozitarea reziduurilor menajere si industriale
acestea au constituit o problema inca de la primele organizari spontane ale comunitatilor omenesti si
nu au gasit o rezolvare foarte adecvata pana in prezent. Concomitent cu procesele tehnologice
inregistrate au crescut si exigentele privind protectia mediului inconjurator.
Principalele tipuri de deseuri rezultate din activitatile menajere si industriale sunt :
- deseuri menajere produse de locuitorii satului;
- deseuri stradale rezultate de pe suprafata salubrizata a localitatii;
- deseuri asimilabile cu deseurile menajere produse de unitatile prestatoare de servicii,
industriale, agricole.
Cimitirul localitatii necesita o extindere, prin propunerea unui al doilea cimitir.

2.10. Probleme de mediu

Vezi memoriul de mediu anexat.

2.11. Disfunctionalitati

27
 Analiza situatiei existente pune in evidenta principalele disfunctionalitati cu care se confrunta
comuna Jirlau.
Deprecierea productiei agricole datorita gradului redus de utilizare a amenajarilor realizate
pentru irigatii si desecare datorita costului ridicat al folosirii instalatiilor de irigare pentru producatorii
particulari.
O alta cauza a degradarii productiei agricole vegetale o constituie gradul ridicat de faramitare,
parcelare si dispersie a terenurilor agricole, promovarea unor tipuri de culturi neadaptate la cerintele
pietei (scaderea suprafetelor cultivate cu plante furajere, legume, sfecla de zahar, orez, etc).
La acestea se adauga si slaba dezvoltare a sectorului de servicii paraagricole care sa asigure
producatorilor agricoli accesul la lucrarile mecanice, intretinerea si repararea mijloacelor mecanice, la
ingrasaminte chimice, pregatirea manageriala a fortei de munca, valorificarea si prelucrarea
produselor agricole, etc.
In localitatea Jirlau activitatea economica de baza este agricultura care datorita caracterului ei
sezonier conduce la perturbari in ocuparea fortei de munca.
O alta disfunctionalitate este tendinta de imbatranire a fortei de munca cu consecinte negative
asupra randamentului si calitatii muncii. Se impune ameliorarea piramidei varstelor din localitati prin
dezvoltarea unor structuri economico - sociale care sa contribuie la retinerea tineretului.
PATJ impune ca masuri prioritati pentru localitatile cu depopulare accentuata si degradare, a
structurilor demografice, dezvoltarea bazei economice si a serviciilor .
Tot disfunctionalitati sunt si ponderea mare a cladirilor de locuit cu pereti din materiale
perisabile cat si suprafata mica ocupata de spatiile verzi amenajate.
O alta disfunctionalitate o reprezinta gradul redus de echipare cu retele de distributie pentru
alimentarea cu apa a localitatii.
De asemenea, lipsa sistemelor de anuntare si alarmare in caz de incendiu si a cailor de acces
pentru interventie in caz de urgenta publica.
Localitatea nu dispune de un sistem centralizat de canalizare.
La alimentarea cu energie electrica nu se poate vorbi de disfunctionalitati in stadiul actual de
dezvoltare.
Din punct de vedere al telefoniei se impune sa se faciliteze legatura abonatilor locali cu restul
retelei telefonice nationale.

Aspecte critice privind circulatia si transporturile

Circulatia rutiera
a) Starea actuala a imbracamintii

28
 Din suprafata totala de strazi cu imbracaminti asfaltice aproximativ 15% este degradata
(fisuri, faiantari, crapaturi, etc.).
b) Latimea strazilor
La ora actuala se considera ca latimea strazilor din localitate este in mare parte suficienta
pentru traficul actual si cel de perspectiva (10 ani).
c) Organizarea circulatiei
In general in localitate nu exista elemente de organizare orizontala si verticala a circulatiei
(marcaje, semnalizari) pe reteaua principala de circulatie.
d) Sistematizarea verticala
In majoritatea zonelor localitatii arterele de circulatie nu au o sistematizare verticala
corespunzatoare. Datorita acestui fapt si datorita lipsei unor santuri corespunzatoare de evacuare a
apelor pluviale in perioadele ploioase apar in zonele respective baltiri care persista relativ mult timp
si care ingreuneaza circulatia auto si pietonala, slabind in timp si terasamentul drumului.
e) Circulatia pietonala
Trotuarele au in general o imbracaminte corespunzatoare (dale din beton).
f) Parcaje
La ora actuala in anumite zone (Primarie, zona magazinului universal, zona pietii si discotecii
) este necesara amenajarea unor suprafete de stationare si de parcare.

2.12. Necesitati si optiuni ale populatiei

Din consultarile cu organele care asigura administrarea localitatii precum si din anchetele
efectuate s-au desprins propuneri care vizeaza o mai buna functionare a localitatii.
Astfel o prima cerinta a administratiei publice locale a fost introducerea in intravilanul
localitatii a terenurilor cu constructii de locuinte aflate in prezent in extravilan.
Din anchetele efectuate s-au desprins si propuneri privind caile de circulatie rutiera si retelele
edilitare. Acestea sunt :
- extinderea sistemului de alimentare cu apa;
- realizarea unui sistem de canalizare;
- alimentarea cu gaze;
- reparatii de imbracaminti asfaltice;
- refacerea impietruirilor existente si repararea lor;
- sistematizarea verticala a arterelor de circulatie rutiera;
- amenajarea corespunzatoare a trotuarelor (ca imbracaminte si latime) in zonele cu trafic
pietonal semnificativ;
- evacuarea apelor pluviale prin amenajarea corespunzatoare a santurilor;

29
 - sporirea numarului de traversari santuri si repararea celor existente;
- completarea cu elemente de organizare verticala si orizontala a circulatiei.

3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA

3.1. Evolutie posibila, prioritati
Propunerile de amenajare pentru comuna Jirlau sunt corelate cu prevederile, propunerile din
sectiunile Planului de Amenajare al Teritoriului Judetului Braila (PATJ), programe pe termen mediu
si lung si rezulta din analiza situatiei existente si din optiunile populatiei.
Localitatea Jirlau este centru agricol care necesita structuri cu profil paraagricol.
De asemenea, este necesara extinderea spatiilor comerciale si a spatiilor pentru desfasurarea
altor servicii.
Este necesara reabilitarea sectorului industrial de langa gara.
Localitatea reclama si prioritati privind echiparea edilitara corespunzatoare (extinderea
sistemului de alimentare cu apa, retea de canalizare si alimentare cu gaze in toate localitatile
comunei).
3.2. Optimizarea relatiilor in teritoriu
Relatia cu localitatile invecinate este asigurata de DJ 203a , DJ 203c, DC 44 .Transportul in
comun este asigurat spre Faurei - Braila ,Buzau, Ramnicu Sarat.
Echiparea edilitara corespunzatoare va duce la imbunatatirea vietii localnicilor.
3.4. Dezvoltarea activitatilor
3.4.1.Activitati industriale, depozitare si de constructii
Se urmareste aparitia industriei casnice pentru prelucrarea produselor
agricole primare precum si a activitatilor de industrie mica cu profil alimentar. Acestea se vor
desfasura in marea lor majoritate, in gospodariile individuale sau pe terenuri proprietate personala
Este necesara reabilitarea sectorului industrial din zona garii.
3.4.2.Agricultura
Principalele propuneri vizeaza valorificarea la maxim a capacitatilor de productie si a
potentialului agricol ale localitatilor.
Masurile si optiunile de dezvoltare sunt orientate pentru :
- stoparea deprecierii productiei agricole animale si vegetale;
- formarea si dezvoltarea unei agriculturi durabile, capabila sa creeze in economia de piata
surplusul economic necesar propriei dezvoltari si participarii la echilibrul general al economiei;
- reabilitarea lucrarilor de imbunatatiri funciare.
Principalele propuneri de relansare a agriculturii sunt :
- zonarea principalelor culturi in raport cu conditiile pedoclimatice si cerintele pietii;

30
 - pietruirea sau asfaltarea unor drumuri de exploatare agricola, care fac legatura intre terenuri
agricole si sediile unor asociatii agric. din intravilan;
- stimularea formelor asociative ale producatorilor agricoli individuali pentru exploatarea in
comun a pamantului, strangerea si valorificareaa productiei;
- facilitati pentru toti producatorii particulari in asigurarea accesului la utilizarea instalatiilor
de irigatii si desecare, in procurarea echipamentelor de irigat (aripi de ploaie);
- finalizarea lucrarilor de desecare si intretinerea canalelor de desecare existente;
- executarea corecta a lucrarii solului.
Un alt set de masuri vizeaza dezvoltarea sectorului de servicii paraagricole. Pentru aceasta
este necesar sa se realizeze agentii de credit rural cu dobanzi acceptabile. De asemenea, este necesara
dezvoltarea sectorului de servicii si de consultanta tehnica acordata proprietarilor si pregatirea
manageriala a acestora.
3.4.3. Dezvoltarea activitatilor turistice si de agrement
Se propune promovarea fomelor de turism specifice ofertei de potential. In acest sens lacul
Jirlau reprezinta un important potential turistic.
3.4.4. Piscicultura
Prin PATJ se propune reabilitarea activitatilor de pescuit - piscicultura prin ameliorarea si
imbunatatirea conditiilor ecologice si hidrologice.
Avand destinatia de bazin piscicol, aici se practica pescuitul industrial de catre SC BANROM.
3.4.5. Alte activitati
Se estimeaza pentru viitor o crestere a numarului dotarilor cu caracter privat destinat
prestarilor de servicii. Acestea ofera un numar redus de locuri de munca, fiind in general asociatii
familiale.
3.4.6. Asigurarea cu utilitati
Localitatea Jirlau va avea retea de alimentare cu apa si canalizare, alimentare cu gaze.

3.5. Evolutia populatiei, elemente demografice si sociale

3.5.1. Estimarea evolutiei populatiei
In volumul 4 - Program de masuri al Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean Braila, la
capitolul "Populatie" se urmareste stoparea tendintei de declin demografic, de degradare a factorilor
de crestere a populatiei si asigurarea unor conditii social - economice favorabile mentinerii nivelului
actual de populare a teritoriului si de ameliorare a structurilor demo-economice
Pentru comuna Jirlau populatia va fi calculata separat, pe baza modelului de crestere
tendentiala si biologica.
In comuna Jirlau se observa o migratie a populatiei in sens pozitiv.

31
 La nivel de comuna sporul migratoriu este pozitiv si sporul natural negativ . Odata cu
reabilitarea, diversificarea si modernizarea dotarilor, a echiparii tehnico - edilitare si a asigurarii
legaturilor facile cu localitatile de la est de comuna prin construirea podului se preconizeaza o
crestere a fenomenului de migratie a populatiei oras spre comuna .
Astfel, rata medie de crestere a populatiei la nivel de comuna luata in calcul este de 2%.
Dupa modul de crestere tendentiala prin luarea in calcul a sporului mediu anual (spor natural
si migrator) din ultimii ani, populatia preliminata se calculeaza dupa formula :
P.1 = P.0(1 + r)n - unde :
P.1 = populatia preliminata
P.0 = populatia existenta
r = rata medie anuala de crestere
n = numarul de ani pentru care se prelimina populatia (10 ani), deci :
P.1 = 3337(1 + 0,002)10 = 3424 persoane
Dupa modelul de crestere biologica se ia in calcul numai sporul natural si aplicand formula :
P.1 = P.0(1 + r)n
P.1 = 3337(1 - 0,001)10 = 3395
Aceasta face ca evolutia populatiei sa fie usor in crestere.
3.5.2. Estimarea resurselor de munca
Din calcul, in varianta "tendentiala" sporul de populatie s-a estimat la 58 persoane.
Prin programul de masuri privind populatia din P.A.T.J. se urmareste mentinerea ratei actuale
de ocupare a populatiei si crearea unui numar de noi locuri de munca in tipuri de activitati tertiare mai
ales. In Comuna Jirlau crearea unui numar de noi locuri de munca se poate face odata cu punerea in
aplicare a propunerilor privind reabilitarea sectorului agricol, dar si a celor privind dezvoltarea unor
activitati de industrie mica si a serviciilor .
Necesarul de locuinte pe care il reclama sporul de populatie poate fi rezolvat prin loturile
libere din intravilan, cele proprietate personala, si cele in proprietatea primariei.
3.6. Organizarea circulatiei si transporturilor
Propunerile de imbunatatire si organizare s-au facut pe baza celor ce s-au obtinut din :
- analiza situatiei existente, a disfunctionalitatilor ce se manifesta in prezent in domeniul
circulatiei si transporturilor;
- discutii purtate cu organele administratiei locale ( primarie, politie) si cu cetateni ai
localitatii;
- analiza optiunilor populatiei.
Organizarea circulatiei rutiere si a transportului in comun

32
 Propuneri privind modernizarea strazilor (imbunatatirea caracteristicilor geometrice a
suprafetelor de rulare, configuratiei retelei stradale, elementelor de organizare a circulatiei) :
a) Largirea unor tronsoane de strazi apartinand retelei principale si
secundare de circulatie
Largirea strazilor din localitate care la ora actuala au latimi sub 6 m la latimea de 10 m.
b) Remedierea suprafetelor de rulare
Se propun pe tronsoanele cu :
- imbracaminti asfaltice
- plombari de la caz la caz, in prealabil cu refacerea fundatiiei si daca este necesar si a
terasamentului;
- asternerea unui covor asfaltic de 3 cm grosime (dupa plombari
prealabile);
- decolmatarea santurilor, refacerea acestora si inierbarea lor;
- impietruiri :
- completarea impietruirii, profilarea partii carosabile, decolmatarea santurilor,
reprofilarea lor si inierbarea lor;
- asfaltarea tronsonului de drum ce accede din DJ 203 spre statia CFR Jirlau;
- pamant :
- lucrari de reprofilare a suprafetelor carosabile (dupa o sistematizare verticala
prealabila) urmate de o impietruire corespunzatoare si amenajare de santuri inierbate;
c) Configuratia retelei stradale
Ca urmare extinderii intravilanului se vor amenaja tronsoane de strazi cu latimea de 10 m
impietruite, cu santuri inierbate pe ambele parti si cu latimea de 1 m pe o parte din beton.
d) Organizarea circulatiei
Completarea elementelor de organizare orizontala si verticala de pe reteaua principala de
circulatie (marcaje noi, semnalizari de curbe periculoase, diverse indicatoare).
e) Transportul in comun
Microbuzul scolar deserveste transportul elevilor din localitatile invecinate spre scoala din
Jirlau.
Pentru buna deservire a transportului in comun va exista dotari la statiile de asteptare
(platforme proprii carosabile, peron, copertina, banci, panouri de informare).
f) Parcaje si garaje
Se propune amenajarea unor suprafete de parcare in zonele aferente primariei, magazinului
universal, zona pietii si discotecii.

33
 In privinta garajelor se considera ca nici in prezent si nici in viitor nu este necesara
amenajarea unor zone cu garaje.
Propuneri privind circulatia pietonala
In zonele cu trafic pietonal semnificativ exista trotuare din beton largite pana la 1,00 m pe
ambele parti.
Semnalizare + treceri pietoni exista in dreptul scolii si gradinitei.
Evacuarea apelor pluviale
Vor fi amenajate (pe baza unei sistematizari verticale de ansamblu a arterelor de circulatie
secundare) santuri de evacuare a apelor pluviale si de asemenea, vor fi asigurate traversarile peste
respectivele ianturi in dreptul intrarilor in gospodariile populatiei.

3.7. Intravilan propus. Zonificarea functionala. Bilant teritorial

Fata de zonele evidentiate in prezentarea situatiei existente, propunerile facute aduc unele
modificari ale perimetrului propus. Astfel limita intravilanului se propune a se modifica, noua limita
incluzand toate suprafetele ocupate de constructii si amenajari. Suprafata totala ce se propune pentru
extinderea intravilanului este de 32,5340 ha si este repartizata in zece zone, suprafata aprobata prin
Hotararea nr. 27/30.04.2009 de catre Consiliul Local al Comunei Jirlau. Singurul trup al comunei
care ramane este cel format de ferma piscicola SC BANROM.
Noul intravilan va cuprinde o extindere a zonelor de locuit cu 13,1751ha, suprafata luata din
zona de folosinta agricola; din terenul apartinand Primariei Jirlau se va amenaja o zona de protectie
(consolidare si impadurire mal lac Jirlau) pentru preintampinarea factorului de risc natural – alunecari
mal - si 15,04ha pentru agrement, sport, spatii verzi. Acestea vor ajunge la18,04 ha reprezentand 7%
din total intravilan propus. Defalcat, pentru spatii verzi si agrement se vor aloca 14,84 ha, totalul de
15,94 ha reprezentand 6,2% din intravilanul propus.
Zona de gospodarie comunala va creste cu 3,80 ha teren aferente cimitirului propus.
In zona extinsa aflata langa linia CFR, avand 1,0184ha se vor amenaja spatii pentru lucrari
aferente CFR.
Zona de constructii tehnico - edilitare va primi 2,649 ha pentru statia de joasa presiune
alimentare cu gaze si 0,55 ha pentru statia epurare ape uzate.
Astfel intravilanul propus al localitatii ajunge la o suprafata de 257,564 ha.

Bilantul teritorial al zonelor cuprinse in intravilanul propus :

Existent Propus
Zone functionale Suprafata % din total Suprafata % din total
(ha) intravilan (ha) intravilan
Locuinte si functiuni complementare 150.27 66.8 166,094 64.5
Unitati industriale si depozite 12.83 5.70 14.53 5.6
Unitati agrozootehnice 18.93 8.4 12.27 4.8
34
 Institutii si servicii de interes public 1.54 0.7 6.60 2.6
Cai de comunicatie si transport, din 23.86 10.60 31.95 12.40
care :
- rutier 20.26 27.33
- feroviar 3.60 4.62
Spatii verzi, agrement, turism, 1.1 0.5 15.94 6.2
protectie
Teren activitati sportive 1.9 0.8 2.1 0.9
Constructii tehnico-edilitare 0.45 0.20 1.00 0.4
Gospodarie comunala, cimitire 3.28 1.5 7.08 2.6
Destinatie speciala - - - -
Terenuri libere 13.47 4.8 - -
Ape - - - -
Paduri - - - -
Terenuri neproductive - - - -
Total intravilan 224.93 100 257.564 100.00

3.8. Masuri in zonele cu riscuri naturale

Conditia esentiala de eliminare a vulnerabilitatii constructiilor fata de factorii naturali de risc
este identificarea zonelor periculoase pentru asezarile umane si prevederea masurilor adecvate de
limitare a efectelor acestor factori.
Se propune consolidarea malului lacului Jirlau in zona localitatii, prin inierbare.

3.9. Dezvoltarea echiparii edilitare

3.9.1. Gospodarirea apelor
Nu este necesara extinderea lucrarilor hidroameliorative existente, se propune punerea in
functiune la capacitate optima a statiilor de pompare existente.
3.9.2. Alimentare cu apa
Comuna Jirlau dispune de patru puturi forate existente (anterior deschise) ce pot asigura in
totalitate necesarul de apa al localitatii, apa ce se inscrie in limitele de potabilitate impuse de STAS
1342.
Se propune executarea unei conducte de aductiune ce va prelua apa furnizata de puturile
forate existente si o va transporta la gospodaria de apa propusa constituita din rezervor de
inmagazinare cuplat cu statie de pompare si statie de clorare.
Se propune reabilitarea retelelor existente de distributie, dimensionat atat pentru nevoile
populatiei cat si pentru incendiu exterior.
3.9.3. Canalizare
Tinand cont de forma localitatii si de conditiile din teren, se propune realizarea unui sistem
de canalizare compus din retele stradale de canalizare si statii de pompare ce vor prelua si trimite

35
apele uzate menajere la statia de epurare, de unde dupa epurare apele conventional curate prin
intermediul unei statii de pompare vor fi deversate in raul Buzau.
Amplasamentele statiilor de pompare a apelor menajere uzate se vor stabili la fazele ulterioare
de proiectare.
3.9.4. Alimentarea cu energie electrica
Deocamdata, nu se pune problema suplimentarii numarului de posturi de transformare, deoarece
cele existente la ora actuala nu sunt incarcate la maxim. Pe termen mediu, in cazul in care ar creste
cererea de energie electrica se poate suplimenta puterea posturilor de transformare prin amplificare,
fara a fi necesare modificari in reteaua de alimentare existenta, la un post de trasformare mai mare
putandu-se racorda noi retele 0,4 Kv radiale.
Reteaua actuala de medie tensiune a fost realizata cu posibilitatea de a prelua puteri
sumplimentare.
In vederea modernizarii sistemului energetic national LEA 20 kv Visani, LEA 20 kv Drogu si
LEA 20 kv Galbenu, alimentate din statia de transformare 110/20 kv Jirlau ar trebui alimentate si la
celalalt capat.
In prezent retelele de joasa tensiune existente asigura cererea de energie electrica, dar sunt
vechi. De aceea, se propune ca odata cu extinderea retelor de joasa tensiune in noile zone introduse in
intravilan sa se inlocuiasca si vechile retele din localitate cu conductoare de izolare torsadate tip
TYR.
3.9.5. Telecomunicatii
S-a executat modernizarea retelelor telefonice stradale si interurbane prin inlocuirea retelelor
existente cu retele de cabluri fibra optica, pozate subteran. Exista centrala telefonica automata.
3.9.6. Alimentarea cu gaze naturale
Se propune realizarea unei statii de reglare - masurare si infiintarea de distributie de gaze
presiune redusa pentru a deservi locuintele individuale in vederea incalzirii acestora si a prepararii
hranei.
S.R.M.-urile propuse vor fi racordate la conducta magistrala de gaze naturale ce trece pe langa
localitatea Galbenu.
3.9.7. Gospodarie comunala
Se propune un cimitir in suprafata de 3,80 ha pe teren primarie, aflat la sud de localitate.
Platforma de deseuri menajere cu o suprafata de 0,5 ha, este amplasata in partea de sud, la
limita intravilanului si este de folosinta temporara. Se vor incheia contractele corespunzatoare cu
firme de salubritate pentru transportarea sacilor si containerelor cu deseuri menajere la gropile
ecologice.
Propunerile privind imbunatatirea conditiilor de salubrizare a localitatii se refera la :

36
 - imbunatatirea conditiilor de colectare a deseurilor din gospodarii;
- ridicarea si transportul deseurilor in timp optim
Pentru gunoiul de grajd se propune , separat, amenajarea unei statii de compostare –
aproximativ in anul 2011; aceasta va face obiectul unui S F si Proiect Tehnic, aprobate de organe
competente. Deasemenea, in urmatorii ani (aprox. 2014), se are in vedere amenajarea unei statii
frigotehnice a cadavrelor de animale, inainte de a fi transportate, pentru protejarea mediului.

3.10. Protectia mediului

Mentinerea calitatii atmosferei in limite acceptabile cu tendinte de aducere la parametri
naturali constituie linia strategica a unui program de managament al mediului, al carui scop este
reconstructia ecologica a zonei.
Dezvoltarea unei localitati trebuie sa se inscrie in cerintele si structura proprie unui program
de management al mediului.
O dezvoltare durabila nu poate fi realizata decat daca orice activitate umana, de la asigurarea
conditiilor civilizate ale existentei cotidiene (incalzire, hrana, ingrijirea sanatatii, dezvoltarea
spirituala, etc) pana la activitatea de folosire a resurselor si producerea de bunuri materiale trebuie sa
fie privita prin prisma integrarii ecologice.
Programul de reabilitare ecologica a unei zone trebuie sa cuprinda mai multe sectoare :
controlul poluarii aerului si apei, circulatia deseurilor solide, atenuarea zgomotelor, igiena hranei,
sanatatea la locul de munca.
Acesta trebuie sa fie un instrument cu ajutorul caruia factorii de decizie administrativa si
autoritatile vor putea asigura ecologizarea unor zone si dezvoltarea sa in acord cu protectia mediului.
Prin masurile ce se impun a fi luate se urmareste gospodarirea localitatii pentru a raspunde
cerintelor de ordin ecologic.
Referitor la factorul de mediu - sol se impune urmatoarele categorii de amenajari :
- delimitarea prin imprejmuire si inconjurare a platformei de folosinta temporara cu o perdea
vegetala de protectie;
O actiune importanta ce insoteste existenta unei platforme de gunoi, chiar daca este de
folosinta temporara, este monitorizare apei subterane, operatiune ce se realizeaza in vederea detectarii
eventualelor infiltratii provenite din masa de deseuri care pot cadea din containere. Programul va
consta in masurarea regulata a nivelului apelor subterane precum si recoltarea si analizarea unor
probe de apa.
Pentru protectia solului se impune controlul efectuarii lucrarilor agricole si al utilizarii
pesticidelor.

37
 In anul 1989, Lacul Jirlau este inscris pe lista celor 2440 refugii acvifaunistice europene,
publicata in Anglia, lista ce a fost trimisa orasului Braila spre a se lua masurile necesare. Astfel, la
solicitarea Societatii Ornitologice Romane, se cere sa se deplaseze la fata locului specialisti in
vederea evaluarii si identificarii speciilor de pasari migratoare, cat si factorilor antropici agresivi care
ar perturba acest ecosistem acvatic.
Lacul Jirlau impune o protectie sub imperativul legii, ca zona de interes ornitologic. De aici
o serie de masuri ce trebuie respectate :
- supravegherea pescuitului in perioada de prohibitie deoarece prohibitia la pesti corespunde
cu perioada de cuibarit;
- interzicerea vanatorii;
- interzicerea unor activitati de tip industrial sau agricol.
In jurul Lacului Jirlau se instituie zona de protectie conform Legii apelor nr. 107/1996 -
anexa 2.
Se vor stabili regulamente proprii de protejare a lacului care sa asigure :
- protectia ecosistemelor, habitatelor naturale si mentinerea populatiilor viabile de specii in
mediul natural;
- administrarea resurselor biologice, astfel incat sa se conserve diversitatea biologica;
- promovarea exploatarii durabile si rationale in zonele protejate si cele adiacente in vederea
asigurarii unei protectii sporite a acestora;
- adoptarea unor masuri pentru a utiliza ecologic resursele naturale, in vederea evitarii sau
reducerii impactului negativ asupra diversitatii biologice;
- incurajarea populatiei locale in participarea la actiuni de reconstructie ecologica a zonelor
deteriorate.
Pana la aparitia legii privind protejarea patrimoniului natural, autorizarea constructiilor in
zonele de protectie se va face astfel :
a) in zonele de interes national pe baza studiilor de specialitate cu avizul conform
MLPAT si MAPPM;
b) in zonele de interes local pe baza studiilor de specialitate avizate de Academia
Romana, cu prescriptiile de protectie la nivel local. Pentru categoriile de constructii mentionate de
lege se pot cere studii de impact asupra mediului in vederea autorizarii (Legea 137/1995).
Zonele cu valoare arheologica sunt trecute in plansa nr 2 “zonificare UTA si impartirea in
UTF”– ZONE DE PROTECTIE. Pe suprafata teritoriului administrativ al comunei Jirlau exista
movilele Cacovei, Satuc, Damianca si Preoteasa cu valoare arheologica incerta dar care necesita zona
de protectie. In intravilan se afla punctul “La Lutarie” tot cu valoare arheologica; toate sunt situri
arheologice si zone cu patrimonio arheologic reperat, clasate in Lista Monumentelor Istorice (LMI)

38
2004 si in Repertoriul Arheologic Nacional (RAN). Deasemenea, de ZONA DE PROTECTIE
beneficiaza si “Statuia Eroilor” (1916-1919), amplasata in intravilan in perimetrul primarie-scoala;
obiectivul se afla in Lista Monumentelor Istorice la pozitia BR-IV-m-B-02173; se vor respecta
masurile din Legea privind protejarea monumentelor istorice nr. 422/2001. Delimitarea zonelor de
protectie se va face conform Ordinului nr. 589/D/19.01.1992 - 130/23/12/1991, art. 2 al MLPAT si
Ministerului Culturii.

3.11. Reglementari urbanistice

Prin regulamentul aferent P.U.G. -ului se stabilesc conditiile si masurile urbanistice privind
amenjarea complexa a comunei :
 promovarea lucrarilor si operatiunilor urbanistice care contribuie la organizarea structurii
localitatii;
 respectarea zonificarii teritoriului localitatii urmarindu-se functiunile stabilite si relatiile dintre
diversele zone functionale;
 limitele intravilanului si folosirea rationala a teritoriului;
Activitatea de construire in cadrul localitatii se va face :
 pe teren liber (din vatra de sat si din lotizari);
 prin restructurarea fondului existent degradat fizic sau moral;
 prin renovarea fondului construit;
 prin schimbarea de destinatie.
La realizarea constructiilor se vor avea in vedere regulile de baza privind ocuparea terenului,
reguli cuprinse in acte normative (legi sau normative departamentale) care statueaza direct sau
indirect utilizarea si ocuparea teritoriului in intravilanul localitatii.
Se vor avea in vedere :
 pastrarea si protejarea mediului natural, precum si depistarea si dimensionarea surselor de
poluare in scopul imbunatatirii factorilor de mediu (Legea nr. 9/1993 privind protectia
mediului inconjurator si alte ordine emise de catre Ministerul Apelor, Padurilor si
Protectiei Mediului, Legea Apelor nr. 107/1996);
 conservarea, restaurarea, reabilitarea si protejarea patrimoniului construit;
 securitatea constructiilor, realizarea acestora in conformitate cu Normativul P 100/2006
precum si prevederea unor terenuri si spatii in scopul realizarii de adaposturi pentru
protectia populatiei in caz de calamitate, cu avizul Statului Major Judetean de Aparare
Civila, conform art. 5 din Hotararea Guvernului nr. 531/1992;

39
  respectarea interesului public prin realizarea lucrarilor publice, a exproprierilor pentru o
cauza de utilitate publica, precum si tinand seama de asigurarea compatibilitatii
functiunilor.
In caz de urgenta publica de incendiu s-au propus :
- asigurarea cu cai de acces pentru interventie a unitatilor economice si a locuintelor;
- asigurarea cu retele de distributie precum si a debitului si presiunii necesare hidrantilor de
incendiu;
- asigurarea cu retea telefonica pentru realizarea sistemelor de anuntare si alarmare a
incendiilor.
Valorile P.O.T. si C.U.T. pentru zona de locuinte nu sunt prea ridicate deoarece cladirile
existente sunt in general parter , exista 2 blocuri , iar loturile de teren sunt in general peste 1000 mp.

Conditii de amplasare si conformare a constructiilor

Reteaua de drumuri, precum si retragerea constructiilor fata de drumurile publice se va face
conform actelor normative care statueaza direct sau indirect acest domeniu (Legea nr. 37/1975 -
STAS 10144).
Toate cladirile trebuie sa aiba accesul dintr-o cale de circulatie publica, in conditii in care sa
faca posibila actiunea mijloacelor de interventie in caz de incendiu.
Echiparea tehnico - edilitara - cladirile vor fi racordate la toate tipurile de retele existente in
zona si vor avea prevazuta posibilitatea de racordare la retelele publice proiectate.
Forma si dimensiunile terenului (caracteristicile parcelei)
In cazul unei reparcelarii (care se vor face doar in cadrul unui P.U.D. sau P.U.Z.) latimea
parcelelor nu va fi mai mica de 10 m.
Ele vor fi astfel dimensionate incat sa permita amplasarea in bune conditii (insorite, vanturi
dominante, etc) si cu respectarea prevederilor legale codul civil ale viitoarelor constructii. Adancimea
parcelei va fi mai mare sau cel putin egala cu latimea parcelei.
Amplasarea constructiilor in teren
Retrageri minime obligatorii fata de aliniament :
- atunci cand in planul unitatilor teritoriale de referinta apar una sau mai multe intersectii sau
in cazul cand apar obiective de interes public, retragerea minima obligatorie este de 3 - 5 m in scopul
asigurarii vizibilitatii;
Se recomanda ca in fiecare situatie in parte sa se asigure continuitatea fronturilor stradale si
integrarea in caracterul arhitectural general al strazii.
In zona centrala valorile indicilor de referinta POT si CUT pot fi mai ridicate decat in
celelalate zone.

40
 In aceasta zona cladirile pot avea un regim de inaltime de maxim P + 2. De asemenea, se
prevede o imbunatatire a valorilor indicilor existenti in celelalte zone prin construirea pe terenuri
libere, regimul maxim de inaltime la care se poate ajunge in aceste zone fiind de P + 2.
Distantele minime obligatorii fata de limitele laterale si limita posterioara
Pentru stabilirea acestor distante se vor avea in vedere articolele nr. 612, 613 si 614 din Codul
Civil.
Regim de inaltime
Se va respecta in general inaltimea medie a cladirilor invecinate.
Aspectul exterior al cladirilor
 Se va respecta caracterul general al zonei si armonizarea cu aspectul cladirilor invecinate;
 Se va urmari imbunatatirea aspectului arhitectural al cladirilor si aspectul urbanistic al
zonelor in care sunt amplasate.
Parcaje
Toate parcajele aferente oricaror functiuni, se vor asigura in afara spatiului drumului public, in
conformitate cu Normativul pentru proiectarea parcajelor de autoturisme - pr.nr.6970/N/9 elaborat de
URBANPROIECT Bucuresti.
Imprejmuiri
Pentru asigurarea unei imagini de calitate a frontului stradal, se recomanda ca administratia
locala sa propuna modul de imprejmuire din materiale accesibile.
Imprejmuirile realizate spre aliniament vor fi de preferinta transparent, pe un soclu opac de
0,20 - 0,50 m (putand fi eventual dublate de un gard
viu).Exceptiile pot fi reprezentate de functiunea cladirilor (obiective speciale, etc) sau de modul
traditional de realizare a imprejmuirilor din diferite zone.
Imprejmuirile realizate pe limitele laterale si posterioara a cladirii vor fi de preferinta opace,
inaltimea minima considerata necesara pentru protectia proprietatii fiind de 2 m.
Spatii libere plantate
Se recomanda ca in spatiile neocupate de cladiri sau rezervate in viitor unor obiective de
utilitate publica sa se asigure :
 plantarea unor arbori la fiecare 100 mp in zona rezidentiala si de dotari
Se va solicita in mod obligatoriu indicarea in planul care insoteste cererea de autorizatie de
construire modul de tratare a spatiilor ramase libere, in special a celor vizibile de pe circulatiile
publice.

41
 Reglementari propuse
Statiile de epurare propuse, gospodariile de apa, platforma de gunoi de folosinta temporara,
cimitirele, piata agroalimentara, scolile, gradinita vor avea zona de protectie sanitara.
Se impun interdictii temporare de construire in zonele rezervate pentru constructii de
locuinte pe terenuri apartinand primariei, zone care necesita intocmirea de planuri urbanistice de
detaliu.
Deasemeni se institute restrictii definitive de construire pe suprafata aferenta cimitirului
propus, zonele apartinand sitului arheologic, zonele delimitate conform normativelor, aferente liniilor
de utilitati publice (energie electrica, gaze), zonei de protectie a infrastructurii feroviare publice,
precum si pe malul lacului Jirlau sau pe zona de protectie a acestuia.
3.12. Obiective de utilitate publica
Pentru urmatorii ani se propun a se realiza urmatoarele obiective de utilitate publica :
 spatii agrement; teren de sport amenajat;
 extinderea retelei de alimentare cu apa in localitate;
 retea de canalizare cu statie de epurare ce deverseaza in Lacu Jirlau;
 alimentare cu gaze ;
Identificarea tipului de proprietate asupra terenurilor din intravilan
In intravilanul localitatii s-au identificat urmatoarele tipuri de proprietate asupra terenurilor :
- terenuri proprietate publica de interes judetean (DJ)
- terenuri proprietate publica de interes local (scoala, gradinita, dispensarul uman si veterinar,
primarie, camin cultural)
b) proprietate privata
- terenuri proprietate privata (ale unitatilor administrativ teritoriale) de interes local (politie,
magazin Federalcoop, bloc, terenuri parcelate prin PUD)
- terenuri proprietate privata a persoanelor fizice sau juridice.
Determinarea circulatiei juridice a terenurilor intre detinatori, in vederea realizarii noilor
obiective de utilitate publica
- terenuri ce se intentioneaza a fi trecute in domeniul public al unitatilor administrativ -
teritoriale : statii de epurare, statia de gaze, teren sport, noul cimitir, terenurile pentru
drumuri;

4. CONCLUZII, MASURI IN CONTINUARE

Prezentul Plan Urbanistic General isi propune conturarea unor directii de dezvoltare in
politica de construire si amenajarea teritoriului comunei, pe o perioada de 5 - 10 ani, axata pe

42
delimitarea intravilanului, organizarea zonelor functionale, potentialul uman si sursele de munca,
populatia si aspectele sociale, fondul construit, organizarea circulatiei, echiparea edilitara si
conservarea mediului.
In baza studiului de fundamentare si a analizei multicriteriale ale situatiei existente se poate
trage concluzia ca localitatea dispune de posibilitati de dezvoltare .
Suprafata intravilanului va creste la 257.564 ha .
In ceea ce priveste dezvoltarea economico - sociala principalele masuri se refera la relansarea
sectorului industrial si la dezvoltarea sectorului de servicii paraagricole.
Referitor la echiparea tehnico – edilitara, prioritatile de interventie vizeaza extinderea retelei
de alimentare cu apa si realizarea retelei de canalizare, extinderea retelei de alimentare cu gaze.
Pentru continuitatea si aprofundare a propunerilor generale reglementate prin PUG este
necesar a se elabora in continuare urmatoarele documentatii :
- cadastru imobiliar al localitatii (aducere la zi);

ANEXE LA MEMORIU
Memoriu general este completat cu:
1. Tema de proiectare
2. Fisa localitatii Jirlau – Biroul de statistica judet Braila
3. Memoriu tehnic-justificativ la doc. topografica
4. Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Jirlau

Intocmit,
pr. arh. GABRIELA DANILA

43