Memoriu General Bistrita Trafic Proiecte Bistrita

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL I REGULAMENT LOCAL DE URBANISM, MUNICIPIUL
BISTRIA, JUDEUL BISTRIA - NSUD
ACTUALIZARE
PLAN URBANISTIC GENERAL
I
REGULAMENT LOCAL DE
URBANISM
MUNICIPIUL BISTRIA,
JUDEUL BISTRIA - NSUD
SEPTEMBRIE 2013
VOLUMUL II
MEMORIU GENERAL
PROIECTANT GENERAL: S.C. BLOM ROMANIA S.R.L.

PROIECTANTI: Arhitect Aurora Jelea / Urbanist Diplomat Adela Georgeta Gheorghi

BENEFICIAR:
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BISTRIA, JUDEUL
BISTRIA NSUD
PROIECTANT GENERAL:
S.C. BLOM ROMNIA S.R.L. TRGOVITE
PROIECTANI DE SPECIALITATE:
S.C. BLOM ROMNIA S.R.L. - Studiu Topografic
Manager proiect: Viviana SAVOIU
Verificat: Domnica ORBECI
S.C. BLOM ROMNIA S.R.L. - Studiu Istoric

Proiectat: Urb. dpl. Cristina DINESCU
Proiectat/Verificat: Arh. Doina PETRESCU
S.C. GEOVISION S.R.L. Studiul Geotehnic

Proiectat: Ing. Geolog Mihai Alexandru SAMOILA
Verificat: Ing. Geolog Maria SAMOILA
OFICIUL PENTRU STUDII PEDOLOGICE SI AGROCHIMICE CLUJ Studiu pedologic si de bonitare

Director: Ing. Mircea CRIAN
Intocmit: Dr. Ing. Horatio FODOR
Intocmit: Dr. Ing. Bakos Stefan BAKOS
Intocmit: Ing. Dorina GHEAJA
Intocmit: Ing. Livia MIRON
Intocmit: Ing. Corina FEREN
Intocmit: Analize de laborator: Chim. Mihaela BUGNER
S.C. MEDIA VISION S.R.L. :

Studiul privind Evoluia Socio Demografic
Studiul privind Evoluia Economic
Ancheta socio urbanistic
S.C . HALCROW ROMNIA S.R.L. Plan strategic si de actiune
Project manager: Arh. Mihaela VRABETE
Coordonator: Arh. Alexandrina RETEGAN
Proiectat: Urbanist Mihai SURAN


UNIVERSITATEA DIN PITETI Actualizare Studiu de

Trafic
Director de proiect . l. dr. ing. Sorin ILIE
Proiectat: Prof. Univ. Dr. Ing. Viorel NICOLAE
Proiectat: Prof. Univ. Dr. Ing. Ion TABACU
Proiectat: Prof. Univ. Dr. Ing. Alexandru BOROIU
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL

BISTRIA
Manager proiect: Viviana SVOIU
Proiectat - urbanism: Urb. dpl. Adela Georgeta GHEORGHI
Proiectat/ Verificat/ ef Proiect: Arh. Aurora JELEA
Proiectat retele edilitare: Ing. Corina MEREU


FOAIE DE SEMNTURI:
Manager proiect: Viviana SVOIU
Proiectat - urbanism: Urb. dpl. Adela Georgeta GHEORGHI
Proiectant,Verificator/ ef Proiect: Arh. Aurora JELEA
Proiectat retele edilitare: Ing. Corina MEREU


BORDEROU GENERAL
PIESE SCRISE
VOLUMUL I MEMORIU GENERAL DE SINTEZ
VOLUMUL II MEMORIU GENERAL
VOLUMUL II REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
PIESE DESENATE
PLANA NR. 1 NCADRAREA N TERITORIU .....1:25 000
PLANA NR. 2 SITUATIA EXISTENT - DISFUNCTIONALITATI................1:5000
PLANA NR. 3 REGLEMENTRI URBANISTICE ZONIFICARE .....1:5000
PLANA NR. 4 REGLEMENTRI.ECHIPARE TEHNICO EDILITAR..1:5000
PLANA NR. 5 REGLEMENTRI. CI DE COMUNICAIE...1: 5000


CUPRINS
1.
INTRODUCERE
1.1. DATE DE RECUNOATERE A DOCUMENTAIEI

1.2. OBIECTUL LUCRRII
1.3. SURSE DOCUMENTARE
2.
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTRII
2.1. EVOLUIE
2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL
2.3. RELAII N TERITORIU
2.4. POTENIAL ECONOMIC
2.5. POPULAIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE I SOCIALE.
2.6. CIRCULAIE
2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCIONALE. BILAN TERITORIAL.
2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE
2.9. ECHIPARE EDILITAR
2.10. PROBLEME DE MEDIU
2.11. DISFUNCIONALITI (LA NIVELUL TERITOTIULUI I LOCALITII)
2.12. NECESITI I OPIUNI ALE POPULAIEI
3.
PROPUNERI DE ORGANZARE URBANISTIC
3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE

3.2. EVOLUIE POSIBIL. PRIORITI.
3.3. OPTIMIZAREA RELAIILOR N TERITORIU
3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITILOR
3.5. EVOLUIA POPULAIEI
3.6. ORGANIZAREA CIRCULAIEI
3.7.INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCIONAL. BILAN TERITORIAL.
3.8. MSURI N ZONELE CU RISCURI NATURALE
3.9. DEZVOLTAREA ECHIPRII TEHNICO EDILITARE
3.10. PROTECIA MEDIULUI
3.11. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLIC
3.12. ZONE CU DESTINAIE SPECIAL
4.
CONCLUZII. MSURI N CONTINUARE


MEMORIU GENERAL
1. INTRODUCERE
1.1. DATE DE RECUNOATERE A DOCUMENTAIEI
Denumirea lucrrii:
Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Bistria, Judeul Bistria Nsud
Beneficiar: Consiliul local al Municipiului Bistria
Proiectant general: S.C. BLOM ROMNIA S.R.L., TRGOVITE:
Manager proiect: Viviana SAVOIU
Coordonator proiect: Arh. Ileana JELEA
Urbanist: urb. dpl. Adela Georgeta GHEORGHI
Proiectare reele tehnico edilitare: ing. Corina MEREU
Proiectani de specialitate/ subproiectani:
S.C. BLOM ROMNIA S.R.L. Studiul topografic.
S.C. BLOM ROMNIA S.R.L. Studiul istoric.
S.C. GEOVISION S.R.L. Studiul Geotehnic;
OFICIUL PENTRU STUDII PEDOLOGICE SI AGROCHIMICE CLUJ - Studiu
pedologic si de bonitare
S.C. MEDIA VISION S.R.L. Studiul privind Evoluia Socio Demografic;
Studiul privind Evoluia Economic; Ancheta socio urbanistic
S.C. HALCROW ROMNIA S.R.L. Plan strategic si de actiune;
UNIVERSITATEA DIN PITETI Actualizare Studiu de Trafic;
Data nceperii elaborrii documentaiei: 15 aprilie 2010
1.2. OBIECTUL LUCRRII

Lucrarea de fa are ca scop prezentarea pe scurt a principalelor date i
probleme rezultate din analiza stadiului actual de dezvoltare, cu evidenierea
disfunctionalitilor, precum i propunerile de amenajare teritorial i dezvoltare
urbanistic.
Obiective urmrite in cadrul Planului Urbanistic General:
Optimizarea relaiilor localitii cu teritoriul administrativ i judeean;
Valorificarea potenialului natural, economic i uman;
Organizarea i dezvoltarea cilor de comunicatii;
Stabilirea i delimitarea teritoriului intravilan;
Stabilirea i delimitarea zonelor construibile;
Stabilirea i delimitarea zonelor funcionale;
Stabilirea i delimitarea zonelor cu interdicie temporar sau definitiv de
construire;
Stabilirea i delimitarea zonelor protejate i de protecie a acestora;

Modernizarea i dezvoltarea echiprii edilitare;

Stabilirea obiectivelor de utilitate public;
Stabilirea modului de utilizare a terenurilor i condiiile de conformare i
realizare a construciilor.
Obiectivele urmrite prin P.U.G. vor fi detaliate in cadrul pieselor desenate si a
Regulamentului Local de Urbanism.
Planul Urbanistic General prin coninutul su reflect atitudinea fa de zonele
tradiionale ale oraului i n special fa de zona central, att prin revitalizarea
acestora, ct i prin reconsiderarea lor ca puncte de pornire pentru dezvoltri
ulterioare.
Planul Urbanistic General are caracter de direcionare i coordonare a
amenajrii teritoriului i de dezvoltare a localitii, pe termen mediu i scurt (5-10 ani)
si cuprinde prevederile necesare atingerii acestor obiective.
SOLICITRI ALE BENEFICIARULUI I ALE TEMEI PROGRAM.

Responsabilitatea pentru coordonarea viitorului oraelor revine la
fiecare nivel de guvernare local, regional, naional i european. Prin acest
act european s-au stabilit obiectivele specifice i anume: prosperitate
economic, echilibru social, mediu sntos si au fost fcute o serie de
recomandri care trebuie s fie preluate i n Planul Urbanistic General al
municipiului Bistrita. Acestea se refer la urmtoarele domenii :
1. Folosirea abordrii integrate n dezvoltarea urban prin programe de
dezvoltare urban integrat, pentru ora n ntregimea sa care :
s descrie punctele tari i slabe ale oraului i a cartierelor - bazate pe o

analiz a situaiei actuale
s defineasc obiective realiste de dezvoltare pentru zona urban i s
dezvolte o viziune asupra oraului
s coordoneze planuri i politici tehnice i sectoriale legate de diversele
zone ale oraului i s se asigure c investiiile planificate vor ajuta la
promovarea unei dezvoltri echilibrate a acestuia i a localitilor limitrofe
s coordoneze i s concentreze din punct de vedere spaial folosirea
fondurilor de ctre actorii publici i privai
s fie coordonate la nivel local i regional i s implice cetenii i ali
parteneri care pot contribui substanial la modelarea calitativ a viitorului
economic, social, cultural i de mediu a fiecrei zone.
2. Crearea i asigurarea unor spaii publice de bun calitate
Calitatea spaiilor publice, peisajele urbane antropice, arhitectura i
dezvoltarea urban, joac un rol important n condiiile de via a
cetenilor.


3. Modernizarea reelelor de infrastructur i creterea eficienei energetice

ce se refer la faptul c:
furnizarea apei, reeaua de canalizare etc, trebuie s fie mbuntite i
adaptate unor nevoi n schimbare, pentru cerinele viitoare i o locuire
urban de bun calitate.
cerinele cheie pentru durabilitatea serviciilor publice sunt: eficiena

energetic, utilizarea economic a resurselor naturale i o eficien
economic n operare.
eficientizarea energetic a cldirilor existente, asigurarea de tehnologii

sofisticate de informaii i comunicare n domeniul educaiei, angajrii forei
de munc n servicii sociale, sntate, siguran.
4. Inovaie proactiv i politici educaionale.
oraele sunt locuri de creere i mprtiere a cunoaterii- exploatarea la
maximum a potenialului de cunoatere ntr-un ora depinde de calitatea
educaiei precolare i colare, de transferul de oportuniti oferite de
sistemele de educaie i pregtire, de reelele sociale i culturale, de
oportuniti pentru pregtirea pe tot parcursul vieii, de calitatea
nvmntului universitar i institute de cercetare i de reeaua de transfer
existent ntre industrie, afaceri i comunitatea tiinific.
strategiile de dezvoltare urban integrat, managementul urban participativ,
o bun guvernare - conduc la o utilizare eficient a potenialului oraelor
europene, n special n competivitate i cretere
5. Consolidarea economiei locale i a politicii locale legate de piaa forei de
munc
exploatarea forelor economice endogene
oferirea de pregtire adaptat cerinelor pieii muncii
oportuniti de angajare i pregtire n economia locala
6. Politici de educaie proactiv i pregtire pentru copii i tineri
mbuntirea situaiei educaiei i pregtirii n cadrul comunitii locale n
concordan cu politicile pro-active concentrate asupra copiilor i tinerilor
politici adaptate condiiilor sociale n care ei triesc
7. Promovarea unui transport urban eficient i ieftin
dezvoltarea unui sistem eficient i ieftin n toate cartierele si localitatile
componente pentru mobilitate i acces egal la reteaua de transport n
comun
reele adecvate mersului pe jos sau cu bicicleta
TEMELE I PROBLEMELE SPECIFICE CE VOR FI TRATATE N PUG
Printre principalele teme ce trebuie s stea la baza elaborrii Planului
Urbanistic General sunt:
stabilirea intravilanului municipiului - prin includerea n intravilanul existent a
zonelor construite i deja amenajate, situate in imediata vecinatate a
intravilanului municipiului Bistrita si a localitatilor componente la data
elaborarii planului urbanistic;
adugarea la intravilanul existent a suprafeelor strict necesare dezvoltrii
armoniose a funciunilor localitii i a pune astfel capt fenomenului de

extindere fr limite a acesteia; se va avea in vedere Studiul privind

delimitarea teritoriului periurban al municipiului Bistrita unde sunt propuse
zone care sa fie trecute in intravilan astfel incat suprafata intravilanului sa fie
de 3800ha ( intravilanul va fi delimitat pe baza studiilor de fundamentare,
tendintelor de dezvoltare);
atragerea cetenilor, a activitilor permise i a investiiilor n centrul istoric al
municipiului, care trebuie s devin astfel punctul de atractie al orasului ;
conceperea procesului de restaurare si revitalizare a centrului istoric ca un
proces continuu, cu caracter pemanent si nu punctual, cu obiective limitate si
integrarea procesului in dezvoltarea generala a orasului;
delimitarea zonelor protejate din municipiul Bistrita si
din localitatile
componente;
materializarea urbanistic a programului de dezvoltare a localitii, pe baza
propunerilor membrilor colectivitii locale;
implementarea urbanistica a Agendei locale 21 si a Planului Integrat de
Dezvoltare Urbana a municipiului Bistrita;
stabilirea noilor zone de dezvoltare urbanistica pentru toate categoriile de:
locuinte cu regim mic de inaltime, locuinte colective, centre de cartier, servicii,
birouri, industrie, comert, dotari, constructii pentru sanatate, constructii
sportive, zone de agrement, zone verzi, zone de trafic- circulatie auto,
transport in comun, circulatia pietonala, piste de biciclisti;
stabilirea elementelor privind strategia dezvoltrii activitilor economice i a
evoluiei populaiei;
stabilirea zonelor de reconversie urbana a vechilor zone industriale astazi
nefunctionale;
rezolvarea lipsei de locuine de calitate la preuri accesibile;
rezolvarea problemelor de mediu respectiv atingerea obiectivului de
26mpspatiu verde /locuitor;
definirea i asigurarea de amplasamente pentru obiectivele de utilitate public
atat in intravilanul orasului Bistrita cat si in localitatile componente,
posibilitile de realizare a obiectivelor propuse n condiiile respectrii
dreptului de proprietate;
minimizarea cheltuielilor publice pentru realizarea acestor deziderate
Lucrarea va stabili strategia, prioritile, reglementrile i servituile de
urbanism aplicate n utilizarea terenurilor i construciilor din cadrul teritoriului
administrativ al municipiului Bistrita.
Documentatia PUG va fi insotita de Regulamentul local de urbanism, care va fi
redactat in asa fel incat sa cuprinda pentru fiecare unitate teritoriala de referinta toate
reglementarile prevazute de lege si de PUG ul nou elaborat. Scopul este de a se
elabora reglementari bazate pe directiile de dezvoltare si anume industrie, servicii,
locuinte, zone protejate, turism, circulatie si trafic care sa nu mai fie modificate prin
PUZ-uri.

10

n coninutul documentaiei se vor regsi tratate urmtoarelor categorii

de probleme:
programele de dezvoltare urban integrat pentru municipiu n

integritatea sa realizate prin:
- descrierea punctelor tari i slabe ale ntregului municipiu i a zonei aferente
teritoriului administrativ al municipiului Bistrita, bazate pe o
analiz
aprofundat a situaiei actuale;
- definirea obiectivelor realiste de dezvoltare pentru noua zon urban prin
respectarea unei viziuni coerente pentru viitorii 20 ani;
- coordonarea planurilor i politicilor tehnice i sectoriale legate de diferitele
uniti teritoriale ale zonei, pentru a avea sigurana c investiiile planificate vor
ajuta la promovarea unei dezvoltri echilibrate a municipiului i a ariei din jurul
acestuia;
- coordonarea i concertarea din punct de vedere spaial a folosirii fondurilor de
ctre actorii publici i privai
- coordonarea la nivel local i regional i implicarea cetenilor i a altor
parteneri sociali, care pot contribui substanial la modelarea calitativ a
viitorului economic, social, cultural i de mediu a fiecrei uniti de referin din
municipiul Bistrita;
promovarea turismului urban in municipiul Bistrita
- reabilitarea centrului istoric al municipiului Bistrita si atragerea de investitori
pentru punerea in valoare a monumentelor din zona protejata;
- promovarea unor proiecte si programe de integrare a patrimoniului construit in
circuite turistice si crearea unor poli de dezvoltare si de promovare a traditiilor
populare precum si a valorilor culturale exceptionale;
- dezvoltarea si atragerea unor functiuni la imobilele din centru istoric care sa
permita accesul larg al populatiei in incinta si punerea in valoare a
componentelor artistice si arhitecturale;
- valorificarea potentialului localitatilor componente;
- propuneri de actiuni culturale si artistice in centrul istoric pe tot timpul anului;
spaiile publice de bun calitate realizate prin:
- crearea i asigurarea unor spaii publice, a unor peisaje urbane antropice, a
unei arhitecturi i a unei dezvoltri urbane, necesare obinerii unor condiii de
via calitative ale cetenilor din zon. Aceasta se poate realiza prin
interaciunea dintre arhitectur, planificarea infrastructurii i planificarea
spaial i este o condiie sine qua non pentru atragerea afacerilor din
domeniul cunoaterii, al turismului i al forei de munc creative.
- Centrul istoric al municipiului Bistrita dar si celelalte cartiere si localitati
componente sunt o sursa pentru amenajarea unor spatii publice de calitate
astfel incat viata cetatenilor sa devina una placuta in aceste zone;
- Revitalizarea zonelor de agrement din municipiu si propuneri de noi zone de
recreere;

11

modernizarea reelelor de infrastructur i creterea eficienei

energetice realizate prin:
- mbuntirea i adaptarea unor nevoi n schimbare, pentru cerinele viitoare i
o locuire urban de bun calitate, a reelei de canalizare, de ap, gaze, staia
de epurare, comunicatii;
- extinderea retelelor de apa, canal, gaze naturale, energie electrica in zonele
noi ale municipiului si in toate localitatile componente precum si solutii pentru
rezolvarea acestora;
- realizarea reabilitarii termice a zonelor de locuinte colective din municipiul
Bistrita, zone cu impact asupra aspectului urbanistic si impunerea unui reper
urban asuprea acestora;
- asigurarea cerinelor pentru durabilitatea serviciilor publice precum sunt:
eficiena energetic, utilizarea economic a resurselor naturale i o eficien
economic n operare pentru eficientizarea energetic a cldirilor existente.
Promovarea unui transport urban eficient i ieftin realizat prin:
- dezvoltarea unei reele rutiere ierarhice i a parcajelor aferente pentru toate
UTR-urile municipiului Bistrita respectiv pentru zonele de locuinte colective,
zonele de locuinte individuale, industriale, de prestari servicii etc;
- se vor propune solutii pentru parcari in interiorul zonelor, parcari in exteriorul
orasului pentru masini care tranziteaza orasul;
- se va include varianta sudica de ocolire a orasului precum si drumul rapid
propus prin planurile de dezvoltare nationale;
- realizarea de tresee pentru transportul in comun intre municipiul Bistrita si
localitatile componente;
- dezvoltarea unei reele adecvate pentru pistele de biciclete n intravilan i
extravilan;
- dezvoltarea unei reele adecvate de pietonale intravilane i in extravilan;
- dezvoltarea unui sistem eficient i ieftin de transport n comun pentru toate
zonele municipiului;
inovaiile proactive i politicile educaionale realizate prin:
- reconsiderarea municipiului ca loc de creere i diseminare a cunoaterii;
- exploatarea la maximum a potenialului de cunoatere din municipiul Bistrita,
care depinde de calitatea educaiei precolare i colare, de transferul de
oportuniti oferite de sistemele de educaie i de pregtire, de reelele sociale
i culturale, de oportuniti pentru pregtirea pe tot parcursul vieii, de calitatea
nvmntului i de reeaua de transfer existent ntre industrie, afaceri i
comunitatea tiinific;
- dialogul social i intercultural;
- strategiile de dezvoltare urban integrat, managementul urban participativ, o
bun guvernare conduc la o utilizare eficient a potenialului municipiului
Bistrita

12

acordarea unei atenii speciale pentru zonele de agrement din

municipiului Bistrita si localitatile componente ca un ntreg
unitar realizate prin:
- zonele de agrement vor fi propuse in asociere cu zonele verzi in toate
unitatile teritoriale de referinta;
- valorificarea potentialului localitatilor componete ca zone de agrement- ex.
Slatinita
- un program durabil de investiii publice i private in domeniu;
consolidarea economiei locale i a politicilor locale legate de
piaa forei de munc realizat prin:
- exploatarea forelor economice endogene;
- oferirea de pregtire adaptat cerinelor pieii muncii;
- oportuniti de angajare pentru toate categoriile sociale;
- oportuniti de angajare pentru populaia din zon ;
n urma studiului i a propunerilor de soluionare categoriilor de probleme,
menionate mai sus, materialul trebuie s ofere instrumentele de lucru necesare att
elaborrii, aprobrii ct i urmririi aplicrii Planului Urbanistic General n
urmtoarele domenii: proiectare, administraie central i local, ageni economici,
colectiviti sau persoane beneficiare.
SOLICITRI ALE TEMEI PROGRAM
Planul urbanistic general al municipiului Bistrita, survine ntr-o nou
etap de dezvoltare a municipiului i preia situaia existent de facto.
Propunerile de urbanism se vor face pe elemente de prognoz
economic si demografic, definite n actuala etap cu aproximaie, mai ales n ceea
ce privete dimensiunea temporal, cu scopul de a oferi soluii de funcionare
optimizatoare.
La baza propunerilor ce se vor prezenta n planul urbanistic general vor
sta cteva elemente de baz dup cum urmeaz:
Etapa urmtorilor ani de dezvoltare a municipiului, n contextul noii configuraii
europene - va fi remarcabil prin schimbri conceptuale, datorate integrrii
europene de la o economie de subsisten la o economie de pia integrat,
ceea ce oblig la elaborarea unor concepii largi i optimizante de urbanism pe
termen mediu i lung;
Poziia geografic a municipiului Bistrita n partea de nord-vest a rii, n
regiunea de dezvoltare 6 i tradiiile dezvoltrii sale de-a lungul istoriei,
confer municipiului condiii favorabile de a se dezvolta n continuare;
Luarea n considerare a localitilor componente ale municipiului ca si
componente ale unui sistem unitar;
Luarea n considerare a reliefului i a condiiilor climatice care favorizeaz
dezvoltarea n teritoriu a muncipiului;
Valorificarea potentialului natural existent, dealurile si padurile inconjuratoare,
raul Bistrita care traverseaza orasul etc;
Potenialul economic i uman trebuie valorificat n noile condiii ale economiei
de pia globale innd cont de toi factorii favorabili care pot conlucra la
schimbarea pozitiv a calitii vieii;
13

Reeaua de ci de comunicaie rutier, feroviar constituie elemente

importante ce trebuie valorificate corespunztor n beneficiul dezvoltrii ntregii
zone;
Organizarea dezvoltrii viitoare trebuie s in cont de interdependena factorilor
ce influeneaz viaa urban: factorii exteriori din teritoriu precum
accesibilitatea sau reeaua de localiti i factorii interiori legai de circulaia
interioar, zonificarea funcional, echiparea tehnico-edilitar, protecia
mediului etc;
Dezvoltarea funciunilor urbane trebuie s se fac n cadrul unei zonificri
judicios adoptate, care apoi s fie riguros implementat, de factorii de decizie
i de autorizare;
Stabilirea si delimitarea zonelor construibile din intravilan trebuie sa fie in
concordanta cu studiile de fundamentare si in afara zonele cu riscuri naturalealunecari de teren, zone inundabile;
Reeaua circulaiei rutiere trebuie dezvoltat echilibrat, pe trepte de clasificare n
raport cu destinaia strzilor i drumurilor, respectiv a categoriilor de trafic
major (circulaie local sau de tranzit, transport uor sau greu, viteza de
circulaie, etc.) realiznd prospecte largi, cu spaii verzi de aliniament pe
arterele majore noi propuse;
Reeaua circulaiei feroviare trebuie restructurat n conformitate cu noile
concepii ale Uniunii Europene, ntr-o viziune care s vizeze modernizarea
unui trafic integrat, separarea traficului de cltori de traficul de mrfuri ;
Organizarea industriei n continuare pe zone industriale cu profile de producie
definite, rezervarea de terenuri pentru industrie i depozite (centre logistice);
Dezafectarea, prin ncetarea activitii sau prin strmutarea i regruparea unor
industrii rsfirate n zonele funcionale cu care sunt incompatibile, n special
cele din zona de locuit; realizarea unei zone industriale in extravilanul
municipiului;
Modernizarea, restructurarea sau schimbarea profilului industriei existente, care
necesit astfel de intervenii;
Dezvoltarea zonei de locuit prin creterea fondului locuibil n construcii realizate
pe baz de iniiativ privat, viznd creterea confortului urban i de locuire,
plastic arhitectural variat, finisaje i echipare de calitate, stabilirea
regimului de nlime a cldirilor de locuit, individualizarea locuinei, definirea
locuintei individuale si a locuintei colective;
Determinarea de zone pentru parcelri de terenuri pentru locuine noi pe loturi
unifamiliale si zone pentru locuinte colective pentru rezolvarea lipsei de
locuine ;
Dezvoltarea reelei de dotri de nvmnt, cultur, sntate, sociale,
comerciale, prestri servicii, sport, etc. la nivelul cerinelor creterii populaiei
municipiului i rezervarea de terenuri la nivelul structurii urbane a
ansamblurilor de locuit ;
Dezvoltarea suprafeelor cu spaii verzi, de odihn, recreere i agrement, prin
conservarea suprafeelor existente si prin realizarea de noi spaii verzi
repartizate omogen n ansamblul ntregului municipiu. Zonele verzi existente
vor fi riguros identificate din punct de vedere juridic astfel prin noul PUG sa fie
eliminate neclaritatile de interpretare juridica a situatiei zonelor verzi.Se va
atinge 26mp spatiu verde/locuitor asa cum prevede OUG 114/2007 pentru
14

modificarea si completarea OUG 195/2005 privind protectia mediului. Zonele

verzi nou propuse vor fi delimitate clar pe limite de parcela. Se va specifica
regimul juridic al acestora respectiv spatii verzi publice, private sau parteneriat
public-privat pentru stabilirea eventualelor exproprieri, schimburi sau asocieri;
Realizarea de amenajri de promenada de-a lungul raului Bistrita;
Valorificarea potenialului de odihn i turism existent n municipiul Bistrita
precum si in teritoriul periurban;
Protecia mediului nconjurtor prin msuri urbanistice viznd amplasamentele
industriale la distanta fata de zonele de locuit, depozite reziduale, surse de
ap, staii de epurare, perdele de protecie;
Protejarea zonelor istorice, a rezervaiei de arhitectur, a fondului construit
valoros, rezultat pe baza studiilor de specialitate, asupra crora orice
intervenii s se fac pe baza unor studii aprofundate i autorizate legal;
masuri pentru punerea in valoare a zonelor protejate si a fondului construit
valoros;
Stabilirea si delimitarea zonelor cu interdictie temporara sau definitiva de
construire;
Stabilirea zonelor de interes urbanistic al municipiului avand in vedere
neclaritatile din lege care nu expliciteaza categoria de inters urbanistic iar in
aceste zone este necesar a se obtine avizul Ministerului Dezvoltarii Regionale
si Locuintei la elaborarea PUZ-urilor;
Prezenta documentaie este o actualizare a editiei anterioare a Planului
Urbanistic General al municipiului Bistria aprobat conform prevederilor legale n anul
2003 elaborat de SC AMI PROIECT SRL, care a stat la baza dezvoltrii urbanistice a
acestuia pn n momentul de fa.
Prezenta documentatie a fost elaborat n conformitate cu prevederile Legii nr.
350 din 6 iulie 2001, privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu republicrile si
completrile ulterioare, Ordinul M.L.P.A.T. nr. 21/N/10.04.2000 (Ghid privind
elaborarea i aprobarea regulamentelor locale de urbanism), Ordinul M.L.P.A.T.
nr. 13/N/10.03.1999 (Ghid privind metodologia de elaborare i coninutul cadru
al Planului Urbanistic General) precum i n conformitate cu metodologiile cadru
pentru elaborarea documentaiilor de urbanism editate de Institutul de Cercetare
Proiectare n Urbanism i Amenajarea Teritoriului URBANPROIECT ,vol 1-14 .
1.3. SURSE DOCUMENTARE

1. STUDIILE DE FUNDAMENTARE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL I
STUDII ELABORATE ANTERIOR PLANULUI URBANISTIC GENERAL:
Studiul topografic
Studiul geotehnic
Studiul istoric
Studiu pedologic si de bonitare
Studiu Evoluia activitilor economice Bistria
Ancheta socio urbanistic Bistria
Studiu Evoluia socio demografic Bistria
Plan strategic de aciune, n cadrul PUG
15

Date statistice de la Institutul National de Statistic

2. ANALIZE SECTORIALE URBANISTICE PRELIMINARE.
Dupa intocmirea studiilor de fundamentare s-au stabilit disfunctiile si calitatile
Municipiul Bistrita pe baza carora s-a intocmit analiza situatiei existente.
3. VIZITE PE TEREN.
In perioada in care sa elaborat Planul Urbanistic Generl al Municipiului
Bistrita au existat multilple vizite pe teren pentru Studiile de Fundamentare cat
si pentru Planul Urbanistic General. Concluziile au fost discutate cu
beneficiarul cat si cu cetatenii municipiului in dezbaterile publice.
4. EDIII ANTERIOARE ALE PLANULUI URBANISTIC GENERAL , MODIFICRI
SAU COMPLETRI NECESARE
Prezenta documentaie este actualizarea editiei anterioare a Planului
Urbanistic General al municipiului Bistria din 2003 ntocmit, avizat i aprobat n
conformitate cu prevederilor legale n vigoare.
Elaborarea documentaiei de PUG, prioritile, reglementrile i servituile de
urbanism aplicate in utilizarea terenurilor i construciilor din cadrul oraului i a
localitilor componente s-a bazat pe tratarea urmtoarelor categorii de probleme :
-probleme principale rezultate din analiza situaiei existente , disfuncionaliti i
prioriti;
-zonificarea funcional a terenurilor din localiti i stabilirea regimului juridic al
acestora;
-organizarea circulaiei i a transporturilor;
-echiparea tehnico-edilitar;
-reabilitarea, protecia i conservarea mediului;
-condiii i posibiliti de realizare a obiectivelor de utilitate public.
5. STUDII I PROIECTE ELABORATE ANTERIOR P.U.G.
n cadrul Regulamentului Local de Urbanism al municipiului Bistria au fost
preluate toate prevederile cuprinse n documentaii de urbanism sau amenajarea
teritoriului elaborate anterior i aprobate conform legii:
- Plan Urbanistic General editia 2003 - avizat de MLPAT ;
- Planuri urbanistice zonale si de detaliu, aprobate de Consiliul Local al municipiului
Bistria, n momentul nceperii elaborrii prezentei documentatii ;
- Studii de evaluare a impactului asupra mediului;
- Planului de amenajare a teritoriului naional Seciunea I V;
- Planul de amenajare a teritoriului periurban al municipiului Bistria;
- Strategia de dezvoltare a municipiului Bistria;
- Strategia de dezvoltare a Regiunii Nord-Vest pentru 2007-2013.
- Planul de Aciune privind Energia Durabil (PAED)
6. CADRUL LEGAL
Planul urbanistic general si regulamentul local de urbanism, aferent, al
municipiului Bistria a fost elaborat n conformitate cu :
ACTELE NORMATIVE SPECIFICE sunt:
a) n domeniul urbanismului:
- Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului i urbanismul, republicat,
cu modificrile i completrile ulterioare;

16

- Legea nr.363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

naional Seciunea I Reele de transport
naional Seciunea a II-a - Apa;
- Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naional Seciunea a III-a - Zone protejate;
naional Seciunea a IV-a - Reeaua de localiti, cu modificrile ulterioare;
naional Seciunea a V-a - Zone de risc natural;
- ORDONAN DE URGEN Nr. 142 din 28 octombrie 2008
privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional Seciunea a
VIII-a - zone cu resurse turistice
- LEGE Nr. 190 din 26 mai 2009 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a
Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naional Seciunea a VIII-a - zone cu resurse turistice
- LEGE
Nr. 363 din 21 septembrie 2006 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului naional - Seciunea I - Reele de transport
- Codul civil;
- Hotrrea Guvernului nr.525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general
de urbanism, republicat cu modificrile i completrile ulterioare;
- Hotrrea Guvernului nr.584/2001 privind amplasarea unor obiecte de
mobilier urban;
- Ordinul ministrului lucrrilor publice i amenajrii teritoriului, al ministrului
aprrii naionale, al ministrului de interne i al directorului Serviciului Romn
de Informaii nr. 34/N/M.30/3.422/4.221/1995 pentru aprobarea Precizrilor
privind avizarea documentaiilor de urbanism i amenajarea teritoriului,
precum i a documentaiilor tehnice pentru autorizarea executrii
construciilor, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.283 din 7
decembrie 1995 (NOT: are aplicabilitate i n domeniul construciilor);
- ORDINUL MDRT Nr. 2701 din 30 decembrie 2010
pentru aprobarea Metodologiei de informare i consultare a publicului cu
privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului i de
urbanism
- HOTRREA Nr. 101 din 29 iulie 2010 a RUR pentru aprobarea
Regulamentului privind dobndirea dreptului de semntur pentru
documentaiile de amenajare a teritoriului i de urbanism i a Regulamentului
referitor la organizarea i funcionarea Registrului Urbanitilor din Romnia
- ORDINUL Nr. 13/N din 10 martie 1999 pentru aprobarea reglementrii
tehnice "Ghid privind metodologia de elaborare i coninutul-cadru al planului
urbanistic general", indicativ GP038/99
b) n domeniul construciilor:
- Legea nr.50/1991, privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii,
republicat, cu modificrile i completrile ulterioare;
- Legea nr.10/1995 privind calitatea n construcii, cu modificrile ulterioare
(Legea nr.587/2002);
17

- Legea nr.184/2001, republicat, privind organizarea i exercitarea profesiei

de arhitect
- Legea locuinei nr.114/1996, republicat, cu modificrile i completrile
ulterioare;
- LEGEA Nr. 255 din 14 decembrie 2010 privind exproprierea pentru cauz
de utilitate public, necesar realizrii unor obiective de interes naional,
judeean i local
- Ordonana Guvernului nr.19/1997 privind transporturile, republicat cu
modificrile i completrile ulterioare;
- LEGE Nr. 21 din 11 martie 2011privind aprobarea Ordonanei de urgen a
Guvernului nr. 100/2010 pentru modificarea Ordonanei Guvernului nr.
63/2001 privind nfiinarea Inspectoratului de Stat n Construcii - I.S.C.
- Hotrrea Guvernului nr.273/1994 privind aprobarea Regulamentului de
recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora;
- Hotrrea Guvernului nr.925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de
verificare i expertizare tehnic de calitate a proiectelor, a execuiei lucrrilor
i construciilor;
- Hotrrea Guvernului nr.766/1997 pentru aprobarea unor regulamente
privind calitatea n construcii (regulamente privind: activitatea de metrologie n
construcii; conducerea i asigurarea calitii n construcii;
stabilirea
categoriei de importan a construciilor; urmrirea comportrii n exploatare,
interveniile n timp i postutilizarea construciilor; agrementul tehnic pentru
produse, procedee i echipamente noi n construcii; autorizarea i acreditarea
laboratoarelor de analize i ncercri n construcii; certificarea de conformitate
a calitii produselor folosite n construcii), cu modificrile i completrile
ulterioare;
- Hotrrea Guvernului nr.1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de
construcii i amenajri care se supun avizrii i/sau autorizrii privind
securitatea la incendiu;
- Hotrrea Guvernului nr.62/1996 privind aprobarea Listei obiectivelor de
investiii i de dezvoltare, precum i a criteriilor de realizare a acestora, pentru
care este obligatoriu avizul Statului Major General;
- Hotrrea Guvernului nr.28/2008 privind aprobarea coninutului-cadru al
documentaiei tehnico-economice aferente investiiilor publice, precum i a
structurii i metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de
investiii i lucrri de intervenii;
- ORDIN
Nr. 189 din 12 februarie 2013 pentru aprobarea reglementrii
tehnice "Normativ privind adaptarea cldirilor civile i spaiului urban la nevoile
individuale ale persoanelor cu handicap, indicativ NP 051-2012 - Revizuire NP
051/2000"*)
- Ordinul 839/2009 al MDRL pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a legii nr.50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de
construcii;
- Precizri comune ale ministrului lucrrilor publice i amenajrii teritoriului,
ministrului muncii i proteciei sociale i al ministrului transporturilor
nr.5.122/NN/1.384/ 178/1999, privind modul de constituire i virare de ctre
18

investitori sau proprietari a cotei de 0,5% din valoarea devizului de construcii,

cu corespondent n devizul general al lucrrii, cot aferent Casei Sociale a
Constructorilor,
c) n domeniul administraiei publice
- Legea administraiei publice locale nr. 215/2001, republicat, cu modificrile
i completrile ulterioare;
- Legea nr.188/1999 privind Statutul funcionarului public, republicat, cu
- Legea nr. 213/1998 privind proprietatea public i regimul juridic al acesteia,
cu modificrile i completrile ulterioare;
d) n domeniul proprietii funciare
- Legea fondului funciar nr.18/1991, republicat, cu modificrile i completrile
ulterioare;
- Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra
terenurilor agricole i celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii
fondului funciar nr.18/1991 i ale Legii nr.169/1997, cu modificrile i
completrile ulterioare;
- Legea cadastrului i a publicitii imobiliare nr.7/1996, republicat, cu
modificrile i completrile ulterioare.
ACTELE NORMATIVE COMPLEMENTARE sunt:
- Legea nr.422/2001, privind protejarea monumentelor istorice, republicat, cu
- HOTRREA Nr. 857 din 24 august 2011 privind stabilirea i sancionarea
contraveniilor la normele din domeniul sntii publice
- Legea apelor nr.107/1996 cu modificrile i completrile ulterioare;
- Legea aprrii naionale a Romniei nr.45/1994, cu modificrile i
- Legea nr.481/2004 privind protecia civil, republicat;
- Legea nr.307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor;
- Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i completrile
ulterioare;
- Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauz de utilitate public,
republicat, cu modificrile i completrile ulterioare;
- Legea nr.46/2008 pentru aprobarea Codului Silvic, cu modificrile i
- Hotrrea Guvernului nr.930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale
privind caracterul i mrimea zonelor de protecie sanitar i hidrogeologic;
- Ordinul nr.536/1997 al ministrului sntii pentru aprobarea Normelor de
igien i a recomandrilor privind mediul de via al populaiei;
- Ordonana de urgen a Guvernului nr.27/2003 privind procedura aprobrii
tacite, cu modificrile i completrile ulterioare;
- Ordonana Guvernului nr.112/2000 pentru reglementarea procesului de
scoatere din funciune, casare i valorificare a activelor corporale care
alctuiesc domeniul public al statului i al unitilor administrativ-teritoriale;
19

- Ordonana Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor, republicat, cu

- Ordonana Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraveniilor, cu
- Hotrrea Guvernului nr.540/2000 privind aprobarea ncadrrii n categorii
funcionale a drumurilor publice i a drumurilor de utilitate privat deschise
circulaiei publice, cu modificrile i completrile ulterioare;
- Hotrrea Guvernului nr.31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare
a documentaiilor de urbanism privind zone i staiuni turistice i a
documentaiilor tehnice privind construciile din domeniul turismului;
- Hotrrea Guvernului nr.44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i
- Hotrrea Guvernului nr.1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare
a evalurii de mediu pentru planuri i programe.
-ORDINUL
Nr. 662 din 28 iunie 2006 privind aprobarea Procedurii i a
competenelor de emitere a avizelor i autorizaiilor de gospodrire a apelor
- Ordinul ministrului agriculturii, alimentaiei i pdurilor nr.326/2001 privind
abilitarea oficiilor de studii pedologice i agrochimice judeene i a direciilor
generale pentru agricultur i industrie alimentar judeene, respectiv a
municipiului Bucureti, s ndeplineasc atribuiile prevzute la art.74-103 din
Legea nr.18/1991, republicat;
- Ordinul ministrului apelor i proteciei mediului nr.863/2002 privind aprobarea
ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a
impactului asupra mediului.
- Legea nr.230/2007 privind nfiinarea, organizarea i funcionarea asociaiilor
de proprietari;
- Legea nr. 372 / 2005 privind performana energetic a cldirilor
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTRII

2.1. EVOLUIE
DATE PRIVIND EVOLUIA N TIMP A UNITII TERITORIAL
ADMINISTRATIVE, BISTRIA, CE FACE OBIECTUL P.U.G. EVENIMENTE ISTORICE.
sec. XII
- 1150 posibila ntemeiere localittii Aldorf (azi satul apartintor Unirea); este astfel
marcat importanta zonei de granit, pentru procesul de colonizare saseasc.
sec. XIII
- 1206 - prima colonizare important de populatie saseasc;
- 1222 - prima confirmare documentar a orasului ntr-un act emis de mpratul
Ferdinand I, n care este amintit Emeric Salsburg, comite al orasului Bistrita;
- 1241-1242 - invazia mongol Bistrita este pradat de ttari; mentiune n lucrarea
canonicului oradean Rogerius, "Carmen miserabile" (Cntec de jale); evenimentul a
20

nsemnat, pentru toate asezarile transilvanene o cumpana, urmare a careia s-a decis
fortificarea masiva si diversificata, att a asezarilor, ct si a teritoriului.
- 1242 apare pentru prima data n documente oficiale numele satului Srata;
- 1243/44 - satul Cighir, azi disparut, este atestat documentar sub denumirea de
"Villa Chuger";
- in a doua jumatate a acestui secol, bistritenii ridica o fortificatie pentru refugiu si
aparare, pe un deal; in apropiere, cea mai mare fortificatie de acest fel din
Transilvania;
- 1264 - intr-o scrisoare a papei Urban al IV-lea prin care cerea restituirea unor
posesiuni, printre care si Bistrita, mamei lui Stefan, fiul regelui Ungariei, Bela al IVlea;
- 1268 - este mentionata mnastirea franciscan (azi biserica ortodox); prezenta
ordinelor calugresti catolice este o mrturie a urbanizrii zonei.
- 1287 - este confirmata restituirea Bistritei catre Regina, prin amintirea intr-un
document ce reglementa relatia orasului cu autoritatea centrala: Lodomer,
arhiepiscop de Strigoniu, il insarcineaza pe Petru, episcopul Transilvaniei, sa dea
ajutor slujbasilor reginei la incasarea veniturilor ei din tinutul Bistritei; se face referire
si la situatia administrativa a zonei: existenta districtului de Bistrita;
- 1286 - in urma unui alt atac al tatarilor, se pare mai puternic decat cel din 1241,
curtea regala i scuteste pe bistriteni de doua treimi din dri si acorda sprijin pentru
refacerea orasului;
- 1292 - intr-un act de partaj, a carui miza erau bunuri de valoare apartinnd unor
familii instarite, se mentioneaza cteva cladiri importante care ilustrau nivelul
arhitecturii civile din acea vreme; acestea erau numite palate;
- prima mentionare documentara a localitatii Aldorf (azi satul apartinator
Unirea);
- 1295 - parohia din Aldorf (azi satul apartinator Unirea) trece n jurisdictia
capelanului spitalului din Bistrita, in urma uciderii de catre locuitorii sasi a parohului
lor; cu aceasta ocazie sunt mentionate cateva edificii din oras: Hospital infiintat de un
ordin calugaresc, o capela a acestuia si o biserica;
Sfrsitul sec. al XIII-lea - Bistrita s-a organizat dupa dreptul de la Magdeburg,
caracterizat prin ereditatea functiei de jude local, aceasta a permis formarea unei
categorii puternice economic, un patriciat primar care va juca un rol important n
devenirea orasului.
sec. XIV
- 1308 - orasul avea o anume pozitie in angrenajul oficial al sistemului fiscal prin plata
darilor catre camarile regale si apropierea de minele rodnene; aceasta conferea un
aport economic substantial datorita exploatarii metalelor pretioase;
- 1309 - este mentionata mnastirea dominican;
- Otto de Bavaria se afla la Bistrita unde trebuiau sa-i soseasca ajutoare din celelalte
orase sasesti, in contextul in care dinastia de Anjou lua puterea in regatul Ungariei;
- 1310 - intr-un document oficial, Carol Robert de Anjou primeste inapoi mina de
argint de la Rodna, comitatul Bistritei si alte proprietati de la Ladislau Kan care
ocupase cetatea Bistritei si mina de argint de la Rodna; localitatea era atunci centru
de comitat si un important aducator de venituri pentru camara regala;
- 1324 - miscarea sasilor din sudul Transilvaniei, sub conducerea greavului Henning
din Petresti, detremin obtinerea de libertati de catre orasele sasesti, inclusive
Bistrita;
21

- 1330 - regina Elisabeta confera cetatenilor si oaspetilor din Bistrita dreptul de a nu fi

judecati de nici un alt judecator al regatului, ci doar de regina, de comitele de Bistrita
si de judele orasenesc, "ales dimpreuna si din mijlocul lor" ;
- 1332 prima consemnare a satului Slatinita sub denumirea de Pintak.
- 1353 - privilegiul acordat bistritenilor de Ludovic de Anjou: dreptul de a tine trg
anual de 15 zile pentru oras, fiind numiti de documente "cives de Bistricia"; acest
privilegiu, dat Bistritei naintea Sibiului si Brasovului, a constituit un important impuls
pentru economia orasului.
- Bistrita obtine drepturi orasenesti;
- 1366 - orasenii solicita regelui dreptul de a-si alege dregatori anuali;
- cetatenilor li se stabileste modul in care isi vor alege, din randul lor, judele si juratii;
bistritenii obtin in sfarsit drepturile pe care le aveau atunci sibienii, fiindu-le intarite si
confirmate libertatile si drepturile obtinute deja in 1330;
- hotarre luata de sfatul orasului ce privea podgoreni din oras si din tinutul
inconjurator impreuna cu un proiect ce privea organizarea activitatii si asocierea
mesterilor bistriteni;
- orasul va dispune de stema si pecete;
- 1390 - este amintita partea cuvenita unei fiice din familia Geubul ce cuprindea,
printre altele, 13 curti, respectiv locuri de casa la Bistrita; sursele documentare
probeaz nsemnatatea bunurilor imobile n oras si la nceputul veacului al XV-lea, a
primelor case de piatra la Bistrita.
- 1394 - satul Cighir, azi disprut, este amintit ca "praedium Chyger".
sec. XV
- 1403 - este amintita prima casa din piatra in centrul orasului, cumparata de familia
Kretschmer (Petru Creczmer jude al orasului);
- 1407 - in testamentul unui nobil din Sintereag sunt pomenite obiecte faurite de
mesterii aurari din Bistrita;
- 1408 - este mentionata o alta casa de piatra aflata in proprietatea lui Ioan Khestius;
- 1438 - regina Elisabeta mentiona o cetate la Bistrita fiind vorba probabil despre
cetatea de pe Dealul Trgului, pe Burg;
- 1453 - Ioan de Hunedoara primeste, pentru faptele sale, orasul si districtul Bistrita,
fiind investit cu demnitatea de comite perpetuu;
- regele autorizeaza instalarea lui Ioan de Hunedoara, Capitlul de la Alba-Iulia avand
dispozitie sa participe la punerea in posesie a voievodului;
- voievodul confirma si intareste privilegiile orasului privitoare jurisdictie, oaste si dari
printr-un act care ii da si dreptul de a participa la adunarile anuale ale celor sapte
scaune sasesti si la cele nobiliare;
- Bistritei i se permit steag propriu si sigiliu si dreptul la apel la Sibiu, fiindu-i fixate si
indatoririle banesti;
- 1456 - moare Ioan de Hunedoara;
- 1457 - orasenii se revolta din cauza abuzurilor lui Mihail Szilagy; cetatea de pe
Burgeste demantelata (a demantela = a demola sistematic dispozitivele de aparare
ale unei cetati spre a o scoate din sistemul defensiv; a dezorganiza, a destrama);
- incendierea orasului (prima de acest fel) provocata de actiunea orasenilor,
determina schimbari majore in aspectul edilitar al orasului;
- 1461 - urca pe tron Matia Corvinul si orasului i se reconfirma libertatile;
- 1461-1475 - salt demografic, sporul natural a fost de peste 50% in localitatea Aldorf;
22

- 1464 - intr-un act emis de Matia Corvinul mentiona ca regele vanduse bistritenilor
cetatea de pe Burg, pentru suma de 6000 de florini de aur, cu conditia ca orasenii
sa o pastreze in buna stare;
- 1465 - incepe construirea zidurilor orasului;
- pna la sfrsitul acestui secol Bistrita se inconjoara cu ziduri de piatra,
construindusi un sistem de fortificatii eficient.
- 1471, 12 mai Matia Corvinul acord bistritenilor dreprul de a folosi fntnile de sare
din zon (confirmare si conturare a bogatiilor localitatilor Sarata si Slatinita).
-1487 si 1492 sunt documente ce mentioneaza reparatiile efectuate la canale si
helesteie, de catre mesteri specializati. Curatarea canalelor de alimentare se facea
anual, pe cheltuiala orasului, iar paza se facea de catre personal specializat (custos
piscinarum) aflat tot n cheltuiala orasului. Proviziile de peste pentru consumul
locuitorilor se facea ntr-un depozit special amenajat (camera salsarum piscium).
Veniturile obtinute din peste depaseau mult pe cele din exploatarea padurilor.
sec. XVI
-1521, se hotaraste construirea unor noi helestee pentru a mari ncasarile orasului.
Sistemul complex de helestee si canale ce mpnzeau Bistrita juca un rol important
n viata economica a localitatii, dar si un rol defensiv, alaturi de fortificatiile cetatii.
Inclusiv santul ce nconjura zidurile cetatii, de mari dimensiuni, si plin cu apa era
utilizat cu dublu scop: de aparare si de sursa piscicola.
- 1523, 19 iulie, Bistritenii obtin dreptul de depozit asupra mrfurilor aduse din
Moldova; se confirma prin aceasta rolul strategic detinut de oras, la trecatoarea peste
Carpati, ntre Transilvania si Moldova.
- 1527, august 21, Regele Ioan Zapolya cedeaz trector orasul domnului Moldovei,
Petru Rares, care va cere supunere bistritenilor.
- 1542 si-a facut tabara voievodul Petru Rares;
- 1550 - 810 parcele;
- 1572 - Bistrita era mentionata intr-un protocol al comunitatii legat de o mlastina, in
zona Beutlergasse (azi str. Dornei), mlastina secata la sfrsitul acelui an; se atesta
lucrarile de ntretinere funciara, componenta serioasa a activitatii orasului.
sec. XVII
- 1601 - Aldorf,asezarea care continea Hospitalul, capela si o biserica, intra in
componenta orasului Bistrita;
- 1602 - generalul Gh. Basta se apropie de Bistrita cu intentia de a o asedia (aflat in
conflict cu Sigismund Bathory), parjolind tot tinutul;
- 1643, 11 mai, Document de la Vasile Lupu catre bistriteni: se apreciaza calitatea
mesterilor zidari si pietrari din Bistrita, care sunt solicitati pentru a ridica o serie de
cladiri reprezentative in Moldova.
- 1680 - al doilea incendiu care a distrus o treime din oras;
- 1681 - sunt inregistrate o serie de cheltuieli pentru repararea pagubelor provocate
de incendiu.
sec. XVIII
- 1787 - imparatul Iosif al doilea a cladit o biserica catolica pe vechea strada a
Spitalului (azi Gh. Sincai), cel mai important monument baroc al orasului;
23

- 1792 - exista un post de Stadtingenieur pe langa magistratul orasului; existenta unui

specialist cu pregatire inginereasca in administratia orasului, presupunea o activittate
serioasa care era legata in special de asigurarea apei potabile (intretinerea si
administrarea surselor), a canalului morilor si a sistemelor de canale ce alimentau
helesteele, toate acestea fiind valoroase surse de castig pentru oras.
sec. XIX
-1812 si 1815 operatiune urbanistica de deschidere a doua strazi: intre poarta
Spitalului si poarta Ungureasca si aleea de tei de pe latura sudica a incintei.
- 1836 - al patrulea incendiu;
- 1848 - din acest an le-a fost permis evreilor sa se stabileasca in Aldorf;
- 1855 introducerea iluminatului public cu lampi de petrol
- 1857 - al cincilea incendiu.
- 1867 se pune problema unui prim plan de sistematizare a orasului, avand in
vedere extinderea acestuia, dar nu se finalizeaza din lipsa resurselor.
- 1876 devine sediu al Comitatului Bistrita Nasaud revigorare Timide inceputuri
industriale
- 1886 inaugurarea liniei ferate Dej Bistrita.
- Helesteele si canalele au inceput sa dispara in sec. XIX, odata cu lucrarile de
organizare sistematizare a orasului. Au fost asanate terenuri ample, ocupate astazi
de parcul orasului, stadion (in 1894), piata Petru Rares (in 1925).
Cronologie preluat dup Gabriela Rdulescu, O istorie Urban si Documentatie de urbanism
pentru Centru Istoric al municipiului Bistrita, S.C. TRANS FORM S.R.L.
CARACTERISTICI SEMNIFICATIVE ALE TERITORIULUI I LOCALITILOR, REPERE

N EVOLUIA SPAIAL A LOCALITILOR
EVOLUIA ISTORIC A ORAULUI.
1691 - Prin Diploma Leopoldina - legea fundamental de organizare a Principatului
Transilvaniei - tinuturile ce vor alctui judetul Bistrita - Nsud aveau urmtoarea
organizare administrativ:
-Districtul, scaunul sau COMITATUL BISTRITEI cu resedinta n orasul Bistrita si
avnd n componenta printre altele si localitatile Ghinda, Sigmir, Slatinita, Unirea,
Viisoara.
1766 - Orasul Bistrita cedeaza Valea Rodnei catre statul austriac n vederea nfiintarii
granitei militare nasaudene.
1854 - Are loc o noua organizare administrativa a Marelui principat al Transilvaniei 10 prefecturi din care Prefectura Bistritei cu 178344 suflete cuprinse n 235 localitati
n 10 PRETURI DE PLASA:
- PRETURA BISTRITEI cu resedinta n Bistrita
- orasul Bistrita cu 5578 locuitori
- plasa cu 21 de comune avnd populatia de 15885 locuitori, etc.
1876 - Ia fiinta COMITATUL UNIT BISTRITA - NASAUD cu o suprafata de 4170 kmp
si o populatie de 95673 locuitori. Resedinta n orasul Bistrita, cu 7217 locuitori.
Comitatul era mpartit n 6 cercuri dintre care: Cercul IAD si Cercul BESINEU cu
resedinta n orasul Bistrita.
24

1919 - 1925 - Comitatul devine judet si Cercul devine Plasa. Orasul Bistrita este
resedinta Judetului si a Plaselor BESINEU si IAD.
1925 - Legea pentru unificarea administrativa a Romniei. Judetul Bistrita - Nasaud
devine judetul Nasaud, cu 2 comune urbane Bistrita si Nasaud si 110 comune rurale
grupate n 6 plase.
1929 - Legea pentru organizarea administratiunii locale.
- Judetul Nasaud - cu 2 comune urbane - Bistrita si Nasaud si 109 comune rurale.
1934 - Decizia Ministerului de Interne nr.2264/3.03.1934.
Se nfiinteaza Plasa Centrala cu resedinta la Bistrita, cu urmatoarele comune rurale:
Aldorf, Slatinita, Jelna, Ghinda, Orheiu Bistritei, Budacu de Jos, Budus, Simionesti,
Tarpiu, Blajenii de Jos, Blaenii de Sus, Caila, Heidendorf, Crainimat, Sigmir.
1938 - Decret Regal nr. 2919 din 14 aug.1938 - Legea Administrativa - Romnia a
fost mpartita n 10 tinuturi. Judetul Nasaud, alaturi de Judetul Cluj, Bihor, Somes,
Salaj, Satu - Mare, Maramures, alcatuiau TINUTUL SOMES , cu resedinta la Cluj.
1940 - 1944 - Organizarea administrativa sub ocupatia maghiara. Se reconstituie
comitatul sau judetul Bistrita - Nasaud cu 4 plase, din care Bistrita de Sus si Bistrita
de Jos cu resedinta la Bistrita. Centrul de resedinta al Judetului Bistrita - Nasaud era
orasul Bistrita cu 16282 locuitori.
1944 - Organizarea administratiei romnesti, refacerea Judetului Nasaud, cu
resedinta n orasul Bistrita.
1948 - Noua organizare administrativa - Judetul Bistrita - Nasaud a fost mpartit n:
- orasele Bistrita, oras resedinta si Nasaud
- comune rurale si sate apartinatoare,repartizate n 6 plase
1949 - 1950 - Trecerea la organizarea administrativa de tip sovietic. Prin Legea nr.5
din sept.1950 s-au creat regiunile si raioanele dupa model sovietic, comunele
ramnnd cele constituite n anul 1948 (cu unele exceptii).
R.P.R a fost mpartita n 28 de regiuni dintre care si regiunea RODNA cu 2 orase Bistrita si Nasaud, 77 comune si 201 sate arondate n raioanele: Bistrita, Nasaud,
Beclean si Viseu (Raionul Bistrita cu resedinta n orasul Bistrita).
1952 - Prima rectificare a organizarii administrative de tip sovietic a Romniei. Se
desfiinteaza Regiunea Rodna si se constituie Regiunea Cluj cu raioanele Bistrita,
Nasaud, Beclean, Dej, Gherla, Cluj, Cmpeni, Huedin, Ludus, Jibou, Sarmas, Turda
si Zalau.
1960 - O noua rectificare a organizarii administrative de tip sovietic a Romniei.
Reducerea numarului de raioane din cadrul regiunilor. Regiunea Cluj cu urmatoarea
componenta:
- raionul Bistrita - cu resedinta la Bistrita
- raionul Nasaud
- raionul Dej
1968 - Reorganizare administrativa - legea nr.2/1968 (republicata). Se organizeaza
39 de judete.
Judetul Bistrita - Nasaud cu resedinta n orasul Bistrita, cuprinde:
- un oras municipiu - Bistrita - cu 7 localitati componente: -Bistrita, Ghinda, Sarata,
Sigmir, Slatinita, Unirea, Viisoara
- 3 orase
- 53 comune rurale
- 235 sate din care apartin oraselor.
25

DENUMIRILE ISTORICE ALE MUNICIPIULUI BISTRIA:

Nsen - denumirea data de sasi cand a fost intemeiata localitatea, regiunea
din jur primind numele de Nosnerland (Tara Nasaudului);
Biskra - aceasta denumire apare pentru prima data in evidentele negustorilor
venetieni in secolul XIII;
Bistriche - denumire aparuta intr-o scrisoare a papei Urban al IV-lea in
secolul XIII;
Bezterce - denumire in limba maghiar;
Bistritiu denumire n limba romn;
Bistrita denumire n limba romn.
DENUMIRILE ISTORICE ALE SATELOR COMPONENTE:
Aldorf, Waldorf nume ale satului apartinator Unirea dat in jurul anului 1150;
n D.I.L.T.pg. 219: 1332 plebanus de Waldorf Superiori, de villa Latina, 1335
Waldorf, 1413 in Superiori Latina, 1432 - de villa Latina Superiori, 1453
Felsewaldorf, 1587 1589 Latina Superior, 1733 Altroff, 1750 Aldorf, 1854
Aldorf, Wallendorf, Aldorfu.
Pintic - nume ale satului apartinator Slatinita;
n D.I.L.T.pg.137 1332 sacerdos de Pintuk, 1333 Pintun Minor, 1334
Pymchich, 1422 Pynthak, 1733 Pentek, 1850 Pintyik, 1854 Pentek, Pintak,
Pintic.
Sipnir, Sicmir - nume ale satului apartinator Sigmir;
n D.I.L.T.pg.120: 1332 plebanus de Chichmar, sacerdos de Chitmar, 1334
Chimar, Stipur, 1335 Stepnir, Zynir, 1733 Szekmer, 1750 Szep Nyir, 1825
Szepnyir, 1839 Szipnir, Szikmiru, 1850 Sziknir, Schonbirk, 1854 Szepnyir,
Zippendorf, Sicmir.
Beseneu, Besineu - nume ale satului apartinator Viisoara;
n D.I.L.T.pg.247: 1332 plebanus Villa Paganjka, 1432 Besenew alias Heidendorff,
1587 89 Paganica, 1750 Besineu, 1760 -62 Besenyo, 1854 Bessenyo,
Heidendorff, Besineu.
Vinda - nume ale satului apartinator Ghinda;
n D.I.L.T.pg. 259 1332 sacerdos de Vinda, 1432 Winda, 1733 Ginga, 1830
Veidau, Gynda, 1854 Vinda, Windau, Ghinda.
Somfalau, Salz - nume ale satului apartinator Sarata;
n D.I.L.T.pg.106. 1292 Villa Salis, 1422 Sofalva, 1428 Sofalu, 1587
Soofalwa, 1733 Somfalva, 1750 Somfalu, 1850 Somfaleu, 1854 Sofalva,
Salz, Somfalau.
DENUMIRILE STRAZILOR SI ALE PIETELOR:
Marktplatz, Kornmarkt - denumirea Pietei Centrale;
Kleine Ring - denumirea Pietei Mici;
Rosfsmarkt - azi Piata Unirii;
Mhlplatz - azi Piata Morii;
Goldschmiedgasschen - actuala strada Simion Barnutiu, fosta Strada
Aurarilor;
Fleischertur Durchgang - actuala strada Spiru Haret, fosta Strada
Macelarilor;
Elisabethgasse - actuala strada Lupeni;
26

Spitalgasse - actuala Strada Gh. Sincai, fosta Strada Spitalului;

Ungargasse - actuala strada N. Titulescu, fosta Strada Ungureasca;
Untere Neuegasse - actuala strada G. Cosbuc, fosta Strada Noua;
Obere Neuegasse - actuala strada V. Alecsandri;
Postgasschen - actuala strada Vasile Nascu;
Holtzgasse - actuala strada Liviu Rebreanu, fosta Strada Lemnelor;
Beuetlergasse - actuala strada Dornei, fosta Strada Principala a Traistarilor;
Reussgasse - actuala strada Zorilor;
Minoritengasse - actuala strada Bistricioarei;
Brunnengasse - actuala strada Tudor Vladimirescu, fosta Strada Fantanei;
Aleegasse - actuala strada Parcului, fosta Strada Promenadei;
Klostergasse - actuala strada Dogarilor;
Pfaffenbrudergasse - actuala strada Mihail Kogalniceanu;
Fleischerhalle - actualul Bulevardul Republicii;
Burggasse - actuala strada I. L. Caragiale;
Strohgasse - actuala strada Toamnei, fosta Strada Paielor;
Postgasse - actuala strada V. Nascu, fosta Strada Postei;
Schneiderdamm - actuala strada M. Eminescu, fosta Strada Croitorilor.
DENUMIRILE CARTIERELOR:
Obere Vorstadt - suburbia superioara care apartinea cartierului IV ;
Untere Vorstadt, Niederwalendorf - suburbia inferioara care apartinea
cartierului I;
Strogass - cartierul II.
Ca orice oras vechi, cu o istorie ndelungat, Bistrita pstreaz mai mult sau
mai putin in caracteristicile planului sau arhitectural, urme ale evolutiei sale istorice,
alaturi de semne ale cresterii sale organice. Timpul si nevoile schimbatore ale
oamenilor au modificat treptat aspectul orasului insa toate aceste modificari nu au
sters miezul structurii sale initiale. Chiar daca evolutia parcelarului si a ocuparii
spatiului locuit nu pot fi clar delimitate, anumite indicii vorbesc despre existenta mai
multor nuclee de locuire.
Nucleul initial a fost format dintr-o aglomerare de gospodarii aproape de calea
principala de circulatie. Din anul 1175 pana in 1255 se contureaza deja centrul de
astazi al Bistritei cu Biserica Evanghelica drept centru de interes si reper pentru
dezvoltarea viitoare. In secolul XIII Bistrita era deja o localitate importanta in nordul
Transilvaniei si era numita civitas. Desi a avut o evolutie economica ce a influentat
foarte mult evolutia fondului construit si a tramei stradale, la sfarsitul secolului orasul
este pustiit de tatari; in urma acestui eveniment apar modificari in aspectul edilitar al
cetatii. In secolul XIV isi are inceputurile arhitectura civila de piatra, vechile constructii
din lemn sunt treptat inlocuite de cele din piatra. Desi Bistrita era deja aparata de
ziduri fortificate, in a doua jumatate a secolului XIII, pe Dealul Trgului, se ridica o
fortificatie pentru refugiu care este cea mai mare fortificatie de acest fel din
Transilvania. In secolul XV deja zidurile cetatii devenisera neincapatoare pentru
populatia concentrata de acest burg medieval, astfel sunt mentionate suburbiile,
doua la numar si care apartineau cartierelor cetatii: Suburbia inferioara si Suburbia

27

superioara. Suburbiile nu erau despartite administrtiv si fiscal de oras, darile cresteau

de la suburbii catre centru. Tot in secolul XV cetatea Bistrita este demantelata.
Localitatile Unirea si Viisoara au evoluat ca localitati ale colonistilor asezati pe
pamant regesc, in jurul anului 1602 fiind nglobate in orasul Bistrita.
Celelalte sate apartinatoare (Sigmir, Slatinita, Ghinda si Sarata) au pornit de la
mici nuclee de gospodarii ale populatiei romnesti autohtone, grupate n jurul
bisericilor, pe principiul parohiilor si s-au dezvoltat in lungul cailor principale de
circulatie.
Configuratia tramei stradale medievale este structurata inca din evul mediu,
cand orasul a devenit cetate, cu cristalizare in momentul construirii sistemului de
fortificatii; ea nu a suferit modificari majore pana la demantelarea zidului de incinta,
imprejurare ce a determinat, restructurari pe traseul incintei vechi.
In tesutul sau urban, Bistrita a pastrat trama stradala medievala si chiar structura
parcelarului, pana tarziu.
Pasajele care se pstreaz n trama stradal fac parte din structura orasului
medieval, n legtur cu alctuirea sistemului de fortificatii. Functiunea lor a fost
aceea de a facilita accesul spre zidul de incint din zona arterelor principale.
Vechile denumiri ale pasajelor (asa cum rezult din planul cadastral al orasului
la 1913) aminteau de breslele medievale, de turnurile si portiunile de zid pe care
acestea le ntretineau si aprau.
Pasajele sunt strdute pietonale n structura orasului medieval orientate spre
zidurile cettii, dispuse pe axa nord-sud a zonei intra muros - perpendiculare pe
arterele principale. n unele situatii se poate remarca faptul c au fost integrate
locuintelor: etajele cldirilor nvecinate s-au ntins si deasupra acestor mici strdute
ncepnd cu secolul al XVI-lea.
Unele pasaje sunt astfel acoperite partial. Este important s mentionm c astfel de
structuri sunt numeroase n tesutul orasului vechi conferindu-i un specific aparte.
De remarcat faptul c pasajele erau elemente cheie n trama stradal
medieval pentru c facilitau accesul din zonele centrale spre zidurile de incint,
avnd asadar chiar un rol strategic.
Spiritul de nelegere i toleran domnete i acum la Bistria, continund o
tradiie care ii confer burgului un aer patriarhal, cu locuitori care se cunosc ntre ei i
care transmit cltorului o linite sufleteasc ce invit la ederi prelungite sau la
reveniri nostalgice.
EVOLUIA LOCALITILOR DUP 1990
Aceast dezvoltare este marcat n primul rnd de extinderea (aproape
exploziv) a zonelor cu locuine individuale. Aceste locuine s-au realizat n primul
rnd acolo unde amplasamentele aveau avantajul existenei unei infrastructuri
urbane minimale, sau realizarea elementelor acestei infrastructuri erau mai economic
de realizat, adic n imediata vecintate a intravilanului existent.
Acestea sunt zonele de legtur dintre Bistria i localitile componente
Unirea i Viioara, precum i zonele libere dintre linia ferat i drumul de centur (str.
Cetii).
28

Un alt factor care a influenat dezvoltarea unor anumite zone ale municipiului
Bistria a fost i existena unui cadru natural atractiv, la o distan acceptabil fa de
ora. Aceste zone sunt cele de pe Valea Ghinzii, Valea Jelnei, drumul spre Sigmir,
dup localitatea Viisoara, spre isire din Bistrita, de-o parte si de alta a drumului
national 17.
Dup 2004 - 2005, dar mai ales ntre anii 2006 2008, suprafaa teritoriului
intravilan al municipiului Bistria a cunoscut o presiune de cretere substanial a
intravilanului existent, n primul rnd datorit necesarului de amplasamente pentru
case de locuit individuale si n al doilea rnd datorit cresterii si boom-ului imobiliar
de atunci. n aceast perioad Bistrita a cunoscut cea mai mai mare dezvoltare n
domeniul caselor de locuit, caselor de vacant si nu numai.
Este interesant de remarcat c dezvoltarea semnificativ a zonelor cu locuine
individuale noi nu a fost determinat de o cretere a populaiei, care dimpotriv a
nregistrat o scdere. Factorii determinani ai evoluiei municipiului Bistria au fost
evident de natur economic, iar factorii favorizani au fost existena unor suprafee
libere propice realizrii construciilor la distane acceptabile de centrul oraului, un
cadru natural atractiv i poate nu n ultimul rnd aspiraia ntemeiat ctre un sistem
de locuire mult mai confortabil dect locuinele colective.
Evoluia pe care a cunoscut-o municipiului Bistria nu s-a manifestat la fel si n
cazul tuturor localitilor componente. Oraul Bistria i-a accentuat rolul su
polarizator n cadrul teritoriului administrativ avantajate fiind localitile componente
mai apropiate: Unirea, Viioara i Sigmir.
2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

AEZARE GEOGRAFIC
Judeul Bistria-Nsud este situat n partea de nord a Romniei, fiind ncadrat

de judeele Maramure n nord, Suceava n est, Mure n sud i Cluj n vest, avnd o
suprafa de 535.520 ha.
n cadrul judeului ocup o poziie central sudic i este cel mai mare centru
urban din partea de NE a Transilvaniei.
Din punct de vedere al ncadrrii geografice, teritoriul administrativ al
municipiului
Bistria se situeaz pe un teren plan, la o altitudine de 356 m, nordic i
242320.53- 243934,91 longitutide estic.
Localitatile limitrofe municipiului Bistrita sunt:
- Feldru (N),
- Livezile (NE),
- Cetate si Budacul de Jos (SE),
- Mariselu (S),
- Sieu Magherus (SV),
- Sintereag si Dumitra (NV).

29

STRUCTURA RELIEFULUI
Aspectul de relief al acestui inut se ncadreaz n configuraia celor dou
trepte morfometrice ale judeului: dealurile i rama montan.
Treapta deluroas cunoscut sub denumirea Dealurile Bistriei se ntinde
spre sud-est pe o lime de peste 35 km. Suprafaa pe care se afl oraul este o
regiune mai cobort cunoscut ca Depresiunea Bistriei. Aceast depresiune este
deschis la vest i est, iar dinspre nord i sud este mrginit de dealurile: Cetate (
686 m), Bistriei ( 546 m), Ciuha ( 620 m), Corhana, Cocos, Jelnei, Codrior, Cighir.
n orizontul cel mai ndeprtat al depresiunii se desfoar treapta cea mai
nalt de relief, aparintoare cadrului montan. nspre nord prin intermediului
Dealurilor Nsudului se mijlocete contactul cu masivul cristalin al Munilor
Rodnei. Munii Brgului strjuiesc Depresiunea Bistriei n partea de rsrit, iar
Climani se ntind n partea de sud est a Dealurilor Bistriei.
Pe teritoriul administrativ n cadrul depresiunii apar urmtoarele forme de
Relief:
- Terasele rului Bistrita;
- Relief colinar.
Relieful colinar este reprezentat prin dealuri cu nltimi de 450 740 m astfel:
- la nord, Culmea Albilor (738,2 m); Dealul Heigu (602 m); Dealul Corbului ( 671 m);
Dealul Zaif (535,9 m) ; Dealul Slatiniei (522 m); Dealul Hirja Mica (541,5 m); Dealul
Bisericii (513,1 m); Dealul Cetaii (680,96 m); Dealul Trgului (654,5 m);Dealul
Handrabes (561 m); Dealul Bistria (549m); Dupa Deal (556 m)
- la vest, dealul Cioba (630.55 m), dealul Sigmirului (485 m); Dealul Ciuhei (630,5
m); Dealul Lazului (420 m); Dealul Soarelui; Pe Vrf (446, 45m); Dealul Rujei (475 m)
- la sud, dealul Budacului (578 m), dealul Jelni (536 m);Dealul Coharnei (604,9 m)
Dealul Gropii (629,9 m); Dealul Carpenilor (481,8 m)
- la est, dealurile Cocosului (520m), Nucet (528m); Dealul Trgului (618 m); Dealul
Mocilor (602,4 m); Dealul Cocosului (520,3 m); Dealul Gazan 638,4 m); Dealul
Corbului; Dealul atina (586 m); Dealul Ghindei (673 m)
Versantii dealurilor au pante variabile si uneori sunt afectati de fenomene
de instabilitate cu un relief specific vlurit.
Culmile deluroase principale au pante domoale cu aspect rotunjit si
directia aproximativ paralel cu directia de curgere a rului Bistrita.
Un relief specific terenurilor vulcanogen sedimentare este identificat la est
de localitatea Ghinda, unde culmea deluroas are o directie est vest si aspect de
platou nalt specific zonelor piemontane.
Terasele au un relief aproximativ plan fiind identificate 3 (trei) nivele de
teras si anume:
- Terasa nalt, cuprins ntre altitudinea de 340 360 m, identificat sub forma unui
petic pe partea dreapt a rului ieu, nainte de confluenta cu raul Bistrita.
- Terasa superioar, cu altitudinii de 335 410 m reprezentat prin mai multe petice
cu extindere variabil, att pe partea stng a rului Bistrita, ct si pe partea dreapta.
- Terasa joas, cu dezvoltare continuu pe ambele maluri ale rului Bistrita, cu
altitudinii cuprinse ntre 315 390 m.
Trecerea dintre nivelele de teras se face n unele zone printr-un taluz cu panta ce
poate depsii 30 grade.
30

REEAUA HIDROGRAFIC
Municipiul Bistria este traversat de cursul inferior al rului Bistria, pe o
lungime de aproximativ de 17 km.
Rul Bistria izvorete de pe versantul nordic al Munilor Climani, de sub
vrful Bistriciorului, de la o altitudine de 1990 m, parcurgnd un traseu de 64 km
pn la intrarea in ora. Aici primete doi aflueni cu debit foarte mic i inconstant,
prul Ghinzii i Valea Jelnei.
n dreptul localittii Prundu Brgului primeste ca afluent important pe partea
dreapt - prul Brgu.
n dreptul localittii Unirea primeste ca afluent pe partea dreapt praiele
Racilor cu o retea de afluenti cu dispozitie radiar si Sltinitei cu o retea deas de
afluenti. Prul Sltinitei este partial canalizat n dreptul municipiului.
De pe versantul stng din zona orasului Bistrita primeste ca afluenti, prul
Ghinzii si prul Jelnei, iar de pe versantul drept valea Rusului, cu debit foarte mic si
inconstant.
Din dreptul localiuttii Sigmir apele pluviale sunt colectate de prul Sigmir cu
afluentii si valea Giurgului si valea Mgherusului.
De pe Dealul Cettii si adun apele prul Cstilor care se vars n rul
Bistrita.
Dup ce traverseaza localitatea Viisoara, trece pe la marginea localitatii
Srata si se vars n rul ieu.
Din punct de vedere hidrografic, municipiul Bistria se situeaz n bazinul
hidrografic al rului Some.
Debitul mediu anual al rului este de 7,28 mc/s.
Pe teritoriul muncipiului Bistria se gsesc numeroase canale de desecare
menite s ajute la drenarea apei n anumite zone ale oraului.
Pe cursul rului, n amonte de ora a fost construit un stvilar care asigura
ap prului Morii, colmatat n prezent.
Cursul rului este amenajat hidrotehnic printr-un baraj situat amonte de
intrarea n ora, cu priz de alimentare i staie de tratare a apei.
n partea de N-E a municipiului, ntru un fost meandru al rului a fost
amenajat un un mic lac de acumulare pentru agrement.
Rul Bistrita reprezint sursa de alimentare cu ap potabil a populaiei
municipiului Bistria. Captarea se poate face att din apa de suprafa a rului, ct i
din subteran din terasa rului Bistria.
CLIMA
Din punct de vedere al unitilor climatice, teritoriul municipiului Bistria este
caracterizat de o clim temperat continental, specific zonei de dealuri, cu influene
dinspre Oceanul Atlantic n timpul verii i ptrunderea de aer polar maritim n timpul
iernii.
Verile sunt umede i relativ clduroase, iar iernile uscate i relativ reci.
Clima municipiului Bistrita este temperat continental moderat cu valori medii
anuale ale temperaturii aerului variind de la 00C n zona montan la 90C n zonele
deluroase.
Precipitaiile sunt neuniform repartizate cu valori mai mare pe versantele
vestice i cu scderea lor dinspre vest spre est.
31

Vnturile dominante sunt cele vestice.

TABEL 1. MEDII, MINIME I MAXIME DE TEMPERATUR (CELSIUS) N JUDEUL
BISTRIA NSUD
Temperatura medie
Temperatura maxim
Temperatura minim
anual (0C)
anual (0C)
anual (0C)
Normal
2009
Absolut / 2009/ data
Absolut/
2009/ data
climatologic
data
producerii
data
producerii
producerii
producerii
7,9
10,0
37,8/
34,4/
-33,8/
-16,3/
24.08.2007
04.08.2009
18.01.2009
04.01.2009
Sursa de date: Administratia National de Meteorologie
TABEL 2. CANTITATEA ANUAL DE PRECIPITAII N ANUL 2009

Normal
climatologic
677,2
Cantitatea anual de precipitatii (litri/m2)

Maxim istoric
Minima istoric
Anul de
Anule de
producere
producere
1061,4/ anul 1912
2009
402,4/ anul 1990
661,5
TABEL 3. VITEZA MEDIE ANUAL A VNTULUI, PE DIRECII, N ANUL 2009, N

JUDEUL BISTRIA NSUD
N
1,4
NE
1,7
E
1,4
Viteza vntului (m/s)

SE
S
1,5
1,8
SV
1,5
V
1,9
NV
1,8
SCHIMBRI CLIMATICE
Schimbrile climatice reprezint una dintre provocrile majore ale secolului
nostru, un domeniu complex n care trebuie s ne mbuntim cunoaterea i
nelegerea, pentru a lua msuri imediate i corecte n vederea abordrii eficiente, din
punct de vedere al costurilor si a provocrilor din acest domeniu.
Efectul natural de ser regleaz temperatura pmntului meninnd condiiile
de via.
Prin Legea 24/1994 Romnia a ratificat Convenia-cadru a Naiunilor Unite
asupra schimbrilor climatice (UNFCCC) care creeaz cadrul general al aciunilor
interguvernamentale privind schimbrile climatice. Obiectivul principal al UNFCCC l
reprezint stabilizarea concentraiilor de gaze cu efect de ser la un nivel care s
previn perturbarea antropic periculoas a sistemului climatic.
La nivelul judeului Bistria-Nsud emisiile de gaze cu efect de ser (GES) au
fost determinate prin utilizarea metodologiei EA/EMEP/CORINAIR 2009.

32

Cantitatea total de GES emis n anul 2009, ca sum a emisiilor de CO2,

CH4 i N2O, exprimate n echivalent CO2, (transformare realizat pe baza
coeficienilor de nclzire global GWP) a fost de 569 856,392 tone.
Cantitatea total de CO2 emis n 2009 n judeul Bistria-Nsud a fost,
conform estimrilor fcute prin metodologia CORINAIR 2009, de 434218 tone.
Principalele surse de dioxid de carbon au fost transportul rutier i arderile de
combustibili.
EMISII ANUALE DE DIOXID DE CARBON
Sursa: Raportul privind starea mediului n judetul Bistrita Nsud n anul 2009
Cantitatea total de metan emis n 2009 n judeul Bistria-Nsud a fost de

6395.239 tone. Principalele surse de metan au fost agricultura i depozitele de
deeuri.
Cantitatea total de protoxid de azot emis n 2009 n judeul Bistria-Nsud
a fost de 13,47655 tone. Principalele surse de protoxid de azot au fost transportul
rutier, tratarea i depozitarea deeurilor i arderile industriale i neindustriale.
Gazele fluorurate cu efect de ser cuprind hidrofluorocarburile,
perfluorocarburile, hexafluorura de sulf i preparatele care conin aceste substane.
La nivelul judeului Bistria-Nsud nu s-au nregistrat emisii ale acestor
substane n atmosfer.
TEMPERATURA
Amplitudinea termic medie anual este la Bistria de 23,5oC, ceea ce denot
un continentalism mai pronunat fa de unitatea vecin, Cmpia Transilvaniei, unde
aceste valori sunt cuprinse ntre 19 20oC i -3, -4oC.
Valoarea maxim a temperaturii la Bistria a fost de 37,6oC la iulie 1962.
Temperatura medie anual este de + 8.3C;
Temperatura minim absolut este de - 33.8 C;
Temperatura maxim absolut este de 34.7C .
Vnturile dominante sunt cele vestice, conforme cu circulaia general a
atmosferei, dar prezint componente variabile, generate de orientarea reliefului.
Astfel, datorit orientrii depresiunii pe direcia NE - SV, se resimt vnturile
dinspre SV i NE, cele din urm mai intense n timpul iernii, datorit ptrunderii
crivului pe culoarul Brgu.
Conform codului de proiectare NP 082 04 bazele proiectrii si actiunii
asupra constructiilor, cu privire la actiunea vntului, viteza vntului imediat pe 1
minut la nltimea de 10 m, are valoarea caracteristic de 31 m/secund cu intervalul
33

de recurent de 50 de ani si 2% probabilitatea de depsire anual si presiunea de

referint a vntului, mediat pe 10 minute la 10 m nltime este de 0,4 kPa.
Regimul vnturilor este determinat de principalii centrii de actiune atmosferic
din emisfera nordic si anume: anticiclonul Azorelor, minima Islandez, anticiclonul
Euroasiatic si minima Mediteranean.
Vnturi locale (brizele de var si cele de munte) pot aprea datorit nclzirii
diferentiate a maselor de aer n zonele depresionare si masivele muntoase.
Relieful depresionar determin un climat de adpost, exprimat prin valori mari ale
calmului atmosferic 56,7%, cu valori maxime n luna decembrie 80,3%.
Pe acest fond climatic trebuie menionat faptul c oraul Bistria se
caracterizeaz printr-un microclimat specific, urban, n care elementele climatice sunt
mai mult sau mai puin modificate de prezena cldirilor i de activitile economice.
PRECIPITAIILE
Cantitatea medie multianual a precipitaiilor este de 726.88 mm. Luna cea
mai ploioas este iunie, cu o medie multianual de 90 mm, iar cea mai secetoas
este februarie cu o medie de 20 mm. Valorile medii multianuale ale umiditii relative
sunt de 75 80 %.
Durata medie de stagnare a stratului de zpad este n medie de 65 zile.
Adncimea maxim de nghe are valori cuprinse ntre 0.90 1.00 m.
SOLUL I SUBSOLUL
Panta general are ntre 6-8 grade, iar tuosa Bistriei i ieului au o panta
cuprinsa ntre 1-3 grade bine dezvoltat i fragmentata de mai multe vai colectate de
cele doua ruri.
Printr-o actiune permanenta si sistematica, factorii naturali au contribuit la
formarea urmatoarelor tipuri de sol :
- sol brun argiloiluvial pseudogleizat
- sol brun luvic pseudogleizat moderat
- luvisol albic pseudogleizat moderat
- sol negru clinohidromorf
- erodisol argiloiluvial pseudogleizat moderat
- sol aluviol tipic
CARACTERISTICI GEOTEHNICE
Structura geologic de baz a municipiului Bistria este alctuit din formaiuni
de vrst Volhynian - Bessarabian inferior. Din punct de vedere litoligic, fundamentul
geologic este alctuit din argile marnoase cenuii-vinete cu intercalaii de nisipuri i
gresii.
n zona Srata apar depozite tortoniene care la sud de localitate se bifurc
spre Viile Tecii i Brla-Pintic, aducnd la suprafa sarea. Grosimea depozitelor
identificate i n forajul de referin Bistria-Dealul Jelnei este apreciabil, variind ntre
800-1200m.
La nord de localitatea Sltinia, apar formaiunile tortoniene cu complexul
tufului de Dej, complex ce prezint intercalaii de marne cu glabigerine. Asociat cu
Tortonianul, n zona Sltinia sunt frecvente formaiuni salifere.

34

Din punct de vedere tectonic, perimetrul studiat este linitit. Apare o

succesiune de anticlinale i sinclinale cu direcia axului NV-SE , dintre care cel mai
important este anticlinalul {intereag - Srata cu Tortonianul n ax nclecnd
Sarmaianul ntr-o cut falie i aducnd diapirul de sare la suprafa. Se remarc
faptul c aceast cut-falie se prezint ca o zon care delimiteaz sectorul estic puin
cutat ce se afund n sinclinal sub depozitele eruptive de sectorul sud-vestic, n care
formaiunile neogene sunt cutate n numeroase anticlinale i domuri.
FLORA I FAUNA
Municipiul Bistrita i localitile nvecinate beneficiaz de o suprafata de 3.112
ha pdure. ntreaga suprafa de pdure este rspndit uniform n jurul municipiului
i este proprietate public.
Punile i fneele de pe colinele mai nalte alctuiesc adevrate covoare
multicolore, reprezentate prin diferite specii de graminee i numeroi arbuti. Pe
colinele din mprejurimile oraului se ntinde subzona stejarului ( 400-500m), n care
predomin speciile de stejar ( Quercus robur L.), iar pe dealurile mai semee,
pdurile de gorun ( Quercus petraea), nsoit de carpen ( Carpinus betulus), tei ( Tilis
cordata), frasin ( Fracsinus excelsior), ulm de cmp ( Ulmus foliacea), mesteacn (
Betula verrucosa) etc., iar ca subarboret: alunul ( Cerylus avellana), socul (
Sambucus nigra), pducelul ( Crataegus monogyna) .a.
Flora spontan din zona Bistriei i-a restrns mult arealul, cednd locul
culturilor de cereale ( gru, porumb), plante tehnice i furajere, dar mai ales livezilor
de pomi fructiferi.
Fauna din mprejurimile Bistriei este deosebit de bogat n specii comune, dar
mai ales n animale cu valoare tiinific i cinegetic cum ar fi: clugria ( Manthis
religiosa), buha (Bubo bubo), cucuveaua ( Athene noctua), fazanul ( Phaseanus
colchicus).
RISCURI NATURALE
Pe teritoriul municipiului Bistrita, conform elementelor cadrului natural s-au
semnalat urmtoarele fenomene de risc natural:
Risc seismic. Din punct de vedere seismic, conform S.R. 11100/1/93, municipiul
Bistrita se ncadreaz n interiorul izoliniei de gradul 6 pe scara MSK.
Conform Reglementrii tehnice Cod de proiectare seismic - Partea I
Prevederi de proiectare pentru cldiri indicative P 100-1/2006 amplasamentul
studiat prezint o valoare de vrf a acceleratiei terenului ag = 0.08 g pentru
cutremure avnd intervalul mediu de recurent IMR = 100 ani si o perioad de
control (colt) a spectrului de rspuns Tc = 0.7sec.
RISC DE INUNDABILITATE
Rul Bistrita prezint un curs amenajat hidrotehnic cu un baraj si 2 (dou)
diguri n zona orasului.
Pe malul drept digul este destinat pentru a proteja statia de tratare a apei,
terenurile agricole si platformele industriale si cartierele de locuinte.
Pe malul stng digul apr urmtoarele obiective: vechea alimentare cu ap
cu un debit de 60 l/sec, alimentarea cu ap de la Cusma si cartierul de locuinte cu
terenurile agricole respective.
35

De la baraj pn la statia de epurare rul este regularizat pentru un debit de

aproximativ 900 mc /sec.
n urma amenajrilor executate orasul nu prezint potential de risc cu privire la
fenomenele de inundabilitate provenite din depasirea debitelor pe rul Bistrita.
n schimb s-au produs fenomene de inundabilitate la baza versantilor datorit
scurgerii apei de pe versanti n timpul precipitatiilor abundente de scurt durat.
Acest lucru este favorizat si de colmatarea vilor prin amplasarea de constructii n
zonele de curs.
Prul Cstilor este regularizat de la depozitul PECO pn la vrsarea n
rul Bistrita.
Pentru eliminarea efectelor acestor fenomene s-a executat un sistem de
drenare la baza versantilor prin care apele din precipitatii se colecteaz gravitational
ntr-un bazin situat ntre statia CFR a liniei ferate 421 Srel Bistria Brgului, de
transconteinere si strada Subcetate, de unde apa se pompeaz n santul de gard ce
urmreste paralel strada Cettii si apoi se vars n prul Cstilor.
De asemenea, fenomene de inundabilitate pot apare si daorit albiilor cu
resturi menajere.
HAZARD
n eventualitatea unor accidente grave la barajul Colibita, orasul poate s fie
inundat si n acest caz este prevzut un plan de actiune corespunztor stabilit de
sectia de Gospodrire a Apelor Bistrita, Statul major de Aprare Civil si Comisia
Judetean de Aprare mpotriva dezastrelor.
RISC DE INSTABILITATE
Alunecrile de teren sunt identificate pe versantii vilor mai ales n cadrul
depresiunii Bistrita. Ele sunt favorizate de panta mare a versantilor, umiditatea n
exces, lipsa vegetatiei si litologia zonei predominant argile.
n anul 1970 datorit ploilor abundente s-au activat alumencrile de teren din
zona dealului Codrisor, cu pericolul de obturare a rului. Au fost executate lucrri de
consolidare a malului stng, la baza versantului si lucrri de drenaj pentru eliminarea
excesului de umiditate.
Potentialul de instabilitate a fost evaluat pe baza criteriilor pentru estimarea
potentialului si probalittii de producere a alunecrilor de teren din Ghid pentru
identificarea si monitorizarea alunecrilor de teren si stabilirea solutiilor cadru de
interventie asupra terenurilor pentru prevenirea si reducerea efectelor acestora n
vederea satisfacerii cerintelor de sigurant n exploatare a constructiilor, refacere si
protectie a mediului, indicativ GT006 97, caseta 17.
Asa cum rezult si din plansele care stabilesc probabilitatea de alunecare a
terenurilor se observ c zonele care prezint risc mare de alunecare se gsesc dea
lungul vii Jelnei, de-a lungul drumului spre Sigmir, pe dealul Schulerwald si de-a
lungul vii Sltinitei. Acestea sunt doar cteva dintre zonele cu probleme, cele care
sunt locuite si n continuare sunt cele mai cutate pentru a se construi.

36

2.3. RELAII N TERITORIU

IMPLICAII DIRECTE N MODUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI I DE
DEZVOLTARE A LOCALITILOR MUNICIPIULUI BISTRIA EXTRASE DIN PLANUL
DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAIONAL (PATN)
SECINEA I REELE DE TRANSPORT
n anexa nr.1 - Lucrri prevzute n PATN - Dezvoltarea reelei de ci rutiere,
la punctul 1. - Autostrzi, poziia 1.14 - este prevzut autostrada Petea*) Satu
Mare Baia Mare Miresu Mare Dej Bistrita Vatra Dornei - Suceava. Traseul
acesteia, nu se cunoaste cu precizie n momentul de fa.
De asemenea, n anexa nr. VII - Lucrri prevzute n PATN Dezvoltarea
reelei de ci aeriene la punctul 2. - Aeroporturi noi, poziia 2.04. este nominalizat un
aeroport nou n zona municipiului Bistria.
Avnd n vedere configuraia reliefului din teritoriul administrativ al municipiului
Bistria, amplasamentele posibile i analizate nu se regsesc aici.
n documentatia de PUG s-a luat n considerare un traseu al noii centuri
ocolitoare a municipiului Bistrita, prin partea de Sud a municipiului. Traseul acesteia
a fost studiat n prealabil de o firm de specialitate n domeniul proiectrii de
autostrzi si drumuri expres, de vitez si tranzit. Prezenta documentatie a preluat
traseul numit mai sus, ca atare, iar solutia de PUG a fost adaptat n consecint.
SECIUNEA A II A APA
Reeaua hidrografic de pe teritoriul municipiului Bistria este reprezentat de
cursul de ap principal Bistria, care traverseaz oraul Bistria de la est ctre vest.
Afluenii de dreapta ai rului Bistria sunt prul Sltiniei n cartier Unirea,
prul Rusului zona Staiei de Tratare ap i prul Cstilor zona M.A.T Abator.
Afluenii de stnga sunt prul Ghinzii i prul Lempe (zona peste podul
Budacului).
Rul Bistria este afluent de dreapta a rului ieu i face parte din bazinul hidrografic
Some Tisa.
Bazinul hidrografic Some Tisa, este definit ca un bazin hidrografic cu un
potenial nu foarte mare, din resursa medie, care necesit lucrri prioritare de
gospodrire a apelor n vederea creterii resurselor specifice a acestuia, iar rul
Bistria este definit ca un curs de ap de categoria I, care poate fi utilizat n toate
sectoarele de activitate.
n anexa nr. 3 Lucrri prevzute n PATN Seciunea a II a Apa Apa
pentru populaie n capitolul 2.0 Lucrri hidroedilitare de reabilitare i dezvoltare n
municipii i orae 2.2 Pe termen mediu (2006 2015) sunt prevzute pentru
municipiul Bistria la poziia nr. 23 urmtoarele :
- reabilitare i modernizare captare-tratare (realizat);
- reabilitare reea de distribuie ;
- extindere reea de distribuie ;
- extindere reea de canalizare;
- modernizare i extindere staie de epurare (realizat). Toate acestea sunt prevzute
pentru municipiul Bistrita pentru alimentare cu ap si canalizare.
Fr a face parte din teritoriul administrativ al municipiului Bistria, dar
influenat de industria acestuia, n anexa nr. 5, se gsete menionat zona de vest
a judeului (aval de municipiul Bistria i de oraul Nsud, incluznd oraul Beclean
37

pn la limita judeului) definit ca zon cu resurse de ap, poluate de industrie,

care necesit msuri de reabilitare pe termen scurt, n suprafa de 70 500 ha,
sursa de poluare fiind identificat n industria metalurgic i siderurgic.
SECIUNEA A III-A ZONE PROTEJATE
n conformitate cu prevederile din anexa I, pe teritoriul judeului Bistria Nsud, fr a ajunge pe teritoriul administrativ al municipiului Bistria se gsete o
parte a rezervaiei biosferei - RODNA - cu ntindere i n judeele Maramure i
Suceava i o parte a rezervaiei biosferei CLIMANI cu ntindere i n judeele Mure
i Suceava.
Municipiul Bistria se gsete n zona geografic 1 a zonelor naturale
protejate - Carpaii i Subcarpaii Orientali - care cuprinde:
1. Rezervaii ale biosferei i parcuri naionale sau natural:
G - Rodna
H - Bucegi
I - Cheile Bicazului - Hma
J - Ceahlu
K Climani
2. Rezervaii i monumente ale naturii cu amplasare n comunele din jude.
n anexa nr. III, cap. I. Valori de patrimoniu cultural de interes naional
(Monumente istorice de valoare naional excepional), la poziia 1.
Monumente i ansambluri de arhitectur, municipiul Bistria este menionat cu
urmtoarele monumente:
a. Cldiri civile urbane:
i. Casa Ioan Zidarul
ii.Casa Argintarului
iii. irul Suglete
b. Ansambluri urbane
c. Ansamblu urban fortificat
n cap. II, municipiul Bistria este definit ca unitate administrativteritorial cu
concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare cultural de interes
naional.
SECIUNEA A IV A REEAUA DE LOCALITI
Municipiul Bistria este definit ca localitate urban de rangul II municipiu
reedin de jude - cu elemente i nivel de dotare corespunztor acestei clasificri.
De asemenea municipiul Bistria rspunde exigenelor de dotare ale
localitilor urbane de rangul II n ceea ce privete:
- funciunile economice;
- nivelul de dotare echipare.

38

POPULAIA
ZON DE INFLUEN
RAZA DE SERVIRE
ACCESUL LA CILE DE
COMUNICAIE
INDICATOR
50 000 200 000
locuitori
200 000 500 000
locuitori
60 80 km
Accesul direct la cel puin
dou sisteme majore de
ci de comunicaie
MUNICIPIUL BISTRIA
84 477 LOCUITORI
(la 01.07.2009)
326 161
locuitori
80 km
DN 17
Staie de cale ferat
SECIUNEA A V-A ZONE DE RISC NATURAL

Din punct de vedere al inundaiilor, municipiul Bistria este situat n zona cu
cantitatea maxim de precipitaii czut n 24 de ore n perioada 1901-1997 mai mic
de 100 mm (Anexa nr. 4 din PATN seciunea a V - a). Tot n conformitate cu PATN
seciunea a V a - zone de risc natural - inundaii, teritoriul administrativ al
municipiului Bistria nu este afectat de inundaii datorate revrsrii unui cuirs de ap
sau scurgerilor pe toreni (Anexa nr. 4.a.)
Unitile administrativ - teritoriale din judeul Bistria - Nsud afectate de
inundaii conform anexei nr.5 sunt urmtoarele:
- oraul Beclean - revrsri curs de ap
- comune:
Bistria - Brgului - curs de ap i toreni Budacu de Jos - curs de ap i
toreni
Budeti - curs de ap
Cianu Mic - curs de ap i toreni
Cetate - curs de ap i toreni
Chiochi - curs de ap
Dumitra - curs de ap
Feldru - curs de ap
Galaii Bistriei - curs de ap
Ilva Mare - curs de ap i toreni
Ilva Mic - curs de ap
Lechina - curs de ap
Leu - curs de ap i toreni
Matei - curs de ap i toreni
Mrielu - curs de ap
Micetii de Cmpie - curs de ap i toreni
Mila - curs de ap
Nueni - curs de ap
Parva - curs de ap
Rebra - curs de ap
Silivau de Cmpie - curs de ap
Snmihaiu de Cmpie - curs de ap
ieu - curs de ap
ieu-Mgheru - curs de ap
ieu-Odorhei - curs de ap
ieu - curs de ap
39

intereag - curs de ap
Teaca - curs de ap
Tiha Brgului - curs de ap i toreni
Urmeni - curs de ap i toreni
Din punct de vedere al riscului la alunecri de teren, municipiul Bistria face
parte din zona cu potenial de producere a alunecrilor - RIDICAT - (anexa nr.6), cu
tip de alunecri - PRIMARE. ntregul jude se ncadreaz n zonele cu potenial de
producere a alunecrilor - mediu - treimea nord-estic i - ridicat - restul teritoriului.
Zonele din intravilanul municipiului Bistria cu potenial de producere a
alunecrilor de teren sunt Valea Jelnei i Dealul Codrior, cu precdere.
Ca o consecin a acestui fapt, zonele respective au reglementri specifice.
Municipiul Bistria se afl situat pe traseul DN 17 care este n acelai timp i
drum european E 578 i care asigur legtura n principal cu judeele limitrofe
Suceava i Cluj, iar prin ramificaiile reprezentate de DN 15A i DN 17C sunt
asigurate legturile cu judeele Maramure i Mure.
Municipiul Bistria este racordat la reeaua feroviar naional, fr ns a fi
traversat de nici o linie CF magistral. Acesta este traversat de linia de cale ferat
421 Srel Bistria Brgului. Liniile magistrale de cale ferat care strbat judeul
Bistria - Nsud la distana de 15-20 km de municipiul Bistria asigur legtura
acestuia pe calea ferat cu ntreaga ar.
Din punct de vedere economic, touristic, social si administrative, relatia
municipiului Bistrita cu propriul teritoriu administrativ este foarte modest la nivelul
regiunii si a Romaniei, desi este capital de judet, fr s isi asume roluri la nivel
teritorial.
Accesibilitatea la nivel teritorial nu este pus n valoare. Bistrita este este o
localitate urban de dimensiuni modeste, insuficiente pentru asumarea unui rol la
nivel regional, iar relatiile cu localittile din jur nu sunt suficient structurate.
Nu exist fundamentare, structuri, servicii si management n vederea inovrii
si competivittii. Lipseste o politic de sustinere si dezvoltare a turismului.
IMPLICAII DIRECTE N MODUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI I DE
DEZVOLTARE A LOCALITILOR MUNICIPIULUI BISTRIA EXTRASE DIN PLANUL
DE AMENAJARE A TERITORIULUI REGIUNII DE NORD VEST (PATR)
ZONE DE RISC GEOMORFOLOGIC
Judeul Bistria-Nsud i nscrie zona riscului nalt treapta deluroas a
cmpiei Transilvaniei (partea vestic), dealul Nsudului, dealurile Bistriei (dealul
Coco, dealul Livezilor).
Fiabilitatea depozitelor, combinat cu severitatea condiiilor climatice
condiioneaz un risc nalt prin subminarea malurilor, accelerarea eroziunii liniare,
prbuiri, surpri, alunecri.
SISTEMUL DE AEZRI
Municipiul Bistria este definit ca un centru urban cu influen judeean, un
sistem urban progresiv.
ZONARE FUNCIONAL
Zona Bistriei relev o efervescen de intensitate mai mare, invers
proporional cu potenialul su economic i social.
40

CI DE COMUNICAIE
Sunt prevzute urmtoarele lucrri majore: autostrada Cluj-Napoca - Dej
Bistria Vatra Dornei.
Infrastructura rutier a jud. Bistria-Nsud este organizat peste un fond
natural (fizic) destul de problematic. Este vorba de o dominan a suprafeelor cu
energie de relief ridicat, un grad mare al fragmentrii reliefului i parial instabilitate
morfologic.
2.4. POTENIAL ECONOMIC

PROFILUL ECONOMIC PREDOMINANT AL LOCALITII I POTENIALUL UMAN
Analiza activitatii economice a Municipiului Bistria se bazeaz pe date
statistice furnizate de Directia Judeean de Statistic a municipiului i informaiile
financiare provenite de la Camera de Comer si Industrie Bistria Nsud.
Municipiul Bistria a avut cea mai mare contribuie la economia judeului,
avnd nregistrate 59,7% din totalul firmelor din jude i care au avut un aport de
70,6% cifra de afaceri; 71,2% profitul brut realizat; 60,4% pierderi i 74% la numrul
de angajati. Efectele crizei economice s-au fcut simite ncepnd cu trimestrul IV
2008 si continua i n present.
Ramurile principale ale industriei reprezentate n jude i implicit n municipiul
Bistria prin ageni economici sunt: metalurgia, construciile de maini, electrotehnic,
mase plastice, prelucrarea lemnului, textile, exploatare minier, sticlrie i
alimentar. Unitile economice sunt concentrate n centrele urbane i n special n
municipiul Bistria.
CADRUL SOCIO - ECONOMIC
Avnd n vedere efectele crizei economice care s-a fcut simit ncepnd cu
trimestrul IV 2008, efecte care se manifest i n prezent analiza activitatii
economice a Municipiului Bistria se bazeaz pe date statistice furnizate de Directia
Judeean de Statistic a municipiului i informaiile financiare provenite de la
Camera de Comer si Industrie Bistria Nsud.
DEZOVOLTAREA GENERAL SOCIO-ECONOMIC
Economia judetului Bistria Nsaud, n special dup anul 2000, a cunoscut
creteri a produciei industriale cu medii anuale de aproape 20%, iar producia pentru
export n perioada 2003 2007 s-a triplat, ajungand la peste 400 milioane EURO,
fapt ce a situat judeul pe pozitia 21 n rndul judeelor din Romnia, n condiiile n
care judeul ocup locul 34 din punct de vedere a numarului de societati comerciale
active.
Statisticile privind salariul mediu i PIB pe cap de locuitor se realizeaz la
nivelul judeelor, dar cifrele reflect i situaia din municipiul reedin de jude, care
are o pondere important n economia judeului.

41

15713.8
Produsul intern brut pe locuitor
20000
15000
10000
5000
0
12862.7
10791.4
8527.2
7025.9
2005
5327.7
2003
PIB pe
locuitor
200
3
200
32
200
4
200
5
*tabel preluat din studiul economic de fundamentare al PUG
Municipiul Bistria a avut cea mai mare contribuie la economia judeului,

avnd nregistrate 59,7% din totalul firmelor din jude i care au avut un aport de
70,6% cifra de afaceri; 71,2% profitul brut realizat; 60,4% pierderi i 74% la numrul
de angajati.
Dac in anul 2008, una din probleme o reprezenta lipsa forei de munc,
alaturi de situatia infrastructurii, n urma crizei economice o mare parte din societile
comerciale si-au restrns treptat activitatea fiind nevoite sa fac disponibilizri de
personal, astfel dac n iunie 2008 rata somajului era de 2,2% n iunie 2009 a atins o
cota de 6,2% .
Evoluia lunar, n anul 2009, a numarului de omeri

inregistrai, pe sexe, la sfritul lunii
12000
10000
8000
6000
4000
2000
0
Femei
Barbati

42

INDUSTRIA
Cifra de afceri realizat n medie pe o unitate activ - mii lei

100000
90000
80000
70000
60000
50000
40000
30000
20000
10000
0
Unitati
micro
Unitati mici
Unitati
mijlocii
Unitati mari
2005
2006
2007
2008
Ramurile principale ale industriei reprezentate n jude prin ageni economici

sunt: metalurgia, construciile de maini, electrotehnic, mase plastice, prelucrarea
lemnului, textile, exploatare minier, sticlrie i alimentar. Unitile economice sunt
concentrate n centrele urbane i n special n municipiul Bistria.
Ca si domenii de activitate, contribuia cea mai mare aproximativ 50% a avuto
industria, urmat de comert cu 30% si servicii cu 10%.
n ceea ce privete cifra de afaceri, cea mai mare pondere o deine tot sectorul
industrial.
Industria extractiva
Industria prelucrtoare
Producia
energie
furnizarea
electrice,
apei,
Unitati
Unitati
micro
mici
mijlocii
4,8
13,7
2,9
224,4
590,0
981,1
1662,4
0,5
128,8
45,9
1,0
2,3
20,7
105,5
16,6
151,0
184,9
355,1
1032,7
1179
433,7
Unitati mari
de
termice,
gaze, ap cald
Distributia
Unitati
salubritate,
gestionare deeuri, activitati de

decontaminare
Construcii
Comer
cu
ridicata
cu

43

amanuntul, reparaii auto-moto

Hoteluri i restaurante
43,8
21,6
105,2
Informatii i comunicare
15,2
3,8
31,1
activiti de pot i curierat
92,7
136,4
89,1
24,9
Invatamnt
1,4
1,4
Sanatate si asisten social
6,2
4,2
102,1
73,8
10,8
peronale
22,9
59,3
10,5
Diverse activiti
37,6
91,6
11,7
Transport,
depozitare
Tranzacii imobiliare
Alte servicii colective, sociale si
Cele mai multe persoane 33,50% sunt angajate n sectorul agricultura si

silvicultura, urmat de sectorul industrial 24,60% si apoi de cei din comer cu 13,30%.
n municipiul Bistria, datele conform Anuarului Statistic al Judeului Bistria

Nsud 2009, care privesc situaia anului 2008, numrul mediul al salariailor a fost
de 60 % n totalul judeului.
Popultia orasului este de aproximativ 84 mii locuitori, recomandnd municipiul
ca avnd potential de dezvoltare, fiind o piat suficient de mare pentru a atrage
atentia investitorilor.
Pentru a fi un ora competitiv, acesta trebuie s aib att un nivel nalt al
productivitii sau al calitii locurilor de munc ct i un numr mare de persoane
care lucreaz, deci o cretere a locurilor de munc. De asemenea, trebuie remarcat
faptul c creterea PIB pe locuitor este strns aproximat de suma creterii
productivitii i a creterii nivelului de ocuparea forei de munc.
O analiz a datelor statistice ofer cteva aspecte ngrijortoare n primulrnd
nivelul de ocupare a forei de munc din regiune a sczut nentrerupt ncepndcu
44

anul 1998 i n al doilea rnd productivitatea muncii pe persoan este

semnificativmai mic dect media.
Pentru ca creterea economic s-i menin tendina pozitiv actual, ar
trebui ca i progresul n productivitatea muncii s continue, declinul ocuprii s fie
inversat, iar structura activitii economice s fie mbuntit.
Direciile cheie sunt creterea adaptabilitii forei de munc,
dezvoltareaantreprenoriatului, ca premis pentru creterea gradului de ocupare,
formarea profesional continu i nvarea pe parcursul ntregii viei, asigurarea
accesului egal la educaie i pe piaa muncii, creterea gradului de incluziune
social.
Prin urmare, autoritile trebuie s investeasc n capitalul uman i fizic,
pentru creterea calitii vieii, o pre-condiie fiind existena mai multor locuri de
munc, tiind c este esenial s se asigure c aceste dezvoltri sunt durabile din
punct de vedere social i de mediu.
Cei mai semnificativi productori de bunuri industriale din jude i au sediile n
municipiul Bistria, principalele produse industriale pe care le realizeaz fiind din
urmtoarele domenii: acumulatorii auto, cablurile electrice, masele plastice,
construciile de maini i sticlria.
Principalele societi cu activitate n domeniul industriei:
- Leoni Wiring Systems Ro S.R.L. Bistria cu activitate n domeniul produciei de
cablaje auto;
- Teraplast Group SA Bistrita cu activitate n domeniul produciei articolelor din PVC
(tevi, fitinguri, profile extrudate pentru amenajari interioare si exterioare, granule),
cahle din teracota, articole ornamentale;
- Radiatoare din Aluminiu SA Bistrita produce piese i accesorii pentru autovehicule
(radiatoare din aluminiu);
- Rombat SA Bistrita unul din principalii productori de acumulatori auto;
- Iproeb SA Bistrita unitate productoare de cabluri, cordoane i conducte electrice
izolate si neizolate;
- Comelf SA Bistrita ntrepridere specializat n fabricarea de construcii metalice
sudate i pri componente, utilaj terasier;
- Ario SA Bistrita asigur fabricarea de robinete industriale din oel;
- Mebis SA Bistrita specialist n fabricarea de echipamente hidraulice si
pneumatice, scule pneumatice portabile;
- Miro S.A. Bistria asigur producia de repere debitate din tabl, flane i inele din
oel, confecii metalice;
- Dan Steel Group S.A. Beclean asigur producia i comercializarea de produse
metalurgice (srm, cuie, produse din srm); produse laminate i turnate;
- Roseyarns S.R.L. Bistria specialist n producia de fire acrilice.
Un alt domeniu cu o dezvoltare semnificativ, la nivelul municipiului Bistria
este cel al serviciilor.
AGRICULTURA
Dezvoltarea i modernizarea agriculturii n Bistria i mprejurimi va trebui
orientat pe: asigurarea unor standarde calitative adaptate la normele UE, protecia
resurselor naturale limitate - solul, apa, aerul i biodiversitatea, meninerea
patrimoniului funciar al agriculturii la standarde de calitate superioar, anularea
45

efectelor duntoare produse de industrializare i urbanizare, meninerea i

protejarea livezilor.
Suprafata agricol total a municipiului Bistrita este de 7 775,87 ha. Structura
pe categorii de folosint este urmtoarea:
suprafata arabil 2.837,79 ha
pasuni - 1.733,16 ha
fnete - 1.713,92
vii - 4,84 ha
livezi - 1.486,16 ha
Ponderea culturilor la livezi, este de 52%, din care suprafata ocupata cu specia
mar fiind n proportie de 75% din suprafata agricola; la cultura plante de nutret
proportia este de 35%, la porumb 34% si cartofi 11% din suprafata de arabil.
Sectorul zootehnic la specia bovine efectivele sunt de 1.210 capete, iar la ovine
de 6480 capete. Rasele la categoria bovine sunt: Baltata Romneasca, Bruna de
Maramures si H.F., iar la ovine rasele preponderente sunt: Turcana si Tigaie.
Desi municipiul Bistrita dispune de 2.838 ha teren arabil, structura culturilor de
cmp nu este corespunzatoare unei rotatii normale a culturilor agricole.
Tinnd cont de necesitatea valorificarii corespunzatoare a acestei resurse
funciare, pe viitor se impune corijarea structurii osolamentelor si a unei agriculturi
superintensive specifice zonelor periurbane. Se pot mentiona cteva directii:
- echilibrarea ponderii culturilor cerealiere;
- cresterea ponderii culturilor tehnice si legumelor n cmp si n spatii protejate ;
- cresterea suprafetelor de plante furajere, ndeosebi a leguminoaselor perene.
Ponderea pomiculturii n suprafata agricola a municipiului este de cca 20%.
Prin favorabilitatea pomicola ridicata a zonei, se poate estima cresterea usoara a
suprafetelor cu plantatii vii, dar mai ales refacerea si modernizarea vechilor plantatii.
Se estimeaz productii ce pot oferi posibilitti de livrare de fructe n afara zonei.
Agricultura este o activitate destul de important la nivelul municipiului datorit
localitilor componente de tip rural - Ghinda, Srata, Sigmir, Sltinia, Unirea i
Viioara, ai cror locuitori nc se mai ocup cu agricultura.
Dintre produsele agricole cultivate n jude dar i pe teritoriul administrativ al
municipiului, cea mai mare pondere o au cartofii i porumbul, datorit zonei specifice
de deal, dar se mai cultiv si secar, gru, fructe si legume.
Agricultura de pe teritoriul adiministrativ al municipiului Bistrita este o
agricultur component a unei zone mai mari ce cuprinde si comunele nvecinate
(periurbanul), avnd ca prioritate satisfacerea cererii de consum a municipiului
propriu-zis si axat pe productia de carne (porc, pasre, vit), produse lactate,
legume si fructe. Faptul c municipiul este centrul de consum al zonei, constituie si
factorul principal n orientarea agriculturii din zon.
SILVICULTURA
Municipiul Bistrita si localittile componente beneficiaz, fat de celelalte
localitti din tar de o nsemnat suprafat de pdure, ce contribuie la modificarea
sensibil a climatului localittii. Astfel ndulceste extremele de temperatur pe timpul
verilor si protejnd localitatea pe timp de iarn, reducnd din viteza vnturilor.
De remarcat faptul ca ntreaga suprafat a pdurilor este asezat uniform, fr
intercalri, pstrndu-se pe ct posibil fondul forestier compact.
46

ntreg fondul forestier, cu exceptia celui mproprietrit, este n administrarea

Ocolului Silvic Municipal Bistrita.
COMERUL I SERVICIILE
Desfacerea mrfurilor ctre populaie se realizeaz n totalitate prin
structuriprivate. Se export n principal maini, aparate i echipamente electrice,
textile i articole din textile, produse din lemn, inclusiv mobilier, articole de mase
plastice, animale vii i produse animale, etc.
Sectorul serviciilor este reprezentat de serviciile cu caracter
industrial,construcii, transporturi, gospodrie comunal, pot, radio-tv, financiarbancare.
Majoritatea agenilor economici care au activitate n domeniul serviciilor sunt
privai sau ntreprinztori particulari.
Serviciile bancare sunt asigurate prin prezena n toate oraele judeului a
filialelor sau sucursalelor principalelor bnci care opereaz n Romnia.
Desfacerea mrfurilor ctre populaie se realizeaz n totalitate prin structuri
private.
Se export n principal maini, aparate i echipamente electrice, textile i articole din
textile, produse din lemn, inclusiv mobilier, articole de mase plastice, animale vii i
produse animale, etc.
Sectorul serviciilor este reprezentat de serviciile cu caracter
industrial,construcii, transporturi, gospodrie
comunal, pot,
radio-tv,
financiarbancare.
Majoritatea agenilor economici care au activitate n domeniul serviciilor sunt
privai sau ntreprinztori particulari. Serviciile bancare sunt asigurate prin prezena
filialelor sau sucursalelor principalelor bnci care opereaz n Romnia.
Activitatile de comert se desfasoara de catre unitati private care s-au dezvoltat
dupa anii 90 cu prepoderenta n vechile spatii comerciale existente, dar si n noi
spatii amenajate si modernizate de marime mica si medie. Comertul en detail si en
gros este privatizat integral si se desfasoara n conditiile impuse de reglementarile
legale.
n ultimii ani a fost observata o tendinta de transformare a unor apartamente
aflate la parterul blocurilor n spatii comerciale permitnd astfel crestere suprafetelor
cu destinatia comert fara investitii prea mari aceasta n detrimentul unor spatii
comerciale mai mari, dar care sunt utilizate ineficient sau care nu ndeplinesc criteriile
necesare unui comert civilizat.
Oferta de produse vegetale proaspete n municipiul Bistrita functioneaza trei
piete agro-alimentare care, desi au fost modernizate, nu corespund standardelor unui
comert civilizat. De multe ori producatorii sunt obligati sa-si prezinte marfa pe trotuar,
iar condiiile de igien las de dorit.

47

Exportul de marfuri in anii 2008

si 2009
Animale vii si produse
animaliere
Produse alimentare, bauturi
si tutun
Materiale plastice, cauciuc si
articole din acestea
Piei crude si tabacite, blanuri
si produse din piei brute
Produse din lemn exclusiv
mobilier
Incaltaminte, palarii si
articole similare
250000
200000
150000
100000
50000
0
Volumul exporturilor realizate de agentii economici in anul 2009 a fost mai mic
cu 5,1% decat in anul precedent. Cea mai mare parte a fost reprezentata de masini,
aparate si echipamente electrice, textile si piese component ale mijloacelor de
transport.
In anul 2009 agentii economici au realizat importuri sub nivelul anului anterior
cu 16,5%.
Importul de marfuri in anii 2008 si 2009

Animale vii si
produse animaliere
140000
120000
100000
80000
60000
40000
20000
0
2009
2008
Produse
alimentare, bauturi si
tutun
Materiale
plastice, cauciuc si
articole din acestea
n ultimii ani se constat o preocupare deosebita a investitorilor locali pentru

dezvoltarea activitatilor proprii si pentru cresterea calitatii. Astfel n ultimii ani 11
societati comerciale au obtinut certificate privind asigurarea calitatii ISO 9000 si
certificare ISO 14000 (protectia mediului).

48

n municipiul Bistria funcioneaz 11 bnci, majoritatea filiale ale celor mai

importante bnci cu capital privat din Romnia, sucursala Casei de Economii si
Consemnaiuni, Reiffeisen Bank i trei Cooperative de Credit care ofer o alternativ
de creditare persoanelor fizice si juridice.
Piaa asigurrilor n municipiul Bistria este reprezentat de marile firme de
asigurri care au sucursal n judeul Bistria Nsud, alturi de care se gsesc trei
societi locale de consultan si asigurri.
Activitatea de consultan se desfsoar n special prin intermediul Camerei
de Comer si Agricultur Bistria-Nsud si Centrului de Consultan Agricol din
cadrul Direciei Agricole Bistria-Nsud.
Activitatea privat de consultan se desfsoar prin intermediul ctorva firme
specializate pe consultan juridic, birouri de arhitectur, cadastru funciar si experi
tehnici si contabili.
Activitatea de consultan pentru mediul economic nu este ns suficient
dezvoltat fiind un punct slab n analiza ofertei de servicii din municipiu.
TURISMUL
Turismul se constituie ntr-un sector distinct, datorit condiiilor naturale oferite
de zona geografic a judeului i de baza material existent. Judeul BistriaNsud dispune de un potenial turistic bogat,valorificat numai parial n prezent.
Zona montan intens cercetat de turiti ndeplinete funcii complexe de
odihn, cur i tratament, drumeie i sport. Baza material a turismului, n judeul
Bistria-Nsud se constituie din 22 uniti de cazare, din care 11 sunt hoteluri, iar
restul sunt vile, pensiuni, cabane, etc.
Potenialul turistic al Bistriei este dat nu numai de poziia sa general, ci i de
istoricul i arhitectura sa, precum si de amplasamentul monumentelor sale n planul
oraului. n ciuda amplasrii geografice favorabile i a unui patrimoniu cultural i
natural de excepie, nu se poate numi n acest moment o destinaie turistic, avnd
lacune majore pe componentele: atracii i resurse turistice, faciliti i servicii locale,
imagine i promovare.
Turistii cazati in anul 2009 pe categorii de unitati

Hoteluri
Pensiuni
Tabere de elevi
Alte tipuri de unitati
O dinamic a cererii de turism manifestate n municipiul Bistria este

prezentat n tabelele urmtoare, ce ilustreaz numrul de sosiri i nnoptri.

49

Sosiri in unitati de cazare turistica
Total
Total
Hotel
Han si Motel
Tabere de elevi
Pensiuni
67576
57317
2825
1903
5531
61494
53051
2570
1903
3970
48661
42765
1926
3970
6082
4266
255
1561
Judet
Total
Urban
Municipiul
Bistrita
Total
Rural
n anul 2009 numarul turistilor sositi a fost cu 23,1% mai mic fa de anul 2008.
Sejurul mediu in anul 2009 a fost de 3-4 zile, n scdere fa de anul anterior.
Inoptari in unitati de cazare turistica

Total
Hotel
Han si Motel
Tabere de elevi
Pensiuni
Total Judet
239143
214992
5904
9459
8738
Total Urban
232036
209840
5595
9459
7142
Municipiul Bistrita
79616
70257
2217
7142
Total Rural
7107
5152
309
1646
n prezent, n Bistria funcioneaz urmtoarele uniti de cazare:

Numarul unitatilor de cazare turistica
Total
Hotel
Motel
Cabane Vile turistice
Tabere de
Pensiuni
elevi
Total Judet
25
11
Total Urban
17
10
Municipiul
10
Bistrita
Total Rural

50

Dezvoltarea turismului este o alternativ de viitor pentru punerea n valoare a

patrimoniului architectural al municipiului Bistria. n acest moment pentru patrimoniul
arhitectural se impune un plan de aciune pentru reabilitarea construciilor.
Conform studiilor existente, obiectivele arhitecturale pot crea un pol de atracie
att pentru turitii romni ct i strini, inclusiv pentru oamenii de afaceri. n judeul
Bistria - Nsud exist nregistrate 543 societi cu capital strin cele mai multe fiind
cu capital german (158), urmeaz cele cu capital italian (102), austriac (63),
american ( 27 ) maghiar (23) i francez (22).
Este necesar un plan de aciune detaliat n care s fie angrenai i parteneri
privai, cu ajutorul crora se poate realize renovarea cldirilor de patrimoniu, aceste
spaii urmnd a fi n schimb concesionate pentru activiti comerciale i de servicii.
Totoadat este necesar prioritizarea obiectivelor turistice din municipiul
Bistria ce vor beneficia de fonduri pentru reparaii, renovare, restaurare, dotare,
modernizare precum i identificarea surselor de finanare.
De asemenea, impunerea unor standarde superioare de calitate pentru
serviciile turistice, prin asistarea i stimularea ofertanilor de servicii, prin
perfecionarea pregtirii agenilor economici locali implicai n turism, n tehnici de
promovare a ofertei, ct i pregtirea de personal calificat.
Administraia public local, mpreun cu actorii cheie implicai n industria
turistic local, trebuie s conlucreze pentru a alege prioritile de ntrire a
economiei locale, lipsite momentan de o susinere coerent i de un aport financiar
substanial, pentru a poziiona turismul n Bistria astfel nct s genereze valoare
adugat, att de necesar unei revitalizri economice, sociale i cultral-artistice,
turismul fiind o industrie dinamic, sntoas, slab poluant, generatoare de beneficii
economico-sociale.
Creterea rolului oraului n industria de turism local, regional, naional i
internaional, prin se poate face prin punerea n valoare a factorilor si competitivi, a
avantajelor existente i dobndite, asigurnd prosperitate economic de durat, o
dezvoltare durabil responsabil i sntoas pentru comunitatea bistriean.
Municipiul Bistria, prin centrul su istoric - ansamblu urban fortificat monument istoric de valoare naional excepional, definit ca atare prin Legea nr. 5 /
2002 Privind aprobarea PATN - Seciunea a III - a - zone protejate, trebuie s fie un
important centru de atracie turistic.
n cadrul ansamblului sunt de asemenea de menionat monumente istorice
individuale, de valoare naional excepional:
- casa Ioan Zidarul;
- casa Argintarului;
- irul Suglete cel mai lung ansamblu de acest tip din tar;
- Biserica Evanghelic cu turnul de 75 m;
- Biserica Ortodox (fost mnstire minorit);
- turnul Dogarilor (bastion de aprare) i fragmentele din zidul de piatr care
nconjura cetatea.
Starea actual a unor bunuri de patrimoniu, att cel construit ct i mobil, nu
este foarte bun si impune n mod obligatoriu intervenii de restaurare.
Un exemplu n acest sens de valori excepionale de patrimoniu iconografic
eclezial este pictura din biserica de la Srata.

51

FONDUL LOCATIV
n municipiul Bistrita exist n ultimii ani o tendinta clara a populatiei de a
investi n constructia de locuinte ceea ce a facut sa apara cartiere noi. Aceasta
situatie implica nsa si o politica de extindere a utilitatilor publice care nu au reusit sa
tina ritmul construciilor realizate.
Locuinte existente
108028
150000
100000
50000
39968
2483
1774
la sfarsitul anului 2008

68060
29581
1389
739
Proprietat privata
Proprietate de stat
Proprietate de
Proprietat privata
n anul 2009 investitiile de natura constructiilor s-a diminuat cu 13,1%.

Numrul locuinelor date in folosint la sfarsitul anului 2009 a fost de 965, in
scadere cu 287 fata de anul 2008.
1500
Locuinte date in folosinta pe forme de proprietate in anul

1252
2008
909
828
1000
343
500
0
0
Proprietat privata
Proprietate de stat
Proprietate de
stat

52

COMUNICAII I INTERNET
Gradul de acoperire a reelei de televiziune prin cablu si internet este de
100%, n municipiul Bistrita.
n domeniul telefoniei mobile activeaz toii juctorii de pe plan naional.
2.5. POPULAIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE I SOCIALE.

POPULAIA STABIL
Conform datelor de la INS/Direcia Judeean Bistria-Nsud, populaia
stabil la 1 iulie 2009 era de 84.477 locuitori, dintre care 43.450 femei 51,2%, i
41.027 brbai 48,8%.
Pe ansamblul perioade analizate, indicatorul numrul populaiei municipiului
Bistria a avut un trend general descresctor.
ncepnd cu anul 2006 se observ conturarea unui trend uor cresctor al
numrului de locuitori.
90000
80000
Total populaie la 1 iulie (stabil)
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
86843
86699
86556
86109
81950
82478
82400
82081
83114
83039
83571
84477
SURSA: Institutul Naional de Statistic, Direcia Judeean de Statistic Bistria Nsud, Fisa
Localitii, 1998 2009
STRUCTURA POPULAIEI.
STRUCTURA PE SEXE
Structura pe sexe a populaiei se menine semnificativ similar de la un an la
altul. Pe parcursul perioadei analizate (1998-2009), n rndul persoanelor de sex
feminin se nregistreaz o pondere medie de 51,2%, iar n rndul persoanelor de sex
masculin 48,8%.
STRUCTURA PE GRUPE DE VARST
Fenomenul de mbtrnire nu a afectat municipiul Bistria la fel de mult ca alte
zone urbane din ar. Bistria a evoluat n sensul atenurii procesului de mbtrnire,
nregistrnd o scdere a ponderii populaiei vrstnice la 6,8% i a raportului dintre
vrstnici i tineri la 23,5%.
Aceast situaie este explicat de indicatorii dinamicii populaiei, ntruct rata
natalitii a fost n continu scdere, dar mai ales, de sporul migrator favorizat de
procesul de industrializare a municipiului, care a determinat i o cretere numeric a
populaiei cu peste 55%, fa de 1977. Intensitatea redus a procesului de
mbtrnire demografic este rezultatul dezvoltrii economice i sociale a
municipiului, comparativ cu localitile nvecinate, fapt care a determinat un spor
migrator pozitiv.
53

Evolutia structurii pe grupe de vrst a populatiei municipiului Bistrita
SURSA: Institutul Naional de Statistic, RPL - 1977, 1992, 2002
Structura pe grupe de vrste a populatiei municipiului Bistrita
SURSA: Institutul Naional de Statistic, RPL - 1977, 1992, 2002
STRUCTURA PE GRUPURI ETNICE A POPULAIEI MUNICIPIULUI BISTRIA

Peste 90% dintre rezidenii municipiul Bistria sunt de origine romn. Prima
minoritate a oraului, cu o pondere de 6,4% din total populaiei, este cea a
maghiarilor. Ponderea germanilor este de doar 0,43% din totalul populaiei, fa de
32% ct era n 1930. Problema major cu care se confrunt populaia de etnie rom
este lipsa spaiilor de locuit. Spaiile n care locuiesc marea majoritate a romilor din
centrul istoric al oraului sunt neadecvate pentru asigurarea unui trai decent,
existnd persoane care locuiesc n spaii improvizate (barci).

54

Structura pe grupuri etnice a populatiei municipiului Bistrita
SURSA: Institutul Naional de Statistic, RPL 2002
NATALITATEA
Numrul de nscui vii la nivel de municipiu a crescut n mod constant din
2003 n 2006 (o cretere de13,78%).
Numrul de nscui mori a fluctuat, dar a rmas la valori mici n decursul
perioadei analizate n medie 3 nscui mori/an.
n aceste condiii, sporul natural a rmas pozitiv.
Evoluia numrului de nscui vii la nivelul municipiului Bistria 1998 2009
1200
1000
800
600
400
200
Nscui vii
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
815
821
817
782
694
694
784
899
957
865
970
895
Evolutia numrului de nscuti morti la nivelul municipiului Bistrita

10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
Nscui morti
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009

55

MORTALITATEA
Numrul de decedai total la nivel de municipiu, per ansamblu, a crescut n
perioada 1998 - 2009.
Cea mai mare crestere, fa de anul precedent, s-a nregistrat n 2006 (606
numrul decedailor total).
Numrul de decedai sub un an a crescut si el. Cea mai mare crestere a avut
loc n 2006 (5 persoane, reprezentnd o crestere de 71,4%).
Evolutia numrului de decedati total la nivelul municipiului Bistrita 1998 2009
700
650
600
550
500
450
400
Nr decedati total
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
555
539
493
521
532
525
531
532
606
562
556
542
MIGRRI
Exceptnd anul 2005, numrul de stabiliri de domiciliu n localitate a crescut.
Sursa acestei creteri este populaia din zonele rurale ale judeului. Numrul
de plecri cu domiciliul din localitate nregistreaz valori mai mari, fa de cel al
stabilirilor n municipiu. Numrul de emigrani are o tendin general de crestere.
Cel mai mare salt s-a nregistrat n 2006, cnd numrul emigranilor a crescut
de la 62 la 108 (o crestere de 74%). Numrul de imigrani a fluctuat din 2001 pn n
2004 i doar n 2005 i 2006 a nregistrat creteri semnificative.
Evoluia numrului de stabiliri de domiciliu n localitate la nivelul municipiului Bistria
1998 2009
1300
1050
800
550
300
Stabiliri de domiciliu
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
808
808
339
977
1074
1131
1175
962
1212
1277
1301
1152

56

Evolutia numrului de emigranti la nivelul municipiului Bistrita 1998 2009

110
85
60
35
10
Emigranti
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
91
94
85
74
76
61
73
62
108
70
66
93
Evolutia numrului de imigranti la nivelul municipiului Bistrita 1998 2009

77
52
27
2
Imigranti
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
53
44
26
34
15
14
10
21
24
36
73
Numrul de cstorii a crescut cu 29,5% la nivelul perioadei analizate, n

acord cu tendinele nregistrate la nivel naional.
n perioada 2001-2003 s-a nregistrat o tendin de reducere a numrului de
divoruri, pentru ca ulterior s revin un trend ascendent, astfel c n anul 2006 se
nregistreaz o valoare maxim 330 de divoruri. De altfel, aceast tendin a fost
nregistrat si la nivel naional. n schimb, anul 2008 nregistreaz cel mai mic numr
al divorurilor pentru perioada analizat 55 de divoruri.
POPULAIA ACTIV
Cele mai mari ponderi din totalul populaiei active o au persoanele cu vrsta
de 30-34 ani (16,2%) i cele cu vrsta de 40-44 ani (16,6%). Brbaii reprezint 52%
din populaia activ.

57

Distributia populatiei active pe grupe vrst
SURSA: Institutul Naional de Statistic, RPL-2002.
POPULAIA OCUPAT
Din totalul populaiei active, 17,2% sunt persoane cu vrsta de 40-44 ani,
16,5% sunt persoane cu vrsta de 30-34 ani, 16,4% sunt persoane cu vrsta de 4549 ani. Brbaii au o pondere de 52% din totalul persoanele ocupate.
Din totalul populaiei ocupate, cea mai mare pondere o au persoanele cu studii
liceale 38,66%, urmai de persoanle cu studii profesionale 24%.
Distributia populaiei ocupate pe grupe de vst i sexe
SURSA: Institutul Naional de Statistic, RPL-2002.

58

OCUPAREA PE DOMENII DE ACTIVITATE

Distribuia populaiei ocupate ale economiei naionale la nivelul municipiului
Bistria anul 2008
Invatamant
7%
Sanatate
6%
Agricultura
1%
Administratie
publica
7%
Transport
5%
Industrie
48%
Comert
17%
Constructii
9%
SURSA: Institutul Naional de Statistic, Direcia Judeean de Statistic Bistria Nsud, Anuarul
statistic al judeului Bistria-Nsud, 2009, pag.75
Dei industria la nivel national a cunoscut o scdere n ultimii ani, cea mai
mare parte a populatiei din municipiu lucreaz n industrie, umat de domeniul
comertului si serviciilor, iar la o distant considerabil, pe locul trei domeniul
constructiilor.
Prin prezentarea comparativ a situaiei nregistrat la nivel de jude si n
mediul urban (valori absolute), se poate vedea ponderea populaiei ocupate a
municipiului Bistria n fiecare domeniu principal al economiei nationale.
Agricultura Industrie Constructii Comer Transport Administraie nvmnt Sntate Total
Public
Total
Jude
Total
Urban
Bistria
1023
23814
4711
9828
2725
3230
6019
4291
60868
332
20352
3782
7816
2119
2635
3273
3235
48219
206
16130
3171
5722
1664
2223
2341
2140
37670
SURSA: Institutul Naional de Statistic, Direcia Judeean de Statistic Bistria Nsud, Anuarul statistic al
judeului Bistria-Nsud, 2009, pag.75
OMERI
Nivelul somajului este mult sub media nregistrat la nivel naional. De altfel,
tendina care se nregistreaza n ultima perioada este evident de descrestere a
numrului somerilor nregistrai.

59

SURSA: Agenia Judeean pentru Ocuparea Forei de Munc Bistria-Nsud
Analiza efectuat asupra resurselor forei de munc a judeului BistriaNsud, fr s-i propun o abordare exhaustiv, scoate n eviden cteva
aspecte ce caracterizeaz starea actual a acestei categorii demografice. Ca un prim
aspect ce se desprinde din aceast analiz este faptul c resursele de munc din
acest jude se afl ntr-un usor proces de mbtrnire demografic, i mai cu seam
resursele din mediul rural. De acest proces este afectat n mai mare msur
populaia feminin i n special populaia feminin din mediul rural. Un alt aspect ce
se pune n eviden este acela c presiunea populaiei inactive asupra populaiei
potenial active se afl la un nivel acceptabil, mai ales dac avem n vedere c ea
este exercitat n mai mare msur de populaia tnr, viitoarea for de munc. n
fine, actualul nivel de dezvoltare economic a judeului va permite o folosire mai
bun a forei de munc existente. Cu toate acestea, se menine necesitatea creterii
volumului de investiii i implicit a locurilor de munc.
Principalul obiectiv n domeniul forei de munc l constituie mbuntirea
accesului la piaa forei de munc i creterea adaptabilitii forei de munc la
cerinele impuse de piaa muncii.
Principalele direcii n vederea creterii ratei de ocupare i reducerii omajului
pot fi urmtoarele:
1. programe de informare i consiliere profesional, formare i pregtire profesional
(calificare, recalificare), medierea muncii. Aceste programe vizeaz sprijinirea
persoanelor aflate n cutarea unui loc de munc.
2. programe pentru crearea de locuri de munc prin faciliti acordate angajatorilor,
subvenionarea locurilor de munc, acordarea de credite n condiii avantajoase,
suport financiar pentru nceperea unei activiti pe cont propriu.
3. programe de susinerea a angajrii tinerilor absolveni n cutarea primului loc de
munc prin consiliere profesional i faciliti financiare acordate angajatorilor.
Aceste programe vizeaz sprijinirea persoanelor aflate n cutarea unui loc de
munc.

60

2.6. CIRCULAIE
DN 17, DN 17C, DN 17D constituie reeaua de baz care asigur legtura
rutier a municipiului Bistria cu toate localitile judeului.
DN 17 traverseaz localitile componente Viioara i Unirea unde este strada
principal, iar n oraul propriu-zis, traseul acestuia trece pe strzile Libertii,
Independenei, Grii, Republicii, 1Decembrie i Calea Moldovei. DN 17 este
principala legtur dintre Transilvania i nodul Moldovei i singura care permite
circulaia autovehiculelor de mare tonaj.
n ceea ce privete asigurarea legturii rutiere ntre localitile componente ale
municipiului Bistria, aceasta este asigurat de drumurile:
- DN 17 - Viioara - Bistria - Unirea
- DJ 154 - Srata - Bistria (DN17)
- DJ 151 - Sigmir - Bistria (DN17)
- DJ 172 B - Sltinia - Unirea (DN 17)
- DC 8 - Ghinda Bistria
Amplasamentul municipiului i este unul favorabil, constituie o oportunitate ce
poate fi exploatat si folosit n favoarea sa, acesta aflndu-se la ntretierea unor
importante trasee rutiere judetene, nationale si europene, fiind singura legtura dintre
vest si est. Principala legtur dintre Transilvania si Moldova. Legtur care de altfel
este si una foarte pitoreasc pasul Tihuta.
Principalele trasee pe care municipiul Bistria, ca nod rutier, se regsete n
mod obligatoriu, sunt urmtoarele:
- Oradea Cluj-Napoca Vatra Dornei Suceava
- Vieu Reghin Tg. Mure.
traversat de nici o linie CF magistral, ci doar de linia de cale ferat 421 Srel
Bistria Brgului.
Liniile magistrale de cale ferat care strbat judeul Bistria - Nsud la
distana de 15-20 km de municipiul Bistria asigur legtura acestuia pe calea ferat
cu ntreaga ar.
De asemenea, muncipiul are i legtur la reeua aerian a Romniei, cele
mai apropiate aeroporturi fiind cel de la Cluj Napoca, aprox. 165 km i cel de la
Trgu Mure, aprox. 100 km. Un lucru important de menionat este i faptul c prin
PATN Seciunea I Ci de comunicie, anexa VIII, aeroporturi, se propune
realizarea unui aeroport, n apropierea localitii Jelna.
Teritoriul municipiului Bistria este strbtut de linia de cale ferat 421 Srel
Bistria Brgului, care cuprinde:
- intersecia c.f. Srel Bistria Nord intervalul kilometric 50+831 59+651;
- staia c.f. Bistria Nord intervalul kilometric 59+651 61+184;
- intersecia c.f. Bistria Nord Bistria Brgului intervalul kilometric 61+184
66+287 (de la ieirea staiei c.f. Bistria Nord, linia c.f. 421 este
neinteroperabil).
61

Suprafaa terenurilor afectate de CFR S.A. sunt situate pe domeniul public

al municipiului Bistria i au un total de 31 0916,59 mp (31,09 ha). Nu se
cunoate suprafaa CFR S.A. de pe teritoriul municipiului Bistria, deoarece la
momentul ntocmirii documentaiei Actualizare plan urbanistic general i
regulament local de urbanism al municipiului Biatria CFR S.A. era n proces
de realizare a cadastrelor i intabularea terenurilor afectate de CFR pe
teritoriul municipiului Bistria.
Poziiile kilometrice unde intravilanul existent intersecteaz drumul
naional 17 sunt: n Viioara DN 17 - km 55 + 354, iar n Unirea DN 17 km
68 + 145.
TABEL CU POZIIILE KILOMETRICE UNDE DRUMUL NAIONAL SE INTERSECTEAZ
CU LIMITA TERITORIULUI ADMINISTRATIV AL MUNICIPIULUI BISTRIA
DRUMUL NAIONAL
DN 17
DN 17
POZIIA KILOMETRIC (km)

53 + 959
68 + 980
PRINCIPALELE DISFUNCIONALITI ALE SISTEMULUI DE TRANSPORT RUTIER

IDENTIFICATE LA NIVELUL MUNICIPIULUI BISTRIA
n urma:
- analizrii fluxurilor de trafic obtinute cu ajutorul modelului dezvoltat;
- studierii unor lucrri de trafic si amenajare a teritoriului anterioare realizate pentru
municipiului Bistrita;
- analizrii studiilor de circulatie anterioare;
- discutiilor si nsusirii observatiilor si propunerilor pertinente ale reprezentantilor
municipalittii Bistrita n cadrul sedintelor de lucru;
- celor 4 vizite efectuate n teren n municipiul Bistrita si n zonele limitrofe, s-au
identificat urmtoarele disfunctionalitti majore ale traficului la nivelul municipiului
Bistrita si zonelor limitrofe:
utilizarea bulevardelor principale din componenta retelei stradale de ctre
autovehiculele cu masa total maxim autorizat mai mic de 2,5 tone aflate
n tranzit; interactiunea fluxurilor de autovehicule aflate n tranzit cu fluxurile de
autovehicule locale;
axa DN 17 suprapus peste principalele bulevarde ale retelei stradale a
localittii are pozitie median n raport cu dezvoltarea orasului, ceea ce face
ca aceasta sa fie traversat n numeroase puncte de fluxurile de legtur ntre
cartiere, n special ntre cartierele de locuinte si zona industrial;
sectionarea retelei stradale de ctre reteaua de cale ferat care deserveste
municipiul Bistrita;
numrul insuficient al trecerilor peste calea ferat, n special n zona de S-V a
orasului;
numrul redus de traversri peste rul Bistrita, fapt care ngreuneaz
accesibilitatea ntre zonele aflate de o parte si de alta a rului, mai ales n
conditiile n care exist deja noi zone rezidentiale n ariile limitrofe municipiului
si care au potential de dezvoltare;
62

inexistenta parcrilor colective la nivelul municipiului Bistrita;

reducerea capacittii de circulatie a strzilor cauzat de parcrile longitudinale
sau n unghi, amenajate sau neamenajate pe partea carosabil sau n afara
acesteia, cu iesire direct n bada nti de circulatie;
risc ridicat de aparitie a accidentelor de circulatie pe artera principal care se
suprapune peste traseul DN 17 din cauza fluxurilor de trafic ridicate;
accesul necorespunztor n DN 17 pe raza localittilor apartiontoare
minicipiului Bistrita; de pe fiecare proprietate si drum de servitute accesul se
face direct n drumul national, cu consecinte nefavorabile din punct de vedere
al fluentei si sigurantei circulatiei. Inexistenta unor drumuri colectoare n
aceste zone constituie o disfunctionalitate;
Nivel ridicat al poluarii atmosferice provenite din traficul rutier de-a lungul
axeide circulatie principale;
Inexistena infrastructurii dedicate circulaiei bicicletelor; acest mod de
transport este preferat de un numr redus de utilizatori, fiind nesigur din cauza
faptului c se desfoar fie pe partea carosabil dedicat circulaiei
autovehiculelor, fie pe zona dedicat circulaiei pietonale;
Reducerea funciunii de arter ocolitoare a Drumului Cetii, cauzat de
dezvoltrile industriale si de locuinte din zonele adiacente;
Lipsa unei / unor centuri ocolitoare a oraului;
nregistrarea unor valori ale raportului debit / capacitate care tind ctre 1 de-a
lungul acestei artere, corelat cu potentialul de dezoltare, conduc la concluzia
c, n viitor, capacitatea acestui drum va fi depsit.

63

2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCIONALE. BILAN

TERITORIAL.
Aa cum au fost ele studiate si aprobate n editia Planului Urbanistic General
anterioar, teritoriul a fost mpartit n 7 trupuri.
Intravilanul existent este cel aprobat prin H.C.L. nr. 43 din 30. Martie . 2004. n
componena intravilanului existent, asa cum au fost ele stabilite prin PUG, intr
urmtoarele trupuri:
- localitatea de reedin Bistria Trup 1
- localitile componente:
- Ghinda - Trup 2
- Srata - Trup 3
- Sigmir - Trup 4
- Sltinia - Trup 5
- Unirea - Trup 6
- Viioara - Trup 7
- Platforma pentru depozitarea deeurilor (propus) - Trup 8
Numrul trupurilor s-a redus n timp, datorit dezvoltrii localittii, multe dintre
localittile componente s-au unit fizic.
In momentul de fat zonificarea functional rspunde dect parial cerinelor
de dezvoltare urban ale municipiului, motiv pentru care au aparut de-a lungul
perioadei de valabilitate a P.U.G.-ului diferite solicitari de extindere a intravilanului
(P.U.D, P.U.Z.).
Distributia principalelor zone functionale ale intravilanului existent al
municipiului Bistrita este prezentat n bilantul teritorial al intravilanului existent al
municipiului Bistrita.
Intravilanul existent cuprinde inclusiv planurile urbanistice zonale
aprobate anterior si anume PUZ Wonderland si PUZ Platforma industriala.
Suprafaa intravilanului planului urbanistic general anterior a fost de
2560,30 ha, ulterior dupa preluarea lui in sistem digital a rezultat suprafaa
intrvilanului existent este de 2866.91 ha.

64

BILANUL TERITORIAL AL INTRAVILANULUI EXISTENT AL

MUNICIPIULUI BISTRIA
ZONE FUNCTIONALE
LOCUINTE SI FUNCTIUNI
COMPLEMENTARE
CU REGIM MIC DE INALTIME
CU REGIM MEDIU DE
INALTIME
CU REGIM MARE DE
INALTIME
UNITATI INDUSTRIALE SI
DEPOZITE
UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE
INSTITUTII SI SERVICII DE
INTERES PUBLIC
CAI DE COMUNICATIE SI
TRANSPORT
RUTIER
FEROVIAR
SPATII VERZI, SPORT,
AGREMENT, PROTECTIE
CONSTRUCTII
TEHNICO-EDILITARE
GOSPODARIE COMUNALA,
CIMITIRE
DESTINATIE SPECIALA
APE
ZONA MIXTA:
LOCUIRE+SERVICII
TOTAL
INTRAVILAN EXISTENT
Procent
Suprafata
(% din total
(ha)
intravilan)
1421.56
49.59
104.44
3.64
21.58
0.75
253.74
8.85
10.16
0.35
228.49
7.97
308.75
28.09
10.77
0.98
307.88
10.74
7.55
0.26
39.94
1.39
55.11
53.12
1.92
1.85
26.50
0.92
2866.91
100
Zona spaii verzi i sport a municipiului cuprinde o suprafa total de 75,9

ha, din care 36,0 ha n oraul propriu-zis reprezentnd respectiv 3,4% , din suprafaa
total a intravilanului i cuprinde urmtoarele subzone:
- Parcul municipal cu o suprafa de 14,7 ha (inclusiv stadionul), parte din dealul
Codrior cu o suprafa de 2,1 ha ce cuprinde trandul oraului;
- Baza de agrement i sport din partea de vest a oraului limitrof zonei industriale
de vest;
- Zona de agrement din partea de est a oraului, ce se dezvolt n jurul lacului
microhidrocentralei Bistria (MHC).
Sursa: Memoriul General aferent P.U.G. Municipiul Bistrita 2003

65

2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE

Pe teritoriul municipiului Bistrita, conform elementelor cadrului natural s-au
semnalat urmtoarele fenomene de risc natural si antropic:
1. riscuri naturale: risc seismic, risc de inundabilitate, hazard, risc de instabilitate, risc
geotehnic
2. riscuri antropice: calitatea apei potabile, depozitarea deseurilor.
Din punct de vedere seismic, conform S.R. 11100/1/93, municipiul Bistrita se
ncadreaz n interiorul izoliniei de gradul 6 pe scara MSK.
Rul Bistrita prezint un curs amenajat hidrotehnic cu un baraj si 2 (dou) diguri n
zona orasului.
Pe malul drept digul este destinat pentru a proteja statia de tratare a pei,
terenurile agricole si platformele industriale si cartierele de locuinte.
Pe malul stng digul apr urmtoarele obiective: vechea alimentare cu ap cu un
debit de 60 l/sec, alimentarea cu ap de la Cusma si cartierul de locuinte cu
terenurile agricole respective.
n urma amenajrilor executate orasul nu prezint potential de risc cu privire la
fenomenele de inundabilitate provenite din depasirea debitelor pe rul Bistrita. n
schimb s-au produs fenomene de inundabilitate la baza versantilor datorit scurgerii
apei de pe versanti n timpul precipitatiilor abundente de scurt durat. Acest lucru
este favorizat si de colmatarea vilor prin amplasarea de constructii n zonele de
curs.
HAZARD
n eventualitatea unor accidente grave la barajul Colibita, orasul poate s fie
inundat si n acest caz este prevzut un plan de actiune corespunztor stabilit de
sectia de Gospodrire a Apelor Bistrita, Statul major de Aprare Civil si Comisia
Judetean de Aprare mpotriva dezastrelor.
Alunecrile de teren sunt identificate pe versantii vilor mai ales n cadrul
depresiunii Bistrita. Ele sunt favorizate de panta mare a versantilor, umiditatea n
exces, lipsa vegetatiei si litologia zonei predominant argile.
Dup jumtatea anilor 90, datorit ploilor abundente s-au activat alunecrile
de teren din zona dealului Codrisor, cu pericolul de obturare a rului.
Au fost executate lucrri de consolidare a malului stng, la baza versantului si
lucrri de drenaj pentru eliminarea excesului de umiditate.
Pe baza factorilor, legislatiei si a normelor metologice care reglementeaz
acest domeniu, s-a alcturit harta de risc natural si de probabilitate la fenomenele de
instabilitate.
Pe baza acestor criterii au fost conturate urmtoarele zone:
1. Zone cu probabilitate de producere a alunecrilor de teren, practic 0
sau redus aceste zona se gsesc pe culmile deluroase, precum si pe zonele de
lunc si teras a rurilor, dar si pe zone de versant mpdurite cu pant mic, sub 5
grade si nu n ultimul rnd, pe toat zona unde este asezat municipiul Bistrita si
localittile lui componente.
2. Zone cu probabilitate de producere a lunecrilor de teren medie
situate

66

pe zonele de la baza versantilor unde pantele nu depsesc 15 grade, mpdurite. De

asemenea tot zone cu probabilitate medie sunt si zonele de racord ntre elementele
cadrului natural. Asa cum reiese si din hrtile studiului geotehnic, probabilitatea
medie este cea mai ntins peste tot teritoriul administrativ al judetului.
3. Zone cu probabilitate a alunecrilor de teren mare situate pe zonele
de versant cu pante cuprinse n general, ntre 15 si 25 grade, lipsite de vegetatie si
mobilate cu constructii. Zonele unde aceast probabilitate este cea mai rspndit
sunt: n partea de S-V a municipiului, pe partea stng a localittii Viisoara; n zona
dealului Codrisor; la Nord de localitatea Ghinda, n zona PUZ Wonderland; valea
Jelnei; valea Sltinitei; n partea de Nord a localittii Sltinita.
4. Zone cu probabilitate de producere a alunecrilor de teren foarte mare
cuprinde zonele cu alunecri active sau cu probabilitate de reactivare foarte mare. Se
gsesc cu precdere n zone despdurite cu panta mare ce depseste 20 de grade.
Aceste zone nu s-au identificat n interiorul intravilanului. De asemenea, n cadrul
extiderilor s-a tinut cont de aceste zone si au fost lsate n extravilan. Nu sunt zone
cu o rspndire mare si se
regsesc local cu suprafete mici si nu n zone construite.
RISCURI ANTROPICE
Teritoriul municipiului Bistrita este traversat de o serie de retele astfel:
- cablu telefonic ;
- linii de curent electric de joas si nalt tensiune ;
-conducte apa ;
-conducte de gaze.
Aceste retele prezint un risc n situatia avarierii lor si de aceea la amplasarea
constructiilor se va avea n vedere distanta de protectie impus de reglementrile n
vigoare. La autorizarea proiectelor de constructie se va solicita avizul de la institutiile
competente (Apele Romne, Electrica S.A, etc.)
RISCUL GEOTEHNIC
Riscul geotehnic a fost evaluat conform normativului privind principiile,
exigentele si metodele cercetrii geotehnice, indicativ NP/74/2007.
Terenul de fundare este constituit predominant din pmnturi argiloase, argile
prfoase, pietris cu nisip si posibil liant.
n zona central a municipiului Bistrita ce corespunde zonei din interiorul
zidului cettii apar umpluturi neomogene uneori cu caracter de ml si continut ridicat
de materii organice cu grosimi de maxim 6.00 m.
Tipul de teren de fundare depinde de vrsta formatiunilor geologice ntlnite.
Pentru zonele de versant cu pant mare, cu potential de instabilitate mediu mare,
terenul se ncadreaz la terenuri dificile de fundare.
O atentie deosebit se va acorda zonelor cu diapire de sare, zone improprii
pentru amplasarea constructiilor, datorit fenomenelor de instabilitate si dizolvare ce
nsotesc aceste zone.
Apa subteran - Nivelul apei este situat la adncimi variabile functie de zon,
de aceea la executarea excavatiilor gropilor de fundare pot fi necesare epuismente
normale.
67

n zona central a orasului apa subteran prezint agresivitate sulfatic sau

carbonic.
ZONE PROTEJATE. PROTEJAREA PATRIMONIULUI.
Constructiile valoroase atat ca vechime cat si ca arhitectura sunt cele clasate
ca monumente istorice alaturi de care mai pot fi remarcate zeci de alte cladiri cu
valoare arhitecturala si ambientala, pe intreg perimetrul orasului. Aceste cladiri
clasate ca monumente istorice sunt protejate prin instituirea unei zone protejate in
centrul orasului.
In prezent cladirile cu valoare arhitecturala sau istorica precum si siturile arheologice
sunt inventariate si publicate in Lista Monumentelor Istorice 2004 si sunt prezentate
in lista de mai jos.
Monumentele istorice se claseaza astfel:
- categoria A - monumente istorice de valoare nationala si universala;
- categoria B - monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local.
In L.M.I.:2010 sunt clasate 266 monumente, din care 55 sunt de clasa A, adica
de importanta nationala.
Municipiul Bistria beneficiaz de un Plan Urbanistic Zonal al nucleului istoric.
Planul urbanistic zonal a fost comandat pentru actualizarea documentaiei
aprobate in 1998 Planul Urbanistic Zonal - Zona de rezervaie istoric i de
arhitectur - UTR1, municipiul Bistria , inand cont de prevederile Reglementrii
tehnice din 20 octombrie 2003 privind "Metodologia de elaborare i coninutul-cadru
al documentaiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)" publicat in
Monitorul Oficial, Partea I nr. 125 bis din 11 februarie 2004, pentru a elimina unele
confuzii din Planul Urbanistic General din 2003, pregtindu-se astfel delimitrile i
reglementrile zonei construite protejate a municipiului Bistria, etap preliminar
necesar in vederea elaborrii noului Plan Urbanistic General din 2008.
Acesta reprezint, in egal msur, un instrument de control i unul de
dezvoltare. Ca instrument de control, PUZCP se va concretiza in planuri i
regulamente, iar ca instrument de dezvoltare, PUZCP, conceput i ca plan strategic,
va asigura derularea politicilor specifice pan la transpunerea lor in programe i
proiecte i previzionarea suportului instituional, financiar i uman.
Prin instituirea zonei protejate a municipiului Bistria se asigur nu numai
protecia specific monumentelor istorice, aa cum este ea ineleas de OUG nr. 68
din 19943 ci i :
- pstrarea i ameliorarea cadrului natural i peisagistic, prin inlturarea sau
diminuarea factorilor nocivi de poluare;
- pstrarea i ameliorarea cadrului arhitectural si urbanistic (al tramei stradale) al
monumentelor istorice, prin supravegherea i avizarea tuturor schimbrilor care
intervin in zona de protecie a monumentelor istorice (demolri, construcii noi ,
modificri etc.);
- pstrarea potenialului arheologic, prin cercetarea i supravegherea tuturor lucrrilor
care se efectueaz in profunzimea solului.
Pe parcursul intervalului 2003-2008 actualul P.U.G. a fost confirmat cu o
dezvoltare spaial mai accelerat fa de anticiprile din 2003, si a ridicat probleme
68

privind: necesarul de teren construibil, asigurarea infrastructurii necesare, creterea

presiunii investituionale pe zona central, situaiile critice in ceea ce privete
capacitatea i fluena traficului, cererea crescut de fond locativ .a cei mai muli
dintre aceti factori au avut implicaii directe sau indirecte i asupra zonei protejate
cum ar fi: neglijarea grilei valorilor culturale in stabilirea unor prioriti; introducerea
unor funcii neadecvate sau modificrile ce decurg, alterarea unor componente.
Rezult c, plecand de la reglementrile din prezentul P.U.Z., noul P.U.G., in
definirea viitoarelor uniti teritoriale de referin/folosin va trebui s includ in
reglementrile urbanistice i reglementrile propuse prin prezentul proiect.
n marea lor majoritate, cldirile din zona istoric se afl n stare destul de avansat
de degradare, necesitnd msuri urgente de restaurare, consolidare i conservare.
LISTA MONUMENTELOR DIN MUNICIPIUL BISTRIA
Monumentele de categoria A sunt prezentate in chenar.
L.M.I.:
BN-I-s-A-01270 Situl arheologic de la Bistria, punct "Cighir municipiul BISTRIA
"Cighir
BN-I-m-A-01270.01 Aezare municipiul BISTRIA "Cighir Epoca medieval
BN-I-m-A-01270.02 Aezare municipiul BISTRIA "Cighir Epoca bronzului
BN-I-s-B-01271 Aezare municipiul BISTRIA "Podirei Latne
BN-I-s-B-01272 Situl arheologic de la Bistria, punct "Vama municipiul BISTRIA
"Vama veche
BN-I-m-B-01272.01 Aezare municipiul BISTRIA "Vama veche sec. II - III p. Chr.
Epoca roman
BN-I-m-B-01272.02 Aezare municipiul BISTRIA "Vama veche Epoca bronzului
BN-I-s-A-01273 Situl arheologic de la Bistria, punct "Burg municipiul BISTRIA
"Burg sec. XIII - XV Epoca medieval
BN-I-s-A-20239 Situl arheologic "Oraul medieval Bistria" municipiul BISTRIA n
interiorul perimetrului fostei ceti medievale sec. XII - XVI Epoca medieval
BN-I-s-B-01351 Aezare localitate component GHINDA; "Podul paielor sec. II III
p. Chr. municipiul BISTRIA
BN-I-s-B-01396 Turn roman localitatea SIGMIR; municipiul Dealul dintre Sigmir i
Caila, la sec. II - III p. Chr. BISTRIA cota 574 m Epoca roman
BN-I-s-B-01404 Aezare localitatea SLTINIA; municipiul BISTRIA "Zeif Neolitic
BN-II-a-A-01479 Cetatea medieval Bistria municipiul BISTRIA Zona delimitat de
bd. Epoca medieval Republicii, latura de sud-vest a hotelului "Coroana de
Aur",Piaa
Unirii,
latura
nordic
a
parcelei
din
str.
Bistricioarei
nr.1,str.Bistricioarei,Liviu Rebreanu,Ecaterina
Teodoroiu(latura vestic a parcelelelor) , str. Ecaterina Teodoroiu nr.14-aleea
Parcului municipal-str.Nicolae Titulescu- str.Dogarilor-str.Mihail Eminescu
BN-II-m-A-01479.01 Fragmente ale zidului de incint a cetii medievale municipiul
BISTRIA Str. Dogarilor nr.2,4,6,18,22 si sec. XV - XVI Bistria latura sud-estic a
parcelelor din str.M.Koglniceanu nr.1,3,5,7,9,11
BN-II-m-A-01479.03 ant de aprare al cetii medievale Bistria municipiul
BISTRIA Parcul Municipal sec. XV - XVI
BN-II-m-A-01479.04 Val de aprare al cetii medievale Bistria municipiul BISTRIA
69

Parcul Municipal sec. XV

BN-II-a-A-01550 Ansamblul urban fortificat de la Bistria municipiul BISTRIA Zona
delimitat de bd. Republicii, latura de sud-vest a hotelului "Coroana de Aur",Piaa
Unirii, latura nordic a parcelei din str. Bistricioarei nr.1,str.Bistricioarei,Liviu
Rebreanu,Ecaterina Teodoroiu(latura vestic a parcelelelor) , str. Ecaterina
Teodoroiu nr.14-aleea Parcului municipal-str.Nicolae Titulescu- str.Dogarilorstr.
Mihail Eminescu sec. XV XVI
BN-II-m-B-01446 Sinagog municipiul BISTRIA Str. Blan Grigore, general 10 sf.
sec. XIX
BN-II-m-B-01447 Cazarm, azi Muzeul judeean de Istorie al municipiul BISTRIA
Str. Blan Grigore, general 19 1891 judeului Bistria- Nsud
BN-II-m-B-01448 Fundaia Universitar "Banatul" Timioara municipiul BISTRIA
Str. Berger Albert 4 nc. sec. XX
BN-II-m-A-01449 Casa Asociaiei meseriailor din Bistria, azi Casa de Cultur a
municipiului Bistria
municipiul BISTRIA Str. Berger Albert 10 sf. sec. XIX - nc. sec. XX
BN-II-m-A-01450 Biserica evanghelic municipiul BISTRIA Piaa Central sec. XIV
- XVI
BN-II-m-A-01451 Primria veche municipiul BISTRIA Piaa Central 2 sec. XVI
XIX
BN-II-m-B-01452 Cas municipiul BISTRIA Piaa Central 3 sec. XVII
BN-II-m-B-01454 Cas municipiul BISTRIA Piaa Central 7 sec. XVI
BN-II-m-B-01455 Cas municipiul BISTRIA Piaa Central 8 sec. XVIII
BN-II-m-A-01456 Cas municipiul BISTRIA Piaa Central 10 sec. XVIII
BN-II-m-A-01457 Cas municipiul BISTRIA Piaa Central 11 sec. XVIII
BN-II-m-B-01458 Cas municipiul BISTRIA Piaa Central 12 sec. XIX
BN-II-a-A-01459 Ansamblul "irul Suglete" municipiul BISTRIA Piaa Central 13 24
BN-II-m-A-01459.01 Casa parohial a bisericii evanghelice municipiul BISTRIA
Piaa Central 13 sec. XV - XVI - XVIII
BN-II-m-A-01459.02 Cas de locuit cu prvlie municipiul BISTRIA Piaa Central
14 sec. XV - XIX
BN-II-m-A-01459.03 Casa Peterman municipiul BISTRIA Piaa Central 15 sec. XV
- XVI - XVIII
BN-II-m-A-01459.04 Cas municipiul BISTRIA Piaa Central 16 sec. XV - XVI XVIII
BN-II-m-A-01459.05 Cas municipiul BISTRIA Piaa Central 17 sec. XVI
BN-II-m-A-01459.11 Cas municipiul BISTRIA Piaa Central 23 sec. XVII

70

BN-II-m-A-01459.12 Galeriile de art i atelierele UAP municipiul BISTRIA Piaa

Central 24 sec XVIII - XIX
BN-II-m-B-01464 Tribunalul judeean Bistria municipiul BISTRIA Piaa Central 29
sec. XVIII - nc. sec. XX
BN-II-m-A-01465 Casa Andreas Beuchel, cunoscut sub denumirea "Casa Ioan
Zidaru" municipiul BISTRIA Piaa Central 30 sec. XV - XVI
BN-II-m-A-01466 Cas municipiul BISTRIA Piaa Central 37 sec. XV - XVIII
BN-II-m-B-01475 Cas municipiul BISTRIA Piaa Central 47 sec. XVII - nc. sec.
XX
BN-II-m-B-01476 Cas municipiul BISTRIA Str. Dobrogeanu-Gherea Constantin 1
sec. XVIII
BN-II-m-B-01477 Cas municipiul BISTRIA Str. Dobrogeanu-Gherea Constantin 3
sec. XVIII
BN-II-m-A-01478 Cas, azi casa de rugciuni cretin baptist "Haru" municipiul
BISTRIA Str. Dobrogeanu-Gherea Constantin 5 sec. XIX
BN-II-m-A-01479.02 Turnul Dogarilor municipiul BISTRIA Str Dogarilor 18 sec. XV
BN-II-m-B-01480 Liceul de arte plastice "Corneliu Baba " municipiul BISTRIA Str.
Dornei 1 sec. XVI XVIII
BN-II-m-A-01481 Cas municipiul BISTRIA Str. Dornei 3 sec. XVI
BN-II-m-A-01482 Casa Argintarului, azi "Centrul creaiei populare" municipiul
BISTRIA Str. Dornei 5 sec. XVI - XVIII - XIX
BN-II-m-B-01483 Cas municipiul BISTRIA Str. Dornei 6 sec. XVII
BN-II-m-B-01484 Cas municipiul BISTRIA Str. Dornei 7 sec. XVIII
BN-II-m-A-01485 Cas municipiul BISTRIA Str. Dornei 8 sec. XVI
BN-II-m-B-01486 Cas municipiul BISTRIA Str. Dornei 9 sec. XVII - XVIII
BN-II-m-B-01487 Cas municipiul BISTRIA Str. Dornei 11 sec. XVII
BN-II-m-B-01488 Cas municipiul BISTRIA Str. Dornei 12 sec. XVII - XIX
BN-II-m-B-20241 Cas municipiul BISTRIA Str. Dornei 15 sec. XVII - XIX
71


BN-II-m-B-01499 Liceul de arte plastice "Corneliu Baba" municipiul BISTRIA Str.
Independenei 3-5 sec. XVIII - XIX
BN-II-m-B-01500 Comandamentul de Jandarmi municipiul BISTRIA Str.
Independenei 7 sec. XIX
BN-II-m-B-01501 Agenia taberelor i turismului colar municipiul BISTRIA Str.
BN-II-m-B-01502 Cas, azi Societatea agricol "Viitorul" municipiul BISTRIA Str.
BN-II-m-B-01503 Cas municipiul BISTRIA Str. Independenei 35 sec. XIX
BN-II-m-A-01504 Mnstirea dominican, azi Cmin pentru persoane vrstnice
municipiul BISTRIA Str. Koglniceanu Mihail 23 sec. XV - XIX
BN-II-m-B-01505 Cas municipiul BISTRIA Piaa Mic 2 sec. XVIII
BN-II-m-B-01506 Cas municipiul BISTRIA Piaa Mic 3 sec. XIX
BN-II-m-B-01507 Cas municipiul BISTRIA Piaa Mic 4 sec. XVI - XVIII
BN-II-m-B-01511 Cas municipiul BISTRIA Piaa Mic 9 sec. XVII
BN-II-m-B-01512 Cas municipiul BISTRIA Piaa Mic 10 sec. XVII
BN-II-m-B-01513 Cas, azi "Serviciul de metrologie legal" municipiul BISTRIA
Piaa Mic 11 sec. XVII
BN-II-m-B-01514 Cas municipiul BISTRIA Piaa Mic 12 sec. XVII - XIX
BN-II-m-B-01515 Liceul de muzic municipiul BISTRIA Str. Odobescu Alexandru 4
sec. XIX
BN-II-m-B-01516 coala general nr.2 municipiul BISTRIA Str. Odobescu
Alexandru 8 sf. sec. XIX
BN-II-m-B-01517 Sediul cooperaiei municipiul BISTRIA Piaa Petru Rare 1 sec.
XIX
BN-II-m-B-01518 Cas municipiul BISTRIA Str. Rebreanu Liviu 1 sec. XVI - XVIII XIX
BN-II-m-B-01519 Cas municipiul BISTRIA Str. Rebreanu Liviu 2 sec. XVI - XVII XIX
BN-II-m-B-01520 Cas municipiul BISTRIA Str. Rebreanu Liviu 3 sec. XVI - XIX
BN-II-m-B-01521 Cas municipiul BISTRIA Str. Rebreanu Liviu 4 sec. XVII
BN-II-m-B-01522 Cas municipiul BISTRIA Str. Rebreanu Liviu 5 sec. XVI XVIII
BN-II-m-B-01524 Cas municipiul BISTRIA Str. Rebreanu Liviu 7 sec. XVIII
BN-II-m-B-01526 Cas municipiul BISTRIA Str. Rebreanu Liviu 10 sec. XVI
BN-II-m-B-01527 Cas municipiul BISTRIA Str. Rebreanu Liviu 11 sec. XVI - XIX XX
72

BN-II-m-B-01529 Cas municipiul BISTRIA Str. Rebreanu Liviu 14 sec. XVI - XIX
BN-II-m-B-01530 Cas municipiul BISTRIA Str. Rebreanu Liviu 15 sec. XVII - XIX
BN-II-m-B-01535 Cas municipiul BISTRIA Str. Rebreanu Liviu 23 sec. XIX
BN-II-m-B-01537 Cas municipiul BISTRIA Str. Rebreanu Liviu 25 sec. XVII - XX
BN-II-m-B-01549 Cas municipiul BISTRIA Str. Rebreanu Liviu 47 sec. XVIII XX
BN-II-m-A-01551 Colegiul National Liviu Rebreanu municipiul BISTRIA Bd.
Republicii 8 nc.sec. XX
BN-II-m-B-01552 Colegiul Naional "Andrei Mureanu municipiul BISTRIA Bd.
Republicii 26 sf. sec. XIX
BN-II-m-B-01553 Cas municipiul BISTRIA Str. incai Gheorghe 3 sec. XVIII - XIX
BN-II-m-B-01554 Cas municipiul BISTRIA Str. incai Gheorghe 4 sec. XVIII
BN-II-m-B-01555 Cas municipiul BISTRIA Str. incai Gheorghe 5 sec. XVII XVIII- XIX
BN-II-m-B-01556 Cas municipiul BISTRIA Str. incai Gheorghe 6 sec. XIX
BN-II-m-B-01558 Cas municipiul BISTRIA Str. incai Gheorghe 9 sec. XVII
XIX
BN-II-m-A-01560 Cas municipiul BISTRIA Str. incai Gheorghe 12 sec. XVIII XIX
BN-II-m-B-01561 Cas municipiul BISTRIA Str. incai Gheorghe 13 sec. XVIII XIX
BN-II-m-B-01563 Cas municipiul BISTRIA Str. incai Gheorghe 17 sec. XVII - XIX
BN-II-a-A-01568 Ansamblul bisericii romano-catolice "Sf. Treime" municipiul
BISTRIA Str. incai Gheorghe 26 sec. XVIII
73

BN-II-m-A-01568.01 Biserica romano-catolic Sf.Treime municipiul BISTRIA Str.

incai Gheorghe 26 sec. XVIII
BN-II-m-A-01568.02 Casa parohial a bisericii romano-catolice municipiul BISTRIA
Str. incai Gheorghe 26 sec. XVIII
BN-II-m-B-01570 Cas municipiul BISTRIA Str. incai Gheorghe 29 sec. XVII - XIX
BN-II-m-B-01572 Cas, azi sediu Romtelecom municipiul BISTRIA Str. incai
Gheorghe 32 nc. sec. XX
BN-II-m-B-01573 Cas municipiul BISTRIA Str. incai Gheorghe 35 sec. XVIII XIX
BN-II-m-B-01574 Cas municipiul BISTRIA Str. Titulescu Nicolae 1 sec. XVII
BN-II-m-B-01575 Cas municipiul BISTRIA Str. Titulescu Nicolae 2 sec. XVI - XIX
XX
BN-II-m-A-01576 Cas municipiul BISTRIA Str. Titulescu Nicolae 3 sec. XVI - XVIII
BN-II-m-B-01577 Cas municipiul BISTRIA Str. Titulescu Nicolae 4 sec. XVII - XIX
BN-II-m-B-01578 Cas municipiul BISTRIA Str. Titulescu Nicolae 5 sec. XVI - XVIII
BN-II-m-B-01579 Cas municipiul BISTRIA Str. Titulescu Nicolae 6 sec. XVII XVIII- XIX
BN-II-m-B-01580 Cas municipiul BISTRIA Str. Titulescu Nicolae 7 sec. XIX
BN-II-a-A-01581 Cas municipiul BISTRIA Str. Titulescu Nicolae 8 sec. XVIII
BN-II-m-A-01582 Cas municipiul BISTRIA Str. Titulescu Nicolae 9-11 sec. XV XVII
BN-II-m-B-01584 Cas municipiul BISTRIA Str. Titulescu Nicolae 12 sec. XVI
XVII XVIII
BN-II-m-A-01585 Cas municipiul BISTRIA Str. Titulescu Nicolae 13 sec. XVII XVIII
BN-II-m-B-01586 Cas municipiul BISTRIA Str. Titulescu Nicolae 14 sec. XVIII
BN-II-m-A-01588 Cas municipiul BISTRIA Str. Titulescu Nicolae 16 sec. XVII XVIII
BN-II-m-A-01590 Cas municipiul BISTRIA Str. Titulescu Nicolae 18 sec. XVIII
BN-II-m-A-01594 Cas municipiul BISTRIA Str. Titulescu Nicolae 24 sec. XVI XVIII
74


BN-II-m-B-01606 Cas municipiul BISTRIA Str. Titulescu Nicolae 48 sec. XVIII XIX
BN-II-m-B-01607 Cas municipiul BISTRIA Piaa Unirii 3 sec. XIX
BN-II-a-A-01610 Mnstirea minorit/franciscanSf.Andrei, azi ansamblul bisericii
ortodoxe "Intrarea in Biseric a Maicii Domnului municipiul BISTRIA Piaa Unirii 8
sec. XIII - XVIII
BN-II-m-A-01610.01 Biserica mnstirii minorite, azi biserica ortodox "Intrarea in
biseric a Maicii Domnului
municipiul BISTRIA Piaa Unirii 8 sec. XIII - XVIII
BN-II-m-A-01610.02 Incinta fostei mnstiri (fragment) municipiul BISTRIA Piaa
Unirii 8 sec. XIII - XVIII
BN-II-m-A-01610.03 Protopopiatul bisericii ortodoxe municipiul BISTRIA Piaa Unirii
9 sec. XIV - XVIII
BN-II-m-B-01693 Biserica reformat localitate component SRATA municipiul
BISTRIA ; 104 sec. XVIII
BN-II-m-A-01694 Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail i Gavriil localitate
component SRATA municipiul BISTRIA ; 142 1755
BN-II-m-B-01695 Castelul Lazar Imre, azi Agenia taberelor colare localitate
component SRATA municipiul BISTRIA; 204 sec. XIX
BN-II-m-A-01727 Biserica evanghelic, azi biserica ortodox Sf. Nicolae localitate
component VIIOARA municipiul BISTRIA; 175 sec. XV - XVI
BN-III-m-B-01731 Statuia lui George Cobuc municipiul BISTRIA n Parcul
Municipal
BN-III-m-A-01732 Statuia lui Andrei Mureanu municipiul BISTRIA Piaa Central
BN-III-m-A-01733 Bustul lui Liviu Rebreanu municipiul BISTRIA Piaa Unirii
BN-IV-m-B-01742 Piatra tombal a lui Johann Hgel municipiul BISTRIA n cimitirul
evanghelic sec. XIX

75

2.9. ECHIPARE EDILITAR

LUCRRI HIDROEDILITARE
RUL BISTRIA
CARACTERIZARE
Rul Bistrita, cod cadastral II.1.24.4. este afluent de dreapta a raului Sieu si
face parte din bazinul hidrografic Somes Tisa.
Raul are o lungime de 67 km, cu suprafata bazinului de 650 km2, la altitudinea
medie 815 m si suprafata fondului forestier aferent bazinului este de 30104 ha.
Principalul afluent al raului Bistrita este Raul Bargau (confl. la Prundu
Bargaului).
Incepind cu zona aval Prundu Bargaului se deschide unitatea fizicogeografica si
anume depresiunea Livezile Bistrita cu limita de vest pe raul Sieu.
Raul Bistrita strabate teritoriul municipiului Bistrita si de la Unirea pana la
varsarea in Sieu in cursul superior.
Pe zonele care nu sunt amenajate, respectiv amonte de localittea componenta
Unirea, aval municipiul Bistrita, Viisoara si Sarata aval, raul Bistrita este puternic
meandrat cu eroziuni de mal stang si drept cu deschideri relativ mari (200-300m). Pe
aceste sectoare se semnaleaza si eroziunea patului albiei, fapt ce determina
adancirea vaii.
Raul Bistrita, pe teritoriul municipiului Bistrita este monitorizat prin statia
hidrometrica Bistrita, amplasata pe malul drept, in zona parcului orasului. La aceasta
statie zilnic, dimineata si seara se masoara nivelul apei si se determina debitul din
sectiune. Tot aici se fac teoata gama de masuratori si observatii hidrologice.
Cele mai mari niveluri atinse pe raul Bistrita in municipiul Bistrita au fost cele
din 12-13 mai 1970.
n deceniile urmatoare s-au executat lucrari de regularizare - indiguire cu scopul
de a scoate municipiul Bistrita de sub efectul inundabilitatii. Au fost executate mai
multe amenajari ale cursurilor de apa si anume :
Regularizare - indiguire raul Bistrita la Bistrita, amonte si aval
Regularizare consolidari de mal raul Bistrita la Unirea
Regularizare consolidare de mal raul Bistrita la abator
Regularizare consolidari de mal raul Bistrita la Sarata
Regularizare valea Rusului
Combaterea inundatiilor in zona Subcetate
Regularizare sant garda
Regularizare valea Ca sta ilor
Regularizare valea Lempes
Toate lucrarile enumerate sunt la aceasta data in stare tehnica buna realizanduse scopul pentru care au fost proiectate si executate.
Lucrarile prezentate mai putin valea Castanilor si valea Rusului sunt intretinute si
exploatate corespunza tor prin intermediul unui plan tehnic anual la nivel de Sistem
de Gospodarire a Apelor Bistrita apartinind Directiei Apelor Somes Tisa ClujNapoca.
76

Lucrari hidrotehnice pe raul Bistrita in administrarea S.G.A Bistrita

Indiguire mal stang si drept riu Bistrita in Bistrita si Unirea amonte de barajul
priza apa potabila a RAJA AQUABIS.
Regularizare rau Bistrita in zona amonte diguri din zona confluentei cu paraul
Castanilor
Indiguire sector aval mal sting mal drept municipiu Bistrita
Lucrari de consolidare de mal in cartier Unirea pe raul Bistrita
Lucrari de regularizare si consolidare de mal in cartier Sarata pe rau Bistrita,
amonte de podul rutier de pe DJ 154
Regularizarea rau Bistrita la Abator, regularizare pe o lungime de 500m aval
de confluenta cu valea Tarpiului.
Statie de pompare zona A. Muresanu Subcetate
Sant de garda de-a lungul variantei ocolitoare
Regularizare Valea Lempes
Lucrari hidrotehnice din administrarea primariei Bistrita
Regularizare Valea Rusului
Regularizare Valea Castailor
Lucrari hidrotehnice aflate la alti detinatori
Baraj priza RAJA AQUABIS in administrarea RAJA AQUABIS Bistrita
Microhidrocentrala Bistrita
ALIMENTARE CU AP
Conform AUTORIZATIEI DE GOSPODRIRE A APELOR Nr. 559 din
28.10.2011 emisa de DMINISTRAIA NAIONAL "APELE ROMNE"
ADMINISTRAIA BAZINALA DE APA SOME-TISA sistemul de alimentare cu
apa, canalizare si epurarea ape uzate in municipiul Bistrita si localitatile
racordate la reele este urmatorul:
Surse
-captare suprafaa - r. Bistrita.
Coordonate topografice in sistem STEREO 70: X - 627.842, Y - 463.819
a)
-captare de suprafaa din r. Geamanu (Cuma)
b)
- captare din subteran, Geamanu
c)
-captare din subteran, izvoare Cuma
d)
-captare din subteran, izvor Caldu
Volume si debite de apa autorizate
a) suprafata
r. Bistrita
-zilnic maxim 43439,1 m3 ( 502,7 l/s)
- zilnic
mediu
3
37065,6 m ( 429,0
l/s)

77

- -zilnic
minim
32246,5 m ( 373,2
l/s)
anual 13528,9 mii mc
b)
-
suprafaa r. Geamanu
zilnic maxim 15593 m3 ( 18,0 l/s)
zilnic mediu 1354,1 m3 ( 15,7 l/s)
zilnic minim 1178,0 m3 (13,6 l/s)
c)
subteran
- zilnic
maxim
2093,5 m3 ( 24,2 l/s)
-zilnic mediu 1786,4
m3 ( 20,7 l/s)
zilnic minim 15422 m3 ( 17,8 l/s)
Funcionarea este: - permanenta ( 365 zile/an , 24 ore/zi)

Instalaii de captare si aductiune
a) Captarea de suprafaa din r. Bistrita: baraj deversor, priza de mal (prevzut cu
stavile de intrare, basa de evacuare a nmolului, separator de zai si basa de
evacuare a plutitorilor), canal de aductiune cu L = 228 m, conducta de aductiune de
beton cu Dn 1000 mm (in rezerva), statie de pompare treapta 1-a dotata cu 2 pompe
INGERSOL DRESSER , din care una cu convertizor de frecventa avand Q= 2400
mc/h, H =8 m CA. P = 75 KW, 2 pompe Brates 500 (1 +1R), avand Q= 1800 mc/h si
H = 8 m CA.
captarea de suprafaa din r. Geamanu : 2 praguri de fund. 2 camere de
captare, conducta de aductiune cu Dn 125 mm;
b)
captare Geamanu subteran (pentru suplimentare debit): 2 drenuri din

tuburi de poliesteri armai cu fibra de sticla si inserie nisip, DR1 (amonte de priza de
suprafaa) L = 130 m, Q^ = 5,6 l/s si DR2 (in aval de sursa de suprafaa), L =120 m,
Q mcd= 4 l/s. Drenurile sunt prevzute cu cmine de vizitare fiecare. Conducta de
racord pentru drenul 1 este din eava PEHA, Dn 250 mm si L = 41 m. iar conducta
de racord pentru drenul 2 este din PEHD cu Dn 125 mm, in lungime de 180 m.
c)
d) captarea din subteran -izvoare Cuma: izvoarele 1, 7, 8, 9,10 sunt amenajate

cu 1 camera de captare fiecare, izvoarele 2, 3,4, 5,6 sunt prevzute cu un sistem de
drenuri: 2 conducte de aductiune din otel cu Dn 125 mm si Dn 250 mm. L =18 Km
e) captarea din subteran -izvor Caldu: doua drenuri DR3 si DR4 (pentru a
suplimenta debitul sursei Cuma) din tuburi de poliesteri armai, DR3 cu L = 140 m,
Qmcd =3,5 l/s si DR4 cu L = 180 m, Q mcd =43 l/s. Drenurile sunt prevzute cu 4
78

cmine de vizitare fiecare. Conductele de aductiune apa sunt din te vi de otel

preizolate pentru tronsonul 1 (L= 90 m si d/D = 114/250 mm) si tevi de PEED cu D=
110 mm si Pn = 6 atm pentru tronsonul 2 (L= 210 m). Lungimea totala a conductei
de aductiune este de 300 m, pe tronsonul cuprins intre cminul central al drenurilor
si punctul de injecie in cminul de vane
Instalaii de tratare
Staia de tratare Bistrita (pentru apa captata din r. Bistrita) este compusa din 2
linii tehnologice:
-linia tehnologica veche cu capacitatea 300 l/s formata din- desnisipator (in
conservare), 6 bazine de amestec si reacie (in conservare), dccancor orizontal
longitudinal cu 2 compartimente (in conservare),
8 filtre rapide cu nivel liber
(funcionale) rezervor de 800 mc (funcional)
-linia tehnologica noua cu capacitatea de 1000 l/s formata din:
-statia de pompare Ireapta I- 2 pompe INGERSOL DRESSER cu Q= 2400
mc/h, H = 8 mCA,
P = 75 kW si 2 pompe BRATES 500 de rezerva
- instalatia de dozare var, amplasata lng priza canalului de
aductiune cu urmatoarele parti componente: un siloz pentru var hidratat pulverulent,
un alimentator cu snec, un recipient de lucru, un dozator pentru var pulverulent, un
vas vortex, conducta de transport, dispozitiv de distributie a emulsiei (soluiei) de var,
un dispozitiv de amestec cu zbaturi orizontale.
- instalatia de preparare si dozare soluie sulfat de
aluminiu/policlorura de aluminiu : doua bazine de dizolvare, unul de 75 m 3 si unul de
200 m\ 3 suflante pentru barbotarea (omogenizarea) soluiei de sulfat de aluminiu, n
vederea accelerarii dizolvrii sulfatului de aluminiu,4 pompe pentru pomparea
soluiei concentrate de sulfat de aluminiu n vasele de dilutie. Aceste pompe sunt
amplasate n subsolul cldirii statiei chimice vechi, 2 recipienti de dilutie din
POLSTIF, de 20m3 capacitate fiecare, care alimenteaza gravitaional pompele
dozatoare. Pompele dozatoare preiau soluia diluata de sulfat de aluminiu cu
concentraia 5% sau 10% si o injecteaza n conductele de aspiraie ale pompelor de
la statia de pompare treapta I.
Policlorura de aluminiu este utilizata numai n situatiile n care indicatorii de
calitate ai apelor procesate o impun.
- 2 decantoare radiale suspensionale cu Dn 29 m, echipate cu
agitatoare cu elice
- statie de filtre rapide: 14 bucati filtre rapide cu crepine, suprafaa
filtranta 34 mp, amplasate pe doua rnduri. Tipul de crepine este RAP-36x 0,4-M 30,
confecionate din polipropilena de uz alimentar, cu o suprafaa nominala de filtrare
de 288mm2, dimensiunea normala a fantelor 0,4 x 20mm, numrul fantelor pe o
crepina este de 36. Grosimea stratului filtrant este cuprinsa ntre 0.8 - 0,9m,
granulatia nisipului: 0,8-2 mm, porozitate 40% si friabilitatea 5%.
- rezervor apa filtrata cu V = 1500 mc,
- instalatie de dezinfectie cu clor gazos ADVANCE 200,
- statie de pompare treapta II cu doua compartimente- compartimentul
instalaiilor de spalare filtre echipat cu 2+1 pompe spalare Q= 400 mc/h, H = 10
mCA. P \ 35 kW, n = 1500 rot/min, compartimentul statiei de pompare treapta II,
echipat cu 2 grupuri de pompare INGERSOL DRESSER cu Q= 2100 mVh,H= 46
79

mCA. P = 400 KW, 2 grupuri de pompare 12 NDS avnd caracteristicile: Q= 1.460

m3/h, H= 55 mCA, P= 315 KW, n= 1500 rot/min si 2 grupuri de pompare 8 NDS
- linia nmolului - instalatie de ingrosare a nmolului cu doua compartimente de
ngroaare cu volumul total de V=100nr si o statie de pompare cu doua pompe Wilo.
- instalatie de deshidratare a nmolului cu capacitatea de 10mVh tip
filtru banda cu injectare de polielectrolit. Instalatia este OMEGA 1150, productor
VEOLIA WATER SOLUTIONS- Franta cu lungimea benzii de 1,5m
Instalaii de tratare a apei captate din r. Geamanu- filtru rapid tip GEFIA
Instalaii de inmagazinare
Pentru apa potabila rezultata de la statia de tratare Bistrita
2 rezervoare de inmagazinare cu V=10000 mc fiecare
3 rezervoare de inmagazinare cu V= 5000 mc fiecare
-l statie de pompare: 2 pompe Lotru 125 (Q=100 mc/h, P = 37 kW, H= 56 mCA),o
pompa Willo(Q=70 mc/h J5 = 42 kW, H=56 mCA)
Pentru apa potabila captata din r. Geamanu si izvoarele Cuma:
-2 rezervoare de inmagazinare cu V= 300 mc fiecare
Localitatea Ghinda: 1 rezervor, V= 300 mc
Localitatea Sigmir: 1 rezervor, V= 500 mc
Rezervoare apa potabila/ statii de pompare situate situate extraurban Bistrita,
Sieu -Magherus1 buc.. Galaii Bistritei- 1 buc., Viile Tecii- 1 buc. , Teaca-1
buc71. Chirales- 1 buc., Lechinta - lbuc., Dumitra, Cepari- 1 buc/l, Herina /(Saratel) 1 bucVl,Tarpiu - 1 buc.: statie de pompare Sigmir: Q=32 mc/h, P=4.8 kw. H=135
mCA; statie de pompare Bistrita-RAAL: Q=30 mc/h, P=15 kw, H=100 mCA
Instalaii de distributie
conducte magistrale din otel cu Dn 600 mm. 800 mm, 1000 mm
reea distributie 90 mm, 110 mm. 125 mm. 140 mm. 160 mm, 200 mm
Reea distributie extraurban Bistrita - conducta metalica Dn 400 mm Bistrita Sieu Magherus - Chirales - Lechinta
conducta PEHD Dn 180 mm- Chirales - Feleac - cu ramificaie Nuseni si
Rusu de Sus
conducta PEHD Dn 200 160 mm Bistrita - Teaca
conducta PEHD Dn 180 mm Bistrita - Dumitra cu ramificaie Cepari si
Tarpiu Lungimea totala a reelei de alimentare cu apa este de 629,831 km .
-
Volume de apa asigurate in surse pentru alimentarea cu apa a

folosinei
3
- din suprafaa r. Bistrita VnmeJ = 37065,6 m
3
- din suprafaa r. Geamanu V Amei = 1354,1 m
3
- din subteran V =1786,4 m
Modul de folosire a apei
Necesarul total de apa
Cerina totala de apa
80

maxim
42009 m3/zi
mediu
36551 m3/zi
minim
31788 m3/zi
maxim
47092 m3/zi
mediu
40206 m3/zi
minim
34967 m3/zi
Norme de apa pentru principalele produse din fabricaie
150 L/om/zi - sisteme de alimentare centralizata
50 l/om/zi - cimele stradale
LOCALITATEA SIGMIR
n prezent localitatea dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa .
LOCALITATEA SLATINITA
n prezent localitatea nu dispune de un sistem centralizat de alimentare cu
apa.
LOCALITATEA GHINDA
Sistemul actual de alimentare cu apa este realizat din:
- Cinci camere de captare (fara deznisipatoare) ale unor izvoare de coasta n partea
de nord a localitatii;
- Rezervor apa cu V = 90 mc, amplasat la cota 500,00;
- O conducta de aductiune din PVC M cu D = 90 mm, amplasata pe partea
carosabila a drumului existent, n lungime de 500,00 metri;
- Conducta de distributie a apei pe principalele strazi existente n localitate, realizate
din teava de otel cu D = 2" (50 mm), aflata ntr-o faza avansata de corodare;
- Ulterior, la sistemul de alimentare cu apa prezentat mai sus, s-a realizat o conducta
din otel cu D = 2" (50 mm), cu punct de injectie n conducta OL.-200 mm Cusma
Bistrita la cota 440, contndu-se pe un aport de suplimentar de debit din aceasta
conducta ;
- Sistemul actual de alimentare cu apa functioneaza necorespunza tor, situatie
datorata n principal urma toarelor cauze:
1). Disparitia izvoarelor de coasta n zona camerelor de captare existente, datorita
defrisa rii pa durii n aceasta zona (n urma punerii n posesie a terenurilor conform
Legii 18/ 1991), fapt ce a condus si la aparitia aluneca rilor de teren n zona ;
2). Rezervorul de apa existent cu V = 90 mc amplasat la cota 500,00, prezinta
microfisuri si neetanseita ti ce au ca efect pierderi ale debitului de apa ;
3). Conducta de aductiune existenta din PVC M - 90 mm pozata n corosabil. (contrar
prevedrilor Normativului I.1 din 2001), prezinta de asemeni pierderi de apa ;
4). Conductele de distributie existente din OL 2" sunt subdimensionate, fisurate,
colmatate, nu au ca mine de ramificatie si vane, nu au hidranti exteriori de incendiu si
prezinta pierderi importante de apa ;
5). Conducta de injectie OL.2" racordata la conducta Cusma Bistrita la cota 490,00,
tinnd cont de presiunea sca zuta din aceasta precum si pierderile de presiune liniare
si locale de pe traseu, nu poate alimenta cu apa rezervorul existent cu V = 90 mc.
aflat la cota 500,00.
81

n concluzie sistemul actual de alimenatre cu apa este nefuntional, nu respecta

normele sanitare si PSI n vigoare si produc importante pierderi de apa potabila
preluata din conducta Cusma Bistrita, situatie care impune de urgenta
reconsiderarea acestuia, tinnd cont de calitatea deosebita (superioara ) a apei
provenita din sursa Cusma.
LOCALITATEA UNIREA
n prezent, este asigurata alimentarea cu apa a localita tii, printr-un sistem
centralizat format din conducte principale, secundare si de serviciu apa pozate de-a
lungul drumului national DN.17 (E.58) de o parte si de cealalta a acestuia, precum si
pe trama stradala a principalelor stra zi din localitate.
LOCALITATEA VIISOARA
n prezent, este traversata de conducta de aductiune apa existenta OL-400
mm Bistrita-Lechinta, ce functioneaza cu nalta presiune (Pn = 12 at) n zona
cartierului Viisoara, din care sunt realizate unele bransamente de apa (din care multe
nu au montate reductoare de presiune pentru apa , contrar prevederilor Normativului
I.9/ 1994, care prevede presiunea admisibila maxima n conductele de distributie si
bransament apa , de maxim 6 at).
LOCALITATEA SARATA
n prezent, este asigurata alimentarea cu apa a localitatii, printr-un sistem
centralizat format din conducte principale, secundare si de serviciu apa pozate de-a
lungul drumului judetean DJ.154 pe o singura parte, precum si pe trama stradala a
principalelor strazi din localitate.
CANALIZAREA MENAJERA
Retelele de canalizare sunt in sistem unitar. Pe raza municipiului, pe
malul drept al cursului de apa Bistrita exista 6 deversoare, din care 5 sunt active; in
situatii cu precipitaii abundente, cand capacitatea de preluare a reelei de canalizare
este depit, sunt descarcate ape uzate la dilutii de 1:5.
Statii si instalaii de epurare ape uzate
Statii de pompare ape uzate: Sigmir (Q=43 mc/h, P = 4.8 kW, H= 42 mCA). Ghinda
(Q=29 mc/h, P = 2,4 kW. H= 15,6 mCA), Viisoara (Q=144 mc/h, P = 37 kW, H= 342
mCA)
Statia de epurare este dimensionata pentru debitul maxim zilnic Q a max = 860 l/s
Apele uzate urbane sunt colectate si transportate de doua colectoare de canalizare
cu Dn 1250 mm si Dn 600 mm si conduse in statia de epurare fiind unite pe
amplasamentul statiei, in cminul de reccptie al apelor uzate Statia de epurare este
compusa din:
- trei linii de epurare mecano-biologica avand capacitatile: 110 l/s, 250 l/s,
500 l/s
(pe amplasament exista si vechea linie de epurare mecano-chimica- 170 l/s,
nefunctionala)
- linie comuna de tratare a nmolului
82

Fluxul tehnologic al apei:

gratar rar de tip Geiger prevzut cu transportor spirlat si instalatie de spalare
(cu apa epurata)
gratare dese cu curatare mecanica Noggerath (3 buc. - Q = 680 l/s fiecare)
deznisipator (3 compartimente) cuplat cu separator de grsimi cu insuflare
de aer
camera de distributie (deversor circular - distribuie debitele de apa uzate pe
cele trei linii de epurare)
decantoare primare: linia 1- decantor orizontal radial cu Dn 25 m
linia 2- 3 decantoare longitudinale avand 1=
8 m si L= 50 m (fiecare) linia 3- 2 decantoare
orizontale radiale cu Dn 35 m (fiecare)
- deversoare (amonte trepte de epurare biologica): constructii din beton cate unul pt. fiecare linie- cu rol de a evacua la emisar diferena de debit
epurat mecanic si ceea ce urmeaza a intra in statia biologica , in situatia unor
precipitaii excepionale
bazine cu nmol activat: linia 1- bazin cu 3 compartimente, Vulil = 1944 mc,
2 suflante cu Q = 3148 mc/h
- linia 2- 2 bazine, fiecare avand V = 5054 mc, 3 suflante cu Q = 8723 mc/h, comune
pentru linia 2 si 3 linia 3- 4 bazine, fiecare avand V = 6610 mc, 3 suflante cu Q =
9500 mc/h, comune pentru linia 2 si 3
decantoare secundare: linia 1- decantor orizontal radial cu Dn 25 m
linia 2- 3 decantoare longitudinale avand 1= 8 m si L= 55 m, h^ =3,45 m
(fiecare) linia 3- 2 decantoare radiale cu D 40 m (fiecare)
Fluxul tehnologic al nmolului:
2 bazine de omogenizare, V= 340 mc fiecare (pentru omogenizarea
mecanica a nmolului primar si exces de pe liniile 1 si 2 cu nmolul primar si exces
de pe linia 3)
rezervoare de fermentare, 3 buc., V,= 4000 mc, V, = V 3 = 1500 mc
rezervor tampon de stocare nmol fermentat - constructie supraterana, din
beton armat, prevzut cu instalatie de preaplin legata la platformele de uscare
nmol (6 buc. avand dimensiunile 7,1 m x 72,5 m x 1 m)
instalatie de ingrosare si deshidratare nmol tip Alfa- Laval, automatizata
statii de pompare nmol, 3 buc.
Instalaii auxiliare
Statie de suflante - 3 buc. (pentru liniile 2 si 3), 1 buc. pentru linia 1
Statia de Gazometre- 4 buc. avand capacitatea de 480 mc fiecare
Centrala termica- 3 cazane tip HOVAL, un boiler HOVAL
Generator electric cu funcionare pe biogaz
Instalatii de monitorizare
Laborator
Instalaii de masurare a debitelor si volumelor de apa
- la captare - 2 debitmetre tip PROMAG 33F ENDRESS & HAUSSER. in statia de
tratare Bistrita
- 2 contoare de viteza Meinecke . la captarile Cuma si Geamanu
- la evacuare - 2 debitmetre electromagnetice tip PROMAG Dn 600 mm
- 1 debitmetru instalat pe efluentul final, inainte de evacuarea in emisar
83

Indicatori de calitate calitate - ai apelor evacuate in r. Bistrita

Categoria apei
ape uzate urbane

evacuare I
Indicatori de calitate
l.pH
2. materii in suspensie
3. CB05
4. CCOCr
5. reziduu filtrat Ia 105C
6. azot amoniacal
7. fosfor total
8. detergenti sintetici
9. substane extractibile
10. crom total
11 crom hexavalent
12. fier total ionic
13. cupru
Valori admise (mg/l)

6.5- 8.5
60
35
125
2000
25
5
1
20
1.0
0,1
5,0
0,1
Frecventa de determinare de ctre beneficiar a indicatorilor este: de trei ori pe luna

De asemenea cu frecventa trimestriala se va determina si indicatorul azot total
Indicatori de calitate
Valori admise (mg/l)
Categoria apei
ape uzate urbane

evacuare II Viisoara
l. pH
2. materii in suspensie
3. CBOs
4. CCOCr
5. azot amoniacal
6. substante extractibile
7. fosfor total
8. detergenti sintetici
9. crom total
10 crom hexavalent
11. fier total ionic
12. cupru
6,5- 8,5
350
300
500
30
30
5
25
1,0
0.1
5,0
0,1
Frecventa de determinare de ctre beneficiar a indicatorilor este: de trei ori pe luna
De asemenea cu frecventa trimestriala se va determina si indicatorul azot

total
-ai apelor evacuate in reea canalizare - vor respecta prevederile HG nr. 352/2005
pentru modificarea si completarea HG nr. 188/2002

84

-ai apelor subterane (din puurile de hidroobservatie - 6 buc.): amoniu (1,6 mg/l),
cloruri (250 mg/l), sulfai (250 mg/l), arsen (0,01 mg/l), cadmiu (0.005 mg/l), plumb
(0,02 mg/l), nitriti (0,8 mg/l), fosfai (0,5 mg/l), nitrati (50 mg/l)
Frecventa de determinare, de ctre beneficiar, a indicatorilor de calitate ai apei din
puurile de observatie
este: o data pe perioada de valabilitate a prezentei
Valorile din paranteze reprezint valorile de prag pentru corpul de apa subterana,
conf. Ord. Nr. 137/2009 privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de ape
subterane din Romania
LOCALITATEA SIGMIR
Exista n zona sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere.
Nu exista n zona sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere.
LOCALITATEA GHINDA
Localitatea Ghinda dispune de un sistem centralizat de canalizare a apelor
uzate menajere.
LOCALITATEA UNIREA
n prezent, este asigurat un sistem centralizat de evacuare a apelor uzate
menajere format din colectoare principale pozate de-a lungul drumului national
DN.17 (E.58) de o parte si de cealalta a acestuia, precum si colectoare secundare si
de serviciu amplasate pe trama stradala a principalelor stra zi din localitate.
n prezent, cartierul Viisoara are un sistem centralizat de canalizare.
LOCALITATEA SARATA
Localitatea Sarata nu dispune de un sistem centralizat de canalizare a apelor
uzate menajere.
SISTEMUL ALIMENTARE CU GAZE NATURALE
Alimentarea cu gaze naturale a municipiului Bistrita se face din structura
gazeifera Fintinele din comuna Matei, jud. Bistrita-Nasaud.
Prima conducta de transport gaze naturale a fost realizata in anul 1972, pentru
alimentarea Fabricii de sticla .
In anul 1984 s-a realizat conducta de transport gaze naturale pentru
alimentarea cu gaze naturale a Centralei termice de zona , a blocurilor de locuit
(pentru prepararea hranei) si a intreprinderile de pe platforma industriala ce utilizau in
procesul tehnologic gazele naturale.
Incepind cu anul 1990, in municipiul Bistrita sistemul de distributie a inceput sa
fie extins fara a se consulta studiul de retele de distributie a gazelor naturale, intocmit
anterior, ajungindu-se la extinderi de retele pentru ansambluri de locuinte nou
infiintate sau ale localita tilor componente care nu au fost luate in calculul initial.

85

Cresterea consumului de gaze naturale atit la populatie cit si la agentii

economici, presupune cresterea capacitati de transport a conductelor de gaze
naturale ce alimenteaza municipiul Bistrita (dublarea conductei de transport gaze
naturale existente).
ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA
Alimentarea cu energie electrica a municipiului Bistrita se realizeaza prin
intermediul a 3 statii de transformare de 110/20 kv, racordate prin lini de 110 kv la
sistemul energetic national. Pentru acoperirea tuturor zonelor mai ales cele nou
construite, din punct de vedere al alimenta rii cu energie electrica , este necesar
realizarea a cca 7 posturi de transformare noi.
Reteaua de alimentare cu energie electrica este reprezentata prin:
- LA 20 kw-30 km n municipiul Bistrita si localitatile componente
- LA joasa tensiune -108, 49 km n municipiul Bistrita si localitatile componente
- LES mediu tensiune-53,15 km n municipiul Bistrita
- LES joasa tensiune -108 km n municipiul Bistrita
- Post trafo zidite -103 buc. n municipiul Bistrita si localitatile componente
- Post trafo aeriene - 35 buc. n municipiul Bistrita
TELEFONIE
TELEFONIA FIXA
Municipiul Bistrita precum si localitatile apartinatoare Bistrita, Ghinda,
Sarata, Slatinita, Unirea si Viisoara au foarte bine reprezentata reteaua de telefonie
fixa.
TELEFONIA MOBILA
Telefonia mobila este aigurata de principalii competitori de pe piata
romaneasca : Orange, Vodafone, Cosmote.
2.10. PROBLEME DE MEDIU

SITUAIA EXISTENT
DATE GENERALE. CADRUL NATURAL. AEZARE. RELIEF. AP. CLIM.
Oraul Bistria, municipiu - reedin a judeului Bistria-Nsud este aezat n
depresiunea Bistria, pe cursul inferior al rului Bistria Ardelean, la altitudinea de
358 m, oraul are o poziie central - sud - estic.
Depresiunea Bistria aparine Dealurilor Bistriei, care reprezint subdiviziune
a Podiului Transilvaniei i au ca limit la N i NV culoarul Someului Mare, la SV
valea Dipei pn la irioara i mai departe culoarul ieului pn la confluena cu
Someul, iar la E limita este dat de o denivelare de cteva sute de metri fa de
Munii Climani i Brgu.
Depresiunea Bistria se leag la sud-vest de culoarul ieului, nchis de culmea
{ieului, iar la nord - est se continu cu culoarul depresionar Livezile - Brgu.
Culmile deluroase care strjuiesc oraul sunt orientate pe direcia NE - SV i
sunt reprezentate prin Dealurile Cetii la NV (dealul Cetii 680m, dealul Ruja 475m,
dealul Schulerwald 469 m, dealul Hebl 546m), Mocilor (Jelnei) 607 m i Budacului
475 m la SE.
86

CLIMA
Climatul acestei zone este temperat continental de deal, aflat sub influena
maselor de aer polar oceanic, tropical maritim i arctic dinspre NV, acesta din urm
ptrunznd pe teritoriul oraului mai ales iarna.
Temperatura medie anual nregistrat la staia meteo Bistria este de 8,2 oC.
Temperatura medie a lunii ianuarie este de -4,4oC, iar cea a lunii iulie atinge
valoarea de 19,1oC. Amplitudinea termic medie anual este la Bistria de 23,5oC,
ceea ce denot un continentalism mai pronunat fa de unitatea vecin, Cmpia
Transilvaniei, unde aceste valori sunt cuprinse ntre 19 20oC i -3, -4oC. Valoarea
maxim a temperaturii la Bistria a fost de 37,6oC la iulie 1962.
Precipitaiile medii anuale ating valori de 680 mm datorit intensificrii
activitilor frontale din apropierea munilor. Cele mai abundente precipitaii cad n
perioada mai - iulie, iar cele mai reduse n intervalul ianuarie - martie.
Vnturile dominante sunt cele vestice, conforme cu circulaia general a
atmosferei, dar prezint componente variabile, generate de orientarea reliefului.
Astfel, datorit orientrii depresiunii pe direcia NE-SV, se resimt vnturile dinspre SV
i NE, cele din urm mai intense n timpul iernii, datorit ptrunderii crivului pe
culoarul Brgu.
Relieful depresionar determin un climat de adpost, exprimat prin valori mari
ale calmului atmosferic, 56,7%, cu valori maxime n luna decembrie 80,3%.
Pe acest fond climatic trebuie menionat faptul c oraul Bistria se
caracterizeaz printr-un microclimat specific, urban, n care elementele climatice sunt
mai mult sau mai puin modificate de prezena cldirilor i de activitile economice.
DATE DEMOGRAFICE. ORGANIZAREA ADMINISTRATIV TERITORIAL.
La 1 iulie 2009 populaia judeului Bistria-Nsud era de 317205 locuitori (fa
de 316787 locuitori n 2008) din care 157512 de sex masculin i 159693 de sex
feminin. Din acest total un numr de 117871 locuitori (37,16%) se gsesc n mediul
urban i 199334 locuitori (62,84%) se gsesc n mediul rural.
TABEL 1. POPULAIA JUDEULUI PE MEDII DE REZIDEN, LA 1 IULIE 2009
Jude/ mediu/
Populaia
Suprafaa (kmp)
Densitatea
localitate
(locuitori/ kmp)
Total jude
317205
5355,2
59,2
Total urban
117871
395,2
298,3
BISTRIA
84477
145,5
580,6
Beclean
11574
59,6
194,2
Nsud
10906
43,3
251,9
Sngeorz - Bi
10914
146,8
74,3
Sursa de date: Direcia Judeean de Statistic Bistria-Nsud
Din punct de vedere administrativ-teritoriale judeul Bistria-Nsud face parte
din Regiunea 6 Nord-Vest i se compune din urmtoarele uniti:
- municipiul Bistria care este reedina judeului, important centru economic,
cultural i administrativ, a crui prim atestare documentar este datat din anul
1264, fiind un vechi burg german i un valoros centru istoric;
87

- trei orae:
1. oraul Nsud care este un vechi centru cultural, cu industrie de mase plastice i
textile n restructurare i relansare;
2. oraul Beclean care este un important nod de cale ferat cu industrie metalurgic
i alimentar;
3. oraul Sngeorz-Bi care este staiune turistic cu izvoare de ape minerale
terapeutice.
- 58 de comune avnd n componena lor 235 de sate.
Pornind de la numrul firmelor care au depus bilanul contabil repartiia
acestora n profil teritorial este:
- n municipiul Bistria exist 59,7% din totalul firmelor din jude,
- n oraul Beclean 4,4%,
- n Nsud 4,6%,
- n Sngeorz-Bi 2,9%
- iar n mediul rural 28,4%.
De remarcat c din totalul de societi comerciale (att microntreprinderi,
ntreprinderi mici, mijlocii, mari i foarte mari) ponderea o dein cele nregistrate n
mediul urban, din care municipiul Bistria deine 83,38%.
APA
Teritoriul judeului Bistria-Nsud este brzdat de o reea hidrografic bine
reprezentat a crei lungime total nsumeaz aproximativ 3.030 km i se axeaz pe
cteva ruri principale: Someul Mare, ieu, Bistria.
Principalele cursuri de ape din judeul Bistria-Nsud sunt :
- Someul Mare (119 km)- care are pe malul drept ase aflueni mai nsemnai:
Izvorul Bilor sau Valea Vinului (14 km) , Anie (20 km), Cormaia (21 km), Rebra (44
km), Slua (44 km), Zagra i Iliua (52 km) iar pe malul stng are un singur afluent
mai mare Ilva (51 km) ce vine din Carpai pe o linie aproape paralel cu Someul, pe
care l ntlnete la Ilva Mic;
- Bistria (67 km), Budacul i ieul ce izvorsc din Munii Climani;
- Dipa (35 km) i Meleul din cmpia Transilvan;
- afluenii rului Mure, respectiv Lechina de Mure i Prul de Cmpie.
Municipiul Bistrita, de asemenea, se bucur de prezenta unei retele hidrografice
bogat: rul Bistrita si o serie de pruri care formeaz vi, de-a lungul crora s-au
dezvoltat zone de locuit.
Debitul de apa mediu multianual specific variaz pe teritoriul judeului ntre 25
l/s/km la peste 1600 m altitudine i 2 l/s/km n zona coliniar din vest.
Pe ntreg cuprinsul judeului, lacurile naturale sunt prezente doar n zona Munilor
Climani i Rodnei i sunt de origine glaciar.
Resursa teoretic de ap din judeul Bistria-Nsud se ridic n anul 2009 la
2106 mil. m3, din care 509 mil. m3 sunt resurse utilizabile, adic un procent de
24,17%.
Programul Operaional Sectorial (POS) pentru Mediu 20072013 a fost
dezvoltat ca rspuns la regulile Comunitii Europene referitoare la managementul
fondurilor comunitare i prima dintre axele prioritare, ale acestuia se refer la

88

extinderea i modernizarea sistemelor de ap i ap uzat. Acest program urmrete

realizarea a 5 obiective:
- Asigurarea serviciilor de ap i ap uzat, la tarife accesibile;
- Asigurarea calitii adecvate a apei potabile n aglomerrile urbane ;
- mbuntirea calitii cursurilor de ap;
- mbuntirea gradului de gospodrire a nmolurilor provenite de la staiile de
epurare a apelor uzate;
- Crearea de structuri inovatoare si eficiente de management al apei.
APE DE SUPRAFA
Agenia pentru Protecia Mediului Bistria-Nsud a efectuat, conform planului
propriu de monitorizare, determinri momentane ale calitii apelor de suprafa n
aval de zone cu restituii concentrate.
Din rezultatele analizelor efectuate se constat c apele de suprafa se
ncadreaz n general n clasele de calitate I i II, cu unele excepii:
- pe rul Bistria n aval de staia de epurare a municipiului Bistria se
ncadreaz n:
clasa de calitate III indicatorii cloruri i azotii
clasa de calitate IV azotul amoniacal
- pe rul Someul Mare
- indicatorii azotii i cloruri se ncadreaz n clasa de calitate III n aval de
SE Beclean, Sngeorz-Bi, Rodna,la Baa i la confluena cu ieu;
- Indicatorul azot amoniacal se ncadreaz n clasa de calitate V n aval de
SE Sngeorz-Bi.
Pentru cunoaterea calitii apelor curgtoare de suprafa n subbazinul
Someul Mare, pe teritoriul judeului Bistria-Nsud, Sistemul de Gospodrire a
Apelor Bistria-Nsud a organizat n anul 2009 campanii de recoltare a probelor de
ap n 18 seciuni de monitorizare a reelei hidrografice. Astfel c rul Bistrita a
nregistrat o stare ecologic foarte bun pe un tronson de 54 de km pn amonte de
municipiul Bistria, dup care pe tronsonul de 13 km din aval de acesta a nregistrat o
stare ecologic bun.
APE SUBTERANE
n cadrul Programului de modernizare i dezvoltare a Sistemului Naional de
Monitoring Integrat al Apelor, n conformitate cu cerinele Directivelor Europene din
B.H. Some-Tisa, n anul 2009 s-a desfurat i o activitate sistematic de urmrire a
calitii apelor subterane.
Concluzia programului de modernizare a fost c n cursul anului 2009, n
judeul Bistria Nsud nu au avut loc poluri accidentale care ar fi putut afecta
calitatea apelor subterane.
SOLUL
Judeul Bistria-Nsud are o suprafa total de 5355,2 km2 din care:
- zona urban ocup 395,11 km2 repartizai:
*146,82 km2 oraul Sngeorz-Bi,
*145,47 km2 municipiul Bistria,
*59,57 km2 oraul Beclean,
89

*43,25 km2 oraul Nsud

- zona rural ocup restul de 4960,09 km2.
Din analizele efectuate la sol se constat c s-au nregistrat valori:
peste cele normale dar sub pragul de alert
o pentru indicatorul zinc la suprafa i adncime la Valea Mare i la
coala Anie
o pentru indicatorul cupru
la suprafa i adncime n zona industrial Bistria i la coala Anie,
numai la prelevarea de adncime la Valea Mare i coala Anie,
numai la suprafa n aval de localitatea Maieu;
o pentru indicatoriul plumb
la suprafa i adncime n zona industrial a municipiului Bistria,
numai la adncime la coala Anie
numai la suprafa la limita haldei industriale Bistria.
peste pragul de alert dar sub cel de intervenie
o pentru indicatorul plumb att la suprafa ct i la adncime n amonte de
Ani,
o pentru indicatorul zonc att la suprafa ct i la adncime n aval de
localitatea Maieru.
peste pragul de intervenie pentru indicatorul zinc la prelevarea de suprafa i
adncime n amonte de localitatea Anie.
IMPACTUL TRANSPORTURILOR ASUPRA MEDIULUI
Estimarea emisiilor din judeul Bistria-Nsud n anul 2009 arat c
transportul rutier este principala surs de emisii n atmosfer pentru un mare numr
de poluani.
mbuntirea calitii combustibililor utilizai de autovehicule a
determinat o scdere important a aportului transporturilor la emisiile de dioxid de
sulf i plumb dar ele rmn n continuare o surs de poluare deosebit de agresiv, n
special asupra mediului riveran cilor de acces auto puternic tranzitate, cum sunt
drumurile europene i naionale.
PONDEREA EMISIILOR DIN TRANSPORT LA EMISIILE TOTALE N ATMOSFER,
ANUL 2009, JUDEUL BISTRIA NSUD

90

2.11. DISFUNCIONALITI (LA NIVELUL TERITORIULUI I

LOCALITII)
CIRCULAIE:
- strazi subdimensionate;
- strazi nemodernizate;
- trama stradala neierarhizata;
- noduri rutiere gestionate ineficient;
- interval mic de succedere a intersectiilor;
- lipsa unor trasee pietonale care sa articuleze diferitele zone functionale ale orasului;
- lipsa traseelor de circulatie destinate mijloacelor alternative de transport (biciclete,
role, skateboard);
- lipsa unor puncte de trecere peste cursul de ap Bistria destinate pietonilor si
bicilistilor i autovehicolelor;
- locuri de parcare insuficiente;
- lipsa unui sistem de parcari publice care sa deserveasca zona centrala;
- sistem de transport in comun ineficient;
- circulatia rutiera ingreunata datorita relationarii directe a zonelor functionale de
interes general cu caile principale de circulatie rutiera;
- traficul greu care tranziteaza orasul genereaza poluare fonica si cu noxe;
- lipsa unei centuri ocolitoare.
SPAII PLANTATE, AGREMENT I SPORT:
- suprafata insuficienta de spatii verzi pe cap de locuitor;
- spatiile verzi, dotarile de agrement si sport sunt dispersate neomogen in teritoriu;
- potentialul peisager al cursurilor de ap (rul Bistria) nu este valorificat;
- insuficiente dotari de agrement si sport;
- lipsa plantatiilor e protectie intre activitatile productive poluante, zonele cu regim
sanitar sever si restul functiunilor orasului.
PROBLEME DE MEDIU:
- poluare fonica, cu particule in suspensie si noxe generata de diferitele tipuri de trafic
prezent in teritoriu (de tranzit, de destinatie);
- poluarea apelor de suprafata prin deversari necontrolate;
- poluarea panzei freatice datorata activitatilor productive;
- poluarea vizuala rezultata din degradarea fondului construit;
- prezenta unor zone industriale de tip brownfield.
PROBLEME MAJORE
Potrivit prezentrii situaiei existente si tendintelor in dezvoltare ale
Municipiului Bistrita, din cadrul memoriului Planului Urbanistic General si potrivit
rezultatelor procesului de consultare la nivelul populatiei si la nivelul Comisiei de
Urbanism a Consiliului Local al municipiului, au fost identificate urmatoarele categorii
de probleme:
1. Bistria nu se dezvolta potrivit istoriei care o face cunoscuta, patrimoniul valoros se
afla in conflict cu nevoile de dezvoltare
2. Economia locala are performante modeste, forta de munca este orientata spre
emigrare
3. Situata intr-o zona fabuloasa istoric, cultural si natural, Bistria nu profita de
potentialul turistic
91

4. Comunitate deschisa, activa, dar in scadere accentuata si cu posibilitati limitate de

a raspunde potentialului de dezvoltare locala
5. Bistria, desi capitala de judet, rmne un municipiu cu un rol modest n reteaua de
capitale de judet a Regiunii de Dezvoltare Nord Vest si a Romaniei fara sa isi asume
roluri la nivel teritorial.
Aceste probleme le detaliem n cele ce urmeaz:
1.
BISTRIA NU SE DEZVOLTA POTRIVIT ISTORIEI CARE O FACE CUNOSCUTA,
PATRIMONIUL VALOROS SE AFLA IN CONFLICT CU NEVOILE DE DEZVOLTARE
Lipseste un concept integrat de regenerare a localitatii
Patrimoniul istoric si cultural al municipiului nu este valorificat potrivit practicii
internationale in cazuri similare
Functiunile noi agreseaza in multe cazuri structurile urbane cu valoare istorica,
estetica, memoriala
Dezvoltarea pune in conflict zonele de locuire cu cele economice
Lipseste o conceptie care sa deschida calea pentru initiative noi in dezvoltarea
de servicii, dotari, locuire, asigurarea mobilitatii
Apar blocaje majore privind dezvoltarea urbana rezultate din limitarile cursului
Bistritei si cele ale traseului liniei de cale ferat 421 Srel Bistria Brgului
Natura in mediul urban este agresata si ocupata abuziv
Comunitatea, institutiile publice, sectorul privat nu coopereaza pentru
protejarea si valorificarea sustenabila a patrimoniului
Bistrita nu este cunoscuta asa cum ar merita
2. ECONOMIA LOCAL ARE PERFORMANE MODESTE, FORA DE MUNC ESTE
ORIENTAT SPRE EMIGRARE
Lipsa unei politici privind dezvoltarea economica si rolul in asigurarea
competitivitatii regionale
Sprijin insuficient pentru activitatile economice existente
Limitele economiei locale, lipsa de atractivitate
Lipsa de diversitate a economiei locale
Lipsesc universitatile si institutele de cercetare, necesare pentru o economie
competitiva
Forta de munca tanara este orientata spre emigrare
Lipsa deprinderilor si mentalitatii antreprenoriale
Modestia serviciilor adresate afacerilor
3.
SITUAT INTR-O ZON FABULOAS ISTORIC, CULTURAL I NATURAL,
BISTRIA NU PROFIT DE POTENIALUL TURISTIC
Lipseste o politica de sustinere si dezvoltare a turismului
Activitatile turistice nu valorifica in mod integrat traditiile locale, cultura
comunitatii, aplecarea comunitatii spre arte, stiinta, sporturi etc, patrimoniul
cultural, natural
Turismul nu ia in considerare posibilitati de integrare cu alte aspecte ale
regenerarii urbane
Nu exista o colaborare reala in dezvoltarea turismului intre operatorii in
serviciile de turism, comunitatea si autoritatile publice
Nu exista sectii in licee, scoli postliceale, sectii universitare care sa se ocupe
de formarea in turism
92

Lipsa unor parteneriate cu localitati pe structuri de trasee si servicii turistice

Lipsa conexiunilor la retelele regionala, nationala, internationala privind
turismul
4.
COMUNITATE DESCHIS, ACTIV, DAR N SCDERE ACCENTUAT I CU
POSIBILITI LIMITATE DE A RSPUNDE POTENTIALULUI DE DEZVOLTARE
LOCALA
Lipsa politicii de dezvoltare comunitara
Populatia este in scadere: spor natural negativ, emigrare, imbatranirea
populatiei
Tinerii nu sunt tentati sa ramana in Bistrita
Tinerii nu au parte de o oferta rezonabila de locuinte pentru a fi retinuti in
municipiu; grupurile cu venituri scazute nu au alternative viabile pentru o
locuinta decenta; locuintele in cladirile de patrimoniu sunt in majoritate distruse
de utilizatori lipsiti de mijloace; zone cu locuire de lux intra in conflict cu
functiunile existente
Serviciile nu tin intotdeauna pasul cu nevoile de dezvoltare
Mobilitatea si accesibilitatea interna a municipiului sunt relativ blocate
Inclinatiile locale culturale, artistice, stiintifice, sportive, de colaborare
internationala, au nevoie de mai multa sustinere
Administratie locala trebuie sa gaseasca solutii inovative de dezvoltare si sa
implice mai mult comunitatea in procesul dezvoltarii
5.
BISTRIA, DESI CAPITALA DE JUDET, RMNE UN MUNICIPIU CU UN ROL
MODEST N RETEAUA DE CAPITALE DE JUDET A REGIUNII DE DEZVOLTARE NORD
VEST SI A ROMANIEI FARA SA ISI ASUME ROLURI LA NIVEL TERITORIAL.
Bistrita, desi capitala de judet, are un rol foarte modest la nivelul regiunii si a
Romaniei
Accesibilitatea la nivel teritorial nu este pusa in valoare
Bistrita este o localitate urbana de dimensiuni modeste, insuficiente pentru
asumarea unui rol la nivel regional si national
Relatiile cu localitatile din jur nu sunt suficient de structurate
Potentialul de afirmare la nivel regional, in lipsa unor mijloace care sa il
imobilizeze in economia teritoriala, ramane teoretic
Nu exista fundamentare, structuri, servicii si management in vederea inovarii,
competitivitatii
Bistrita este un loc in care viata ar fi placuta, insa investitorii, forta de munca
educata, turistii, nu par sa cunoasca acest lucru.
ANALIZA S.W.O.T.
Aferent celor cinci categorii de probleme au fost identificate urmtoarele
domenii pentru elaborarea analizei S.W.O.T. (conform Planului Stategic de
Dezvoltare care nsoteste P.U.G.-ul):
Regenerarea urban
Economia, inovarea, competitivitatea
Potentialul turistic
Antreprenoriatul comunitatii si calitatea vietii
Rolul municipiului la nivel regional si national
93

1. REGENERARE URBAN
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
Fondul construit cu valoare istorica este Lipseste un concept integrat de
substantial
regenerare a localitatii bazat pe
valorificarea
mostenirii
patrimoniului
construit
Valorificarea
zonelor
cu
valoare Patrimoniul
istoric
si
cultural
al
patrimoniala este abordata punctual si municipiului nu este valorificat potrivit
nesistematizat
practicii internationale in cazuri similare
Orasul se dezvolta la nivelul functiunilor Functiunile noi agreseaza in multe cazuri
existente si cu noi functiuni si este o structurile urbane cu valoare istorica,
combinatie de vechi si nou
estetica, memoriala
Exista un interes crescut si cerere pentru Dezvoltarea pune in conflict zonele de
dezvoltari economice si de locuire
locuire cu cele economice
Municipiul este in proces de reactualizare

a Planului Urbanistic General
Bistrita este inca un oras verde intr-un

cadru natural de o rara frumusete si
valoare
Bistrita se remarca prin potential variat de

dezvoltare, cu semnificatii multiple
OPORTUNITATI
Interesul tot mai mare pentru identitatea
locala
Existenta diverselor instrumente pentru

finantarea regenerarii locale
Apar blocaje/ conditionari majore privind

dezvoltarea urbana rezultate din limitarile
cursului Bistritei si cele ale traseului liniei
d ecale ferat 421 Srel Bistria
Brgului,
ale
dispunerii
zonei
industriale,
terenurilor
vulnerabile
(alunecari, inundatii etc) etc
Lipseste o conceptie care sa deschida
calea pentru initiative noi in dezvoltarea
de servicii, dotari, locuire, asigurarea
mobilitatii, dezvoltare economica etc
Natura in mediul urban este agresata si
ocupata abuziv cu constructii si
amenajari
Comunitatea, institutiile publice, sectorul
privat nu coopereaza pentru protejarea si
valorificarea sustenabila a patrimoniului
Bistrita nu este cunoscuta asa cum ar
merita in domenii cum sunt: istorie, arte,
turism
PERICOLE
Pericolul
deciziilor
fracturate,
necoordonate, in lipsa unui suport tehnic
privind dezvoltarea integrata, pe domenii
si zone, ca parti ale unui intreg
Lipsa pregatirii unui concept integrator si
a pachetelor de proiecte care decurg din
acesta poate conduce la pierderea
oportunitatilor de finantare

94

Lipsa structurarii unui set de politici care

sa sprijine si sa finanteze regenerarea
urbana
Lipsa pregatirii specialistilor din primarie,
a parteneriatelor cu alte institutii, a
rezervarii
resurselor
necesare
implementarii proiectelor constituie tot
atatea pericole de a rata finantarile
potrivite
Lipsa pregatirii proiectelor pe termen
mediu si lung, a resurselor aferente,
vizand perioada urmatoare de finantare
Calitatea vietii in orase de rangul al Lipsa unei grile de selectie privind
doilea este din ce in ce mai cautata
atractivitatea municipiului poate conduce
la localizari nedorite care sa produca
distorsiuni in dezvoltare
Lipsa
politicilor
sectoriale
privind
serviciile, utilitatile, mobilitatea interna,
locuirea, terenurile, mediul urban in
general, pericliteaza sansele unei
dezvoltari armonioase, previzibile si
rapide
Lipsa unei strategii pe termen lung a
municipiului de atragere de fonduri,
strategie care sa integreze documentele
strategice relevante
Elaborarea
Planului
Integrat
de
Dezvoltare
Urban,
finantat
din
Programul Operational Regional si
bugetul local, abordeaza in mod integrat
dezvoltarea municipiului
Elaborarea Planului Urbanistic General Lipsa conectarii la programul multianual
(incl RLU), in proces de desfasurare
de investitii si reactualizarea permanenta
a acestuia pe baza necesitatilor rezultate
din PUG
Elaborarea Strategiei de dezvoltare Lipsa elaborarii strategiilor sectoriale si a
durabila a municipiului, aflata in proces planurilor de actiune aferente
de desfasurare
Lipsa conectarii acestora la planurile

multianuale ale institutiilor responsabile
Lipsa conectarii
actorilor relevanti
si
responsabilizarii

95

Lipsa implicarii
comunitatii locale
si
responsabilizarii
2. ECONOMIA, INOVAREA, COMPETITIVITATEA

PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
Municipiul are un profil economic cu Lipsa definirii unui profil competitiv
potential de diversificare, bazat pe pericliteaza sansele de dezvoltare
activitati cu traditie si pe deschiderea economica
structurata,
bazate
pe
spre noi oportunitati
principiile concurentei si capabile sa
fructifice oportunitatile de finantare
adresate competitivitatii
Lipsa unei politici privind dezvoltarea
economica si rolul in asigurarea
competitivitatii regionale
pericliteaza
aspecte cum sunt: retinerea si atragerea
fortei de munca, dezvoltarea terenurilor,
dezvoltarea
sectorului
academiccercetare etc
Potentialul de diversificare a economiei
locale este inca limitat
Lipsa de atractivitate a economiei locale,
privita in profil regional si national, este
un mesaj negativ pentru investitori
Exista o colaborare stransa si continua Instrumentele actuale de sprijin in
intre sectorul public si cel privat
facilitarea
dezvoltarii
si
atragerea
afacerilor sunt inca insuficiente pentru
activitatile economice existente
Exista forta de munca calificata
O parte semnificativa din forta de munca
tanara este orientata spre emigrare
O parte semnificativa din forta de munca
adulta migreaza anual si constituie un
model periculos pentru tineri
Exista o suita de servicii pentru afaceri
Institutiile abilitate nu reusesc retinerea

fortei de munca la nivelul municipiului
Lipseste o politica orientata pe linii de
actiune privind dezvoltarea economica
locala

96

Lipsesc demersurile in
dezvoltarea start-up-urilor
Sectorul universitar se afla la debut
forta
privind
Lipsesc programele pe mai multe nivele

de dezvoltare a deprinderilor si
mentalitatii antreprenoriale
Lipsa unei politici de dezvoltare a
sectorului academic in domeniile de
performanta ale municipiului si in cele
potentiale
Lipsa activitatilor de cercetare structurate
si
institutionalizate
pericliteaza
o
economie competitiva, inovativa
Lipsa specialistilor de nivel academic
pune in pericol accesarea de fonduri
privind dezvoltarea sectoarelor academic
si de cercetare la nivelul municipiului
Oportunitati
Existenta programelor de finantare
privind
dezvoltarea
competitivitatii
economice (actuale si in etapa urmatoare
de programare)
Existenta programelor de finantare
privind dezvoltarea resurselor umane
(actuale si in etapa urmatoare de
programare)
Exista Programul guvernamental de
incurajare a tinerilor in afaceri
Pericole
Lipsa unui profil economic competitiv si a
unor directii si principii competitive pe
termen mediu si lung, definite si agreate
de actorii locali
Lipsa unei politici de dezvoltare
economica pe termen mediu si lung
Neaccesarea acestuia de persoanele cu

potential, lipsa de sprijin din partea
actorilor economici maturi
Municipiul dispune de terenuri pentru Lipsa
managementului
dezvoltarii
dezvoltare economica
acestora pe baze economice si
perspective competitive
Universitatile si institutele de cercetare Lipsa factorilor-cheie parteneri la nivel
sunt deschise la cooperari
local
Lipsa
specialistilor
necesari
unui
parteneriat real
Exista fonduri adresate cooperarii intre Lipsa unui concept privind dezvoltarea
sectoarele economic, academic si economica
97

cercetare
Lipsa
experientei
in
configurarea
structurilor de dezvoltare economica
Lipsa proiectelor si a factorilor-cheie
parteneri locali
Elaborarea
Planului
Integrat
de
Dezvoltare
Urban,
finantat
din
Elaborarea Planului Urbanistic General
Elaborarea Strategiei de dezvoltare

durabila a municipiului, aflata in proces
de desfasurare
Lipsa specialistilor care sa elaboreze si

sa implementeze proiectele
strategice relevante privind dezvoltarea
economica si competitivitatea
Lipsa conectarii la programul multianual
din PUG referitoare la zonele de
dezvoltare economica
Lipsa elaborarii strategiei sectoriale si a
planului de actiune privind dezvoltarea
economica si competitivitatea
Lipsa conectarii
actorilor relevanti
si
responsabilizarii
Lipsa implicarii si responsabilizarii

comunitatii economice locale
3.
POTENIALUL TURISTIC
PUNCTE TARI
Municipiul are un potential
diversificat
PUNCTE SLABE
turistic Lipseste o politica de sustinere,
dezvoltare si diversificare a turismului,
dublat de un program de implementare
Exista activitati cu caracter turistic
Activitatile turistice nu valorifica in mod
integrat
traditiile
locale,
cultura
comunitatii, aplecarea comunitatii spre
arte, stiinta, sporturi etc, patrimoniul
cultural, natural
98

Municipiul are calitati foarte cautate in Turismul nu ia in considerare posibilitatile

turism: patrimoniul construit, natura de integrare cu alte aspecte ale mediului
inconjuratoare, pitoresc, multiculturalitate urban si ale vietii urbane
etc
Turismul nu are in vedere stimularea
reciproca si interactiunea cu procesele
regenerarii urbane
Turismul nu se bazeaza pe o politica de
marketing urban
Turismul nu implica toti actorii relevanti
Zone cu valoare de patrimoniu cultural
sunt tratate pentru functiuni incompatibile
cu turismul si valoarea acestora
Zone cu valoare de patrimoniu natural
sunt confiscate pentru construirea de
dezvoltari imobiliare distructive
Exista servicii de turism si operatori in Nu exista o colaborare reala in
turism
dezvoltarea turismului intre furnizorii de
servicii in turism, operatorii de turism
Nu exista un angajament consolidat al
institutiilor relevante in activitatile de
turism
Economia locala nu valorifica potentialul
turistic
Comunitatea nu este implicata in turism
Nu exista sectii in licee, scoli postliceale,
sectii universitare care sa se ocupe de
formarea in turism
OPORTUNITATI
PERICOLE
Exista posibilitatea de a diversifica oferta Lipsa unui concept integrator privind
de turism
turismul, orientat pe termen lung

99

Ignorarea
potentialului
integrat
al
municipiului potential care poate fi
conectat cu dezvoltarea si diversificarea
turismului
Exista programe de finantare care Lipsa proiectelor si a factorilor-cheie
sprijina dezvoltarea infrastructurii de parteneri locali
servicii de turism
Exista programe de finantare care Lipsa proiectelor si a factorilor-cheie
sprijina dezvoltarea resurselor umane in parteneri locali
turism
Municipiul este amplasat intr-o regiune cu Lipsa parteneriatelor cu localitati pe
potential turistic remarcabil
structuri de trasee si servicii turistice
Lipsa conexiunilor la retelele regionale,
nationale, internationale privind turismul
Exista
experienta
nationala
si Lipsa schimburilor de experienta
internationalaprivind
dezvoltarea
integrata a turismului a oraselor cu
Lipsa integrarii in retelele de orase
patrimoniu istoric, natural etc
istorice, orase turistice, orase cu
patrimoniu natural, orase turistice etc
Elaborarea
Planului
Integrat
de
Dezvoltare
Urban,
finantat
din
Elaborarea Strategiei de dezvoltare

durabila a municipiului, aflata in proces
de desfasurare
Lipsa informatiei relevante la nivelul

factorilor-cheie parteneri locali
municipiului de atragere de fonduri
pentru sustinerea turismului, strategie
care sa integreze documentele strategice
relevante
Lipsa conectarii la programul multianual
din PUG privind sustinerea turismului
urban
planului de actiune pentru turism
multianuale de investitii ale institutiilor

100

responsabile
Lipsa conectarii
actorilor relevanti
si
responsabilizarii
Lipsa implicarii
comunitatii locale
si
responsabilizarii
4. ANTREPRENORIATUL COMUNITII I CALITATEA VIEII

PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
Comunitate locala interculturala si Lipsa politicii integrate de dezvoltare
interconfesionala, cu puternice traditii
comunitara care sa mobilizeze toate
aspectele sub un concept de valorificare
si promovare a potentialului municipiului
Comunitatea locala este atasata valorilor
locale si activa in domenii diverse
Comunitatea are nevoie de mai multa
sustinere si promovare din partea
celorlalte sectoare (public si privat)
Tinerii sunt activi si

pregatire performanta
orientati
Liderii
informali
au
nevoie
de
recunoastere publica
spre Tinerii nu au servicii de educatie la nivel
academic la nivel local, potrivit aspiratiilor
Dupa absolvire tinerii nu sunt tentati sa
ramana in Bistrita
Exista un fond diversificat de locuinte
Locuinte pentru tineri
Locuinte pentru venituri medii
Locuinte de lux
Nu exista programe adresate retinerii si

atragerii tinerilor in municipiu
Nu exista o politica sectoriala privind
locuirea
Tinerii nu au parte de o oferta rezonabila
de locuinte pentru a fi retinuti in municipiu
Grupurile cu venituri scazute nu au
alternative viabile pentru o locuinta
decenta
Locuintele in cladirile de patrimoniu sunt
in majoritate distruse de utilizatori lipsiti
de mijloace

101

Sunt zone cu locuire de lux care intra in

conflict cu functiunile existente
Municipiul este bine deservit de reteaua Nu exista o politica sectoriala privind
de utilitati: apa, canalizare, incalzire, utilitatile si serviciile aferente conectata la
energie electrica, gaze, telecomunicatii
o strategie de dezvoltare a municipiului
pe termen mediu si lung
Municipiul este bine deservit de servicii Nu exista o politica sectoriala privind
publice
serviciile publice
Administratia publica
Transport urban
Serviciile nu tin intotdeauna pasul cu
Siguranta cetateanului
nevoile de dezvoltare ale municipiului
Educatia
Sanatatea
Serviciile nu isi planifica dezvoltarea in
Posta
mod integrat cu directiile de dezvoltare
Cultura
ale municipiului
Culte
Sport
Inclinatiile si traditiile locale culturale,
Managementul deseurilor
artistice, stiintifice, sportive, confesionale,
altele
de colaborare internationala, au nevoie
de mai multa sustinere
In mod special transportul public lipseste
din ecuatia rezolvrii traficului aglomerat
Traficul aglomerat si gradul ridicat de
motorizare a municipiului reclama solutii
alternative
Administratia locala trebuie sa gaseasca
solutii inovative de dezvoltare si sa
implice mai mult actorii locali sectoriali si
comunitatea in procesul dezvoltarii locale
Municipiul este bine deservit de o retea Lipsa unui concept privind mobilitatea
structurata de strazi
urbana orientat pe termen mediu si lung
Mobilitatea si accesibilitatea interna a
municipiului sunt relativ blocate de parcul
de masini diproportionat de mare fata de
portanta retelei de stratzi existente
Soluiile actuale privind accesibilitatea
102

carosabila nu rezolva pe termen mediu si

lung problemele specifice aflate in
evolutie
Noile dezvoltari imobiliare si economice
ignora disfunctiunile existente la nivelul
retelei de strazi si contribuie la agravarea
problemelor
Lipsa unui concept verificat multicrierial
privind solutiile de ocolire ale localitatii
Exista grija pentru valorificarea spatiilor Spatiile publice nu mai alcatuiesc o
publice
adevarata retea, asa cum favorizeaza
structura urbana mostenita
Desi exista, spatiile publice sunt
distorsionate/ blocate de functiuni
incompatibile si/sau nu sunt puse in
valoare
Lipsesc conexiunile si extinderea in
zonele nou construite
Lipseste un concept la nivelul intregii
localitati si in perspectiva dezvoltarii
acesteia pe termen lung
Exista grija pentru valorificarea spatiilor Lipseste un concept privind reteaua de
verzi
spatii verzi la nivelul intregii localitati si in
perspectiva dezvoltarii acesteia pe
termen lung
Spatiile verzi nu alcatuiesc o adevarata
retea, asa cum ar trebui la nivelul unei
resedinte de judet si al unei localitati cu
un pregnant potential turistic
Spatiile verzi sunt ocupate in unele cazuri
de constructii noi
Municipiul are o bogata viata intelectuala Lipseste un sector academic si de
artistica si stiintifica
cercetare consolidat care sa sustina
acest potential si care sa dezvolte
competitivitatea locala
OPORTUNITATI
PERICOLE
Exista interes pentru formularea unor Populatia este in scadere: spor natural
103

politici in sprijinul contracararii crizei negativ,

demografice
temporara
populatiei
Existenta programelor care finanteaza

dezvoltarea comunitara: schimburi de
experienta, ONG-uri, fundatii, cursuri,
proiecte pilot etc
Exista o suita larga de programe care
finanteaza dezvoltarea infrastructurii de
transport si utilitati urbane, a spatiilor
publice si a spatiilor verzi
divortialitate,
sau totala,
emigrare
imbatranirea
A astepta o politica la nivel national poate

dura doua mandate, timp in care situatia
demografica se agraveaza
Comunitatea se poate destructura treptat
prin plecarea tinerilor educati si
emigrarea fortei adulte cu pregatire
medie
Lipsa coordonarii dezvoltarii serviciilor,
utilitatilor, infrastructurii de transport
urban, spaiilor publice, spaiilor verzi cu
planurile de dezvolatre pe termen mediu
si lung ale municipiului
planului de actiune aferent
Programele
operationale
privind
competitivitatea si resursele umane
finanteaza diverse aspecte care pot veni
in
sprijinul
configurarii
sectorului
Lipsa parteneriatului local relevant
academic si de cercetare la nivelul
municipiului
Lipsa specialistilor care sa elaboreze
proiectele
Lipsa spatiilor, terenurilor dipsonibile

pentru aceste functiuni noi
strategice relevante
Elaborarea
Planului
Integrat
de
Dezvoltare
Urban,
finantat
din
Elaborarea Planului Urbanistic General Lipsa conectarii la programul multianual
din PUG privind utilitatile, serviciile
publice, reteaua de starzi etc
Elaborarea Strategiei de dezvoltare Lipsa elaborarii strategiilor sectoriale si a
durabila a municipiului, aflata in proces planurilor de actiune aferente
de desfasurare
Lipsa
conectarii
si
responsabilizarii

104

actorilor relevanti
5. ROLUL MUNICIPIULUI LA NIVEL REGIONAL I NAIONAL
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
Municipiul Bistrita este capitala judetului Bistrita, desi capitala de judet, are un rol
Bistrita Nasaud si un pol de importanta foarte modest la nivelul regiunii si a
regionala
Romaniei
Rolul municipiului nu este sustinut de
valori corespunztoare ale principalilor
indicatori: suprafata, populatie, servicii
regionale, performanta economica. Toate
acestea se reflecta in bugetul local
Municipiul Bistrita se remarca printr-o Accesibilitatea la nivel teritorial nu este
buna accesibilitate teritoriala la nivel pusa in valoare:
rutier, feroviar si acces la aeroporturi
La
nivel
rutier
tranzitarea
municipiului reprezint o problema i
lipseste un concept acoperitor pentru
ocolitoare. De asemenea serviciile de
transport inter-judetean, regional etc sunt
insuficient dezvoltate
La nivel feroviar dotarile sunt

modeste, programul de accesibilitate este
de asemenea foarte modest
Accesul la aeroporturi nu este

sustinut de servicii corespunzatoare
Municipiul Bistrita detine un potential Bistrita este o localitate urbana de
semnificativ pentru construirea unui rol dimensiuni modeste, insuficiente pentru
regional ca pol secundar cu profil turistic asumarea unui rol la nivel regional si
si de servicii
national
Relatiile cu localitatile din jur nu sunt
suficient de structurate
Potentialul de afirmare la nivel regional,
in lipsa unor mijloace care sa il
mobilizeze in economia teritoriala,
ramane teoretic in lipsa unui program
concret
Municipiul Bistrita detine un potential Nu exista fundamentare, structuri, servicii
semnificativ pentru initierea conditiilor de si management in vederea inovarii,
competitivitate
competitivitatii

105

Bistrita este un loc in care viata ar fi

placuta, insa investitorii, forta de munca
educata, turistii, nu par sa cunoasca
acest lucru
Partenerii locali inca nu conlucreaza in
acest scop.
OPORTUNITATI
Municipiul Bistrita are potentialul de a
deveni un pol de rangul al II-lea foarte
atragator pentru calitatea vietii, in cadrul
retelei regionale si nationale de localitati
PERICOLE
Parteneriatul teritorial (pol de tip sistem
urban/ metropolitan etc) reprezint un
proces dificil care necesita timp
Lipsa
conectarii
la
perspectivele
teritoriale ale dezvoltrii municipiului si la
documentatiile relevante
Elaborarea Planului de Amenajare a Lipsa unui program de implementare

Teritoriului Judetului si Planului de
Amenajare a Teritoriului Periurban
Lipsa conectarii la programele de
investitii necesare
Elaborarea Strategiei de dezvoltare Lipsa abordarii parteneriatului teritorial in
durabila a municipiului, aflata in proces vederea configurarii unui pol secundar de
de desfasurare
dezvoltare, de importanta regionala si
nationala
Lipsa conectarii
actorilor relevanti
si
responsabilizarii
Lipsa implicarii si
comunitatilor locale
responsabilizarii
DIAGNOSTIC
Din analiza SWOT pe domeniile principale relevante pentru dezvoltarea
municipiului Bistrita, rezult o suit de concluzii care alctuiesc urmtorul diagnostic.
Bistrita este o bijuterie medieval ntr-un context urban a crui dinamic
este dificil de controlat, cauza din care risc pierderea identittii si prestigiului
cstigat printr-o istorie prestigioas, scderea atractivittii, acutizarea
disfunctiilor si lipsa sustenabilittii. Trebuie s si repozitioneze principiile de
dezvoltare pe valorificarea patrimoniului istoric, integrarea acestuia n
dezvoltarea localittii, pe regenerare urban si dezvoltare urban sustenabil.
Are performante economice modeste pe fondul unui potential de calitate
privind dezvoltarea economica la nivelul resurselor si contextului teritorial. Ca
si capital judeteana, trebuie sa isi valorifice potentialul privind diversificarea
106

economiei locale prin orietarea proactiva catre piata, parteneri, configurarea de

structuri functionale care sa raspunda competitiei intre orase si sa
repozitioneze economia locala in beneficiul comunitatii si dezvoltarii regionale.
Ca destinatie turistica, Bistrita nu figureaza pe o pozitie remarcabila in
regiune, desi detine un patrimoniu construit si cultural fabulos si este situata
intr-un cadru natural remarcabil. Trebuie sa isi dezvolte si diversifice turismul
pe baze moderne, sa valorifice dimensiunile urbana, inter-culturala, tiinifica,
de afaceri, sportiva i a structurilor si retelelor teritoriale de servicii si obiective
turistice.
Bistrita trebuie sa isi pasatreze si dezvolte comunitatea locala prin
dezvoltarea serviciilor, locuire pentru toate categoriile de venituri, conditii
speciale pentru tineri, locuri de munca, implicarea seniorilor, cadru urban
atragator, calitatea vietii, costuri scazute.
Bistrita, resedinta a judetului, una din cele sase municipii resedinte de
judet ale Regiunii de Dezvoltare Nord Vest, detine o pozitie modesta in privinta
importantei teritoriale.
Bistrita este datoare fata de comunitatile locale si economia regionala sa
isi afirme pozitia de pol de dezvoltare de importanta regionala, axat pe o
economie diversificata si inovativa, turism, cultura, calitatea vieii.
2.12. NECESITI I OPIUNI ALE POPULAIEI

n conformitate cu legislatia actual Planul Urbanistic General a fost supus
dezbaterii publice. Dezbatere menit s aduc n atentia proiectantului solicitrile si
optiunile populatiei.
De asemenea, pe tot parcursul desfsurrii Planului Urbanistic General au
avut loc sedinte de lucru, consultri si discutii cu reprezentantii primriei,
departamentul de urbanism, comisia tehnic de urbanism si consiliul local al
municipiului Bistrita.
De asemenea, n cadrul Planului Urbanistic General s-au elaborat studii de
fundamentare si anchete socio-urbanistice, si n cadrul Planului Strategic de
Dezvoltare al Planului Urbanistic General, a fost prezentat un mic sondaj printre
reprezentantii consiului local al municipiului Bistrita.
Toate acestea sunt prezentate mai jos:
REZULTATELE CONSULTARII COMISIEI DE URBANISM A CONSILIULUI LOCAL
Care considerai c sunt cele mai importante 5 probleme ale municipiului
Bistria?
Infrastructura necorespunzatoare in special datorita strazilor si trotoarelor
inguste, parcarilor insuficiente, lipsa pistelor de biciclete, lipsa pasajelor
denivelate si a podurilor peste linia de cale ferat 421 Srel Bistria
Brgului si raul Bistrita, lipsa unei centuri ocolitoare .
Zone de agrement insuficiente si neamenajate/dotate corespunzator, zonele
verzi /impadurite din jurul municipiului nevalorificate.
107

Populatia relativ scazuta si insuficient educata/emancipata in a se exprima

liber si in mod civilizat in privinta activitatilor sociale, culturale si sportive.
Distanta mare , peste 100 km de orasele mari, academice care sa ofere acele
posibilitati pe care un municipiu de marimea Bistritei nu le poate asigura:
teatru, opera, aeroport international, hipermarketuri etc
Linia de cale ferat 421 Srel Bistria Brgului care rupe municipiul in
doua si ocupa fara a fi utilizate suprafete foarte mari care ar putea fi utilizate
pentru o mult mai buna destinatie si fluidizare.
Care considerai c sunt cele mai importante 5 caliti ale municipiului
Bistria?
Pozitia geografica si relieful generos care ofera excelente posibilitati de
extindere si sistematizare.
Posibilitatile de dezvoltare a turismului avand o retea importanta de obiective
naturale, culturale si istorice care ar putea fi valorificate.
Traditia in diferite mestesuguri si o industrie tanara destul de performanta care
ar putea fi indicii convingatoare pentru atragerea unor noi investitori.
Mediul nepoluat la nivelul altor localitati din tara, exceptand deseurile care
speram ca vor fi rezolvate in perioada urmatoare.
O populatie activa dornica de a prospera si a se educa pe masura ce ar avea
un mediu care sa ii ofere aceasta posibilitate.
Numii 5 lucruri pe care le-ai schimba/ desfiina n municipiul Bistria?
Liniilede cale frat inutile care traverseaza orasul, atat cele din zona garii cat
si din zona industriala care nu sunt utilizate si transformarea lor in strazi, alei,
piste pentru biciclete, spatii verzi si spatii comerciale.
Punctele termice , retelele termice neutilzate si posturile trafo inestetice.
Sensurile giratorii cu diametre mici, sub 10m
Garajele/ magaziile/ soproanele , casele insalubre si neintretinute, gardurile
inestetice care imprejmuiesc multe locatii din municipiu.
Incurajarea amenajarii apartamentelor de la parterul blocurilor de pe strazile
principale in spatii comerciale sau birouri, precum si aranjarea fatadelor si
sarpantelor acestor blocuri in baza unui plan de sistematizare bine gandit.
Numii 5 lucruri pe care le-ai dezvolta n municipiul Bistria?
Proiectele primariei privind: Wonderlandul, Reabilitare centru istoric si a
pasajelor, Reabilitare parc municipal, Zona agrement Codrisor, Parc Industrial
Sarata etc .
Legarea parcului municipal de padurea Codrisor cu inca cel putin 2 punti
pietonale si pentru biciclete in zona stadionului.
Prin realizarea acestei
legaturi corelat cu amenajarile prevazute deja pentru parc si pentru padurea
Codrisor ar rezulta astfel in imediata apropiere a centrului un complex sportiv
si de agrement apreciat si usor de realizat.
Decolmatarea lacului de agrement, inaltarea barajelor existente, construirea
de baraje noi cu ecluzare pentru a face cursul raului Bistrita navigabil pentru
mici ambarcatiuni. Amenajarea de alei si piste pentru biciclete iluminate, de o
parte si alta a raului.
Realizarea unui campus universitar si dezvoltarea unui centru universitar
puternic
108

Prevederea a cel putin doua zone comerciale si de servicii in principalele

intrari in municipiu, cu asigurarea terenului si utilitatilor ca si in cazul parcului
industrial pentru a facilita investitle in acest domeniu si a asigura accesul
populatiei, societatilor comerciale si institutiilor la aceste servicii.
Numii 5 lucruri noi pe care le-ai dori pentru municipiul Bistria?
Centuri ocolitoare si acces rapid la reteaua de autostrazi si la transportul
aerian.
Centre comerciale mari, tip mall.
Teatru si opera.
Aqualand
Baze de tratament cu ape sarate, sulfuroase si termale care sa valorifice
resursele naturale din zona.
Cum ar merita s devin Municipiul Bistria, pentru cetenii si, n 10-15
ani?
Municipiu cu o populatie de peste 200.000 locuitori, urmare atragerii de
investitori externi, facilitatilor oferite investitorilor locali care sa creze locuri de
munca, respectiv sa aduca forta de munca si din alte zone precum si prin
inglobarea in municipiu a localitatilor invecinate.
Centru universitar si academic.
Localitate turistica cu o baza turistica moderna si o retea turistica dezvoltata in
obiective istorice, culturale si naturale.
Un oras curat, ingrijit cu multe spatii verzi, cu o retea de utilitati si servicii
publice bine organizate.
Un centru medical cu o baza materiala si personal medical care sa asigure
problemele de sanatate la nivelul celorlalte tari din UE.
Centru administrativ, cultural, turistic si economic regional.
Centru industrial si comercial care sa valorific resursele din zonele agricola si
montana a judetului si a zonelor limitrofe.
Principalul nod pentru reteaua rutiera si cale ferata din regiune.
Principalul centru de plecare in vizitarea zonelor turistice din judet dar si din
judetele vecine : Suceava, Maramures, Cluj si Mures.
Un municipiu cu o economie si servicii performante, bazate pe partenariatele

public private ce se pot realiza in multiple domenii si care sa valorifice
resursele naturale si umane din regiune.
CONCLUZIILE ANCHETEI SOCIO-URBANISTIC

Evaluarea gradului general de satisfacie al locuitorilor de pe teritoriul
Municipiului Bistrita fa de localitatea n care locuiesc pune n eviden faptul c
majoritatea acestora (34,4% dintre cei intervievai) se declar mulumii i extrem de
mulumii de localitatea lor, 47,4% au o poziie neutr, iar aproximativ 18% sunt
nemulumii i foarte nemulumii de localitatea n care locuiesc.
Analiza de corelatie a datelor a pus n evident faptul c nivelul de satisfactie
fat de localitate este dependent de o serie de elemente care trebuie considerate
atunci cnd se urmreste cresterea gradului de multumire a locuitorilor cu privire la
localitatea acestora (V. Pag.11 - elemente geo-fizice ale localittii; relatia cu
autorittile; relatiile socio-culturale; accesul si calitatea serviciilor si utilittile publice).
109

Aspectele supuse evalurii care au nregistrat cele mai multe aprecieri pozitive
sunt aspectul si frumusetea localittii, iluminatul stradai si viata cultural a localittii.
Aprecieri negative au nregistrat aspectele ce tin att de facilitatea de a gsi locuinte
bune la un pret accesibil, ct si de oportunittile de a gsi un loc de munc.
Indicele Opiniei Publice Dominante calculat pentru ponderile nregistrate n evaluarea
diverselor aspecte confirm aceleasi valori maxime pozitive pentru aspectul si
frumusetea localittii, iluminatul stradai si viata cultural a localittii, respectiv valori
maxime negative pentru facilitatea de a gsi locuinte bune la un pret accesibil.
Analiza optiunii exprimate cu privire la posibilitatea de a rmne sau de a
pleca din localitate, ca msur sintetic global privind nivelul de satisfactie al
locuitorilor fat de localitate, relev faptul c 25% dintre participantii la sondaj ar
alege varianta plecrii din tar.
Cele mai grave probleme pe care le-au identificat persoanele intervievate sunt
urmtoarele:
- calitatea drumurilor 31,9% dintre respondenti;
- depozitarea necorespunztoare a gunoiului 23,2%;
- insuficienta locurilor de parcare 15,8%.
Referindu-se la probleme zonei n care locuiesc, persoanele intervievate
apreciz ca fiind necesare urmtoarele investitii: cldiri de cultur 69,2%, parcuri
67,9%, centru after-school 66,1% silocuri de joc pentru copii 65,4% .
Dintre facilittile care ar trebui create / dezvoltate cu prioritate n municipiul
Bistrita, cele care au nregistrat ponderi importante n rndul opiniei publice sunt
urmtoarele: modernizare si extinderea infrastructurii de drumuri, intersectii si poduri
pentru fluidizarea traficului 96,6%, modernizarea si extinderea de drumuri care
leag Bistrita de alte localitti 61,6%, modernizarea retelei de utilitti 93,2% si
constructia de locuinte prntru tineri 93,1%.
Respondentii au fost solicitati s indice o potential directie de extindere a
intravilanului Bistritei. Cele trei mari directii de dezvoltare indicate ca necesare de
ctre locuitorii municipiului Bistrita sunt: Ghinda 25,2%, Sigmir 15,9% si Cluj
10,3%, iar o pondere sensibil egal, cu toate cele trei directii 51,6% dintre
respondenti, nu au stiut ce s rspund cu privire la directia de extindere a
intravilanului Bistritei.
Locuitori intervievati au fost solicitati s isi exprime prerea asupre
eventualelor restrictii pe care le-ar dori introduse prin Planul Urbanistic General.
Astfel, numai 6,1% dintre respondeti consider c ar trebui introduse restrictii,
ns doar 4,2% au identificat unele restrictii dup cum urmeaz:
- creearea de spatii verzi 1,3%;
- reabilitarea Jiului 1,9%
- restrictii pentru protejarea mediului - 1%
Participantii la interviu au fost solicitati s indice zona de care acestia se simt
atasati, aceast variabl masurnd nu numai stabilitatea local si patriotismul celor
intervievati, dar si gradul n care acestia se consider cetteni ai Uiniunii Europene.
Majoritatea celor intervievati se simt atasati de Uiniunea European 36,3%
si la o difarant de numai sase procente, de localitatea n care locuiesc 30,3%, iar
n ponderi relativ egale respondentii se simt atasati de Romnia 22,6% si de
Regiunea Transilvania 17,9%.

110

Problemele la nivel de municipiu sunt, n opinia celor intervievati, legate de :

locurile de munc (75% din opiniile exprimate), mentalitate (valori, cultur local)
(45,5%), coruptie (42,1%), infrastructur si transport (42,1%), preturi (39,2%),
sntate (33,4%), justitie (32,6%), locuinte (32,1%), infractionalitate (31,7%),
functionarea institutiilor locale (28,7%), functionarea institutiilor centrale (26,3%),
educatia oamenilor (21,7%) si.poluarea mediului
nconjurtor (23,9%).
Pui n situaia de a face o propunere primriei in domeniul dezvoltrii
orasului, din sugestiile locuitorii Bistriteilor s-au desprins urmtoarele: dezvoltarea
economiei 26,8%, dezvoltarea turismului 25,1% si crearea de locuri de munc
13,4%.
Proiectantul, n elaborarea documentatiei, a tinut cont, pe ct posibil de
toate optiunile, necesittile, solicitrile populatiei si rezultatele chestionarelor
si anchetelor, prezentate mai sus. Multe dintre propunerile venite din partea
beneficiarului si a tuturor celor implicati au fost propuneri pertinente si au
fostincluse n elaborarea documentatiei.
Toate propunerile care s-au dovedit a fi realiste i corecte au fost
rezolvate fiind incluse n prevederile PUG - ului.
3. PROPUNERI DE ORGANZARE URBANISTIC

3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE
STUDIILE DE FUNDAMENTARE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL I STUDII
ELABORATE ANTERIOR PLANULUI URBANISTIC GENERAL:
Studiul geotehnic
Studiu Evoluia activitilor economice Bistria
Ancheta socio urbanistic Bistria
Studiu Evoluia socio demografic Bistria
Studiul istoric
Plan strategic de aciune, n cadrul PUG
Studiul de trafic
Suportul topografic al Planului Urbanistic General
Studiul geotehnic - studiu de fundamentare a pus n evident conditiile
hidrogeologice, hidrologice, zonele cu alunecri active, risc foarte mare, mare, mediu
si sczut spre zero. Identificarea acestor zone au impus instituirea restrictiilor
necesare, acolo unde s-a impus.
Studiul istoric studiu de fundamentare a prezentat n detaliu dezvoltarea localittii
de la nceputurile ei, marcnd atestarea localittii si momentele importante din istoria
burgului.
Studiul Evolutia socio-demografic studiu de fundamentare a vorbit
despre evolutia populatiei, evolutia demografic, structura demografic etc. Una din
concluziile acestui studiu vorbeste despre evoluia populaiei care este influenat de
o serie de factori care pot fi grupai n trei categorii principale: elemente demografice
- posibilitile de cretere natural a populaie funcie de evoluia contingentului fertil
111

i de evoluia probabil a indicilor de natalitate, de numrul populaiei vrstnice i

evoluia probabil a mortalitii, de comportamentul specific al femeilor fa de
natalitate, de numrul de copii dorit etc; posibilitile de ocupare a resurselor de
munc n raport cu locurile de munc existente i posibil de creat, veniturile
poteniale pe care le pot oferi acestea; gradul de atractivitate al localitii ca o
consecin direct a numrului i calitii dotrilor publice, condiiilor de locuit, gradul
de echipare edilitar a localitii. Nu n ultimul rnd evolutia populatiei poate fi
influentat si de Planul Urbanistic General.
Ancheta socio-urbanistic a prezentat concluziile chestionarului aplicat
populatiei, scotnd n evident problemele si optiunile populatiei, si, implicit
problemele municipiului.
Studiul Evolutia socio-economic - studiu de fundamentare a prezentat cadrul
socio-economic actual si a prezentat posibilitti despre oportunittile economice al
municipiului, de care poate profita pentru a se dezvolta si a fi competitiv.
Planul Strategic de Dezvoltare, a fost unul din principalele instrumente ale
prezentului P.U.G. El a prezentat concluziile, problemele si analiza S.W.O.T. a
municipiului si sintetizat principalele disfunctii, fcnd n acelasi timp si viziune si
stabilind obiective strategice.
Studiul de trafic face analiza, diagnoza si prognoza circulatiei din municipiu
n raport cu zonele adiacente si localittile componente.
3.2. EVOLUIE POSIBIL. PRIORITI.

Evolutia posibil a municipiului Bistrita, prezentat si de Strategia de
Dezvoltare durabil a judetului Bistrita Nsud, este transformarea municipiului
ntr-un centru polarizator al unei mici zone de dezvoltare cu specific industrial, care
s cuprind toate localitsile componente.
Bistria are foarte multe atuuri pentru a se dezvolta rapid in viitor:
- pozitia geografica, in apropierea granitelor de nord ale rii i aezarea ei realtiv
central, pemind accesul uor cu celelalte zone geografice (Moldova i partea de
vest);
- conditiile geografice (clima, hidrogeologice) favorabile;
- populatie cu un grad ridicat de toleranta, nivel redus de conflicte sociale intre
cetateni;
- infrastructura tehnica de alimentare cu apa, canal, de aparare contra inundatiilor,
alimentare cu energie electrica si gaze naturale, relativ dezvoltata;
- retea de telecomunicatii extinsa, modernizata;
- retea de fibre optice;
- acoperire integrala cu telefonie mobila;
- forta de munca relativ numeroasa, inalt calificata, la costuri scazute, de toate
gradele de pregatire;
- retea de invatamant dezvoltata si diversificata;
- privatizare extinsa, numar mare de IMM-uri;
- industrie destul de dezvoltat i cu tradiie n ora;
- potential turistic si agroturistic ridicat;
- grad de poluare relativ redus.

112

PRIORITI:
- marirea gabaritelor strazilor in functie de categorie si de fluxul rutier;
- modernizarea strazilor;
- ierarhizarea strazilor;
- extinderea traseelor pietonale;
- trasee noi pentru mijloacele alternative de transport;
- eficientizarea transportului in comun;
- racordarea tramei stradale la noua varianta ocolitoare a localitatii;
- integrarea din punct de vedere functional a centurii;
- noi parcari publice pentru zona centrala i pentru tot oraul;
- interzicerea accesului autovehiculelor de trafic greu in intravilanul localitatii;
- noi puncte de trecere pentru pietoni si bicilisti peste cursul de ap;
- impunerea prin Regulamentul Local de Urbanism a unor reguli de configurare
spatial-morfologica a tesutului nou;
- reconversia functionala a cladirilor industriale dezafectate;
- fasii de plantatii de protectie intre zonele de activitati productive si cele de locuire;
- integrarea trupurilor de intravilan prin extinderea acestuia acolo unde se justific;
- ocuparea terenurilor in prezent libere din zona centrala cu functiuni complementare
acestui tip de zona;
- incurajarea varietatii functionale in zona centrala;
-marirea suprafetei de spatii verzi pentru a se ajunge la 26mp/loc pana in 2013;
- mai multe dotari de agrement si sport care sa acopere zonele lipsite de aceste
dotari;
- valorificarea potentialului peisager al rului Bistria i afluenilor acestuia;
- revitalizarea bazei de agrement;
- plantatii de protectie intre zonele de activitati poluante ale orasului si zonele de
locuire;
- diminuarea poluarii fonice, cu particule in suspensie si noxe;
- controlarea depozitarii deseurilor in si in afara teritoriului intravilan;
- stoparea deversarilor necontrolate in apele de suprafata;
- ecologizarea activitatilor productive;
- reabilitarea fondului construit, n special n zona istoric;
- reabilitarea zonelor industriale;
- protejarea zonei istorice prin masuri de conformare a circulatiei dar si a modului de
construire prin Regulamentul Local de Urbanism;
- protejarea patrimoniului construit cu valoare arhitecturala si ambientala;
- unitatile care creeaza disconfort si fata de care se impun retrageri pentru protectia
sanitara se vor amplasa in afara arterelor de mare circulatie.
De asemnea, obiectivele de utilitate public necesare prioritar alimentare cu
ap, canalizare, alimentare cu gaze, telefonie, modernizri de drumuri, institutii
publice, si extinderea celor mentionate mai sus se pot fundamenta pe baza PUG
aprobat, n cadrul documentatiilor privind solicitarea de fonduri de la bugetul statului
sau fonduri europene.
VIZIUNE
Viziunea pentru municipiul Bistrita este de a deveni pn n anul 2021, un oras
care s utilizeze n mod inteligent si eficient resursele energetice, umane, naturale si
113

antropice, s aib un consum de energie sczut si n acelasi timp, un nivel ridicat al

calittii vietii.
OBIECTIV STRATEGIC PRINCIPAL
Bistria pol de rang regional, renscut din economie competitiva si inovativa,
cultur, educaie, istorie i natur.
OBIECTIVELE STRATEGICE
Bistria - o bijuterie medieval ntr-un context urban atrgtor, dinamic i sustenabil
Dezvoltare economica se bazeaza pe competitivitate, diversitate i valoare
adugat ridicat
Bistria este un partener de elit n reeaua regional de turism cultural i natural
Comunitate bistriteana deschis, solidara, antreprenorial i prosper
Bistria se afirma ca pol secundar axat pe o economie diversificata si inovativa,
turism, cultura, calitatea vieii.
3.3. OPTIMIZAREA RELAIILOR N TERITORIU

n conformitate cu Legea nr. 2/ 1968, municipiul Bistrita este format din 7
localitti componete:
- Municipiul Bistrita orasul propriu-zis cu ponderea cea mai mare din populatia
total. Tot aici se gseste si ntreaga industrie a municipiului si implicit a ntregului
judet;
- Localitatea Ghinda;
- Localitatea Srata;
- Localitatea Sltinita;
- Localitatea Unirea;
- Localitatea Viisoara.
- Localitatea Sigmir
DN 17, DN 17C, DN 17D constituie reeaua de baz care asigur legtura
rutier a municipiului Bistria cu toate localitile judeului.
DN 17 traverseaz localitile componente Viioara i Unirea unde este strad
principal, iar n oraul propriu-zis, traseul acestuia trece pe strzile Libertii,
Independenei, Grii, Republicii, 1Decembrie i Calea Moldovei.
DN 17 este principala legtur dintre Transilvania i nodul Moldovei i singura
care permite circulaia autovehiculelor de mare tonaj.
n ceea ce privete asigurarea legturii rutiere ntre localitile componente ale
municipiului Bistria, aceasta este asigurat de drumurile:
- DJ 154 - Srata - Bistria (DN17)
- DJ 151 - Sigmir - Bistria (DN17)
- DJ 172 B - Sltinia - Unirea (DN 17)
- DC 8 - Ghinda Bistria.
114

Alte componente ale reelei de ci de comunicaii rutiere sunt:

- DJ 173 - Bistria - Jelna - Budacu de Sus
- DJ 173 B - Bistria - Trpiu - Nimigea de Jos
- DJ 173 C - Bistria - Budacu de Jos.
Municipiul Bistrita si ntregul judet Bistrita - Nsud, dispune de o retea de
drumuri publice, destul de bine nchegat, reusind s fac legtura cu toate judetele
limotrofe. Este traversat de un drum European (E58), 5 drumuri nationale (DN) si 27
de drumuri Judetene (DJ).
traversat de nici o linie CF magistral. Este strbtut de linia de cale ferat 421
Srel Bistria Brgului. Liniile magistrale de cale ferat care strbat judeul
Bistria - Nsud sunt la distana de 15-20 km de municipiul Bistria asigur legtura
acestuia pe calea ferat cu ntreaga ar.
Poziiile kilometrice unde ale interseciilor cii ferate cu cu limita
administrativ a teritoriului municipiului Bistria,sunt urmtoarele:
Localitatea Viioara (la intrare pe teritoriul administrativ al
municipiului Bistria) este km 53 + 044;
Localitatea Unirea (la ieire de pe teritoriul administrativ al
municipiului Bistria, spre Vatra Dornei) este km 67 + 775.
LUCRRI MAJORE PROPUSE CONFORM STUDIILOR DE AMENAJAREA
TERITORIULUI SUPERIOARE
n anexa nr.1 - Lucrri prevzute n PATN - Dezvoltarea reelei de ci rutiere,
la punctul 1. - Autostrzi, poziia 1.15 - este prevzut autostrada Cluj-Napoca - Dej Bistria - Suceava - Botoani - tefneti. Traseul acesteia, fr a fi cunoscut cu
precizie n momentul de fa, nu poate afecta teritoriul administrativ al municipiului
Bistria dect eventual ntr-o mic msur, prin sudul localitii componente Srata.
De asemenea, n anexa nr. VII - Lucrri prevzute n PATN Dezvoltareareelei de ci aeriene la punctul 2. - Aeroporturi noi, poziia 2.04. este
nominalizat un aeroport nou n zona municipiului Bistria.
Avnd n vedere configuraia reliefului din teritoriul administrativ al municipiului
Bistria, amplasamentele posibile i analizate nu se regsesc aici n anexa nr. 3
Lucrri prevzute n PATN Seciunea a II a Apa Apa pentru populaie n
capitolul 2.0 Lucrri hidroedilitare de reabilitare i dezvoltare n municipii i orae
2.2 Pe termen mediu (2006 2015) sunt prevzute pentru municipiul Bistria la
poziia nr. 23 urmtoarele :
- reabilitare i modernizare captare-tratare (realizat)
- reabilitare reea de distribuie
- extindere reea de distribuie
- extindere reea de canalizare
- modernizare i extindere staie de epurare (realizat)
n Planul de Amenajare a Teritoriului Regiunii de Nord Vest (PATR), n cadrul
strategiilor privind eliminarea disfuncionalitilor i eficientizarea traficului rutier, sunt
prevzute urmtoarele lucrri:

115

- autostrada Cluj Napoca Dej - Bistria Vatra Dornei, care pe teritoriul

administrativ al municipiului Bistria are traseul: nord Bljenii de Sus est Sigmir
vest Bistria (trece de dealul Cetii prin tunel) vest Unirea Livezile.
Se poate constata c traseul autostrzii prevzute n PATR este diferit de
traseul acesteia prevzut n PATN (pe teritoriul administrativ al municipiului Bistria).
n prezenta documentaie a fost preluat traseul autostrzii din PATR.
- drumul expres Bistria - Nsud pe traseul: Bistria vest Dumitra Cepari Liviu
Rebreanu est Luca Nsud (aproximativ traseul actual al DN 17 C);
- amenajare i consolidare DJ 173 C Bistria Budacu de Jos;
- drum nou: Bistria Dumitria (DJ 173) cabana Aluneasa.
3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITILOR

OPORTUNITI I PERSPECTIVE
FORA DE MUNC
organizarea de cursuri de formare profesional n localitate;
accesarea de fonduri n cadrul Programului Operaional de dezvoltare a
resurselor umane;
creterea nivelului de pregtire profesional a forei de munc;
creterea numrului de ageni economici locali, ceea ce va conduce la un grad
mai bun de ocupare a forei de munc;
monitorizarea permanent a strii ocupaionale a populaiei;
INDUSTRIA
transferul de tehnologie i de know-how;
dezvoltarea sectorului IMM n domeniul comer, servicii, producie;
creterea capacitii antreprenoriale;
atragerea de noi investitori n ora, prin facilitile pe care administraia local
le pune la dispoziie;
realizarea de cursuri de management de proiect prin intermediul ONG-urilor;
realizarea de parteneriate ntre administraia public i mediul de afaceri;
accesarea de fonduri destinate dezvoltrii economiei bazate pe cunoatere;
AGRICULTURA I MEDIUL
regenerarea comunitii rurale i dezvoltarea economiei rurale;
creterea productivitii n sectorul agricol;
accesarea de fonduri structurale pentru dezvoltarea de ferme sau pentru
reabilitarea condiiilor de mediu;
cointeresarea agenilor economici poluani s realizeze investiii n reabilitarea
mediului;
atragerea de ageni economici care folosesc tehnologii cu emisii reduse n
mediul nconjurtor;
implicarea ONG-urilor i a colilor n programe comune de educaie ecologic:
elaborarea de proiecte de amenajare ecologic a unor spaii verzi;
amenajarea complet a rurilor i prurilor;

116

NVMNTUL
adaptarea ofertei educaionale a colii la cerinele nvmntului modern;
organizarea de schimburi de experien ntre elevii cu probleme speciale i
ceilali elevi;
consilierea elevilor;
colaborarea coal-comunitate n domeniul educaional, prin implicarea tuturor
factorilor educaionali;
formarea unei conduite participative;
eficientizarea pregtirii elevilor prin ridicarea nivelului de cunotine n actul de
comunicare n limba romn;
creterea interesului pentru integrarea n comunitate, a spiritului de iniiativ i
implicarea tuturor cursanilor n desfurarea activitilor instructiv-educative;
accesarea unor programe cu finanare extern i realizarea de parteneriate cu
mediul de afaceri, n vederea reabilitrii colilor, modernizrii i dotrii cu
mobilier i aparatur;
participarea la cursuri de perfecionare pentru cadrele didactice;
realizarea de schimburi de experien cu coli din alte judee sau ri;
SNTATEA
dotarea aparatului de urgen corespunztor parametrilor optimi;
realizarea de cursuri de educaie sanitar i sexual, cu accent pus pe
prevenie;
realizarea unui laborator de analize medicale;
CULTURA I TURISMUL
accesarea de fonduri europene pentru modernizarea infrastructurii culturale;
promovarea turismuli de tranzit, distracie i relaxare n municipiul Bistria.
n urma acestor analize, a fost definit misiunea strategic, care const n
dezvoltarea global i participativ, la standarde europene a municipiului Bistrita, n
scopul creterii calitii vieii, respectiv asigurarea prosperitii locuitorilor si,
pstrnd libera administrare local a resurselor. Dezvoltarea economic durabil
trebuie realizat n armonie cu mediul nconjurtor, ca o cerin obligatorie a
societii contemporane.
n acest sens, prezentm n continuare portofoliul de proiecte al municipiului
Bistrita pentru perioada 2007 2013, finalizate sau n defsurare, pe directiile
strategice propuse pentru dezvoltare si domenii de sctivitate:
Modernizarea i reabilitarea DJ 151 -Lechina-Snmihaiu de CmpieDN16/Ludu; Axa 2.1.; Beneficiar: Consiliul Judetean Bistrita Nsud;
Reabilitare cladirie de patrimoniu(fostul sediu al BNR Fil. Bistria) pentru
amenajarea Muzeului si bibliotecii artei religioase; Axa 5.1.; Beneficiar:
Consiliul Judetean Bistrita Nsud;
Centrul de ngrijire i asisten pentru persoanele n vrst suferind de boala
Alzheimer; Axa 5.1.; Beneficiar: Consiliul Judetean Bistrita Nsud;
Reabilitare i modernizare drumuri judeene 171, 182, 109F, Dej-Uriu-

117

Spermezeu-Suciu de Sus-Tg. Lpu-Baia Mare; Axa: 2.1..; Beneficiar: Consiliul

Judetean Bistrita Nsud;
Turism montan n nordul Carpailor Orientali- Dezvoltarea infrastructurii
turistice n zona montan nalt; Axa: 5.2.; Beneficiar: Consiliul Judetean
Bistrita Nsud.
Lista complet cu proiectele propuse pentru realizare prin Programul
Operational Regional 2007 2013 se gseste complet prezentat n cadrul
capitolului 3.11. Obiective de utilitate public.
3.5. EVOLUIA POPULAIEI

n contextul societii contemporane, cnd dezvoltarea cunoate un ritm
accelerat, nevoia prognozelor demografice devine imperioas datorit implicaiilor
evoluiei populaiei i implicit ale fenomenelor demografice n evoluia vieii
socioeconomice a societii. Prognoza demografic este acea variant a proiectrilor
demografice care are probabilitatea cea mai mare de a se realiza, prin proiectare
demografic determinndu-se volumul unei populaii plecnd de la structura pe
vrste i sexe la un moment dat i emind ipoteze asupra evoluiei probabile a celor
trei componente care modific n timp numrul i structura populaiei: mortalitate,
fertilitate i migraie.
Evoluia populaiei este influenat de o serie de factori care pot fi grupai n
trei categorii principale: elemente demografice posibilitile de cretere natural a
populaiei funcie de evoluia contingentului fertil i de evoluia probabil a indicilor de
natalitate, de numrul populaiei vrstnice i evoluia probabil a mortalitii, de
comportamentul specific al femeilor fa de natalitate, de numrul de copii dorit etc.;
posibilitile de ocupare a resurselor de munc n raport cu locurile de munc
existente i posibil de creat, veniturile poteniale pe care le pot oferi acestea; gradul
de atractivitate al oraului ca o consecin direct a numrului i calitii dotrilor
publice, condiiilor de locuit, gradul de echipare edilitar a localitii.
Fenomenul se explic prin evoluia indicatorilor de baz ai populaiei
(natalitatea, mortalitatea, sporul natural), care determin modificri n structura
populaiei pe vrst i micarea teritorial (migraiile). mbtrnirea demografic este,
de regul, precedat de o evoluie descendent a natalitii pe o perioad mai lung
de timp i o scdere sau o relativ stabilitate a mortalitii n perioada respectiv,
afectnd toate grupele de vrst. Migraia acioneaz i ea, n cadrul populaiilor de
tip deschis producnd modificri, att la nivel general ct i pe medii.
ncepnd cu ncadrarea efectivului de populaie pe cele trei grupe mari de
vrst, respectiv grupa tnr de la 0 la 14 ani, grupa adult de la 15 la 64 de ani i
grupa vrstnic de la 65 de ani i peste, s-a calculat proporia populaiei tinere i
vrstnice din populaia total, ca i raportul dintre populaia vrstnic i tnr,
pentru fiecare an luat n studiu.
n prezentarea fenomenului demografic s-a nceput cu analiza situaiei
demografice, reliefat de recensmntul din 1977, tocmai pentru a avea un interval
suficient de mare care s poat evidenia modificrile survenite n dinamica
populaiei.

118

La nivelul celor dou medii (urban i rural) valoarea indicatorilor utilizai

semnaleaz stri diferite. n mediul urban, unde ponderea populaiei tinere este de
27%, a populaiei vrstnice de 9,2%, iar proporia dintre vrstnici i tineri de 34,2%,
procesul de mbtrnire demografic se afl doar n faza de desfurare. n schimb,
indicatorul de dependen de vrst nregistreaz valori mai ridicate (57,3%) fa de
nivelul judeului n cadrul creia presiunea cea mai mare o exercit populaia tnr
(42,7%, fa de 14,6% populaia vrstnic).
Analiza pe cele dou medii urban i rural prezint o stare demografic
diferit, respectiv n mediul urban procesul de mbtrnire demografic se menine n
faza de desfurare, pe cnd n mediul rural procesul de mbtrnire este definitivat
(Tabel 1).
ntre aezrile componente urbanului, Bistria evolueaz n sensul atenurii
procesului de mbtrnire, nregistrnd o scdere a ponderii populaiei vrstnice la
6,8% i a raportului dintre vrstnici i tineri la 23,5%. Aceast situaie a fost cauzat,
e adevrat, de indicatorii dinamicii populaiei, ntruct rata natalitii a fost n continu
scdere, dar mai ales, de sporul migrator favorizat de procesul de industrializare a
municipiului, care a determinat i o cretere numeric a populaiei. n celelalte
aezri urbane (Beclean, Nsud i Sngeorz Bi) procesul de mbtrnire
demografic dei a evoluat, aceast evoluie a fost mai puin pregnant. Intensitatea
redus a procesului de mbtrnire demografic este rezultatul dezvoltrii economice
i sociale ale localitilor, care a determinat o anumita stabilitate a populaiei
autohtone i un spor migrator pozitiv.
n ceea ce privete aezrile urbane, doar municipiul Bistria se afl n faza
incipient a desfurrii procesului de mbtrnire demografic, celelalte aezri
prezint o populaie mbtrnit, dar cu un grad redus de intensitate.
Mediul urban, cu toate c se menine tot n faza de desfurare a procesului de
mbtrnire demografic, nregistreaz i el modificri procentuale ale indicatorilor,
respectiv o scdere a populaiei tinere cu 3,3%, o cretere a populaiei vrstnice cu
0,6% i, de asemenea , o cretere a proporiei dintre vrstnici i tineri cu 11%.
Aceste modificri au fost cauzate, n principal, de componentele de baz ale
dinamicii populaiei, respectiv de natalitate, care s-a nscris cu o rat ntre 9,0 i
9,9, i mortalitate, cu valori ale ratei ntre 6,8 i 7,3, i n secundar de migraie.
n concluzie, din studiile existente se desprinde faptul c nc din 1977
procesul de mbtrnire demografic ncepe s se manifeste. Urmrind indicatorii
amintii, se constat c n anul 1977, la nivelul judeului, populaia grupei tinere
reprezenta 29,4%, cea a grupei vrstnice 12,7%, iar proporia dintre vrstnici i tineri
de 43,2%.
Analiza raportului dintre natalitate i mortalitate, adic rata sporului natural,
pune n eviden o evoluie regresiv pe toat perioada studiat, att la nivel global,
ct i pe fiecare aezare. Astfel, n ce privete populaia urban total, acest
indicator scade an de an, de la 24,1 la 3 n 2004. Pn n 1989 scderea a fost
ceva mai lent, dup care se accentueaz, ajungnd la 2,2 n 2002, nivelul cel mai
sczut din toat perioada.
Sub aspectul consecinelor pe care le incub starea demografic a
municipiului Bistria, trebuie subliniat c ele sunt att de ordin demografic, ct i de
ordin economic i social. Totui, trebuie precizat c procesul de mbtrnire
demografic este un proces legic, care poate afecta n timp orice populaie, i
reversibil, i care printr-o politic demografic bine orientat, coerent i integrat n
119

ansamblul strategiei de dezvoltare economic i social, poate fi atenuat, starea

populaiei poate fi mbuntit.
3.6. ORGANIZAREA CIRCULAIEI

n vederea stabilirii i realizrii strategiei de dezvoltare local i regional,
pentru valorificarea la maximum a reelei existente i a potenialelor de infrastructuri
i dotri, ca i pentru stabilirea posibilitilor de intervenie imediat, s-a urmrit
modul n care sunt rezolvate principalele noduri rutiere, sistemul major de artere,
organizarea circulaiei etc., analizndu-se, totodat, n ce msur cile de
comunicaie aferente localitii corespund condiiei majore de funcionalitate
individual i n corelare, avnd n vedere necesitatea integrrii n sistemul regional
i naional i n normele europene.
Principalele propuneri constau in:
- Stabilire de sensuri unice pe strazile existente subdimensionate;
- Eliminarea fundturilor mai mari de 100m prin gasirea unor variante de legare a
capetelor;
- Pentru noile dezvoltari (P.U.Z) profilul transversal al noilor artere va minim va fi de
12,00 m pentru strazile de categoria a II-a si categoria a III - a;
- Crearea de parcaje publice.
Conform cu proiectele de specialitate n domeniu n zona grii din municipiul
este propus un nod intermodal peste liniile de cale ferata, fiind n curs de aprobare o
documentaie de urbanism de tip PUZ.
Avnd ca obiectiv minimizarea sau eliminarea disfuncionalitilor identificate
la nivelul reelei actuale de transport, evaluarea efectelor unor noi infrastructuri de
transport prevzute n Planul de Amenajare a Teritoriului Judeean i n Planul de
Amenajare a Teritoriului Naional specifice zonei de influen a arealului studiat,
precum i a efectelor prevederilor privind organizarea reelei de transport (la nivel
local) din Planurile de Urbanism Zonale, este necesar o viziune asupra configuraiei
i caracteristicilor reelei de transport la orizontul anului 2021, an de referin n
cadrul Planului Urbanistic General al Municipiului Bistria. La elaborarea acestei
viziuni s-a inut cont i de studiile anterioare puse la dispoziie de ctre Beneficiar
/25/, /26/, precum i de Lista proiectelor de modernizare, reabilitare i amenajare
strzi, poduri i puni din Municipiul Bistria /6/, proiecte aprobate de Consiliul Local al
Municipiului Bistria.
n acest sens, au fost propuse ase scenarii de evoluie a reelei de transport,
pentru fiecare dintre acestea analizndu-se impactul msurilor propuse asupra
fluxurilor de trafic. Msurile propuse au fost grupate n opt categorii principale, n
funcie de specificul acestora.
Acestea sunt prezentate n tabelul de mai jos.

120

PROPUNERI DE DEZVOLTARE / ORGANIZAREA REELEI RUTIERE

COD PROPUNERE
PROPUNERE
1.
Parcri collective
2.1.
Pasaj CF Str. Ararilor Str. Roman
2.2.
Pasaj CF Str. Grii Str. Trpiului
3.1.
Pod Rul Bistria Str. Petre Maior Str. Zvoaie
3.2.
Pod Rul Bistria Str. Cascadelor Valea Ghinzii
4.1.
Varianta de ocolire Nord*
4.2.
Varianta de ocolire Sud
5
Drumul Cetii: lrgire 4 benzi, prelungire pn n
DN 17
6
Piste pentru biciclete
7
Strzi de legtur: Zimbrului, Cuza Vod, Colibiei,
Ararilor, Industriilor (Viioara)
8.
Zona pietonal: Strada Dornei, Strada incai,
Strada Nicolae Titulescu, Piaa Unirii
*Pe parcursul desfsurrii proiectului s-a renuntat la varianta occolitoarei pe Nord, dar pentru
c scenariile au tinut cont si de aceasta, am pstrat-o n continuare n descrieri.
Scenariile dezvoltate pe baza propunerilor de dezvoltare a retelei rutiere sunt

prezentate n tabelul de mai jos:
SCENARIUL DE DEZVOLTARE
I
II
III
IVa
IVb
V
VI
COD PROPUNERE
1,6,8
2.2., 3.1
2.1., 7, 3.2.
4.1.
4.2.
5
1,2.1, 2.2, 3.1, 3.2, 4.2, 5, 6, 7, 8
Pentru fiecare dintre cele sase scenarii de dezvoltare a retelei de perspectiv

au fost create modele de transport i n urma simulrilor cu ajutorul acestora (prin
afectarea matricelor de perspectiv la nivelul anului 2021) au fost obtinute fluxurile de
trafic pe cele patru categorii de vehicule (autoturisme, vehicule usoare de marf,
vehicule medii de marf si vehicule grele de marf), n fiecare dintre cele trei ipoteze
de evolutie a cererii de transport (pesimist, medie si optimist).
n cadrul Scenariului I de dezvoltare a retelei de transport s-au considerat
urmtoarele propuneri de dezvoltare / organizare a retelei rutiere n Municipiul
Bistrita:
parcri colective;
piste biciclete;
zona pietonal: Str. Dornei, Str. incai, Str. N. Titulescu, Piaa Unirii.
121

n cadrul acestui scenariu de dezvoltare, precum si n cadrul Scenariului VI,

prin considerarea ca artere pietonale a Strzii Dornei, Strzii incai, Strzii Nicolae
Titulescu si Pietei Unirii a fost necesar o nou reglementare a circulatiei n zona
central a municipiului Bistrita, n ceea ce priveste circulatia n sens unic.
n cadrul Scenariului II de dezvoltare a retelei de transport s-au considerat
Bistrita:
pasaj peste calea ferat care s fac legtura ntre Str. Grii si Str. Trpiului;
pod peste Rul Bistria care s fac legtura ntre Str. Petru Maior si Str. Zvoaie.
n cadrul Scenariului III de dezvoltare a retelei de transport s-au considerat
Bistrita:
pasaj peste calea ferat care s fac legtura ntre Str. Ararilor si Str. Roman;
strzi de legtur: Zimbrului, Cuza Vod, Colibiei, Artarilor, Industriilor (Viioara);
pod peste Rul Bistria care s fac legtura ntre Str. Cascadelor si Valea Ghinzii.
n cadrul Scenariului IVa* de dezvoltare a retelei de transport s-a considerat
urmtoarea propunere de dezvoltare / organizare a retelei rutiere n Municipiul
Bistrita:
varianta de ocolire Nord.
*Scenariu la care s-a renuntat pe parcursul desfsurrii proiectului.
n cadrul Scenariului IVb de dezvoltare a retelei de transport s-a considerat
urmtoarea propunere de dezvoltare / organizare a retelei rutiere n Municipiul
Bistrita:
varianta de ocolire Sud.
n cadrul Scenariului V de dezvoltare a retelei de transport s-au considerat
Bistrita:
lrgirea Drumului Cetii la 4 benzi;
prelungirea acestuia pn n DN 17.
n cadrul Scenariului VI de dezvoltare a retelei de transport s-au considerat
toate propunerile de dezvoltare / organizare a retelei rutiere n Municipiul Bistrita,
lundu-se n considerare varianta de ocolire Sud, care este mai avantajoas din
punct de vedere al decongestionrii traficului n zona central fat de varianta de
ocolire Nord:
parcri colective;
pod peste Rul Bistria care s fac legtura ntre Str. Petru Maior si Str. Zvoaie;
pod peste Rul Bistria care s fac legtura ntre Str. Cascadelor si Valea Ghinzii;
varianta de ocolire Sud;
prelungirea Drumului Cetii pn n DN 17;
piste biciclete;
Scenariul VI a fost cel mai viabil, drept pentru care a fost si cel preluat n
reglementri.
122

SCHIA SCENARIULUI VI
De asemenea, exist proiecte de modernizare si reabilitare a urmtoarelor

strzi n zonele noi de locuinte: Strada Mosilor, Strada Compozitorilor, Strada George
Enescu, Strada Grigore Pletosu.
Dezvoltarea durabil a oraului este strns legat de activitile de transport i
de cele conexe acestora. Legislatia prevede c propunerile si solutiile de urbanism
si amenajarea teritoriului trebuie fundamentate pe baza unor studii de specialitate. n
cadrul Planului Urbanistic General, studiul de trafic reprezint o lucrare de baz,
necesar fundamentrii propunerilor de dezvoltare i amenajare urbanistic, acesta
stnd la baza optimizrii soluiilor tehnico-economice pentru proiectele de investiii
ale lucrrilor de retea de transport de perspectiv.
Conform OG 43/1997 cu modificariele si completarile ulterioare, zonele de
protectie si siguranta sunt:
- pentru drumurile naionale, DN zona de protecie in zonele construite este de
22,00 m din ax, stnga-dreapta, iar zona de sigurana de 1.50 m de la marginea
exterioara a santului. Imprejmuirile fiind amplasate la distanta minima de 13 m fata
de axul drumului national.
- pentru drumurile judeteane, DJ zona de protecie, este de 20,00 m din ax, stngadreapta, iar zona de sigurana de 1.50 m de la marginea exterioara a santului.
123

Imprejmuirile vor fi amplasate la distanta minima de 12 m fata de axul drumului

judetean.
- pentru drumurile comunale DC, zona de protecie, este de 18,00 m din ax, stngadreapta, iar zona de sigurana de 1.50 m de la marginea exterioara a santului.
Imprejmuirile vor fi amplasate la distanta minima de 10 m fata de axul drumului
comunal.
Se vor avea n vedere msuri de sporirea securitii rutiere prin:
rezervarea unor benzi de circulaie speciale pentru transportul n comun;
separarea fluxului auto de cel pietonal;
realizarea iluminatului public n intravilanul localitilor;
crearea de piste speciale pentru bicicliti separate de fluxul auto.
Poziiile kilometrice unde intravilanul propus intersecteaz drumul
naional 17 sunt astfel: n Viioara DN 17 km 53 + 970, iar n Unirea DN 17 km
68 + 980.
TABEL CU POZIIILE KILOMETRICE UNDE DRUMUL NATIONAL
INTERSECTEZ LIMITA INTRAVILANULUI PROPUS PRIN PUG
DRUMUL NAIONAL
POZIIA KILOMETRIC (km)
DN 17
km 53 + 970
DN 17C
km 2 + 584
DN 17
km 68 + 980
Poziiile kilometrice au fost preluate din avizul de la drumuri naionale al documentaiei anterioare PUG 2004,
att cele existente ct i cele propuse.
S-au prevzut drumuri colectoare de-a lungul drumului naional 17 (localitatea

Viioara i Unirea) pe toat lungimea unde s-a extins intravilanul municipiului Bistria
prin prezenta documentaie, astfel accesul n toat zona nou extins se va realize
prin aceste drumuri colectoare. Profilul transversal propus pentru drumurile
colectoare este marcat n plana cu profile transversale propuse, adica se propune
ca viitoarele drumuri colectoare s aib un profil total de 7,50 m (dublu sens de
circulaie) cu 6,00 m carosabil, 3,00 m banda de circulatie pe sens.
Pentru varianta ocolitoare sud, pozitia km de intrare n localitatea Viioara este
DN 17 km 55 + 659 i ieire n localitatea Unirea este DN17 km 68 + 735, iar modul
de amenajare a intersectiilor respective este de giraie conform proiectului aprobat i
avizat anterior prezentei documentaii de PUG.
De-a lungul drumului DN 17, n localitatea Viioara, extinderea intravilanului
este de la km 53+970 poziia de intrare n localitate pn la km 55+354 poziia
kilometric a intravilanului existent. Pe o distan de aproximativ 3 kilometri, cu frot
de deschidere la drumul naional, de-o parte i de alta a drumului naional, se
propune o zon de instituii i servicii care cuprinde comer macro, depozitri
nepoluante, sedii de firme etc. n spatele acestei zone de instituii i servicii se
propune, de-o parte i de alta a drumului naional, se propune o zon mixt de
locuine i servicii, care va avea accesul din drumul colector propus sau din strzi
secundare prin spatele proprietailor.

124

n localitatea Unirea, tot de-a lungul drumului naional DN 17, se propune o

extindere doar pe partea dreapt a drumului naional (sensul de mers ctre
Suceava), de la km 68+145 (poziia kilometric a intravilanului existent) pn la km
68+980 (poziia kilometric a intravilanului propus). Pe aceast distan de 835 m se
propune o zon mixt de locuine i servicii cu acces din drumul colector propus de-a
lungul drumului naional.
TABEL CU POZIIILE KILOMETRICE UNDE STRZILE EXISTENTE/ PROPUSE
INTERSECTEAZ DRUMUL NAIONAL 17
NR/
DENUMIRE
DN
INTERSECTAT
POZIIA
PARTE
OBSERVATII
KM
CATEGORIE
DRUM
TIP
INTERSECTIE
STRADA
Strada
Srata DJ
154
DN 17
54+195
dreapta
DN 17
54+608
stnga
DN 17
54+726
DN 17
existent
III
amenajata
existent
IV
neamenajata
stnga
existent
IV
neamenajata
55+290
dreapta
existent
IV
neamenajata
DN 17
55+354
De-o
parte i
de alta
a DNului
existente
IV
neamenajata
DN 17
55+515
dreapta
existent
IV
neamenajata
DN 17
55+607
dreapta
existent
IV
neamenajata
DN 17
55+659
dreapta
propusa
II
Propus
(giraie)
(varianta
ocolitoare)
-
DN 17
55+741
dreapta
existenta
IV
neamenajata
DN 17
55+782
stanga
existenta
IV
neamenajata
DN 17
55+814
stanga
existenta
IV
neamenajata
DN 17
55+893
stanga
existenta
IV
neamenajata
DN 17
55+932
stanga
existenta
IV
neamenajata
DN 17
56+098
stanga
existenta
IV
neamenajata
DN 17
56+188
De-o
parte i
de alta
a DNului
existente
IV
neamenajate
DN 17
56+340
dreapta
existenta
III
neamenajata

125

DN 17
56+471
dreapta
existenta
IV
neamenajata
Strada
Viilor
DN 17
56+526
stanga
existenta
IV
neamenajata
DN 17
56+818
dreapta
existenta
IV
neamenajata
DN 17
56+941
stanga
existenta
IV
neamenajata
Strada Valea
Sigmirului
DN 17
57+024
dreapta
existenta
III
amenajata
Strada
Drumul
Cetatii
(variant
ocolitoare)
DN 17
57+739
stanga
existenta
III
amenajata
(giratie)
DN 17
57+978
dreapta
existenta
IV
neamenajata
DN 17
58+247
stanga
existenta
IV
neamenajata
DN 17
58+400
stanga
existenta
IV
neamenajata
DN 17
58+433
stanga
existenta
IV
neamenajata
DN 17
58+480
stanga
existenta
IV
neamenajata
DN 17
58+596
stanga
existenta
IV
neamenajata
Strada Tudor
Jerda
DN 17
58+640
stanga
existenta
III
amenajata
Strada
Av.
Mihai
Berbecariu
DN 17
64+733
dreapta
existenta
III
amenajata
Strada
Aslan
DN 17
64+815
dreapta
existenta
IV
neamenajata
DN 17
64+908
dreapta
existenta
IV
neamenajata
Str. Stejarului
DN 17
64+929
dreapta
existenta
IV
neamenajata
Str. Emil
Rebreanu
DN 17
65+042
stanga
existenta
III
amenajata
DN 17
65+097
stanga
existenta
IV
neamenajata
DN 17
65+229
stanga
existenta
IV
neamenajata
Strada
Bisericii
DN 17
65+480
stanga
existenta
III
amenajata
DN 17
65+641
dreapta
existenta
III
neamenajata
DN 17
65+800
stanga
existenta
IV
neamenajata
Strada Oitului
DN 17
65+920
dreapta
existenta
III
neamenajata
Strada
Slatinitei
172B
DN 17
66+291
stanga
existenta
III
amenajata
DN 17
66+538
dreapta
existenta
IV
neamenajata
Strada
Ana
DJ

126

Pasajului
Strada
Frasinului
DN 17
66+680
dreapta
existenta
IV
neamenajata
Strada Bistrei
DN 17
66+836
dreapta
existenta
IV
neamenajata
DN 17
66+889
stanga
existenta
IV
neamenajata
DN 17
66+992
stanga
existenta
IV
neamenajata
DN 17
67+179
stanga
existenta
IV
neamenajata
DN 17
67+288
stanga
existenta
IV
neamenajata
DN 17
67+334
dreapta
existenta
IV
neamenajata
DN 17
67+370
stanga
existenta
III
amenajata
DN 17
67+429
dreapta
existenta
IV
neamenajata
DN 17
67+574
stanga
existenta
IV
neamenajata
DN 17
67+675
dreapta
existenta
IV
neamenajata
DN 17
68+145
stnga
propus
II
DN 17
68+534
dreapta
existent
IV
neamenajata
DN 17
68+735
dreapta
propus
II
Propus
Strada
Viitorului
Strada
Agronomului
(giraie)
(varianta
ocolitoare)
Strada Lucian
Blaga (DN
17C)
DN 17
64+500
stanga
existenta
III
amenajata
DN 17C
0+00
stanga
existenta
III
amenajata
(giratie)
Strazile
Grigore
Moisul
DN 17C
0+220
existente
III
neamenajate
Iuliu
DN 17C
0+348
stanga
existenta
III
neamenajata
Strada Miron
Cristea
DN 17C
0+490
stanga
existenta
IV
neamenajata
DN 17C
0+511
dreapta
existenta
IV
neamenajata
DN 17C
0+600
dreapta
propusa
IV
DN 17C
0+631
dreapta
propusa
IV
DN 17C
0+678
dreapta
existenta
IV
neamenajata
Strada
Simion
Mandrescu
DN 17C
0+743
stanga
existenta
III
neamenajata
DN 17C
1+088
dreapta
propusa
IV
DN 17C
1+177
dreapta
existenta
IV
neamenajata
Strada
Hossu
De-o parte
si de alta a
DN-ului

127

DN 17C
0+86
stanga
existenta
IV
Neamenajata
VO
0+263
stanga
existenta
IV
Neamenajata
VO
0+263
stanga
Existenta
IV
Neamenajata
VO
0+546
Stanga
Existenta
IV
Neamenajata
VO
1+183
Stanga
Existenta
IV
Neamenajata
VO
1+230
Stanga
Existenta
IV
Neamenajata
DJ 151
VO
1+987
Stanga
Existenta
IV
Amenajata
VO
2+510
Stanga
III
Amenajata
Existenta
(giraie)
-
VO
2+650
Stanga
Existenta
IV
Neamenajata
VO
2+686
Stanga
Existenta
IV
Neamenajata
VO
3+258
Stanga
Existenta
IV
Neamenajata
VO
3+288
Stanga
Existenta
IV
Neamenajata
VO
3+929
Stanga
Existenta
IV
Neamenajata
DJ 173B
VO
4+22
Stanga
Existenta
IV
Neamenajata
VO
4+535
Stanga
Existenta
IV
Neamenajata
VO
5+72
Stanga
Existenta
IV
Neamenajata
VO
5+249
dreapta
Existenta
III
Amenajata
(giraie)
VO
5+254
Stanga
Existenta
IV
Neamenajata
VO
5+370
Stanga
Existenta
IV
Neamenajata
VO
5+673
Stanga
Existenta
IV
Neamenajata
VO
5+927
Stanga
Existenta
IV
Neamenajata
VO
5+927
Stanga
Existenta
IV
Neamenajata
VO
6+55
Stanga
Existenta
IV
Neamenajata
VO
6+135
Stanga
Existenta
IV
Neamenajata
VO
6+317
Stanga
Existenta
IV
Neamenajata
VO
6+492
Stanga
Existenta
IV
Neamenajata
VO
6+535
Stanga
Existenta
IV
Neamenajata
DN17C
VO
6+602
stanga
Existenta
IV
amenajata
Pe drumul naional 17C de la kilometrul 0+796 pn la kilometrul 1+177 se

propune o zon de servicii pe o distan de aproximativ 70 m care se continu cu o
zon de locuine pn la km 1+177. Apoi pn la km 1+452 se propune o alt zon
de servicii turistice, fiind o pensiune. Mai departe ncepnd cu km 1+822 i pn la
kilometrul 2+584 se propune o zon de locuine noi construite prin PUZ. Prezenta
documenie de PUG propune ca accesul la aceast zon de locuine s se realizeze
prin strzile secundare din interiorul zonei de locuine sau pe drumuri de exploatare
128

i nu din drumul naional 17C, pentru a nu mai fi nevoie propunerea unui alt drum
colector. Aceeai propunere se face i pentru zonele propuse de-a lungul drumului
naional 17C ctre Nsud, accesul s se realizeze din drumuri secundare, de
exploatare aflate n zon.
Menionm c aceste PUZ-uri preluate n documentaie sunt aprobate de
autoritatea local, naintea nceperii elaborrii Actualizrii planului urbanistic
general i regulament local de urbanism al municipiului Bistria, n consecin
a produs i efecte, iar elaboratorul documentaiei, ct i verificatorul acesteia
nu i asum responsabilitatea faptului c documentaiile respective de PUZ nu
au avut avizul autoritii de specialitate din domeniu Secia Drumuri Naionale
Bistria Direcia Regional Drumuri i Poduri Cluj.
3.7.INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCIONAL.

BILAN TERITORIAL.
SUPRAFAA TERITORIULUI INTRAVILAN PROPUS PRIN PLANUL
URBANISTIC GENERAL 3 827,27 ha
CRETEREA SUPRAFEEI TERITORIULUI INTRAVILAN 960,36 ha
Ca urmare a necesitilor de dezvoltare i n baza strategiilor de dezvoltare si
a studiilor de fundamentare au fost introduse noi suprafee n intravilanul existent.
In categoria curti constructii au fost introduse terenurile din intravilane, adica
terenurile destinate construirii si amenajarilor urbanistice.
Au fost absorbite o serie de trupuri izolate in trupurile localittilor de baz,
ceea ce duce la o mai bun administrare si viabilizare a terenurilor.
O serie de trupuri au ramas, altele noi au fost create, n special cele destinate
activittilor productive si locuintelor de vacant.
Trebuie tinut cont c teritoriul orasului este strbtut de magistrale de
transport utilitti, ceea ce induce servituti urbanistice asupra folosintei terenurilor.

129

BILANUL TERITORIAL AL INTRAVILANULUI PROPUS

ZONE FUNCTIONALE
LOCUINTE SI FUNCTIUNI
COMPLEMENTARE
CU REGIM MIC DE INALTIME
CU REGIM MEDIU DE
INALTIME
CU REGIM MARE DE INALTIME
UNITATI INDUSTRIALE SI
DEPOZITE
UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE
INSTITUTII SI SERVICII DE
INTERES PUBLIC
CAI DE COMUNICATIE SI
TRANSPORT
RUTIER
FEROVIAR
AERIAN
SPATII VERZI, SPORT,
AGREMENT, PROTECTIE
CONSTRUCTII
TEHNICO-EDILITARE
GOSPODARIE COMUNALA,
CIMITIRE
DESTINATIE SPECIALA
APE
PADURI
ZONA MIXTA:
LOCUIRE+SERVICII
ZONA MIXTA: LOCUIRE REGIM
INALT+SERVICII
ZONA MIXTA:
INDUSTRIE+SERVICII
ZONA MIXTA: SPATII VERZI
AMENAJATE, PARCURI,
AGREMENT SI SPORT+SERVICII
TOTAL
INTRAVILAN PROPUS
Procent
Suprafata
(% din total
(ha)
intravilan)
1536.85
40.16
116.84
3.05
15.71
0.41
241.81
6.32
9.61
0.25
327.48
8.56
0.00
336.08
29.69
7.73
8.78
0.78
0.20
329.91
8.62
7.22
0.19
45.67
1.19
60.06
76.66
35.92
1.57
2.00
0.94
336.31
8.79
0.08
0.00
75.59
1.98
238.05
6.22
3827.27
100

130

Modul de mprtire a teritoriului intravilanului propus se poate observa, att n

suprafete ct si n procente, n tabelul de mai sus.
De asemenea, pentru comparaie mai jos este tabelul bilanului teritorial
aferent PUG municipiul Bistria din 2003 2004:
Ca o scurt concluzie cea mai mare parte a teritoriului intravilanului propus l

ocup tot locuirea, dar si celelalte zona functionale au suferit mici modificri, multe
dintre ele n plus. De exemplu, suprafata industriei este foarte putin micsorat, dar sa
acordat o atentie deosebit faptului ca aceasta s fie n timp relocat; spatiul verde
public amenajat a crescut, ajungndu-se mai exact la o suprafat de 329.91 ha spatiu
verde amenajat public, conform cu prevederile OUG 114/2007, coroborate cu Legea
nr. 24/2007, privind relgementarea si administrarea spatiilor verzi.
Suprafata de mai sus de 329.91 ha spatiu verde amenajat public, cu acces
nelimitat, cuprinde:
- parcurile si scuarurile publice din oras amenajare corespunztor si n consecint cu
functiunea pe care o au, anume, spatiu verde amenajat public, cu acces nelimitat;
- toate spatiile verzi publice aflate de-o parte si de alta a circulatiilor carosabile
publice din interiorul localittilor componente, care sunt propuse ca si zone de
protectie pentru nucleul central si istoric al acestor localitti componente si care vor fi
amenajate, ntretinute si folosite n conformitate cu functiunea lor, spatiu verde public
amenajat;
- pdurea parc Schullerwald, pdure care beneficiaz de un proiect de transformare
n pdure parc si amenajat conform legislatiei n vigoare corespunztoare si
conform proiectului de pdure parc;
- amenajarea unui parc cu o suprafa de aproximativ 100 ha n cadrul complexului
sportiv polivalent Woderland.
Bilanul teritorial al suprafeelor cuprinse n intravilanul propus , limita
intravilanului propus cuprinde toate suprafeele de teren destinate construciilor i
amenajri urbanistice precum i suprafeele necesare dezvoltrii pe perioad
urmtorilor 5-10 ani.
Cele mai multe terenuri introduse n intravilan sunt destinate functiei
rezidentiale, dar si terenuri destinate activittilor productive si institutiilor si serviciilor.
Localittile apartintoare municipiului Bistrita sunt unite spatial, devenind ca si
niste cartiere ale municipiului.
131

Trupurile izolate cuprind functiuni diverse: locuire (case de vacant), activitti

productive, constructii ale unor echipamente.
BILANUL TERITORIAL AL TERITORIULUI ADMINISTRATIV PROPUS
Bilantul teritorial al ntregului teritoriu administrativ al municipiului Bistrita,

prezint situatia propus, conform prezentei documentatii de P.U.G. dup extinderile
propuse prin P.U.G., ce fel de terenuri au fost introduse n intravilan si d o imagine
de ansamblu a teritoriului administrativ pentru urmtorii 5 10 ani, att timp ct noul
Plan Urbanistic General al municipiului Bistrita va fi n vigoare.
Planul urbanistic zonal de zon central protejat are n vedere
urmtoarele obiective majore:
- repunerea zonei de protecie i a zonei protejate intr-un cadru legal ca terminologie
i delimitare;
- evidenierea rolului de catalizator al zonelor respective pentru dezvoltarea urban,
teritorial i regional ;
- analizarea zonei construite protejate, analizarea subzonelor existente in PUZ 1998
i stabilirea de subzone istorice de referin, in conformitate cu metodologia in
vigoare;
- asigurarea continuitii fizice, funcionale i spirituale a cadrului construit din
localiti i stimularea interesului economic i cultural pentru utilizarea acestuia;
- protejarea i punerea in valoare a monumentelor istorice, a zonelor arheologice i a
ansamblurilor arhitecturale i urbanistice deosebite, precum i a contextului i
caracteristicilor care contureaz semnificaia lor istoric.
- stabilirea direciilor i prioritilor de dezvoltare logic a zonelor luate in considerare,
raportate la dezvoltrile localitilor in ansamblul lor;
- stabilirea obiectivelor de utilitate public care s rspund nevoilor sociale actuale
i viitoare;
- propunerea unei etapizri a implementrii obiectivelor PUZCP in funcie de prioriti;
- reglementarea modului de utilizare a terenurilor cuprinse in perimetrele zonelor
respective, prin stabilirea unor reguli de construire clare;
- stabilirea condiiilor de realizare i conformare a construciilor i amenajrilor
urbanistice pe ariile respective.

132

n vederea realizrii acestor obiective se impune:

- identificarea elementelor de patrimoniu clasificate, de interes cultural naional i
local i a unor ansambluri cu valoare stilistic, determinante pentru a reda identitatea
i pentru a pstra memoria oraului;
- evidenierea evoluiei parcelarului, a fondului construit i a tramei stradale,
identificarea elementelor generatoare, determinante in evoluia oraului i a
specificului in esutul urban storic;
- evidenierea factorilor implicai in evoluia centrului istoric, din punct de vedere al
regimului de proprietate i baza politicilor de parteneriat intre aceti factori;
- descoperirea parcelelor asupra crora se poate interveni cu obiective de utilitate
public;
- identificarea generatorilor de trafic existeni in zona studiat i natura acestora;
- identificarea unor elemente stradale specifice esutului istoric;
- echilibrarea modurilor de folosire a spaiului public intre diferite categorii de
utilizatori;
- evaluarea calitii actuale a fondului construit si a necesitilor de intervenie;
- evaluarea esutului urban i a structurii funcionale a oraului, a calitii mediului i a
confortului urban i evaluarea posibilittilor de intervenie;
- identificarea utilizrii terenurilor i a cldirilor din zona centrului istoric, distribuia lor
in raport cu trama stradal, gradul de mixare a funciunilor, importana i nivelul de
interes generat de acestea;
- evidenierea calitilor i specificitii esutului urban bistriean;
S-au instituit diferite tipuri de zone protejate cu reguli diferite. Acestea sunt
detaliate n regulamentul local de urbanism aferent PUZ-ului de zon de central.
Construciile sufer in primul rand din cauza neconcordanei dintre programul
gzduit i conformaia arhitectural : funciuni necalibrate corespunztor in structuri
vechi i cu o inerie mare in adaptarea la nou. Modificrile realizate pentru
imbuntirea confortului au un caracter punctual, lipsind o viziune de ansamblu
asupra intregii cldiri. Acestea au un caracter de provizorat i au aprut din initiaiva
privat, din cauza situaiei economice i a lipsei unei politici locale privind
interveniile.
3.8. MSURI N ZONELE CU RISCURI NATURALE

Zonele expuse la riscuri naturale, determinate de studiul geotehnic, au fost
preluate si n documentatia de PUG, n plans de reglementri urbanistice.
Zonele expuse la riscuri naturale identificate la nivelul municipiului Bistria se
refer la alunecri de teren i terenuri inundabile.
ZONE AFECTATE DE FENOMENE DE INUNDABILITATE
Se va respecta zona de protectie pentru cursurile de ap impus de Apele
Romne.
Se vor decolmata cursurile de ap din zon si canalele de desecare existente.
Se vor executa lucrri de drenaj pentru zonele cu drenaj insuficient.
Se propune extinderea lucrrilor hidrotehnice din zona localittilor Unirea,
Viisoara, Srata, pe prul Sltinita si finalizarea lucrrilor de canalizare.

133

ZONE AFECTATE DE FENOMENE DE INSTABILITATE

Stabilirea limitei intravilanului se va face pe baza hrtilor cu zonarea
geotehnic si a probabilitatii de producere a alunecarilor de teren de risc de
instabilitate.
Pentru zonele cu probabilitate medie de instabilitate, pentru a preveni
fenomenele de risc ce apar la amplasarea constructiilor se vor avea n vedere
urmtoarele recomandri:
- amplasarea constructiilor se va face pe baza studiilor geotehnice cu calculul
stabilittii versantului la ncrcrile suplimentare create de constructii;
- se vor proiecta constructii usoare;
- nu se vor executa lucrri de sptur de anvergur pe versant (santuri adnci,
platforme, taluze verticale, umpluturi etc);
- se vor executa numai spturi locale pentru fundatii izolate sau ziduri de sprijin care
vor fi betonate imediat ce s-a terminat sptura;
- se vor lua msuri pentru a prentmpina ptrunderea apei n sptur;
- se vor dirija apele din precipitatii prin rigole bine dimensionate si dirijate astfel nct
s nu produc eroziuni;
- se vor planta arbori la o distant corespunztoare fat de constructiile ce urmeaz a
se executa.
Pentru zonele afectate de fenomene de instabilitate si cele improprii de
construit se va avea n vedere mpdurirea lor.
RISCUL ANTROPIC
La amplasarea constructiilor n apropierea liniilor electrice, se va solicita avizul
de la Electrica S.A.
La sistematizarea teritoriului se va tine cont de traseele de utilittisi zonele de
protectie ale diferitelor obiective din zon, mai ales acolo unde aceste trasee au o
densitate mare.
La autorizarea proiectelor de constructie se va solicita avizul de la institutiile
competente (Electrica S.A, Apele Romne).
3.9. DEZVOLTAREA ECHIPRII TEHNICO EDILITARE

3.9. 1. LUCRARI HIDROEDILITARE
LUCRARI NECESARE PE CURSUL DE APA AL RIULUI BISTRITA IN ZONA
Tronson I amonte confluenta v.Rusului amonte confluenta v.Slatinita (l=4km).
Se propun lucrari de reabilitatre a indiguirilor existente, reprofilarea si decolmatarea
albiei, consolidarea malurilor albiei minore in zonele cu eroziuni precum si realizarea
unor praguri de fund.
Tronson II in zona v.Rusului v.Sigmir (l=5.9 km).
Se propun lucrari de decolmatare, consolidare de maluri, refaceri de praguri, subzidiri
la zidurile de sprijin si eventuale suprainaltari de diguri (dupa verificarea capacitatii de
transport a albiei in conditiile decolmatarii si eliminarii vegetatiei existente).
Se propun lucrari de reabilitare si retehnologizare la statia de pompare ape pluviale si
in generalla intregul sistem de desecare .
134

Valea Rusului este un curs necadastrat de pe malul drept al Bistritei care se varsa in
acest rau si care delimiteaza localitatea Unirea de municipiul Bistrita.
Observatiile care se pot face :
- cursul de apa este regularizat dar lucrarea este veche (cca. 30 ani) si necesita
reparatii importante, decolmatari si eliminarea vegetatiei din albia minora
- principala problema este inexistenta sistemelor de canalizare si de preluare a
apelor pluviale .
LUCRARI DE AMENAJARE NECESARE PE CURSUL DE APA VALEA RUSULUI
- defrisare si decolmatare a albiei pe un tronson de cca. 2,5 km cuprins intre
confluenta cu raul Bistrita si pana la limita versantilor.
- reprofilare, repararea sau refacerea integrala a protectiei de mal in zonele in care
acesta este afectata mai mult de 50% pentru sectorul neamenajat se prevad lucrari
de aparari si consolidari de maluri, reprofilarea sectiunii albiei minore si suprainaltari
ale malurilor acolo unde acestea sunt joase si se produc inundatii
LUCRARI DE AMENAJARE NECESARE PE CURSUL DE APA VALEA TARPIU
(CSTILOR)
VARIANTA 1
- realizarea unei acumulari nepermanente in sectiunea aval de confluenta vaii Tarpiu
cu v. Castailor
- lucrari de regularizare a albiei care implica : reprofilarea albiei, lucrari de defrisare si
decolmatare, consolidarea albiei minore pe toata sectiunea intre acumulare si
confluenta cu Bistrita
VARIANTA 2
- realizarea unui canal de coasta in lungime de cca. 6 km, pe malul drept in amonte
de v.Tarpiu (Castailor) care va prelua o parte din apele pluviale de pe versanti pe
care le va tranzita spre r. Bistrita intr-o sectiune situata in aval de zona construita din
localitatea Viisoara;
- lucrari de reprofilare a albiei, lucrari de defrisare si decolmatare, consolidarea albiei
minore a riului Tarpiu (Castailor) pe intregul traseu al lucrarii initiale.
LUCRARI DE AMENAJARE NECESARE PE CURSUL DE APA VALEA LEMPES
- realizarea unei noi albii minore a cursului de apa in zona cuvetei fostei acumulari
unde la ora actuala s-au construit locuinte noi
- reamenajarea albiei minore a riului Lempes pe o distanta de cca. 500 m amonte de
confluenta cu riul Bistrita
LUCRARI DE AMENAJARE NECESARE PE CURSUL DE APA VALEA JELNA
- protectii si consolidari de maluri datorita vitezei mari a apei cauzata de existenta
unor pante mari
- decolmatari la poduri si podete
- lucrari de ces in bazinul versant
- lucrari de prevenire si combatere a alunecarilor de teren
LUCRARI DE AMENAJARE NECESARE PE CURSUL DE APA SLATINITA CARE
STRABATE LOCALITATEA UNIREA
- finalizarea lucrarilor incepute pe tronsonul de albie a riului Slatinita in aval de podul
rutier de pe DN 17
- regularizarea scurgerii pe riul Slatinita in zona localitatii Unirea situata in amonte de
podul rutier DN 17

135

- refacerea unora dintre podetele care traverseaza cursul de apa Slatinita in

localitatea Unirea in amonte de podul rutier de pe DN 17
- pe sectorul de rau din amonte in localitatea Slatinita pe o lungime de cca. 3 km se
vor prevedea lucrari de reprofilare a albiei minore cu lucrari de protectia albiei pe
toata sectiunea cu pereu din beton in vederea maririi capacitatii de scurgere a
sectiuni la debite mari
LUCRARI DE AMENAJARE NECESARE PE CURSURILE DE APA CARE STRABAT
- regularizarea cursului de apa a cursului de apa necadastrat Sigmir in zona localitatii
Viisoara pe o lungime de cca. 1.2 km. la care se adauga cca. 1 km de canal
decoasta pentru colectarea apelor provenite de pe versanti.
- regularizarea cursului de apa nepermanent v.Viisoara pe o lungime de cca. 600700 m
- lucrari de amenajare a albiei minore a riului Bistrita (aparari si consolidari de maluri)
pe o lungime de cca. 1 km
LUCRARI DE AMENAJARE NECESARE PE CURSUL DE APA SLATINITA CARE
STRABATE LOCALITATEA SLATINITA
- lucrari de reprofilare si protectie a albiei minore pe o lungime de cca. 3 km atit pe
cursul principal de apa cit si pe afluentii necadastrati.
- refacerea tuturor podetelor de acces la gospodarii astfel incit aceste constructii sa
nu stranguleze albia minora influentind nivelul la ape mari
LOCALITATEA GHINDA
- reprofilarea albiei minore pe cursul principal si pe afluenti, prin lucrari de
decolmatare si defrisare, lucrari de refacere a malurilor prin parapeti din zidarie de
piatra sau umplutura din materiale locale, consolidari de taluze cu peree din piatra
bruta sau saltele antierozionale, praguri de fund pentru stabilitatea albiei pe o
lungime de cca. 2.5 km.
- eliminarea depozitelor de gunoaie menajere si deseuri industriale (rumegus, fiare
vechi etc.)
LOCALITATEA SIGMIR DE PE VALEA MAGHERUS
- regularizare albie in zona aval a localitatii sigmir pe o lungime de cca. 1-2 km.
- refacerea si extinderea sistemelor de santuri si rigole de colectare a scurgerilor de
pe versanti;
- decolmatarea si refacerea podetelor care traverseaza santurile si rigolele de
colectare a scurgerilor de pe versanti
ZONE CRITICE
MUNICIPIUL BISTRITA
- in zona cartierului unirea este necesara o lucrare de regularizare pe o lungime de
3.5 km si o lucrare de consolidare de mal pe o lungime de 1.5 km.
- pe riul bistrita sunt necesare lucrari de regularizare si reprofilare pe o lungime de 2
km si aparari de maluri pe o lungime de 1km
- pe riul bistrita in zona regularizata se impune repararea pragurilor, a pereelor si
decolmatarea albiei
- pe riul bistrita in zonele indiguite se impune corectarea cotelor coronamentului
digurilor existente
136

LOCALITATEA SARATA
- este necesara o regularizare in amonte de podul rutier de pe riul bistrita.
- in zona se impune o lucrare de regularizare pe o lungime de 3.5 km si lucrari de
consolidare de mal pe o lungime de 1.5 km.
-zona de pe malul drept situata intre versant si linia C.F. la care se adauga malul
sting in zona Zavoaie :necesita lucrari de evacuare a apelor pluviale provenite de pe
versanti, lucrari specifice de colectare si evacuare a apelor provenite din ridicarea
nivelului pinzei freatice in timpul perioadelor cu ploi excedentare si lucrari de
recalibrare, decolmatare si eliminare a vegetatiei din albiile minore ale cursurilor de
apa permanente si nepermanente care traverseaza zona
LOCALITATEA SIGMIR
- zona aval a localitatii unde casele sunt amplasate in imediata vecinatate a albiei
minore a vaii Magherus si locuintele amplasate pe vaile cursurilor de apa ale
afluentilor vaii Magherus
LOCALITATEA SLATINITA : locuintele situate pe vaile cursurilor de apa ale afluentilor
vaii Slatinita
LOCALITATEA GHINDA : locuintele situate pe vaile cursurilor de apa ale afluentilor vaii
Ghinda
VALEA RUSULUI : intreaga zona de la iesirea din versant a cursului de apa si pina la
linia C.F.
VALEA LEMPES SI JELNA : pe intregul traseu
PRIORITATI IN PRIVINTA LUCRARILOR CE URMEAZA A FI REALIZATE PE
CURSURILE DE APA CADASTRATE SI NECADASTRATE CARE TRAVERSEAZA
MUNICIPIUL BISTRITA SI LOCALITATILE APARTINATOARE
- decolmatarea albiilor minore ale cursurilor de apa precum si a retelelor de rigole si
canale care servesc la drenarea apelor pluviale
- eliminarea vegetatiei, indepartarea depozitelor de gunoaie de pe malurile cursurilor
de apa si a obstacolelor existente in albiile minore ale cursurilor de apa cadastrate
sau necadastrate (garduri, depozite de lemne sau deseuri etc.)
- reacerea sau extinderea sistemului de rigole, santuri si canale de drenaj si
evacuare a apelor pluviale de pe suprafata intravilanului municipiului bistrita si a
localitatilor apartinatoare modernizarea, refacerea si extinderea sistemului de
drenare a apelor provenite de pe versanti in - zona cartierului Andrei Muresan
- lucrari de eliminare a eroziunilor si stabilizare a albiilor si a malurilor cursului de apa
a riului Bistrita
- verificarea sectiunii podurilor si podetelor (inclusiv a celor de pe liniile C.F. si
drumurile nationale, judetene sau comunale si aducerea lor la parametrii
corespunzatori clasei de importanta a respectivelor constructii). refacerea acelor care
nu prezinta siguranta in timpul tranzitatrii viiturilor sau a apelor mari de primavara
- refacerea si/sau repararea lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor existente (ex.
lucrarile existente pe r. Bistrita in zona localitatii Bistrita precum si lucrarile de pe v.
Rusului, Tarpiu sau Castailor, Lempes etc.)
- realizarea unor lucarari noi de aparare (ex. lucrari necesare tranzitatii viiturilor in
zona fostei acumulari de retinere a aluviunilor de pe piriul lempes sau regularizarea
cursului de apa a piriului Magherus in localitatea Sigmir.

137

3.9. 2. ALIMENTARE CU APA

MUNICIPIUL BISTRITA
Serviciul de alimentare cu apa si canalizare a municipiului Bistrita si a celor
sase localitati componente este gestionat de catre S.C.AQUABIS S.A. ,aceasta are
in administrare si sisemele de apa si canalizare de pe raza intregului judet,fiind astfel
operator regional.
In conformitate cu standardele europene este prioritara creterea nivelului de
trai al locuitorilor din municipiul Bistria. Acest lucru se poate realiza prin asigurarea
unor servicii comunitare de utiliti publice.
Tinand cont de aceste obiective, coroborate cu strategiile autoritilor
administraiei publice locale din Municipil Bistrita se propune:
Asigurarea cu ap potabil a populaiei i pstrarea calitii mediului
Dezvoltarea i modernizarea serviciilor de alimentare cu ap, canalizare i
epurare ape uzate
asigurarea accesului nediscriminatoriu al tuturor membrilor comunitii la
serviciul de alimentare cu ap i de canalizare;
reducerea pierderilor de ap i a consumurilor energetice din sistemele de
alimentare cu ap i de canalizare
reducerea consumurilor specifice de ap potabil la utilizator, inclusiv prin
contorizarea branamentelor i a consumurilor individuale
adoptarea soluiilor tehnice i tehnologice, cu costuri minime
Lucrrile prioritare necesare mbuntirii sistemului de alimentare cu ap sunt:
asigurarea zonelor de protecie sanitar la puurile forate existente, n
conformitate cu HG 930/2005;
nlocuirea tronsoanelor de conducte realizate din oel, font, azbociment cu
conducte din polietilen de nalt densitate (PEHD);
montarea contoarelor de ap pentru reducerea consumului de ap la utilizatori
i a pierderilor de ap n reea;
redimensionarea reelei de distribuie a apei (in zonele unde este cazul) astfel
nct
s poat asigura debitul de ap necesar pentru consumul zilnic i cel pentru
combaterea incendiilor;
extinderea reelei de distribuie pe toat trama stradal existent n ora.
TRATAREA APEI
In prezent exista o rezerva de capacitate in ceea ce priveste statia de
tratareapa astfel:
Capacitate tratare apa potabila 1350 l/s .utilizata 400-500 l/s
Staiei de tratare Bistria a fost reabilitat recent. Totui nu exist o linie de
recirculare a apei rezultate din procesul de splare a filtrelor i nici instalaii de
deshidratare a nmolurilor rezultate.
De aceea se propune:
138

- realizarea unui bazin de stocare pentru stocarea apelor tehnologice din staia de
tratare;
- realizarea unei unitati de deshidratare a nmolului, pentru a obine o umiditate care
s permit transportarea acestuia n locuri autorizate.
RETELE DE DISTRIBUTIE
n municipiul Bistria este necesara reabilitarea a cca. 10 km reea ap, prin
nlocuirea tronsoanelor cu pierderi mari de apa cu conducte noi din polietilen de
nalt densitate cu diametre cuprinse ntre 100 i 600 mm.
Se propune extinderea reelei de alimentare cu ap potabil n zonele n care
nu exist n prezent reele de ap cat si in noile extinderi de intravilan.
Reeaua de distribuie a apei potabile se extinde att n zonele nou propuse,
ct i la nivelul ntregii trame stradale actuale. Reeaua va avea diametre cuprinse
intre 75 si 200mm i va fi din PEHD (polietilen de nalt densitate). Pentru reeaua
existent se propune nlocuirea, cu prioritate, a tronsoanelor de conduct din oel,
font i azbociment cu conducte din polietilen (PEHD).
Pentru retelele de distributie noi sau reabilitate se va tine cont de urmatoarele
conditii:
Pentru asigurarea posibilitatii de interventie ulterioara asupra conductelor, pe tot
traseul acestora se va monta atat o banda de identificare cat si fir metalic care sa
permita detectarea electronica a pozitiei conductelor in plan.
Pe reteaua de distributie apa s-au prevazut :
- hidrani supraterani de incendiu Dn 80 mm la distanta de cca 300 m intre ei, pe
conductele cu diametrul minim de 100 mm ;
- camine de vane din beton armat monolit cu dimensiunile interioare 1,00 x 1,00 x
1,70 m ; 1,25 x 1,50 x 1,70 m si 1,50 x 2,0 x 1,7 m. la intersectiile de conducte i n
aliniament la distante de 500 - 550 m.
Conductele din polietilena de inalta densitate se vor monta pe un pat de nisip
de 15 cm grosime si se vor acoperi cu un strat de nisip de 15 cm grosime peste
generatoarea superioara a conductei.
Piesele de legatura de pe traseul conductei din polietilena sunt din polietilena
iar in camine sunt din otel.
La intersectii si la schimbarile de directie s-au prevazut masive de ancoraj din
beton simplu B100.
Amplasarea conductelor de distribuie ap, n seciunea transversal a
drumului, va respecta distanele fa de celelalte reele edilitare i cldiri, conform
STAS 8591/1-91.
Reeaua de distribuie a apei este considerat construcie de importan
deosebit care s asigure pe toat durata exploatarii calitatea apei potabile.
Din aceste considerente reeaua de distribuie este conceput astfel nct s
asigure posibilitatea splrii i dezinfectrii succesive a tuturor tronsoanelor i mai
ales a celor de capt unde apa poate stagna i i poate deteriora calitatea.
Conductele vor fi tot din eava de polietilen de nalt densitate PE 100 Pn 6
at, avnd n vedere c durata de exploatare a acestui material este de 50 ani i
execuia este mai rapid.

139

Conductele de apa se vor incerca la presiune, se vor spala si desinfecta

inainte de darea in functiune, conform SR 4163-3/ 96 si STAS 2250-73 ( M SR 2/ 80
).
La subtraversarea drumurilor s-au prevazut tuburi de protectie din teava de
otel ce se va citoma la interior si exterior. Subtraversarile drumului judetean si a
strazilor asfaltate se va face prin foraj orizontal pentru a se evita spargerea
carosabilului.
Standardele de referinta de care se va tine cont la proiectarea lucrarilor de mai
sus
sunt:
- SR 1343-1-2006 s - Derterminarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati rurale
si urbane
- STAS 695/75 - Utilaje de stins incendii. Hidrant subteran
- STAS 1342/1991 - Apa potabila
-STAS 1343/0 89 - Determinarea cantitatilor de apa prescriptii generale
- STAS 1343 - 1/1995 - Alimentare cu apa. Determinarea consumurilor de apa de
alimentare pentru centre populate
- STAS 1478 90 - Alimentare cu apa la constructii civile si industriale. Calculul
debitului de apa pentrustingerea din exterior a incendiilor.
- STAS 4163 - 1/1995 - Alimentare cu apa. Retele distributie, prescripii fundamentale
- STAS 4163 - 2/1995 - Alimentare cu apa. Retele distributie, prescriptii de calcul
- STAS 4163 - 3/1995 - Alimentare cu apa. Retele distributie, prescriptii de executie
si exploatare
- STAS 4273-83 - Incadrarea in clase de importanta
- STAS 8591/1 - 91 - Amplasarea in localitati a retelelor edilitare subterane executate
in sapaturi.
- STAS 9312 87 - Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte.
- STAS 9570/1 89 - Marcarea si reperarea retelelor de conducte si cabluri in
localitati.
- STAS 10898 85 - Alimentari cu apa si canalizari. Terminologie
- P 118 - 83 - Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor, privind
protectia la actiunea focului.
- 775/1998 - ordin M.I. pentru aprobarea Norme generale de prevenire si stingere a
incendiilor
LOCALITATEA SIGMIR
nu exist n prezent , cat si in noile extinderi de intravilan.
Avand in vedere ca localitatea Slatinita nu dispune de sistem centralizat de
alimentare cu apa, se propune, conform STUDIULUI DE FEZABILITATE, intocmit si
aprobat, realizarea extinderii reelelor de ap potabil, (reele ce vor funciona mixt,
gravitaional i prin pompare), folosindu-se apa din reelele de ap existente n
localitatea component Unirea (conducta PeHD-200 mm) ce alimenteaz cu ap
platforma fostei ferme de gini Avicola Bistria, conduct realizat recent de ctre
S.C. AQUABIS S.A., Bistria prin programul ISPA, program ce a cuprinde
140

reabilitarea i extinderea reelelor de alimentare cu ap din municipiul Bistria cu

localitile componente si cu localitile de pe Valea Brgului..
Extinderea reelelor de ap potabil, pentru Slatinia, cuprinse n prezentul
studiu de fezabilitate, n aceast variant, se compune din:
- conducta de alimentare cu ap a staiei de pomapre SP din localitatea Unirea,
cuprins ntre punctul de injecie n conducta principal existent PeHD-200 mm,
Pn = 10 at., i staia de pomapre ap potabil pentru localitatea component Sltinia
(L = 50 metri).
- conducta refulare i aduciune ap cu funcionare mixt gravitaional i prin
pompare, cuprins ntre staia de pompare ap potabil SP din localitatea Unirea i
rezervorul de ap cu V = 200 mc, din intravilanul localitii componente Sltinia. Se
va realiza din PeHD-140 mm., cu regim de presiune diferenial, i anume:
- Pn = 12,5 at., pe tronsonul cuprins ntre staia de pompare ap proiectat
(SP)
din localitatea Unirea, i limita sudic a intravilanului localitii Sltinia,
dinspre
Unirea -Bistria;
- Pn = 10,o at., pe tronsonul cuprins ntre rezervorul de ap cu V = 200 mc.
proiectat n localitatea Sltinia (R) , i limita sudic a intravilanului localitii
Sltinia, spre Unirea;
- staie de pompare ap potabil pentru localitatea Sltinia, amplasat n
intravilanul localitii componente Unirea, la cota 386,00, conform planului de situaie
anexat.
- rezervor cu V = 200 mc., amplasat la cota 488,00, n Sltinia, conform
planului de situaie anexat.
- conducte de distribuie ap potabil, cuprinse ntre rezervorul de
nmagazinare i consumatori, pe toate strzile din localitate.
- subtraverasri (2 buc.) drum judeean DJ.172 B Sltinia - Nepos. Se vor
realiza prin foraj orizontal, cu conducte din PeHD cu D = 110 x 8,1 mm, n tuburi de
protecie din oel cu
D = 159 x 8 mm, fiecare subtraversare avnd L = 12 metri;
- cmine de vane linie, subtraversri, aerisiri i goliri.
- hidrani subterani de incendiu cu diametrul D cuprins ntre 65 mm i 100 mm.
Se vor monta un numr de 24 hidrani subterani;
- cimele publice stradale cu D = 20 mm (3/4). Se vor monta un numr de 14
cimele publice stradale.
Aductiuni apa bruta/apa tratata (km, Dn, material):
- conducta de alimentare cu ap a staiei de pomapre SP din localitatea Unirea, cuprins
ntre punctul de injecie n conducta principal existent PeHD-200 mm, Pn = 10 at.,
i staia de pomapre ap potabil pentru localitatea component Sltinia (L = 50
metri).
- conducta refulare i aduciune ap cu funcionare mixt gravitaional i prin
pompare, cuprins ntre staia de pompare ap potabil SP din localitatea Unirea i
rezervorul de ap cu
V = 200 mc, din intravilanul localitii componente Sltinia. Se va realiza din PeHD-140
mm.,
cu regim de presiune diferenial, i anume:
- Pn = 12,5 at., pe tronsonul cuprins ntre staia de pompare ap proiectat
(SP)
din localitatea Unirea, i limita sudic a intravilanului localitii Sltinia, dinspre
141

Unirea -Bistria;
- Pn = 10,o at., pe tronsonul cuprins ntre rezervorul de ap cu V = 200 mc.
proiectat n localitatea Sltinia (R) , i limita sudic a intravilanului localitii
Sltinia, spre Unirea;
Inmagazinare (amplasament, nr./tip rezervoare sau castel de apa,
capacitate, material):
- rezervor cu V = 200 mc., amplasat la cota 488,00, n Sltinia, conform
planului de situaie anexat. Va fi o construcie suprateran din perei din tabl de oel
fuzionat cu sticl, (i termoizolai pentru zona climatic IV) pe fundaie circular din
beton armat; Casa vanelor va fi subteral, din beton armat, cu dimensiunile L x l x H
= 4 x 3,5 x 3 m
Statii de pompare/repompare (nr./tip pompe, debite, inaltime de pompare, putere
electrica):
staie de pompare ap potabil pentru localitatea Sltinia, amplasat n
intravilanul localitii componente Unirea, la cota 386,00, conform planului de situaie
anexat. Va fi o construcie suprateran (tip container prefabricat integral, cu structur
de rezisten metalic, perei statificai ce includ termoizolaia pentru zona climatic
IV, finisaje interioare realizate din lambriuri PVC, vopsitorii exterioare din emaur
alchidal. dince va adposti utilajele de pomapare, recipientele de aspirai aspiraie i
refulare a pompelor. Containerul va avea dimensiunile L x l x H = 6 m x 4 m x 3 m, i
va fi aezat pe o platform din beton armat cu
L x l x g = 7 m x 5 m x 0,30 m
pe strat de egalizare din balast compactat i nisip. Staia de pompare va fi
mprejmuit cu gard din plas de srm cu lungimea total 36 m i H = 2 m,
delimitnd perimetrul de regim sever n jurul staiei (S = 10 m x 8 m = 80 mp).
Staia de pompare va fi echipat cu un grup de pompare cu urmtoarele
caracteristici: Q = 15 mc / or = 4,16 litri / secund, H.pompare = 128 m., P = 16
Kw/pomp, N = 3000 rot/min. U = 3 x 400 Vca.
Este o construcie suprateran ce va adposti utilajele de pompare, recipientul
metalic cu membran de cauciuc (cu V = 400 litri) de aspiraie a electropompelor, i
recipientul metalic cu membran de cauciuc (cu V = 2.500 litri) de refulare a
pompelor.
Extindere/reabilitare retele de distributie (km, Dn, material, lista strazi, nr.
bransamente, grad contorizare)
- conducte de distribuie ap potabil, cuprinse ntre rezervorul de nmagazinare ap
i consumatori, pe toate strzile din localitate. Se vor realiza din evi de polietilen de
nalt densitate cu o lungime total de L.total = 2.000 metri, din care:
- PeHD-110 x 8,1 mm i Pn = 10 at., L = 1.878 metri;
- PeHD-110 x 8,1 mm i Pn = 10 at., L = 142 metri.
- subtraverasri (2 buc.) drum judeean DJ.172 B Sltinia - Nepos. Se vor realiza
prin foraj orizontal, cu conducte din PeHD cu D = 110 x 8,1 mm, n tuburi de protecie
din oel cu
D = 159 x 8 mm, fiecare subtraversare avnd L = 12 metri;
- cmine de vane linie, subtraversri, aerisiri i goliri.
Se vor realiza un numr de 17 cmine. Sunt construcii din beton simplu cu
plac i radier din beton armat, acoperite cu capace carosabile sau necarosabile ,
funcie de amplasre (zone carosabile sau necarosabile),
142

- hidrani subterani de incendiu cu diametrul D cuprins ntre 65 mm i 100 mm. Se

vor monta un numr de 24 hidrani subterani;
- cimele publice stradale cu D = 20 mm (3/4). Se vor monta un numr de 14
cimele publice stradale.
LOCALITATEA GHINDA
nu exist n prezent , cat si in noile extinderi de intravilan. Reeaua va avea diametre
cuprinse intre 75 si 100 mm i va fi din PEHD (polietilen de nalt densitate.
Pentru reeaua existent se propune nlocuirea, cu prioritate, a tronsoanelor
de conduct din oel, font i azbociment cu conducte din polietilen (PEHD).
LOCALITATEA UNIREA
Se propune extinderea reelei de alimentare cu ap potabil n cartierul
Unirea.
intre 75 si 100 mm i va fi din PEHD (polietilen de nalt densitate.
LOCALITATEA SARATA
3.9. 3. CANALIZAREA MENAJERA

MUNICIPIUL BISTRITA
Colectarea i epurarea apelor uzate se va face la Staia de epurare Bistria,
care actualmente funcioneaz la 50% din capacitatea de 74300 m3/zi. Aceast
staie a fost reabilitat recent n cadrul programului MUDP II i funcioneaz n
concordan cu directiva 91/271/EEC privind tratarea apelor uzate.
n Viioara se construiesc 2 colectoare principale n sistem unitar pentru apa
uzat menajer care va fi introdus n colectorul principal al oraului cu ajutorul unei
143

staii de pompare. Un generator va asigura energia electric n cazuri de urgen,

pentru a se mpiedica deversarea apei neepurate n ru.
Sunt prevzute de asemenea 2 staii de pompare n Ghinda i una n Sigmir.
Lucrri prioritare pentru asigurarea canalizrii i epurrii apelor uzate rezultate
de la consumatori:
realizarea reelelor de canalizare a apelor uzate menajere pe strzile
pe care exist reele de distribuie a apei potabile;
realizare sistemului de canalizare al localitatilor Sarata i Slatinita
Se propune extinderea retelei de canalizare, cu conducte din PVC KG.
Alegerea soluiei de realizare a reelei de canalizare din evi din PVC- KG
a fost dictat de urmtoarele considerente:
economicitate: la performane egale costul este net inferior fa de materialele
tradiionale;
greutatea redus i flexibilitate;
rezisten ridicat la uzur i ageni corozivi;
polietilena este inodor, insipid, netoxic, inert i insolubil;
polietilena nu permite aderarea crustelor de sruri, calcar sau
microorganisme;
pierderile de presiuni sunt foarte sczute la trecerea fluidelor, datorit feei
interioare complet lis a conductelor;
tehnologia de montare este simpl i sigur (mbinrile se execut uor i
rapid, prezentnd o etaneitate perfect);
durata de via asigurat de furnizor este de 50 de ani.
Construciile care alctuiesc reeaua de canalizare sunt astfel proiectate nct s
corespund integral condiiilor n care vor trebui s funcioneze.
Cea mai mare parte a elementelor constructive ale reelei de canalizare sunt
prefabricate, astfel nct n fapt, construcia const n montajul acestor tuburi, piese
de legtur i execuia construciilor accesorii (cmine i capace). Montajul tuburilor
se executa diferit, in functie de materialul din care sunt fabricate tuburile.
Pentru o buna stabilitate s-a urmrit ca fundarea colectoarelor s se fac n teren
sntos, stabil.
Cminele de vizitare s-au prevazut din tuburi circulare de beton Dn 0,80 m, fr
camer de lucru. Capacele i ramele cminelor de vizitare au fost alese in
conformitate cu STAS 2308 in functie de rezistenta minima la rupere, fiind folosite
capace rezistente la trafic greu tip IV carosabile cu forta minima de rupere de 250 kN.
Materialele care alcatuiesc reteaua de canalizare au fost alese astfel incat sa
respecte urmatoarele conditii:
- s reziste la solicitarile la care sunt supuse
- s fie impermeabile, adica sa nu permita infiltratia si exfiltratia apei
- s reziste la actiunea apelor uzate sau subterane agresive si a apelor cu
temperaturi ridicate (peste 50 0C)
- s reziste la eroziunea datorata suspensiilor din apa
- s aib o suprafaa interioar ct mai redus.
Solutiile adoptate pentru constructiile proiectate asigura principalele
performane privind sigurana la foc pe intreaga durat de utilizare,care constau in:
protecia locuitorilor i a mediului
144

limitarea pierderilor de viei omenesti

impiedicarea polurii apei, aerului i a solului
prevenirea avariilor la constructii si instalatii.
Lucrarile de retele de canalizare nu pun probleme speciale privind siguranta la
foc.
Constructiile de pe reteaua de canalizare au :
gradul de rezistenta la foc I,
categoria de pericol de incendiu E
fr limitare la gradul seismic
dei vehiculeaz ape poluate (ape uzate menajere) nu impun zone de
protectie proprie.
Din punct de vedere PCI lucrarile de canalizare nu pun probleme si nu necesita
protectie speciala.
La proiectarea retelelor de canalizare se vor respecta:
- STAS 4273/83 - Incadrarea in clasa de importanta a constructiilor hidrotehnice
- STAS 4068/82 - Probabilitati anuale ale debitelor maxime in conditii speciale si
normale de functionare
- P66/2001 - Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de alimentare cu
apa si canalizare a localitatilor din mediul rural
- STAS 3051/91 Sisteme de canalizare . Canale ale retelelor exterioare de
canalizare . Prescriptii fundamentale de proiectare
- SREN 752/1/98 Retele de canalizare in exteriorul cladirilor
- STAS 1481/86 Canalizari , retele exterioare . Criterii generale si studii de
proiectare
- NP 087/2003 Normativ pentru proiectarea , executarea si exploatarea instalatiilor
sanitare si a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare utilizand conducte din
materiale plastice
- NP 032/1999 Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a
apelor uzate orasenesti Partea I : Treapta mecanica
apelor uzate orasenesti Partea a II-a : Treapta biologica
apelor uzate orasenesti Partea a III-a : Statii de epurare de capacitate mica ( 5 < Q
< 50 l/s ) si foarte mica (Q < 50 l/s )
- H.G. 472/2000 Masuri de protectie a cantitatii de apa
- Ordinul M.S. nr. 1935/1996 Norme de igiena si recomandari privind modul de
viata al populatiei
apelor uzate de capacitate mica si foarte mica
- H.G. 101/1997 Norme speciale privind caracterul si marimea zonelor de sanitara
- N.T.P.A. 001/2002 Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a
apelor uzate industriale si orasenesti si evacuarea in receptori naturali
- N.T.P.A. 002/2002 Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in
retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare
- N.T.P.A. 011/2002 Normativ tehnice privind colectarea , epurarea si evacuarea
apelor uzate orasenesti
145

- Legea nr. 137/95 Privind protectia mediului

- M.A.P.P.M. Ordinul 279/11.04.97 Norme metodologice privind avize de
amplasament
- M.A.P.P.M. Legea apelor nr. 007/1996
- S.R.E.N. 12.255-1 Statii de epurare Partea 1 : Principii generale de constructii
2002
- E.N. 12050-1 Statii de pompare a apelor uzate pentru cladiri Principii de
constructii si testare Partea I : Statii de pompare pentru ape uzate ce contin fecale
august 2000
- D.C. 91/271/CEE Directiva consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor
europene urbane reziduale
- Legea nr. 10/95 Legea privind calitatea in constructii
- P 118/99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor
- O.M.I. nr. 775/98 Ordin pentru aprobarea normelor generale de prevenire si
stingere a incendiilor
- O.G.R. nr. 60/97 Ordonanta privind apararea impotriva incendiilor aprobata cu
Legea 212/97 cu modificarile si completarile ulterioare
- STAS 2448/82 Camine pentru canalizare
- STAS 2308/81 Capace si rame pentru camine pentru canalizare
- STAS 8591/1-91 Amplasarea in localitati a retelelor edilitare
- H.G. 376/1994 Elaborarea devizului general.
Incercarea la etanseitate a retelelor de canalizare se va efectua conform
STAS 3051 pe tronsoane .
Clasa de importanta a lucrarilor de canalizare , conform STAS 4273/83 este IV
astfel :
- lucrari de canalizare in localitati rurale categoria 4
- dupa durata de exploatare definitiva
- dupa rolul functional principala
Debitele de apa uzata evacuate la reteaua de canalizare reprezinta 80% din
debitele caracteristice ale cerintei de apa determinate conform SR 1343 1/2006 si
Normativul P66/2001 .
LOCALITATEA SIGMIR
Se propune extinderea reelei de canalizare n zonele n care nu exist n
prezent , cat si in noile extinderi de intravilan.
Prin reea de canalizare exterioar se nelege ansamblul de canale i lucrri
accesorii care colecteaz i transport spre emisar apele uzate de orice provenien.
Reeaua exterioar de canalizare ncepe de la racordurile la imobile, inclusiv
aceste racorduri, i se termin la intrarea n staia de epurare.
Relieful zonei studiate permite realizarea canalizarii in sistem separativ :
a) Reteaua de canalizare a fost prevzut din tuburi de polietilen pentru canalizare
Pn 4 at cu diametre cuprinse inte Dn 250 mm si Dn 350 mm .
Tuburile se vor monta ngropat la adncimea de 1,2 3,5 m pe un pat de nisip
de 15 cm. conform instruciunilor furnizorului.
146

Reeaua de canalizare menajer se va monta n suprafaa carosabil a

drumurilor, urmrind trama stradala existent.
Panta de montare a retelei de canalizare va fi cuprinsa intre 4,5 % si 1%, functie de
panta terenului , asigurand atat scurgerea debitului de ape uzate menajere cat si
viteza de autocuratire a retelei de 0,7 m/s .
Se vor procura tuburi insotite de certificate de calitate pentru a ndeplini conditiile
prevazute Legea 10/1995 privind calitatea n construcii.
La montarea tuburilor se va respecta adancimea de inghet conform STAS 6054.
Pe reeaua de canalizare menajer, la intersecii, la schimbarea pantei precum i n
aliniament la distane de maxim 70 m s-au prevzut cmine de vizitare.
Cminele vor fi acoperite cu capace i rame de font carosabile.
Construciile care alctuiesc reeaua de canalizare sunt astfel proiectate nct s
corespund integral condiiilor n care vor trebui s funcioneze.
sntos, stabil.
Cminele de vizitare s-au prevazut din tuburi circulare de beton Dn 0,80 m, fr
camer de lucru. Capacele i ramele cminelor de vizitare au fost alese in
Racordurile se vor executa din tuburi PVC-KG De 160 mm, fiecare racord avand o
lungime medie de cca. 8 ml.
b)Statia de epurare
Se propune realizarea unei statii de epurare in sudul localitatii cu deversare in paraul
Slatinita.
Statia de epurare propusa este compusa dintr-o unitate de epurare mecanobiologica
modulata si va fi amplasata la cca. 300 m de ultima casa cat mai aproape de emisar .
Schema de epurare cuprinde urmatoarele obiecte tehnologice:
- Caminul de comutare
- Caminul pentru gratar
- Deznisipatorul/separatorul de grasimi
Evacuarea grasimilor se face gravitational intr-un bazin de colectare.
Evacuarea nisipului decantat se face prin intermediul unei electropompe
submersibile.
- Bazinul de stocare, spalare si scurgere nisip
- Bazinul de colectare grasimi
- Bazinul de egalizare, omogenizare si pompare apa menajera
- Statie epurare mecano-biologica, supraterana, containerizata care cuprinde:
- Bloc de epurare mecanica-finala
- Bloc de tancuri de epurare biologica
- Unitate de dezinfectie cu ultraviolete
- Unitate de deshidratare namol.
- modulul administrativ: laborator, grup sanitar si vestiar
- Platforma de depozitare containere/saci este o platforma din beton pt. Depozitarea
sacilor cu sediment deshidratat.
147

- Statie de pompare ape epurate

Retelele tehnologice asigura circuitul apei uzate intre obiectele statiei de
epurare. Totalitatea retelelor sunt prevazute a se executa din tuburi PVC - KG
pentru canalizare SN4; tuburi PVC KG, SN 4 at pentru ape menajere si tuburi
PEHD PE 100, Pn 6 at pentru conductele de apa potabila.
Retele electrice si iluminat incinta se realizeaza dintr-un tablou general, cu
tablouri electrice pe fiecare obiect, cu circuite separate prin cabluri CYABY montate
subteran.
Imprejmuirea se realizeaza din panouri de plasa de sarma pe rama din otel,
montate pe stalpi metalici.
Sistematizarea verticala a incintei statiei de epurare se realizeaza intr-un rambleu
pronuntat.
Platforma statie de epurare se realizeaza din balast cu dublu rol, de fundatie si
imbracamintea grosimii stratului fiind de 40 cm.
Drumul de acces va avea o latime de l = 4.00 m si se va realiza din balast cu
borduri de ciment pe fundatii de beton.
Gura de descarcare va consta din amenajarea unui zid de sprijin din beton
de ciment, in care se va incastra conducta de refulare de la statia de pompare a
apelor epurate.
Statii de pompare - pentru functionarea in bune conditii a sistemului
centralizat de canalizare este necesar sa se prevada statii de pompare a apelor
uzate menajere. Aceste statii se vor amplasa in zonele cu diferente nari de nivel,
pentru a evita pozarea retelei de canalizare la adancimi foarte mari.
LOCALITATEA GHINDA
LOCALITATEA UNIREA
LOCALITATEA SARATA
Prin reea de canalizare exterioar se nelege ansamblul de canale i lucrri
accesorii care colecteaz i transport spre emisar apele uzate de orice provenien.
Reeaua exterioar de canalizare ncepe de la racordurile la imobile, inclusiv
aceste racorduri, i se termin la intrarea n staia de epurare.
Pentru rezolvarea evacurii apelor uzate menajere din zona studiata - s-au
prevzut urmtoarele lucrri:

148

c) reele de canalizare pe toate strzile,

d) statie de pompare ape uzate
Relieful zonei studiate permite realizarea canalizarii in sistem separativ :
a) Reteaua de canalizare a fost prevzut din tuburi de polietilen pentru
canalizare Pn 4 at cu diametre cuprinse inte Dn 250 mm si Dn 350 mm .
Tuburile se vor monta ngropat la adncimea de 1,2 3,5 m pe un pat de nisip de 15
cm. conform instruciunilor furnizorului.
Reeaua de canalizare menajer se va monta n suprafaa carosabil a
drumurilor, urmrind trama stradala existent.
Panta de montare a retelei de canalizare va fi cuprinsa intre 4,5 % si 1%,
functie de panta terenului , asigurand atat scurgerea debitului de ape uzate menajere
cat si viteza de autocuratire a retelei de 0,7 m/s .
Se vor procura tuburi insotite de certificate de calitate pentru a ndeplini
conditiile prevazute Legea 10/1995 privind calitatea n construcii.
La montarea tuburilor se va respecta adancimea de inghet conform STAS
6054.
Pe reeaua de canalizare menajer, la intersecii, la schimbarea pantei precum
i n aliniament la distane de maxim 70 m s-au prevzut cmine de vizitare.
Cminele vor fi acoperite cu capace i rame de font carosabile.
Construciile care alctuiesc reeaua de canalizare sunt astfel proiectate nct
s corespund integral condiiilor n care vor trebui s funcioneze.
sntos, stabil.
Cminele de vizitare s-au prevazut din tuburi circulare de beton Dn 0,80 m,
fr camer de lucru. Capacele i ramele cminelor de vizitare au fost alese in
Racordurile se vor executa din tuburi PVC-KG De 160 mm, fiecare racord avand o
lungime medie de cca. 8 ml.
b)Statia de epurare
Se propune realizarea unei statii de epurare in sudul localitatii Sarata cu
deversare in raul Bistrita.
Statia de epurare propusa este compusa dintr-o unitate de epurare
mecanobiologica
modulata si va fi amplasata la cca. 300 m de ultima casa cat mai aproape de emisar .
Schema de epurare cuprinde urmatoarele obiecte tehnologice:
- Caminul de comutare
- Caminul pentru gratar
- Deznisipatorul/separatorul de grasimi
- Evacuarea grasimilor se face gravitational intr-un bazin de colectare.
- Evacuarea nisipului decantat se face prin intermediul unei electropompe
submersibile.
- Bazinul de stocare, spalare si scurgere nisip
- Bazinul de colectare grasimi
149

- Bazinul de egalizare, omogenizare si pompare apa menajera

- Statie epurare mecano-biologica, supraterana, containerizata care cuprinde:
- Bloc de epurare mecanica-finala
- Bloc de tancuri de epurare biologica
- Unitate de dezinfectie cu ultraviolete
- Unitate de deshidratare namol.
- modulul administrativ: laborator, grup sanitar si vestiar
- Platforma de depozitare containere/saci este o platforma din beton pt.
depozitarea sacilor cu sediment deshidratat.
- Statie de pompare ape epurate
Retelele tehnologice asigura circuitul apei uzate intre obiectele statiei de
epurare. Totalitatea retelelor sunt prevazute a se executa din tuburi PVC - KG
pentru canalizare SN4; tuburi PVC KG, SN 4 at pentru ape menajere si tuburi
PEHD PE 100, Pn 6 at pentru conductele de apa potabila.
Retele electrice si iluminat incinta se realizeaza dintr-un tablou general, cu
tablouri electrice pe fiecare obiect, cu circuite separate prin cabluri CYABY montate
subteran.
Imprejmuirea se realizeaza din panouri de plasa de sarma pe rama din otel,
montate pe stalpi metalici.
Sistematizarea verticala a incintei statiei de epurare se realizeaza intr-un rambleu
pronuntat.
Platforma statie de epurare se realizeaza din balast cu dublu rol, de fundatie si
imbracamintea grosimii stratului fiind de 40 cm.
Drumul de acces va avea o latime de l = 4.00 m si se va realiza din balast cu
borduri de ciment pe fundatii de beton.
Gura de descarcare va consta din amenajarea unui zid de sprijin din beton
de ciment, in care se va incastra conducta de refulare de la statia de pompare a
apelor epurate.
Statii de pompare - pentru functionarea in bune conditii a sistemului
centralizat de canalizare este necesar sa se prevada statii de pompare a apelor
uzate menajere. Aceste statii se vor amplasa in zonele cu diferente nari de nivel,
pentru a evita pozarea retelei de canalizare la adancimi foarte mari.
3.9. 4. SISTEMUL DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

Dezvoltarea Municipiului ca i a altor localiti din Romnia, presupune
utilizarea cu ct mai mult grij a combustibililor pentru asigurarea unui confort optim
cu un cost ct mai redus att pentru utilizatorii cldirilor particulare, ct i pentru cei
ai cldirilor de utilitate public.
Montarea de echipamente de nclzire i preparare a apei calde menajere
funcionnd pe gaze naturale la consumatori a favorizat reducerea ponderii
alimentrii din surse centralizate, aceasta fiind ns reabilitate la capacitatea termic
iniial (care cuprinde inclusiv consumatorii care s-au debranat).
In vederea asigurrii funcionrii normale a conductelor de transport de nalt
presiune i evitarea punerii n pericol a persoanelor, bunurilor i mediului, pentru
conductele de transport gaze naturale sunt prevzute zone de siguran i zone de
protecie n care se impun terilor restricii i interdicii prevzute de Normele tehnice
pentru proiectarea i executarea conductelor de alimentare din amonte i de
150

transport gaze naturale, aprobate prin Decizia preedintelui ANRGN nr. 1220 / 2006
i publicate n MO 960 bis / 29.11.2006.
Aceste Norme tehnice nlocuiesc Normativul Departamental ND 3915 1994
privind proiectarea si construirea conductelor colectoare si de transport gaze
naturale.
In conformitate cu Normele tehnice mai sus menionate, zonele de siguran i
protecie se stabilesc de SNTGN TRANSGAZ SA MEDIA n conformitate cu clasa
de locaie a conductei de transport.
Zona de protecie a conductelor de transport gaze naturale se ntinde de
ambele pri ale conductei i se msoar din axul conductei. Pentru conductele
avnd DN 150 mm, limea zonei de protecie este de 2 x (2,0 m), pentru cele cu
150 mm < DN 300 mm, limea zonei de protecie este de 2 x (3,0 m), iar pentru
conductele avnd 300 mm < DN 500 mm, limea este 2 x (4,0 m).
In zona de protecie nu se execut lucrri fr aprobarea prealabil a
operatorului liceniat care exploateaz conducta (SNTGN TRANSGAZ SA MEDIA),
n aceast zon fiind interzise construirea de cldiri, amplasarea de depozite sau
magazii, plantarea de arbori i nefiind permis angajarea de activiti de natur a
periclita integritatea conductei.
Zona de siguran este zona care se ntinde, de regul, pe 50 m de fiecare
parte a axei conductei. Pe o distan de 20 m de fiecare parte a axului conductei nu
poate fi construit nici un fel de cldire care adpostete persoane (locuine, spaii de
birouri etc.)
Zona de siguran include i zona de protecie.
In conformitate cu Normele tehnice mai sus menionate, SNTGN TRANSGAZ SA
MEDIA va stabili clasa de locaie (14) pentru proiectarea, execuia i verificarea
conductei de transport, care este n funcie de numrul de cldiri (existente, precum
i cele prevzute n planul de dezvoltare urbanistic a zonei) pe seciuni aleatorii cu
lungimea de 1600 m i limea de 400 m, avnd conducta ca ax longitudinal,
precum i de evaluarea strii tehnice a conductei i de urmrirea comportrii n
exploatare a acesteia.
Pentru autorizarea executrii oricror construcii n zona de siguran a
obiectivelor din sectorul gazelor naturale este obligatorie obinerea avizului scris al
operatorului conductei (SNTGN TRANSGAZ SA MEDIA).
In conformitate cu prevederile Legii gazelor nr. 351 / 2004, activitatea de
transport i cea de distribuie ale gazelor naturale constituie servicii publice de interes
naional, iar lucrrile de realizare, reabilitare, retehnologizare, exploatare si
ntreinere a obiectivelor / sistemelor de transport i distribuie gaze naturale sunt
lucrri de utilitate public.
Sistemul Naional de Transport al Gazelor Naturale face parte din proprietatea
public a statului, fiind de importanta strategic.
Prin derogare de la prevederile Legii nr. 219 / 1998 privind regimul
concesiunilor, operatorul SNTGN, respectiv distribuitorul de gaze naturale, au dreptul
s foloseasc, cu acordul autoritii publice locale, cu titlu gratuit, terenurile
proprietate public local ocupate de obiectivele sistemelor, precum si cele utilizate
pentru lucrrile de execuie, exploatare, ntreinere si reparaii.
In cazul terenurilor proprietate privat, legea fondului funciar nr. 18/1991 (cu
completrile ulterioare Legea 247 / 2005) prevede c ocuparea terenurilor
necesare remedierii deranjamentelor n caz de avarii i executarea unor lucrri de
151

ntreinere la conductele de transport a gazelor care au caracter urgent i care se

execut ntr-o perioad de pn la 30 de zile, se vor face pe baza acordului prealabil
al deintorilor de terenuri sau, n caz de refuz, cu aprobarea Prefecturii judeului. In
toate cazurile, deintorii de terenuri au dreptul la despgubire pentru daunele
cauzate.
Conform avizului TRANSGAZ trebuie respectate urmtoarele distane
minime pe orizontal dintre axa conductelor de gaze naturale Dn 250 mm
Fntnele Bistria, Dn 150 mm Fntnele Bistria sau incinta SRM-ului
Bistria i diferitele obiective:
- 20 m n cazul locuinelor individuale/ colective, construcii industriale, sociale i
administrative cu pn la trei etaje inclusiv, fr restricii referitoare la numrul de
cldiri sau numrul ocupanilor;
- 200 m pentru cldirile de patru sau mai multe etaje (n vederea reducerii
distanelor restrictive de mai sus, pn la distana minim de 20 m ntre
construcii i conducte, se impun cheluieli pentru creterea gradului de siguran
al conductelor care vor fi suportate de ctre solicitant, conform Legii Energiei
electrice i a Gazelor naturale nr. 123/ 2012, art. 190, litera 1.);
- 6 m pentru construcii uoare, fr fundaii, altele dect cldirile destinate a fi
ocupate de oameni;
- 6 m parcri auto;
- 6 m pduri sau zone mpdurite;
- 20 m staii electrice i posturi de transformare a energiei electrice;
- 50 m depozite de gunoaie, depozite dedejecii animaliere;
- 30 m depozite de GPL, carburani, benzinrii;
- Paralelism cu drumuri:
- Naionale (europene, pricipale, secundare) 22 m;
- De interes judeean 20 m;
- De interes local (comunale, vicininale, strzi) 18 m;
- De utilitate privat 6 m;
- Cimitire, amenajri sportive i de agrement (trand, teren tenis) condiionat de
msuri suplimentare;
- Distana minim dintre incinta SRM-ului Bistria i construcii este urmtoarea:
- 20 m n cazul cldirilor cu pn la trei inclusiv, fr restricii referitoare la numrul
de cldiri sau numrul ocupanilor;
- 200 m pentru cldirile de patru sau mai multe etaje, fr s existe posibilitatea de
reducere a acestei din urm distane.
In SRMP existente se realizeaz reducerea presiunii n dou trepte: nalt
medie i medie redus, conductele de distribuie a gazelor cu presiune redus fiind
amplasate n final pe aproape toate strzile din Municipiul Bistrita, Localitatea Unirea,
Localitatea Viisoara, Localitatea Ghinda si Localitatea Sigmir.
In conformitate cu prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea i executarea
sistemelor de alimentare cu gaze naturale NT-DPE-01/2004. Diametrele minime
admise pentru conductele subterane de presiune redus sunt:
Conducte de distribuie, de regul OL 2, respectiv PEID 40 mm
Branamente i instalaii de utilizare OL 1, respectiv PEID 32 mm
152

Pentru locuinele individuale se propune realizarea unui branament prevzut

cu regulator de presiune comun la cte 2 locuine ale cror curi sunt alturate,
micorndu-se astfel numrul de branri la conducta public de distribuie
Conform normelor tehnice n vigoare, n localiti conductele subterane de
distribuie se pozeaz numai n domeniul public, pe trasee mai puin aglomerate cu
instalaii subterane, innd seama de urmtoarea ordine de preferin: zone verzi,
trotuare, alei pietonale, carosabil.
Conductele, fitingurile i armturile din polietilen, precum i cele din oel cu
protecie exterioar anticoroziv se monteaz ngropate direct n pmnt, adncimea
minim de montaj fiind de 0,9 m de la generatoarea superioar.
Se recomand ca, pentru conductele de distribuie montate subteran, s fie
utilizate conductele de polietilen, cu respectarea strict a instruciunilor de montare.
In paralel cu execuia reelelor, trebuie realizat operaiunea de cartografiere a
lor, inclusiv pe suport magnetic, pentru a fi posibil informarea rapid a solicitanilor,
remedierea avariilor, branarea noilor consumatori, extinderea reelelor,
reechilibrarea lor etc.
Este necesar ca pozarea reelelor de gaze naturale i, pe ct posibil, a
branamentelor, ca i a celorlalte reele, s se realizeze nainte de realizarea
carosabilului innd seama de circulaiile i lotizrile proiectate.
La executarea reelelor de gaze se va ine seama obligatoriu de faptul c n
spaiul disponibil urmeaz a se monta i alte conducte: ap, canalizare, cabluri
electrice, canalizaie telefonic etc. i de aceea trebuie lsate spaiile necesare
pentru montarea acestora, precum i distanele de siguran ntre aceste reele.
Conductele de repartiie i de distribuie a gazelor, branamentele, racordurile
i instalaiile interioare vor fi realizate cu materiale i echipamente omologate i
agrementate de ctre organismele abilitate din Romnia n conformitate cu
prevederile HGR 622 / 2004 i HGR 796 / 2005 privind stabilirea condiiilor de
introducere pe pia a produselor pentru construcii.
La instalaiile de utilizare a gazelor naturale este obligatoriu a fi respectate
prevederile Normelor tehnice NT DPE 01/2004 pentru proiectarea i executarea
sistemelor de alimentare cu gaze naturale, dintre care menionm urmtoarele:
Incperea n care vor fi amplasate aparate consumatoare de gaze naturale
va corespunde din punct de vedere al volumului, suprafeei vitrate i ventilrii
prevederilor Normelor tehnice pentru proiectarea i executarea sistemelor de
alimentare cu gaze naturale NT DPE 01/2004 elaborate de ANRGN i, din punct
de vedere al structurii, prevederilor Normativului P 118-1999 de siguran la foc a
construciilor.
Pentru cazul n care geamurile au o grosime mai mare de 4 mm sau sunt de
construcie special (securizat, termopan etc.) se vor monta obligatoriu detectoare
automate de gaze cu limita de sensibilitate 2% CH4 n aer, care acioneaz asupra
robinetului de nchidere al conductei de alimentare cu gaze naturale al arztoarelor.
Aceast prevedere este valabil i pentru celelelte ncperi n care sunt amplasate
aparate consumatoare de gaze naturale, inclusiv buctriile locuinelor.
Prin proiectul instalaiilor de gaze naturale pozate subteran, se vor msuri de
etanare mpotriva infiltraiilor de gaze naturale la trecerile subterane ale instalaiilor
de orice utilitate (nclzire, ap, canalizare, cabluri electrice, telefonice, CATV etc)
153

prin pereii subterani ai cldirilor racordate la sistemul de distribuie de gaze naturale.

De asemenea, se etaneaz toate trecerile conductelor prin planeele subsolurilor,
pentru evitarea ptrunderii gazelor naturale la nivelurile superioare, n caz de
infiltrare a acestora n subsol. Este interzis racordarea la sistemul de distribuie a
gazelor naturale a cldirilor care nu au asigurate msurile de etanare prevzute mai
sus.
Utilizatorul final (beneficiarul) fiecrei centrale termice trebuie s respecte
cerinele Prescripiei tehnice ISCIR PT A1 2002 Cerine tehnice privind utilizarea
aparatelor consumatoare de combustibili gazoi privind:
Montarea / instalarea
Punerea n funciune (PIF)
Service-ul i repararea
Verificarea tehnic periodic i autorizarea funcionrii
Garania i sigurana n exploatare
Exploatarea
Pentru aceasta fiecare utilizator final trebuie s dein autorizaie de
funcionare, autorizarea fcndu-se de ctre o firm autorizat ISCIR la prima punere
n funciune i periodic, cel puin o dat la 2 ani.
Randamentul cazanelor utilizate pentru nclzirea central trebuie s fie peste
90%, urmnd a se acorda o atenie deosebit realizrii unui ansamblu corect calculat
i executat arztor cazan co. Coul va fi realizat conform prevederilor legale din
punct de vedere al prevenirii incendiilor, respectiv izolat termic i amplasat la distan
fa de elementele combustibile ale cldirii, fiind etan la gaze arse i scntei.
In cazul n care locatarii doresc alimentarea cu gaze la sobe, se recomand
montarea de arztoare automatizate pentru gaze combustibile de uz casnic cu debite
de 0,68 i 0,82 m3N/h, aprobate ISCIR CERT care respect Norma european
90/396/EEC. Aceste arztoare utilizeaz plci ceramice radiante care asigur ardere
complet n sistem turbojet, dezvoltnd temperaturi de cca. 1000C. Aceast ardere
reduce nivelul noxelor la cel mai redus nivel posibil, n comparaie cu arztoarele
utilizate n prezent.
Sistemul complet de automatizare asigur ntreruperea gazului atunci cnd se
detecteaz lipsa de oxigen, lipsa tirajului la co sau cnd scade presiunea din
reeaua de gaze; se asigur, de asemenea, protecia la aprinderi accidentale,
funcionarea la presiune constant, aprinderea piezoelectric fr conectare la priza
electric i posibilitatea reglrii temperaturii ambiante.
In ceea ce privete utilizarea combustibilului solid, aceasta se poate face, ca i
pn acum, n sobe clasice de teracot cu acumulare de cldur, precum i n alte
surse de energie termic, unele dintre ele fiind cazanele care funcioneaz pe
principiul gazeificrii lemnului.
Cazanele cconstruite conform acestui sistem prezint o serie de avantaje fa
de arderea lemnului n sistem clasic, cele mai importante fiind :
Sistem de injecie a aerului pentru combustie care asigur arderea timp de 6-8 ore .
Utilizarea unui ventilator pentru injecia aerului permite ca, n momentul opririi
alimentrii cu energie electric a ventilatorului, arderea s se opreasc i
temperatura s scad, evitndu-se astfel pericolul fierberii apei n cazan i al
exploziei.
154

Posibilitatea montrii unei pompe de siguran alimentate de la un acumulator de

12 V care s permit circulaia apei la un debit redus o perioad de timp pentru
reducerea temperaturii din cazan prin transmiterea cldurii la instalaie n situaia
opririi alimentrii cu energie electric
Existena la unele modele a unui panou de comand care controleaz temperatura
apei din cazan, viteza ventilatorului i pompa de nclzire
Randament pn la circa 85%.
Un alt tip de cazan care poate fi utilizat poate fi acela care folosete drept
combustibil peleii de lemn rezultai din compactarea (sinterizarea) rumeguului de
lemn cu un liant care este i acesta combustibil. Este un sistem care, pe de o parte ,
gsete o utilizare rumeguului rezultat de la exploatrile forestiere i care, aruncat
n ruri le distruge fauna i flora prin consumarea oxigenului i, pe de alt parte, evit
pericolul de explozie pe care l poate avea arderea ca atare a rumeguului n cazane.
Utilizarea combustibilului lichid prezint marele avantaj al puterii calorifice
ridicate i al depozitrii unor cantiti pentru perioade mai lungi de timp, n special n
perioade cu temperaturi exterioare sczute.
Alimentarea cu combustibili de calitate superioar, dimensionarea
corespunztoare a sistemului arztor-cazan-co i chiar montarea unor filtre permit o
reducere la minim a noxelor aeriene emise (n special reinerea particulelor solide din
gazele de ardere, eliminndu-se fumul). De asemenea, prin montarea rezervoarelor
cu perei dubli cu detectare de pierderi de combustibil, se poate elimina poluarea
solului cu produse petroliere.
In ceea ce privete utilizarea gazelor petroliere lichefiate (GPL) acestea prezint
avantajul c, dac este cazul, instalaia de ardere poate fi trecut uor pe gaze
naturale, pot fi utilizate i pentru prepararea hranei, nu este poluant i, de
asemenea, rezervorul poate fi recuperat de ctre firma care livreaz GPL (BUTAN
GAS ROMANIA, SHELL GAS etc.) fr a aprea problemele care apar la
postutilizarea rezervoarelor de combustibil lichid i de poluare a mediului.
Distanele minime de siguran ntre depozitele de GPL cu recipiente fixe
supraterane i obiectivele nvecinate n conformitate cu prevederile Normativului I 31
1999 pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere
lichefiate (GPL),
Pentru toate cldirile, dar mai ales pentru locuinele individuale, trebuie studiat i
soluia preparrii apei calde menajere utiliznd energia solar prin intermediul
panourilor solare nglobate n / montate pe acoperiul cldirilor sau pe terase n
concordan cu adoptarea unei orientri i unui unghi favorabile captrii cu maximum
de eficien a energiei solare. Aceste posibiliti sunt favorabile avnd n vedere
regimul redus de nlime pentru cldirile individuale propuse n zonele rezideniale
(S+P+12E).
Elementele de construcie exterioare ale noilor cldiri sau care se
reabiliteaz trebuie s fie executate astfel nct s se realizeze un coeficient
global de transmisie a cldurii conform Normativului C 107/2005 privind
calculul termotehnic al elementelor de construcie ale cldirilor i respectnd
prevederile Legii 372/2005 privind performana energetic a cldirilor,
obinndu-se un consum sczut de combustibil, un confort termic
corespunztor i reducerea polurii datorit arderii combustibililor.
155

Pentru mbuntirea gradului de confort al locatarilor din cldirile de locuit

unde se va monta tmplrie etan cu geam termoizolant tip termopan este
recomandabil montarea unor sisteme de ventilaie higroreglabile pentru pstrarea n
ncperi a unei umiditi corespunztoare ( = 4560%), cuplat cu instalaii de
evacuare mecanic din buctrii i bi, eventual cu montarea de recuperatoare de
cldur.
In concluzie, alimentarea cu energie termic pentru nclzire, prepararea
apei calde menajere i prepararea hranei n Municipiul Bistrita, ca de altfel n
toat Romnia la ora actual, este un proces dinamic prin care utilizatorii finali
caut s obin maximum de independen (din punct de vedere al
aprovizionrii cu energie, al posibilitilor de asigurare a parametrilor necesari,
al controlului asupra debitelor, temperaturilor i, implicit, a gradului de confort)
cu un cost ct mai sczut al energiei consumate i, pe ct este posibil, la un
cost ct mai redus al investiiei i cu efort minim n exploatare.
In prezent exist echipamente pentru o utilizare judicioas, cu randament
ridicat, a fiecrui tip de combustibil, precum i a surselor regenerabile de
energie (energia solar, energia geotermal, biomasa), acestea putnd fi astfel
completate reciproc, realizndu-se sisteme hibride sisteme cu un consum
mai redus de energie produs de hidrocarburi, cu cost de exploatare mai
sczut, dar al cror inconvenient la ora actual este c au un cost de investiii
mai ridicat.
REGLEMENTARI NORMATIVE
Legea nr. 10 / 1995 a calitii n construcii

Legea 18 / 1991 a fondului funciar cu completrile ulterioare (Legea 247/2005)
Legea gazelor nr. 351 / 2004
Legea nr. 372 / 2005 privind performana energetic a cldirilor
HG 525 / 1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism
HG 622 / 2004 privind stabilirea condiiilor de introducere pe pia a produselor
pentru construcii
HG 796 / 2005 pentru modificarea HG 622 / 2004
Normativul C 107-2005 privind calculul termotehnic al elementelor de construcie
ale cldirilor.- MO 1124 bis / 13.12.2005
Normativul I 9 pentru proiectarea i executarea instalaiilor sanitare din cldiri i
de alimentare cu ap i canalizare din ansambluri de cldiri (n curs de definitivare)
Normativul I 13 2002 pentru proiectarea i executarea instalaiilor de nclzire
central
Normativul I 31 1999 pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentar
cu gaze petroliere lichefiate (GPL)
Normativul P 118 1999 de siguran la foc a construciilor
Normativul C 300 - 1994 de prevenire i stingere a incendiilor pe durata
executrii lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora
Normele tehnice NT-DPE-01/2004 pentru proiectarea i executarea sistemelor
de alimentare cu gaze naturale MO 173 bis / 27.11. 2004
Prescripia tehnic ISCIR PT A1 2002 - Cerine tehnice privind utilizarea
aparatelor consumatoare de combustibili gazoi. MO 674 / 11.11. 2002
156

SR 8591 1997 Amplasarea n localiti a reelelor edilitare subterane executate

n sptur
STAS 9312 - 1987 Subtraversri de ci ferate i drumuri cu conducte - Prescripii
de proiectare;
Normele generale din 2002 i cele specifice de protecie a muncii
3.9. 5. ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA

Pentru extinderea intravilanului Municipiului Bistrita si a localitatilor aferenter sau prevazut racordarea viitoarelor obiective la retelele de electricitate existente.
Numarul de posturi de transformare necesare pentru alimentarea cu energie
electica a viitorilor consumatori se va stabili in urma unui studiu de solutie realizat de
firme autorizate pentru fiecare zona in parte.
Avand in vedere dezvoltarea ulterioara a municipiului Bistrita si a localitatilor
apartinatoare atat in plan social cultural, gospodareasc si a micii industrii se impune
asigurarea energiei electrice necesare.
n municipiul Bistrita, prin dezvoltarea teritorial a intravilanului sunt prevzute
extinderi de reele de joas tensiune, ce sunt alimentate din posturile de transformare
medie tensiune existente, prin intermediul posturilor de transformare.
n cartierele ce aparin municipilui Bistrita , asigurarea necesarului de consum
electric va fi realizat din posturile de transformare existente, iar necesarul de consum
electric pentru noile obiective va fi asigurat din rezerva acestuia sau prin
suplimentarea puterii posturilor de transformare.
Cldirile existente vor avea asigurate necesarul de consum electric din
posturile de transformare existente n stare de funciune, iar obiectivele noi, vor fi
alimentate cu energie electric att din rezerva acestor posturi de transformare ct i
din posturile noi care nlocuiesc pe cele defecte.
Iluminatul public reprezint unul dintre criteriile de calitate ale civilizaiei moderne. El
are rolul de a asigura att orientarea i circulaia n siguran a pietonilor i
vehiculelor pe timp de noapte, ct i crearea unui ambient corespunztor n orele
fr lumin natural.
Principalele funciuni ale iluminatului public sunt :
- iluminatul stradal-rutier ,
- iluminarea stradal-pietonal ,
- iluminatul arhitectural,
- iluminatul ornamental,
- iluminatul ornamental-festiv.
Serviciul de iluminat public face parte din sfera serviciilor comunitare de utiliti
publice i cuprinde totalitatea aciunilor i activitilor de utilitate public i de interes
economic i social general desfurate la nivelul unitilor administrativ-teritoriale sub
conducerea, coordonarea i responsabilitatea autoritilor administraiei publice
locale, n scopul asigurrii iluminatului public.
Serviciul de iluminat public se realizeaz prin intermediul unui ansamblu
tehnologic i funcional, alctuit din construcii, instalaii i echipamente specifice,
denumit sistem de iluminat public.
Serviciul de iluminat public cuprinde:
157

- iluminat arhitectural - iluminatul destinat punerii n eviden a unor monumente de

art sau istorice ori a unor obiective de importan public sau cultural pentru
comunitatea local;
- iluminat ornamental - iluminatul zonelor destinate parcurilor, spaiilor de agrement,
pieelor, trgurilor i altora asemenea;
- iluminat ornamental-festiv - iluminatul temporar utilizat cu ocazia srbtorilor i altor
evenimente festive;
- iluminat stradal-pietonal - iluminatul cilor de acces pietonal;
- iluminat stradal-rutier - iluminatul cilor de circulaie rutier.
Organizarea i desfurarea serviciilor de iluminat public sunt destinate
satisfacerii unor cerine/nevoi de utilitate public ale comunitilor locale, i anume:
a) ridicarea gradului de civilizaie, a confortului i a calitii vieii;
b) creterea gradului de securitate individual i colectiv n cadrul comunitilor
locale;
c) asigurarea siguranei circulaiei rutiere i pietonale;
d) punerea n valoare, printr-un iluminat arhitectural i ornamental adecvat, a zestrei
arhitectonice i peisagistice a localitilor;
e) realizarea unei infrastructuri edilitare moderne, ca baz a dezvoltrii economicosociale a comunitilor locale;
f) funcionarea i exploatarea n condiii de siguran, rentabilitate i eficien
economic a infrastructurii aferente serviciului;
g) reducerea consumului de energie electric.
Realizarea unui iluminat corespunztor determin n special reducerea cheltuielilor
indirecte, reducerea riscului de accidente rutiere pe timp de noapte, reducerea
numrului de agresiuni contra persoanelor, mbuntirea climatului social i cultural
prin creterea siguranei activitilor pe durata nopii.
Asigurarea unui iluminat corespunztor poate conduce la o reducere a
numrului total de accidente rutiere pe timp de noapte. Totodat, iluminatul
corespunztor al trotuarelor reduce substanial numrul de agresiuni fizice,
conducnd la creterea ncrederii populaiei pe timpul nopii, protejarea obiectivelor
de interes public i a bunurilor aparinnd domeniului public i privat al municipiului.
Sistemele de iluminat stradal din ara noastr necesit nc eforturi importante
pentru creterea parametrilor luminotehnici, energetici i economici, pentru c, n
general, nivelurile de luminan i iluminare pe baza crora sunt proiectate instalaiile
actuale sunt reduse n raport cu normele europene, determinnd o securitate sczut
a traficului rutier i a circulaiei pietonale.
Iluminatul public trebuie s asigure:
- sigurana traficului
- securitatea persoanelor
- mbuntirea orientrii n trafic
- un habitat plcut, civilizat i european.
Avantajele unui iluminat public de calitate:
- scderea costurilor comunitii
- reducerea accidentelor
- reducerea criminalitii
- utilizarea eficient a reelei de drumuri
- orientare
- confort psihic i vizual.
158

Prin mbuntirea i dezvoltarea iluminatului, se dorete realizarea unui

ambient orenesc estetic i atractiv prin meninerea aceleiai culori aparente pe
toat aria oraului, de preferin culoarea cald obinut prin utilizarea sursei de
lumin cu descrcri n vapori de sodiu la nalt presiune, determinante fiind
asigurarea condiiilor de vizibilitate i utilizarea eficient a energiei electrice.
ZONELE DE PROTECTIE ALE COMPONENTELOR SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU
ENERGIE ELECTRICA
Cablurile subterane de medie si joasa tensiune care fac parte din sistemul de
alimentare cu energie electrica pot fi amplasate fata de cladiri sau de alte tipuri de
utilitati la distante cuprinse intre 0,52m respectandu-se in general normativele I7, I6,
I9 etc, pentru proiectarea si executia retelelor electrice corelate cu cele referitoare la
executia si exploatarea in conditii de siguranta a retelelor de gaze, alimentare cu apa,
retele termice, telefonie, alte tipuri de retele.
Racordurile aeriene de joasa tensiune (380V si 220V) vor fi proiectate si
executate respectand-se distantele pe verticala si pe orizontala fata de :
- sarpantele unor cladiri existente ;
- estacadele aeriene ale unor retele de utilitati de alta folosinta (apa, termice, gaze
cond. de transport petrol si alte folosinte ) ;
- cabluri si conductori aerieni de telefonie, cabluri T.V., curenti slabi ;
- stalpi metalici din cadrul sistemului de iluminat public, sau pentru alta folosinta ;
- constructii metalice inalte aflate in imediata vecinatate a viitorului racord aerian ;
- macarale metalice fixe, aflate temporar in vecinatatea viitorului racord electric
aerian, utilizate pe perioade scurte de timp pentru executia altor obiective inalte ;
- recipienti inalti pentru inmagazinare gaze sub presiune, gaze lichefiate, butan gaz,
produse petroliere ;
- statii de reglare-masurare gaze (S.R.M.) si statii de reglare-masurare-predare gaze
(S.R.M.P.)
- antene de receptie a semnalelor T.V., de transmisie semnale telefonie mobila.
- retelele electrice de medie tensiune vor fi executate pe strazi principale, secundare
si sub ecartamentul trotuarelor, numai daca aceste strazi sunt definitivate d.p.d.v. al
structurii si imbracamintilor asfaltice.
In cazul in care strazile nu sunt definitivate d.p.d.v. structural, se va adopta o solutie
de provizorat (de scurta durata) pana la realizarea definitive a structurii rutiere.
- retelele electrice de medie tensiune realizate in varianta subterana (LES m.t.),
care traverseaza bulevarde, strazi principale, strazi secundare si alei, vor fi protejate
in tevi de trecere din otel sau PVC- pentru a evita spargerea structurii asfaltice, ori de
cate ori sunt necesare inlocuiri de retele electrice pe aceste zone.
Se face mentiunea ca retelele electrice de joasa tensiune aferente obiectivelor
mentionate mai sus vor fi amplasate cu preponderenta subteran (in zona trotuarelor
aferente strazilor principale si secundare de acces in aceste cartiere), retelele
aeriene urmand a fi executate numai in cazuri bine justificate.
Din punct de vedere al coridoarelor de protectie ale retelelor de transport a
energiei electrice, apar restrictii de amplasare a unor obiective de investitii in
vecinatatea acestor retele, reglementate de Standardele in vigoare dupa cum
urmeaza:
159

a) distanta de amplasare a unor obiective de investitii fata de liniile aeriene de

inalta tensiune (220KV si 110KV) care apartin SISTEMULUI ENERGETIC
NATIONAL (SEN) va fi de 25m stanga, respective dreapta, fata de proiectia pe sol a
conductorilor aerieni, marginali, amplasati pe stalpii din ferme metalice.
b) distanta de amplasare a unor obiective de investitii fata de liniile aeriene de
medie tensiune (20KV si 6KV) va fi de 10m stanga, respective dreapta, fata de
proiectia pe sol a conductorilor aerieni, marginali, amplasati pe stalpii din beton armat
precomprimat.
c) distanta de amplasare a unor obiective de investitii fata de cablurile
electrice subterane de medie tensiune (20KV si 6KV) va fi de 1m stanga respective
dreapta, fata de axul retelei electrice
d) nu se vor monta in aceeasi transee de cabluri electrice de medie tensiune
(20KV si 6KV) sau cabluri electrice de joasa tensiune (0,4KV) alte tipuri de utilitati
constand din cabluri pentru curenti slabi, cabluri T.V., cabluri de telefonie, conducte
magistrale de gaze, conducte de distributie gaze.
e) distanta intre sinele de tramvai si orice tip de retele (apa, termica, aer
comprimat, oxigen, tehnologie, canalizare), care sunt realizate din elemente metalice
(nu sunt incluse tevile din PVC, PEHD etc) va fi mai mare de 3,00m, iar conductele
vor fi prevazute cu protectie catodica.
f) distanta dintre conductorii de cupru de la calea de rulare a troleibuzelor fata
de celelalte tipuri de retele aeriene va fi mai mare de 2m.
La proiectarea si executarea retelelor de alimentare cu energie electrica se vor
respecta urmatoarele standarde si prescriptii ELECTRICA in vigoare:
STAS 8591/1-91-Amplasarea in localitati a retelelor subterane.
STAS 234 -Bransamente electrice. Conditii de proiecatare si executie
PE 107 -Normativ pentru proiectarea retelelor de cabluri electrice.
PE 132 -Normativ pentru proiectarea retelelor de distributie publica.
PE 155-Normativ pentru proiectarea si executarea bransamentelor pentru cladiri
civile.
SR 13433 - Iluminatul cailor de circulatie.
3.9.6. TELEFONIE
TELEFONIA FIXA
Municipiul Bistrita precum si localitatile apartinatoare Bistrita, Ghinda,
Sarata, Slatinita, Unirea si Viisoara au foarte bine reprezentata reteaua de telefonie
fixa.
TELEFONIA MOBILA
Telefonia mobila este aigurata de principalii competitori de pe piata
romaneasca : Orange, Vodafone, Cosmote.
FIBRA OPTICA - SERVICII MINIMALE OFERITE DE INFRASTRUCTURA SUBTERANA
ASOCIATA:
Se propune realizarea urmatoarelor lucrari :
- Conducta de canalizatie suport pentru retele de telecomunicatii. In conducte vor
putea fi instalate cabluri de fibra optica pentru coborarea in subteran a retelelor
montate in prezent aerian;
160

- Suport de infrastructura dedicata pentru facilitarea ulterioara a serviciilor de

telecomunicatii ale Primariei si ale institutiilor publice. Aceasta va permite dezvoltarea
rapida a informatizarii activitatilor publice cu fiabilitate ridicata si costuri scazute,
precum si implementarea programelor Primariei care utilizeaza transmisiuni de date,
imagini si voce.
- Asigurarea infrastructurii necesare implementarii programelor Primariei care
utilizeaza transmisii de date precum si altor proiecte de telecomunicatii viitoare;
Pozarea canalizatiei:
Infrastructura va fi construita pe trotuare, spatii verzi, pentru a evita pe cat
posibil spargerea carosabilului iar traversarea carosabilului se va face prin metoda
forajului orizontal dirijat. Infrastructura va fi in asa fel proiectata incat oriunde se
produce o defectiune cum ar fi: taierea accidentala a cablului de fibra, defectarea
unui echipament activ dintr-un nod central, distrugerea accidentala a unui nod de
distributie, sa existe intotdeauna o cale de re-rutare a conexiunilor pentru a nu
intrerupe fluxurile informationale.
Proces tehnologic: santul canalizatiei va fi realizat prin sapatura in trepte. In
acest fel in momentul in care sapaturile se vor reumple cu pamant se va putea
asigura mai usor compactarea si se va evita aparitia unor eventuale tasari. Santul va
avea urmatoarele dimensiuni: latime 50cm/adancime 80cm.
Dimensionarea canalizatiei va fi facuta in asa fel incat numarul de tuburi
HDPE sa
asigure numarul de cabluri de fibra optica necesar nevoilor retelei pentru o perioada
de cel putin 20 de ani. Dimensiunile santurilor sapate vor fi de 0,5m latime si minim
0,8m adancime. Pentru cablurile aeriene existente vor fi folosite conducte HDPE cu
diametrul de 50 mm, in functie de diametrul cablurilor iar pentru reteaua de fibra
optica se vor monta 2-8 conducte HDPE cu diametrul de 40mm in functie de cerintele
specifice segmentului respectiv. Se vor asigura conducte libere pentru fiecare
tronson de canalizatie pentru extensii ulterioare ale retelei de fibra optica.
Totodata, avand in vedere faptul ca structura canalizatiei va trebui sa fie asfel
dimensionata incat sa permita satisfacerea tuturor solicitarilor ulterioare, numarul de
tuburi suplimentare introduse creaza posibilitatea suplimentarii spatiului pentru viitorii
operatori de telecomunicatii care vor solicita inchirierea de canalizatie.
In conformitate cu studiul de fezabilitate, montarea tuburilor de canalizatie HDPE se
va face direct in pamant. Cablurile cu fibra vor fi instalate fiecare intr-un microtub
HDPE, introduse in interiorul monotuburilor HDPE.
Cea mai performanta tehnologie pentru realizarea retelei in ceea ce priveste
fibra optica este in momentul de fata microcablul de fibra optica montat in tubulatura
de mica dimensiune microtub (microduct). Cea mai importanta caracteristica a
microcablurilor de fibra este diametrul exterior al acestora, mult mai mic decat al
cablurilor de fibra clasice Microtubul HDPE are dimensiuni standardizate: 5/3,5mm,
7/5,5mm, 10/8mm etc (diametrul exterior [DE]/diametrul interior[DI]). Numarul de
microtuburi care poate fi instalat intr-o tubulatura mare HDPE depinde de diametrul
acestora si de modul de tragere care poate fi normal, sau cu aer comprimat. Acest
numar maxim de microtuburi care poate fi tras intr-o tubulatura HDPE de un anumit
diametru poate fi atins doar daca toate microtuburile sunt instalate in acelasi timp.
Actul normativ, adoptat la propunerea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, a
vizat modificarea si completarea Anexei 1 la Hotararea Guvernului 525/1996 pentru
161

aprobarea Regulamentului general de urbanism.

"Astfel, lucrarile de constructii pentru realizarea/extinderea retelelor edilitare in zona
drumurilor publice situate in intravilanul localitatilor se executa in varianta de amplasare
subterana. Se interzice montarea supraterana, pe domeniul public, a echipamentelor tehnice
care fac parte din sistemele de telecomunicatii, alimentare cu apa, energie electrica,
termoficare, transport in comun, automate pentru semnalizare rutiera si altele de aceasta
natura. Montarea acestor echipamente se va executa in varianta de amplasare subterana ori,
dupa caz, in incinte sau in nisele constructiilor, cu acordul prealabil al proprietarilor
incintelor/ constructiilor. Retelele edilitare amplasate subteran vor fi semnalate prin markeri
distinctivi"
STANDARDE IN VIGOARE AVUTE IN VEDERE PENTRU TELECOMUNICATII
STANDARDE DE REFERINTA
STAS 8591/1/I-91 Amplasarea in localitate a retelelor edilitare subterane;
STAS 66271/81 Prize de pamant pentru instalatiile de telecomunicatii;
STAS 831/88 Privind utilizarea in comun a LEA JT cu telecomunicatii;
STAS 404/1/1987 Tevi de otel. Dimensiuni;
STAS 6675/1, 2/1980 Tevi de policlorura de vinil neplastificat.
CONDITII TEHNICE GENERALE. DIMENSIUNI. SPECIFICATII TEHNICE
ST3 PR Specificatie tehnica pentru reglete terminale utilizate in reteaua de
telecomunicatii;
ST5 PR Specificatie tehnica pentru mansoane termoretractabile pentru cabluri de
telecomunicatii;
ST6 PR Specificatie tehnica pentru mansoane universale utilizate pentru cabluri
de telecomunicatii;
ID-47/83 Normativ departamental privind proiectarea si instalarea cablurilor de
telecomunicatii, in retele publice urbane;
N.T.R. 912-1979 Rama si capac fonta pentru camere de tragere;
S.T.R. M.T.Tc. 755-1988 Reglete pentru camere de tragere;
S.T.R. M.T.Tc. 713-1988 Suporti de cablu pentru camere de tragere;
ST-8 Teava din polietilena inalta densitate HDPE Editia Martie 2000;
1551-1_FGB MicronetT System Description RevB;
1551-2_FGB RibbonetR System Description PA2;
JETnet Design & Installation Guideline for the underground infrastructure
consisting of protective ducts, microducts and optical fiber cables;
PPI Handbook of Polyethylene Pipe -Polyethylene Duct and Conduit
PENTRU CONSTRUCTII
STAS 9312/1987 subtraversari;
Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor aprobate
cu Ordinul MT nr. 45/27.01.1998 publicate in MO nr. 138 bis/06.04.1998;
Norme privind protectia mediului ca urmare a impactului drum-mediu inconjurator
aprobate cu Ordinul MT nr. 44/27.01.1998 publicate in MO nr. 138 bis/06.04.1998;
STAS 8591/I-91 privind coexistenta cu celelalte instalatii edilitare;

162

Legea 10 / 1995 si HG 766 ce reglementeaza calitatea si urmarirea lucrarilor in

constructii;
Legea 50/1991 privind autorizarea lucrarilor de constructii;
Normativ C167/1997 privind continutul si modul de intocmire, completare si
pastrare a cartii tehnice a constructiei;
STAS 10144/1-89 Strazi profile transversale;
STAS 10144/2-89 Strazi trotuare, alei de pietoni si ciclisti;
STAS 174-97 Imbracaminti bituminoase cilindrate;
STAS 7970-2001 Mixturi bituminoase;
STAS 6400-84 Straturi de baza si fundatie;
STAS 10473/1-87 Straturi din agregate naturale stabilizate cu ciment;
De asemenea se propune realizarea unui sistem de supraveghere video si
a unui centru de comanda, capabil sa asigure:
- Monitorizarea unor zone specifice de pe raza localitii
- Supravegherea permanenta a unor zone cu risc ridicat de producere de evenimente
anti sociale si de infracionalitate
- Prezentarea direct i intuitiv a situaiei din zonele monitorizate
- Asigurarea determinrii din timp a apariiei condiiilor care favorizeaz apariia unor
evenimente
- nregistrarea evenimentelor pentru realizarea studiilor de caz si achiziia de probe
juridice
SISTEMUL DE SUPRAVEGHERE VIDEO -TVCI
Sistemul de televiziune urban este un sistem de supraveghere, evaluare i
nregistrare video a activitii din zone publice, prevzut cu centre de control
dedicate.Sistemul asigur preluarea imaginilor video care monitorizeaz zonele
importante din localitate, 24 ore din 24.
Sistemul de supraveghere video ofer posibilitatea de realizare a unei
supravegheri eficace a zonelor de interes pentru creterea siguranei persoanei i
asigurarea supravegherii pietonale, monitorizarea traficului rutier n interseciile
importante, gestionarea unor situaii de criz cu posibilitatea interveniei operative,
prevenirea i depistarea precoce a unor acte teroriste, respectiv a unor activiti
infracionale ce se desfoar n strad (furturi de maini), supravegherea
aglomerrilor urbane n vederea pstrrii cureniei fizice a spaiului, a ordinii sociale,
supravegherea i monitorizarea deservirii publice de tipul: ndeprtarea zpezii,
colectarea gunoiului, starea iluminatului public etc., deturnarea traficului n caz de
blocaj pe anumite poriuni, alinierea soluiilor tehnice de comunicaie la standardele
europene pentru soluionarea apelurilor de urgen.
Arhitectura sistemului video este flexibil, permind extinderea n viitor a
sistemului prin mrirea numrului de camere.
Sistemul de supraveghere video va fi gestionat si operat dintr-un Centru de
Comand i Control care va fi instalat intr-un spatiu pus la dispozitie de primaria
municipiului Bistria. Centrul de comanda si Control va fi dotat cu un Sistem de
Control Acces si Securitae (detectie si alarmare la efractie)..
Pentru realizarea acestui sistem se vor folosi urmatoarele echipamente :
- camere video de supraveghere IP de exterior ;
163

- echipamente de supraveghere si inregistrare;

- echipamente acces public
Schema bloc a sistemului TVCI este prezentata in partea desenata a
prezentei documentatii.
Avantajele unui astfel de sistem de supraveghere video sunt urmatoarele:
- Soluie scalabil i modular, se pot integra oricte camere video fr a nlocui
echipamente existente
- Soluie modern, de ultima generaie, care ofer cele mai bune performante tehnice
si cel mai bun raport calitate/pre
- Numr nelimitat de operatori
- Numr nelimitat de posturi de lucru
- Exist posibilitatea de a gestiona prioritile pentru activitile utilizatorilor din sistem
- Se asigur un management unic al drepturilor de acces n ntregul sistem
- Posibilitate de transmitere la distan a informaiilor (imagini in timp real si
nregistrri) ctre alte centre de comanda, la calitatea original
- Este posibil implementarea unei topologii redundante (de exemplu tip inel sau
liniar-multipla) care s asigure fiabilitate foarte mare i implicit costuri de mentenan
reduse
- Redarea imaginilor se poate face pe orice staie i pe video wall
- Securizarea imaginilor transmise, prin criptarea acestora la nivelul protocolului IP.
NOT:
Toate reele de pe teritoriul intravilanului municipiului Bistria vor fi
amplasate subteran, conform legislaiei n vigoare.
Se recomand i se accept alimentarea cu energie electric din surse
alternative de energie - energia verde anume panouri fotovoltaice, parcuri
energetice. Acestea pot fi montate pe acoperiurile caselor, dar n interiorul
propriei curi. Se interzice montarea acestora pe cldirile, acoperi sau faade,
din centrul istoric, zona protejat a municipiului Bistria.
Orice investiie care are ca obiect energia verde, care se dorete a se
realiza pe teritoriul administrativ al municipiului Bistria extravilanul
municipiului se va face prin documentaii de urbanism specializate Plan
Urbanistic Zonal.
3.10. PROTECIA MEDIULUI

RECUPERAREA TERENURILOR DEGRADATE
Se vor lua msuri legate de prevenirea i stoparea fenomenelor de ravenare si
a celor de formare a crovurilor.
Calitatea mediului poate fi ameliorat dac se au n vedere urmtoarele
prioriti:
- In jur l rurilor si lacurilor din zona vulnerabila trebuie create benzi nnierbate cu
latimea de 5 m
- Depozitarea controlat a tuturor categoriilor de deeuri;
- Stoparea defririlor ilegale, generatoare de produse geomorfologice de degradare
a solului materializate prin alunecri de teren, eroziuni etc.;
164

- Diminuarea impactului antropic (defriri, turism, construcii etc.) asupra habitatelor

naturale ale unor specii de plante i animale declarate monumente ale naturii sau pe
cale de dispariie.
- Valorile concentrailor agenilor poluani specifice activitilor desfurate pe raza
orasului, prezeni n solul terenurilor nu vor depi limitele prevzute de normele in
vigoare.
- Emisiile n sol vor respecta valorile limit de emisie stabilite de legislaia n vigoare.
- Implementarea si realizarea obiectivelor de colectare selective, reducerea
cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate, alaturi de extinderea zonelor
deservite de catre serviciile de salubritate, cere implicarea tuturor factorilor
responsabili si realizarea unei campanii sustinute de constientizare a populatiei.
DIMINUAREA SURSELOR DE POLUARE A AERULUI
Supravegherea factorului de mediu aer se face prin reelele de prelevare, prin
msurtori i analize la poluani gazoi, pulberi n suspensie i pulberi sedimentabile.
Problema traficului este aceeasi ca in toate localitatile: starea
necorespunzatoare a drumurilor si a unei mari parti a autovehiculelor care
circula.Reducerea emisiilor de gaze de esapament prin restrictie de viteza 30-50
km/ora si cresterea suprafetelor plantate, formnd perdele de protectie antifonica si
de aliniament inspre zona destinata locuintelor si pentru petrecerea timpului liber si
sunt obiective pentru reducerea poluarii fonice si aer.
DIMINUARE SURSE POLUARE A APELOR
n ceea ce privete diminuarea surselor de poluare a apelor se vor respecta
revederile G.H. Nr.352/2005 care privind condiiile de evacuare a apelor uzate n
reelele de canalizare a localitilor i direct n staiile de epurare i limitele admise
conform normelor i legilor n vigoare.
Valorile limit pentru apele subterane vor respect valorile admise conform
legii 458/2002 privind calitatea apei potabile modificat i completat prin legea Nr.
311/2004. modific i completez H.G. NR.188/2002 - NTPA 002
DIMINUARE SURSE POLUARE ASEZARI UMANE
Vor fi respectate Normele de igiena privind mediul de viata al populatiei si
Normele de protectia muncii in vigoare.
Luand in considerare practicile curente din domeniul gestiunii deseurilor, este
evident faptul ca administratia locala se aliniaza la sistemul actual pentru
imbunatatirea substantiala a acesteia , in vederea conformarii cu cerintele noilor
reglementari nationale si europene prin colectarea deseurilor menajere de pe
teritoriul localitatilor componete. Se va realiza imbunatatirea starii de curatenie a
strazilor si spatiilor publice conform HG- 162/2000 privind depozitarea deseurilor.
Se va avea n vedere ca nivelul de zgomot n apropierea unitilor economice
porductive s respecte STAS10009/1988, respectiv 65 Db.
Serviciile de salubrizare specializate SC URBANA SA Bistria din municipiul
Bistrita, colecteaza deseurile menajere de pe teritoriul municipiului si localittile
componente acestea fiind transportate la depozitul ecologic. Aceasta colectare se
face selectiv in containere pe sortimente: hartie ,PET, deseuri menajere.
165

Din analiza situaiei existente i a studiilor de fundamentare privind

reabilitarea, protejarea i conservarea factorilor de mediu, se urmareste:
Refacerea i conservarea mediului natural prin eliminarea/diminuarea surselor de
poluare;
Conservarea i punerea n valoarea a unitilor de peisaj;
Protejarea patrimoniului construit;
Msurile propuse pentru a preveni, reduce i compensa ct de complet posibil orice
efect advers asupra mediului al implementrii planului;
Respectarea normelor privind normele de igien i condiiile de via a populaiei
Asigurarea necesarului de suprafee de spaii verzi, plantaii de protecie i de
agrement;
Mrirea gradului de confortului prin dezvoltarea reelelor edilitare.
Protecia mediului nconjurtor are ca scop pstrarea echilibrului ecologic,
meninerea i ameliorarea calitii factorilor naturali, dezvoltarea valorilor naturale ale
rii, asigurarea unor condiii de via i de munc tot mai bune generaiilor actuale i
viitoare.
Aceasta se realizeaz prin utilizarea raional a resurselor naturale,
prevenirea i combaterea polurii mediului nconjurtor i a efectelor dunatoare ale
fenomenelor naturale.
Pentru a se reduce efectele polurii se vor avea n vedere respectarea
normelor n vigoare privind regimul deeurilor, emisiilor i deversrilor de substane
poluante n mediul nconjurtor.
Pentru conservarea si protejarea factorilor de mediu ete necesara
monitorizarea teritoriului orasului astfel n ct s se evite existena depozitelor
spontane i necontrolate de deeuri menajere provenite de la gospodriile
individuale, precum si:
Monitorizarea anual a calitii factorilor de mediu, prin efectuarea de msurtori i
determinarea calitii la nivelul fiecrui element component al mediului;
- Regularizarea, consolidarea i protejarea malurilor la toate cursurile de ap cu
caracter permanent, precum i al vilor i viroagelor cu caracter torenial.
- Replantarea i consolidarea prin msuri specifice a terenurilor ce prezint
fenomene de alunecare ( terasri, banchete de sprijin din piatr, grdulee, pardoseli
de piatr etc.,)
- Reconstrucia ecologic n zonele degradate ca urmare a eroziunii datorate
exploatrii necorespunztoare a turismului neorganizat.
- Interzicerea camprii n locuri neorganizate i neamenajate, precum i luarea unor
msuri pentru mpiedicarea practicrii drumeiilor montane pe alte trasee dect cele
marcate.
- Protecia vegetaiei existente prin msuri speciale de ngrijire, regenerare natural
sau prin rempdurire i replantri de pomi fructiferi.
- nsmnarea terenurilor cu risc de alunecare cu amestec de ierburi care, prin
consumul mare de ap asigur protecia antierozional i stabilirea versanilor.
- mbuntirea organizrii administrativ-teritoriale prin redistribuirea trupurilor avnd
nivel redus de dotare, n cadrul altor uniti administrativ-teritoriale din zona imediat.

166

PERFORMANA ENERGETIC A CLDIRILOR

n conformitate cu Legea 372/ 2005 privind performana energetic a cldirilor,
pentru diminuarea consumului de energie cerinele de performan energetic se
aplic att la cldirile existente ct i la cele noi. Acestea se aplic difereniat pentru
diferite categorii de cldiri, dup cum urmeaz:
- locuine unifamiliale;
- blocuri de locuine;
- birouri;
- cldiri de nvmnt;
- spitale;
- hoteluri i restaurante;
- sli de sport;
- cldiri pentru servicii de comer;
- alte tipuri de cldiri consumatoare de energie.
Cerinele se revizuiesc la intervale regulate, dar nu mai mari de 5 ani, i se
actualizeaz ori de cte ori este necesar pentru a reflecta progresul tehnic n sectorul
construciilor. (art. 7, alin. 3, Legea 372/2005 privind performaa energetic a
cldirilor)
La cldirile existente, cu o suprafa util de peste 1000 mp, la care se
execut lucrri de renovare, performaa energetic a acestora trebuie mbuntit
pentru a satisface cerinele stabilite n metodologie, n msura n care acest lucru
este posibil din punct de vedere tehnic, funcional i economic. (art. 11, Legea
372/2005 privind performaa energetic a cldirilor)
Cerinele se stabilesc pentru ntreaga cldire renovat sau pentru sistemele/
elementele renovate ale cldirii, atunci cnd acestea fac parte dintr-o lucrare de
renovare care trebuie realizat ntr-o perioad limitat de timp, avnd ca scop
mbuntirea performanei energetice globale.(art. 12, Legea 372/2005 privind
performaa energetic a cldirilor)
Pentru cldirile noi, cu o suprafa util total de peste 1000 mp, autoritatea
administraiei publice locale sau judeene, prin certificatul de urbanism dat n vederea
emiterii autorizaiei de construire, potrivit legii, solicit ntocmirea unui studiu de
fezabilitate tehnic, economic i de mediu privind posibilitatea utilizrii unor sisteme
alternative de producere a energiei ... (art. 10, Legea 372/2005 privind performaa
energetic a cldirilor)

167

3.11. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLIC

Pentru realizarea obiectivelor de utilitate public propuse sunt necesare:
a) listarea obiectivelor de utilitate public i identificarea terenurilor necesare.
b) identificarea regimului juridic al terenurilor rezervate acestora (conform Legii
213/1998 privind proprietatea public i regimul juridic al acesteia):
Terenurile de pe teritoriul municipiului pot apartine de:

DOMENIUL PUBLIC
terenuri aparinnd domeniului public al statului, al judeelor, al unitilor
administrativ-teritoriale;
Drumurile comunale, vicinale, strzile cu trotuarele aferente, parcri,

pasajele, podurile, podeele precum i zonele de protecie ale acestora
Piee agroalimentare i industriale
Piaa Independenei Nord
Piaa Calea Moldovei
Piaa Agroalimentar Decebal
Zone de agrement i tranduri
Baz de agrement M.H.C.
trand CODRIOR
Complex de agrement
Parcuri publice, spaii verzi i terenuri de joac pentru copii
Parc municipal
Spatii verzi
Spatii verzi stradale
Scuaruri
Peluze
Terenuri de joaca
Baze sportive
Baza sportiv CUZA VOD
Baza sportiv BIG
Baza sportiv AVRAM IANCU
Baza Sportiv CENTRU DE EXCELEN SPORTIV
Cimele, bi publice, grupuri sanitare publice i fntni arteziene
Semafoare i indicatoare de circulaie
Cimitire municipale
Reele de ap, canalizare i electrice
Terenurile i cldirile n care i desfoar activitatea Consiliul local i
Primria precum i institutiile publice de interes local - Consiliul local i
Primria
Sediu administrativ Primria municipiului Bistria
Sediu administrativ Primria municipiului Bistrita
Sediu vechi administrativ Primria municipiului Bistria
168

Sediu administativ si baza de producie a Primriei municipiului Bistria

Direcia Servicii Publice
Sediu administrativ Primria municipiului Bistria Direcia de Servicii Publice
Primria municipiului Bistria Serviciul municipal Direcia municipal de
servicii sociale - Centru de cazare a persoanelor fr adpost
Primria municipiului Bistria Centru cazare a tinerilor provenii din instituii
de ocrotire a minorilor Casa Speranei
Primria municipiului Bistria - Sediu administrativ i baz de producie - Staie
asfaltare Direcia de Servicii Publice
Primria municipiului Bistria Sediu administrativ, spaii verzi (sere) i baza de
producie Direcia de Servicii Publice
Primria municipiului Bistria Sediu administrativ i atelier reparaii auto
Direcia de Servicii Publice
Primria municipiului Bistria,Sediu Administrativ (birouri)
Primria municipiului Bistria Sediul administrativ Direcia Finane Publice
municipale
Primria municipiului Bistria Direcia municipal de servicii sociale Cmin
pentru persoane vrstnice
Primria municipiului Bistria: Sediu administrativ - Direcia Patrimoniu, Ocolul Silvic al municipiului Bistria, - Centrul de informaii pentru ceteni
Centru de conferine i protocol Primria municipiului Bistria
Centrul de informare european, Primria municipiului Bistria
Centrul de informare i educaie ecologic, Primria municipiului Bistria
Centrul Comunitar Pentru Tineret Ce Tin
Centrul cultural municipal George Cobuc i cmine culturale
Centrul Cultural MunicipalGEORGE COBUC
Cmin cultural Viioara
Cmin cultural Unirea
Cmin cultural Ghinda
Cmin cultural Srata
Cmin cultural Sltinia
Cmin cultural Sigmir
Grdinie i cree
GRDINIA CU PROGRAM SPTMNAL DUMBRAVA MINUNAT NR.1
GRDINIA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.2
GRDINIA CU PROGRAM SPTMNAL NR.3 I CREA NR.3
GRDINIA CU PROGRAM PRELUNGIT RAZ DE SOARE NR.4
GRDINIA NR.5
GRDINIA NR.6 I CREA NR.1
GRDINIA NR.7
GRDINIA CSUA CU POVETI NR.11 I CREA NR.2
GRDINIA NR.12 I CREA NR.4
GRDINIA NR.13
GRDINIA TRENULEUL VESELIEI NR.14
GRDINIA NR.16
169

GRDINIA NR. 17
GRDINIA SIGMIR
GRDINIA GHINDA
GRDINIA SRATA
CENTRU DE RECREERE PENTRU COPII STR. SUBCETATE, BL. 6
PARTER
Alte bunuri imobile
Bunuri imobile n care i desfoar activitatea unitile colare
preuniversitare
COLEGIUL NAIONAL ANDREI MUREANU
COLEGIUL NAIONAL LIVIU REBREANU
GRUP COLAR GRIGORE MOISIL
COLEGIUL TEHNIC INFOEL
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV
GRUPUL COLAR AGRICOL
GRUPUL COLAR FORESTIER
GRUPUL COLAR SANITAR
LICEUL DE ARTE PLASTICE CORNELIU BABA
COALA GENERAL NR. 1
COALA GENERAL NR.2
COALA GENERAL AVRAM IANCU
COALA GENERAL NR.4
COALA GENERAL LUCIAN BLAGA
SCOALA GENERAL NR.6
COALA DE MUZIC
COALA GENERAL VIIOARA
COALA GENERAL SIGMIR
COALA GENERAL SLTINIA
COALA GENERAL GHINDA
COALA GENERAL SRATA
COALA GENERAL UNIREA
GRUPUL COLAR DE SERVICII BISTRIA
Adposturi de protecie civil
Statui, monumente de interes local
Pduri i terenuri cu vegetaie forestier
Cadastrul comunei Feldru
Puni comunale
Sisteme de alimentare cu energie termic, puncte termice i terenurile
aferente
Zone de protectie mal rul Bistria i mal prul Cstilor
Conform INVENTARUL bunurilor care aparin domeniului public al municipiului Bistria

170

LISTA PROIECTELOR INDIVIDUALE DIN MUNICIPIUL FINANATE PRIN POR

CONFORM PLANULUI INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN A MUNICIPIULUI
1. OBIECTIVE SI ACTIVITATI PENTRU PERIOADA 2007 - 2013

Denumire
proiect
Obiectiv i activiti propuse
Obiectivul principal al proiectului este de regenerare a centrului

istoric urban din municipiul Bistria prin reabilitarea axelor turistice
denumite Axa Coroanei, Axa Artelor i Axa Breslelor i punerea n
valoare a pasajelor, caracteristice Bistriei medievale. Reabilitarea
pasajelor istorice va conduce la unificarea centrului istoric, la
facilitarea accesului la principalele monumente istorice din Bistria
i, nu n ultimul rnd, la conservarea i promovarea lor ca obiective
Regenerare
cultural-turistice reprezentative pentru Municipiul Bistria.
urban a
Activiti:
Centrului
Redarea accesului i funcionalitii pasajelor
Istoric Bistria,
Redarea si punerea n valoare a valorii culturale, istorice i

Axa Turism 1,
arhitecturale a obiectivelor investiionale
2,3
Creterea potenialului turistic al obiectivului investiional si al

centrului istoric al municipiului Bistria
mbuntirea politicilor de informare si promovare a

potenialului turistic din Municipiul Bistria n scopul atragerii
turitilor
Creterea numrului de turiti ca urmare a reabilitrii axelor

si a mbuntirii promovrii turismului
Stimularea mbuntirii serviciilor turistice specifice

Obiectivul general al proiectului il reprezint reabilitarea
infrastructurii publice urbane din municipiul Bistria, prin
modernizarea strzilor oreneti si trotuarelor din zona centrala a
Reabilitarea si Municipiului Bistria si crearea de parcri, in vederea realizrii unui
confort mrit pentru participanii la trafic autovehicule si pietoni,
modernizarea sporirea siguranei circulaiei, reducerea numrului de accidente,
strzilor
din mbuntirea mediului de viata si a confortului cetenilor prin
zona
reducerea noxelor si a polurii sonore, reducerea timpului de
cltorie prin fluidizarea traficului si reducerea consumului de
central a
carburanti auto.
Municipiului
Activiti:
Bistria
Amenajarea traseului si mbuntirea capacitii portante,

prin modernizarea a 1.855 m strzi oreneti de categoria II si III,
pe o suprafa de 20.341 mp carosabil;
Asigurarea descrcrii apelor meteorice - prin extinderea cu

835 m a sistemului de scurgere a apelor pluviale existent i
171

realizarea a 63 de guri de scurgere noi.
Lucrri de sigurana a circulaiei:

- Modernizarea a 5.151 mp trotuar;
- Crearea a 2.813 mp parcri.
Obiectivul general al proiectului l reprezint reabilitarea
infrastructurii publice urbane din Municipiul Bistria, prin reabilitarea
i modernizarea Parcului municipal Bistria, in vederea punerii in
Reabilitarea
valoare a funciilor recreative, estetice i ecologice ale parcului.
spatiilor verzi
Activiti:
pentru
Reabilitarea zonei verzi;

petrecerea
Reele de apa i canalizare pentru instalarea surselor de apa

timpului liber potabila si a grupurilor sanitare;
in
Reabilitarea reelei de iluminat;

zona
de
Reabilitarea aleilor auto (str. Parcului) si pietonale;
aciune
Construirea grupurilor sanitare, reabilitarea foiorului pentru

urbana
fanfara;
Reabilitarea mobilierului urban si a elementelor de

signalectic.
patrimoniului cultural naional, prin reabilitarea cldirii Centrului
Municipal de Cultura George Cobuc din municipiul Bistria, in
vederea includerii acestuia in circuitele turistice publice interne si
P4:
internaionale, creterii numrului de turiti romani si strini care
Reabilitarea
viziteaz municipiul Bistria, precum si includerea pe lista
monumentelor UNESCO.
Centrului
Activiti:
Municipal de
Reabilitarea structurii de rezistenta a cldirii;

Cultura
Reabilitarea tmplriilor, astfel nct sa se respecte forma si

George
detaliile istorice, utilizndu-se aceleai materiale;
Cobuc
Repararea elementelor de finisaj, pstrnd pe cat posibil

Bistria,
soluia istoric;
monument
Recondiionarea tuturor elementelor decorative cu valoare

istoric
istorica, pstrnd pe cat posibil soluiile iniiale;
de categoria
Reabilitarea nvelitorii, a elementelor decorative de la
A
nvelitori, repararea jgheaburilor si burlanelor;
Efectuarea unor lucrri de reparaii capitale la instalaiile

electrice, de nclzire , de apa si canalizare, conform cu necesitile
funcionale si arhitecturale a cldirii;
Recondiionarea sistemului de ventilare a cldirii , cu

refolosirea parial a sistemului istoric;
P5:
Restaurarea
patrimoniului cultural naional, prin reabilitarea cldirii monument
172

istoric de categoria A strada Nicolae Titulescu, nr.8 Centru de

Arta Tradiional Casa cu Lei din municipiul Bistria, in vederea
includerii acestuia in circuitele turistice publice interne si
internaionale, creterii numrului de turiti romani si strini care
viziteaz municipiul Bistria, precum si includerea pe lista
monumentelor UNESCO.
Activiti:
Imbuntirea condiiilor funcionale privitoare la utilizarea

construciei;
Reabilitarea structurii de rezistenta a cldirii;
Diminuarea fenomenului de igrasie;
Reabilitarea tmplriilor, astfel nct s se respecte forma i

detaliile istorice, utilizndu-se aceleai materiale;
Repararea elementelor de finisaj, pstrnd pe ct posibil

soluia istoric;
Recondiionarea tuturor elementelor decorative cu valoare

istorica, pstrnd pe cat posibil soluiile iniiale;
Reabilitarea nvelitorii, a elementelor decorative de la

nvelitori, repararea jgheaburilor si burlanelor;
Efectuarea unor lucrri de reparaii capitale la instalaiile

electrice, de nclzire , de ap i canalizare, conform cu necesitile
funcionale si arhitecturale a cldirii;
P6: Sisteme Obiectivul general al proiectului este reducerea criminalitii
de
sociale i creterea siguranei cetenilor din municipiul Bistria, prin
supraveghere dezvoltarea serviciilor de prevenire a criminalitii, contribuind astfel
la creterea calitii vieii, crearea de noi locuri de munca i
n
dezvoltarea economiei locale.
vederea
Activiti:
prevenirii
Achiziionare sistem de supraveghere constnd n:

criminalitii n
infrastructura transfer date, echipamente de transmisie date,
centrul istoric camere video fixe i mobile, dispecerat central de monitorizare
al
Instalarea sistemului de supraveghere necesar pentru

municipiului
creterea siguranei si prevenirea criminalitii, n zona de aciune a
Bistria
Obiectivul general al proiectului vizeaz mbuntirea serviciilor
P7:
Reabilitarea si sociale oferite de Autoritatea Public Local a Municipiului Bistria,
modernizarea prin reabilitarea si modernizarea centrului pentru tineret, n vederea
creterii calitii capitalului uman din municipiu, ceea ce determin
Centrului
dezvoltarea social i creterea economic a municipiului i a
comunitar
regiunii Nord-Vest i, implicit, dezvoltarea durabil a centrului urban
pentru
al municipiului Bistria.
Tineret
- Activiti:
Strada
Activitatea 1 Achiziia serviciilor de proiectare i

Liviu
consultan
Rebreanu,
Activitatea 2 - Obinerea certificatului de urbanism

si
consolidarea
cldirii
monument
istoric de
categoria A Strada
Nicolae
Titulescu, nr.
8
Centrul
de
Art
Tradiional
Casa
cu Lei

173

nr. 18
Activitatea 3 Executarea primei faze a contractului de

servicii proiectare i consultan
Activitatea 4 Executarea celei de a doua faze a

contractului de servicii
Activitatea 5 - Pregtirea i depunerea spre avizare la

Agenia de Dezvoltare Regional a Planului Integrat
Activitatea 6 - Executarea celei de a treia faze a contractului

de servicii
Activitatea 7 - Obinerea finanrii nerambursabile
Activitatea 8 Obinerea avizelor
Activitatea 9 Publicarea n pres a anunului si pe web-siteul Autoritii Publice Locale de ncepere a proiectului
Activitatea 10 - Managementul proiectului si asistena

tehnic
Activitatea 11 - Achiziii de bunuri si lucrri care fac obiectul

proiectului
Activitatea 12 Implementarea proiectului
Activitatea 13 Audit financiar, raportarea final si

monitorizare
Activitatea 14 Informare si publicitate la finalizarea

investiiei

174

2. PROIECTE PRIORITARE PENTRU DEZVOLTAREA

1. DEZVOLTARE URBAN
DOMENIUL SECTORIAL I.1.: TERITORIUL MUNICIPIULUI BISTRIA
SERVICII
1. Program: Reglementarea teritoriului municipiului
1.1. Proiect : Reducerea limitei intravilanului mun. Bistria (n zonele neconstruite
respectiv terenuri neutilizate) i extinderea aciunii n mod controlat
1.2. Proiect : Reglementarea i denumirea cartierelor, delimitarea zonelor de locuine
compacte
1.3. Proiect: Realizarea de achiziii de terenuri pentru a dezvolta proiecte de interes
public
1.4. Proiect: Dezvoltarea unui program de gestiune a datelor din cadastrul imobiliar
edilitar i reelele edilitare rezultate din lucrarea de GIS i utilizarea lor privind
domeniul public i privat al municipiului Bistria, care s includ i inventarul tuturor
terenurilor i evaluarea lor subsecvent proiectului Bistri@windows Bistria,
fereastr spre lume.
1.5. Proiect: Dezvoltarea unui program de gestiune i actualizare continu a datelor
din lucrarea de cadastru general precum i utilizarea lor n proiectele demarate de
primrie, inclusiv realizarea arhitecturii programului.
1.6. Proiect: Campanie de promovare a obiectivelor de dezvoltare prevzute prin
noul PUG pe zone
1.7. Proiecte viitoare.
DOMENIUL SECTORIAL I.2.: DEZVOLTARE EDILITAR INFRASTRUCTURA
2. Program: Construirea de locuine pentru tineri
2.1. Proiecte: Construire locuine prin ANL etapa III 138 uniti locative cartier
Subcetate;
2.2. Proiect: Construire locuine prin ANL etapa IV 200 uniti locative cartier
Subcetat
2.3. Proiecte viitoare
3. Program: Construirea de locuine sociale i de necesitate
3.1. Proiect: Asigurarea unor pachete de locuine ieftine pentru categoriile
defavorizate, aflate sub controlul primriei
3.2. Proiect: Construire locuine sociale etapa I 200 apartamente Viioara;
3.3. Proiect: Construire locuine sociale etapa II 160 apartamente Viioara;
3.4. Proiect: Construire locuine sociale 80 apartamente Subcetate
3.5. Proiect: Construire locuine de necesitate
4. Program pentru monumente de for public
4.1. Proiect: Realizarea unei statui ecvestre
4.2. Proiect: Realizarea iluminatului artistic al monumentelor de for public

175

5. Program: Dezvoltarea reelei de fntni publice din municipiu.

5.1. Proiect: Amenajarea fntnilor arteziene n cartierele Stefan cel Mare,
Independenei Sud (Str. Panait Cerna), Andrei Mureanu (str. Florilor ) precum i n
alte cartierele unde este necesar
6. Program: Achiziii de cldiri de interes public, n special cldirile din Centrul
Istoric i alte cldiri istorice, culturale sau cu destinaie special
DOMENIUL SECTORIAL I.3.: REVITALIZAREA URBAN A MUNICIPIULUI BISTRIA
INFRASTRUCTURA
7. Program: Regenerarea Centrului istoric al municipiului Bistria
7.1. Proiect: Regenerarea urban a centrului istoric Bistria, Axa turistica 1, 2, 3
Proiect: Restaurarea ansamblului uglete
7.2. Proiect: Reabilitarea Centrului Municipal de CulturGeorge Cobuc Bistria,
monument istoric de categoria A
7.3. Proiect: Restaurarea i consolidarea cldirii monument istoric de categoria A,
Strada Nicolae Titulescu, nr.8 Centru de Art tradiional Casa cu Lei"
7.4. Proiect: Reabilitarea imobilelor proprietate public i privat din centrul istoric, cu
materiale specifice centrului istoric
7.5. Proiect: Reconstrucie cldire funciune birouri, Str. Gh. Sincai, nr.2 Bistria Primria municipiului Bistria
7.6. Proiect: Reabilitare i consolidare imobil Piaa Centrala nr. 1
7.7. Proiect: Reabilitare i consolidare imobil Piaa Centrala nr. 2
7.8. Proiect: Reabilitarea Bisericii Evanghelice
7.9. Proiect: Reabilitarea Bisericii Minoriilor
7.10. Proiect: Reabilitarea Turnului Dogarilor
7.11. Proiect: Fortificaia burgului Bistria- Marcarea traseului Zidului Cetii, inclusiv
refacerea porilor medievale (Proiect PIDU Etapa a-II-a)
7.12. Proiect: Reabilitarea i modernizarea infrastructurii din zona central a
Municipiului Bistria (str. Dornei, Piaa Unirii, Piaa Central, Piaa Petru Rare,
Strada Liviu Rebreanu, etc.) (valoare totala 12.842.010,13 lei)
7.13. Proiect: Modernizare strzi cu materiale specifice centrului istoric: Dogarilor,
Baba Novac, ibleului, Zorilor, V. Alecsandri, Mihail Koglniceanu, Lupeni, I. L.
Caragiale, B. t. Delavrancea .a.
7.14. Proiect: Extinderea zonei pietonale din centrul istoric Bistria prin amenajare
pietonal:
7.14.1. Etapa II: Piaa Central ,
7.14.2. Etapa III: P-a Unirii, Str. Dornei, P-a Central (n continuarea strzii Dornei).
7.15. Proiect: Parcare subteran n zona P-a Central
7.16. Proiect: Modernizarea Pieei Centrale, piaa medieval
7.17. Proiect: Modernizarea Pieei Unirii
7.18. Proiect Modernizarea Pieei Petru Rare
7.19. Proiecte de infrastructur din politica public Regenerarea Centrului Istoric al
municipiului Bistria.

176

7.20. Proiect: Reabilitarea iluminatului arhitectural i ambiental (prin nlocuirea

stlpilor degradai cu stlpi avnd corpuri de iluminat n stil istoric, integrarea
elementelor de mobilier urban, realizarea de iluminat din pavaj, montarea mobilierului
urban cu motive care utilizeaz sigla oraului)
7.21. Proiect: Articularea zonei medievale intramuros la zonele de agrement prin
realizarea de bretele verzi, plantaii de aliniament i favorizarea acceselor pietonale
care s lege zona de NV a centrului istoric de parcul municipal
7.22. Proiect: Legarea Parcului municipal de pdurea Codrior cu nc cel puin 2
puni pietonale i pentru biciclete n zona stadionului
SERVICII
8. Program: Regenerarea Centrului istoric al municipiului Bistria
8.1. Proiect: Promovarea Centrului istoric al municipiului prin realizarea educaiei
ceteneti nceput timpuriu (lecii despre istoria oraului) i continuat prin centrul
de informare turistic.
8.2. Proiect: Interzicerea accesului autovehiculelor n centrul istoric, cu excepia
autovehiculelor nepoluante
DOMENIUL
SECTORIAL
I.4.:
INFRASTRUCTUR
DE
ACCES:
STRZI,
PODURI/PASAJE,PARCRI,TROTUARE
INFRASTRUCTURA
9. Program: Realizarea de spaii de parcare colective si reabilitarea celor
existente
9.1. Proiect: Construcia de noi parking - uri sub i supraterane adiacente Centrului
istoric i n zonele de locuine colective: Mihai Eminescu, Bistricioarei, Petre
Ispirescu, Piaa Decebal, Str. Grii, Piaa Independenei Nord, Aleea Iasomiei.
9.2. Proiect: Extinderea numrului de parcaje ecologice
9.3. Proiect: Realizarea de parcri pentru biciclete n punctele de interes turistic i
staii pentru nchiriat biciclete
10. Program: Crearea, modernizarea si/sau extinderea infrastructurii de acces
n municipiul Bistria
10.1. Proiect: Creare acces rutier ntre str. Ararilor i str. Lucian Blaga
10.2. Proiect: Modernizarea bulevardelor: Independenei, Republicii, Decebal
10.3. Proiect: Realizarea variantei ocolitoare (Construire varianta ocolitoare
Municipiului Bistria, inclusiv cu racordarea Parcului Industrial Srel, Parcului
Industrial Bistria - Sud, a Aerodromului, a zonei de agrement Codrior, a lacului de
agrement i a zonelor rezideniale noi - Zvoaie, Valea Budacului, Valea Jelnei,
Valea Ghinzii)
10.4. Proiect: Modernizare 20 de strzi etapa a II a (30.816.946,53 lei)
10.5. Proiect: Reabilitare i modernizarea strzii Sigmirului i a pasajului denivelat
peste calea ferat (valoarea totala 13.585.487,25 lei),
10.6. Proiect: Transformare actualei osele de centur (Drumul Cetii) n strad
urban (clasa tehnic II lrgirea la 4 benzi) i prelungirea acesteia (drum de ocolire

177

Cartier Unirea) pn n Comuna Livezile cu scopul de a fluidiza traficul acumulat din

localitile componente
10.7. Proiect: Modernizarea drumurilor de interes local ctre localitile componente
ale municipiului i localitile din zona periurban (Sltinia, Ghinda)
10.8. Proiect: Modernizarea strzilor din cele 6 localiti distribuite astfel: Viioara,
Unirea, Sltinia, Sigmir, Ghinda, Srata.
10.9. Proiect: Modernizare 25 de strzi etapa a III - a
10.10. Proiect: Modernizare 35 de strzi etapa a IV a
10.11. Proiect: Asfaltarea anual a cte 10 strzi de pmnt/piatr din cvartalele noi
de locuine
10.12. Proiect: Realizarea - modernizarea/reabilitarea drumurilor rutiere n vederea
asigurrii accesului facil la destinaiile turistice reprezentative, stimulrii investiiilor n
turism i/sau asigurrii interconectrii componentelor ofertei turistice (locaii, baze
turistice, obiective turistice etc.):
10.13. Proiect: Realizare inel de legtur ntre DN 17 i Str. Simion Mndrescu
10.14. Proiect: nfiinarea a doi poli de schimb pentru traficul de mrfuri i de
persoane
10.15. Proiect: Amenajarea unor benzi de decelerare de-a lungul axei nord sud
(DN17)
10.16. Proiect: Punere n valoare a legturii rutiere ntre DJ 173 si DJ 173C n zona
Codrior
10.17. Proiect: Realizarea etapizat a unei reele de piste de biciclete de tip utilitar,
de agrement i turistic, care s fac legtura ntre zonele de locuine, zonele
comerciale, zonele industriale, zonele de agrement, zonele turistice i localitile
componente cu municipiul Bistria (min 80 km);
10.18. Proiect: Amplasarea periodic de noi indicatoare de circulaie i marcaje
precum i repararea i/sau nlocuirea celor necorespunztoare unei bune desfurri
a circulaiei rutiere
10.19. Proiect: Realizare trecere la nivel cu calea ferat pe str. Roman
10.20. Proiect: Modernizarea trecerilor la nivel de cale ferat str. Libertii, Cuza
Vod, Ioan Slavici, Lucian Blaga.
11. Program: Amenajarea de pasaje subterane i supraterane i reabilitarea
celor existente pentru eficientizarea traficului i mbuntirea infrastructurii
rutiere
11.1. Proiect: Realizarea de pasaje subterane i supraterane pietonale i auto n
zonele GriiTrpiului, Decebal - Cuza Vod, Independenei Iosif Vulcan.
11.2. Proiect: Realizarea unor pasaje subterane pietonale la principalele intersecii cu
probleme majore de trafic: Piaa Petru Rare cu b - dul Republicii, bdul
Independenei cu str. Grii, b - dul Republicii cu str. Grii, str. G - ral Grigore Blan
cu str. Avram Iancu i Calea Moldovei, str. 1 Decembrie Calea Moldovei cu str.
Nsudului, etc.
12. Program: Amenajarea de poduri i reabilitarea celor existente
12.1. Proiect: Construcia de noi poduri i pasarele peste rul Bistria: Viioara,
Zvoaie, Independenei, Poligon-MHC.
12.2. Proiect: Pod rutier in zona Zavoaie pentru legatura DJ 173C si str. Petru Maior
n zona Kaufland
178

12.3. Proiect: Pod rutier n zona Valea Ghinzii - Unirea pentru legtura rutier ntre
DJ 173 (Valea Jelnei) i DN 17 n loc. Comp. Unirea
SERVICII
13. Program: Elaborarea de studii de fundamentare proiecte de infrastructur
13.1. Proiect: Studiu privind posibilitatea realizrii unor parcaje subterane n zona
central a municipiului.
DOMENIUL SECTORIAL 1.5: TRANSPORT PUBLIC DURABIL
INFRASTRUCTURA
14. Program: Modernizarea durabil a transportului public la nivelul
municipiului
14.1. Proiect: Construcia unui centru de transport intermodal
14.2. Proiect: Realizarea unei linii electrificate de transport n comun care s
traverseze zona central a oraului Viioara - Centrul Istoric - Unirea
14.3. Proiect: Sistem integrat de management al transportului public prin:
realizarea unui sistem computerizat de informare a cltorilor i comunicare
cu
clienii;
dotarea cu sistem de poziionare global a vehiculelor( GPS );
dispecerizarea centralizat, urmrirea modului de exploatare, reglarea
computerizat a traficului aferent transportului public local de persoane;
introducerea sistemului de ticketing n transportul public
instalarea de camere de supraveghere n toate autobuzele de transport public.
14.4. Proiect: Amenajarea de alveole n 23 staii de transport public
14.5. Proiect: Amenajare de terminale la capetele de trasee ale liniilor 1, 2, 3 i 13
14.6. Proiect: Realizarea unei linii de transport "Metrou de suprafa" Srel Livezile - Prundu Bargaului, pe actuala infrastructur a cii ferate, coroborat cu
reorganizarea liniilor de transport public i stabilirea ca punct terminus pentru
transportulpe calea ferat, staia Srel.
SERVICII
15. Program: Elaborarea de studii necesare fundamentarii proiectelor de
transport public
15.1. Proiect: Elaborarea unui plan de mobilitate
16. Program: Susinerea utilizrii transportului public clasic i a transportului
durabil
16.1. Proiect: Susinerea cltoriilor gratuite pentru pensionari.
16.2. Proiect: Campanii de educare a cetenilor spre folosirea altor mijloace de
transport (transport public, biciclete) dect autoturisme proprii.
16.3. Proiect: Achiziionare de biciclete i punerea lor la dispoziia cetenilor i
turitilor din municipiul Bistria - FREE CYCLE.

179

DOMENIUL SECTORIALI.6 - ILUMINATUL PUBLIC

INFRASTRUCTURA
17. Program: Reabilitare, modernizarea i extinderea sistemului de iluminat
public
17.1. Proiecte: Modernizare sistem de iluminat public prin utilizare de corpuri noi cu
surse de lumin cu eficient luminoas ridicat.
17.2. Proiect: Extinderea sistemului de iluminat pentru 94 strzi i zone tip alei,
parcri
17.3. Proiect: Iluminat ANL cartier Subcetate iluminat public etapa II
DOMENIUL SECTORIAL I.7 - ENERGIA ELECTRIC
INFRASTRUCTURA
18. Program: Extinderea reelei de alimentare cu energie electric spre periferie
i n zonele neracordate, precum i mbuntirea nivelului de tensiune.
18.1. Proiect: Extinderea reelei de energie electric n zonele unde exist doar
parial (strzile Cascadei, George Matheiu, Gherasim Domide, Ioan Sabu, Lempe,
Remus Cristian Bucur, Valea Budacului)
19. Program: Program de introducere n canalizaii subterane a reelelor de
utiliti cu prevederea unor cmine de acces pentru intervenii
19.1. Proiect: Proiect referitor la eliminarea reelelor de date, telefonie i comunicaii,
energie electric, prin introducerea lor n canalizatii subterane
19.2. Proiect: Proiect referitor la eliminarea reelelor electrice aeriene de medie i
nalt
tensiune prin introducerea lor n canalizatii subterane
DOMENIUL SECTORIAL I.8 - REEAUA DE ALIMENTARE CU AP I CANALIZARE
INFRASTRUCTURA
20. Program: Reabilitare, modernizare i extindere infrastructur de ap
potabil
20.1. Proiect: Extindere reele de ap potabil n zonele n care acestea lipsesc
(strada Armoniei, Drumul Dumitrei Nou, Strada Subcetate, Strada Lempes, Strada
Cantonului, .a).
20.2. Proiect: Extindere reea apa n localitatea component Sltinia
20.3. Proiect: Lucrri extindere reele de ap n zona ansamblului de locuine
Subcetate pentru blocurile ANL etapa IV
20.4. Proiect: Lucrri extindere reele ap Complex sportiv polivalent din extravilanul
municipiului Bistria Unirea
21. Program: Reabilitare, modernizare i extindere infrastructur de reea de
canalizare
21.1. Proiect: Extindere reele de canalizare n zonele n care acestea lipsesc (Strada
Burgului, Strada Cantonului, Drumul Dumitrei Nou, Strada Subcetate, Strada Valea
180

Ghinzii, .a) n vederea mbuntirii calitii vieii cetenilor

21.2. Proiect: Extindere reele de canalizare n zona Ansamblului de locuine,
Subcetate, etapa III
21.3. Proiect: Extinderi retele de canalizare n zona ansamblului de locuine
Subcetate pentru blocurile ANL, etapa IV
21.4. Proiect: Lucrri extindere reele de canalizare Complex sportiv polivalent
Unirea
21.5. Proiect: Staie de epurare i reele de canalizare n localitatea component
Sltinia.
21.6. Proiect: Staie de epurare i reele de canalizare n localitatea component
Srata
21.7. Proiect: Modernizarea staiei de epurare a apelor uzate.
21.8. Proiecte viitoare i aflate n derulare gestionate de ctre operatorul regional SC
Aquabis SA.
22. Program: Realizarea de sisteme de colectare i evacuare a apelor meteorice
colectate de pe suprafaa strzii i a trotuarelor i dirijarea lor ctre sistemul
general de canalizare al municipiului Bistria
DOMENIUL SECTORIAL I.9 - ALIMENTARE CU GAZ METAN
INFRASTRUCTURA
23. Program: Reabilitare, modernizare i extindere infrastructur de reea de
distribuie gaze
23.1. Proiect: Relocarea staiei de reglare/msurare gaze de pe Drumul Cetii ntr o zon n extravilanul municipiului Bistria
23.2. Proiect: Extindere reea de alimentare cu gaze n localitatea component
Srata;
23.3. Proiect: Extindere reea de alimentare cu gaze n localitatea component
Sltinia;
23.4. Proiect: Extindere reea de alimentare cu gaze naturale a blocurilor de locuine
sociale Viioara;
23.5. Proiect: Extindere reea de alimentare cu gaze naturale a Parcului Industrial
Bistria Sud;
24. Program: Program de introducere n canalizaii subterane a reelelor de
utiliti cu prevederea unor cmine de acces pentru intervenii
24.1. Proiect: Proiect referitor la eliminarea reelelor de gaze naturale prin
introducerea lor n canalizatii subterane
DOMENIUL SECTORIAL I.10 - SIGURANA CETEANULUI
INFRASTRUCTURA
25. Program: Asigurarea ordinii publice i prevenirea infracionalitii
25.1. Proiect : Implementarea unui sistem de supraveghere n vederea prevenirii
infracionalitii n centrul istoric al municipiului Bistria
181

25.2. Proiect : Extinderea sistemului de supraveghere n vederea prevenirii

infracionalitii, etapizat, n celelalte cartiere ale municipiului Bistria
SERVICII
26. Program: Campanii de promovare i educare a ceteanului n vederea
cultivrii spiritului civic
26.1. Proiect: Campanii de promovare pentru combaterea infracionalitii i
dezvoltarea comportamentului civic.
2. MEDIU I ENERGIE
DOMENIUL SECTORIAL II.1 GESTIONAREA DEEURILOR
INFRASTRUCTURA
1. Program: Managementul deseurilor
1.1. Proiect: Implementarea sistemului integrat de gestionare a deeurilor menajere
pentru zona Bistria.
1.2. Proiect: Redezvoltarea zonei n care a funcionat depozitul de deeuri Zvoaie
Bistria n vederea introducerii ei n peisajul urban prin implementarea Planului Local
de Actiune elaborat n cadrul proiectului SUFALNET 4EU.
1.3. Proiect: Reabilitare sit poluat Uzina termic
SERVICII
2. Program: Conformarea cu politica de deeuri si atingerea intelor propuse n
domeniul gestionrii deeurilor
2.1. Proiect: Implementarea unor msuri tehnice de reducere a cantitii de deeuri
pe baza unui studiu privind fluxul de deeuri realizat dup funcionarea sistemului
integrat de management al deeurilor n care se monitorizeaz cantitativ i calitativ
deeurile produse.
3. Program: ncurajarea investiiilor pentru instalaii de reciclare a deeurilor i
ulterior de valorificare a produselor rezultate
4. Program: Dezvoltarea de aciuni de contientizare i de programe
educaionale
4.1. Proiect: Organizarea unor campanii de educare a cetenilor privind
responsabilitatea lor n ceea ce privete: colectarea selectiv a deeurilor i rolul
cetenilor; ncurajarea consumatorilor pentru utilizarea produselor cu ciclul de via
mare, ecologice, reutilizabile.
5. Programul Poluatorul pltete.
5.1. Proiect: mbunatatirea sistemului de gestionare a deeurilor prin elaborarea unor
182

mecanisme economico-financiare care s permit organizarea unui management

integrat bazat pe taxe convenabile pentru cetenii care reduc cantitatea de deeuri
i care de asemenea, s acopere costurile de colectare, tratare i depozitare
controlat.
DOMENIUL SECTORIAL II.2 CALITATEA AERULUI, APEI SI A SOLULUI
INFRASTRUCTURA
6. Program: Monitorizarea calitii factorilor de mediu
6.1. Proiect: nfiinarea unui Centru de monitorizare a factorilor de mediu pentru
informarea i prevenirea populaiei din Municipiul Bistria cu privire la calitatea apei
potabile, nivelul de poluare (hart de zgomot), poluri accidentale, etc, constnd ntro
reea tehnic de colectare i interceptare a parametrilor factorilor de mediu,
personal calificat pentru interpretarea datelor i o reea de distribuie a informaiilor.
SERVICII
educaionale
7.1. Proiect: Organizarea unor campanii de contientizare publice cu privire la
beneficiile transportului cu emisii reduse de carbon n atenuarea schimbrilor
climatic.
8. Program: Elaborarea de studii n vederea crerii condiiilor necesare
implementrii msurilor pentru creterea calitii factorilor de mediu
8.1. Proiect: Promovarea demonstrrii, dezvoltrii i transferului de tehnologii cu
emisii reduse de carbon, la nivelul comunitii.
9. Programul Poluatorul pltete.
9.1. Proiect: Instituirea, unei taxe de acces n municipiu a mijloacelor de transport
marf, difereniat n funcie de norma de poluare a fiecrui autovehicul i a unor
taxe de acces a autovehiculelor n zona centrala.
DOMENIUL SECTORIAL II.3 POLUAREA FONIC SI RISCURILE NATURALE
SERVICII
10. Program: Managementul riscurilor naturale
10.1. Proiect: Evaluarea capacitii resurselor din sub-bazinul hidrografic Bistria i
elaborarea unei hri cu resursele de ap disponibile pe rul Bistria .
10.2. Proiect: Dezvoltarea unei strategii integrate pentru managementul resurselor de
ap din sub-bazinul Bistria (n scop potabil, industrial, piscicol, agricol i producere
energie) pentru a planifica nivelele viabile de consumuri pe perioada de pn n 2030
.
11. Program: Elaborarea de studii n vederea crerii condiiilor necesare
implementrii msurilor pentru creterea calitii factorilor de mediu.
11.1. Proiect: Realizarea hrii acustice a municipiului
183

DOMENIUL SECTORIAL II.4 PARCURI I SPAII VERZI

INFRASTRUCTURA
12. Program: Crearea, modernizarea si extinderea infrastructurii de parcuri i
mbuntirea accesului la spatii verzi
12.1. Proiect: Elaborarea programului de dezvoltare a spaiilor verzi pentru atingerea
intei de 26 mp/loc stabilit prin reglementarile legale, cu respectarea principiilor
ecologice.
12.2. Proiect: Reabilitarea i extinderea spaiilor verzi publice din cartierele
Independenei Nord i Independenei Sud, 13,5 ha
12.3. Proiect: Dezvoltarea perdelelor de protecie, a aliniamentelor stradale, cu
respectarea sortimentului majoritar, i a scuarurilor n cartierele Municipiului Bistria.
12.4. Proiect: mbuntirea calitii mediului prin reabilitarea scuarului din str. Avram
Iancu 0,7 ha
12.5. Proiect: Reabilitarea spaiilor verzi din zona Decebal 7,6 ha,
12.6. Proiect: Reabilitarea spaiilor verzi din zona tefan cel Mare 5,1 ha
12.7. Proiect: Reabilitarea spaiilor verzi din zona Andrei Mureanu
12.8. Proiect: Reabilitarea spaiilor verzi din zona Calea Moldovei
12.9. Proiect: Reabilitarea i modernizarea Parcului municipal 6,2 ha
12.10. Proiect: Reabilitarea Parcului dendrologic din cadrul Colegiului Naional Liviu
Rebreanu Bistria, n suprafa de 8.525 mp.
12.11. Proiect: Amenajarea unui parc n cadrul Complexului Sportiv Polivalent
localitatea component Unirea, pe o suprafa de 100 ha.
12.12. Proiect: Amenajare alei de acces, spaii verzi i locuri de joac pe traseul DN
17 n loc. component Unirea 5,5 ha
12.13. Proiect: Amenajare alei de acces, spatii verzi si locuri de joaca pe traseul DN
17 in loc. comp. Viioara 6 ha
12.14. Proiect: Extinderea i ntreinerea perdelelor vegetale de protective dintre
zonele industriale i cele de locuit pentru reducerea nivelului de poluare a aerului i a
nivelului de zgomot, precum si pentru conservarea i regenerarea biodiversitii.
SERVICII
13. Programul: Implementarea unor msuri de ncurajare a comunitii spre
protecia mediului i reducerea polurii .
13.1. Proiect: Susinerea prin scutirea de taxe i acordarea de faciliti diverse, att
persoanelor fizice ct i celor juridice, care doresc s aplice acoperiul verde pe
terasele sau cldirile pe care le gestioneaz.
DOMENIUL SECTORIAL II.5 ENERGIA
INFRASTRUCTURA
14. Program: Producerii energiei din surse regenerabile
14.1. Proiect: Realizarea de plantaii de salcie energetic pe o suprafa de minim 10
184

ha
14.2. Proiect: Amenajarea unui parc fotovoltaic cu o putere electric instalat de 10
Mwh pe un teren special destinat produciei de energie electric de tip fotovoltaic din
zona Sigmir.
14.3. Proiect: Dezvoltarea unui centrale cu biomas de putere cuprins ntre 4-10
MWh.
14.4. Proiect: nlocuirea centralei termice ce utilizeaz gaz metan, de la Serele
oraului cu o central ce utilizeaza biomasa.
15. Program: Promovarea msurilor de eficien energetic i utilizarea
surselor de energie regenerabil
15.1. Proiect: Proiect demonstrativ reeaua eco: coala Eco- Piaa Eco - Strada
iluminat exclusiv cu panouri fotovoltaice, Locuri de joac eco, Staii auto eco.
15.2. Proiect: Proiect demonstrativ acoperi verde la Centrul de Informare i
Educaie Ecologic, imobil Primria Municipiului Bistria, garaje semi-ingropate
C.R.Vivu.
15.3. Proiect: Utilizarea panourilor voltaice pentru unele extinderi de reele electrice
de iluminat public - proiect pilot pe 10 strzi.
15.4. Proiect: Dotarea cldirilor de interes public aflate n proprietatea municipalitii
(cldirile administrative ale primriei i 10 uniti de nvmnt) cu instalaii de
producere a energiei din surse regenerabile (solar, geotermal)
15.5. Proiect: Eficientizarea iluminatului n spaiile comune (holuri, bi, casa scrii) n
cldirile administrative ale Primriei municipiului Bistria, prin montarea de senzori de
prezen.
15.6. Proiect: Promovarea achiziiilor verzi n conformitate cu legislaia european i
naional; adoptarea reglementrilor referitor la efectuarea de achiziii verzi pentru
cel puin 10% din totalul achiziiilor publice efectuate de primrie pentru produse i
servicii.
15.7. Proiect: nlocuirea sistemelor clasice de nclzire cu sisteme de nclzire pe
combustibil geotermal pompe de cldur i panouri solare pentru ap cald
menajer la un nr. de 7 grdinie.
15.8. Proiect: Amenajarea dup conceptul de cas activ din punct de vedere
energetic a unui Centru de educaie n domeniul energiei durabile, centru
specializat pentru eficien energetic i surse regenerabile de energie, destinat
copiilor i elevilor, precum i publicului larg .
15.9. Proiect: Schimbarea sistemului de ncalzire ap clasic cu centrale pe biomasa
la cartierele noi (ANL, locuinte sociale, Viioara).
15.10. Proiect: Creterea performanei energetice a cldirilor existente n sectorul
teriar prin: mbuntirea sistemului de aer condiionat i a sistemului de climatizare,
prin izolarea termic i prin aplicarea tehnologiilor de automatizare a cldirilor.
16. Program: Reabilitarea termic a cldirilor de locuit multietajate, precum i a
cldirilor publice
16.1. Proiect: Reabilitarea termic a blocurilor de locuine din municipiul Bistria
construite nainte de anul 1990, anual cte 30.
16.2. Proiect: Reabilitare termic a cldirilor administrative ale primriei
185


SERVICII
educaionale
17.1. Proiect: Organizarea unor aciuni de contientizare privind beneficiile utilizrii
energiei verzi.
17.2. Proiect: Contientizarea comunitii privind necesitatea modernizrii i
eficientizrii instalaiilor de iluminat interior - nlocuire bec filement cu becuri
ecologice, schimbarea aparaturii electrocasnice cu aparate noi cu clasa de eficien
A+.
18. Program: Implementarea de soluii energetice alternative.
18.1. Proiect: Promovarea producerii energiei electrice prin stocare la sursa
(capaciti pn n 10 kw) din surse regenerabile, prin scutirea de taxe i acordarea
de faciliti diverse, atat persoanelor fizice ct i juridice, cu scopul asigurrii
independenei energetice fa de sistemele clasice de alimentare electric i/sau ca
resurs de back out.
18.2. Proiect: Susinerea prin scutirea de taxe i acordarea de faciliti diverse
persoanelor fizice care aplic i finalizeaz programul de finanare local Casa
verde.
DOMENIUL SECTORIAL II.6 BIODIVERSITATE
INFRASTRUCTURA
19. Program: Conservarea i managementul ecosistemelor din municipiul
Bistria
19.1. Proiect: Evaluarea capitalului natural al municipiului Bistria i constituirea unei
reele de arii protejate care s acopere ntreaga varietate de ecosisteme din Bistria
i localitile componente.
SERVICII
20. Program: Monitorizarea i creterea calitii mediului n domeniul
biodiversitii
20.1. Proiect: Elaborarea auditului privind biodiversitatea local.
20.2. Proiect: Finalizarea cadastrului verde al municipiului Bistria - Registrul spaii
verzi
20.3. Proiect: Stabilirea unor inte de calitate pentru parametrii biodiversitii locale
(faun, flor, habitate) i a unor criterii pentru monitorizarea acestora.
20.4. Proiect: Reglementarea speciilor de arbori care urmeaz a fi plantai astfel
nct s satifac multiple criterii: rezisten la poluare, conservare i regenerare a
biodiversitii (specii autohtone, neinvazive, care s deschid calea spre instalarea
unor ecosisteme de tip natural).
186

21. Program: Implementarea normelor privind protecia ecosistemului acvatic

n contextul executrii lucrrilor de aprare mpotriva inundaiilor
educaionale
22.1. Proiect: Organizarea prin Centrul de informare i Educaie Ecologic de aciuni
pentru marcarea evenimentelor din calendarul ecologic: 2 februarie - Ziua
Internaional a Zonelor Umede; 1 aprilie Ziua internaional a psrilor; 22 mai Ziua Biodiversitii, 22 martie - Ziua mondial a apei; Luna pdurii; 22 aprilie - Ziua
int. a Pmntului; 5 iunie - Ziua Mediului; sptmna European a mobilitii; 8 oct. Ziua mondial a reducerii dezastrelor naturale, 8 nov. - Ziua internaional a zonelor
urbane.
22.2. Proiect: Dezvoltarea Programului de educaie ecologic desfurat prin Centrul
de informare i Educaie Ecologic, prin cuprinderea n cadrul acestuia a tuturor
claselor de la nivelul primar (clasele I-IV)
22.3. Proiect: Crearea de site-uri pentru creterea contientizrii populaiei asupra
importanei problemelor referitoare la biodiversitate.
22.4. Proiect: Organizarea unor aciuni de voluntariat n vederea mbuntirii calitii
zonelor verzi de interes comunitar, monitorizrii biodiversitii, etc i nfiinarea unei
reele de voluntari.
DOMENIUL SECTORIAL II.7 CADRUL NATURAL
Obiectivul operational n cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de
conservarea sustenabila si de amenajarea habitatului in vederea prezervarii cadrului
natural.
INFRASTRUCTURA
23. Program: Amenajarea rului Bistria cu respectarea prezervrii cadrului
natural, n conformitate cu Directiva Cadru a Apei 2000/60/CE
23.1. Proiect: Curarea apelor rului Bistria prin tehnologii adecvate sau prin
crearea unei zone de decantare n amonte de Bistria.
23.2. Proiect: Dezvoltarea turistic i energetic a zonei MHC, amenajarea zonei n
scop turistic i de promenad
23.3. Proiect: Amenajarea albiei rului Bistria pe tronsonul MHC Kaufland
23.4. Proiect: Extinderea parcului Avram Iancu spre rul Bistria.
23.5. Proiect: Amenajarea albiei rului Bistria pe tronsonul Kaufland Srata
23.6. Proiect: Amenajarea malurilor rului Bistria .
23.7. Proiect: Amenajare zon de agrement Schifferberg (Codrior).
23.8. Proiect: Amenajarea afluenilor rului Bistria:
23.8.1. Amenajare Valea Sltinia (amonte pod DN 17).
23.8.2. Amenajare Valea Rusului.
23.8.3. Amenajare Valea Cstilor.
23.8.4. Amenajare Valea Ghinzii.

187

24. Program: Reconstrucia ecologic forestier pe terenuri degradate

24.1. Proiect: Reconstrucia ecologic forestier pe terenuri degradate constituite n
perimetrul de ameliorare Viioara Ghinda (12 ha).
24.2. Proiect: Reconstrucia ecologic forestier pe terenuri degradate alte zone
(200 ha).
25. Program: Protecia izvoarelor de ap de la Cuma
SERVICII
26. Program: Amenajarea rului Bistria cu respectarea prezervrii cadrului
natural
26.1. Proiect: Promovarea rului Bistria ca zona de agrement prin activiti culturale,
sportive i de mediu
2. DEZVOLTARE ECONOMIC
DOMENIUL SECTORIAL III.1 DEZVOLTAREA AFACERILOR I A INVESTIIILOR
INFRASTRUCTURA
1. Program: Crearea de noi structuri de sprijinire a afacerilor
1.1. Proiect: Crearea unui centru de afaceri, inclusiv cu spaiu expoziional i de
evenimente, prin reconversie spaiu brownfield (locaie propus: actuala zon
industrial, sau o alta locatie).
1.2. Proiect: Realizarea obiectivului de investiii Parc Industrial Bistria Sud, n
localitatea Srata.
1.3. Proiect: nfiinarea unui parc logistic pentru transport de mrfuri (n cadrul
Parcului Industrial Srata sau n zona adiacent).
1.4. Proiect: Dezvoltarea arealului (delimitare: DJ 154 Reghin zona industrial
Srata - Srel) cu includerea n PUG a Parcului industrial privat SREL.
2. Program: Amenajarea pieelor din municipiul Bistrita.
2.1. Proiect: Amenajare Piaa Decebal.
2.2. Proiect: Amenajare Piaa Independenei Sud.
2.3. Proiect: Amenajare piee volante n cartierele municipiului.
2.4. Proiect: Organizarea de piee agroalimentare si meteugreti n Piaa
Central i/ sau strada Liviu Rebreanu.
SERVICII
3. Program: Susinerea activ de ctre APL a investiiilor, inclusiv a celor
strine.
3.1. Proiect: Crearea infrastructurii rutiere i a utilittilor i acordarea de faciliti
fiscale pentru o perioad de 5 ani, n funcie de valoarea investiiei, n vederea
populrii parcului industrial.
188

2.2.
Proiecte viitoare.
DOMENIUL SECTORIAL III.2 CERCETARE, INOVARE, TRANSFER TEHNOLOGIC DEZVOLTARE

INFRASTRUCTURA
1. Program: Program privind dezvoltarea i consolidarea profilului competitiv
al municipiului Bistrita.
1.1. Proiect: Realizarea unui parc tehnologic (pe locul sitului Uzina termic sau o alt
locaie)
2. Program: Dezvoltarea unui pol de competitivitate n Municipiul Bistria.
2.1. Proiect: Dezvoltarea de clustere economice
SERVICII
3. Program: Program privind dezvoltarea i consolidarea profilului competitiv
al municipiului Bistria.
3.1. Proiect: Elaborarea politicii de dezvoltare economic, competitivitate i inovare i
configurarea parteneriatului intersectorial aferent
4. Program: Configurarea de clustere economice.
4.1. Proiect: Promovarea i susinerea polului de competitivitate al municipiului.
5. Program: Promovarea i implementarea PPP-ului ca msur activ de
implicare direct a mediului privat.
5.1. Proiect: Constituirea unei societi de administrare a parcului industrial. (PPP)
5.2. Proiect: Constituirea unei societi de administrare a clusterelor identificate.
(PPP)
DOMENIUL SECTORIAL III.3 TEHNOLOGIA INFORMAIEI I COMUNICAIEI
INFRASTRUCTURA
6. Program: Dezvoltarea infrastructurii de afaceri pe direcia IT&C
SERVICII
7. Program: Promovarea activ a IT&C n mediul de afaceri bistritean.
7.1. Proiect: Stimularea i sprijinirea investiiilor private pentru racordarea
municipiului la marile reele de internet, n special de tip broadband, prin implicarea
administraiei n parteneriat cu mediul privat pentru dezvoltarea infrastructurii
specifice tehnologiei informaionale i pentru racordarea mediului local la marile
reele de e-business;

189

DOMENIUL SECTORIAL III.4 ACTIVITI ECONOMICE SPECIFICE LOCALITILOR

COMPONENTE
INFRASTRUCTURA
8. Program: Crearea de spaii logistice de procesare i comercializare
agroindustriale
pentru municipiul Bistrita.
8.1. Proiect: Crearea unui parc logistic agro-industrial, care s deserveasc
productorii din zona periurban i consumatorii din municipiu.
9. Program: Valorificarea potenialului natural.
9.1. Proiect: Revitalizarea zonei tradiionale viticole (Steiniger).
SERVICII
10. Program: Promovarea potenialului local de realizare a produselor
artizanale, meteugreti, producie i procesare, inclusiv alimente ecologice.
10.1. Proiect: Promovarea produselor meteugreti i artizanale n parteneriat cu
actorii interesai.
10.2. Proiect: ncurajarea nfiintrii n localittile componente a unor unitti de
productie de alimente ecologice (sere, solare, ciupercrii, etc.)
10.3. Proiect: Promovarea comercializrii n magazine i piee a produselor
autohtone.
3. DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE SI ASISTEN SOCIAL DOMENIUL
SECTORIAL
IV.1 - INFRASTRUCTUR I SERVICII DE EDUCAIE PREUNIVERSITAR
INFRASTRUCTURA
1. Program: nfiinarea de noi grdinie, cree i centre after-school n
cartierele municipiului, cu precdere n cele noi (Viioara, Subcetate etc.),
precum i reabilitarea celor existente
1.1. Proiect: Crearea de cree i grdinie pentru acoperirea necesarului prezent de
cca. 300 locuri.
1.2. Proiect: Construire Grdinia cu program prelungit, strada Nicolae Blcescu
nr.38/a-Municipiul Bistrita,
1.3. Proiect: Construire Grdinia cu program prelungit cartier Subcetate, Bistrita;
1.4. Proiect: Reabilitare i modernizare Grdinia nr. 1, str. Ecaterina Teodoroiu
Bistrita ;
1.5. Proiect: Reabilitare i modernizare Grdinia nr. 3, str. Stefan cel mare, Bistria ;
1.6. Proiect: Reabilitare i modernizare Grdinia nr. 6, str. Cerbului, Bistria ;
1.7. Proiect: Reabilitare i modernizare Grdinia nr. 11, str. Zimbrului, Bistria ;
1.8. Proiect: Reabilitare i modernizare Grdinia nr. 12, str. Andrei Mureanu ,
Bistria ;
1.9. Proiect: Reabilitare i modernizare Grdinia nr. 13, str. Petre Ispirescu, Bistria ;
1.10. Proiect: Reabilitare i modernizare Grdinia nr. 14, str. Rodnei, Bistria ;
190

1.11. Proiect: Reabilitare i modernizare Grdinia Srata , Municipiul Bistria ;

1.12. Proiect: Reabilitare i modernizare Grdinia Viioara , Municipiul Bistria
2. Program: Reabilitarea infrastructurii unitilor colare.
2.1. Proiect: Reabilitare i modernizare Corp B, coala General nr. 1, Bistria
2.2. Proiect: Reabilitare i modernizare Sal de sport la coala general nr. 1 Bistria
2.3. Proiect: Reabilitare Scoala General nr. 2, corp A si B, Bistria
2.4. Proiect: Reabilitare Sal de sport la coala General nr. 2 Bistria str. Alexandru
Odobescu .
2.5. Proiect: Reabilitare corp B, coala General nr.3 - Avram Iancu - Bistria str.1
Decembrie;
2.6. Proiect: Reabilitare Sal de sport la coala General nr. 3 - Avram Iancu Bistria str.1 Decembrie.
2.7. Proiect: Reabilitare cldire corp A,B si C, coala General nr.4 - Bistria
str.Florilor nr.3-5;
2.8. Proiect: Reabilitare cldire corp principal la coala General nr. 5 - Lucian Blaga
- Bistria str. Garoafei, nr.8
2.9. Proiect: Reabilitare Sal de sport la coala General nr. 5 - Lucian Blaga Bistria str. Garoafei, nr.8.
2.10. Proiect: Edificare i construire Campus Scolar Colegiul National Liviu
Rebreanu Bistrita;
2.11. Proiect: Reabilitare coala general localitatea component Ghinda, municipiul
Bistria ;
2.12. Proiect: Reabilitare scoala general clasele I-IV, localitatea component
Viioara, municipiul Bistria ;
2.13. Proiect: Reabilitare scoala general localitatea component Sltinia, municipiul
Bistria ;
2.14. Proiect: Reabilitare scoala general localitatea component Sigmir, municipiul
Bistria ;
3. Program: Crearea de noi spaii cu funciune educaional
3.1. Proiect: nfiinarea unui bazin de not didactic
4. Program: Achiziionarea de echipamente IT i materiale didactice.
SERVICII
5. Program: Susinerea elevilor cu rezultate remarcabile n municipiu.
5.1. Proiect: Demararea unui Program de burse de merit pentru elevii cu rezultate
remarcabile, pe modelul burselor pentru studeni

191

6. Program: Crearea de noi servicii i faciliti educaionale n municipiul

Bistria
6.1. Proiect: nfiinare Piaa crii (funcional n Piaa Mic, sau n pasaje- Spiru
Haret)
7. Program: Stimularea elevilor prin diverse programe educaionale aplicative
7.1. Proiect: Stimularea elevilor prin organizarea de coli de practic de var, n
care elevii s fie rspltii pentru rezultatul muncii lor.
7.2. Proiect: Ajutorarea elevilor cu performane colare sczute prin organizarea de
cursuri tip after-school
7.3. Proiect: Educarea elevilor cu privire la valorile culturale prin introducerea unui
opional de istorie, cultur i civilizaie local.
7.4. Proiect: Realizarea unor cursuri pentru ghizi turistici-voluntari la Centrul de
Informare Turistic.
8. Program: Susinerea i atragerea de specialiti din domeniu.
8.1. Proiect: Acordarea de faciliti n scopul atragerii specialitilor tineri (spre
exemplu: asigurarea de locuine, gratuiti n transport, faciliti sociale i de
sntate, oferirea de alternative adecvate de petrecere a timpului liber culturale i
de agrement )
DOMENIUL SECTORIAL IV.2 - INFRASTRUCTUR I SERVICII DE EDUCAIE
UNIVERSITAR
INFRASTRUCTURA
9. Program: Crearea unui centru universitar
9.1. Proiect: Crearea a dou cmine pentru studeni.
9.2. Proiect: Amenajarea/ crearea unei cldiri n care s se desfoare cursurile (alta
dect cea existent).
SERVICII
10. Program: Crearea unui centru universitar
10.1. Proiect: Realizarea unui studiu de identificare a nevoilor neacoperite de
invare n nvmntul superior din regiune, n vederea crerii potenialului de
dezvoltare a centrului universitar bistriean.
DOMENIUL SECTORIAL IV.3- FORMARE PROFESIONAL CONTINU
INFRASRUCTURA
11. Program: Formarea adultilor
11.1. Proiect: Crearea unui centru de formare profesional a adulilor, cu accent pe
formarea n domeniile care sunt deficitare pe piaa muncii (turism, industrie
alimentar, servicii, comer, construcii).

192

SERVICII
12. Program: Formarea adulilor
12.1. Proiect: Calificarea personalului pentru cree n funcie de specificul vrstei
copiilor.
13. Program: Corelarea ofertei educaionale cu cerinele pieei muncii.
13.1. Proiect: nfiinarea unui centru de evaluare i formare a tinerilor meseriai,
denumit generic Casa meseriilor( dezvoltarea de programe pentru tineri n vederea
inseriei pe piaa muncii, derularea de campanii de schimbare a mentalitii,
contientizare cu privire la importana practicrii unei meserii, revalorizarea, n
contiina public a meseriailor ).
DOMENIUL SECTORIAL IV.4 - OMAJUL I PROMOVAREA OCUPRII
INFRASRUCTURA
14. Program: Susinerea activ a populaiei n vederea asigurrii incluziunii
sociale a omerilor i a promovrii ocuparii
14.1. Proiect: Crearea unui centru de informare a populatiei cu privire la promovarea
ocuparii si la institutiile abilitate care pot sustine individul in reintegrarea in campul
muncii.
14.2. Proiect: Crearea unui centru de consiliere social i ocupaional (Piaa muncii
volant- munc pentru zilieri)
14.3. Proiect: Campanii de combatere a muncii la negru i a muncii la gri, n vederea
reglementrii pieei muncii i asigurarea principiilor concureniale reale
DOMENIUL SECTORIAL IV.5 - INFRASTRUCTUR I SERVICII SOCIALE
INFRASTRUCTURA
15. Program: Crearea de noi spaii cu funciune social
15.1. Proiect: Realizarea unui Centru de zi pentru persoane cu dizabiliti (Locaie:
Punctul termic str. Rodnei sau CAP Ghinda), incluznd un atelier pentru ocupaii
tradiionale pe care acetia le pot deprinde.
15.2. Proiect: Construirea unui Complex de servicii sociale pentru vrstnici la Sigmir
15.3. Proiect: Realizarea unui Centru de zi pentru vrstnici (Locaii: Punctul termic
str. Florilor sau Punctul termic str. O. Goga)
15.4. Proiect: Crearea unui Centru pentru victimele violentei in familie.
15.5. Proiect: Functionarea unei gradinite sociale pentru copiii din grupuri
defavorizate.
15.6. Proiect: nfiinare Centru de cazare i noapte pentru persoanele fr adpost.
SERVICII
16. Program: Formarea adulilor
16.1. Proiect: Formarea profesional a persoanelor cu handicap/a nsoitorilor
acestora/a rromilor pentru integrarea pe piaa muncii.
193

17. Program: Campanii de contientizare i responsabilizare a opiniei publice

cu privire la problematici sociale
17.1. Proiect: Derularea unor campanii de responsabilizare a cetenilor cu privire la
consecinele cauzate de ncurajarea ceretoriei Nu-i mbogi pe cei care nu vor s
munceasc.
DOMENIUL SECTORIAL IV.6 - INTEGRAREA COMUNITII RROME
INFRASRUCTURA
18. Program: Susinerea activ a populaiei comunitii rrome
18.1. Proiect: Crearea unui centru de consiliere i asisten social pentru
persoanele din comunitatea rrom aflate n dificultate (inclusiv consiliere maternal
pentru tinerele mame ) n care s fie cooptat i un reprezentant al comunitii rrome.
18.2. Proiecte privind reducerea abandonului scolar n rndul copiilor rromi.
SERVICII
19. Program: Resposabilitatea social a comunitii rrome
19.1. Proiect: Program educativ de incluziune social a copiilor care practic
ceretoria.
20. Program: Implicarea mediului public n promovarea incluziunii populaiei
comunitii rrome
20.1. Proiect: Informarea i contientizarea populaiei rrom cu privire la posibilitile
de mbuntire a creterii calitii vieii.
20.2. Proiect pilot: Stimularea spiritului antreprenorial al populaiei comunitii rrom
prin susinerea acestea n mini afaceri de tipul colectare i procesare ciuperci
naturale/fructe de pdure, etc. provenite din vecintatea municipiului.
20.3. Proiect: Organizarea periodic a unor trguri de arte i meserii tradiionale ale
rromilor.
DOMENIUL SECTORIAL IV.7- SNTATE
INFRASTRUCTURA
21. Program: Crearea de noi spaii cu funciuni specifice domeniului sntii
n municipiul Bistria.
21.1. Proiect: Crearea unui Centru de permanen al medicilor stomatologi din
municipiul Bistria.
21.2. Proiect: Crearea unui Centru de permanen al medicilor de familie din
municipiul Bistria.
21.3. Proiect: Crearea unui Centru de respiro pentru persoanele cu handicap mintal
grav.
21.4. Proiect: Crearea unui Serviciu medical specializat pentru consumatorii de
droguri.

194

SERVICII
22.1. Proiect: Crearea unui mecanism de faciliti pentru atragerea specialitilor n
domeniul medical.
DOMENIUL SECTORIAL IV.8CULTUR
INFRASTRUCTURA
23. Program: Crearea de noi spaii cu funciuni specifice domeniului culturii in
municipiul Bistrita, inclusiv reabilitarea celor existente
23.1. Proiect: Realizarea unui spaiu cultural polivalent: teatru, filarmonic, oper,
cinema, cu mai multe sli de diverse mrimi, pentru cca. 2000 locuri, inclusiv spaii
neconvenionale pentru activiti artistice.
23.2. Proiect: Reabilitarea cldirilor cu funciune cultural (Cminele culturale din
localitile componente)
SERVICII
24. Program: Organizarea de manifestri culturale
24.1. Proiect: Susinerea i dezvoltarea notorietii manifestrilor i evenimentelor
devenite tradiionale organizate n municipiul Bistria: Festivalul Pfingsteen, Serbrile
Bistriei Medievale, Zilele Municipiului Bistria, Festivalul Internaional de Folclor
Nunta Zamfirei, Festivalul Internaional al Fanfarelor, Festivalul tradiiilor Nosa
24.2. Proiect: Atragerea i organizarea de manifestri culturale naionale i
internaionale: simpozioane, conferine, expoziii, festival film etc.
24.3. Proiect: Crearea de manifestri i evenimente culturale cu scopul de
valorificare a cadrului istoric prin organizarea de evenimente culturale de tip trg
cultural medieval, manifestri n jurul Bisericii Evanghelice care s atrag public:
expoziie de art n aer liber, fanfar, car alegoric
25. Program: Susinerea i atragerea de specialiti din domeniu
25.1. Proiect: Stimularea ofertanilor culturali de a pstra, dezvolta i promova
diversitatea cultural i artistic prin acordarea de faciliti.
DOMENIUL SECTORIAL IV.9- TINERET I SPORT
INFRASTRUCTURA
26. Program: Reabilitarea infrastructurii de sport n municipiul Bistrita.
26.1. Proiect: Reabilitarea bazelor sportive din cartierele municipiului.
27. Program: Crearea de noi spaii cu funciuni specifice domeniului sport n
municipiul Bistria.
27.1. Proiect: Construirea de baze sportive multifuncionale n localitile
componente.
27.2. Proiect: Dezvoltarea unui circuit de motocross omologat FRM Dealul
Cighir
195

28. Program: Reabilitarea infrastructurii pentru tineret n municipiul Bistria.

28.1. Proiect: Reabilitarea i modernizarea Centrului comunitar pentru Tineret Strada Liviu Rebreanu, nr. 18.
29. Program: Crearea de noi spaii cu funciuni specifice domeniului tineret
n municipiul Bistria
29.1. Proiect: Realizarea unui TinCamp centru/campus pentru tineri (va include
spaii de cazare i sal de mese; sal de conferine, proiecii, sli de curs,
spectacole, ateliere de creaie, etc.; teren de sport multifuncional, spaii amenajate
pentru tabere tematice; centru de documentare i informare cu
mediatec/ludotec/sal de lectur; Casa ONG-urilor spaiu destinat exclusiv
interaciunii i elaborrii de programe comune a tuturor ONG-urilor de tineret din
municipiu; Centrul municipal de educaie non formal; Cabinete de consiliere
psihologic pentru tineri; Locaia campusului: Wonderland).
SERVICII
30. Program: Dezvoltarea de programe de petrecere a timpului liber pentru
tineri.
30.1. Proiect: Organizarea unui spaiu pentru practicarea noilor sporturi dedicate
tinerilor (role, biciclete, baschet de strad, etc.).
31. Program: Susinerea activitii sportive de performan in municipiul
Bistrita.
31.1. Proiect: Susinerea activitii sportive desfurate de Asociaia Club Fotbal
Gloria 1922 Bistria
31.2. Proiect: Susinerea activitii sportive desfurate de echipa de handbal feminin
i masculine a Clubului Sportiv Municipal.
31.3. Susinerea activitii sportive desfurate de forurile naionale la Bistria (Tenis,
haltere, gimnastic, etc.).
32. Program: Organizarea de manifestri sportive
32.1. Proiect: Organizarea unei manifestri sportive de anvergur: Jocurile sportive
Siebenburgen, cu participarea sportivilor din cele 7 orae i din oraele nfrite
32.2. Proiect: Crearea unor campionate sportive ntre coli i ntre cartiere.
32.3. Proiect: Atragerea unor competiii de nivel european i mondial n municipiu cu
scopul promovrii sportului la nivel local dar i ca i un mijloc de dezvoltare
economic local.
33.1. Proiect: Recompensarea sportivilor de performan pentru pstrarea lor n
comunitate (ex. construirea unui bloc cu apartamente de serviciu pentru sportivii
196

activi, de valoare ai municipiului).

34. Program: Promovarea cluburilor i ONG-urilor sportive.
34.1. Proiect: Realizarea unei platforme sportive, n mediu virtual, cu scopul creterii
vizibilitii, unde cluburile sportive i ONG-urile cu profil sportiv s i prezinte
serviciile oferite i calendarul de activiti.
5. TURISM
DOMENIUL SECTORIAL V.1- TURISMUL URBAN
INFRASTRUCTURA
1. Program: Transformarea centrului istoric al municipiului Bistria n zon
turistic atractiv prin reabilitarea, restaurarea i conservarea cldirilor istorice
i valorizarea lor turistic
1.1. Proiect: Amenajarea curilor interioare ca spaii comerciale i servicii
interconectate la strzile/piaele din zona central;
1.2. Proiect: ncurajarea amenajrii de mici hoteluri/pensiuni n casele vechi situate n
zona Centrului istoric
1.3. Proiect: Amenajarea unui sistem de orientare, semnalizare i informare turistic
n i spre zona central;
1.4. Proiect: Trasarea liniei albastre care s uneasc atraciile turistice principale
(conceperea unor trasee turistice tematice);
1.5. Proiect: Crearea unui sistem de transport turistic specializat n interiorul oraului;
1.6. Proiect: Amenajarea unor puncte de belvedere asupra oraului (de ex. Turnul
Sailor);
1.7. Proiect: Amenajarea unei locaii conectate la mitul Dracula (Casa Dracula, pe
str. Liviu Rebreanu,);
1.8. Proiect: Amenajarea mai multor puncte de informare turistic, precum i
reamenajarea centrului de informare turistic.
SERVICII
2. Program: Dezvoltarea componentei de promovare i marketing turistic a
2.1. Proiect: Promovarea brandului municipiului (i, unde este cazul, a unor branduri
locale specifice) i crearea de activiti pentru susinerea lor;
2.2. Proiect: Elaborarea de materiale de promovare atractive, dinamice, unitare i de
calitate (tematice sau diversificate) cu descrierea tuturor componentelor sistemului
turistic (cazare, alimentaie, agrement-divertisment, hart cu localizarea n teritoriu a
acestora, posibilitile de acces etc.);
2.3. Proiect: Editarea i promovarea unui ghid turistic al municipiului Bistria (cu
prezentarea tuturor posibilitilor de practicare a turismului, cu detaliile aferente
fiecrei componente n parte, iar n cazul manifestrilor organizate, precizarea
locaiei, perioadei de derulare, posibilitilor acces, cazare, restauraie, program al
manifestrilor, posibiliti de practicare a unor activiti conexe, obiective turistice din
proximitate etc.);
197

2.4. Proiect: Iniierea i derularea unor campanii tematice de comunicare,

diseminarea materialelor de promovare prin centre/birouri de informare turistic din
jude sau din afar, din ar i strintate, participarea la trguri de turism naionale i
internaionale;
2.5. Proiect: Organizarea unor trguri de turism anuale/ 2 ani/4 ani.
2.6. Proiect: Includerea produselor i serviciilor turistice bistriene n cataloagele cu
oferte de profil ale ageniilor de turism locale i/sau strine;
2.7. Proiect: Promovarea produselor i serviciilor turistice bistriene pe site-ul
municipalitii (subdomenii) i pe cel destinat cetii Bistria (www.cetateabistrita.ro)
i prin includerea ofertelor n materialele de promovare judeene/naionale.
2.8. Proiect: Conceperea unor programe de atragere a artitilor n zona pietonal i a
unui calendar de evenimente intens animate n zona pietonal;
2.9. Proiect: Dezvoltarea unor servicii de animaie turistic cu regularitate;
3. Program: Dezvoltarea i diversificarea educaiei n turism i schimburi de
experien
3.1. Proiect: Cursuri specializate pentru meteugari
3.2. Proiect: Proiecte de schimb de experien n turism cu oraele nfrite
3.3. Proiect: Iniierea unor programe de formare de interprei, secretariat de profil,
instruire a personalului, cunoaterea regulilor n afaceri.
DOMENIUL SECTORIAL V.2 - TURISMUL PENTRU SPORT I AGREMENT
INFRASTRUCTURA
4. Program: Stimularea edificrii unor dotri tehnico-edilitare moderne,
complexe i funcionale n vederea dezvoltrii activitilor sportive i de
agrement-divertisment
4.1. Proiect: Realizarea Complexului sportiv i de agrement Unirea -Wonderland, cu
ntreaga gam de dotri tehnico-edilitare i servicii aferente prevzute :
gimnastic aerobic i recuperare sportiv, saun, masaj i un centru spa); doua
bazine n aer liber, unul de dimensiuni olimpice i unul pentru copii; plaj artificial cu
dotrile aferente;
, alte terenuri sportive (badminton,
tenis, baschet, etc.);
pentru mountain byke, pist de karting, zone de alpinism);
se vor putea desfasura antrenamente i competiii
de fotbal in-door, handbal, volei, tenis, bascket, gimnastica, scrima i ping-pong.);
ei n sezonul de iarna, iar n sezonul
estival pentru demostraii sportive cu role, skateboard).

198

875m, iar a treia de 992m); pentru urcarea n zona nalt a prtiei se va construi o
instalaie de telescaun cu lungime de 827m.
de biciclete.
4.2. Modernizarea Complexului Heidenfeld.
4.3. Proiect: Modernizarea i extinderea infrastructurii turistice i de agrement n
Pdurea Schullerwald, transformarea ei n Pdure parc.
4.4. Proiect: Realizarea unui Centru multifuncional Casa naturii pentru funciunile:
didactic, centru de conferine, coktailuri, expoziii de art plastic etc. n Pdurea
Parc
Schullerwald.
4.5. Proiect: Amenajare Caban Dealul Trgului
4.6. Proiect: Amenajare Caban Tabr
5. Crearea de infrastructurii turistice utiliznd resursele naturale de ap sarat
5.1. Proiect: Sat de vacan Sltinia, constnd n amenajarea unui lac de agrement
i a unor uniti de cazare.
5.2. Proiect: nfiinarea unor baze de tratament cu ape srate, sulfuroase i termale
care s valorifice resursele naturale din zon.
SERVICII
6. Program: Conceperea unor pachete turistice integrate care sa includ
trasee, circuite, produse turistice, specifice sau complementare, dezvoltate n
parteneriat cu zonele nvecinate
6.1. Proiect: Conceperea i oferirea unor programe complexe ecoturistice
(colaborare cu ageniile de turism i unitile de servicii) care s vizeze/integreze i
rezervaiile naturale din proximitatea Bistriei (rezervaia Piatra Cumei rezervaia
paleontologic Comarnic, rezervaie geologic Masivul de sare de la Srel,
parcul dendrologic de la Arcalia);
6.2. Proiect: Dezvoltarea de circuite/itinerarii/trasee turistice cu zonele montane
nvecinate (Turism montan n nordul Carpailor Orientali, turism de vntoare,
Circuitul Dracula, Lacul Colibia);
6.3. Proiect: Includerea Municipiului Bistria n circuitele turistice regionale i
naionale prin obiectivele sale culturale (Firul cultural ce leag provinciile istorice
romneti; Circuitul cetilor medievale transilvnene (n 2 variante); Festivalul
transilvnenilor cntec, dans i veselie; n pelerinaj din Moldova n Transilvania);
6.4. Proiect: Iniierea unor actiuni de promovare, mediatizare i constientizare a
publicului larg, n general, i a locuitorilor din zonele nvacinate despre existena i
valoarea obiectivelor naturale vizate pentru circuite turistice;
6.5. Proiect: Elaborarea unor planuri de dezvoltare ale acestor locaii care s includ:
amplasarea n locurile optime de indicatoare i panouri informaionale, cartografierea
traseelor, amenajarea locurilor de odihn, amplasarea recipientelor pentru gunoi dea
lungul traseelor (n locurile unde exist astfel de posibiliti);

199

7. Program de susinere/dezvoltare a sporturilor i activitilor de recreere

7.1. Proiect: Proiecte de combinare a turismului cu evenimente sportive relevante
7.2. Proiect: Proiecte de combinare a turismului cu programe de sport i recreere
7.3. Proiect: Dezvoltarea altor tipuri de activiti cu potenial turistic: paintball,
teambulding,
skate-board, cicloturism, activiti off-road, etc
DOMENIUL SECTORIAL V.3- TURISMUL CULTURAL
INFRASTRUCTURA
8. Program: Amenajarea/ dezvoltarea n centrul istoric al municipiului Bistria a
unor locaii i obiective cu scop cultural
8.1. Proiect: Organizarea unei pinacoteci cu caracter permanent (care s expun
operele de art ale artitilor bistrieni i nu numai) n perimetrul Galeriei de Art
gazduit de Casa cu lei.
SERVICII
9. Program: Conceperea de noi produse i servicii turistice cu profil cultural i
cu specific bistriean (cu respectarea identitii locale) i promovarea asidu a
turismului cultural
9.1. Proiect: Organizarea i promovarea unor evenimente cultural-artistice i
mediatice prilejuite de srbtorile tradiionale (trguri de primvar, de var, de
toamn i de iarn) i organizarea ct mai multor evenimente culturale, naionale i
internaionale, axate pe tradiii i obiceiuri (festivaluri tematice, zilele oraului, trguri
de meteuguri, tradiii i obiceiuri, port, dans popular, gastronomie, srbtori
religioase sau de alt natur etc.);
9.2. Proiect: Organizarea de manifestri cultural-artistice n oraul nfrit Zielona
Gora - Bistritzfest n Zielona Gora, precum i n celelalte orae nfrite.
9.3. Proiect: Organizarea de evenimente/festivaluri folclorice (personaliti cu
rezonan printre iubitorii genului) sau combinate (inclusiv din alte domenii);
9.4. Proiect: Editarea unui calendar de evenimente (anual) al municipiului, n care
sunt introduse toate evenimentele de gen cultural, istoric, de art, folclorice, de
muzic, de dans, religioase, etc. cu rol de informare i promovare;
10. Program: Introducerea n circuitul turistic intern i internaional a Cetii
Medievale Bistria
10.1. Proiect: Dezvoltarea de noi produse i servicii turistice, cu respectarea
identitii locale, conceperea de pachete i circuite turistice tematice i diversificate:
rte calate exclusiv pe municipiul Bistria;
modificarea/prelungirea traseului de circuit existent; excursii de - 1 zi (la Reghin,
Sighioara, Trgu Mure, ca alternativ la cele oferite deja);
-4 zile (Bistria i mprejurimi) pentru un public cu interese
conforme cu tematic dorit;

200

conturat Siebenburgen (acest lucru impune colaborarea cu orae din Siebenburgen

n vederea promovrii comune a conceptului), dar care s ofere un produs turistic
parial diferit i motivaii suplimentare fa acestea, colaborarea cu alte autoriti din
nord-vestul Transilvaniei (judeele Satu Mare, Maramure, Bihor);
principal pe integrarea castelelelor medievale maghiare din zon (ex. castelele Teleki
de la Comlod i Posmu, castelul Bannfy din Urmeni etc.) intercalate cu obiective
aparinnd comunitii sseti (burgul medieval al Bistriei, diferite edificii de tip
biseric fortificat sau sate cu arhitectur specific sseasc din proximitatea Bistriei
etc.);
11. Program de susinere a artelor i a culturii ca instrumente de promovare a
imaginii urbane i creatoare de plusvaloare
11.1. Proiect: Iniierea de tabere tematice de art, ecologice, de creaie, etc.
12. Program: Dezvoltarea i/sau sprijinirea afirmrii turismului rural n
comunitile steti din proximitatea municipiului Bistria cu vocaie i
potenial certificat n acest sens
12.1. Proiect: Stimularea edificrii de pensiuni turistice i agroturistice n mediul rural,
a reedinelor secundare-case de vacan ca destinaii ale turismului de week-end
(n localitile rurale legate de Bistria sau cele aparinnd comunelor limitrofe
Unirea, Viioara, Srata, Cuma, Sigmir, Sltinia, Valea Mgheruului);
12.2. Proiect: Derularea unor campanii de informare a locuitorilor asupra avantajelor,
dar i a constrngerilor pe care le presupune aderarea la reeaua de turism rural;
12.3. Proiect: Organizarea unor programe de formare a promotorilor de
turism/animatori locali care s se ocupe de informarea populaiei i s fac
demersurile necesare pentru omologarea gospodriilor i s menin colaborarea cu
forurile superioare;
12.4. Proiect: Derularea unor programe de identificare a elementelor de unicitate i
originalitate ( obiceiuri, tradiii, activiti meteugreti, gastronomie etc.) proprii
fiecrei localiti (mai ales n raport cu alte localiti) pentru a permite conturarea unei
oferte unice, specific fiecrui sat n parte ;
DOMENIUL SECTORIAL V.4- TURISMUL TIINIFIC I DE AFACERI
INFRASTRUCTURA
13. Program: Dezvoltarea cantitativ, diversificarea tipologic i ridicarea
nivelului calitativ al capacitii de cazare n vederea stimulrii afirmrii
turismului tiinific, de afaceri, congrese i expoziional
13.1. Proiect: Asigurarea dotrilor tehnice i infrastructurale specifice turismului de
afaceri, congrese i evenimenial (ex. sli de conferinte, sli pentru ntlniri de
afaceri, utilaje tehnice, interpreti, secretariat, tiprire) n cadrul unor locaii cunoscute
sau nou nfiinate (uniti hoteliere, edificii remodelate/adaptate funcional, special
construite)
201

SERVICII
14. Program: Dezvoltarea de clustere n turism
14.1. Proiect: Elaborarea studiului de fundamentare privind potenialul configurrii
unui cluster turistic.
14.2. Proiect: Elaborarea unui plan de aciune pentru dezvoltarea clusterului.
14.3. Proiect: Dezvoltarea unui cluster turistic (Proiect: Crearea unor relaii de
colaborare active ntre ageniile de turism, societile de profil, scoli, administratie,
etc. n vederea includerii Bistriei n programele turistice specifice regionale, dar i
naionale.
14.4. Proiect: ncheierea unor parteneriate ntre autoritile de cultur locale, n
vederea organizrii unor manifestri de profil precum: festivaluri, expoziii de
prezentare i demonstraii, evenimente, concursuri, olimpiade la nivel regional,
naional i internaional
6. CAPACITATEA ADMINISTRATIV
DOMENIUL SECTORIAL VI.1.: RESURSELE UMANE DIN ADMINISTRAIA PUBLIC
SERVICII
1. Program: Dezvoltarea unor module de cursuri de perfecionare, adresate
funcionarilor publici
1.1. Proiect: Profesionalizarea resurselor umane prin programe pentru pregatirea
continu a funcionarilor publici, finanate prin fonduri structurale;
1.2. Proiect: Module de pregtire n domenii ca achiziiile publice, ECDL, limbi
strine, dezvoltarea de proiecte, licitarea i managementul proiectelor, etc
2. Program: Organizare intern
2.1. Proiect: mbuntirea organizrii interne prin adaptarea Regulamentului de
Organizare i Funcionare la cerinele legislaiei n vigoare, compatibile legislaiei
administraiei europene;
2.2. Proiect: Realizarea metodelor i instrumentelor de gestiune public, introducerea
unor metode moderne de gestionare a documentelor i a legislaiei specifice,
promovarea parteneriatului public-privat in vederea sporirii resurselor financiare
alocate domeniilor prioritare.
3. Program: Creterea responsabilizrii administraiei publice
3.1. Proiect: Imbuntirea sistemelor i procedurilor de msurare a performanelor i
de raportare, inclusiv a mecanismelor de feedback asupra activitii administraiei
publice, lundu-se n considerare opinia societii civile i a publicului larg
(cetenilor).
3.2. Proiect: Training pentru mbuntirea calitii i frecvenei raportrii
performanelor administraiei centrale i locale ctre beneficiarii direci ai serviciilor
publice i ctre grupurile de ceteni.
3.3. Proiect: Training n tehnici de msurare a performanelor i tehnici de raportare,
inclusiv n elaborarea indicatorilor de performan, n monitorizare i evaluare.
202

3.4. Proiect: Organizarea de seminarii, conferine, campanii de contientizare n

vederea furnizrii de informaii ctre publicul larg n legtur cu activitatea
administraiei publice;
DOMENIUL SECTORIAL VI.2.: IMPLEMENTAREA SOLUIILOR IT&C LA NIVELUL
ADMINISTRAIEI PUBLICE LOCALE
INFRASTRUCTUR
4. Program: Informatizarea serviciilor publice
4.1. Proiect: Implementare la nivelul municipiului sistem integrat de e-sntate
4.2. Proiect: Implementarea la nivelul municipiului soluii de tip e-guvernare.
4.3. Proiect: Implementarea sistemului integrat de e-administraie la nivelul Primriei
4.4. Proiect: Introducerea noilor tehnologii ale informaiilor si comunicaiilor;
4.5. Proiect: Evaluarea performanelor tehnice ale aparaturii din dotare si
achiziionarea de aparatur IT performanta;
4.6. Proiect: Achiziionarea de programe performante specifice activitilor din
administraie;
4.7. Proiect: Asigurarea pregtirii continue a funcionarilor publici, cu prioritate pentru
obinerea certificrii ECDL;
4.8. Proiect: Atragerea fondurilor europene n vederea informatizrii, pregtirea de
proiecte n vederea participrii la licitaii de proiecte.
DOMENIUL SECTORIAL VI.3.: DOCUMENTE DE REFERIN LA CARE SE
RAPORTEAZ COMUNITATEA
SERVICII
5. Program: Elaborarea/actualizarea documentelor de planificare strategic i
urban
5.1. Proiect: Elaborare/actualizare strategii locale/sectoriale i
microregionale/periurbane de dezvoltare
5.2. Proiect: Elaborare/actualizare/implementare Strategii, PUG, PUZuri, inclusiv la
nivelul localitilor componente.
5.3. Proiect: Crearea unui forum de dialog pentru ntrirea colaborrii ntre mediul
privat i administraia public
5.4. Proiect: Consolidarea mecanismelor privind parteneriatul public privat
6. Program: Sprijin pentru procesul de descentralizare sectorial a serviciilor
6.1. Proiect: Training pentru funcionarii publici din administraia public local, mai
ales din sectorul de educaie (inclusiv pentru reprezentanii autoritilor locale n
consiliile de administraie ale colilor), i din sectorul de sntate pentru a
implementa eficient noile servicii descentralizate;

203

DOMENIUL SECTORIAL VI.4.:ADMINISTRAIA PUBLIC N RELAIA CU

CETEANUL
SERVICII
7. Proiect: mbuntirea calitii serviciilor cu impact direct asupra
ceteanului
7.1. Proiect: Optimizarea funcionrii compartimentului de relaii cu publicul;
7.2. Proiect: Combaterea birocraiei in activitatea de relaii cu publicul;
7.3. Proiect: Formarea personalului din cadrul compartimentului de relaii cu publicul
n domeniul comunicrii si relaiilor publice.
7.4. Proiect: Consultarea i dezbaterea public a proiectelor strategice legate de:
dezvoltare urbanistica, investitii n infrastructur, instituii sociale i de cultura,
protecia mediului;
7.5. Proiect: Folosirea prghiei fiscale pentru atragerea investitorilor aductori de
venituri sporite n bugetul local;
7.6. Proiect: Promovarea investiiilor, exporturilor, oportunitailor de afaceri,
facilittilor de dezvoltare local prin: conferine, expoziii i trguri, orae infrite,
atragerea reprezentanelor diplomatice i comerciale strine, oferirea de terenuri cu
infrastructr industial i locativ realizat, practicarea de taxe, impozite i preuri
stimulative
7.7. Proiect: Promovarea strategiilor de participare ceteneasc la elaborarea
deciziilor publice;
7.8. Proiect: nfiinarea cluburilor de cartier, consiliilor de cartier, punctelor de
colectare a taxelor i impozitelor, a incubatoarelor pentru afaceri prin transformarea
punctelor termice dezafectate.
7.9. Proiect: nfiinarea unui centru modern de informaii i consiliere pentru ceteni
7.10. Proiect: Realizarea de puncte de informare a cetenilor, panou de afiaj
electronic, infochiocuri i panouri de afiaj stradale
8. Program: Creterea gradului de transparen, informare i implicare a
cetenilor n luarea deciziilor
8.1. Proiect: Constituirea ghieului unic
8.1.1. Oferirea de informaii privind documentele necesare pentru eliberarea
diverselor tipuri de acte;
8.1.2. Distribuirea de formulare tip;
8.1.3. Preluarea solicitrilor cetenilor;
8.1.4. Distribuirea solicitrilor cetenilor ctre departamentele de resort;
8.1.5. Preluarea rspunsurilor oferite de departamentele de resort i transmiterea lor
ctre ceteni.
8.1.6. Existena unui punct de informare cu documente tiprite ce in de accesul la
informaii de interes public n baza legii 544/2001. Acest punct de lucru ar putea avea
i o form electronic (existena unui check-point).
8.1.7. Oferirea de informaii privind dezbaterile publice organizate de ctre
administraia local
8.2. Proiect: Formarea Comitetelor Consultative Ceteneti
8.3. Proiect: Organizarea de dezbateri publice pentru consultarea cetenilor cu
privire la proiecte de acte normative;
204

8.4. Proiect: Stabilirea i dezvoltarea unor relaii de parteneriat cu universiti i

centre de cercetare, n special a celor cu activitate relevant pentru domeniul
administrativ, i implementarea produselor i tehnologiilor realizate de aceste uniti
de cercetare-inovare care se dovedesc a fi relevante pentru activitatea desfurat
de autoritile locale.
9. Program Eficientizarea serviciilor publice
9.1. Proiect: Elaborarea i adoptarea de standarde de calitate
9.2. Proiect: Elaborarea unui cod de conduit pentru funcionari publici
9.3. Proiect: mbuntirea procesului de luare a deciziilor
politicoadministrativ
la
nivel
10. Program: mbuntirea calitii i eficienei furnizrii serviciilor

10.1. Proiect: Folosirea mecanismelor electronice, de exemplu, portaluri internet i
baze de date;
10.2. Proiect: Realizarea unui sistem de arhivare electronic a informaiilor si
documentelor din cadrul Primriei municipiului Bistria, n vederea simplificrii fluxului
informational i a reducerii costurilor operaionale.
3. PROIECTE N DERULARE PRIN PLANUL OPERAIONAL

REGIONAL PLAN INTEGRAT DE DEZVOLTARE A
MUNICIPIULUI BISTRIA - PIDU
TITLU PROIECT:
REABILITAREA SI MODERNIZAREA PARCULUI MUNICIPAL BISTRITA
DATA SEMNARII CONTRACTULUI DE FINANTARE: 03.08.2011
VALOARE TOTALA PROIECT: 17.638.896,13 lei
DURATA IMPLEMENTARII PROIECTULUI : 26 luni
Obiectivul general al proiectului l reprezint reabilitarea infrastructurii publice
urbane din Municipiul Bistrita, prin reabilitarea si modernizarea Parcului municipal
Bistrita, in vederea punerii in valoare a functiilor recreative, estetice si ecologice ale
parcului.
OBIECTIVUL SPECIFIC AL PROIECTULUI

Obiectivul specific al proiectului il reprezinta reabilitarea si modernizarea
Parcului municipal Bistrita si se va realiza prin:
Reabilitarea zonei verzi;
Retele de apa si canalizare pentru instalarea surselor de apa potabila si
a grupurilor sanitare;
205

Reabilitarea retelei de iluminat;

Reabilitarea aleilor auto (str. Parcului) si pietonale;
Construirea grupurilor sanitare, reabilitarea foisorului pentru fanfara;
Reabilitarea mobilierului urban si a elementelor de signalistica.
TITLU PROIECT:
REGENERARE URBANA A CENTRULUI ISTORIC BISTRITA, AXA TURISTICA
1,2,3
Obiectivul general al proiectului este de regenerare a centrului istoric urban
din municipiul Bistria i de valorificare a motenirii istorico-culturale ca produs
turistic, ca motor de dezvoltare a ntregii comuniti locale, prin reabilitarea axelor
turistice denumite Axa Coroanei, Axa Artelor i Axa Breslelor i punerea n valoare a
pasajelor istorice, caracteristice Bistriei medievale. Reabilitarea pasajelor istorice
va conduce la unificarea centrului istoric, la facilitarea accesului la principalele
monumente istorice din Bistria i, nu n ultimul rnd, la conservarea i
promovarea lor ca obiective cultural-turistice reprezentative pentru Municipiul
Bistria.
OBIECTIVELE SPECIFICE ALE PROIECTULUI
Obiectivele specifice ale proiectului sunt:
Redarea accesului i a funcionalitii pasajelor precum i a accesului ctre
ntreg centrul istoric al Municipiului Bistria;
Redarea i punerea n valoare a valorii culturale, istorice i arhitecturale a
obiectivelor investiionale;
Transformarea pasajelor n obiective turistice;
Conturarea unui brand/imagini cultural turistice pentru municipiul Bistria;
mbuntirea politicilor de informare i promovare a potenialului turistic din
municipiul Bistria n scopul atragerii turitilor;
Introducerea i promovarea noilor tehnologii;
Protejarea mediului nconjurtor i promovarea resurselor de energie
alternativ:
Conservarea i valorificarea patrimoniului cultural;
Conservarea i promovarea artei tradiionale i a tradiiilor bistriene;
Creterea competitivitii oraului pe piaa oraelor turistice, ca urmare a
mbuntirii imaginii i serviciilor i a creterii numrului de turiti
Creterea veniturilor n cadrul instituiilor i organizaiilor publice implicate n
promovarea turistic i cultural: muzee, sli de spectacole etc.
206

Creterea veniturilor n rndul ONG-urilor implicate n promovarea turistic i

cultural a curmare a creetenii numrului de consumatori de turism i cultura
Creterea interesului pentru produsul cultural local
TITLU PROIECT:
REABILITAREA CLADIRII CENTRULUI MUNICIPAL DE CULTURA George
Cosbuc Bistrita, Monument Istoric de Categoria A
Obiectivul general al proiectului il reprezinta reabilitarea patrimoniului cultural
national, prin reabilitarea cladirii Centrului Municipal de Cultura George Cosbuc din
municipiul Bistrita, in vederea includerii acestuia in circuitele turistice publice interne
si internationale, cresterii numarului de turisti romani si straini care viziteaza
municipiul Bistrita, precum si includerea pe lista monumentelor UNESCO.
Obiectivul specific al proiectului il reprezinta reabilitarea Centrului Municipal
de Cultura George Cosbuc si se va realiza prin:
Imbunatatirea conditiilor functionale privitoare la utilizarea constructiei;
Reabilitarea structurii de rezistenta a cladirii;
Diminuarea fenomenului de igrasie;
Reabilitarea tamplariilor, astfel incat sa se respecte forma si detaliile istorice,
utilizandu-se aceleasi materiale;
Repararea elementelor de finisaj, pastrand pe cat posibil solutia istorica;
Reconditionarea tuturor elementelor decorative cu valoare istorica, pastrand
pe cat posibil solutiile initiale;
Reabilitarea invelitorii, a elementelor decorative de la invelitori, repararea
jgheaburilor si burlanelor;
Efectuarea unor lucrari de reparatii capitale la instalatiile electrice, de incalzire
, de apa si canalizare, conform cu necesitatile functionale si arhitecturale a
cladirii;
Reconditionarea sistemului de ventilare a cladirii , cu refolosirea partiala a
sistemului istoric;

207

TITLU PROIECT:
REABILITAREA
SI
MODERNIZAREA
CENTRULUI
COMUNITAR
PENTRU
TINERET STR. LIVIU REBREANU NR. 18

Obiectivul general vizeaz mbuntirea serviciilor sociale oferite de
Autoritatea Public Local a Municipiului Bistria, prin reabilitarea i modernizarea
centrului pentru tineret, n vederea creterii calitii capitalului uman din municipiu,
ceea ce determin dezvoltarea social i creterea economic a municipiului i a
regiunii Nord-Vest, i implicit dezvoltarea durabil a centrului urban al municipiului
Bistria.
Obiectivele specifice ale proiectului sunt:
Creterea rolului economic i social al municipiului Bistria
Dezvoltarea infrastructurii pentru oferirea de noi servicii sociale tinerilor

locuitori ai municipiului, prin oferirea de consiliere psihologic (tineri cu probleme de
integrare social, consum de droguri, orientare profesional, tineri cu prini plecai
din ar, tineri cu probleme la coal)
Creterea numrului de beneficiari ai centrului comunitar cu 6%

Reabilitarea i modernizarea corpurilor A, B i C a cldirii Centrului Comunitar pentru
Tineret CETIN, situat pe strada Liviu Rebreanu nr.18, prin lucrri de consolidare
fundaii, consolidare a arpantei / planseului de lemn, consolidare a peretilor
structutali, refacerea faadelor, amenajare exterioar i interioar, amenajare curte
interioar, refacere / modernizare / executare instalaii.
Achiziionarea i montajul utilajelor i a dotrilor necesare exploatrii cldirii

Axa prioritar 4 Sprijinirea dezvoltrii mediului de afaceri regional i local
Domeniul de intervenie 4.1 Dezvoltarea durabil a structurilor de sprijinire a
afacerilor de importan regional i local
TITLU PROIECT:
PARC INDUSTRIAL BISTRITA SUD
Valoare totala proiect: 36.613.631,28 lei
DURATA IMPLEMENTARII PROIECTULUI: 30.01.2013 29.01.2015
Obiectivul general al proiectului l reprezinta revigorarea si dezvoltarea
economiei locale si regionale si cresterea nivelului de trai, prin atragerea investitiilor
si crearea de noi locuri de munca in municipiul Bistrita.
208

Obiectivul general se va realiza prin urmatoarele obiective specifice:

crearea unei structuri de sprijinire a afacerilor care va genera si pentru a
carei functionare sunt necesare 18 locuri de munca, atragerea de
investitori in structura nou creata care prin investitiile create vor genera pe
termen mediu (pana in 2015) cel putin 200 de noi locuri de munca.
Axa Prioritar 5 - Dezvoltarea durabil i promovarea turismului
DMI 5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru
valorificarea resurselor naturale i creterea calitii serviciilor turistice
TITLU PROIECT:
MODERNIZAREA
SI
EXTINDEREA
INFRASTRUCTURII
TURISTICE
DE
AGREMENT SI A UTILITATILOR CONEXE IN MUNICIPIUL BISTRITA

PADUREA SCHULERWALD
DURATA IMPLEMENTARII PROIECTULUI: 13.12. 2012 12.06.2014
Valoarea totala proiect: 6.978.403,29 lei, din care:
-
4.778.099,06 lei, valoare eligibila nerambursabila
2.389.049,53 lei, cofinantare eleigibila a beneficiarului
Obiectivul general il reprezinta realizarea unei structuri de agrement turistic

si de recreere in Municipiul Bistrita, prin modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de
agrement si a utilitatilor aferente in Padurea Schulerwald, in vederea cresterii cu 24%
a numarului de turisti sosiri si innoptari, ai Municipiului Bistrita, precum si cel putin
triplarea numarului localnicilor care utilizeaza acesta structura pentru petrecerea
timpului liber.
Obiective specifice si activitati de realizare a acestora
- Construirea terenurilor de sport presupune realizarea a 2 terenuri
multifunctionale pentru fotbal/baschet/handbal, un circuit de skateboard si role, un
perete pentru catarari, un teren de paintball;
- Crearea si extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilitatilor
aferente, presupune realizarea a aproximativ 6,7 km de alei pe o suprafata estimata
de circa 19,500.00 mp destinate accesului in toate zonele functionale ale Padurii
Schulerwald precum si pentru promenada. Ca si utilitati aferente se va realiza o retea
de apa si canalizare in lungime de 2,240 m si o retea de iluminat pe o lungime de
630.00 m.;
- Crearea de locuri pentru recreere si popas presupune: amenajarea a 4 locuri de
joaca pentru copii, amenajarea unui spatiu pentru jocuri tematice pentru persoane cu
dizabilitati, amenajarea unui spatiu pentru jocuri pentru adulti (scripeti, traversari,
obstacole, tiroliana), amenajarea unui spatiu de joaca in zona de picnic (minigolf,
tenis de masa etc.); amenajarea unei zone de picnic dotate corespunzator cu mese

209

si banci pentru picnic; precum si a 10 locuri de popas cuprinzand banci, foisoare,

locuri de observare, hranitoare pentru animale etc.
- Construirea de piste pentru cicloturism presupune crearea unui circuit de
aproximativ 1,850.00 m destinat ciclismului off-road. Acest circuit va contine zone de
dificultate diferite, suprafata de rulare fiind construita din lemn, piatra sau pamant.
Durata de implementare a proiectului este de 18 luni.
Durata de executie a lucrarilor este de 12 luni.
ALTE PROIECTE DE COOPERARE TERITORIAL

Titlu proiect: INNOCRAFTS
Obiectivul general l constituie promovarea spiritului antrepenorial i
creearea de afaceri n domeniul meteugurulor artistice i contemporane prin
mbuntirea eficienei politicilor de dezvoltare regional i local, prin mprtirea
i schimbul de experien i bune parctici.
Obiective specifice:
- identificarea i promovarea de modele eficiente de afaceri pentru sectorul
de meteuguri artistice i contemporane;
- mbuntirea serviciilor care sprijin afacerile i furnizarea de incubatoare
de afaceri i parcvuri industrial potrivite pentru creatori i campanii n curs de
dezvoltare;
- sprijinirea i promovarea antreprenorilor tineri i femei.
Durat proiect: 01,01,2012 31,12,2014
3.12. ZONE CU DESTINAIE SPECIAL

Ministerul Aprrii Naionale are n administrare pe teritoriul administrativ al
municipiului Bistria imobilele nr. 355, 2851, 3009, 3051, 2818, 3083 i 2598, n
suprafa total de 48,0173 ha, din care suprafaa de 16,0000 ha situat n extravilan
i suprafaa de 32,0173 ha situat n intravilan, iar n zona acestora se va permite
construirea numai cu avizul Statului Major General.
Pentru realizarea parcurilor eoliene i fotovoltaice pe teritoriul administrativ al
municipiului Bistria este necesar obinerea avizului Statului Major General.
Autoritatea local este obligat ca n certificatul de urbanism emis pentru scopurile
menionate mai sus s cear avizul Statului Major General.
Terenurile cu destinaie special de pe teritoriul municipiului Bistria mai sunt
i Poliia Judeean Bistria Nsud, Pompierii, pucria. Autorizarea n aceste
zone se face conform Legii 50/ 1991 privind autorizarea construciilor, cu modificrile
i completrile ulterioare.

210

4. CONCLUZII. MSURI N CONTINUARE.

PRINCIPALELE REGLEMENTRI
Zonificarea funional major va urmri tendinele actuale de dezvoltare. Se
va avea n vedere conturarea zonelor funcionale prin rezolvarea disfuncionalitilor
i dotarea zonelor cu funciuni complementare dup caz. Se are n vedere pstrarea
zonelor existente cu case de vacan, cu propunerea de introducere n intravilan.
Zonele unde au fost elaborate documentaii de urbanism (P.U.Z. uri), dar nu
au fost i construite integral, sunt favorabile pentru construcia i a altor case
similare, pentru conturare i cretere a densitii, astfel nct aceste zone s devin
adevrate nuclee de odihn i recreere, organizate dup reguli specifice acestor
tipuri de zone. Astfel, rezult trupuri izolate de intravilan, evitndu-se situaia actual
n care se construiete n extravilan ca i cum ar fi intravilan.
De asemenea, zonele construite prin PUZ pentru case de vacanta, in urma
solicitarii cetatenilor, se pot transforma in locuinta permanenta.
Zonele propuse pentru elaborare PUZ sunt reprezentate n plana de
reglementri urbanistice prin haur din linie continu la 45 grade i sunt
urmtoarele:
- ntre strzile Viilor i Orhideelor;
- Pe drumul spre Sigmir n zona drumului de exploatare De 2854 i ntre strada
Soarelui i valea Sigmirului;
- n zona strzilor aleea Coaczelor, aleea Fragilor i De 2941;
- n zona la Soare ntre strzile aleea Apusului, De 3193 i De 3182;
- Dincolo de calea ferat ntre strzile Dinu Lipatti, Ioan Cianu i Constantin
Briloiu;
Interveniile n extravilanul municipiului, se vor realiza prin documentaii
de tip P.U.Z. care pe lng obiectul principal de realizare, vor fi obligatoriu i
pentru introducere n intravilan.
S-au prognozat cteva zone pentru viitoare extinderi ale intravilanului i
anume:
- n zona parcului industrial sud;
- n zona la Soare;
- La sud de pdurea parc Schulerwald;
- n zona de sud a localitii Viioara.
Va fi preluat propunerea traseului variantei ocolitoare Sud, pentru a facilita
ulterioare investiii.
Se va propune amenajarea malului drept al rului Bistria pentru loisir,
agrement, spaii verzi, locuri de joac i piste pentru bicicliti.
Propuneri de piste pentru bicicliti s-au fcut acolo unde spaiul public a
permis, n continuarea i completarea celor dou proiecte existente deja n localitile
componente Viioara i Unirea, completnd traseele propuse acolo i ncercnd un
211

circuit fluent i coerent. Astfel pornind de la propunerea unui proiect specific n acest
sens din localitatea Viioara (centrul localitii) spre localitatea Srata se propune dea lungul DN 17 pe partea dreapt un traseu continuu pn n localitatea Srata pe
drumul judeean pn n centrul localitii. Sensul de mers se ntoarce pe acelai
traseu trecnd de centrul localitii Viioara continund pe DN 17 lsndu-se n
partea dreapt pe strada Sigmirului Calea Clujului apoi pe strada Soarelui (DJ 151)
pn n centrul localitii Sigmir i din nou ntorcndu-se pe acelai traseu mergnd
mai departe pe DN 17 pn la intersecia cu strada Alexandru Odobescu. Din
aceast intersecie propunere din PUG se unete cu propunerea studiului de
fundamentare de circulaie pentru centrul municipiului pe strazile Gheorghe incai,
Nicolae Titulescu, traseul expus mai sus i continu drumul pe Bd. Republicii, bd. 1
Decembrie, continund pe DN 17 pn n localitatea Unirea centrul localitii i mai
apoi lsndu-se pe strada Sltiniei pn n localitatea Sltinia centrul localitii.
Se propune ca Pdurea Parc Schullerwald s fie introdus n intravilan ca i
pdure parc. Aceasta beneficiaz n prezent de un proiect de transformare n pdure
parc, avizat i aprobat.
S-a propus i amenajarea malurilor rului Bistria acolo unde malurile permit,
conform cu proiectele elaborate anterior pe aceast tem.
Se propune realizarea unor noi nuclee de protectie a centrelor localittilor
componente: Sigmir, Sltinita, Ghinda, Srata, Unirea si Viisoara, cu regulament de
zon de protecie. Se propune pentru o aplicare mai bun n teritoriu ntocmirea de
planuri urbanistice zonale pentru aceste zone propuse, n maxim 2 ani de la
aprobarea PUG-ului.
Respectarea distantei de protectie sanitar a zonelor locuite existente si
propuse, fat de zonele industriale existente si propuse prin prezenta documentatie
se va asigura prin reglementarea extravilanului, mai exact prin propunerea de zone
functionale pentru activitti agricole sau mpduriri, dup caz, interzicndu-se
construirea de locuinte sau prin propunerea de benzi verzi de protectie, pe terenurile
respectivelor zone pentru activitti industriale propuse si existente cu emisii reduse n
mediul nconjurtor, mai ales n zonele unde industria respectiv este foarte aproape
de zona de locuire (interiorul orasului). Dimensiunele acestor perdele de protectie pot
fi stabilite prin studii de impact functie de activitatea productiv desfsurat.
Se propune ca pe viitor ca staia de gaz (SRM) s fie scoas din intravilan.
Din punct de vedere al circulaiei propunerile, fcute, de altfel i de studiul de
fundamentare de circulaie sunt:
parcri colective: intersecia strzilor Grii cu bd. Republicii P-a Mihai Eminescu,
ntre strzile Simion Brnuiu i Alba Iulia n spatele tribunalului, pe strada Ararilor
n spatele pieei Decebal, pe Aleea oimilor ntre blocuri, pe strada Ghe. Pop de
Bseti n spatele blocului, pe strada Bistricioara n spatele Bncii Leumi 2
parcri colective i pe strada Grigore Blan ntre blocuri.
pod peste Rul Bistria care s fac legtura ntre Str. Petru Maior si Str. Zvoaie;
pod peste Rul Bistria care s fac legtura ntre Str. Cascadelor si Valea Ghinzii;
varianta de ocolire Sud;
prelungirea Drumului Cetii pn n DN 17;
piste biciclete;
212


De asemenea, exist proiecte de modernizare si reabilitare a urmtoarelor
strzi n zonele noi de locuinte: Strada Mosilor, Strada Compozitorilor, Strada
George Enescu, Strada Grigore Pletosu.
OBIECTIV GENERAL AL PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIUL
BISTRIA
Asigurarea unei dezvoltri coerente i echilibrate a Municipiului Bistria i a
localitilor componente a acestuia, sub aspectul activitilor economice, sociale, al
dotrilor, al accesibilitii i al calitii mediului, al existenei condiiilor de via i de
munc echitabile pentru toi cetenii.
Prezenta documentaie urmeaz a fi analizat i avizat conform legislaiei n
vigoare i apoi aprobat de Consiliul Local al Municipiului Bistrita.
Odat aprobat Planul Urbanistic General i Regulamentul Local aferent
capt valoare juridic, oferind instrumentul de lucru necesar administraiei locale i
judeului Bistrita - Nsud ce vor urmri aplicarea lor.
Stabilirea categoriilor de intervenie i a reglementrilor s-au realizat n baza
analizei multicriteriale la nivelul localitilor i trupurilor componente privind:
Funciunea dominant n zon;
Configuraia fondul construit existent i a parcelarului propus;
Circulaia i echiparea edilitar;
Fa de posibilitile de ocupare a resurselor de munc n raport cu locurile de
munc existente i posibil de realizat, datorit potenialului de dezvoltare a
activitilor de servicii i turistice, se preconizeaz o cretere a interesul pentru
dezvoltarea acestor activiti (i implicit a solicitrilor pentru terenuri destinate agroturismului, comerului i serviciilor), precum i a sectorului de locuine.
Municipiul i va pstra i dezvolta n continuare profilul economic actual,
diversificat, prin ncurajarea dezvoltrii activitilor economice specifice acestuia.
Relansarea activitii economice a orasului se poate realiza prin reactivarea
unitilor economice existente n eonologie, precum i stimularea investiiilor n
societi comerciale cu profil servicii si turism, promovarea activitilor productive cu
emisii reduse n mediul nconjurtor.
Concomitent cu punerea in aplicare a prezentei documentatii se vor face
demersurile neceare pentru realizarea studiilor de specialitate si proiectelor necesare
completarii si detalierii documentatiei (PUZ,PUD,etc.).
Aplicarea prevederilor Planului Urbanistic General municipiul Bistrita, se
face conform Regulamentului Local aferent Planului Urbanistic General care
cuprinde:
Prescripii i reglementri generale la nivelul teritoriului cuprins n intravilanul
propus al orasului ;
Prescripii specifice la nivelul Unitilor Teritoriale de Referin.

213

Municipiul Bistria este un ora cu potenial de dezvoltare economic i

turistic. Prin gestiunea responsabil a resurselor acestui ora se poate dezvolta un
important centru economic, turistic i social.
INTOCMIT,
URB. DPL. ADELA GHEORGHI
VERIFICAT,
ARH. AURORA JELEA

214

Memoriu General Bistrita Trafic Proiecte Bistrita

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu General Bistrita Trafic Proiecte Bistrita

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL I REGULAMENT LOCAL DE URBANISM, MUNICIPIUL

BISTRIA, JUDEUL BISTRIA - NSUD

PROIECTANT GENERAL: S.C. BLOM ROMANIA S.R.L.

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL I REGULAMENT LOCAL DE URBANISM, MUNICIPIUL

S.C. BLOM ROMNIA S.R.L. - Studiu Istoric

S.C. GEOVISION S.R.L. Studiul Geotehnic

OFICIUL PENTRU STUDII PEDOLOGICE SI AGROCHIMICE CLUJ Studiu pedologic si de bonitare

S.C. MEDIA VISION S.R.L. :

PROIECTANT GENERAL: S.C. BLOM ROMANIA S.R.L.

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL I REGULAMENT LOCAL DE URBANISM, MUNICIPIUL

UNIVERSITATEA DIN PITETI Actualizare Studiu de

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL

PROIECTANT GENERAL: S.C. BLOM ROMANIA S.R.L.

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL I REGULAMENT LOCAL DE URBANISM, MUNICIPIUL

PROIECTANT GENERAL: S.C. BLOM ROMANIA S.R.L.

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL I REGULAMENT LOCAL DE URBANISM, MUNICIPIUL

PROIECTANT GENERAL: S.C. BLOM ROMANIA S.R.L.

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL I REGULAMENT LOCAL DE URBANISM, MUNICIPIUL

1.1. DATE DE RECUNOATERE A DOCUMENTAIEI

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTRII

PROPUNERI DE ORGANZARE URBANISTIC

3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE

CONCLUZII. MSURI N CONTINUARE

PROIECTANT GENERAL: S.C. BLOM ROMANIA S.R.L.

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL I REGULAMENT LOCAL DE URBANISM, MUNICIPIUL

1.2. OBIECTUL LUCRRII

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL I REGULAMENT LOCAL DE URBANISM, MUNICIPIUL

Modernizarea i dezvoltarea echiprii edilitare;

SOLICITRI ALE BENEFICIARULUI I ALE TEMEI PROGRAM.

s descrie punctele tari i slabe ale oraului i a cartierelor - bazate pe o

PROIECTANT GENERAL: S.C. BLOM ROMANIA S.R.L.

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL I REGULAMENT LOCAL DE URBANISM, MUNICIPIUL

3. Modernizarea reelelor de infrastructur i creterea eficienei energetice

cerinele cheie pentru durabilitatea serviciilor publice sunt: eficiena

eficientizarea energetic a cldirilor existente, asigurarea de tehnologii

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL I REGULAMENT LOCAL DE URBANISM, MUNICIPIUL

extindere fr limite a acesteia; se va avea in vedere Studiul privind

PROIECTANT GENERAL: S.C. BLOM ROMANIA S.R.L.

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL I REGULAMENT LOCAL DE URBANISM, MUNICIPIUL

n coninutul documentaiei se vor regsi tratate urmtoarelor categorii

programele de dezvoltare urban integrat pentru municipiu n

PROIECTANT GENERAL: S.C. BLOM ROMANIA S.R.L.

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL I REGULAMENT LOCAL DE URBANISM, MUNICIPIUL

modernizarea reelelor de infrastructur i creterea eficienei

PROIECTANT GENERAL: S.C. BLOM ROMANIA S.R.L.

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL I REGULAMENT LOCAL DE URBANISM, MUNICIPIUL

acordarea unei atenii speciale pentru zonele de agrement din

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL I REGULAMENT LOCAL DE URBANISM, MUNICIPIUL

Reeaua de ci de comunicaie rutier, feroviar constituie elemente

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL I REGULAMENT LOCAL DE URBANISM, MUNICIPIUL

modificarea si completarea OUG 195/2005 privind protectia mediului. Zonele

1.3. SURSE DOCUMENTARE

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL I REGULAMENT LOCAL DE URBANISM, MUNICIPIUL

Date statistice de la Institutul National de Statistic

PROIECTANT GENERAL: S.C. BLOM ROMANIA S.R.L.

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL I REGULAMENT LOCAL DE URBANISM, MUNICIPIUL

- Legea nr.363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL I REGULAMENT LOCAL DE URBANISM, MUNICIPIUL

- Legea nr.184/2001, republicat, privind organizarea i exercitarea profesiei

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL I REGULAMENT LOCAL DE URBANISM, MUNICIPIUL

investitori sau proprietari a cotei de 0,5% din valoarea devizului de construcii,

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL I REGULAMENT LOCAL DE URBANISM, MUNICIPIUL

- Ordonana Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor, republicat, cu