Memoriu General PUG Codlea

PUG MUNICIPIUL CODLEA
JUDETUL BRASOV
MEMORIU GENERAL DE URBANISM
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI CODLEA

PROIECTANT: S.C. URBAN TEAM S.R.L.
DECEMBRIE 2015
COLECTIV DE ELABORARE:
PROIECTANT GENERAL: SC URBAN TEAM SRL

SEF PROIECT: urb. DANA APOSTOL
urb. Dana APOSTOL

Urbanism:
urb. Victor GHEORGHE
urb. SIMONA BUTNARIU
ing. Sergiu POPOVICI

Retele edilitare:
ing. A. COJOCARU
Populatie si demografie,
Soc. Alina CHICOS
probleme economice
Cai de comunicatie: Tehn. Victor PRECUP
Redactare, grafica computerizata: Tehn. Bogdan SANDU

Urb. SIMONA BUTNARIU
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL CODLEA,JUDEŢUL BRAŞOV
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM-
CUPRINS
1. INTRODUCERE
1.1. Date de recunoaştere a lucrării
1.2. Obiectul lucrării
1.3. Surse documentare
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE

2.1. Evoluţie
2.2. Elemente ale cadrului natural
2.3. Relaţii în teritoriu
2.4. Activităţi economice
2.5. Populaţia. Elemente demografice şi sociale
2.6. Circulaţii
2.7. Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial
2.8. Zone cu riscuri naturale
2.9. Echipare edilitară
2.10. Probleme de mediu
2.11. Disfuncţionalităţi
3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ

3.1. Priorităţi de intervenţie
3.2. Optimizarea relatiilor în teritoriu
3.3. Evoluţia populaţiei, elemente demografice şi sociale, estimarea evoluţiei
populaţiei
3.4. Organizarea circulaţiei
3.5. Intravilan propus. Zonificarea funcţională. Bilanţ teritorial.
3.6. Măsuri în zonele cu riscuri naturale
3.7. Dezvoltarea echipării tehnico-edilitare a teritoriului
3.8. Protecţia mediului
3.9. Reglementări urbanistice
3.10. Obiective de utilitate publică
4. CONCLUZII – MASURI ÎN CONTINUARE
1
MEMORIU GENERAL
1. INTRODUCERE
1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTĂŢIEI:

Denumirea lucrarii: PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL CODLEA
Beneficiar: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CODLEA
Proiectant: S.C. URBAN TEAM S.R.L. Bucuresti
Baza proiectării:
o Lege nr. 350 din 06.07.2001 privind amenajarea teritoriului şi
urbanismul - MO nr. 373 din 10.07.2001
o Hotărâre nr. 525 din 27.06.1996 pentru aprobarea Regulamentului
general de urbanism - MO nr. 149 din 16.07.1996
Elemente legislative conexe:

o Lege nr. 287 din 17.07.2009 privind Codul civil - MO nr. 511 din
24.07.2009
o Lege nr. 50 din 29.07.1991 privind autorizarea executării
construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor - MO nr. 163
din 07.08.1991
o Lege nr. 18 din 19.02.1991 a fondului funciar - MO nr. 37 din 20.02.1991
o Lege nr. 33 din 27.05.1994 privind exproprierea pentru cauza de
utilitate publică - MO nr. 139 din 02.06.1994
o Lege nr. 255 din 14.12.2010 privind exproprierea pentru cauza de
utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional,
judeţean şi local - MO nr. 853 din 20.12.2010
o Lege nr. 7 din 13.03.1996 cadastrului imobiliar şi publicităţii
imobiliare - MO nr. 61 din 26.03.1996
o Lege nr. 10 din 18.01.1995 privind calitatea în construcţii - MO nr. 12
din 24.01.1995
2
o Ordonanţa de urgenţă nr. 195 din 22.12.2005 privind protecţia

mediului - MO nr. 1196 din 30.12.2005
o Ordonanţa de urgenţă nr. 59 din 20.06.2007 privind instituirea
Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin
realizarea de spaţii verzi în localităţi - MO nr. 441 din 29.06.2007
o Lege nr. 24 din 15.01.2007 privind reglementarea şi administrarea
spaţiilor verzi din zonele urbane - MO nr. 36 din 18.01.2007
o Lege nr. 451 din 08.07.2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a
peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000 - MO nr. 536 din
23.07.2002
o Lege nr. 289 din 15.05.2002 privind perdelele forestiere de protecţie -
MO nr. 338 din 21.05.2002
o Ordin nr. 6 din 07.01.2003, Ordin nr. 139 din 03.02.2003 privind
măsuri pentru respectarea disciplinei în domeniul urbanismului şi
amenajării teritoriului în scopul asigurării fluidizării traficului şi a
siguranţei circulaţiei pe drumurile publice de interes naţional şi
judeţean - MO nr. 122 din 26.02.2003
o Lege nr. 82 din 15.04.1998 privind regimul juridic al drumurilor - MO
nr. 158 din 22.04.1998
o Ordin nr. 50 din 27.01.1998 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind proiectarea si realizarea străzilor in localităţile rurale - MO nr.
138 bis din 06.04.1998
privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice - MO nr. 138 bis din
06.04.1998
privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor - MO nr.
138 bis din 06.04.1998
o Ordonanţa nr. 43 din 28.08.1997 privind regimul drumurilor - MO nr.
221 din 29.08.1997
o Lege nr. 107 din 25.09.1996 a apelor - MO nr. 244 din 08.10.1996
o Ordin nr. 662 din 28.06.2006 privind aprobarea Procedurii şi a
competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a
apelor - MO nr. 661 din 01.08.2006
o Hotărâre nr. 62 din 07.02.1996 privind aprobarea Listei obiectivelor de
investiţii si de dezvoltare, precum si a criteriilor de realizare a
acestora, pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General -
MO nr. 32 din 15.02.1996
3
o Ordonanţa de urgenţă nr. 57 din 20.06.2007 privind regimul ariilor

naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei
sălbatice - MO nr. 442 din 29.06.2007
o Lege nr. 422 din 18.07.2001 privind protejarea monumentelor istorice
- MO nr. 407 din 24.07.2001
o Ordonanţa nr. 43 din 30.01.2000 privind protecţia patrimoniului
arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes
naţional - MO nr. 45 din 31.01.2000
o Lege nr. 213 din 17.11.1998 privind proprietatea publică şi regimul
juridic al acesteia - MO nr. 448 din 24.11.1998
o Lege nr. 363 din 21.09.2006 privind aprobarea Planului de amenajare
a teritoriului naţional - Secţiunea I - Reţele de transport - MO nr. 806
din 26.09.2006
a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa - MO nr. 325 din 24.11.1997
o Lege nr. 5 din 06.03.2000 privind aprobarea Planului de Amenajare
Teritoriului Naţional - Secţiunea a III-a - zonele protejate - MO nr. 152
din 12.04.2000
a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi - MO nr.
408 din 24.07.2001
a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a - zone cu resurse turistice -
MO nr. 387 din 09.06.2009
o Lege nr. 315 din 28.06.2004 privind dezvoltarea regională în România
- MO nr. 577 din 29.06.2004
o Lege nr. 215 din 23.04.2001 a administraţiei publice locale - MO nr.
204 din 23.04.2001
o Ordonanţa de urgenţă nr. 34 din 19.04.2006 privind atribuirea
contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de
lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii - MO nr. 418
din 15.05.2006
o Ordin nr. 2701 din 30.12.2010 pentru aprobarea Metodologiei de
informare şi consultare a publicului cu privire la elaborarea sau
revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism - MO
nr. 47 din 19.01.2011
o Ordin nr. 13 din 10.03.1999 N/pentru aprobarea reglementării tehnice
"Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al planului
urbanistic general", indicativ GP038/99 - MO nr. 187 din 30.04.1999
4
o Ordin nr. 30 din 02.11.1995, Ordin nr. 34 din 07.11.1995, Ordin nr.
3422 din 01.08.1995, Ordin nr. 4221 din 08.08.1995 (30/1995 –
MAPN, 34/N/95 – MLPAT, 3422/1995 – MAI, 4221/1995 – SRI)
pentru aprobarea Precizărilor privind avizarea documentaţiilor de
urbanism şi amenajarea teritoriului, precum şi a documentaţiilor
tehnice pentru autorizarea executării construcţiilor - MO nr. 283 din
07.12.1995
o Ordin nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a
recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei
o Lege nr. 101 din 25.04.2006 serviciului de salubrizare a localităţilor -
MO nr. 393 din 08.05.2006
o Hotărâre nr. 349 din 21.04.2005 privind depozitarea deşeurilor - MO
nr. 394 din 10.05.2005
o Ordonanţa nr. 21 din 30.01.2002 privind gospodărirea localităţilor
urbane şi rurale - MO nr. 86 din 01.02.2002
o Norma metodologică din 02.04.2003 privind exigenţele minime de
conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de
urbanism pentru zonele de riscuri naturale - MO nr. 263 din 16.04.2003
o Ordin nr. 62 din 31.07.1998, Ordin nr. 288 din 31.07.1998, Ordin nr.
1955 din 31.07.1998 (ORDIN nr.62/N/19.o/288/1.955 din 1998)
privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale - MO nr. 354 din
16.09.1998
o Ordin nr. 3 din 06.01.2011 pentru aprobarea Normelor metodologice
de avizare şi autorizare privind securitatea la incendiu şi protecţia
civilă - MO nr. 36 din 14.01.2011
o Ordin nr. 49 din 29.11.2007 pentru modificarea şi completarea Normei
tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă
aferente capacităţilor energetice - revizia I, aprobată prin Ordinul
preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul
Energiei nr. 4/2007 - MO nr. 865 din 18.12.2007
o Ordin nr. 47 din 21.07.2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a
avizului in vederea autorizării executării construcţiilor amplasate in
vecinătatea obiectivelor/sistemelor din sectorul petrol şi gaze
naturale - MO nr. 611 din 29.08.2003
o Lege nr. 46 din 19.03.2008 privind Codul Silvic - MO nr. 238 din
27.03.2008
o Lege nr. 204 din 24.10.2008 privind protejarea exploataţiilor agricole -
MO nr. 734 din 30.10.2008
o Ordin nr. 897 din 07.09.2005, Ordin nr. 798 din 16.09.2005 pentru
aprobarea Regulamentului privind conţinutul documentaţiilor
5
referitoare la scoaterea terenurilor din circuitul agricol - MO nr. 847 din

19.09.2005
o Lege nr. 138 din 27.04.2004 îmbunătăţirilor funciare - MO nr. 369 din
28.04.2004
o Ordonanţa nr. 58 din 21.08.1998 privind organizarea şi desfăşurarea
activităţii de turism în România - MO nr. 309 din 26.08.1998
o Lege nr. 347 din 14.07.2004 muntelui - MO nr. 670 din 26.07.2004
o Lege nr. 153 din 05.07.2011 privind măsuri de creştere a calităţii
arhitectural-ambientale a clădirilor - MO nr. 493 din 11.07.2011
o Ordonanta nr. 29 din 22.08.1997 (Republicarea 1) Codul Aerian al
Romaniei - MO nr. 45 din 26.01.2001
o Reglementare din 20.08.2003 privind conditiile de avizare a
documentatiilor tehnice pentru obiectivele aflate in zone cu servituti
aeronautice civile - RACR - CADT, editia 02/2003 - MO nr. 641 din
09.09.2003
o Reglementare din 19.06.2007 privind stabilirea servitutilor
aeronautice civile si a zonelor cu servituti aeronautice civile RACR-
SACZ editia 03/2007 - MO nr. 437 din 28.06.2007
1.2. OBIECTUL LUCRĂRII

Obiectul lucrării îl constituie actualizarea Planului Urbanistic General al
localităţii Codlea si Regulamentul Local de Urbanism (RLU) aferent. Lucrarea
stabileste obiectivele, actiunile si masurile de dezvoltare pentru urmatorii 10 ani.
Lucrarea se elaborează pe baza temei de proiectare, intocmita de
beneficiar.
In continutul documentatiei se va regasi tratarea urmatoarelor categorii de
probleme:
- probleme principale rezultate din analiza situatiei existente,
disfunctionalitati si prioritati de interventie in teritoriu;
- zonificarea functionala a teritoriului localitatii si stabilirea regimului juridic
al acestora printr-un sistem de reglementari si servituti adecvate;
- volumul si structura potentialului uman, resurse de munca;
- potentialul economic al localitatii;
- organizarea circulatiilor si a transporturilor;
- echiparea tehnico-edilitara;
- reabilitarea, protectia si conservarea mediului;
6
- conditii si posibilitati de realizare a obiectivelor de utilitate publica

In urma studiului si a propunerilor de solutionare a acestor categorii de
probleme mentionate mai sus, materialul ofera un instrument de lucru la
indemana administratiei publice locale in urmatoarele domenii: proiectare,
administratie centrala si locala, agenti economici, colectivitati sau persoane
particulare beneficiare.
1.3. SURSE DOCUMENTARE

o Planul Urbanistic General al municipiului Codlea, elaborat de S.C. PROIECT
BRASOV S.A. in anul 2003.
o Documentare pe teren si consultari cu autoritatile locale privind
necesitatile si optiunile populatiei;
o Planul de Amenajare a Teritoriului Judetului BRASOV
o Zona metropolitana Brasov
o Elemente din Planurile de Amenajare ale Teritoriului National
o Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor
o Oficiul judetean de statistica
o AJOFM
- Studiu pentru sistematizarea circulatiei municipilui Codlea

- Zona metropolitana Brasov
- Analiza SWOT pentru pentru mun. Codlea
- Documentatie de indesire a retelei de sprijin pentru mun. Codlea
- Strategia de dezvoltare a mun. Codlea
- Master planul pentru alimentare cu apa si canalizare a mun. Codlea
- Proiect autostrada Bucuresti-Brasov-Bors
- PUZ zona industriala str. Halchiului – 16 ha
- PUZ zona rezidentiala „Groapa Calului” – 80 ha – in curs de elaborare
- PUZ zona rezidentiala „Codlea Sud” – str. Vulcanului – 30 ha
- PUZ zona rezidentiala „Codlea Sud” – str. Vulcanului – 60 ha – in curs de
elaborare
- PUD complex sportiv – 2,25 ha
- PUD locuinte unifamiliale „Gradina de Vulpi”
- PUD locuinte unifamiliale – str. Venus
7
- PUD locuinte unifamiliale – str. Nordului

- PUD modernizare, sistematizare circulatie, amenajare cartier de locuinte
P+4 existente: „Magura”, „Colorom”, „9 mai”, „Muntisor”, „Nordului”
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE

2.1. EVOLUŢIE
Date generale:
Teritoriul judeţului Braşov aflat la confluenţa a două domenii carpatice –
Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali, cu a treia unitate majoră de relief –
depresiunea deluroasă a Transilvaniei este un spaţiu de veche locuire, amintit în
documente încă din sec. XIII – XIV. El se suprapune în bună parte, unor “ţări
carpatice” , forme de organizare de altădată “Ţara Bârsei şi “Ţara Făgăraşului”
desfăşurate de o parte şi alta a axei montane a Perşanilor.
2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

Teritoriul studiat în prezenta documentaţie face parte din vechea unitate
administrativă a “Ţării Bârsei”.
Relieful judeţului şi al Ţării Bârsei în mod special prezintă o mare
complexitate morfologică şi morfogenetică, ca rezultat al unei îndelungate
evoluşii, pe un fundament geosinclinal carpatic şi pe marile structuri geologice.
Prin analiza indicilor morfometrici şi a aspectelor morfografice, creează
posibilitatea de a distinge trei trepte majore de relief:
- treapta munţilor înalţi – cu poziţie periferică ce trece de 1700 m
altitudine.
- treapta munţilor scunzi – între cca. 800 şi 1700 m în care se încadrează
munţii Codlei
- treapta depresiunilor şi a dealurilor de podiş situate între 450 şi 700 m
altitudine absolută din această configuraţie face parte Depresiunea
Braşovului
În zona studiată, se regăsesc doar ultimile două trepte de relief şi anume:
treapta munilor scunzi şi treapta depresiunilor.
Treapta munţilor scunzi – se leagă organic de treapta munţilor înalţi cu
care au avut o origine comună şi au evoluat împreună până la un moment dat.
Aceşti munţi de altitudine mijlocie corespund Carpaţilor de Curbură.
8
Munţii Codlei, denumiţi astfel după vârful “Măgura Codlei” – 1294 m

altitudine, se organizează pe aliniamentul grupei vestice a Carpaţilor de Curbură
şi au o funcţie de legătură între Munţii Făgăraş şi Perşani.
Treapta depresiunilor şi a dealurilor de podiş din cadrul judeţului crează o
zonă aparte în zona carpatică. Ariile depresionare de aici sunt deosebite atât prin
poziţia şi procesul de formare, cât şi prin rolul pe care l-au jucat în istoria socială,
economică şi culturală. Ele prezintă un aspect general de câmpuri largi, etajate şi
uşor fragmentate.
Depresiunea Braşovului, ocupă marele bazin din cuprinsul curburii
carpatice. Este aproape închisă, înconjurată de un front continuu de înălţimi.
Altitudinea medie a depresiunii este de 550 – 560 m.
Analiza geotehnică
I. Condiţii naturale
1. Structura geologică
Oraşul Codlea este situat pe o terasă la poalele masivului Măgura Codlei
(1294 m).
Faţă de muntele “Măgura” constituit din calcare titonice foarte rezistente şi
din conglomerate bine cimentate, terenul de suprafaţă pe care este aşezat oraşul
Codlea este constituit din coluvii în zona 1, şi din aluviuni în zona 2
corespunzătoare conului de dejecţie – în zona 3 corespunzătoare unui rest de
terasă diluvială şi în zona 4 corespunzătoare şesului aşezat la altitudinea medie
de 555 m.
2. Date geomorfologice
Din punct de vedere geomorfologic teritoriul oraşului Codlea este alcătuit
din următoarele subunităţi:
a) – teren de pante cu înclinări accentuate 10 - 180 caracteristic mai ales în
teritoriul de Sud şi mai puţin înclinate spre nord.
b) – teren relativ plan – caracteristice terasei deluviale şi şesului propriu –
zis.
3. Date hidrogeologice
Oraşul Codlea dispune de următoarele surse importante de ape fratice:
a) O pânză de apă freatică situată în şes, la contactul dintre depozitele
permeabile ale conului de dejecţie (Vulcăniţa – Bârsa) cu argilele marmoase
sedimentare impermeabile, la o adâncime medie de 15,0 m.
9
Menţionăm căpe teritoriul şesului Codlei, adâncimea apei freatice

descreşte în direcţia nordică.
b) O pânză freatică în zona masivului Măgura, la contactul calcarelor
tithonice permeabile cu depozite conglomeratice.
Pe pantele coluviale din imediata vecinătate a şesului şi a terasei deluviale
sunt caracterizate apele de infiltraţie care în perioadele cu precipitaţii se ridică
până aproape de suprafaţă.
4. Adâncimea de îngheţ
Conform STAS 6054/77 adâncimea maximă de îngheţ de care se va ţine
seama la proiectarea lucrărilor de fundaţii este pentru oraşul Codlea de 1,10 m.
5. Zonarea seismică
Conform normativului P.100/92 privind proiectarea antiseismică a
construcţiilor, oraşul Codlea aparţine zonei “D” caracterizată prin Ks = 0,16 şi
perioada de colţ Tc = 1,0 sec.
Clima – este temperat continentală, caracterizată prin particularităţile
impuse de aspectul de bazin relativ închis şi de etajarea pe verticală a reliefului.
Principala trăsătură o constituie frecvenţa inversiunilor de temperatură, în special
iarna şi la începutul primăverii, când masele de aer rece se îngrămădesc în valea
depresionară. Aşa se explică valorile extreme negative foarte coborâte din şesul
Bârsei.
Temperatura medie anuală este de 80C.
Media anuală a precipitaţiilor, depăşeşte 700 mm.
Îngheţurile timpurii (în medie în prima decadă a lunii octombrie) şi cele
târzii (sfârşitul lunii aprilie şi începutul lunii mai) se resimt în eşalonarea muncilor
agricole şi mai ales orientarea spre plante de cultură specifice condiţiiloe
climatice locale (ex. cartofi, sfeclă de zahăr).
Regimul vânturilor prezint şi el o serie de particularităţi funcţie de relief.
Zonele înalte sunt supuse vânturilor de nord – vest şi vest, a căror frecvenţă
depăşeşte 25 – 30% cu viteze ale vântului ce depăşesc 7-8 m/sec în timp ce în
depresiune, frecvenţa este în jur de 17-30% iar citeza medie de 2,5 – 3,5 m/sec.
În afara vânturilor generale datorită diferenţelor locale de presiune şi
temperatură ce apar între depresiune şi munte, iau naştere mişcări locale ale
aerului, cunoscute sub numele de brize.
10
Vegetaţia şi fauna
Pe teritoriul studiat, flora este specifică zonelor temperat continentale, iar
fauna nu diferă de cea din restul ţării, la care se adaugă fauna cinegetică
specifică munţilor Carpaţi.
2.3. RELAŢII ÎN TERITORIU

Fiind amplasat la 15 km de municipiul Braşov municipiul Codlea, face parte
din microzina industrială Braşov, situându-se în limita izocronei de 30 a acestuia.
În cadrul judeţului, municipiul Codlea face parte dintr-o zonă cu un înalt
grad de urbanizare, care prezintă condiţii de dezvoltare puternică
intercondiţionându-se reciproc cu localităţile din apropiere.
Relaţiile de interdependenţă între acestea, economice de servire, social –
culturale şi comerciale se pot dezvolta la o treaptă superioară, constituind
principalul sistem de localităţi de gr. I.
Municipiul Codlea este un centru intercomunal deoarece crează o arie de
polarizare proprie ca urmare a existenţei unor localităţi rurale situate în imediata
vecinătate (Vulcan, Holbav şi Colonia 1 Mai – comuna Vulcan, Dumbrăviţa şi
Vlădeni – comuna Dumbrăviţa) dar la o distanţă relativ mare faţă de Braşov.
Pe teritoriul municipiului Codlea circulaţia rutieră se face pe următorele
drumuri:
- DN 1 Braşov – Codlea – Făgăraş – Sibiu
- DJ 112 A – Codlea – Hălchiu, Codlea – Vulcan
- DC 44 – Codlea (DN 1) – Dumbrăviţa
- DC 63 – Codlea (DN 1) – Complexul turistic Codlea Strand
În planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean (PATJ) secţiunea căi de
comunicaţii s-au propus o serie de artere, reabilitări, etc.
Astfel DN 1 (Braşov – Sibiu) şi DJ 112 A sunt propuse pentru reabilitare.
Pe teritoriul administrativ al municipiului sunt propuse artere de circulaţie
rutieră majoră.
- Autostrada Bucureşti – Braşov
- Ocolitoarea municipiului Braşov
11
2.4. ACTIVITĂŢI ECONOMICE

Potenţial economic - Dinamica sectorului de IMM-uri
În ceea ce priveşte profilul economic al oraşului Codlea, acesta este relativ
diversificat, activităţile economice reprezentative fiind industria (în special mica
industrie) şi serviciile. Domeniile de activitate în care exista forţă de muncă
calificată în municipiul Codlea sunt: industria prelucrătoare, industria alimentară,
comerţ şi construcţii. Strategia de dezvoltare a economiei locale trebuie să plece
de la elementele care pot să conducă la creşterea competitivităţii, iar unul ar fi
încurajarea creşterii economice la nivel de firmă, din perspectiva productivităţii şi
a cifrei de afaceri, care ar creşte implicit gradul de bunăstare la nivel local.
Municipiul Codlea se află pe primele locuri în ţară la producţia de scule
industriale, accesorii auto şi pe primele locuri în economia judeţeană la producţia
de de piese si accesorii pentru autovehicule, la fabricarea produselor pentru
hrana animalelor de fermă, la construcţii şi la confecţii textile. În cadrul
sectorului secundar, pe primul loc se află industria producătoare, care are o
pondere mai însemnată în economia locală faţă de industria prelucrătoare.
Sectorul industrial cu cea mai mare pondere în economia locală este producţia
construcţiilor metalice şi a produselor din metal. Acestui sector i se adaugă
producţia de scule industriale, accesorii auto, industria de prelucrare a lemnului,
industria altor produse din minerale nemetalice, construcţiile, comerţul şi
serviciile, iar în ultimii ani au înregistrat creşteri semnificative industria
prelucrării lemnului şi a produselor din lemn, precum şi producţia prelucrării
pielii. Sunt bine dezvoltate serviciile de transport de mărfuri şi persoane,
serviciile de telefonie fixă şi mobilă, reţelele de televiziune prin cablu, serviciile
de consultanţă, serviciile de protecţie şi pază. Dintre servicii, transportul rutier de
mărfuri este unul dintre cele mai rentabile activităţi economice.
În analiza economică ne vom axa în special pe dinamica Intreprinderilor
Mici şi Mijlocii (IMM) în perioada 2000-2007, dar şi a marilor firme importante
pentru economia locală, subliniind evoluţia salariaţilor şi a cifrei de afaceri,
precum şi noi domenii de activitate ale acestora, comparativ cu perioada 1990-
2000.
În perioada anilor ’90 s-au înfiinţat la nivelul oraşului Codlea aproximativ
260 de IMM-uri, cu activităţi principale în construcţii metalice, transporturi rutiere
de mărfuri şi comerţul cu amănuntul.
12
Tabel 9. Evoluţia salariaţilor şi a cifrei de afaceri în firmele înfiinţate până în anul

2000, cu cifra de afaceri de peste 1milion RON în 2000
Cifra de
Cifra de
Domeniu de Salariati Salariati Afaceri
Firma Afaceri
activitate CAEN 2000 2006 2006(RON
2000(RON)
)
Productia de piese si
ROLEM SRL accesorii pentru 1382 38287403 3183 141836231
autovehicule
Fabricarea produselor
ABO FARM SA pentru hrana 212 11588458 277 30645643
animalelor de fermă
Cultivarea legumelor, a
SERE CODLEA SA specialitatilor horticole 1120 7739381 58 4975788
si a produselor de seră
RONDINA TRANS Transporturi rutiere de
90 5858224 38 5837977
SRL marfuri
Comert cu ridicata al
produselor lactate,
DELACO
oualor, 22 4616947 169 60985414
DISTRIBUTION SRL
uleiurilor şi grãsimilor c
omestibile
Fabricarea altor articole
POPA SRL 63 2478827 132 11538521
din metal
Comert cu amanuntul
UNICOM SA al carburantilor pentru 16 1574563 28 2005193
autovehicule
DRIESSEN
Fabricarea altor articole
MANDERS 60 1415772 78 7516775
din metal
COMPANY SRL
WESTROTRANS Transporturi rutiere de
13 1281299 25 5416453
INTERNATIONAL marfuri
Comert cu ridicata al
PETREA AGENTURA
materialului lemnos si 6 1266378 4 896397
TEHNICA SRL
de construcţii
Tesaturi din bumbac si
CODTEX SA 74 1159777 47 996187
din fire tip bumbac
Sursa: : www.listafirme.ro
IMM-urile înfiinţate până în 2000 aveau în acest an un total de 3783
salariaţi, însă cei mai mulţi angajaţi erau în firmele mari: ROLEM SRL (1382) şi
13
SERE CODLEA SA (1120), urmate de firmele mijlocii: ABO FARM SA (212) şi

RONDINA TRANS SRL (90). Din toate IMM-urile, 7 firme erau cu capital străin, iar
din ele doar una declara, la bilanţul din 2000, o cifră de afaceri peste 1 milion lei
(PETREA AGENTURA TEHNICĂ SRL). Numărul salariaţilor din firmele înfiinţate
până în 2000 creşte în 2006 cu 41%, implicit cel al societăţilor listate, cu câteva
mici excepţii. Cea mai importantă diminuare a numărului de salariaţi s-a
înregistrat la SERE CODLEA SA (vezi tabelul de mai sus). Cifra de afaceri (CA)
totală a acestor firme înfiinţate până în 2000 (inclusiv) creşte de 4,2 ori, de la
96797281 RON la 407245078 RON în 2006, iar cele care au avut în anul 2000 CA
peste 1milion RON sunt prezentate în tabelul 9.
Domeniul de activitate al firmelor enunţate mai sus arată că cele mai
rentabile activităţi economice erau producţia de piese şi accesorii pentru
autovehicule, comerţul cu ridicata al produselor alimentare şi fabricarea
articolelor din metal, deoarece pentru aceste firme a crescut atât numărul de
salariaţi, cât şi cifra totală de afaceri (de exemplu, cea mai profitabilă, DELACO
SRL, avea în 2006 o CA de 13 ori mai mare decât în 2006, şi de 8 ori mai mulţi
angajaţi).
După anul 2000, până în al doilea trimestru al anului 2008, mai apar 477
de firme (peste 100 dintre ele, apar în ultimii doi ani), din care 25 cu capital
străin. Între ele există şi o firmă mare, cu peste 1000 de angajaţi, DTR
DRAXLMAIER SISTEME TEHNICE (vezi tabelul 10). Cele mai rentabile activează în
industria prelucrătoare (textile, pielărie, alimentară), industria lemnului, comerţul
cu ridicata şi amănuntul, dar şi în sectorul primar, exploatare forestieră şi
creşterea animalelor. Numărul total de salariaţi ai acestor firme era la începutul
anului 2007 - 2317, care, adăugaţi la cei ai firmelor analizate anterior, dau
totalul de salariaţi ai IMM-urilor din municipiul Codlea la începutul anului 2007
(7658). Astfel numărul salariaţilor din aceste sector de activitate creşte de două
ori în perioada 2000-2006.
Cifra de afaceri a firmelor înfiinţate după 2000 se ridică la suma de 158
milioane RON, iar cifra totală a tuturor firmelor existente în 2006 pe teritoriul
oraşului şi care au predat bilanţul în acest an era de 565 milioane RON, o cifră de
afaceri de aproximativ 6 ori mai mare decât în 2000. De remarcat că multe din
firmele cu capital străin, apărute în Codlea, şi-au început relativ recent
activitatea (1-2 ani) şi nu avem date privind bilanţul contabil pentru 2007.
14
Tabel 10. Firme noi înfiinţate după anul 2000 şi care au cifra de afaceri peste 1
milion RON în anul 2006
Cifra de
Salariati
Firma Domeniu de activitate CAEN Afaceri
2006
2006(RON)
DTR DRAXLMAIER Fabricarea de articole de voiaj si marochinarie
1010 45395680
SISTEME TEHNICE si a articolelor de harnaşament
Comert cu amanuntul al fructelor si legumelor
EXOTIC MARKET SRL 71 11654527
proaspete
ASCO TOOLS SA Fabricarea altor masini-unelte 127 9963731
DEKOFILM ROMANIA Fabricarea placilor, foliilor, tuburilor si
33 9587797
SRL profilelor din material plastic
AVICOD SA Productia si conservarea carnii de pasare 98 9053442
DIETAL ROUMANIE Productia de lampi electrice si echipamente de
147 8227208
SRL iluminat
BROILEROM SRL Cresterea altor animale 30 4850825
TE BAERTS
Transporturi rutiere de marfuri 17 4204878
TRANSPORT SRL
PAPALITO SRL Fabricarea altor produse alimentare 55 3618928
Comert cu ridicata al masinilor, accesoriilor si
DONOANGI SRL 3 3616156
uneltelor agricole, inclusiv al tractoarelor
SERVICII DE
GOSPODARIRE Salubritate, depoluare si activitati similare 74 2776173
MAGURA
Comert cu amanuntul in magazine
ALFAVITA SRL 10 2458124
nespecializate
OCOLUL SILVIC
Silvicultura si exploatare forestiera 33 2412838
CODRII CETATILOR
Comert cu ridicata al materialului lemnos si
LIAN CONSTRUCT SRL 46 1873740
de construcţii
CONDIVER SRL Constructii de cladiri si lucrari de geniu 4 1844682
WMS SISTEME Productia de piese si accesorii pentru
42 1809043
TEHNICE SRL autovehicule
MIRBOPLANT SRL Comert cu ridicata al fructelor si legumelor 1 1650743
RO TELECONNECT SRL Telecomunicatii 7 1523369
LIROV SRL Lucrari de instalatii tehnico-sanitare 15 1506881
Fabricarea de elemente de dulgherie si
WERU GRUP SRL 8 1404896
tamplarie din metal
Comert cu amanuntul al articolelor de fierarie,
ELIASCON SRL 6 1210231
al articolelor din sticlã şi a celor pentru vopsit
Sursa: : www.listafirme.ro
15
Se poate remarca în tabelul de mai sus că, pe lângă activităţile comerciale,

care sunt cele mai rentabile din punct de vedere al cifrei de afaceri realizate în
2000, apar noi activităţi importante în peisajul economic, cum ar fi fabricarea
articolelor din piele, producerea de echipamente de iluminat, comercializarea
accesoriilor şi uneltelor agricole şi telecomunicaţiile.
Chiar dacă unele dintre firmele înfiinţate înainte de anul 2000 au
falimentat, iar dintre cele apărute după această dată nu au rezistat până în 2006,
putem afirma, conform analizei de mai sus, că sectorul IMM-urilor este în plină
dezvoltare în municipiul Codlea, deoarece în perioada 2000 – 2006 numărul de
firme creşte cu 180%, numărul de salariaţi din acest sector se dublează şi cifra
de afaceri totală creşte de peste 6 ori în acest timp. Graficul de mai jos arată cu
cât contribuie firmele înfiinţate până în anul 2000 (notate cu 2000 în grafic) şi cu
cât contribuie cele înfiinţate după 2000 (notate cu 2006 în grafic) la realizarea
principalilor indicatori ai sectorului de IMM-uri existent în Codlea la începutul
anului 2007. Graficul arată că numărul de firme înfiinţate până în 2000, deşi este
mai mic faţă de cele înfiinţate după 2000, concentrează în 2006 cea mai mare
parte a salariaţilor şi contribuie semnificativ la realizarea cifrei de afaceri din
acest an (aprox. 72% din valoarea ei), ceea ce relevă stabilitatea sectorului de
IMM-uri.
Contributia firmelor infiintate pana in 2000 si dupa 2000 la realizarea

principalilor indicatori ai IMM-urilor din municipiul Codlea, in anul 2006
Cifra totala de afaceri 72.06% 27.94%
Salariati 69.74% 30.26%
Numar firme 35.28% 64.72%
0.00% 20.00% 40.00% 60.00% 80.00% 100.00%
Firme infiintate pana in 2000

Firme infiintate dupa 2000
Sursa primară de date: www.listafirme.ro
16
Totuşi, rigiditatea pieţei muncii în Codlea şi capacitatea redusă a acesteia

de a crea noi locuri de munca (urmare a unor disponibilizări masive) contribuie la
menţinerea relativ ridicata a şomajului neînregistrat. Spiritul şi cultura
antreprenorială constituie o soluţie importanta pentru contrabalansarea efectelor
negative ale procesului de ajustare structurală şi restructurare a industriei şi
chiar a agriculturii, generând alternative economice şi sociale, şi îmbunătăţirea
statutului economic al grupurilor sociale ameninţate cu şomajul. Promovarea
spiritului şi culturii antreprenoriale însă constituie un domeniu de intervenţie care
presupune creşterea capacităţii sistemului de educaţie şi formarea profesională
iniţială şi continuă.
2.5. POPULAȚIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE

Evoluţie şi potenţial demografic
Descrierea evoluţiei populaţiei şi analiza potenţialului demografic ale
municipiului Codlea au fost realizate comparativ cu cele ale populaţiei urbane din
judeţul Braşov, folosind datele furnizate de Recensămintele populaţiei şi
locuinţelor din 1966 până în 2002, de fişa localităţii de la Direcţia Judeţeană de
Statistică Braşov, precum şi date disponibile din baza TEMPO online a Institutului
Naţional de Statistică. Motivaţia comparaţiei cu populaţia urbană, şi nu cu
întreaga populaţie, constă în obţinerea unei fidelităţi cât mai mari în conturarea
profilului demografic al municipiului. Compararea valorilor tuturor indicatorilor cu
media urbană a contextului suprateritorial arată cât de critică sau avantajoasă
este poziţia oraşului Codlea faţă de alte oraşe, care ar fi problemele cu care se
confruntă sau care sunt atuurile sale privind potenţialul său demografic.
După cum se observă din Tabelul 1 populaţia municipiului Codlea la
recensăminte manifestă o tendinţă de accentuată creştere, comparativă cu cea a
populaţiei urbane în general din judeţ, aproape o dublare a volumului populaţiei
dacă ne raportăm la recensământul din 1966. Această creştere are loc de fapt
până în anul 1990, pe fondul unui proces de industrializare forţată şi de
urbanizare accelerată, conform proiectelor „ambiţioase” din perioada comunistă.
Însă pe intervalul 1992 – 2002 se înregistrează o scădere a volumului populaţiei
oraşului (-1,7%), mai puţin intensă decât diminuarea în general a populaţiei
urbane din judeţul Braşov (-10,2%).
17
Tabel 1. Volumul populaţiei oraşului Codlea – evoluţie la recensăminte

Recensământ: 1966 1992 2002
Municipiul Frecvenţe
13075 24013 23604
Codlea absolute
Evoluţia 1966 =
83,7% 80,5%
populaţiei 100%
Judeţ Brasov* Frecvenţe
280000 497343 446677
(populatie absolute
urbana) Evoluţia 1966 =
77,6 % 59,5%
populaţiei 100%
Sursa: INSSE, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2002
*Nota: Populaţia urbană conţine şi populaţia municipiului Codlea
La nivel judeţean, populaţia urbană continuă sa scadă până în anul 2002 şi
se va redresa până în anul 2004, după care scade lent către sfârşitul perioadei
analizate. În municipiul Codlea populaţia creşte în volum încă din anul 2003, într-
un ritm superior tendinţei contextului suprateritorial (vezi figura de mai jos).
Evolutia populatiei municipiului comparativ cu populatia urbana a

nr.pers. judetului Brasov, in perioada 1966-2007
24500
520000
22000
475000
Brasov_urban
19500 430000
Codlea
385000
17000
340000
14500
295000
12000 250000
6
7
196
199
199
199
200
200
200
200
200
200
CODLEA BRASOV_urban
evolutie lineara Codlea evolutie lineara Brasov_urban
Sursa: DJS (Direcţia Judeţeană de Statistică) Braşov, Fişa Localităţii şi baza de

date TEMPO a INSSE
18
Cele două linii punctate din grafic arată tendinţa de evoluţie pentru fiecare
serie de date, astfel că se poate observa ritmul diferenţiat de creştere a
populaţiei municipiului Codlea faţă de urban în general. Astfel în iulie 2007
populaţia oraşului Codlea (24550 locuitori) a fost cu 4,0% mai mare, comparativ
cu cea înregistrată la ultimul recensământ, pe când populaţia urbană a judeţului
Braşov a scăzut cu 1,7% în aceeaşi perioadă.
Evoluţia detaliată pe ani consecutivi, după anul 1990, arată că punctul
critic al dinamicii populaţiei oraşului a fost anul 2002, când, faţă de anul
precedent (care a reprezentat vârful evoluţiei populaţiei în ultimii 17 ani),
numărul de locuitori stabili ai oraşului s-a diminuat cu 5,7%. După acest an,
contrar tendinţei la nivel judeţean, au fost fluctuaţii foarte mici de volum, însă
populaţia s-a aflat în uşoară creştere.
În 2001 se atinge numărul de maxim de locuitori din ultimii 17
ani,depăşindu-l pe cel de la nivelul anului 1990 (vezi figura de mai jos), după
care se diminuează, iar din 2003 până în 2007 se redresează, ajungând
aproximativ la valoarea înregistrată în anul 1990.
nr.pers. Evolutia populatiei in perioada 1966-2007
24500
22000
19500
17000
14500
12000
6
7
196
199
199
199
199
199
199
199
199
199
199
200
200
200
200
200
200
200
200
Sursa: DJS – Braşov, Fişa Localităţii
Este important de urmărit care au fost cauzele ce au condus la o scădere

atât de bruscă a populaţiei în 2002 şi care au fost factorii favorizanţi redresării ei
din perioada următoare.
19
Densitatea populaţiei
Datorită creşterii continue a volumului populaţiei oraşului Codlea, în
perioada 2003 – 2007, a crescut în acelaşi ritm şi densitatea populaţiei, de la 195
locuitori/km² în 2003 la 200 locuitori/km² în 2007. Densitatea populaţiei oraşului
a fost permanent net inferioară mediei densităţii urbane din judeţul Braşov (200
locuitori/km² faţă de 359 locuitori/km²) ceea ce demonstrează că este un oraş
relativ mic în grupul celor 10 UAT urbane din judeţ. Oraşele mai mari sunt:
Braşov, Făgăraş, Săcele şi Zărneşti. Chiar dacă este al cincilea oraş ca mărime a
populaţiei, Codlea are avantajul de a fi câştigat populaţie în volum în ultimii 5
ani, fenomen manifestat numai în alte trei oraşe din judeţ: Ghimbav, Râşnov şi
Zărneşti.
Structura pe sexe şi vârste

Distribuţia pe sexe a populaţiei oraşului Codlea reflectă un relativ echilibru
între ponderea populaţiei masculine 49,8% - 12223 barbaţi şi a celei feminine
50,2% - 12327 femei, situaţia fiind mai stabilă decât cea observată la nivelul
mediului urban al judeţului Braşov – populaţie feminină (51,7%) şi populaţie
masculină (48,3%), dar nu se poate vorbi de diferenţe semnificative. Raportul de
masculinitate (număr de bărbaţi la 100 femei) are în 2007, la nivelul oraşului
studiat, valoarea de 99,1 ceea ce înseamnă că acesta este superior celui calculat
la nivelul judeţului Braşov, care indică 93,6 bărbaţi la 100 de femei. Acest
indicator nu a fost subunitar tot timpul, cu alte cuvinte numărul femeilor l-a
depăşit pe cel al bărbaţilor doar în ultimii ani, deoarece la începutul anilor ’90
valoarea lui era peste 100 (101,1%). Vom vedea însă în structura pe sexe şi
vârste a populaţiei că raportul masculin-feminin a fost în general unul echilibrat.
Analiza evoluţiei populaţiei pe sexe şi grupe de vârstă arată că cea mai
dezavantajată categorie de vârstă sunt copiii, care sunt din ce în ce mai puţini
faţă de recensământul din 1992. Dintre aceştia, fetele scad ca număr într-un ritm
uşor superior scăderii numărului de băieţi, astfel că în 2007 rămân doar 58
procente din totalul existent în 1992. Pe toată perioada analizată, scăderea totală
a populaţiei de 0-14 ani se face atât seama populaţiei feminine, cât şi pe seama
celei masculine din această categorie de vârstă. Populaţia în vârstă de muncă
creşte cu 12,2 % în 2007 faţă de 1992, mai mult decât în 2002, când creşterea a
fost doar de 10.3 % faţă de acelaşi an.
20
Tabel 2. Evoluţia populaţiei pe sexe şi grupe principale de vârstă în anii 2002 şi

2007, faţă de recensământul din 1992
Grupe 0 –14 ani 15 – 59 ani 60 şi peste
principale
1992 2002 2007 1992 2002 2007 1992 2002 2007
de vârstă
Femei 3417 7962 947

-36.6 -41.7 4.7 11.0 42.3 58.0
(100%) (100%) (100%)
Bărbaţi 3626 7866 729
-37.0 -41.6 16.0 13.4 40.3 55.6
(100%) (100%) (100%)
Total 7043 15828 1676
-36.8 -41.6 10.3 12.2 41.5 56.9
(100%) (100%) (100%)
Sursa primară de date: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov
Populaţia feminină este însă cea care influenţează semnificativ evoluţia

unei alte categorii de populaţie, şi anume vârstnicii (60 de ani şi peste), pozitiv
de această dată, ajungând ca în 2007 această categorie să crească în volum cu
58% faţă de anul 1992. Cresterea numărului de femei cu vârste de peste 60 de
ani şi scăderea numărului de copii cu aceeaşi intensitate, şi chiar mai mare,
confirmă existenţa unui proces de îmbătrânire demografică la nivelul oraşului, cu
implicaţii profunde socio-economice.
Putem afirma că în general mediul urban al judeţului Braşov se confruntă
cu această problemă, însă, faţă de anul 1992, aici ponderea de copii scade până
în 2002 cu 9,6 puncte procentuale, pe când în Codlea scăderea este de aproape
10,4 puncte procentuale în aceeaşi perioadă (de la 28,7% în 1992 la 18,3%). În
ceea ce priveşte populaţia de 60 de ani şi peste, la recensământul din 1992,
populaţia vârstnică era mai redusă ca pondere în municipiul Codlea (6,8%) decât
în populaţia urbană totală a judeţului (11%), dar ajunge la o pondere de 10,7%
în populaţia totală a anului 2007, în timp ce ponderea la nivel de judeţ creşte şi
ea la 16%. Cu alte cuvinte, populaţia tânără a oraşului scade mai mult între
recensăminte decât a altor oraşe din judeţ, în timp ce populaţia vârstnică
înregistrează acelaşi ritm de creştere în Codlea, ca şi-n celelalte oraşe din judeţ.
Asta înseamnă că în anii ’90 municipiul Codlea avea avantajul unei
populaţii foarte tinere în comparaţie cu celelalte oraşe ale judeţului Braşov, însă
în timp pierde treptat acest avantaj, ajungând în 2007 la o populaţie relativ
îmbătrânită, ca majoritatea celorlalte oraşe.
21
Populaţia în vârstă de muncă, cu vârste cuprinse între 15-59 ani, a fost în

Codlea uşor mai redusă ca pondere decât în alte oraşe la recensământul din
1992 (64,5% faţă de 64,8% ponderea medie urbană), însă depăşeşte media la
recensământul din 2002 (72% faţă de 70,1% ponderea medie urbană), ceea ce
arată teoretic că în aceast oraş ar exista o sursă importantă de forţă de muncă.
Practic este important de ştiut cât din această populaţie este activă şi câtă
inactivă pentru a aprecia corect mărimea acestei resurse.
Distribuţia detaliată pe sexe şi grupe mici de vârstă este cea care arată
mărimea comparativă a cohortelor generaţionale (câte 5 generaţii) exprimată
grafic prin piramida vârstelor, iar comparaţia celor două piramide de mai jos ne
dă informaţii despre tendinţele de înlocuire a generaţiilor în ultimii 15 ani.
Piramida vârstelor pe sexe, Municipiul Codlea, judetul Brasov,

comparativ 1992 - 2007
85 >
80-84 ani
75 -79 ani
70-74 ani
65-69 ani
60-64 ani
55-59 ani
50-54 ani
45-49 ani
40-44 ani
35-39 ani
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5- 9 ani
0- 4 ani
-1600 -1200 -800 -400 0 400 800 1200 1600

Masculin Feminin
Sursa primară de date: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov
22
Piramidele vârstelor, realizate cu datele înregistrate la nivelul anilor 1992

şi 2007 şi furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov, vin să completeze
analiza structurii pe vârste a populaţiei oraşului Codlea, punând în evidenţă
efectivele reduse ale cohortelor de tineri, în special a populaţiei masculine
(reprezentată prin bare orizontale pentru anul 1992 şi prin linie verticală pentru
anul 2007), dar şi un proces de îmbătrânire a populaţiei în curs de desfăşurare.
Forma bazei piramidei din 2007 arată că la generaţiile cu vârste cuprinse
între 5 şi 24 ani populaţia masculină s-a diminuat mai mult decât cea feminină,
urmând să devină mai numeroasă ca pondere la generaţiile cu vârste cuprinse
între 25-40 ani. Acest lucru e confirmat de forma liniei grafice pentru feminin, ce
se apropie de axa reper (0) în 2007 mai mult decât graficul pentru masculin, la
grupele de vârstă de la 20 ani la 40 ani (vezi figurile de mai sus). Grupa de
vârstă 0-4 ani în 2007 arată că numărul de nou-născuţi tinde să se redreseze
foarte lent, pentru ambele sexe.
Îngroşarea vârfului piramidei din 2007 faţă de cea din 1992, în special a
populaţiei feminine de peste 55 de ani şi a celei masculine de peste 60 de ani,
indică creşterea în volum a populaţiei vârstnice. În acelaşi timp această
modificare a mărimii populaţiei vârstnice arată o îmbunătăţire a nivelului de trai
prin creşterea duratei medii a vieţii. Pentru mediul urban al judeţului Braşov
durata medie a vieţii a crescut în perioada 1996-2006 de la 66,8 ani la 70,1 ani
pentru bărbaţi şi de la 75,1 ani la 77,4 ani pentru femei. Totuşi această
redimensionare a populaţiei de 60 de ani şi peste înseamnă, pe lângă o sarcină
socială sporită pentru segmentul populaţiei adulte, o creştere a necesităţii de
servicii sociale şi medicale.
Dacă în 1992 populaţia tânără şi în special generaţiile cu vârste cuprinse
între 15-19 ani atât la bărbaţi, cât şi la femei, deţineau cel mai mare segment
din populaţia totală, în 2007 generaţiile anilor:’68 -’72 (ambele sexe) şi ’78-’82
(la bărbaţi) sunt cele mai bine reprezentate. Asta înseamnă că în prezent oraşul
are o importantă resursă de forţă de muncă, dar, dacă nu se vor lua măsuri de
stimulare a natalităţii, peste 20-30 de ani această populaţie devine inactivă din
punct de vedere economic şi o sarcină socială din ce în ce mai mare pentru o
populaţie tânără viitoare din ce în ce mai redusă ca număr.
Indicele vitalităţii populaţiei, calculat prin raportarea populaţiei tinere la
populaţia vârstnică, are în 2007 valoarea de 1,6 pentru municipiul Codlea, peste
23
nivelul optim de 1,5 care asigură înlocuirea generaţiilor. Acest fapt ar însemna că
efectivele de populaţie tânără au tendinţa să îşi mărească volumul, pe seama
natalităţii în creştere, ceea ce ar reprezenta un avantaj comparativ al oraşului
Codlea, faţă de mediul urban al judeţului Braşov, unde acest indicator este mult
mai mic (0,8).
Nupţialitatea şi divorţialitatea, cu alte cuvinte numărul de căsătorii şi
divorţuri la mia de locuitori, sunt indicatori ce dau informaţii asupra modelului de
familie spre care se tinde în teritoriul analizat. Sunt indicatori demografici
dinamici, care influenţează sănătatea familiei, cu repercusiuni asupra stării de
sănătate a individului.
Dacă la mijlocul anilor ’90 ambii indicatori aveau valori mari, în ultimii 5
ani acestea scad, ajungând ca nupţialitatea să aibă în 2003 valoarea de 6,7‰ de
la 8,2‰ în 1996, iar divorţialitatea valoarea de 1,4‰ în 2003 de la 2,2‰ în
1995. În ultimii trei ani nupţialitatea creşte ca valoare, însă şi divorţialitatea,
înregistrând în 2006 valori de 7,6‰ şi respectiv de 1,7‰, ceea ce ar însemna
că modelul familial tradiţional nuclear este mai bine conservat în Codlea decât în
celelalte oraşe din judeţ, dar şi că există tendinţa instalării în paralel a familiei
mononucleare. Toate acestea reies din faptul că, faţă de celelalte oraşe,
nupţialitatea este mai mare în oraşul analizat (7,3‰ era media urbană în 2006)
şi divorţialitatea mai mică (1,8‰ era media urbană în 2006).
Calitatea, amploarea şi ritmul vieţii socio-economice în oraşul studiat sunt
direct influenţate de evoluţia demografică în general şi de mişcarea naturală, dar
mai ales de procesul de îmbătrânire demografică. Efectele acestora pot fi puse în
evidenţă de raportul de dependenţă după vârstă, care exprimă raportul dintre
populaţia tânără şi vârstnică şi populaţia în vârstă de muncă (15-59 ani) ,şi ne
arată sarcina socială pe care o suportă segmentul populaţiei adulte, care are cea
mai importantă contribuţie la realizarea bugetului familial şi are de asemenea un
rol activ în formarea tinerei generaţii. Raportul de dependenţă după vârstă, pe
baza datelor din 2007, stabilea la nivelul oraşului un număr de 379 dependenţi
minori şi vârstnici ce revin la 1000 de persoane în vârstă de muncă, faţă de 391
la nivelul Braşovului urban, ceea ce face ca sarcina socială a populaţiei apte de
muncă a oraşului Codlea să fie oarecum mai mică decât cea a populaţiei urbane
în vârstă de muncă din judeţul Braşov. Ca o circumstanţă favorizantă pentru
Codlea trebuie menţionat că valoarea mare a indicatorului se datorează ponderii
24
mai mari de copii decât de vârstnici, situaţie ce-i conferă un avantaj în raport cu
celelalte oraşe ale judeţului.
Structura etnică
Pentru caracterizarea structurii etnice s-au folosit date de la recensăminte,
dar mai ales un studiu realizat de Direcţia Judeţeană de Statistică (DJS) Braşov
privind situaţia rromilor din judeţul Braşov. Analiza relevă tendinţa continuă de
creştere în ultimul timp a ponderii populaţiei care s-a declarat la recensământ de
etnie rromă în total populaţie a judeţului, de la 0,8 % în anul 1966 la 3,1 % în
anul 2002. Creşterea numărului persoanelor de această naţionalitate este nu
numai consecinţa unei fertilităţi feminine mai ridicate, specifică acestei etnii, dar
şi a faptului că un număr mai însemnat de rromi nu au ezitat să-şi declare
naţionalitatea de care aparţin, aşa cum s-a întâmplat la recensămintele
precedente din diferite motive.
În ceea ce priveşte structura etnică a populaţiei oraşului Codlea, trebuie
menţionat că după români, care sunt majoritari (92,7% conform recensământului
din 2002), maghiarii ar reprezenta a doua etnie ca pondere (3,8%), rromii a treia
(1,7%), iar germanii a patra (1,5%). Faţă de mediile la nivel judeţean putem
afirma că aici avem români şi germani mai numeroşi ca pondere în total
populaţie stabilă din 2002, însă mai puţini maghiari faţă de ponderea pe judeţ.
Studiul enunţat anterior situează Codlea pe locul 4 între unităţile administrativ-
teritoriale urbane privind ponderea crescută a populaţiei de etnie rromă în
populaţia stabilă a localităţii (vezi tabelul de mai jos), după oraşele Rupea,
Săcele şi Zărneşti. Făcând o analiză în profil teritorial, se poate observa că
ponderea rromilor în Codlea este uşor superioară ca valoare ponderii lor în total
populaţie urbană. Problemele populaţiei rrome sunt importante. Rromii din
România constituie un grup etnic eterogen din punct de vedere cultural, dar au în
comun probleme importante legate de nivelul de trai scăzut, accesul redus la
bunuri publice, capitalul educaţional limitat şi condiţiile precare în care locuiesc.
Problema rromilor poate fi abordată din mai multe perspective, respectiv
etnografică, sociologică şi pedagogică. Identificarea şi valorificarea acestei
probleme constituie una din premisele cele mai importante în integrarea rromilor
şi armonizării relaţiilor interetnice, în orice teritoriu analizat.
25
Tabel 3. Ponderea populaţiei de etnie rromă în Codlea, comparativ cu mediul

urban al judeţului Braşov, la recensământul din 2002
URBAN CODLEA
Populatia stabilă de etnie
4201 424
rromă
Ponderea populaţiei de etnie
22,94 2,32
rromă pe localităţi
Ponderea populaţiei de etnie

rromă în populaţia stabilă a 1,0 1,7
localităţii
Sursa de date: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov, Studiul „Analiza

situaţiei rromilor din judeţul Braşov”, 2006
Mişcarea naturală şi migratorie

Dintre componentele care determină evoluţia populaţiei se remarcă ca
importanţă cele două tipuri de mişcări ale populaţiei: mişcarea naturală, cu cele
două fenomene pe care le surprinde – natalitatea şi mortalitatea, şi mişcarea
migratorie.
Natalitatea, ca fenomen demografic, este măsurată prin rata natalităţii
care reprezintă numărul de copii născuţi vii la 1000 de locuitori într-o perioadă
determinată (un an calendaristic). În anul 2006, conform datelor furnizate de
DJS Braşov (Fişa localităţii), în municipiul Codlea rata natalităţii avea valoarea de
13,4‰, remarcându-se o creştere semnificativă a valorii acesteia în perioada
2000 – 2004 (de la 10,7‰ la 13,1‰). După acest an natalitatea scade la
11,9‰ în 2005, urmând să recupereze din pierdere în 2006, chiar peste
valoarea celei din 1990 (vezi graficul de mai jos). În 2006 natalitatea înregistrată
la nivelul urbanului din judeţ (9,3‰) era net inferioară celei din municipiul
Codlea, fiindcă acesta din urmă cunoaşte cea mai mare valoare din ultimii 16 ani.
Datele recente din baza TEMPO online a INS arată că în 2007 această tendinţă de
creştere a natalităţii în Codlea se inversează, ajungând la valoarea din 2002
(11,6‰), însă rămâne superioară ca valoare mediei urbane (9,2‰). Putem
afirma că municipiul Codlea păstrează încă avantajul unei natalităţi crescute
comparativ cu celelalte oraşe ale judeţului.
26
Evolutia miscarii naturale in perioada 1990-2007
15.5
12.5
9.5
6.5
3.5
0.5
90 9 91 9 92 9 93 9 94 9 95 9 96 9 97 9 98 9 99 0 00 0 01 0 02 0 03 0 04 0 05 0 06 0 07
19 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2
natalitate mortalitate spor natural
Sursa primară de date: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov, Fişa Localităţii

1990-2006
Mortalitatea se măsoară tot cu ajutorul unei rate care reprezintă numărul
celor decedaţi la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (de obicei un an
calendaristic), iar importanţa acestui fenomen demografic derivă din faptul că el
este şi un indicator al calităţii vieţii, fiind direct influenţat de factori socio-
economici, precum accesul la serviciile de sănătate şi nivelul de educaţie, dar şi
de factori ecologici. Rata mortalităţii în municipiul Codlea avea în 2007 o valoare
scăzută (6,7‰) comparativ cu anul 2001 (7,3‰), când s-a înregistrat cea mai
ridicată valoare în ultimii 17 ani. În anul 2002 scade la 6,7‰, iar din 2003 până
în 2006 aceasta creşte lent, urmând ca abia în 2007 să atingă valoarea din 2002.
În context suprateritorial este de remarcat situaţia extrem de favorabilă a
oraşului privind rata mortalităţii, fiind mult inferioară mediei urbane atât din
2007 (9,1‰), cât şi din ultimii 5 ani. În ceea ce priveşte mortalitatea infantilă
trebuie precizat faptul că în 2001 s-a înregistrat numărul cel mai mare de decese
0-1 an din ultimii 17 ani în Codlea, de aceea trebuie tras un semnal de alarmă
privind calitatea serviciilor medicale pentru nou-născuţi şi monitorizarea evoluţiei
lor. Pentru reducerea valorii acestui indicator este de asemenea importantă
educarea populaţiei tinere şi în special a viitorilor părinţi (implicarea atât a
mamei, cât şi a tatălui), prin organizarea de cursuri privind creşterea şi îngrijirea
copilului.
27
Sporul natural este un indicator care reflectă echilibrul existent între cele
două fenomene: natalitate şi mortalitate. El evidenţiază creşterea naturală a unei
populaţii şi se calculează ca diferenţă între numărul de naşteri şi cel de decese
care au avut loc într-un an raportată la volumul populaţiei. Pentru municipiul
Codlea sporul natural înregistrează valori pozitive pentru toată perioada
analizată, cu cea mai mică valoare în anul 1994 (2,2‰), însă după acest an
natalitatea tinde să aibă valori mult mai mari decât mortalitatea (vezi graficul de
mai sus), astfel că în 2006 sporul natural va avea cea mai mare valoare din
ultimii 16 ani (5,8‰). În acelaşi an valoarea la nivel urban era negativă (-
0,1‰), ceea ce plasează oraşul studiat într-o poziţie favorabilă privind creşterea
naturală a populaţiei. În anul 2007 sporul natural scade uşor în Codlea, pe seama
scăderii natalităţii, însă valoarea rămâne superioară celei urbane, chiar dacă
aceasta devine pozitivă (0,1‰).
În concluzie, natalitatea în municipiul Codlea a avut permanent în perioada
analizată valori mult superioare mortalităţii, ceea ce arată că populaţia acestuia
este supusă unei mişcări naturale aflate în continuă creştere, chiar dacă există
sincope de la un an la altul.
Tabel 4. Mişcarea migratorie a populaţiei oraşului Codlea (1990/2007)
Anul Persoane Sold La 1000 de locuitori
stabilite plecate migratoriu stabilite plecate rata
‰ ‰ ‰
1990 492 1357 -865 20.1 55.3 -35.3
1992 630 333 297 26.2 13.9 12.4
2002 462 386 76 19.6 16.4 3.2
2007 484 426 58 19.7 17.4 2.4
BV_urban_
6373 7924 -1551 14.5 18.0 -3.5
2007
Sursa primară de date: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov, Fişa Localităţii
1990-2006, baza de date TEMPO online a INSSE
Evoluţia volumului populaţiei este influenţată nu doar de mişcarea naturală
a acesteia, ci şi de mişcarea migratorie. Chiar dacă mişcarea naturală este
pozitivă, mişcarea migratorie rămâne şi ea foarte importantă prin intensitatea
manifestării fenomenului şi prin sensul acesteia. Migraţia reprezintă totalitatea
28
stabilirilor şi plecărilor cu domiciliu înregistrate la nivelul unei unităţi

administrativ-teritoriale.
Sporul migratoriu pentru municipiul Codlea înregistrează în anul 1992 cea
mai mare valoare pozitivă a sporului migratoriu din perioada analizată (valoare
similară atinsă în 1998). Dacă la începutul anilor ’90 acest indicator avea valori
negative (1990, cea mai scăzută valoare, vezi tabelul de mai sus), recuperează
încă din 1992, dar cu valori mici. Din anul în care oraşul Codlea e declarat
municipiu (2000, legea 179 din 18 octombrie), începe sa atragă populaţie
(5,3‰) dar numai până în anul 2003, moment din care oraşul îşi pierde din
atractivitate. După acest an sporul migratoriu scade până la 2,4‰ în 2007.
Totuşi, prin valoarea pozitivă a acestui spor la nivelul oraşului Codlea faţă de
nivelul mediului urban braşovean în general, putem afirma că este un oraş relativ
atractiv pentru populaţia din judeţ, şi nu numai.
Luând în considerare atât mişcarea naturală, cât şi mişcarea migratorie,
sporul anual al oraşului Codlea înregistrează în 2007 o valoare de 7,3‰, mai
mică decât în 2002 (8,1‰), datorită mişcării migratorii mai slabe (mişcarea
naturală avea valori similare pentru aceşti ani), însă pozitivă comparativ cu
media urbană negativă a judeţului Braşov (-3,4‰), pe seama mişcării migratorii
negative înregistrate în acest an. Acest lucru relevă tendinţa scăderii populaţiei
urbane braşovene contrară tendinţei de creştere a populaţiei oraşului Codlea.
Resursele umane şi forţa de muncă

Resursele de muncă reprezintă acea categorie de populaţie care dispune
de ansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale care îi permit să desfăşoare o
muncă utilă în una din activităţile economiei naţionale şi includ: populaţia în
vârstă de muncă, aptă de a lucra (bărbaţi de 16 - 62 ani şi femei de 16 - 57 ani),
precum şi persoanele sub şi peste vârsta de muncă aflate în activitate.
Datele puse la dispoziţie de DJS Braşov privind distribuţia populaţiei pe
grupe de vârstă din anul 2002 arătau că, deşi în municipiul Codlea proporţia
populaţiei în vârstă de muncă (15-59 ani) era de aproximativ 72%, doar 42,9%
reprezenta populaţia activă a oraşului (10414 persoane) în total populaţie. Dintre
acestea, 8760 erau persoane ocupate (reprezentând 36% din populaţia totală a
oraşului şi 84% din populaţia activă a oraşului), iar 1654 erau şomeri. La
recensământul din acest an, nivelul ocupării era slab în Codlea comparativ cu
29
nivelul naţional (39,8%) pentru mediul urban. Ponderea ocupării masculine era în
2002 de 52,8% depăşind-o pe cea a ocupării feminine cu 5,6 puncte procentuale.
Salariaţii reprezentau, în anul 2002, aproximativ 96,6% din populaţia ocupată şi
circa 34,9% din populaţia totală a oraşului. Restul ocupaţilor erau în ordine:
patron/întreprinzător privat (168), lucrător pe cont propriu (111), lucrător
familial în gospodăria proprie (7) şi altă situaţie (8).
Cel mai mare număr de ocupaţi îl regăsim în industria prelucrătoare –
3898 (97% din total ocupaţi în industrie şi 44,5% din totalul de ocupaţi), în
agricultură şi servicii anexe – 13,6%, în comerţ – 8,8% şi în construcţii – 8,0%.
În general, la recensământul din 2002, sectorul secundar era predominant
(54%), urmat de sectoarele terţiar, cu 32% din ocupaţi, şi primar, cu 14%
populaţie ocupată în acest sector.
Ţinând cont de nivelul de instruire, cea mai mare parte din populaţia
ocupată (35,3%) a oraşului a absolvit un liceu, 27,2% are o şcoală profesională
şi de ucenici şi aproximativ o cincime are studii gimnaziale (19,1%). Peste 71%
dintre ocupaţii ce au absolvit o şcoală profesională sunt bărbaţi, iar peste 54%
dintre ocupaţii ce au absolvit un liceu sunt femei (vezi tabelul de mai jos). Doar
9,6% din totalul ocupaţilor au studii superioare, ceea ce relevă o lipsă de resurse
umane înalt calificate la nivelul oraşului Codlea.
Tabel 5. Populaţia ocupată după nivelul şcolii absolvite, la recensământul
din 2002, pe sexe
Total Studii Postliceale si Studii Profesionale Studii Studii Alte

Sex
ocupati superioare de maistri liceale si de ucenici gimnaziale primare situatii
Total 8760 842 589 3089 2386 1677 133 44

M% 52.8 50.1 51.4 45.4 71.1 41.5 57.1 65.9
F% 47.2 49.9 48.6 54.6 28.9 58.5 42.9 34.1
Sursa de date: Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Braşov
Se poate observa că în general, la nivelul populaţiei ocupate a oraşului,

femeile sunt mai înalt calificate decât bărbaţii, deoarece sunt mai numeroase
decât aceştia în rândul populaţiei ocupate ce a absolvit cel puţin un liceu (57,8%
femei din totalul femeilor ocupate şi 46% bărbaţi din totalul bărbaţilor ocupaţi).
Rata şomajului, calculată ca raport între şomeri şi populaţia activă,
înregistrată în municipiul Codlea în anul 2002, era de 15,9%, înregistrând valori
30
uşor mai ridicate în rândul bărbaţilor (16,7%), decât în rândul femeilor (15,0%).
Valoarea ridicată a ratei şomajului corelată cu diminuarea numărului mediu de
salariaţi între anii 2004-2006 (conform fişei localităţii) au demonstrat necesitatea
iniţierii unor programe de formare şi reorientare profesională în domenii cu
potenţial de dezvoltare, spre exemplu în comerţ (vezi oferta de cursuri din
tabelul de mai jos). În perioada amintită, numărul de salariaţi din industrie s-a
diminuat (pe seama scăderii acestuia în industria prelucrătoare), ca şi cel din
agricultură. Singurele activităţi ale economiei naţionale ce au înregistrat
creşterea semnificativă a numărului de salariaţi în ultimii 5 ani sunt comerţul,
administraţia publică (probabil pe seama schimbării statutului administrativ) şi
învăţământul. În perioada 1995-2007, la nivelul forţei de muncă se observă o
creştere a numărului de angajaţi, de la 9320 în 1995, la 11300 în 2007, lucru
datorat în primul rând creşterii salariului nominal mediu net (actualizat).
Tabel 6. Situatia privind numarul cursantilor ce au/vor beneficiat/a de servicii

gratuite de formare profesionala, organizate de AJOFM Brasov in perioada
01.01.2007 - 31.12.2007 / 01.01.2008 - 31.12.2008
nr. persoane - 2007 nr. persoane - 2008
ocupatia/calificarea Total, din feme Total, din feme
care: i care: i
Lucrator in comert 342 316 240 180
Bucatar 157 102 80 40
Operator calculator electronic si retele 152 76 120 80
Zidar, pietrar, tencuitor 129 0 100 0
Agent de paza si ordine 102 12 120 20
Montator pereti si plafoane din ghips -
101 0 40 0
carton
Instalator instalatii tehnico-sanitare si gaze 95 0 60 0
Camerista 83 83 40 40
Contabil 80 65 40 30
alta calificare 1069 449 1360 420
Total 2310 1103 2200 810
Sursa de date: AJOFM Brasov
Numărul de şomeri în municipiul Codlea a scăzut din 2002, de la 1654

(7,0% rata şomajului, calculată la total populaţie, din lipsă de date actuale
pentru populaţie ocupată şi pentru comparativitate cu anul 2007) la 447 la
31
începutul lui 2007 (1,8%). Dintre aceştia 325 s-au angajat în cursul anului, astfel
că la 31.12.2007 în oraş mai erau doar 122 de şomeri înregistraţi, din care
61,5% erau indemnizaţi şi 38,5% neindemnizaţi. Problema care apare la această
categorie de populaţie este cea a şomerilor neînregistraţi, al cărui număr se află
în continuă creştere, iar monitorizarea lor nu se face la nivel de UAT, ci cel mult
la nivel de agenţie teritorială de ocupare a forţei de muncă (în cazul nostru
Agenţia Codlea), ce nu are disponibile date actualizate. De aceea oferta de
cursuri la nivel de judeţ şi chiar locurile de muncă vacante vor trebui urmărite şi
la nivelul oraşului Codlea, pentru a informa permanent această categorie de
populaţie, care adesea nu are acces la astfel de informaţie.
O privire de ansamblu asupra populaţiei oraşului, la recensământul din
2002 (neexistând date actualizate pentru forţa de muncă la nivel de unitate
administrativ teritorială), ne arată modul în care aceasta se distribuie între
populaţie activă şi inactivă. Mai sus a fost prezentată componenta activă a
populaţiei şi modul în care aceasta se distribuie în ocupaţi şi şomeri; componenta
inactivă (57,1%) se compune din pensionari, studenţi, persoane casnice şi
persoane aflate în întreţinere. Deosebit de importantă este ponderea crescută a
pensionarilor (vezi tabelul de mai jos) în cadrul populaţiei totale a oraşului, fapt
care contribuie la o creştere a presiunii sociale exercitate asupra populaţiei
active, crescând raportul de dependenţă economică. Însă trebuie remarcată
ponderea cea mai mare a elevilor şi studenţilor în totalul populaţiei, ceea ce
indică o importantă resursă viitoare de forţă de muncă pentru oraş, dacă va fi
atrasă, în momentul finalizării studiilor, în activităţi economice ce se desfăşoară
pe teritoriul oraşului Codlea.
Tabel 7. Resursele umane şi forţa de muncă de care dispunea municipiul Codlea

la recensământul din 2002 (% din populaţia totală)
Ocupaţi Şomeri Inactivi, Pensionari Elevi/ Casnice Aflati în Alta
din care: Studenţi întreţinere situaţie
36,1% 6,8% 57,1% 28,5% 32,9% 9,3% 17,8% 11,5%
Sursa de date: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov
Populaţia şcolară a oraşului Codlea îşi desfăşura activitatea la nivelul

anului 2006 în 126 de săli de clasă şi cabinete şcolare şi era compusă din 4529
de preşcolari şi elevi distribuiţi astfel: copii înscrişi în grădiniţe – 772, elevi în
32
şcoli primare – 1056 şi gimnaziale – 1122, elevi înscrişi în învăţământ liceal –

939, elevi înscrişi în şcoala de arte şi meserii – 640. Personalul didactic care
deservea această populaţie şcolară era compus din 266 de cadre didactice
distribuite astfel: 41 cadre didactice în grădiniţe, 130 în învăţământul primar şi
gimnazial, 72 în învăţământ liceal şi 23 în şcoala de arte şi meserii. În oraş există
10 unităţi de învăţământ, 22 de laboratoare şcolare şi 8 biblioteci, din care una
este publică. Pentru a reorienta profesional resursele umane ale oraşului este
necesar să fie îndreptate către un învăţământ profesional şi postliceal orientat
spre domenii diverse de interes pentru dezvoltarea locală, corelat permanent cu
cererea (specializări solicitate) pe piaţa de muncă.
În domeniul ocrotirii sănătăţii sunt implicate 111 cadre medicale din care
medici de familie – 13 (12 sector public, 1 sector privat), stomatologi – 6 (2
sector public, 4 sector privat), farmacişti – 18 şi personal mediu sanitar – 64.
Există un spital cu 75 de paturi, un ambulatoriu de spital, 2 cabinete medicale de
specialitate private, un laborator medical şi unul de tehnică dentară, ambele
private, precum şi un cabinet medical şcolar public. Având în vedere numărul
mare de populaţie aflat în creştere, deservirea populaţiei cu servicii medicale este
deficitară, ţinând cont şi de faptul că este un oraş ce trebuie să furnizeze aceste
servicii către comunităţile rurale de proximitate.
În concluzie, din punct de vedere al evoluţiei populaţiei şi al potenţialului
demografic precum şi al resurselor de muncă existente, municipiul Codlea se
caracterizează prin:
 Creşterea volumului populaţiei (mai ales după schimbarea statutului în
municipiu în 2000) de la 23604 locuitori în 2002 la 24550 în anul 2007,
contrar tendinţei de scădere a populaţiei urbane din judeţul Braşov (în
ultimii 5 ani);
 Densitatea populaţiei oraşului a fost în ultimii 17 ani net inferioară
mediei densităţii urbane din judeţul Braşov (200 locuitori/km² faţă de
359 locuitori/km˛ medie urbană, în 2007)
 Fenomen de îmbătrânire lentă a populaţiei – procent relativ mare al
populaţiei cu vârste de 60 ani şi peste - 10,7%, însă mult mai scăzut
faţă de cel la nivel urban al judeţului - 16%;
33
 În 2007 generaţiile anilor: ’68 -’72 (ambele sexe) şi ’78-’82 (la bărbaţi)
sunt cele mai bine reprezentate, ceea ce reprezintă o importantă
resursă de forţă de muncă
 Populaţia în vârstă de muncă, cu vârste cuprinse între 15-59 ani,
depăşeşte media urbană la recensământul din 2002 (72% faţă de
70,1% ponderea medie urbană)
 Raportul de dependenţă demografic avea în 2007 valoarea de 379‰,
mai mic faţă de 391‰ la nivelul Braşovului urban, mai ales pe seama
ponderii mai mari de copii decât de vârstnici, situaţie ce-i conferă un
avantaj în raport cu mediul urban al judeţului
 Indicele vitalităţii populaţiei: 1,6 se află peste valoarea dezirabilă (1,5)
care asigură înlocuirea generaţiilor, şi este superior celui la nivel urban
(0,8), ceea ce înseamnă că avem de-a face cu o populaţie încă tânără
 Creşterea duratei medii a vieţii în perioada 1996-2006 de la 66,8 ani la
70,1 ani pentru bărbaţi şi de la 75,1 ani la 77,4 ani pentru femei
 Ponderea relativ crescută a populaţiei de etnie rromă ( cu 1,7% Codlea
este pe locul 4 între unităţile administrativ-teritoriale urbane privind
acest indicator)
 Natalitatea este crescută comparativ cu celelalte oraşe ale judeţului (în
2007 la nivelul urbanului din judeţ era 9,3‰, inferioară ca valoare
celei din municipiul Codlea (11,6‰);
 Rata mortalităţii era în 2007 mult inferioară (6,7‰) mediei urbane
(9,4‰), fenomen constant în ultimii 20 de ani;
 Sporul anual al oraşului Codlea înregistrează în 2007 o valoare pozitivă
de 7,3‰ (cu 2,4‰ spor migratoriu), contrar sporului anual la nivelul
urban al judeţului Braşov (-3,4‰), din cauza mişcării migratorii
negative înregistrate în acest an;
 Deşi proporţia populaţiei în vârstă de muncă (15-59 ani) era în 2002
de aproximativ 72%, doar 42,9% reprezenta populaţia activă a
oraşului (10414 persoane) din total populaţie;
 Salariaţii reprezentau, în anul 2002, aproximativ 96,6% din populaţia
ocupată şi circa 34,9% din populaţia totală a oraşului
34
 La recensământul din 2002 sectorul secundar era predominant (54%),

urmat de sectoarele terţiar, cu 32% din ocupaţi, şi primar, cu 14%
populaţie ocupată în acest sector
 Cel mai mare număr de ocupaţi îl regăsim în industria prelucrătoare –
3898 (97% din total ocupaţi în industrie şi 44,5% din totalul de
ocupaţi), în agricultură şi servicii anexe – 13,6%, în comerţ – 8,8% şi
în construcţii – 8,0%
 Rata şomajului era în anul 2002 de 15,9%, înregistrând valori uşor mai
ridicate în rândul bărbaţilor (16,7%), decât în rândul femeilor (15,0%).
Numărul de şomeri înregistraţi scade până la sfârşitul anului 2007
 La nivelul populaţiei ocupate a oraşului, femeile sunt mai înalt calificate
decât bărbaţii
 Lipsa de resurse umane înalt calificate la nivelul oraşului Codlea (doar
9,6% din totalul ocupaţilor din 2002 aveau studii superioare)
 Procent relativ crescut al elevilor şi studenţilor în cadrul populaţiei
inactive (32,9%)
 Procent relativ mare al pensionarilor în cadrul populaţiei inactive
(28,5%)
 Deservirea populaţiei cu servicii medicale este deficitară
indicatori care reflectă prezenţa şi manifestarea unor alterări ale structurilor

demografice la nivelul oraşului Codlea, dar şi anumite atuuri ale acestora
comparativ cu celelalte oraşe ale judeţului.
2.6. CIRCULAŢII
Teritoriul administrativ si intravilanul municipiului Codlea sunt strabatute
de traseele rutiere ale drumului national DN 1 (E 68 ), drumului judetean DJ 112
A, Halchiu-Codlea-Vulcan si ale drumurilor comunale DC 44 Codlea(DN 1)-
Dumbravita si DC 63 Codlea(DN 1)-Complexul turistic Codlea. De asemenea
teritoriul este traversat de calea ferata principala Brasov-Fagaras-Sibiu-Vintu de
Jos-Deva-Arad-Curtici .
Disfunctionalitatile in desfasurarea traficului auto si feroviar au facut
obiectul unui studiu de circulatie generala in municipiul Codlea, apoi al unui
studiu de sistematizare a circulatiei elaborat de S.C. Vora s.r.l. care au facut,
35
pentru fluidizarea circulatiei, propuneri de deviere a traficului greu de tranzit de

pe traseul DN 1 in zona centrala, de amenajare a unor intersectii, semaforizare,
de organizare a circulatiei in sistem de sensuri unice a unor strazi sau tronsoane
de strazi, de amenajare de parcaje, de modernizare a sistemelor rutiere, de
imbunatatire a scurgerii apelor meteorice si de realizare de rigole carosabile .
In municipiul Codlea majoritatea strazilor sunt de categoriile a III-a si a
IV-a, cu doua benzi, respectiv o singura banda de circulatie.
Căi de comunicaţii aeriene
UAT Codlea se află în proximitatea Aeroportului Internaţional Braşov –
Ghimbav (la peste 700 m faţă de axul pistei), respectiv în vecinătatea
Aerodromului Şilimon (peste 1500 m faţă de axul pistei) şi a heliporturilor ICCO,
IAR Ghimbav, Cobrex (la peste 1500 m faţă de pistă).
AACR împreună cu autoritătile administratiei publice locale implicate vor
stabili zonele cu servituti aeronautice civile si regimul de protectie adecvat, în
conformitate cu prevederile Codului aerian si ale legislatiei nationale în vigoare.
În vederea includerii si trasării zonelor cu servituti aeronautice civile în
planurile de urbanism si amenajarea teritoriului, la nivelul autoritătilor
administratiei publice locale se consideră, corelat cu prevederile Reglementării
aeronautice civile RACR-SACZ (editia curentă), următoarele zone de referintă:
(1) zona I - suprafată trapezoidală înclinată (pantă 1:285);
- baza mică a trapezului coincide cu marginea benzii pistei;
- simetrică fată de prelungirea axului pistei;
- evazare 15Ľ spre exterior;
- extindere/distantă orizontală: 8.500 m de la capătul benzii pistei, pe
directia axului pistei;
- înăltimea bazei mari a trapezului:
+30 m fată de cota aerodromului (0 m);
- referintă: cota aerodromului.
NOTĂ: zona I se regăseste la fiecare capăt al pistei.

(2) zona II: - suprafată conică din care se exclude zona I;
- extindere/distantă orizontală de la marginile benzii pistei, în orice
directie: 4.500 m (exclusiv zona I);
- pantă: 1:150 de la marginea benzii pistei, spre exterior;
36
- înăltimea marginii exterioare: +30 m fată de cota aerodromului (0 m);

NOTĂ: Marginile benzii pistei sunt la 150 m lateral de axul pistei.

(3) zona III: - suprafata orizontală care începe de la extremitatea zonei II
si din care se exclude zona I;
- înăltimea suprafetei: +30 m fată de cota aerodromului (0 m);
- extindere/distantă orizontală de la marginile benzii pistei, în orice
directie:
8.500 m (exclusiv zona I si zona II);
(4) zona IV: - extindere: de la extremitatea zonei III până la limita
CTR/TMA;
- interesează obstacolele cu înăltimi egale sau mai mari de 45 m fată de
cota aerodromului (0 m);
- referintă: cota aerodromului;
Pe teritoriul UAT Codlea se suprapun următoarele zone de servitute
aeronautică:
Zona I – se suprapune în partea de sud-est pe o mică porţiune din
extravilanul UAT Codlea;
Zona II – se suprapune peste partea estică a intravilanului municipiului
Codlea. Această zonă de servitute coincide în mare parte cu zonele heliporturilor
IAR Ghimbav şi ICCO. În cadrul acestei zone, în apropiere de zona III se află
următoarele obstacole existente: un turn şi un castel de apă având H=35m, un
coş fum cu H=40m, două silozuri cu H=45m, respectiv 65m.
Zona III – se suprapune peste cea mai mare parte a intravilanului
municipiului Codlea. În cadrul acestei zone se află următoarele obstacole
existente: turlele celor două biserici ortodoxe având un H=24m respectiv 20m,
un turn de telecomunicaţii H=28m şi turla bisericii evanghelice H=45,5m.
Zona IV – se suprapune peste partea vestică a UAT Codlea.
Pentru siguranta zborului sunt obligatorii evaluarea si avizarea de către

AACR a documentatiilor tehnice aferente tuturor obiectelor (clădiri, structuri,
stâlpi/piloni, cosuri de fum, macarale, arbori etc.) care depăsesc limita de
37
înăltime reglementată pentru zonele de referintă considerate la paragraful 2.3

din RACR – CADT, editia 02/2003, precum si a tuturor obiectivelor (instalatii,
amenajări, activităti etc.) amplasate în zonele cu servituti aeronautice civile si
care, prin prezentă sau functionare, pot constitui obstacole pentru navigatia
aeriană sau pot afecta performantele operationale ale mijloacelor de navigatie
aeriană si meteorologice (art. 2.1 RACR - CADT).
Suplimentar cerintei de la paragraful 2.1 din RACR – CADT, este necesar
avizul AACR la documentatiile tehnice, inclusiv studii de fezabilitate, proiecte de
executie/instalare etc. (după caz), pentru obiectivele menţionate în RACR -
CADT, editia 02/2003 art. 2.5. detaliat şi în Regulamentul Local de Urbanism
aferent PUG Codlea.
În exteriorul zonelor cu servituti aeronautice civile este necesar avizul
AACR la documentatiile tehnice aferente oricărui obiect/obstacol (stâlp, pilon, cos
de fum etc.) cu înăltimea egală sau mai mare de 45 m fată de cota terenului
amplasamentului. (art. 2.6 RACR - CADT). De asemenea, în articolul 2.7 RACR –
CADT sunt prezentate documentatiile tehnice, inclusiv studiile de fezabilitate,
proiectele de executie/instalare situate în exteriorul zonelor cu servituti
aeronautice pentru care este necesar avizul AACR (detaliat şi în Regulamentul
Local de Urbanism aferent PUG Codlea).
AACR defineste servitutile aeronautice civile, caracteristicile zonelor cu

servituti aeronautice civile, precum si conditiile de realizare/utilizare a diferitelor
obiective (constructii, amenajări, activităti etc.) în zonele respective.
Conform Reglementării aeronautice civile române privind stabilirea
servituţilor aeronautice civile şi a zonelor cu servituţi aeronautice civile RACR-
SACZ, ediţia 03/2007, servituţile aeronautice civile pot fi clasificate în funcţie de
natura lor astfel:
a) servituţi de degajare;
b) servituţi de balizare;
c) servituţi radioelectrice;
d) alte servituţi (diverse).
În zonele cu servituti aeronautice civile sunt interzise amplasarea si
realizarea de constructii, amenajări, instalatii, echipamente si alte obiective noi,
38
precum si desfăsurarea de activităti care afectează sau pot afecta siguranta

zborului, fără avizul AACR.
2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCŢIONALE. BILANŢ TERITORIAL.

Zonele funcţionale din intravilanul existent
 Zona unităţilor economice
În municipiul Codlea funcţionează următoarele activităţi industriale, mică
industrie, depozite şi prestări de servicii:
SC ROLEM SA – fabrica de mobilă şi alte produse din lemn
SC FIRENZE – confecţii textile
SC DIETAL SRL – fabrică de corpuri de iluminat
SC SILNEF – colectare şi reciclare deşeuri
SC CHEMARKROM SRL – fabrica produse şi îngrăşăminte chimice
SC PRESCON – prelucrarea lemnului (gater)
SC PROTAN SA – fabrică de făină de oase
DTR DRAXMAIER – sisteme tehnice
DALIBO MAXI TRANS
ASHROICH
DAVICANI
ASCO TOOLS – fabricare masini unelte
DEKOFILM ROMANIA – fabricare placilor, foliilor, tuburilor si profilelor din
material plastic
DIETAL ROMANIA – productie lampi si echipamente de iluminat
TE BAERTS TRANSPORT SRL – transporturi rutiere de marfuri
PAPALITO SRL – fabricare produse alimentare
WMS SISTEME TEHNICE SRL – productie de piese si accesorii pentru
autovehicule
WERU GRUP SRL – fabricare elemente de dulgherie si tamplarie din metal
ABO FARM SRL – fabricare produse pentru hrana animalelor de ferma
RONDINA TRANS SRL – transporturi rutiere si marfuri
POPA SRL - fabricare articole din metal
DRIESSEN MANDERS COMPANY SRL - fabricare articole din metal
WESTROTRANS INTERNATIONAL – transporturi rutiere si de marfuri
CODTEX SA – tesaturi din bumbac si din fire tip bumbac
39
DEPOZIT ANRS
ROTELECONECT – telecomunicatii
SC DRAKOMSILVA
EXOTIC MARKET SRL – comert cu amanuntul al fructelor si legumelor
proaspete
DONOANGI SRL – comert cu ridicata al masinilor, accesoriilor si uneltelor
agricole, inclusiv al tractoarelor
SERVICII DE GOSPODARIRE MAGURA – salubritate depoluare si activitati similare
LIROV SRL – lucrari de instalatii tehnico – sanitare
ALFAVITA – comert cu amanuntul in magazine nespecializate
LIAN CONSTRUCT SRL – comert cu ridicata al materialului lemnos
CONDIVER SRL – constructii de cladiri si lucrari de geniu
MIRBOPLANT SRL – comert cu ridicata al fructelor si legumelor
ELIASCON SRL – comert cu amanuntul (fierarie, sticla)
UNICOM SRL – comert cu amanuntul (carburanti)
PETRA AGENTURA TEHNICA SRL - comert cu ridicata (lemn)
 Unităţi cu activităţi agricole sunt:
SC SERE SA – cultura flori, legume, cu două unităţi pe str. Bârsei (DN 1)
şi str. Garoafelor
Ferma de vaci PRESCOM MURES
AVICOD SA – productie si conservarea carnii de pasare
SC GALLI-GALLO
SC BROILEROM – cresterea animalelor
SC AVIPROD 2002 PLOIESTI
SC NUTRICOD SA – cultura plantelor furajere
SC AGROPRIV MĂGURA SA – Societate agroindustrială
 Zonă aferentă locuinţelor şi funcţiunilor complementare
Ocupă cea mai mare parte a localităţii şi este formată atât din locuinţe cu
regim P, P+1, cât şi cu regim P+4.
În general fondul de locuinţe individuale existent este construit din
materiale rezistente – zidărie de cărămidă cu planşee din lemn sau beton, cu
şarpante din lemn şi învelitori din ţiglă.
Locuinţele colective – blocuri – au sistemul constructiv din beton armat, cu
acoperişuri în terasă sau şarpante din lemn.
40
Monumente istorice, situri şi rezervaţii de arhitectură şi

arheologice pe teritoriul oraşului
Se presupune că întemeierea localităţii Codlea, ar fi fost concomitentă cu
ocuparea Ţării Bârsei de cavalerii teutoni, care au primit acest teritoriu de la
regele Andeni al VI lea, cu misiunea de a apăra graniţa de năvălirile cumanilor.
În acest scop aceştia construiesc Cetatea Neagă pe ramificaţia sudică a Măgurii
Codlea.
Prima menţiune a localităţii în documente este din 1265. De atunci acesta s-
a dezvoltat, la început ca localitate rurală până în 1950 când este declarată oraş.
Principalele monumente istorice înscrise în lista monumentelor istorice
sunt următoarele:
- BV-I-s-A-11267 Situl arheologic de la Codlea (sec X-XIII)
- BV-I-m-A-11267.01 Fortificație medievală (sec X-XIII epoca medievală)
- BV-I-m-A-11267.02 Așezarea dacică fortificată (sec 1 a Chr.-I p Chr.
Latene)
- BV-II-a-B-11641 Ansamblu urban centru istoric (sec XVIII-XIX)
- BV-II-m-B-11642 casa Iacob Moise (1857)
- BV-II-a-A-11643 Ansamblul bisericii evanghelice fortificate (sec XIII-
XIX)
- BV-II-m-A-11643.01 biserica evanghelică (sec XIII, sec XV 1702)
- BV-II-m-A-11643.02 încăperi pentru provizii ( sec XV, 1807)
- BV-II-m-A-11643.03 incintă fortificată cu patru turnuri ( sec XIII,
1432, sec XVII, 1724, 1828-1830)
- BV-II-m-B-11644 Primărie (1829)
- BV-II-m-B-11645 casă (1647)
- BV-II-m-B-11646 casă (sec XVIII)
- BV-II-m-B-11647 casă (1769)
- BV-IV-m-B-11911 casa pictorului Aurel Bordenache (sec XX)
- BV-IV-m-B-11912 Casina română (1800)
- BV-IV-m-B-11913 Școala Nicolae Popescu (1772)
- BV-IV-m-B-11914 casa pictorului Eduard Morres (sec XIX)
Toate aceste clădiri şi zone declarate monumente sau situri istorice

trebuiesc păstrate şi protejate prin măsuri speciale.
41
 Zona de recreere – parcuri

Zonele verzi amenajate existente în municipiu sunt puţine şi au suprafeţe
foarte mici. Singurele parcuri existente amenajate sunt “Parcul cu Soare” si
„Parcul cu Umbra”. Mai sunt câteva scuaruri dar total insuficiente pentru
municipiu.
Dotările sportive sunt şi ele insuficiente.
Există un stadion (în apropierea primăriei) care nu are însă toate
amenajările necesare.
Terenuri de sport există doar cele amenajate pentru elevi.
 Zona gospodărie comunală si constructii tehnico-edilitare
Zona este reprezentată de cele 5 cimitire si urmatoarele constructii
tehnico-edilitare:
- Staţia de epurare a municipiului strada Mecanizatorilor (urmeaza a fi
modernizata)
- Staţiile de epurare ape industriale – COLOROM - dezafectate
- Staţii de pompare apă, rezervoare de apă
- Staţii de reglare – măsurare gaze naturale
- Staţia şi posturile de transformare
 Zona căi de comunicaţie şi transport
Această zonă o reprezintă drumurile rutiere ale municipiului. Gara Codlea
beneficiază de transport de marfă şi călători având şi staţie CF.
 Zona instituţiilor publice si servicii cuprinde:
- Primăria
- Trezoreria şi Circumscripţia Fiscală
- Direcţia Sanitar – Veterinară
- Poliţia
- Servicii Comunale SA Codlea
- Distrigaz Sud Braşov
- Electrica SA
- Bănci: BCR, BRD, BANC POST, RAIFFEISEN BANK
- Agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă
- Asigurări – Agenţia Alliantz Ţiriac, Atlassib SA
- CEC
- Compania Naţională Poşta Română
42
- Sediu ocolul silvic

 Învăţământ
- Liceul teoretic Codlea / Şcoala generală nr. 1– str. Cloşca
nr. 26
- Liceul Simion Mehedinti – str. Chimiştilor 3, Dacia 1
- Grupul Şcolar forestier – str. Horia 5
- Grupul şcolar nr. 3 şi Centrul de Plasament Albina – str.
Carpaţi 23
- Centrul de Plasament Casa Prieteniei – str. Lungă 112 - 114
- Şcoala generală – str. 9 Mai
- Şcoala generală – str. Magurii
- Şcoala generală nr. 3 – str. Panselutei 2
- Grădiniţa nr. 2– str. Măgurii 18
- Grădiniţa nr. 3 – str. Grădinarilor nr. 11
- Grădiniţa nr. 4 – str. Laterală 1
- Grădiniţa nr. 6 – str. 9 Mai nr. 33
- Scoala – str. Nuferilor
 Cultură
- Casa de cultură Codlea – str. Măgurii nr. 1
 Sănătate
- Spital Municipal Codlea – str. 9 Mai nr. 10
- Dispensare – medici de familie şi de întreprindere
- Farmacii
Alte spaţii cu activităţi economice le reprezintă magazinele comerciale şi
alte activităţi de prestări servicii.
 Zonă cu destinaţie specială
- Penitenciarul Codlea
- Unități militare
2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE

Conform Studiului geotehnic şi harta de risc a municipiului Codlea –
Judeţul Braşov întocmit de S.C. Rockware Utilities S.R.L. s-au constatat
următoarele categorii de riscuri care afectează teritoriul UAT Codlea:
43
Risc seismic
Din punct de vedere seismic municipiul Codlea se încadrează în zona de
macroseismicitate I = 71 pe scara MSK, unde indicele 1 corespunde unei
perioade medii de revenire de 50 ani, conform S.R.1100/1— 93.
Conform reglementării tehnice „Cod de proiectare seismică - Partea I -
Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ P 100 /1 - 2013 teritoriul prezintă
o valoare de vârf a acceleraţiei terenului ag = 0.25 g pentru cutremure cu
intervalul mediu de recurenţă IMR = 225 ani şi probabilitatea de depăşire de
20 % în 50 ani.
Perioada de control (colţ) a spectrului de răspuns Tc = 0.7 sec. Zonă este
influenţată de seismele mai puternice ce se produc în epicentrul de la curbura
Carpaţilor (Vrancea) şi a celor din Făgăraş.
Cutremurele făgărăşene, tipic polikinetice, au o durată lungă de
manifestare, dar energie moderată.
Risc de inundabilitate
Pe teritoriul UAT Codlea fenomenele de inundabilitate se manifestă pe
suprafeţe mici.
În trecut pe pârâul Vulcăniţa în perioadele cu precipitaţii abundente se
produceau fenomene de inundabilitate în partea de sud a municipiului.
Fenomenul a fost stopat prin construirea unui canal cu ecluză prin care apa în
surplus este deversată în râul Bârsa. În zonele depresionare şi cu substrat
predominant din roci argiloase, apa din precipitaţii bălteşte. Acest fenomen se
manifestă pe suprafeţe însemnate în zona depresionară.
Risc de instabilitate — prăbuşiri de roci
În cadrul teritoriului administrativ al municipiului Codlea, fenomenele de
instabilitate se manifestă sub formă de alunecări dar în special prăbuşiri de roci.
Potenţialul de instabilitate a fost calculat pe baza criteriilor pentru
estimarea potenţialului şi probabilităţii de producere a alunecărilor de teren din
„Ghid pentru identificarea şi monitorizarea alunecărilor de teren şi stabilirea
soluţiilor cadru de intervenţie asupra terenurilor pentru prevenirea şi reducerea
efectelor acestora în vederea satisfacerii cerinţelor de siguranţă în exploatare a
construcţiilor, refacere şi protecţie a mediului”.
44
Baza de lucru este oferită în “LEGEA nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional — Secţiunea a V-a - Zone
de risc natural”.
Modul de întocmire este reglementat de Norme Metodologice ale legii
575/2001, din 10 aprilie 2003 — privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor
de risc natural la alunecări de teren.
Realizarea hărţii s-a făcut prin prelucrare asistată de calculator cu
programe profesionale de tip G.I.S.
Pe baza acestui hărţi au fost conturate următoarele zone cu potenţial şi
probablitate la alunecări de teren (conform planşelor din studiul geotehnic
aferent PUG):
- zone cu probabilitate de producere a alunecărilor de teren sau
prăbuşiri de roci practic 0 şi redusă — marcate pe suprafaţele ce corespund
teraselor şi câmpului din zona depresionară (depresiunea Bârsei), cu relief
cvasiorizontal, dar şi arii situate la baza versantului sau în zona de bermă, unde
panta terenului nu depăşeşte 5 grade;
prăbuşiri de roci medie — situate pe versanţi si pe zonele de racord între
elementele cadrului natural, unde pantele nu depăşesc 10 grade, împădurite, cu
nivel hidrostatic situat la adâncimi mai mari de 10 m şi nemobilate;
prăbuşiri de roci medie — mare — cu o răspândire foarte mare în cadrul UAT-
ului, situate pe zonele de versanţi ale văilor. Aceste zone au pante cuprinse în
general între 10 şi 20 grade, sunt lipsite de vegetaţie arboricolă consistentă,
mobilate sau nu;
prăbuşiri de roci mare — reprezintă zonele cu alunecări sau prăbusiri de roci
cu probabilitate de reactivare foarte mare. Sunt în general zone despădurite cu
panta de 20 — 30 grade şi mai mari de 30 de grade;
prăbuşiri de roci foarte mare — sunt reprezentate de zonele în care aceste
fenomene sunt active sau se pot activa în orice moment. Sunt în general zone cu
panta foarte mare, peste 30 grade, neîmpădurite.
45
Risc de eroziune
Prin eroziune se înţelege procesul de degradare fizică sau chimică a
solurilor sau a rocilor, caracterizat prin desprinderea particulelor neconsolidate şi
transportul lor sub acţiunea apei din precipitaţii şi a vântului. Eroziunea este un
proces natural ai cărui principali factori sunt: ploile, în special cele în aversă,
morfologia terenului, conţinutul redus de materie organică din sol şi gradul de
acoperire cu vegetaţie.
Pe teritoriul municipiului Codlea fenomenele de eroziune se manifestă pe
mici suprafeţe, pe organismele torenţiale ce sunt colectate de cursul inferior al
văii Geamăna.
Riscul geotehnic
A fost evaluat conform normativului privind principiile, exigenţele şi
metodele cercetării geotehnice, indicativ NP 074/2014.
Terenul de fundare
Pe teritoriul municipiului Codlea sunt identificate următoarele categorii de
pământuri ce pot constitui strat de fundare:
- teren bun de fundare reprezentat prin depozitele aluvionare ale
teraselor, depozite proluviale reprezentate prin complex argilosprăfos-nisipos,
plastic vârtos — tare, depozitele eluviale de pe interfluviile cu relief aproximativ
plan sau cu pantă de până la 5º;
- teren mediu de fundare, complex argilos-prăfos-nisipos, plastic
consistent, în condiţiile unei stratificaţii cvasiorizontale;
- teren dificil de fundare, depozitele deluviale sau rocă de bază situate
pe versanţii cu pantă mare şi potenţial de risc la fenomenele de instabilitate
mediu — foarte mare
Apa subterană
Nivelul apei este situat la adâncimi variabile, dar funcţie de precipitaţiile
căzute este posibil ca la executarea excavaţiilor gropilor de fundare să fie
necesare epuismente normale.
Riscul geotehnic
La încadrarea în categoria geotehnică pentru terenurile din municipiul
Codlea, s-au avut în vedere următoarele elemente:
46
Factori avuţi în vedere Categorii Punctaj
Condiţiile de teren Terenuri bune — dificile 2—6
Apa subterană Lucrări cu/fără epuismente normale 1—2
Clasificarea construcţiei după redusă - deosebită 2—5

categoria de importanţă
Vecinatăţi funcţie de amplasament 1—4
Zona seismică ag = 0.25 g 2
TOTAL puncte 8 — 19
Conform punctajului rezultat din cumularea factorilor prezentaţi în tabelul

de mai sus, intervalul de valori se situează între 8 — 19 puncte, iar funcţie de
amplasament şi categoria de importanţă a construcţiei riscul geotehnic este
redus - major.
Riscuri antropice
Pe teritoriul municipiului Codlea, principalele riscuri antropice sunt
reprezentate de:
- traseul de cale ferată;
- liniile de înalta şi medie tensiune;
- umpluturi antropice — depozitare necontrolată a deşeurilor.
Viitoarele constucţii vor fi amplasate la o distanţă corespunzătoare faţă de
acestea. Distanţa minimă este stabilită de autoritatea aparţinătoare.
Depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere afectează suprafeţe mari
în partea de sud a teritoriului pe Câmpul Carierei.
2.9. ECHIPAREA EDILITARĂ

2.9.1. GOSPODĂRIREA APELOR
Principalele cursuri de apă din zona oraşului Codlea fac parte din bazinul
hidrografic al râului Olt şi sunt următoarele:
(i) pârâul Vulcăniţa care trece prin localitate ;
(ii) pârâul Bârsa situat la cca 2 km sud, între oraşele Codlea şi Ghimbav ;
(iii) pârâul Hamaradia, situat la cca 5,5 km nord, între oraşul Codlea şi comuna
Dumbrăviţa.
47
Pârâul Vulcăniţa izvorăşte în munţii Perşani, zona localităţii Vulcăniţa, se uneşte

cu pârâul Hamaradia şi se varsă în râul Olt în zona comunei Feldioara.
Pârâul Bârsa se varsă direct în râul Olt, de asemenea în zona comunei Feldioara.
În dreptul localităţii Vulcan există un canal de legătură între pârâul Vulcăniţa şi
râul Bârsa cu un nod hidrotehnic cu stăvilar care permite trecerea apelor de la Vulcăniţa
la Bârsa în cazul unor debite mai mari decât capacitatea de transport a pârâului în
localitatea Codlea. În acest mod oraşul Codlea este protejat de inundaţii.
Pârâul Vulcăniţa este utilizat ca emisar pentru evacuarea apelor meteorice din
zona localităţii Codlea cât şi pentru preluarea apelor uzate epurate de la populaţie şi de
la unităţile industriale.
Din zona Măgura Codlei izvorăşte pârâul Auriul care preia izvorul termal de la
Ştrand Codlea alimentează cele două lacuri de agreement existente şi deversează în
pârâul Hamaradia.
Conform studiilor SGA Braşov, debitele de apă pe cursurile de apă din zonă sunt
următoarele :
--------------------------------------------------------------------------------------------
Poz. Secţiunea Q mediu multianual Q minim
mc/s mc/s
--------------------------------------------------------------------------------------------
1. Pârâul Vulcăniţa zona Codlea 0,950 0,245
2. Pârâul Bârsa amonte Codlea 3,560 0,620
3. Pârâul Bârsa amonte râul Olt 5,840 1,100
4. Pârâul Hamaradia aval lac Dumbrăviţa 1,200 0,160
5. Pârâul Hamaradia amonte confluenţă Olt 2,160 0,470
--------------------------------------------------------------------------------------------
Pâraiele şi văile afluente au regimuri torenţiale fără să aibe bazine de
retenţie care să atenueze undele de viitură. În perioade cu precipitaţii bogate
rezultă debite maxime de scurgere care produc inundaţii în localităţile limitrofe. O
dată cu apele sunt aduse şi debite solide de nisip, pietriş, lemne care se depun pe
albia majoră a cursului de apă. În general nu se produc pagube majore.
Pârâul Vulcăniţa trece prin oraşul Codlea şi are o albie regularizată cu
maluri din zidărie de piatră. Lucrările de regularizare sunt realizate de cca 50 de
ani şi necesită o reabilitare. Pe o lungime de cca 1,0 km, în zona uzinei Colorom
48
şi a Primăriei, pârâul trece printr-un canal din elemente prefabricate de beton

acoperit cu dale prefabricate de beton armat.
Din punct de vedere al apelor subterane zona Codlea face parte din zona 4, cu
nivelul apei la adâncime de până la 40 m, în strate formate din nisipuri, cu debite
de 7,0 – 10,0 l/s.
În urma unor studii hidrogeologice întocmite s-a constatat că deversările
accidentale de pe platforma Colorom (scurgeri din canalizări, deversări
necontrolate) au dus la poluarea stratelor subterane de apă pe distanţe de sute
de metri. În anii 1950 au fost executate 9 foraje la adâncimea de 60-80 m cu
debit de 180 l/s pentru alimentarea cu apă a oraşului Codlea într-o zonă situată
la cca 300 m de platforma Colorom. După punerea lor în funcţiune s-a constatat
că apa respectivă nu este potabilă şi nici măcar tratabilă prin tehnologii uzuale.
S-a găsit o mineralizare puternică cu compuşi de anilină, nitrobenzen, amine,
sulfuri, fenoli, amoniu, azoliţi, ioni metalici de Fe, Cu, Cr, elemente nedegradabile
care au infestat pânza de apă subterană pentru zeci sau chiar sute de ani. Chiar
dacă în prezent platforma Colorom nu mai funcţionează pe tehnologia veche apa
subterană este tot infestată în vecinătatea acestei platforme.
2.9.2. ALIMENTARE CU APĂ

CERINŢA DE APĂ
In studiul de fezabilitate privind Masterplan dezvoltare retele de apa si

canalizare judetul Brasov, intocmit de CES Consulting Engineers Salzgittler
GmbH, GFA Consulting Group si UTCB ( ) se mentioneaza

urmatoarele:
Sistemul existent de alimentare cu apa deserveste o populatie de 16,145
persoane dintr-un total de 23,648 locuitori, intr-un regim restrictiv, reprezentand
un procent de 68.27 % din populatia totala a Municipalitatii Codlea;
Numarul total de case conectate la reteaua de distributie este de 3,064
unitati; in jur de 41% din consumatorii domestici sunt contorizati; pentru
celelalte categorii de consumatori acest procent este de 95%. In general, 65%
din volumul de apa este contorizat;
Reteaua de distributie are o lungime totala de 34.05 km si este realizat din
urmatoarele materiale: 46% fonta, 26% otel, 24% HDPE si 2% asbo- ciment;
49
Peste 14 km din reteaua conductele retelei de sunt in functiune de mai bine

de 85 ani;
Sistemul existent de apa uzata deserveste 15,595 locuitori din 23,648
locuitori ai orasului Codlea, reprezentand un procent de 65.94%;sunt conectati in
prezent la reteaua de canalizare 2568 consumatori,din care 1984 gospodarii, 289
blocuri de apartamente si295 consumatori industriali;
Lungimea totala a retelei de canalizare existente este de 32.3 km;
Statia de epurare Codlea se afla intr-o conditie foarte proasta , efluentul epurat
nu indeplineste cerintele normativului Romanesc (NTPA 001/2002).
Sumar al situaţiei existente a sistemului de alimentare cu
apă
50
Sumar al situatiei existente privitor la sistemul de apa uzata

(studiu Masterplan) :
Considerand aspectele prezentate in capitolele urmatoare, sistemul
existent de colectare apa uzata si de epurare asigura un nivel limitat in serviciul
populatiei. Exista deficiente considerabile care trebuie rezolvate prin masuri
descrise in capitolul prezent pentru a permite o colectare si o epurare a apei
uzate intr-un modeficient si adecvat.
Principalele probleme sunt exprimate pe scurt in tabelul urmator.
Surse de apă
Alimentarea cu apă potabilă a municipiului Codlea se realizează în prezent
de la următoarele surse :
-- Captare apă de suprafaţă pe pârâul Turcu ----- 120,00 l/s ;
-- izvoare Parcul cu Umbră ------------------------ 8,20 l/s ;
-- izvoare Parcul cu Soare ------------------------ 7,80 l/s ;
-- captare puţuri forate P1-P5 (ANRS) --------- 42,00 l/s ;
-- captare prin 10 foraje de adâncime
(capital privat) în zona nord --------- 110,00 l/s ;
Total debit captat = 288,00 l/s ;
51
Debitele de apă disponibile la surse asigură astfel necesarul maxim zilnic

de 175,51 l/s atât în prezent cât şi în perspectivă, chiar şi fără forajele din zona
nord.
Apa brută preluată din pârâul Turcu este parţial tratată în staţia de tratare
apă industrială şi se prelucrează în continuare în staţia de tratare apă potabilă ce
aparţine de S.C. Servicii Comunale Codlea. Staţia dispune de decantoare, filtre
rapide, instalaţii de clorinare şi este amplasată pe şosea Vulcanului, în partea
vestică a localităţii Codlea. Debitul de apă tratat este de 120 l/s.
Pârâul Turcu este utilizat pentru alimentarea cu apă a uzinei Colorom, a
complexului Sere şi pentru localitatea Codlea prin trecerea prin staţia de tratare
existentă în municipiu. Debitul minim cu asigurare de 90 % al acestui pârâu este
de 330 l/s din care pentru necesităţile municipiului s-au acordat 80 l/s din sursa
Colorom şi 40 l/s din sursa Sere.
Prin reducerea activităţii la uzina Colorom şi la societatea Sere Codlea, ar putea
deveni disponibil un debit mai mare, până la 200 l/s, suficient pentru localitatea
Codlea în prezent şi în perspectivă. Pentru asigurarea condiţiilor de potabilitate a apei
captate se impune realizarea unei extinderi a staţiei de tratare cu echipamente mai
eficiente, respectiv retehnologizarea acestei staţii la un nivel superior.
Pentru îmbunătăţirea calităţii apei este necesară respectarea legii Apelor
pentru pârâul Turcu prin introducerea unui regim de protecţie sanitară în amonte
şi realizarea de staţii de epurare cu tratare maecano-bilologică eficiente la
localităţile Bran – Moieciu - Fundata.
Pârâul Bârsa are un debit de 300-350 l/s dar prezintă o poluare

accentuată din cauza fabricii de celuloză şi hârtie Zărneşti. Poluarea este foarte
puternică şi este practic imposibil a se înlătura prin sistemele de tratare existente
şi cu un cost acceptabil.
Printr-un studiu întocmit prin anii 1970 s-a propus realizarea unei
acumulări de genul celei de la Tărlung – Săcele pe pârâul Bârsa, în amonte de
oraşul Zărneşti. Acumularea ar asigura un debit de 1.300 mc/s şi ar fi suficientă
pentru toate localităţile din aval : Zărneşti, Râşnov, Codlea, Vulcan, Ghimbav,
Cristian. Prin realizarea acumulării s-ar renunţa la captările prin puţuri forate la
care sunt necesare pompări costisitoare, deznisipări regulate, etc. Apa de la
52
acumularea proiectată ar curge gravitaţional pentru toată zona în mod similar cu

sistemul de alimentare de la acumularea Tărlung.
Pârâul Vulcăniţa are un debit minim de 50-60 l/s dar calitatea apei este
înrăutăţită din cauza activităţilor miniere din aminte de localitatea Vulcan.
Captarea izvoarelor din Parcul cu Soare se realizează printr-un dren radial

în 3 camere din beton 1,0 x 1,0 x 4,0 m prevăzute cu filtru invers. Captarea are o
zonă de protecţie sanitară de 400 mp acoperită cu iarbă şi delimitată de o
împrejmuire.
Captarea izvoarelor din Parcul cu Umbră se realizează prin dren de 15 m
lungime cu cameră de captare de 1,0x 1,1 x 3,0 m. Captarea este prevăzută cu o
zonă de protecţie sanitară de 630 mp acoperită cu iarbă şi copaci, cu împrejmuire
din stâlpi din beton şi plasă de sârmă.
Din analizele fizico-chimice şi bacteorologice efectuate a rezultat că apa
captată şi distribuită îndeplineşte condiţiile de potabilitate în conformitate cu
standardele în vigoare.
Captarea de apă prin puţuri forate

Situaţia puţurilor forate din zona municipiului Codlea se prezintă în tabelul
de mai jos:
-------------------------------------------------------------------------------------------
Nr. Amplasament Beneficiar Număr Anul Adâncime Diametru Straturi Debit Observaţii
Crt. puţuri exec. (m) (ţoli) acvifere l/s
captate
-------------------------------------------------------------------------------------------
1 ANRS Primăria 5 1980-88 54-80 10 ¾ 22-77 10-15 În expl
2 Sere Codlea Sere Codlea 14 1980-85 64-100 10 ¾ 20-94 7-10 8 puţuri în expl
3 Intravilan Mobila 1 1982 100 8 43-92 7,4 În rezervă
4.NE Codlea Protan 3 1983 68-75 10 ¾ 25-70 6-8 1 puţ în expl
5. N Codlea Abator 6 1975-78 52-100 10 ¾ 23-95 7-10 1 puţ în expl
6. N Codlea Avicola 6 1975-78 52-100 10 ¾ 23-95 7-10 1 puţ în expl
7 Intravilan Metalica 2 1973 76-80 26-74 6 1 puţ în expl
8 Intravilan Ţesătoria 1 82 30-76 6 în rezervă
9 NE Codlea FNC 1 94 33-90 7 în expl
10 N Codlea IAS 2 2-80 20-75 5-6 --
53
11 Intravilan Fabrica pâine 1 80 34-74 7 în expl

12 Intravilan Penitenciar 1 75 28-70 6 în rezervă
-------------------------------------------------------------------------------------------
Captarea ANRS (Agenţia Naţională de Rezerve ale Statului) este constituită

din 5 puţuri forate la adâncimea de 80 m (F1,2,3) şi 55 m (F4,5). Puţurile au fost
deznisipate în anul 2001 cu rezultate bune.
Se captează stratul subteran cantonat în pietrişurile grosiere amestecate cu
nisipuri situate la adâncimi de 20,00 – 75,50 m. Nivelul hidrostatic se află la
7,30-8,80 m de la nivelul terenului.
Rezultă debite de cca 10 l/s pentru fiecare foraj la o denivelare de 2,70
(F3) – 5,20 m (F5). Forajele sunt echipate cu electropompe submersibile tip
Grundfoss (Q = 8 l/s, H = 40 mH2O, P=5,5 kw, n=1.500 rot/min).
Apele captate sunt pompate printr-o conductă de refulare din ţeavă de oţel
până la rezervorul tampon din staţia de tratare. Electropompele funcţionează
automatizat în funcţie de nivelul apei în rezervorul de apă tampon.
La frontul de captare există o zonă de protecţie sanitară de 350 mp,
împrejmuită.
Captările prin puţuri forate de la SC Avicod (10 puţuri), SC Lucas Improd (8
puţuri) sunt exploatate la capacitate redusă din cauza reducerii activităţii. Nivelul
hidrostatic se află la adâncimea de 15 m şi lucrează cu o denivelare de cca 2,0 m.
La captările prin foraje se constată un debit apreciabil în faza iniţială de
funcţionare cu o diminuare treptată a debitului din cauza îmbătânirii, colmatării şi
a lipsei de deznisipări. După deznisipări repetate randamentul forajului oricum
scade şi în final, după 20-30 de ani, trebuie abandonat şi executat altul.
Staţia de tratare Codlea aparţine de municipiul Codlea şi este alimentată

din pârâul Turcu cu un debit de 120 l/s (80 l/s din conducta Colorom şi 40 l/s din
conducte Sere.
La pârâul Turcu există o captare de mal cu prag de fund, staţie de tratare
la nivel de apă industrială cu decantor cu 4 compartimente 40,0 x 7,5 x 1,70 m şi
filtre grosiere, 6 cuve x 3,0 x 10,0 x 2,45 m şi o conductă de aducţiune Dn 600
mm, L = 15 km, până la uzina Colorom. Debitul de apă captat şi tratat este de
300 l/s. Din conducta de aducţiune Dn 600 mm există o derivaţie Dn 250 mm
pentru staţia de tratare apă potabilă a municipiului Codlea.
54
Staţia de tratare Codlea este alcătuită dintr-o cameră de reacţie, cameră

de amestec şi distribuţie, două decantoare orizontale longitudinale 40 x 5 x 3,5
m, 4 bazine de filtre rapide de câte 19,5 mp, bazin de clorinare V = 100 mc,
staţie de reactivi, staţie de pompare, laborator.
Prin programul RICOP din anii 2000 s-a executat reabilitarea staţiei de
tratare prin amenajări constructive de igienizare la construcţiile din staţia de
tratare : camera de distribuţie, bazin de reacţie, decantoare, filtre, laborator,
reabilitare instalaţii electrice, sanitare, încălzire, reabilitare căi de acces şi de
circulaţie în incintă, realizarea unui sistem complex de transmitere a datelor de
exploatare la un dispecerat realizat în incinta staţiei de tratare (nivelul apei în
puţurile forate, în rezervoare, poziţiile de funcţionare sau de repaus a pompelor,
presiuni în conducte, etc). S-au prevăzut echipamente pentru intervenţii la reţele
şi aparatură de laborator pentru analiza apei potabile.
În cadrul îmbunătăţiii alimentării cu apă potabilă a municipiului Codlea s-au
executat în anul 2002 următoarele lucrări :
-- conductă de aducţiune DN 400 mm oţel, L = 80 m şi DN 500 mm GRP,
L = 1150 m de la aducţiunea uzinei Colorom la staţia de tratare ;
-- conductă din polietilenă de înaltă densitate DE 50 mm, L = 1150 m
pentru transportul soluţiei de apă-clor din staţia de tratare până în căminul de
amestec prevăzut pe aducţiunea DN 500 mm proiectată;
-- 2 instalaţii de dozare a clorului gazos amplasate în actuala staţie de
clorare (una dintre instalaţii va înlocui actualele echipamente şi va deservi în
continuare staţia de tratare, iar cealaltă va realiza soluţia de apă-clor pentru
debitul de cca 110 l/s preluat prin aducţiunea proiectată);
-- 2 electropompe (1a+1r) pentru vehicularea soluţiei de apă-clor;
-- conductă de legătură DN 200 mm oţel între filtre şi rezervorul V = 100 mc;
-- reabilitarea circuitului de alimentare cu energie electrică pentru grupul
de pompare cu P = 160 kw din cadrul staţiei de tratare.
Conducta de polietilenă de înaltă densitate va conduce soluţia de clor prin
pompare în capătul amonte al aducţiunii DN 500 mm proiectate la distanţa de
1150 m. Această lungime asigură timpul necesar de contact între apă şi clor, de
minim 30 minute, condiţie impusă în cadrul tehnologiei de dezinfectare cu soluţie
de clor.
55
Staţia de tratare de la pârâul Turcu realizează o filtrare grosieră a apei

pentru nevoile tehnologice ale fostei uzine Colorom. În perioade cu ape limpezi pe
pârâul Turcu apa trecută prin această staţie de tratare asigură condiţiile de
potabilitate cu aplicare unei dezinfectări cu soluţie de clor. În perioade cu
precipitaţii în bazinul pârâului Turcu, cca 50 % din timp, apa vine cu turbiditate
ridicată şi atunci nu mai sunt îndeplinite condiţiile de potabilitate chiar cu
dezinfectarea realizată. Se impune trecerea staţiei de tratare în exploatarea
Primăriei şi completarea cu treapta de filtrare fină.
Din cauza dezvoltării turismului în zona Bran-Moieciu apele pârâului Turcu
sunt tot mai poluate din cauza deversărilor de ape uzate insuficient epurate. În
prezent se lucrează la executarea unei staţii de epurare în localitatea Bran şi o
dată cu rezolvarea sistemului de canalizare s-ar ajunge la îmbunătăţirea situaţiei
poluării pe cursul de apă respectiv.
Staţii de pompare
Apa este pompată pe următoarele tronsoane :
-- de la puţurile forate din incinta ANRS (cotă 535 m) la un rezervor
tampon din staţia de tratare (cotă 556 m) ;
-- din rezervorul tampon din staţia de tratare (556 m) la rezervoarele Dealul
Coastei (cotă 613 m) pentru zona medie de distribuţie, staţia de pompare SP1;
-- din rezervorul tampon din staţia de tratare (556 m) direct în reţeaua
joasă de distribuţie (partea sudică a municipiului), staţia de pompare SP1 ;
-- de la rezervorul Dealul Coastei (cotă 613 m) la construcţiile situate în
amonte de rezervor sau la aceeaşi cotă cu rezervorul (zona superioară de
distribuţie);
-- de la staţia de pompare “Parcul cu Soare“ (cota 565 m), care preia ape
captate din izvoare, la rezervorul “Mărul Dulce” (cota 635 m), zona înaltă de
distribuţie, Q = 14 mc/h, H = 80 mH2O, pe o conductă Dn 100 mm;
-- de la staţia de pompare “Parcul cu Soare” la rezervorul “Dealul Coastei”,
Q = 40 mc/h, H = 80 mH2O, P = 130 kw, pe o conductă de refulare Dn 200 mm.
Pomparea apei de la staţia de tratare la rezervoarele principale 2 x 750 mc Dealul
Coastei se face printr-o conductă de refulare Dn 600 mm, L = 2,1 km.
Prin programul RICOP din anii 2000 s-au executat următoarele lucrări:
(a) reabilitare staţia de pompare “Parcul cu Soare” :
56
-- înlocuire electropompe pentru zona medie de distribuţie (rezervor Dealul

Coastei) : grup două pompe 1A+1R, Q pompă = 44 mc/h ; Qgrup = 86 mc/h ;
H=60 mH2O ; N=2x11kw ;
-- înlocuire pompe zona înaltă de distribuţie (rezervor Mărul Dulce) : grup
două pompe 1A+1R, Q pompă = 44 mc/h ; Q grup = 86 mc/h ; H=80 mH2O ; N
= 2 x 15 kw ;
-- refacere instalaţie electrică, tablouri de acţionare şi de protecţie,
automatizare pompe în funcţie de nivelul apei în cele două rezervoare în care
pompează fiecare grup în parte, transmiterea parametrilor la dispecerat,
igienizarea spaţiilor ;
(b) reabilitare rezervoare 2x750 mc Dealul Coastei :
-- montare grup pompare pentru zona superioară : Q=28 mc/h ; H=40
mH2O ; N=5,5 kw, cu recipienţi de hidrofor ;
-- automatizarea pompelor în funcţie de presiunea paei din recipientul de
hidrofor, transmiterea parametrilor de funcţionare la dispecerat, refacerea
instalaţiilor electrice, igienizarea spaţiilor aferente rezervorului ;
Rezervoare de apă
În municipiul Codlea există următoarele rezervoare de apă :
(i) Rezervorul Dealul Coastei V = 2 x 750 mc, la cota 613 m, care primeşte
apa de la staţia de tratare Codlea.
La cota 587 m se mai află un rezervor 2 x 75 mc alimentat de la o reţea de
drenaj din care apa intră în reţeaua aferentă rezervorului Dealul Coastei.
(ii) Rezervorul Mărul Dulce, V = 80 mc, la cota 635 m, care primeşte apa
de la izvoarele de Parcul cu Soare prin pompare pe o conductă Dn 100 mm.
(iii) Rezervorul Parcul cu Umbră V = 150 mc, la cota 580,00 m.
(iv) Rezervoare staţia de tratare V = 100 + 150 = 250 mc
Total rezervoare V = 1.500 + 150 + 80 + 150 + 250 = 2.130 mc.
Reţeaua de distribuţie a apei are o lungime de cca 34,05 km, din care
46 % conducte din fontă de presiune, 26 % din ţeavă de oţel, 24 % din ţeavă de
polietilenă şi 4 % din azbociment.
Diametrele conductelor sunt următoarele :
Dn 50 – 100 mm ---- 11,50 km (33 %) ;
57
Dn 110 - 160 mm ---- 18,25 km (55 %) ;

Dn 200 mm ----------- 2,40 km (7 %) ;
Dn 250 mm ------------ 1,90 km (5 %) ;
Total ----- 34,05 km (100 %).
Reţeaua de conducte este împărţită pe următoarele zone de presiune:
(1) Zona joasă, partea sudică a localităţii, alimentată din staţia de pompare
SP 1 din staţia de tratare direct în reţea, fără rezervor, cote 530,00 – 580,00 m.
Lungimea reţelei este de cca 17 km cu conducte din fontă de presiune, oţel,
azbociment.
(2) Zona medie, partea centrală a localităţii, alimentată din rezervoarele
Dealul Coastei, la cote de 580,00 – 600,00 m.
(3) zona înaltă aferentă rezervorului Mărul Dulce, peste cota 600,00 m.
(4) zona înaltă alimentată prin staţie de hidrofor din camera vanelor a
rezervorului Dealul Coastei , peste cota 605,00 m.
În majoritate, reţelele au durata de exploatare depăşită astfel că se
constată defecţiuni dese în sistemul de distribuţie a apei şi pierderi de apă ce
ajung până la 40-50 %.
Printr-un program RICOP executat în anii 2000, s-au realizat :
(a)înlocuire reţea de distribuţie a apei pe o lungime de 1.320 m, inclusiv
branşamentele şi contoarele de măsurare a consumurilor în cartierul “CENTRU”
(străzile Muntişor, Izvorului) ;
(b)înlocuire reţea de distribuţie a apei pe o lungime de 680 m, inclusiv
branşamentele şi contoarele de măsurare a consumurilor în cartierul Codlea Nord
(strada Nordului) ;
De asemenea, prin investiţii locale s-a executat o conductă de aducţiune
Dn 600 mm din tuburi de poliesteri armaţi cu fibră de sticlă de la aducţiunea
Colorom până la staţia de tratare a municipiului pentru mărirea debitului de apă
distribuit în localitate din sursa Turcu. Apa preluată din sursa Turcu are un cost
mai scăzut faţă de cea preluată din puţurile forate. Pe lângă preţul ridicat al
pompării un alt dezavantaj al forajelor este că se înnisipează în timp. Trebuiesc
curăţate la cca 10 ani iar după un timp trebuiesc abandonate şi executate altele.
În prezent numai 41 % din consumatorii casnici sunt contorizaţi iar la
celelalte categorii de consumatori procentul ajunge la cca 95 %. La Braşov, de
58
exemplu, au fost contorizaţi cca 95 % din consumatorii casnici iar consumurile de

apă, inclusiv pierderile de apă din instalaţiile interioare au scăzut considerabil.
Datorită vechimii mari a reţelelelor de distribuţie, unele de 100 de ani faţă
de durata lor normată de 50 ani la fontă sau 25 ani la oţel, au loc pierderi
însemnate în sistemul de distribuţie ceea ce duce la o creştere însemnată a
costurilor de exploatare. Se impune o atenţie sporită pentru accederea la fonduri
UE nerambursabile în vederea reabilitării reţelelor de apă existente.
Pentru îmbunătăţirea alimentării cu apă a municipiului Codlea s-a întocmit
un studiu hidrogeologic preliminar, proiect 182/2003, proiectant de specialitate
fiind S.C. ROMHIDRO STAR S.R.L. Concluziile acestui studiu sunt burmătoarele :
(i) Cursuri de apă
Pârâul Bârsa, cu afluenţii principali Turcu, şi pârâul Vulcăniţa, deversează
în râul Olt, în aval de comuna Feldioara.
Pârâul Turcu este utilizat pentru alimentarea cu apă a uzinei Colorom, a
complexului Sere şi pentru localitatea Codlea prin trecerea prin staţia de tratare
existentă. Debitul minim cu asigurare de 90 % al acestui pârâu este de 330 l/s
din care pentru necesităţile municipiului s-au acordat 80 l/s.
Prin reducerea activităţii la uzina Colorom şi la societatea Sere Codlea, ar
putea deveni disponibil un debit mai mare, până la 200 l/s, suficient pentru
localitatea Codlea în prezent şi în perspectivă. Pentru asigurarea condiţiilor de
potabilitate a apei captate se impune realizarea unei extinderi a staţiei de tratare
cu echipamente mai eficiente, respectiv retehnologizarea acestei staţii.
Pentru îmbunătăţirea calităţii apei este necesară respectarea legii Apelor
pentru acest pârâu prin introducerea unui regim de protecţie sanitară în amonte
şi realizarea de staţii de epurare eficiente la localităţile Bran şi Moieciu.
Pârâul Bârsa are un debit de 300-350 l/s dar prezintă o poluare accentuată din
cauza fabricii de celuloză şi hârtie Zărneşti. Poluarea este foarte puternică şi este
practic imposibil a se înlătura prin sistemele de tratare existente şi cu un cost
acceptabil.
Pârâul Vulcăniţa are un debit minim de 50-60 l/s dar calitatea apei este
înrăutăţită din cauza activităţilor miniere din amonte de localitatea Vulcan.
(ii) Izvoare de coastă
La limita de contact dintre şesul aluvial şi zona colinară (montană) apar
59
izvoare de coastă provenite din emergenţa la zi a apei subterane de adâncime,

cantonată în calcare cretacice sau conglomerate pliocene.
În această categorie se încadrează izvoarele situate în intravilanul
oraşului Codlea, “Parcul cu soare” şi “Parcul cu umbră”. Cele două captări au
împreună un debit minim de 16 l/s şi maxim de cca 27 l/s. Analizele fizico-
chimice şi bacteorologice au indicat încadrarea tuturor indicatorilor în limitele de
potabilitate conform STAS 1342 (reziduu fix = 305 mg/l, duritate totală = 13,85
grade germane, materii organice 8,84 mg/l, lipsă azotaţi, azotiţi, fier, mangan).
În aceste condiţii se recomandă ca cele două surse să se menţină ca surse de
bază în alimentarea cu apă a oraşului Codlea.
Complexele agricole existente sunt alimentate cu apă prin foraje proprii
echipate cu electropompe submersibile, rezervoare tampon, staţii de hidrofor. Pe
Dealul Câinelui există un rezervor de apă pentru complexul Avicola existent.
Complexul Ştrand Codlea este alimentat printr-o captare de izvor cu bazin
de înmagazinare.
Balantele de apa existente
Necesarul de apa a fost calculat pe baza datelor furnizate de Compania de
Apa, luand in calcul tipurile de consumuri de apa , cantitatea produsa si pompata
in reteaua de distributie, la fel ca si cantitatea de apa uzata care revine in
sistemul de canalizare.
Consumul de apa pe tipuri de consumatori
Consumul prezent pentru populatie
Consumul de apa pentru populatie a fost calculat in concordanta cu
cantitatea apei furnizata la populatie. A fost calculat consumul pentru locuitorii
din blocuri si cei de la case . Estimarile au liat in considerare urmatoarele
elemente:
Numarul de consumatori care locuiesc in apartamente de bloc este de 9355
si numarul consumatorilor care locuiesc in gospodarii individuale este de 6790;
Consumatorii care locuiesc in apartamente sunt conectati la reteaua de
canalizare;din numarul total de consumatori care klocuiesc in case individuale
numai 6240 sunt conectati la reteaua de canalizare;
Debitele distribuite si colectate sunt raportate la anul 2006; trebuie
mentionat ca 41% din totalul populatiei este dotat cu apometre;
Coeficient de debit orar ne-uniform: Korar = 1.22;
60
Coeficient de debit zilnic ne-uniform: Kzi=1.15.

In tabelul urmator este prezentat consumul calculat pentru populatie.
Considerand cantitatea de apa facturata, rezulta un consum specific de 88
l/capita,zi pentru locuitorii de la bloc si 134.6 l/capita,zi pentru locuitorii de la
case. Vlorile rezultate pentru consumul specific sunt considerate ne-realistice si
sunt un rezultat a ratei mici de contorizare.
Consumul actual pentru institutii publice

Consumul pentru institutii publice in prezent a fost analitic determinat pe
baza cantitatii facturate,in concordanta cu urmatoarele date:
Tip de institutie;
Numar de angajati;
Numar de persoane in tranzit;
Numar de zile lucrate pe an a fost de 300 ore;
Numar de ore lucrate pe zi 12 ore.
In tabele urmatoare este prezentata estimarea cantitatilor de apa
distribuita la institutiile publice si cantitatile de apa descarcata in reteaua de
canalizare.
61
Consum actual pentru agenti economici

In Municipiul Codlea nu este activitate industriala. Necesarul de apa pentru
diferiti consumatori industriali a fost calculat pe baza datelor oferite de Compania
de Apa. In tabelul urmator este prezentata situatia prezenta a debitelor de apa
potabila si apa uzata pentru diferiti consumatori industriali.
Balante de debit – situatia existenta

Pe baza estimarilor anterioare, se poate calcula balanta de debite pentru
situatia actuala. Folosind cantitatea de apa calculata anterior provenita de la surse,
s-a stabilit consumul pentru diferite categorii de consumatoriconsumers si apa
recuperata in reteaua de canalizare; mai departe s-a determinat balanta de debit
pentru sistemele de apa si apa uzata in Municipalitatea Codlea –situatia existenta.
Aceasta balanta s-a stabilit in conformitate cu datele de la Compania de
Apa si apa facturata, dar aceasta balanta nu poate fi total acceptata din cauza
lipsei apometrelor in sistem.
Cantitatile de apa distribuite si apa uzata municipala colectata in reteaua de
canalizare sunt prezentate in tabelele urmatoare.
62
Pierderi in sistemul de alimentare apa

Dupa cum se poate observa in tabele, pierderea de apa reprezinta in jur de
55% din cantitatea totala injectata in reteaua de distributie.
Aceasta valoare este considerata foarte mare, si de aceea este necesar sa
se actioneze urgent pentru a reduce pierderea de apa.
Trebuie mentionat faptul ca in sistemul de distributie a Municipalitatii
Codlea nu sunt dotari pentru contorizarea apei; cantitatile de apa sunt evaluate in
concordanta cu capacitatea instalata a pompelor.Din aceasta cauza, este posibil
ca valorile reale ale debitelor sa fie mai mici decat estimarea , considerand rata
mare de uzura.
In concordanta cu calculele, nivelul de infiltratie in reteaua de canalizare
este in jur de 31%.
Apa care nu aduce venit
Estimarea apei care nu aduce venit se bazeaza pe metodologia IWA pentru
calculul balantei de apa, considerand informatiile primite de la operator privind
sistemul de alimentare cu apa. Dupa cum se observa si in tabelul de mai jos,o
parte din componenti nu au valori din cauza faptului ca nu sunt monitorizati din
lipsa echipamentului necesar si imposibilitatea de a detecta conexiuni clandestine
63
in sistemul de alimentare .Din acest motiv , dupa cum se observa si in tabel, apa
care nu aduce venit este stabilita in principal ca pierderi asumate in conductele
de aductiune si cele de distributie.
Deficienţe ale sistemului de alimentare cu apă existent

Sistemul existent de alimentare cu apa , in configuratia lui, este unul
functional, dar cu mari deficiente. Principalele deficiente constau din urmatoarele:
1. Surse de apa: lipsa monitorizarii a cantitatii de apa luata din surse
de apa de suprafata si subterane; echipament si instalatii vechi la ambele surse,
operare dificila cu pompe uzate,cu consumuri energetice mari si eficiente
scazute;
2. Statii de tratare apa
Principalele probleme ale statiei de tratare apar din incapacitatea
tehnologiei vechi existente.
64
Decantoarele nu functioneaza adecvat, din cauza tehnologiei vechi a treptei

de sedimentare, procesul existent fiind total nesatisfacator.
Filtrele existente rapide de nisip prezinta deficiente functionale si
structurale. Din cauza lipsei de fonduri pentru intretinere , in timp, toate
instalatiile de sructura si hidraulice ale filtrelor sunt in conditii proaste, toate
avand un nivel de degradare ridicat. Principalele deficiente ale filtrelor sunt
determinate de sistemul de spalare; apa de spalare este decarcata in pavilionul
tehnologic de unde este descarcata in sistemul de canalizare; apa filtrata prezinta
concentratii in materii organice de 3 ori mai mari decat in apa bruta. Toate
instalatiile hidraulice sunt supuse coroziunii, acest efect fiind accentuat de
folosirea apei cu clor pentru spalarea filtrelor.
Procesul de dezinfectie finala este total necontrolat.
Toate aceste deficiente sunt date de ineficienta procesului de coagulare-
floculare.
1. Conductele de aductiune: conductele de aductiune sunt vechi,
supuse procesului de coroziune si prezinta multe pagube;
2. Rezervoare de inmagazinare: pagube in zona interioara a
rezervoarelor; instalatii hidraulice vechi cu multe probleme;
3. Statia de pompare: echipamentul de pompare este uzat ,cu eficienta
scazuta si consum energetic mare, cu instalatii hidraulice vechi;
4. Reteaua de distributie: reteaua de distributie nu acopera toata zona
rezidentiala a orasului;conductele sunt vechi, cu pagube frecvente si pierderi
mari; configuratia retelei existente este greu de intretinut.
Bazat pe aceste date,gradul de acoperire al serviciilor este de 68.27%. Din
numarul total de 3064 conexiuni numai 65% sunt contorizate.
Sumar al situatiei existente privind serviciile de alimentare cu apa
Principalele concluzii ale situatiei prezente a sistemului de alimentare cu
apa sunt prezentate in tabelul urmator.
65
2.9.3. CANALIZARE
Sistemul de canalizare existent în municipiul Codlea este divizor.
Debit proiectat pentru canalizare
Pentru strategia de dezvoltare sistemului de canalizare din Aglomerarea
Codlea s-a considerat epurarea apei uzate colectate in statia de epurare
Feldioara.
Sistemul de canalizare existent este unul separat, constand din
urmatoarele elemente:
- O retea de apa uzata menajera si o statie de epurare;
- O retea pentru apa de ploaie.
Debitele de proiectare pentru sistemul de canalizare s-au stabilit in
concordanta cu balanta debitelor de apa uzata :
66
Incarcari si concentratii in apa uzata

Peentru a calcula incarcarea pentru diferiti poluanti in apa uzata, s-au
stabilit incarcarile specifice si debitele specifice pentru fiecare tip de consumator
(exprimat ca echivalent de populatie, PE). Urmatoarele tabele prezinta aceste
asumari.
In functie de valoarea echivalentului populatiei si a poluantului specific s-

au stabilit incarcari medii zilnice pentru fiecare tip de poluant; in acest tabel sunt
prezentate valorile rezultate.
Luand in calcul debitul mediu zilnic si incarcarile medii zilnice stabilite in

concordanta cu specificarile de mai sus, s-au determinat concentratiile poluantilor
in apa uzata. Tabelul urmator prezinta valorile rezultate.
Reteaua de canalizare din Municipiul Codlea s-a dezvoltat ca un sistem

separat si acopera 32.3 km. S-a dezvoltat in acelasi timp cu dezvoltarea orasului
si cu cea a retelei de distributie apa potabila.
Apa uzata colectata de la populatie si de la consumatorii industriali este
descarcata prin 6 colectori principali. Sunt conectati curent la reteaua de
67
canalizare 2568 consumatori, din care 1984 gospodarii, 289 blocuri de

apartamente si 295 consumatori industriali.
Din numarul total de locuitori:
In prezent reteaua de canalizare asigura servicii pentru 15,595 locuitori
dintr-un total de 23,648 locuitori in oras, din care:
9,355 locuitori in blocuri de apartamente;
6,240 locuitori in case.
Considerand aceste date, gradul de acoperire al serviciilor este de 65.94%.
In perioada Martie – Decembrie 2005, s-au realizat un numar de interventii
de 430 la reteaua principala de canalizare. In jur de 90–95% din canale sunt
foarte vechi si prezinta colapsuri frecvente datorate gradului inalt de uzura.
Reteaua de canalizare opereaza gravitational; nu sunt statii de pompare in sistem.
In tabelul de mai jos este data lungimea retelei de canalizare ,diametrele si
materialele de fabricatie ale acesteia.
Principalele deficiente ale sistemului de canalizare din Municipalitatea Codlea pot
fi rezumate astfel:
Nu toti locuitorii din Municipiul Codlea sunt conectate la reteaua de
canalizare;
Nu toti locuitorii conectati la reteaua de alimentare cu apa sunt conectati si
la reteaua de canalizare;
Un numar important de canale blocate (in jur de 3.78% din lungimea
totala);
Ratele de infiltratii si scurgeri sunt foarte mari.
Statia de epurare Codlea

Statia de epurare a Municipiului Codlea este localizata pe malul stang al
raului Vulcanita.
Cantitatea si Calitatea Efluentului
Debitul maxim zilnic de intrare a influentului in statia de epurare este de 50 l/s.
68
Volumul total de apa uzata epurata este de 1,143,888 m³/an (anul 2004),
adica 3,134 m³/zi (36.3 m3/h).
Incarcarea parametrilor prinicipali la intrare in statia de epurare este de
3,900 kg/zi pentru CBO5, respectiv 4,500 kg/zi pentru TSS.
Concentratiile parametrilor de calitate pentru apa uzata ca influent sunt:
CBO5: 186 mg/l
TSS: 215 mg/l;
NH4: 30 mg/l.
Descrierea Procesului
Statia de epurare existenta contine numai treapta mecanica si consta din:
- Canale de intrare prevazute cu gratare fine si rare;
- Bazin de indepartare a pietrisului;
- Bazin de spumare;
- Camera de distributie in bazinele decantoarele primare;
- Decantor primar orizontal, divizat in doua compartimente.
Principalele deficiente ale statiei de epurare a Municipiului Codlea sunt:
- Eficienta foarte scazuta a procesului de epurare;
-Treapta de epurare biologica lipseste din linia de tratare a namolului;
- Proces tehnologic neadecvat pentru incarcarea apei uzate;
- Impact negativ mare in emisar – raul Vulcanita;
- Poluarea aerului din zonele invecinate statiei de epurare .
Calitatea Efluentului
Limitele admise de NTPA 001/2002 sunt de 25 mg/l pentru CBO5 si 35
mg/l pentru suspensii.
Deoarece statia de epurtare apa uzata nu este prevazuta cu treapta
biologica, apa uzata epurata nu este permanent monitorizata. Calitatea
efluentului nu se supune normativului NTPA 001/2002 si Directivei 91/271/CEE.
Calitatea efluentului are caracteristicile apei uzate epurate cu continutul urmator:
186 mg/l CBO5, 215 mg/l TSS, respectiv 3,896.5 kg/zi CBO5 si 4,403.8 kg/zi
TSS.
Descarcarea Efluentului
Apa epurata in treapta mecanica este descarcata printr-o conducta de
beton DN 400 mm si o lungime de 100 m direct in raul Vulcanita, un afluent al
raului Olt.
69
Managementul Namolului
Deoarece statia de epurare nu este prevazuta cu treapta biologica, nu este
o linie tehnologica a namolului.Namolul descarcat din decantorul primar este
stocat in apropierea statiei si reprezinta o sursa de poluare a aerului.
In prezent nu sunt consumatori industriali mari in Municipiul Codlea. Se
considera ca masurile de reabilitare propuse ofera o rezerva acceptabila a
epurarii apei uzate in caz de dezvoltare industriala.
Deficiente ale sistemului existent de colectare si epurare apa uzata
Deficientele principale ale retelei de canalizare in Municipiul Codlea sunt:
Reteaua de canalizare este prea scurta , deservind o mica parte a
populatiei;
Reteaua de canalizare este veche si mare parte din ea este uzata;
Un numar important de canale blocate(in jur de 3.78% din lungimea
totala);
Rata de infiltrare si a scurgerilor este mare;
Echipamente vechi , tehnologie neadecvata,eficienta foarte scazuta.
Dificultati de operare
Reteaua de canalizare
Dificultatile de operare la operatorul existent sunt:
- Colaps frecvent a conductelor de canalizare datorat vechimii si uzurii lor;
- Lipsa echipamentului necesar de operare si intretinere.
Statia de epurare
Echipamentul statiei de epurare este vechi si prezinta multe probleme.
Operarea statiei este total ineficienta. Namolul este depozitat langa statie.
Dificultati la colectori
Rapoartele indica ca in anul 2005: (in perioada Martie – Decembrie) au fost
realizate un numar de 430 interventii la canalele principale ale retelei de
canalizare.
Servicii de canalizare
In prezent reteaua de canalizare asigura servicii pentru 15,595 locuitori
dintr-un total de 23,648 locuitori in oras, din care:
9,355 locuitori in blocuri de apartamente;
6,240 locuitori in case.
Bazat pe aceste date , gradul de acoperire al serviciilor este de 65.94%.
70
Situatia existenta pentru sistemul apa uzata este prezentata in tabelul

urmator.
Sistemul de canalizare existent în municipiul Codlea este divizor.
2.9.3.1. Canalizare ape uzate menajere

Reţeaua de canalizare menajeră existentă are o lungime de cca 32,3 km la
care sunt racordate cca 2000 gospodării individuale, 300 de blocuri de locuinţe şi
300 de agenţi economici.
Debitele de ape uzate menajere aferente întregii localităţi sunt următoarele:
---------------------------------------------------------------------------------------------------
Nr. Consumator Q zi mediu Q zi max Q orar max
Crt. mc/zi mc/zi mc/h
---------------------------------------------------------------------------------------------------
1 Populaţie, instituţii, industrie 10.728 12.131 658
Exprimat în l/s 124 140 183
---------------------------------------------------------------------------------------------------
Din debitele de mai sus se colectează în prezent cca 36 l/s, respectiv 25 %

din debitele evacuate de la consumatori.
Apele uzate din localitate ajung la o staţie de epurare veche de cca 50 de
ani. Staţia a fost dimensionată pentru debitul de 120 l/s şi cuprinde un
deznisipator, decantor orizontal cu două compartimente, două decantoare cu etaj
tip Imhoff, metantanc pentru fermentarea nămolului, staţie de pompare nămol,
platformă de uscare a nămolului, pavilion de exploatare.
Durata de exploatare normată a staţiei este depăşită în prezent din care
motiv staţia nu asigură condiţiile de evacuare a apelor tratate la emisar în
parametrii acceptabili, în conformitate cu standardele în vigoare. Conform
71
Normelor ar trebui asigurat un grad de epurare de cca 95 % iar în prezent nu se

asigură nici măcar 40 %.
După epurarea mecanică apele urmau să fie conduse gravitaţional la staţia
de epurare a uzinei Colorom unde urma să aibă loc epurarea biologică împreună
cu apele industriale colectate de la uzina respectivă. În prezent staţia de epurare
a uzinei Colorom nu funcţionează astfel că apele evacuate în pârâul Vulcăniţa nu
respectă indicatorii de calitate precizaţi de normele legale.
Din cauza deversărilor de ape puternic poluate în pârâul Vulcăniţa de-a
lungul mai multor ani pânza de apă subterană din zona Codlea-Hălchiu este
afectată şi nu poate fi utilizată pentru alimentarea cu apă potabilă a locuitorilor.
Localitatea Hălchiu este alimentată cu apă din două puţuri forate în zona IAR
Ghimbav.
Complexele agricole existente au staţii de epurare proprii. De asemenea
clădirile din complexul Ştrand sau cabanele izolate au bazine vidanjabile sau
ministaţii de epurare cu epurare doar mecanică.
2.9.3.2. Canalizare ape pluviale

Pentru apele pluviale există în prezent reţele şi colectoare de canalizare în
zona centrală a municipiului care descarcă apele colectate în pârâul Vulcăniţa.
În prezent există în zona străzilor Constituţiei, Muntişor, Lungă,
următoarele colectoare
de canalizare :
-- strada Muntişor : colector de canalizare pluvială Dn 600 mm, Dn 1800
mm, Dn 2000 mm.
-- strada Constituţiei : colector de canalizare pluvială Dn 1000 mm.
-- strada Nouă : colector de ape industriale de la uzinele Colorom, Dn 1000 mm.
-- strada Nouă : reţea de canalizare pluvială Dn 500 mm de la intersecţia
cu strada Lungă până la strada Gării (L= 314 m) ;
-- strada Gării : reţea de canalizare Dn 500 mm de la strada Nouă până la
pârâul Vulcăniţa (L = 76 m).
Colectoarele de canalizare pluvială existente preiau apele colectate de pe
versantul sudic al muntelui Măgura Codlei dar nu au asigurată evacuarea într-un
curs de apă corespunzător. Colectorul principal de 2000 mm diametru se continuă
din zona intersecţiei Strada Lungă – strada Nouă cu o canalizare cu diametrul de
72
500 mm până la pârâul Vulcăniţa. Din cauza lipsei unei posibilităţi de scurgere
apele sunt deversate pe străzi, prin curţi sau pivniţe, de unde se scurg apoi în
timp prin rigolele străzilor, la pârâul Vulcăniţa. Colectorul Dn 2000 mm este
colmatat din acest motiv în proporţie de cca 50 % .
2.9.4. INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE

În oraşul Codlea există în prezent un total de 3.253 apartamente în blocuri
de locuit situate în următoarele cartiere :
(i) Cartier Nord : 560 apartamente cu un necesar de 1,4 Gcal/h, asigurate
din centrala de cvartal ;
(ii) Cartier 9 Mai : 660 apartamente cu un necesar de 3,729 Gcal/h,
alimentat din centrala termică CT 1, echipată cu 4 cazane de câte 1 Gcal/h ;
(iii) Cartier Măgurii : 1.225 apartamente cu un necesar de 6,0 Gcal/h,
alimentat din centrala termică CT 2, echipată cu două cazane de 3 Gcal/h, un
cazan de 5 Gcal/h şi două cazane pe aburi de câte 1 to/h. Centrala alimentează
cu energie termică şi spitalul orăşenesc;
(iv) Cartier Centrul Civic : 582 apartamente cu un necesar de 4,5 Gcal/h ;
(v) Zona Gării : 226 apartamente cu un necesar de 2,3 Gcal/h, alimentată
de la centrala FMAT.
Locuinţele individuale au asigurată energia termică prin centrale termice
sau sobe individuale alimentate cu gaze naturale.
Din cauza nefuncţionării corespunzătoare a sistemului de încălzire
centralizată o mare parte din apartamente s-au debranşat de la acest sistem şi
şi-au montat centrale termice individuale, de apartament.
Complexel agricole şi construcţiile din zona Ştrand Codlea sau cabanele
izolate au instalaţii locale de încălzire şi preparare apă caldă de consum cu
combustibil solid (lemne, cărbuni).
2.9.5. INSTALAŢII DE GAZE NATURALE

Oraşul Codlea este alimentat cu gaze naturale din conducta de înaltă
presiune (magistrală) ce leagă fronturile de captare din bazinul Mediaş cu
localităţile din judeţul Braşov. Sunt două racorduri de 250 şi 350 mm care
alimentează o staţie de reglare predare-primire amplasată în partea de nord a
localităţii, pe drumul dinspre Hălchiu.
73
Din staţia de predare-primire pleacă conducte de medie presiune în

localitate şi o conductă care alimentează direct platforma Colorom, Dn 400 mm, L
= 3,7 km.
La conductele de medie presiune sunt racordate două staţii de reglare de
sector (SRS 1 – PECO şi SRS 2 - Distrigaz) din care se alimentează consumatorii
casnici, instituţiile şi întreprinderile mici şi staţii de reglare-măsurare la
consumatorii industriali mari (Colorom, Mobila, Metalica, etc). Lungimea
conductelor de presiune medie este de 3,9 km.
Pe toate străzile oraşului există reţele de distribuţie de presiune redusă la
care sunt racordaţi consumatorii existenţi. Lungimea conductelor de presiune
redusă este L = 13,4 km.
Există 19 staţii de reglare-măsurare aferente consumatorilor industriali şi
centralelor termice.
Majoritatea conductelor existente sunt din ţeavă de oţel cu durata de
utilizare depăşită, S-au executat reabilitări de reţele şi branşamente pe o lungime
de cca 30 % din străzi. Reabilitarea a constat din înlocuirea conductelor existente
din ţeavă de oţel cu conducte din polietilenă care au durata normată de
funcţionare de 50 de ani.
2.9.6. ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ

Oraşul Codlea este alimentat cu energie electrică din sistemul energetic
naţional prin intermediul unei staţii de transformare 110/20 kv, amplasate în
amonte de Întreprinderea Sere Codlea. Staţia este alimentată prin LEA 110 kv
Râşnov-Braşov.
Consumatorii casnici şi industriali sunt alimentaţi prin posturi de
transformare 20 / 0,4 kv amplasate în centrele de consum sau la consummator în
cazul întreprinderilor mai importante. Sunt 5 posturi aeriene de câte 250 kvA şi
15 posturi în cabine zidite de câte 400 kvA.
Alimentarea posturilor de transformare se face prin reţele subterane sau
aeriene de 20 kv legate în buclă.
În partea de est a localităţii există un punct de alimentare a posturilor de
transformare din zona respectivă.
Teritoriului administrativ al Municipiului Codlea este traversat în partea de
sud-est de LEA 400 kv Bradu – Braşov, în deschiderea dintre stâlpul nr.395 şi
74
stâlpul nr.403 (reprezentată grafic în planşa de reglementări urbanistice).

Traseul LEA şi zona de protecţie şi siguranţă (de 75m) nu afectează intravilanul
Municipiului Codlea.
2.9.7. TELEFONIZARE
Oraşul Codlea are o centrală telefonică de 1000 de linii racordată printr-un
cablu interurban la sistemul naţional de telecomunicaţii.
Reţelele telefonice sunt montate fie aerian fie subteran.
2.10. PROBLEME DE MEDIU

A. FACTOR DE MEDIU - AER
Valoarea indicatorilor de pulberi sedimentabile se încadrează în limitele
normale, semnalându-se o valoare medie lunară cantitatea de cca. 12,874
gr/mp. Apar uneori depăşiri ale limitelor admise după perioade de secetă, urmate
de intensificări de vânt.
Tot legat de cantităţile atmosferice pot apărea depăşiri datorate emisiilor
de gaze de eşapament şi arderii deşeurilor organice.
B. FACTOR DE MEDIU – SOL
Aceasta este datorită spaţiilor necorespunzătoare pentru depozitarea
deşeurilor menajere şi industriale, care nu sunt utilizate.
Pe teritoriul acestei localități nu exista in general probleme de degradare a
terenurilor.
Fermele de animale și păsări polueaza prin depozitarea gunoiului de grajd.
In ceea ce priveste cimitirele, acestea sunt bine intretinute, de ingrijirea
lor ocupandu-se locuitorii. Nu sunt necesare extinderi.
C. FACTOR DE MEDIU - APA
Are loc fie prin deversarea directă în emisar a apelor uzate, fie prin
funcţionarea necorespunzătoare a instalaţiilor de epurare, fie prin infestarea
stratului de apă freatică cu substanţe chimice sau deşeuri de la unităţile de
creştere a animalelor.
D.NATURA 2000
A fost delimitata, conform HG 1284/2007 privind declararea ariilor speciale
de protectie avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura
75
2000 in Romania, aria special de protectie avifaunistica ROSPA0037

DUMBRAVITA – ROTBAV – MAGURA CODLEI astfel:
- Judetul Brasov: Dumbravita (7%), Codlea (22%), Feldioara (6%),
Halchiu (5%), Holbav (2%), Maierus (5%)
- Judetul Covasna: Belin (1%), Haghig (4%).
2.11. DISFUNCŢIONALITĂŢI
Din analiza situaţiei existente, se desprind următoarele disfuncţionalităţi:
- în zonele de locuit în special în cele cu blocuri lipsesc spaţiile verzi şi
locurile de joacă pentru copii
- nu sunt zone amenajate pentru sport şi agrement
- dotările pentru turism sunt insuficiente, iar cele existente sunt în stare de
degradare
- unităţile industriale sunt amplasate în imediata vecinătate şi chiar în
zonelor de locuit
- unităţile industriale sunt în general supradimensionate ca volum şi
surafaţă de lucru ocupată.
- nu are zone preuzinale şi nici spaţii verzi de protecţie
- unităţi industriale şi agroindustriale ce sunt generatori de poluare, nu au
instalaţiile eficiente pentru reducerea poluării în limitele acceptate
- circulaţia produselor de aprovizionare şi a celor finite ale unităţilor
industriale se suprapune peste circulaţia municipiului.
- circulaţia de tranzit pe DN 1 ce traversează municipiul prin zona centrală
se suprapune peste circulaţia locală astfel se creează ambuteiaje, vibraţii şi
poluarea atmosferei.
- prezența intersecţiilor neorganizate şi nemodernizate
- există străzi încă nemodernizate de macadam sau pământ
- nu sunt respectate zonele de protecţie pentru linia ferată principală şi
pentru construcţiile aferente reţelelor tehnico-edilitare şi cimitire
76
DOMENII DISFUNCȚIONALITĂȚI
Zone funcționale  Incompatibilităţi funcţionale (unităţi industriale şi
și utilizarea
agricole situate în vecinătatea unor zone rezidenţiale)
terenurilor
 Dezvoltarea unor noi locuințe sau construcţii industriale
situate în vecinătatea drumului naţional DN1 fără a asigura
posibilitatea realizării de drumuri colectoare
 Disfuncționalități volumetrice (implantarea unor
construcții mari în zone cu locuințe mici sau în zonele
construite protejate)
 Existența unor monumente sau clădiri cu valoare
ambientală degradate (centrul istoric)
 Zona centrală protejată nu valorifică suficient
potenţialul său cultural şi turistic
 Existența unor zone de locuințe situate în areale
afectate de alunecări de teren sau de băltire
 Aspectul dezagreabil al unor construcții noi sau al unor
construcţii industriale care afectează imaginea orașului (zona
DN1)
 Localitatea dispune de o importantă rezervă funciară
situată în intravilan (foste zone industriale abandonate)
actualmente subutilizate
 Număr redus de unităţi de cazare şi de facilităţi turistice
în raport cu potenţialul oferit de localitate
 Rețeaua de obiective de utilitate publică necesită
realizarea de noi dotări sau diversificarea acestora în funcție
de necesitățile locuitorilor
Căi de  Traficului greu de tranzit de pe DN1 trece prin centrul
comunicație și
localităţii
transport
 Calea ferată divizează intravilanul localităţii
 Realizarea de noi construcţii adiacente DN1 fără
păstrarea distanţelor necesare realizării drumurilor colectoare
 Starea precară a străzilor principale și secundare din
zonele periferice
 Lipsa parcărilor amenajate aferente obiectivelor publice
77
DOMENII DISFUNCȚIONALITĂȚI
Echipare edilitară  Rețelele de alimentare cu apă și canalizare sunt
subdimensionate și învechite
 Reţeaua de distribuţie şi cea de canalizare nu acoperă
în întregime zona de locuit a oraşului
 Staţia de pompare apă uzată se află într-o condiţie
foarte rea
 O parte însemnată din locuitorii municipiului s-au
debranşat de la sistemul de încălzire centralizat
 Conductele reţelei de distribuţie a gazelor naturale au
durata de exploatare depăşită
Probleme de  Zona adiacentă DN 1 prezintă o poluare atmosferică și
mediu
fonică mai ridicată
 Unităţile industriale şi cele agrozootehnice nu dispun de
instalaţii eficiente pentru reducerea poluării
 Probleme cu rețeaua de canalizare şi de alimentare cu
apă
 Lipsa sistemului de colectare selectivă a deșeurilor
Dezvoltare  Dispariţia unor importante unităţi industriale ale
economică
municipiului a generat efecte care încă se fac resimţite în
economie (număr mare de şomeri, terenuri neutilizate)
 Insuficiența măsurilor pentru dezvoltarea turismului
cultural
Evoluție  Fenomen de îmbătrânire lentă a populaţiei
demografică
 Un procent redus din populaţia în vârstă de muncă este
ocupat
SINTEZA ANALIZEI SITUAŢIEI EXISTENTE: POTENŢIAL ŞI

DISFUNCŢII SPECIFICE MUNICIPIULUI CODLEA
1. Potentialul turistic si de agrement
Este dat in primul rand de cadrul natural pitoresc de care beneficiaza
localitatea. Municipiul Codlea este situat in partea de nord-vest a depresiunii Tara
Barsei, foarte aproape de muntii Persani, respectiv la poalele muntelui Magura
Codlei, pe campia plana cu caracter piemontan a raului Vulcanita.
78
Din acest punct de vedere se identifica cateva zone cu un mare potential

turistic si de agrement, zone care prin valorificarea lor eficienta se pot constitui
in competente distinctive pentru municipiul Codlea.
a) Zona „Strandul Codlea”
b) Zona „Maialul Romanesc”
c) Zona „Valea Calda”
d) Zona „Geamana” (langa cabana Pastrava)
e) „Parcul cu soare”
f) „Parcul Muntisor”
g) „Parcul cu Umbra”
h) „Marul dulce”
Un alt atu competitiv al localitatii este dat de zona istorica, biserica
evanghelica fortificata reprezentand o competenta distinctiva pentru Codlea.
Cetatea cu biserica ei evanghelica reprezinta cel mai vechi si important
monument al Codlei. Biserica a fost construita in a doua jumatate a secolului 13.
Din bazilica romanica initiala s-au pastrat doar fatada vestica cu portalul si
frontonul inalt in forma de ogiva. In secolul 15 biserica a fost transformata in
biserica gotica. Biserica cetate are un plan oval cu un diametru de 85 m, fiind
astfel cea mai mare biserica-cetate din Tara Barsei. (informatii preluate de pe
site-ul municipiului Codlea)
Acest potential important trebuie valorificat eficient, putand fi folosit ca un
punct central intr-un plan de marketing pentru promovarea imaginii municipiului
Codlea. Este un punct de interes atat din punct de vedere strict turistic, dar mai
ales cultural putand fi un nucleu polarizator al unor manifestari culturale atat
nationale cat si internationale.
Potentialul turistic si de agrement este sustinut de o foarte buna
accesibilitate a orasului, accesibilitate data pe de o parte de amplasarea lui la
doar 15 km distanta de Municipiul Brasov dar si de faptul ca beneficiaza de relatii
in teritoriu materializate prin cai de comunicatie majore: DN1 si calea ferata ,
traseul viitoarei autostrazi Bucuresti – Brasov – Bors.
Acest lucru, accesibilitatea, este un punct tare pentru oras in lupta de a-si
promova imaginea din punct de vedere turistic in competitia urbana intre
localitati, competitie atat de stransa in noul context european.
79
DISFUNCŢII MAJORE SPECIFICE LA NIVELUL ZONIFICĂRII

FUNCŢIONALE ŞI DIRECŢII DE ACŢIUNE
1. Zona industriala:
Zona industriala este distribuita aleatoriu in intravilanul municipiului si
interfereaza cu zona de locuinte creand incompatibilitati functionale.
Unitatile industriale si agroindustriale, generatori de poluare,
supradimensionate ca volum si suprafata, nu au instalatii eficiente pentru
reducerea poluarii in limitele acceptate.
In acest sens este necesara restructurarea si reconfigurarea complexa a
zonei industriale sustinuta de elaborarea unei strategii de conversie si
reconfigurare functionala pentru zonele industriale si de depozitare, obiectivul
strategic fiind relocalizarea acestor zone la periferia orasului.
Aceste noi locatii trebuie sa fie stabilite astfel incat sa nu blocheze niste
potentiale directii de dezvoltare si extindere a intravilanului pentru locuinte si
dotari complementare.
Un alt factor esential in relocalizarea acestor zone industriale este cadrul
natural. Noile amplasamente vor fi stabilite conform principiilor dezvoltarii
durabile (Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Conventiei Europene a Peisajului,
adoptata la Florenta la 20 octombrie 2000) tinand cont de mediul inconjurator,
fara a degrada cadrul natural.
Strategia de conversie functionala si reconfigurare a zonelor industriale va
fi corelata cu traseele cailor de comunicatie majore existente sau propuse a fi
realizate: autostrada Bucuresti – Brasov – Bors și ocolitoarea municipiului Codlea
(pentru autovehicule grele).
2. Locuirea:
In prezent municipiul Codlea se confrunta cu o presiune mare privind
dezvoltarea zonelor rezidentiale.
Cererile investitorilor se axeaza pe terenurile agricole aflate in prezent in
extravilanul localitatii. Pentru a raspunde acestor cereri se va extinde intravilanul
existent in urmatoarele zone (conform documentatiilor de urbanism PUD/PUZ
aprobate sau in curs de elaborare): „Groapa Calului”, strada Nordului, partea
stanga a DJ112 Codlea – Vulcan, strada Venus partea vestica, „Gradina de
Vulpi”, fosta platforma industriala Colorom.
80
Aceste extinderi se vor stabili si se vor configura astfel incat sa nu se

creeze „cartiere dormitor”. Acest lucru presupune ca in interiorul acestor zone, sa
se prevada in mod obligatoriu spatii pentru dotari complementare locuirii:
invatamant, sanatate, servicii, comert, parcuri, zone verzi si de agrement. Se
urmareste evitarea crearii unor zone monofunctionale si respectarea unuia dintre
cele mai importante deziderate ale dezvoltarii durabile si anume mixtitatea
functionala.
Tinand cont de cadrul natural al zonei, de necesitatile de dezvoltare se
propune identificarea, de comun acord cu autoritatile locale, a unor zone, altele
decat cele mentionate mai sus, destinate dezvoltarii ulterioare a localitatii.
3. Echiparea cu dotari a localitatii
Disfunctia majora din acest punct de vedere este insuficienta dotarilor
pentru turism, in contextul in care unul dintre atuurile competitive cele mai
importante ale orasului este potentialul sau turistic si de agrement.
In acest sens, la nivel de PUG se vor identifica zonele cu potential turistic
si de agrement. Prin includerea lor in limitele intravilanului acestea vor primi
destinatia functionala respectiva, urmand ca pas ulterior initierea unor
documentatii de urbanism la nivel de PUZ care sa detalieze configurarea lor,
modul si regulile de construire adecvate pentru fiecare zona in parte.
Tot la nivelul echiparii cu dotari se poate spune ca localitatea nu are o
zona centrala adecvata, bine conturata si structurata, reprezentativa pentru
statutul administrativ de municipiu al localitatii Codlea.
In acest sens prin PUG se vor defini limitele zonei centrale si, prin
prevederile incluse in Regulamentul Local aferent se vor stabili niste reguli si
conditii specifice de construire care asigure conturarea unui caracter de
reprezentativitate acestei zone. Avand in vedere suprapunerea, in prezent, intre
zona centrala si zona istorica aceste noi reglementari vor tine cont in mod
obligatoriu de necesitatea protejarii si conservarii patrimoniului cultural.
Pe langa aceste disfunctii specifice, municipiul Codlea se confrunta, ca
toate celelalte orase romanesti si cu alte probleme cum ar fi: lipsa sau
insuficienta spatiilor verzi si a spatiilor de joaca pentru copii, a parcurilor, a
spatiilor urbane publice, calitatea proasta a imbracamintilor strazilor si drumurilor
publice, strazi si drumuri necorespunzatoare din punct de vedere tehnic noilor
cerinte si tendinte de dezvoltare, etc.
81
Propunerile de dezvoltare ale localitatii vor fi facute tinand cont de

obligativitatea pastrarii echilibrului intre presiunea dezvoltarii urbane,
valorificarea eficienta a potentialului localitatii si protejarea cadrului natural si a
mediului inconjurator.
3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ

3. 1. PRIORITĂŢI DE INTERVENŢIE
Priorităţile de intervenţie vizează o perioadă de timp de 5-10 ani şi
propun proiecte realizabile din fonduri proprii, fonduri de la bugetul de stat,
fonduri din parteneriate public – privat sau fonduri europene. Dezvoltarea
durabilă, echilibrată a localităţii în contextul actual presupune realizarea unor
parteneriate în vederea identificării unor resurse financiare care să rezolve cele
mai stringente probleme legate de:
- valorificarea potenţialului cultural prin dezvoltarea turismului şi protejarea
monumentelor istorice
- diversificarea activităţilor economice şi îmbunătăţirea mediului economic al
localităţii
- îmbunătăţirea condiţiilor de locuit
- îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu
DOMENII PRIORITĂŢI
Zone funcționale  Conversia funcţională a unităţilor agricole/industriale care
și utilizarea
afecteză locuirea
terenurilor
 Rezervarea de terenuri pentru realizarea unor drumuri
colectoare adicente DN1
 Mascarea prin vegetaţie a construcţiilor înalte care ies din
scara zonei în special în cadrul zonelor construite protejate
 Reglementări specifice pentru zona centrului istoric care să
asigure protecţia monumentelor şi a ansamblurilor istorice
precum şi să susţină dezvoltarea turismului şi a activităţilor
conexe acestuia
 Interzicerea definitivă a construcţiilor în zonele expuse
riscurilor antropice/naturale şi realizarea de studii geotehnice în
zonele cu potenţial de instabilitate
 Reglementarea zonelor introduse în intravilan prin
82
schiţarea tramei stradale majore şi estimarea necesarului privind
infrastructura tehnico-edilitară
 Ecologizarea şi conversia funcţională a fostelor unităţi
industriale sau a unităţilor agricole nefuncţionale
 Încurajarea înfiinţării de activităţi turistice în zone
centrală, precum şi în trupul Geamăna (prin reglementări – zona
Bisericii fortificate, dar şi prin introducerea unor noi terenuri în
intravilan - Geamăna)
 Asigurarea resurselor de teren pentru relocarea actvităţilor
productive din zona centrală spre zone periferice cu o accesibilite
bună
 Modernizarea şi diversificarea serviciilor şi dotărilor publice
existente
Căi de  Rezervarea de terenuri pentru realizarea Ocolitoarei
comunicație și
Codlea şi a Autostrăzii Transilvania
transport
 Realizarea de străzi colectoare paralele cu traseul drumului
naţional în cazul extinderii intravilanului
 Modernizarea străzilor existente
 Amenajarea intersecţiilor noi şi amenajarea/reamenajarea
celor existente
 Realizarea de străzi noi, în zonele de extindere a
intravilanului, în general pe traseele drumurilor vicinale sau de
exploatare existente
 Amenajarea de parcaje noi în vecinătatea obiectivelor de
interes turistic
Echipare edilitară  Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă (realizare
aducţiune nouă, reabilitarea unităţii de dezinfecţie şi a staţiei de
pompare, reabilitarea rezervoarelor de apă potabilă, reabilitarea
reţelei de distribuţie a apei) precum şi extinderea reţelei de
distribuţie a apei
 Reabilitarea reţelei existente de canalizare a apelor uzate
menajere şi racordarea la staţia de epurare propusă a se realiza
la Feldioara
83
 Reabilitarea centralelor termice şi a reţelelor termice de
distribuţie
 Înlocuirea conductelor reţelei de distribuţie a gazelor
naturale care au durata de exploatare depăşită
Probleme de  Măsuri pentru diminuarea şi eliminarea surselor de poluare
mediu
a aerului cauzate de traficul rutier precum şi de zonele industriale
şi agrozootehnice: plantarea de perdele de protecţie, etc.
 Îmbunătăţirea calităţii apei prin reabilitarea şi extinderea
reţelelor de apă şi canalizare în municipiul Codlea
 Mărirea suprafeţelor zonelor verzi prin realizarea de noi
zone cu funcţiuni de agrement şi recreere
 Realizarea unui sistem durabil de gestiune a deşeurilor
menajare precum şi urmărirea postînchidere a depozitelor de
deşeuri neconforme
Dezvoltare  Promovarea unei strategi de dezvoltare care să pună în
economică
valoare potenţialul localităţii prin: turism, servicii, industria
alimentară şi prelucrătoare raportate la potenţialul zonei
 Dezvoltarea turismului axat pe valorificarea potenţialului
cultural (zona bisericii fortificate şi a centrului istoric)
 Dezvoltarea serviciilor şi a activităţilor industriale în zonele
cu accesibilitate sporită precum şi identificarea unor noi activităţi
economice pentru unităţile industriale ineficiente sau abandonate
 Încurajarea parteneriatului public-privat pentru oferirea de
servicii sociale alternative (prin proiecte finanţate de la UE)
Evoluție  Facilităţi economico-financiare privind locuinţele acordate
demografică
tinerelor familii
 Îmbunătăţirea sistemului sanitar şi educaţional prin
modernizarea infrastructurii şi dotarea cu aparatură şi
echipamente necesare
 Stimularea încadrării în muncă a tinerilor
 Diversificarea ofertei de locuri de muncă, a activităţilor
economice şi instituirea unor programe de formare şi reconversie
profesională
84
3.2. OPTIMIZAREA RELAŢIILOR ÎN TERITORIU

Mutatiile intervenite in folosinta teritoriului administrativ al localitatii din
necesitatea de a rezolva in primul rand cererea de locuinte, atat pentru localnici
cat si pentru cetateni din afara localitatii si unele necesitati de dotare cu spatii
verzi, institutii publice, noi utilitati ale localitatilor componente, au dus la
extinderea pentru perspectiva a intravilanului de la 1105,42 ha la 1421,36 ha.
Extinderea a fost facuta la cererea si cu acordul autoritatilor locale.
Teritoriul cuprins in intravilanul de perspectiva al municipiului Codlea este
format din:
Municipiul Codlea (Trup 1) S= 1185,29 ha
18 trupuri izolate totalizand 236,07 ha, astfel :
- Trup 2: ferma agricola S=0,82 ha
- Trup 3: AVICOD SA S=2,34 ha
- Trup 4: GALLI-GALLO si SC BROILEROM SA S=14,46 ha
- Trup 5: statie de epurare S=6,37 ha
- Trup 6: sera flori S=1,54 ha
- Trup 7: ferma animale S=0,58 ha
- Trup 8: ferma GALLI-GALLO si AVICOD SA S=9,09 ha
- Trup 9: ferma GALLI-GALLO S=5,88 ha
- Trup 10: S.C. DRAKOMSILVA si S.C. AVIPROD 2002 PLOIESTI –
S=9,64 ha
- Trup 11: canton drumuri S=0,13 ha
- Trup 12: saivan Blaj S=0,10 ha
- Trup 13: strand S=19,08 ha
- Trup 14: ferma de selectia si reproducere gaini AVICOLA
BUCURESTI S=23,38 ha
- Trup 15: saivan PRESCOM MURES S=0,38 ha
- Trup 16: GEAMANA S=139,23 ha
- Trup 17: vararia MARIAN S=2,31 ha
- Trup 18: canton silvic S=0,37 ha
- Trup 19: cabana PĂSTRĂVA S=0,36 ha
TOTAL INTRAVILAN PROPUS al localitatii S = 1421,36 ha.
TOTAL EXTINDERI S = 315,94 ha
85
Se observa faptul ca intravilanul a crescut cu 315,94 ha ceea ce inseamna

un procent de 28,58%.
3.3. EVOLUŢIA POPULAŢIEI. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE.

ESTIMAREA EVOLUŢIEI POPULAŢIEI
Prognoza populaţiei şi propuneri pentru dezvoltarea resurselor umane
În contextul societăţii contemporane, când dezvoltarea cunoaşte un ritm
accelerat, nevoia prognozelor demografice devine imperioasă datorită
implicaţiilor evoluţiei populaţiei şi implicit ale fenomenelor demografice în
evoluţia vieţii socio-economice a societăţii. Prognoza demografică este acea
variantă a proiectărilor demografice care are probabilitatea cea mai mare de a se
realiza, prin proiectare demografică determinându-se volumul unei populaţii
plecând de la structura pe vârste şi sexe la un moment dat şi emiţând ipoteze
asupra evoluţiei probabile a celor trei componente care modifică în timp numărul
şi structura populaţiei: mortalitate, fertilitate şi migraţie. Distingem două mari
tipuri de abordare a evoluţiei probabile:
1. Abordarea tendenţială - porneşte de la ipoteza că factorii care au
determinat evoluţiile trecute şi actuale vor acţiona şi în viitor în acelaşi sens.
2. Abordarea normativă - pleacă de la ipoteza că evoluţiile
componentelor în ţări mai puţin dezvoltate din punct de vedere socio-economic şi
cultural vor urma, cu un decalaj în timp şi cu unele particularităţi, evoluţiile pe
care le-au avut la acelaşi stadiu de dezvoltare populaţiile din ţările avansate.
Evoluţia populaţiei este influenţată de o serie de factori care pot fi grupaţi
în trei categorii principale: elemente demografice – posibilităţile de creştere
naturală a populaţiei funcţie de evoluţia contingentului fertil şi de evoluţia
probabilă a indicilor de natalitate, de numărul populaţiei vârstnice şi evoluţia
probabilă a mortalităţii, de comportamentul specific al femeilor faţă de natalitate,
de numărul de copii dorit etc.; posibilităţile de ocupare a resurselor de muncă în
raport cu locurile de muncă existente şi posibil de creat, veniturile potenţiale pe
care le pot oferi acestea; gradul de atractivitate a oraşului ca o consecinţă
directă a numărului şi calităţii dotărilor publice, condiţiilor de locuit, gradul de
echipare edilitară a localităţii.
Raportat la elementele descrise mai sus, prognoza demografică pentru
municipiul Codlea a fost realizată dintr-o perspectivă tendenţială (varianta
86
medie) care presupune constanţa mortalităţii, fertilităţii şi migraţiei, în sensul

menţinerii aceloraşi tendinţe specifice perioadei 1992 – 2002. Prognoza
demografică realizată pe grupe mari de vârstă, în această variantă, pentru oraşul
studiat este redată în tabelul de mai jos:
Tabel 8. Estimarea structurii pe vârste a populaţiei oraşului Codlea, varianta
medie
Populaţia 0 – 14 Populaţia 15 – 59 ani Populaţia 60 ani şi

ani peste
2006 2015 2006 2015 2006 2015
4110 3316 17763 18447 2630 3228
După cum se observă populaţia totală a zonei va creşte până în 2015 cu

aproximativ 488 de persoane faţă de anul 2006, ceea ce reprezintă o creştere de
aproximativ 2%. Această creştere uşoară se datorează unei populaţii în vârstă de
muncă în creştere, corelată cu creşterea calităţii vieţii (mortalitate redusă, durată
medie a vieţii crescută).
Se constată o scădere a populaţiei tinere 0-14 ani cu 3,5 puncte
procentuale (de la 16,8% în 2006 la 13,3% în 2015) şi o creştere a populaţiei în
vârstă de 60 de ani şi peste cu 22,7%. Această scădere a populaţiei tinere se
datorează diminuării natalităţii, prin care generaţia de părinţi este înlocuită doar
parţial, şi migraţiei externe care afectează, mai ales, tinerii cu un grad ridicat de
pregătire profesională. Scăderea populaţiei tinere se va resimţi pe piaţa forţei de
muncă. Deoarece populaţia tânără reprezintă un potenţial pentru dezvoltarea
unei anumite zone, ponderea scăzută a acesteia poate reprezenta un factor
restrictiv al dezvoltării. Totodată o scădere în viitor a ponderii populaţiei tinere ar
necesita o reorganizare a distribuţiei unităţilor de învăţământ, de cultură.
Aceste analize surprind o serie de fenomene demografice negative care ar
putea afecta evoluţia populaţiei oraşului Codlea în perioada prognozată. Cele mai
importante sunt: scăderea ponderii populaţiei tinere şi accentuarea procesului de
îmbătrânire demografică. Măsurile destinate reducerii fenomenelor demografice
negative trebuie să se bazeze pe relansarea economică. Creşterea populaţiei în
vârstă de 60 de ani şi peste conduce la nevoi ridicate în ceea ce privesc serviciile
de sănătate şi asistenţă socială şi la creşterea cheltuielilor sociale datorită
presiunii acestei categorii de populaţie asupra populaţiei active.
87
Analiza relevă necesitatea luării unor măsuri care să aibă ca scopuri finale
îmbunătăţirea potenţialului demografic, dezvoltarea resurselor umane şi
creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă:
 susţinerea natalităţii prin flexibilizarea oportunităţilor pe care le au femeile
tinere de a se dezvolta profesional, concomitent cu procesele de
întemeiere a unei familii şi de naştere şi creştere a copiilor,
 facilităţi economico-financiare şi privind locuirea acordate tinerelor familii,
 creşterea cantitativă şi calitativă a serviciilor oferite familiilor tinere,
 asigurarea accesului la servicii de sănătate de calitate şi dezvoltarea
serviciilor de asistenţă socială,
 stimularea încadrării în muncă a tinerilor,
 diversificarea ofertei de locuri de muncă, a activităţilor economice şi
instituirea unor programe de formare şi reconversie profesională,
 creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă prin dezvoltarea unor
programe destinate tinerilor, femeilor şi şomerilor,
 îmbunătăţirea nivelului de instruire şi a abilităţilor profesionale şi tehnice
în vederea asigurării unei forţe de muncă adaptabilă la cerinţele pieţei,
 promovarea antreprenoriatului prin furnizarea de sprijin pentru persoanele
care încep să administreze o afacere.
Elaborarea unei strategii viabile de dezvoltare in domeniul resurselor
umane nu se poate realiza fără sa avem in vedere principiile cadru de susţinere a
dezvoltării capitalului uman : educaţia şi formarea profesionala iniţială şi
continuă. In acest context elaborarea unui plan cadru, care sa sublinieze
necesitatea implicării tuturor factorilor responsabili (instituţiile statului,
administraţia publica locală, universităţi, agenţi economici) în politica de
dezvoltare a resurselor umane, în creşterea gradului de ocupare şi în combaterea
excluziunii sociale se impune ca prioritate pentru dezvoltarea şi transformarea
oraşului Codlea într-un pol urban important al reţelei de localităţi braşovene
(Codlea este localitate urbană de rang II, în reţeaua de localităţi, şi deţine un loc
important în ierarhia judeţeană ca potenţial de polarizare).
3.4. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI

Din punct de vedere al circulaţiei, in scopul eliminarii disfunctionalitatilor si
al ameliorarii conditiilor de fluenta si siguranta, propunerile au vizat principalele
88
probleme ale reactualizării acestui P.U.G., pornind de la datele si informatiile

avute la dispozitie:
- armonizarea la nivelul intregului oras a documentatiilor urbanistice de
tip PUZ/PUD aprobate si a extinderilor de intravilan propuse in actualul PUG;
- analiza efectelor induse de:
- traversarea teritoriului localitatii de traseele propuse ale autostrazii Transilvania
variantei de ocolire a municipiului Brasov
- traseul drumului national DN 1 ce traverseaza intravilanul localitatii de la sud-
est la nord-vest
- traseul propus al ocolitoarei municipiului Codlea (traseu rezultat in urma
consultarilor cu administratia locala).
Traseele autostrazii Transilvania si ocolitoarei Municipiului Brasov au fost
preluate din proiectul de consultanta privind varianta de ocolire Brasov,
documentatie elaborata de PARSONS BRINCKERHOFF si SEARCH ORPORATION in
aprilie 2008.
Traseul ocolitoarei Municipiului Codlea a fost stabilit, asa cum am mai spus
in urma discutiilor cu administratia locala (vezi plansa de reglementari circulatii).
Acest traseu porneste din nodul rutier complex de la intersectia dintre DN1,
autostrada Transilvania si ocolitoarea Municipiului Brasov, nod aflat in partea de
sud-est a municipiului Codlea (in vecinatatea fostelor sere Codlea si a depozitelor
ANRS), intersecteaza traseul DJ112A, calea ferata principala Brasov-Fagaras
punctul final fiind intersectia cu DN1. Cele doua intersectii cu DJ112A si DN1 vor
fi rezolvate prin giratii iar intersectia cu calea ferata prin pasaj denivelat. Pe
tronsonul ce merge in paralel cu traseul autostrazii Transilvania ocolitoarea
municipiului Codlea se afla la o distanta de 250,00 m interax fata de autostrada
fapt ce va permite dezvoltarea functiunilor complementare infrastructurilor
majore de circulatie (depozite, hipermarketuri, showroom-uri, benzinarii etc) pe
o lungime de lot de max. 150,00 m. (vezi profilul transversal din plansa de
circulatii).
Drumurile naţionale, judeţene şi comunale îşi păstrează categoria
funcţională din care fac parte, fiind considerate continue în traversarea
localităţiilor, servind totodată şi ca străzi. Modificarea traseelor acestora, în
traversarea localităţilor, se poate face numai cu acordul administratorului
drumului respectiv, în concordanţă cu planul urbanistic aprobat.
89
Clasificarea tehnică a drumurilor se face independent de încadrarea în

categoriile funcţionale şi administrative, în funcţie de traficul actual si de
perspectivă, rezultate din datele ultimului recensământ de circulaţie.
Zonele de protecţie, situate de o parte şi de alta a drumurilor se întind faţă
de ax până la 50 m pentru autostrăzi, 22 m pentru drumurile naţionale, 20 m
pentru drumurile judetene si 18 m pentru drumurile comunale .
Zonele de protecţie rămân în gospodărirea persoanelor fizice sau juridice
care le au în administrare sau proprietate, cu obligaţia ca acestea, prin
activitatea lor, să nu aducă prejudicii drumului sau derulării în siguranţă a
traficului (conf. art. 2 si art. 17 din O.G. nr.43/1997, privind regimul drumurilor,
si art.2 din Legea nr. 198/2004 privind unele masuri prealabile lucrarilor de
constructie de autostrazi si drumuri nationale ).
Realizarea în zona drumului public al oricărei construcţii sau instalaţii se
face numai cu acordul prealabil al administratorul drumului.
Strazile sunt drumuri publice din interiorul localitatilor, indiferent de
denumire (strada, sosea, alee, ulita, etc). In raport cu intensitatea traficului si cu
functiile pe care le indeplinesc, strazile se clasifica astfel:
 strazi principale
 strazi secundare
Incadrarea in categorii a strazilor se face de catre consiliile locale, pe baza
studiilor de dezvoltare si organizare a traficului.
Pentru intocmirea acestor studii, consiliile locale impreuna cu politia rutiera
asigura recensamantul periodic al traficului si anchete de trafic origine–
destinatie.
Amenajarea corespunzatoare a profilurilor transversale se poate face si prin
corectari sau retrageri de garduri, fara demolari de cladiri iar lucrarile de
intretinere si reparatii ale strazilor se vor programa si executa conform
normativului de specialitate.
In propunerile de profiluri transversale stradale am optat pentru cele de tip
urban, de 13.00 m cu 7.00 m carosabil si colectarea apelor pluviale in
rigola.(vezi profil transversal strada propusa din plansa de circulatii)
Accesul la zonele functionale care cuprind in perimetrul lor drumurile de
interes national se va realiza numai prin artere colectoare in intersectiile
existente, amenajate corespunzator volumelor de trafic. Aceasta modalitate
90
rezolva o problema foarte importanta si prezenta in localitatile urbane din

Romania si anume problema acceselor directe in DN si DJ (intersectari foarte
dese a drumurilor nationale si judetene cu strazi de categorii inferioare sau chiar
strazi de acces la loturi).
In vederea fluidizarii traficului in afara localitatilor se interzice amplasarea
oricaror constructii care genereaza un trafic suplimentar, la o distanta mai mica
de 50,00 m de marginea imbracamintei asfaltice in cazul autostrazilor, al
drumurilor expres si al drumurilor nationale europene, respectiv 30,00 m pentru
celelalte drumuri de interes national si judetean.
In urma consultarilor cu administratia locala, pe baza analizei situatiei
existente, s-au facut propunerile de strazi noi, in general pe traseele drumurilor
vicinale sau de exploatare existente, sau pe traseele logice decurgand din
configuratiile PUZ/PUD-urilor aprobate. Aceste strazi noi propuse vor respecta
profilurile transversale impuse prin normele tehnice specifice in vigoare.
In zonele de extindere a intravilanului, configuratia finala a tramei stradale
si a tuturor acceselor rutiere vor fi stabilite in documentatiile urbanistice care vor
detalia prevederile Planului Urbanistic General.
Proiectarea intersectiilor noi si amenajarea celor existente se face tinandu-
se seama de fluxurile de circulatie, de relatiile dintre curentii de trafic, de
conditiile de vizibilitate si de siguranta a circulatiei, amenajarea cailor de acces la
drumurile publice facandu-se cu acordul prealabil al administratorului drumului
public si al politiei rutiere.
Autoritatile administratiei publice locale si politia rutiera au obligatia de a
reglementa parcarea si stationarea pe strazi.
Nu este admisa oprirea si parcarea pe benzile de circulatie ale drumurilor
nationale si judetene .
3.5. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICAREA FUNCŢIONALĂ. BILANŢ

TERITORIAL.
In cadrul Planului Urbanistic General s-au stabilit suprafetele de teren
care, alaturi de cele existente vor forma noul intravilan. Extinderile propuse au
fost facute de comun acord cu autoritatile locale ca urmare a solicitarilor
populatiei de a construi locuinte unifamiliale si spatii destinate activitatilor de
comert, servicii si mica productie.
91
Zona de locuinte reprezinta 26,41% din teritoriul intravilanului propus.

Localitatea are un potential mare de dezvoltare a locuirii in partea de nord, zona
Groapa Calului unde beneficiaza de un cadru natural deosebit si de o rezerva
valoroasa de teren intravilan neconstruit si zona Venus o zona ce ofera o
expunere catre padure si un peisaj special.
Zona construită protejată cuprinde principalul nucleu de dezvoltare al
localităţii şi totodată zona care păstrează cel mai bine caracteristicile ţesutul
urban tradiţional, valoros din punct de vedere al protecţiei patrimoniului
construit. Zona ocupă un procent de 4,73%.
Zona de instituţii şi servicii publice este formată atât din instituţiile şi
serviciile publice situate în cadrul zonei construite protejate (0,17%) cât şi din
cele situate în afara zonei protejate (0,45%).
Zona mixta (M1 servicii si locuinte si M2 mica industrie, depozite si
prestari servicii) reprezinta 22,37% din teritoriul intravilan propus.
In cadrul organizarii viitoare a municipiului Codlea sunt mentinute dotarile
comerciale si de servicii existente.
Prin delimitarea zonelor mixte de dotari, servicii si functiuni reprezentative
se incearca gruparea acestora in zone de interes de-alungul unor artere de
circulatie importante si cu potential polarizator pentru obtinerea unei configuratii
morfo-structurale bine definite a localitatii.
Prezentul PUG propune transformarea prin conversii functionale a zonelor
industriale existente situate in interiorul zonelor de locuit astfel:
- zonele industriale de dimensiuni mici aflate in interiorul zonelor de locuit
in zone mixte tip M1 (servicii si locuire)
- zonele de dimensiuni mari industriale dar si cu caracter agricol
dezafectate (Colorom, Sere Codlea) in zone mixte de tip M2.
Aceasta strategie urmareste rezolvarea problemelor de incompatibilitate
functionala create de amplasarea industriilor functionale in interiorul zonelor de
locuit si de folosire total ineficienta a terenurilor localitatii prin ocuparea acestora
cu functiuni dezafectate, obiectivul strategic fiind indepartarea functiunilor
industriale din centrul municipiului si amplasarea acestora in cadrul unor zone
special constituite, in partea de sud si sud-est a localitatii, spre periferia localitatii
obtinandu-se astfel o configuratie urbanistica morfo-structurala echilibrata.
92
Aceasta configuratie a zonificarii functionale stabileste doi poli de

dezvoltare astfel: zonele industriale si de depozitare cat si zonele mixte
industriale si servicii in partea de sud si sud-est, in imediata vecinatate a
infrastructurii majore de circulatie ocolitoarea Codlea si autostrada Transilvania
iar cel de-al doilea pol reprezentat de zona de locuire in parte de nord unde
localitatea beneficiaza de un cadru natural deeosebit. (zona Groapa Calului)
S-a urmarit amplasarea zonelor mixte de-a lungul cailor de comunicatie
majore avand la baza doua ratiuni:
- Asigurarea accesului facil la infrastructura majora de transport (vitala
acestui tip de functiuni)
- Evitarea unei dezvoltari necontrolate si deficitare a locuintelor de-a
lungul cailor de comunicatie majore (stiut fiind faptul ca in timp acest tip
de dezvoltare duce la congestionarea traficului si ridica probleme
importante in ceea ce priveste asigurarea accesului la utilitati, precum
apa curenta si canalizarea)
Zona de activităţi productive reprezinta 20,65% din totalul
intravilanului propus.
Aceasta zona functionala se extinde cu 78,44 ha in partea de sud-est a
localitatii in zona depozitelor ANRS si a garii si de-alungul DJ112A Codlea-Halchiu.
Zona spatii verzi, sport si agrement si loisir
Aceasta zona este foarte slab reprezentata. In oras existand in momentul
de fata doua parcuri „Parcul cu soare” si „Parcul cu umbra”. Acestea sunt
insuficiente si neamenajate corespunzator.
Pentru zonele de locuinte ce urmeaza a se dezvolta se recomanda ca un
procent de minimum 25% din lot sa fie spatiu verde pentru imbunatatirea
microclimatului zonei.
De asemenea se propune amenajarea zonelor verzi existente, a terenurilor
de sport, imbogatirea acestora cu dotari si realizarea unor plantatii de protectie
catre infrastructura majora de circulatie, infrastructura tehnico-edilitara si
unitatile de productie industriale dar si de-a lungul cursurilor de ape. Pentru
zonele de protectie ale retelelor majore de gaze si a liniilor electrice aeriene,
zone aflate sub interdictie de construire se propune amenajarea acestora ca
spatii verzi.
Zona de spatii verzi reprezinta 3,02% din teritoriul intravilan propus.
93
Zona de agrement sport si turism (Sp) reprezinta 11,66% din

intravilanul propus.
Aceasta zona este constituita din zona strandului Codlea si extinderea
propusa de prezentul PUG din zona Geamana. La cererea autoritatii locale aici s-
a definit o zona destinata activitatilor de loisir si agrement fiind o zona cu mare
potential turistic dat de un cadru natural deosebit.
Zona cu destinatie speciala reprezinta 0,42% din intravilanul propus
Aceasta cuprinde penitenciarul Codlea si unitatile militare. Aceasta zona
este supusa prevederilor normelor si legislatiei specifice in vigoare.
Caile de comunicatie reprezinta 8,23% din teritoriul intravilan propus.
Zona aferenta circulatiei carosabile va suferi modificari calitative, in primul rand
prin modernizarea strazilor existente si in al doilea rand prin realizarea de noi
strazi in zonele de extindere prevazute.
Zona de gospodarie comunala reprezinta 1,75 % din teritoriul intravilan
propus.
94
Bilanţul teritorial pentru intravilanul municipiului Codlea:
EXISTENT PROPUS
SUPRAFAŢĂ (HA) SUPRAFAŢĂ (HA)

ZONE FUNCŢIONALE
PROCENT % PROCENT
Municipiul Trupuri Municipiul Trupuri
TOTAL din total TOTAL % din total
Codlea 2 - 21 Codlea 2 - 19
intravilan intravilan
L1
Subzona locuinţe individuale cu max. P+1+M niveluri în zone 225.11 225.11 20.36% 85.06 85.06 5.98%
construite
L1a
Subzona locuinţe individuale cu max. P+1+M niveluri în zone 50.44 50.44 3.55%
construite - în interiorul zonei cu valoare de ansamblu
Zonă locuinţe
L2
Subzona locuinţe individuale cu max. P+1+M niveluri situate în 163.07 163.07 14.75% 178.01 178.01 12.52%
noile extinderi sau enclave neconstruite din intravilanul existent
L3
32.67 31.95 64.62 5.85% 61.90 61.90 4.35%
Subzona locuinţe colective cu înălţime medie (P+4 niveluri)
Cp
18.72 18.72 1.69% 25.30 25.30 1.78%
Zona centrală protejată a municipiului Codlea
Zona constuită
protejată
Lp
Zona locuinţelor individuale cu max. P+1+M niveluri situate în 41.99 41.99 2.95%
zona construită protejată;
Instituţii şi servicii
Instituţii şi servicii de publice 6.46 6.46 0.58% 6.46 6.46 0.45%
de publice
A1
119.19 70.04 189.23 17.12% 13.17 65.41 78.58 5.53%
Subzona activităţi agrozootehnice
Zonă de activităţi
productive A2
204.57 34.81 239.38 21.66% 212.58 2.40 214.98 15.12%
Subzona activităţi industriale şi depozitare
V1
11.28 11.28 1.02% 9.76 9.76 0.69%
Subzona verde spaţii publice plantate
Vp
Zona spaţiilor 1.52 1.52 0.11%
Subzona verde protejată - Parcul cu Soare
verzi
V2
Subzona verde culoare de protecţie faţă de infrastructura 31.58 31.58 2.86% 31.58 31.58 2.22%
tehnică şi oglinzi de apă din intravilan
95
EXISTENT PROPUS
SUPRAFAŢĂ (HA) SUPRAFAŢĂ (HA)

ZONE FUNCŢIONALE
PROCENT % PROCENT
Municipiul Trupuri Municipiul Trupuri
TOTAL din total TOTAL % din total
Codlea 2 - 21 Codlea 2 - 19
intravilan intravilan
M1
21.04 21.04 1.48%
Subzona mixtă (servicii şi locuire)
Zonă mixtă
M2
296.87 296.87 20.89%
Subzona mixtă (servicii, mică industrie, depozite)
Zonă de activitati
Sp
sportive, loisir şi 19.08 19.08 1.73% 13.09 152.58 165.67 11.66%
Zonă de activitati sportive, loisir şi agrement
agrement
G1
Subzona construcţiilor şi amenajărilor izolate pentru gospodărie 13.52 6.77 20.29 1.84% 13.52 6.77 20.29 1.43%
comunală
Zonă gospodărie
G2
comunală 4.51 4.51 0.41% 3.53 3.53 0.25%
Subzona cimitirelor
G2p
0.98 0.98 0.07%
Subzona cimitirului protejat - cimitirul evanghelic
Zone cu destinaţie S1
5.98 5.98 0.54% 5.98 5.98 0.42%
specială Penitenciar
T1
83.64 10.08 93.72 8.48% 99.78 8.39 108.17 7.61%
Zonă căi de Căi rutiere
comunicaţie T2
8.83 8.83 0.80% 8.83 8.83 0.62%
Căi ferate
Ape 3.05 3.05 0.28% 3.90 3.90 0.27%
Altele (canton
drumuri, canton 0.51 0.51 0.05% 0.51 0.51 0.04%
silvic)
TOTAL INTRAVILAN LOCALITATE / TRUPURI
932.18 173.24 1185.29 236.06
EXISTENT 1105.42 100.00% PROPUNERE 1421.36 100.00%
96
Municipiul Codlea (Trup 1) S = 932,18 ha

- Trup 2: S = 63,02 ha
- Trup 3: Depozite ANRS S = 8,76 ha
- Trup 4: fermă agricolă S = 0,82 ha
- Trup 5: SC AVICOD SA S = 2,34 ha
- Trup 6: GALLI - GALO şi SC BROILEROM SA S = 14,46 ha
- Trup 7: staţie de epurare S = 6,37 ha
- Trup 8: seră flori S = 1,54 ha
- Trup 9: fermă animale S = 0,58 ha
- Trup 10: fermă GALLI - GALO şi SC AVICOD SA S = 9,09 ha
- Trup 11: fermă GALLI – GALO S = 5,88 ha
- Trup 12: SC DRAKOMSILVA şi SC AVIPROD 2002 PLOIEŞTI
S = 9,64 ha
- Trup 13: canton drumuri S = 0,13 ha
- Trup 14: saivan Blaj S = 0,10 ha
- Trup 15: ştrand S = 19,08 ha
- Trup 16: fermă selecţie şi reproducere găini - AVICOLA
BUCUREŞTI S = 23,38 ha
- Trup 17: saivan PRESCOM MUREŞ S = 0,38 ha
- Trup 18: GEAMĂNA S = 4,63 ha
- Trup 19: vărăria Marian S = 2,31 ha
- Trup 20: canton silvic S = 0,37 ha
- Trup 21: cabana PĂSTRĂVA S = 0,36 ha
TOTAL INTRAVILAN EXISTENT S = 1105,42 ha
din care:
Trup1 municipiul Codlea 932,18 ha
Total trupuri 2-21 173,24 ha
In urma extinderii de intravilan

Municipiul Codlea (Trup 1) S = 1185,29 ha
18 trupuri izolate totalizand 236,06 ha, astfel :
- Trup 2: ferma agricola S=0,82 ha
- Trup 3: AVICOD SA S=2,34 ha
- Trup 4: GALLI-GALLO si SC BROILEROM SA S=14,46 ha
- Trup 5: statie de epurare S=6,37 ha
97
- Trup 6: sera flori S=1,54 ha

- Trup 7: ferma animale S=0,58 ha
- Trup 8: ferma GALLI-GALLO si AVICOD SA S=9,09 ha
- Trup 9: ferma GALLI-GALLO S=5,88 ha
- Trup 10: S.C. DRAKOMSILVA si S.C. AVIPROD 2002 PLOIESTI –
S=9,64 ha
- Trup 11: canton drumuri S=0,13 ha
- Trup 12: saivan Blaj S=0,10 ha
- Trup 13: strand S=19,08 ha
- Trup 14: ferma de selectia si reproducere gaini AVICOLA
BUCURESTI S=23,38 ha
- Trup 15: saivan PRESCOM MURES S=0,38 ha
- Trup 16: GEAMANA S=139,23 ha
- Trup 17: vararia MARIAN S=2,31 ha
- Trup 18: canton silvic S=0,37 ha
- Trup 19: cabana PĂSTRĂVA S=0,36 ha
TOTAL INTRAVILAN PROPUS 1421,36 ha

din care:
Trup1 municipiul Codlea 1185,29 ha
Total trupuri 2-19 236,07 ha
3.6. MASURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE

Zonarea geotehnică
Din suprapunerea elementelor cadrului natural cu fenomenele de risc
natural şi antropic identificate pe teritoriul municipiului Codlea, s-au conturat
următoarele zone (conform studiului geotehnic aferent PUG):
 Zone improprii amplasării construcţiilor, reprezentate prin:
- zonele de curs ale reţelei hidrografice cu regim permanent cu bandă de
protecţie delimitată conform Legii Apelor completată cu Legea 112/2006;
- zonele inundabile aferente reţelei hidrografice cu caracter permanent;
- zonele de curs ale reţelei hidrografice cu regim nepermanent;
- zonele cu probabilitate de producere a alunecărilor de teren mare prezente în
general pe versanţii cu pantă mai mare de 30 grade;
- zonele afectate de trasee de utilităţi (linii electrice) etc;
98
 Zone bune de construit cu amenajări speciale, reprezentate prin:

- zonele de taluz cu pantă de maxim 30 grade unde amenajările constau din
realizarea de platforme şi ziduri de sprijin;
- zonele cu drenaj insuficient unde amenajările ce urmează a fi executate
constau din lucrări de drenare a apei pluviale sau ridicarea cotei
amplasamentului construcţiilor.
 Zone bune de construit fară amenajări speciale, reprezentate prin
terasele cu relief plan şi stabil fără potenţial de risc cu privire la fenomenele de
inundabilitate.
La proiectarea fundaţiilor viitoarelor construcţii se vor avea în vedere
următoarele recomandări.
Amenajarea terenului se va face de aşa manieră încât să asigure
evacuarea rapidă a apelor din precipitaţii către emisarii din zonă.
Adâncimea de fundare va fi cea impusă constructiv începând cu 0.90 m,
funcţie de caracteristicile terenului de fundare.
Presiunea de calcul pentru dimensionarea fundaţiilor va fi stabilită la faza
de proiect de execuţie (P.E.) funcţie de caracteristicile constructive ale fiecărui
obiectiv în parte.
Proiectul pentru autorizarea construcţiilor se va face pe baza unui studiu
geotehnic întocmit conform legislaţiei în vigoare pentru fiecare obiectiv în parte.
Pentru construcţiile încadrate în categoriile de importanţă normală,
deosebită şi excepţională se va face verificarea de către un verificator Af atestat.
RECOMANDARI SPECIFICE ZONELOR DE RISCURI NATURALE ŞI

ANTROPICE
Zone afectate de fenomene de inundabilitate
Se va respecta zona de protecţie pentru cursurile de apă impusă de Apele
Române.
Zone afectate de fenomene de instabilitate
Pentru zonele cu potenţial mediu de instabilitate, pentru a preveni
fenomenele de risc ce apar la amplasarea construcţiilor, se vor avea în vedere
următoarele recomandări:
- amplasarea construcţiilor se va face pe baza studiilor geotehnice cu
calculul stabilităţii versantului la încărcările suplimentare create de construcţii;
- se vor proiecta construcţii uşoare;
99
- nu se vor executa lucrări de săpătură de anvergură pe versant (şanţuri

adânci, platforme, taluze verticale, umpluturi etc);
- se vor executa numai săpături locale pentru fundaţii izolate sau ziduri de
sprijin care vor fi betonate imediat ce s-a terminat săpătura;
- se vor lua măsuri pentru a preîntâmpina pătrunderea apei în săpătură;
- se vor dirija apele din precipitaţii prin rigole bine dimensionate şi dirijate
astfel încât să nu producă eroziuni;
- se vor planta arbori la o distanţă corespunzătoare faţă de construcţiile ce
urmează a se executa.
Pentru zonele afectate de fenomene de instabilitate şi cele improprii de
construit se va avea în vedere împădurirea lor.
Riscul antropic
La amplasarea construcţiilor în apropierea liniilor electrice se va solicita
avizul de la Electrica S.A., respectiv Transelectrica.
La sistematizarea teritoriului se va ţine cont de traseele de utilităţi şi
zonele de protecţie ale diferitelor obiective din zonă, mai ales acolo unde aceste
trasee au o densitate mare.
La autorizarea proiectelor de construcţie se va solicita avizul de la
instituţiile competente (Electrica S.A, Apele Române, etc).
3.7. DEZVOLTAREA ECHIPARII TEHNICO-EDILITARE A TERITORIULUI

3.7.1. GOSPODĂRIA APELOR
Se propune regularizarea cursului de apă Vulcăniţa din zona Centru până la
ieşirea din municipiul Codlea. Se propune o albie cu profil dreptunghiular cu pereu
din piatră, ziduri de sprijin şi planşeu din beton armat.
3.7.2. ALIMENTARE CU APĂ

3.7.2.1. Surse de apă
Lucrarile propuse în programul pentru reabilitarea sistemului de
alimentare cu apa si reteaua de canalizare conform Masterplan Brasov sunt
prezentate in tabelul de mai jos.
100
Realizari dupa implementarea proiectului

Principalele realizari dupa implementarea proiectului sunt :
-- Calitatea apei potabile se va supune cerintelor Directivei UE 98/83/EC,
transpusa prin Legea nr. 458/2002 si amendata prin Legea nr. 311/2004;
-- Alimentare permanenta cu apa uzata asigurand debitul necesar si
presiunea la consumatori fara intreruperi sau limitari;
-- Inlocuirea vechilor conducte din reteaua de distributie (in jur de 11.6 km
din 34.05km) obtinand reducerea pierderilor de apa in jur de 25% din debitul
injectat;
-- Reabilitarea si extinderea sistemului de canalizare. Lungimea totala a
retelei de canalizare in viitor va fi in jur de 38.18 km;
-- Ambele sisteme de apa si apa uzata vor deservi peste 22,723 locuitori
din aglomerarea „Codlea“, reprezentand un procent de 100 % din totalul
populatiei in aglomerare;
Apa uzata colectata din aglomerarea Codlea va fi transportata si epurata in
Noua Statie de Epurare din Feldioara care va indeplini cerintele Directivei UE
91/271/EECtranspusa prin normativul român (NTPA 001/2002).
Municipiul Codlea este localizata in partea centrala a judetului Brasov in
sud-estul Transilvaniei la 15 km de Municipiul Brasov. Judetul Brasov este
localizat in partea centrala a tarii, in sud-estul Transilvaniei,de-a lungul cursului
de mijloc al raului Olt, in interiorul Arcului Carpatic, langa judetele Mures si
101
Harghita la nord, judetele Covasna, Buzau la est, Arges, Dambovita, Prahova si la

sud si in vest judetul Sibiu.
Debite de proiectare pentru alimentarea cu apa
Debitele prevazute pentru anul 2026 sunt calculate pe baza prescriptiilor
Standardului Roman SR 1343-1:2006 – Alimentari cu apa. Calculul debitelor de
apa potabila. Calculul debitelor este prezentat pe scurt mai jos :
Debitul de dimensionare al obiectelor tehnologice a sistemului de
alimentare cu apa intre intrare si treapta de clorinare:
unde: Kp – factor de crestere pentru necesarul de apa luand in calcul

scurgerile tehnice in sistem;
Ks – factor de crestere pentru acoperirea necesarului propriu sistemului de
alimentare cu apa (bazine de spalare, spalarea retelei de distributie etc);
QRI – debit pentru refacerea rezervelor in caz de incendii;
Debit de dimensionare al obiectelor tehnologice al sistemului de alimentare
localizate in aval de rezervoarele de inmagazinare(reteaua de distributie):
unde: Qh max – debit maxim orar;

nj . Qii – numar de jeturi si debite pentru guri de apa ext (Qie) pentru
incendii simultane care trebuie combatute prin guri de apa externe (n).
Principalele deficiente ale retelei de distributie sunt dupa cum umeaza:
o conducte vechi cu frecvente pagube;
o un consum energetic ridicat al statiilor de pompare;
o un nivel scazut al dotarilor retelei de distributie;
o inexistenta dispozitivelor de masurare pentru evaluarea pierderilor de apa;
o numar ridicat al crapaturilor in conductele retelei de distributie;
o nivel de masurare scazut.
In concordanta cu datele FOPIP , in jur de 41% din consumatori domestici
sunt contorizati; pentru celelalte categorii de consumatori procentul este de 95%.
In general, 65% din volumul de apa este contorizat.
Numarul total de conexiuni si numarul de conexiuni contorizate este
prezentat in tabelul urmator:
102
În programul “Master Plan Judeţul Braşov” s-a prevăzut ca alimentarea cu

apă a municipiului Codlea să se facă din sistemul de distribuţie al municipiului Braşov.
Pentru oraşul Ghimbav este prevăzut un proiect în cadrul programului ISPA
prin care se execută o arteră de apă Dn 400 mm din municipiul Braşov până la
oraşul Ghimbav. Lucrarea ar urma să se execute până în anul 2008. Racordarea
arterei Dn 400 mm s-ar face din artera de apă aferentă rezervoarelor 3 x 5.000
mc existente în Poiana lui Lupan la cota 605,00 m.
Pentru municipiul Codlea se prevede un rezervor tampon de 5.000 mc,
staţie de pompare şi conductă de refulare până la rezervorul tampon existent la
staţia de tratare. Din acest rezervor apa s-ar pompa prin grupul de pompare
existent 1 direct în reţelele din zona joasă de distribuţie şi prin grupul de
pompare existent 2 la rezervoarele existente pe Dealul Coastei.
Adoptarea acestui sistem, de pompare din Braşov, ar putea duce la
renunţarea la sursele existente şi la lucrările de reabilitare necesare la acestea.
Costul apei va fi însă mult mai ridicat deoarece ar fi necesare vreo 4 trepte de
pompare pe un traseu de conductă de refulare de cca 30 km :
(1) Puţuri zona Sânpetru – rezervor tampon 1 ;
(2) Rezervor (1) – rezervor tampon Rulmentul ;
(3) Rezervor Rulmentul – rezervoare Poiana lui Lupan ;
(4) Ghimbav – Codlea.
Definitivarea soluţiilor va trebui făcută pe baza unui studiu de fezabilitate
care să stabilească preţul de cost al variantei cu menţinerea şi retehnologizarea
surselor actuale din municipiul Codlea sau cu trecerea pe sursele Braşov.
La bilanţul debitelor de apă trebuiesc luate în consideraţie şi ansamblurile
rezidenţiale care se construiesc în localităţile deservite.
Balante de apa in viitor
Cantitatile de apa pe tip de consumatori –situatia din viitor
Cererea de apa in viitor s-a calculat pe baza Standardului Roman SR 1343-
1:2006 – “Calculul cantitatilor de apa potabila pentru zone urbane si rurale”.
Cerere in viitor pentru Aglomerarea Codlea
103
Estimarea pentru consumul pentru populatie a luat in considerare urm.:

Dezvoltare generala pentru populatie in concordanta cu cresterea
demografica prezentata anterior;
Toti consumatorii vor fi conectati la reteaua de distributie si la reteaua de
canalizare;
Scaderea consumului specific la 110 l/capita, zi, considerat uniform pentru
toti consumatorii;
Coeficient de debit orar ne-uniform: Kor = 1.30;
Coeficient de debit zilnic ne-uniform: Kzi=1.30.
In tabelul urmator se prezinta estimarile viitoare pentru cantitatile de apa
potabila si apa uzata.
Cereri in viitor pentru turism

Cererea in viitor pentru turism s-a determinat considerand:
Numarul de turisti;
Numar zile turistice pe an;
Coeficient debit orar neuniform: Kor = 3.00;
Coeficient debit zilnic neuniform: Kzi=1.40.
In tabelul urmator este prezentata prognoza pentru cantitatile de apa
potabila si apa uzata pentru turisti.
Estimarea consumului pentru turisti – anul – 2012
Cereri in viitor pentru institutii publice

Cererea in viitor pentru institutii publice s-a determinat considerand:
Tipul institutiei;
Numar de angajati;
104
Numar de persoane in tranzit;

Numar de zile lucrate pe an;
Numarul mediu de ore lucrate pe zi sunt 12.
S-a considerat cresterea comfortului in institutiile publice.
In tabelul urmator este prezentata prognoza pentru cantittaile de apa
potabila si apa uzata in institutii publice.
Cerere in viitor pentru agenti economici

Pentru estimarea consumului pentru industrie s-au folosit inregistrarile
actuale de la Compania de Apa.
In prezent nu sunt consumatori mari industrialib in Municipiul Codlea. S-a
considerat ca masurile de reabilitare propuse ofera o rezerva acceptabila de apa
in cazul dezvoltarii industriale.
Prognoza pentru consumul pentru industrie a considerat uramtorii factori:
Numarul de zile lucrate si numarul de ore lucrate pe zi in concordanta cu
tipul agentului economic;
Scaderea cantitatii de apa potabila folosita pentru scopuri industriale si o
usoara crestere a numarului de consumatori. Aceasta reducere este datorata in
principal cresterii tarifelor de apa , ducand la economii de apa pentru viitor;
In consecinta , cantitatea specifica de apa descarcata in reteaua de
canalizare de catre consumatorii industriali va creste.
In tabelul urmator prognoza cantitatilor de apa potabila si apa uzata pentru
consumtori industriali este prezentata in tabelele urmatoare.
105
Balante de debit – anul 2026

Pe baza estimarilor anterioare,s-a stabilit balanta de debit pentru situatia
din viitor . Considerand cantitatile extrase de la surse,consumul pentru diferite
tipuri de consumatori si cantitatile de apa uzata , s-a stabilit balanta de debite
pentru sistemele de apa si apa uzata din Aglomerarea Codlea,pentru anul tinta –
2012. Cantitatile de apa potabila distribuite la fel ca si apa uzata menajera
colectata in reteaua de canalizare sunt prezentate in cele doua tabele de mai jos.
106
Prin aplicarea masurilor de reabilitare propuse pentru reteaua de distributie

si pentru cea de canalizare, se poate considera ca pierderile din reteaua de
distributie vor scadea pana la 25% din totalul de apa injectat, valoare considerata
normala pentru retelele de distributie reabilitate. Infiltaria in reteaua de
canalizare va fi redusa pana la 30% prin reabilitarea colectorului existent. Balanta
de Debit este folosita pentru a proiecta masurile de reabilitare propuse pentru
sistemele de apa potabila si apa uzata in Aglomerarea Codlea.
Investitii propuse pentru sistemul de alimentare cu apa
1) Noua statie de pompare apa potabila in Ghimbav
Necesarul de apa potabila pentru Aglomerarea Codlea va fi asigurat prin
conducte de admisie apa potabila de la Brasov la Ghimbav. Investitia pentru aceasta
conducta de aductiune este furnizata prin alte surse, altele decat fondurile
colaterale. In prezentul proiect se propune extinderea conductei de aductiune in
Aglomerarea Codlea. De aceea, in localitatea Ghimbav se propune o noua statie de
pompare care va deservi sistemului de alimentare cu apa din Aglomerarea Codlea.
Noua statie de pompare apa potabila este prevazuta cu urmatoarele dotari:
- Bazin de aspirare;
- (2+1) pompe cu caracteristici: Q = 170 m³/h; H=35 m. Pompele sunt
prevazute cu viteza variabila si tablou electric;
- Toate instalatiile hidraulice si electrice necesare, inclusiv o noua
substatie;
- Debitmetru electromagnetic Dn 400 mm.
2) Noua conducta de aductiune apa potabila Ghimbav-Codlea
Conducta de alimentare cu apă de la Ghimbav la statia de tratare Codlea se
prevede din ţeavă HDPE Dn 315 mm, L = 6 km. Conducta va spratraversa râul Bârsa.
107
3) Reabilitarea unitatii de dezinfectie si a statiei de pompare din

statia de tratare Codlea
Apa potabila din noua statie de pompare Ghimbav este transportata catre
statia de tratare Codlea,unde are loc clorinarea si distribuita catre consumatori.
Pentru dezinfectia cu clor,se propune reabilitarea statiei de clorinare
existente si inlocuirea echipamen,telor existente.
Bazinul de clorinare are o capacitate de 100 m3 si se propune reabilitarea
lui. Urmatoarele masuri se au in vedere:
Reabilitarea lucrarilor civile pentru rezervorul existent de 100 m3;
Reabilitarea instalatiei hidraulice pentru rezervorul existent.
Pentru treapta de clorinare s-a adoptat un sistem vacuum(1+1) de dozare clor.
Aditional este prevazut urmatorul echipament:
– rotametru set;
– conexiuni la incalzitor pentru a preveni lichefierea clorului;
– dispozitiv automatic pentru schimbarea containerelor de clor;
– analiza clorul rezidual prin ajustarea controlului dozei;
– filtru pentru indepartarea impuritatilor existente;
– instalatii pentru neutralizarea pierderilor de clor:
o turn neutralizare cu inele din PVC tip Raschig;
o sistem pentru neutralizarea solutiei injectate;
o sistem de aspirare care asigura un minim de 0.5 m col. H2O depresiune.
Apa dezinfectata este pompata in rezervoarele de inmagazinare din
sistemul de apa potabila. Statia de pompare existenta va fi reabilitata. Masurile
de reabilitare propuse constau din:
- reabilitarea constructiei statiei de pompare;
- inlocuirea pompelor existente cu: o pompa cu viteza variabila si
caracteristici: Q = 170 m³/h, H = 75 m;
- reabilitarea instalatiilor hidraulice si electrice in statia de pompare;
- instalarea unui debitmetru electromagnetic.
Studiul de Fezabilitate prevede urmatoarele investitii pentru sistemul de
alimentare cu apa:
- echipament SCADA , transmitatori, senzori, receptori;
- computere de Process, echipamente si software specific.
Pompele sunt proiectate pentru a opera in conditii normale pe modul
automat. Principala conditie este de a asigura presiunea minima necesara in
108
retea. Manometrele vor transmite informatia la PLC (programmable logic

controller). PLC va controla precventa convertizorului si ar trebui sa porneasca si
sa opreasca pompele. Pompele vor fi oprite de nivelul minim in rezervoare.
4) Reabilitarea conductelor de aductiune apa potabila din interiorul
orasului
Apa clorinata este pompata din statia Codlea catre rezervoarele de apa din
Dealul Coastei printr-o conducta de aductiune cu o lungime totala de 1800
m.Conducta de aductiune existenta se propune spre inlocuire cu alta noua din
HDPE, de 400 mm diametru.
Conducta de aductiune este prevazuta cu camere de vane in totalitate
echipate si la trecerea Raului Vulcanita a fost prevazuta o trecre dotata cu
camere de vane.
De la rezervorul Dealul Coastei pana la rezervorul de inmagazinare a fost
prevazuta o conducta de aductiune cu Dn 400 mm, HDPE si o lungime totala de
800 m.
5) Reabilitarea rezervoarelor de apă potabilă
Deoarece capacitatea de stocare este insuficienta (sub 50% din debitul
mediu zilnic) se propune un nou rezervor de inmagazinare apa.
Pentru urmatoarele masuri de reabilitare pentru dispozitivele de
inmagazinare apa se propun :
Reabilitarea lucrarilor civile ale rezervorului existent 2x750 m3;
Reabilitarea instalatiilor hidraulice pentru rezervorul existent;
Nou rezervor de stocare apa 2x1000 m³.
6) Retea de distributie
Inlocuirea retelei de distributie
Inlocuirea conductelor, stabilita impreuna cu operatorul si luarea in calcul a
rezultatelor modelului hidraulic,sunt cele prezentate in desene. Conductele vechi
si uzate au fost schimbate cu altele noi din HDPE cu diametrele corespunzatoare
calculului hidraulic.
Pe condcutele inlocuite s-au inlocuit si : conexiunile,apometrele, vanele de
izolare, gurile de apa,gurile de vizitare si camerele de vane. In jur de 11.6 km de
conducte vor fi inlocuite in reteaua de distributie existenta. Un sumar al
conductelor inlocuite pe baza diamtrelor este prezentat in tabelul urmator.
109
Accesoriile reabilitate in zona de inlocuire aretelei de distributie sunt:

600 conexiuni of Dn 25 mm;
120 guri de apa Dn 80 mm;
60 guri de vizitare si camere vane.
Extinderi ale retelei de distributie
In aglomerarea Codlea se propun extinderi ale retelei de distributie cu 3.6
km peste lungimea totala.Extinderile sunt realizate in paralel cu lucrarile la
reteaua de canalizare.
Un sumar al inlocuirii conductelor pe baza diamtrului este prezentat in
tabelul urmator.
Sumar al extinderii conductelor retelei de distributie
Noile accesorii din zona de inlocuire a retelei de distributie sunt:

200 noi conexiuni de Dn 25 mm;
40 noi guri de apa Dn 80 mm;
20 noi guri de vizitare si camere vane.
Contorizarea apei
Din punct de vedere al contorizarii apei , masurile propuse constau din:
500 unitati de apometre Dn 25 mm, pentru gospodarii, incluzand lucrarile.
Sumar al lucrarilor propuse pentru sistemul de alimentare cu apa
Tabelul urmator prezinta un sumar al lucrarilor in sistemul de alimentare
cu apa
110
3.7.2.2. Staţii de tratare

În cazul realizării unei aducţiuni de la municipiul Braşov, la staţia de tratare se
vor menţine în funcţiune doar staţia de clorinare şi laboratorul de analiză a apei.
La staţia de tratare s-au executat lucrări de reabilitare în anii 2000, cu
modernizarea staţiei de preparare reactivi, introducere încălzire centrală, etc.
3.7.2.3. Reţele de distribuţie

Din totalul de 34,05 km de reţele au durata de utilizare depăşită şi necesită
reabilitare un procent de cca 75 %.
Reabilitarea constă din înlocuirea conductelor din fontă sau din ţeavă de
oţel cu conducte din polietilenă cu diametrul de minim 110 mm, echiparea cu
hidranţi de combatere a incendiilor la distanţe de maxim 100 m, cămine de vane
la ramificaţii, înlocuire branşamente cu conducte din polietilenă, montare de
contoare de măsurare a consumurilor pe sectoare de reţea şi la toţi consumatorii.
3.7.2.4. Staţii de pompare

Staţiile de pompare au fost reabilitate în cadrul programului RICOP realizat
în anii 2000.
În aceste programe s-au înlocuit electropompele submersibile din frontal
de captare ANRS.
La staţia de pompare SP1 din incinta staţiei de tratare s-au montat un grup
de pompare cu turaţie variabilă pentru pompare directă în zona joasă de
distribuţie şi un grup de pompare pentru rezervorul Dealul Coastei, zona medie
de presiune.
S-au înlocuit şi pompele din staţia de pompare nr. 2 de la rezervorul Parcul
cu Soare. S-au montat pompe pentru pompare la rezervorul Mărul Dulce şi
pompe pentru pompare la rezervorul Dealul Coastei.
111
În camera vanelor de la rezervorul Dealul Coastei s-a montat un grup de

pompare cu hidrofor pentru construcţiile realizate mai sus de acest rezervor.
3.7.2.5. Rezervoare de apă

În conformitate cu STAS 4165/88 capacitatea rezervoarelor de apă se
determină cu relaţiile :
-- V rezervă = V compensare + V incendiu ;
-- V rezervă = V compensare + V avarie .
V compensare = a x Q zi maxim = 0,30 x 4.295 mc/zi = 1.289 mc.
V incendiu = 327 mc ;
V avarie = (Q minim – Q rez) x Tav = (3.923/24 – 15 x 3,6) x 12 h =
1.313 mc.
Se consideră V rezervoare necesar = 1.289 + 1.313 = 2.602 mc.
Faţă de 2.130 mc rezervoare existente mai este necesar un volum de 300
mc, practic neglijabil în această etapă .
3.7.2.6. Echipamente de automatizare şi control

Pentru îmbunătăţirea (modernizarea) condiţiilor de exploatare este
necesară asigurarea unui program de monitorizare a presiunilor din reţelele de
distribuţie, în punctele importante, cu montarea de manometre şi instalaţii
telemetrice de transmitere la un post dispecer comun.
De asemenea, este necesară montarea de echipamente de măsurare a
nivelului apei în toate rezervoarele şi transmiterea datelor la postul dispecer. Se
vor transmite şi toate datele privind funcţionarea pompelor din sistemul de
distribuţie.
Pentru complexul Geamăna se prevede un puţ forat echipat cu
electropompă submersibilă, rezervor tampon şi staţie de hidrofor dimensionate
pentru tot complexul.
3.7.3. CANALIZARE
Investitii propuse pentru reabilitarea sistemului de apa uzata
a) Reteaua de canalizare
Debite si calitatea apei uzate menajere – anul 2012
Debitele de apa menajera prognozate pentru anul 2012 sunt in
concordanta cu balanta de debite apa uzata mentioanat mai sus.
112
Calitatea apei uzate brute menajere se va supune prevederilor NTPA

002/2002, modificat prin HG 352/2005 cu referire la condictiile pentru
descarcarea apei uzate in reteaua de canalizare din localitati si direct in statiile de
epurare.
Proiectarea retelei de canalizare
Proiectarea retelei de canalizare in Aglomerarea Codlea se supune
regulamentelor si standardelor in vigoare. Proiecul ia in calcul cerintele sistemului
de canalizare la nivelul anului 2012 . Criteriile de baza de proiectare a retelie de
canalizare sunt prezentate in capitolul 1.
Efluenti Industriali – calitate si cantitate
Debitele de apa uzata industriala prevazute pentru anul 2012 sunt in
concordanta cu balanta de debite mentionata anterior.
Calitatea apelor uzate industriale trebuie sa se supuna prevederilor NTPA
002/2002, modificat prin HG 352/2005 cu referire la conditiile de descarcare a
apelor uzate in retelele de canalizare din localitati si direct in statiile de epurare.
Daca calitatea apei uzate industriale nu este in concordanta cu aceste
cerinte,unitatea industriala ar trebui sa aiba propria statie de pre-epurare.
Pre-epurarea apei uzate pentru efluentii industriali
Toate unitatile industriale, care vor cere in viitor conexiuni la reteaua de
canalizare publica vor trebui sa descarce efluentii la o calitate in concordanta cu
cerintele impuse de NTPA002/2002, modificat in 2005. Daca din procesul
tehnologic iese o apa uzata care nu se supune acestor normative, atunci
compania va trebui sa pre-epureze efluentul industrial si apoi sa il descarce in
reteaua de canalizare publica.
Inlocuiri in reteaua de canalizare
Inlocuirile Conductelor de canalizare sunt stabilite impreuna cu personalul
operatorului existent si luand in considerare rezultatele calculului hidraulic(sunt
prezentate in desene). Conductele vechi si uzate au fost schimbate cu unele noi
din PVC avand diamatre date de calculele hidraulice. La conductele inlocuite s-au
inlocuit si conexiunile si gurile de vizitare. Conductele de inlocuit au DN de 250,
300 si 400 mm. Conexiunile vor avea 150 mm diametru pentru a asigura viteza
de curatare automata, atata timp cat standardele romanesti nu prevad nicio
limita pentru acest diametru. Noi guri de vizitare le vor inlocui pe cele existente in
zona de inlocuire a retelei. Mai multe detalii sunt incluse in Volumul “Anexe”si in
volumul “Desene”. Sumarul este prezentat in tabelul de mai jos.
113
In zona de inlocuire a retelei de canalizare s-a prevazut inlocuirea a 120

guri de vizitare si 350 conexiuni.
Extinderi ale retelei de canalizare
Noile canale cu o lungime totala de 5,881 m (PVC, Dn 250 mm, lungime
totala 4,781 m si PVC, Dn 400 mm, lungime totala 1,100 m) au fost proiectate pe
baza dezvoltarii orasului si pe baza calcului hidraulic.
In zona de extindere a retelei de canalizare s-au prevazut100 noi guri de
vizitare si 300 noi conexiuni.
Mai multe detalii sunt incluse in Volumul “Anexe si in volumul “Desene”.
b) Statii de pompare apa uzata in reteaua de canalizare
Se propune o noua sttaie de pompare apa uzata , prevazuta cu pompe
submersibile (1+1), Q=8 m3/h, H=15 m.
Operarea statiilor de pompare va fi in totalitate automatizata.
c) Colector apa uzata Codlea –statia de epurare Feldioara
Pentru transportul apei uzate colectate din Codlea la Statia de Epurare
Feldioara se propune un nou colector de apa uzata.
Diametrul acestui colector are 500 mm (in prima zona de la, Codlea la
Feldioara ) si lungimea este de 16,646 m. Dupa conexiunea cu colectorul de la
Brasov la Feldioara diametrul devine Dn 1000m si lungimea este de 1,986 m.
Lungimea totala a colectorului este 18,632 m.
In prima zona (Dn 500 mm)s-au prevazut 277 guri de vizitare si 19 blocuri
de ancorare.Au fost prevazute treceri la intersectia cu calea ferata din Codlea,
intersectia cu Raul Vulcanita si doua intersectii cu canale deschise.
In zona a doua , dupa conexiunea cu colectorul Brasov – Feldioara (Dn
1000 mm) s-au prevazut 27 guri de vizitare, 6 blocuri de ancorare si o trecere la
intersectia cu Raul Vulcanita.
Masuri privind efluentii industriali
Masurile privind efluentii industriali sunt cele mentionate in planurile pe
termen scurt si lung din Raportul pentru Descarcarile de apa uzata industriala
dupa cum urmeaza:
114
Elaborare baza de date: stabilirea bazei de date privind descarcarile

agentilor industriali;updatare permanenta a bazei de date cu datele noi si
informatii noi; stabilirea de
intalniri periodice pentru a analiza noile date si de a verifica schimbarile
tehnologice si administrative; realizarea unui inventar al utilitatilor in pre-
epurare;
- Definirea substantelor de poluare si potentialul: identificarea substantelor
periculoase din apa uzata si derivarea potentialului de poluare a agentilor
industriali; elaborarea unei analize detaliate pentru tipul si concentratia
substantei poluante provenita de la agentii industriali; acele analize trebuie sa
considere prevederile definite in Contractul de Service si acele impuse de EPA;
verificarea in caz de neconformare cu prevederile definite in trecut pentru a
asigura incadrarea parametrilor in limitele admisibile; clasificarea agentilor
industriali in concordanta cu IPPC Directive;
- Initierea Programului de Monitorizare: discutii privind indicatorii de
calitate definiti in cooperare cu autoritatile implicate; definirea frecventei de
monitorizare a potentialului de poluare a agentului industrial; verificarea agentilor
industriali in vederea obtinerii Autorizatiei de descarcare a apei uzate in reteaua
de canalizare municipala; agentul industrial trebuie sa propuna o lista cu toate
substantele /materialele folosite in procesul de productie prezentand o vedere de
ansamblu asupra potentialului de poluare;
- Definirea punctului exact care serveste ca punct de aductiune a apei
uzate in reteaua municipala;punctul de aductiune trebuie sa fie astfel incat sa se
poata lua probe; acorduri EPA si SGA – cum sa organizezi controale periodice
pentru a monitoriza imbunatatirile tehnologice ale agentilor industrial (facilitati de
pre-epurare);introducerea principiului “poluatorul plateste” si aplicarea lui;
identificarea si contractarea laboratoarelor autorizate si independente; stabilirea
programelor de instruire personal;
- Elaborarea si implementarea unui Plan pentru situatii neprevazute
(accidente): pregatirea unui plan a situatiilor meprevazute; realizarea
programelor de instruire personal; instalarea unui echipament de alarma langa
statia de epurare;
- Urmarea masurilor mentionate mai sus;
- Introducerea procedurilor pentru obtinerea certificatului ISO;
115
- Acordare de asistenta agentilor industriali pentru a introduce audituri de

calitate de identificare a resurselor in cooperare cu EPA;
- Stimularea agentilor inductriali de a elabora si implementa propriile lor
programe de monitorizare in cooperare cu ROC si autoritatile implicate.
Sumar al lucrarilor propuse in sistemul de apa uzata
Tabelul urmator prezinta un sumar al lucrarilor in sistemul de apa uzata.
3.7.3.1. Canalizare ape uzate menajere

Pentru asigurarea protecţiei mediului înconjurător este absolut necesar să
se asigure epurarea apelor uzate colectate în municipiul Codlea.
Pentru aceasta s-au analizat două variante :
(a) Realizarea unei staţii de epurare cu treapta mecanică şi biologică de
tratare, cu o eficienţă de minim 95 %, cu evacuarea apelor tratate în pârâul
Vulcăniţa, la cca 300 m în aval de localitatea Codlea. Pentru această variantă
există un studiu de fezabilitate întocmit în anul 1995.
(b) În conformitate cu documentaţia “Master Plan judeţul Braşov” se
prevede realizarea unei staţii de epurare de zonă la est de localitatea Feldioara cu
deversare în pârâul Vulcăniţa, respectiv râul Olt. Staţia de epurare va prelua
apele uzate de la municipiul Braşov (parţial, numai zona cartierului Stupini),
Codlea, Hălchiu, Dumbrăviţa, Crizbav, Feldioara, Bod.
Este prevăzut un colector de canalizare cu dimensiunile Dn 500, 600 mm
până la Hălchiu şi Dn 700, 800 mm de la Hălchiu la Feldioara. Pe ultimul tronson
este necesară o staţie de pompare cu o conductă de refulare Dn 600 mm, L = 1,0
km.
În ambele variante este necesară extinderea reţelelor de canalizare
menajeră în toată localitatea, inclusiv la noile ansambluri proiectate .
Pentru zona turistică proiectată Geamăna şi complexul Ştrand se prevăd
staţii de epurare monobloc, cu tratare mecanică şi biologică, cu eficienţă de
minim 95 %.
Pentru noile ansambluri proiectate se prevăd extinderi de reţele din tuburi
PVC – KG.
116
3.7.3.2. Canalizare ape pluviale

Pentru evacuarea apelor pluviale se prevede reprofilarea albiei pârâului
Vulcăniţa, acoperirea ei şi extinderi de reţele pe toate străzile localităţii.
Conform normelor europene, la deversarea apelor în cursurile de apă se
prevăd deznisipatoare şi separatoare de uleiuri.
3.7.4. INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE

În conformitate cu orientarea actuală în energetica mondială, se impun
următoarele măsuri :
(i) Asigurarea unei anvelope termice a clădirilor care să asigure o economie
maximă de energie şi de combustibili. Aceste măsuri se impun atât la clădirile noi
ce se execută cât şi la cele vechi prin reabilitarea lor.
Un astfel de program s-a aplicat cu succes în străinătate aducând
importante economii de combustibili. Guvernul României a dat facilităţi
economice celor care execută lucrări de îmbunătăţire a izolaţiei termice la clădirile
existente. Pentru anul 2009 s-a luat măsura de a nu se autoriza construcţia de
clădiri care nu corespund exigenţelor de protecţie termică.
În prezent sunt legiferate condiţiile de eficacitate termică prin stabilirea
unor coeficienţi maximali de pierderi de căldură la elementele de construcţii :
maxim 0,5 w/mp/h la pereţi, 0,25 w/mp/h la planşee, 2,0 w/mp/h la ferestre şi
uşi. Se vor utiliza materiale termoizolante agrementate precum polistiren, BCA,
tâmplărie termopan, etc.
(ii) Implementarea de soluţii noi de producere a energiei termice sau
electrice cum ar fi energia eoliană, energia solară, pompe de căldură, refolosirea
deşeurilor, etc.
(iii) Reabilitarea centralelor termice existente cu echipamente
automatizate, cu randament de peste 90 %.
(iv) Reabilitarea reţelelor termice de distribuţie agent termic şi apă caldă
de consum cu conducte preizolate montate direct în pământ.
Pentru complexul Geamăna şi Complex Ştrand se prevăd instalaţii
centralizate cu centrale termice pe obiectiv sau pe grupe de construcţii ale
aceluiaşi beneficiar.
117
3.7.5. INSTALAŢII DE GAZE NATURALE

Pentru asigurarea unei siguranţe depline în distribuţia gazelor naturale şi
evitarea de accidente este absolute necesară înlocuirea tuturor conductelor de
gaze naturale existente din ţeavă de oţel, cu durata de folosinţă depăşită cu
conducte din ţeavă de polietilenă care au o durată normată de exploatare de
minim 50 de ani.
Se vor înlocui atât reţelele cât şi branşamentele până la postul de reglare
de la consumator.
Pentru noile construcţii proiectate se prevăd extinderi de reţele din ţeavă
de polietilenă pentru încălzire, preparare apă caldă de consum şi preparare
hrană.
3.7.6. INSTALAŢII ELECTRICE

Pentru asigurarea funcţionării în condiţii de siguranţă a instalaţiilor
electrice este necesar a se efectua exploatarea în conformitate cu normele de
specialitate şi a se asigura înlocuirea echipamentelor şi instalaţiilor a căror durată
normată de funcţionare este depăşită.
Pentru extinderi se vor executa reţele noi cu montaj îngropat în pământ.
Pentru alimentarea cu energie electrică a obiectivelor proiectate se prevede
extinderea reţelelor de tensiune joasă pe toate străzile proiectate. La obiectivele
mai importante se prevăd posturi de transformare noi racordate la reţeaua de
medie tensiune.
Puterile electrice necesare în perspectivă sunt următoarele :
--------------------------------------------------------------------------------------------
Poz. Localitatea Populaţia Puterea instalată (kw) Puterea maxim absorbită (kw)
Prezent / Prezent / Prezent /
Perspectivă Perspectivă Perspectivă
--------------------------------------------------------------------------------------------
1 Codlea 24.507 150.000 60.000
24.991 150.000 60.000
----------------------------------------------------------------------------------------------
118
Având în vedere creşterea gradului de dotare cu aparate electrice şi noile

construcţii ce se vor executa se vor reevalua posturile de transformare existente
şi se vor executa posturi noi amplasate în centrele de consum.
Pentru obiectivele turistice din aval de Dumbrăviţa şi amonte de Vlădeni se

prevăd racorduri din linia areiană existentă de 20 kv, posturi de transformare şi
racorduri până la fiecare obiectiv.
Traseul LEA 400 kv ce traversează în partea de sud-est teritoriul

administrativ al Municipiului Codlea are o zonă de protecţie şi siguranţă de 75m
conform legislaţiei în vigoare şi nu afectează intravilanul Municipiului Codlea.
3.7.7. INSTALAŢII DE TELECOMUNICAŢII

Pentru asigurarea funcţionării în condiţii de siguranţă a instalaţiilor de
telecomunicaţii este necesar a se efectua exploatarea în conformitate cu normele
de specialitate şi a se asigura înlocuirea echipamentelor şi instalaţiilor a căror
durată normată de funcţionare este depăşită.
Pentru extinderi se vor executa reţele noi cu montaj îngropat în pământ.
3.8. PROTECŢIA MEDIULUI

Caile de limitare si/sau eliminare a poluarii si degradarii aerului, apei si
solului:
1. inventarierea tuturor surselor de poluare existente si viitoare, acestea
incluzand: localizare, parametrii fizici ai emisiilor, debite masice ale poluantilor,
mod de utilizare a instalatiilor (inclusiv a celor de captare si de epurare a gazelor
daca este cazul)
2. reducerea etapizata si progresiva a emisarilor in corelare cu progresul
stiintific si tehnic in domeniu si in functie de disponibilitatile financiare pe baza
studiilor cost-eficienta
3. elaborarea si aplicarea unui sistem de reglementari pentru protectia
mediului la nivel local
4. pentru toate zonele industriale si de depozitare se prevad zone verzi de
protectie fata de vecinatati si zone tampon acolo unde este necesar
5. s-au instituit zone de protectie acolo unde legislatia si normele sanitare
o impun (cimitire, ape, rezervoare de ape, statii de epurare, cai de comunicatie si
infrastructura edilitara, monumente istorice).
119
3.8.1. GESTIONAREA DEŞEURILOR

1.1.GENERALITATI
In conformitate cu prevederile Planului Regional de Gestionare a
Deseurilor Regiunea 7 Centru, in judetul Brasov, pentru desfasurarea
operatiunilor de colectare in amestec, colectare selectiva, sortare si eliminare a
deseurilor, exista urmatoarea infrastructura:
A.DEPOZITE
- Depozit ecologic zonal Fagaras - situat pe aria administrativa a
comunei Beclean, zona Faget intre Calbor si cartierul Galati; proiectat la o
capacitate de 800.000 to va deservi un numar de 115.000 de persoane.
Staţii de transfer ce deservesc depozitul mentionat sunt situate în Victoria şi
Hoghiz.
- Depozitul ecologic zonal Brasov - depozitul deserveste un numar de
450.000 locuitori din municipiul Brasov si localitatile arondate. Capacitatea
proiectata a depozitului este 11.230.000 m3. Capacitatea disponibila totala
a primei celule este 950.000 m3. Depozitul detine autorizatia integrata de
mediu nr.SB1/31.01.2005, valabila pâna la 31.12.2009.
120
B.STAŢII DE TRANSFER
BV Sistem de gestionare a 2007- Platforma de transfer Bran, Simon, 5.543 15.000 Autogunoiere 2 Braşov
deşeurilor menajere în 2008 în Bran Predeluţ, Sohodol turişti Compactoare
zona turistică Bran Autovehicul Capacitate 1
mică
Managementul 2007- Predeal Predeal 5.600 + - - Braşov

deşeurilor în oraşul- 2008 400.000
staţiune Predeal
Managementul integrat 2007- Intravilanul localitatii Prejmer, 26.503 Autogunoiere, 2 Braşov

al deşeurilor în zona de 2008 Prejmer Budila, Transportor container 1
sud – est a judeţului TărlungeniTeliu, compactare
Braşov cu Prejmer Vama Buzăului
centru zonal de
colectare selectivă,
compactare şi
valorificare a
deşeurilor
Sursa datelor: Planul Regional de Gestionare a Deseurilor – Regiunea 7 Centru
121
1.2.GESTIONAREA DEŞEURILOR ÎN MUNICIPIUL CODLEA

Pe teritoriul municipiului exista o groapa de gunoi ce va fi dezafectata in
2009.
Putem defini pentru municipiul Codlea cateva fluxuri de deseuri care in
conformitate cu prevederile „Planului Regional de Gestionare a Deseurilor –
Regiunea 7 Centru” necesita o monitorizare permanenta precum si diverse
metode controlate pentru eliminarea acestora in conditii optime de protectie a
mediului si calitatii vietii.
a) Colectare si eliminare deseuri menajere
- Municipiul Codlea este arondat la depozitul ecologic zonal Brasov.
Operatorul depozitului este S.C. FIN-ECO S.A.Brasov. Anul de punere în
functiune a depozitului a fost 2004, iar anul estimat de închidere este 2029.
Depozitul deserveste un numar de 450.000 locuitori din municipiul Brasov si
localitatile arondate Brasov, Bod, Bran, Budila, Cristian, Dumbravita,Feldioara,
Fundata, Ghimbav, Halchiu, Harman, Moieciu, Ormenis, Poiana Marului, Prejmer,
Sânpetru, Sinca, Tarlungeni, Vama Buzaului,Teliu, Codlea, Sacele, Predeal,
Râsnov si Zarnesti.
- Serviciul de salubrizare in municipiul Codlea este asigurat de firma SC
SERVICII COMUNALE MAGURA CODLEI SRL.
b) Colectarea si Tratarea Deseurilor de Echipamente Electrice si
Electrocasnice (DEEE)
- prin indrumarea populatiei catre centrele de colectare organizate de
autoritatile locale in zone urbane cu peste 20.000 de locuitori sau prin colectare
de la populatie prin unitati mobile si depozitare la o locatie autorizata sa
desfasoare activitati de depozitare temporara, tratare si valorificare a acestor
deseuri. (lista afisata pe site-ul ministerului mediului)
c) Colectarea si Tratarea Vehiculelor Scoase din Uz (VSU)
- prin indrumarea populatiei catre centre de colectare si tratare VSU
autorizate sa preia aceste deseuri.(lista afisata pe site-ul ministerului mediului)
d) Colectarea Deseurilor din Ambalaje si dirijarea acestora catre o locatie
autorizata sa desfasoare activitati de colectare, depozitare temporara, tratare si
valorificare a acestor deseuri. (lista afisata pe site-ul ministerului mediului)
e) Colectarea Deseurilor provenite din constructii, amenajari sau demolari.
122
- In sarcina beneficiarului lucrarilor prin contractarea societatilor

autorizate pentru acest tip de activitate si prin reutilizarea acestor deseuri in
cadrul lucrarilor de constructii, etc. (lista afisata pe site-ul ministerului mediului)
f) Colectarea altor tipologii de deseuri reciclabile (deseuri metalice,
hartie/carton, sticla etc) de catre societati autorizate de catre primarie si
autoritatea de mediu locala in conformitate cu prevederile legii 27/2007 si OUG
16/2001 cu modificarile ulterioare.
Avand in vedere dezvoltarea localitatii (atat in sfera turismului cat si a
zonelor rezidentiale cu locuinte de vacanta, putem presupune o crestere
importanta a cantitatilor de deseuri generate, fiind indicat ca autoritatea locala
sa infiinteze spatii cu dotari specifice activitatii de colectare diferentiata si
depozitare temporara in special a deseurilor provenite din ambalaje (vezi
modelul Bran sau Predeal descris in PRGD Regiunea 7 Centru).
3.8.2. PREVEDERI SEA (EVALUARE STRATEGICĂ DE MEDIU)

SOL
Urmarirea postinchidere pe o perioada minima de 30 de ani a depozitelor
de deseuri neconforme, in conditii de protectia mediului si a sanatatii populatiei
concomitent cu inregistrarea in registrul de cadastru a suprafetei care a fost
ocupata de depozitul de deseuri si marcarea vizibila pe documentele cadastrale.
Avind in vedere ipoteza existentei poluarii istorice a solului pe suprafata
fostei platforme Colorom, conform HG 1408/2007, art.6 la incetarea activitatii cu
impact asupra mediului geologic, la schimbarea activitatii sau a destinatiei
terenului, operatorul sau detinatorul de teren este obligat sa realizeze
investigarea si evaluarea poluarii mediului geologic prin intermediul unui raport
geologic . Conform HG 1403/2007, Art.9, „Metodologiile de refacere a mediului
geologic se stabilesc de catre autoritatea competeneta pentru protectia mediului
in urma analizei raportului geologic final de investigare si evaluare a poluarii
mediului geologic, si, dupa caz, a studiului evaluarii de risc, (care sa defineasca
domeniului de remediere si masurile de punere in siguranta operationala), luand
in considerare urmatoarele:....g) destinatia terenului dupa refacerea mediului
geologic si posibilitatea utilizarii acestuia, avand in vedere potentialul de
dezvoltare a zonei sau folosinta terenului preconizat pentru viitor”. Ca urmare
functiunile viitoare pentru terenurile contaminate se pot stabili in urma unui
studiu de investigare si evaluare a poluarii mediului geologic, intocmit in
123
conformitate cu legislatia in vigoare. Avind in vedere cele mentionate

anterior, pana la finalizarea investigatiilor se propune ca terenul de pe
fosta platforma industriala Colorom sa aiba functiune de zona mixta tip M2
(servicii, mica industrie si depozite nealimentare), urmand ca aceste functiuni
sa poata fi modificate prin PUZ, in cazul in care sunt satisfacute cerintele
necesare pentru „folosinta sensibila a terenurilor”.
Interzicerea schimbarii destinatiei terenurilor potential contaminate fara
realizarea in prealabil a unor studii conform recomandarilor de la paragraful
anterior.
Urmărirea aplicării măsurilor de monitorizare post –închidere a
depozitelor neconforme: “Depozitul de deşeuri municipale” şi “Depozitul de
deşeuri industriale nepericuloase – Halda de şlam” conform procedurilor de
mediu;
Toate lucrarile aferente implementarii PUG de pe terenuri ce au fost
contaminate istoric se vor realiza in baza unor avize si/sau acorduri de mediu
prin care se vor stabili masuri concrete de ecologizare a zonelor afectate pentru
evidentierea oricarui risc pentru sanatatea populatiei si incadrarea in
regelemntarile privind calitatea solului;
APĂ
Avind in vedere existenta poluarii istorice a pinzei freatice este necesara
o atenta gestionare a resurselor de apa pe intreg teritoriul afectat, iar pentru
siguranta este necesara instiintarea populatie asupra existentei pericolului de
contaminare a puturilor de apa potabila. Acolo unde este posibil se recomanda
luarea unor masuri de remediere in baza unor studii de specialitate.
Se instituie zone de protecţie în jurul forajelor de control (monitorizare) a
apei freatice .
BIODIVERSITATE, ARII NATURALE PROTEJATE
Este necesara armonizarea PUG-ului cu prevederile Planului de
management pentru ariile naturale protejate de interes comunitar dupa
elaborarea acestuia.
Pana la elaborarea si avizarea Planurilor de management ale ariilor
naturale protejate, realizarea oricaror planuri sau proiecte (inclusiv actiuni) in
cadrul unitatilor teritoriale incluse in arii naturale protejate de protectia
acvifaunistica se vor face, numai dupa efectuarea evaluarii adecvate privind
impactul asupra ariei protejate din perspectiva obiectivelor de conservare si a
124
efectului asupra integritatii sitului, sau, dupa caz, conform masurilor de

conservare stabilite de custodele sitului :
 Pentru situl „Dumbrăviţa”: Respectarea propunerilor privind suprafaţa de
teren din UAT Codlea pe care se află aria de protecţie specială
avifaunistică - sit RAMSAR “Aria naturală protejată Dumbrăviţa” ce este
parte componentă a situtlui NATURA 2000 “ROSPA0037 Dumbrăviţa –
Rotbav – Măgura Codlei” ce prevăd măsuri restrictive în ceea ce
priveşte activităţile de construcţii – investiţii şi de utilizare sau folosire
a terenurilor în alte scopuri decăt cele pentru protecţie şi/sau
conservare. Acest teren este propus să facă parte din “ZONĂ DE
PROTECŢIE INTEGRALĂ” în viitoarea zonare internă a sitului, ce
reprezintă o zonă ce are în cuprinsul ei cele mai valoroase bunuri ale
patrimoniului natural din interiorul ariei protejate;
 Pentru situl „Magura Codlei”: La implementarea obiectivelor permisibile
pe terenurile ce fac parte din situl NATURA 2000 mai sus menţionat şi
care au fost încadrate în “ZONE DE DEZVOLTARE DURABILĂ”
conform adresei către Primăria Municipiului Codlea, nr.
25.257/12.10.2009 emisă de custodele ariei - SOR Sucursala Braşov,
se vor lua măsuri de protecţie pentru flora şi fauna din zonele
adiacente din interiorul şi exteriorul sitului.
In unitatea teritoriala amplasarea obiectivelor/realizarea activitatilor va fi
permisa numai cu masuri de evitare sau de reducere a impactului asupra
integritatii sitului si aspeciilor, habitatelor protejate pentru care a fost desemnat
situl NATURA 2000- ROSPA0037 Dumbrăviţa – Rotbav – Măgura Codlei.
Informarea populaţiei privind problemele de mediu şi asigurarea
accesului la informaţia de mediu implicit asupra importanţei ariei protejate de pe
teritoriul administrativ al municipiului Codlea, sit NATURA 2000 - “ROSPA0037
Dumbrăviţa – Rotbav – Măgura Codlei”;
Plantarea unui copac in locul fiecaruia taiat ca urmare a implementarii
prevederilor PUG.
Asigurarea managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale şi
conservării diversităţii biologice din interiorul şi exteriorul ariei protejate;
Protecţia, conservarea şi refacerea diversităţii biologice terestre şi
acvatice, existente în afara ariilor naturale protejate: reducerea şi eliminarea
125
efectelor negative cauzate de poluarea mediilor de viaţă şi reconstrucţia

ecosistemelor şi habitatelor deteriorate;
Cresterea suprafetei ocupate de vegetaţie în scopul restabilirii echilibrului
ecologic şi al reducerii poluării;
Accentuarea şi diversificarea funcţiilor socio-economice ale ecosistemelor
forestiere în raport cu creşterea cerinţelor societăţii faţă de pădure;
Protejarea habitatelor instalate de-a lungul albiei părâului Vulcăniţa, să
nu fie afectate de lucrările de implementare a proiectului;
Găsirea soluţiilor pentru păstrarea arborilor existenţi de pe
amplasamentele unde se vor efectua lucrări de implementare a obiectivelor;
Aplicarea măsurilor pentru reducerea impactului asupra factorilor de
mediu va diminua impactul asupra biodiversităţii din intravilanul localităţii şi
vecinătatea acestuia;
Păstrarea unei suprafeţe de 25% din aria fiecarui lot ca zonă verde;
Crearea de perdele de protecţie din arbori între zonele industriale şi cele
de locuit şi conform studiului de sănătate întocmit pentru PUZ – cartier
rezidenţial Groapa Calului este obligatorie crearea unei peredle stratificate si
etajate de verdeata pe toata lungimea laturii amplasamentului ce se învecinează
cu fermele avicole.
SĂNATATE UMANĂ
Referitor la fosta platforma Colorom, se stabilesc urmatoarele:
- Avind in vedere ipoteza existentei poluarii istorice a solului pe
suprafata fostei platforme chimice Colorom, la orice schimbare a destinatiei
amplasamentului, este necesara intocmirea unui raport privind situatia sitului si
in cazul in care se confirma depasirea pragului de interventie, chiar si la un
singur parametru, in oricare din punctele monitorizate, inaintea inceperii oricaror
lucrari de constructii, pentru siguranta persoanelor si a mediului, se impune
ecologizarea terenului in baza unor studii de evaluare a riscului care sa
defineasca domeniului de remediere si masurile de punere in siguranta
operationala.
- Referitor la poluarea istorica a panzei freatice se recomanda
urmatoarele: Avind in vedere existenta poluarii istorice a pinzei freatice este
necesara o atenta gestionare a resurselor de apa pe intreg teritoriul afectat, iar
pentru siguranta este necesara instiintarea populatie asupra existentei pericolului
126
de contaminare a puturilor de apa potabila. Acolo unde este posibil se

recomanda luarea unor masuri de remediere in baza unor studii de specialitate.
- Pentru fosta platforma Colorom se interzice schimbarea destinatiei
terenurilor potential contaminate fara realizarea in prealabil a unor studii de
punere in siguranta.
- In conditiile realizarii cartierului conform PUZ „Groapa Calului”, este
obligatorie crearea unei perdele stratificate si etajate de verdeata pe toata
lungimea laturii amplasamentului din vecinătatea societăţilor avicole, pentru
absorbtia noxelor (conform Studiului de sanătate intocmit de CMS Cluj Napoca).
PEISAJ
Se interzice schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si
/sau prevazute ca atare in PUG, reducerea suprafetelor acestora ori stramutarii lor.
DEŞEURI
Urmarirea postinchidere pe o perioada minima de 30 de ani a depozitelor
de deseuri neconforme,(Halda de deseuri municipale amplasata in extravilanul
localitatii si Halda industriala de slam de fier, amplasata in intravilan, strada
Vulcan) in conditii de protectia mediului si a sanatatii populatiei concomitent cu
inregistrarea in registrul de cadastru a suprafetei care a fost ocupata de depozitul
de deseuri si marcarea vizibila pe documentele cadastrale.
Dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor, în vederea
atingerii ţintelor de reciclare pentru deşeurile de ambalaje, deşeurile de
echipamente electrice şi electronice, vehicule scoase din uz, baterii şi
acumulatori, deşeuri din construcţii şi demolări, anvelope;
Incadrarea tuturor proiectelor de la nivelul localitatii pe sectorul deseuri in
Planul Regional de Gestionare a Deseurilor si in Planul National de Gestionare a
Deseurilor.
Dotarea tuturor cartierelor de blocuri, case particulare si agenti economici
cu europubele in conformitate cu normele europene;
Stabilirea conform P.U.D.-urilor realizate pentru fiecare cartier a locurilor
unde se vor amplasa europubelele pentru colectarea deseurilor menajere;
Stabilirea modalitatii de colectare a deseurilor provenite din constructii si
demolari.
AER
Pentru construirea cartierul rezidential de locuinte „Groapa Calului”, avind
in vedere constructiile aflate in vecintate care au un caracter de productie
127
(Abatorul Avicola Codlea), conform Studiului de Sanatate intocmit de CMS Cluj

Napoca , este obligatorie crearea unei perdele stratificate si etajate, specifice, de
verdeata pe toata lungimea laturilor dinspre Abator, pentru realizarea absorbtiei
noxelor.
Plantaţile de arbori se vor face în baza unui studiu de specialitate pentru
plantarea de specii care protejează cel mai eficient atmosfera, care au
capacitatea de a absobi emisiile de poluanţi şi care se pretează condiţiilor de
climă şi stres din intravilan;
Se vor aplica măsurile de reducere a consumurilor de energie prevăzute în
PUG şi se vor stabili sursele de finanţare şi modul de aplicare a măsurilor de
reabilitare temică a clădirilor existente.
ZGOMOT ŞI VIBRAŢII
Se vor implementa proiectele privind sistematizarea circulatiei ce vor duce
la reducerea nivelului de zgomot;
La definitivarea ocolitoarei Codlea se vor impune măsuri de restricţionare a
traficului greu de tranzit de pe arterele rutiere ale municipiului şi devierea
acestuia pe artera ocolitoare;
Se va ţine cont de sesizările populaţei privitoare la zgomot şi vibraţii şi se
va verifica veridicitatea acestora.
3.9. REGLEMENTĂRI URBANISTICE

In urma analizei multicriteriale a situatiei existente dar si tinand cont de
solicitarile autoritatii locale, teritoriul intravilan stabilit a fost impartit in mai
multe zone functionale, fiecareia corespunzandu-i o unitate teritoriala de
referinta. Aceste UTR-uri au fost stabilite avand la baza mai multe criterii:
functiunea dominanta, caracteristicile tesutului existent, conditiile de amplasare
si configurare a cladirilor in zona respectiva, urmarind delimitarea lor astfel incat
sa se poate stabili, la nivelul fiecarei unitati un set de reglementari unitare si
omogene. Aceste zone functionale, UTR-uri sunt:
- zona de locuinte care a fost impartita in trei subzone astfel: L1 zona de
locuinte individuale situate in zonele existente constituite, in tesutul traditional al
localitatii, L2 – zona de locuinte noi situate in enclavele neconstruite si in zonele
noi de extinderi ale intravilanului si L3 – zona de locuinte individuale si colective
mici;
128
- zona de activitati productive care cuprinde zonele industriale si cele de

depozite (A2) si cele agro-zootehnice (A1)
- zona spatiilor verzi care cuprinde, atat spatiile publice plantate cat si
culoarele de protectie fata de infrastructura tehnică si oglinzi de apa din
intravilan
- cele doua tipuri de zone mixte M1 – zona mixta de servicii si locuire si
M2 - zona mixta care cuprinde functiuni de mica industrie, depozite si prestari
servicii
- zona de loisir, sport, agrement si turism (Sp) care cuprinde zona
strandului si cabana Geamana, zonele cu cel mai mare potential turistic al
localitatii.
- zona de cai de comunicatie care este reprezentata de caile rutiere (C1) si
caile ferate (C2)
- zona de gospodarie comunala care cuprinde atat constructiile si
amenajarile izolate pentru gospodarie comunala (G1), cat si intr-o subzona
distincta, cimitirele (G2).
Prin instituirea acestor UTR-uri prezentul PUG incearca o reconfigurare a
zonificarii functionale a orasului.
In urma analizei situatiei existente s-a observat o tendinta de dezvoltare
total aleatorie si haotica. Aceasta creaza incompatibilitati functionale, zone
destructurate si un mod total ineficient de utilizare a terenului.
Reglementarile impuse au menirea de a directiona si a controla aceasta
dezvoltare. Tinand cont de necesitatile si tendintele evidente de dezvoltare ale
municipiului a fost creionata o strategie care urmareste rezolvarea problemelor
de incompatibilitate functionala create de amplasarea zonelor industriale aflate in
activitate in interiorul zonelor de locuit si de folosire total ineficienta a terenurilor
localitatii prin ocuparea acestora cu amplasamente industriale dezafectate.
Obiectivul strategic este indepartarea functiunilor industriale din centrul
municipiului si amplasarea acestora in cadrul unor zone special constituite si
destinate acestor functiuni, spre periferia localitatii obtinandu-se astfel o
configuratie urbanistica morfo-structurala echilibrata.
Se incearca pastrarea si extinderea acolo unde se poate a zonelor verzi de
sport si agrement. Pentru imbunatatirea microclimatului zonei se propune ca
minimum 25% din suprafata fiecarei parcele noi sa fie amenajata ca spatiu
verde.
129
Se instituie zona de protectie de 100.00 m in jurul monumentelor istorice

inscrise in Lista monumentelor istorice, zone de protectie sanitara de 50.00 m in
jurul cimitirelor, in jurul fermelor, zone de protectie de 50.00 m din axul
autostrazii, 22.00 m din axul drumului national, si 20.00 m din axul drumului
judetean (DJ 112A). Au fost definite zonele de influenta ale aeroportului
international Brasov – Ghimbav (zona 1, 2 si 3 - vezi schemele din anexa 2).
Pentru zonele M1 si M2 situate in extinderile de intravilan dar si in
zonele de conversii functionale se instituie interdictie de construire pana
la intocmirea PUZ. Este obligatorie intocmirea PUZ pe intreaga suprafata
a zonelor respective in vederea configurarii tramei stradale, rezolvarii
acceselor si a echiparii tehnico-edilitare. Aceasta interdictie urmareste
evitarea fragmentarii zonelor destinate functiunilor mixte, realizarea unor
configuratii ale tramelor stradale coerente si unitare cu rezolvarea acceselor fara
a se ingreuna traficul pe caile de comunicatie majore.
In enclavele neconstruite din intravilanul existent dar si in zonele de

extinderi de intravilan este necesara intocmirea de PUZ-uri pentru stabilirea
detaliata si exacta a tramei stradale, a lotizarii, acceselor si echiparii tehnico-
edilitare.
Tinand cont de caracterul specific al localitatii, prezentul PUG propune in
privinta regimului de inaltime al viitoarelor constructii sa nu se depaseasca P+2
pentru locuintele individuale si P+4 pentru cele colective.
In cadrul localitatii nu apare necesitatea instaurarii interdictiei definitive de
construire pentru zone cu riscuri naturale sau tehnologice grave.
3.10. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ

In baza legislatiei actuale, lucrarile considerate a fi de utilitate publica
sunt, in general, urmatoarele: prospectiunile si exploatarile geologice, caile de
comunicatie, alinierea si largirea strazilor, echiparea tehnico-edilitara, indiguiri si
regularizari de rauri, sisteme de irigatii si lucrari de gospodarire a apelor, cladirile
si terenurile necesare obiectivelor sociale si de administratie publica, salvarea,
protejarea si punerea in valoare a monumentelor istorice, apararea tarii.
Din analiza situatiei existente a rezultat ca necesar a fi realizate
urmatoarele obiective de utilitate publica:
130
1. amenajarea intersectiilor importante de pe teritoriul localitatii,

realizarea ocolitoarei municipiului Brasov, a ocolitoarei municipiului Codlea, a
autostrazii Transilvania.
2. echiparea tehnico-edilitara in teritoriu
3. Protejarea monumentelor de arhitectura
4. Ca obiective de utilitate publica, se propun spre infiintare in Codlea:
spatii verzi, parcuri (amplasamentele acestora vor fi stabilite prin PUZ)
4. CONCLUZII. MĂSURI ÎN CONTINUARE

Prezenta documentatie urmeaza a fi supusa discutiei autoritatilor locale, si
ale Judetului Brasov si apoi avizata si aprobata conform reglementarilor Legii nr.
350/2001.
Odata aprobat Planul Urbanistic General si Regulamentul aferent
capata valoare juridica, oferind instrumentul de lucru necesar administratiei
locale si judetului Brasov ce vor urmari aplicarea lor.
Stabilirea reglementarilor impuse s-a realizat in baza analizei
multicriteriale la nivelul localitatilor componente privind:
- Functiunea dominanta in zona;
- Fondul construit existent;
- Circulatia si echiparea edilitara;
Avand in vedere ca studiul privind organizarea viitoare a localitatii a
condus la extinderea intravilanului existent, se impune ca aceste zone sa fie
tratate mai amanuntit in Planuri Urbanistice Zonale.
Aplicarea prevederilor Planului Urbanistic General se face conform
Regulamentului aferent Planului Urbanistic General – care cuprinde :
- Prescriptii si reglementari generale la nivelul teritoriului cuprins in
intravilanul propus al comunei;
- Prescriptii specifice de construibilitate la nivelul unitatilor teritoriale de
referinta.
131

Memoriu General PUG Codlea

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu General PUG Codlea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PUG MUNICIPIUL CODLEA

MEMORIU GENERAL DE URBANISM

BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI CODLEA

PROIECTANT GENERAL: SC URBAN TEAM SRL

urb. Dana APOSTOL

ing. Sergiu POPOVICI

Cai de comunicatie: Tehn. Victor PRECUP

Redactare, grafica computerizata: Tehn. Bogdan SANDU

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE

3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ

4. CONCLUZII – MASURI ÎN CONTINUARE

1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTĂŢIEI:

Elemente legislative conexe:

o Ordonanţa de urgenţă nr. 195 din 22.12.2005 privind protecţia

o Ordonanţa de urgenţă nr. 57 din 20.06.2007 privind regimul ariilor

referitoare la scoaterea terenurilor din circuitul agricol - MO nr. 847 din

1.2. OBIECTUL LUCRĂRII

- conditii si posibilitati de realizare a obiectivelor de utilitate publica

1.3. SURSE DOCUMENTARE

- Studiu pentru sistematizarea circulatiei municipilui Codlea

- PUD locuinte unifamiliale – str. Nordului

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE

2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

Munţii Codlei, denumiţi astfel după vârful “Măgura Codlei” – 1294 m

Menţionăm căpe teritoriul şesului Codlei, adâncimea apei freatice

2.3. RELAŢII ÎN TERITORIU

2.4. ACTIVITĂŢI ECONOMICE

Tabel 9. Evoluţia salariaţilor şi a cifrei de afaceri în firmele înfiinţate până în anul

SERE CODLEA SA (1120), urmate de firmele mijlocii: ABO FARM SA (212) şi

Se poate remarca în tabelul de mai sus că, pe lângă activităţile comerciale,

Contributia firmelor infiintate pana in 2000 si dupa 2000 la realizarea

Cifra totala de afaceri 72.06% 27.94%

Salariati 69.74% 30.26%

Numar firme 35.28% 64.72%

0.00% 20.00% 40.00% 60.00% 80.00% 100.00%

Firme infiintate pana in 2000

Sursa primară de date: www.listafirme.ro

Totuşi, rigiditatea pieţei muncii în Codlea şi capacitatea redusă a acesteia

2.5. POPULAȚIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE

Tabel 1. Volumul populaţiei oraşului Codlea – evoluţie la recensăminte

Evolutia populatiei municipiului comparativ cu populatia urbana a

Sursa: DJS (Direcţia Judeţeană de Statistică) Braşov, Fişa Localităţii şi baza de

nr.pers. Evolutia populatiei in perioada 1966-2007

Sursa: DJS – Braşov, Fişa Localităţii

Este important de urmărit care au fost cauzele ce au condus la o scădere

Structura pe sexe şi vârste

Tabel 2. Evoluţia populaţiei pe sexe şi grupe principale de vârstă în anii 2002 şi

Grupe 0 –14 ani 15 – 59 ani 60 şi peste

Femei 3417 7962 947

Sursa primară de date: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

Populaţia feminină este însă cea care influenţează semnificativ evoluţia

Populaţia în vârstă de muncă, cu vârste cuprinse între 15-59 ani, a fost în

Piramida vârstelor pe sexe, Municipiul Codlea, judetul Brasov,

-1600 -1200 -800 -400 0 400 800 1200 1600

Sursa primară de date: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

Piramidele vârstelor, realizate cu datele înregistrate la nivelul anilor 1992

Tabel 3. Ponderea populaţiei de etnie rromă în Codlea, comparativ cu mediul

Ponderea populaţiei de etnie

Sursa de date: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov, Studiul „Analiza

Mişcarea naturală şi migratorie

Evolutia miscarii naturale in perioada 1990-2007

natalitate mortalitate spor natural

Sursa primară de date: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov, Fişa Localităţii

stabilirilor şi plecărilor cu domiciliu înregistrate la nivelul unei unităţi