Raport de Mediu - Rev

Str. Bogdan Gheorghe Tudor, nr. 7, bl. 21, sc. A, et. 2, ap. 13, cam.
2, sector 3, Bucuresti
VIREO Telefon: +40.746.061.906, Fax: 031.432.22.97
PROIECTARE Cod fiscal: 36202450, Nr.R.C.: J40/8279/2016
___________________________________________________________________________________________________________
RAPORT DE MEDIU
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL

COMUNA STOROBANEASA, JUDETUL TELEORMAN
Beneficiar:
COMUNA STOROBANEASA , JUDET TELEORMAN
- septembrie 2016 -
Str. Bogdan Gheorghe Tudor, nr. 7, bl. 21, sc. A, et. 2, ap. 13, cam. 2, sector 3, Bucuresti
___________________________________________________________________________________________________________
Raport de mediu
Reactualizare Plan Urbanistic General Comuna Storobaneasa, Judetul Teleorman
BENEFICIAR: COMUNA STOROBANEASA

prin PRIMARIA COMUNEI STOROBANEASA
Comuna Storobaneasa, judetul Teleorman
Tel./fax: 0247.332.876 / 0247.332.876
PROIECTANT S.C. PRIMA ARH GRUP S.R.L.

GENERAL: str. Bucuresti, nr. 94, bl. 221, sc. A, ap.37
Alexandria, judetul Teleorman
tel.: 0735.522.491
ELABORATOR RM: S.C. VIREO PROIECTARE S.R.L.

Str. Bogdan Gheorghe Tudor nr.7, Bl.21, Sc. A, et.2, ap.13, cam. 2
Sector 3, Bucuresti
Telefon: 0746.061.906,
Fax: 031.432.22.97
PERSOANA FIZICA AUTORIZATA

ing. Marina PETRE
tel.: 0746.096.550
1
___________________________________________________________________________________________________________
CUPRINS
1. Expunerea continutului si a obiectivelor principale ale planului urbanistic general analizat, precum si 4
a relatiei cu alte planuri si programe relevante
1.1. Introducere 4
1.2. Consideratii generale 4
1.3. Prevederi legislative 5
1.4. Date generale privind planul 6
2. Caracteristicile PUG-ului 9
2.1. Amplasament 9
2.2. Scopul si obiectivele principale ale PUG-ului 11
2.3. Obiectivele evaluarii strategice de mediu 13
2.4. Descrierea situatiei existente 14
2.4.1. Zonarea functionala a terenului analizat 14
2.4.2. Structura edilitara 17
2.5. Situatia propusa 24
2.5.1. Zonarea functionala 27
2.5.2. Oportunitatea dezvoltarii sistemelor de alimentare cu apa si canalizare 31
2.5.3 Alimentare cu energie electrica 33
2.5.4.Telefonie 33
2.5.5. Alimentarea cu gaz metan 34
2.6. Elemente specifice pentru alimentarile cu apa potabila si industriala, evacuari si epurari de ape uzate si 35
meteorice pentru folosinte
2.7. Organizarea circulatiei si a transportului in comun 37
2.8. Relatia cu alte planuri si programe 39
3. Aspectele relevante ale starii actuale a mediului si ale evolutiei sale probabile in situatia 40
neimplementarii planului propus
3.1. Caracterizarea zonei de amplasare 40
3.2. Disfunctionalitati constatate in zona studiata 44
3.3. Modificari fizice ce decurg din implementarea PUG 45
3.4. Evolutia factorilor de mediu in situatia neimplementarii masurilor din PUG 45
4. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectata semnificativ 46
4.1. Aerul 46
4.2. Zgomotul 46
4.3. Apa 47
4.4. Solul si subsolul 52
4.5. Biodiversitatea 53
5. Probleme de mediu existente, relevante pentru planul urbanistic general 55
6. Obiectivele de protectie a mediului, stabilite la nivel national, comunitar sau international, care sunt 57
relevante pentru pug si modul in care s-a tinut cont de aceste obiective si de orice alte consideratii de
mediu in timpul pregatirii planului
2
___________________________________________________________________________________________________________
6.1. Obiective nationale in domeniul apei si apei uzate 57

6.2. Corelarea PUG cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national, comunitar sau international 57
7. Potentiale efecte semnificative asupra mediului 60
7.1. Nivelul calitativ al factorilor de mediu rezultat din implementarea PUG 60
7.1.1. Factorul de mediu AER 60
7.1.2. Factor de mediu APA 62
7.1.3. Factorul de mediu SOL 64
7.1.4. Zgomot si vibratii 65
7.1.5. Eliminarea deseurilor 65
7.1.6. Sanatatea populatiei 67
7.1.7. Biodiversitatea 68
7.1.8. Economia locala 69
7.2. Efectele potentiale semnificative asupra mediului 70
8. Posibilele efecte semnificative asupra mediului in context transfrontaliera 82
9. Masurile propuse pentru a preveni, reduce si compensa cat de complet posibil orice efect advers 82
asupra mediului al implementarii proiectului
9.1. Masuri pentru protejarea factorului de mediu AER 83
9.2. Masuri pentru protejarea factorului de mediu APA 84
9.3. Masuri pentru protejarea factorului de mediu SOL si a apei subterane 86
9.4. Masuri pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor 88
9.5. Masuri pentru eliminarea deseurilor 89
9.6. Masuri pentru protectia biodiversitatii 92
9.7. Masuri pentru protectia peisajului 93
9.8. Protectia impotriva radiatiilor 93
9.9. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public 93
9.10. Masuri pentru zonele cu risc de inundabilitate 94
9.11. Masuri pentru zonele afectate de fenomene de instabilitate 95
9.12. Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice 96
10. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantei optime 97
11. Descrierea masurilor avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii 103
proiectului
12. Rezumat fara caracter tehnic 111
13. Referinte bibliografice 117
3
___________________________________________________________________________________________________________
1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI

URBANISTIC GENERAL ANALIZAT, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI
PROGRAME RELEVANTE
1.1. Introducere
Prezenta lucrare reprezinta RAPORTUL DE MEDIU PENTRU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC
GENERAL AL COMUNEI STOROBANEASA.
Raportul de mediu a fost elaborat in conformitate cu cerintele de continut ale Anexei nr. 2 a Hotararii de Guvern
nr. 1076/2004 „privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe”.
Proiectul privind Reactualizarea Planului Urbanistic General al Comunei Storobaneasa a fost initiat de Primarie si
are ca obiect amenajarea teritoriului administrativ al comunei.
Scopul realizarii Planului Urbanistic General il reprezinta dezvoltarea localitatii corelata cu potentialul zonei,
necesitatile si optiunile populatiei. Planul Urbanistic General are caracter director de analiza si reglementare
operationala a situatiei existente pe termen scurt, precum si prevederi pe termen mediu si lung.
Raportul de mediu identifica, descrie si evalueaze potentialele efecte semnificative asupra mediului ale
implementarii planului sau programului, precum si alternativele rezonabile ale acestuia, luand in considerare
obiectivele si aria geografica ale planului sau programului.
Raportul de mediu a urmarit prezentarea aspectelor generale ale PUG, teritoriul acoperit, precum si activitatile
preconizate sa decurga din implementarea PUG, ca: stabilirea noilor folosinte ale terenului pentru dezvoltare si a
regulilor privind dimensiunea dezvoltarii si conformarea cu legislatia in vigoare; amenajarea si utilizarea terenului;
dezvoltarea infrastructurii rutiere si de utilitati; modificari ale activitatilor economice care pot interveni intr-o sfera
mai larga.
1.2. Consideratii generale

Evaluarea mediului (EM) este un proces menit sa asigure luarea in considerare a impactului asupra mediului in
elaborarea propunerilor de dezvoltare la nivel de politica, plan, program sau proiect inainte de luarea deciziei
finale in legatura cu promovarea acestora. Aceasta reprezinta un instrument pentru factorii de decizie, care ii
ajuta sa pregateasca si sa adopte decizii durabile, respectiv decizii prin care se reduce la minim impactul negativ
asupra mediului si se intaresc aspectele pozitive. Evaluarea mediului este astfel, in esenta, o parte integranta a
procesului de luare a deciziilor cu privire la promovarea unei politici, unui plan, unui program sau unui proiect.
Evaluarea de mediu pentru planuri, programe si politici (SEA) presupune urmatoarele etape:
- etapa de incadrare
- etapa de definitivare a domeniului
- intocmirea unui raport de mediu privind efectele semnificative probabile ale propunerii de dezvoltare
respective
- desfasurarea unei consultari cu privire la propunerea de dezvoltare si la raportul de mediu aferent
acesteia
- luarea in considerare a raportului de mediu si a rezultatelor consultarii in procesul de luare a deciziei
- oferirea de informatii publice inainte si dupa adoptarea deciziei si prezentarea modului in care s-a tinut
seama de rezultatele evaluarii mediului
- monitorizarea implementarii planului.
4
___________________________________________________________________________________________________________
SEA are rolul de a analiza si impune considerentele de mediu in intocmirea planurilor si a programelor si va
identifica optiunile care nu asigura o dezvoltare durabila din punct de vedere al mediului, inaintea formularii
proiectelor specifice si atunci cand sunt inca posibile alternative majore.
Aplicarea SEA determina o crestere a eficientei procesului decizional deoarece ajuta la eliminarea unor
alternative de dezvoltare care odata implementate ar fi inacceptabile. Totodata, prin incorporarea procedurilor de
implicare a publicului determina reducerea numarului de contestatii si discutii la nivelul operational al EIM (de
proiecte), ajuta la prevenirea unor greseli costisitoare, prin limitarea dintr-o faza incipienta a riscului de remediere
costisitoare a unor prejudicii ce puteau fi evitate sau a unor actiuni corective necesare intr-o faza ulterioara,
precum relocarea sau reproiectarea.
1.3. Prevederi legislative

Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategica de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE a fost transpusa in
legislatia nationala prin HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu
pentru planuri si programe.
La intocmirea lucrarii s-a tinut cont si de prevederile urmatoarelor acte legislative din domeniul protectiei mediului:
- OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului modificata, completata si aprobata prin Legea nr. 265/2006,
OUG nr. 57/2007, OUG nr. 114/2007 si OUG nr. 164/2008 (cu modificarile si completarile ulterioare)
- Ordinul 756/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului, cu modificarile
ulterioare
- Ordin nr. 119 / 2014 al ministrului sanatatii pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica
privind mediul de viata al populatiei
- OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si
faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare
- Hotarare nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a
retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare
- Ordin nr. 1.964/2007 al ministrului mediului si dezvoltarii durabile privind instituirea regimului de arie
naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene
Natura 2000 in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare
- Legea nr. 5/06.03.2000 – privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national Sectiunea a III a
– zone protejate
- Legea nr.107/96 - Legea Apelor, modificata si completata cu Legea nr. 310/2004, Legea 112/2006 si
OUG nr. 3/2010
- HG 188/28.02.2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a
apelor uzate (Normativ NTPA – 002 privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare
ale localitatilor si direct in statiile de epurare, NTPA 001 privind valori – limita de incarcare cu poluati a
apelor industriale si urbane evacuate in receptori naturali), modificata si completata ulterior prin HG
352/2005
- Hotarare nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de
protectie sanitara si hidrogeologica
- Hotarare nr. 1.854/2005 pentru aprobarea Strategiei nationale de management al riscului la inundatii
- Ordinul 462/1993 al M.A.P.P.M – Conditii tehnice privind protectia atmosferei (emisii), modificat de HG
nr. 128/2002 si Legea nr. 104/2011
- Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator
5
___________________________________________________________________________________________________________
- STAS 10009/1988 Acustica urbana – limite admisibile ale nivelului de zgomot

- Legea 211/2011 privind regimul deseurilor, republicata 2014
- HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare
- Lege nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane, cu modificarile
si completarile ulterioare.
Prezentul Raport de mediu vizeaza:
- stabilirea problemelor cheie care trebuie luate in considerare in vederea implementarii planului
- identificarea masurilor optime care pot permite cel mai bine realizarea proiectului.
1.4. Date generale privind planul

 Denumire obiectiv: Reactualizare Plan Urbanistic General Comuna Storobaneasa, Judet Teleorman
 Amplasament: teritoriul administrativ al comunei Storobaneasa, judet Teleorman
 Scopul proiectului: reactualizarea Planului Urbanistic General al comunei Storobaneasa, urmarind:
- stabilirea directiilor de dezvoltare ale comunei Storobaneasa cu cele doua localitati componente, in
conditiile respectarii dreptului de proprietate si a interesului public
- corelarea potentialului economic si uman cu aspiratiile ale populatiei, de ordin social si cultural
- echiparea tehnico-edilitara si posibilitatile de realizare a obiectivelor de utilitate publica
- determinarea categoriilor de interventie, permisiuni si restrictii
- introducerea completarilor in urma avizelor la editia anterioara (PUG).
Obiectul P.UG.-ului: Stabilirea obiectivelor, actiunilor si masurilor de dezvoltare pentru comunei Storobaneasa, pe
o perioada determinata, pe baza unor analize multicriteriale intocmite pentru situatia existenta, in vederea
reglementarii utilizarii terenurilor, conditiilor de ocupare a acestora cu constructii; stabilirea prioritatilor de
interventie, reglementarilor si servitutilor de urbanism ce vor fi aplicate in utilizarea terenurilor si constructiilor din
comuna.
Prioritatile populatiei, ale consiliului local si ale primariei constau in:
- extinderea intravilanului localitatilor (Storobaneasa si Beiu); extinderile vizeaza in special terenuri pentru
constructia de locuinte
- evolutia conditiilor de viata spre standardele europene, aceasta implicand atat conditii de viata intr-un
mediu curat cat si desfasurarea activitatii in conditii de siguranta
- asigurarea de locuri de munca, prin atragerea de investitii, atat private cat si de stat, precum si prin
dezvoltarea celor existente
- stimularea activitatilor economice aducatoare de venituri la bugetul local
- asigurarea posibilitatii de recrere si refacere a fortei de munca
- cresterea populatiei atat prin spor migrator, dar mai ales prin spor natural
- diminuarea pana la stopare a migrarii tinerilor si a intregii forte de munca
- introducerea utilitatilor (apa, canalizare, gaze) pentru populatie, in sistem centralizat
- consilierea tinerilor in scopul micsorarii ratei somajului in randul acestora
- consilierea si sprijinul persoanelor predispuse la excludere sociala.
6
___________________________________________________________________________________________________________
Obiectivele generale urmarite in cadrul Planului Urbanistic General:

- imbunatatirea conditiilor de viata prin eliminarea disfunctionalitatilor, asigurarea accesului la infrastructura,
servicii publice si locuinte convenabile pentru toti locuitorii
- transpunerea in plan spatial a obiectivelor dezvoltarii promovate de administratia
- locala in corelare cu principiile dezvoltarii durabile
- stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan in relatie cu teritoriul
- administrativ al comunei Storobaneasa
- stabilirea modului de utilizare a terenurilor
- delimitarea zonelor afectate de servituti publice
- modernizarea si dezvoltarea infrastructurii edilitare
- precizarea conditiilor de amplasare si conformare a volumelor construite, amenajate si plantate
- utilizarea eficienta a terenurilor, in acord cu functiunile urbanistice adecvate
- extinderea controlata a zonelor construite (stoparea urbanizarii necontrolate)
- ridicarea standardului calitativ al aspectului arhitectural al comunei, al constructiilor, serviciilor si al imaginii
in general
- oferirea de oportunitati pentru interventia sectorului privat in operatiunile comunei, fie sub forma investitiilor
directe in proiecte izolate, fie sub forma parteneriatelor sau consultarilor intre parteneri
- realizarea programelor si proiectelor prin parteneriat public – privat
- reabilitarea, conservarea, protejarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural construit si natural si
folosirea lui in scopuri culturale, recreative, de agrement si sport
- asigurarea calitatii cadrului construit, amenajat si plantat din teritoriul administrativ al comunei
- protejarea localitatilor impotriva dezastrelor naturale (inundatii, cutremure, alunecari de teren, etc)
- asigurarea dezvoltarii echilibrate, coerente si durabile a teritoriului administrativ, in corelare cu strategia de
dezvoltare a teritoriului judetean, autoritatile administratiei publice locale armonizandu-si deciziile de
utilizare a teritoriului, in temeiul principiilor descentralizarii, autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor
publice (conf. OUG 7/2011)
- implementarea unui climat social civilizat, in care populatia sa isi desfasoare activitatea si in care sa-si
petreaca viata.
Politica de dezvoltare in plan spatial a administratiei comunei aduc ca date de tema rezolvarea urmatoarelor
probleme:
- dezvoltarea infrastructurii edilitare:
- atragerea de investitori pentru crearea a noi locuri de munca:
- dezvoltarea unei zone industriale
- dezvoltarea sectorului zootehnic
- dezvoltarea dotarilor in cadrul comunei
- reabilitarea iluminatului public
- imbunatatirea conditiilor de transport prin asfaltarea tramei stradale
- modernizarea drumurilor de pe raza comunei
7
___________________________________________________________________________________________________________
- protejarea malurilor raului Vedea prin lucrari hidrotehnice

- reabilitare poduri existente
Obiectul planului consta in stabilirea prioritatilor de interventie, reglementarilor si servitutilor de urbanism ce vor fi
aplicate in utilizarea terenurilor si constructiilor din comuna Storobaneasa, judetul Teleorman.
Obiectivele principale urmarite in cadrul Planului Urbanistic General:

- introducerea in intravilan a unei suprafete de 30,50 ha
- scoaterea din intravilan a unei suprafete de 23,98 ha
- extinderea retelei de alimentare cu apa la nivelul intregii comune
- realizarea unui sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere
- executia unei statii de epurare pentru apele uzate menajere
- realizarea unui sistem de colectare a apelor pluviale
- realizarea retelei de alimentare cu gaze naturale
- dezvoltarea si retehnologizarea retelelor electrice
- modernizarea iluminatului public
- construire after school
- construirea unei sali de sport la scoala
- construire targ saptamanal (piata agroalimentara)
- construirea unui camin cultural
- modernizarea drumurilor si a intersectiilor de pe raza comunei, realizarea de parcaje in zonele de interes
public
- imbunatatirea conditiilor de transport – infiintarea unor statii maxi-taxi
- realizarea de spatii verzi in lungul tuturor strazilor, zone de protectie din jurul cimitirelor, platformei de
compost organic, statie de epurare.
In concordanta cu politica de dezvoltare comunala a administratiei locale este necesara rezolvarea in cadrul
Planului Urbanistic a urmatoarelor categorii de probleme:
- analiza situatiei existente, evidentierea disfunctionalitatilor si determinarea prioritatilor de interventie in
teritoriu si in cadrul localitatilor componente ale comunei
- zonificarea functionala a terenurilor si indicarea posibilitatilor de interventie prin reglementari
corespunzatoare
- conditii si posibilitati de realizare a obiectivelor de utilitate publica
- stabilirea de noi zone de dezvoltare pentru toate categoriile functionale.
Studiul de fata precum si propunerile de solutionare a acestor categorii de probleme ofera instrumentele de lucru
necesare atat elaborarii, aprobarii cat si urmaririi aplicarii prevederilor Planului Urbanistic General.
8
___________________________________________________________________________________________________________
Planurile urbanistice generale sunt documentatii complexe care se intocmesc pentru intregul teritoriu intravilan al
localitatilor, in corelare cu teritoriul administrativ al acestora si reglementeaza utilizarea terenurilor si conditiile de
ocupare a acestora cu constructii, inclusiv infrastructuri, amenajari si plantatii, constituindu-se in suportul pentru
realizarea programelor de dezvoltare a localitatilor.
Proiectul privind Actualizarea Planului Urbanistic General al Comunei Storobaneasa a fost initiat de Primarie si
are ca obiect amenajarea teritoriului administrativ al comunei.
2. CARACTERISTICILE PUG-ULUI
2.1. Amplasament
 Bazin hidrografic: Vedea
 Cursul de apa: Raul Vedea (cod cadastral: IX – 1.000.00.00.00.0)
Raul Teleorman (cod cadastral: IX – 1.015.00.00.00.0)
Raul Parapanca
 Localitate: com. Storobaneasa, cu satele Storobaneasa si Beiu
 Judetul: Teleorman
Comuna Storobaneasa este formata din satele Storobaneasa

(resedinta) si Beiu si este asezata in partea centrala a Campiei
Romane, numita Campia Burnazului (Burnaz – cuvant turcesc cu
sensul de campie intinsa, lucie) sau a Boianului, parte din marele
Baragan, in partea de sud-est a judetului Teleorman.
Comuna se afla in zona de influenta a zonei metropolitane a
Municipilui Bucuresti, la nord de Culoarul VII Paneuropean –
Dunarea.
De asemenea, comuna se afla la confluența raurilor Vedea și
Teleorman, fiind amplasata la 22 km sud de municipiul Alexandria,
resedinta judetului Teleorman si face parte din zona periurbana a
acestuia.
Comuna Storobaneasa este strabatuta de legaturile rutiere DJ506
care intersecteaza DN 51 la Smardioasa si DJ 506 Storobaneasa
Cernetu-Cernetu–Alexandria prin DJ 504.
Conform avizului O.C.P.I. nr. 757 / 05.11.2015, comuna Storobaneasa are suprafata teritoriului administrativ de
8.648,74 ha, si se incadreaza intre comunele de marime medie ale judetului.
Aceasta se invecineaza:
- la vest cu comuna Branceni și comuna Smardioasa
- la nord cu comuna Marzanești
- la sud cu comuna Cervenia
- la est cu județul Giurgiu.
9
___________________________________________________________________________________________________________
Vedere din satelit a satelor comunei Storobaneasa
Satul Storobaneasa (resedinta de comuna)
Satul Beia
10
___________________________________________________________________________________________________________
2.2. Scopul si obiectivele principale ale PUG-ului

Planul Urbanistic General (PUG) este un proiect care face parte din programul de amenajare a teritoriului si de
dezvoltare a localitatilor. Mai exact, PUG-ul constituie cadrul legal pentru realizarea programelor si actiunilor de
dezvoltare conform Legii 350/2001, modificata si completata prin urmatoarele acte legislative: Legea 289/2006,
Legea nr. 289/2006, O.G. nr. 18/2007, Legea nr. 168/2007, O.G. nr. 27/2008, Legea nr. 242/2009 si Legea nr.
345/2009.
Planul Urbanistic General cuprinde analiza, reglementarile si Regulamentul General de Urbanism pentru intreg
teritoriul administrativ al unitatii de baza, atat din intravilan, cat si din extravilan. Regulamentul General de
Urbanism s-a elaborat in conformitate cu Legea 50/1991 cu modificarile si completarile ulterioare.
Reglementarile pe termen scurt incluse in PUG se refera la stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan in relatie
cu teritoriul administrativ al localitatii, stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan, zonificarea
functionala, corelata cu organizarea retelei de circulatie, delimitarea zonelor afectate de servituti publice;
modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare, stabilirea zonelor istorice protejate si de protectie a
monumentelor istorice, formele de proprietate si circulatia juridica a terenurilor si precizarea conditiilor de
amplasare si conformare a volumelor construite, amenajate si plantate.
Reglementarile pe termen mediu si lung pe care le include PUG-ul se refera la evolutia in perspectiva a localitatii,
directiile de dezvoltare functionala in teritoriu si traseele coridoarelor de circulatie si de echipare prevazute in
planurile de amenajare a teritoriului national, zonal si judetean.
In concordanta cu politica de dezvoltare comunala a administratiei locale este necesara rezolvarea in cadrul
Planului Urbanistic a urmatoarelor categorii de probleme:
- analiza situatiei existente, evidentierea disfunctionalitatilor si determinarea prioritatilor de interventie in
teritoriu si in cadrul localitatilor componente ale comunei
- zonificarea functionala a terenurilor si indicarea posibilitatilor de interventie prin reglementari
corespunzatoare
- conditii si posibilitati de realizare a obiectivelor de utilitate publica
- stabilirea de noi zone de dezvoltare pentru toate categoriile functionale.
Studiul de fata precum si propunerile de solutionare a acestor categorii de probleme ofera instrumentele de lucru
necesare atat elaborarii, aprobarii cat si urmaririi aplicarii prevederilor Planului Urbanistic General.
Planurile urbanistice generale sunt documentatii complexe care se intocmesc pentru intregul teritoriu intravilan al
localitatilor, in corelare cu teritoriul administrativ al acestora si reglementeaza utilizarea terenurilor si conditiile de
ocupare a acestora cu constructii, inclusiv infrastructuri, amenajari si plantatii, constituindu-se in suportul pentru
realizarea programelor de dezvoltare a localitatilor.
 Necesitatea investitiei si impactul ei major asupra mediului si comunitatii din zona

Este necesara urmarirea consecventa a aplicarii prevederilor regulamentului local de urbanism asociat
prezentului PUG.
Se va urmari cu consecventa aplicarea interdictiilor de construire care au rolul de a sprijini dezvoltarea coerenta,
armonioasa a comunei (exemple: interdictiile din zonele de dezvoltare/restructurare a tramei stradale).
Planul Urbanistic General traseaza cadrul necesar dezvoltarii urbanistice ulterioare a comunei. Pe baza
propunerilor din prezentul PUG pot fi intocmite strategii, programe de masuri, proiecte.
Este obligatorie elaborarea unor astfel de programe de dezvoltare si a unor proiecte necesare transpunerii in
practica a prevederilor din prezentul PUG.
11
___________________________________________________________________________________________________________
In vederea etapizarii proiectelor si programelor este necesara nu numai asigurarea finantarii ci si cuantificarea
efectelor pe care programul/proiectul respectiv il are pentru dezvoltarea ulterioara a comunei (potentialul de
atragere a unor fonduri publice sau private pentru dezvoltari ulterioare, crearea de locuri de munca, cresterea
satisfactiei cetatenilor etc).
 Evolutie posibila, prioritati

In concordanta cu Strategia de dezvoltare locala a comunei Storobaneasa, se urmareste:
Domeniu Masuri / interventii

Fondul construit - realizarea echiparii edilitare a fondului construit
si utilizarea - realizarea de lucrari de sistematizare verticala in baza studiilor topografice si
terenurilor geotehnice in zonele cu risc de inundatii
- proiecte de eliminare a cauzelor (drenari, plantari versanti etc.)
- interzicerea definitiva a constructiilor in zonele expuse riscurilor naturale si amenajarea
de spatii plantate
- dezvoltarea prioritara (pe baza de PUZ) a terenurilor neconstruite existente in intravilan
(inclusiv echiparea edilitara a acestora)
- realizare centru de servicii medicale de interes orasenesc
- asigurarea cadrului necesar pentru dezvoltarea acvtivitatilor comerciale, serviciilor si
activitati productive
- alocarea unor terenuri (domeniu privat al comunei) familiilor de tineri
- realizare si aprobarea unei documentatii PUZ pentru parcelarea si construirea de
locuinta in zonele de dezvoltare
Spatii plantate, - amenajarea peisagera a spatiilor verzi existente
agrement si sport - amenajarea de noi zone plantate si de protectie fata de surse poluante (ferme
zootehnice, cimitire)
Cai de - modernizarea strazilor existente;
comunicatie si - modernizarea drumurilor de legatura cu comunele vecine
transport
- realizare de noi trasee de strazi in zonele de extindere a intravilanului
- realizarea de piste de biciclete
- amenajarea intersectiilor.
- realizare de noi parcaje in cadrul zonei centrale.
- realizarea unui sistem de transport public, inclusiv refugiile pentru calatori.
Echipare edilitara - realizarea retelei de alimentare cu apa
- realizarea retelei de canalizare;
- realizarea statiei de epurare;
- realizarea retelei de distributie gaze naturale;
- modernizarea sistemului de iluminat public.
12
___________________________________________________________________________________________________________
Probleme de - lucrari de amenajare hidrotehnica si prinsistematizare verticala invederea drenarii

mediu apelor pluviale cu pot duce la inundatii
- asigurarea perdelelor de protectie necesare fata de constructii tehnico- edilitare, ale
gospodariei comunale sau activitati productive; amenajarea unei platforme pentru
compost organic si unui centru de colectare cadavre animale
Dezvoltare - promovarea dezvoltarii serviciilor.
economica - utilizarea profitabila a resurselor umane si naturale existente
- incurajarea dezvoltarii agriculturii
Evolutie - masuri de incurajare a cresterii natalitatii (facilitati privind locuirea acordate tinerelor
demografica familii, stimularea incadrarii in munca a tinerilor, cresterea cantitativa si calitativa a
serviciilor oferite familiilor tinere)
- masuri de reducere a somajului
- cresterea si dezvoltarea pietei muncii, asigurarea formarii si pregatirii fortei de munca
(inclusiv conversie profesionala)
Prioritatile consiliului local si ale primariei constau in:

- evolutia conditiilor de viata spre standardele europene, acestea implicand atat conditii de viata intr-un
mediu curat cat si desfasurarea activitatii in conditii de siguranta si satisfactii
- asigurarea de locuri de munca
- stimularea activitatilor economice aducatoare de venituri la bugetul local
- asigurarea posibilitatii de recrere si refacere a fortei de munca
- stoparea imbatranirii si cresterea populatiei atat prin spor migrator, dar mai ales prin spor natural
- introducerea alimentarii cu apa si canalizare a populatiei, in sistem centralizat
- asigurarea alimentarii cu gaze naturale la nivelul intregii comune
- consilierea tinerilor in scopul micsorarii ratei somajului in randul acestora
- consilierea si sprijinul persoanelor predispuse la excludere sociala.
Acestea se pot realiza pe masura ce vor fi rezolvate, problemele de infrastructura, socio-economice si de mediu.
2.3. Obiectivele evaluarii strategice de mediu

Evaluarea strategica de mediu este un instrument utilizat pentru minimizarea riscului si potentarea efectelor
pozitive ale planurilor si programelor de mediu propuse. Procesul de evaluare strategica de mediu examineaza
rezultatele individuale ale procesului de planificare si poate propune modificari necesare pentru a maximiza
beneficiile pentru mediu generate de propunerea de dezvoltare si pentru a reduce riscurile si impacturile negative
ale acestora asupra mediului.
O buna aplicare a SEA va ridica din timp semnale de avertizare cu privire la optiunile care nu asigura o
dezvoltare durabila din punct de vedere al mediului, inaintea formularii proiectelor specifice si atunci cand sunt
inca posibile alternative majore. Ca atare, SEA faciliteaza o mai buna luare in considerare a limitelor de mediu in
formularea PUG care creeaza cadrul pentru proiectele specifice. Astfel, procedura SEA vine in sprijinul dezvoltarii
durabile din punct de vedere al mediului.
13
___________________________________________________________________________________________________________
2.4. Descrierea situatiei existente

Conform recensamantului efectuat in 2011, populatia comunei Storobaneasa era de 3.101 locuitori. In prezent,
comuna are 3738 de locuitori, repartizati in 1.388 de gospodarii.
2.4.1. Zonarea functionala a terenului analizat

Comuna Storobaneasa are o suprafata de 8.648,74 ha (conform informatiilor furnizate de OJCPI Teleorman) si
se compune din 2 sate: Storobaneasa si Beiu (trup I) si trup II (trup separat) – zona agroindustriala.
Intravilanul comunei Storobaneasa are o suprafata de 377,88 ha, din care:
- 191,11 ha aferente satului Storobaneasa
- 186,77 ha aferente satului Beiu.
Se remarca faptul ca zona de locuit ocupa o mare parte din suprafata intravilanului, tendinta fiind de dezvoltatre a
fondului construit, lucru caracteristic zonelor de influenta metropolitana. Zona de locuit include in cea mai mare
parte locuinte individuale pe lot, construite in general din materiale durabile, cu regim de inaltime preponderent
parter, dar au inceput sa apara si locuinte tip vila cu regim de inaltime mai mare P+1E.
Zonificarea pe functiuni
Cea mai mare pondere din bilantul teritoriului intravilan o are zona de locuire si functiuni complementare. Aceasta
reprezinta 59,03% din teritoriul intravilan. In general constructiile de locuinte au regim de inaltime P – P+1 si sunt
amplasate pe loturi relativ mici.
 Zona centrala si alte zone cu institutii de interes public: Aceste zone sunt slab reprezentate in teren, sunt zone
difuze amplasate in lungul strazii principale - DJ506 si DC26. In comuna institutiile sunt bine reprezentate,
exista primarie, politie, scoala, gradinita, biblioteca, lacasuri de cult.
 Zona activitatilor productive cuprinde unitati industriale si depozite -2,26% si unitati agrozootehnice – 14,66%;
are o pondere destul de importanta in balanta teritoriului intravilan.
 Zona cailor de comunicatie priveste circulatia rutiera; reteaua stradala acopera accesul la loturi, dar trebuiesc
modernizate atat ca profil stradal cat si ca imbracaminte.
Caile de comunicatie au o pondere 14,82% in bilantul teritorial al intravilanului.
 Zona de gospodarie comunala este compusa din terenurile destinate retelelor edilitare si colectarii deseurilor
menjere precum si terenurile aferente cimitirelor. Daca cele din urma sunt bine reprezentate, primele sunt
practic inexistente. Cimitirile reprezinta 0,96% din bilantul territorial.
 Zona spatiilor verzi, agrement si sport reprezinta 1,23% din comuna si cuprinde parcurile si terenurile sportive
si agroturistice.
Intravilanul existent al comunei Storobaneasa este de 377,88 ha, functiunile si bilantul teritorial pe intravilan
putand fi urmarite in tabelul urmator:
14
___________________________________________________________________________________________________________
Suprafata (ha) - existent Total Procent % din

Nr. total intravilan
Zone functionale
crt. Sat Sat Beiu Total Procent
Storobaneasa comuna
1 Locuinte si functiuni complementare 109,88 113,18 223,06 59,03
2 Unitati industriale si depozite 8,53 - 8,53 2,26
3 Unitati agro - zootehnice 40,65 14,76 55,41 14,66
4 Institutii si servicii de interes public 4,90 2,70 7,60 2,01
5 Cai de comunicatie si transport din care: 17,14 38,86 56,00 14,82
- cai rutiere 17,14 38,86 56,00 14,82
- cai ferate - - - -
6 Spatii verzi, sport, agrement, protectie 1,71 2,92 4,63 1,23
7 Constructii tehnico - edilitare - - - -
8 Gospodarie comunala, cimitire 1,89 1,76 3,65 0,96
9 Gara - - - -
10 Teren neproductiv 6,41 12,59 19,0 5,03
TOTAL intravilan existent 191,11 186,77 377,88 100
Bilantul teritorial – situatie existenta:

- suprafata teritoriu administrativ: 8.648,74 ha
- suprafata teren intravilan: 377,88 ha
- suprafata teren extravilan: 8.270,86 ha.
Agricultura si silvicultura
In prezent agricultura reprezinta principala activitate si sursa de venituri pentru cea mai mare parte a populatiei
comunei.
Teritoriul studiat este amplasat intr-o zona de campie, suprafata arabila fiind dominanta, in totalul suprafetei
agricole, in marimi relative de structura cu 85,86%.
Suprafata ocupata de pasuni s-a stabilizat undeva, la limita celor 411 ha, datorita existentei unui sector amimal
puternic.
Bilantul teritorial existent al suprafetelor cuprinse in limita teritoriului administrativ pe categorii de folosinta a
terenului incluzand teritoriul extravilan, intravilan si total comuna se prezinta astfel:
15
___________________________________________________________________________________________________________
Teritoriul administrativ al Extravilan Intravilan Total % din total

Teren agricol com. Storobaneasa comuna
S = 7928,87 ha Arabil (ha) 7.344,99 80,88 7.425,87 91,67
Pasuni - fanete (ha) 411 - 411
Vii (ha) 90 - 90
Livezi (ha) 2 - 2
Paduri (ha) 356,87 - 356,87
Teren neagricol Ape (ha) 66 - 66 8,33
S = 719,87 ha Drumuri si cai ferate (ha) - 56 56
Curti-constructii (ha) - 222 222
Teren neproductiv (ha) - 19 19
Total terit. Administr. 8.270,86 377,88 8.648,74 100
Agenti economici
In teritoriul studiat din cei 40 de agenti economici din Storobaneasa:
- 21 dintre acestia au ca obiect de activitate vanzarea cu amanuntul de diverse marfuri (alimentare si
nealimentare) - comert
- 1 farmacie umana si 1 farmacie veterinara
- 2 cabinete individuale medicina umana
- 1 dispensar veterinar
- 4 firme din domeniul prestari servicii
- 8 asociatii agricole
- 1 obiectiv de servicii bancare.
Industria
La nivelul comunei, indistria este reprezentata de doua centre de procesare ulei, insa aceste sunt de capacitate
mica, amenajate in cadrul gospodariilor oamenilor.
Sectorul zootehnic
Sectorul zootehnic este reprezentat de cresterea bovinelor, ovinelor, porcinelor, pasarilor si familiilor de albine.
Pe teritoriul comunei exista o fosta ferma de iepuri, dar care in prezent este nefunctionala.
Sanatate
Serviciile de sanatate sunt asigurate de:
- 2 medici
- 4 asistente (inclusive centru de asistenta sociala)
- 1 farmacist.
16
___________________________________________________________________________________________________________
Invatamamt
Serviciile de invatamant sunt asigurate de o unitate scolara pentru ciclurile primar si gimnazial, cu 267 elevi
inscrisi. Pentru invatamantul prescolar exista o gradinita de copii, cu 101 prescolari si 1 biblioteca. Personalul
didactic consta in 5 educatoare si 20 cadre didactice.
Silvicultura
Pe teritoriul administrativ al comunei suprafata fondului forestier totalizeaza 356,87 ha, tot terenul fiind amplasat
in extravilanul comunei.
Turism, agrement
Potentialul turistic si de agrement al comunei Storobaneasa consta in urmatoarele obiective turistice:
‐ Valea Teleormanului la varsarea in raul Vedea, loc cunoscut sub denumirea populara "intalnituri"
‐ Doua Biserici ortodoxe "Adormirea Maicii Domnului" (Biserica "Adormirea Maicii Domnului" Ștorobaneasa a
fost zidita din temelie in anul 1889 și pictura a fost definitivata in anul 1904. In anul 1996, in interior s-a
efectuat tabloul in cinstea eroilor comunei din al doilea razboi mondial și eroii revoluției din anul 1989)
‐ Biserica Crestina dupa Evanghelie
‐ Biserica baptista
‐ Biserica adventista
‐ Padurea Beiu
‐ Conacul boieresc "Vasile Racotta"
‐ Conacul boieresc "Radu Noica".
2.4.2. Structura edilitara

2.4.2.1. Sistemul de alimentare cu apa
Comuna Storobaneasa are in executie un sistem centralizat de alimentare cu apa pentru nevoile gospodaresti
ale populatiei, conform Contract nr. 01A/2007, finantat prin programul instituit de OUG nr. 7/2006. Lucrarile au
inceput in anul 2009.
In prezent sunt executate doar retelele de alimentare cu apa (cu exceptia tronsonului de legatura intre statia de
pompare si retea L= 1137 m Ø 180 x 6,9 mm), urmand sa inceapa executie lucrarilor la gospodaria de apa.
Sistemul de alimentare cu apa cuprinde:
 Sursa de apa
Sursa de apa se propune a se amplasa in partea de sud-est a satului Storobaneasa in extravilan. Frontul de
captare va fi format din 3 foraje F1, F2 si F3 (fiecare cu diametrul coloanei Dn = 245 mm si adancimea H = 50 m),
ce se vor executa la o distanta de 200 m intre ele (pentru a se respecta raza de influenta).
Fiecare foraj va fi echipat cu cate o pompa submersibila, astfel:

‐ F1: Qp1 = 3,2 l/s; Hp = 50mCA
‐ F2: Qp2 = 2,9 l/s; Hp = 50 mCA
‐ F3: Qp3 = 3,0 l/s; Hp = 50 mCA
17
___________________________________________________________________________________________________________
Forajul F1 va fi amplasat in incinta gospodariei de apa. In jurul forajelor F2 si F3 s-a prevazut zona de
protectie sanitara cu regim sever pe raza de 10 m, imprejmuita.
Coordonatele STEREO 70 ale forajelor

‐ F1: X = 265345, Y = 537331,5
‐ F2: X = 265591,9, Y = 537280
‐ F3: X = 265838,3, Y = 537228,4
Debite la sursa:
‐ Q zi med = 474,38 mc/zi
‐ Q zi max = 610 mc/zi
‐ Q orar max = 63,97 mc/h
 Aductiunea de apa
Conducta de legatura dintre puturi / aductiunea va fi executata din conducte din PEHD, cu lungimea totala L= 531
m + 35 m = 566 m, din care:
‐ conducta de legatura intre forajele P1 si P2: conducte din PEHD, cu diametrul De 110 x 6,3 mm si
lungimea L = 255 m
‐ conducta de legatura intre forajele P2 si P3: conducte din PEHD, cu diametrul De 75 x 3,6 mm si lungimea
L= 276 m
‐ aductiune de la foraj la rezervorul de apa: conducte din PEHD, cu diametrul De 125 x 7,4 mm si lungimea L
= 35 m.
Suprafata de teren ocupata de sursa si gospodaria de apa va fi S = 4.478 mp si drum acces cu suprafata S =
2.853 mp.
 Gospoadaria de apa
Obiectele gospodariei de apa vor asigura inmagazinarea, tratarea si pomparea apei in reteaua de distributie.
Gospodaria de apa va cuprinde:
‐ rezervor de inmagazinare apa, circular, metalic, suprateran cu capacitatea V = 365 mc (D = 9,36 m, H =
5,31 m)
‐ statia de pompare si tratare, constructie modulara cu dimensiunile 10,0 m x 2,45 m x 3,0 m; statia de
pompare a fost dimensionata pentru Q = 18 l/s si Hp = 45 mCA si va fi echipata cu un grup de pompare cu
hidrofor cu convertitor de frecventa (2A+1R), Qp = 18 l/s (2 x 9 l/s), Hp = 45 mCA; P = 3 x 7,5 KW si
hidrofor 1000 l.
Pe conducta de refulare in retea este prevazut contor.
‐ instalatia de tratare:
Pentru dezinfectie este prevazuta o statie de clorinare cu hipoclorit de sodiu, autormatizata, prin intermediului
unei instalatii de dozare cu capacitatea Q = 9,14 l/s.
18
___________________________________________________________________________________________________________
Coordonatele STEREO 70 ale punctelor de delimitare a zonei de protectie propuse pentru gospodaria de apa
Punct X Y
1 265352,90 537319,70
2 265367,20 537388,20
3 265313,40 537399,50
4 265299,10 537330,90
 Reteaua de distributie
Reteaua de distributie este executata din PEID cu diametre De = 25 - 225 mm si o lungime L = 28.264 m.
Distributia apei se va face prin pompare.
De la gospodarie, apa va fi distribuita printr-o conducta din PEHD, cu diametrul De = 180 x 6,9 mm si lungime L =
1.137 m. Aceasta face legatura intre statia de pompare si reteaua de distributie. In prezent aceasta conducta nu
este executata.
Pe DJ 506 sunt prevazute doua fire, atfel:
‐ 1 fir pe directia nord, cu Dn = 90-110 mm si lungimea L = 600 m
‐ 1 fir pe directia sud, cu Dn = 63-200 mm si lungimea L = 4.050 m.
Restul de retea (L = 22.808 m si Dn = 25-75 mm) se ramifica in lungul drumurilor interioare din cele doua sate.
Pe retea au fost prevazute 70 cismele stradale si 23 hidranti de incendiu cu debitul de 5 l/s.
Reteaua de distributie subtraverseaza raul Teleormanul la 12 m aval de podul existent.
Conform Studiului hidrologic elaborat de S.C. MEGAN 2002 S.R.L Bucuresti in sectiunea respectiva pentru
debitul de probabilitate de 5% (Q = 220 mc/s) confirmat de INHGA Bucuresti cu adresa nr. 450/28.02.2007
adancimea de afluere este de 1,60 m. Conducta este executata sub adancimea de afuiere.
Reteaua de distributie este dimensionata pentru debitul de 18,18 l/s.

Cerinta de apa este calculata pentru 3.738 locuitori (ambele sate) in ipoteza:
‐ cismele amplasate in curti: 1126 locuitori (100 l/om/zi)
‐ cismele stradale: 2.612 locuitori (30 l/om/zi)
‐ debit pentru animalele din gospodarie: 1101 capete.
Colectarea apelor uzate menajere din gospodaria de apa se face intr-un bazin vidanjabil, etans, din POLSTIF cu
capacitatea V = 2 mc.
2.4.2.2. Sistemul de canalizare

Comuna Storobaneasa nu dispune de un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate pentru nevoile
gospodaresti ale populatiei. In gospodariile populatiei sunt folosite wc-urile clasice (latrine) si rareori bazine
vidanjabile, de unde apele uzate sunt transportate la statia de epurare din mun. Alexandria. Din acest motiv se
apreciaza o poluare a solului si subsolului.
19
___________________________________________________________________________________________________________
Evacuarea apelor pluviale se face la terenul natural prin dirijare in zonele mai joase cu ajutorul santurilor
neamenajate de pe lateralele drumurilor si conduse catre raul Vedea.
In prezent, exista un Studiu de fezabilitate pentru sistem centralizat de canalizare, intocmit de S.C. DANI
BUILDING S.R.L..
Conform acestui SF s-au prevazut urmatoarele elemente:
‐ retea de canalizare in lungime totala de 22.653 m, ce se va executa din PE-HD (polietilena corugata), cu
diametrul Dn = 250 mm
‐ conducte de refulare prevazute din PEID, De 160 mm, Pn 6, avand lungimea totala de 1.285 m.
‐ 3 statii de pompare apa uzata - echipate cu (1A+1R) pompe
‐ statie de epurare mecano-biologica pentru un debit de 800 mc/zi, care cuprinde:
o treapta mecanica, cu urmatoarele componente:
 gratar manual
 deznisipator separator de grasimi
 statie de pompare ape uzate
o treapta biologica, cu urmatoarele componente:
 rezervor sedimentare primara
 rezervor coagulare
 rezervor hidroliza - fermentare
 rezervor heterotrofic de nitrificare si denitrificare cu aerare cu bule fine si dispozitive de
sustinere a masei organice
 rezervor hetero-autotrofic de nitrificare si denitrificare
 rezervor autotrofic de nitrificare
 statie de pompare ape uzate limpezite
 bazinul de sedimente primare (namol primar)
 instalatie de dezhidratare namol
 unitate de dezinfectie cu ultraviolete.
o pavilion de exploatare (birou, grup sanitar si laborator analize)
o amenajari teren (amenajare teren, acces carosabil, drum acces, dig de protectie, imprejmuire teren).
Suprafata terenului propus pentru executia statiei de epurare este de 0,4 ha, iar suprafata efectiv ocupata de
statie va fi de 970 mp.
Caminul de admisie – constructie din beton armat, ingropat in totalitate in pamant, cu rolul de a prelua apele
menajere din reteua de canalizare, apele rezultate din deshidratarea deseurilor de gratar, cele de la
deshidratarea namolurilor si cele meteorice de pe surpafata instalatiei de epurare. Este dotat cu o conducta de
admisie din PVC cu diametrul de 250 mm. De la camin, apele sunt pompate in canalul de dirijare spre gratarul fin
cu ajutorul unei pompe submersibile. Legatura dintre ele se face printr-o conducta din otel inox prevazuta cu
debitmetru. Bazinul de admisie este amplasat langa caminul de admisie cu care face legatura printr-o conducta
de PVC cu diametrul de 200 mm. Este prevazut cu gratar pentru retinerea impuritatilor grosiere.
20
___________________________________________________________________________________________________________
Gratarul este situat la capatul canalului de dirijare si este obligatoriu la toate statiile de epurare. Scopul sau este
de a retine corpurile plutitoare si suspensiile mari din apele uzate, pentru a proteja mecanismele si utilajele din
statia de epurare si pentru a reduce pericolul de colmatare a canalelor de legatura dintre obiectivele statiei.
Gratarele sunt:
‐ rare si indeplinesc rolul de protectie al gratarelor dese impotriva corpurilor mari, plutitoare. Distanta dintre
bare variaza intre 50 - 100 mm.
‐ dese, prezinta deschiderea dintre bare de 16-20 mm. Gratarele din fata statiilor de pompare a apelor uzate
au interspace de 50-100 mm.
Deseurile de gratar sunt colectate intr-un container care dupa incarcare este transportat la groapa de gunoi
menajer a localitatii Beiu.
Deznisipatorul - bazin special din beton armat unde sunt retinute suspensiile granulare de origine minerala
antrenate de apele de canalizare.
Deznisipatorul este o constructie subterana avand o structura cu radier din beton armat, peretii din beton armat,
planseu din beton armat, turnate monolit si tencuieli interioare de impermeabilizare. Deznisipatorul se echipeaza
cu o electropompa submersibila de evacuare a nisipului, avand P = 2,4 KW. Nisipul extras se pompeaza in
bazinul de sedimente primare unde se amesteca cu namolul in exces. De la deznisipator apele uzate limpezite
trec in separatorul de grasimi.
Separatorul de grasimi - bazin rectangular din beton armat ce retine substante mai usoare ca apa. Amplasarea
sa se face dupa deznisipator. Pentru a evita depunerile si pentru a mari randamentul de eliminare a particulelor
usoare se aplica procedeul de flotatie. Randamentul poate fi imbunatatit daca odata cu aerul se introduce si clor
gazos in doze de pana la 1,5 mg/l.
Statia de pompare a apei limpezite se echipeaza cu 2 electropompe submersibile (1A+1R) pentru apa uzata.
Blocul compact de epurare mecano-biologica pentru un debit Q = 800 m /zi, cuprinde intr-o constructie monobloc
cu 6 compartimente realizate din otel inox, urmatoarele functiuni:
‐ rezervor coagulare
‐ rezervor sedimentare primara
‐ rezervor hidroliza – fermentare
‐ rezervor heterotrofic de nitrificare si denitrificare cu aerare cu bule fine si dispozitive de sustinere a masei
organice tip bioflim
‐ rezervor hetero-atotrofic de nitrificare si denitrificare
‐ rezervor autotrofic de nitrificare
Procesul de epurare este realizat de catre biocenoza fixata pe materialul plastic in rezervoare aerate. Aerarea cu
bule fine cu dispozitive de sustinere a masei organice tip bioflim este asigurata de un compresor submersat.
Rezultatul procesului de epurare nu contine namol in exces. Biocenozele pastreaza echilibrul dinamic atat al
biomasei cat si al structurii compozitiei speciilor conform parametrilor schimbatori ai apei uzate in gama
incarcarilor proiectate de la 30 la 100%.
Procesul are mare stabilitate datorita autoreglarii.
Pretratarea este efectuata prin sedimentare (decantare) primara cu aplicare de coagulant. Sedimentul primar
21
___________________________________________________________________________________________________________
este stabilizat in conditii anaerobice de biopreparate specifice. Din bazinul de sedimentare, namolul primar este
pompat in bazinul (rezervorul) de sedimente.
Instalatie de dezinfectare cu ultraviolete

Efluentul epurat biologic este dezinfectat intr-o instalatie de dezinfectare cu ultraviolete, dupa care este evacuat
la emisar, indeplinind conditiile impuse de NTPA 001, conform HG 352/2005.
Bazinul de sedimente primara, colecteaza namolul primar pompat din decantarea primara a statiei de epurare.
Bazinul va fi o constructie subterana avand structura constructive cu fundatii radier din beton armat, peretii,
planseu din beton armat si tencuieli interioare de impermeabilizare! Bazinul se echipeaza cu 1A+1R
electropompe submersibile pentru namol, ce pompeaza namolul in instalatia de deshidratare.
Instalatia de deshidratare a namolului cu saci va fi montata in camera pavilionului de exploatare. Instalatia de
deshidratare cu saci cu reglare manuala a umplerii sacului, cu alimentare si evacuare saci manuala, asigura un
grad de deshidratare >20% substanta uscata dupa 2 zile.
Descarcarea apelor uzate epurate se va face in raul Teleorman, printr-o conducta de evacuare ce se va realiza
din PVC-KG, cu diametrul Dn = 315 mm si o lungime L = 100 m.
Punctul de descarcare va fi pe malul stang al raului Teleorman, in partea de sud-vest a localitatii Beiu si se
identifica cu urmatoarele coordonate STEREO 70:
‐ X = 535861
‐ Y = 262486.
Gura de descarcare se va executa din beton armat si va fi de tip descarcare de mal. In aceasta zona se vor
executa lucrari de protectie a malului pe o lungime de 5 m in amonte si in aval de gura de descarcare.
2.4.2.3. Sistemul de alimentare cu energie electrica

Comuna Storobaneasa este alimentata cu energie electrica prin axa de tensiune LEA 20 kV Contesti ce strabate
comuna.
Reteaua aeriana de medie tensiune care deserveste comuna este pozata pe stalpi de beton armat precomprimat,
specifici pentru aceasta tensiune. Traseul ei urmareste trama stradala a comunei in zonele de intravilan si este
paralel cu drumurile din camp in extravilan.
Reteaua locala de distributie de joasa tensiune (0,4 kV) este de tip aerian, pozata pe stalpi de beton armat
precomprimat si urmareste trama stradala a localitatii. Alimentarea ei se face din reteaua de medie tensiune prin
posturi de transformare de tip rural 20/0,4KV. Posturile alimenteaza o retea de joasa tensiune in lungime de
aproximativ 27 km.
In prezent nu exista gospodarii neelectrificate.
Iluminatul public este prezent pe majoritatea arterelor din localitate. Sunt utilizate lampi cu vapori de mercur sau
sodiu. Pentru sustinerea instalatiilor de iluminat public sunt folositi stalpii retelei de joasa tensiune.
Retelele aeriene de joasa tensiune sunt in mare parte de tip clasic, cu conductoare neizolate.
Iluminatul public este deficitar in unele zone de la marginea comunei.
22
___________________________________________________________________________________________________________
2.4.2.4. Sistemul de telefonie

Comuna Storobaneasa are in dotare o centrala telefonica digitala proprie (capacitate 500 linii) prin care sunt
deserviti atat locuitorii cat si unitatile economice. Capacitatea actuala a centralei asigura cerintele actuale ale
comunei.
Reteaua telefonica este de tip aerian. Se utilizeaza pentru pozarea ei stalpii retelei electrice de joasa tensiune.
In comuna nu sunt instalate antene pentru operatorii de telefonie mobila, ca urmare acoperirea GSM este
partiala.
2.4.2.5. Sistemul de alimentare cu energie termica si gaze naturale

Alimentarea cu caldura a locuintelor si dotarilor de utilitate publica din comuna Storobaneasa, judetul Teleorman,
unitate administrativa, se face in prezent cu sobe alimentate pe combustibil solid (lemne si carbuni) si deseuri
agricole.
Prepararea hranei se face cu butelii de aragaz si, intr-o anumita masura, in special in perioada de iarna, cu
combustibil solid si resturi vegetale (coceni de porumb).
De asemenea, in comuna exista cateva centrale termice pe combustibil solid, lichid sau pe gaze petroliere
lichefiate (GPL) la unele cladiri de utilitate publica si sedii de firme.
2.4.2.6. Gestionarea deseurilor

Impactul depozitarii deseurilor asupra mediului este semnificativ, factorii de mediu agresati fiind solul, aerul,
apele (de suprafata si subterane). De asemenea, o problema importanta consta in pericolele pe care le
reprezinta pentru sanatatea locuitorilor din zona. Aceste probleme sunt create datorita unei gestionari
necorespunzatoare a deseurilor.
Termenul de deseuri biodegradabile desemneaza atat deseurile de la populatie si din activitati comerciale care
sufera descompunere anaeroba sau aeroba, cat si deseurile alimentare si vegetale, hartia si cartonul (de calitate
joasa). Desi hartia si cartonul fac parte din grupa deseurilor biodegradabile, este indicata reciclarea si
recuperarea acestora, mai ales in cazul unei calitati ridicate, pentru atingerea obiectivelor propuse pentru
reciclarea si recuperarea materialelor reciclabile. In aceasta categorie sunt cuprinse:
- deseuri biodegradabile rezultate in gospodarii si unitati de alimentatie publica
- componentele biodegradabile din deseurile stradale
- namolul de la epurarea apelor uzate comunale.
Principalele categorii de deseuri sunt:

- hartie si carton din gestionarea ambalajelor, activitati de birou, procese de productie, activitati de
comercializare/ depozitare;
- mase plastice de diverse compozitii rezultate din activitati de ambalare, imbuteliere, productie,
comercializare, activitati de productie incaltaminte, prelucrare mase plastice, productie de ambalaje etc;
- materiale compozite (carton si mase plastice, carton si aluminiu, metal si masa plastica, carton si masa
plastica si metal), textile impregnate rezultate din activitati de comercializare, activitati de cercetare,
activitati de productie;
- cioburi de sticla rezultate din activitati de prestari servicii, de productie, de imbuteliere;
23
___________________________________________________________________________________________________________
- uleiuri uzate (de motor, de transmisie, de ungere, hidraulice) rezultate din: activitati de prestari servicii,
reparatii mecanice auto, din activitati de transport, din activitati de transport energie electrica;
- baterii si acumulatori, rezultati din: activitati de reparatii mijloace auto, transporturi auto, transport energie
electrica;
- deseuri de lemn, inclusiv rumegus rezultat din activitati de prelucrare lemn, productia de ambalaje de lemn,
dezafectare ambalaje lemn, productia de mobila, etc;
- deseuri metalice (bucati, capete) rezultate din activitatea de confectii metalice, din ambalaje dezafectate,
etc;
- deseuri de echipamente electrice si electronice rezultate din activitati de productie, prestari servicii, de
reparatii, comercializare produse electrice, electronice si electrocasnice;
- deseuri din dezmembrarea vehiculelor scoase din uz;
- anvelope uzate rezultate din activitatea de transport, productie de anvelope, prestari servicii - reparatii
mecanice auto;
- deseuri din: constructii si demolari, activitatea de constructii civile si industriale.
Un alt tip de deseuri ce mai pot fi generate la nivel de comuna sunt deseurile din constructii si demolari referindu-
se la deseurile rezultate din activitati precum constructia cladirilor si infrastructurii civile, demolarea totala sau
partiala a cladirilor si infrastructurii civile, modernizarea si intretinerea strazilor. Tipurile de deseuri din constructii
si demolari sunt: deseuri din beton, deseuri de caramizi, deseuri de tigle, deseuri de materiale ceramice, deseuri
de lemn, deseuri de sticla, deseuri de materiale plastice si deseuri de metale (inclusiv aliajele acestora). Exista
astfel deseuri din constructii si deseuri de pamant si demolari.
Pe teritoriul administrativ al comunei Storobaneasa sunt amenajate 6 platforme intermediare, pentru transfer
deseuri menajere si depozitare temporara deseuri reciclabile, fiecare amenajata cu pardoseala din beton si
imprejmuita pe 3 laturi. Primaria a dotat fiecare gospodarie cu pubele PVC. In vederea colectarii deseurilor exista
Contractul de prestare a serviciului de salubrizare nr. 21.180 / 01.08.2013, incheiat cu S.C POLARIS S.R.L.
Deseurile sunt transportate la Depozitului Central de la Mavrodin.
Comuna Storobaneasa este membra ADI Deseuri si beneficiaza de sistemul de management integrat la nivel de
judet implementat in cadrul proiectului "Sistem integrat de management al deseurilor in judetul Teleorman",
initiat de Consiliul Judetean Teleorman si Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Teleorman si finantat prin
Programul Operational Sectorial Mediu, Axa prioritara 2, "Dezvoltarea sistemelor de management integrat al
deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate istoric".
2.5. Situatia propusa

Prin actualizarea PUG se propune introducerea in intravilan a unei suprafete de 30,50 ha si scoaterea din
intravilan a unei suprafete de 23,98 ha. Acestea sunt in principal destinate construirii de noi locuinte, dar si
realizarii retelelor edilitare, a activitatilor productive si a perdelelor de protectie de verdeata si a spatiilor verzi.
24
___________________________________________________________________________________________________________
Zonificarea functionala si bilantul teritorial pentru intravilanul propus (reglementat) este redat in tabelul urmator:
Suprafata propusa (ha) Suprafata totala

Nr.
Zone functionale
crt. Sat Storobaneasa Sat Beiu Total comuna Procent

2 Unitati industriale si depozite 8,53 3,87 12,40 3,23
3 Unitati agro - zootehnice 31,85 - 31,85 8,29
- cai rutiere 17,30 38,86 56,16 14,61
7 Constructii tehnico - edilitare 2,89 0,400 3,29 0,86
9 Gara - - - -
TOTAL intravilan propus 203,90 180,500 384,40 100
Bilantul teritorial administrativ propus:
Teritoriul administrativ al Extravilan Intravilan Total % din total

Teren agricol com. Storobaneasa comuna
S = 7928,71 ha Arabil (ha) 7338,47 87,24 7.425,71 91,67
Pasuni - fanete (ha) 411 - 411
Vii (ha) 90 - 90
Livezi (ha) 2 - 2
Paduri (ha) 356,87 - 356,87
Teren neagricol Ape (ha) 66 - 66 8,33
S = 720,03 ha Drumuri si cai ferate (ha) - 56,16 56,16
Curti-constructii (ha) - 222 222
Teren neproductiv (ha) - 19 19
Total terit. Administr. 8.264,34 384,40 8.648,74 100
25
___________________________________________________________________________________________________________
Bilantul teritorial – situatie propusa:

- suprafata totala teren intravilan existent: 377,88 ha
- suprafata teren propus pentru introducere in intravilan: 30,50 ha
- suprafata teren propus pentru scoatere din intravilan: 23,98 ha
- suprafata totala teren intravilan propus: 384,40 ha
- suprafata teren ramas in extravilan: 8.264,34 ha.
Bilant sat Storobaneasa

- se scoate din intravilan S = 8,80 ha zona agroindustriala
- se introduce in intravilan:
o extindere 1: S = 12,20 ha din care:
* zona mixta: S = 11,24 ha
*zona gospodarii comunal (platforma compost): S = 0,7 ha
*drum acces: S = 0,26 ha
o extindere 2: S= 4,50 ha din care:
*servicii unitatii publice (Targ): S = 1 ha
o extindere 3: S = 0,22 ha – zona locuinte
o extindere 4: S = 1,78 ha – zona mixta
o extindere 5: S = 2,89 ha - zona retele hidroedilitare (gospodarie apa si sursa apa)
Total = 21,59 ha
Intravilan propus sat Storobaneasa: 191,11 – 8,80 + 21,59 = 203,90 ha
Bilant sat Beiu

- se scoate din intravilan: S = 15,18 ha, din care:
o S = 14,60 ha zona agroindustriala
o S = 0,42 ha zona gospodarie comunala (platforma gunoi)
o extindere 1. S= 2,84 ha zona agroindustriala
o extindere 2. S= 0,52 ha zona mixta
o extindere 3. S= 0,95 ha din care:
*zona retele hidroedilitare – statie epurare: S = 0,4 ha
*zona verde: S = 0,55 ha
o extindere 4. S = 0,22 ha zona locuinte
o extindere 5. S = 3,87 ha zona depozite si servicii
o extindere 6. S = 0,51 ha zona extindere cimitir
Total = 8,91 ha
26
___________________________________________________________________________________________________________
Intravilan propus sat Beiu: 186,77 – 15,18 + 8,91 = 180,50 ha

Total suprafata ce se scoate din intravilan: 23,98 ha
Total suprafata ce se introduce in intravilan: = 30.50 ha.
Justificare scoatere din intravilan a suprafetei de 23,98 ha

- terenul situata intre raul Teleormanul si raul Vedea, de o parte si de cealalta a DJ 506B, se afla in zona
inundabila. Zona aceasta se inunda la un debit mai mare al apelor pe cele doua rauri. Digurile de
protectie de pe aceste doua rauri sunt pe malurile opuse acestui teren.
- terenul situat in partea de Vest a comunei Storobaneasa a fost scos din intravilan deoarece in acea zona
sunt terasari ale fostelor plantatii viticole si pomicole existente pana in 1989, iar terenul nu prezinta
conditii bune pentru construire.
- Terenul din partea de Est a comunei a fost scos din intravilan deoarece in vechiul plan urbanistic era
prins ca teren pentru Platforma de gunoi si nu respecta distanta fata de cea mai apropiata casa.
Bilant teritorial spatii verzi

- suprafata spatii verzi, sport, agrement, protectie – 8,02 ha
- suprafata zona protectie sanitara statie de epurare – 0,10 ha
- suprafata zona protectie platforma compost organic – 0,1 ha
- suprafata zona protectie sanitara sursa si gospodarie de apa – 0,60 ha
- suprafata spatii verzi de o parte si alta a DJ – 2 x 14,60 x 322 m = 0,94 ha
Total suprafata spatii verzi: Ssv = 9,76 ha
Nota: suprafetele zonelor de protectie sanitara sunt cuprinse in bilantul pe zone functionale la retele
hidroedilitare, iar zona verde de o parte si alta a DJ este cuprinsa la drumuri.
2.5.1. Zonarea teritoriala – funtionala

Definirea unei unitati teritoriale de referinta este determinata de patru parametri:
- functiunile dominante admise cu sau fara conditionari
- regimul de construire (continuu, discontinuu)
- inaltimea maxima admisa
- dezvoltarea istorica a unei anumite zone.
Schimbarea unuia dintre cei patru parametri conduce la modificarea prevederilor regulamentului, deci la
incadrarea terenului in alta categorie de UTR.
27
___________________________________________________________________________________________________________
Regulamentul este alcatuit pentru urmatoarele zone, subzone si unitati teritoriale de referinta:
C – ZONA CENTRALA in care sunt amplasate principalele servicii si cladiri ale administratiei.
Zona centrala C se afla in centrul de greutate al localitatii si are in compunere 90% din constructiie administrative,
comerciale, de cultura, invatamant, sanatate.
M – ZONA MIXTA in vecinatatea zonei centrale, unde exista o mixitate functionala.
Zona mixta cu cladiri avand regim de construire continuu sau discontinuu si inaltimi maxime de P+2 niveluri.
L – ZONA DE LOCUIT, cu UTR L1 – zona de locuinte individuala situatie in tesutul constituit – locuinte
individuale si colective cu maxim S+P+2E+M niveluri in regim de construire continuu (insiruit) sau discontinuu
(cuplat sau izolat), echipamente publice specifice zonei rezidentiale, scuaruri publice.
Zona de locuit se compune din diferite tipuri de subzone, diferentiate din urmatoarele puncte de vedere:
(a) functional
- caracterul locuintelor: individuale, colective mici, medii sau mari, locuinte hibride de tip vagon (care
sunt de fapt locuinte colective pe orizontala);
- caracterul tesutului : omogen rezidential cu echipamente publice aferente, mixat in proportii si
modalitati diferite cu alte functiuni - comerciale, servicii, mica productie manufacturiera, mica
productie agricola de subzistenta;
(b) morfologic:
- tipul parcelarului:
- rezultat din evolutia localitatii in timp,
- creat prin lotizarea unui teren mai mare sau prin extinderea localitatii pe terenuri agricole (prin
operatiuni simple de topometrie sau prin operatiuni urbanistice);
- configuratia in raport cu spatiul stradal:
- spontan ordonata in raport cu traseul liber (rezultat din evolutia in timp) al strazilor, datorita
efectului diferitelor reglementari urbanistice anterioare;
- geometric ordonata in raport cu trasee prestabilite fie de tip strapungeri (noi strazi si piete ale
tramei majore sau strazi / fundaturi care valorifica pentru constructii miezul unor insule), fie de
tipul celor din noile lotizari sau din noile mari ansambluri;
- diferentiata sau nu in raport cu distanta fata de strada a cladirilor de pe o parcela (constructii
principale – constructii secundare – anexe)
- volumetria; regim de construire (continuu sau discontinuu), inaltime mica (P ), medie (P-P+1,2
niveluri), mare (peste P+2 niveluri), mod de terminare al volumelor (terasa, acoperis)
- spatiul liber : continuu (vizibil din circulatiile publice , discontinuu (vizibil accidental – in cazul
fronturilor continue);
(a) vechime: exprimand atat capacitatea locuintelor de a satisface necesitatile actuale de locuire, cat si starea de
viabilitate (uzura fizica a cladirilor de peste 60 ani constituind, conform standardelor U.E., un prag in
probabilitatea necesitatii reabilitarii sau reconstructiei acesteia);
(b) calitatea constructiei: definita prin arhitectura, partiul, calitatea materialelor, rezistenta, nivelul de izolare
termica, nivelul de dotare tehnico - edilitara a cladirilor, zonele de locuit pot fi incluse in zona protejata
datorita valorii arhitectural – urbanistice, pot fi viabile in raport cu cerintele actuale ale locuitorilor, pot fi
reabilitate pentru a satisface aceste cerinte sau pot fi insalubre.
28
___________________________________________________________________________________________________________
V – ZONA SPATIILOR VERZI

Zona cuprinde spatii verzi publice cu acces nelimitat sau specializate, spatii pentru sport si agrement cu acces
limitat de apartenenta la cluburi sau contra cost, spatii plantate de protectie si paduri.
A – ZONA UNITATILOR PRODUCTIVE, impartita in 2 subzone A1 si A2
Zona se compune din terenurile ocupate de activitati productive de bunuri (productie “concreta” incluzand toate
categoriile de activitati industriale conform CAEN) si servicii (productie “abstracta” cuprinzand activitati
manageriale, comerciale si tehnice pentru industrie, cercetare, servicii pentru distributie, expunere si
comercializare, la care se adauga diverse alte servicii pentru salariati si clienti, etc.). Din aceasta zona fac parte
atat unitatile existente care se mentin, se afla in proces de restructurare presupunand conversie in profile
industriale diferite sau in profile de servicii pentru industrie, distributie si comercializare, cat si terenurile rezervate
pentru viitoare activitati productive si servicii.
G – ZONA GOSPODARIE COMUNALA
Zona G reuneste toate functiunile care apartin gospodariei comunale si asigura servirea populatiei cu transport
in comun, piete comerciale, echipare edilitara, cimitire si salubritate.
Zona este alcatuita din urmatoarele subzone:
G1 - subzona constructiilor si amenajarilor pentru gospodarie comunala;
G2 - subzona cimitirelor:
T – ZONA DESTINATA TRANSPORTURILOR, CAILOR DE CIRCULATIE
Intrucat aspectul general al localitatii este puternic influentat de imaginile oferite catre principalele cai de acces
rutier se va acorda o atentie sporita considerentelor estetice in acordarea autorizatiilor de construire pentru
subzonele de transporturi.
Aavand in vedere poluarea fonica a locuintelor, cauzata de distanta redusa a acestora fata de linia ferata, va fi
necesar ca, in sectoarele in care aceasta distanta este sub 15 metri, sa fie realizate ziduri antifonice sau
constructii cu acelasi rol, pe baza unor studii de specialitate.
EX – ZONE CUPRINSE IN EXTRAVILAN
Pentru asigurarea posibilitatilor de dezvoltare viitoare a comunei in corelare cu comunele limitrofe, trebuie sa fie
luate in considerare reguli privind modul de ocupare si utilizare a terenurilor de la limita teritoriului administrativ
Terenurile cuprinse in teritoriul administrativ al comunei, exterioare teritoriului intravilan, au urmatorul caracter:
- EX1 - Zone aferente lucrarilor de infrastructura tehnica majora, inclusiv zonele de protectie ale
acestora
Zone aferente lucrarilor de infrastructura tehnica majora continand culoarele si zonele de protectie fata de marile
linii de transport electrice, apa, petrolului etc.
Amplasarea platformei de transfer a deseurilor menajere in extravilan se face in baza unei documentatii de
urbanism aprobata. si a unor studii de specialitate pentru determinarea amplasamentului favorabil in acord cu
HGR nr.162/2002.
Zonele de protectie sanitara cu regim sever al captarilor de apa se delimiteaza pe baza avizului organelor de
specialitate conform H.G.nr.930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor
de protectie sanitara si hidrogeologica.
29
___________________________________________________________________________________________________________
In zona de siguranta si protectie a drumurilor este interzisa autorizarea urmatoarelor lucrari:

- constructii, instalatii, plantatii sau amenajari care prin amplasare, configuratie sau exploatare impieteaza
asupra bunei desfasurari, organizari si dirijari a traficului sau prezinta riscuri de accidente;
Zona de cai ferate cuprinde infrastructura feroviara, constructiile si instalatiile aferente exploatarii si intretinerii
liniilor de cale ferata.
Prin zona de protectie a infrastructurii feroviare se intelege fasia de teren indiferent de proprietar, cu latimea de
100 m masurata de la limita zonei cadastrale C.F.R., situata de o parte si de alta a caii ferate. (conform RGU)
In zona de protectie a infrastructurii transporturilor feroviare se interzic:
a) amplasarea oricaror constructii, depozite de materiale sau infiintarea de plantatii care impiedica
vizibilitatea liniei si a semnalelor feroviare;
b) efectuarea oricaror lucrari care , prin natura lor ar provoca alunecari de teren, surpari sau ar afecta
stabilitatea solului prin taierea copacilor, extragerea de materiale de constructii sau care modifica
echilibrul panzei freatice subterane;
c) depozitarea necorespunzatoare de materiale, substante sau deseuri care contravin normelor de protectie
a mediului sau care ar putea provoca degradarea infrastructurii cailor ferate romane, a zonei de protectie
a infrastructurii cailor ferate romane precum si a conditiilor de desfasurare normala a traficului.
- EX2 – Zone rezervate pentru activitati agricole.
Terenurile agricole din teritoriul administrativ al comunei si se supune prevederilor art. 3 din Regulamentul
General de Urbanism (autorizarea executarii lucrarilor si amenajarilor agricole din extravilan este permisa pentru
functiunile si in conditiile stabilite prin lege)
Este permisa amplasarea unor ferme si exploatari agricole pentru exploatarile cu o suprafata minima de 2 ha, cu
o latura de cel putin 50,00 metri; suprafata construita la sol va fi de maxim 100,00 mp.
Pentru amplasarea fermelor si exploatarilor agro-industriale care pot produce efecte de poluare a mediului,
amplasamentele se vor stabili pe baza de studii ecologice, avizate de organe specializate in protectia mediului si
sanatate publica.
- EX3 – Zone rezervate pentru activitati forestiere.
Suprafetele impadurite din extravilanul comunei Storobaneasaa s-au delimitat conform plansei cu TERITORIUL
ADMINISTRATIV .
Autorizarea executarii lucrarilor si amenajarilor pe trenurile cu destinatie forestiera se supune prevederile legale
in vigoare si este permisa numai cu avizul organelor administratie publice de specialitate.
Reducerea suprafetei fondului forestier proprietate publica sau privata este interzisa, cu exceptia utilizarilor
permise de Codul Silvic.
- EX4 – Zone de protectie a patrimoniului construit– arheologica.
Pentru siturile si descoperirile arhiologice amplasate in extravilan se instituie zona sa de protectie, pentru a se
asigura conservarea integrata a siturilor si descoperirilor arhiologice si a cadrului sau construit sau natural; zona
de protectie este suprafata de-jur-imprejur delimitata cu 500 m in afara localitatilor, masurata de la limita
exterioara.
30
___________________________________________________________________________________________________________
2.5.2. Oportunitatea dezvoltarii sistemelor de alimentare cu apa si canalizare

Un sistem public regional de alimentare cu apa si de canalizare reprezinta ansamblul tehnologic, operational si
managerial constituit prin punerea in comun a doua sau mai multe sisteme locale de alimentare cu apa si de
canalizare. Obiectivul principal al crearii unui sistem public regional de alimentare cu apa si de canalizare il
reprezinta optimizarea serviciilor oferite prin utilizarea de resurse si facilitati comune.
In conformitate cu Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana, Romania si-a asumat obligatii care implica investitii
importante in serviciile de alimentare cu apa si de canalizare in vederea conformarii cu standardele de mediu ale
UE.
Ca o consecinta directa, dezvoltarea sistemelor de apa si de canalizare va juca un rol important in atingerea
obiectivelor propuse si in asigurarea unui nivel de 100% de acoperire a serviciilor, la un nivel de calitate conform
Directivei Apei si cu Directivei Apei Uzate.
Necesitatea dezvoltarii sistemelor de alimentare cu apa si canalizare se cuantifica in urmatoarele aspecte:
‐ atingerea gradului de acces la sistemul de apa de 100%
‐ asigurarea calitatii apei in concordanta cu legile europene si nationale
‐ asigurarea gradului de acces la retele de canalizare de 100%
‐ reducerea riscului asupra sanatatii umane
‐ alinierea la directivele europene si nationale
‐ cresterea economica prin imbunatatirea infrastructurii in zona
‐ servicii eficiente si adecvate de apa potabila si apa uzata
‐ imbunatatirea conditiilor de igiena si de sanatate in zona de proiect: apa potabila sigura va contribui la
reducerea riscurilor de sanatate pentru populatie, iar eliminarea si tratarea apelor uzate va contribui la
imbunatatirea conditiilor de igiena.
 Situatia propusa pentru sistemul de alimentare cu apa

In ceea ce priveste sistemul de alimentare cu apa, prin PUG se propune:
‐ executia unui al doilea rezervor de apa, metalic, suprateran, cu capcitatea V = 200 mc, pentru a asigura si
rezerva intangibila in caz de incendiu
‐ inlocuirea statiei de pompare (din cadrul gospodariei de apa), cu un grup de pompare (2A+1R) cu Qp =
21,21 l/sec.
 Situatia propusa pentru sistemul de canalizare

Comuna Storobaneasa are intocmit un studiu de fezabilitate pentru „Sistem centralizat de canalizare menajera” in
vederea accesarii de fondurii nerabursabile.
La stabilirea sistemului de canalizare s-a optat pentru sistem centralizat de canalizare in procedeu separativ
(divizor) si statie de epurare mecano-biologica pentru apele uzate menajere.
Prin PUG, se preia solutia propusa prin studiul de fezabilitate privind realizarea unui sistem de canalizare apa
uzata menajera, cu evacuare dupa epurare in raul Vedea.
31
___________________________________________________________________________________________________________
Colectarea apelor uzate

Retelele de canalizare menajera si pluviala vor fi prevazute si executate in sistem divizor. Pentru dimensionarea
sistemelor de canalizare se vor executa studii de specialitate / proiecte tehnice.
Se va urmari racordarea la canalizare a tuturor gospodariilor din intreaga comuna.
Reteaua de canalizare va avea o schema ramificata, determinata de trama stradala, cu colectoare secundare
perpendiculare pe colectorul principal, pe drumurile laterale.
Reteaua de canalizare va avea o panta suficienta pentru realizarea la debitul maxim orar, a vitezei de
autocuratire de 0,7 m/s. De asemenea, se va evita atingerea vitezei maxime 5 m/s a apei uzate pentru a elimina
eroziunea canalelor datorita frecarii nisipurilor sau a altor materii cu duritate ridicata antrenate de apa uzata. Pe
portiunile unde viteza de autocuratire nu va putea fi asigurata, se vor prevedea camine de spalare.
Reteaua de canalizare menajera va fi pozitionata la min. 3 m de conducta de apa potabila, cand traseele sunt
paralele in plan orizontal, sau la o adancime de min. 0,4 m intre ele pe verticala.
Reteaua de canalizare se va executa din conducte de PVC SN4, cu diametrul Dn = 315 mm si o lungime totala
de cca. 30 km. Pe traseu sunt necesare 3 statii de pompare si se vor executa camine de vizitare in intersectii si la
60 m distanta in aliniament.
Subtraversarile DJ 506 si raul Teleorman se vor face prin foraj orizontal. De o parte si alta se vor executa camine
de vizitare. Conducta se va monta in teava de protectie.
Epurarea apelor uzate

In vederea atingerii eficientelor de epurare, se propune realizarea unei statii de epurare mecano-biologica
monobloc, formata din treapta de epurare a apei uzate (mecanica si biologica) si o treapta de prelucrare a
namolului in exces, rezultat in urma epurarii apelor uzate, precum si din instalatii anexe necesare functionarii
acesteia in vederea atingerii parametrilor propusi.
Astfel, se propune o statie de epurare cu doua module, fiecare modul avand capacitatea de 240 mc/zi (capacitate
totala statie de epurare Qmed zi = 480 mc/zi).
Statia de epurare va cuprinde:
‐ gratar manual
‐ denisipator – separator de grasimi
‐ bazin colectare, decantare, tratare si pompare namol
‐ bazin omogenizare – acumulare
‐ bazin pompare ape uzate.
Colectarea si evacuarea apelor pluviale

Apele pluviale se scurg la teren, comuna neavand o retea de canalizare a apelor pluviale.
Pentru apele meteorice exista conditii (pante suficiente) ca sa fie colectate prin rigole stradale deschise si
evacuate in cursurile de apa existente in zona. Pentru colectarea apelor meteorice se vor intretine santurile si
rigolele existente, iar ca perspectiva, apele pluviale vor fi preluate de reteaua de canalizare a apelor pluviale si
evacuarea acestora, dupa o preepurare, in raul Vedea.
32
___________________________________________________________________________________________________________
2.5.3 Alimentare cu energie electrica

Dezvoltarea retelelor si retehnologizarea celor existente urmareste asigurarea unui nivel de fiabilitate ridicat, un
cost al lucrarilor competitiv si o exploatare de buna calitate, concomitent cu respectarea criteriului economic.
In zona centrala a localitatii Storobaneasa se propune realizarea retelelor subterane, traseul acestora urmand a fi
realizat sub trotuare si in spatiile verzi adiacente cailor de comunicatii.
Bransamentele existente se propun a fi refacute prin:
‐ inlocuirea bransamentelor vechi cu conductoare torsadate tip TYIR
‐ montare firidelor de bachelita, cu sigurante automate
‐ inlocuirea stalpilor de lemn cu stalpi de beton
‐ amplasarea instalatiilor energetice pe traseu usor accesibil in cadrul lucrarilor de interventie in caz de
avarie sau corelate cu celelalte retele din zona.
Iluminatul public existent se recomanda sa fie pus in concordanta cu prevederile normativelor in vigoare. Pentru
noile zone propuse se vor utiliza corpuri de iluminat tip PVB, montate pe stalpi de beton, in functie de nivelul de
iluminare necesar si configuratia cailor de comunicatie.
Prin PUG se prevede o extindere a intravilanului, ceea ce va conduce la construirea de noi locuinte, precum si
unele dezvoltari de natura agroindustriala. Acest fapt va determina o crestere a necesarului de putere electrica si,
ca urmare, va fi necesara o crestere a capacitatilor energetice.
Alimentarea noilor consumatori se va face prin intermediul posturilor de transformare existente, acolo unde
gradul de incarcare al acestora permite preluarea consumatorilor noi, si posturi noi de transformare 20/0,4 kV,
amplasate in centrul de greutate al consumatorilor.
Pentru stabilirea necesarului de putere alimentarii cu energie electrica a noilor consumatori din zona se vor avea
in vedere urmatoarele considerente:
‐ incalzirea cladirilor se va face prin centrale proprii cu combustibil lichid sau solid (exclus incalzit electric)
‐ energia electrica va fi utilizata pentru iluminatul interior si exterior (inclusiv decorativ), pentru utilizari
casnice obisnuite, instalatii de aer conditionat, aparatura TI&C, etc.
‐ unitatile de alimentatie publica vor prepara hrana in instalatii alimentate cu gaze.
Se vor instala:
‐ 2 posturi de transformare PTA 250 kVA in zona propuse pentru extindere intravilan
‐ 2 posturi PTA 250 kVA in zonele introduse in intravilan anterior
‐ 1 post PTA 63 KVA in incinta statiei de epurare
‐ 1 post PTA 63 KVA in incinta gospodariei de apa.
Amplasarea definitiva a obiectivelor energetice (posturi de transformare, linii electrice) se vor stabili de catre
proiectantul de specialitate de la S.C. “CEZ Distributie” S.A. - prin lucrarile care i se vor comanda.
In proiectarea si executarea retelelor de alimentare cu energie electrica se vor respecta urmatoarele standarde si
prescriptii CEZ in vigoare.
2.5.4.Telefonie
Pentru comuna Storobaneasa este necesar a se imbunatatati receptionarea semnalelor GSM.
In acest scop vor trebui instalate noi antene ale principalilor operatori de servicii in telefonia mobila (Vodafone,
Orange, Telekom).
33
___________________________________________________________________________________________________________
2.5.5. Alimentarea cu energie termica si gaz metan

Alimentare cu energie termica
In comuna Storobaneasa nu exista un sistem centralizat de alimentare cu energie termica a populatiei. Toti
locuitorii isi incalzesc locuintele cu sobe, folosind combustibil solid (lemne si carbuni). Pentru consumatorii din
locuintele individuale cu sisteme locale de incalzire, cea mai importanta disfunctionalitate o constituie cantitatea
insuficienta a combustibilului solid, precum si calitatea necorespunzatoare a acestuia. In mod deosebit, carbunii
au putere calorica scazuta din cauza continutului ridicat de steril, iar granulatia este de multe ori
necorespunzatoare, fiind livrat cu praf sau cu bucati prea mari. Lemnele contin putregaiuri, iar unele bucati sunt
prea mari, fiind greu de manevrat si de spart.
Alimentare cu gaze naturale

In prezent comuna Storobaneasa nu este racordata la sistemul national de distributie al gazelor naturale.
O realizare importanta pentru imbunatatirea conditiilor de viata pentru locuitorii din localitatea Storobaneasa, o
va constitui, impreuna cu alimentarea cu apa si asfaltarea drumurilor, si introducerea alimentarii cu gaze naturale.
Introducerea alimentarii cu gaze in localitatile judetului Teleorman, in general si in localitatile din lungul traseelor
conductelor de gaze, in particular, este importanta si pentru faptul ca alimentarea populatiei cu combustibil solid
se face din ce in ce mai greu din cauza scaderii productiei de carbune si a faptului ca aducerea lemnului de foc
din judetele cu exploatari forestiere se face la un pret ridicat. Utilizarea gazelor pe scara mai larga constituie, de
asemenea, o premisa pentru reducerea taierilor ilegale a arborilor din zonele impadurite existente inca in judet.
Comuna Storobaneasa avand o structura compacta / grupata, trama stradala permite realizarea unei retele
inelare, ceea ce constituie avantaje importante in realizarea retelelor de distributie a gazelor naturale.
In conformitate cu Normele tehnice pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale
NT – DPE – 01/2004 publicate in Monitorul Oficial nr. 173 bis din 27 febr. 2004, conductele instalatiilor de
utilizare exterioare se executa din otel sau polietilena de inalta densitate (PEID). Conductele de otel se monteaza
de preferinta suprateran, iar cele din polietilena in mod obligatoriu subteran. In localitati, conductele subterane de
distributie se monteaza numai in domeniul public. In general, reteaua de distributie se va amplasa pe partea
opusa stalpilor, liniilor si cablurilor electrice.
Conductele din otel sau PEID se vor monta ingropat la adancimea minima de 0,9 m, cu exceptia portiunilor de
drum care traverseaza ape, canale de desecare, viroage, unde se vor monta suprateran si vor fi confectionate
din otel.
Diametrele minime admise pentru conducte subterane sunt: conducte de distributie, minim Dn 50 mm (Ø 2” otel)
sau Dn 40 mm pentru conducte din PEID. Bransamente si instalatii de utilizare, se vor executa pe diametru
minim Dn 25 mm (Ø 1” otel sau Dn 32 PEID).
La executarea retelelor de gaze se va tine seama obligatoriu de faptul ca in spatiul disponibil urmeaza a se
monta si alte conducte: apa, canalizare, cabluri de fibra optica etc. si de aceea trebuie lasate spatiile necesare si
pentru montarea acestora.
Este recomandabil ca majoritatea cladirilor de interes public si mai ales cele cu aglomerari de persoane (primarie,
sediul politiei, gradinite, scoli, camin cultural, dispensar, biserici etc.) sa fie dotate cu instalatii de incalzire
centrala si centrale termice proprii. Se realizeaza astfel o crestere a confortului si sigurantei in exploatare, o
micsorare a numarului de puncte de foc si deci a pericolului de incendiu si accidente.
De asemenea, exista astfel posibilitatea de a se prepara si apa calda de consum menajer.
34
___________________________________________________________________________________________________________
2.6. Elemente specifice pentru alimentarile cu apa potabila si industriala, evacuari si epurari de ape uzate
si meteorice pentru folosinte
 Lucrari hidroedilitare
Pe raza comunei Storobaneasa, A.N. Apele Romane - S.G.A. Teleorman nu are in administrare trasee de
transport apa, aductiuni, puturi, drenuri, canale de scurgere, constructii (sedii), drumuri de acces/exploatare,
constructii hidrotehnice.
In prezent, in comuna Storobaneasa exista sistem centralizat de alimentare cu apa si nu exista sistem centralizat
de canalizare ape uzate menajere.
Astfel, este necesara extinderea retelelor de alimentare cu apa (inclusiv in zonele propuse pentru introducere in
intravilan) si infiintarea unui sistem centralizatde canalizare, care sa asigure un grad de conectare a populatiei la
retelele publice de 100%.
Asigurarea echiparii edilitare in zonele in care nu vor exista retele publice de alimentare cu apa si canalizare
Autorizarea executarii constructiilor va putea fi conditionata de stabilirea, in prealabil, prin contract, a obligatiei
efectuarii, in parte sau total, a lucrarilor de echipare edilitara aferente, de catre investitorii interesati.
Constructiile trebuie racordate la retelele publice de alimentare cu apa, canalizare, energie electrica, in toate
zonele din interiorul intravilanului existent.
In zonele de extindere ale intravilanului, pana la realizarea retelelor publice de apa-canal in intreaga comuna, in
baza acordului de la Agentia de Mediu si de la Agentia Nationala Apele Romane se poate accepta o solutie
individuala de alimentare cu apa si/sau canalizare. Dupa extinderea retelelor nu se va mai permite autorizarea de
constructii fara racordare la retelele publice.
In cazul adoptarii solutiilor individuale de alimentare cu apa si canalizare se aplica urmatoarele conditii:
- pentru alimentarea cu apa pot fi utilizate instalatii de capacitate mica
- pentru canalizare pot fi utilizate instalatii de capacitate mica de epurare sau bazine etanse vidanjabile
- se va asigura, dupa caz, preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din
intretinerea si functionarea instalatiilor, din parcaje, circulatii si platforme exterioare
- se va asigura colectarea si evacuarea rapida a apelor meteorice, de regula la spatiul verde perimetral.
In scopul folosirii rationale si protejarii calitatii resurselor de apa, utilizatorii de apa au urmatoarele obligatii:
- sa adopte tehnologii de productie cu cerinte de apa reduse si cat mai putin poluante, sa economiseasca
apa prin recirculare sau folosire repetata, sa elimine risipa si sa diminueze pierderile de apa, sa reduca
poluantii evacuati o data cu apele uzate
- sa urmareasca, prin foraje de observatii si control, starea calitatii apelor subterane din zona de influenta
a statiilor de epurare, depozitelor de substante periculoase, produse petroliere si a reziduurilor de orice
fel.
La elaborarea documentatiilor de urbanism de tip PUZ sau PUD se va tine seama de conditiile impuse de
operatorul de servicii pentru extensiile, marirea capacitatii sau inlocuirea retelelor de apa-canal.
35
___________________________________________________________________________________________________________
Se va urmari limitarea la maxim a aportului de ape pluviale evacuate in reteaua publica de canalizare, la nivel de
parcela. In acest sens, se recomanda realizarea de solutii de colectare, stocare, infiltrare locala in sol si
evaporare naturala a apelor pluviale la nivel de parcela. De asemenea se recomanda limitarea sigilarii
suprafetelor exterioare (prin asfaltare, betonare sau alte invelitori impermeabile) la strictul necesar, in vederea
asigurarii infiltrarii apelor pluviale in terenul natural. Pentru realizarea pavajelor in zonele cu trafic redus, in zonele
de parcare pentru autoturisme precum si pentru alei pietonale si trotuare se vor prefera solutiile de pavaje
permeabile.
 Elemente caracteristice ale lucrarilor in albie cum sunt: prize, guri de evacuare, regularizari,
consolidari; debitele instalate si cele de dimensionare a prizelor de apa si a gurilor de evacuare in
receptori
Amenajari piscicole
Pe terioriul administrativ al comunei Storobaneasa nu exista amenajari piscicole.
Lucrari hidrotehnice
Pe tronsoanele cursurilor de apa ce se suprapun pe teritoriul administrativ al comunei Storobaneasa, nu se
regasesc lucrari hidrotehnice.
Zone de protectie cursuri de apa si lucrari hidrotehnice (conform Anexa 2 din Legea apelor nr. 107/1996,
cu modificarile si completarile ulterioare)
- latimea zonei de protectie in lungul cursurilor de apa
latime curs de apa (m) sub 10 10-50 peste 51

latimea zonei de protectie (m) 5 15 20
cursuri de apa regularizare (m) 2 3 5
cursuri de apa indiguite (m) toata lungimea dig-mal, daca aceasta este mai mica de 50 m
- latimea zonei de protectie in jurul lacurilor de acumulare: intre nivelul normal de retentie (NNR) si cota
coronamentului
- latimea zonei de protectie de-a lungul digurilor: 4 m spre interiorul incintei
- latimea zonei de protectie de-a lungul canalelor de derivatie hidrotehnica: 3 m
- latimea zonei de protectie pentru baraje si lucrari-anexe la baraje:
tipul constructiei lucrarii latimea zonei de protectie (m)

baraje de pamant, anrocamente, beton sau alte materiale 20 m in jurul acestora
instalatii de determinare automata a calitatii apei, construct si 2 m in jurul acestora
instalatii hidrometrice
borne de microtriangulatie, foraje de drenaj, foraje hidrogeologice, 1 m in jurul acestora
aparate de masurare a debitelor
- latimea zonei de protectie la forajele hidrogeologice din reteaua nationala de observatii si masuratori: 1,5
m in jurul acestora
36
___________________________________________________________________________________________________________
Zonele de protectie se masoara astfel:

- la cursurile de apa: incepand de la limita albiei minore
- la alte lucrari hidrotehnice: de la limita zonei de constructie.
Lucrari speciale pentru retelele de utilitati

Realizarea retelelor edilitare in comuna Storobaneasa necesita realizarea de traversari ale cursurilor de apa.
Astfel, subtraversarea raului Teleorman se va face prin foraj orizontal. De o parte si alta se vor executa camine
de vizitare. Conducta se va monta in teava de protectie.
Risc la inundatii
Pentru apararea impotriva inundatiilor se propun lucrari de intretinere a digurilor si consolidarilor de mal pe raul
Vedea, precum si repararea lor dupa fiecare viitura produsa.
De asemenea, pentru protectia cursurilor de apa din localitate, in lungul acestora se pastreaza o zona de
protectie de 5 m pentru raurile neamenajate, iar pe raul Vedea si raul Teleorman o zona de protectie cu latimea
de 4 m in interiorul incintei, conform prevederilor Legii Apelor nr. 310/2004.
Prin PUG se propune realizarea de lucrari hidroameliorative care sa duca la drenarea apelor meteorice si
combaterea zonelor inundabile si la stocarea partiala a apelor rezultate.
Lucrari de amenajare a cursurilor de apa

In zona administrativa a comunei Storobaneasa exista doua diguri de aparare impotriva inundatiilor, amplasate
pe raurile Vedea si Teleorman, cu urmatorele caracteristici:
- dig pe raul Vedea: tronson de dig cu lungimea aproximativa de 230 m, ce apartine com. Storobaneasa,
face parte din digul de aparare „Tiganesti - Branceni”; digul este amplasat pe malul drept al raului Vedea,
este de pamant si are inaltimea medie de 3 m, latimea coronametului 3 m, panta taluz interior 1:2 si
panta taluz exterior de 1:2,5
- dig pe raul Teleorman: are o lungime totala de 4,10 km in zona localitatilor Beiu – Storobaneasa; digul
este construit din pamant, are o inaltime medie de 2,5 m, latimea coronamentului de 3 m, suprafata
amprizei fiind de cca. 8,24 m.
Lucrari privind sistemele de irigatii

Intregul teritoriu agricol al comunei este strabatut de reteaua de canale a sistemului de irigatii Giurgiu –
Rasmiresti, cu sursa de apa din Dunare.
2.7. Organizarea circulatiei si a transportului in comun

Organizarea circulatiei urmareste:
- alcatuirea structurii retelei majore de circulatie
- amenajarea principalelor intersectii
- amenajarea parcajelor
37
___________________________________________________________________________________________________________
- organizarea desfasurarii traficului rutier

- organizarea transport local si interzonal
- circulatia generala
- dotarile principale actuale de circulatie, in functie de noile norme si normative pentru proiectarea drumurilor
si strazilor, precum si de legislatia in vigoare
In vederea stabilirii si realizarii strategiei de dezvoltare rurala si regionala, pentru valorificarea la maximum a
retelei existente si a potentialelor de infrastructuri si dotari, ca si pentru stabilirea posibilitatilor de interventie
imediata, s-a pornit de la modul in care sunt rezolvate principalele noduri rutiere, sistemul major de artere etc.,
analizandu-se, totodata, in ce masura caile de comunicatie aferente localitatii corespund conditiei majore de
functionalitate individuala si in corelare, avand in vedere necesitatea integrarii in sistemul regional si in normele
europene.
In urma analizei datelor existente, a posibilitatilor de optimizare, a obiectivelor majore ale Planului Urbanistic, a
normele tehnice in vigoare pentru proiectarea strazilor, intersectiilor, profilurilor caracteristice etc.precum si a
discutiilor cu factorii locali de specialitate, s-au propus cateva reglementari importante in vederea eliminarii
disfunctionalitatilor infrastructurii rutiere, a celor de dotare si organizare, pentru satisfacerea conditiilor de trafic si
de incadrare urbana.
Aceste reglementari privesc:

- amenajarea intersectiilor arterelor principale cu celelalte strazi
- modernizarea si viabilizarea strazilor, prin:
o aplicarea de imbracaminti rutiere
o amenajari de profil conform noilor norme si normative
o corectarea elementelor geometrice necorespunzatoare
- reglementarea circulatiei pietonale prin:
o refacerea continuitatii trotuarelor existente, amenajarea de trotuare si imbunatatirea generala a
starii de viabilitate a trotuarelor
o amenajarea de treceri pentru pietoni
- rezolvarea problemei parcajelor in zonele de interes social si comercial
- amenajarea parcarilor in zonele comerciale, culturale si de servicii.
Comuna Storobaneasa este strabatuta de DJ506 Alexandria – Giurgiu.
Prin prezentul PUG nu se propun:
- drumuri noi care sa intersecteze DJ506 in intravilan
- modernizarea intersectiei DJ506 cu Str. Teleormanu in satul Beiu
- modernizarea intersectiei DJ 506 cu Str. Victoriei in Satul Storobaneasa
- modernizarea drumurilor existente in zona centrala, cu o raza minima de 8 m.
38
___________________________________________________________________________________________________________
2.8. Relatia cu alte planuri si programe

Planul Urbanistic General (PUG) este un proiect care face parte din programul de amenajare a teritoriului si de
dezvoltare a localitatilor. Mai exact, PUG-ul constituie cadrul legal pentru realizarea programelor si actiunilor de
dezvoltare conform Legii 350/2001, modificata si completata prin urmatoarele acte legislative: Legea 289/2006,
Legea nr. 289/2006, O.G. nr. 18/2007, Legea nr. 168/2007, O.G. nr. 27/2008, Legea nr. 242/2009 si Legea nr.
345/2009.
Planul Urbanistic General cuprinde analiza, reglementarile si Regulamentul General de Urbanism pentru intreg
teritoriul administrativ al unitatii de baza, atat din intravilan, cat si din extravilan. Regulamentul General de
Urbanism s-a elaborat in conformitate cu Legea 50/1991 cu modificarile si completarile ulterioare.
Este necesara urmarirea consecventa a aplicarii prevederilor regulamentului local de urbanism asociat
prezentului PUG. Se va urmari cu consecventa aplicarea interdictiilor de construire care au rolul de a sprijini
dezvoltarea coerenta, armonioasa a comunei (exemple: interdictiile din zonele de dezvoltare/restructurare a
tramei stradale).
Planul Urbanistic General traseaza cadrul necesar dezvoltarii urbanistice ulterioare a comunei. Pe baza
propunerilor din prezentul PUG pot fi intocmite strategii, programe de masuri, proiecte. Este obligatorie
elaborarea unor astfel de programe de dezvoltare si a unor proiecte necesare transpunerii in practica a
prevederilor din prezentul PUG. In vederea etapizarii proiectelor si programelor este necesara nu numai
asigurarea finantarii ci si cuantificarea efectelor pe care programul/proiectul respectiv il are pentru dezvoltarea
ulterioara a comunei (potentialul de atragere a unor fonduri publice sau private pentru dezvoltari ulterioare,
crearea de locuri de munca, cresterea satisfactiei cetatenilor etc).
Planul Urbanistic General preia in general si prevederile Planurilor Urbanistice Zonale in vigoare. Planurile
Urbanistice Zonale aflate in valabilitate ce au fost preluate se pot considera detalieri ale reglementarilor
prezentului PUG.
Gradul de detaliere a reglementarilor in aceste zone este mai redus, reglementarile zonelor respective citindu-se
in detaliu in PUZ-urile respective. Ramane la latitudinea autoritatii locale libertatea de a prelungi valabilitatea
P.U.Z.-urilor aprobate anterior pe toata perioada de valabilitate a P.U.G.-ului sau a solicita sau accepta
elaborarea unor noi P.U.Z.-uri in cazul in care lucrarile prevazute in PUZ-urile aprobate nu au fost executate in
termenul de valabilitate a PUZ-ului. Regulamentul aferent PUG-ului preia prevederi din regulamentele anterioare,
ale caror efecte sunt imprimate in configuratia cadrului construit actual al comunei Storobaneasa.
Planul Urbanistic General al Comunei Storobaneasa preia prevederile sectiunilor aprobate ale Planului de
Amenajare a Teritoriului National.
In Plan de amenajare a teritoriului national PATN - Sectiunea V Zone de risc natural 2001, in lista unitatilor
administrativ-teritoriale afectate de inundatii, este mentionata si comuna Storobaneasa, tip de inundatii - pe
cursuri de apa. Comuna Storobaneasa nu se afla insa pe lista unitatilor administrativ-teritoriale afectate de
alunecari de teren.
Conform PATN – Sectiunea 1 Retele de transport, se prevede executia unui drum expres sau cu 4 benzi pe
traseul Craiova – Alexandria – Bucuresti. Executia acestui drum va prezenta un mare avantaj pentru comuna
Storobaneasa, care se afla pozitionata la aprox. 17 km de Alexandria.
Comuna apare in lista unitatilor administrativ-teritoriale afectate de inundatii (anexa nr. 5), conform PATN –
Sectiunea a V-a – Zone de risc natural.
Conform Strategiei de Dezvoltare Durabila a Judetului Teleorman 2010-2020, comuna Storobaneasa este
incadrata in Grupa III – Localitati defavorizate, dat totodata apare pe lista proiectelor privind infrastructura de apa
potabila si apa uzata din zona rurala.
Planul de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor periculoase, accidentelor la constructiile hidrotehnice si
39
___________________________________________________________________________________________________________
poluarilor accidentale al judetului Teleorman nominalizeaza urmatoarele cauze, zone si obiective de risc la
inundatii, parte din acestea aflate pe suprafete care au generat PUG:
- la debite foarte mari – la debite cu probabilitate de depasire de 1%, raul Teleorman inunda islazul, iar la
debite cu probabilitatea de depasire de 10% exista risc de inundatii in partea de vest a celor doua sate,
atat intravilan, cat si extravilan.
- o cauza a riscului la inundatii o constituie si inierbarea canalelor de drenaj care intarzie scurgerea apelor si
crearea fenomenului de baltire.
3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN
SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI PROPUS
Caracterizarea starii actuale a mediului a fost realizata pe baza datelor si informatiilor referitoare la teritoriul
comunei Storobaneasa disponibile la momentul elaborarii Raportului de mediu. Analiza starii actuale a mediului a
fost realizata pentru fiecare aspect de mediu relevant.
3.1. Caracterizarea zonei de amplasare

Relief
Pe teritoriul comunei se disting patru trepte principale de relief:
- lunca paraului Teleorman si lunca raului Vedea la apoximativ 35 m atitudine relativ fata de nivelul Marii
Negre
- terase de 3-5 m altitudine relativ fata de lunca
- podul de campie – adica Burnasul propriu-zis, in jur de 80 m altitudine, relativ medelat cu drumuri si cateva
valcele indreptate unele catre valea Teleormanului, iar altele catre valea Ciochina. Valea Teleormanului
fiind pe directia perpendiculara fata de Crivat si fiind ingusta, ofera un adapost natural vetrei asezate pe
fundul ei. In schimb efectele austrului sunt simtite in ambele vetre, dar mai frecvent in satul Beiu, din cauza
configuratiei terenului in zona mai larga de confluenta a vailor Vedea si Teleorman.
Clima
Clima comunei este temperat-continentala cu amplitudini mari ale temperaturii aerului, cantitati relativ reduse de
precipitatii cu lungi perioade de seceta, ce alterneaza cu ploi torentiale de vara.
Temperatura medie anuala este de 11°C, mediile lunare caracteristice fiind de 3,2°C in ianuarie si 22,7°C in iulie.
Temperaturile maxime si minime absolute, depasesc fecvent 40°C, respectiv coboara sub – 30°C.
Vantul, in zona comunei Storobaneasa, este similar cu cel din zona orasului Alexandria, unde exista punct de
observatie meteorologic. Astfel, domina Crivatul, care bate intens dinspre nord-est si Austrul, care bate din partea
de vest.
Distributia precipitatiilor este necorespunzatoare din cauza secetelor prelungite nepermitand infiltrarea apei in sol.
Fenomenele meteorologice deosebite sunt:
 pe perioada de iarna:
- fenomenele de inghet a apei raurilor care se manifesta sub forma de pod de gheata
- chiciura si poleiul, care produc pagube vegetatiei arboricole
40
___________________________________________________________________________________________________________
- viscolul, care intrerupe circulatia rutiera si feroviara

- fenomenele de inghet care au efecte negative asupra solului. Culturile agricole cerealiere pot fi afectate de
inghet in lipsa unui strat de zapada acoperitor.
 pe perioadele de toamna si de primavara:
- bruma, din a doua parte a lunii septembrie si pana la inceputul lunii mai, fenomen in numar anual de 15 –
40, produce importante pagube culturilor agricole
- ceata, care perturba circulatia rutiera si feroviara; distributia zilelor cu ceata, in numar anual de 50 – 60,
este in general neuniforma, avand o frecventa mai mare in sezonul rece.
 pe perioada de vara:
- seceta prelungita, care poate produce uscarea vegetatiei, ariditatea solului si scaderea nivelului apelor, cu
repercursiuni asupra consumului
- incendii de padure
- tornadele, care produc pagube vegetatiei si perturba / intrerup circulatia rutiera
- ploile torentiale care determina viituri si inundatii in lunca, cresteri importante ale nivelului panzei freatice si
baltirea apelor pe suprafetele joase de teren
- grindina, care produce pagube vegetatiei.
Date geotehnice
Pe terirtoriile celor doua localitati ale comunei Storobaneasa nu s-au executat lucrari importante de constructii
sau altele de interes major, care sa implice studii geotehnice, din care sa rezulte caracterisiticile straturilor
subsolului.
Teritoriul comunei Storobaneasa face parte din zona de campie, acoperita cu groase depozite de loessuri si
loessoide de varsta cuaternara.
Valea Teleormanului se caracterizeaza prin depozite fluviatile (terenuri inferiaore, pietrisuri si nisipuri, acoperite
de depozite loesoide, de asemenea varsta cuaternara).
Comuna este situata in zona cu intensitati macroseismice de gradul 8 (opt).
Recomandari pentru proiectarea constructiilor:
- sarcina datorita vantului este de 70 KG/mp, iar greutatea de referinta a stratului de zapada este de 100
KG/mp conform STAS 10101/21-75.
- succesiunea litologica la suprafata: un strat vegetal cu grosimea de 60-80 cm, sub care, pana la 4-5 m
este un strat de praf argilos nisipos loessoid.
Adancimea de fundare va fi minimum 1,0 m de la suprafata terenului natural.
La constructii importante – dotari, cladiri etajate, etc. se vor intocmi studii geotehnice in detaliu conform 3301/1-
85 si 3300/2 – 85.
Date seismice
Conform Codului de proiectare seismica – partea I – prevederi de proiectare pentru cladiri P100-1/2013, in
comuna Storobaneasa acceleratia terenului pentru proiectare avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani
41
___________________________________________________________________________________________________________
este ag = 0,20 g, iar perioada de control (colt) a spectrului de raspuns este Tc = 1,0 s. In acesasta zona seismica
se poate construi numai cu respectarea normelor tehnice in vigoare privind calculul structurii de rezistenta a
cladirilor.
Ordonanta Guvernului nr. 20/1994, modificata si republicata, privind masuri pentru reducerea riscului seismic al
constructiilor existente, stabileste masuri de interventie la constructiile existente care prezinta niveluri insuficiente
de protectie la actiuni seismice, degradari sau avariere in urma unor actiuni seismice. Proprietarii constructiilor,
persoane fizice sau juridice, vor actiona pentru identificarea constructiilor care necesita masuri de interventie,
experizarea tehnica a acestora, proiectarea si executia lucrarilor de interventie. Riscul la seisme va fi redus prin
consolidarea structurii de rezistenta a cladirilor existente care necisita interventie sau prin care desfiintarea lor,
acolo unde este cazul.
Structura de rezistenta a cladirilor noi va fi calculata conform Codului de proiectare seismica – partea I –
prevederi de proiectare pentru cladiri P100-1/2013. Codului de proiectare a constructiilor cu pereti din beton
armat CR2-2-1-1-2013, Codului de proiectare pentru structuri de zidarie CR 6-2013 si Normativului privind
proiectarea constructiilor din lemn NP 005/2003.
Risc la inundatii
Din punct de vedere al inundatiilor la precipitatii, se cunoaste ca in anotimpurile ploioase raul Teleorman inunda
jumatate din suprafata luncii si cateva gospodarii.
Vetrele celor doua sate componente nu sunt afectate, pentru ca sunt asezate sus pe terasa, sau datorita faptului
ca partea din vatra satului Storobaneasa, asezata in lunca (satul nou) sunt aparate de rambleu D.J 506 cu
exceptia catorva gospodarii asezate in partea de est a drumului.
Harta de hazard (10%) conform site AN Apele Romane
42
___________________________________________________________________________________________________________
Conform Harti de Hazard si risc la inundatii pentru probabilitatea de 10% exista risc de inundatii in partea de vest
a celor doua sate.
Harta de hazard (1%) conform site AN Apele Romane
Pentru probabilitatea de 1% exista risc de inudatii pentru partea vestica a comunei Storobaneasa, riscul fiind
ridicat pentru zonele intravilanele.
Dintre laturile introduse in intravilan, pentru probabilitatea de 1% exista risc de inundatii pentru Lotul 1 situat pe
malul drept al raului Teleorman sat Beiu si lot 3 sat Beiu.
Pentru loturile introduse in intravilan cu risc la inundatii se vor realiza lotizari pe baza de PUZ si se vor elabora
studii hidrologice in detaliu in vederea stabilirii limitelor de inundabilitate la diferite debite maxime.
La nivelul comunei Storobaneasa este elaborat Planul de analiza si acoperire a riscurilor, in conformitate cu
Ordinul nr. 132/2007 al Ministerului Administratiei si Internelor.
Pragurile critice la precipitatii pentru comuna Storobaneasa sunt:
Cod galben Cod portocaliu Cod rosu

25 l / mp / 1 ora 35 l / mp / 1 ora 50 l / mp / 1 ora
25 l / mp / 3 ore 60 l / mp / 3 ore 80 l / mp / 3 ore
Pentru teritoriul administrativ al comunei Storobaneasa statia hidrometrica avertizoare este Statia meteorologica
Alexandria.
43
___________________________________________________________________________________________________________
Institutia care gestioneaza situatiile de urgenta in caz de inundatii la nivelul judetului Teleorman este Sistemul de
Gospodarire a apelor Teleorman, organizarea si conducerea actiunilor de interventie, salvare si/sau evacuarea
desfasurandu-se in conformitate cu Planul de aparare impotriva inundatiilor ale judetului Teleorman.
Ca masura impusa prin PUG se prevede interdictia de construire in zonele afectate de inundatii, pana la data
eliminarii producerii lor. Pentru investitiile propuse in aceste zone se vor intocmi studii de inundabilitate si se vor
solicita avize de amplasament de la SGA Teleorman.
Autorizarea executarii constructiilor sau amenajarea in zonele expuse la riscul natural de inundatii, cu exceptia
acelora care au drept scop limitarea acestora, este interzisa fara avizul A.B.A. Arges-Vedea.
Zona a fost afectata de inundatiile din 1970 si 1984, insa cele mai multe informatii sunt de la viiturile din 2005 si
2014 care au afectat intreg bazinul hidrografic Teleorman. Din aceste perioade cu intensitati mari ale
fenomenelor meteo, se evidentiaza precipitatiile din luna iulie cu valori de cca. 150 l/mp.
Acestea ploi au dus la cresteri insemnate de debite pe raul Vedea. In comuna Storobaneasa s-au ingregistrat
urmatoarele pagube:
- 21 de locuinte inundate (persoane fizice)
- 23 anexe si teren arabil inundate (persoane fizice)
- drumuri: str. Viilor, Moldovenilor, Virtutii, Rusca, Morii (in lungime totala de 1,53 km)
- poduri / podete:
o pod pe DJ 506 B, la km 0+272, peste raul Teleorman la Beiu / 115 ml
o pod pe DJ 506 B, la km 1+150 peste raul Vedea la Beiu / 100 ml.
Risc la alunecare
In ceea ce priveste alunecarile de teren, comuna nu se afla in zona cu risc de alunecari.
3.2. Disfunctionalitati constatate in zona studiata

Analizand critic stadiul de dezvoltare urbana al satelor componente ale comunei, se contureaza urmatoarele:
- un grad prea mare de fragmentare a proprietatii agricole individuale
- venituri mici ale populatiei
- salariatii au o pondere redusa in agricultura, practic majoritatea sunt lucratori in propriile gospodarii, care
nu dispun de fondurile necesare in vederea practicarii unei agriculturi moderne (tehnologie, selectia
semintelor si a raselor de animale, marketing)
- produsele obtinute sunt slab prelucrate, se obtin venituri modeste din vanzarea acestora
- instalatiile de irigat sunt in paragina, in conditiile in care se produc fenomene meteo extreme. Practic, nu
exista un management al riscului
- sectorul zootehnic are o pondere redusa desi dispune de conditii favorabile
- in sectorul zootehnic productivitatea este scazuta
- deficitul fondurilor financiare pentru modernizarea si popularea infrastructurii zootehnice
- informarea succinta cu privire la normele europene
- ponderea inexistenta a investitiilor straine
- slaba implementare a sistemului de asigurare a calitatii productiei si produselor
44
___________________________________________________________________________________________________________
- inexistenta intreprinderilor in domeniul industrial

- resurse financiare limitate in bugetul local
- folosirea unor tehnologii vechi, cu productivitate si eficienta economica scazuta
- slaba preocupare pentru introducerea noilor tehnologii si pentru activitatea de cercetare – dezvoltare
- investitii insuficiente in special in agricultura
- insuficienta activitatilor si serviciilor generatoare de venituri specifice zonei rurale
- intersectii neamneajate
- strazi neasfaltate si nesemnalizate
- lipsa trotuare si piste de biciclisti
- lipsa trasee turistice
- lipsa asigurarii sistemului de canalizare la nivelul celor 2 sate componente ale comunei
- lipsa asigurarii unui sistem de alimentare cu gaze naturale.
3.3. Modificari fizice ce decurg din implementarea PUG

Reglementarile pe termen scurt incluse in PUG se refera la stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan in relatie
cu teritoriul administrativ al localitatii, stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan, zonificarea
functionala, corelata cu organizarea retelei de circulatie, delimitarea zonelor afectate de servituti publice;
modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare, stabilirea zonelor de protectie a monumentelor
istorice, formele de proprietate si circulatia juridica a terenurilor si precizarea conditiilor de amplasare si
conformare a volumelor construite, amenajate si plantate.
Reglementarile pe termen mediu si lung pe care le include PUG-ul se refera la evolutia in perspectiva a localitatii,
directiile de dezvoltare functionala in teritoriu si traseele coridoarelor de circulatie si de echipare prevazute in
planurile de amenajare a teritoriului national, zonal si judetean.
3.4. Evolutia factorilor de mediu in situatia neimplementarii masurilor din PUG

In aprecierea evolutiei componentelor de mediu trebuie luat in calcul faptul ca planul creeaza un cadru pentru
dezvoltarea si modernizarea comunei. Pe de o parte se pot genera presiuni asupra factorilor de mediu, iar pe de
alta parte ajuta la dezvoltarea comunei.
Din analiza situatiei existente rezulta ca neaplicarea masurilor din PUG nu creeaza premise pentru dezvoltare; se
va mentine functiunea existenta a terenului, dar se va perpetua nivelul scazut al dezvoltarii economice si sociale
a comunei.
Prin neimplementarea programului toti factorii de mediu raman in principiu neschimbati fata de situatia existenta.
Exista totusi un risc, in ceea ce priveste, in principal, solul si in plan secundar apa subterana, privind practica
perpetuata la nivel national, in zonele rurale, si anume depozitarea necorespunzatoare de deseuri, in special pe
malurile apelor si de asemenea, deversarea necontrolata a apelor uzate (prin latrine), astfel putand fi afectata
panza freatica care reprezinta in prezent sursa principala de alimentare cu apa prin fantanile individuale.
Astfel, se poate concluziona ca implementarea programului, cu respectarea reglementarilor legale privind
protectia mediului si in special a zonelor protejate, poate aduce un plus mediului si comunitatii.
45
___________________________________________________________________________________________________________
4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV

4.1. Aerul
Poluarea atmosferei reprezinta unul dintre factorii majori care afecteaza sanatatea si conditiile de viata ale
populatiei din marile aglomerari urbane. Disconfortul produs de fum si mirosuri, reducerea vizibilitatii, efectele
negative asupra sanatatii umane si a vegetatiei produse de pulberi si gaze nocive, daunele asupra constructiilor
datorate prafului si gazelor corozive, precipitatiile acide, se inscriu printre problemele majore de mediu ale
zonelor locuite.
Atmosfera este cel mai larg vector de propagare a poluarii, noxele evacuate in ea afectand direct si indirect, la
mica si la mare distanta, atat elementul uman, cat si toate celelalte componente ale mediului natural si artificial
(construit). Activitatile specifice acestor zone, legate in primul rand de viata de zi cu zi a locuitorilor se constituie,
inerent, intr-o serie de surse de poluare a atmosferei grupate in asa-numita categorie de surse tipic urbane.
Printre acestea se inscriu:
- incalzirea spatiilor de locuit, comerciale, institutionale
- prepararea hranei (mijloace proprii si unitati specializate)
- traficul rutier (propriu si in comun)
- servicii (spalatorii, service auto, aparatura electrocasnica, distributie produse petroliere etc)
- depozitarea si incinerarea deseurilor solide.
Aceste surse genereaza o gama de poluanti atmosferici comuni marii lor majoritati, care se constituie la randul lor
in categoria poluantilor tipic urbani. Acestia sunt formati dintr-un complex de substante sub forma de aerosoli si
gaze, cu efecte negative atat prin actiune singulara, cat si sinergica. Datorita plumbului continut in benzina,
aerosolii aflati in special in zonele arterelor cu trafic rutier intens are un anumit continut in Pb.
Dezvoltarea urbanistica a unei localitati, ca parte componenta a programelor generale de utilizare a teritoriului la
diferite scari (locala, regionala, nationala) trebuie sa se inscrie in cerintele si in structura programelor de
management al mediului. Dezvoltarea durabila nu poate fi realizata decat daca orice activitate umana, de la
asigurarea conditiilor civilizate ale existentei cotidiene (incalzire, hrana, ingrijirea sanatatii, dezvoltare spirituala
etc.) pana la activitatile de folosire a resurselor si de producere a bunurilor materiale, este privita prin prisma
integrarii sale ecologice.
In mod particular in ceea ce priveste dezvoltarea propriu-zisa a intravilanului unei comune, integrarea sa
ecologica inseamna a realiza un echilibru intre rezolvarea cerintelor individuale si de grup ale comunitatii umane
si protectia acestei comunitati si a mediului sau de viata la agresiunea agentilor poluanti. Este vorba, de fapt, de
incercarea de eliminare, la nivelul cunoasterii actuale, a paradoxului "omul - origine a propriei agresiuni".
Pe teritoriul comunei Storobaneasa nu au fost semnalate obiective industriale care prin procesele de ardere sa
afecteze semnificativ calitatea aerului.
Nu exista motive care sa sustina existenta sau aparitia unor schimbari ale factorului de mediu aer, in cazul
implementarii planului.
4.2. Zgomotul
Poluarea fonica este reprezentata de zgomotul ambiental, care cuprinde ansamblul sunetelor nedorite, inclusiv
daunatoare rezultate din activitatile umane, incluzand zgomotul emis de mijloacelor de transport - traficul rutier.
Limitele maxim admisibile pe baza carora se apreciaza starea mediului din punct de vedere acustic in zona unui
obiectiv generator de zgomot sunt precizate in STAS 100009 - 88 si prevad, la limita unei incinte industriale,
valoarea maxima de 65 dB(A) (tabelul 3 din STAS - ul amintit), iar ceea ce priveste amplasarea cladirilor de locuit
46
___________________________________________________________________________________________________________
(tabelul 2.5 din acelasi STAS), aceasta se va face in asa fel incat sa nu depaseasca valoarea maxima de 50
dB(A) pentru nivelul de zgomot exterior cladirii, masura la 2 m in fatada acesteia in conformitate cu STAS 6161/1
- 79.
De asemenea, tot in STAS 10 009/88 (ACUSTICA URBANA - Limitele admisibile ale nivelului de zgomot) sunt
specificate (cap.2, tabelul 1) valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior al strazii, masurate la bordura
trotuarului ce margineste partea carosabila, stabilite in functie de categoria tehnica a strazilor (respectiv de
intensitatea traficului).
Nr. Tipul de strada (conform STAS 10 144/1-80) Nivelul de Val. curbei Nivelul de
crt. zgomot de zgomot, zgomot de
echivalent, Cz dB**) varf,
(Lech) in dB(A) L10 in dB(A)
1 Strada de categorie tehnica IV, de deservire locala 60 55 70
2 Strada de categorie tehnica III, de colectare 65 60 75
3 Strada de categorie tehnica II, de legatura (DJ) 70 65 80
4 Strada de categorie tehnica I, magistrala (DN, CF) 75.....85***) 70...80***) 85 ...95 ***)
*) Nivelul de zgomot echivalent se calculeaza (diferentiat pentru perioadele de zi si noapte) conform STAS 6161/1-79.
**) Evaluarea prin curbe de zgomot Cz se foloseste numai in cazul unor zgomote cu pronuntat caracter stationar.
***) La proiectarea magistralelor trebuie sa se adopte masurile necesare pentru obtinerea unor niveluri echivalente (real masurate) cat mai apropiate de
valorile minime din tabel, fara a se admite depasirea valorilor maxime.
Principala sursa de zgomot si de vibratii din zona este reprezentata de traficul rutier existent pe drumul judetean
DJ506 si drumurile comunale. Totusi, avand in vedere ca gradul de trafic rutier nu este ridicat, nivelul de zgomot
generat la nivelul comunei, indica valori care se incadreaza in valorile limita pentru protectia populatiei. Vibratiile
induse de trafic sunt insesizabile.
4.3. Apa
 Ape de suprafata
Reteaua hidrografica din limita administrativa a comunei este formata din:
- raul Vedea (cod cad.: IX – 1.000.00.00.00.0), al carui curs de apa trece prin partea de vest a celor doua sate
- raul Teleorman (cod cad.: IX – 1.015.00.00.00.0), al carui curs de apa trece prin partea de sud a satului Beiu
- raul Parapanca, care curge la limita de est a teritoriului administrativ al comunei.
Principalele caracteristici ale raului Teleorman, conform Enciclopediei geografice a Romaniei, sunt urmatoarele:
- debitele specifice sunt: minim = 0,240-0,390 mc/s; maxim = 300-390 mc/s
- aluviuni in suspensie: 1,7 – 2,4 kg/s
- volum: minim (septembrie) = 3-3,5% din volumul anual, maxim (martie) = 20% din volumul anual
- variatia debitului mediu anual: 2,1 – 0,35 % din volumul debitului multianual, in anii cu ploi abundente si
respectiv in anii secetosi.
- inghet: 30-35 zile pe an
47
___________________________________________________________________________________________________________
- pod de gheata 23 zile in 90 pana 100% din ierni.

Pe teritoriul comunei exista un lac de acumulare, Ciochina, in extremitatea de est a terioriului, avand o suprafata
de 34,97 ha.
Calitatea apelor de suprafata

Conform Raportului privind starea mediului in anul 2014 (site APM Teleorman), concentratii medii anuale
(ponderate cu debitele cursurilor de apa) ale indicatorilor de calitate pentru cursurile de apa ce traverseaza
teritoriul administrativ al comunei Storobaneasa, in sectiunile de control, se prezinta astfel:
CBO5 NH4+ NO3- PO43- (mg

Cursul de apa Sectiune de control
(mgO2/l) (mgN/l) (mgNO3-/l) P/l)
Vedea 5 22,51 2,89 9,222 1,311

Teleorman - - - - -
48
___________________________________________________________________________________________________________
Conform Raportului privind starea mediului in luna iunie 2016 (site APM Teleorman), starea calitatii corpurilor de
apa de suprafata se prezinta astfel:
Nr. Corp apa Sectiune de Stare ecologica / Stare ecologica / Stare ecologica Stare
crt. monitorizare potential ecologic potential ecologic / potential finala
a elementelor a elementelor ecologic
biologice fizico-chimice poluanti
generale specifici
Vedea: amonte Vedea - Aval moderata moderata - moderata
evacuare evac. Apa
Rosiori de Serv. -
Vede - Confl. Rosiori de
Paraul Cainelui Vede
Vedea: confl. Vedea - moderata moderata - moderata
Paraul Cainelui Amonte
- amonte Alexandria
evacuare
Alexandria
Vedea: amonte Vedea - moderata moderata buna moderata
evacuare amonte confl.
Alexandria - Teleorman
amonte confl.
Teleorman
Vedea: confl. Vedea - potential ecologic potential ecologic potential
Teleorman - Bujoru moderat moderat ecologic
localitatea moderat
Bujoru
Vedea: loc. Vedea - am. potential ecologic potential ecologic potential potential
Bujoru – confl. confl. Dunare bun moderat ecologic bun ecologic
Dunarea moderat
Teleorman: Teleorman - slaba moderata - slaba
Amonte confl. amonte confl.
Negras – confl. Vedea
Vedea
Calitatea apei potabile

Apa potabila este apa destinata consumului uman si poate fi regasita in:
- orice tip de apa in stare naturala sau dupa tratare, folosita pentru baut, la prepararea hranei ori pentru
alte scopuri casnice, indiferent de originea ei si indiferent daca este furnizata prin retea de distributie, din
rezervor sau este distribuita in sticle ori in alte recipiente;
- orice tip de apa folosita ca sursa in industria alimentara pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau
comercializarea produselor, ori substantelor destinate consumului uman.
In prezent comuna Storobaneasa dispune de alimentare cu apa in sistem centralizat, avand ca sursa de apa un
front de captare apa subterana, ce cuprinde 3 foraje cu adancimea H = 50 m.
49
___________________________________________________________________________________________________________
Calitatea apei de imbaiere

Zonele naturale amenajate pentru imbaiere sunt reglementate de Directiva 76/160/EEC transpusa in legislatia
romaneasca prin HG 459/2002.
Aceste zone sunt desemnate acolo unde imbaierea este traditional practicata de un numar mai mare de 150 de
persoane. Zonele se afla sub jurisdictia Ministerului Sanatatii – respectiv Directiile Judetene de Sanatate Publica.
Cadrul legal pentru desfasurarea activitatii de supraveghere a activitatii de imbaiere este reprezentat de HG
459/16.05.2002, HG 88/29.01.2004 si HG 546/21.05.2008 care transpun legislatia europeana in domeniu,
respectiv Directiva 2006/7/CE privind gestionarea calitatii apei de imbaiere si Directiva 76/160/CEE.
Pana in prezent pe teritoriul administrativ al com. Storobaneasa nu au fost desemnate zone naturale ca avizate
pentru imbaiere.
 Ape subterane
Apa freatica este in medie la adancimea de 1 la 4 m pe lunca si intre 4 si 15 m pe terase.
In zona, apele subterane sunt cantonate in stratele poroase permeabile de granulatie mijlocie si grosiera, de
diferite origini geologice si intinderi.
In roci de granulatie grosiera se afla:
o strate acvifere locale in roci cu granulatie grosiera:
‐ qh - Holocen – nisipuri argiloase, nisip cu pietris si bolovanis din alcatuirea sesului aluvionar din lunca
raului Teleorman. Variatia nivelului hidrostatic este variabila (1,5 - 3 m), strans legata de nivelul de curgere
al raului si de regimul precipitatiilor. Este continuu, are o directie de curgere de la N spre S, si este drenat
local de raul Teleorman, avand debit sub 0,1 l/s si mineralizare ridicata (1-3 g/l).
‐ qp23 - Pleistocen superior – nisip cu pietris denumite „Pietrisuri de Colentina” din cadrul depozitelor din
zona de terasa, cu grosimi cuprinse intre 10 m si 20 m si debit redus de apa.
Nivelul apei situat intre 2,5 ...4,0 m si este influentata de regimul precipitatiilor anuale si are o directie de
curgere de la E spre V. Constituie sursa de apa pentru o parte din locuitorii comunei.
o strate acvifere intinse in roci cu granulatie grosiera:
‐ qp12 - Pleistocen inferior – pietrisuri si nisipuri denumite „Strate de Fratesti” de medie adancime care
ocupa spatiile interfluviale, cu grosimi cuprinse intre 30 m si 45 m. Este alimentat preponderent din
precipitatii si din deplasarea apelor din stratele de Candesti, situate mai la nord.
Debitele acestor izvoare sunt de 0,5-3,5 l/s si sunt situate la adancimi de peste 20 m (numai indreptul crovurilor si
pe versantii vailor scade sub aceasta valoare) si sunt mediu mineralizate (0,5- 1,5 g/l). Directia locala de curgere
a curentilor subterani de medie adancime este de la est-nordest la vest-sud-vest.
Nivelul panzei freatice pe campul inalt, evidentiat de forajele de observatie din reteaua Administratiei Nationale
“Apele Romane”, indica valori, in vecinatatea sudica, la Contesti, de 26,6 m.
Apa din puturile individuale prezinta depasiri la anumiti indicatori fizico-chimici, datorita amplasarii depozitelor de
balegar, grajdurilor si WC-urilor la o distanta foarte mica de puturile gospodaresti.
Din punct de vedere hidrologic, principalul rau care dreneaza zona este raul Vedea, cu afluentul sau raul
Teleorman.
50
___________________________________________________________________________________________________________
Conform Planului de management al bazinului hidrografic Arges Vedea, teritoriul administrativ al comunei
Storobaneasa se suprapune pe zona unui corp de ape subterane freatice (ROAG09) si pe zona unui corp de apa
subterana de adancime (ROAG12).
Corpul de apa ROAG09 Luncile raurilor Vedea, Teleorman

si Calmatui
Corpul de apa subterana de tip poros permeabil este
dezvoltat in lunca si terasele raurilor Vedea si Teleorman si
este de varsta cuaternara.
Acviferul freatic este constituit din depozite fluvio-lacustre
(nisipuri si pietrisuri) cu grosimi de 1,5-10 m.
In sesul aluvionar, acviferul freatic are nivelul piezometric
situat la adancimi cuprinse intre 2-10 m, fiind constituit din
nisipuri cu pietrisuri si lentile de argila. Debitele obtinute prin
forajele de captare sunt de circa 1-6 l/s/foraj.
Terasele raurilor, constituite din pietrisuri, bolovanisuri si
nisipuri sunt acoperite de o patura destul de groasa de
loess, iar debitele sunt de aproximativ 0,2-2 l/s/foraj. Stratul
acoperitor este constituit din silturi nisipoase argiloase, iar
grosimea acestuia poate atinge 30 m in zonele de interfluvii.
Directia de curgere este aproximativ nord-sud in cursul
superior pentru ca la intrarea in campia Gavanu Burdea sa-
si schimbe directia de curgere spre SE, iar la intrarea in
zona campiei inalte a Burnasului sa-si reia cursul nord-sud.
Permeabilitatea depozitelor acvifere freatice are valori cuprinse intre 20-100 m/zi, valori ce cresc treptat spre
zonele de terase si lunci. Valori mai mici (sub 20 m/zi) se remarca pe interfluviile din campiile Boianu, Burdea,
estul campiei Vedea. Transmisivitatile au valori cuprinse intre 50-500 mp/zi (cu valori mai mari pana la 1000
mp/zi la sud de Rosiori de Vede).
In cadrul bazinului Calmatui, posibilitatile de alimentare cu apa din acviferele freatice sunt foarte mici, astfel incat
trebuie sa se recurga la stratele acvifere de adancime. In general, luncile si terasele acestui bazin hidrografic
apar ca deficitare in ape freatice, atat cantitativ, cat si calitativ.
Corpul ROAG12 Estul Depresiunii Valahe

Corpul de apa subterana de adancime este cantonat in Formatiunile de Fratesti si Candesti, de varsta
Romanian–pleistocen inferioara.
La est de raul Arges, pana in partea de sud a Platformei Moldovenesti si Dunare, subunitatea morfo-structurala a
Depresiunii Valahe, care mai poate fi recunoscuta ca Domeniu Oriental, este constituita din trei subzone
hidrogeologice orientate vest-est.
a) prima subzona este aceea care corespunde dezvoltarii Formatiunii de Candesti de varsta Romanian medie-
pleistocen inferioara, situata in partea de nord a Depresiunii Valahe.
b) cea de-a doua subzona, este zona centrala care corespunde dezvoltarii formatiunilor Romanian si pleistocen
inferioare situate in domeniul de maxima subsidenta si maxima grosime (500 m) a depozitelor Romanian-
cuaternare constituite din strate nisipoase foarte fine argiloase si marnoase. In aceasta subzona acviferele puse
51
___________________________________________________________________________________________________________
in evidenta pana la adancimea de circa 400 m au un potential de debitare redus si o mineralizare ridicata, care le
exclude din categoria apelor potabile in proportie de peste 50%.
c) cea de-a treia subzona este cea a
dezvoltarii Formatiunii de Fratesti,
de varsta Romanian superior-
pleistocen inferioara, situata in
partea de sud a domeniului
considerat.
Aceste acvifere de adancime
prezinta vulnerabilitate redusa la
poluare, dar suporta in unele cazuri
sprasolicitari cantitative cum este
cazul unor sisteme de captare locale
pentru alimentarea cu apa a unor
mari aglomerari urbane.
Calitatea apelor subterane

Sursele de poluare a apei freatice sunt infiltratiile din fosele septice, infiltratiile de ape uzate din zootehnie si
irigatii, depozitarea necorespunzatoare a deseurilor.
Un impact negativ asupra apelor subterane il au apele de suprafata poluate, cu care comunica respectivul acvifer
si poluantii din sol care sunt levigati in freatic de precipitatiile atmosferice.
Cea mai puternica depreciere a calitatii apei a fost identificata in zonele rurale unde din cauza lipsei retelelor de
canalizare apa menajera ajunge in acvifer. Ca urmare, apa din fantanile forate in primul strat freatic nu este
potabila, ea putand fi utilizabila numai pentru scopuri gospodaresti, altele decat prepararea hranei sau baut.
Aceasta restrictie evidentiaza o data in plus necesitatea extinderii infrastructurii de alimentare cu apa pe intreg
teritoriul comunei, iar pentru favorizarea autoepurarii apei freatice, in timp, necesitatea colectarii si epurarii apelor
uzate.
Deoarece nu exista statie de epurare in comuna, apele uzate deversate in sol (prin fose septice / haznale) sau in
emisar afecteaza calitatea deoarece aceste ape contin poluanti de tipul: substante organice, substante
extractibile cu solventi organici, nutrienti – compusi de azot si fosfor, suspensii solide etc.
Dezvoltarea localitatii, atat din punct de vedere economic, cat si social, dar si necesitatea respectarii legislatiei in
domeniul protectiei mediului inconjurator, impune realizarea de statii de epurare care sa asigure tratarea
intregului volum de apa uzata colectat, astfel incat sa se asigure respectarea cerintelor de calitate pentru apele
deversate in emisar.
4.4. Solul si subsolul

Solul este definit ca stratul de la suprafata scoartei terestre. Este format din particule minerale, materii organice,
apa, aer si organisme vii. Este un sistem foarte dinamic care indeplineste multe functii si este vital pentru
activitatile umane si pentru supravietuirea ecosistemelor. Ca interfata dintre pamant, aer si apa, solul este o
52
___________________________________________________________________________________________________________
resursa neregenerabila care indeplineste mai multe functii vitale.

Solul este o componenta importanta si esentiala a biosferei, avand o ecologie vulnerabila la influentele negative
naturale (inundatii, furtuni, contaminare, poluare atmosferica) sau artificiale asupra sa. Poluantii acumulati in sol
pot tulbura puternic echilibrul ecologic al acestuia, cu consecinte negative asupra mediului.
Poluarea solului este rezultatul actiunilor ce produc degradarea solului (fizica, chimica, biologica), afectand
negativ capacitatea sa bioproductiva. Sursele de poluare a solului sunt: emisii din procese tehnologice,
pesticidele, deversarile de petrol, rezidurile industriale si deseurile menajere, exploatarile de resurse minerale
etc. Poluarea solului este un proces complex reprezentat de acele fenomene negative care prin efectul lor duc la
degradarea si distrugerea functiei sale ca suport si mediu in acelasi timp.
Solul, in toata comuna este de tip cernoziom, pe 30% din suprafata intalnim cernoziom de gradul 1, iar pe 70%
din suprafata, cernoziomul este de gradul 2.
In prezent, datorita folosirii unor tehnologii neadecvate, agricultura poate fi considerata o sursa potentiala de
impurificare a mediului si de degradare a acestuia.
Practicile agricole agresive reprezinta o cauza importanta a eroziunii solului. Mentinerea monoculturii pe perioade
indelungate, datorita avantajelor economice, conduce la saracirea solului, scaderea potentialului productiv,
reducerea productiilor si in final, degradarea solului. Utilizarea excesiva a ingrasamintelor si pesticidelor in
agricultura are un impact negativ atat asupra asupra terenurilor agricole, cat si asupra vegetatiei, sanatatii umane
si calitatii apelor subterane si a apelor de suprafata.
Prin PUG, se propune amenajarea unui platforme de transfer pentru compost organic, betonata si imprejmuita,
cu suprafata S = 0,7 ha, cu doua compartimente. Platforma se va amplasa la o distanta de 1.000 m fata de ultima
locuinta, in partea de vest a localitatii Storobaneasa. Accesul se va face prin drumul propus, ce va asigura
legatura cu amblele sate.
4.5. Biodiversitatea
Pe teritoriul administrativ al comunei Storobaneasa se regaseste aria protejata de interes comunitar ROSCI0426
Padurea Storobaneasa.
Caracteristicile sitului
‐ amplasare: longitudine: 25.0122611; latitudine: 43.0130444
‐ cod NUTS: RO31
‐ regiune biogeografica: continentala (100 %)
‐ Tipuri de habitate prezente in sit: 3270, 91I0, 91Y0, 92A0
Specii prevazute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate in anexa II la Directiva 92/43/CEE si
evaluarea sitului in ceea ce le priveste
‐ Cobitis taenia (Zvarluga) – cod 1149
‐ Rhodeus sericeus amarus(Boarca) – cod 1134
‐ Sabanejewia aurata (Dunarita) – cod 1134
‐ Cerambyx cerdo – cod 1088
‐ Lucanus cervus – cod 1083
‐ Morimus funereus – cod 1089.
53
___________________________________________________________________________________________________________
Caracteristici generale ale sitului
Cod Clase habitate Acoperire (%)

N12 Culturi (teren arabil) 3,25
N14 Pasuni 17,91
N16 Paduri de foioase 78,15
N21 Vii si livezi 0,53
N23 Alte terenuri artificial (localitati, mine, ….) 0,17
Alte caracteristici ale sitului:

Padurea Storobaneasa este situata, din punct de vedere al administratiei silvice, pe raza DS Teleorman, OS
Alexandria, UP III Alexandria Sud. Din punct de vedere teritorial-administrativ, padurea este situata in raza
comunei Storobaneasa din judetul Teleorman.
Situl include pe langa padurea Storobaneasa (cca. 369 ha) si o portiune din cursul Raului Vedea si izlaz situat in
albia majora (lunca inundabila) a acestuia.
Suprafata sitului este de cca. 418 ha. Substratul de suprafata este constituit din depozite aluviale in albia majora
a Raului Vedea si din depozite loessoide in partea de est, pe interfluviul dintre Rurile Vedea si Teleorman.
Din punct de vedere geomorfologic, situl este situat in Campia Romana, in partea de sud a Campiei Boianu-
Burdea. Formele de relief predominante essunt lunca si campia plana. Trecerea de la lunca la terasa se face prin
versanti scurti si usor-mediu inclinati.
Situl este situat pe Raul Vedea, in amonte de confluenta cu Raul Teleorman.
Temperatura medie anuala este de cca. 11°C, cu o amplitudine de 26 °C intre luna cea mai rece (ianuarie cu -
3,6 °C) si cea mai calda (iulie cu +22,7 °C). Precipitatiile medii anuale sunt de cca. 530 mm, cu un maxim in luna
iunie (79 mm) si un minim in lun afebruarie (30,2 mm). In timpul verii si toamnei se inregistreaza frecvent
perioade de seceta prelungita. Solurile cele mai frecvente sunt aluviosolurile in albia majora a Raului Vedea si
cernisolurile pe terasa.
Vegetatia forestiera este reprezentata de:
1) amestecuri de silvostepa de stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), cer (Q. cerris) si garnita (Q. frainetto) pe
terasa
2) sleauri de silvostepa cu stejar brumariu, pe terasa
3) zavoaie de plop alb (Populus alba) in albia majora
4) stejarete si sleauri de lunca, in zona de lunca si coasta care face trecerea de la lunca la terasa.
Calitate si importanta
Situl este important pentru acoperirea geografica la nivel national a habitatului 91I0* Vegeta ie de silvostepa
eurosiberiana cu Quercus spp. in vederea solutionarii calificativului IN MOD primit de Romania la seminariile
biogeografice din nov. 2012.
54
___________________________________________________________________________________________________________
Amenintari, presiuni sau activitat cu impact asupra sitului
Impacte Negative
Intens. Cod Amenintari si presiuni Poluare (Cod) In sit / In afara
L A 02.03 Inlocuirea pasunii cu terenuri arabile I
M A 04.01.05 Pasunatul intensiv in amestec de animale B
L B 02.04 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de uscare I
L B 06 Pasunatul in padure/in zona impadurita I
M E 01.03 Habitare dispersata (locuinte risipite, disperse) B
M H 01.08 Poluarea difuza a apelor de suprafata cauzata de B
apa de canalizare menajera si de ape uzate
L I01 Specii invasive non-native (alogene) B
L K 02.01 Schimbarea compozitiei de specii(succesiune) B
L K 04.05 Daune cauzate de erbivore (inclusiv specii de vanat) B
M K 01.02 Secete si precipitatii reduse B
5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL
O restrangere a problemelor de mediu in limitele de tratare ale PUG-ului, se face pe baza O.U.G. 195/2005, cu
modificarile si completarile ulterioare, in care se nominalizeaza natura si capacitatea activitatilor care produc
impact asupra mediului.
In ansamblu, ecosistemul comunei Storobaneasa este influentat de ocuparea terenului de populatie prin crearea
de locuinte, utilizarea apei din subteran, evacuarea apelor uzate, poluarea aerului si solului generata de
activitatile agricole, ale agentilor economici si traficul rutier.
Pe baza analizei situatiei existente au fost identificate aspectele caracteristice si problemele relevante privind
mediul pentru zona analizata:
Aspect de mediu Probleme de mediu relevante pentru P.U.G.

Apa In prezent, in comuna exista un sistem centralizate de alimentare cu apa, dar nu exista
sistem centralizat de canalizare cu statie de epurare.
Prin PUG s-a prevazut extinderea retelelor de apa la nivelul intregii comune (inclusiv in
zonele propuse pentru introducere in intravilan) si infiintarea unui sistem de canalizare
cu statie de epurare.
Gestionarea necorespunzatoare a deseurilor are impact atat asupra apelor de suprafata
cat si subterane.
55
___________________________________________________________________________________________________________
Aer Sursele principale de impurificare a aerului sunt reprezentate de activitatile economice,

agricultura, transportul rutier, dar si de producere a energiei termice aferente activitatilor
comerciale, institutionale si rezidentiale, precum si de depozitarea necontrolata a
deseurilor.
Sol Solurile predominante prezinta, in general, o vulnerabilitate scazuta la impactul multor
agenti poluanti datorita capacitatii de tamponare buna.
Calitatea solurilor este afectata de folosirea ingrasamintelor in exces, in special in ceea
ce priveste continutul de nitrati si azotati.
Solurile sunt, in general, afectate de depozitarea necontrolata a deseurilor si de
depuneri de pulberi rutiere.
Riscuri naturale Comuna Storobaneasa prezinta risc naturale din punct de vedere al inundatiilor.
Biodiversitate Terenul pe care se propune implementarea proiectului analizat se afla in vecinatatea
ariei protejat de interes comunitar ROSCI0426 Padurea Storobaneasa.
Conservarea Principalele resurse naturale ale comunei sunt:
resurselor naturale - terenuri agricole
- terenuri forestiere
- cursurile de apa.
Padurea Storobaneasa face parte din aria protejata de interes comunitar ROSCI0426
Patrimoniu cultural In comuna se regasesc doua Biserici ortodoxe "Adormirea Maicii Domnului" (Biserica
"Adormirea Maicii Domnului" Ștorobaneasa a fost zidita din temelie in anul 1889 și
pictura a fost definitivata in anul 1904. In anul 1996, in interior s-a efectuat tabloul in
cinstea eroilor comunei din al doilea razboi mondial și eroii revoluției din anul 1989).
Conform Lista Monumentelor Istorice din judetul Teleorman, in comuna Storobaneasa
se gazesc:
- Conacul boieresc "Vasile Racotta" – cod TR-II-m-B-14470, ce dateaza de la 1900
- Conacul boieresc "Radu Noica" – cod TR-II-m-A-14288, ce dateaza de la sf. sec. XIX.
Pe aceste amplasamente vor fi instituite zone de protectie.
Zonarea teritoriala Teritoriul administrativ este diferentiat in functie de destinatia principala a terenurilor si
in conformitate cu necesitatile populatiei; zonarea propusa asigura acces bun la
infrastructura de servicii.
Constientizarea Implementarea legislatiei de mediu europene face necesara o vasta campanie de
publicului asupra informare a populatiei, a tuturor categoriilor de varsta sau pregatire, privind obligatiile
problemelor de administratiei publice locale, a persoanelor fizice si juridice de a mentine un mediu
mediu curat, nepoluat.
Populatia trebuie implicata in actiuni de protectie a mediului.
56
___________________________________________________________________________________________________________
6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU

INTERNATIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PUG SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE
ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI
Obiectivele de protectie a mediului ce trebuie avute in vedere la promovarea PUG sunt reprezentate de
angajamentele rezultate in urma procesului de negociere a capitolului 22 – Mediu.
6.1. Obiective nationale in domeniul apei si apei uzate

In Romania, cadrul legal general este stipulat de legea apelor 107/1996, modificata si completata prin legea
310/2004 pentru alinierea la Directiva Cadru a Apei 60/2000/EC a UE, legea 112/2006 si OUG 3/2010. Legea
prevede gospodarirea durabila a apei si atingerea starii bune a apelor pana la sfarsitul anului 2015, de asemenea
stabileste situatiile si conditiile pentru care este necesar obtinerea avizului/autorizatiei de gospodarire a apelor.
In domeniul apelor uzate, in transpunerea Directivei UE privind tratarea apelor urbane reziduale 91/271/CEE
(modificata prin Directiva 1998/15/CE), cea mai importanta reglementare este HGR 188/2002, modificata prin
HGR 352/2005, care aproba Normele tehnice NTPA-011/2002 privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor
uzate orasenesti, NTPA-002/2002 privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale
localitatilor si direct in statiile de epurare si NTPA-001/2002 privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a
apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali.
6.2. Corelarea PUG cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national, comunitar sau
international
Principiul de dezvoltare durabila sustine constientizarea necesitatii folosirii resurselor naturale pentru activitatile
economice cu mentinerea in stare de functionare a ecosistemelor in regim natural ca sisteme de suport al vietii,
conservarea biodiversitatii, sub toate formele ei, apelul la resursele regenerabile fara depasirea capacitatii de
suport a sistemelor ce ofera aceste resurse, diminuarea folosirii resurselor neregenerabile, micsorarea presiunii
exercitate asupra ecosferei prin poluare. Dezvoltare durabila inseamna identificarea si aplicarea unor solutii de
existenta a umanitatii in deplina armonie si cu respect fata de natura.
Aspect Obiectiv stabilit la nivel national, Obiectivul relevant Modul in care s-a avut
de mediu comunitar, international pentru plan in vedere in plan
Calitatea aerului trebuie sa corespunda Mentinerea si Nu sunt prevazute actiuni
legislatiei nationale care transpune imbunatatirea calitatii sau activitati economice
Directivele 96/62/CE si 1999/30/CE aerului. care sa duca la alterarea
privind valorile limita pentru SO2, NO2, calitatii aerului.
NO, particule in suspensie si plumb. Pe parcursul lucrarilor se
Strategia nationala privind protectia vor aplica masuri de
atmosferei urmareste stabilirea unui minimizare a impactului.
Aer
echilibru intre dezvoltarea economic Imbunatatirea

sociala si calitatea aerului (HG nr. infrastructurii rutiere.
1856/2005 privind plafoanele nationale
pentru anumiti poluanti atmosferici).
In legislatie se prevede intretinerea si
modernizarea infrastructurii de transport
rurtier (drumuri, mijloace de transport
nepoluante).
57
___________________________________________________________________________________________________________
Calitatea apei trebuie sa corespunda Asigurarea calitatii apelor Racordarea gopodariilor

legislatiei in vigoare care transpune de suprafata si subterane la sistemele centralizate
prevederile Directivei Cadru privind apa prin limitarea poluarii din de apa / canalizare (cu
nr. 2000/60/CE impreuna cu directivele surse punctiforme sau statie de epurare)
fiice.. difuze.
Epurarea apelor uzate trebuie sa fie
conforma cu legislatia nationala care
transpune prevederile Directivei
Apa
91/271/CEE.
Romania trebuie sa se alinieze normelor
europene pana la 31 decembrie 2015
pentru aglomerarile mai mari de 10 mii
locuitori echivalenti si pana la 31
decembrie 2020 pentru aglomerarile
cuprinse intre 2 mii si 10 mii locuitori
echivalenti
Calitatea solului trebuie refacuta si Protectia calitatii solului si Gestionarea controlata a
imbunatatita acolo unde este necesara reducerea suprafetelor deseurilor
aceasta interventie. afectate de evacuari Racordarea gopodariilor
Sol
necontrolate la sistemele centralizate

de apa / canalizare (cu
statie de epurare)
Legislatia romaneasca este aliniata la Imbunatatirea calitatii Racordarea gopodariilor
Sanatatea umana
legislatia europeana in cea ce priveste vietii, cresterea la sistemele centralizate

sanatatea populatiei prin asigurarea confortului, evitarea de apa / canalizare (cu
conditiilor de igiena (apa curenta, imbolnavirilor statie de epurare)
canalizare, depozitarea controlata a epidemiologice Reducerea/controlul
deseurilor, spatii verzi). surselor de poluare a
mediului.
Legislatie nationala pentru conservarea Reabilitarea si extinderea Masuri de minimizare a
Biodiversitate
patrimoniului natural care consta in spatiilor verzi impactului lucrarilor

mentinerea nealterata a habitatelor asupra florei si faunei
Protejarea zonelor de arie
naturale, protectia pasarilor salbatice, a protejata ce se suprapun
speciilor de flora si fauna salbatica care teritoriului administrative al
transpune prevederile Directivei comunei
79/409/CEE si ale Directivei 92/43/CEE
Legislatia nationala are prevederi in ceea Protectia populatiei si Daca se impune, se vor
Riscuri naturale
ce priveste cresterea protectiei populatiei bunurilor materiale prin executa lucrari pentru
fata de riscurile naturale care se pot diminuarea efectelor stabilizarea terenului
preveni (alunecari de teren si inundatii) alunecarilor de teren si a
prin luarea unor masuri anticipate inundatiilor.
aparitiei fenomenelor sau pentru
eliminarea efectelor acestora.
58
___________________________________________________________________________________________________________
Zonarea teritoriala Legislatia prevede corelarea Protectia populatiei si a Pune de acord nevoile
intravilanului existent cu evidenta OCPI zonelor de locuit prin populatiei cu dezvoltarea
in vederea asigurarii unei bune separarea de terenurile cu urbanistica a localitatii.
administrari a terenurilor si a unei activitati economice si Alocarea de terenuri
dezvoltari edilitare judicioase. servicii, crearea de spatii pentru dezvoltarea socio-
verzi, agrement,
economica, cu
modernizarea respectarea normelor de
infrastructura locala,etc. protectie a mediului.
Legislatia nationala aliniata la Directivele Conservarea resurselor Extinderea sistemului
eficienta a resurselor
Conservare/ utilizare
U.E. impune conservarea si utilizarea naturale. centralizat de alimentare

eficienta a resurselor naturale cu apa
naturale
Realizarea sistemului
centralizat de canalizare
Racordarea la sistemul
centralizat de alimentare
cu gaz metan
Legislatia nationala (OUG nr. 195/2005) Protectia, mentinerea si Restaurarea
Patrimoniu Cultura,
contine prevederi referitoare la restaurarea monumentelor patrimoniului cultural

invatamant
mentinerea si ameliorarea fondului istorice. Pastrarea cadrului numai cu avizul

peisagistic natural si antropic, de natural. institutiilor abilitate, cu
refacere peisagistica a zonelor de interes responsabilitati in
turistic sau de agrement, de protejare, domeniu.
refacere si conservare a monumentelor
istorice, a ariilor naturale protejate.
Legislatia nationala, in concordanta cu Cresterea responsabilitatii PUG contine propuneri
cea europeana prevede accesul liber al publicului fata de mediu rezultate in urma
cetatenilor la informatia de mediu (HG nr. consultarii populatiei
1115/2002) implementarea obligatiilor privind directiile de
Constientizarea publicului
rezultate din Conventia privind accesul dezvoltare a localitatii.

publicului la luarea deciziilor in probleme Primaria aduce la
de mediu semnata la Aarhus la 25 iunie cunostinta publicului
1998 si ratificata prin Legea nr. 86/2000
tematica si continutul
privind stabilirea cadrului de participare a hotararilor adoptate de
publicului la elaborarea anumitor planuri Consiliul Local
si programe in legatura cu mediul
Regulamentul general de
urbanism impune
procedurile pentru
aprobarea obiectivelor de
investitii cu respectarea
protectiei mediului.
59
___________________________________________________________________________________________________________
7. POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

Masurile de investitii propuse vor avea un impact pozitiv asupra mediului, ele actionand pe mai multe cai, in mod
direct sau indirect, astfel:
- realizarea retelelor de alimentare cu apa si a retelelor de canalizare, precum si construirea unei statii de
epurare care sa conduca la reducerea poluarii si la imbunatatirea calitatii apelor evacuate in emisari
- respectarea prevederilor legislative de mediu pentru proiectare si executie precum si realizarea evaluarii
impactului asupra mediului
- reducerea poluarii apei, cu efect pozitiv asupra mediului pe termen lung
- calitate mai buna a apei potabile, colectarea apelor uzate si functionarea sistemelor de epurare, cu
impact pozitiv asupra sanatatii umane
- gospodarire mai buna a apelor, reducerea pierderilor de apa, limitarea utilizarii resurselor naturale
- asigurarea epurarii apelor uzate si a serviciilor de alimentare cu apa va conduce la schimbarea
comportamentului ecologic responsabil al cetatenilor, in ceea ce priveste gospodarirea apelor.
- controlul si dezvoltarea durabila a sistemelor de apa si canalizare vor contribui la cresterea nivelului
calitatii vietii tuturor factorilor interesati.
Lucrarile propuse prezinta un impact redus in timpul executiei lucrarilor si nu vor afecta semnificativ factorul uman din
zona (starea de sanatate a populatiei, nivele de zgomot peste limitele admise, radiatii, poluanti toxici etc.).
In perioada de functionare, in conditii normale de exploatare, investitia va avea impact pozitiv asupra factorilor de
mediu aer, apa si sol.
In vederea protectiei mediului, este necesara eliminarea, inlaturarea sau diminuarea surselor de poluare a
principalilor factori de mediu – apa, aer, sol, fauna, flora – iar in acest scop se vor lua diverse masuri, rezultate
din studiile de fundamentare.
In ceea ce priveste calitatea apei sunt propuse divese masuri de diminuare si eliminare a efectelor poluarii
acesteia in functie de activitati, prin depozitarea controlata si corespunzatoare a deseurilor si resturilor menajere,
reducerea folosirii in exces a fertilizantilor si substantelor agrochimice folosite in activitatile agricole. Realizarea
unor surse de alimentare cu apa dar si a unei retele de canalizare vor elimina efectele negative asupra acestui
factor de mediu.
Implementarea se va realiza cu aplicarea unui sistem de monitorizare a activitatilor antropice, cumulat cu
respectarea restrictiilor impuse si aplicarea unor masuri de protectie adecvate. Se va urmari pastrarea unei stari
de echilibru a factorilor de mediu si implicit la o buna comuniune a omului cu natura. Programul de lucrari va
cuprinde activitati de constructie si activitati de exploatare. Activitatea de constructie consta in amenajarea
organizarii de santier, si realizarea proiectelor propriu-zise. Modificarile fizice ce au loc in faza de executie se
refera la modificarile produse de excavatiile executate pentru fundatii sau pentru pozarea in subteran a
instalatiilor edilitare, si prin care se va interveni in structura naturala a solului, in calitatea acestuia. Acest impact
este inevitabil avandu-se in vedere specificul activitatii de constructie.
7.1. Nivelul calitativ al factorilor de mediu rezultat din implementarea PUG

7.1.1. Factorul de mediu AER
 Faza de constructie
In aceasta faza sursele principale de poluare sunt reprezentate de activitatile specifice unei constructii, iar
impactul se manifesta in special asupra factorilor de mediu aer, apa, sol, biodiversitate. Prin aplicarea pe toata
60
___________________________________________________________________________________________________________
durata executiei obiectivelor din program a unor masuri obligatorii de protejare a factorilor de mediu, cumulat cu
specificul de dispersie a emisiilor in teritoriu, va rezulta un nivel de poluare/impurificare mai redus care va
conduce la efecte minore.
Pe perioada de executie a lucrarilor pentru implementarea obiectivelor, activitatile de santier au impact asupra
calitatii atmosferei din zonele de lucru si din zonele adiacente acestora. Evolutia lucrarilor proiectate constituie,
pe de o parte, o sursa de emisii de praf, iar pe de alta parte, sursa de emisii a poluantilor specifici arderii
carburantilor in motoarele utilajelor tehnologice necesare efectuarii acestor lucrari si in motoarele mijloacelor de
transport care vor fi utilizate.
Emisiile de praf, care apar in timpul executiei constructiei, sunt asociate lucrarilor de sapaturi, de manipulare si
punere in opera a pamantului si a materialelor de constructie, de nivelare si taluzare, precum si altor lucrari
specifice de constructii montaj profile metalice, pozare conducte. Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea
substantial de la o zi la alta, depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile meteorologice.
Natura temporara a lucrarilor de constructie, specificul diferitelor faze de executie, diferentiaza net emisiile
specifice acestor lucrari de alte surse nedirijate de praf, atat in ceea ce priveste estimarea, cat si controlul
emisiilor.
Constructiile implica o serie de operatii diferite, fiecare avand propriile durate si potential de generare a prafului.
Altfel spus, in cazul realizarii unei constructii, emisiile au o perioada bine definita de existenta (perioada de
executie), dar pot varia substantial ca intensitate, natura si localizare de la o faza la alta a procesului de
constructie. Lucrarile desfasurate pe santier si traficul utilajelor si mijloacelor de transport sunt generatoare de
noxe si pulberi.
Sursele principale de poluare a aerului specifice executiei lucrarii pot fi grupate dupa cum urmeaza:
o Activitatea utilajelor de constructie
Activitatea utilajelor cuprinde, in principal, decaparea si depozitarea pamantului vegetal, decaparea straturilor de
pamant si balast contaminate, sapaturi si umpluturi in corpul platformei din pamant si balast, vehicularea
materialelor in bazele de productie ale betonului si asfaltului, pulberi si praf generate de lucrarile de sapare a
transeelor pentru pozarea conductelor, depozitarea in conditii improprii a combustibililor utilizati pentru realizarea
lucrarilor de constructii etc
Poluarea specifica activitatii utilajelor se apreciaza dupa consumul de carburanti (substante poluante NOx, CO,
COVNM, particule materiale din arderea carburantilor etc.) si aria pe care se desfasoara aceste activitati.
Se apreciaza ca poluarea specifica activitatilor de alimentare cu carburanti, intretinere si reparatii ale utilajelor
este redusa.
o Transportul materialelor, prefabricatelor, personalului.
Circulatia mijloacelor de transport reprezinta o sursa importanta de poluare a mediului pe santierele de
constructii. Poluarea specifica circulatiei vehiculelor se apreciaza dupa consumul de carburanti (substante
poluante NOx, CO, COVNM, particule materiale din arderea carburantilor etc.) si distantele parcurse (substante
poluante particule materiale ridicate in aer de pe suprafata drumurilor).
Utilajele, indiferent de tipul lor, functioneaza cu motoare Diesel, gazele de esapament evacuate in atmosfera
continand intregul complex de poluanti specific arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compusi organici
volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele
(Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).
Este evident faptul ca emisiile de poluanti scad cu cat performantele motorului sunt mai avansate, tendinta in
lume fiind fabricarea de motoare cu consumuri cat mai mici pe unitatea de putere si cu un control cat mai
61
___________________________________________________________________________________________________________
restrictiv al emisiilor. Tehnologiile folosite pentru realizarea obiectivului implica utilaje de montaj performante cu
emisii de poluanti scazute.
 Faza de exploatare a obiectivelor

Sursele principale de impurificare/poluare a aerului:
o Sistemele de incalzire – centrale termice – combustibil gazos
Nivelul maxim de emisii estimat la functionarea centralelor termice:
Combustibil Poluanti Conc. estimata Norme de limitare

mg/Nmc
VLE Ordin 462/93 Prag alerta Ord. 756/97
Combustibil solid SO2 0,38 34,00 24,50
(lemn)
NO2 48,00 350,00 245,00
CO 12,80 100,00 70,00
Pulberi 0,64 5,00 3,50
Marime de referinta: Valorile se raporteaza la un continut in O2 al efluentilor gazosi de 6 % in volum
Nivelul estimat:
- se incadreaza in V.L.E. Ordin 462/93
- se situeaza sub pragurile de alerta - Ordin 756/97.
o Mijloace auto – surse mobile.
Traseul propus asigura legatura teritoriului cu zonele limitrofe. Emisiile de poluanti (gaze esapament) provin din
arderea carburantilor (benzina, motorina) in diverse tipuri de motoare.
Elemente luate in consideratie:
- viteza de circulatie (5 – 90 km/h)
- compozitia traficului (autoturisme si autoutilitare)
- elemente geometrice (aliniament; benzi de circulatie; flux incontinuu).
Din procesul de ardere a carburantului lichid tip motorina si benzina in motoarele cu aprindere prin scanteie sau
compresie ale autovehiculelor, rezulta: monoxid de carbon (CO), oxizi de azot (NOx, exprimati prin NO2, ce
reprezinta proportia dominanta), oxizi de sulf (exprimati prin SO2), pulberi in suspensie (PST), hidrocarburi
nearse (COV – compusi organici volatili). Emisiile de poluanti sunt necontrolate si au caracter discontinuu; se
produc la intervale foarte mari de timp.
7.1.2. Factor de mediu APA

 Faza de constructie
Principalele surse de poluare pentru ape sunt reprezentate de lucrarile de realizare a investitiilor, organizarea de
santier, traficul utilajelor si mijloacelor de transport.
Impactul asupra componentei de mediu apa in etapa de realizare a investitiei este nesemnificativ si temporar.
62
___________________________________________________________________________________________________________
Sursele de poluare pe timpul executiei pot fi:

‐ organizarile de santier prin apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare, neepurate sau
insuficient epurate pot reprezenta surse de poluare pentru emisari
‐ lucrarile desfasurate pe santier si traficul utilajelor si mijloacelor de transport sunt generatoare de noxe si
pulberi care prin intermediul ploilor spala suprafata organizarii de santier rezultand astfel ape pluviale
uzate care pot ajunge pe suprafata apelor
‐ depozitarea pe termen lung a deseurilor rezultate in perioada de executie
‐ depozitarea in conditii necorespunzatoare a combustibililor utilizati pentru functionarea masinilor si
utilajelor utilizate in realizarea lucrarilor de constructie
‐ intretinerea necorespunzatoare a utilajelor utilizate pentru realizarea lucrarilor propuse
‐ statiile de mentenanta a utilajelor si mijloacelor de transport pot genera uleiuri, combustibili si apa uzata
de la spalarea masinilor.
‐ utilajele si mijloacele de transport ale santierului datorita accidentelor prin deversarea de materiale,
combustibili, uleiuri.

Impactul asupra apei de suprafata
Impactul evacuarii deversarilor de ape uzate in corpurile de apa de suprafata este dependent de concentratie si
de cantitatea totala de poluanti deversati si este cuantificat prin clasa de calitate a apei, stabilita conform
Ordinului 161/2006 al MMDD.
Impactul negativ al deversarilor de ape uzate neepurate asupra apelor curgatoare consta in reducerea capacitatii
de utilizare a acestora pentru alti utilizatori din aval sau cresterea considerabila a costurilor de potabilizare, dar in
primul rand prin diminuarea capacitatii de autopurificare a cursului receptor.
In perioada de exploatare se identifica urmatoarele surse potentiale de poluare:
‐ apele uzate menajere si industriale neeepurate sau insuficient epurate descarcate in emisar
‐ poluari accidentale datorita pierderii etanseitatii unor elemente din reteaua de canalizare sau datorita
unor avarii la statiile de pompare ape uzate
‐ depozitarea in conditii necorespunzatoare a substantelor chimice folosite pentru tratarea si epurarea
apelor
‐ sifonarea substantelor chimice din echipamentele de spalare, precum si din instalatiile de transport si
monitorizare
‐ nerespectarea conditiilor de igiena si curatenie.
‐ depozitarea necontrolata a deseurilor
‐ utilajele si mijloacele de transport ale santierului
‐ deversarea accidentala de materiale, combustibili, uleiuri.
 Impactul asupra apei subterane
Sursele de poluare a apei freatice sunt infiltratiile din fosele septice, infiltratiile de ape uzate din zootehnie si
irigatii, depozitarea necorespunzatoare a deseurilor. Apele uzate deversate in sol (prin fose septice / haznale)
63
___________________________________________________________________________________________________________
sau in emisar afecteaza calitatea apei deoarece aceste contin poluanti de tipul: substante organice, substante
extractibile cu solventi organici, nutrienti – compusi de azot si fosfor, suspensii solide etc.
Un impact negativ asupra apelor subterane il au apele de suprafata poluate, cu care comunica respectivul acvifer
si poluantii din sol care sunt levigati in freatic de precipitatiile atmosferice.
7.1.3. Factorul de mediu SOL

 Faza de constructie a locuintelor si a obiectivelor tehnico-edilitare
In aceasta perioada apare un impact fizic asupra solului prin efectuarea sapaturilor specifice executarii
constructiilor si a retelelor de alimentare cu apa si canalizare.
Alte posibile surse poluare a solului o constituie:
‐ scurgerile accidentale de hidrocarburi de la utilajele din santier si a autovehiculelor cu care se face
achizitia materialelor.
‐ traficul de mijloace si utilaje grele dinspre si in organizarile de santier genereaza poluanti atat de la
arderea combustibililor (NOx, SO2, CO, pulberi), cat si de la functionarea utilajelor in fronturile de lucru
(NOx, SO2, CO, Pb, pulberi), poluanti care prin intermediul mediilor de dispersie, in special prin
sedimentarea poluantilor din aer, se pot depune pe suprafata solului si pot conduce la modificari
structurale ale profilului de sol.
‐ neintretinerea necorespunzatoare si defectiuni tehnice ale utilajelor, alimentare cu carburanti, reparatii
utilaje, accidente pot genera pierderi de combustibili si ulei care se pot depune in sol, conducand de
asemenea la modificari structurale ale solului.
‐ depozitarea necontrolata a deseurilor rezultate atat in procesele tehnologice, cat si menajare
‐ depozitarea necontrolata si pe spatii neamenajate a carburantilor si lubrifiantilor precum si a altor
materiale necesare executiei lucrarilor;
‐ tasarea terenurilor de catre vehiculele grele de constructii si prin depozitele de stocare a materialelor
‐ scoaterea din folosinta actuala a unor terenuri in vederea realizarii organizarii de santier
‐ excavatiile realizate pentru fundatii, executia de foraje sau pentru inlocuirea sau montarea unur noi
conducte
‐ scurgeri de ape uzate neepurate sau partial epurate in sol sau subsol, cauzate de lucrarile de inlocuire a
conductelor sau de neetanseitati

Poluarea solului poate aparea din depozitarea necorespunzatoare a deseurilor sau din posibile infiltratii de apa
uzata neepurata datorate aparitiei unor fisuri la reteaua de canalizare, deversarea pe sol a apelor uzate,
neepurate sau insuficient epurate, utilizarea necontrolata a namolului pe terenurile agricole, in cazul in care
acesta nu corespunde din punct de vedere cantitativ, sau nu este aplicat in cantitati corespunzatoare
reglementarilor in vigoare, depozitarea in conditii necorespunzatoare a substantelor chimice folosite pentru
tratarea apelor, scurgerile accidentale de hidrocarburi de la utilaje si mijloace de transport.
64
___________________________________________________________________________________________________________
7.1.4. Zgomot si vibratii

 Faza de executie a locuintelor si a obiectivelor tehnico-edilitare
Sursele de zgomot si de vibratii
Pentru realizarea diferitelor categorii de lucrari (excavatii, sapaturi, inlocuire conducte), se folosesc o serie de
utilaje de constructie si mijloace de transport. Toate acestea reprezinta o prima sursa de zgomot in perioada de
executie, generata de activitatea care se desfasoara in cadrul santierului.
O alta sursa de zgomot in perioada de executie este reprezentata de circulatia mijloacelor de transport care
transporta materiile prime necesare realizarii lucrarii, precum si de traficul utilajelor de constructie din cadrul
santierului (motocompresor, macara, incarcator, buldozer, pompa beton, autobetoniere, autobasculante,
excavator).
Ca surse suplimentare de zgomot in perioada de executie a proiectului sunt traficul rutier si activitatile existente
care se desfasoara in vecinatatea santierului.
 Faza de exploatare - Nivelul de zgomot si de vibratii la limita incintei obiectivului si la cel mai
apropiat receptor protejat
Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor se vor face astfel incat sa fie respectate
conditiile impuse de HG nr. 321/2005-privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental, cu modificarile si
completarile ulterioare, STAS 10009/1988 - Acustica urbana - Limitele admisibile ale nivelului de zgomot, STAS
6156/1986 - Protectia impotriva zgomotului in constructii civile si social culturale – limite admisibile si parametri
de izolare acustica, Ord. nr. 119/2014 al ministrului sanatatii pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate
publica privind mediul de viata al populatiei.
In perioada de exploatare principala sursa de zgomot este reprezentata de statiile de epurare, de statiile de
pompare, precum si de autovehiculele utilizate in operarea sistemului.
Echipamentele electromecanice si pompele din incinta statiilor de epurare si de pompare vor fi corect montate,
avand conform cartii tehnice a producatorului un nivel de zgomot si vibratii scazut, iar pentru intreaga instalatie se
vor lua masuri de protectie impotriva zgomotelor si vibratiilor.
Luand in considerare cele de mai sus se estimeaza ca investitiile propuse nu vor genera zgomot si vibratii peste
limitele legale, producand un impact nesemnificativ.
7.1.5. Eliminarea deseurilor

Constructorul are obligatia, conform prevederilor H.G. nr. 856/2002 sa realizeze o evidenta lunara a gestiunii
deseurilor, respectiv producerii, stocarii provizorii, tratarii si transportului, reciclarii si depozitarii definitive a
deseurilor. Aceasta evidenta se va tine pe baza “Listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase”
prezentata in anexa 2 a H.G. 856/2002.
Deseuri menajere
 Cod 20 01 01 hartie si carton
Aceste deseuri vor fi in cantitati reduse, vor fi colectate in cadrul organizarii de santier si nu prezinta un pericol
pentru mediu sau pentru sanatatea oamenilor. Ele pot constitui o sursa de degradare a peisajului doar printr-o
gospodarire neadecvata.
65
___________________________________________________________________________________________________________
Deseuri tehnologice si deseurile din constructii

 Cod 17 01 01 beton
 Cod 17 01 02 caramizi
 Cod 17 01 07 amestecuri de beton, caramizi, tigle si materiale ceramice
 Cod 17 04 05 fier si otel
 Cod 17 05 04 pamant si pietre
 Cod 17 09 04 amestecuri de deseuri de la constructii
Deseuri din activitati conexe
 Cod 13 02 00 uleiul de motor uzat, de transmisie si de degresare
 Cod 16 01 03 anvelope uzate
 Cod 16 01 17 metale feroase
Aceste deseuri rezulta de la utilajele si mijloacelor de transport folosite in timpul executiei. Combustibilii lichizi si
uleiurile pot apare accidental si in cantitati nesemnificative. Ele pot constitui o sursa de poluare a solului printr-o
gospodarire neadecvata.
Deseuri toxice si periculoase
In timpul executiei nu se vor utiliza substante toxice. Potential impact ar putea sa apara daca vor fi pierderi
accidentale de combustibil.
Aceste deseuri se vor colecta in incinta de santier de unde vor fi preluate si transportate de un operator autorizat;
eliminarea deseurilor se va realiza pe baza unui contract ferm care va fi insotit de o programare, responsabil cu
aceasta operatie fiind constructorul, organizator de santier.

In faza de exploatare a obiectivelor, deseurile specifice se incadreaza in tipul celor asimilabile cu deseurile
municipale si vor consta in:
Cod 20.01 – fractiuni colectate separat
 Cod 20.01.01 hartie si carton
 Cod 20.01.02 sticla
 Cod 20.01.08 deseuri biodegradabile de la bucatarii
 Cod 20.01.10 imbracaminte
 Cod 20.01.11 textile
 Cod 20.01.39 materiale plastice
Cod 20.02 – deseuri din gradini
 Cod 20 02 01 deseuri biodegradabile
 20 02 02 pamant
Deseurile rezultate in perioada de exploatare a obiectivelor vor fi gestionate conform prevederilor legale in
vigoare, fiind preluate de operatori de salubrizare specializati, pe baza de contract.
66
___________________________________________________________________________________________________________
7.1.6. Sanatatea populatiei

Mediul in care traieste omul este definit in primul rand de calitatea aerului, a apei, a solului, locuinta, alimentele
ce le consuma precum si mediul in care munceste. Strans legata de acesti factori, influentata si determinata
imediat sau dupa o perioada de timp, este starea de sanatate a populatiei.
Cunoasterea si determinarea unor factori de risc din mediu are o deosebita importanta si constituie poate cea
mai valoroasa activitate pentru promovarea si pastrarea starii de sanatate a populatiei.
Daca analizam definitia sanatatii (O.M.S.), vedem ca aceasta reprezinta integritatea sau buna stare fizica, psihica
si sociala a individului si colectivitatilor; sanatatea nu se adreseaza numai individului ci si colectivitatii sau chiar in
primul rand colectivitatii umane.
Generic mediul include totalitatea factorilor fizici, chimici si biologici, naturali sau rezultati ai actiunii antropizante a
omului asuprea mediului natural, care constituie cadrul inconjurator in care indivizii traiesc si care, de cele mai
multe ori, este grau influentabil sau inaccesibil actiunii individuale. Acesta include astfel o multitudine de aspecte
de la calitatea aerului, apei, alimentului, solului, poluarea sonora, nivelul radiatiilor, calitatea locuirii,
transporturilor, care, impreuna contribuie si influenteaza starea de sanatate.
Sanatatea in relatie cu mediul

Definitia OMS a sanatatii in relatie cu mediul, cea care inglobeaza “atat efectele directe ale agentilor fizici, chimici
si biologici din mediu asupra sanatatii si starii de bine fizic, psihic si social, cat si efectele (de multe ori indirecte)
mediul psihologic, social si estetic, (inclusiv aspectele legate de locuire, dezvoltare urbana si transporturi)”, ne
ofera o imagine a complexitatii domeniului, si, implicit a necesitatii colaborarii coerente, coordonate si unitare la
nivelul politicilor si programelor internationate si comunitare in vederea interventiei eficiente.
Sanatatea in relatie cu mediul este acea componenta a sanatatii publice al carei scop il constituie prevenirea
imbolnavirilor si promovarea sanatatii populatiei in relatie cu factorii din mediu. Domeniul sanatatii in relatie cu
mediul include toate aspectele teoretice si practice, de la politici si pana la metode si instrumente legate de
identificarea, evaluarea, prevenirea, reducerea si combaterea efectelor factorilor de mediu asupra sanatatii
populatiei. Astfel, domeniul de interventie al sanatatii in relatie cu mediul este unul multidisciplinar, complex, care
presupune colaborarea intersectoriala si interinstitutionala a echipelor de specialisti si a managerilor acestora,
pentru intelegerea, descrierea, cuantificarea si controlul actiunii factorilor de mediu asupra sanatatii.
Efecte asociate poluarii apelor

Problema evacuarii apelor uzate este de prima urgenta. In prezent aceasta problema nu este rezolvata si apele
uzate sunt principala sursa de poluare a apelor de suprafata si subterane
Avand in vedere prevederile Directivei UE privind tratarea apelor urbane reziduale 91/271/CEE (modificata prin
Directiva 1998/15/CE), transpusa in legislatia romaneasca prin HG 188/2002, modificata prin HG 352/2005,
aglomerarile umane trebuie sa fie prevazute cu retele de canalizare menajera, astfel:
- peste 10000 locuitori echivalenti (LE), pina la 31.12.2013
- intre 2000-10000 LE, pana la 31.12.2018.
Evacuarea centralizata a apelor uzate reprezinta un argument major in rezolvarea acestei probleme.
Impactul investitiilor propuse asupra sanatatii populatiei

Masurile de investitii propuse prin reactualizarea Planului Urbanistic General al comunei Storobaneasa vor avea
un impact major pozitiv asupra nivelului de sanatate a populatiei.
67
___________________________________________________________________________________________________________
Sistemul centralizat de alimentare cu apa, care implica o tratare riguroasa a apei pentru a indeplini cerintele
prevazute in normativele nationale si europene, dezinfectarea finala a apei, realizarea si pastrarea in functiune a
unei retele de distributie salubra, va avea un efect nemijlocit asupra eradicarii bolilor hidrice si a celor hepatice
foarte raspandite in prezent. Efectele vor fi resimtite mai ales in zonele in care in prezent alimentarea cu apa se
face prin puturi individuale, din straturile acvifere infectate, atat chimic (nitrati, nitriti, etc.) cat si bacteriologic
datorita latrinelor din zona.
Instalatiile sanitare din locuintele bransate la sistemele centralizate de alimentare cu apa vor mari gradul de
confort al locuintelor si probabil si cel cultural, accentuand tendinta de conformare la standardele civilizatiei
europeane.
Poluarea sonora, efecte asociate

Zgomotul este un factor de mediu omniprezent pentru care limita dintre nivelul necesar si cel nociv, dependent de
o multitudine de factori (fizici ai zgomotului, personali ai receptorului sau alte variabile externe) este greu de
stabilit.
Expunerea la zgomot poate provoca diverse tipuri de raspuns reflex, in special daca zgomotul este neasteptat
sau de natura necunoscuta. Aceste reflexe sunt mediate de sistemul nervos vegetativ si sunt cumoscute sub
demumirea de reactii de stres. Ele exprima o reactie de aparare a organismului si au un caracter reversibil in
cazul zgomotelor de scurta durata.
Susele de zgomot din zona studiata si din imprejurimi sunt reprezentate de taficul auto, in special de traficul auto
de pe drumurile judetene DJ 506 si DJ 506B, ce traverseaza satele Storobaneasa si Beiu.
Pentru perioada in care se vor executa constructiile obiectivelor, nivelul de zgomot va prezenta valori variabile in
functie de specificul echipamentelor si va produce disconfort in special pentru biodiversitatea animala.
In scopul limitarii posibilului impact al poluarii sonore asupra biodiversitatii se recomanda aplicarea unor masuri
de protectie specifice activitatilor de santier.
Pentru perioada de exploatare a investitiei nivelul de zgomot nu va exercita efecte negative asupra starii de
sanatate a componentelor mediului.
Efecte asociate poluarii solului

Poluarea industriala care reprezinta o puternica sursa de raspandire pe sol a unor produsi chimici toxici nu este
caracteristica zonei amplasamentului studiat.
Din activitatile prevazute a se desfasura pe teritoriul PUG, vor rezulta emisii si imisii care se vor incadra in
normele legale si care nu vor exercita efecte negative asupra calitatii solului care sa conduca la degradarea
acestuia.
Pentru etapa de executie si amenajare precum si pentru cea de exploatare sunt prevazute o serie de masuri
speciale de protectie a solului si prin aplicarea acestora se apreciaza ca impactul va fi nesemnificativ.
7.1.7. Biodiversitatea
Poluantii si activitatile ce pot afecta ecosistemele acvatice si terestre.
In perioada de executie, principale sursele de poluare cu impact negativ asupra mediului sunt:
68
___________________________________________________________________________________________________________
- activitatile de santier - ocuparea temporara de terenuri, poluarea potentiala a solului, depozitele

temporare de deseuri etc. toate acestea au efecte negative asupra vegetatiei in sensul reducerii
suprafetelor ocupate de vegetatie.
- zgomotul, circulatia personalului si a utilajelor - toate acestea modifica habitatul natural.
Efecte asupra vegetatiei

Extinderea suprafetelor construibile din jurul oraselor se rasfrange negativ si asupra fondului forestier din
imediata vecinatate a acestora, solicitarile de ocupare a acestuia cu locuinte si obiective comerciale fiind din ce in
ce mai numeroase. Acestea impreuna cu cresterea poluarii provenite din activitatile productive si traficului rutier
constituie factori antropici cu puternic efect destabilizator asupra ecosistemelor forestiere.
Nevoia de dezvoltare urbanistica trebuie echilibrata cu masuri de protectie a mediului inconjurator.
Efecte asupra faunei

Fauna poate fi afectata pe parcursul lucrarilor, de zgomot, circulatia utilajelor, ocuparea temporara a terenurilor.
In zona PUG nu se identifica specii protejate.
7.1.8. Economia locala

Profilul economic al comunei Storobaneasa este predominant agricol, fapt privit din patru puncte de vedere:
‐ 1916 persoane (60% din totalul populatiei) isi desfasoara activitatea in agricultura
‐ principala resursa a comunei este terenul agricol; suprafata agricola reprezinta 91,68% din suprafata totala
‐ asezarea geografica – comuna se afla intr-un judet din zona de campie, judet cu rezultate remarcabile in
domeniul agricol, la nivel national (locul 1 la productia de grau, locul 2 la productia vegetala – sursa: C.J.
Teleorman);
‐ activitatea industriala a comunei se bazeaza, in special, pe prelucrarea produselor de origine vegetala si
animala (morarit si panificatie, obtinerea de ulei ulei vegetal prin presare la rece, conserve de legume si
fructe, branzeturi si lactate).
Impactul investitiilor in sistemele de apa potabila, canalizare si epurare a apelor uzate se poate observa atat in
ceea ce priveste economia locala cat si in imbunatatirea calitatii vietii populatiei si agentilor economici ce
beneficiaza direct sau indirect de aceste investitii.
Astfel, principalele beneficii socio-economice ale implementarii masurilor propuse se regasesc in sanatate,
turism, dezvoltarea economica.
Pe langa efectele pozitive, realizarea investitiilor (in special in ceea ce priveste asigurarea retelelor de alimentare
cu apa si de canalizare) poate avea - in timpul efectuarii acestor lucrari – si un impact negativ asupra populatiei,
agentilor economici sau infrastructurii de drumuri sau cai ferate.
Dezvoltarea socio-economica va permite si intensificarea relatiilor de interdependenta intre localitatile
componente ale comunei. Se vor amplifica relatiile pe linia activitatilor tertiare mai ales. Avand in vederea
dezvoltarea unor importante proiecte in zona se vor stabili relatii cu tot teritoriul invecinat dar si cu cel national
favorizat de prezenta autostrazilor.
Prin reconsiderarea, dezvoltarea si modernizarea tramei stradale si a drumurilor comunale se vor facilita
deplasarile pentru munca si relatiile mai bune cu teritoriul si vecinii. Realizarea unor linii de transport in comun
eficiente va imbunatasi mult atat legaturile interne, intre localitatile componente, dar si ale comunei cu alte
localitati invecinate, mai ales cu municipiul Bucuresti.
69
___________________________________________________________________________________________________________
7.2. Efectele potentiale semnificative asupra mediului

Evaluarea de mediu pentru planuri si programe necesita identificarea impactului semnificativ asupra factorilor /
aspectelor de mediu al prevederilor planului avut in vedere.
Impactul semnificativ este definit ca fiind “impactul care, prin natura, magnitudinea, durata sau intensitatea sa
altereaza un factor sensibil de mediu”.
Conform cerintelor HG nr. 1076/2004, efectele potentiale semnificative asupra factorilor/aspectelor de mediu
trebuie sa includa efectele secundare, cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu si lung, permanente si
temporare, pozitive si negative.
In vederea evaluarii impactului prevederilor Planului Urbanistic General, s-au stabilit sase categorii de impact.
Evaluarea impactului se bazeaza pe criteriile de evaluare prezentate in continuare si a fost efectuata pentru toti
factorii / toate aspectele de mediu stabiliti / stabilite a avea relevanta pentru planul analizat.
Categorii de impact
Categoria de impact Descriere Simbol

Impact pozitiv semnificativ Efecte pozitive de lunga durata sau permanente ale propunerilor +2
planului asupra factorilor/aspectelor de mediu
Impact pozitiv nesemnificativ Efecte pozitive ale propunerilor planului asupra factorilor / +1
aspectelor de mediu
Impact neutru (fara impact) Efecte pozitive si negative care se echilibreaza sau niciun efect 0
Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore asupra factorilor / aspectelor de mediu -1
Impact negativ semnificativ Efecte negative de lunga durata sau ireversibile asupra factorilor / -2
aspectelor de mediu
In vederea identificarii efectelor potentiale semnificative asupra mediului ale prevederilor planului au fost stabilite
criterii de evaluare pentru fiecare dintre factorii/aspectele de mediu relevanti/relevante si care s-au luat in
considerare la stabilirea obiectivelor de mediu.
Factor / Criterii de evaluare Observatii

aspect de
mediu
Concentratii de poluanti in apele uzate epurate Planul determina forme de impact semnificativ
evacuate in mediu in raport cu valorile limita pozitiv asupra calitatii apelor prin implementarea
prevazute de legislatia nationala solutiei de executie sisteme publice de alimentare
Calitatea apei potabile cu apa si canalizare, inclusiv instalatii de epurare
Apa
a apelor uzate menajere si pluvial. Astfel se evita

Sisteme si masuri pentru reducerea emisiilor poluarea punctiforma si difuza a apelor freatice si
de poluanti in apa de suprafata; se va asigura un management
corespunzator al deseurilor; sunt interzise
depozitarile necontrolate de deseuri
70
___________________________________________________________________________________________________________
Masuri pentru reducerea emisiilor de poluanti Planul va determina impact negativ nesemnificativ
in aer de la sursele de tip urban asupra calitatii aerului, in perioada de executie, cu
Aerul
Masuri pentru evitarea afectarii calitatii aerului conditia respectarii masurilor prevazute.
ca urmare a dezvoltarii urbanistice a zonei
Masuri pentru reducerea zgomotului Planul va determina impact negativ nesemnificativ
Zgomotul
vibratiile
asupra calitatii aerului, in perioada de executie, cu

si
conditia respectarii masurilor prevazute.
Formele de impact determinate de prevederile Planul va determina in principal un impact fizic

PUG cu privire la sursele potentiale de poluare asupra solului prin intermediul lucrarilor executate
Solul
a solului prin implementarea PUG si aria asupra solului (sapaturi, pozare conducte)
probabila a impactului.
Masuri pentru reducerea impactului.
Formele de impact direct, indirect, reversibil, In zona PUG nu se identifica arii naturale si specii
Biodiversitatea
partial, ireversibil, determinate de prevederile protejate. Impactul PUG va fi pozitiv

PUG asupra ariilor protejate, habitatelor de nesemnificativ . Se vor aplica masuri de
flora si fauna reconstructie ecologica a zonelor afectate de
Masuri pentru managementul biodiversitatii lucrari, se vor amenaja spatii verzi si se vor planta
pomi si arbusti
Imbunatatirea peisajului Aport peisagistic favorabil datorita amenajarii de
Peisaj
spatii verzi, locuinte
Modul de asigurare a utilitatilor (alimentare cu Planul va determina forme de impact semnificativ

Populatia si
sanatatea
apa si energie electrica, canalizare, pozitiv asupra conditiilor de viata ale populatiei si a
umana
managementul deseurilor sanatatii acesteia, prin prevederile cu privire la

asigurarea alimentarii cu energie electrica, cu apa
si canalizare
Formele de impact socio-economic pentru Planul va determina forme de impact semnificativ
economic si
terenuri, infrastructura, forta de munca, legaturi pozitiv asupra dezvoltarii economico-sociale a

Mediul
social
sociale, calitatea vietii Comunei Storobaneasa: crearea unor locuri noi de

munca, cresterea nivelului de trai, impact pozitiv
asupra peisajului, sporirea potentialului economic.
Conform HG nr. 1076/2004 este necesar ca, in evaluarea efectelor asupra mediului ale prevederilor planului, sa
fie luate in considerare efectele cumulative si sinergice asupra mediului.
Multe probleme de mediu deriva din acumularea unei multitudini de efecte marunte si adesea secundare sau
indirecte, mai curand decat din efecte mari si evidente. Intre exemple se numara: modificarile de peisaj, pierderea
de habitate, schimbarile climatice.
In cazul planului propus efectele cumulative pot aparea in timp, dar cu impact redus si doar prin cumularea cu
alte planuri ce se pot dezvolta in zona.
Evaluarea planului urbanistic se realizeaza la nivelul obiectivelor si masurilor propuse, la nivelul disponibil de
detaliere a planului. Evaluarea implica analiza modului in care obiectivele planului intersecteaza obiectivele de
mediu relevante.
71
___________________________________________________________________________________________________________
Evaluarea impactului asupra mediului prin implementarea obiectivului “extinderea intravilanului” (introducerea
in intravilan a unei suprafete de 30,50 ha, scoaterea din intravilan a unei suprafete de 23,98 ha)
Factor de Efecte Nivel Observatii

mediu
Aer Mentinerea si imbunatatirea calitatii +1 Separarea functiunilor in intravilan protejeaza
aerului. Reducerea la minim a zonele de locuit de activitatile economice la
impactului transportului asupra aerului. care se pot genera emisii de gaze si pulberi.
Apa Imbunatatirea calitatii apelor de +1 Permiterea construirii doar in zone fara risc de
suprafata si subterane inundabilitate
Asigurarea calitatii apelor de suprafata
si subterane prin limitarea poluarii din
surse punctiforme sau difuze.
Zgomot si - 0 Posibil impact privind zgomotul pe termen
vibratii scurt in perioada de executie
Sol Protectia calitatii solului prin evitarea +1 Asigura utilizarea rationala a terenurilor din
depozitarii necontrolate a deseurilor intravilan si conditionarea racordarii noilor
constructii la retelele hidroedilitare.
Schimbarea tipului de folosinta a terenului
Biodiversitate - 0 Suprafetele propuse pentru introducere in
intravilan nu interfereaza cu situri protejate
Peisaj Origanizarea construirii de obiective +1 Respectarea RGU impune conditiile ce trebuie
noi respectate pentru constructii noi
Populatia si Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea +2 Separarea functiunilor in intravilan protejeaza
sanatatea confortului populatiei. zonele de locuit de activitatile economice la
umana care se pot genera emisii de gaze si pulberi.
Mediul Posibilitatea dezvoltarii comunei +2 Extinderea intravilanului ofera conditii de
economic si dezvoltare a unor noi investitii / locuinte –
social odata cu dezvoltarea intravilanului se impune
si dezvoltarea infrastructurii rutiere si a
utilitatilor
Evaluarea impactului asupra mediului prin implementarea obiectivului “extindere sistem centralizat de
alimentare cu apa”
Factor de mediu Efecte Nivel Observatii

Aer - 0 Niciun efect
Apa Imbunatatirea calitatii apelor de +2 Gestionarea corespunzatoare a resurselor de
suprafata si subterane apa
Evitarea poluarii apelor subterane
Zgomot si vibratii - 0 Posibil impact privind zgomotul pe termen
scurt in perioada de executie
72
___________________________________________________________________________________________________________
Sol Protectia calitatii solului prin 0 Efect nesemnificativ

evitarea sapaturilor
Biodiversitate - 0 Suprafetele propuse pentru introducere in
intravilan nu interfereaza cu situri protejate
Peisaj - 0 Niciun efect
Populatia si Imbunatatirea calitatii vietii, +2 Imbunatatirea confortului si igienei populatiei
sanatatea umana cresterea confortului populatiei.
Mediul economic Posibilitatea dezvoltarii comunei +2 Oferirea de conditii de dezvoltare a unor noi
si social investitii / locuinte
Evaluarea impactului asupra mediului prin implementarea obiectivului “infiintare sistem centralizat de
canalizare si statie de epurare”

Aer Imbunatatirea calitatii aerului 0 Niciun efect
Apa Imbunatatirea calitatii apelor de +2 Reducerea surselor de poluare a apelor de
suprafata si subterane suprafata si subterane
Gestionarea corespunzatoare a resurselor de
apa
Sol Protectia calitatii solului +2 Evitarea poluarii solului prin colectarea apelor
uzate in sistem centralizat
Evitarea oricaror deversari necontrolate de
ape uzate, reziduuri sau depuneri de deseuri
in cursurile de apa si pe malurile acestora
Biodiversitate - +2 Evitarea oricaror deversari necontrolate de
Peisaj - +2 Evitarea oricaror deversari necontrolate de
73
___________________________________________________________________________________________________________
Evaluarea impactului asupra mediului prin implementarea obiectivului “infiintare sistem centralizat de
canalizare pluviala si instalatii de preepurare”
Aer Imbunatatirea calitatii aerului 0 Niciun efect
Apa Imbunatatirea calitatii apelor de +2 Reducerea surselor de poluare a apelor de
suprafata si subterane suprafata si subterane
Gestionarea corespunzatoare a resurselor de
apa
Sol Protectia calitatii solului +2 Evitarea poluarii solului prin colectarea apelor
uzate in sistem centralizat
Evitarea inundarii unor zone in urma unor
precipitatii abundente
Biodiversitate - +2 Evitarea inundarii unor zone in urma unor
Peisaj - +2 Evitarea inundarii unor zone in urma unor
sanatatea umana cresterea confortului populatiei. Evitarea inundarii unor zone in urma unor
Mediul economic Posibilitatea dezvoltarii comunei +1 Evitarea inundarii unor zone in urma unor
si social precipitatii abundente
Evaluarea impactului asupra mediului prin implementarea obiectivului “asigurarea retelelor de alimentare cu
gaze naturale”
Aer Imbunatatirea calitatii aerului +2 Niciun efect
Apa Imbunatatirea calitatii apelor de +2 Reducerii emisiilor de gaze si pulberi ca
suprafata si subterane urmare a eliminarii surselor de incalzire cu
combustibili solizi
Sol - 0 Posibil impact pe termen scurt in perioada de
executie
Biodiversitate - +1 Reducerea poluarii aerului ce conduce la
protejarea faunei si florei
74
___________________________________________________________________________________________________________
Evaluarea impactului asupra mediului prin implementarea obiectivului “dezvoltarea si retehnologizarea

retelelor electrice”

Aer - 0 Posibil impact pe termen scurt in perioada de
executie
Apa - 0 Posibil impact pe termen scurt in perioada de
executie
Sol Producerea unui impact fizic -1 Impact pe termen scurt in perioada de
asupra solului prin realizarea executie
sapaturilor
Biodiversitate - 0 Posibil impact pe termen scurt in perioada de
executie
Peisaj Imbunatatirea aspectului +2 Imbunatatirea confortului populatiei
urbanistic al comunei
Populatia si Imbunatatirea conditiilor privind +1 Protectia sanatatii populatiei
sanatatea umana sanatatea populatiei
Evaluarea impactului asupra mediului prin implementarea obiectivului “modernizarea iluminatului public”

Aer - 0 Niciun efect
Apa - 0 Niciun efect
Zgomot si vibratii - 0 Niciun efect
Sol Producerea unui impact fizic asupra -1 Impact pe termen scurt in perioada de
solului prin realizarea sapaturilor executie
pentru montarea de stalpi
Biodiversitate - 0 Posibil impact pe termen scurt in perioada de
executie
Peisaj Imbunatatirea aspectului +1 Imbunatatirea confortului populatiei
urbanistic al comunei
Populatia si Imbunatatirea aspectului +1 Imbunatatirea confortului populatiei
sanatatea umana urbanistic al comunei
Mediul economic Posibilitatea dezvoltarii comunei +1 Niciun efect
si social
75
___________________________________________________________________________________________________________
Evaluarea impactului asupra mediului prin implementarea obiectivului “construire after school”

Aer - 0 -
Apa - 0 -
Zgomot si vibratii - 0 Posibil impact privind zgomotul pe termen scurt
in perioada de executie
Sol Producerea unui impact fizic -1 Impact pe termen scurt in perioada de executie
asupra solului prin realizarea
sapaturilor
Biodiversitate - 0 -
Peisaj Imbunatatirea aspectului localitatii +1 Contribuie la imbunatatirea aspectului localitatii
Populatia si Imbunatatirea calitatii vietii, +2 Sprijina sistemul educational la nivel de
sanatatea umana cresterea confortului populatiei. localitate
Ofera conditii optime pentru copiii din comuna
Mediul economic Posibilitatea dezvoltarii comunei +2 Contribuie la imbunatatirea aspectului localitatii
si social Sprijina sistemul educational la nivel de
localitate
Sprijina cresterea fortei de munca
Evaluarea impactului asupra mediului prin implementarea obiectivului “construirea unei sali de sport la scoala”

Aer - 0 -
Apa - 0 -
sapaturilor
Peisaj Imbunatatirea aspectului +1 Contribuie la imbunatatirea aspectului localitatii
localitatii
Populatia si Imbunatatirea calitatii vietii, +1 -
localitate
Sprijina cresterea nivelului de sanatate la copii
76
___________________________________________________________________________________________________________
Evaluarea impactului asupra mediului prin implementarea obiectivului “construire targ saptamanal (piata
agroalimentara)”

Aer - 0 -
Apa - 0 -
Sol Producerea unui impact fizic asupr -1 Impact pe termen scurt in perioada de executie
solului prin realizarea sapaturilor
si social Sprijina productia locala de legume si produse
traditionale
Sprijina cresterea fortei de munca
Evaluarea impactului asupra mediului prin implementarea obiectivului “construirea unui camin cultural”

Aer - 0 -
Apa - 0 -
sapaturilor
localitate
Ofera posibilitatea organizarii de evenimente in
comuna
77
___________________________________________________________________________________________________________
Evaluarea impactului asupra mediului prin implementarea obiectivului “modernizarea drumurilor si a

intersectiilor de pe raza comunei, realizarea de parcaje in zonele de interes public”

Aer Imbunatatirea calitatii aerului. +2 Asigurarea unor canditii optime pentru traficul rutier
Fluidizarea traficului si reducerea emisiilor de gaze si
pulberi.
Apa Imbunatatirea calitatii apelor +1 Fluidizarea traficului si reducerea emisiilor de gaze si
de suprafata si subterane pulberi.
Zgomot si vibratii - +2 Posibil impact privind zgomotul pe termen scurt in
perioada de executie, insa reduce nivelul de zgomot
produs de traficul rutier
Sol Protectia calitatii solului +1 Fluidizarea traficului si reducerea emisiilor de gaze si
pulberi care se depun pe sol
Biodiversitate Imbunatatirea calitatii aerului +1 Imbunatatirea calitatii aerului si solului odata cu
si solului, asigurand conditii modernizarea strazilor reduce gradul de poluare,
optime pentru habitate noi asigurand conditii optime pentru habitate noi
Peisaj Imbunatatirea aspectului +1 Contribuie la imbunatatirea aspectului localitatii
localitatii Asigurarea unor canditii optime pentru traficul rutier.
Populatia si Imbunatatirea calitatii vietii, +2 Asigurarea fluidizarea traficului si reducerea emisiilor
sanatatea umana cresterea confortului de gaze si pulberi.
populatiei.
Mediul economic Posibilitatea dezvoltarii +2 Contribuie la imbunatatirea aspectului localitatii
si social comunei Asigurarea unor canditii optime pentru traficul rutier.
Evaluarea impactului asupra mediului prin implementarea obiectivului “imbunatatirea conditiilor de transport –
infiintarea unor statii maxi-taxi”

Aer - 0 Posibil impact prin emisiile de esapament de la
mijloanele de transport
Zgomot si vibratii - 0 Posibil impact de la zgomotul produs de motoarele
mijloacelor de transport
Sol - 0 Niciun efect
Biodiversitate - 0 Niciun efect
Populatia si - 0 Niciun efect
sanatatea umana
Mediul economic Posibilitatea dezvoltarii +2 Oferirea de conditii de dezvoltare a unor noi
si social comunei investitii / locuinte
Sprijinirea fortei de munca
Posibilitatea evitarii mijloacelor auto personale
78
___________________________________________________________________________________________________________
Evaluarea impactului asupra mediului prin implementarea obiectivului “protejarea malurilor raului Vedea prin
lucrari hidrotehnice”

Aer - -1 Posibil impact in perioada de executie, emisii de
la utilaje si mijloace de transport materiale
Manevrarea maselor de pamant
Apa - +2 Contribuie la regularizarea cursului de apa
Contribuie la evitarea inundari terenurilor din
vecinatatea raului
Zgomot si vibratii - 0 Posibil impact de la zgomotul produs de
motoarele mijloacelor de transport
Peisaj Efect pozitiv +1 Evitarea inundari terenurilor din vecinatatea
raului
Populatia si Efect semnificativ pozitiv +2 Elimina producerea inundarii terenurilor
sanatatea umana
Contribuie la reducerea pagubelor materiale
produse de inundatii
Mediul economic Efect semnificativ pozitiv +2 Oferirea de conditii de dezvoltare a unor noi
Evaluarea impactului asupra mediului prin implementarea obiectivului “reabilitare poduri existente”

Aer - -1 Posibil impact in perioada de executie, emisii de
la utilaje si mijloace de transport materiale
Zgomot si vibratii - 0 Posibil impact de la zgomotul produs de
motoarele mijloacelor de transport
Peisaj Efect pozitiv +1 Imbunatatirea imaginii comunei
Populatia si Efect pozitiv +2 Ofera siguranta persoanelor care le tranziteaza
sanatatea umana
Mediul economic Efect semnificativ pozitiv +2 Oferirea de conditii de dezvoltare a unor noi
79
___________________________________________________________________________________________________________
Evaluarea impactului asupra mediului prin implementarea obiectivului “realizarea de spatii verzi in lungul
tuturor strazilor, zone de protectie din jurul cimitirelor, platformei de compost organic, statie de epurare”

Aer Imbunatatirea calitatii aerului +2 Contribuie la imbunatatirea calitatii aerului
Contribuie la asigurarea suprafetei minime de
spatiu verde pe locuitor
Sol Protectia calitatii solului prin +1 -
amenajarea controlata a
spatiului
Biodiversitate Imbunatatirea conditiilor de +2 Suprafetele propuse pentru astfel de amenajari
formare de habitate noi pot contribui la formarea de habitate noi
Peisaj Imbunatatirea aspectului +2 Crearea de spatii verzi asigura imbunatatirea
localitatii imaginii comunei
Contribuie la asigurarea suprafetei minime de
Populatia si Imbunatatirea calitatii vietii, +2 Crearea de spatii verzi asigura un aer mai curat
sanatatea umana cresterea confortului pentru populatie
populatiei. Contribuie la asigurarea suprafetei minime de
Mediul economic Posibilitatea dezvoltarii +1 Contribuie la imbunatatirea aspectului localitatii
si social comunei
Evaluarea globala a efectelor generat de implementarea PUG
Factor de mediu
Biodiversitate
economic si
Populatia si
Zgomot si
sanatatea
umana
Mediul
vibratii
Peisaj
social
Total
Apa
Aer
Sol
Obiectiv PUG
extinderea +1 +1 0 +1 0 +1 +2 +2 +8
intravilanului
extindere sistem 0 +2 0 0 0 0 +2 +2 +6
centralizat de
alimentare cu apa
infiintare sistem 0 +2 0 +2 +2 +2 +2 +2 +12
centralizat de
canalizare si statie
de epurare
80
___________________________________________________________________________________________________________
infiintare sistem 0 +2 0 +2 +2 +2 +2 +1 +11

centralizat de
canalizare pluviala
si instalatii de
preepurare
asigurarea retelelor +2 +2 0 0 +1 0 +2 +2 +9
de alimentare cu
gaze naturale
dezvoltarea si 0 0 0 -1 0 +2 +1 +2 +4
retehnologizarea
retelelor electrice
modernizarea 0 0 0 -1 0 +1 +1 +1 +2
iluminatului public
construire after 0 0 0 -1 0 +1 +2 +2 +10
school
construirea unei 0 0 0 -1 0 +1 +1 +2 +3
sali de sport la
scoala
construire targ 0 0 0 -1 0 +1 +1 +2 +3
saptamanal (piata
agroalimentara)
construirea unui 0 0 0 -1 0 +1 +1 +2 +3
camin cultural
modernizarea +2 +1 +2 +1 +1 +1 +2 +2 +12
drumurilor si a
intersectiilor de pe
raza comunei,
realizarea de parcaje
in zonele de interes
public
imbunatatirea 0 0 0 0 0 0 0 +2 +2
conditiilor de
transport – infiintarea
unor statii maxi-taxi
protejarea malurilor -1 +2 0 0 0 +1 +2 +2 +6
raului Vedea prin
lucrari hidrotehnice
reabilitare poduri -1 0 0 0 0 +1 +2 +2 +4
existente
realizarea de spatii +2 0 0 +1 +2 +2 +2 +1 +10
verzi in lungul tuturor
strazilor, zone de
protectie din jurul
81
___________________________________________________________________________________________________________
cimitirelor, platformei
de compost organic,
statie de epurare
Total +5 +12 +2 +1 +8 +17 +25 +29 +105
Punctajul s-a aplicat pe baza premizelor rezultatelor ce se vor obtine dupa implementarea acestor obiective /
masuri pentru a preveni, reduce si compensa pe cat posibil orice efect negativ asupra mediului. Rezultatele
pozitive indica impactul pozitiv realizat prin implementarea planului, care include realizarea unor investitii
destinate sa creasca semnificativ calitatea vietii.
Analiza rezultatelor evaluarii pune in evidenta faptul ca implementarea PUG-ului genereaza un efect
preponderent pozitiv.
Implementarea obiectivelor propuse prin PUG va contribui in principal la limitarea poluarii factorilor de mediu
datorita realizarii retelelor de canalizare si a statiei de epurare, prin implementarea unui management
corespunzator al deseurilor sau prin modernizarea sistemului rutier.
Extinderea intravilanului are impact redus asupra aerului, apei, solului sau al biodiversitatii. Nu va fi afectata
calitatea acestor factori. Extinderea intravilanului va avea in schimb efecte benefice pentru mediul socio-
economic prin crearea de spatii pentru noi locuinte.
Realizarea sistemului de canalizare si epurare are un efect negativ nesemnificativ in timpul realizarii lucrarilor de
constructie asupra aerului din cauza particulelor de praf.
Dupa finalizarea lucrarilor acest impact negativ va disparea si va ramane doar impactul pozitiv: se va imbunati
calitatea apelor si a solului deoarece apele uzate nu mai ajung direct in mediu. Impactul asupra sanatatii este
indirect, dar pozitiv: apele uzate nu mai ajung in panza freatica. Impactul asupra mediului socio-economic este
pozitiv: se imbunatatesc conditiile de trai ale locuitorilor comunei Storobaneasa.
Impactul realizarii sistemului de alimentare cu apa este similar celui al realizarii sistemului de canalizare si
epurare. In perioada lucrarilor pot exista emisii de praf care pot afecta calitatea aerului, dar acesta nu este
rezidual, dispare imediat dupa finalizarea lucrarilor. Impactul asupra peisajului se manifesta prin aspectul
inestetic al zonei in care se desfasoara lucrarile, dar dupa pozarea conductelor in santurile aferente, acest aspect
va fi inlaturat. Impactul asupra mediului socio-economic este pozitiv prin imbunatatirea conditiilor de trai ale
locuitorilor comunei.
In zona nu exista habitate protejate care sa fie afectate. Majoritatea amplasamentelor se desfasoara in interiorul
localitatilor unde exista foarte putine specii salbatice. Efectul asupra acestor specii va fi resimtit numai pe
perioada de desfasurare a lucrarilor de constructie. Dupa finalizarea acestora mediul va reveni la conditiile
initiale.
8. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT TRANSFRONTALIERA

Nu este cazul. Prin implementarea Planului de Urbanism General propus nu se vor genera efecte asupra
mediului in context transfrontalier.
9. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA CAT DE COMPLET POSIBIL

ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PROIECTULUI
Implementarea planului nu este lipsit de efecte nedorite asupra mediului, atat in perioada de punere in opera a
lucrarilor cat si dupa, in timpul utilizarii obiectivelor propuse prin acesta, insa trebuie avut in vedere ca planul de
urbanism prevede un proces coerent, perfect controlabil.
82
___________________________________________________________________________________________________________
Prin Regulamentul de Urbanism sunt prevazute functiunile admise si restrictiile impuse pentru fiecare caz,
respectarea acestora fiind de natura sa diminueze presiunea asupra mediului.
Fiecare investitie viitoare se va conforma legislatiei in vigoare studiile de specialitate urmand a fi solicitate de
autoritatile competente.
9.1. Masuri pentru protejarea factorului de mediu AER

- reducerea nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi in suspensie sedimentabile, printr-o gestionare
corespunzatoare – depozitarea controlata, transportul efectuat conform unui program prestabilit, evitarea
manevrarii materialelor pulverulente in perioade cu vant puternic
- emisia acestor poluanti va fi limitata in timp pentru un amplasament dat, lucrarile se vor executa pe tronsoane,
care sunt programate succesiv in functie de graficul de executie si ritmul de finalizare a lucrarilor.
- manipularea materialele de constructii pulverulente pe cat posibil in spatii inchise, astfel incat sa se reduca la
minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici
- verificarea mijloacelor de transport pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe
carosabilul drumului de acces
- se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara amplasamentului obiectivului
si in locuri neautorizate;
- pamantul excavat se va folosi pentru umpluturi sau reamenajarea / restaurarea terenului.
- se va reduce riscul de antrenare a emisiilor de praf care apar in timpul executiei lucrarii prin stropirea in
permanenta a zonelor de lucru;
- se organizeaza spatii bine determinate pentru depozitarea selectiva a diverselor deseuri pana la evacuarea
de pe amplasament;
- elaborarea planului de interventie in caz de poluari accidentale si prezentarea lui la APM Teleorman inainte de
inceperea lucrarilor de constructie;
- amplasarea de bariere fizice imprejurul organizarii de santier pentru a nu afecta si alte suprafete decat cele
alocate lucrarilor;
- management adecvat al deseurilor
- minimizarea perioadei de implementare a proiectelor;
Minimizarea impactului emisiilor de la vehiculele rutiere si nerutiere prin pastrarea valorilor concentratiilor de
poluanti sub limitele normate se va realiza prin utilizarea echipamentelor in buna stare de functionare si in bune
conditii tehnice.
Poluantii mentionati se manifesta doar pe o perioada scurta de timp si pe tronsoane ale lucrarilor de executie
care se muta odata cu evolutia lucrarilor. De aceea se estimeaza ca in perioada de constructie impactul poluant
asupra atmosferei va fi minim.

- se vor monta doar centrale termice agrementate; se va asigura controlul si verificarea tehnica periodica a
centralelor termice si instalatiilor anexe, optimizarea programului de desfasurare a proceselor de ardere;
83
___________________________________________________________________________________________________________
- se va monitoriza permanent aerul in zona statiilor de epurare, determinandu-se periodic concentratiile gazelor
care pot rezulta din degradarea materiilor organice (CH4, CO2, NH3, H2S, NOX).
- se va realiza inspectia periodica a autovehiculelor implicate in operare
- se vor amenaja spatii verzi cu arbori si arbusti
- protectia calitatii aerului prin diminuarea poluarii produse de procesele de combustie din activitatile economice
si prin inlocuirea tipului de combustibil cu unul mai putin poluant
- reducerea emisiilor din combustie prin aplicarea unor solutii tehnice alternative moderne
- minimizarea poluarii provenite de la combustibilii folositi pentru incalzirea locuintelor proprii, prepararea hranei
- folosirea combustibilului cu un continut mai redus de sulf si a energiei alternative
- modernizarea si reabilitarea drumurilor si achizitionarea unor mijloace de transport in comun moderne care
emit in atmosferaa o cantitate mai mica de substante poluante
- folosirea unei agriculturi durabile a caror obiective principale sunt asigurarea cresterii productiei agricole cu
luarea in considerare a conservarii si protejarii resurselor naturale regenerabile
- gospodarirea deseurilor menajere si animaliere, printr-un management adecvat al deseurilor
- monitorizarea calitatii atmosferei in zona analizata in cazul an care autoritatile in vigoare decid ca anumite
activitai economice care se desfasoara pe teritoriul comunei prezinta un posibil pericol asupra calitatii aerului.
9.2. Masuri pentru protejarea factorului de mediu APA

- colectarea si evacuare (cu epurare) corespunzatoare a apelor uzate menajere generate in cadrul organizarii
de santier
- solicitarea avizelor / autorizatiilor de gospodarire a apelor necesare reglementarii conditiilor de exploatare a
corpurilor / cursurilor de apa (dupa caz)
- colectarea si eliminarea corespunzatoare a deseurilor.
- lucrarile de executie se vor realiza conform prevederilor legislatiei in vigoare.
- pe perioada de executie va exista o organizare de santier adecvata si vor fi respectate toate masurile impuse
pentru prevenirea si minimizarea impactului asupra mediului.
- prin Caietul de sarcini al licitatiei de executie a lucrarilor se va impune companiilor de constructii castigatoare
respectarea tuturor masurilor necesare pentru prevenirea si minimizarea impactului asupra factorilor de
mediu.
- efectuarea inspectiilor tehnice periodice la autovehiculele, mijloace de transport si utilaje folosite pe santier
- efectuarea in cel mai scurt timp a reparatiilor autovehiculele, mijloacelor de transport si a utilajelor folosite pe
santier, atunci cand este cazul
- interzicerea depozitarii pe amplasament a unor cantitati mari de combustibil; se va asigura combustibil doar
pentru scurte perioade de timp.

- colectarea si evacuare (cu epurare) corespunzatoare a apelor uzate menajere generate pe amplasament
84
___________________________________________________________________________________________________________
- solicitarea avizelor / autorizatiilor de gospodarire a apelor necesare reglementarii conditiilor de exploatare a

corpurilor / cursurilor de apa (dupa caz)
- controlul periodic al instalatiilor de alimentare cu apa si canalizare (dupa executie)
- verificarea etanseitatii acestora, remedierea operativa a defectiunilor
- se vor lua masuri de prevenire a poluarii emisarilor naturali- asigurarea zonei de protectie conform
prevederilor legale
- indicatorii de calitate ai apelor uzate epurate ce vor fi evacuate in receptorii naturali (daca este cazul) se vor
incadra in limitele impuse prin HG nr. 188/2002, cu modificarile si completarile ulterioare
- dimensionarea retelelor de apa si canalizare se va face in conformitate cu obiectivele propuse si natura
terenului
- depozitarea controlata si corespunzatoare a deseurilor
- reducerea folosirii in exces a fertilizantilor si substantelor agrochimice folosite in activitatile agricole.
Realizarea unor surse de alimentare cu apa dar si a unei retele de canalizare vor elimina efectele negative
asupra acestui factor de mediu.
Prin realizarea sistemului de canalizare ape uzate, prevazut cu statii de epurare, se are in vedere eliminarea
evacuarii directe sau indirecte in resursele de apa, a substantelor din familiile si grupele de substante periculoase
din lista I si din lista II si a substantelor prioritare/prioritar periculoase, stabilite conform Hotararii Guvernului nr.
351/2005. Se vor prevede masuri de colectare si eliminare astfel incat sa nu fie afectate apele de suprafata ce
pot constitui receptori pentru evacuarea apelor uzate menajere si/sau pluviale.
Operatorul de apa-canal ce va administra acest sistem va monitoriza consumul de apa captata. Toti consumatorii
bransati la reteaua de alimentare cu apa trebuie sa aiba prevazute apometre pentru monitorizarea consumului de
apa.
Volumele de apa uzate evacuate vor fi monitorizate, pe de o parte, raportat la consumul de apa, pe de alta parte
prin prevederea unui camin de debitmetru inainte de evacuare, astfel incat sa se cunoasca debitele influentului in
statia de epurare, respectiv debitele de ape uzate epurate evacuate.
De asemenea, un aspect foarte important il reprezinta monitorizarea calitativa a apelor uzate epurate evacuate in
emisar. Se va implementa un program de monitorizare a indicatorilor de calitate ai apelor uzate epurate, pentru a
se respecta concentratiile maxime admise de NTPA 001 conform HG 352/2005.
Impactul se cuantifica in functie de tipul efluentului epurat, neepurat, epurat necorespunzator, apa uzata
menajera sau industriala. Influenta efluentilor se resimte in reteaua de canalizare (pentru influenti industriali) si
pot conduce la eroziune, colmatari, explozii, mirosuri, in statia de epurare afectand eficienta acesteia sau/si
valorificarea namolului in cursurile receptoare naturale.
In cazul in care tehnologiile aplicate pentru realizarea investitiilor sunt urmarite cu atentie si strictete, in faza de
exploatare a acestora nu se vor produce poluari care sa afecteze factorul de mediu: ape de suprafata sau
subterane, impactul fiind apreciat ca nesemnificativ.
85
___________________________________________________________________________________________________________

Prin intretinerea celor doua diguri, amplasate pe raurile Vedea si Teleorman, se asigura protectia impotriva
inundatiilor.
Dupa implementarea PUG, impactul va fi pozitiv prin:

- asigurarea numarului populatiei care sa beneficieze de infrastructura de apa/canal prin extinderea retelelor de
sistemului de canalizare ape uzate
- reducerea poluarii apelor prin cresterea gradului de epurare a apelor reziduale menajere si industriale
- constientizarea agentilor economici pentru implementarea automonitorizarii apelor uzate deversate in reteaua
publica de canalizare sau in emisarul natural.
- asigurarea unui management riguros al functionarii instalatiilor, cat si a fluxului apelor uzate, ce ar putea
afecta calitatea apelor evacuate
- intretinerea corespunzatoare a suprafetelor betonate cel putin in zonele de circulatie si stationare a
autovehiculelor
- controlul periodic al instalatiilor de alimentare cu apa si canalizare; verificarea etanseitatii acestora,
remedierea operativa a defectiunilor
- controlul starii tehnice si a functionarii retelei de canalizare din interiorul incintei.
9.3. Masuri pentru protejarea factorului de mediu SOL si a apei subterane

- nu se vor introduce substante poluante in sol si nu se va modifica structura sau tipul solului
- interzicerea depozitarii necorespunzatoare a a deseurilor; in ceea ce priveste colectarea, depozitarea si
transportul deseurilor se impune incheierea de contract cu operatori de salubritate autorizati
- lucrarile care se vor efectua pentru dotarile tehnico-edilitare se vor executa ingrijit, cu mijloace tehnice
adecvate in vederea evitarii pierderilor accidentale pe sol si in subsol
- vor fi luate masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi in suspensie sedimentabile
- se vor lua masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumurilor de
acces
- se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara amplasamentului obiectivului
si in locuri neautorizate.
- o parte din pamantul excavat va fi utilizat la reumplere si aducerea la cotele initiale a terenului, iar restul va fi
transportat la un depozit de deseuri municipale, pentru a fi folosit ca material de acoperire.
- prin cerintele documentatiei de licitatie pentru atribuirea contractului de executie, constructorul va avea
obligatia sa foloseasca echipamente care indeplinesc cerintele normelor tehnice in vigoare, precum si
obligatia folosirii de vehicule rutiere si nerutiere care sa aiba reviziile tehnice facute la zi (sa nu produca
86
___________________________________________________________________________________________________________
poluare prin pierderi accidentale). De asemenea, personalul ce deserveste echipamentele si vehiculele

respective va fi instruit corespunzator pentru a preveni si minimiza riscul unor pierderi de poluanti.
- evitarea ocuparii terenurilor de calitati superioare pentru organizarile de santier, bazelor de utilaje, depozite
temporare sau definitive de terasamente si materiale de constructii
- interzicerea amplasarii organizarilor de santier, bazelor de utilaje, in arealele protejate sau in zone cu
alunecari de teren
- se va evita poluarea solului cu carburanti, uleiuri rezultati in urma operatiilor de stationare, aprovizionare,
depozitare sau alimentare cu combustibili a utilajelor si mijloacelor de transport sau datorita functionarii
necorespunzatoare a acestora
- orice rezervor de stocare a combustibililor si carburantilor va fi atent etansat si supravegheat si amplasat pe
platforma betonata, prevazuta cu rigole de scurgere
- parcarea corespunzatoare a utilajelor si vehiculelor (pe platforma betonata, in masura in care acest lucru este
posibil)
- platforma de intretinere si spalare a utilajelor trebuie sa fie realizata cu o panta suficient de mare care sa
asigure colectarea apelor uzate rezultate de la spalarea utilajelor. Se recomanda existenta in bazele de
productie de tancuri de colectare etanse care sa fie vidanjate periodic
- efectuarea inspectiilor tehnice periodice la autovehiculele, mijloacelor de transport si a utilajelor folosite pe
santier
- efectuarea in cel mai scurt timp a reparatiilor autovehiculele, mijloacelor de transport si a utilajelor folosite pe
santier, atunci cand este cazul
- interzicerea depozitarii pe amplasament a unor cantitati mari de combustibil; se va asigura combustibil doar
pentru scurte perioade de timp.
- colectarea selectiva a deseurilor rezultate in urma executiei lucrarilor si evacuarea in functie de natura lor
pentru depozitare sau valorificare catre serviciile de salubritate, pe baza de contract, tinand cont de
prevederile legale.
- depozitarea rationala a materialului excavat, astfel incat sa fie ocupate suprafete cat mai mici de teren
- refacerea solului (reconstructie ecologica) in zonele unde acesta a fost afectat prin lucrarile de excavare,
depozitare de materiale, stationare de utilaje in scopul redarii in circuit la categoria de folosinta detinuta initial.
In cazul taierilor de arbori se vor replanta arbori conform prevederilor legislatiei in vigoare.
- evacuarea controlata a apelor uzate in timpul realizarii investitiei.
In conditiile aplicarii acestor masuri, se poate estima ca impactul asupra solului si subsolului determinat de
lucrarile de executie va fi minim.

- Pentru a se evita poluarea solului si a subsolului, in perioada de exploatare se vor face verificari periodice ale
etanseitatii retelelor de canalizare, iar deseurile generate vor fi colectate si preluate de catre o societate
autorizata pentru prestarea de servicii de salubrizare. Totodata, se va realiza controlul starii tehnice si
functionale a mijloacelor de transport, echipamentelor, utilajelor.
- Se va elabora un plan de eliminare a deseurilor in timpul si la finalizarea lucrarilor si ecologizarea zonei dupa
inchiderea santierului, refacerea terenurilor ocupate temporar si redarea acestora folosintei initiale.
Prin realizarea investitiilor din PUG pericolul potential de poluare a solului va fi considerabil diminuat, fata de
situatia actuala.
87
___________________________________________________________________________________________________________
Masurile de protectie antiseismica ce se propun incepand cu faza de proiectare si executie a ansamblurilor de

locuit si a edificiilorsocial-culturale, pe pamanturi sensibile la umezire, sunt urmatoarele (la nivel de
recomandari):
1. amplasamentul constructiilor trebuie sa fie ales in asa fel incat sa permita realizarea simpla si economica a
masurilor pentru limitarea infiltratiilor apei;
2. evitarea infiltrarii in teren a apelor de suprafata se va realiza prin adoptarea urmatoarelor masuri obligatorii:
- sistematizarea verticala si in plan a terenului - pentru asigurarea colectarii si evacuarii rapide de pe intreg
teritoriul construit a apelor din precipitatii si din eventualele pierderi masive de la retele si instalatii in aer liber,
catre emisarul in functiune - prin prevederea de pante de minim 2%;
- prin masuri adecvate (trotuare, compactarea terenului in jurul constructiilor, rigole, etc.) se va evita stagnarea
apei in jurul constructiilor, atat in perioada de executie, cat si pe durata de exploatare;
- distanta minima de amplasare a retelelor hidroedilitare fata de fundatiile cladirilor este de 3 m in cazul retelelor
montate direct in pamant si de 1,5 m in cazul retelelor montatr in canale de protectie.
3. in cazul constructiilor de caramida sau alte materiale care nu suporta bine eforturile ce iau nastere din solicitari
seismice sau tasari diferentiate trebuie liate masuri constructive pentru a da zidurilor rigiditatea necesara (centuri,
noduri, cadre locale din beton armat, etc.).
4. pentru toate investitiile se vor realiza studii geotehnice in conformitate cu legislatia in vigoare.
Masuri in caz de teren dificil de fundare

Fundarea constructiilor se va face pe teren natural sau consolidat, solutiile de imbunatatire urmand a fi alese in
functie de caracteristicile constructive ale obiectivului si grosimea pachetului.
La proiectarea si executarea cladirilor pe terenuri sensibile la umezire se va tine seama de recomandarile din
studiilor geotehnice ce trebuie intocmite pentru investiile propuse in com. Storobaneasa.
Masuri in caz de teren inclinat

Pentru zonele cu terenuri in panta, denivelate, favorabile alunecarilor de teren se fac urmatoarele recomandari:
- realizarea de plantatii care sa contribuie la fixarea versantiler;
- colectarea si conducerea in zonele fora pericol a apelor din precipitatii si apelor de infiltratii;
- talazuri artificiale, terasari, eventual ziduri de sprijin.
Pentru zonele cu teren puternic inclinat se recomanda evitarea construirii, versantii urmand a fi acoperiti cu
plantatii forestiere, pomicole, viticole etc. pentru evitarea alunecarilor de teren.
Orice constructie se doreste a fi edificata, aceasta se va face in baza unui studiu geotehnic in amplasament
pentru fiecare obiect de constructie.
9.4. Masuri pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

 Faza de executie a locuintelor si a obiectivelor tehnico-edilitare
Cresterea gradului de confort al cetatenilor din comuna Storobaneasa se va face cu pretul afectarii functiunilor
zonelor cuprinse in aria PUG. Locuitorii strazilor pe care se vor efectua lucrarile, care sunt implicit beneficiarii
88
___________________________________________________________________________________________________________
directi ai investitiilor prevazute in PUG, vor suporta impactul in perioada de executie. Intensitatea zgomotului si
vibratiilor nu va fi cu mult mai mare comparativ cu perioade normale fara lucrari.
Impactul resimtit de locuitorii zonelor afectate de lucrarile proiectului va fi redus prin respectarea unui orar strict al
perioadelor de lucru si al orelor de liniste, impuse constructorului prin Normele de Lucru.
Zgomotul si vibratiile produse pe timpul perioadei de executie se vor incadra in limitele normale cuprinse in STAS
10009-1988. Avand in vedere acest lucru s-a estimat ca impactul produs de sursele de zgomot si vibratii va fi
nesemnificativ.
In timpul executiei lucrarilor se vor avea in vedere urmatoarele masuri de protectie impotriva zgomotului si
vibratiilor:
- pentru amplasamentele din localitati si din vecinatatea localitatilor, se recomanda lucrul numai in perioada de
zi, respectandu-se perioada de odihna
- pentru a nu se depasi limitele de toleranta admise, in perioada de executie, utilajele si mijloacele de transport
folosite vor fi supuse procesului de atestare tehnica.
- in vederea atenuarii zgomotelor si vibratiilor provenite de la utilajele de constructii si transport, se va asigura
folosirea de utilaje si mijloace de transport silentioase, precum si evitarea rutelor de transport prin localitati si
utilizarea unor rute ocolitoare
- pentru reducerea nivelului de zgomot este necesara reducerea la minimum a traficului utilajelor de constructie
in apropierea zonelor locuite
- intretinerea si functionarea la parametrii normali ai mijloacelor de transport, utilajelor de constructie, astfel
incat sa fie atenuat impactul sonor.
 Faza de exploatare - Nivelul de zgomot si de vibratii la limita incintei obiectivului si la cel mai
apropiat receptor protejat
- respectarea masurilor de reducere a poluarii sonore si respectarea distantelor prevazute de legile in vigoare
cu privire la amplasarea zonelor rezidentiale
- echipamentele electromecanice si pompele din incinta statiilor de epurare si de pompare vor fi corect montate,
avand conform cartii tehnice a producatorului un nivel de zgomot si vibratii scazut, iar pentru intreaga
instalatie se vor lua masuri de protectie impotriva zgomotelor si vibratiilor.
Luand in considerare cele de mai sus se estimeaza ca investitiile propuse nu vor genera zgomot si vibratii peste
limitele legale, producand un impact nesemnificativ.
9.5. Masuri pentru eliminarea deseurilor

Deseurile rezultate din activitatea de executie vor fi colectate corespunzator in pubele, iar acestea vor fi preluate
de o societate autorizata, pe baza de contract.
Materialul rezultat in urma excavarii va fi folosit ulterior ca material de umplutura.
Intretinerea si micile reparatii ale utilajelor care deservesc santierul se vor executa numai in incinta
administrativa, iar reparatiile capitale numai in unitati specializate.
Din punct de vedere al managementului deseurilor se recomanda inventarierea deseurilor ce pot fi valorificate si
a celor rezultate si eliminate pe amplasament.
89
___________________________________________________________________________________________________________
Modul de gospodarire a deseurilor si asigurarea conditiilor de protectia mediului

O parte din deseurile generate in timpul executiei vor fi reciclate. Gestiunea deseurilor specifice activitatii, in
perioada de exploatare trebuie sa reprezinte o preocupare majora a beneficiarului.
Modul de gospodarire a deseurilor in perioada de executie:
- deseuri menajere – colectarea se va face pe baza de contract in pubele speciale, amplasate pe platforme
betonate. Acestea vor fi preluate de o firma specializata, pe baza de contract. Vor fi pastrate evidente cu
cantitatile predate in conformitate cu prevederile HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor.
- deseuri metalice – colectarea se va face pe platforme betonate si valorificate pe baza de contract cu firme
specializate. Vor fi pastrate evidente cu cantitatile valorificate in conformitate cu prevederile Legii 211/2011
privind regimul deseurilor.
- deseuri inerte (sol, pamant, argila, nisip, asfalt, etc.) – colectarea pe platforme speciale si refolosite pentru
umplutura, lucrarile de terasamente cat si pentru lucrari provizorii de drumuri, platforme, nivelari.
- acumulatori uzati – colectare in spatii special amenajate si predate unitatilor specializate. Vor fi pastrate
evidente cu cantitatile valorificate conform prevederilor HG nr. 1132/2008, cu modificarile si completarile
ulterioare.
- anvelope uzate – colectare in spatii special amenajate si predate unitatilor specializate conform Ord. nr.
386/2004.
- uleiuri uzate – colectare in spatii special amenajate si predate unitatilor specializate conform prevederilor HG
nr. 235/2007
- hartie – colectare selectiva. Vor fi pastrate evidente cu cantitatile valorificate conform prevederilor HG nr.
621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, cu modificarile si completarile
ulterioare.

Deseurile rezultate in perioada de exploatare a obiectivelor vor fi gestionate conform prevederilor legale in
vigoare, fiind preluate de operatori de salubrizare specializati, pe baza de contract.
Modul de gestionare ale deseurilor trebuie sa urmareasca:
- prevenirea aparitiei – prin aplicarea “tehnologiilor curate” in activitatile care genereaza deseuri
- reducerea cantitatilor – prin aplicarea celor mai bune practici in fiecare domeniu de activitate generator de
deseuri
- valorificarea – prin refolosire, reciclare materiala si recuperarea energiei
- eliminarea – prin incinerare si depozitare.
Totodata trebuie sa se respecte principiul poluatorul plateste, corelat cu principiul responsabilitatii producatorului
si cel al responsabilitatii utilizatorului – stabileste necesitatea crearii unui cadru legislativ si economic
corespunzator, astfel incat costurile pentru gestionarea deseurilor sa fie suportate de generatorul acestora.
90
___________________________________________________________________________________________________________
In ceea ce priveste serviciile de salubrizare la nivel de comuna, colectarea si eliminarea deseurilor se va face
astfel
 deseuri de tip menajer
In prezent, pe teritoriul administrativ al comunei Storobaneasa sunt amenajate 6 platforme intermediare, pentru
transfer deseuri menajere si depozitare temporara deseuri reciclabile, fiecare amenajata cu pardoseala din beton
si imprejmuita pe 3 laturi.
Primaria a dotat fiecare gospodarie cu pubele PVC.
In vederea colectarii deseurilor exista un contract incheiat cu S.C POLARIS S.R.L si transportate la Depozitului
Central de la Mavrodin.
 deseuri reciclabile – sticla
In privinta deseurilor valorificabile / reciclabile, in comuna se va amenaja cel putin un punct de colectare selectiva
temporara a deseurilor valorificabile. Acestea vor fi ridicate si transportate de catre operator in vederea
valorificarii.
 deseuri agrozootehnice
Depozitarea si valorificarea acestora se realizeaza individual in fiecare gospodarie prin depunere pe terenurile
proprii pentru mineralizare si utilizare ca fertilizant impreuna cu resturile vegetale. Platforma de gunoi de grajd va
fi amplasata la minim 10,00 m distanta de locuinta proprie si din vecinatati si de sursele de apa.
locuinta, in partea de vest a localitati Storobaneasa. Accesul se va face prin drumul propus, ce va asigura
 deseuri animaliere (cadavre de animale)
Prin PUG se prevede amenajarea unui spatiu special pentru depozitarea temporara a cadavrelor animaliere,
pana la preluarea acestora de catre o societate autorizata pentru neutralizare. In acest sens se va incheia un
contract de ecarisaj cu o societate autorizata.
Astfel, se propune amenajarea unui centru de colectare cadavre animaliere, cu camera frigorifica, in incinta
statiei de epurare.
Totodata, se propun perdele de protectie si in jurul platformei pentru compost organic si statiei de epurare.
 deseurile de echipamente electrice si electronice
Pentru implementarea prevederilor legislatiei in vigoare privind deseurile de echipamente electrice si electronice
se are in vedere faptul ca in statiile de transfer amenajate prin proiectul sistemului integrat de management al
deseurilor se vor amenaja spatii de colectare a acestora, prin aportul populatie.
 deseuri provenite din constructii si demolari
In privinta deseurilor provenite din constructii si demolari, primaria va lua masuri pentru controlul acestui flux de
deseuri, prin Regulamentele locale de salubrizare (masuri pentru control fluxului de deseuri in scopul mentinerii
unei evidente a cantitatilor generate, reutilizate, reciclate si eliminate), dar si prin conditiile de autorizare a
91
___________________________________________________________________________________________________________
lucrarilor de constructii (clauze legate de spatiile de depozitare specifice acestui tip de deseuri si prezentarea
dovezii ca incheiat o forma de eliminare a deseurilor din constructii).
9.6. Masuri pentru protectia biodiversitatii

Pe teritoriul administrativ al comunei Storobaneasa se regaseste aria protejata de interes comunitar ROSCI0426
Pentru limitarea impactului pe care activitatile generate de acest plan il pot avea asupra mediului inconjurator si
asupra habitatelor din aria protejata, se recomanda urmatoarele masuri:
- respectarea tehnologiilor de lucru prevazute prin proiectele tehnice
- mentinerea utilajelor si a mijloacelor de transport in stare buna de functionare; efectuarea reviziilor si
intretinerii in ateliere specializate
- determinarea periodica a cantitatii de praf rezultat in faza de implementare a proiectelor, iar daca este cazul,
aplicarea unor masuri suplimentare de diminuare a cantitatilor de praf eliberate in atmosfera
- determinarea periodica a nivelului emisiilor de gaze de esapament al utilajelor destinate implementarii
proiectelor, iar in cazul in care nivelul acestora il depaseste pe cel maxim admis, se va lua masura inlocuirii
lor sau montarea unor echipamente mai performante de reducere a nivelului noxelor
- determinarea nivelului de zgomot, iar in cazul in care nivelul de zgomot il depaseste pe cel maxim admis,
montarea unor echipamente mai performante de reducere a zgomotului la motoarele utilajelor folosite; daca
este cazul, zonele sensibile pot fi protejate cu panouri fonoabsorbante
- dotarea permanenta a punctelor de lucru cu recipienti adecvati depozitarii si transportului deseurilor menajere
si transportul periodic al acestora la un operator autorizat in preluarea acestora
- dotarea punctelor de lucru cu cisterna cu apa cu dispozitiv de stropire, pentru interventii in caz de incendiu si
pentru diminuarea cantitatii de praf ridicat in atmosfera
- instruirea personalului privind masurile de prevenire si stingere a incendiilor, de protectie a muncii si a celor
privind conduita in vecinatatea ariilor protejate
- organizarea de santier, depozitele de materiale, echipamente si utilaje nu vor fi pozitionate la mai putin de 100
m fata de aria protejata, iar lucrarile de executie se vor efectua in perimetre delimitate de imprejmuiri pentru a
nu afecta habitatele naturale prin crearea fronturile de lucru
- lucrarile desfasurate in apropierea ariei protejate se vor desfasura pe cat posibil in perioada hiemala, cand
majoritatea speciilor de pasari au migrat si activitatea celor care ierneaza aici este mai scazuta
- aspect exterior: volumetrie simpla, echilibrata, raportul plin-gol echilibrat, goluri ordonate, acoperis in doua sau
patru ape, suprafete vitrate de maxim 3.0 mp / fereastra
- se interzice realizarea fatadelor de tip „perete-cortina”
- utilizarea materialelor traditionale pentru invelitoare, fatade si imprejmuiri (caramida, piatra, tigla)
- evitarea materialelor stralucitoare, a geamurilor reflectorizante
- culori deschise, naturale, pastelate pentru fatade si invelitoare
- spatiile libere din jurul constructiilor vor fi plantate cu vegetatie specifica zonei
- nu se admit niciun fel de interventii care depreciaza calitatea peisagistica spatiului plantat protejat.
92
___________________________________________________________________________________________________________
La sfarsitul lucrarilor se prevad masuri de refacere a vegetatiei pentru reintegrarea in peisaj a zonelor afectate.
Se apreciaza ca pe masura realizarii lucrarilor proiectate si inchiderii fronturilor de lucru aferente, calitatea
biodiversitatii, va reveni la parametrii anteriori.
In perioada de exploatare se vor aplica masuri pentru:
- protectia, conservarea si refacerea diversitatii biologice specifice zonei
- masuri corecte pentru depozitarea si eliminarea deserurilor rezultate din activitatiile economice si domestice
- masuri corecte pentru evacuarea si depozitarea dejectiilor lichide si semilichide provenind de la efectivul de
animale si a altor deseuri din exploatare
- colectarea, epurarea si evacuarea corespunzatoare a apelor uzate
- refacerea spatiilor verzi afectate de diferite lucrari de constructie si reparatii
- asigurarea de spatii verzi
- educatie ecologica a populatiei (conduce la diminuarea degradarii mediului sau la eficientizarea masurilor de
remediere).
Se vor avea in vedere protectia, conservarea si refacerea diversitatii biologice specifice agrosistemelor prin
aplicarea tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile.
9.7. Masuri pentru protectia peisajului

- se vor amenaja spatii verzi in interiorul zonelor construite
- suprafetele de spatiu verde prevazute prin PUG vor fi amenajate si intretinute corespunzator
- se interzice depozitarea necorespunzatoare a deseurilor generate
- se vor respecta Normele de igiena si a recomandarile privind mediul de viata al populatiei aprobate prin
Ordinului nr. 119 / 2014.
9.8. Protectia impotriva radiatiilor

Prin PUG nu se propun zone cu functiuni industriale ce pot produce radiatii prin obiectivele propuse. Astfel, nu se
pune problema poluarii in acest mod si a masurilor de limitare a efectelor.
9.9. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public

Avand in vedere ca valorile concentratiilor din aer, apa si sol vor fi sub cele impuse de standardele romanesti in
vigoare, apreciem ca asezarile umane din zona nu vor fi afectate.
Pe perioada executiei lucrarilor de constructie, santierul poate fi o sursa de insecuritate. Prin respectarea
normativelor specifice lucrarilor hidroedilitare si normelor de protectia muncii vor fi evitate accidentele in care se
pot implica mijloacele de transport ale materiale de constructie, si accidentele provocate de utilajele de
constructie.
Deplasarile utilajelor mari de constructie pot bloca unele drumuri. Se propune limitarea traseelor ce strabat
zonele locuite, de catre utilajele si autovehiculele cu mase mari si emisii sonore importante.
In timpul executiei lucrarilor se vor avea in vedere urmatoarele masuri de protectie a locuitorilor din apropierea
fronturilor de lucru:
93
___________________________________________________________________________________________________________
- in zonele de lucru amplasate in vecinatatea zonelor locuite, activitatile specifice organizarilor de santier se vor
desfasura numai in perioada de zi, cu respectarea perioadei de liniste si odihna de noapte
- executarea lucrarilor fara a produce disconfort locuitorilor prin generarea de noxe, praf, zgomot si vibratii
- evitarea rutelor de transport prin localitati si utilizarea unor rute ocolitoare
- optimizarea traseelor utilajelor de constructie si mijloacelor de transport a materialelor, astfel incat sa fie
evitate blocajele si accidentele de circulatie
- realizarea lucrarilor pe tronsoane, pe baza unui grafic de lucrari, astfel incat sa fie scurtata perioada de
executie pentru a diminua durata de manifestare a efectelor negative si in acelasi timp, pentru ca tronsoanele
executate sa fie redate zonei intr-un interval de timp cat mai scurt
- utilizarea de mijloace tehnologice si utilaje de transport silentioase
- functionarea la parametrii optimi proiectati a utilajelor tehnologice si mijloacelor de transport pentru reducerea
noxelor si zgomotului care ar putea afecta factorul uman
- umectarea periodica a materialelor de terasamente pentru reducerea emisiilor in atmosfera pe perioada
manevrarii, care ar putea afecta factorul uman, asezarile umane si alte obiective de interes public
- asigurarea de puncte de curatare manuala sau mecanizata a pneurilor utilajelor tehnologice si mijloacelor de
transport
- evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport
- asigurarea etanseitatii recipientelor de stocare a uleiurilor si combustibililor pentru utilaje si mijloace de
transport
- asigurarea mentinerii curateniei traseelor si drumurilor de acces folosite de mijloacele tehnologice si de
transport
- asigurarea semnalizarii zonelor de lucru cu panouri de avertizare
- asigurarea protectiei monumentelor istorice, siturilor arheologice, diverselor asezaminte, constructiilor si
amenajarilor existente, arii naturale
- refacerea ecologica a zonelor afectate de organizarile de santier
- evitarea afectarii altor lucrari de interes public existente pe traseul obiectivului propus
- asigurarea accesului echipelor de interventie a autoritatilor specializate pentru prevenirea sau remedierea
unor defectiuni ale retelelor sau lucrarilor de interes public existente in zona organizarilor de santier
- aplicarea masurilor prevazute in prezentul raport perioada de executie pentru fiecare factor de mediu in parte
pentru a se evita impactul asupra asezarilor umane si a altor obiective de interes public
Pentru evitarea oricaror conflicte si a existentei altor variante ulterioare, se va acorda atentie cerintelor formulate
de proprietarii de utilitati: retelele electrice, de telefonie, retelele de gaze si de combustibil.
In cazul in care in timpul lucrarilor de constructii are loc o descoperire arheologica intamplatoare vor fi sistate
lucrarile si va fi anuntat in cel mult 72 de ore Primarul localitatii pe raza careia s-a facut descoperirea. Asa cum
prevede Articolul 4, paragraful (4) din Ordonanta nr. 43/2000 - Ordonanta privind protectia patrimoniului
arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national cu modificarile si completarile
ulterioare. Conform atributiilor ce-i revin, primarul localitatii va lua masurile precizate la Articolul 17 din normativul
mentionat mai sus.
9.10. Masuri pentru zonele cu risc de inundabilitate

Din punct de vedere al inundatiilor la precipitatii, se cunoaste ca in anotimpurile ploioase raul Teleorman inunda
jumatate din suprafata luncii si cateva gospodarii.
94
___________________________________________________________________________________________________________
Vetrele celor doua sate componente nu sunt afectate, pentru ca sunt asezate sus pe terasa, sau datorita faptului
ca partea din vatra satului Storobaneasa, asezata in lunca (satul nou) sunt aparate de rambleu D.J 506 cu
exceptia catorva gospodarii asezate in partea de est a drumului.
Conform Harti de Hazard si risc la inundatii pentru probabilitatea de 10% exista risc de inundatii in partea de vest
a celor doua sate.
Pentru probabilitatea de 1% exista risc de inudatii pentru partea vestica a comunei Storobaneasa, riscul fiind
ridicat pentru zonele intravilanele.
Dintre laturile introduse in intravilan, pentru probabilitatea de 1% exista risc de inundatii pentru Lotul 1 situat pe
malul drept al raului Teleorman sat Beiu si lot 3 sat Beiu.
Pentru loturile introduse in intravilan cu risc la inundatii se vor realiza lotizari pe baza de PUZ si se vor elabora
studii hidrologice in detaliu in vederea stabilirii limitelor de inundabilitate la diferite debite maxime.
Planul de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor periculoase, accidentelor la constructiile hidrotehnice si
poluarilor accidentale al judetului Teleorman nominalizeaza urmatoarele cauze, zone si obiective de risc la
inundatii, parte din acestea aflate pe suprafete care au generat PUG:
- la debite foarte mari – la debite cu probabilitate de depasire de 1%, raul Teleorman inunda islazul, iar la debite
cu probabilitatea de depasire de 10% exista risc de inundatii in partea de vest a celor doua sate, atat
intravilan, cat si extravilan.
- o cauza a riscului la inundatii o constituie si inierbarea canalelor de drenaj care intarzie scurgerea apelor si
crearea fenomenului de baltire.
Pentru apararea impotriva inundatiilor se propun lucrari de intretinere a digurilor si consolidarilor de mal pe raul
Vedea, precum si repararea lor dupa fiecare viitura produsa.
De asemenea, pentru protectia cursurilor de apa din localitate, in lungul acestora se pastreaza o zona de
protectie de 5 m pentru raurile neamenajate, iar pe raul Vedea si raul Teleorman o zona de protectie cu latimea
de 4 m in interiorul incintei, conform prevederilor Legii Apelor nr. 310/2004.
Prin PUG se propune realizarea de lucrari hidroameliorative care sa duca la drenarea apelor meteorice si
combaterea zonelor inundabile si la stocarea partiala a apelor rezultate.
Facem recomandarea privind nevoia de regularizare a acestor rauri, cel putin in zonele cu risc de inundabilitate
pentru intravilan.
Se va respecta zona de protectie pentru cursurile de apa impusa de Apele Romane, se vor executa lucrari de
drenaj pentru zonele cu drenaj insuficient, se vor executa lucrari hidrotehnice pentru limitarea eroziunii malurilor.
9.11. Masuri pentru zonele afectate de fenomene de instabilitate

Pentru a preveni fenomenele de risc ce apar la amplasarea constructiilor se vor avea in vedere urmatoarele
recomandari:
- amplasarea constructiilor se va face pe baza studiilor geotehnice cu calculul stabilitatii versantului la
incarcarile suplimentare create de constructii
- se vor proiecta constructii usoare
- nu se vor executa excavatii de anvergura pe versant (santuri adanci, platforme, taluze verticale, umpluturi,
etc)
- se vor executa numai sapaturi locale pentru fundatii izolate sau ziduri de sprijin care vor fi betonate imediat ce
s-a terminat sapatura
95
___________________________________________________________________________________________________________
- se vor lua masuri pentru a preintampina patrunderea apei in sapatura

- se vor dirija apele din precipitatii prin rigole bine dimensionate si dirijate astfel incat sa nu produca eroziuni
- se vor planta arbori la o distanta corespunzatoare fata de constructiile ce urmeaza a se executa.
Pentru zonele afectate de fenomene de instabilitate si cele improprii de construit se va avea in vedere
impadurirea lor.
9.12. Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice

La sistematizarea teritoriului se va tine cont de traseele utilitatilor si zonele de protectie ale diferitelor obiective din
zona, mai ales acolo unde aceste trasee au o densitate mare.
Se vor ecologiza zonele in care s-au depozitat necontrolat deseurile menajere sau alte tipuri de deseuri.
Se vor avea in vedere:
- respectarea prevederilor PUG comuna Storobaneasa, privind functiunile permise pe amplasamentul
obiectivului analizat
- lucrarile de constructie a obiectivelor vor incepe numai dupa avizarea de catre Agentia pentru Protectia
Mediului Teleorman, A.N. Apele Romane – ABA Arges Vedea, SGA Teleorman si de catre autoritatile locale
- respectarea indicativelor P.O.T. si C.U.T. avizate.
Lucrari pentru refacerea amplasamentului in zona afectata de executia investitiei

Aceste aspecte vor fi analizate in detaliu pentru fiecare obiectiv ce se va dezvolta.
– lucrarile propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investitiei, in caz de accidente si/sau la
incetarea activitatii
Sunt posibile evenimente minore in perioadele de executie a lucrarilor in zone punctuale, cum ar fi poluari
accidentale cu carburanti de la masini si utilaje, depasiri ale nivelului de zgomot in zona utilajelor in functiune,
deranjarea temporara a circulatiei pe reteaua stradala unde se pozeaza obiectivele.
Pentru fiecare obiectiv implementat se vor prevede lucrari de refacere a starii initiale prin refacerea stratului
vegetal.
Dupa terminarea lucrarilor de construire a cladirilor si a lucrarilor de infrastructura, se va realiza o sistematizare
pe verticala a zonei, se va amenaja zona verde prin plantatii si se vor marca toate arterele de circulatie.
– aspecte referitoare la prevenirea si modul de raspuns pentru cazuri de poluari accidentale
Procesul de refacere a mediului geologic consta in indepartarea surselor de contaminare de pe amplasament, in
izolarea si decontaminarea ariilor contaminate, limitarea si eliminarea posibilitatilor de raspandire a poluantilor in
mediul geologic si in atingerea valorilor limita admise pentru concentratiile de poluanti.
Dupa finalizarea lucrarilor de executie a obiectivelor viitoare se vor indeparta deseurile si materialele ramase pe
amplasament fiind colectate si predate catre societati autorizate pentru eliminarea acestora, urmand ca ulterior
sa se faca o nivelare a terenului. In cazul suprafetelor ce au prezentat vegetatie in fata initiala se vor va aplica un
proces de revegetare, astfel incat terenul sa se aduca la starea initiala cat mai exact.
– aspecte referitoare la inchiderea/dezafectarea/demolarea
Durata de viata difera de la caz la caz in functie de tipul fiecarui obiectiv. Astfel, se vor prevede masuri de
interventie la sfarsitul duratei de viata, pentru consolidarea / demoalrea / demontarea si igienizarea zonei
respective, astfel incat terenul sa fie adus la starea initiala sau sa poata fi dat in folosinta spre dezvoltarea unui
alt proiect.
96
___________________________________________________________________________________________________________
– modalitati de refacere a starii initiale/reabilitare in vederea utilizarii ulterioare a terenului

In situatia unor poluari accidentale se va face o limitare a accesului in zona poluata prin aplicarea unor sisteme
de bariere fizice si de avertizare pentru aplicarea regimului de restrictie. Se vor face investigatii pentru evaluarea
nivelului de poluare a solului si subsolului si se vor stabili masurile de decontaminare astfel incat sa se
indeparteze total volumul de poluare.
10. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTEI OPTIME

Propunerea si analiza variantelor de amenajare
In cursul elaborarii PUG-ului si al procesului de evaluare de mediu au fost identificate, analizate si evaluate mai
multe alternative de realizare a obiectivelor planului.
In vederea luarii deciziei cu privire la alternativa optima, alternativele au fost analizate si evaluate, in functie de
criteriile privind impactul asupra mediului, dar si tinand cont de conditiile din teren.
Analiza alternativelor in cazul prezentului PUG se bazeaza pe metodologia de mai jos:
Aspect Intrebari Raspunsuri posibile pentru alegerea alternativelor

PUG
Necesitatea Se poate satisface cererea fara Cererea nu poate fi satisfacuta fara implementarea
implementarii impementarea planului? – planului.
planului alternativa „zero”
Se poate atenua impactul Da, prin masuri de prevenire asa cum s-au descris in
propunerilor PUG de extindere prezentul document – la faza de implementare a
intravilan si infrastructura? proiectelor
Modalitati/ Planul se poate realiza in alt Pot aparea variante de implementare in functie de
procese/ date mod, sau se pot folosi alte obiectivele din cadrul PUG si teritoriul propus pentru
tehnice variante de implementare? trupurile de intravilan, insa acestea sunt determinate de
cerintele de dezvoltare a localitatii si alese ca urmare a
aprobarii PUG-ului / PUZ-urilor anterioare
Amplasare Se pot alege alte terenuri Functiunile propuse in PUG sunt compatibile intre ele si
pentru trupurile de intravilan compatibile cu cele deja reglementate prin PUG anterior
propuse
Termene de Pentru implementarea Termenele de implementare sunt stipulate prin cerinte

implementare masurilor din PUG se poate legislativa
aloca un alt interval de timp? In general, termenele nu afecteaza impacturile potentiale
asupra mediului.
Lucrarile propuse pe intreg teritoriul intravilan nu vor
afecta semnificativ marimea impactului ca urmare a
implementarii PUG.
97
___________________________________________________________________________________________________________
Criteriile de alegere a alternativei optime pentru PUG au fost:

a. relevanta: alternativa nu trebuie sa contravina realizarii obiectivelor PUG si trebuie sa ofere cadrul dezvoltarii
amenajarii teritoriale viitoare;
b. fezabilitate din perspectiva protectiei mediului: natura impactului -/+ si modalitati de diminuare sau intarire
(dupa caz);
c. fezabilitate economica si sociala: bugete financiare / acceptarea sau neacceptarea din partea populatiei si
potentialilor investitori.
d. respectarea prevederilor legislatiei in vigoare.
Avandu-se in vedere aceste aspecte si criterii, studiile de fundamentare si analizele pentru actualizarea PUG
s-au referit in principal la teritoriile propuse pentru extinderea intravilanului, urmarindu-se alte planuri urbanistice
avizate anterior (PUZ-uri), accesibilitatea zonelor si existenta infratructurii de drum si utilitati, interesul populatiei
si al eventualilor investitori pentru acete zone.
Decizia implementarii PUG s-a luat in urma efectuarii unei serii de studii de fundamentare care vizeaza cerintele
pentru stabilirea si implementarea functiunilor in cadrul zonei, posibilitatea de racordare a acestora intre ele astfel
incat sa fie compatibile din perspectiva mediului, dar s-au avut in vedere ca factor major determinant si cerintele
populatiei si investitorilor in privinta directiei de dezvoltare a localitatilor.
Varianta 0
Aceasta este varianta prin care nu s-ar implementa Planul Urbanistic General si prin urmare nu ar fi initiate
proceduri in vederea rezolvarii disfunctionalitatilor actuale privind zonificarea functionala, asigurarea retelelor
edilitare, asigurarea unor masuri care sa conduca la dezvoltarea comunei.
Bilantul teritorial aferent Variantei 0 (situatia existenta):
Suprafata (ha) - existent Total Procent % din total
intravilan
Nr.
Zone functionale
crt. Sat Storobaneasa Sat Beiu Total comuna Procent

2 Unitati industriale si depozite 8,53 - 8,53 2,26
3 Unitati agro - zootehnice 40,65 14,76 55,41 14,66
- cai rutiere 17,14 38,86 56,00 14,82
7 Constructii tehnico - edilitare - - - -
9 Gara - - - -
TOTAL intravilan existent 191,11 186,77 377,88 100
98
___________________________________________________________________________________________________________
Varianta 1
Aceasta varianta propune extinderea teritoriului intravilan cu 6,52 ha, prin introducerea unei suprafate de 30,50
ha si scoaterea din intravilan a unei suprafete de 23,98 ha.
Bilantul teritorial aferent Variantei 1:
Nr.
Zone functionale Sat Total Procent
crt. Sat Beiu
Storobaneasa comuna
- cai rutiere 17,30 38,86 56,16 14,61
9 Gara - - - -
Varianta 2
Aceasta varianta propune extinderea teritoriului intravilan cu 6,05 ha, prin introducerea unei suprafate de 30,03
ha si scoaterea din intravilan a unei suprafete de 23,98 ha.
Bilantul teritorial aferent Variantei 2:
Nr.
Zone functionale Sat Total Procent
crt. Sat Beiu
Storobaneasa comuna
- cai rutiere 17,30 38,86 56,16 14,61
99
___________________________________________________________________________________________________________
9 Gara - - - -
In aceasta varianta se propune amplasarea statiei de epurare in partea de sud a satului Beiu, pe un teren cu
suprafata de 0,48 ha. In aceasta situatie statia de epurare ar fi amplasata la mai putin de 100 m fata de cea mai
apropiata locuinta.
Alegerea variantei optime

Varianta aleasa a fost varianta 1, implementarea acesteia prezentand avantaje pentru dezvoltarea comunei,
facand-o una echilibrata din punct de vedere functional si prosper economic prin posibilitatile de dezvoltare a
diverselor activitati de servicii/comert, agrement dar si productie si depozitare in zonele deja concretizate.
Totodata, terenul propus pentru amplasarea statiei de epurare indepliniste conditiile de distanta impuse de ord.
119/2014.
Identificarea si evaluarea optiunilor s-a facut pe baza principalelor criterii: costurile de investitie si de exploatare,
riscuri de mediu, riscuri legate de sanatate, riscuri de implementare, concordanta cu standardele UE si nationale.
Factor Aspect identificat Propunerea finala PUG Criteriile care au condus la

de mediu alegerea variantei prezentate
Lipsa sistemului centralizat Realizarea si punerea in Se respecta indicatorii de calitate la
de canalizare, respectiv functiune a sistemului de evacuarea apei in receptorul natural.
epurarea apelor uzate. canalizare ape uzate, respectiv Existenta emisarului natural care va
a statiei de epurare. functiona ca receptor pentru apele
epurate
Se asigura fundamentul pentru o
dezvoltare socio-economica durabila
Se asigura impact negativ minim
asupra mediului
Apa
Sporeste confortul populatiei

Existenta terenului pentru statia de
epurare
Depozitare necontrolata a Gestionarea integrata a Alternativa este sustenabila pentru a
deseurilor deseurilor acoperi nevoile populatiei, respecta
propunerea de dezvoltare teritoriala si
se integreaza in POS Mediu – Axa 2,
in cadrul caruia exista un proiect
judetean in derulare
Energia termica este Extinderea retelei de Alternativa este sustenabila pentru a
asigurata in mare parte cu alimentare cu gaz acoperi nevoile populatiei si respecta
sobe cu lemne sau carbune propunerea de dezvoltare teritoriala.
Aer
sau cu combustibil lichid, Se asigura fundamentul pentru o

fapt ce duce la poluarea dezvoltare socio-economica durabila.
aerului
100
___________________________________________________________________________________________________________
Probleme generate de Gestionarea integrata a Alternativa este sustenabila pentru a

depozitarea defectuoasa a deseurilor acoperi nevoile populatiei, respecta
deseurilor propunerea de dezvoltare teritoriala si
se integreaza in POS Mediu – Axa 2
Degradarea infrastructurii Imbunatatirea sistemului rutier Alternativa este sustenabila pentru a
rutiere acoperi nevoile populatiei si respecta
propunerea de dezvoltare teritoriala.
Se asigura fundamentul pentru o
dezvoltare socio-economica durabila.
Poluarea solului si Realizarea sistemului de Se asigura fundamentul pentru o
subsolului din cauza folosirii canalizare si de epurare a dezvoltare socio-economica durabila,
toaletelor rurale sau a apelor uzate menajere utilizarea optima a terenurilor si
foselor septice eliminarea surselor de poluare.
necorespunzator construite.
Poluarea solului ca urmare Realizarea si punerea in Se respecta indicatorii de calitate la
a deversarii apelor uzate functiune a sistemului de evacuarea apei in receptori naturali
neepurate canalizar si a statiei de epurare Se asigura fundamentul pentru o
dezvoltare socio-economica durabila
Folosirea ingrasamintelor in Practicarea unei agriculturi Se asigura fundamentul pentru o
Sol
exces, in special in ceea ce durabile a caror obiective dezvoltare socio-economica durabila

priveste continutul de nitrati principale sunt asigurarea Utilizarea optima a terenurilor si
si azotati cresterii productiei agricole cu eliminarea surselor de poluare
luarea in considerare a Practicarea unei agriculturi ecologice
conservarii si protejarii
resurselor naturale
regenerabile
Depozitarea necontrolata a Gestionarea integrata a Alternativa este sustenabila pentru a
deseurilor deseurilor acoperi nevoile populatiei, respecta
propunerea de dezvoltare teritoriala si
se integreaza in POS Mediu – Axa 2
Necesar de zone Pune de acord nevoile Prin extindere intravilan si zonare se
Zonarea teritoriala
suplimentare pentru populatiei cu dezvoltarea permite dezvoltarea durabila a

functiuni de locuit si pentru urbanistica a localitatii. Aloca localitatii prin stabilirea functiunilor,
activitati economice, terenuri pentru dezvoltare separarea zonelor de locuit de
servicii, utilitati economica. Creste suprafata celelalte activitati, dezvoltarea
de teren destinata intravilanului potentialului economic al zonei
functie de necesitatile actuale
Lipsa unui sistem centralizat Imbunatatirea calitatii vietii, Se respecta indicatorii de calitate la
Sanatate
de alimentare cu apa si de cresterea confortului, evitarea evacuarea apei in receptori naturali

canalizare cu epurarea imbolnavirilor epidemiologice Se asigura fundamentul pentru o
apelor uzate dezvoltare socio-economica durabila.
Zona are o flora si fauna Reabilitarea si extinderea Se asigura fundamentul pentru o
Biodiversitate
bogata, fara a se inregistra spatiilor verzi dezvoltare socio-economica durabila,

arii si specii naturale utilizarea optima a terenurilor,
protejate reducerea poluarii
Se asigura protectia habitatelor din
zona ariei protejate.
101
___________________________________________________________________________________________________________
Zona nu prezinta riscuri Aplicarea de masuri pentru Se asigura fundamentul pentru o

ridicate naturale zonele de inundabilitate si dezvoltare socio-economica durabila,
Riscuri naturale
instabilitate utilizarea optima a terenurilor

Zonele de teren propuse
pentru extinderea intravilanului
sunt in afara zonelor cu risc de
inundabilitate
Necesitatea valorificarii Conservarea resurselor Se asigura fundamentul pentru o
resurselor naturale
utilizare eficienta a
adecvate a resurselor naturale dezvoltare socio-economica durabila,

Conservare/
naturale utilizarea optima a resurselor
Necesitatea protectiei, Restaurarea patrimoniului Se asigura fundamentul pentru o

Patrimoniu
cultural numai cu avizul dezvoltare socio-economica durabila

Cultura
mentinerea si restaurarea
monumentelor istorice. institutiilor abilitate, cu
Pastrarea cadrului natural. responsabilitati in domeniu
Implementarea legislatiei de PUG-ul contine propuneri Se respecta directivele europene si

mediu impune desfasurarea rezultate in urma consultarii legislatia nationala privind consultarea
de campanii de informare a populatiei privind directiile de publicului si se creste gradul de
populatiei, a tuturor dezvoltare a localitatii. educare al populatiei prin accesul la
Constientizarea publicului
categoriilor de varsta sau Primaria aduce la cunostinta informatia de interes public.

pregatire, privind obligatiile publicului tematica si continutul
administratiei publice locale, hotararilor adoptate de
a persoanelor fizice si consiliul local.
juridice de a mentine un
mediu curat, nepoluat. Regulamentul local de
urbanism impune procedurile
Populatia trebuie implicata pentru aprobarea obiectivelor
in actiuni de protectie a de investitii cu respectarea
mediului. protectiei mediului.
PUG stabileste zonele de
protectie.
Alternative de proiectare si alternative privind metodele de executie

La momentul respectiv se vor solicita Certificate de Urbanism si toate avizele/acordurile necesare pentru
obtinerea Autorizatiilor de Construire. Se vor realiza proiecte pentru fiecare obiectiv de catre persoane sau firme
autorizate care vor prezenta cele mai bune alternative privind materiale utilizate si tehnologiile folosite.
Se vor folosi materiale de calitate si tehnologii moderne pentru constuirea fiecarui obiectiv.
102
___________________________________________________________________________________________________________
11. DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR

SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PROIECTULUI
Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului propus se bazeaza pe obiectivele de mediu relevante pe
componente si aspectele de mediu, axandu-se pe acele componente de mediu si domenii care cel mai probabil
vor fi afectate de implementarea acestuia.
Progamul de monitorizare trebuie evaluat periodic, in special daca situatia generala sau orice alta influenta
asupra mediului este schimbata, fie luate in mod natural, fie masurate in arealul considerat.
Conform art. 27 din HG 1076/2004 monitorizarea implementarii planului sau programului, in baza programului
propus de titular, are in vedere identificarea inca de la inceput a efectelor semnificative ale acestuia asupra
mediului, precum si efectele adverse neprevazute, in scopul de a putea intreprinde actiunile de remediere
corespunzatoare. Indeplinirea programului de monitorizare a efectelor asupra mediului este responsabilitatea
titularului planului sau programului.
Astfel, se recomanda ca programul de monitorizare a surselor de emisie si a componentelor de mediu posibil a fi
afectate sa cuprinda trei etape:
- Etapa I – Pre implementare plan – pentru stabilirea starii de referinta a mediului
- Etapa II – Punerea in opera a lucrarilor – pentru corectarea (remedierea) poluarilor accidentale si pentru
eliminarea surselor
- Etapa III – Post implementare plan – pentru compararea starii mediului dupa terminarea lucrarilor cu
starea de referinta initiala, pentru tinerea sub observatie si control a noilor surse de poluare aparute, in
vederea interventiei rapide daca situatia impune.
La nivelul obiectivului se propune urmatorul program de monitorizare, defalcat pe domeniile specifice efectelor
semnificative.
Aspect Indicatori monitorizati
de mediu
- Modul de implementare a proiectelor privind sistemele centralizate de alimentare cu apa
si de canalizare
- Capacitatea, eficienta si starea tehnica a statiei de epurare a apelor uzate propusa
- Indicatori de calitate a apei potabile
- Modul de realizare a canalizarii pentru ape uzate menajere
- Modul de realizare a canalizarii pentru ape uzate pluviale
Apa
- Indicatori de calitate a apelor uzate menajere epurate

- Indicatori de calitate a apelor pluviale preepurate
- Modul de respectare a prevederilor legale privind dimensiunile si amenajarile zonelor de
protecie sanitara si a zonelor de protectie a apelor de suprafata
- Gradul de racordare la sistemele centralizate de alimentare cu apa si de canalizare,
raportat la totalul de locuinte din comuna
103
___________________________________________________________________________________________________________
- Modul de realizare a prevederilor programului de management al deseurilor

- Modul de implementare a sistemului de colectare selectiva a tuturor categoriilor de
deseuri de la populatie si realizarea infrastructurii necesare colectarii selective a
deseurilor
- Modul de eliminare al deseurilor la nivel de comuna
Solul
- Masuri incluse in planul de management al deseurilor in legatura cu educarea cetatenilor

pentru reducerea cantitatilor de deseuri.
- Modul de aplicare a unei agriculturi durabile si reducerea cantitatilor de ingrasaminte
aplicate pe terenurile agricole
- Modul de respectare a programului de intretinere periodica a carosabilului si a cailor
pietonale in vederea diminuarii emisiilor de pulberi in suspensie care sunt generate de
trafic
- Modul de respectare a programului de reabilitari de drumuri si modernizarea retelei
rutiere prin asfaltare sau pietruire
Aerul
- Modul de respectare a utilizarii tehnologiilor moderne, nepoluante

- Modul de respectare a obligatiilor privind managementul deseurilor
- Concentratii de poluanti in aerul ambiental in raport cu valorile limita pentru protectia
populatiei, vegetatiei, ecosistemelor
- Gradul de racordare la sistemul centralizat de alimentare cu gaze naturale, raportat la
totalul de locuinte din comuna
- Elemente privind amplasarea si amenajarea cailor de circulatie perimetrale si interioare in
raport cu necesitatile privind protejarea receptorilor sensibili (populatie, constructii) la
zgomot si vibratii
Zgomotul
- Elemente privind utilizarea de echipamente cu un nivel de poluare sonora redus

- Modul de asigurare a distantelor corespunzatoare ale zonelor de locuinte fata de sursele
de zgomot si vibratii
- Niveluri de zgomot in raport cu valorile limita.
Monitorizarea biodiversitatii se va realiza in scopul verificarii/evaluarii impactului investitiei
Flora si fauna (Biodiversitatea)
asupra caracteristicilor initiale ale habitatelor si a speciilor, in special asupra:

- Modificarilor caracteristicilor structurale initiale ale habitatelor
- Modificarilor microclimatice din zonele imediat invecinate zonelor propuse pentru
introducere in intravilan
- Modului de respectare a propunerilor privind spatiile verzi propuse
- Masurilor incluse in planul de management al deseurilor in legatura cu prevenirea
eliminarii necontrolate a deseurilor
- Suprafete ale spatiilor nou plantate, localizare, specii plantate
- Modul de respectare a razei spatiilor de protectie
104
___________________________________________________________________________________________________________
Peisajul - Modul de respectare a prevederilor PUG cu privire la asigurarea esteticii peisajului urban,
in cadrul viitoarelor planuri urbanistice zonal
- Suprafete spatii plantate, localizarea acestora
- Modul de distribuire a spatiilor plantate fata de functiunile locuinte, mixte si industriale
- Modul de respectarea a prevederilor legislative cu privire la asigurarea suprafetei de
- Modul de respectare a procentului de spatiu verde propus, amenajarea si intretinerea
corespunzatoare a acestuia, precum realizarea perdelelor verzi de protectie
- Modul de asigurare a facilitatilor de agrement si educationale dezvoltate la nivelul
comunei
- Modul de realizare a cailor de comunicatii si transport
- Modul de extindere a zonelor de intravilan cu realizarea infrastructurii necesare
- Monitorizarea optimizarii densitatii de locuire, concomitent cu mentinerea si dezvoltarea
Populatia si sanatatea umana
spatiilor verzi, a amenajarilor peisagistice cu functie ecologica, estetica si recreativa.

- Monitorizarea indicatorilor de calitate a apei potabile
- Gradul de racordare la sistemul centralizat de alimentare cu gaze naturale, raportat la
totalul de locuinte din comuna
- Numar de locuri de munca create/angajari
- Numarul unitatilor economice/comerciale nou aparute in zona
- Modificari ale pietei imobiliare
- Modificari ale cifrelor de afaceri / profitului pentru firme noi / existente
- Sume castigate si cheltuite in comunitate
- Pret si cost de trai in comunitate
- Efecte asupra persoanelor vulnerabile
- Dotari mai bune in domeniul educational si medical
- Indicatori specifici pentru calitatea factorilor de mediu (apa, aer, zgomot, vibratii)
- Numar proiecte noi implementate pe domenii de activitate
economic
si social
Mediul
- Modul de respectare a prevederilor PUG si ale legislatiei pentru protectia mediului
105
___________________________________________________________________________________________________________
Mediul urban, inclusiv infrastructura rutiera - Numar planuri urbanistice zonale aprobate, obiectivele acestora, modul de respectare a
prevederilor PUG si a legislatiei de protectia mediului
- Numar proiecte de dezvoltare elaborate si implementate, obiectivele acestora, modul
de respectare a prevederilor PUG si a legislatiei de protectia mediului
- Numar si tipuri de echipamente edilitare noi sau modernizate / reabilitate, anvergura
acestora
- Plantatii de protectie si de reabilitare peisagistica
- Modul de asigurare a utilitatilor in perimetrele construite, noi sau existente
- Modul de respectare a interdictiilor de construire
- Lucrari de modernizare a infrastructurii rutiere
- Componenta noii infrastructuri rutiere din zona
- Indicatori cu privire la starea drumurilor.
 Recomandari cadru pentru componenta de mediu apa

Gospodarirea durabila a resurselor de apa
Conceptia de gospodarire integrata a apelor imbina aspectele de utilizare a acestora cu cele de protectie a
ecosistemelor naturale. Astfel, se au in vedere urmatoarele obiective:
a) Asigurarea alimentarii continue cu apa a folosintelor si in special a populatiei prin:
- utilizarea surselor de apa existente
- utilizarea rationala prin economisirea apei si reducerea pierderilor din sistemele de transport, retelele de
distributie a apei, procese tehnologice si minimalizarea consumurilor specifice.
b) Imbunatatirea calitatii apei la evacuare:
- realizarea unei retele de canalizare racordata la statiile de epurare
- identificarea si implementarea unor mijloace de prevenire, limitare si diminuare a efectelor poluarii
accidentale.
c) Reconstructia ecologica a apelor de suprafata:
- imbunatatirea si realizarea de habitate corespunzatoare conservarii biodiversitatii naturale
- asigurarea lucrarilor de regularizare, atunci cand este cazul, in scopul protectiei ecosistemelor acvatice.
 Recomandari cadru pentru componenta de mediu aer

- utilizarea doar a echipamentelor / instalatiilor agrementate, cu nivel minim de evacuare emisii in atmosfera
- stabilizarea concentratiilor emisiilor de gaze cu efect de sera la nivelul care sa permita prevenirea
interferentelor antropice periculoase cu sistemul climatic.
 Recomandari cadru pentru componenta de mediu sol si gestiunea deseurilor

- aplicarea planului regional, judetean si a proiectului de gestionare integrata a deseurilor
- crearea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor
106
___________________________________________________________________________________________________________
- implementarea unor instrumente economice locale a caror aplicare sa stimuleze activitatea de reciclare si
reutilizare a deseurilor.
 Restrictiile generale pentru conservarea patrimoniului natural si construit

Autorizarea interventiilor asupra monumentelor istorice, in zona lor de protectie si in zonele construite protejate,
se face respectand legislatia in vigoare, pe baza si in conformitate cu avizul MCPN.
Asigurarea protectiei bunurilor de patrimoniu cultural imobil presupune reglementarea activitatilor umane pentru
asigurarea unui echilibru intre elementele existente si cele adaugate. In acest sens la nivel national s-au avut in
vedere urmatoarele actiuni:
- adoptarea unor politici de amenajare a teritoriului care, fara a afecta integritatea bunurilor de patrimoniu
cultural imobil, sa le integreze in viata comunitatii umane
- crearea unui cadru legal de aplicare a celor mai eficiente masuri tehnico-administrative pentru identificarea,
protejarea, conservarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural imobil
- elaborarea de studii care sa contribuie prin masuri operationale la cresterea capacitatii statului de a se opune
pericolelor care ameninta integritatea patrimoniului cultural
- infiintarea la nivel national si judetean a unor organisme pentru protectia, conservarea si punerea in valoare a
bunurilor de patrimoniu cultural, precum si a unor centre de formare a cadrelor specializate in acest domeniu.
Activitatea de amenajare a teritoriului reprezinta principalul cadru, instrument si mecanism de aplicare si
respectare in teritoriu a prevederilor de protectie specifica a patrimoniului cultural national. In acest sens exista
cadrul legal adecvat pentru stabilirea zonelor de protectie aferente monumentelor istorice, precum si a zonelor
protejate ale acestora in cadrul documentatiilor de urbanism.
 Masuri pentru protejarea factorilor de mediu

1. Factorul de mediu „AER”
Varianta de plan propusa se va incadra in Planul judetean de gestionare a calitatii aerului.
Principalele surse de emisii atmosferice rezultate ca urmare a implementarii planului sunt surse stationare de
ardere asociate incalzirii spatiilor rezidentiale, comerciale si institutionale, precum si surse mobile (trafic rutier,
spatii parcare).
Pentru limitarea emisiilor de poluanti in aerul atmosferic se vor lua urmatoarele masuri generale:
- reducerea poluarii generate de sistemele de incalzire individuale care utilizeaza combustibili solizi, ca urmare
a extinderii retelei de distributie a gazelor naturale in comuna, inclusiv in zonele propuse a se introduce in
intravilan
- masuri pentru fluidizarea traficului rutier, a caror implementare va determina reducerea emisiilor de poluanti
specifici gazelor de esapament si, respectiv, reducerea impactului asupra calitatii aerului
- dezvoltarea cu precadere a activitatilor productive nepoluante si cu riscuri tehnologice minime
- crearea de conditii pentru utilizarea mijloacelor de transport nepoluante, prin amenajarea de trasee pentru
biciclete.
107
___________________________________________________________________________________________________________
2. Factorul de mediu „APA”

- se vor respecta prevederile Avizului de gospodarire a apelor
- indicatorii de calitate ai apelor uzate epurate ce vor fi evacuate in receptorul natural de pe teritoriul comunei,
se vor incadra in limitele impuse prin NTPA 001, conform HG nr. 352/2005
- dimensionarea retelelor de apa si canalizare se va face in conformitate cu planul de extindere a zonei
- racordarea consumatorilor individuali la retelele de alimentare cu apa se va realiza numai dupa executia si
punerea in functiune a sistemelor de canalizare si epurare ape uzate
- precizarea in documentatiile de urbanism ulterioare adoptarii PUG-ului a restrictiilor la regimul constructiilor
tinandu-se cont de limita de inundabilitate a localitatilor
- amplasarea de lucrari si constructii in albiile majore inundabile ale cursurilor de apa, in zonele de protectie ale
cursurilor de apa, lucrarilor de gospodarire a apelor si a altor lucrari hidrotehnice, se va realiza tinand cont de
zonele de protectie si cu acceptul autoritatii de gospodarire a apelor, respectandu-se normele legale in
vigoare
- pentru toate lucrarile de investitii la nivel local al comunei, ce vor avea legatura cu apele (foraje pentru
alimentarea cu apa, retele de aductiune, retele de distributie a apei potabile, retele de canalizare, statii de
epurare, lucrari de aparari de maluri etc.), se vor solicita in mod obligatoriu avize de gospodarire a apelor pe
baza unor documentatii tehnice intocmite conform normativelor in vigoare
- orice lucrari de traversare a albiei cursurilor de apa se vor realiza numai cu asigurarea conditiilor normale de
scurgere a apelor in situatia unor debite mari
- pe perioada executiei lucrarilor se interzice depozitarea materialelor de constructii, a deseurilor in albie si pe
malul cursurilor de apa, precum si extragerea balastului din albie
- punerea in functiune a statiei de epurare, care va deservi intreaga comuna pentru eliminarea deversarii apelor
uzate direct in cursurile de apa din zona
- colectarea apelor pluviale prin intermediul unei retele separate
- se interzice deversarea de ape uzate neepurate in receptorii naturali.
3. Factorul de mediu „SOL, SUBSOL, APE SUBTERANE”

- se vor realiza pentru toate strazile retele de canalizare pentru evitarea infiltrarii in subsol si poluarii freaticului
cu ape reziduale menajere si ape uzate din gospodariile individuale
- mentinerea calitatii apelor subterane prin evitarea realizarii de latrine in zonele nou introduse in intravilanul
comunei si conectarea noilor constructii la sistemul centralizat de canalizare propus a se realiza
- se va face dimensionarea retelelor de apa si canalizare in conformitate cu planul de extindere a zonei
- se va realiza delimitarea exacta a zonelor de protectie sanitara pentru surse de apa si statii tratare apa si
urmarirea respectarii acestora, conform H.G. nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind
caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica
- se va interzice realizarea constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de apa si in zonele
inundabile
- se va interzice depozitarea deseurilor in locuri neautorizate
- se interzice depozitarea deseurilor pe rampe neautorizate
- se vor amenaja si intretine corespunzator zonele de spatiu verde
108
___________________________________________________________________________________________________________
- se va interzice crearea unor noi depozite necontrolate de deseuri pe teritoriul administrativ

- se va implementa sistemul de colectare selectiva a tuturor categoriilor de deseuri de la populatie, in vederea
atingerii obiectivelor nationale privind gestiunea deseurilor respectiv: reducerea cantitatilor de deseuri
biodegradabile, colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje, reducerea cantitatilor de deseuri de
echipamente electrice, electronice prin reciclare si valorificare, gestionarea corespunzatoare a uleiurilor uzate,
acumulatorilor si anvelopelor uzate, gestionarea altor tipuri de deseuri conform prevederilor legale specifice
- se va asigura managementul deseurilor prin colectarea selectiva la sursa sau la rampa si educarea cetatenilor
pentru reducerea cantitatilor de deseuri
- se va realiza colectarea deseurilor printr-un operator de salubritate autorizat, potrivit legii
- consiliile locale sunt responsabile de neutralizarea cadavrelor de animale provenite din gospodariile
crescatorilor individuali de animale sau a celor gasite moarte pe teritoriul unitatii administrative teritoriale
respective pentru care nu se poate identifica proprietarul (Ordonanta nr. 47/2005, modificata si aprobata prin
Legea nr. 73/2006, cu modificarile ulterioare, art. 9, alin.2.); in acest sens se propune amenajarea unui spatiu
special pentru depozitarea temporara a cadavrelor de animale, pana la preluarea acestora de catre o
societate autorizata pentru neutralizare. In acest sens se va incheia un contract de ecasiraj cu o societate
autorizata.
- se va asigura implementarea la nivel local a obligatiilor privind gestionarea deseurilor (conform Legii nr.
211/2011 privind regimul deseurilor)
- se va amenaja o platforma de transfer pentru compost organic, betonata si imprejmuita, cu suprafata S = 0,7
ha, cu doua compartimente. Platforma se va amplasa la o distanta de 1.000 m fata de ultima locuinta, in
partea de vest a localitatii Storobaneasa. Accesul se va face prin drumul propus, ce va asigura legatura cu
amblele sate.
4. Masuri pentru protejarea factorului de mediu „VEGETATIE SI ASEZARI UMANE”

- se va respecta zona de protectie a monumentelor istorice si a siturilor arheologice delimitata prin PUG, ca
urmare a studiilor de specialitate intocmite prin grija Directiei monumentelor istorice
- se interzice realizarea de constructii care prin functiune, configuratie arhitecturala sau amplasament,
compromit aspectul general al zonei, distrug coerenta specificului rural existent sau afecteaza valoarea
monumentului ori a zonei protejate a acestuia
- consiliul local va raspunde pentru adoptarea elementelor arhitecturale adecvate, optimizarea densitatii de
locuire, concomitent cu mentinerea si dezvoltarea spatiilor verzi, a amenajarilor peisagistice cu functie
ecologica, estetica si recreativa
- se vor amenaja corespunzator parcurile si zonele de agrement propuse prin PUG
- se va impune amenajarea de spatii verzi in interiorul zonelor construite, conform regulamentului de urbanism
- suprafetele de spatiu verde prevazute prin PUG vor fi amenajate si intretinute corespunzator
- se va mentine in extravilan suprafata de padure de 407,13 ha si se va impune respectarea zonei de protectie,
conform legislatiei in vigoare
- autoritatile administratiei publice locale va asigura din terenul intravilan o suprafata de spatiu verde de minim
26 mp/locuitor
- la extinderea suprafetei intravilanului localitatilor, autoritatea locala va asigura o cota de 5% pentru
amenajarea de spatii verzi publice, in conformitate cu Legea nr. 24/2007 modificata si completata de Legea
nr. 313/2009, art. 12, alin.3
109
___________________________________________________________________________________________________________
- suprafetele libere neocupate cu platforme, circulatii si constructii, vor fi acoperite cu gazon si plantate cu un
arbore la fiecare 100 mp
- parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare si vor fi inconjurate cu un gard viu de 1,2 m
inaltime
- se vor asigura masuri pentru incadrarea nivelului de zgomot ambiental in prevederile legislatiei in vigoare,
pentru evitarea disconfortului si a efectelor negative asupra sanatatii populatiei
- se vor respecta distantele de protectie stabilite conform Ordinului nr. 119/2014, art. 11
- se vor asigura plantatii inalte pe aleile principale si la limita exterioara a incintei in proportie de minim 5% din
suprafata totala a cimitirului
- se vor mentine, intretine si ameliora spatiile verzi naturale existente.
5. Masuri PSI si de evitare a riscurilor unor accidente

- asigurarea mijloacelor de stingere a incendiilor, conform legislatiei in vigoare
- montarea conductelor si a cablurilor electrice, conform normelor in vigoare.
6. Masuri de supraveghere si control a factorilor de mediu

- extinderea zonelor verzi si plantate
- reabilitari si modernizari de drumuri
- realizarea retelelor de canalizare si a statiei de epurare ape uzate menajere
- stabilirea de zone de protectie sanitara
- instaurarea unui regim strict privind destinatia terenurilor
- interdictia de construire pe terenuri forestiere si in zone inundabile
- interdictia realizarii de constructii care depreciaza peisajul
- obligativitatea respectarii regimului de administrare a monumentelor naturii
- delimitarea prin PUG a zonelor de protectie a monumentelor istorice si de arhitectura si a siturilor arheologice
- stabilirea de reguli privind realizarea de constructii in zonele expuse la riscuri naturale
- respectarea prevederilor Legii nr. 24/2007 republicata in temeiul art. IV din Legea nr. 313/2009 privind
reglementarea si administrarea spatiilor verzi din intravilanul localitatilor
- monitorizarea functionarii la parametri normali, in conformitate cu limitele impuse de Ordinului nr. 462/1993,
pentru emisiile de poluanti de la toate sursele de emisie
- monitorizarea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate, pentru incadrarea acestora in limitele admise
de HG nr. 188/2002, modificata si completata prin HG nr. 352/2005, respectiv NTPA 002/2002 si NTPA
001/2002
- managementul deseurilor menajere se va face in contextul respectarii legislatiei in vigoare
- monitorizarea zgomotului pentru incadrarea nivelului de zgomot in limitele prevazute de STAS 10009/1988 –
Acustica Urbana.
110
___________________________________________________________________________________________________________
 Reguli cu privire la siguranta constructiilor si la apararea interesului public

Autorizarea executarii constructiilor sau a amenajarilor pe terenurile situate in zona de siguranta a obiectivelor cu
destinatie speciala, in zonele de siguranta ale altor functiuni, precum si a celor situate in zone de servitute pentru
protectia sistemelor de alimentare cu energie electrica, cu gaze naturale, cu apa, a conductelor de canalizare, a
cailor de comunicatie si a altor lucrari de infrastructura se realizeaza in conditiile respectarii legislatiei in vigoare.
Autorizarea executarii constructiilor generatoare de riscuri se va face cu respectarea legislatiei in vigoare.
12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Raportul de mediu a fost elaborat in concordanta cu HG 1076/2005 care transpune Directiva 2001/42/EC
(Directiva SEA). Prezentul raport include evaluarea impactului prezent asupra mediului, starea actuala a factorilor
de mediu cu efectele pozitive si negative, a evolutiei lor probabile in cazul neimplematarii sau al implementarii
planului.
Realizarea planului urbanistic general a derivat la solicitarea beneficiarului din intentia introducerii in intravilan a
unei suprafete de 30,50 ha si scoaterea din intravilan a unei suprafete de 23,98 ha.
a. Descrierea PUG – Informatii generale
Denumire obiectiv: Plan Reactualizare Plan Urbanistic General, com. Storobaneasa, jud. Teleorman
Beneficiari: COMUNA STOROBANEASA prin CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI STOROBANEASA
Amplasament: com. Storobaneasa, jud. Teleorman
Regim juridic: Teren in proprietate publica a comunei Storobaneasa.
Scurta prezentare a comunei – situatie eistenta:
Comuna Storobaneasa este formata din satele Storobaneasa (resedinta) si Beiu.
Conform avizului O.C.P.I. nr. 757 / 05.11.2015, comuna Storobaneasa are suprafata teritoriului administrativ de
8.648,74 ha, si se incadreaza intre comunele de marime medie ale judetului.
Intravilanul comunei Storobaneasa are o suprafata de 377,88 ha, din care:
- 191,11 ha aferente satului Storobaneasa
- 186,77 ha aferente satului Beiu.
Comuna Storobaneasa are in executie un sistem centralizat de alimentare cu apa. In prezent sunt executate doar
retelele de alimentare cu apa (cu exceptia tronsonului de legatura intre statia de pompare si retea L= 1137 m Ø
180 x 6,9 mm), urmand sa inceapa executie lucrarilor la gospodaria de apa.
Sistemul de alimentare cu apa cuprinde: sursa de apa formata din 3 foraje, aductiunea ce va fi executata din
conducte din PEHD, cu lungimea totala L= 566 m (Dn = 75 – 125 mm), gospodarie de apa (rezervor de aap V =
365 m, statia de pompare si tratare), reteaua de distributie executata din conducte din PEHD cu diametre De =
25 - 225 mm si o lungime L = 28.264 m. Pe retea au fost prevazute 70 cismele stradale si 23 hidranti de incendiu
cu debitul de 5 l/s. Reteaua de distributie subtraverseaza raul Teleormanul la 12 m aval de podul existent.
Comuna Storobaneasa nu dispune de un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate pentru nevoile
gospodaresti ale populatiei.
In prezent, exista un Studiu de fezabilitate pentru sistem centralizat de canalizare care va cuprinde: In prezent,
exista un Studiu de fezabilitate pentru sistem centralizat de canalizare, 3 statii de pompare apa uzata, statie de
epurare mecano-biologica pentru un debit de 800 mc/zi.
111
___________________________________________________________________________________________________________
Comuna Storobaneasa este alimentata cu energie electrica prin axa de tensiune LEA 20 kV Contesti ce strabate
comuna.
Comuna Storobaneasa are in dotare o centrala telefonica digitala proprie (capacitate 500 linii) prin care sunt
deserviti atat locuitorii cat si unitatile economice. Capacitatea actuala a centralei asigura cerintele actuale ale
comunei.
Comuna Storobaneasa nu beneficiaza de retea de gaze naturale si nici de retea publica de termoficare.
Pe teritoriul administrativ al comunei Storobaneasa sunt amenajate 6 platforme intermediare, pentru transfer
deseuri menajere si depozitare temporara deseuri reciclabile, fiecare amenajata cu pardoseala din beton si
imprejmuita pe 3 laturi. Primaria a dotat fiecare gospodarie cu pubele PVC. In vederea colectarii deseurilor exista
Contractul de prestare a serviciului de salubrizare nr. 21.180 / 01.08.2013, incheiat cu S.C POLARIS S.R.L.
Deseurile sunt transportate la Depozitului Central de la Mavrodin.
Obiective PUG:
- introducerea in intravilan a unei suprafete de 30,50 ha
- scoaterea din intravilan a unei suprafete de 23,98 ha
- extinderea retelei de alimentare cu apa la nivelul intregii comune
- realizarea unui sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere
- executia unei statii de epurare pentru apele uzate menajere
- realizarea unui sistem de colectare a apelor pluviale
- realizarea retelei de alimentare cu gaze naturale
- dezvoltarea si retehnologizarea retelelor electrice
- modernizarea iluminatului public
- construire after school
- construirea unei sali de sport la scoala
- construire targ saptamanal (piata agroalimentara)
- construirea unui camin cultural
- modernizarea drumurilor si a intersectiilor de pe raza comunei, realizarea de parcaje in zonele de interes
public
- imbunatatirea conditiilor de transport – infiintarea unor statii maxi-taxi
- realizarea de spatii verzi in lungul tuturor strazilor, zone de protectie din jurul cimitirelor, platformei de
compost organic, statie de epurare.
Situatie propusa
Prin actualizarea PUG se propune introducerea in intravilan a unei suprafete de 30,50 ha si scoaterea din
intravilan a unei suprafete de 23,98 ha. Acestea sunt in principal destinate construirii de noi locuinte, dar si
realizarii retelelor edilitare, a activitatilor productive si a perdelelor de protectie de verdeata si a spatiilor verzi.
112
___________________________________________________________________________________________________________
Bilantul teritorial – situatie propusa:

- suprafata totala teren intravilan existent: 377,88 ha
- suprafata teren propus pentru introducere in intravilan: 30,50 ha
- suprafata teren propus pentru scoatere din intravilan: 23,98 ha
- suprafata totala teren intravilan propus: 384,40 ha
- suprafata teren ramas in extravilan: 8.264,34 ha.
Bilant sat Storobaneasa

- se scoate din intravilan S = 8,80 ha zona agroindustriala
o extindere 1: S = 12,20 ha din care:
*zona gospodarii comunal (platforma compost): S = 0,7 ha
*drum acces: S = 0,26 ha
o extindere 2: S= 4,50 ha din care:
*servicii unitatii publice (Targ): S = 1 ha
o extindere 3: S = 0,22 ha – zona locuinte
o extindere 4: S = 1,78 ha – zona mixta
o extindere 5: S = 2,89 ha - zona retele hidroedilitare (gospodarie apa si sursa apa)
Total = 21,59 ha
Intravilan propus sat Storobaneasa: 191,11 – 8,80 + 21,59 = 203,90 ha
Bilant sat Beiu

- se scoate din intravilan: S = 15,18 ha, din care:
o S = 0,42 ha zona gospodarie comunala (platforma gunoi)
o extindere 1. S= 2,84 ha zona agroindustriala
o extindere 2. S= 0,52 ha zona mixta
o extindere 3. S= 0,95 ha din care:
*zona retele hidroedilitare – statie epurare: S = 0,4 ha
*zona verde: S = 0,55 ha
o extindere 4. S = 0,22 ha zona locuinte
o extindere 5. S = 3,87 ha zona depozite si servicii
o extindere 6. S = 0,51 ha zona extindere cimitir
Total = 8,91 ha
113
___________________________________________________________________________________________________________
Intravilan propus sat Beiu: 186,77 – 15,18 + 8,91 = 180,50 ha

Total suprafata ce se scoate din intravilan: 23,98 ha
Total suprafata ce se introduce in intravilan: = 30.50 ha.
Justificare scoatere din intravilan a suprafetei de 23,98 ha

- terenul situata intre raul Teleormanul si raul Vedea, de o parte si de cealalta a DJ 506B, se afla in zona
inundabila. Zona aceasta se inunda la un debit mai mare al apelor pe cele doua rauri. Digurile de
protectie de pe aceste doua rauri sunt pe malurile opuse acestui teren.
- terenul situat in partea de Vest a comunei Storobaneasa a fost scos din intravilan deoarece in acea zona
sunt terasari ale fostelor plantatii viticole si pomicole existente pana in 1989, iar terenul nu prezinta
conditii bune pentru construire.
- Terenul din partea de Est a comunei a fost scos din intravilan deoarece in vechiul plan urbanistic era
prins ca teren pentru Platforma de gunoi si nu respecta distanta fata de cea mai apropiata casa.
Bilant teritorial spatii verzi

- suprafata spatii verzi, sport, agrement, protectie – 8,02 ha
- suprafata zona protectie sanitara statie de epurare – 0,10 ha
- suprafata zona protectie platforma compost organic – 0,1 ha
- suprafata zona protectie sanitara sursa si gospodarie de apa – 0,60 ha
- suprafata spatii verzi de o parte si alta a DJ – 2 x 14,60 x 322 m = 0,94 ha
Total suprafata spatii verzi: Ssv = 9,76 ha
Nota: suprafetele zonelor de protectie sanitara sunt cuprinse in bilantul pe zone functionale la retele
hidroedilitare, iar zona verde de o parte si alta a DJ este cuprinsa la drumuri.
In ceea ce priveste sistemul de alimentare cu apa, prin PUG se propune:

‐ executia unui al doilea rezervor de apa, metalic, suprateran, cu capcitatea V = 200 mc, pentru a asigura si
rezerva intangibila in caz de incendiu
‐ inlocuirea statiei de pompare (din cadrul gospodariei de apa), cu un grup de pompare (2A+1R) cu Qp =
21,21 l/sec.
‐ Comuna Storobaneasa are intocmit un studiu de fezabilitate pentru „Sistem centralizat de canalizare
menajera” in vederea accesarii de fondurii nerabursabile.
‐ La stabilirea sistemului de canalizare s-a optat pentru sistem centralizat de canalizare in procedeu
separativ (divizor) si statie de epurare mecano-biologica pentru apele uzate menajere.
‐ Prin PUG, se preia solutia propusa prin studiul de fezabilitate privind realizarea unui sistem de
canalizare apa uzata menajera, cu evacuare dupa epurare in raul Vedea.
114
___________________________________________________________________________________________________________
b. Impactul prognozat asupra mediului si masuri de diminuare a impactului

Protectia apelor
Apele uzate menajere vor fi colectate in reteaua publica de canalizare ce urmeaza a se realiza in comuna si vor fi
epurate in statia de epurare ce urmeaza a fi construita. Parametrii de calitate ai apelor evacuate in reteaua
publica de canalizare se vor incadra in limitele impuse de normativul NTPA 002/2005, iar ai apelor epurate
deversate in final in emisar natural (raul Milcovat) se vor incadra in limitele impuse de normativul NTPA 001/2005
– privind deversarile de ape uzate in ape de suprafata. Reteaua de canalizare va fi dimensionata corespunzator.
Apele meteorice provenite de pe acoperisurile caselor si de pe alei vor fi deversate liber la teren. Totodata, se
propune executia retelelor de colectare ape meteorice si preepurarea acestora inainte de deversarea in emisar.
Lucrari de amenajare a cursurilor de apa
Protectia aerului
Nivelul emisiilor atmosferice estimate, rezultate atat in faza de constructie cat si in faza de exploatare a
obiectivelor propuse prin PUG, se vor situa sub valorile limita stabilite de ordinele nr. 462/1993 si nr. 756/1997,
cu modificarile si completarile ulterioare.
Se va asigura controlul si verificarea tehnica periodica a centralelor termice si a instalatiilor anexe, monitorizarea
emisiilor statiilor de epurare, inspectia tehnica a echipamentelor si utilajelor pontential generatoare de noxe. Vor fi
luate masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi in suspensie sedimentabile.
Protectia solului
Nu se vor introduce substante poluante in sol si nu se va modifica structura solului.
Se impune colectarea selectiva, depozitarea si transportul deseurilor conform legislatiei in vigoare, prin
incheierea de contract cu un operator de salubritate regional. Lucrarile care se vor efectua pentru dotarile
tehnico-edilitare se vor executa ingrijit, cu mijloace tehnice adecvate in vederea evitarii pierderilor accidentale pe
sol si in subsol. Caile rutiere vor fi impermeabilizate pentru evitarea poluarii solului cu uleiuri si produse petroliere.
Se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara amplasamentului obiectivului si
in locuri neautorizate.
c. Concluzii
 In prezentul studiu au fost prezentate conditiile initiale, impactul potential si masuri de reducere a acestuia
pentru zona in care se propune realizarea PUG.
115
___________________________________________________________________________________________________________
 Pe teritoriul comunei Storobaneasa se regaseste aria protejata ROSCI0426 Padurea Storobaneasa, declarata
conform Ordinul nr. 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturala protejata si declararea siturilor de
importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania
 Planul propus nu provoaca deteriorarea sau pierderea totala a unui/unor habitate naturale de interes
comunitar si nici nu duce la izolarea reproductiva a unui/unor specii de interes comunitar.
 Planul poate fi luat in considerare pentru aprobare, doar cu respectarea conditiilor prevazute in legislatia in
vigoare, cu privire la conservarea speciilor si a habitatelor lor.
 Prin PUG se propune introducerea in intravilan a unei suprafete de 30,50 ha si scoaterea din intravilan a unei
suprafete de 23,98 ha, ceea ce va conduce la o crestere a suprafetei de intravilan de la 377,88 ha la 384,40
ha.
 Prin plan se prevede o suprafata totala de spatii verzi (spatii verzi, sport, agrement si zone de protectie
sanitara) de 9,76 ha pentru un nr. de 3.738 locuitori, ceea ce conduce la asigurarea unei suprafete de spatiu
verde pe cap de locuitor de 26,11 mp, astfel fiind respectata cerinta minima de 26 mp/cap de locuitor impusa
de OUG 195/2005 privind protectia mediului, modificata si completata de OUG 114/2007.
 Prin PUG se prevede extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apa, care sa deserveasca toate
gospodariile din comuna, inclusiv in zonele propuse pentru introducerea in intravilan
 Prin PUG se prevede realizarea unui sistem centralizat de canalizare, care sa deserveasca intreaga comuna.
Pentru epurarea apelor uzate menajere colectate se propune o statie de epurare, cu evacuare in raul Vedea.
 Pentru apele pluviale, se propune implementarea unei retele de canalizare pluviala si a unei statiei de
preepurare. Pana la realizarea unei astfel de retele pluviale se va mentine actuala retea de santuri, se vor
betona si se vor intratine in buna stare.
 Prin PUG se prevede realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu gaze naturale, care sa deserveasca
intreaga comuna
 Deseurile menajere sunt ridicate si transportate la groapa de gunoi de catre concesionarul serviciului de
salubritate – POLARIS SRL. Comuna Storobaneasa beneficiaza de sistemul de management integrat la nivel
de judet implementat in cadrul proiectului "Sistem de management integrat al deseurilor solide in judetul
Teleorman", finantat prin Programul Operational Sectorial Mediu, Axa prioritara 2, "Dezvoltarea sistemelor de
management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate istoric".
Deseurile colectate din comuna vor fi duse la Centru de management integrat al deseurilor din comuna
Mavrodin.
 De asemenea, se prevede o platforma de depozitare a compostului organic cu suprafata S = 0,70 ha. Terenul
propus pentru platforma se gaseste in partea de vest a localitatii Storobaneasa.
 Prin PUG se prevede centru pentru deseuri animaliere (cadavre animaliere), cu camera frigorifica, unde vor fi
depozitate temporar pana la preluarea de catre o firma de ecarisaj autorizata. Acest centru se va amenaja in
incinta statiei de epurare.
 La elaborarea planului s-au avut in vedere distantele minime de protectie sanitara, intre teritoriile protejate si o
serie de unitati care produc disconfort si riscuri asupra sanatatii populatiei, impuse prin ord. 119/2014.
 Prin implementarea masurilor de diminuare a impactului (prezentate in acest raport), nu se preconizeaza
impact negativ semnificativ asupra mediului si aspectelor conexe.
Intocmit,
Ing. Marina Petre – Expert de Mediu
116
___________________________________________________________________________________________________________
13. REFERINTE BIBLIOGRAFICE

Pentru elaborarea Raportului de mediu:
 Legislatia de mediu in vigoare
 Enciclopedia Geografica a Romaniei – Dan Ghinea
 Ghid de aplicare a procedurilor EIA/SEA/EA - Elena Giurea, Alexandru Nicoara, Florentina Florescu,
Carmen Sandu
 Rapoarte privind starea mediului in judetul Teleorman (http://apmtr.anpm.ro/)
 Planul de management al bazinului hidrografic Arges Vedea
 Programul Operational Sectorial Mediu
 Memoriul general pentru actualizarea PUG Comuna Storobaneasa
 Regulamentul General de Urbanism
 Zonificare functionala. Reglementari urbanistice PUG
 Plan retele edilitare apa canal. Reglementari urbanistice PUG
 Toate documentatiile de urbanism (PUZ, PUD) aprobate anterior
 http://www.mmediu.ro
117

Raport de Mediu - Rev

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport de Mediu - Rev

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Str. Bogdan Gheorghe Tudor, nr. 7, bl. 21, sc. A, et. 2, ap. 13, cam.

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL

COMUNA STOROBANEASA , JUDET TELEORMAN

BENEFICIAR: COMUNA STOROBANEASA

PROIECTANT S.C. PRIMA ARH GRUP S.R.L.

ELABORATOR RM: S.C. VIREO PROIECTARE S.R.L.

PERSOANA FIZICA AUTORIZATA

6.1. Obiective nationale in domeniul apei si apei uzate 57

1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI

1.2. Consideratii generale

1.3. Prevederi legislative

- STAS 10009/1988 Acustica urbana – limite admisibile ale nivelului de zgomot

1.4. Date generale privind planul

Obiectivele generale urmarite in cadrul Planului Urbanistic General:

- protejarea malurilor raului Vedea prin lucrari hidrotehnice

Obiectivele principale urmarite in cadrul Planului Urbanistic General:

Comuna Storobaneasa este formata din satele Storobaneasa

Vedere din satelit a satelor comunei Storobaneasa

Satul Storobaneasa (resedinta de comuna)

2.2. Scopul si obiectivele principale ale PUG-ului

 Necesitatea investitiei si impactul ei major asupra mediului si comunitatii din zona

 Evolutie posibila, prioritati

Domeniu Masuri / interventii

Probleme de - lucrari de amenajare hidrotehnica si prinsistematizare verticala invederea drenarii

Prioritatile consiliului local si ale primariei constau in:

2.3. Obiectivele evaluarii strategice de mediu

2.4. Descrierea situatiei existente

2.4.1. Zonarea functionala a terenului analizat

Suprafata (ha) - existent Total Procent % din

Bilantul teritorial – situatie existenta:

Teritoriul administrativ al Extravilan Intravilan Total % din total

2.4.2. Structura edilitara

Fiecare foraj va fi echipat cu cate o pompa submersibila, astfel:

Coordonatele STEREO 70 ale forajelor

Reteaua de distributie este dimensionata pentru debitul de 18,18 l/s.

2.4.2.2. Sistemul de canalizare

Instalatie de dezinfectare cu ultraviolete

2.4.2.3. Sistemul de alimentare cu energie electrica

2.4.2.4. Sistemul de telefonie

2.4.2.5. Sistemul de alimentare cu energie termica si gaze naturale

2.4.2.6. Gestionarea deseurilor

Principalele categorii de deseuri sunt:

2.5. Situatia propusa

Suprafata propusa (ha) Suprafata totala

1 Locuinte si functiuni complementare 126,72 113,92 260,64 62,60

Bilantul teritorial administrativ propus:

Teritoriul administrativ al Extravilan Intravilan Total % din total

Bilantul teritorial – situatie propusa:

Bilant sat Storobaneasa

Bilant sat Beiu

Intravilan propus sat Beiu: 186,77 – 15,18 + 8,91 = 180,50 ha

Justificare scoatere din intravilan a suprafetei de 23,98 ha

Bilant teritorial spatii verzi

2.5.1. Zonarea teritoriala – funtionala

V – ZONA SPATIILOR VERZI

In zona de siguranta si protectie a drumurilor este interzisa autorizarea urmatoarelor lucrari:

2.5.2. Oportunitatea dezvoltarii sistemelor de alimentare cu apa si canalizare

 Situatia propusa pentru sistemul de alimentare cu apa

 Situatia propusa pentru sistemul de canalizare

Colectarea apelor uzate

Epurarea apelor uzate

Colectarea si evacuarea apelor pluviale

2.5.3 Alimentare cu energie electrica

2.5.5. Alimentarea cu energie termica si gaz metan