UCTC

1. Urmarirea comportarii in timp a constructiilor. Definitie si obiective

Definitie: UCTC reprezinta activitatea de masurare, inregistrare si prelucrare a observatiilor
geodezice repetate precum si analiza si interpretarea rezultatelor in vederea determinarii stabilitatii
rezistentei si durabilitatii obiectivelor urmarite (terenuri, constructii)/
Obiective:
- asigurarea rezistentei, stabilitatii si durabilitatii terenurilor si constructiior
- supravegherea evolutiei fenomenelor predictive
- semnalarea operative a atingerii criterilor de avertizare
- verificarea eficientei masuratorilor preventive
- verificarea impactului asupra mediului

2. Clasificarea constructiilor in functie de precizia urmarita in determinarea

deplasarilor si deformatiilor
Ordinul I de precizie <1 mm(baraje de beton, mine, galerii)
Ordinul II de precizie 1-5 mm (toate cladirile care nu sunt incluse in ordinul I, cai de transport:
drumuri, poduri)
Ordinul III de precizie >5 mm (alunecari de teren, surpari, diguri de pamant)

3. Etapele de realizare a urmaririi comportarii in timp a constructiilor

1.Stabilirea obiectivelor si documentare
2.Proiectarea si realizarea retelei geodezice de urmarire
3.Efectuarea masuratorilor geodezice repetate
4.Prelucrarea masuratorilor
5.Interpretarea rezultatelor
6.Calculul elementelor de prognoza
7.Luarea masurilor preventive necesare

4. Metode de masurare pt UCTC

Deplasari si deformatii orizontale:
- metoda poligonometrica
- metoda microretelei (un system local): microtriangulatie, microtrilateratie
- metoda aliniamentelor
- metode combinate
Deplasari si deformatii verticale
- nivelment geodezic geometric
- nivelment geodezic trigonometric
- nivelment hidrostatic
- metode combinate
Inclinarea constructiilor inalte:
- metoda firului cu plumb
- metoda verticalei optice
- metoda bascularii lunetei in plan vertical
- metoda metoda masurarii unghiurilor orizontale

5. Aspectele UCTC
- supraveghere vizuala: se refera la observarea oricaror fenomene noi care ar putea pune in pericol
siguranta obiectivului urmarit
- observatii saptamanale
- observatii geodezice la 3 luni, semestrial, annual

6. Deplasari si deformatii. Generalitati. Definitii ( Deplasari si deformatii ale constructiilor. Clasificare)

Transformari geometrice :
- modificarea pozitiei spatiale (deplasari)
- modificarea formei (deformari)
Deplasarea reprezinta modificarea pozitiei spatiale a unui punct sau grup de puncte caracterstice amplasate
pe obiectivul urmarit
Deformarea reprezinta modificarea formei obiectivului urmarit prin modificarea pozitiilor relative ale
punctelor caracteristice ale obiectivului
7.

Clasificarea deplasarilor si deformatiilor dupa natura lor

deformarii si deplasari liniare (scufundari, fisuri, inclinari liniare, tasari, etc.)
deformarii si deplasari unghiulare (rasuciri sau inclinari unghiulare)
deformarii si deplasari specifice (inclinare liniara, inclinare unghiulara)
dupa durata aparitiei fenomenului
-oscilatii pana la ordinul de 10 secunde
-miscari de scurta durata intre 10 secunde si 10 zile
-miscari de lunga durata peste 10 zile

8. Clasificarea deplasarilor si deformatiilor dupa modul de determinare

-relative un punct sau grup s-a deplasat in raport cu alt punct de pe obiectiv
-deplasari si deformatii absolute: punctul s-a deplasat in raport cu un grup de punctect de statie fixe.
-totale: atunci cand un punct se deplaseaza raportat la epoca de masurare initiala
(Factori care influenteaza deplasarile si deformatiile)
9. Factorii care influenteaza deplasarile si deformatiile scoartei terestre
- curentii oceanici
- flux, reflux
- placile tectonice
- cutremur, tsunami
-

10. Factorii care influenteaza deplasarile si deformatiile suprafetelor de teren

clima, temperature, factorii antropici, vanturi foarte puternice
dispozitia stratelor geologice
exploatariile miniere in suprafata si subteran
defrisari necontrolate

11. Factorii care influenteaza deplasarile si deformatiile constructiilor

terenul de fundare
ape freatice, ape pluviale
vantul, soarele, alunecarile de teren
surpari, scufundari
trepidatii
factorii antropici (nedistribuirea neuniforma a sarcinilor)

12. Retele geodezice de urmarire. Generalitati. Reguli de baza( Proiectarea retelei de urmarire)

Reteaua geodezica de urmarire cuprinde puncte geodezice amplasate pe obiectivul urmarit dar si in afara
acestuia cu rolul de a pune in evidenta deplasarile si deformatiile suferite de obiectivul urmarit
Zonele in functie de care se amplaseaza punctele retelei geodezice (RGU) de urmarire se impart in:
-zone instabile
-zone semistabile
-zone stabile
13. Alcatuirea retelei geodezice de urmarire (Materializarea punctelor in retelele de urmarire)
Categori de puncte in cadrul retelei geodezice de urmarire
Puncte obiect se mai numesc si marci de urmarire, materializate prin reperi metalici amplasate pe obiectivul
urmarit in asa fel incat in urma determinarii pozitiei lor se poate pune cat mai bine in evidenta caracteristicile, natura
si dimensiunile deplasarilor si deformatiilor (la cladiri marcile de urmarire se pun in elementele de rezistenta)
Puncte de referinta sunt puncte amplasate in afara obiectului urmarit in cele 3 zone si se impart la randul lor in
3 categori:
-statii de observare (S): sunt amplasate in zona instabila, semistabila materializate prin borne de beton
amplasate in zonele ferite de circulatie, trepidatii si trebuie sa asigure vizibilitate directa catre marcile de urmarire
-puncte de control (C): sunt amplasate in zone semistabile, stabile materializate prin borne de beton
sau pilastrii incastrati solid in stanci sau in cladiri vechi, stabile, ferite de circulatie, trepidatii, etc
-puncte de orientare (O): sunt deseori nestationabile amplasate doar in zona stabile
14. Clasificarea retelelor geodezice de urmarire(Tipuri de retele de urmarire)
Dupa numarul de dimensiuni al retelei
-retele unidimensionale (altimetrice) 1D- deplasari si deformatii verticale
-retele bidimensionale (planimetrice) 2D- deplasari si deformatii orizontale
-retele tridimensionale 3D- folosite pt alunecari de teren, precizie scazuta
-retea 1D + 2D: folosita pt baraje, are precizie ridicata
Dpdv al masuratorilor effectuate in cadrul RGU avem
-retele de triangulatie
-retele de trilateratie
-retele poligonometrice
-retele de nivelment trigonometric
Dpdv al punctelor care intra in alcatuirea RGU
-retele complete care contin toate cele 4 categorii de puncte si este asigurata vizibilitatea directa intre S-M,
C-S, C-O
-retele incomplete contin doar categoriile de punctele M, S, C si nu este asigurata vizibilitatea directa intre
C-S

-retele superficiale contin categoriile de puncte M,S,C nu se asigura vizibilitate directa intre puncte si de
multe ori S se confunda cu M
15. Metode topo-geodezice de urmarire a deplasarilor si deformatiilor orizontale. Metoda
microtriangulatiei. Verificarea stabilitatii punctelor de referinta

C1:

1: -Z1+l1=V1
2: a2*x1+b2y1-z1+l2=V2
3:a3*x2+b3y2-z1+l3=V3
4:-z1+l4=V4
C2:

5: -z2+l2=v5
6: a6-x2+b6*y2-z2+l6=V6
7: a7*x3+b7*y3-z2+l2=V7
8: -z2+l8=v8

16. Metode topo-geodezice de urmarire a deplasarilor si deformatiilor orizontale. Metoda

microtriangulatiei. Verificarea stabilitatii punctelor obiect

Metoda microtriangulatiei presupune parcurgerea a 2 etape la fiecare epoca de masurare:

1.Verificarea stabilitatii punctelor de referinta
2.Verificarea stabilitatii punctelor obiect
In cadrul primei etape se considera puctul de control si orientarea ca fiind fixe si se verifica stabilirea
statiilor de observare
In functie de rezultatul din prima etapa si considerand statiile de observare ca fiind fixe, in a 2 a etapa se vor
identifica punctele obiect care au suferit deplasari semnificative

17. Metode topo-geodezice de urmarire a deplasarilor si deformatiilor orizontale. Metoda

poligonometrica. Verificarea stabilitatii punctelor de referinta
Se utilizeaza cand nu avem nevoie de o precizie foarte ridicata
Se aplica in cazul in care obiectul de urmarit are o forma alungita, in cazul in care deformariile si
deformatiile au valori mari (surpari, alunecari de teren) sau in cazul in care nu se poate aplica alta metoda mai
riguroasa (precisa).

Verificarea stabilitatii punctelor de referinta

1. Compensarea unghiurilor in retea
1.1
Sistemul ecuatiilor de conditii
I: (c4)-(c3)+(c6)-(c5)+(c8)-(c7)+(c2)-(c1)=400 grade
II: (c5)-(c9)+(c11)-(c10)+(c13)-(c12)+(c14)-(c8)=400 grade
III: (c10)-(c15)+(c19)-(c17)+(c20)-(c13)=200 grade
IV: (c17)-(c16)+(c22)-(c23)+(c24)-(c25)+(c24)-(c20)=400 grade
(ci)=ci+vi
1.2

Sistemul ecuatiilor de valori

v4-v3+v6-v5+-v1+wI=0
v5-v9+v4-v10+-v8+wII=0
v10-v15+v19-v17+-v13+wIII=0
v17-v16+v22-v23+-v20+wIV=0

1.3
Tabelul de coeficienti
1.4
Sistemul de ecuatii normale
1.5
Schema Gauss
1.6
Calclul corelatelor
1.7
Calculul corectiilor
1.8
Calculul unghiurilor in retea
2. Compensarea distantelor

18. Metode topo-geodezice de urmarire a deplasarilor si deformatiilor orizontale. Metoda

poligonometrica. Verificarea stabilitatii obiect

x,y- puncte obiect-indicatori de precizie

m-eroare medie patratica
m0-eroare medie patratica a unei singure masuratori
se compenseaza ca :
I-ca o drumuire cu 2 capete
II-ca o drumuire acolata
19. Metode topo-geodezice de urmarire a deplasarilor si deformatiilor verticale. Metoda nivelmentului
geometric. Compensarea masuratorilor individual pt fiecare epoca de masurare.
Se utilizeaza frecvent in cazul urmaririi comportarii in timp a obiectivelor incadrate in ordinul I de precizie
(precizie nivelmetrica)
Ex: barajele de beton, poduri, tuneluri, monumente istorice, etc

Sistemul ecuatiilor de conditii

20. Metode topo-geodezice de urmarire a deplasarilor si deformatiilor verticale. Metoda nivelmentului

geometric. Compensarea in bloc a masuratorilor

21. Metode topo-geodezice de urmarire a deplasarilor si deformatiilor verticale. Metoda nivelmentului

trigonometric

Se foloseste
la : -baraje, biserici,
poduri (unde nu se
poate prin nivelment
geometric de mijloc)
-alunecari de
teren, surpari

22.

Determinarea inclinarii constructiilor. Metoda firului cu plumb

Metoda firului cu plumb de determinare a inclinarii constructiilor este o metoda expeditiva care ofera
precizie centrimetrica. Se utilizeaza in cazul urmaririi comportarii constructiilor care se incadreaza in ordinul III de
precizie si de inaltime relative redusa
La partea superioara a constructiei este montat un scripete este care trece un fir de otel la capatul caruia
atarna greutati, se scufunda intr-un butoi la cu amestec de apa, rumegus si ulei la suprafata,
In marcile de urmarire amplasate atat la partea superioara cat si la partea inferioara a constructiei se
amplaseaza mire gradate amplasate orizontale perpendicular pe firul cu plumb si se efectueaza masuratori pe aceste
mire corespunzatoare fiecarei epoci de masurare.
Pt interpretarea rezultatelor se analizeaza diferentele relative si absolute qa sau qr

Se procedeaza similar pt toate

axele principale ale constructiei
23.
Determinarea inclinarii
constructiilor. Metoda bascularii lunetei
in plan vertical

Aceasta metoda asigura o precizie superioara metodei firului cu plumb si in plus se poate utilize in cazul
constructiilor care nu permit amplasarea la partea superioara a scripetelui pt utilizarea firului cu plumb
Punctele de urmarire de pe fatadele constructiei nu trebuie neaparat sa fie accessible. Pt efectuarea
masuratorilor se utilizeaza teodolite de precizie amplasate in statiile de observatie aflate la o distanta cel putin egala
cu inaltimea constructiei D>=H(in cazuri exceptionale se accepta D=2/3H)
Se vizeaza prima marca de urmarire, se blocheaza miscarea aparatului in plan orizontal si se basculeaza
luneta in plan vertical pana la partea inferioara a constructiei unde este amplasata o mira gradate asezata orizontal si
se efectueaza citirea aj. Se procedeaza similar pe toate marcile de urmarire amplasate pe toate fatadele principale ale
constructiei.
Interpretarea se face la fel ca si in cazul metodei firului cu plumb
24.

Determinarea inclinarii constructiilor. Masurarii unghiurilor orizontale

Aceasta metoda asigura cea mai buna precizie de

determinare a inclinarii constructiei si se aplica cu succes in
cazul constructiilor incadrate in ordinul I de precizie
Marcile de urmarire nu trebuie neaparat sa fie
accesibile iar pt efectuarea masuratorilor se utilizeaza un
teodolit de inalta precizie.
Aparatul se amplaseaza in statiile de observare
amplasate perpendicular pe fatada la o distanta cel putin
egala cu inaltimea constructiei, se vizeaza marcile de
urmarire atat la partea superioara cat si la partea inferioara si
se inregistreaza directiile orizontale din care se calculeaza
unghiurile i si i pt fiecare epoca de masurare.
Interpretarea se face la fel ca si in cazul metodei firului cu plumb
Toleranta se calculeaza in functie de aparat.