Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Anul II
2015
1
CUPRINS
1. Definiţii
2. Aplicaţii GIS
3. Harta
9. Extensii ArcGIS
15. Bibliografie
2
1. Definiţii
Sistemele informationale geografice (Geographical Information Systems - GIS) fac parte din clasa mai largă a
sistemelor informatice. Ele au ca principală caracteristică tratarea informaţiei ţinând cont de localizarea sau amplasarea ei
spaţială, geografică, în teritoriu, prin coordonate. Tehnologiile GIS au apărut în urmă cu trei decenii din necesitatea de a
facilita operaţii complexe de analiză geografică pentru care sistemele existente (CAD, DBMS) nu ofereau nici o posibilitate ori
necesitau un mare consum de timp sau proceduri foarte anevoioase.
Facilitând prelucrarea şi analiza datelor spaţiale, provenite atât din surse “clasice”, convenţionale (harti, planuri, etc),
cât şi din surse ce implica tehnologii avansate (imagini aeriene si satelitare, teledetectie, GPS), sistemele din categoria GIS
constituie unica soluţie prin care se pot rezolva raţional, inteligent şi eficient problemele tot mai dificile legate de utilizarea
resurselor terestre. Aplicabilitatea GIS este practic nelimitată căci marea majoritate a activităţilor umane are drept trăsătură
importantă localizarea în spaţiu. În mod natural, un astfel de sistem este utilizat pentru producerea de planuri şi hărţi,
gestionarea reţelelor de utilitate publică (apă şi canalizare, termoficare, electrice, telefonice, gaze, drumuri, căi ferate, linii de
transport urban, etc.), identificarea amplasamentului optim pentru o investiţie, studiul impactului unui obiectiv (centrală
nucleară, aeroport, rafinărie, ...) asupra mediului ambiant, etc.
Informaţii de calitate înseamnă decizii de calitate. Sistemele GIS, integrând baze de date ce contin si informatie de
localizare impreuna cu facilităţi de suport al deciziilor, pot fi un ajutor fundamental în managementul oricărei organizaţii
complexe, cu sarcini multiple, interdependente.
Definiţia 1: GIS este o colecţie de componente hardware, software, date geografice şi personal, destinată achiziţiei,
stocării, actualizării, prelucrării, analizei şi afişării informaţiilor geografice în conformitate cu cerintele unui domeniu aplicativ.
Pentru a înţelege această definiţie, trebuie să facem următoarele comentarii:
1. componenta hardware înseamnă atât platforma de calcul cât şi echipamente periferice pentru introducerea datelor şi pentru
comunicarea (afişarea) rezultatelor;
2. componenta software trebuie să ofere o serie de funcţii de bază, cu aplicabilitate generală, şi în acelaşi timp să permită
adaptarea/extinderea la specificul oricărei aplicaţii; funcţiile oferite trebuie să permită atât analiză vectorială şi cartografie
automată, cât şi prelucrarea imaginilor şi modelare spaţială (raster), laolaltă cu gestiune de baze de date şi acces multi-
media;
3. componenta date geografice este determinantă: cea mai costisitoare şi longevivă componentă a unui GIS este baza de date
geografice. Prin urmare, introducerea datelor este o operaţiune de o importanţă considerabilă. Introducerea datelor se poate
face prin: digitizare, scanare, din măsurători în teren (staţii totale), prelucrarea imaginilor de teledetecţie, fotogrametrie
digitală, conversie din alte formate. Intretinerea si actualizarea datelor geografice reprezinta o a doua etapa, practic cu
desfasurare continua in timp si care necesita adesea resurse speciale dedicate (hardware, software si personal);
4. componenta personal înseamnă o echipă formată din trei categorii de specialişti:
cei care implementează software-ul de bază sunt implicaţi în activităţi de instruire a utilizatorilor, asistenţă tehnică şi
consultanţă;
cei care creează şi întreţin baza de date digitale sunt responsabili pentru continutul, precizia si acurateţea datelor
oferite utilizatorilor;
cei care utilizează software-ul şi baza de date geografice pentru a rezolva probleme concrete sunt implicaţi în
formularea specificaţiilor de definiţie a proiectelor (aplicaţiilor) GIS, dezvoltarea de tehnologii specifice, generarea
produselor GIS şi asistarea proceselor decizionale.
Din definiţie rezultă următoarele aspecte:
(i) O abordare GIS implică în mod necesar tratarea unitară într-o bază de date unică şi neredundantă a componentelor grafice,
cartografice, topologice şi tabelare. Deşi au un rol important în cadrul GIS, elementele de grafică pe calculator reprezintă
numai una dintre modalităţile de consultare sau raportare a conţinutului unei baze de date spaţiale. Baza de date permite o
gamă diversă de alte tipuri de explorare ce necesită în special capacitate de tratare şi de prelucrare pe criterii geografice şi
analitice.
(ii) Un GIS include o colecţie de operatori spaţiali care acţionează asupra unei baze de date spaţiale pentru a referi geografic o
mare varietate de informaţii reale. Un model de date GIS este complex pentru că trebuie să reprezinte şi să interconecteze
atât date grafice (hărţi) cât şi date tabelare (atribute). In plus, chiar prin natura sa, un GIS complex este utilizat pentru a
simula situaţii şi evenimente reale extrem de complicate. Acest fapt solicită şi mai mult capacitatea modelului GIS de a reda
perfect evenimentele şi fenomenele din realitate.
Intr-o altă variantă, Definiţia 1 poate fi formulată astfel: GIS este o tehnologie care utilizează baze de date localizate
spaţial (prin coordonate), un sistem de tratare adecvată a acestora, echipamente specifice pentru introducerea, stocarea,
actualizarea şi afişarea datelor spaţiale, precum şi un personal specializat.
Definiţia 2: Prin date geografice se înţelege ansamblul format din date spaţiale (localizate prin coordonate) şi date
descriptive (atribute) asociate obiectelor/fenomenelor geografice (străzi, parcele, accidente). O bază de date geografice este o
colecţie de date geografice organizate pentru a facilita stocarea, interogarea, actualizarea şi afişarea de către o mulţime de
3
utilizatori în mod eficient. Datele spaţiale utilizate în tehnologiile GIS se pot clasifica după: a) precizie, b) documentele
primare utilizate, c) ciclul de actualizare.
Definiţia 3: Prin referenţiere geografică (sau georeferentiere) se înţelege stabilirea relaţiei dintre coordonatele unui
punct pe o foaie plană (hartă - 2D) şi coordonatele geografice reale din teren (pe suprafaţa Pământului – 3D, aproximata printr-
un elipsoid de referinta).
Scurt istoric: Ca în orice domeniu tehnic, există diverse variante privind prioritatea în acest domeniu . Deşi există o
serie de preocupări şi chiar o definire a unui GIS încă de la începutul anilor '60, este în prezent evident faptul că dezvoltarea
unui sistem informatic geografic real este direct dependentă de resursele hardware şi software disponibile. În prezent, când
performanţele în domeniul procesoarelor, al sistemelor grafice, al dispozitivelor de memorare şi stocare sunt uimitoare chiar şi
pentru cei implicati direct in domeniul tehnologiilor informatice, este greu de acceptat faptul că un sistem cu funcţionalitate
reală în tehnologia GIS ar fi putut exista mai devreme de deceniul 8. Cert este faptul că piaţa de GIS are în ultimii 5-10 ani o
dinamică anuală constantă de cca 15%. Creşterea fără precedent a performanţelor sistemelor din clasa PC a asigurat accesul la
tehnologiile GIS al unor noi clase de utilizatori.
Clase de aplicaţii GIS: In funcţie de modul de obţinere a datelor cartografice digitale, putem defini două principale
clase de utilizatori ai tehnologiilor GIS: a) producătorii de baze de date cartografice digitale; b) utilizatorii de baze de date
cartografice digitale.
datele spaţiale reprezintă poziţia şi forma obiectelor (fenomenelor) terestre utilizând trei
tipuri fundamentale de entităţi grafice :
puncte,
linii,
poligoane,
la care se adauga elemente de tip text (etichete)
datele descriptive reprezintă informaţii despre obiectele (fenomenele) terestre continute intr-o
hartă utilizând:
atribute (întrebări)
valori ale atributelor (răspunsuri)
4
Structura datelor GIS
Entitate
(Punct, Linie, Poligon)
ID Folosinta Stare
ID X Y
11 industriala buna
12 agricola f.buna 11 …… ……
24 industriala medie 12 …… ……
24 …… ……
Comparaţii
GIS-CAD:
Un GIS oferă facilităţi grafice de tip CAD şi în acelaşi timp este destinat să efectueze analize spaţiale complexe, să
genereze automat informaţii spatiale noi, să trateze coordonatele geografice (sferice sau carteziene) şi proiecţiile
cartografice. Harta este un produs metric, pe care se pot efectua măsurători precise. Sistemele de tip CAD nu gestioneaza
baze de date, fiind destinate strict reprezentarilor grafice. Sistemele de tip CAD nu efectueaza analize spatiale si nu gestioneaza
coordonatele generate prin diferite proiectii cartografice.
Măsurători de teren:
informaţii stocate ca fişiere ASCII Citire directă fişier text
manuscrise Introducere de coordonate de la tastatură
5
GPS Import
Tabele, foi de calcul in diferite formate Citire directă fişiere dBASE, Access
Digitizare Scanare-vectorizare
Vegetaţie
Straturi Drumuri
tematice
existente Hidrografie
Construcţii
Incendiu
Temă nouă
Straturi tematice Drumuri afectate
generate prin
analiză Culturi agricole distruse
spaţială
Depozite de cenuşă
6
2. Aplicaţii GIS
Tehnologia GIS îşi dovedeşte utilitatea în orice domeniu de activitate care se bazează pe tratarea informaţiilor spaţiale:
2. CADASTRU
integrarea completă a procesului cadastral, pornind de la măsurătorile de teren şi încheind cu editarea planurilor şi
registrelor de evidenţă cadastrală
facilităţi de comunicaţie cu sistemul de taxare al Ministerului Finanţelor, cu alte organisme publice sau persoane
fizice care solicita date cadastrale
3. PROTECŢIA MEDIULUI
supravegherea rezervaţiilor naturale
analiza poluării solului, apei, aerului
urmărirea efectelor produse de diverşi agenţi poluanţi
analiza zonelor afectate de diferiţi poluanţi (chimici, sonori, fizici, etc.)
analiza zonelor afectate de dezastre naturale
5. PETROL ŞI GAZE
inventarierea, cartarea şi supravegherea zăcămintelor
proiectare, întreţinere şi optimizare conducte
6. CARTOGRAFIE
realizarea şi actualizarea de hărţi şi planuri topografice
realizarea şi actualizarea de hărţi tematice
integrarea în conţinutul hărţilor a datelor de teren, fotogrametrice şi satelitare
7
inventarierea cerinţelor consumatorilor
cartarea şi supravegherea reţelei de distribuţie a apei şi de canalizare
înregistrarea defecţiunilor, planificarea lucrărilor de intervenţie şi identificarea consumatorilor afectaţi în caz de
avarie
identificarea traseelor afectate de infiltrarea unor substanţe poluante, localizarea surselor de poluare şi avertizarea
consumatorilor
planificarea lucrărilor de extindere a reţelei de distribuţie a apei şi de canalizare
8. TRANSPORTURI ŞI TELECOMUNICAŢII
proiectare, întreţinere şi optimizare reţele transport (drumuri, căi ferate, cabluri, etc.)
optimizări trasee transport (aprovizionare, transport mărfuri, transport călători, transport public)
cadastru special (căi ferate, drumuri, telecomunicaţii)
supravegherea traficului (rutier, feroviar, etc.)
9. COMERŢ
amplasarea magazinelor en-gros în funcţie de acces auto, concurenţă, consumatori
organizarea distribuţiei mărfii către clienţi de la cel mai apropiat depozit
gestionarea stocurilor
11. GEOLOGIE
cartarea formaţiunilor geologice
studii tectonice
cartarea, inventarierea şi supravegherea zăcămintelor
8
13. STATISTICĂ, EVIDENŢA POPULAŢIEI, RECENSĂMINTE, DEMOGRAFIE
registrul populaţiei
analiza în teritoriu a datelor recensămintelor
analiza mişcărilor demografice
realizarea şi diseminarea anuarelor statistice
14. FINANŢE-BĂNCI
zonarea pe circumscripţii financiare
colectarea taxelor şi a impozitelor
gestionarea împrumuturilor
inventarierea clienţilor
15. POLITICĂ
studii diverse (interacţiuni, zone de influenţă, etc.)
3. Harta
Pentru a modela lumea înconjurătoare, sistemele GIS utilizează obiecte şi relaţii spaţiale. Obiectele GIS sunt entitati
localizate pe/sau în apropierea suprafeţei Pământului. Acestea pot fi naturale (râuri, vegetaţie), construite (drumuri, conducte,
clădiri) sau convenţionale (frontiere, limite de parcele, unităţi administrative). Un obiect GIS se caracterizează printr-o poziţie
şi o formă în spaţiul geografic şi printr-o serie de atribute (elemente descriptive). Relaţiile spaţiale dintre obiecte (vecinătate,
interconexiune, continuitate, incidenţă, etc.) ajută la înţelegerea situaţiilor şi luarea deciziilor.
Harta este o reprezentare grafică la scara a unei porţiuni din suprafaţa Pământului în care punctele, liniile şi
poligoanele indică poziţia şi forma spaţială a obiectelor geografice iar simbolurile grafice şi textele descriu aceste obiecte.
Relaţiile spaţiale dintre obiectele geografice sunt implicit continute şi trebuiesc interpretate de către cel căruia i se adresează
harta.
Punctele reprezintă obiecte GIS prea mici pentru a putea fi descrise prin linii sau poligoane, cum ar fi stâlpi de înaltă
tensiune, copaci, fântâni, locuri unde se petrec diverse evenimente (accidente rutiere, infracţiuni) precum şi obiecte care nu
au suprafaţă, cum sunt vârfurile munţilor. Punctele se reprezintă utilizând diverse simboluri punctuale grafice şi pot fi
însoţite de texte explicative corespunzând valorilor atributelor aferente. Din punct de vedere geometric punctele sunt
caracterizate prin coordonate x, y (si eventual z).
Liniile reprezintă obiecte GIS prea înguste pentru a putea fi descrise prin poligoane, cum ar fi drumuri, cursuri de apă,
precum şi obiecte liniare care au lungime dar nu au suprafaţă cum sunt curbele de nivel. Liniile se reprezintă utilizând
diverse simboluri liniare grafice şi pot fi însoţite de texte explicative corespunzând valorilor atributelor aferente. Din punct
de vedere geometric, liniile se caracterizează prin lungime.
9
Poligoanele sunt suprafeţe închise reprezentând forma şi poziţia obiectelor GIS omogene cum ar fi lacuri, unităţi
administrative, parcele, tipuri de vegetaţie. Poligoanele se reprezintă utilizând diverse simboluri liniare grafice pentru
contururi, simboluri grafice de haşuri pentru interior şi pot fi însoţite de texte explicative corespunzând valorilor atributelor
aferente. Din punct de vedere geometric, poligoanele se caracterizează prin arie şi perimetru.
Harta digitală (expresia vizuala a unei baze de date GIS) este o reprezentare la scara a unui teritoriu geografic
bine delimitat, toate informaţiile continute (punctele, liniile si poligoanele) fiind localizate prin coordonate (toate elementele
continute pot fi practic reduse la perechi de coordonate x, y specifice unei proiectii cartografice). Spre deosebire de hartile
traditionale, analogice (pe hartie), harta digitala poate fi vizualizata in mediul GIS chiar si la scara 1:1, scara de referinta a
acestui tip de harta ramanand cea a sursei (adesea analogice) din care a fost generata harta digitala.
10
4. Modelul de date geo-relaţional
Un GIS utilizează unul sau mai multe modele de date spaţiale pentru a reprezenta obiectele geografice. Există trei
tipuri de astfel de modele: modelul vectorial, care este foarte apropiat de cel utilizat pentru reprezentarea hărţii; modelul raster,
care descrie suprafaţa Pământului ca o matrice formată din elemente omogene, similar modelului utilizat pentru reprezentarea
imaginilor; şi modelul TIN (Triangular Irregular Network) care reprezintă forma suprafeţelor in spatiu tridimensional.
In modelul de date vectorial, obiectele GIS sunt reprezentate având o delimitare bine definită în spaţiu. Poziţia şi
forma obiectelor este reprezentată utilizând un sistem de coordonate x, y (Cartezian). Un punct este reprezentat printr-o singură
pereche de coordonate x, y. O linie este reprezentată printr-un şir ordonat de perechi de coordonate x, y. Un poligon este
reprezentat printr-un şir de perechi de coordonate x, y care definesc segmentele liniare ce delimitează poligonul. Modelul
vectorial reprezintă suprafeţele apeland la izolinii; de exemplu, altimetria se reprezintă prin curbe de nivel. Modelul vectorial
este foarte eficient pentru desenarea hărţilor dar este mai puţin eficient pentru analiza suprafeţelor care necesită calcule
complexe pentru determinarea unor caracteristici cum ar fi panta suprafeţei în orice punct sau direcţia pantei.
Modelul de date raster reprezintă o zonă de teren ca o matrice (grilă) formată din celule rectangulare uniforme, fiecare
celulă având o valoare. Grila este reprezentată într-un sistem de coordonate x, y (Cartezian). Coordonatele x, y ale unei celule
se calculează pe baza coordonatelor unui punct de referinţă, de obicei unul din colţurile grilei, ţinând cont de poziţia celulei în
grilă (numărul liniei/coloanei) şi de dimensiunile celulei pe x şi pe y. Valoarea unei celule indică obiectul situat în acea poziţie.
Există trei metode pentru stabilirea valorilor unei celule: clasificarea obiectelor, în care fiecare valoare indică un anumit tip de
obiecte cum ar fi drum, zonă urbană, tip de sol; indicarea valorii culorii (nivelului de gri) înregistrate într-o imagine
(fotografie); indicarea unei măsurători relative cum ar fi altitudinea faţă de nivelul mării, înălţimea unei clădiri faţă de nivelul
solului, etc. In modelul raster, obiectele nu au o delimitare bine-definită iar relaţiile spaţiale dintre obiecte sunt continute
implicit. Reprezentând celule rectangulare, forma obiectelor nu este foarte exactă şi depinde de rezoluţia celulei. Prin rezoluţia
celulei se înţelege dimensiunea suprafeţei de teren reprezentate de o celulă; cu cât suprafaţa reprezentată este mai mică, cu atât
rezoluţia este mai bună şi deci datele mai precise, în schimb este nevoie de volume mari pentru stocarea datelor şi de un timp
de prelucrare mai îndelungat. Precum modelul vectorial, modelul raster permite reprezentarea obiectelor GIS punctuale, liniare
sau poligonale. Un obiect punctual este reprezentat printr-o valoare într-o singură celulă a grilei. Un obiect liniar apare ca o
serie de celule adiacente care redau lungimea şi forma obiectului. Un obiect poligonal este reprezentat ca un grup de celule
adiacente care redau aria şi forma obiectului. Modelul raster este foarte eficient pentru reprezentarea imaginilor şi pentru
implementarea funcţiilor analitice spaţiale (suprapunerea obiectelor, identificarea întinderii unui fenomen, operaţii pe
vecinătăţi). In modelul raster suprafeţele sunt reprezentate prin indicarea în fiecare celulă a valorii cotei corespunzătoare
punctului din centrul celulei (o latice). Prin urmare, acest model permite implementarea cu uşurinţă a operaţiilor asupra
suprafeţelor (calculul pantei, direcţiei pantei, interpolarea curbelor de nivel).
Un model de date GIS îşi propune să reprezinte Pământul într-un format digital structurat care să permită utilizatorilor
crearea, editarea, actualizarea, vizualizarea, analiza şi reprezentarea grafică a datelor geografice. Un model de date trebuie să
fie simplu, uşor de înţeles, suficient de flexibil pentru a putea reprezenta date provenind de la o mare varietate de surse, şi în
acelaşi timp robust, capabil să modeleze procese geografice complexe şi să se adapteze la specificul fiecărei aplicaţii.
Formatul de stocare a datelor spatiale ARC/INFO coverage utilizează un model de date geo-relaţional bazat pe
modelul vectorial pentru reprezentarea informaţiilor spaţiale (poziţie şi formă) şi pe modelul relaţional al bazelor de date pentru
reprezentarea informaţiilor aspaţiale (atribute descriptive). In modelul de date ARC/INFO coverage, informaţiile geografice
sunt abstractizate prin utilizarea unor concepte simple - puncte, linii, poligoane, fiecare obiect geografic fiind pus în
corespondenţă cu una sau mai multe tabele de atribute.
Formatul ARC/INFO coverage memorează coordonate numai pentru puncte, arce şi noduri şi utilizează relaţiile
topologice pentru a defini poligoane şi reţele. Poligoanele şi reţelele stau la baza definirii de regiuni şi rute.
Formatul ARC/INFO coverage permite integrarea unei mari varietăţi de date geografice: imagini video, înregistrări de
teledetecţie, desene CAD, documente scanate, fişiere text, fişiere RDBMS comerciale.
b) Topologia: Acesta este un concept matematic utilizat pentru a reprezenta explicit relaţiile spaţiale dintre
obiecte (vecinătate, continuitate, interconexiune). Cele trei concepte topologice specifice
formatului de date ARC/INFO coverage sunt:
conectivitate (relaţia ARC-NOD) - arcele se inter-conectează prin noduri (în structura
coverage, informaţiile spaţiale asociate arcelor se memorează ca liste de perechi de
coordonate X, Y corelate cu liste de triplete ARC, FROM-NODE, TO-NODE); toate
arcele care au un nod comun se conectează între ele.
definirea ariei (relaţia POLIGON-ARC) - arcele care se inter-conectează pentru a delimita
o suprafaţă închisă definesc un poligon (în structura coverage, informaţiile spaţiale
asociate poligoanelor se memorează ca liste de arce alcătuind frontiere)
sens (relaţia STÂNGA- DREAPTA) - fiecare arc are o direcţie şi câte un poligon de
fiecare parte (în structura coverage, se memorează şi liste de triplete ARC, LEFT-POLY,
RIGHT-POLY); poligoanele care au un arc comun sunt adiacente, un poligon special
fiind 'poligonul univers' ('poligonul extern') reprezentând exteriorul zonei de interes.
Crearea şi memorarea topologiei în structura coverage aduce o serie de avantaje: datele sunt
reprezentate eficient, evitându-se duplicarea datelor, la economia de memorie adăugându-se viteza
crescută de prelucrare pentru volume mari de date. In plus, topologia stă la baza implementării
funcţiilor analitice spaţiale care sunt cheia oricărui GIS: modelarea curgerii unui fluid printr-o
reţea, combinarea poligoanelor adiacente având caracteristici similare, identificarea obiectelor
adiacente, suprapunerea mai multor obiecte geografice, etc. Definirea ariei are ca rezultat stocarea
eficientă a datelor: deşi un arc poate aparea în lista de arce pentru mai multe poligoane, de fapt el
este stocat o singură dată. Definirea ariei asigură ca frontierele poligoanelor adiacente să nu se
suprapună. Relaţiile topologice sunt utilizate pentru a efectua funcţii analitice fără a fi necesar
accesul la poziţiile absolute stocate în fişierele de coordonate. În acest fel prelucrarea datelor este
mai rapidă şi pot fi prelucrate volume mai mari de date.
12
5. Intreţinere programe 5%
6. Introducere date 20%
7. Intreţinere date 5%
8. Alte cheltuieli (studii teren, infrastructură, consumabile) 10%
Este de remarcat că doar 35% din costul implementării este reprezentat de investiţia în echipamente şi programe. De
aceea, trebuie acordată o atenţie deosebită evaluării şi planificării tuturor activităţilor ce concură la implementarea GIS.
Principalele costuri avute în vedere la implementarea unui GIS sunt următoarele: costul dotării şi cel al introducerii
datelor. Pe plan mondial, se estimează că 70 - 80% din costul total al implementării îl reprezintă introducerea şi întreţinerea
datelor.
a) Cazul I
Pentru evaluarea beneficiilor, trebuie îndeplinite, în cazul cel mai favorabil, următoarele trei condiţii:
(i) Produsele finale GIS să poată fi definite
(ii) Produsele finale să aibă valoare economică
(iii) Valoarea economică a produselor finale să poată fi măsurată.
În acest caz, se poate face calculul raportului B/C (beneficii/costuri):
B (cantitate-produse-finale) x (valoare-produs)
----- = -------------------------------------------------------------
C costuri-implementare-GIS
Dacă valoarea lui B/C este mai mare sau egală cu 1, atunci implementarea GIS este justificată economic.
În general, se estimează că investiţia se amortizează în decurs de 3-5 ani.
b) Cazul II
Nu există însă o abordare metodologică universal valabilă pentru estimarea beneficiilor GIS. Această situaţie se
datorează în principal următoarelor trei cauze:
(i) Obiectivele implementării GIS nu pot fi exprimate ca produse finale.
Astfel de cazuri se întâlnesc atunci când tehnologia GIS este utilizată pentru a îmbunătăţi procesul de decizie
din cadrul unităţii economice, reducându-se gradul de incertitudine şi riscurile asupra deciziilor.
(ii) Valoarea economică a produselor finale nu poate fi măsurată ci doar estimată ca beneficiu indirect.
În cazurile în care produsele finale GIS sunt plasate într-un lanţ tehnologic sau decizional mai amplu, fără ca ele
să constituie rezultate finale cuantificabile.
(iii) Introducerea tehnologiei GIS afectează costul produselor existente.
În cazurile în care se obţin, prin utilizarea GIS, reduceri ale costurilor de producţie.
De aceea, prezentăm în continuare o serie de beneficii tipice ce pot ajuta în evaluarea implementării GIS:
a) Beneficii cuantificabile:
reducerea timpului de producere şi actualizare a hărţilor;
reducerea timpului necesar întreţinerii bazei de date, a echipamentelor, etc.
reducerea costurilor de întreţinere;
reducerea costurilor de planificare şi proiectare;
reducerea timpului necesar activităţii administrative;
reducerea costurilor activităţilor administrative;
informaţii precise şi standardizate;
informaţii actuale;
acces rapid la informaţie.
b) Beneficii necuantificabile:
mai multă informaţie;
creşterea calităţii analizelor în paralel cu reducerea timpului necesar analizei;
capacitatea de a face analize imposibil de realizat fără tehnologia GIS;
decizii mai bune;
planificare mai bună;
o mai bună înţelegere şi analiză a situaţiilor şi sistemelor de complexitate ridicată;
prezentări de bună calitate la nivel decizional.
Indiferent de mărimea şi repartiţia costurilor de implementare (dotare hardware şi software, culegere date, introducere
date, pregătire personal, materiale consumabile, întreţinere, etc.), factorul hotărâtor în obţinerea unei aplicaţii GIS operaţionale
nu poate fi cuantificat în bani: succesul implementării şi funcţionării unui GIS depinde în primul rând de modul de organizare a
activităţii.
14
6.1.3 Administratorul bazei de date
Acesta are experienţă în proiectarea bazei de date spaţiale, în organizarea logică a obiectelor geografice pe straturi
tematice, alegerea surselor de date adecvate fiecărui strat tematic, definirea şi codificarea informaţiilor descriptive.
Administratorul bazei de date trebuie să asigure automatizarea bazei de date prin alegerea procedurilor celor mai eficiente.
El are răspunderea pentru gestionarea şi actualizarea datelor cu asigurarea calităţii, integrităţii şi confidenţialităţii datelor
după caz. Administratorul bazei de date cooperează permanent cu administratorul GIS şi furnizează comenzile de lucru
pentru personalul implicat în activităţile 5,6 şi 7.
15
date, cerinţele aplicaţiilor de interes pentru utilizator, modul de lucru tradiţional cu care este obişnuit utilizatorul. În plus,
el trebuie să posede cunoştinţe de programare.
6.1.11. Utilizatorul
Legat de cele prezentate anterior, la implementarea cu succes a unui GIS trebuie să participe şi utilizatorul,
beneficiarul noului sistem. Acesta trebuie să furnizeze informaţiile de specialitate necesare proiectării şi implementării
bazei de date şi a funcţiilor GIS. Utilizatorul, specializat în geodezie, pedologie, cadastru, telecomunicaţii, etc., după caz,
poartă dialoguri cu personalul implicat în activităţile 1, 2, 3, 4, 7 şi 9.
Indiferent care ar fi structura organizaţiei care se ocupă cu implementarea GIS, în timp, pe parcursul implementării,
trebuie asigurată executarea activităţilor prezentate anterior. O strategie frecvent utilizată pentru a îndeplini cerinţele celor mai
importante activităţi la începutul unei implementări GIS, de obicei de amploare redusă - aşa-numitul proiect pilot - o constituie
echipa în doi. Aceasta efectuează majoritatea funcţiilor tehnice de conducere precum şi operaţii de rutină. Un membru al
echipei execută proiectarea bazei de date, introducerea datelor prin metodele alese, prelucrările de bază şi analizele geografice
prevăzute de implementarea GIS. Al doilea membru îndeplineşte funcţia de administrator de sistem, programează interfeţe şi
macro-comenzi speciale, dezvoltă proceduri GIS pentru redactarea rezultatelor finale.
Analizând realizările din ultimii ani în domeniul implementărilor GIS în lume, se pot evidenţia 5 strategii de succes
utilizate frecvent.
Deoarece o bază de date spaţiale reprezintă, în acelaşi timp, o bază de date grafice şi o bază de date atribut, care se
integrează şi formează o singură entitate, pentru realizarea unui GIS un singur program de calculator nu este suficient. În general,
elementul fundamental al unui GIS este harta digitală (o colecţie de simboluri grafice), căreia îi corespunde o colecţie de simboluri
atribut. Toate acestea sunt organizate într-o formă numerică, pentru a fi compatibile cu arhitectura şi modul de funcţionare ale
calculatoarelor. De exemplu: pentru o localitate, străzile sunt reprezentate prin linii iar cvartalele de locuinţe prin poligoane (elemente
ale bazei dedategrafice), iar tipurile de acoperământ al străzilor şi caracteristicile constructive ale clădirilor sunt stocate în baza de date
atribut. Ca urmare, chiar companiile producătoare de softuri au fost nevoite să conceapă pachetele de programe ca sumă a unor module
sau subsisteme care sunt activate şi folosite pe măsură ce se realizează baza de date şi apare necesitatea realizării analizei spaţiale. În
plus, cum posibilităţile acestor pachete de programe sunt încă limitate de posibilităţile reale de concepere şi scriere, un singur pachet de
programe nu este suficient, utilizatorii fiind nevoiţi să facă o analiză atentă a acestora şi să recurgă la cel puţin două, trei astfel de
pachete pentru a-şi realiza toate obiectivele propuse.
Indiferent de modul intern de organizare a acestor programe, un GIS trebuie să cuprindă următoarele componente soft,
adaptate datelor georefenţiate:
sistem de achiziţionare, editare, transformare, verificare şi validare a datelor;
sistem de gestiune a bazelor de date;
sistem de procesare şi analiză a imaginilor;
sistem de cartografiere computerizată;
sistem de analiză statistică şi spaţială;
sistem de afişare şi redare grafică.
Deoarece sunt create pentru a fi rulate pe platforme diferite, prezentăm în tabelul cu cele mai utilizate pachete de
programe SIG:
ARC/VIEW este un pachet de programe creat de ESRI (Environmental Systems Research Institute, Inc., 380, New York
Street, Redlands, California, USA), conceput iniţial ca mijloc de vizualizare a datelor din Arc/Info. Cu timpul, a devenit unul
dintre cele mai răspândite programe de GIS din lume ca urmare a uşurinţei în exploatare şi a structurii modulate care acceptă
practic un număr nelimitat de extensii create de utilizatori conform propriilor necesităţi. Mai mult decât atât, ESRI a creat un
adevărat forum pentru dezvoltatorii de aplicaţii GIS pentru ArcView, punând la dispoziţie o parte a codului sursă.
7. Open GIS
De ce OpenGIS?
Beneficiile OpenGIS
• Integrare cu standardele de software bazat pe componente
• Cicluri de dezvoltare rapide si eficiente
• Evita transferurile de date si redundanta
• Protejeaza investitia - acesta se va vedea in viitor(profituri viitoare)
Viziunea OGC - OGC aspira la integrarea totala a datelor geospatiale si resurselor de geoprocesare in curentul mare al
informaticii si folosirea intensiva a software-rului pentru geoprocesare interoperabila, comerciala, pretutindeni in structura
informationala.
Misiunea OGC
• Implica dezvoltatorii si utilizatorii ai resurselor de informatii geografice -- incluzand vendori,
integratori,academii,agentii guvernamentale si organizatii obisnuite -- in dezvoltarea comuna a specificaţiilor
tehnologiei interoperabile si lucreaza la promovarea produselor interoperabile certificate.
• Sincronizeaza tehnologia de geoprocesare cu standardele tehnologice informationale curente si in dezvoltare bazate pe
sistemele deschise, cu procesarea distribuita si schemele de procesare bazate pe componenete.
• Organizator al forumului industrial care promoveaza initiativele de dezvoltare si colaborare pentru geopreocesare
distribuita.
Definiţia OpenGIS®
• OpenGIS constituie – geoprocesare deschisa si interoperabila, sau abilitatea de a împarti geodate eterogene si de a
geoprocesa resurse in mod transparent in retele. “Cel mai inalt nivel al specificatiilor interoperabilitatii.”
• Specificatiile OpenGIS (“OGIS”). Specificatii despre software care permite impartirea geodatelor si
interoperabilitatea geoprocesarii. O interfata standard pentru geoprocesare interoperabila.
• Consortiul Open GIS , Inc. O asociatie bazata pe consens formata din organizatii publice si private dedicata
dezvoltarii tehnologiilor OpenGIS si integrarea lor in procesarea industriala.
Specificatiile OpenGIS
• Versiunea curenta are 14 capitole si un sumar
19
• Noi capitole sunt in lucru...
• Capitolele:
1. Geometria Structurilor
2. Sistemele de referinta spatiale
3. Geometria localizarilor
4. Functii si interpolari
5. Trasaturile OpenGIS si Colectii de caracteristici
6. Acoperirea
7. Imaginea Pamantului
8. Relatiile caracteristicilor
9. Calitate
10. Tehnologie de transfer
11. Metadata
12. Arhitectura serviciilor
13. Catalogul serviciilor
14. Comunitatea semanticii si comunicatiilor
Modelele OpenGIS
• Ce cuprinde Modelul deschis de geodate OpenGIS:
– caracteristicii si acoperirea
– geometrie si sisteme de referinta
– scheme de caracteristici
– colectii de caracteristici si schema de proiect
8. ArcGIS 9.3
În cadrul noii arhitecturi ArcGIS, anumite tipuri de date geografice sunt caracterizate nu doar prin atribute si
geometrie, ci si prin comportament. ArcGIS introduce un nou model al datelor care se numeste Geo Data Object
model. Scopul sau este de a permite utilizatorilor sa înzestreze elementele geografice cu un comportament natural.
De multi ani, ArcInfo a suportat definirea unor atribute specifice anumitor elemente prin adaugarea unei coloane
într-un tabel al unei baze de date relationale. Noutatea consta in asocierea unui comportament acestor elemente.
Între datele geogafie se stabilesc diverse relatii spatiale. Pentru pune in evidenta aceste relatii a fost introdus
conceptul de topologie.
Definitia 4: Topologia este un concept matematic utilizat pentru a reprezenta explicit relatiile spatiale dintre
obiecte (vecinatate, continuitate, interconexiune).
Cu ajutorul topologiei se poate determina care sunt obiectele adiacente unui obiect, ce elemente se
intersecteaza, cât de mare este un obiect, care este drumul cel mai scurt de la un obiect la altul.
20
8.1 Functiile sistemului ArcGIS
Proiectarea bazei de date presupune determinarea zonei de studiu, a sistemului de coordonate utilizat, a
straturilor necesare studiului, a elementelor (obiectelor geografice) incluse în fiecare strat, a atributelor necesare
descrierii fiecarui tip de element, a modului de codificare si organizare a atributelor.
Proiectarea bazei de date se realizeaza în trei pasi:
Pasul 1. Identificarea obiectelor geografice si a atributelor lor si organizarea lor pe straturi
In general, organizarea datelor pe straturi se face tinând cont de doua criterii:
- tipul datelor: punct, linie sau poligon;
- tema reprezentata (soluri, drumuri, etc.).
Pasul 2. Definirea atributelor
Pentru fiecare atribut se specifica modul de codificare si spatiul necesar memorarii valorilor admise. In plus,
pentru întreaga baza de date se construieste un dictionar în care, pentru fiecare strat se precizeaza numele
atributelor asociate si pentru fiecare atribut se indica valorile si semnificatia valorilor posibile.
8.1.3 Analiza
Analiza geografica se efectueaza pentru a raspunde obiectivelor si criteriilor stabilite initial pentru proiectul de
GIS. Rezultatele analizei geografice sunt apoi comunicate prin intermediul hartilor, rapoartelor si graficelor.
Hartile tematice, tabelele sinoptice si reprezentarile grafice complexe generate în urma analizei geografice
dovedesc capacitatea definitorie a unui GIS de a crea noi informatii si nu doar de a gestiona si/sau extrage în
diverse maniere date anterior achizitionate, ceea ce deosebeste fundamental un GIS de un sistem de gestiune a
bazelor de date si de un sistem de cartografiere automata.
Operatia de suprapunere a straturilor realizeaza combinatii între doua straturi reprezentând aceeasi zona de
teren, obiectele din primul strat (de tip punct, linie sau poligon) asumându-si atributele corespunzatoare obiectelor
peste care se suprapun în cel de-al doilea strat, obligatoriu de tip poligon. Ca rezultat se obtine un nou strat. Prin
combinarea datelor spatiale si a atributelor asociate fiecarui strat se genereaza noi relatii spatiale între date. De
exemplu, prin suprapunerea unui strat cuprinzând parcele de teren cu un alt strat continând tipuri de sol într-o zona
data sunt determinate relatiile spatiale dintre parcele si tipurile de sol astfel încât se pot identifica acele parcele
21
situate pe sol degradat.
Un sistem geografic de coordonate utilizeaza o suprafata sferica tri-dimensionala pentru a defini pozitii de pe
suprafata pamântului. Un sistem geografic de coordonate include o unitate unghiulara de masura, un prim meridian
si un datum. Un punct este referit prin valorile longitudine si latitudine. Longitudinea si latitudinea sunt unghiuri
masurate din centrul pamântului la un punct de pe suprafata pamântului. Unghiurile sunt adesea masurate în grade.
În sistemul sferic, "liniile orizontale" sau liniile est-vest sunt linii care au aceeasi latitudine. Acestea poarta
numele de paralele. "Liniile verticale" sau linii nord-sud sunt linii care au aceeasi longitudine si ele se numesc
meridiane. Linia de latitudine care se afla la egala distanta de poli se numeste ecuator. Linia care are longitudinea
0 se numeste primul meridian. Latitudinea si longitudinea se masoara în mod obisnuit în grade zecimale sau în
grade, minute, secunde.
Desi latitudinea si longitudinea pot localiza exact pozitii de pe suprafata pamântului, ele nu sunt unitati
uniforme de masurare. Deasupra si sub ecuator, cercurile care definesc paralele de latitudine devin din ce în ce mai
mici pâna când se transforma într-un sigur punct la poli.
Forma si dimensiunea unei suprafete într-un sistem sferic de coordonate sunt definite de o sfera sau un
sferoid. O sfera se bazeaza pe un cerc, in timp ce un sferoid se bazeaza pe o elipsa. În timp ce sferoidul
aproximeaza forma pamântului, datum-ul defineste pozitia sferoidului relativ la centrul pamântului. Un datum
furnizeaza un cadru de referinta pentru masurarea pozitiilor de pe suprafata pamântului. El defineste originea si
orientarea liniilor de latitudine si longitudine. Un datum local aliniaza un sferoid astfel încât acesta sa se
potriveasca cât mai bine cu suprafata pamântului într-o anumita zona. Un punct de pe suprafata sferoidului este
potrivit cu o anumita pozitie de pe suprafata pamântului, punctul respectiv se numeste punct de origine al
datumului si este diferit de centrul pamântului.
Un sistem proiectat de coordonate este definit pe o suprafata plana, doi-dimensionala. Spre deosebire de
sistemul sferic de coordonate, un sistem proiectat de coordonate are lungimi, unghiuri si arii constante de-a lungul
celor doua dimensiuni. Un sistem proiectat de coordonate se bazeaza intotdeauna pe un sistem geografic de
coordonate care la rândul lui se bazeaza pe o sfera sau un sferoid.
Într-un sistem proiectat de coordonate, pozitiile sunt identificate prin coordonatele x, y ale unui grid cu
originea în centrul gridului. Fiecare pozitie are doua valori care o referentiaza în raport cu pozitia centrala. Una
specifica pozitia sa orizontala, iar cealalta pozitia sa verticala. Cele doua valori poarta numele de coordonata x si
coordonata y. În acest caz unitatile sunt consistente si sunt spatiate egal de-a lungul întregului domeniu x, y.
Indiferent daca se lucreaza cu sfera sau cu sferoid, suprafata tri-dimensionala trebuie transformata într-o foaie
plana de harta. Aceasta transformare matematica se numeste proiectie a hartii. Reprezentarea suprafetei
pamântului în doua dimensiuni conduce la distorsiuni în forma, arie, distanta sau directie a datelor. O proiectie a
hartii utilizeaza formule matematice pentru a lega coodonatele sferice ale globului de coordonatele plane. Proiectii
diferite determina tipuri diferite de distorsiuni. Unele proiectii sunt concepute astfel încât sa minimizeze una sau
doua din caracteristicile datelor.
Cele mai importante tipuri de proiectii sunt:
conice
cilindrice
plane
22
Datele stocate într-un GIS ar trebui sa referentieze pozitia corecta de pe suprafata Pamântului. În acest scop
pot fi realizate urmatoarele operatii:
Proiectarea datelor
Transformarea coordonatelor
Ajustarea datelor (rubersheeting)
Scara hartii manuscris care este folosita pentru a introduce datele determina tipul elementului hartii. Hartile la
scara mare descriu zone mici de teren, cu rezolutie spatiala înalta si astfel ele arata numeroase detalii. În schimb,
hartile la scara mica descriu zone mari de teren, au rezolutie spatiala scazuta si de aceea arata putine detalii. În
functie de cât de multe detalii doriti sa contina datele pe care le veti stoca se alege scara hartii.
Multe formate de date stocheaza impreuna cu datele detalii legate de proiectia hartii. Datele shapefile si
coverage stocheaza informatia legata de proiectie în fisiere care au extensia prj. Imaginile si datele CAD tin minte
aceste infomatii în fisiere World, iar în cazul unei Geodatabase informatia este retinuta în tabele.
8.3 Generalitati
Într-un GIS, informatiile geografice sunt abstractizate prin utilizarea unor concepte simple - puncte, linii,
poligoane, fiecare obiect geografic fiind pus în corespondenta cu una sau mai multe îinregistari din diverse tabele
de atribute.
Punctele reprezinta obiecte GIS prea mici pentru a putea fi descrise prin linii sau poligoane, cum ar fi
stâlpi de înalta tensiune, copaci, fântâni, locuri unde se petrec diverse evenimente (accidente rutiere,
infractiuni) precum si obiecte care nu au suprafata, cum sunt vârfurile muntilor. Punctele se reprezinta
utilizând diverse simboluri punctuale grafice si pot fi însotite de texte explicative corespunzând valorilor
atributelor aferente.
Liniile reprezinta obiecte GIS prea înguste pentru a putea fi descrise prin poligoane, cum ar fi drumuri,
cursuri de apa, precum si obiecte liniare care au lungime dar nu au suprafata, cum sunt curbele de nivel.
Liniile se reprezinta utilizând diverse simboluri liniare grafice si pot fi însotite de texte explicative
corespunzând valorilor atributelor aferente.
Poligoanele sunt suprafete închise reprezentând forma si pozitia obiectelor GIS omogene cum ar fi lacuri,
unitati administrative, parcele, tipuri de vegetatie. Poligoanele se reprezinta utilizând diverse simboluri
liniare grafice pentru contururi, simboluri grafice de hasuri pentru interior si pot fi însotite de texte
explicative corespunzând valorilor atributelor aferente.
Un strat grupeaza obiecte abstracte în unitati omogene. Se pot crea straturi de tip punct, linie sau poligon.
Stocarea datelor într-un strat este determinata în primul rând de tipul elementelor (daca sunt elemente de tip punct,
linie sau poligon) si în al doile rând de asemanarile si deosebirile dintre diversele elemente. Este de preferat ca
într-un strat sa fie stocate doar acele elemente care au aceleasi caracteristici, adica elemente care au aceleasi
atribute.
Straturile pot fi organizate in colectii. Colectiile de staturi se caracterizeaza prin faptul ca au acelasi sistem de
coordonate, aceeasi întindere geografica. Gruparea straturilor într-o colectie se face pe baza topologiei sau pe baza
geometriei coincidente.
Fiecare strat are asociat un tabel de atribute. Pentru fiecare element spatial, în tabel exista o înregistrare care
stocheaza atributele corespunzatoare elementului. Legatura dintre obiectele spatiale si atribute este realizata prin
intermediul unor identificatori (în general, un câmp al tabelului) care sunt unici.
Stocarea obiectelor abstracte se face în doua moduri:
format vector
format raster
În modelul de date vectorial, obiectele GIS sunt reprezentate având o delimitare bine definita în spatiu. Pozitia
si forma obiectelor este reprezentata utilizând un sistem de coordonate x, y (Cartezian). Un punct este reprezentat
printr-o singura pereche de coordonate x, y. O linie este reprezentata printr-un sir ordonat de perechi de coordonate
x, y. Un poligon este reprezentat printr-un sir de perechi de coordonate x, y care definesc segmentele liniare ce
delimiteaza poligonul. Modelul vectorial reprezinta fiecare suprafata ca o serie de izolinii; de exemplu, altimetria
se reprezinta ca o serie de curbe de nivel. Modelul vectorial este foarte eficient pentru desenarea hartilor, dar este
mai putin eficient pentru analiza suprafetelor care necesita calcule complexe pentru determinarea unor
23
caracteristici cum ar fi panta suprafetei în orice punct sau directia pantei.
Datele vector pot fi de doua tipuri: topologice si netopologie. În cazul unui model topologic al datelor, se
utilizeaza relatii spatiale pentru a defini proprietati spatiale. Acest model se caracterizeaza prin:
toate liniile au un punct de început si un punct de sfârsit (nod sau jonctiune).
liniile care au în comun un nod sau jonctiune se conecteaza (intersecteaza)
liniile se pot conecta pentru a forma poligoane
liniile pot avea poligoane în stânga sau în dreapta lor
Exista mai multe formate de date vector care pot fi utilizate pentru a stoca informatiile spatiale:
shapefile
coverage
geodatabase
fisiere CAD
tabele de evenimente
8.3.1.1.Formatul de date shapefile
Prin acest format se poate reprezenta un singur strat. Acest format nu are un mecanism de colectie a straturilor.
Atributele sunt stocate în fisiere dBASE. Tabelul asociat contine un câmp numit "Shape" în care sunt stocati
identificatorii prin intermediul carora se face legatura cu datele spatiale.
Formatul de date shapefile contine cel putin trei fisiere:
shapefile.shp
shapefile.shx
shapefile.dbf
În fisierul shapefile.shp este stocata informatia spatiala: coordonatele punctelor sau ale vertexurilor care
formeaza liniile sau poligoanele. Fisierul shapfile.shx reprezinta un indice al fisierului shapefile.shp, iar în fisierul
shapefile.dbf sunt stocate atributele. Optional, poate exista un fisier shapefil.prj care contine informatii referitoare
la proiectia datelor.
Formatul datelor shapefile nu este un format topologic, dar sunt stocate în mod implicit informatii topologice.
elemente, cât si atributele sunt stocate în tabele ale RDBMS-ului. Spre deosebie de toate celelalte tipuri de
date, în geodatabase este stocat si comportamentul datelor. Tabelul RDBMS contine un câmp "Shape" care
24
8.3.1.4. Formatul de date CAD
Datele geografice pot fi stocate si în fisiere Computed Aided Design (CAD), cum ar fi fisiere DXF, DWG sau
DGN. Fisierele CAD reprezinta o colectie logica care permite accesarea unui strat sau a tuturor stratuilor, la un
moment dat. Aceste tipuri de date pot fi editate în ArcGIS doar dupa ce au fost convertite in clase de elemente din
geodatabase sau în coverage-uri.
Dintre toate formatele de date vector, doar formatul shapefile contine un singur strat, celelalte având
posibilitatea de a stoca si colectii de straturi. Doar datele coverage si geodatabase au topologie. Singurul model de
date care permite personalizarea elementelor este modelul geodatabase.
Modelul de date raster reprezinta o zona de teren ca o matrice (grila) formata din celule rectangulare uniforme,
fiecare celula având o valoare. Grila este reprezentata într-un sistem de coordonate x, y (Cartezian). Coordonatele
x, y ale unei celule se calculeaza pe baza coordonatelor unui punct de referinta, de obicei unul din colturile grilei,
tinând cont de pozitia celulei în grila (numarul liniei/coloanei) si de dimensiunile celulei pe x si pe y. Valoarea
unei celule indica obiectul situat în acea pozitie. Exista trei metode pentru stabilirea valorilor unei celule:
clasificarea obiectelor, în care fiecare valoare indica un anumit tip de obiecte cum ar fi drum, zona urbana, tip de
sol; indicarea valorii culorii (nivelului de gri) înregistrate într-o imagine (fotografie); indicarea unei masuratori
relative cum ar fi altitudinea fata de nivelul marii, înaltimea unei cladiri fata de nivelul solului, etc. În modelul
raster, obiectele nu au o delimitare bine-definita iar relatiile spatiale dintre obiecte sunt reprezentate implicit.
Reprezentând celule rectangulare, forma obiectelor nu este foarte exacta si depinde de rezolutia celulei. Prin
rezolutia celulei se întelege dimensiunea suprafetei de teren reprezentate de o celula; cu cât suprafata reprezentata
este mai mica, cu atât rezolutia este mai buna si deci datele mai precise, în schimb este nevoie de mai multa
memorie pentru stocarea datelor si deci de un timp de prelucrare mai îndelungat. Precum modelul vectorial,
modelul raster permite reprezentarea obiectelor GIS punctuale, liniare sau poligonale. Un obiect punctual este
reprezentat printr-o valoare într-o singura celula a grilei. Un obiect liniar apare ca o serie de celule adiacente care
redau lungimea si forma obiectului. Un obiect poligonal este reprezentat ca un grup de celule adiacente care redau
aria si forma obiectului. Modelul raster este foarte eficient pentru reprezentarea imaginilor si pentru
implementarea functiilor analitice spatiale (suprapunerea obiectelor, identificarea întinderii unui fenomen, operatii
pe vecinatati). În modelul raster suprafetele sunt reprezentate prin indicarea în fiecare celula a valorii cotei
corespunzatoare punctului din centrul celulei (o latice). Prin urmare, acest model permite implementarea cu
usurinta a operatiilor asupra suprafetelor (calculul pantei, directiei pantei, interpolarea curbelor de nivel).
Exista doua moduri în care pot fi stocate datele raster: ca imagini sau ca grid-uri. În ambele cazuri, datele sunt
stocate sub forma unor rânduri si coloane de celule de dimensiune egala. Fiecare celula stocheaza o valoare.
Detaliile depind de dimensiunea celulei. Cu cât dimensiunea celulei este mai mica, cu atât datele sunt stocate mai
precis. Unele formate pot avea mecanisme de colectie.
Exista numeroase tipuri de imagini: tiff, bmp, sid, jpg, ERDAS. Formatul nativ al lui ArcInfo pentru stocarea
datelor raster este gridul. Gridurile pot fi de doua tipuri: discrete si continue. Gridurile discrete au doar valori
intregi, pe când gridurile continue pot stoca si valori zecimale. Doar gridurile discrete pot avea asociate tabele de
atribute.
8.3.4 Tabele
Un tabel este o colectie de înregistrai (rândurile tabelului) si coloane (câmpuri). Datele care pot fi stocate într-
o coloana trebuie sa fie de acelasi tip si aceste date pot fi numere, texte, date. În cadrul aceluiasi tabel coloanele
trebuie sa aiba nume unice. Tipurile diferite de câmpuri stocheaza tipuri diferite de valori.
Fiecare tip de date spatiale are asociat un format tabelar nativ. Astfel, pentru datele de tip coverage, tabelele
sunt de tip INFO, pentru date spatiale de tip shapefile, tabelele sunt de dBASE, iar pentru date spatiale de tip
geodatabase, tabelele sunt stocate în RDBMS-ul corespunzator.
Atributele datelor spatiale pot fi stocate în tabelele elementelor sau în tabele separate. În acest ultim caz,
putem asocia tabele care pentru o coloana au valori cheie comune. O cheie primara reprezinta o coloana a unui
25
tabel în care sunt stocate valori unice prin care se identifica în mod unic înregistarile. Un tabel nu poate avea decât
o cheie primara. O cheie straina realizeaza o conectare la o cheie primara a unui alt tabel. Datele unei chei straine
pot fi duplicate.
Relatia dintre doua tabele este caracterizata prin cardinalitate. Aceasta reprezinta câte obiecte "A" sunt legate
de obiectul "B". Exista trei tipuri de cardinalitate:
one-to-one
one-to-many sau many-to-one
many-to-many
Înainte de a conecta doua tabele trebuie cunoscuta cardinalitatea relatiei care se stabileste între ele.
Tabelele pot fi conectate prin operatia numita "join". În acest caz conectarea este logica si se presupune ca
relatia este one-to-many; se poate realiza si daca relatia este many-to-one. În general, numele câmpurilor de
legatura nu trebuie sa fie identice, dar tipul câmpurilor trebuie sa fie acelasi.
Asocierea a doua tabele se poate realiza si prin intermediul unor clase de relatii. În acest caz, tabelele sunt
legate virtual, nu fizic. Caracteristici importante ale claselor de relatii sunt:
Nu se creeaza noi straturi
O conectare este persitenta pâna când se îndeparteaza
Asocierea dinte tabele este dinamica
Se pot edita, interoga sau simboliza date in oricare dintre tabele
Clasele de relatii reprezinta asocieri mai flexibile ale tabelelor.
Clasele de relatii pot fi definite între coveage-uri sau între clasele de elemente ale unei geodatabase. Relatia se
defineste în ArcCatalog si se utilizeaza în ArcMap.
Pentru stocarea atributelor se pot folosi tabelele implicite ale claselor de elemente sau tabele separate.
Fomatele de fisiere în care pot fi stocate atributele sunt: dBASE, INFO, RDBMS. Conectarea dintre doua tabele se
poate realiza prin intermediul operatiei de join sau cu ajutorul claselor de relatii. Alte aspecte importante sunt
cardinalitatea relatiei dintre doua tabele si mentinerea integritatii bazei de date.
ArcGIS este o familie de produse software care formeaza un GIS complet. El este construit pe standarde ale
industriei, furnizeaza posibilitati exceptionale si în plus este usor de utilizat. Aceasta vesiune se caracterizeaza
printr-o arhitectura comuna, cod comun, model comun al extensiilor si un singur mediu de dezvoltare pentru
ArcView si ArcInfo.
Platforma ArcGIS este constituita din produse Desktop si servicii de aplicatii. Produsele Desktop sunt
ArcView, ArcEditor si ArcInfo. Serviciile de aplicatii sunt reprezentate de ArSDE si ArcIMS. Produsele
Desktop au toate aceleasi extensii: Spatial Analyst, 3D Analyst, Geostatistical Analyst, MrSID Encoder,
ArcPress si StreetMap. De asemenea, produsele Desktop sunt toate alcatuite din aceleasi aplicatii: ArcCatalog,
ArcMap si ArcToolbox.
ArcMap este aplicatia centrala a Desktopului ArcGIS. Ea poate fi utilizata pentru integrarea si vizualizarea
datelor, crearea sau actualizarea atât a datelor spatiale cât si a atributelor, construirea de harti, realizarea de
analize.
ArcCatalog va ajuta sa organizati si sa administrati toate datele GIS. ArcCatalog contine instrumente pentru
explorarea si gasirea informatiilor geografice, pentru înregistrarea si vizualizarea metadatelor, pentru vizualizarea
rapida a datelor spatiale si pentru definirea schemei straturilor geografice.
Scopul aplicatiei ArcToolbox este acela de a simplifica sarcinile GIS prin intermediul unor instrumente sau
wizard-uri. ArcToolbox este o aplicatie simpla ce contine numeroase instrumente pentru geoprelucrare. Exista
doua versiuni de ArcToolbox: versiunea completa care este livrata cu ArcInfo si o versiune simplificata pentru
ArcEditor si ArcView. Cu ajutorul instrumentelor din ArcToolbox se pot realiza analize si conversii ale datelor,
precum si administrarea lor.
26
ArcView 9.3, ArcInfo 9.3 si ArcEditor 9.3 au o interfata comuna. Aceasta interfata comuna împreuna cu
arhitectura comuna determina ca ArcGIS si informatia geografica sa fie accesibile unei varietati de utilizatori cu
necesitati GIS diverse. Arhitectura comuna permite, de asemenea, utilizatorilor sa aiba în comun aceleasi scripturi,
instrumente personalizate, aplicatii sau extensii.
ArcView 9.3 este cea mai semnificativa versiune din istoria acestui produs. ESRI a construit ArcView pe o
arhitectura si un mediu utilizator complet noi, pe baza standardelor curente din aria tehologiei informatiilor.
ArcView 9.3 se caracterizeaza printr-o interfata utilizator de tip Windows, intuitiva. El include Visual Basic for
Applications pentru crearea de programe.
ArcView 9.3 mentine functionalitatea de baza a lui ArcView 3.2 si a adaugat o multime de îmbunatatiri ca
urmare a cererilor utilizatorilor.
ArcView 9.3 este un produs de sine statator, exceptional si el reprezinta punctul de intrare in ArcGIS.
ArcView 9.3 este format din aceleasi produse Desktop: ArcCatalog, ArcMap si ArcToolbox.
Caracteristici noi, importante ale lui ArcView 9.3 sunt:
o noua ahitectura care poate fi extinsa. Noua arhitectura este conceputa special pentru Windows.
cartografiere îmbunatatita
proiectii instantanee (projection-on-the-fly)
editare sporita
administrare mai buna a etichetelor; posibilitatea de a crea adnotari.
acces la Internet.
ArcView citeste toate tipurile de date (shapefile, coverage, geodatabase), dar nu poate edita decât modelele
simple de date: shapefile si personal geodatabase simple.
Exista modalitati de a importa proiectele din ArcView 3.x in ArcView 9.3 sau versiuni anterioare.
ArcView 9.3 poate fi instalat pe sisteme Windows NT, Windows 2000, Windows XP, Windows VISTA si
Windows 7
8.4.2 ArcEditor
ArcEditor extinde functionalitatea lui ArcView. Acest produs asigura suport complet pentru modelul datelor,
atât pentru editarea lor, cât si pentru proiectarea unei geodatabase.
ArcEditor este un produs cheie nou, care extinde posibilitatile lui ArcView la editari de date complexe. Mai
multi utilizatori pot edita in acelasi timp, aceeasi baza de date, daca se foloseste extensia ArcSDE.
In ArcCatalog, ArcEditor permite administrarea tuturor tipurilor de date de la shapefile, coverage pâna la SDE
Geodatabase, acestea din urma, doar daca exista si extensia ArcSDE. De asemenea, in ArcCatalog este
posibila crearea sau modificarea schemei diverselor tipuri de date. În ArcMap, ArcEditor afiseaza si editeaza
toate tipurile de date.
8.4.3 ArcInfo
ArcInfo extinde ArcView si ArcEditor. Ceea ce aduce nou ArcInfo fata de ArcEditor este versiunea completa
a aplicatiei ArcToolbox. Astfel, în ArcInfo se pot realiza toate tipurile de geoprelucrari, exista instrumente GIS
specializate si se asigura suport pentru sistemul de operare UNIX.
ArcInfo contine doua module: ArcInfo Desktop si ArcInfo Workstation.
Noile caracteristici ale lui ArcInfo 8.1 sunt:
posibilitatea de a stoca date raster intr-o geodatabase
suporta coordonate 3D si masuri liniare
permite realizarea de geocodari
permite acces la Internet
27
administrare îmbunatatita a datelor tabelare
Cu ArcInfo pot fi afisate si editate toate tipurile de date, inclusiv SDE Geodatabase (daca exista extensia
ArcSDE).
2. ArcMap
2.1 Elemente de baza
2.2 Crearea hartilor
2.3 Administrarea straturilor
2.4 Simbolizarea datelor
2.5 Adaugarea de texte si elemente grafice
2.6 Asezarea in pagina si tiparirea hartilor
3. Interogarea datelor
3.1 Lucrul cu tabele
3.2 Rapoarte si grafice
3.3 Interogarea hartilor
4. Editarea datelor
4.1 Elemente de baza
4.2 Crearea de noi elemente
4.3 Utilizarea mediului de snapping
4.4 Crearea de elemente din alte elemente
4.5 Modificarea elementelor existente
4.6 Modicarea elementelor topologice
4.7 Modificarea atributelor
28
Capitolul 1. ArcCatalog
Arc Catalog este o aplicatie asemanatoare cu Windows NT Explorer. Ea poate fi folosita pentru a
explora directoare in cautarea datelor spatiale, pentru administrarea acestora. Spre deosebire de
Windows NT Explorer, in ArcCatalog nu se afiseaza toate fisierele existente intr-un director, ci doar
datele spatiale sau tabelare. In plus, pentru ca utilizatorul sa recunoaasca usor datele pe care le are la
dispozitie el le poate vizualiza atat grafic, cat si atributele care au fost introduse pentru ele.
Arborele Catalog
ne permite sa
accesam intregul
continut al
Catalogului.
Atunci cand selectam o conectare putem avea acces la datele de care este legata, fie ca aceasta
a) Directoare
Cand lansam prima data Catalog acesta contine conectari la directoare care ne permit sa avem acces
Systems.
In directorul Database Connections putem crea si stoca conectari la baze de date. Directorul
Putem adauga conectari la directoare pentru a avea acces la anumite directoare de pe un disc local, la
directoare shared din retea sau la continutul unei unitati de CD-Rom sau de discheta. Putem indeparta
conectarile la directoare.
b) Harti si layers
Din Catalog putem accesa harti si layers. Hartile sunt documente sau sabloane create de ArcMap. Un
document harta este in esenta o harta tiparita care se stocheaza pe disc. Poate contine date geografice,
sageti nord si titluri.
Layers sunt shortcuts pentru datele geografice. Ele pot fi stocate fie in documente harta sau in fisiere
layer individuale. Putem crea layers direct din surse de date geografice sau din expresii SQL prin care se
selecteaza elemente ale unei surse de date. Un layer stocheaza, de asemenea, simbologia pentru a afisa
elementele sale.
30
d) Coverages si tabele INFO
Coverages utilizeaza o multime de clase de elemente pentru a reprezenta elemente geografice. Fiecare
clasa de elemente stocheaza o multime de puncte, linii (arce), poligoane sau adnotari (texte). Clasele
de elemente pot avea topologie care determina relatiile dintre elemente. Pentru a defini elemente,
Atributele elementelor sunt stocate intr-un tabel INFO separat pentru fiecare clase de elemente din
coverage. Alte atribute pot fi stocate in tabele INFO sau in tabele dintr-un sistem de administrare a
bazelor de date relationale (RDBMS) si apoi acestea pot fi unite cu elementele prin intermediul unei clase
de relatii.
e) Geodatabase
Geodatabases sunt baze de date relationale care contin informatii geografice. Geodatabases contin
clase de elemente si tabele care descriu aceeasi tema sau subiect. Acestea pot fi organizate in feature
datasets; ele pot exista, de asemenea, independent in geodatabase.
Clasele de elemente geografice sunt reprezentate ca puncte, linii sau poligoane si atributele lor; ele
pot stoca si adnotari. Toate clasele de elemente din cadrul unui feature dataset au in comun acelasi sistem
de coordonate. Tabelele pot contine atribute suplimentare pentru o clasa de elemente sau informatii
geografice cum ar fi adrese sau coordonatele x, y, z.
O geodatabase poate contine clase de relatii prin intermediul carora se stabilesc relatii intre doua
clase de elemente sau intre o clasa de elemente si un tabel.
Clasele de elemente dintr-un feature dataset pot fi organizate in retele geometrice. Reteaua combina
elemente liniare si puncte pentru a model retele liniare si mentine relatiile topologice dintre clasele sale de
elemente.
g) Desene CAD
Un director poate contine desene CAD. Desenele CAD, in mod tipic, au multe straturi fiecare din ele
reprezentand un tip diferit de element geografic. Fiecare desen CAD are doua intrari in arborele Catalog.
O intrare reprezinta toate straturile din desen. Cealalta intrare reprezinta desenul ca o multime de date
CAD care contine clasele de puncte, linii poligon si adnotari.
h) Sisteme de coordonate
Exista doua tipuri de sisteme de coordonate: geografice si proiectate. Sistemele de coordonate
geografice utilizeaza coordonatele latitudine si longitudine de pe un model sferic al suprafetei pamantului.
Sistemele de coordonate proiectate utilizeaza o conversie matematica pentru a transforma coordonatele
latitudine si longitudine care cad pe suprafata tri-dimensionala a pamantului intr-o suprafata doi-
dimensionala.
i) Fisiere XML
31
Extensible markup language este un limbaj de marcare asemanator cu limbajul de marcare ar
hipertextului. HTML defineste atat datele, cat si modul in care ele sunt prezentate. XML, pe de alta parte,
ne lasa sa definim datele utilizand etichete care adauga un inteles.
Stylesheets sunt utilizate pentru a defini modul in care datele XML sunt prezentate. Ele sunt create
utilizand limbajul stylesheet extins. XSL este o multime definita de etichete XML care pot fi utilizate
pentru a interoga si a evalua datele XML.
32
1.2 Administrarea datelor
1.2.1 Selectarea unor elemente din arborele catalog si din lista Contents
1. Alegeti eticheta Contents.
2. In arborele Arc Catalog executati clic pe directorul D:\student.
3. In lista Contents executati dublu-clic pe coverage Rom. In eticheta Contents vor fi afisate datele
din acest coverage: arc, polygon, label.
4. In arborele Catalog executati dublu-clic pe coverage-ul Ape. Datele pe care le contine vor fi
afisate in arborele Catalog.
5. Executati dublu-clic pe date de tip shapefile.
6. Executati dublu-clic pe harti sau pe fisiere de tip XML.
1.2.2 Stergerea datelor
1. In arborele Catalog selectati un coverage sau un shapefile etc.
2. Executati clic-dreapta pe articolul selectat.
3. Alegeti Delete.
1.2.3 Redenumirea datelor
1. In arborele Catalog, executati clic pe un nume de coverage, shapefile etc.
2. Executati clic-dreapta pe articolul selectat.
3. Alegeti Rename.
Catalogul are trei etichete, fiecare din ele furnizand un mod unic de a vizualiza continutul articolului
Cand selectam articole cum ar fi directoare, baze de date sau feature daatasets in arborele Catalog,
eticheta Contents listeaza articolele pe care acestea le contin. Eticheta Preview ne permite sa exploram
datele articolului selectat fie in modul Geography, fie in modul Table. In modul Geography se
deseneaza fiecare element sau adnotare dintr-o tema vector, fiecare celula dintr-o tema raster sau fiecare
triunghi dintr-o tema TIN. In modul Table se afiseaza toate coloanele si randurile si valoarea pentru
fiecare celula din tabelul articolului selectat.
Eticheta Metadata ne ajuta sa decidem daca o anumita sursa de date este potrivita pentru a fi utilizata
in harta noastra. Metadatele pentru un articol includ informatii referitoare la precizia datelor sau modul in
care masuratorile au fost realizate ca si multe alte proprietati care deriva automat din date.
vor putea fi accesate. Utilizam butoanele Zoom In, Zoom Out sau Pan pentru a vedea diferite zone ale
temei. De asemenea, putem afla informatii referitoare la un element cu ajutorul butonului Identify.
33
1.3.2 Vizualizarea valorilor dintr-un tabel.
Pentru a vizualiza datele tabelare continute in articolul selectat in arborele Catalog, alegeti Table din
lista derulanta din eticheta Preview. Se afiseaza coloanele si randurile tabelului si valoarea pentru
fiecare celula. Explorati continutul tabelului utilizand bara de derulare orizontala sau butoanele aflate
Pentru a face mai usoara vizualizarea datelor dintr-un tabel puteti redimensiona, rearanja sau ingheta
coloanele unui tabel. Inghetarea unei coloane este utila atunci cand un tabel contine multe coloane. O
coloana inghetata este blocata in pozitia din stanga tabelului. Atunci cand derulati orizontal, toate
35
7. Daca doriti sa definiti sau sa modificati informatii referitoare la sistemul de coordonate alegeti
Define. Apoi parcurgeti pasii de la 5 la 12 descrisi la “Definirea interactiva a unui sistem de
coordonate”.
8. Alegeti Next.
9. Executati clic pe sageata derulanta si apoi selectati tipul de elemente care vor fi continute in acest
coverage.
10. Alegeti Single daca doriti sa creati un coverage in simpla precizie. Double precision este
optiunea implicita.
11. Selectati Finish. Noul coverage va apare in arborele Catalog.
Comanda Clean:
5. Alegeti Clean.
6. Introduceti o toleranta fuzzy sau dangle, daca este cazul.
8. Daca este necesar, selectati clasa de elemente pentru care se creeaza topologia (Poly sau Line).
9. Alegeti OK in caseta de dialog Clean.
10. Selectati OK in caseta de dialog Properties a coverage-ului.
parametrii sai. Daca elementele coverage-ului au fost proiectate, dar nu a fost definit un sistem de coordonate pentru coverage
putem defini proiectia din caseta de dialog Properties. Putem realiza acest lucru fie pornind de la un alt coverage pentru care a
fost deja definita proiectia, fie putem defini in mod interactiv parametrii proiectiei.
1. Executati clic pe coverage-ul pentru care doriti sa adaugati ticuri si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Tics and Extent.
3. Executati clic pe ID-ul ticului pentru care doriti sa faceti modificarea.
4. Alegeti Update.
5. In coloana X scrieti noua valoare a coordonatei X.
6. In coloana Y scrieti noua valoare a coordonatei Y.
7. Alegeti OK.
c) Stergera ticurilor:
1. Executati clic pe coverage-ul pentru care doriti sa stergeti ticuri si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Tics and Extent.
3. Selectati ID-ul ticului pe care vreti sa-l stergeti.
4. Alegeti Delete.
5. Selectati OK.
tabelele de atribute ale elementelor, fie in tabele INFO separate. Caseta de dialog Properties a unei
Cand se deschide caseta de dialog Properties a oricarei clase de elemente vor fi afisate coloanele FID
si Shape in care se stocheaza identificatorul unic si geometria fiecarui element. Daca acea clasa de
Puteti utiliza caseta de dailog Properties pentru a adauga, actualiza sau a sterge atribute si pentru a
1. Executati clic-dreapta pe clasa de elemente a coverage-ului sau pe tabelul INFO pentru care vreti
sa adaugati un atribut si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Items.
3. Selectati atributul dupa care vor fi adaugate noile atribute. In caz contrar, atributul va fi adaugat la
sfarsitul tabelului.
4. Alegeti Add.
5. Scrieti numele noului atribut.
6. In dreptul casutei Type executati clic pe sageata derulanta si alegeti tipul de date corespunzator
valorilor pe care le contine atributul.
7. Scrieti cate un numar pentru dimensiunea de intrare si pentru dimensiunea de afisare a valorilor
atributului. In unele cazuri poate apare o lista derulanta care reprezinta dimensiunile de intrare
valabile.
8. Scrieti numarul maxim de zecimale pe care le pot avea datele, daca este cazul.
9. Scrieti un nume mai sugestiv pentru atribut, daca este cazul.
10. Alegeti OK. Noul atribut apare in caseta de dialog Properties.
11. Selectati Apply pentru a salva schimbarile.
12. Alegeti OK.
1. Executati clic-dreapta pe clasa de elemente a coverage-ului sau pe tabelul INFO pentru care vreti
sa adaugati un atribut si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Items.
38
3. Selectati atributul pe care doriti sa-l modificati.
4. Alegeti Edit.
5. In coloana Value, in dreptul proprietatii pe care doriti sa o schimbati fie scrieti noua valoare, fie
selectati o valoare noua din lista derulanta, dupa cum este cazul.
6. Repetati pasul 5 pana cand toate proprietatile atributelor au valori corecte.
7. Alegeti OK. Proprietatile atributelor sunt actualizate in caseta de dialog Properties.
8. Selectati Apply pentru a salva schimbarile.
9. Alegeti OK.
1. Executati clic-dreapta pe clasa de elemente a coverage-ului sau pe tabelul INFO pentru care vreti
sa adaugati un atribut si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Items.
3. Selectati atributul pe care doriti sa-l stergeti.
4. Alegeti Delete. Atributul nu va amai apare in caseta de dialog Properties.
5. Selectati Apply pentru a salva schimbarile. Alegeti OK
Metadate inseamna date despre date. Aceste informatii despre date pot raspunde intrebarilor
Metadate in ArcInfo consta din documentatie si proprietati. Documentatia este informatia furnizata de
catre cineva, asa cum cuvintele cheie descriu subiectul datelor. Proprietatile sunt intrinseci datelor si sunt
derivate chiar din datele insasi. Ambele sunt stocate in fisiere asociate sau in geodatabase. Dupa ce
metadatele sunt create pentru o sursa de date, ele sunt automat copiate, mutate sau sterse impreuna cu
datele.
Procesul de actualizare a metadatelor cu proprietatile curente ale surselor de date poarta numele de
sincronizare. Puteti alege cu ce editor sa creati documentatia si cand urmeaza ca proprietatile sa fie
sincronizate. Puteti, de asemenea, sa alegeti sa nu sincronizati proprietatile pentru anumite surse de date.
subiectului datelor, de unde au venit ele initial, si cum, cand, si de catre cine au fost prelucrate datele.
Acest tip de documentare poate ajuta organizatiile sa mentina un inventar precis al proprietatii datelor
si protejeaza investitiile companiei in acele date. Poate ajuta persoanele din organizatie sa utilizeze
omisiune pot fi costisitoare, au fost efectuate eforturi pentru a crea standarde pentru documentarea
datelor spatiale. Standardele variaza de la modelul simplu Dublin Core pana la Content Standard for
Digital Geospatial Metadata al Federal Geographic Data Committee. Acest FGDC defineste
elementele optionale si obligatorii pentru diferite tipuri de date, de la imagini satelitare pana la atlase.
furnizate in mod implicit cu Arc Catalog. Unul ne lasa sa atasam fisiere care cuprind orice continut.
Programatorii pot crea editoare adaptate si le pot adauga la Catalog. Ei pot genera metadate in acord
cu diferitele standarde sau pot defini un continut specific pentru o organizatie.
Standardul FGDC contine mai multe elemente care sunt de fapt proprietati ale surselor de date. Unde
este posibil, valorile lor vor fi sincronizate automat. Daca am importat metadate existente si nu dorim sa
suprascriem valorile pe care le-am definit deja, putem alege sa nu sincronizam metadatele pentru acea
sursa de date.
informatie. Informatia de prezentare este stocata intr-un fisier separat, un XSL stylesheet. Un
stylesheet selecteaza elementele XML si apoi defineste modul in care ele ar trebui sa fie prezentate.
Eticheta metadata contine un control browser al Internet Explorer in interior. Pentru a afisa continutul
XML in eticheta, stylesheet are nevoie sa creeze o pagina HTML. Fie ca articolul selectat din Catalog este
o sursa de date geografice cu metadate sau fie ca este un fisier XML, putem explora informatia prin
interactionarea cu pagina HTML exact cum am face cu orice pagina dintr-un browser.
41
Capitolul 2. ArcMap
Componenta fundamentala cu care se lucreaza in ArcMap este harta (map). Hartile sunt documente
stocate pe disc, si anume sunt fisiere cu extensia mxd. Putem administra hartile cu ajutorul lui
ArcCatalog.
Pe o harta afisam informatia geografica ca straturi (layers), unde fiecare strat reprezinta un tip
particular de element. Un strat nu stocheaza datele geografice existente, ci el face referire la datele
continute in coverages, shapefiles, geodatabases, imagini, griduri etc. In acest fel, straturile unei harti vor
reflecta informatia la zi din baza de date.
Cuprinsul (table of contents) listeaza toate straturile hartii si arata ce reprezinta elementele fiecarui
strat. Ordinea straturilor este importanta deoarece straturile aflate in partea superioara a cuprinsului sunt
desenate peste cele care se gasesc mai jos.
Straturile din tabla de materii pot fi organizate in cadre pentru date (data frames). Straturile pe care
dorim sa le afisam impreuna pot fi grupate intr-un cadru pentru date. Cand o harta are mai multe cadre
pentru date unul dintre ele este cadrul activ. Cadrul activ este acela in care se lucreaza in mod curent. El
poate fi deosebit de celelate cadre prin faptul ca in tabla de materii este evidentiat, iar numele sau este
afisat cu litere bold in cuprins.
43
Fereastra Privire Generala arata o intindere completa a datelor. Un dreptunghi mic in fereastra Privire Generala reprezinta
zona selectata in mod curent pe harta.
44
5. Alegeti OK. Toate straturile din cadrul pentru date vor fi acum afisate in acest sistem de
coordonate.
46
2.4.5 Organizarea categoriilor in grupuri
1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul desenat utilizand valori unice, pentru care doriti sa organizati
categoriile si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Symbology. Categoriile ar trebui sa apara deja in lista derulanta.
3. Selectati prima valoare incepand de la care doriti sa realizati gruparea. Tineti apasata tasta Shift sau Ctrl si apasati
valorile suplimentare pe care doriti sa le grupati.
4. Executati clic-dreapta pe o valoare selectataMove to HeadingNew Heading.
5. Scrieti un nume pentru noua grupa de categorii.
6. Alegeti OK.
7. Selectati OK in caseta de dialog Layer Properties.
47
9. Executati clic pe sageata derulanta Method si alegeti metoda de clasificare dorita.
10. Optional, selectati Exclusion pentru a indeparta valori nedorite din clasificare.
11. Alegeti OK in caseta de dialog Classification.
12. Selectati OK in caseta de dialog Layer Properties.
48
2.4.14 Desenarea unei harti pentru a arata atat categorii, cat si cantitati
1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pentru care doriti sa aratati atribute multiple si alegeti
Properties.
2. Alegeti eticheta Symbology.
3. Selectati Multiple Attributes. ArcMap selecteaza in mod automat optiunea Quantity by category.
4. Executati clic pe sageata derulanta Value Fields si alegeti campul care contine valorile pe care doriti sa le afiseze
harta.
5. Executati clic pe sageata derulanta Color Schema si selectati o schema de colorare.
6. Alegeti Add all values.
7. Selectati Symbol Size sau Color ramp in functie de modul in care doriti sa simbolizati valorile cantitative.
8. Executati clic pe sageata derulanta Value si alegeti valoarea cantitativa pe care doriti sa o afisati pe harta. Stabiliti
alte proprietati, asa cum este descris mai sus la desenarea elementelor utilizand categorii.
9. Alegeti OK.
10. Selectati OK.
Ellipse Point
2. Mutati indicatorul mouse-ului peste fereastra de afisare si apasati pentru a adauga un element
grafic.
49
3. Executati clic-dreapta peste linie si alegeti Add Vertex pentru a adauga un vertex sau executati clic-drepta peste un
vertex si alegeti Delete Vertex pentru a-l sterge. Apasati si trageti de vertex pentru a-l muta.
e) Modificarea textului
1. Alegeti butonul Selected Graphics de pe bara cu instrumente Draw si executati dublu-clic pe elementul text pe care
doriti sa-l modificati.
2. Scrieti un nou sir text.
3. Alegeti OK.
51
11. Alegeti OK.
b) Pozitionarea etichetelor
1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe caare doriti sa-l etichetati si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Labels.
3. Selectati optiunea Label Placement.
4. Alegeti optiunea de plasare pe care o doriti. Optiunile prezentate vor diferi in functie de tipul de
elemente pe care le etichetati.
5. Selectati OK.
52
4. Stabiliti ponderea pentru etichete si pentru elemente. Un element sau o eticheta cu o pondere mai mica poate fi
acoperit de un element sau o eticheta cu pondere mai mare. Alegeti OK.
53
c) Utilizarea unui atribut ca hyperlink
1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care contine un camp cu hyperlinks si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Display.
3. Activati Support hyperlinks using field. Executati clic pe sageata derulanta si alegeti un camp.
4. Selectati Document sau URL.
5. Alegeti OK.
6. Din bara cu instrumente Tools, alegeti butonul Hyperlink.
7. Mutati indicatorul mouseului peste un element si selectati un element pentru a afisa hyperlink.
54
5. Selectati OK.
55
a) Adaugarea unei sageti nord
1. Alegeti InsertNorth arrow.
2. Selectati o sageata nord.
3. Alegeti OK.
4. Apasati si mutati sageata nord in locul dorit pe harta.
5. Optional, redimensionati sageata nord apasand pe ea si tragand de un marcaj de selectie.
56
3. Selectati All pentru a adauga toate paginile la raport. Fiecare pagina a raportului va fi adaugata la harta ca un element
grafic separat.
4. Alegeti OK.
5. Apasati si trageti paginile raportului in pozitia dorita pe harta.
6. Optional, redimensionati paginile apasand pe un marcaj de selectie si tragand de el.
57
Capitolul 3. Interogarea datelor
Coloane sau campuri
3.1 Lucrul cu tabele
3.1.1 Fereastra tabel
Randuri
sau
inregistrari
b) Stergerea inregistrarilor
1. Se deschide tabelul pe care doriti sa-l editati.
2. Executati clic-dreapta peste inregistrarea pe care doriti sa o stergeti.
3. Executati clic pe cheia Delete.
c) Adaugarea de valori
1. Alegeti EditorStart Editing.
2. Deschideti tabelul pe care doriti sa-l editati.
3. Executati pe celula in care doriti sa adaugati o valoare.
4. Scrieti nou valoare si apasati Enter. Tabelul este actualizat.
59
d) Copierea inregistrarilor
1. Executati clic pe celula care contine valoarea pe care doriti sa o copiati.
2. Executati clic-dreapta pe celula si selectati Copy.
3. Executati clic pe celula in care doriti sa copiati valoarea si alegeti Paste. Valoarea va fi introdusa in celula respectiva.
60
13. Selectati Show settings pentru a previzualiza raportul.
14. Alegeti Generate Report.
15. In partea superioara a Report viewer selectati Add pentru a adauga raportul la layout-ul hartii.
16. Alegeti OK. Raportul este adaugat la layout ca un element grafic. Fiecare pagina a raportului este
adaugata ca un element grafic separat in layout.
61
3.3.3 Gasirea elementelor prin cautarea unei expresii SQL
1. Alegeti SelectionSelect by attribute.
2. Executati clic pe sageata derulanta Layer si alegeti stratul care contine elementele pe care doriti
sa le selectati.
3. Executati dublu-clic pe un camp pentru a adauga numele sau in caseta de text a expresiei.
4. Executati clic pe un operator pentru a-l adauga in caseta de text a expresiei.
5. Daca aveti un numar mare de valori, alegeti butonul Complete list pentru a obtine o lista cu toate
valorile campului respectiv.
6. Pentru a vedea daca sintaxa este corecta sau daca criteriul pe care l-ati introdus va selecta vreun
element, selectati butonul Verify.
7. Executati clic pe sageata derulanta Select procedure si alegeti o precedura de selectie.
8. Alegeti OK. Bara de stare din partea de jos a ferestrei lui ArcMap arata cate elemente sunt
selectate.
62
4.1.3 Ce este o schita
O schita (sketch) este un shape pe care il desenati si care realizeaza diverse sarcini in Editor, cum ar fi adaugarea de noi
elemente, modificarea elementelor si refacerea formei elementului.
Sarcinile sunt listate in lista derulanta Current task. Trebuie creata o schita pentru a indeplini o
sarcina.
63
c) Selectarea elementelor utilizand un poligon
1. Executati clic pe sageata derulanta Current TaskSelect features using an area.
2. Executati clic pe sageata paletei cu instrumente si alegeti instrumentul Sketch sau pe oricare din celelalte unelte de
constructie din paleta cu instrumente.
3. Construiti un poligon care sa intersecteze elementele pe care dorit sa le selectati. Elementele care se intersecteaza cu
poligonul vor fi acum selectate.
4.2.2 Crearea unui punct sau vertex utilizand sistemul de coordonate al hartii (Absolute X, Y)
1. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti Sketch.
2. Executtai clic-dreapta oriunde pe harta si alegeti Absolute X,Y.
3. Scrieti coordonatele si apasati ENTER. Un vertex sau un punct este creat la coordonatele specificate.
4.2.3 Crearea unui vertex relativ la ultima amplasare a unui vertex (Delta X, Y)
64
1. Executati clic pe sageata derulanta a paletei de instrumente si alegeti Sketch dupa ce ati creat cel putin un vertex.
2. Executati clic-dreapta in afara vertexului sau schitei si alegeti Delta X, Y.
3. Scrieti coordonatele si apasati ENTER. Un vertex este creat la coordonaatele specificate.
4.2.8 Crearea unei linii sau poligon format din mai multe parti
1. Creati un element linie sau poligon.
2. Atunci cand ati terminat de creat prima parte a elementului, executati clic-dreapta oriunde pe
harta si alegeti Finish Part.
65
3. Cand ati terminat ultima parte a elementului, executati clic-drepta oriunde pe harta si alegeti
Finish Sketch. Daca veti selecta o parte a elementului, toate partile sunt selectate automat pentru
ca ele toate apartin aceluiasi element cu mai multe parti.
4.4.3 Unirea mai multor elemente din acelasi strat intr-un singur element
1. Alegeti instrumentul Edit.
2. Selectati elementele pe care doriti sa le uniti. (Elementele trebuie sa fie din acelasi strat, fie strat de tip linie, fie de tip
poligon.)
3. Executati clic pe lista derulanta Target Layer si selectati stratul in care doriti sa puneti noul element.
4. Alegeti EditorMerge. Elementele selectate sunt unite intr-unul singur.
4.5.1 Scindarea unei linii in doua parti la o distanta data sau pe baza unui procent
1. Alegeti instrumentul Edit.
2. Selectati linia pe care doriti sa o scindati.
3. Alegeti EditorSplit.
4. Selectati prima optiune Split pentru a imparti elementul la o anumita distanta. Selectati a doua optiune pentru a
imparti elementul la un anumit procent din intreg.
5. Scrieti o distanta sau un procent, dupa cum doriti.
6. Selectati Forward daca doriti ca impartirea elementului sa inceapa de la primul vertex. Selectati Reverse daca doriti
sa impartitit elementul incepand de la ultimul vertex..
7. Alegeti OK. Linia este impartita in doua elemente in functie de parametrii pe care i-ati specificat.
67
4.5.3 Extinderea unei linii
1. Executati clic pe sageata derulanta Current TaskExtend/Trim Features.
2. Alegeti instrumentul Edit.
3. Selectati elementul sau elementele pe care doriti sa le extindeti.
4. Executati clic pe sageata derulanta a paletei de instrumente si selectati Sketch.
5. Construiti o linie pana la care sa extindeti linia sau liniile selectate.
6. Executati clic-dreapta oriunde pe harta si alegeti Finish Sketch.
Inainte de a edita date care au asocieri topologice, acestea trebuie sa fie integrate topologic astfel incat toate elementele care
au parti care ar trebui sa fie comune sa fie intr-adevar comune.
Cand incepeti sa editati datele topologice cu instrumentele topologice din Editor, Editorul integreaza automat datele, daca
ele nu sunt deja integrate. Aceasta presupune verificarea tuturor claselor de elemente din multimea de date si el face ca orice
68
frontiere si vertexuri care se afla la o distanta mai mica decat un domeniu al distantei sa coincida. Acest domeniu al distantei se
numeste toleranta cluster. Toleranta cluster determina domeniul in cadrul caruia elementele devin identice. Cand editati date cu
instrumentele topologice ale Editor, acesta intotdeauna integreaza datele folosind cea mai mica valoare posibila pentru
toleranta cluster.
Puteti, de asemenea, sa integrati manual shapefiles si multimile de elemente ale unei geodatabase utilizand comanda
Integrate. Puteti sa integrati datele in acest fel daca doriti sa specificati o toleranta cluster care este diferita de cea pe care
Editorul o utilizeaza atunci cand integreaza automat datele.
4.6.6 Crearea unui poligon nou care are parti comune cu alte poligoane
1. Executati clic pe sageata derulanta Current Task Auto Complete Polygon.
2. Executati clic pe lista derulanta Target Layer si selectati un strat de tip poligon.
3. Alegeti instrumentul Sketch.
4. Creati o schita care incepe si se opreste pe oricare din frontierele unui poligon existent pentru a inchide noul poligon
pe care il creati. Puteti sa treceti peste frontierele existente atunci cand creati linia; capetele vor fi taiate automat.
5. Executati dublu-clic pentru a termina schita.
69
4.7 Modificarea atributelor
4.7.3 Adaugarea unei valori a unui atribut pentru toate elementele selectate
1. Selectati stratul in care doriti sa adaugati o valoare atribut.
2. Executati clic in coloana Value acolo unde doriti sa adaugati o valoare atribut.
3. Scrieti valoarea atribut si apasati ENTER. Valoarea atribut este adaugata tuturor elementelor selectate din acel strat.
ArcGIS 3D Analyst permite vizualizarea si analiza suprafetelor 3D. Utilizand extensia 3D Analyst puteti:
vizualiza o suprafata din mai multe puncte de observatie; interoga o suprafata 3D; determina informatia vizibila
dintr-o anumita locatie; crea o imagine reala prin suprapunerea datelor raster si vector pe o suprafata 3D si puteti
inregistra sau realiza un zbor 3D.
Aplicatia ArcGlobe din 3D Analyst va permite administrarea si vizualizarea, din punct de vedere local sau global,
a seturilor de date geografice tridimensionale extrem de mari. ArcGlobe va ofera posibilitatea de a interactiona cu
informatiile geografice de pe globul terestru.
ArcGIS Geostatistical Analyst este o extensie a familiei de produse ArcGIS Desktop (ArcInfo, ArcEditor si
ArcView) care ofera o gama larga de instrumente destinate explorarii datelor spatiale, identificarii abaterilor,
predictiei, evaluarii incertitudinii predictiilor si crearii suprafetelor.
71
o Sa realizati predictii, determinarea erorilor standard ale predictiei, analize ale limitelor de prag si ofera o
varietate de modele si instrumente pentru crearea hartilor de localizare cantitative.
ArcGIS Geostatistical Analyst este un pachet complet destinat prelucrarii datelor spatiale, analizelor geostatistice
si postprelucrarii datelor. De asemenea, aceasta extensie inglobeaza instrumente grafice interactive cu parametrii
definiti implicit, care pot asista utilizatorii incepatori la realizarea analizei datelor.
Geostatistical Analyst este o unealta de gestionare a a datelor in ArcGIS care ofera utilizatorilor de ArcGIS
instrumente puternice destinate analizelor geostatistice.
ArcGIS Network Analyst va permite crearea si administrarea seturilor de retele complexe si generarea de solutii
privind alegera rutelor.
ArcGIS Network Analyst este o extensie puternica destinata alegerii rutelor si care ofera un spatiu de lucru
complet nou pentru analiza spatiala bazata pe retea (analize privind locatiile, analize privind timpul de parcurs si
modelarea interactiunii spatiale). Aceasta extensie permite utilizatorilor ArcGIS Desktop sa modeleze scenariile si
conditiile reale specifice unei retele.
72
ArcGIS Schematics este o solutie inovatoare destinata automatizarii reprezentarilor schematice a bazelor de date
geospatiale ArcGIS. ArcGIS Schematics va permite o administrare si vizualizare mai buna a oricarui tip retea
liniara, cum ar fi: electricitate, gaze, apa/canal sau telecomunicatii.
ArcGIS Spatial Analyst ofera un set de instrumente destinate modelarii spatiale si analizei avansate. Utilizand
extensia ArcGIS Spatial Analyst, puteti obtine informatii noi privind datele dumneavoastra existente, puteti analiza
relatiile spatiale si puteti dezvolta modele spatiale ce integreaza functionalitatile ArcGIS Desktop si ArcGIS
Spatial Analyst.
o Realizarea de analize statistice pe baza unei regiuni, vecinatati mici sau zone predeterminate.
73
o Generarea de date noi utilizand instrumente simple de prelucrare a imaginilor.
Crearea modelelor destinate analizei este simpla, iar aceste modele dispun de propriile documentatii - astfel incat
oricine poate sa inteleaga prelucrarile dumneavoastra privind analiza spatiala.
ArcGIS Survey Analyst este o extensie a familiei de produse ArcGIS Desktop ce va permite administrarea datelor
topografice intr-un geodatabase si vizulizarea acestora in harta.
Datorita faptului ca masuratorile sunt stocate intr-o baza de date GIS, prelucrarile si compensarile topografice, in
scopul determinarii coordonatelor GIS (ale punctelor topografice), pot fi efectuate direct pe aceste masuratori, iar
obiectele spatiale GIS pot fi legate la punctele topografice. In plus, noile obiecte spatiale GIS pot fi adaugate la
straturile existente utilizand punctele topografice calculate.
ArcGIS Tracking Analyst ofera instrumente pentru redarea si analiza seriilor de timp. Extensia Tracking Analyst
va permite vizualizarea seriilor de timp si a structurilor spatiale si interactionarea cu alte tipuri de date GIS
disponibile pentru ArcGIS.
74
o Determinarea tiparelor in date.
o Construirea de grafice cu scopul analizei datelor diacronice sau cele in timp real.
ArcGIS Tracking Analyst extinde familia de produse ArcGIS Desktop cu posibilitatea vizualizarii modificarilor cu
serii de timp si a celor in timp real.
ArcGIS Data Interoperability elimina barierele privind utilizarea in comun a datelor, oferind accesul direct
si facilitati de transformare si export a datelor. Aceasta extensie ofera utilzatorilor familiei ArcGIS Desktop
posibilitatea de a utiliza si distribui usor datele in diverse formate.
ArcGIS Publisher va ofera functionalitatile necesare utilizarii in comun/distribuiri usoara a hartilor si datelor
GIS.
75
ArcGIS Publisher asigura pe langa costuri reduse, functionalitati simple destinate publicarii hartilor. Puteti
utiliza ArcGIS Publisher pentru a crea fisiere de harti publicate (.pmf) pe baza documentelor de harta
ArcMap (.mxd). Hartile publicate pot fi vizualizate utilizand orice produs din familia ArcGIS Desktop,
inclusiv aplicatia ArcReader care este distribuita in mod gratuit. Hartile publicate pot fi utilizate in comun
de un domeniu larg de utilizatori.
Utilizarea extensiei ArcGIS Publisher impreuna cu ArcView, ArcEditor si ArcInfo ofera profesionisitilor GIS
posibilitatea de a-si imparti operatiile specifice GIS. Aceasta extensie permite profesionistilor GIS sa publice sau
sa utilizeze in comun datele si hartile, fie local, fie in retea, fie prin Internet, permitand astfel realizarea de
vizualizari si interactiuni simultane. Fisierele de harti publicate ofera un mediu desavarsit pentru utilizarea in
comun a hartilor interactive si asigura functionalitati complexe privind cartografierea (disponibile si in aplicatiile
ArcGIS Desktop).
ArcPress for ArcGIS este un produs destinat rasterizarii hartilor, cu scopul de a obtine o calitate ridicata la
tiparire sau pentru exportul hartilor. ArcPress pentru ArcGIS transforma hartile intr-un limbaj nativ, specific
imprimantei dumneavoastra.
Deoarece nu veti avea nevoie de imprimante cu memorii extinse, hard disk-uri sau procesor PostScript, ArcPresss
pentru ArcGIS va permite economisirea banilor destinati echipamentelor hardware. De asemenea, aceasta extensie
permite obtinerea unor rezultate de inalta calitate pentru hartile tiparite, indiferent de imprimanta utilizata.
De retinut: Incepand cu versiunea ArcGIS 9.1, functionalitatea extensiei ArcPress este inglobata in produsele din
familia ArcGIS Desktop: ArcView, ArcEditor si ArcInfo. Nu mai aveti nevoie de achizitionarea separata a licentei.
Maplex for ArcGIS este o extensie a familiei ArcGIS Desktop destinata amplasarii textului cartografic si
etichetarii de inalta calitate. Maplex pentru ArcGIS utilizeaza motorul consacrat Maplex destinat amplasarii
textului in harta, in scopul etichetarii automate de calitate profesionala a hartilor realizate cu ArcGIS. Maplex
pentru ArcGIS asigura reducerea timpul necesar producerii hartilor si sporeste calitatea acestora.
Interfata grafica intuitiva si regulile de baza ale motorului Maplex pentru ArcGIS, va ofera un mijloc rapid de
creare a etichetelor si simbolurilor obiectelor spatiale ale hartii dumneavoastra.
77
De retinut: Incepand cu versiunea 9.1. a produsului ArcGIS, functonalitatea extensiei Maplex a fost inclusa in
ArcInfo Desktop.
ArcSDE este o aplicatia software dedicata serverelor pentru a accesa unu numar foarte mare de baze de
date geografice multiutilizator ce sunt stocate in diferite sisteme de gestionare a bazelor de date
relationale (RDBMS). Reprezinta parte integranta a arhitecturii ArcGIS si un element de baza in
implementarea oricarei solutii GIS enterprise. Rolul sau principal este de a actiona ca un gateway GIS
catre datele spatiale stocate intr-un RDBMS.
ArcSDE ofera o suita de servicii ce imbunatatesc performanta gestionarii datelor, ofera posibilitatea
portabilitatii schemelor intre diferite RDBMS-uri, si nu in ultimul rand asigura flexibilitate configuratiei
dumneavoastra.
o Oferi date spatiale utilizatorilor de aplicatii ArcGIS Desktop (ArcReader, ArcView, ArcEditor si
ArcInfo), clientilor Internet prin intermediul ArcIMS, si tuturor aplicatiilor dezvoltate cu ArcGIS
Engine si ArcGIS Server.
o Gestiona informatia geografica stocate intr-unul dintre cele patru sisteme comerciale de baze de
date IBM's DB2 Universal Database si Informix Dynamic Server, Oracle, si Microsoft SQL
Server.
ArcIMS este solutia pentru servirea hartilor dinamice, a datelor GIS si de servicii pentru reteaua Internet.
Aceasta aplicatie ofera un cadru scalabil publicarii functionalitatilor GIS pe Web ce raspunde cerintelor
oricarei organizatii, atat pentru retelele Intranet cat si cererilor adresate de pe reteaua Internet. Sreviciile
ArcIMS pot fi folosite de o gama variata de clienti incluzand aplicatii Web proprii, aplicatii ArcGIS
78
Desktop, si echipamente mobile si wireless. Utilizand ArcIMS, toate organizatiile indiferent de domeniul
de activitate isi pot publica, descoperi si distribui informatia geospatiala si celorlalti utilizatori.
o Crea foarte usor aplicatii specifice anumitor procese de lucru ce folosesc informatia cu continut
geografic.
ESRI Image Server schimba modalitatea de gestionare, prelucrare si distribuire a imaginilor satelitare.
o Accesul rapid si vizualizarea unei cantitati foarte mari de imagini sateliare, prelucrate �on-the-
fly� si la cerere
o Afisarea aproape instantanee a rezultatelor unui numar de utilizatori ce lucreaza simultan, fara a fi
nevoie de preprelucrarea datelor si incarcarea acestora intr-un DBMS
o ArcGIS
o ERDAS Imagine
o Intergraph GeoMedia
o MapInfo Pro
79
catre server pot fi utilizate in pagini Web sau aplicatii client cum ar fi ArcGIS, alte produse comerciale de
cartografiere si CAD.
80
ArcGIS Online ne furnizează resursele de care aveţi nevoie pentru a partaja în mod eficient informaţii
cu lumea prin hărţi interactive online. Partajarea datelor printr-un strat tematic constituie o opţiune
puternică, deoarece oricine dispune de un browser web, un dispozitiv mobil sau o aplicaţie de vizualizare
desktop îl poate accesa. Deşi partajarea datelor este un lucru important, modul în care o facem este şi mai
important.
ArcGIS Online include o gamă largă de aplicaţii desktop, gata de utilizat şi configurabile, care neajută
să interacţionam cu hărţi şi date din cadrul organizaţiei.
ArcGIS Pro, o nouă aplicaţie oferită împreună cu ArcGIS 10.3 for Desktop, pentru a crea şi lucra
cu date spaţiale pe sistemul dvs. desktop. ArcGIS Pro este o aplicaţie nouă, care va fi lansată în
cadrul versiunii ArcGIS for Desktop 10.3. Pentru a accesa acum ArcGIS Pro, trebuie să fiţi
membru al unei organizaţii care deţine un abonament curent de întreţinere pentruArcGIS for
Desktop.
Descoperim şi utilizăm aplicații ArcGIS pentru Android, iOS şi Windows Phone pentru
dispozitive smartphone și tablete. Atingeţi harta pentru a utiliza locaţia curentă şi putem obţine
informaţii relevante.
Colectăm şi actualizăm date pe teren cu Collector for ArcGIS. Collector for ArcGIS este o
aplicaţie de colectare şi editare a datelor din teren, destinată telefoanelor smartphone iPhone şi
Android. Utilizăm Collector pentru a captura, actualiza şi raporta informaţii spaţiale şi tabelare de
la dispozitivul nostru, planifică rute şi obţine indicaţii, integrează informaţii în sistemul GIS al
organizaţiei şi afişază date în Operations Dashboard.
Creăm hărţi interactive din date, din foi de calcul tabelar cu Esri Maps for Office. Esri Maps for
Office oferă capacităţi de cartografiere în Microsoft Office printr-o componentă add-in Microsoft.
Creaţi hărţi interactive direct în Excel, care să afişeze date din foile dvs. de calcul tabelar şi
adăugaţi date suplimentare pentru a obţine context cu privire la o anumită locaţie sau suprafaţă.
Încorporaţi-vă hărţile în prezentări PowerPoint.
Creăm hărţi din datele organizaţiei cu Esri Maps for Sharepoint. Esri Maps for
SharePoint exploatează cadrul Microsoft SharePoint 2010 şi 2013 pentru a oferi componente de
cartografiere interactive şi configurabile, care vă oferă o vedere geospaţială asupra datelor
organizaţiei.
Descoperim, analizăm şi partajăm hărţi pe orice dispozitiv cu Explorer for ArcGIS. Explorer for
ArcGIS permite oricui din organizaţie să descopere, să analizeze şi să partajeze hărţi pe
dispozitivele lor. Vizualizaţi date, căutaţi locuri sau obiecte spaţiale în hărţi, desenaţi harta pentru
a evidenţia obiecte spaţiale importante, partajaţi hărţi cu alţi utilizatori Explorer şi relataţi
inofrmaţii prin prezentări de hărţi interactive.
Monitorizăm activităţi şi evenimente cu Operations Dashboard for ArcGIS.
Creăm propriile noastre aplicaţii web cu Esri Configurable Apps.
Cu ajutorul Web AppBuilder for ArcGIS (Beta), putem crea aplicaţii bazate pe hărţi din widgeturi
gata de utilizat şi putem particulariza aspectul şi funcţionarea folosind teme configurabile.
Utilizăm Hărţi informative pentru a ne informa şi inspira audienţa.
Obţinem aplicaţii specifice domeniului nostru de activitate de la ArcGIS Solutions.
Configurăm un site Open Data propriu cu ArcGIS Open Data.
ArcGIS Online se poate accesa prin browsere Web, dispozitive mobile şi aplicaţii desktop de
vizualizare a hărţilor, ca şi direct prin alte componente ale sistemului ArcGIS, de exemplu, aplicaţii
ArcGIS şi ArcGIS for Desktop. Pentru performanţe optime cu site-ul web ArcGIS Online, este bine să
utilizăm una din combinaţiile de browser şi sistem de operare enumerate în tabelul de mai jos.
81
iO
Browser web Windows Mac Android 3.0 şi versiuni superioare
S
Prin înscrierea într-o organizaţie şi autentificarea folosind contul nostru de organizaţie, vedem
imaginea personalizată pentru organizaţie a site-ului Web şi aveţi acces la datele aflate în proprietatea
organizaţiei şi la alt conţinut geospaţial pe care le puteţi utiliza pentru a crea hărţi şi aplicaţii. De
asemenea, folosind contul nostru de organizaţie, ne putem partaja lucrul cu alţi membri ai organizaţiei din
care facem parte, putem participa în grupuri şi ne putem salva munca.
Dacă o organizaţie a activat accesul anonim la site-ul său, putem accesa orice resurse partajate de
aceasta cu publicul general fără a ne autentifica. De exemplu, am încorporat un grup de hărţi şi aplicaţii
create de noi în ArcGIS Online şi în site-ul lor Web şi am partajat resursele respective cu publicul general.
Un cont public constituie o altă cale de a accesa ArcGIS Online. Aceste conturi nu sunt asociate cu o
organizaţie şi oferă un set limitat de funcţionalităţi. Un cont public ne permite să utilizăm şi să creăm hărţi
şi să ne partajăm hărţile şi aplicaţiile cu alţi utilizatori. Conturile publice sunt destinate exclusiv utilizării
în scopuri necomerciale.
Pentru a accesa toate capacităţile ArcGIS Online, organizaţia noastră trebuie să încheie un abonament
anual. Sunt disponibile şi versiuni de încercare gratuită timp de 30 de zile.
http://edu.esriro.ro/edu/eduportal/Resources/LectiaGIS.html
http://fifim.maps.arcgis.com/home/webmap/viewer.html?useExisting=1
82
ArcGIS Online este acum parte din ArcGIS for Desktop. Pentru fiecare licenta software ArcGIS
for Desktop aflata in mentenanta, se va elibera un cont de utilizator ArcGIS Online cu 100 de credite
pentru servicii. Profitati acum din plin de ArcGIS Online, fara a parasi mediul desktop. Importati harti de
fundal, cautati date sau caracteristici, partajati informatii cu persoane sau cu grupuri intr-un mediu
centralizat si convenabil.
Aflati mai multe informatii despre drepturile din ArcGIS Online. http://doc.arcgis.com/ro/arcgis-
online/reference/what-is-agol.htm
83
2. ALEGEREA HARTII DE FUNDAL
http://doc.arcgis.com/ro/arcgis-online/create-maps/choose-basemap.htm
84
4. MODIFICAREA SIMBOLURILOR
http://doc.arcgis.com/ro/arcgis-online/create-maps/change-symbols.htm
85
6. SALVAREA HĂRȚILOR
http://doc.arcgis.com/ro/arcgis-online/create-maps/save-maps.htm
86
Cum se crează un Story Map pas cu pas
In cadrul acestui seminar, vom prezenta cat de simplu se poate crea o aplicatie web foarte atractiva prin
care sa va puneti in valoare rezultatele obtinute in cadrul diverselor proiecte implementate pe durata unui
semestru - Story Map. Spre exemplu fiecare din voi are o harta scanata, georeferentiata, vectorizata pe
care trebuie sa o integreze in ArcGIS Online.
Conceptul story map reprezinta o aplicatie web de cartografiere, ce poate fi creata direct in ArcGIS Online
utilizand sabloanele de aplicatii web existente, sau descarcand in prealabil codul unei aplicatii si
personalizand fisierele de configurare care de regula sunt scrise doar in HTML si Java script. Aplicatia, pe
langa faptul ca va permite sa va expuneti in medii online diferite rezultate, relationandu-le spatial,
reprezinta si un instrument foarte util pentru studenti, facilitand o invatare activa bazata pe gandirea si
rezolvarea problemelor intr-un mod spatial. In acelasi timp un story map faciliteaza si eforturile
profesorilor de aplicare a tehnicilor pedagogice de introducere a noilor concepte din domenii precum cel
al tehnologiilor geospatiale sau cartografierii web.
Va recomandam sa incercati sa parcurgeti aceasta lectie pas cu pas si cu siguranta veti fi incantati de
rezultat:
Scurta calatorie in timp si spatiu printre monumentele pe care le veti intalni pe aleile
parcului Herastrau
Centura de Fortificatii a Bucurestiului.
Top 16 Faimoase epave din întreaga lume….
Turul manastirilor din Moldova.
Evidentierea aspectelor istorice, culturale sau ecologice ce tin de o locatie.
Evidentiati ceva distinctiv si atractiv in cartierul, orasul sau tara in care locuiti.
Apropierea societatii de stiinte precum geografia.
Ilustrati un traseu incredibil.
87
Pas 4: Realizati un simplu fisier excel cu locatiile pe care le reprezentati
Creati un spreadsheet cu cel putin urmatoarele coloane, pe baza datelor pe care doriti sa le reprezentati in
aplicatie:
ID - utilizat pentru referirea locatiei
Nume - denumirea locatiei
Adresa - Strada, Oras, Stat, cod postal sau coloanele urmatoare ce contin coordonatele exacte
Latitudine - latitudinea locatiei in grade zecimale
Longitude - longitudinea locatiei in grade zecimale
URL - stocheaza un link la o imagine disponibila pe web; imaginile pot fi incarcate pe un server
web sau pe flickr
Salvati fisierul excel creat in format CSV.
88
Pas 5: Adaugati datele create in harta din ArcGISOnline
Reveniti in ArcGIS Online in Viewer-ul deschis la pasul 3 si importati setul de date creat la pasul anterior.
In acest sens, dati click pe butonul Add din coltul stanga-sus al aplicatiei si alegeti Add Layer from File,
apoi navigati la fisierul CSV creat si adaugati-l in harta, mapand corespunzator in cadrul wizard-ului fie
campul cu adresa, fie cele cu coordonatele in vederea localizarii. Harta va afisa locatiile din fisier.
Pas 7: Simbolizare
Dati click pe sageata din dreapta layerului din harta si alegeti optiunea Change Symbols. Dati click pe
butonul Change Symbols si alegeti simbolul cel mai potrivit din stilurile existente. Puteti alege sa o
simbolizare clasificata a datelor in cazul in care aveti un camp ce le imparte in categorii. Dupa ce ati
stabilit simbolul, dati click pe Done changing symbols pentru a pastra setarile.
91
Pas 10: Configurarea finala a aplicatiei
In pagina de detalii, puteti da click pe butonul Edit si veti putea edita elementele descriptive ale acestei
aplicatii, cum ar fi: titlu, un thumbnail, un sumar, etc. Aplicatia a fost publicata cu succes!
Mai departe, puteti deschide aplicatia fie in ArcGIS Online, fie o veti putea utiliza in site-uri web odata ce
o partajati cu toata lumea.
Daca doriti, puteti de asemenea sa participati la concursul online pe care il organizeaza trimestrial ESRI
Romania trimitandu-ne astfel de aplicatii. Astfel, daca ideea dumneavoastra este una originala si inedita,
va puteti numara printre premianti.
- Clădirea Parlamentului
http://www.arcgis.com/home/item.html?id=ffa819ce8e254391ad7fb048b8b620b8
Open si play(buttonul de play e in stanga jos)
1. Exemple de proiecte:
92
http://blogedu.esriro.ro/edublog/?p=112 – Din parcul Herastrau
http://blogedu.esriro.ro/edublog/?p=142 – Istoria Bucurestului
http://www.arcgis.ro/storytelling/BucurestiulVechi/deploy/
Procedura descrisă în tutorialele ArcGIS online prezintă această operațiune ca fiind foarte usoara
si la indemana oricui. Asa si este pentru toti ce utilizeaza sisteme de coordonate care nu necesita
transformari suplimentare de datum pentru a fi transformate in
WGS_1984_Web_Mercator_Auxiliary_Sphere . Din pacate structurile de date create in Romania in
sistem de coordonate Stereo 70 necesita asemenea transformari. Din aceasta cauza in momentul in care
urmati pasii din tutorialele ArcGIS online structurile voastre de date vor fi usor deplasate fata de realitate.
Pasul 1. Pentru ca sa poti salva harta, respectiv sa poti sa revi asupra unor corectii ulterioare este nevoie
sa ai un cont personal ArcGIS. In cazul in care nu ai poti sa il creezi aici..
Pasul 2. Plecand de la considerentul ca structura de date de tip shp (stratul de harta) este creata, trebuie sa
verificam daca aceasta are definit sistemul de proiectie. Verificarea se face in ArcCatalog ori ArcMap.
Daca sistemul de coordonate este definit si este Stereo 70 (Stereo 1970 – Dealul Piscului 1970) se trece la
pasul urmator.
Pasul 3. Transformarea sistemului Stereo 70 in WGS 1984 Web Mercator Auxiliary Sphere
utilizand ArcToolbox. (aceasta unealta poate fi utilizata pentru unu sau mai multe straturi de harta
concomitent).
ArcToobox
Data Management Tools
Projections and Transfomations
Batch Project
se deschide fereastra uneltei Batch Project in care se introduc pe rand urmatoarele date:
Stratul de harta sau mai multe straturi de harta pentru care se doreste
transformarea
Directorul in care se doreste salvarea straturilor reproiectate
sistemul de coordonate in care se face transformarea WGS 1984 Web
Mercator (auxiliary sphere)
transformarea de datum unde se inscrie
urmatoareleDealul_Piscului_1970_to_WGS_1984_2
93
OK – si in cateva momente (depinde de marimea fisierelor) straturile de harta vor fi reproiectate.
Pasul 4. Pentru fiecare strat de harta ce se doreste a fi adaugat in ArcGIS online, pe rand, Se selecteaza
toate fisierele care compun un strat de harta si se compacteaza in format zip.
Pasul 5. Se deschide aplicatia de harti ArcGIS online sau ArcGIS Explorer online (New Map) si se
incarca stratul de harta de pe calculator prin selectarea fisierului zip creat. Atentie !!!! stratul de harta este
limitat la nu mai mult de 1000 de elemente grafice (linii, puncte sau poligoane).
94
12. CAIET LUCRĂRI PRACTICE
Pentru georeferenţiere am ales un trapez în opt culori, scara 1:25.000. Softul cu care lucrăm este
ArcGis 10.1 varianta Desktop.
Pentru început trebuie să transformăm colţurile trapezului din coordonate geografice în coordonate
Stereo 1970. Putem folosi mai multe softuri de transformare: TransDatRo, TopoSys, Geotools,
PlanServMDI, Total Transform. Aceste softuri pot transforma fie colţurile trapezului din coordonate
geografice în coordonate stereo, fie puncte sau fişiere de puncte. Spre exemplu cu ajutorul softului
PlanServMDI se poate introduce nomenclatura trapezului respectiv şi se pot obţine direct colţurile
trapezului în coordonate stereo 1970.
Paşii prin care transformăm colţurile trapezului din coordonate geografice în coordonate Stereo
1970 sunt următorii:
Pasul 1: Considerăm trapezul L-34-131-C-b la Sc. 1:25.000 care în sistemul STEREO ’70 are
coordonatele:
Xgeodezic Ygeodezic
1. 350898,21 335057,25
2. 360837,51 334833,89
3. 360636,70 325575,38
4. 350683,05 325798,90
Xmat Ymat
1. 335057,25 350898,21
2. 334833,89 360837,51
3. 325575,38 360636,70
4. 325798,90 350683,05
În directorul nostru găsim un fișier de tip .txt cu toate colțurile trapezelor din pachetul care a fost
scanat. Folosind cursorul din lista derulantă ne căutăm trapezul cu nomenclatura noastră și copiem cele
patru colțuri ale trapezului respectiv cu coordonatele x și y corespunzătoare, bineînțeles în sistemul de
proiecție STEREO 1970. Ne alcătuim astfel un fișier cu colțurile nostre pe care îl salvăm cu numele
NUMELE PRENUMELE.txt, ca în imaginea din figura 1.1.
95
Fig. 1.1
Fig. 1.2
Pasul 3: Din figura 1.3 selectăm ,,Blank Map”, delimitat de elipsa trasată cu roşu și apăsăm butonul
OK, delimitat, de asemenea, d e eli psa tr asat ă cu roşu. Dacă avem deja salvat proiectul,
96
atunci deschidem proiectul respectiv care are denumirea ”Nume Prenume.mxd“
97
Fig. 1.3
Pasul 4: Realizăm conexiunea la folderul în care dorim să lucrăm, sau din care vrem să ne aducem date
setând ,,Folder Conections” și apoi ,,Conect To Foder”, apoi apăsăm pe butonul ,,OK” pe ecran
apărând succesiv imaginile din figura 1.4 și figura 1.5.
Fig. 1.4
98
Fig. 1.5
Pasul 5: După aceea facem click cu mousul selectând calea din care dorim să ne aducem datele cu care
dorim să lucrăm sau pe care dorim să le folosim, ca în imaginea din figura 1.6.
Fig. 1.6
Pasul 6: Procedăm acum la aducera trapezului pe care dorim să-l georeferențiem în ArcMap, folosind
99
butonul Add Data din bara de meniu, mergând în directorul în care avem trapezul – ATE
NŢIE
100
MARE DE TOT SELECTAŢ I CORECT DIRE CTO RUL DE UNDE ADUCE Ţ I T E ME
L E – pe
care dorim să îl aducem pentru georeferențiere, facem click o sin gu ră d at ă pe trapezul care vrem
să-l aducem și apoi click pe Add., ca în imaginile prezentate în figura 1.7 și figura 1.8.
Fig. 1.7
Fig. 1.8
101
Pasul 7: Continuâm urmărind cu atenţie ecranele care ne apar succesiv ca în imaginile din figurile 1.9
și 1.10 Create pyramids şi referinţa spaţială.
Fig. 1.9
Fig. 1.10
102
Pasul 8: Dacă am adus greşit trapezul facem click dreapta cu mousul pe L-34-131-C-b şi selectăm
Remove ca în imaginea din figura 1.11 de mai jos.
103
Fig. 1.11
Pasul 9: Salvăm acum proiectul mergând în File din bara de meniu selectând Save As şi apoi în
directorul nostru respectiv D:/STUDENT/2012-2013/IM/7301, completăm la File name:Numele
Prenumele şi apoi click pe butonul Save, ca în imaginile prezentate în figurile 1.12, 1.13 și 1.14.
104
Fig. 1.12
105
Fig. 1.13
Fig. 1.14
Pasul 10: Acum mergem în View din bara de meniu și apoi selectăm Data Frame
Properties/General/ la Units unde la Map selectăm din lista derulantă Meters și mergem la Display
punând din lista derulantă tot Meters. Facem apoi click cu mousul pe Apply ș i OK . Pentru control
106
vizualizăm colțul din dreapta jos al ferestrei ArcMap de pe display unde trebuie să apară langă
107
coordonatele X și Y scris Meters în loc de Unknown. Urmăriți pentru exemplificare imaginile din
figurile 1.15 și 1.16.
Fig. 1.15
108
Fig. 1.16
Pasul 11: Verificăm dacă ne apare în bara principală de meniu, bara de georeferențiere numită
Georeferencing. Dacă nu ne apare în bara principală de meniu, mergem în Customize/Toolbars și
selectăm Georeferencing, apoi tragem bara de Georeferencing în bara de meniu în zona în care dorim,
procedând ca în imaginile prezentate în figurile 1.17.
109
Fig. 1.17
Pasul 12: Facem zoom pe colțul trapezului la care dorim să introducem coordonatele folosind butonul
din bara principală de meniu ca in imaginea din figura 1.18.
Fig. 1.18
110
Pasul 13: Acum mergem în bara de Georeferencing și cu butonul Add Control Points mergem pe
punctul 1 al colțului trapezului de georeferențiat, după ce în prealabil am făcut cu butonul + din bara de
meniu un zoom convenabil ca în imaginile din figurile 1.19 și 1.20
Fig. 1.19
Fig. 1.20
111
Pasul 14: Acum introducem pe rând coordonatele X și Y ale colțurilor trapezului, începând din colțul
de sus stânga și continuând în ordinea acelor ceasornicului 1, 2, 3, 4. La introducerea coordonatelor X
și Y ținem cont că ele, din softul de transformare sunt INVERS, adică prima coloană este Y și a doua
coloană este X (vezi pct.1). Facem zoom cu butonul + din bara de meniu pe colțul nr.1 al trepezului, iar
apoi facem click cu butonul dreapta al mousului când suntem poziționați la intersecția colțului
trapezului(colţul trapezului este dat de intersecţia coordonatelor geografice) și imediat fără să mișcăm
mousul facem click cu butonul stânga și imediat click cu butonul dreapta pe Input X, Y, trecând la
introducerea coordonatelor respectiv (a nu se uita că sunt invers).
Fig. 1.21
Pasul 15: După introducerea coordonatelor fiecărui colț de trapez apăsăm butonul Full extend din bara
de meniu sau click dreapta cu mousul pe în Table Of Contents/Layers/L-34-131-C-b(nomenclatura
trapezului), ca să vizualizăm în totalitate trapezul respectiv. Se repetă operațiunile de mai sus până la
introducerea coordonatelor X și Y pentru cele 4 colțuri ale trapezului pe care dorim să-l
georeferențiem. Acest lucru este prezentat in figura 1.22 și 1.23.
112
Fig. 1.22
Fig. 1.23
113
Pasul 16: Introducerea coordonatelor X și Y la colțul nr.2 urmând ecranele din imaginile prezentate în
figurile 1.24 și 1.25.
Fig. 1.24
Fig. 1.25
114
Pasul 17: Punctele nr.1 și 2 au deja coordonatele X și Y introduse și apar colorate și cu cifra respective
alaturi în roșu, ca în imaginea din figura 1.26.
Fig. 1.26
Pasul 18: Introducerea coordonatelor X și Y la colțul nr.3 ca în imaginile din figura 1.27, 1.28 și 1.29.
115
Fig. 1.27
116
Fig. 1.28
Fig. 1.29
Pasul 19: Introducerea coordonatelor X și Y la colțul nr.4 este reprezentată în imaginile din figurile
117
1.30 și 1.31.
118
Fig. 1.30
Fig. 1.31
Pasul 20: Vizualizăm acum întreg trapezul cu coordonatele introduse pentru corespunzător celor 4
119
colțuri ale trapezului pe care vrem să-l georeferențiem reprezentat în imaginea din figura 1.32.
120
Fig. 1.32
Pasul 21: Mergem în bara de Georeferencing, facem click cu mousul pe View Link Table pentru a
examina perechile de coordonate X și Y a celor patru colțuri ale trapezului, ca în imaginile din figurile
1.33 și 1.34
121
Fig. 1.33
Pasul 22: Verificăm dacă am introdus corect cele 4 colţuri ale trapezului pe care dorim să-l
referenţiem. Dacă vrem să ștergem o înregistrare o marcăm și apoi apăsăm pe butonul Delete
122
Fig. 1.34
Pasul 23: Mergem în bara de Georeferencing, facem click cu mousul pe Rectify ca în figura 1.35.
Fig. 1.35
Pasul 24: Alegem la Name numele trapezului georeferenţiat – ca sugestie ştergem cifra 1 care apare
implicit după numele trapezului şi îi punem _ST, iar la Output Location : alegem calea unde vrem să
salvăm trapezul georeferenţiat, facem apoi click pe Save, urmărind ecranele din figurile 1.36 și 1.37.
Fig. 1.36
Fig. 1.37
Pasul 25: Acum mergem în directorul nostru în care am salvat trapezul georeferențiat şi aducem cu
butonul Add Data aducem trapezul pe care l-am georeferenţiat cu numele L-34-131-C-b_ST.tif ca în
imaginea din figura 1.38 și figura 1.39.
Fig. 1.38
Fig. 1.39
Pasul 26: Acum nu mai avem nevoie de trapezul inițial cu numele L-34-131-C-b.JPG, ne poziţionăm
cu mousul pe denumirea lui în Layers şi facem apoi click dreapta şi selectăm Remove. Urmărind
ecranul din figura 1.40.
Fig. 1.40
Pasul 27: Trapezul georeferenţiat este un pic rotit şi este un fişier cu extensia .tif, îl mai putem
recunoaşte că este georeferenţiat corect citind fiecare colţ de trapez şi confruntând coordonatele celor
patru colţuri de trapez în Stereo 1970. Mergem în bara de meniu şi salvăm proiectul terminând astfel
georeferenţierea.
Fig. 1.41
anterioare după creearea unei teme eram nevoiți să folosim butonul Add Data pentru a
aduce tema nou creată.
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 2.9
o
o Abia acum am terminat toți pașii pentru crearea unei teme noi respectiv denumită
DRUMURI. Pentru verificare mergem în directorul nostru de lucru în care am dorit crearea
acestei teme, D:/STUDENT/2012-2013/IM/7301/NUMELE Prenumele și trebuie să ne apară
mai multe fișiere cu denumirea DRUMURI.* (DRUMURI.dbf, DRUMURI.prj,
DRUMURI.shp, DRUMURI.shx). De reținut că dacă dorim să ștergem o temă sau să o
copiem în alt director trebuie să luăm toate fișierele cu acea denumire.
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 2.10
o 3. SEMINAR – EDITAREA UNEI TEME ÎN ArcGIS 10.1
o
o Pasul 1: Pentru editarea unei teme trebuie să verificăm existența în bara de meniu a bării
Editor, dacă nu apare mergem în Customize/Toolbars și bifăm bara Editor ca în imaginea
prezentată în figura 3.1.
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 3.1
o
o Pasul 2: Înainte de începerea editării efective trebuie să ne completăm coloanele dorite din
tabela de atribute care stă în spatele fiecărei teme. Astfel mergem Table Of
Contents/Layers pe shp-ul sau tema de editat, în cazul nostru DRUMURI și facem click
dreapta cu butonul de la mouse alegând Open Attribute Table și astfel deschidem tabela de
atribute. Se va deschide un submeniu specific tabelei de atribute, în care există deja trei
câmpuri implicite: FID, SHAPE, ID (ÎN
o ACE S T E CÂMPU RI NU AVE M VOIE S Ă S CRIE M S AU S Ă Ș
TERGEM – ORICE
o INTE RVE NȚIE POAT E DET E RIORA T ABEL A DE ATRIB UTE Ș I PUTE
M PIE RDE T OT
o CE AM L UCRAT PE T E MA RES PE CTIVĂ ) pe care le formează softul ArcGIS
ca în imaginea
o din
figura
3.2.
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 3.2
o
o
o
o
o
o Fig. 3.3
o
o Pasul 3: pentru a adăuga coloanele în tabela de atribute, se deschide un alt submeniu și
utilizăm tabelul existent pe care îl găsim în fișierul cu numele Tabel.doc care se află în
D:STUDENT/SEMINARII/Tabel.doc
o
Polyline
DRUMURI
Name Type Field Properties
Denumire text 10
Tip text 10
Lungime (în km) float 10/2
o Aceste câmpuri speciale pe care le vom denumi ,,Denumire” (pentru specificarea categoriei
de drum: DE, DN, DC, DJ, sau A), “TIP” (pentru specificarea materialului din care este
format: asfalt, pietriș, beton, pământ, etc.) și ,,Lungime” (pentru calculul semiautomat al
lungimii drumului vectorizat).
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 3.4
o
o Mergem pe shp-ul, stratul (tema) DRUMURI din Table Of Contents/Layers, apoi în
Table/Table Option/Add Field ca în imaginea din figura 3.5. De remarcat faptul că
dacă suntem în Start Editing (adică în Editare) butonul Add Field este inactiv. Ca urmare a
acestui aspect trebuie să oprim editarea și apoi ne este activ butonul Add Field și putem
adăuga coloane noi în tabela de atribute a shp-ului(stratului) respectiv.
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 3.5
o
o În tabela de atribute completată vor aparea cele două caâmpuri noi formate este
prezentată în
o imaginea din
figura 3.6.
o
o
o
o Fig. 3.6
o
o
o
o Pasul 4: Începem acum editarea propriuzi-să, ne poziționăm cu mousul pe tema, layerul sau
shp-ul pe care dorim să-l edităm și facem click cu mousul pe Start Editing, procedând ca
în imaginea prezentată în figura 3.7
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 3.7
o
o Ne poziționăm cu mousul pe tema pe care dorim să o edităm, în cazul nostru DRUMURI
și apoi apăsăm butonul Continue obținând ecranele prezentate în figurile 3.8 și 3.9.
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 3.8
o
o
o Fig. 3.9
o
o După ce facem clik cu mousul în fereastra Create Features pe tema DRUMURI se activează
butonul cu care începem vectorizarea (în variantele anterioare acest lucru se facea cu
butonul ). Mai trebuie să ținem cont de specificația referitoare la scara pentru display
(afișarea pe monitor în timpul vectorizării să fie la scara 1:2500), ca în imaginea prezentată în
figura 3.10.
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 3.10
o
o Pasul 5: Această operație, ne permite din acest moment să edităm elementele grafice, care în
cazul nostru sunt linii. Dacă stratul pe care vom vectoriza nu este corect selectat, elementele
grafice (liniile) pe care le vom vectoriza se vor salva în alt strat sau se vor pierde.
o Facem pe ecran un Zoom cu butonul Zoom In conform specificațiilor scara afișată să fie
1:2.500 și trecem la vectorizare. Înainte de începerea vectorizării trebuie să activăm Snapping-
ul. Aceasta înseamnă posibilitatea închiderii sau intersectării liniilor respectiv poligoanelor cu
o tolereanță prestabilită.
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 3.11
o
o
o
o
o
o Pasul 6: Vectorizarea se face prin apăsarea butonului stânga al mousului urmărind drumul din
fereastra selectată (practic nu este altceva decât partea de hartă afișată pe monitor), iar arcul
(linia) se închide făcând la sfârșit dublu click. La terminarea unui arc complet deschidem
Tabela de atribute a stratului vectorizat astfel: facem click dreapta cu mousul, deschidem
Open Attribute Tables și completăm câmpurile (după caz) Denumire și Tip. După ce am
terminat de vectorizat închidem sesiunea de editare: Stop Editing și Save Edits.
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 3.12
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 3.13
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 3.14
13. Proiecte și aplicații GIS realizate în țara noastră
Proiecte SIG/GIS realizate la noi în țară
Sistemele Informaționale Geografice care s-au realizat sau sunt în diverse faze de proiect sau de
realizare sunt următoarele: (https://cadastru.biz/sistemul-informational)
Sistemul informațional geografic pentru studiul dezastrelor naturale (Realizat de
Academia Română – Institutul de Geografie sub coordonarea Prof. Dr. Dan
Bălteanu, m.c. al Academiei Române)
Sistemul informațional agricol
Sistemul informațional viticol
Sistemul informațional pentru Îmbunătățiri Funciare
Sistemul informțional forestier
Sistemul informațional al apelor
Sistemul informațional imobiliar
Sistemul informațional edilitar
Sistemul informațional al drumurilor publice
Sistemul informațional al căilor ferate
Sistemul informațional al porturilor
Sistemul informațional al aeroporturilor
Sistemul informațional al Metroului
Sistemul informațional al MAI
Sistemul informațional al Apărării
Sistemul informațional al Monumentelor istorice
Sistemul informațional Ariilor Protejate
ROENV GEOPORTAL
http://www.roenv-geoportal.ro/GPT9/catalog/main/home.page
Proiect Phare RO2005/017- 553.03.03.04.01 “Asistenţă tehnica în elaborarea hărţilor GIS în domeniul
protecţiei mediului”, finalizat cu creearea unui portal denumit ROENV GEOPORTAL. Utilizarea
ROENV GEOPORTAL se va face de către un număr mare de angajaţi publici care lucrează cu
structurile MM, ANPM şi alte organizaţii subordonate beneficiarului, trebuie să reamintim
principalelele teme de bază care au fost abordate :
Scopul aplicaţiei ROENV GEOPORTAL este să faciliteze descoperirea şi
publicarea de date şi hărţi GIS pentru a ajuta următoarele sectoare ale mediului:
conservarea naturii, controlul poluării industriale şi managementul riscului, calitatea
aerului şi zgomotul, managementul deşeurilor şi calitatea apei.
Portalul este deschis şi interoperabil şi este conform cu standardele stabilite şi
conform cu specificaţiile organizaţiilor europene, internaţionale şi standardele
acceptate în acest sector incluzând aici Organizaţia Internaţională pentru
Standardizare(ISO), Comitetul European pentru Standardizare, Open Geospatial
Consortium şi World Wide Web Consortium.
Se bazează pe tehnologiile ESRI ArcIMS şi ArcGIS Server, ROEnv GeoPortal este
o metodă eficientă din punct de vedere al costurilor pentru a ămbunătăti procesul de
luare a deciziilor la nivel naţional şi local pentru urmatoarele grupări: Ministerul
Mediului (MM), Agenţia Nationala Pentru ProtecţiaMediului(ANPM), Agenţia
Regională pentru ProtecţiaMediului(ARPM) şi Agentiile Locale pentru Protecţia
Mediului.
Se recomandată dezvoltarea unor forme diversificate de instruire care să satisfacă
nevoile fiecăruia. Sesiunile de instruire oferă utilizatorilor nivelele minime şi
avansate de cunoştinte legate de aplicaţia ROEnv GeoPortal.
Sesiunile de instruire pentru utilizatori, atât pentru cei de nivel general cât şi pentru
cei principali, au fost ţinute în limba Română de către Experţi calificaţi şi cu
experienţă.
În timpul instruirii, s-au fost folosite materialele bazate pe seturile de date oferite ca
exemplu şi hărțile GIS referitoare la mediu alese astfel încât să s-a luat în
considerare profilul participanților la instruire. De fapt, cursanţii erau familiarizaţi
cu conceptele de a învăţa cum să lucreze cu metadate şi cu map viewer, să integreze
metadatele GeoPortalului în aplicaţii externe web referitoare la mediu, să descarce
date dintr-un serviciu de hărți publicate, culegerea metadatelor, lucrul cu extensiile
ROEnv Geoportal şi să personalizeze aspectul şi percepţia interfeţei, modificând
elemente şi modulul map viewer.
Figura 13.1 – ROEnv GeoPortal
Figura 13.2 – Map Viewer ROEnv GeoPortal
Managemenul conservativ și participativ al sitului ROSCI0229 SIRIU
Implementarea societatii informatizate reprezinta un obiectiv major pentru Guvernul României, fiind o
componentă esențială a programului de dezvoltare politică și economică. De aceea, „Managemenul
conservativ și participativ al sitului ROSCI0229 SIRIU„ reprezintă o necesitate în implementarea
politicii în domeniul protecției mediului, ca parte a politicii de mediu. O parte substanţială a resurselor
actuale este dedicată selecţiei, gestionării şi protecţiei ariilor de importanță conservativă comunitară. În
mod evident, sunt necesare mecanisme pentru a evalua modul în care aceste activităţi au avut succes în
îndeplinirea obiectivelor de conservare a naturii, atât pe arii protejate individuale cât și la nivelul
reţelelor naţionale și europene ca un întreg.
În contextul ariilor protejate, dezvoltarea de standarde comune de monitorizare oferă două beneficii
majore:
pe de o parte adoptarea unei metodologii de încredere, care să permită evaluarea
stării de conservare si a caracteristicilor cheie ce au stat la baza declarării ariilor
protejate. Acest lucru va permite efectuarea evaluărilor de către experţi diferiţi, la
momente de timp diferite pentru a putea fi comparate şi a permite identificarea
schimbărilor care au loc.
iar pe de altă parte evaluările ariilor protejate diferite pot fi agregate pentru a
produce rapoarte de sinteză, la diferite scări geografice. Acest lucru poate duce la
identificarea priorităţilor de acţiune la nivel local şi naţional. O astfel de agregare
este esenţială în cazul în care România are obligaţia de a raporta cu privire la starea
ariilor protejate desemnate în reţeaua NATURA 2000, precum și pentru a îndeplini
cerinţele de raportare din Directivele UE.
Acest proiect are ca obiective specifice realizarea unei baze de date privind biodiversitatea în
ROSCI10229 - SIRIU, a unei hărți de distributie pentru fiecare habitat natural și specie sălbatică de
interes comunitar în parte, a 24 de hărți diferite (respectiv 12 tipuri de habitate și 12 de specii: 4 specii
de plante, 3 specii de pești, 2 specii de amfibieni și reptile, 3 specii de mamifere), a unei analize
extensive la scară spațială a distribuției habitatelor în urma procedeelor de clasificare asistată prin
utilizarea tehnologiilor de remote sensing, asigurarea unei supravegheri periodice sau neperiodice -
după caz - a parametrilor caracteristici (biotici și abiotici) și prezentarea stării de conservare a
habitatelor naturale și a speciilor sălbatice de interes conservativ de pe teritoriul arealului, asigurarea
documentației necesare obținerii avizului asupra sistemului de monitorizare.
Serviciul de inventariere și cartare a habitatelor naturale și habitatelor speciilor sălbatice de interes
conservativ comunitar și de realizare a proiectării, avizării și implementării sistemului de monitorizare
a stării de conservare a
acestora aferent și participativ al sitului ROSCI0229 SIRIU"
http://www.geoportal-mediu.ro/Siriu/viewer/
Figura 13.3 – Map Viewer Geoportal SIRIU
Alte link-uri pentru proiecte pe mediu:
http://bio.geoportal-mediu.ro/bmb
www.geoportal-mediu.ro/geoportalceahlau
www.geoportal-mediu.ro/cuejdel.html
http://lm.geoportal-mediu.ro/home/
http://bio.geoportal-mediu.ro/geoportalmacin/
www.geoportal-mediu.ro/geoportalneamt/
http://geoportal.gov.ro/viewers/ro_RO/index.html
Figura 13.11 – INIS Viewer GeoPortal ANCPI Bandă inundabilă București Sector 5
Analiză parcele cadastrale în zona selectată
Figura 13.12 – INIS Viewer GeoPortal ANCPI Parcele cadastrale selectate București Sector 5
În prezent informația disponibilă în cadrul portalului este asociată scenariului mediu de inundabilitate
(acesta fiind și scenariul solicitat de Comisia Europeană a fi raportat în această etapă). Procesul de
încărcare a datelor este în plină desfășurare, urmând că în perioada următoare să fie încărcate și
informațiile referitoare la celelalte două scenarii mai sus-menționate (scenariile cu probabilitate mare și
mică).
Menționăm faptul că hărțile prezentate sunt de interes general, în scop de informare; pentru activități
de promovare a investițiilor, proiectare, etc. sunt necesare studii aprofundate la nivel local. De-
asemenea, atragem atenția asupra faptului ca aceste hărți au fost întocmite doar pentru anumite
zone/sectoare (zone cu risc potențial semnificativ la inundații, în contextual Directivei 2007/60/CE), și
neacoperirea unei zone din țara noastră nu conduce la concluzia că zona respectivă nu poate fi expusă
riscului la inundații.
Figura 13.15 – GeoPortal ROWATER Hărți de hazard și risc la inundații
Programul naţional de implementare a unui sistem informaţional geografic (GIS) pentru protecţia
patrimoniului cultural naţional imobil (arheologie si monumente Istorice) – eGISpat
http://egispat.inp.org.ro
Programul naţional eGISpat a fost instituit prin ordinul ministrului culturii nr. 2408/2005, pentru
realizarea unui sistem informaţional geografic (GIS) pentru protecţia patrimoniului cultural naţional
imobil (arheologie și monumente istorice). Programul se bazează pe un parteneriat între Ministerul
Culturii și Patrimoniului Naţional, Institutul Naţional al Patrimoniului și ESRI România.
Modul de desfășurare al programului a fost prevăzut în conformitate cu procedurile specifice
proiectelor de cercetare-dezvoltare iar rolul Institutului Național al Patrimoniului este acela de
coordonator în activitatea de colectare, prelucrare, verificare și de centralizare a datelor. Perioada de
derulare a proiectului a fost stabilită la opt ani (2006-2013).
Obiectivele programului național eGISpat au vizat constituirea unor baze de date complexe de evidență
a patrimoniului imobil, în care pot fi stocate, analizate și corelate multiple tipuri de date (ex: spațiale,
non-spațiale sau text, cartografice, fotografice ș.a.) în scopul obținerii informațiilor necesare pentru
fundamentarea deciziilor în activitățile de administrare, restaurare, conservare și valorificare a
patrimoniului imobil.
Pentru implementarea programului s-au prevăzut: asigurarea suportului logistic pentru dezvoltarea și
implementarea eGISpat; utilizarea experienţei dobândite prin aplicarea metodologiilor de realizare a
inventarierii, prin gestionarea datelor preexistente și prin punerea în practică a unor proiecte de
inventariere; colaborarea cu Direcțiile Județene pentru Cultură și Patrimoniu Național, ca furnizori de
date din teritoriu.
Sistemele de informaţii geografice (GIS) reprezintă cea mai nouă tehnologie care permite reprezentarea
geografică și cartografică a datelor cuprinse în bazele de date relaţionale. Este astfel posibilă
reprezentarea vizuală a siturilor arheologice și a monumentelor istorice în amplasamentul și cu
distribuţia lor geografică. Aplicația online a programului eGISpat, stă la dispoziția publicului ca sursă
de informare.
Programul eGISpat va răspunde necesităţii aplicării, în domeniul protejării patrimoniului, a două
concepte: conservarea integrată și managementul riscurilor. Programul naţional eGISPat răspunde, de
asemenea, reglementărilor legislative, atât celor româneşti cât și celor europene, din domeniul
protejării și conservării patrimoniului cultural.
În România, activitatea privind protejarea monumentelor istorice este reglementată prin Legea specială
nr. 422/2001, cu modificări și completări ulterioare și prin Normele metodologice de inventariere și
clasare a monumentelor istorice, aprobate prin Ordinul Ministrului Culturii și Patrimoniului Național
nr. 2260/2008, republicate.
Necesitatea implementării unui astfel de program a fost dată de inexistența până atunci în România a
unui sistem informatic modern și performant de inventariere, care să permită o mai clară și complexă
evidențiere a patrimoniului imobil și posibilități sporite de valorificare a datelor, în scopul final al
cercetării, protejării și promovării monumentelor istorice.
Figura 13.16 – eGISpat România GeoPortal
eGISpat
Bucureşti
Figura 13.17 – eGISpat București GeoPortal
Pentru București, oraș cu cea mai mare densitate de monumente istorice în raport cu celelalte județe,
aplicarea tehnologiei GIS asigură o reprezentare cartografică și planimetrică a datelor deţinute și în
același timp se pot gestiona și monitoriza informaţiile din Lista Monumentelor Istorice.
Proiectul pentru centrul istoric al Bucureştiului, realizat în parteneriat cu ESRI România, se bazează pe
reprezentarea cartografică a monumentelor istorice și a siturilor arheologice din zona iar aplicația
conține date referitoare la distribuţia acestora pe o hartă digitală la scara 1:2000. A fost, de asemenea,
suprapusă și o fotografie satelitară.
Aplicaţia eGISpatBucureşti
Aceasta aplicaţie reprezintă un proiect în cadrul programului eGISpat, finanţat de Ministerul Culturii și
Patrimoniului Naţional. Aplicaţia a fost dezvoltată de ESRI România, în parteneriat cu INP.
Componente
Aplicația publică, cea destinată marelui public, care are posibilitatea de a căuta un monument istoric
după următorii indicatori:
-Codul
-Adresa
-Denumirea
-Datare
http://egispat.inp.org.ro
Aplicația expert
A doua componentă este dedicată specialiştilor, INP și MCPN, Direcţiei de Cultura Bucureşti, care au
posibilitatea de a edita baza de date spaţială.
Aceste funcţionalităţi sunt destinate numai persoanelor autorizate, iar accesul se face pe seama unui
nume de utilizator și a unei parole. Aplicaţia Web destinată actualizării bazei de date spaţiale dispune
de o bară de instrumente destinată navigării în hartă. Ea permite editarea și actualizarea în timp real a
bazei de date geo-spaţiale prin intermediul Internetului.
Din punctul de vedere al programului eGISpat, toate monumentele istorice sunt tratate drept obiecte
spaţiale.
Prin urmare fiecare monument istoric are asociate o localizare pe harta și un tabel de atribute care
reprezintă legătura cu baza de date conţinând datele despre monumente istorice.
Aplicaţia on-line este o aplicaţie de tip "web enterprise" destinată stocării, administrării și analizei
datelor referitoare la patrimoniul cultural naţional imobil din centrul istoric al municipiului Bucureşti,
de către specialiştii INP și ai Ministerului Culturii și Patrimoniului National".
Baza legală a inventarierii monumentelor istorice este reglementată prin legea nr. 422/ 2001 din 18
iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice, care defineşte la capitolul. 1, art. 7, clasarea
monumentelor istorice astfel
a) în grupa A - monumentele istorice de valoare naţională și universală;
b) în grupa B - monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local.
Clasarea monumentelor istorice în grupe se face prin ordin al ministrului culturii și cultelor, la
propunerea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, conform procedurii de clasare prevăzute de
lege.
Elementele aplicaţiei
- Bara de instrumente
- Menu-uri cu opţiuni privind vizualizarea și administrarea datelor
- Ferestre dedicate interogărilor de tip atribut
- O fereastră destinată afişării rezultatelor interogărilor spaţiale
- O fereastra în care utilizatorul poate controla conţinutul hărţii digitale
a. Interogarea atribut
Aplicaţia dispune de câteva instrumente care permit găsirea obiectelor spaţiale din harta pe seama unei
interogări de tip atribut (similară cu o interogare dintr-o baza de date atribut).
a. Căutarea monumentelor istorice după codul COD 2010
Aplicaţia dispune de o fereastră care permite utilizatorului să identifice un obiect din hartă,
reprezentând o simbolizare a unui monument istoric, după codul acestuia de inventariere (COD
2010). Pentru a identifica obiectul spaţial din harta corespunzător criteriului de interogare,
efectuaţi click pe butonul Căutaţi. Obiectul spaţial corespunzător codului va fi afişat in fereastra
de rezultate.
Un stat membru desemnează siturile Natura 2000 în parteneriat cu Comisia Europeană și are 6 ani la
dispoziție pentru a institui masurile speciale de administrare. Un sit este gestionat pe baza unui plan de
management realizat de administrația sitului în cadrul unui proces de consultare publică și avizare
științifică. Includerea unei zone în rețeaua Natura 2000 nu înseamnă însă că oamenii și activitățile
economice sunt excluse dar orice activitate economică desfășurată pe teritoriul acestuia va trebui să
țină cont de obiectivele de conservare stabilite pentru speciile și habitatele pentru care situl a fost
declarat.
Activitățile care ajută la protejarea naturii și a mediului sunt mai ales cele tradiționale: cultivarea și
obținerea produselor ecologice fără ca această să interfereze cu habitatele speciilor protejate, vânătoare
și pescuit în anumite limite, turism durabil (ecoturism), construcții din materiale tradiționale conforme
cu arhitectura zonei, etc. Nu sunt permise lucrări de construcții și infrastructură care afectează
habitatele și speciile protejate din sit cu excepția acolor lucrări care sunt necesare pentru siguranța
oamenilor sau sunt de importanță națională. De asemenea introducerea unei zone în rețea nu afectează
dreptul de proprietate asupra terenurilor iar în cazul în care există activități care trebuie stopate cei
afectați vor primi plăți compensatorii.
În anii care vin, conservarea biodiversității va fi mai importantă decât oricând, fapt recunoscut de
Comisia Europeană printr-o nouă strategie în domeniul biodiversității pentru anul 2020. Pentru Natura
2000 finanțarea a crescut substanțial de-a lungul anilor. Programul LIFE+, Fondul European pentru
Dezvoltare Regională dar mai ales, Fondul pentru dezvoltare rurală sunt principalele surse de finanțare.
Deoarece este important de știut dacă Natura 2000 reușește să își atingă obiectivele, rețeaua este
monitorizată de un barometru bianual iar progresele fiecărui stat sunt evaluate de Comisia Europeană
la fiecare șase ani.
http://www.biodiversity.ro/n2000
Figura 13.20 – Natura 2000 GeoPortal
16.Bibliografie:
Albota M., Zegheru N., Suroiu P - Dicţionar de geodezie, fotogrammetrie, teledetecţie şi
cartografie englez-roman – Editura Tehnică Bucureşti, 1980;
Badea A., - Analiza efectelor Amenajărilor funciare din Bărăganul de Sud prin mijloace de
Teledetecţie-SIG - Editura Universitaria Craiova, 2006;
Băduț M., - Sisteme Geo-Informatice pentru Administrație și Interne, Editura Confys 2006 ;
Băduț, M., - GIS : Sisteme informatice geografice : fundamente practice - Ediţia a 2-a revizuită
şi actualizată, Cluj-Napoca : Editura Albastră, 2007;
Bănică S., Benea I., Herişanu Ghe., - Sisteme Informaţionale Geografice şi prelucrarea datelor
geografice, Editura ROMÂNIA DE MÂINE, Bucureşti 2008 ;
Breazu M., – Teză de doctorat : Aplicaţii ale topografiei arheologice şi a sistemelor informatice
geografice (GIS) pentru cercetarea şi protecţia patrimoniului imobil din situl Alba Iulia,
Universitatea ,,1 Decembrie 1918” Alba Iulia, 2009 ;
Breazu M., Mihai D., Mudura R. - Folosirea tehnicilor GIS pentru modelarea şi vizualizarea 3D
a dezvoltării şi reabilitării progresive în cadrul proiectului Roşia Montană - IAŞI „Protecția
mediului şi dezvoltarea durabilă în spaţiul rural. Actualităţi şi perspective” USAMV Bucureşti
– FIFIM, noiembrie 2008;
Budea I. - Teză de doctorat ,,Realizarea cadastrului sistemului hidrotehnic pentru irigaţii Mihail
Kogălniceanu (judeţul Constanţa)” – 2009, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti ;
Chris, Smith, Nancy, Payden, Pam, Cole - Erdas Field Guide: Third edition, ERDAS Inc.,
Atalanta, 1995;
Climat change Special Edition, THE EARTH OBSERVATION HANDBOOK, edited bz CEOS
and ESA, 2008;
Cowen D.J. – GIS versus CAD versus DBMS : what are the differences –Photogrammetric
Engineering and Remote Sensing, 1988;
Donisă V., Donisă I., - Dicţionar explicativ de teledetecţie şi sisteme informaţionale geografice,
Editura Junimea Iaşi, 1998;
Maguire D., Kouzoumjian V., Smith R., - The Business Benefits of GIS, ESRI Press, Redlands,
California 2008 ;
Mihai D, Mudura R. – GIS Roşia Montană - a XI-a Conferinţă anuală ESRI, Trimble din 24
septembrie 2004;
Mihai D., Mudura R., Căzănescu S. - Utilizarea imaginilor satelitare şi a tehnicilor GIS, pentru
evidenţierea, reabilitarea şi monitorizarea lucrărilor de Îmbunătăţiri Funciare – „Protectia
mediului şi dezvoltarea durabilă în spaţiul rural. Actualităţi şi perspective” USAMV Bucureşti
– FIFIM, noiembrie 2008;
Mihai D., Mudura R., Radnea C. – Caracterizarea învelişului pedogenetic din Bazinul Siretului
inferior, folosind tehnologiile GIS – Simpozionul Internaţional Protecţia mediului şi siguranţă
alimentară – priorităţi şi perspective, Universitatea Valahia, TÂRGOVIŞTE 2009 ;
Mihai D., Mudura R., GeoCad 2010 - Proiectul Roşia Montană - Modelare 3D pentru
dezvoltarea progresivă a reabilitării ecologice Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia mai
2010 ;
Mihai D., Mudura R., Breazu M., Sârbu N., Venedict B., - Simpozionul naţional „Protecţia
mediului şi dezvoltarea durabilă în spaţiul rural. Actualităţi şi perspective” – Utilizarea Scan
STATION 2 la inventarierea în vederea modernizării şi reabilitării amenajărilor de irigaţii -
USAMV Bucureşti, iunie 2010;
Mihai D., Marinescu C., ,,Creating the solid 3D model of building using laser scaning
technology”, International Conference Agriculture for Life, Life for Agriculture – SECTION 5
LAND RECLAMATION, EARTH OBSERVATION&SURVEYING, ENVIRONMENTAL
ENGINEERING, Bucharest, JUNE 5 – 7, 2014, vol. III, p 87 – 92, ISSN 2285 – 6064, ISSN –
L 2285 – 6064;
Mihai D., Călugăru A., Nedelcu B., ,,Flood prevention map on Bistrița river, România”
International Scientific GeoConferences SGEM 2014 Albena, Bulgaria, June 17-26;
Mihai D., Caiet de Lucrări Practice – Sisteme Informaționale Geografice, USAMV Bucureşti –
FIFIM, 2014;
Mihai D.; Mudura, R.; Teodorescu, R. & Ilinca, L.: Modern Technologies Used in Data
Updating for a School Farm Modernization, Proceedings of 25th DAAAM International
Symposium, DAAAM INTERNATIONAL SCIENTIFIC BOOK 2014 ;
Parker H.D. – The GIS Source book – 1989, GIS World Inc., Fort Collins Colorado;
Jiulin Sun Pinde Fu Web GIS: Principles and Applications online from Esri's GIS Bookstore 2010
David Chappell GIS in the cloud. The Esri Example
Păunescu C., Mocanu V., Dimitriu S., - Sistemul global de poziţionare (G.P.S.), Editura
Universităţii din Bucureşti 2006;
Revue International de Geomatique – Les SIG sur le web, European Journal of GIS and Spatial
Analysis, Lavoisir 2003;
Trif A., Mihai D., ,,Efect of climate change on Dobrogea agricultural area”, International
Conference Agriculture for Life, Life for Agriculture – SECTION 5 LAND RECLAMATION,
EARTH OBSERVATION&SURVEYING, ENVIRONMENTAL ENGINEERING, Bucharest,
JUNE 5 – 7, 2014, vol. III, p 87 – 92, ISSN 2285 – 6064, ISSN – L 2285 – 6064;
Vidal A., – Remote Sensing and Geographic Information Systems in Irrigation and Drainage,
Methodological Guide and Applications – 2000, ISBN:81-85068-72-0, Paris;
*** Club It&C Soluțiile Open Source (2010), O alternativă tot mai interesantă pentru managerii
IT;
*** Microsoft Office (2014), Microsoft Project Professional 2013 Trial disponibil online la
adresa http://technet.microsoft.com/en-
US/evalcenter/hh973401.aspx?WT%2Eintid1=ODC_ENUS_FX103797571_XT104000919;
*** Microsoft Office (2013), “Pick the right report”, disponibil online la adresa
http://office.microsoft.com/en-001/project-help/pick-the-right-report-
HA102843515.aspx?CTT=5&origin=HA102829149;
*** Microsoft Office Project Professional 2013, http://soft-md.ru/managementul-
afacerilor/3925-microsoft-office-project-professional-2013;
** Pagini WEB
www.giscloud.com
www.esri.com
www.esriro.ro
www.geosystems.com
www.geosystemsro.ro
www.icas.ro
www.leica.com
www.meteoromania.ro
www.precis.ro/modules.php?name=News&file=article&d=76
www.romet.ro
www.topgeocart.ro
www.cadsolutions.ro
http://www.gpsworld.com/
http://en.wikipedia.org/wiki/Global_Positioning_System
http://www.navcen.uscg.gov/
http://geoportal.ancpi.ro/ancpi/index.html
http://www.geoportal-mediu.ro/home/
http://www.roenv-geoportal.ro/GPT9/catalog/main/home.page
http://www.geoportal-mediu.ro/Siriu/viewer/
http://gis2.rowater.ro:8989/flood
http://bio.geoportal-mediu.ro/bmb
www.geoportal-mediu.ro/geoportalceahlau
www.geoportal-mediu.ro/cuejdel.html
http://lm.geoportal-mediu.ro/home/
http://bio.geoportal-mediu.ro/geoportalmacin/
www.geoportal-mediu.ro/geoportalneamt/
http://geoportal.gov.ro/Geocatalog
http://egispat.inp.org.ro
http://dev.adworks.ro/natura/situri/1/Apuseni.html#map-holder
http://www.biodiversity.ro/n2000
http://atlas.anpm.ro/atlas
http://www.igr.ro/index.php
http://www.igr.ro/index.php?optiune=43
http://37.128.225.60/testgeo2
http://37.128.225.60/geofizica-v1
http://hotnews.maps.arcgis.com/home/index.html
https://open-data.europa.eu/ro/data/dataset/tlfXbWEXyakR6dhtCx08DA