SISTEME INFORMATICE ÎN MĂSURĂTORILE TERESTRE I – MTC II

Unitatea de învăţare nr. 1

SISTEME INFORMAȚIONALE GEOGRAFICE – SIG(GIS)

Cuprins Pagina
1.1. Obiectivele unităţii de învăţare nr. 1 3
1.2. Definiția Sistemului Informațional Geografic 3
1.3. Scurt istoric 6
1.4. Achiziția datelor în GIS 6
1.5. Surse de date GIS 6
1.6. Reprezentarea datelor într-un GIS 8
1.7 Un GIS trebuie să includă facilităţi pentru a răspunde
următoarelor 5 întrebări generice 11
1.8. Bibliografie minimală 11
Timp de învățare 2h

1.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 1

 Acest capitol din Unitatea de învățare nr.1 are ca scop familiarizarea studenţilor cu
noţiunile de bază ale Sistemelor Informaţionale Geografice: definiţii, scurt istoric,
SIG(GIS).

1.2. Definiția Sistemului Informațional Geografic

Sistemele informaţionale geografice (Geographical Information Systems - GIS) fac parte
din clasa mai largă a sistemelor informatice. Ele au ca principală caracteristică tratarea informaţiei
ţinând cont de localizarea sau amplasarea ei spaţială, geografică, în teritoriu, prin coordonate.
Tehnologiile GIS au apărut în urmă cu trei decenii din necesitatea de a facilita operaţii complexe
de analiză geografică pentru care sistemele existente (CAD, DBMS) nu ofereau nici o posibilitate
ori necesitau un mare consum de timp sau proceduri foarte anevoioase. Facilitând prelucrarea şi
analiza datelor spaţiale, provenite atât din surse “clasice”, convenţionale (hărți, planuri, etc), cât şi
din surse ce implică tehnologii avansate (imagini aeriene şi satelitare, teledetecţie, GPS), sistemele
din categoria GIS constituie unica soluţie prin care se pot rezolva raţional, inteligent şi eficient
problemele tot mai dificile legate de utilizarea resurselor terestre. Aplicabilitatea GIS este practic
nelimitată căci marea majoritate a activităţilor umane are drept trăsătură importantă localizarea în
3
Doru MIHAI
USAMVB – FIFIM, Departamentul de Învăţământ cu Frecvență Redusă
 SISTEME INFORMATICE ÎN MĂSURĂTORILE TERESTRE I – MTC II

spaţiu. În mod natural, un astfel de sistem este utilizat pentru producerea de planuri şi hărţi,
gestionarea reţelelor de utilitate publică (apă şi canalizare, termoficare, electrice, telefonice, gaze,
drumuri, căi ferate, linii de transport urban, etc.), identificarea amplasamentului optim pentru o
investiţie, studiul impactului unui obiectiv (centrală nucleară, aeroport, rafinărie, ș.a) asupra
mediului ambiant, etc. Informaţii de calitate înseamnă decizii de calitate. Sistemele GIS, integrând
baze de date ce conțin și informaţie de localizare împreuna cu facilităţi de suport al deciziilor, pot
fi un ajutor fundamental în managementul oricărei organizaţii complexe, cu sarcini multiple,
interdependente.
Definiţia 1: GIS este o colecţie de componente hardware, software, date geografice şi
personal, destinată achiziţiei, stocării, actualizării, prelucrării, analizei şi afişării informaţiilor
geografice în conformitate cu cerinţele unui domeniu aplicativ.
Pentru a înţelege această definiţie, trebuie să facem următoarele comentarii:
1. componenta hardware înseamnă atât platforma de calcul cât şi echipamente periferice pentru
introducerea datelor şi pentru comunicarea (afişarea) rezultatelor;
2. componenta software trebuie să ofere o serie de funcţii de bază, cu aplicabilitate generală, şi
în acelaşi timp să permită adaptarea/extinderea la specificul oricărei aplicaţii; funcţiile oferite
trebuie să permită atât analiză vectorială şi cartografie automată, cât şi prelucrarea imaginilor şi
modelare spaţială (raster), laolaltă cu gestiune de baze de date şi acces multi-media;
3. componenta date geografice este determinantă: cea mai costisitoare şi longevivă componentă
a unui GIS este baza de date geografice. Prin urmare, introducerea datelor este o operaţiune de o
importanţă considerabilă. Introducerea datelor se poate face prin: vectorizare, scanare, din
măsurători în teren (staţii totale), prelucrarea imaginilor de teledetecţie, fotogrammetrie digitală,
conversie din alte formate. Întreţinerea şi actualizarea datelor geografice reprezintă o a doua etapă,
practic cu desfăşurare continuă în timp şi care necesită adesea resurse speciale dedicate (hardware,
software şi personal);
4. componenta personal înseamnă o echipă formată din trei categorii de specialişti:
 cei care implementează software-ul de bază sunt implicaţi în activităţi de instruire a

utilizatorilor, asistenţă tehnică şi consultanţă;

 cei care creează şi întreţin baza de date digitale sunt responsabili pentru conţinutul, precizia

şi acurateţea datelor oferite utilizatorilor;

 cei care utilizează software-ul şi baza de date geografice pentru a rezolva probleme

concrete sunt implicaţi în formularea specificaţiilor de definiţie a proiectelor (aplicaţiilor) GIS,

dezvoltarea de tehnologii specifice, generarea produselor GIS şi asistarea proceselor decizionale.
4
Doru MIHAI
USAMVB – FIFIM, Departamentul de Învăţământ cu Frecvență Redusă
 SISTEME INFORMATICE ÎN MĂSURĂTORILE TERESTRE I – MTC II

Din definiţie rezultă următoarele aspecte:

(i) O abordare GIS implică în mod necesar tratarea unitară într-o bază de date unică şi
neredundantă a componentelor grafice, cartografice, topologice şi tabelare. Deşi au un rol
important în cadrul GIS, elementele de grafică pe calculator reprezintă numai una dintre
modalităţile de consultare sau raportare a conţinutului unei baze de date spaţiale. Baza de date
permite o gamă diversă de alte tipuri de explorare ce necesită în special capacitate de tratare şi de
prelucrare pe criterii geografice şi analitice.
(ii) Un GIS include o colecţie de operatori spaţiali care acţionează asupra unei baze de date
spaţiale pentru a referi geografic o mare varietate de informaţii reale. Un model de date GIS este
complex pentru că trebuie să reprezinte şi să interconecteze atât date grafice (hărţi) cât şi date
tabelare (atribute). În plus, chiar prin natura sa, un GIS complex este utilizat pentru a simula
situaţii şi evenimente reale extrem de complicate. Acest fapt solicită şi mai mult capacitatea
modelului GIS de a reda perfect evenimentele şi fenomenele din realitate.
Într-o altă variantă, Definiţia 1 poate fi formulată astfel: GIS este o tehnologie care
utilizează baze de date localizate spaţial (prin coordonate), un sistem de tratare adecvată a acestora,
echipamente specifice pentru introducerea, stocarea, actualizarea şi afişarea datelor spaţiale,
precum şi un personal specializat.
Definiţia 2: Prin date geografice se înţelege ansamblul format din date spaţiale (localizate
prin coordonate) şi date descriptive (atribute) asociate obiectelor/fenomenelor geografice (străzi,
parcele, accidente). O bază de date geografice este o colecţie de date geografice organizate pentru
a facilita stocarea, interogarea, actualizarea şi afişarea de către o mulţime de utilizatori în mod
eficient. Datele spaţiale utilizate în tehnologiile GIS se pot clasifica după: a) precizie, b)
documentele primare utilizate, c) ciclul de actualizare.
Definiţia 3: Prin referenţiere geografică (sau georeferențiere) se înţelege stabilirea
relaţiei dintre coordonatele unui punct pe o foaie plană (hartă - 2D) şi coordonatele geografice
reale din teren (pe suprafaţa Pământului – 3D, aproximată printr-un elipsoid de referință).
Test de autoevaluare

Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de

spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarea întrebare:
a) Ce înţelegem printr-un Sistem Informaţional Geografic?

5
Doru MIHAI
USAMVB – FIFIM, Departamentul de Învăţământ cu Frecvență Redusă
 SISTEME INFORMATICE ÎN MĂSURĂTORILE TERESTRE I – MTC II

1.3. Scurt istoric

Ca în orice domeniu tehnic, există diverse variante privind prioritatea în acest domeniu.
Deşi există o serie de preocupări şi chiar o definire a unui GIS încă de la începutul anilor '60, este
în prezent evident faptul că dezvoltarea unui sistem informatic geografic real este direct
dependentă de resursele hardware şi software disponibile. În prezent, când performanţele în
domeniul procesoarelor, al sistemelor grafice, al dispozitivelor de memorare şi stocare sunt
uimitoare chiar şi pentru cei implicați direct în domeniul tehnologiilor informatice, este greu de
acceptat faptul că un sistem cu funcţionalitate reală în tehnologia GIS ar fi putut exista mai
devreme de deceniul 8. Cert este faptul că piaţa de GIS are în ultimii 5-10 ani o dinamică anuală
constantă de cca 18%. Creşterea fără precedent a performanţelor sistemelor din clasa PC, laptop,
tablete, smartphon-uri a asigurat accesul la tehnologiile GIS al unor noi clase de utilizatori.

1.4 Achiziția datelor în GIS

Un GIS permite integrarea datelor achiziţionate:
- la momente de timp diferite
- la scări cu rezoluţii şi precizii diferite
- prin diverse metode elementul de legatură fiind dat de localizarea geografică în teritoriu

1.5 Surse de date GIS

-fişe şi carnete de teren provenite din măsurători topografice clasice
-digitizarea hărţilor tipărite
-scanarea şi vectorizarea hărţilor tipărite
-conversia datelor CAD-fotogrametrie (fotograme aeriene)
-teledetecţie (imagini multispectrale aeriene sau satelitare)
-determinări GPS
-înregistrări UAV(unmanned aerial vehicle)

6
Doru MIHAI
USAMVB – FIFIM, Departamentul de Învăţământ cu Frecvență Redusă
 SISTEME INFORMATICE ÎN MĂSURĂTORILE TERESTRE I – MTC II

Achiziţia datelor GIS

Un GIS permite integrarea datelor achiziţionate

 la momente de timp diferite,
 la scări, cu rezoluţii si precizii diferite,
 prin diverse metode,
elementul de legătură fiind dat de localizarea geografică, în teritoriu.
Surse de date GIS:
 fişe şi carnete de teren
 digitizarea hărţilor tiparite
 scanarea harţilor tiparite si vectorizarea
 conversia datelor CAD
 fotogrametrie (fotograme aeriene)
 teledetecţie (imagini multispectrale aeriene sau satelitare)
 GPS

Reprezentarea datelor într-un GIS

Un GIS gestionează două categorii de date: spaţiale (elemente grafice localizate prin
coordonate specifice harții) şi descriptive (negrafice).
Datele spaţiale reprezintă poziţia şi forma obiectelor (fenomenelor) terestre utilizând trei tipuri
fundamentale de entităţi grafice: puncte, linii, poligoane, la care se adaugă elemente de tip text
(etichete).
Datele descriptive reprezintă informaţii despre obiectele (fenomenele) terestre conținute într-
o hartă utilizând: atribute (întrebări) și valori ale atributelor (răspunsuri).

7
Doru MIHAI
USAMVB – FIFIM, Departamentul de Învăţământ cu Frecvență Redusă
 SISTEME INFORMATICE ÎN MĂSURĂTORILE TERESTRE I – MTC II

Conversia hărţilor și planurilor tipărite

Comparație Digitizare / Scanare-vectorizare

Digitizare Scanare-vectorizare

procedeu uşor de învăţat procedeu mai complex

obositor pentru mână şi ochi
nu este indicat pentru curbe de nivel
indicat pentru manuscrise color
posibilă pe un PC modest
obositor pentru ochi
indicat pentru curbe de nivel
indicat pentru originale de editare
necesită configurații robuste (procesor, RAM)
ale calculatoarelor utilizate

1.6. Reprezentarea datelor într-un GIS

- datele spaţiale reprezintă poziţia şi forma obiectelor (fenomenelor) terestre utilizând trei
tipuri fundamentale de entităţi grafice: puncte, linii, poligoane;
- datele descriptive reprezintă informaţii despre obiectele (fenomenele) terestre conţinute
într-o hartă utilizând: atribute şi valori ale atributelor

Structura datelor GIS

Entitate
(Punct, Linie, Poligon)

Date descriptive Date spaţiale

(Atribute) ID unic (Coordonate)

ID Folosința Stare ID X Y

11 industrială bună 11 …… ……
12 agricolă f.bună 12 …… ……
24 industrială medie 24 …… ……

Figura nr.1

8
Doru MIHAI
USAMVB – FIFIM, Departamentul de Învăţământ cu Frecvență Redusă
 SISTEME INFORMATICE ÎN MĂSURĂTORILE TERESTRE I – MTC II

Comparații

GIS-SGBD (Sistem de Gestionare a Bazelor de Date – DBMS în engleză):

Un GIS conţine un SGBD special, capabil să gestioneze date spaţiale (coordonate), să
insereze şi să regăsească informaţii în funcţie de localizarea acestora în teritoriu și de elementele
descriptive.

GIS-CAD:
Un GIS oferă facilităţi grafice de tip CAD şi în acelaşi timp este destinat să efectueze
analize spaţiale complexe, să genereze automat informaţii spatiale noi, să trateze
coordonatele geografice (sferice sau carteziene) şi proiecţiile cartografice. Harta este un
produs metric, pe care se pot efectua măsurători precise. Sistemele de tip CAD nu gestioneaza
baze de date, fiind destinate strict reprezentarilor grafice. Sistemele de tip CAD nu efectuează
analize spațiale și nu gestionează coordonatele generate prin diferite proiecții cartografice.

GIS-Cartografiere automată (automated mapping):

Un GIS conţine funcţiile necesare cartografierii automate dar nu este orientat către
aceasta.
Metode pentru construirea bazelor de date GIS

Surse de date Metode utilizate

Hărţi şi planuri tipărite Digitizare / Scanare și vectorizare

Imagini satelitare, aeriene Clasificări de imagini
Date digitale produse de sisteme CAD sau de cartografiere Import
automată
Măsurători de teren:
 informaţii stocate ca fişiere ASCII Citire directă fişier text
 manuscrise Introducere de coordonate de la tastatură
GPS Import
Tabele, foi de calcul în diferite formate Citire directă fişiere dBASE, Access

9
Doru MIHAI
USAMVB – FIFIM, Departamentul de Învăţământ cu Frecvență Redusă
 SISTEME INFORMATICE ÎN MĂSURĂTORILE TERESTRE I – MTC II

Baza de date GIS: exemplu

Vegetaţie

Straturi Drumuri
tematice
existente Hidrografie

Construcţii
Incendiu
Temă nouă
Straturi tematice Drumuri afectate
generate prin
analiză Culturi agricole distruse
spaţială

Depozite de cenuşă

Figura nr. 2
Test de autoevaluare

Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de spaţiul

avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la următoarele
întrebări:
a) Care sunt componentele unui GIS?

b) Ce trebuie să permită achiziţionarea datelor într-un GIS?

c) Ce surse de date pe care le putem integra în GIS, cunoaşteți şi

care sunt acestea?

10
Doru MIHAI
USAMVB – FIFIM, Departamentul de Învăţământ cu Frecvență Redusă
 SISTEME INFORMATICE ÎN MĂSURĂTORILE TERESTRE I – MTC II

După parcurgerea acestei unități de învățare trebuie să reţineţi:

În câte moduri putem defini un GIS şi că acesta face parte dintr-un

grup de ştiinţe şi tehnici numite la modul general GEOMATICĂ?

1.7 Un GIS trebuie să includă facilităţi pentru a răspunde următoarelor 5

întrebări generice:
a. LOCALIZARE: "Ce se află la ... ?"
Această întrebare urmăreşte identificarea obiectelor/fenomenelor amplasate la o anumită
poziţie geografică specificată prin denumire, adresă poştală, sau coordonate geografice.
b. CONDIŢIE: "Unde se află ... ?"
Această întrebare urmăreşte aflarea poziţiei exacte a unui obiect/fenomen sau a unui ansamblu
de cerinţe specificate (de exemplu: zonă despădurită de minimum 2000 m.p. cu sol propice
construcţiei de clădiri, situată la cel mult 100 m de o şosea).
c. TENDINŢE: "Ce s-a modificat de când ... ?"
Această întrebare urmăreşte evidenţierea modificărilor survenite într-o zonă geografică de-a
lungul unei perioade de timp.
d. PARTICULARITĂŢI: "Ce particularităţi se manifestă în zona ... ?"
Această întrebare presupune o analiză complexă căutând corelaţii de tipul cauză-efect (de
exemplu: este cancerul cauza majoră a morţii pentru rezidenţii din preajma unei centrale
nucleare?) sau anomalii apărute la un moment dat într-o zonă cu caracteristici cunoscute.
e. MODELARE: "Ce s-ar întâmpla dacă ... ?"
Această întrebare presupune o analiză complexă urmărind anticiparea impactului unui
eveniment (adăugarea/eliminarea/transformarea unui obiect/fenomen) asupra mediului
înconjurător (de exemplu: ce se poate întâmpla dacă se construieşte un nou drum, depozit de
deşeuri, ş.a.? sau dacă o substanţă toxică pătrunde accidental în staţia de pompare a apei
potabile?)

1.8. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ

1. A to Z GIS – An illustrated dictionary of geographic information systems edited by Tasha
Wade and Shelly Sommer, ESRI Press, Redlands, California;
2. Geomatica în reabilitarea amenajărilor de Îmbunătățiri Funciare, Doru MIHAI - 2014, ISBN
978-973-0-18036-7;
11
Doru MIHAI
USAMVB – FIFIM, Departamentul de Învăţământ cu Frecvență Redusă
 SISTEME INFORMATICE ÎN MĂSURĂTORILE TERESTRE I – MTC II

3. Sisteme Informaționale geografice pentru Amenajarea Teritoriului. Note de curs, Doru MIHAI -
2016, ISBN 978-606-0-94175-1-5;
4. Sisteme Informaționale Geografice. Îndrumar de lucrări practice, Doru MIHAI - 2016, ISBN
978-606-0-94175-0-8;
5. Sisteme Informatice Geografice - Volumul I – Structuri de date, Imbroane Mircea Alexandru
editura Presa Universitară Clujeană, 2012, ISBN: 978-973-595-414-7
6. Geodezia și Sistemele Informatice Geografice, Tiberius TOMOIAGĂ, Constantin NIȚU,
Editura Universitaria, 2018, ISBN: 9786062803278

12
Doru MIHAI
USAMVB – FIFIM, Departamentul de Învăţământ cu Frecvență Redusă