Subiecte

1.Gis.Definitie.
GIS este acronimul provenit de la Geographic Information System (Sistem
Informatic Geografic - uneori tradus n forma SIG n limba romn). Acest sistem e
utilizat pentru a crea, stoca, a analiza i prelucra informaii distribuite spaial printr-un
proces computerizat. Tehnologia GIS poate fi utilizat n diverse domenii tiinifice cum ar
fi: managementul resurselor, studii de impact asupra mediului, cartografie, planificarea
rutelor.
Specific unui GIS este modul de organizare a informaiei gestionate. Exist dou
tipuri de informaie: una grafic care indic repartiia spaial a elementelor studiate i
alta sub form de baz de date pentru a stoca atributele asociate acestor elemente (de
ex. pentru o osea lungimea ei, limea, numrul benzilor, materialul de construcie etc.).
Informaia grafic poate fi de dou feluri: raster sau vectorial. Grafica raster este
o modalitate de reprezentare a imaginilor n aplicaii software sub forma de matrice de
pixeli, n timp ce grafica vectorial este o metoda de reprezentare a imaginilor cu
ajutorul unor primitive geometrice (puncte, segmente, poligoane), caracterizate de
ecuaii matematice. Specific sistemelor GIS este asocierea unui sistem de coordonate
geografic matricii de pixeli (la imaginile raster) sau vectorilor - procedeul poarta numele
de Georefereniere. Astfel unui obiect (reprezentat fie printr-o imagine, fie printr-un
vector) i este asociat o poziie unic n Sistemul Informatic corespunztoare poziiei
geografice din lumea real.
Datorit informaiilor asociate graficii, Sistemele Informatice Geografice beneficiaz de
toate oportunitile de interogare pe care le ofer sistemele moderne de baze de date i
n plus pot oferi uor analize orientate pe anumite zone geografice - aa numitele hri
tematice.

2.Componentele unui GIS.

n acest cadru, un Sistem Informatic Geografic reprezint o colecie organizat
compus din:
hardware,
software ,
date geografice,
personal,
destinat`:
achiziiei,
stocrii (nregistrrii),
actualizrii,
prelucrrii,
analizei,
afirii informaiilor geografice (spaiale)
n conformitate cu specificaiile unui domeniu.
Pe lng acestea un Sistem Informatic Geografic presupune i o component de tip
training, ce are ca scop instruirea personalului n vederea folosirii pachetelor software
GIS

3.Functiile unui GIS.

a. CAPTAREA }I INTRODUCEREA DATELOR GEOGRAFICE (INPUT)

b. PRELUCRAREA DATELOR GEOGRAFICE

c. MANAGEMENTUL DATELOR GEOGRAFICE (GEODATA)
d. VIZUALIZAREA DATELOR GEOGRAFICE
e. INTEROGAREA I ANALIZA DATELOR GEOGRAFICE
a. CAPTAREA }I INTRODUCEREA DATELOR GEOGRAFICE (INPUT)
Datele spaiale utilizate ntr-un GIS pot fi achiziionate prin diverse metode ca de
exemplu: ridicri topografice, metode satelitare, metode de teledetecie,
fotogrammetrie dar pot fi introduse i date de pe formate analogice prelucrate
corespunztor utilizrii lor ntr-un GIS.
b. PRELUCRAREA DATELOR GEOGRAFICE

Pentru un anumit proiect GIS, datele trebuie transformate sau prelucrate astfel
nct s fie compatibile cu sistemul respectiv.

Informaiile geografice sunt disponibile la diferite scri. nainte de a fi integrate n

sistem, ele trebuie aduse la aceeai scar (grad de detaliere sau acuratee).

Aceasta poate fi doar o transformare temporar, n scopul afirii, sau una

permanent, necesar ntr-o analiz. Tehnologiile GIS ofer numeroase instrumente
pentru prelucrarea datelor spaiale i eliminarea celor care nu sunt necesare.
c. MANAGEMENTUL DATELOR GEOGRAFICE (GEODATA)

Pentru proiectele mici de GIS este suficient stocarea informaiilor grafice sub
forma unor fiiere.

Totui, n cazul n care volumul acestor date crete, iar numrul utilizatorilor devine
semnificativ, se impune utilizarea unui sistem de gestiune de baze de date, pentru a
uura stocarea, organizarea i gestiunea datelor. Din punct de vedere structural, exist
numeroase SGBD, ns n GIS pn n prezent modelul relaional s-a dovedit a fi cel mai
util.
d. VIZUALIZAREA DATELOR GEOGRAFICE

Vizualizarea reprezint modul de afiare a datelor geografice n diverse moduri.

Prin aceast funcie un GIS permite colectarea unor informaii i a vedea relaiile care
exist ntre ele. n mod tradiional, hrile au fost utilizate pentru explorarea
pmntului i a resurselor sale. Tehnologia GIS, ca o extindere a cartografiei, a sporit
eficiena i puterea analitic a hrilor tradiionale.

Prin intermediul funciei de vizualizare, GIS-ul poate fi folosit pentru a produce

imagini-hri, grafice, animaii i alte produse cartografice - ce permit cercettorilor si vizualizeze subiectele activitii lor ntr-un mod n care nu a mai fost posibil vreodat.
Aceste imagini sunt n egal msur de ajutor n transmiterea conceptelor tehnice GIS,
unui larg public nespecialist.
e. INTEROGAREA I ANALIZA DATELOR GEOGRAFICE

Odat pus n funciune sistemul ce conine informaiile geografice, putem pune

ntrebri simple de genul: Cine este proprietarul parcelei din col? Care este distana
ntre dou amplasamente? Care este zona de teren industrial? Sau, se pot pune
ntrebri analitice, cum ar fi: Unde se af amplasamentele potrivite pentru a construi

noi case? Care este tipul de sol specific pdurilor de stejar? Dac se construiete o
nou autostrad, cum va fi afectat traficul?

GIS-urile moderne dispun de numeroase instrumente de analiz foarte puternice,

dar dou sunt n special importante:

Analiza de vecintate. Pentru a rspunde la ntrebri de tipul: Cte case se af

la o distan sub 100 m de conducta principal de ap? Care este numrul total al
clienilor pe o raz de 10 km n jurul acestui magazin?, tehnologia GIS utilizeaz un
procedeu numit buffering pentru determinarea relaiei de vecintate dintre entiti;

Analiza overlay. Baza de date geografic este organizat n linii mari pe straturi
sau layere. Integrarea datelor din layere diferite se face prin procedeul numit overlay.
n spatele acestei operaii simple din punct de vedere vizual, de suprapunere a
straturilor, se af operaii algebrice, operaii logice, operaii tehnologice etc. Prin
aceast suprapunere sau unificare spaial pot fi interogate date despre sol, plante,
vegetaie sau proprieti funciare cu evaluarea impozitelor.

4.Domenii de aplicare.
administraia public localConsilii Locale, Judeene, Prefecturi, Primrii;
utiliti municipalereele de telefonie, ap, gaz, etc.;
administraia guvernamental;
transporturi;
telecomunicaii;
educaie;
petrol;
demografieanalize demografice i de marketing;
arheologie;
exploatri miniereurmrirea dinamicii de extractive pentru exploatri de suprafa,
gestiune a resurselor;
turismla dispeceratele de cazare;
repartizarea forei de muncorientare colar i profesional;
asigurrirspuns n caz de dezastre naturale, analize de risc,procesarea reclamaiilor;
justiieanaliza diferitelor tipuri de activiti infracionale prinlocaie, timp i
vecintate;
bncianaliza ipotecilor, localizarea filialelor din reea, administraia mprumuturilor;
hidrografiesupravegherea distribuiei de ap i canalizare etc.;
silviculturstudierea zonelor de exploatare i rempdurire, stabilirea drumurilor de
acces, inventarierea pdurilor etc.;
energie electricmonitorizarea reelelor de distribuie a energiei electrice;
construciilocalizare, modelare, interaciune, necesar de materiale;
cadastrucrearea, ntreinerea i exploatarea bazelor de date cadastrale la nivel rural,
urban i naional;
cartografierealizarea de hri tematice;
agriculturestimarea unei recolte,situaii operative n campaniile agricole etc.;
aprareplanificarea bazelor militare, hri de baz, analiza terenului, dirijarea
vehiculelor, planificarea misiunilor etc.;

protecia mediuluiadministrarea i exploatarea raional a pdurilor, analiza

habitatelor de via slbatic, simulri pentru evaluarea impactului asupra mediului
nconjurtor a unei investiii etc.;
urbanismidentificarea celui mai potrivit loc pentru amplasarea unui obiectiv n funcie
de diverse criterii: densitatea de populaie, posibilitatea de acces etc.;
poturmrirea vehiculelor n timp real, folosind GPS;
planificarea dezastrelorposibilitatea de a anuna toi proprietarii dintr-o zon
periculoas, permind evacuarea rapid;
servicii de urgenfolosirea ncadrul dispeceratelor a sistemelor avansate de analiz
a traseelortraffic minim,vitez maxima de deplasare, evitarea blocajelor rutiere n
traficpermite o intervenie rapid i eficient, esenial n cazuri de urgen;
sntateorganizarea interveniilor de urgen, plasarea resurselor medicale,
urmrirea gradului de rspndirea SIDA i a altor boli;
pompierilocalizarea hidranilor dintr-unimobil pentru o intervenie de for major,
automatizarea interveniilor;
poliiediverse evidene,analiza datelor despre crime descoperind modele de
activitate criminal;
topografie;

5. Platforme GIS.
Platforma ArcGIS

ArcGIS este o familie de produse software care formeaza un GIS complet. El este
construit pe standarde ale industriei, furnizeaza posibilitati exceptionale si n plus este
usor de utilizat. Aceasta vesiune se caracterizeaza printr-o arhitectura comuna, cod
comun, model comun al extensiilor si un singur mediu de dezvoltare pentru ArcView si
ArcInfo.
Platforma ArcGIS este constituita din produse Desktop si servicii de aplicatii. Produsele
Desktop sunt ArcView, ArcEditor si ArcInfo. Serviciile de aplicatii sunt reprezentate
de ArSDE si ArcIMS.

6. Elemente de baz i termeni specifici topologiei

Defini\ie: Topologia descrie relaiile spaiale existente ntre obiecte folosind seturi
de reguli pentru a observa cum entitile vectoriale (puncte, linii, poligoane)
mprtesc geometria i spaiul.
Sistemul vector se bazeaz pe primitive grafice. Primitiva grafic reprezint cel mai mic
element grafic utilizat la crearea i stocarea unei entiti vectoriale.
Sistemul vectorial folosete urmtoarele primitive grafice:
Noduri acestea definesc cele dou extremiti ale unui arc. Ele indic sensul de
parcurgere al arcului.
Verteci sunt reprezentai printr-o serie de puncte ce definesc forma unui arc
(infexiuni).
Arce sunt reprezentate de linia frnt dintre dou noduri. Un arc trebuie s fie
mrginit, obligatoriu, de un nod de pornire i unul de destinaie.

Poligoane sunt definite ca suprafee formate din arce nchise. Unui poligon i
este ataat, mereu, un nod izolat numit centroid.

Un GIS stocheaz 2 tipuri de informaii:

1.Detalii topografice(eng: features)

2.Atribute (eng: attributes)

1 Detalii topografice(eng: features)=Reprezint anumite detalii naturale de pe

suprafaa terestr (ex: oceane, ruri, continente etc.)
Sau anumite detalii construite de ctre om (ex : judee, parcele, uat uri etc .)

2. Atribute = Descriu detaliile existente ntr-un GIS

De exemplu atributele unui UAT (unitate administrativ territorial`) pot fi :
-Id
-Suprafa\`
-Denumire

Exemplu:
Amenajarea jude\ului Br`ila pe U.A.T. (unit`\i administrative teritoriale)
Cod
Nr.
crt. amen.

Denumire
amenajare
TOTAL FILIALA

Suprafa
ta Neta
(ha)

IRIGATII
din care
Utilitate
357490 publica(ha)
257775

Alte
DESECARE
judet Suprafata
e
Brut (ha)
(ha)
9027
268100

1
2
3
4
5
6

103
107
111
112
113
114

Terasa Br`ilei
N`moloasa M`xineni
Latinu V`deni
Lunca R@u Buz`u
Br`ila Dun`reSiret
Noianu Chiscani

67441
29938
13099
6453
3625
1782

45596
21749
7850
3896
3625
1152

106

Terasa Viziru

32658

24169

19266

108

Ianca Surdila Greci

26764

17873

9905

9
10
11

109
110
115

C`lm`\ui Gropeni Chiscani

Gradi]tea.F`urei Jirlau
BH C`lm`\ui

15608
14606
23426

13147
6883
9004

17129
2738
23026

12
13

105
104

lalomita C`lm`\ui
Insula Mare a Br`ilei

57429
64661

38170
64661

Detalii topografice- UAT Latinu V`deni

10441(

798

32871
30640
13079
649
4854
150

44552
69241

UAT
LATINUVADENI

id

Suprafata

Denumire

111

77798731

Latinu Vadeni- Vadeni

111

54184588

Latinu Vadeni-

Silistea

111

23677532

Latinu Vadeni-

Maxineni

155660851
Proiecte
Sesiunea QGIS lucreaz cu un proiect odat. Setrile sunt considerate fie pe proiect, fie
implicite pentru proiectele noi.
QGIS poate salva ntr-un fiier proiect starea spaiului de lucru folosind opiunea meniu
File->Save Project.
ncrcarea proiectelor salvate este un proces similar.
Informaiile salvate ntr-un fiier proiect sunt:
straturile adugate;
proprietile stratului, inclusiv simbolizarea;
proiecia hrii imagine;
ultma extensie vizualizat.
Fiierul proiect este salvat n formatul XML, astfel nct poate fi editat n afara mediului
QGIS.
Imaginea hrii
Harta este afiat ntr-o zon special a ferestrei Harta afiat n aceast sub fereastr
depinde de straturile vector i raster alese pentru ncrcare (vezi punctele urmtoare
privind alegerea i ncrcarea straturilor). Harta poate fi deplasat n planul su, mrit
sau micorat. Imaginea hrii i legenda sunt dependente una de alta.
Setarea opiunii adugare strat
Putei seta opiune adugare strat (Add Layer) oricnd dorii s ncrcai straturi noi
fr a le desena. Aceasta nseamn c stratul va fi adugat hrii, dar caseta de
vizibilitate din legend nu va fi marcat implicit. Pentru a seta aceast opiune, alegei
Options din meniul Settings i facei clic pe eticheta Rendering. Verificai daca

noile straturi adugate hrii nu au afiate casetele de verificare. Orice strat adugat
hrii va fi implicit invizibil.
Actualizarea afirii hrii pe timpul redesenrii
Putei seta o opiune de actualizare a afirii hrii pe msur ce sunt desenate
detaliile. Implicit, QGIS nu afiaz orice detaliu al unui strat pn ce nu a fost redesenat
ntregul strat. Pentru a actualiza imaginea afiat pe msura citirii detaliilor dintr-un
strat din fiier, alegei Options din meniul Settings i facei clic pe eticheta
Rendering. Setai contorul de detalii la o valoare corespunztoare pentru a actualiza
imaginea pe timpul reprezentrii.
Setarea la valoarea 0 invalideaz actualizarea pe timpul desenrii (valoare implicit).
Setarea la o valoare prea mic duce la o performan slab a actualizrii pe timpul
desenrii. O valoare suggestiv de start este 500.
Msurarea
Msurarea se face n unitile de msur ale sistemului de coordonate al proieciei
cartografice (de exemplu Stereografic 70, Gauss-Kruger sau UTM). Dac datele sunt
exprimate n coordinate geografice (latitudine i longitudine), rezultatele vor fi
incorecte.
Msurarea lungimii
QGIS poate msura distanele reale ntre punctele date pentru un elipsoid definit.
Alegei Options din meniul Settings, clic pe eticheta Map tools proceduri
cartografice i alegei elipsoidul corespunztor. Procedura v permite s facei clic pe
punctele de pe hart. Fiecare lungime a segmentului apare intr-o fereastr de msurare
i n plus este afiat lungimea total a segmentelor liniei poligonale. Oprirea msurrii
se face prin clic cu butonul din dreapta
al locatorului.
Msurarea ariilor
i ariile unor poligoane pot fi msurate. Fereastra arat doar suprafaa total a unui
poligon n fereastra de msurare
Bare cu instrumente sau procedeuri

1. Toggle editing pornete/oprete editarea

2. Capture Point insereaz puncte
3. Capture Line insereaz linii
4. Capture Poligon insereaz poligoane
5. Add Ring adaug un inel n interiorul unui poligon
6. Add Island adug o insula la poligoane selectate
7. Split Feature mparte o trstur n 2 sectoare
8. Move Feature mut o trstur
9. Move Vertex mut un vertex
10. Add Vertex adaug un vertex
11. Delete Vertex terge un vertex

12.
13.
14.
15.

Delete Selected terge obiectele selectate

Cut Feature taie obiectele selectate
Copy Feature copiaz obiectele selectate
Paste Feature lipete obiectele selectate

Dau acces rapid la aceleai funcii din meniuri. Fiecare buton din bar permite citirea
funciei la suprapunerea cursorului pe buton.Fiecare bar de meniuri poate fi mutat
unde se dorete. n
plus, fiecare bar poate fi dezactivat cu butonul din dreapta al mouse-ului.
1. Not: Reafiarea barelor Barele ascunse accidental pot fi reafiate prin
meniul View i comanda Toolbars.
2. Not: Modificarea scrii, mrirea sau micorarea se pot face i cu inelul
mijlociu al locatorului. Putei personaliza aceast operaiune folosind
butonul Map tools (instrumente cartografice) cu comenzile SettingsOptions (setri, opiuni).
BIBILIOGRAFIE
Sisteme informaionale geografice i cartografie computerizat, Niu, C., Niu, C.D.,
Tudose, C., Vian, M.C., (2002)., Universitatea din Bucureti,
Fundamente G.I.S. Autori: Savulescu C., Sarghiuta R., Abdulamit A. Publicat: 2000 de
Editura H.G.A., Bucuresti
GIS sisteme informatice geografice Fundamente practice, Mircea Badut, Editura
Albastra, Clij Napoca, 2004
Sisteme informatice geografice fundamente teoretice si aplicatii Autori: Herbei
Octavian, Herbei Mihai Valentin, Editura Universitas, Petrosani 2010
***What is GIS ?, http://www.esri.com/library/bestpractices/what-is-gis.pdf
***Managing GIS,http://www.esri.com/library/bestpractices/managing-gis.pdf
***GIS for public works,http://www.esri.com/library/bestpractices/public-works.pdf
***Economic commission for Europe, Land administration guidelines, Geneva, 1996

1. REGULAMENT de aplicare a Ordonan\ei de urgen\` a Guvernului nr.

195/2002 privind circula\ia pe drumurile publice
SECTIUNEA a 2-a. nmatricularea, nregistrarea ]i radierea din circula\ie a
vehiculelor
CAPITOLUL II Vehiculele
SECTIUNEA a 2-a. nmatricularea, nregistrarea si radierea din circulatie
a vehiculelor
a. nmatricularea autovehiculelor si remorcilor
Art. 23. - (1) Vehiculele fabricate n tara sau, dupa caz, importate, care, prin
constructie, pot circula cu o viteza mai mare de 6 km/h, trebuie sa fie omologate pentru
a circula pe drumurile publice.

(2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) categoriile de vehicule stabilite de

autoritatea competenta.
Art. 24. - Se nmatriculeaza numai autovehiculele si remorcile omologate, potrivit legii,
de catre Regia Autonoma "Registrul Auto Romn".
Art. 25. - Omologarea pentru circulatie atesta ca autovehiculul, remorca sau tramvaiul
corespunde normelor tehnice de securitate a traficului si de protectie a mediului
nconjurator, prevazute de lege, precum si destinatiei acestora.
Art. 26. - (1) n urma omologarii pentru circulatie a autovehiculului sau remorcii,
detinatorului i se elibereaza cartea de identitate a vehiculului.
(2) Caracteristicile constructive sau de folosinta ale vehiculului omologat pentru
circulatie nu pot fi modificate dect n conditiile prevazute de lege.
Art. 27. - (1) Autovehiculele si remorcile pot fi certificate din punct de vedere al
autenticitatii de catre Regia Autonoma "Registrul Auto Romn", care elibereaza n acest
sens certificate de autenticitate.
(2) Certificarea autenticitatii unui vehicul atesta ca acesta nu prezinta modificari ale
elementelor de identificare atribuite de constructor si ca documentele vehiculului
eliberate de autoritatile straine sunt autentice. Optional, certificarea pentru
autenticitate poate atesta si faptul ca vehiculul nu este reclamat ca fiind furat n tara
sau strainatate, la data solicitarii, potrivit bazelor de date la care Regia Autonoma
"Registrul Auto Romn" are acces.
Art. 28. - (1) Autovehiculul sau remorca ce nu pot fi identificate din cauza lipsei,
alterarii sau distrugerii elementelor de identificare poansonate sau stantate de
constructor ori autovehiculul sau remorca asamblate din piese ce nu pot fi identificate
sau cele pentru care nu se poate stabili identitatea unuia sau mai multor detinatori ori
proprietari succesivi nu pot fi omologate n vederea admiterii n circulatia pe drumurile
publice. Se excepteaza autovehiculul si remorca pentru care politia poate stabili
provenienta legala a acestuia.
(2) Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei mpreuna cu Ministerul de
Interne stabilesc, pe baza de protocol, categoriile de vehicule pentru care este
obligatorie certificarea autenticitatii, nainte de nmatriculare, precum si extinderea sau
restrngerea acestor categorii.
(3) Autovehiculele si remorcile reclamate ca fiind furate n Romnia sau n strainatate si
date n urmarire de Inspectoratul General al Politiei Romne nu se nmatriculeaza.
(4) Fac exceptie de la prevederile alin. (3) autovehiculele si remorcile pentru care
organul de urmarire penala a emis o dispozitie prin care se permite nmatricularea pna
la finalizarea cercetarilor, caz n care n certificatul de nmatriculare si n cartea de
identitate a vehiculului se nscrie mentiunea "Autovehicul declarat furat din (tara) la
data de .".
(5) Circulatia vehiculelor prevazute la alin. (4) este permisa doar pe teritoriul Romniei.
Art. 29. - Autoritatea competenta pentru nmatricularea si radierea autovehiculelor si
remorcilor este Directia Generala de Evidenta Informatizata a Persoanei din Ministerul
de Interne, prin structurile teritoriale de specialitate.
Art. 30. - (1) Autovehiculul si remorca se nmatriculeaza, permanent, temporar sau
pentru probe, la autoritatea competenta n raza careia proprietarul si are domiciliul sau
sediul, pentru persoanele romne, ori resedinta sau domiciliul n cazul cetatenilor
straini.
(2) La cererea persoanei juridice, autovehiculul sau remorca se poate nmatricula la
autoritatea competenta n raza careia persoana juridica are reprezentante, filiale,
sucursale, puncte de lucru ori unitati subordonate.

(3) Autovehiculele apartinnd Ministerului Apararii Nationale sau Ministerului de

Interne, nregistrate n system propriu, pot fi nmatriculate si la autoritatea competenta.
Art. 31. - (1) Persoana care detine autovehicule sau remorci nmatriculate n alte state
si are sau si stabileste domiciliul ori resedinta n Romnia este obligata sa le
nmatriculeze n termen de 90 de zile de la data intrarii n tara a acestora sau de la
data stabilirii domiciliului ori resedintei proprietarului n Romnia.
(2) Orice vehicul nmatriculat n strainatate care nu este n proprietatea unei persoane
cu domiciliul, resedinta sau sediul n Romnia, dar se afa n folosinta cu orice titlu a
unei astfel de persoane, poate circula n Romnia o singura perioada de maximum 120
de zile de la intrarea n tara.
(3) n cazul nerespectarii dispozitiilor de la alin. (1) si (2), dupa expirarea termenelor,
pe lnga sanctiunea contraventionala, politia va retine certificatul si placutele cu
numerele de nmatriculare straine, care vor fi remise autoritatilor emitente.
Art. 32. - La nmatriculare, autovehiculului sau remorcii i se atribuie placute cu un
singur numar de nmatriculare, cu exceptia cazurilor autorizate de Ministerul de Interne.
Art. 33. - (1) nmatricularea autovehiculului si a remorcii se face pe baza urmatoarelor
documente:
a) cererea solicitantului, care cuprinde si declaratia acestuia, pe proprie raspundere, cu
privire la modul de intrare n proprietatea sa a vehiculului;
b) fisa de nmatriculare, semnata, dupa caz, de actualul si de fostul proprietar, cu vizele
care atesta plata taxei pentru mijloacele mecanice de transport;
c) cartea de identitate a vehiculului, prevazuta cu elementele de secretizare aplicate de
Regia Autonoma "Registrul Auto Romn", n original si n copie;
d) actul de proprietate al autovehiculului sau remorcii, n original si n copie;
e) actul de identitate al solicitantului, n original si n copie;
f) dovada de efectuare a inspectiei tehnice periodice, n termenul de valabilitate, cu
exceptia autovehiculelor noi, la prima nmatriculare;
g) copia documentului de asigurare pentru cazuri de raspundere civila, ca urmare a
pagubelor produse prin accidente de autovehicule pe teritoriul Romniei;
h) dovada de efectuare a formalitatilor vamale de import definitiv (pentru
nmatricularea permanenta) sau temporar (pentru nmatricularea temporara), n cazul
autovehiculelor si al remorcilor dobndite din strainatate;
i) dovada de plata a taxei de nmatriculare;
j) dovada de plata a contravalorii certificatului de nmatriculare;
k) dovada de plata a contravalorii placutelor cu numere de nmatriculare;
l) dovada de identificare a vehiculului, eliberata de Regia Autonoma "Registrul Auto
Romn", cu exceptia vehiculelor afate la prima nmatriculare, sau certificatul de
autenticitate al vehiculului, dupa caz.
(2) Documentele originale prevazute la alin. (1) lit. d) si e) se restituie pe loc, dupa
confruntarea cu copiile acestora.
(3) n cazul autovehiculului si remorcii de provenienta straina care nu sunt
comercializate de agenti economici autorizati si care se nmatriculeaza pentru prima
data n Romnia, se solicita, pe lnga documentele prevazute la alin. (1), documentele
de nmatriculare eliberate de autoritatile straine, n original. n cazul existentei unor
indicii cu privire la falsificarea sau contrafacerea acestor acte, se vor efectua verificari
prin structurile specializate ale politiei, timp n care solicitantului i se pot atribui
succesiv mai multe autorizatii provizorii de circulatie.
(4) Persoana juridica care solicita nmatricularea trebuie sa depuna, pe lnga
documentele prevazute la alin. (1), si acte care sa ateste dobndirea personalitatii
juridice, denumirea, sediul si reprezentantul legal.

Art. 34. - Autovehiculele si remorcile apartinnd misiunilor diplomatice, oficiilor

consulare si membrilor acestora, precum si altor organizatii si persoane straine cu
statut diplomatic, care si desfasoara activitatea n Romnia, se nmatriculeaza, la
cererea celor interesati, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe, pe baza acelorasi
documente prevazute la art. 33, cu exceptia taxei de nmatriculare si a dovezii de plata
a taxei asupra mijloacelor mecanice de transport daca, pe baza de reciprocitate, se
acorda scutiri pentru acestea.
Art. 35. - (1) Se nmatriculeaza temporar autovehiculele si remorcile care:
a) urmeaza sa fie scoase definitiv din Romnia;
b) sunt importate n regim temporar, potrivit legii;
c) sunt de provenienta straina, comercializate n Romnia n sistem leasing.
(2) Pentru cazurile prevazute la alin. (1) lit. a), nmatricularea temporara se efectueaza
pentru o perioada ce nu poate depasi termenul de valabilitate al asigurarii
internationale (cartea verde), iar pentru cazurile prevazute la alin. (1) lit. b), perioada
de nmatriculare temporara nu poate depasi sfrsitul anului n curs, daca solicitarea a
fost facuta n primele 9 luni ale anului respectiv, ori sfrsitul anului urmator, daca
solicitarea a fost facuta n ultimele 3 luni ale anului n curs.
(3) Pentru autovehiculele si remorcile care se introduc n Romnia printr-o operatiune
de leasing extern sau pentru cele prevazute la alin. (1) lit. c), durata de nmatriculare
temporara se atribuie pna la expirarea contractului de leasing, fara a se depasi
termenul limita stabilit pentru importul temporar.
Art. 36. - Pentru fiecare autovehicul sau remorca nmatriculata se elibereaza un
certificat de nmatriculare.
Forma si continutul acestuia se stabilesc de catre autoritatea competenta.
Art. 37. - n cazul schimbarii oricaror date referitoare la proprietar ori la vehicul, nscrise
n certificatul de nmatriculare, titularul acestuia este obligat sa solicite autoritatii
emitente eliberarea unui nou astfel de document, n termen de cel mult 30 de zile de la
data la care a survenit aceasta modificare.
Art. 38. - (1) Autoritatea competenta autorizeaza provizoriu circulatia autovehiculelor si
a remorcilor nenmatriculate, pentru o perioada de cel mult 30 de zile, n vederea
efectuarii formalitatilor premergatoare nmatricularii. n cazuri bine ntemeiate, se pot
atribui succesiv mai multe astfel de autorizatii pentru acelasi vehicul.
(2) Autorizatia provizorie de circulatie da dreptul titularului acesteia de a circula numai
pe teritoriul Romniei.
Art. 39. - (1) Autoritatea competenta nmatriculeaza pentru probe autovehicule si
remorci:
a) care efectueaza probe n vederea omologarii, precum si a autosasiurilor care
efectueaza deplasari de la unitatile constructoare la cele care le caroseaza, la
solicitarea persoanelor juridice care au ca obiect de activitate fabricarea, asamblarea,
carosarea sau ncercarea autovehiculelor sau a remorcilor;
b) care se comercializeaza, n vederea probelor solicitate de clienti, la cererea
persoanelor juridice care detin spatiu special amenajat pentru expunerea vehiculelor si
au un volum mediu de vnzari de cel putin 5 autovehicule sau remorci ntr-un interval
de o luna.
(2) Certificatele de nmatriculare pentru probe sunt valabile cel mult un an de la data
eliberarii.
(3) Autovehiculele care participa la concursuri automobilistice pe teritoriul Romniei pot
fi autorizate provizoriu pentru circulatie, pe o perioada de cel mult 30 de zile si numai
pe traseele mentionate n autorizatie.

(4) Se interzic transportul comercial de bunuri si persoane cu autovehicule si remorci

care circula n baza nmatricularii pentru probe, folosirea acestor certificate pentru
autovehicule si remorci de provenienta straina pentru care nu au fost efectuate
formalitatile vamale n Romnia, precum si circulatia vehiculelor prevazute la alin. 1 lit.
b), n afara judetului sau a municipiului Bucuresti, n raza caruia si are sediul titularul
certificatului de nmatriculare pentru probe.
Art. 40. - Se interzice circulatia pe drum a autovehiculelor sau remorcilor daca:
a) termenul prevazut pentru nmatricularea provizorie, pentru probe sau temporara a
expirat;
b) dovada nlocuitoare a certificatului de nmatriculare retinut potrivit legii este fara
drept de circulatie sau cu durata dreptului de circulatie expirata.

b. nregistrarea vehiculelor
Art. 41. - (1) Tramvaiele, troleibuzele, masinile autopropulsate pentru lucrari, masinile agricole sau forestiere,
vehiculele cu tractiune animala, precum si cele pentru care nu exista obligatia nmatricularii se nregistreaza la
consiliile locale, potrivit reglementarilor emise de acestea.
(2) O data cu nregistrarea vehiculelor prevazute la alin. (1), se emite certificatul si se atribuie un numar de
nregistrare compus din denumirea localitatii sau abrevierea denumirii localitatii si un numar de ordine.
(3) Consiliile locale stabilesc traseele de circulatie ale vehiculelor prevazute la alin. (1).
Art. 42. - Se interzic circulatia pe drumul public a vehiculelor nenregistrate ori care nu poarta numarul de
nregistrare, precum si circulatia acestora pe alte trasee dect cele stabilite.
b. Radierea din circulatie a vehiculelor
Art. 47. - (1) Proprietarii de vehicule nmatriculate sau nregistrate sunt obligati sa
solicite radierea din evidenta a acestora, n termen de 30 de zile, n urmatoarele cazuri:
a) la trecerea vehiculului n proprietatea altei persoane;
b) la schimbarea domiciliului sau sediului n raza de competenta a altei unitati
administrativ-teritoriale dect aceea unde vehiculul este nmatriculat sau nregistrat;
c) la scoaterea definitiva din Romnia a autovehiculului sau remorcii;
d) cnd vehiculul a devenit impropriu din punct de vedere tehnic pentru a circula pe
drumul public si daca fac dovada ca acesta este dezmembrat de un agent economic
autorizat potrivit legii.
(2) n cazul furtului, radierea din circulatie se efectueaza dupa 90 de zile de la data
nregistrarii plngerii, la solicitarea proprietarului.
(3) Vehiculul indisponibilizat prin instituirea unui sechestru asigurator se radiaza n baza
ordonantei motivate a procurorului sau a ncheierii instantei de judecata.
(4) Proprietarul vehiculului poate solicita radierea acestuia daca nu mai doreste sa-l
pastreze n circulatie, cu conditia depozitarii lui n alte spatii dect cele apartinnd
domeniului public.
(5) Se radiaza din oficiu vehiculul abandonat ori fara stapn, n conditiile prevazute de
lege, precum si vehiculul care a apartinut unei persoane juridice desfiintate si pentru
care nu s-a achitat impozitul asupra mijloacelor mecanice de transport pe o perioada
mai mare de 3 ani.
(6) Radierea se comunica n termen de 30 de zile, de catre autoritatea care a efectuato, administratiei financiare competente, potrivit legii.
Art. 48. - Radierea se face pe baza depunerii certificatului si placutelor cu numere de
nmatriculare, a cartii de identitate a autovehiculului, a fisei de nmatriculare cu viza
administratiei financiare competente, precum si a documentelor care atesta faptul ca a
intervenit una dintre situatiile prevazute la art. 47 alin. (1)-(5).
1. Ordinul nr. 14 al M.T.T.C. din 27 Septembrie 1982 pentru aprobarea
normativului privind consumul de combustibil ]i ulei pentru autoturisme

a. Explicita\i formula de calcul normat pentru automobilele cu sarcin` util` nominal`

peste 1,5 tone, destinate transporturilor de m`rfuri

[n care:
Pe, reprezinta parcursul echivalent al automobilului (km echivalenti),
Cmg, consumul mediu de combustibil pentru parcursul fara incarcatura (litri/100 km
echivalenti), prevazut in anexa 1.b;
Kg,coeficientul de corectie a consumului de combustibil pentru sarcina transportata
(pct. 4.1.1.), ale carui valori sint prevazute in anexa 2;
A, coeficientul de corectie a consumului de combustibil pentru conditii climaterice
nefavorabile (pct.4.1.2.)
in conditii climaterice favorabile, coeficientul A are valoarea 1;
Q, sporul de consum de combustibil pentru anumite conditii de exploatare (pct. 4.2.);
Sb, coeficientul special de corectie a consumului de combustibil pentru conditii speciale
de exploatare, care se determina conform metodologiei de la pct. 4.1.3.;
in conditii normale de exploatare coeficientul Sb are valoarea 1.
b. Explicita\i formula de calcul normat pentru restul automobilelor (autobuze,
microbuze, autoturime, automobilele cu sarcin` util` nominal` sub 1,5 tone,
autospeciale

[n care:
Cm, reprezinta consumul mediu de combustibil stabilit pentru 1/2 din capacitatea
nominala de
transport a automobilului (litri/100 km echivalenti), prevazut in anexele 1.a, 1.c si 1.d.
Celelalte
elemente au aceleasi semnificatii aratate la pct. 1.1.

2. Ordonan\a de Guvern nr. 27/2011 privin transporturile rutiere, cu

modific`rile ]i complet`rile ulterioare
3. Ordonan\a de Guvern nr. 69/2007 pentru modificarea i completarea
O.U.G nr.195/2002 privind circulatia pe drumurile publice
5. Ordin nr. 946/04.07.2005 (R) pentru aprobarea Codului controlului
intern/managerial, cuprinznd standardele de control intern/managerial la
entitile
publice
i
pentru
dezvoltarea
sistemelor
de
control
intern/managerial