Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE GEOGRAFIE I GEOGRAFIA TURISMULUI ANUL I DISCIPLINA: TOPOGRAFIE, CARTOGRAFIE, FOTOGRAMMETRIE TITULAR DE CURS: Lect.

dr. GHEORGHE HERIANU SUBIECTE Bibliografie obligatorie: Nstase, A., Osaci-Costache, Gabriela (2006), TopografieCartografie. Lucrri practice. Edit. Fundaiei Rom-nia de Mine, Bucureti. Nstase, A., Osaci-Costache, Gabriela (2005), Topografie Cartografie. Edit. Fundaiei Romniei de Mine, Bucureti.
1. Noiuni introductive: (curs pg. 11 26, lucrri practice pg. 9 - 22) a. Definiia i obiectul topografiei i cartografiei b. Dezvoltarea msurtorilor terestre c. Dezvoltarea cartografiei etc. 2. Noiuni despre erori n topografie (curs pg. 40 - 43) 3. Forma i dimensiunile Pmntului (curs pg. 43) 4. Marcarea i semnalizarea punctelor topografice (curs pg. 53 - 56) 5. Msurarea distanelor (curs pg. 57 - 61) 6. Instrumente i metode de msurare a unghiurilor topografice (curs pg. 61 73, lucrri practice pg. 22 - 32) 7. Metode de msurare a unghiurilor topografice cu teodolitul (curs pg. 73 - 76) 8. Triangulaia topografic local (curs pg. 77 89, lucrri practice pg. 34 - 41) 9. Metoda interseciei (curs pg. 90 92, lucrri practice pg. 41 - 43) 10. Metoda drumuirii (curs pg. 93 98, lucrri practice pg. 44 - 49) 11. Metoda radierii sau metoda coordonatelor polare (curs pg. 100 103, lucrri practice pg. 49 - 50) 12. Metoda echerrii sau metoda coordonatelor echerice (curs pg. 103 105, lucrri practice pg. 50 - 51) 13. Raportarea planimetriei (lucrri practice pg. 51 - 55) 14. Altimetria (nivelmentul) noiuni introductive (curs pg. 105 110) 15. Nivelmentul geometric (curs pg. 111 123, lucrri practice pg. 55 - 59)

16. Nivelmentul trigonometric (curs pg. 124 128) 17. Ridicri speciale (curs pg. 129 134, lucrri practice pg. 62 - 66) 18. Planuri, hri, atlase (curs pg. 139 172, lucrri practice pg. 70 - 111) 19. Sisteme de proiecii i clasificarea lor (curs pg. 172 196, lucrri practice pg. 123 - 129) 20. ntocmirea hrilor tematice (curs pg. 196 224, lucrri practice pg. 130 - 171) a. Metode statistice de reprezentare b. Metode cartografice de reprezentare c. Scrierea i amplasarea denumirilor pe hri d. Hri n relief etc. 21. Orientarea hrilor (lucrri practice pg. 171 - 180) 22. Msurarea distanelor i determinarea suprafeelor pe hrile topografice (lucrri practice pg. 180 - 202) 23. Determinarea coordonatelor pe hart (lucrri practice pg. 202 - 214) 24. Determinarea altitudinii punctelor pe hart (lucrri practice pg. 214 - 218) 25. Determinarea pantei pe hart (lucrri practice pg. 218 - 222) 26. Construcia profilului topografic (lucrri practice pg. 223 - 228) 27. Analiza i interpretarea hrilor (lucrri practice pg. 228 - 235) Enunturi intrebari posibile pentru examen 1. Ramurile Topografiei sunt: generala (la zi), miniera 2. Erorile se clasifica in: sistematice, intamplatoare 3. Semnele conventionale explicative au urmatoarele caracteristici: nu tin seama de scara 4. Unghiul de declinatie magnetica este un unghi la centru format intre: polul Nord magnetic si Polul Nord geografic 5. Pe un plan topografic care urmeaza a fi multiplicat prin reducere sau marire se trece: scara grafica 6. La realizarea planurilor topografice: nu se tine cont de curbura Pamantului 7. Polul Nord geografic este materializat in natura de catre: Steaua Polara

8. Colatitudinea () apartine: sistemului de coordonate geografice 9. Sistemele de coordonate utilizate in topografie sunt: geografice, polare, bipolare si rectangulare 10. Altitudinea relativa a unui punct situat pe suprafata topografica se determina fata de: o suprafata de referinta oarecare 11. La drumuirea sprijinita pe un punct de coordonate cunoscute se masoara si se trec in tabel : punctele, distantele si unghiurile 12. Coordonatele geografice se exprima in: grade sexagesimale 13. Ramurile cartografiei tematice sunt: cartografia fizico geografica, cartografia umana si economica 14. Corectiile aplicate distantelor masurate direct sunt: de etalonare, de temperatura 15. In cazul proiectiilor azimutale, planul de proiectie este: tangent la pol 16. Culorile pe hartile topografice sunt elemente de: planimetrie 17. Drumuirea in circuit inchis se caracterizeaza prin: ridicare independenta 18. Vernierul, piesa componenta a teodolitului serveste pentru: citirea diviziunilor pe cele doua cercuri 19. Planurile directoare de tragere au fost intocmite la scara: 1:20000 20. In functie de instrumentele, principiile si metodele utilizate nivelmentul se imparte in doua mari categorii: clasic, special 21. La proiectiile echivalente se pastreaza nedeformate: suprafetele 22. Curbele de nivel pot fi: normale, principale, secundare, ajutatoare 23. In proiectiile arbitrare nu se pastreaza nedeformate: unghiurile si suprafetele 24. Pe hartile topografice inseuarile sunt relevate de curbele de nivel astfel: doua curbe alaturate, opuse, dar cu valoare egala 25. Fusul sferic, forma geometrica folosita in proiectiile cartografice reprezinta: portiunea de pe suprafata terestra delimitata de doua meridiane 26. Nivelmentul geometric masoara: cote 27. La proiectiile conforme se pastreaza nedeformate: unghiurile

28. Panta reala a suprafetei topografice pe hartile cu curbe de nivel se determina: perpendicular pe directia curbelor 29. Caroiajul kilometric sau reteaua geometrica de pe hartile topografice este un sistem de coordonate: carteziene 30. Distanta masurata direct intre 2 puncte de pe harta topografica reprezinta: distanta redusa la orizont 31. Graficul pantelor, element exterior cadrului hartilor topografice, se construieste pentru urmatoarele tipuri de curbe de nivel: normale si principale 32. Planurile topografice propriu zise sunt intocmite la scara:1 :5000 1:20000 33. Caroiajul kilometric este un element din: interiorul cadrului hartii 34. Diagramele fac parte din: metodele statistice 35. Proiectiile cartografice sunt rezultatele: cartografiei matematice 36. Metoda cu zero in coincidenta se foloseste in ridicarile topografice pentru: masurarea azimutelor 37. Proiectiile echivalente pastreaza nedeformate: suprafetele 38. Metoda radierii, folosita pentru indesirea punctelor de coordonate cunoscute se foloseste pornind de la: un punct de drumuire cu coordonate cunoscute 39. Scara directa se prezinta sub urmatoarea forma: 1cm pe harta = 100 m pe teren 40. Cadrul geografic are la margini cifre ce reprezinta: grade, minute 41. Harta topografica de baza a tarii, in proiectie Gauss Kruger este intocmita la scara: 1:25000 42. Metoda drumuirii, folosita pentru indesirea punctelor cu coordonate cunoscute, poate fi efectuata in urmatoarele moduri: independenta 43. Proiectiile conforme pastreaza nedeformate: unghiurile 44. Curbele de nivel fac parte din urmatoarea categorie de metode de reprezentare a elementelor de altimetrie pe harti: izolinii 45. Suprafata totala a Pamantului este de 510.083.000 km2, din care uscatul detine: 1/3 46. Cartoreproducerea este o ramura a: cartografiei 47. Cronograma, metoda de reprezentare grafica pe hartile speciale, se foloseste pentru: reprezentarea dinamicii fenomenelor

48. Numerotarea cadranelor in cercul topometric se face: in sensul miscarii acelor de ceasornic 49. Corectia de panta aplicata masuratorilor topografice este: negativa 50. Corectia de panta se face folosind: functiile trigonometrice 51. Declinatia magnetica poate fi: ambele variante 52. Orientarea unei drepte () este definita de: unghiul format intre o directie din teren si o directie de referinta 53. Metodele de baza utilizate in altimetrie sunt: nivelmentul geometric, nivelmentul barometric si nivelmentul trigonometric 54. Harta la scara 1:25000 este considerata la scara: mare 55. Legatura dintre teodolit si trepiedul acestuia se realizeaza prin intermediul unei piese care se numeste: ambaza 56. Teritoriul Romaniei se incadreaza in fusele 34 si 35, a caror longitudine estica este cuprinsa intre: 18- 30 grade 57. Teritoriul Romaniei se incadreaza in zonele de latitudine K, L, M; zona L acopera cea mai mare parte a teritoriului si se incadreaza intre valorile: 44-48 latitudine nordica 58. Forma matematica cea mai apropiata de forma reala a Pamantului este: elipsoidul de rotatie 59. Pentru determinarea latimii unui riu cu ajutorul echerului topografic se folosesc: relatiile dintre doua triunghiuri asemenea 60. Semnalizarea punctelor topografice se realizeaza pentru a se obtine: observarea de la distanta a punctelor 61. Declinatorul, una dintre anexele teodolitului, este utilizat impreuna cu acesta pentru: masurarea orientarilor magnetice 62. Functiile lunetei unui teodolit constau din: apropie si rastoarna imaginea reala ; mareste imaginea reala si materializeaza axa de vizare 63. Toleranta reprezinta: limita maxima a ecartului maxim 64. Metoda liniilor in miscare utilizata pentru redarea dinamicii unor fenomene este o metoda: cartografica 65. Firele stadimetrice aflate in tubul reticul al lunetei teodolitului sunt folosite pentru: masurarea indirecta a distantelor orizontale sau inclinate dintre doua puncte

66. Jalonarea in teren a unui aliniament in linie dreapta are drept scop efectuarea unor masuratori corecte: a distantelor 67. Cu ajutorul teodolitului pot fi masurate unghiuri: numai in plan orizontal si numai in plan vertical 68. Valoarea adevarata a unei marimi nu se poate determina instrumental 69. Elementele de altimetrie sunt reprezentate pe hartile topografice prin: cote, curbe de nivel 70. Azimutul unei drepte reprezinta: unghiul dintre dreapta respectiva si directia nord-geografic 71. Harta topografica in proiectie Gauss Kruger are forma de: trapez 72. Reteaua de puncte care alcatuiesc reteaua geodezica se realizeaza prin urmatoarele procedee: triangulatie, intersectie si drumuire 73. Hartile speciale, pe care se scoate in evidenta un anumit element al peisajului se clasifica in: fizicogeografice si social-economice 74. Coordonatele bipolare sunt alcatuite din: lungimea unei laturi si doua unghiuri de orientare 75. Metoda punctului face parte din: metodele cartografice 76. Curbele de nivel foarte apropiate au urmatoarea semnificatie: panta mare 77. Ce semn conventional se foloseste pentru a diferentia un mamelon de o dolina ? indicatoarele de panta 78. Ce semnificatie au curbele de nivel foarte numeroase si apropiate ? diferenta de nivel si panta mare intre punctele extreme 79. Semnificatia semnului conventional linie-doua puncte trasat pe fond portocaliu este: frontiera de stat 80. Instrumentele folosite in topografie pentru masurarea unghiurilor in plan vertical sunt: teodolit, eclimetru 81. Instrumentele folosite in topografie pentru masurarea unghiurilor in plan orizontal sunt: teodolit, nivelmetru, echer topografic, busola 82. Deformarile generate de sistemele de proiectie se produc asupra: unghiurilor si suprafetelor 83. Ramurile topografiei sunt: altimetria Si nivelmentul 84. Valoarea adevarata reprezinta: raportul dintre marimea masurata si unitatea de masura adoptata

85. Valoarea adevarata reprezinta: raportul dintre marimea masurata si unitatea de masura adoptata 86. Valoarea adevarata reprezinta: o notiune abstracta a marimilor, catre care tindem sa ne apropiem 87. Valoarea masurata reprezinta: oricare dintre termenii unui sir de valori obtinute la masurarea in aceleasi conditii a unei marimi 88. Valoarea masurata reprezinta: oricare dintre termenii unui sir de valori obtinute la masurarea in aceleasi conditii a unei marimi 89. Valoarea medie reprezinta: media aritmetica a valorilor individuale ale unui sir de masuratori 90. Valoarea medie reprezinta: media aritmetica a valorilor individuale 91. Ecartul reprezinta: diferenta dintre doua masuratori succesive referitoare la aceeasi marime 92. Ecartul reprezinta: diferenta dintre doua masuratori succesive referitoare la aceeasi marime 93. Ecartul reprezinta: diferenta dintre doua masuratori succesive referitoare la aceeasi marime 94. Ecartul maxim reprezinta: diferenta dintre valoarea cea mai mare si valoarea cea mai mica a masuratorilor referitoare la aceeasi marime 95. Ecartul maxim reprezinta: diferenta dintre valoarea cea mai mare si valoarea cea mai mica a masuratorilor referitoare la aceeasi marime 96. Toleranta reprezinta: limita maxima a ecartului maxim 97. Pentru ca o masuratoare sa fie valabila este necesar sa fie indeplinita urmatoarea conditie: ecartul maxim toleranta 98. Pentru ca o masuratoare sa fie valabila este necesar sa fie indeplinita urmatoarea conditie: ecartul maxim toleranta 99. Pentru ca o masuratoare sa fie valabila este necesar sa fie indeplinita conditia: toleranta ecartul maxim 100. Erorile instrumentale se clasifica in: sistematice, constante 101. Erorile constante fac parte din categoria: erori instrumentale 102. Erorile sistematice fac parte din categoria: erori instrumentale 103. Eroarea este: egala si de semn contrar corectiei

104. Suprafata topografica reprezinta: suprafata terestra 105. Suprafata topografica reprezinta: suprafata terestra pe care se executa masuratori topografice 106. Ridicarea topografica reprezinta: complexul de operatiuni executate pe teren si in birou pentru determinarea pozitiei in plan si spatiu a punctelor de pe suprafata topografica in scopul obtinerii unui plan topografic 107. Ridicarea topografica reprezinta: complexul de operatiuni executate pe teren si in birou pentru determinarea pozitiei in plan si spatiu a punctelor de pe suprafata topografica in scopul obtinerii unui plan topografic 108. Ridicarea topografica reprezinta: complexul de operatiuni executate pe teren si in birou pentru determinarea pozitiei in plan si spatiu a punctelor de pe suprafata topografica in scopul obtinerii unui plan topografic 109. Ridicarea topografica reprezinta: complexul de operatiuni executate pe teren si in birou pentru determinarea pozitiei in plan si spatiu a punctelor de pe suprafata topografica in scopul obtinerii unui plan topografic 110. Unghiurile topografice sunt: orizontale si verticale 111. Unghiurile topografice orizontale sunt: unghiurile diedre formate de intersectia a doua planuri verticale 112. Unghiurile topografice verticale sunt: unghiuri de panta si unghiuri zenitale 113. Din categoria unghiurilor topografice verticale fac parte: unghiurile formate de distanta inclinata cu verticala locului 114. Din categoria unghiurilor topografice verticale fac parte: unghiurile formate de distanta inclinata cu proiectia ei pe orizontala 115. In sistem centesimal: suma valorii unghiului zenital si a unghiului de panta este egala cu 100g 116. In sistem centesimal: suma valorii unghiului zenital si a unghiului de panta este egala cu 100g 117. In sistem sexagesimal: suma valorilor unghiului zenital si a unghiului de panta este egala cu 90 118. In sistem sexagesimal: suma valorilor unghiului zenital si a unghiului de panta este egala cu 90 119. In sistem sexagesimal este adevarata relatia: 90 valoarea unghiului zenital = valoarea unghiului de panta

120. In sistem centesimal este adevarata relatia: 100g valoarea unghiului zenital = valoarea unghiului de panta 121. Distanta inclinata reprezinta: distanta masurata pe suprafata topografica sub un unghi vertical 122. Distanta inclinata reprezinta: distanta masurata pe suprafata topografica sub un unghi fie de panta fie zenital 123. Distanta redusa la orizont reprezinta: proiectia pe un plan orizontal a distantei inclinate 124. Daca notam: D = distanta redusa la orizont, L = distanta inclinata si = unghiul de panta, cu ce relatie se poate calcula distanta redusa la orizont: D=Lcos 125. Daca notam: D = distanta redusa la orizont, L = distanta inclinata si Z = unghiul zenital, cu ce relatie se poate calcula distanta redusa la orizont: D=Lsin 126. Daca notam: D = distanta redusa la orizont, L = distanta inclinata si Z = unghiul zenital, cu ce relatie se poate calcula distanta inclinata: L=D/sin 127. Daca notam: D = distanta redusa la orizont, L = distanta inclinata si = unghiul de panta, cu ce relatie se poate calcula distanta inclinata: L=D/cos 128. Altitudinea unui punct reprezinta: distanta masurata pe verticala locului de la o suprafata de referinta la acel punct 129. Altitudinea absoluta a unui punct reprezinta: distanta masurata pe verticala locului de la o suprafata geoidului 130. Altitudinea absoluta a unui punct reprezinta: distanta masurata pe verticala locului de la o suprafata de nivel oarecare la acel punct 131. Altitudinea relativa a unui punct reprezinta: distanta masurata pe verticala locului de la o suprafata de nivel oarecare la acel punct 132. Diferenta de nivel dintre doua puncte: distanta masurata pe verticala locului intre suprafetele de nivel corespunzatoare celor doua puncte 133. Diferenta de nivel dintre doua puncte poate fi: fie pozitiva fie negative 134. Orientarea unei drepte este: unghiul format de o directie de referinta si directia considerata pe teren 135. Orientarea unei drepte este: un unghi 136. Directia de referinta pentru orientarea unei drepte este: nordul magnetic 137. Directia de referinta pentru orientarea unei drepte este: nordul geographic

138. Daca directia de referinta este nordul magnetic, orientarea dreptei este: magnetica 139. Daca directia de referinta este nordul geografic, orientarea dreptei este: geografica 140. Declinatia magnetica reprezinta: unghiul format de directia nordului magnetic cu directia nordului geographic 141. Declinatia magnetica poate fi: fie pozitiva fie negative 142. Declinatia magnetica negativa este: decinatia magnetica vestica 143. Declinatia magnetica pozitiva este: decinatia magnetica estica 144. Sitemul de coordonate rectangulare face posibila: determinarea pozitiei in plan fata de doua directii de referinta ce se intersecteaza sub un unghi drept 145. Sitemul de coordonate rectangulare face posibil: calculul distantei din coordinate 146. Sitemul de coordonate rectangulare face posibil: calculul orientarii unei drepte 147. Sitemul de coordonate rectangulare face posibil: calculul suprafetei unui polygon 148. Latitudinea este definita ca: unghiul format de verticala locului n punctul respectiv cu planul ecuatorului 149. Longitudinea este definita ca: unghi diedru format ntre planul meridianului punctului cu planul meridianului de origine 150. Masurarea unghiurilor pe teren cu teodolitul se incadreaza la: masuratori indirecte 151. Masurarea distantelor pe teren cu ruleta se incadreaza la: masuratori directe 152. Masurarea distantelor pe teren cu teodolitul se incadreaza la: masuratori indirecte 153. Masuratorile conditionate sunt: masuratorile care trebuie sa indeplineasca anumite conditii 154. Din categoria nivelmentului clasic face parte: nivelmentul geometric 155. Din categoria nivelmentului clasic face parte: nivelmentul direct 156. Din categoria nivelmentului clasic face parte: nivelmentul trigonometric 157. Din categoria nivelmentului clasic face parte: nivelmentul indirect 158. Din categoria nivelmentului clasic face parte: nivelmentul barometric 159. Din categoria nivelmentului clasic face parte: nivelmentul hidrostatic 160. Din categoria nivelmentului special face parte: nivelmentul automat 161. Din categoria nivelmentului special face parte: nivelmentul motorizat

162. Din categoria nivelmentului special face parte: nivelmentul fotogrammetric 163. La proiectiile echivalente sunte deformate: distantele si unghiurile 164. La proiectiile echivalente nu sunt deformate: suprafetele 165. Punctul de perspectiva este echivalent cu: punctual de vedere 166. Punctul central al proiectiei este: punctul aflat in centrul suprafetei pe care se face proiectia 167. Din punctul de perspectiva se considera ca: pleaca razele de proiectie 168. Scara reprezentarii indica: raportul dintre elementele de pe elipsoid si cele de pe planul de proiectie 169. Reteua geografica este formata din: meridiane si paralele 170. Reteua cartografica rezulta din: proiectia meridianelor si paralelelor pe planul de proiectie 171. Reteua kilometrica reprezinta: un sistem de drepte paralele la axele sistemului de coordonate rectangulare 172. Curba de nivel reprezinta: linia care uneste punctele de egala altitudine 173. Echidistanta curbelor de nivel reprezinta: distanta pe verticala intre doua curbe de nivel consecutive 174. Curbele de nivel principale au echidistanta egala cu: multiplu de 5 a echidistantei curbelor normale 175. Curbele de nivel ajutatoare au echidistanta egala cu: jumatate din echidistanta curbelor normale 176. Curbele de nivel accidentale au echidistanta egala cu: un sfert din echidistanta curbelor normale 177. Pe hartile topografice inseuarile sunt relevate de curbele de nivel astfel: doua perechi de curbe de nivel opuse si cu valoare altitudinala egala 178. Planurile topografice de situatie sunt intocmite la scara: 1:500 1:2500 179. Planurile topografice de detaliu sunt intocmite la scara: 1:50 1:100 180. In cadrul indicativului foi de hata topografica zona sferica in care se gaseste harta este notata cu: litere de la A la V

181. In cadrul indicativului foi de hata topografica, pe teritoriul Romaniei, zona sferica in care se gaseste harta poate fi notata cu litera: L 182. In cadrul indicativului foi de hata topografica, pe teritoriul Romaniei, zona sferica in care se gaseste harta poate fi notata cu litera: M 183. In cadrul indicativului foi de hata topografica, pe teritoriul Romaniei, zona sferica in care se gaseste harta poate fi notata cu litera: K 184. In cadrul indicativului foi de hata topografica fusul sferic in care se gaseste harta este notat cu: cifre arabe de la 1 la 60 185. In cadrul indicativului foi de hata topografica, pe teritoriul Romaniei, fusul sferic in care se gaseste harta poate fi notat cu: 34 186. In cadrul indicativului foi de hata topografica, pe teritoriul Romaniei, fusul sferic in care se gaseste harta poate fi notat cu: 35 187. Suprafata Pamantului este impartita in suprafete corespunzatoare foilor de harta cu scara 1:1 000 000, dimensiunile acesto trapze sunt: 4 latitudine si 6 longitudine 188. Numerotarea fuselor in longitudine se realizeaza pornind de la: meridianul de 180 189. Pentru hartile realizate pana in anul 1971 este considerata suprafata de nivel zero: suprafata corespunzatoare nivelului zero la Marea Baltica 190. Firele stadimetrice aflate in tubul reticul al lunetei teodolitului sunt folosite pentru: masurarea indirecta a distantelor orizontale sau inclinate dintre doua puncte 191. Corectia de panta este: intotdeauna negative 192. Masurarea distantelor indirect se realizeaza cu: teodolit tahimetru 193. Masurarea distantelor prin unde se bazeaza pe: masurarea timpului parcurs de unda 194. Echerul topografic se utilizeaza pentru: trasarea unghiurilor drepte pe planuri 195. Pe cercul vertical al teodolitului sunt citite valorile: unghiurilor verticale 196. Pe cercul orizontal al teodolitului sunt citite valorile: unghiurilor orizontale 197. Metoda intersectiei este utilizata in planimetrie pentru: indesirea punctelor de triangulatie 198. Metoda drumuirii este utilizata in planimetrie pentru: indesirea punctelor de intersectie 199. Elipsoidul de referinta face parte din: baza matematica a hartilor 200. Cotele punctelor determinate fata de o suprafata de nivel fac parte din: baza altimetrica a hartilor

201. Totalitatea elementelor de hidrografie, relief, localitati si cai de comunacatie fac parte din: baza geografica a hartilor 202. Proiectia cartografica face parte din: baza matematica a hartilor 203. Sistemul de coordonate face parte din: baza matematica a hartilor 204. Scara face parte din: baza matematica a hartilor 205. Cadrul hartilor face parte din: baza matematica a hartilor 206. Sistemul de impartire in foi si nomenclatura fac parte din: baza matematica a hartilor 207. Pentru hartile realizate dupa anul 1971 este considerata suprafata de nivel zero: suprafata corespunzatoare nivelului zero la Marea Neagra 208. Nivelul zero se masoara cu: medimaremetru 209. Nivelul zero se masoara cu: medimaregraf 210. Topografia este .......... care se ocup cu studiul instrumentelor si metodelor utilizate n ridicrile topografice n scopul ntocmirii planurilor topografice 211. Topografia este stiita care se ocup cu studiul ............. utilizate n ridicrile topografice n scopul ntocmirii planurilor topografice 212. Suprafata topografica este ........... pe care se executa masurtori topografice. 213. Distanta nclinata L este distanta de pe .......... care se prezinta sub un anumit unghi vertical 214. Distanta redusa la orizont D reprezinta ....... distantei nclinate pe un plan orizontal. 215. Altitudinea unui punct este .............. masurata pe verticala punctului de la o suprafata de referinta pna la punct .Se noteaza cu H si uneori cu Z. 216. Altitudinea unui punct este distanta masurata pe .......... de la o suprafata de referinta pna la punct. Se noteaza cu H si uneori cu Z. 217. Orientarea unei drepte este ......... format de o directie de referinta si directia considerata de pe teren. 218. Sistemele de coordonate utilizate n topografie si cartografie sunt: ............ 219. Coordonatele rectangulare permit determinarea pozitiei ......... a punctelor n raport de doua directii de referinta, care se intersecteaza sub un unghi drept n punctul 0, numit originea sistemului de coordinate 220. Pe hartile in culori, raurile sunt trasate cu culoarea .. (raspunsul se scrie nearticulat cu litere mici)

221. Distanta dintre 2 puncte masurata pe o harta topografica la scara 1:10.000 este de 150 mm. Ce valoare va avea aceeasi distanta pe o harta cu scara 1:50.000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgul si o zecimal - chiar daca aceasta este zero) 222. Distanta dintre 2 puncte masurata pe o harta topografica la scara 1:25.000 este de 64 mm. Ce valoare in mm va avea aceeasi distanta pe o harta cu scara 1:50.000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgul si o zecimal - chiar daca aceasta este zero) 223. Distanta dintre 2 puncte masurata pe o harta topografica la scara 1:100.000 este de 15 mm. Ce valoare in mm va avea aceeasi distanta pe o harta cu scara 1:25.000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgul si o zecimal - chiar daca aceasta este zero) 224. Distanta dintre 2 puncte masurata pe o harta topografica la scara 1:25.000 este de 18 mm. Ce valoare in mm va avea aceeasi distanta pe o harta cu scara 1:50.000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgul si o zecimal - chiar daca aceasta este zero) 225. Distanta dintre 2 puncte masurata pe o harta topografica la scara 1:1.000 este de 250 mm. Ce valoare in mm va avea aceeasi distanta pe o harta cu scara 1:25.000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgul si o zecimal - chiar daca aceasta este zero) 226. Suprafata unui lac de pe harta topografica la scara 1:10.000 este de 36 mm2. Ce valoare in mm2 va avea aceelasi lac reprezentat la scara 1: 5.000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgul si o zecimal - chiar daca aceasta este zero) 227. Suprafata unei pasuni de pe harta topografica la scara 1:10.000 este de 64 mm2. Ce valoare in mm2 va avea aceeasi pasune reprezentata la scara 1: 25.000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgul si o zecimal - chiar daca aceasta este zero) 228. Suprafata unui lac de pe harta topografica la scara 1:25.000 este de 888 mm2. Ce valoare in mm2 va avea acelasi lac reprezentat la scara 1: 50.000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgul si o zecimal - chiar daca aceasta este zero) 229. Suprafata unei alunecari de teren de pe harta topografica la scara 1:10.000 este de 442 mm2. Ce valoare reala in m2 va avea aceasta alunecare de teren. (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgul si o zecimal - chiar daca aceasta este zero) 230. Suprafata unui lac de pe harta topografica la scara 1:100.000 este de 37 mm2. Ce valoare reala in m2 va avea acest lac? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgul si o zecimal - chiar daca aceasta este zero) 231. Un lac are o suprafata reala de 2,25 km2. Ce valoare in cm2 va avea acest lac, reprezentat pe o harta topografica la scara 1.25 000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgul si o zecimal - chiar daca aceasta este zero) 232. Un lac are o suprafata reala de 1,25 km2. Ce valoare in mm2 va avea acest lac, reprezentat pe o harta topografica la scara 1.100 000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgul si o zecimal - chiar daca aceasta este zero) Pe hartile in culori, curbele de nivel principale au echidistanta de ori echidistanta curbelor de nivel normale.
233.

234. Un poligon are o suprafata reala de 1 km2. Ce valoare in cm2 va avea acest poligon, reprezentat pe o harta topografica la scara 1:100 000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgul si o zecimal - chiar daca aceasta este zero). 235. Un poligon are o suprafata pe harta de 1 cm2. Ce valoare in Km2 va avea acest poligon, reprezentat pe o harta topografica la scara 1:100 000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgul si o zecimal - chiar daca aceasta este zero). 36. Un poligon are o suprafata pe harta de 100 cm2. Ce valoare in Km2 va avea acest poligon, reprezentat pe o harta topografica la scara 1:50 000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgul si o zecimal - chiar daca aceasta este zero). 237. Lungimea unui segment pe harta cu scara 1:25000 este de 4 cm. Ce valoare in Km va avea acest segment in realitate? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgul si o zecimal - chiar daca aceasta este zero) 238. Lungimea unui segment pe harta cu scara 1:25000 este de 4 cm. Ce valoare in m va avea acest segment in realitate? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgul si o zecimal - chiar daca aceasta este zero) 239. Lungimea unui segment pe harta cu scara 1:100000 este de 4 cm. Ce valoare in km va avea acest segment in realitate? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgul si o zecimal - chiar daca aceasta este zero) 240. Altitudinea unui punct marcat pe harta cu scara 1:50000 este de 1523 m. Ce valoare are altitudinea acestui punct reprezentat pe harta cu scara 1:100000? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgul si o zecimal - chiar daca aceasta este zero) 241. Coordonatele geografice ale unui punct marcat pe harta cu scara 1:50000 sunt latitudine 44 si longitudine 25 . Ce valoare are longitudinea acestui punct reprezentat pe harta cu scara 1:100 000? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura) 242. Coordonatele geografice ale unui punct marcat pe harta cu scara 1:50000 sunt latitudine 44 si longitudine 25 . Ce valoare are latitudinea acestui punct reprezentat pe harta cu scara 1:100 000? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura) 243. Altitudinea unui punct marcat pe harta cu scara 1:50000 este de 1723 m. Ce valoare are altitudinea acestui punct reprezentat pe harta cu scara 1:250000? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura) 244. Altitudinea unui punct marcat pe harta cu scara 1:50000 este de 1123 m. Ce valoare are altitudinea acestui punct reprezentat pe harta cu scara 1:25000 daca se modifica cu 10 m pozitia suprafetei de nivel zero ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura) 245. Altitudinea unui punct marcat pe harta cu scara 1:50000 este de 1223 m. Ce valoare are altitudinea acestui punct reprezentat pe harta cu scara 1:25000 daca se modifica cu 10 m pozitia suprafetei de nivel zero ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura) 246. Suprafata unui lac de pe harta topografica la scara 1:25.000 este de 36 cm2. Care este suprafata real a lacului n km2? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgul si o zecimal - chiar daca aceasta este zero)

247. Suprafata unei pduri de pe harta topografica la scara 1:25.000 este de 27,5 cm2. Care este suprafata real a padurii n km2? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgul si o zecimal - chiar daca aceasta este zero) 248. Suprafata unui lac de pe harta topografica la scara 1:50.000 este de 36 cm2. Care este suprafata real a lacului n km2? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgul si o zecimal - chiar daca aceasta este zero) 249. Suprafata unui lac de pe harta topografica la scara 1:100.000 este de 16 cm2. Care este suprafata real a lacului n km2? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgul si o zecimal - chiar daca aceasta este zero) 250. Suprafata unei pduri de pe harta topografica la scara 1:50.000 este de 27,5 cm2. Care este suprafata real a padurii n km2? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgul si o zecimal - chiar daca aceasta este zero) 251. Perimetrul unei pduri de pe harta topografica la scara 1:50.000 este de 27,5 cm. Care este perimetrul real al padurii n km? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgul si o zecimal - chiar daca aceasta este zero) 252. Perimetrul unei pduri de pe harta topografica la scara 1:25.000 este de 27,5 cm. Care este perimetrul real al padurii n km? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgul si o zecimal - chiar daca aceasta este zero) 253. Perimetrul unei pduri de pe harta topografica la scara 1:25.000 este de 27,5 cm. Care este perimetrul real al padurii n m? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgul si o zecimal - chiar daca aceasta este zero)

S-ar putea să vă placă și