Cartografie Tematica Curs 1

1

Cartografie Tematica


Asociaia cartografic internaional a definit cartografia ca fiind arta tiina i tehnologia
ntocmirii hrilor
Cartografia are ca scop studiul hrilor att ca documente tiinifice ct i ca opere de art (n
aceast denumire sunt incluse toate tipurile de hri: diagramele, seciunile, modelele 3D precum i
globurile care reprezint pmntul sau alt corp ceresc la orice scar.
Tipuri de hri:
a) geografice generale
b) tematice

a) Hrile geografice generale reprezint elementele naturale sau antropice din mediul terestru
punnd accentul pe poziia geografic a acestora ( hri topo, hri ale rilor, continentelor etc)
Elementele care se reprezint pe aceste hri sunt rmurile, reeaua hidrografic, graniele
statelor, cile de comunicaie, localitile i alte denumiri de acelai tip care pot fi reprezentate la scar.
n ceea ce privete realizarea hrilor exist dou mari etape:
1. Pn la mijlocul secolului XVIII n care geografii, exploratorii i cartografii au fost
preocupai de completarea hrii lumii pe baza noilor cunotine dobndite n urma
descoperirilor geografice
2. Oamenii de tiin au intuit posibilitatea reprezentrii atributelor spaiale ale datelor
tiinifice i sociale, astfel au nceput s apar hrile tematice care evideniaz modele
spaiale ale unuia sau mai multor atribute geografice numite i variabile (densitatea
populaiei, venitul pe familie, valori zilnice de temperatur etc)
b) Hrile tematice/statistice
Cartografia tematic s-a dezvoltat n sec. XIX-XX odat cu dezvoltarea statisticii.
Def: O hart conceput pentru a demonstra anumite caracteristici sau concepte; hrile tematice
spre deosebire de cele geografice trateaz o singur tem ( ex. hrile climatice, h. pedologice, h.
geologice, h. de populaii)
Edmond Halley - 1686- harta meteorologica
- 1701 harta variaiei declinaiei magnetice
John Snow - Harta cazurilor de holer (1840)

Hrile tematice la rndul lor se mpart n 2 categorii:
a) hri calitative
b) hri cantitative

Hrile calitative prezint distribuia spaiala sau amplasarea unui singur element sau fenomen (
fac parte hri ale ecosistemelor, h. geologice, h. pedologice, h. ale categoriilor de folosin)
Ecosistemul este un ansamblu format din biotop (reprez. mediul geografic n care triete un
grup de animale n condiii omogene) i biocenoz ( reprez. totalitatea organismelor vii care populeaz
un anumit mediu formnd cu el un tot unitar).
Hrile pedologice prezint distribuia tipurilor de sol i/sau proprietile lor .
Hrile geologice reprezint structura geologic a unei zone prin indicarea tipurilor de roci, a
trsturilor structurale i a raporturilor de vrst dintre roci, pe o hart geologic apar rocile pn la
adncimea de 5 m dar rezultatele sunt obinute din profile geologice care indic rocile pn la
adncimi mari.
Tipurile de roci se reprezint prin culori standardizate iar perioada din care dateaz, prin liter.
Q- cuaternar N- Neogen Cr- cretacic J- Jurassic



Cartografie Tematica Curs 1

2

Hrtile cantitative prezint aspecte spaiale ale datelor numerice.
De obicei se reprezint variaia unei singure variabile ( de ex. populaia, venitul/loc., producia
de gru la hectar) n anumite zone de interes.
Hrile cantitative sunt ntocmite pentru a rspunde la ntrebri de tipul ct de mult sau n ce
msur este prezent un element sau un fenomen ntr-o anumit zon; hrile tematice cantitative sunt
ntocmite pentru a evidenia distribuia spaial a unor date tabelare (nespaiale)
Hrile tematice cantitative nu ofer informaii exacte referitoare la cantiti relevante pentru
acest scop rmnnd datele tabelare.

Metodele de realizare a hrilor tematice cantitative
1. Metoda arealelor - se utilizeaz pentru reprezentarea unor elemente sau fenomene care
au o rspndire continu
2. Metoda punctului - se utilizeaz pentru reprezentarea elementelor sau a fenomenelor care
nu au o rspndire continu ( pentru realizarea hrilor economice. Dispunerea punctului
pe hart poate fi real i astfel este dat localizarea precis a fenomenului studiat sau este
uniform
3. Metoda simbolurilor proporionale- de obicei se utilizeaz cercuri de raze diferite pentru
a reprezenta fie anumite elemente punctuale, fie suprafaa cercului exprim mrimea
rspndirii unui fenomen
4. Metoda izoliniilor - se utilizeaz pentru a reprezenta fenomene care au o rspndire
continu ( ex. izoterme, izobare, curbe de nivel)
5. Metoda liniilor de micare ( dinamice) n acest caz se utilizeaz linii i eventual sgei
pentru a reprezenta dinamica fenomenelor sau a proceselor fizico-geografice. Liniile
unesc originea cu destinaia final fr a respecta traseul parcurs.

Componentele unei hrie tematice

Fiecare hart tematic are 3 elemente de baz:
1. Fondul hart geografic sau topografic
2. Tem reprezentat peste fondul de hart
3. Elemente auxiliare
1. Poate conine reeaua de meridiane i paralele, elemente de hidrografie i eventual relief,
limite politico-administrative, localiti, ci de comunicaie
Structura i gradul de detaliere ale fondului de hart depinde de tema tratat, scara, scopul i
destinaia hrii
Fondul de hart are ca scop localizarea fenomenului sau a elementului studiat i el trebuie s
conin strict acele elemente necesare nelegerii hrii tematice
2. n ceea ce privete elementul sau fenomenul studiat acesta trebuie s fie reprezentat cu cel mai
sugestiv simbol astfel nct harta s fie ct mai simpl i mai clar. Dimensiunea acestui simbol pe
hart trebuie sa fie proeminent
3. Elementele auxiliare - acestea sunt titlul, legenda, proveniena datelor, autorul hrii i cadrul
hrii care este desenat cu linie subire
Toate aceste elemente auxiliare se amplaseaz n interiorul cadrului astfel nct s se asigure un
echilibru vizual . De asemenea se mai pot reprezenta scara grafic, hri medalion, texte explicative i
nordul.
Elementele auxiliare care se reprezint pe o hart tematic se aleg n funcie de destinaia hrii i
de scara acesteia. Scara hrii se stabilete n funcie de scopul hrii i de intinderea zonei
reprezentate.Pe de alt parte cantitatea de detalii va constrnge alegerea scrii; n funcie de scara
aleas trebuie fcut o generalizare a elementelor care urmeaz s fie reprezentate deci scara are o
influen major asupra simbolizrii.
Scara simbolizarea i proiecia hrii sunt interdependente deoarece de alegerea fiecreia dintre
ele depinde aspectul hrii finale. De obicei hrile tematice se realizeaz la scri mici aa c trebuie
acordat o mare atenie generalizrii cartografice.
Cartografie Tematica Curs 2

3

Elemente de statistic descriptiv i clasificarea lor

Statistic (lat. "status"=stare) - este tiina care se ocup de culegerea, gruparea, analiza i
interpretarea datelor referitoare la un anumit fenomen precum i cu emiterea unor predicii privind
evoluia lui.
n cadrul analizei statistice a unui fenomen acioneaz mai nti statistica descriptiv i
analiza primar a datelor iar apoi intervine statistica inferenial care face predicii privind
evoluia fenomenului studiat.
Statistica descriptiv sintetizeaz masivele de date printr-un nr. restrns de indicatori care
caracterizeaz populaia sau eantionul. Unitile statistice sunt clasificate i grupate dupa anumite
criterii urmnd ca apoi s se analizeze dispersia unitilor statistice i sa se msoare dependena
dintre diferitele carateristici.
Statistica inferenial caracterizeaz populaia extrapolnd rezultatele obinute de la nivelul
enationului la nivelul ntregii populaii.
n urma prelucrrii datelor obinute la nivelul eantionului se obin parametrii populaiei, se
verific ipotezele statistice iar pe baza dependenei dintre variabile i seriile de date disponibile se
fac previziuni sau predicii.
n cartografia tematic se utilizeaz statistica descriptiv. A aprut n secolul XVI pentru a
carateriza rile dpdv al populaiei, bogiei, industriei, comerului . La noi - "Descriptio
Moldaviae" de Dimitrie Cantemir 1714-1716

1. Populaia/colectivitatea statistic - orice mulime care face obiectul analizei statistice.
Denumirea de populaie se datoreaz faptului c statistica a aprut n demografie pentru
studiul efectivelor populaiei.
2. Uniti statistice/elemente statistice/indivizi = elementele unei populaii statistice
- notm cu ui o unitate, atunci populaia statistic este mulimea ={u1,u2,....,uN} iar
volumul populaiei l notm cu N= card()
Informaiile statistice asupra unei populaii se pot obine din nregistrri exhaustive (toate
unitile populaiei) prin recensmnt sau prin nregistrarea doar a unei pri a unei populaie care
alctuiete un eantion (sondaj/anchet statistic)
e={ui1,ui2,....,uin}

() 1,

n=card(e)

3. Caracteristici/variabile statistice reprezint un set de nsuiri,proprieti sau trsturi ale
unitilor statistice. Mrimile concrete ale unei caracteristici se numesc valori/variante

Clasificare a variabilelor
a) n funcie de coninut pot fi :
de timp( lun, trimestru,an)
de spaiu ( UAT)
atributive(profesii, ramuri economice)
b) n funcie de modul de exprimare
cantitative- se pot msura, se exprim numeric ( supr. unei ri, populaia)
calitative - nu se exprim numeric, nu se pot msura ( denum. de ri, categ.
de folosin)
c) n funcie de nr. valorilor sau variantelor nregistrate
variabile cu 2 modaliti de manifestare (masc/fem, admis/respins)
cu 3 sau mai multe forme ( stare civil, etc)
d) n funcie de modul n care variaz variabilele
discrete sau discontinue ,iau numai valori ntregi, ntr-un interval dat (pop.
unui ora, nr. de studeni); se pot mpri i ele la rndul lor n valori discrete
numerice i valori exprimate prin cuvinte
Cartografie Tematica Curs 2

4

continue - pot luat orice valoare dintr-un interval finit sau infinit (producia
profitul,etc) , sunt acele variabile care exprim uniti de spaiu, cele care
exprim uniti de timp, uniti de mas sau orice combinaie a acestora.
e) n funcie de gradul de prelucrare
variabile primare - observaiile iniiale
variabile derivate - obinute n urma prelucrrii variabilei iniiale
4. Ponderea sau frecvena de apariie a unei valori reprezint nr. de elemente statistice care
au aceeai valoare
5. Date statistice - sunt expresii cantitative concrete ale variabilelor statistice supuse
studiului ; aceste date se pot obine din observaii iniiale sau n urma prelucrrii acestora.
6. Informaia statistic arat semnificaia datelor statistice
7. Indicatorii statistici sunt reprezentri cantitative obinute n urma prelucrrii datelor
statistice i sunt mrimi statistice cu ajutorul crora se caracterizeaz structura, interdependena i
modificare n timp a diferitelor fenomene economico-sociale
n cartografia tematic nainte de a realiza o hart trebuie s se analizeze seturile de date
utilizate dpdv statistic al mrimii i al formei. Mrimea bazelor de date depinde att de nr.
elementelor statistice ct i de nr. de variabile
n general n cartografia tematic se lucreaz cu o singur variabil pentru a identifica
aspectul spaial al unui singur subiect ceea ce reprezint un avantaj atunci cnd se lucreaz cu
seturi mari de date
Pentru a uura analiza seturilor mari de date i pentru a prezenta rezultatele ntr-o form
simplificat sub form de rapoarte, grafice, sau hri , datele se mpart pe clase ( rezult o
generalizare a datelor)
Cei mai simpli indicatori utilizai de geografi i cartografi sunt urmtorii: indicatori statistici
calculai ca mrimi relative (raportul, coeficientul sau proporia, procentul i rata) se obin n urma
celui mai simplu proces de prelucrare a datelor care const n compararea valorilor numerice, se
obine ca raport a 2 indicatori statistici absolui.
Raportul utilizat pentru a reprezenta o relaie ntre 2 entiti.

xa,xb =nr. de elemente din grupa a, respectiv grupa b
numrtorul se numeste indicator raportat
numitorul se numeste indicator baz de raportare
Dar ntre termeni trebuie s existe o interdependen logic ( ex: pop. unei ri/S rii[km
2
]=
nr.loc/km
2
) Utiliznd acest indicator relativ se poarte face o comparaie mai sugestiv a rilor
dpdv. al populaiei

Proporia sau coeficientul =raportul dintre nr. de elemente dintr-o clas i nr. total de
elemente

Frecvent se utilizeaza procentul de schimbare pentru a caracteriza evoluia n timp a unui
fenomen studiat.Mrimile relative ale dinamicii unui fenomen se pot exprima fie sub coeficient
fie procentual. Se pot exprima grafic prin cronograme sau historiograme

Rata este similar cu procentul doar c numrtorul raportului este mult mai mic dect
numitorul i atunci rezultatul se nmulete cu 10
n
(n=3 sau 4, rar 5) . Ratele exprim
frecvena unui fenomen ntr-o perioad de timp. ( ex. natalitatea)

n concluzie -> fracie * 10
n
:
n=0 - coeficient
n=2 - procent
n=3 - promile
n=4 - prodecimile
n=5 - procentimile
Cartografie Tematica Curs 3
5


In statistica descriptiva care se aplica in cartografie tematica se utilizeaza indicatorii medii care
redau printr o masura unica esenta fenomenului studiat:
Indicatorii medii de pozitie: mediana, modulul/moda. Acestia dau inform despre felul in care
sunt repartizate valorile individuale.
Indicatorii ai variatiei: aplitudinea absoluta, abaterea medie liniara, ab medie patratica,
dispersia , abaterea individuala
Cu ajutorul acestora se stab masura in care al se abat de la medie.
Indicatorii ai asimetriei: distrib normala, asimetria pozitiva si neg. Gradul de asimetrie se iz
usor cu ajutorul histogramelor sau al poligonului frecventei.

I ) Indicatorii medii se utliz in cazul colectivitatii omogene de volum mare de date
individuale.
Media este un indicator al tendintei centrale, ea se calc pe baza tuturor val individuale si are unit
de masura a caracteristiii studiate.
=

=1

n- nr obs individuale
suma de xi valori individuale
Media reprezinta valoarea care poate substituii orice valoare individuala. In cazul in care in
cadrul activ analizat exista valori aberante, functii diferite de restul val, acestea vor produce o
deplasare a mediei facanda ca rez sa fie fals reprezentative pt celalte val.. Val aberante pot crea
dificultati in crerearea datelor.

II) Indicatorii medii de pozitie

Mediana : este val care imaprte o serie simpla ordoanta crescator sau descrescator in 2 parti
egale. La Serii cunr impar de termeni, mediana este val din centrul seriei; iar la serile cu nr par este
media aritmetica a celor 2 valori din mijloc.
Clasa sau grupa reprezinta multimea val observate care se afla la limitele unui interval dat.
Clasele se impart in 2 cat:
Definite lingvistic: variabile calitative: salariat, patron, elev, casnic
Definite numeric: variabile cantitatie; varsta: 0-5 ani 5-10, 10-20..
Mediana : este situata in I clasa care are frecv cumulata mai mare decat
+1

=1
2

k-nr clase; ni- frecvente
Se calc mediana = +

1
2
( +1

=1
)
1
=1

Xo limita inferioara a clasei in care se afla mediana

amplitudinea intervalului median

frecventa intervalului median

1
=1
suma frecventelor interval anterioare celui median
Spre deosebire de medie, mediana au avantajul ca nu este influentat de valorile aberante. Deci
poate inlocui media in cazul in care apar valorile aberante. Mediana se poate determina grafic ca
proiectie pe axa Ox ca intersecria curbelor frecventei cumulate cresc si descrescator
Cartografie Tematica Curs 3
6


Frecventa absoluta a unei grupe ni: reprezinta nr unitatiilor statistice care apartin acelei grupe.
Frecv absoluta se reprezinta grafic cu ajutorul hostogramei si al poligonului frecv.
Histograma
In cazul grupelor cu intervale de variatie egale se contruieste un nr de coloane egal cu nr grupelor
avand bazele egale situate pe axa Ox



In cazul grupelor cu intervale de variatie imapr in frecventa se alege un interval de baza care se
considera unitate a scarii de reprezentare si frecentele se ridic proportional.
Pe axa oy se trec frecv reduse ni iar pe axa ox grupele de valori

Histograma se poate construii si pe baza frecventelor medii fara a tine cont de tipul intervalului.

frecv medie a fiecarui interval

frecventa absoluta
- amplitudinea
Cartografie Tematica Curs 4
7


Frecventa relativa reprezinta raportul dintre frecventa abosoluta a unei grupe si totalul
frecventelor tuturor grupelor colectivitatii .

=1
- frecventa cumulata a celor k grupe care alcatuiesc colectivitatea
73
2855
= 0.025 frecventa relativa a comunelor din Ro cu populatia < 1000 loc
Frecventa cumulata ascendent a grupei i - reprezinta suma frecventelor primelor i grupe
ale seriei ( inclusiv i )

=1
, j = 1 , 2 ... i
Frecventa cumulata descendent a grupe i reprezinta suma frecventelor grupelor de la i
pana pana la k ( inclusiv i )

=1
, j = 1 , 2 ... k
Cuantile sunt valori care impart elementele unei serii ordonate in parti egale ( fiecare serie
avand aceeasi nr de unitati )
Cuantile utilizate
- Ordinul 0.5 imparte seria in 2 parti egale Me
- Patrime ( cuartile ) - impart seria in 4 parti egale ; sunt in nr de 3
- Decile impart seria in 10 parti egale = > in nr de 9
- Centile impart seria in 100 de parti egale => in nr de 99
Modul ( Moda / Dominanta ) este valoarea care apare cel mai frecvent in cadrul colectiv sau
a populatiei studiate . Se utilizeaza in special pt variabilele calitative
Ex : categoria folosinta teren
In cazul seriilor simple se identifica usor in seriile grupate pe clase se determina
asemenea cu mediana . Mai intai se stabileste clasa in care este situat adica intevalul modal .

0
=
0
+ hno *
1
1+2

1 = nmo nm0-1
2 = nmo nm0 + 1

0
= limita inferioara a intervalului modal
nm0 = frecventa intervalului modal
nm0-1 = frecventa intervalului anterior
nm0 +1 = frecventa intervalului urmator
hmo = amplitudinea intervalului modal ( Xmax - Xmin )
exemple :
Tabel populatie comune
Interval modal 2000 4999 1759
Cartografie Tematica Curs 4
8

Mo = 2000 + 2999 *
1759573
1186+( 1759429 )
~ 3414 loc 1 =1186 ; 2 = 1330
Interpretare :Nr cel mai frecvent al locuitorilor dintr-o comuna este 3414
III ) Indicatori ai variatiei
Se utilizeaza atunci cand colectivitatea prezinta o mare variatie a valorii individuale fata de
medie ( media este reprezentativa pt o colectivitate statistica cu grad redus de variatie )
Indicatorul variatiei se utilizeaza pt a masura abaterea valorilor de la medie .
1. Amplitudinea absoluta a variatiei caracterizeaza gradul de imprastiere a termenilor
A = Xmax - Xmin
2. Amplitudinea relativa
A% =

* 100
3. Abaterea individuala absoluta abaterea termenilor de la medie
d i = X i -

4. Abaterea individuala relativa
d i % =

* 100
5. Abaterea medie liniara reprezinta media aritmetica a abaterilor individuale

=
(

=1

n frecventa ( nr.elementelor din serie )

6. Abaterea medie patratica se exprima in unitatea de masura a caracteristicii studiate .

=

=1
2

Daca vrem sa comparam 2 serii , o putem face doar daca variabilele sunt exprimate in aceeasi
unitate de masura
Pt a compara serii cu variabile exprimate in unitati de masura diferite se utilizeaza
coeficientul de variatie
v =

* 100 v =

* 100

Coeficientul de variatie ofera informatii despre omogenitatea unei serii. Cand v - > 0 seria
este omogena si in cazul acesta media este reprezentativa pt colectivitatea respectiva . v > 35 40
% atunci media nu este reprezentativa pt seria respectiva iar colectivitatea trebuie impartita pe
clase omogene .
7. Dispersia

2
=
(

=1

IV. Indicatori ai asimetriei
Seria cu distributie normala este perfect simetrica .
In acest caz media , mediatoarea si modul coincid , iar graficul frecventei are forma de
clopot

Cartografie Tematica Curs 4
9













Rareori se intampla ca distributia sa fie perfect simetrica mai ales cand nr.observatiilor este
de ordinul miilor .
Cand modul este deplasat fata de medie spunem ca distributia este asimetrica
Asimetria pozitiva - predomina valori mici majoritatea valorilor sunt in stanga mediei

> M0















Asimetria negativa - predomina valori mici majoritatea valorilor sunt in dreapta mediei

< M0














Cartografie Tematica Curs 4
10


Asimetria se studiaza cu ajutorul coeficientului de asimetrie 1

1 =
(

=1
3

3
Daca 1 = 0 - distributie normala
< 0 - distributie negativa
> 0 - distributie pozitiva

Distributiile care au frecventa usor asimetrica verifica relatiile

0
=

3 * (

X )
Gradul de concentrare al frecventei din centrul distributiei se stabileste cu ajutorul coef de
boltire 2 .
2 =
(

=1
4

4
Daca 2 < 3 - curba este platicurtica
= 3 - curba este normala
> 3 - curba este leptocurtica
Denumirea vine de la Kyrtosis











Clasificarea datelor statistice
Datele statistice obtinute prin inregistrari exhaustice sau a unei parti a populatiei sunt extrem
de variate deoarece unitatile statistice au caracteristici cu grad mare de imprastiere .
Pt a obtine informatii generale asupra fenomenelor inregistrate trebuie sa se faca o prelucrare
primara a datelor statistice care presupune :
- Centralizarea
- Gruparea
- Reprezentarea datelor sub forma de serii , tabele si grafice
Centralizarea statistica reprezinta strangerea tuturor informatiilor in institutia specializata
care face prelucraea si obtinerea tuturor indicatorilor pe intreaga colectivitate sau pe grupe . In
Cartografie Tematica Curs 4
11

urma centralizarii simple se obtine o caracterizare de ansamblu a colectivitatii . Pt a obtine
informatii complexe structurate de diferite criterii se utilizeaza centralizarea pe grupe .
In urma acesteia se obtin indicatorii centralizatori partiali pe fiecare grupa iar pe baza lor se
obtin indicatori centralizatori generali pt intreaga colectivitate .
Gruparea statistica reprezinta impartirea unitatilor in grupe omogene in functie de variatia
uneia sau mai multor caracteristici . Pt a obtine o grupare omogena trebuie aleasa o caracteristica
esentiala cu caracter stabil .
Se numeste grupa omogena dpdv statistic o clasa de unitati in interiorul careia variatia
caracteristicii este minima . Gruparea se face respectand urmatoarele :
1. Principiul integralitatii toate elementele statistice sa fie incluse in clase formate ( ex: starea
civila )
2. Principiul omogenitatii o clasa contine numai elemente de acelasi tip
3. Principiul unicitatii un element apartine unei singure clase
4. Principiul continuitatii in cazul variabilelor cu variatie continua nu exista clase cu frecventa
nula
In functie de scopul analizei viitoare se stabilesc caracteristicile esentiale pe baza carora se
vor grupa elemente statistice . Metoda gruparii utilizeaza urmatoarele notiuni de baza :
a) Caracteristica de grupare este variabila in functie de care unitatile statistice sunt
repartizate in grupe distincte cat mai omogene .
b) Intervalul de grupare reprezinta un grup omogen de variante despartit de restul
colectivitatii prin 2 limite : inferioara si superioara
Intervalele pot fi egale / inegale , inchise / deschise , cu variatie discreta / continua .
Tipuri de grupari ale datelor statistice :
1. Functie de nr caracteristicii utilizate :
- Grupari simple / combinate
- Cele simple sunt realizate dupa o singura caracteristica
- Cele combinate se realizeaza pe baza a doua sau mai multe caracteristici , se realizeaza
gruparea elementelor in functie de o caracteristica apoi fiecare grupa se imparte in subgrupe
in functie de a doua caracteristica . Cu cat nr de caracteristici e mai mare se obtin grupe mai
omogene . Totusi pt a nu se faramita prea mult colectivitatea si a nu ingreuna analiza
statistica se utilizeaza 3 -4 caracteristici .
2. Functie de continutul caracteristicilor
- Grupari cronologice dupa variatia in timp a unui fenomen ( productia auto / an )
- Grupari teritoriale - in functie de variatia in spatiu a elementelor colectivitatii ( clasificarea
populatiei planetei / tari )
- Gruparea dupa o caracteristica atributiva :
calitativa ( productia pe ramuri )
cantitativa ( familia in functie de copii )

3. Functie de modul de variatie a caracteristicii
- Gruparea pe variante un nr limitat de variante ( masini intr-o parcare in fct de marca )
- Gruparea pe intervale de variatie se aplica atunci cand exista un nr mare de valori
individuale diferite
- Gruparea pe intervale de variatie de marimi egale ( populatia pe grupe de varsta )
- Gruparea pe intervale de variatie de marini inegale ( in cazul in care repartitia valorilor este
neuniforma )
Inainte de gruparea elementelor pe clase trebuie facuta o ordonare a acestora pe clase
functie de importanta sau rangul lor ( manual / automat )
Cartografie Tematica Curs 5
12


Gruparea elementelor statisitce:
1. se stabilesc nr de clase
2. Se alege procedura de clasificare
3. Se analizeaza precizia clasificarii

1. Stabilirea nr de clase alegerea nr de clase pt datele cantitatie este o decizie foarte
importanta si trebuie facuta de un cartograf, deoarece pp stab nivelului de generalizare a datelor.
Daca nr de clase ales este prea mare atunci clasificarea este prea complexa si poate fi confuza. Daca
nr de clase este prea mic atunci datele vor fi mult simplificate, detaliile vor fi ascunse iar deosebirile
calitative vor fi estompate. De obicei clasif datelor cartograficce se aleg 4-5 clase.
Nu exista reguli care sa stab nr de clase in care sa fie grupate elementele unei pop sudiate.
Posibilitatea de grupare a datelor sunt f variate. In general prin acest proces urmarim sa pune in
aceleasi clase elem care se aseamana mai mult iar clasele rezultate sa fie diferite intre ele cat mai
mult posibil.
Diferenta dintre val fiecarui element si media clasei in care se afla, se evalueaza cu ajutorul
dispersiei. Dispersia trebuie sa fie cat mai mica ai sa existe o similitudine intre obiectele din aceeasi
clasa.
Metodele de grupare a datelor:
Cu ajutorul limitelor naturale
Metoda de optimizare Jenks
Cu ajutorul mediilor succesive
Pe baza mediei si a abaterii medii patratice
Gruparea cu intervale egale
Gruparea cu frecvente egale
Metoda definita de utilizator

1. Gruparea cu ajutorul limitelor naturale:
Datele se ordoneaza functie de importanta lor (rang). Daca se reprez grafic aceste dase se obs
intreruperi. Aceste intreruperi pot fi considerate limite naturale care separa clasele.
Ex: 1,3,4(clasaI) 11,12,15,19(clasa II) 27,31,32(clasa III) 75(clasa IV) 101111 (Clasa V)
Dezavantajul acestei clase este ca se pot crea clase care sa contina doar un singur element.
2. Metoda de optimizare Jenks
Aceasta metode este de fapt un algoritm de alegere optima a limitelor naturale propus de
Walter Fisher in 1958 si implementat in 1977 de George jenks
Aceasta met de clasif este utiliz de toate GIS-urile si programele de intocmire a hartilor.
Metoda consta in analizarea intercativa a tuturor solutiilor bazate pe suma abateriilor
individuale absolute fata de mediana fiecarei clase.
Ex : 1,3,7,11,22 -> 2 clase
In prima iteratie se det suma abaterilor individuale absolute fata de mediana fiecarei clase.
In a 2 interatie se muta o singura obs intr-o clasa adiacenta si se calc din noi abaterile
individuale fata de mediana fiecarei clase si se insumeaza. Iteratiile se repeta pana cand aceasta
suma atinge valoarea minima
Cartografie Tematica Curs 5
13



Varianta 1 Varianta 2

=23 =17

Varianta 3 Varianta 4





=17 =14

Ex: Se da seria : 11,12,13,14 | 31,32,33 | 99 ,100 -> cazul impartirii pe limite naturale
Varianta 1 Varianta 2







=7 =87

3. Gruparea pe clase cu ajutorul mediilor succesive
Impartirea elem pe clase se face cu ajutorul medianie aritmetice astfel elem se impari in 2
clase, prima contine elemente mai mici decat media a 2 elemente mai mari, apoi elementele ficarei
clase se impart din nou in cate 2 clase pe baza noilor medii aritmetice calculate pt fiecare clasa.
Avantajul acestei metode este ca poate fi utiliz manual, dar nu se utiliz in GIS sau alte metode
carto, iar inconvenientul metodei este ca nr de clase poate fi 2,3,8.
4. Media si abaterea mediei patratice
Metoda se aplica pt seriile cu nr mare de elem si cu distrib normala. Se calc media si abaterea medie
patratica si pe baza acestora se stab limitele claselor prin
adunarea sau scaderea la medie a abaterii medii patratice.
De obicei 6 clase sunt suficiente pt a impartii toate
elementele cu ajutorul acestei metode.
=

( )
2
=1

Avantajul major al acestei met este ca in cazul seriei
cu distrib poz si neg apar intervale de frecv inegale astfel:
Clasa Elem Me Eroare
1 1 1 0
2 3,7,11,22 9 6+2+2+13
=23
Clasa Elem Me Eroare
1 1,3 (1+3)/2 = 2 2
2 7,11,22 11 15
Clasa Elem Me Eroare
1 1,3,7,11 5 14
2 22 22 0
Clasa Elem Me Eroare
1 1,3,7 3 6
2 11,22 16.5 11
Clasa Elem Me Eroare
1 11,12,13,14 12.5 4
2 31,32,33 32 2
3 99,100 99.5 1
Clasa Elem Me Eroare
1 11,12,13 12 2
2 14,31,32 31 18
3 33.99,100 99 67
Cartografie Tematica Curs 5
14

- in intervalul [x, + ] se pot afla maj elementelor care sunt mai mari decat media iar pt a grupa elem
mai mici decat media o sa fie nevoie de 3 intervale.
Dezavantaj: utilizatorul trebuie sa aiba notiunii de statistica

5. Gruparea pe interavale egale
Aceasta metoda de calsificare pp ca intervalul tuturor claselor sa fie egal.
=

Rezultatlul se rotunjeste in plus ai sa nu ramana al in afara ultimului interval. In aceasta met
frecenta variaza considerabil de la o clasa la alta.
Dezavantaj: pot aparea calse cu frecventa zero in caz in care cea mai mare val este cu mult mai
mare fata de cea cu rang inferior sau cea mai mica valoare este cu mult mai mica fata de cea cu rang
superior. Aceasta prob se rezilva plasand aloarea aberanta intr o singura clasa. Celalate date se
grupeaza apoi in datele ramase.
6. Gruparea cu frecvente egale
Nr total de obs este impartit in mod egal pe fiecare clasa. Deseori cartografii impart clasele in
cuantile. Cuantile 25%, Cvintile 20%
Avantaj: nu apar niciodata clase fara niciun element cum se poate intampla la metoda cu
intervale egale. Se utilizeaza usor atunci cand nr elementelor este divizibil cu nr claselor, in caz
contrar se mareste nr elementelor claselor cu aceasi cantitate incepnad de la calsa cu rangul cel mai
mic pt ca valorile mari au o influenta.
Ex: 159 elemente
5 clase 159/5 = 31,8
4 clase -> 32 elem
Clasa 5 -> 31 elem
7. Sisteme de clasif definite de utilizator.
Programe de cartografie si GIS permit utilizatorului sa defineasca propria metoda de
clasificare. Cartograful poate specifica val pt identif limitelor claselor.
Metoda de reprezentare pt hartile tematice
Pt reprez fenom sociale sau fizice pe harti tematice se pot utlizia metode statisitice si
cartografice.
Metodele statisticie reperez indicatori statistici sub forma de diagrame cartograme su
cartodiagrame. Ampalsarea acestora pe harta se face in mod arbitrar independent de elemeentele
geografice. Elem unui grafic statisitic: titlu, reteaua graficului, scara, note explicative. Titlul este
numele tabelului reprezentat. Reteaua graficului este formata din linii ajutatoare utilizate pt
ampalsarea corecta a punctelor de pe grafic, se traseaza cu linii subtiri.
Sist XoY pe axa OX se trec variantele sau intervalele de variatie ale caracateristicii
indepnedente, momentele sau intervale de timp. Pe axa OY se trec val caracateristicii sau frecv
Cartografie Tematica Curs 5
15

Se poate folosi si sistem de coord polare si avem o retea formata din cercuri concentrice si
sectoare de cerc
Scara se stabileste functie de nr indicativilor reprezentati si de marimea acestora.
Nota explicativa legenda si provenienta datelor reperezentate.
Diagramele sunt reprezentari grafice care se realizeaza cu ajutorul unor figuri geometrice. Se
utilizeaza in special pt reprez fenomenelor economico geografice. Diagramele pot fi simple sau
complexe.
Diagrame simple
1) Diagrame in coloane : aceasta permit vizualizarea rapida a diferentelor de marime dintre
indicatori sau a evolutiei lor in timp. Se utilizeaza un sistem de axe Xo; pe OX se afla bazele
coloanelor care sunt egale, inaltimea coloanelor este proportionala cu marimea indicatorului
reprezentat.
Coloanele pot fi lipite, egal distantate, sau partial suprapuse = diagrame in coloane in aflux
De asemenea coloanele pot fi orientate in sens poz sau negativ. Deasupra sau dedesubtul
coloanei se poate trece marimea reprezentata.
Ex: inmatricularea de societati comerciale cu participare straina la capital social in sept 2008
Italia -> 210 , Ungaria ->103 , Germania -> 92






Coloane se utilizeaza pt serii de repartitie, cronologice, terioriale.
2) Diagramele in Benzi se aseamam cu diagramele in coloane doar ca nivelul indicatoriilor
este reprezentat prin benzi orizontale egal distantate si cu bazele situate pe axa Oy. Se utilizeaza pt
indicatori care pot fi structurari pe componente, pt serii de termeni care reprezinta lungimii(cai
ferate, fluvii) si pt indicatori cu variatii foarte mari






Cartografie Tematica Curs 5
16


Cronograma se utilizeaza pt a reprezenta evolutia elementelor in timp. Pe axa Ox se trece
timpul si pe Oy se trec val caracteristice sau frecventa.
Poate fi simpla sau combinata. Simpla- prezinta evolutia unui singur fenomen iar cea cobinata
prezinta evolutia unor fenomene combinate/corelate (dinamica natalitatii si sportul natural )
a) Ex: Utilizarea locuitorilor de cazare in cabane turistice exprimate in % in 2008 in Romania
Ianuarie 18 % , Februarie 22,1 % , Martie 16.4 % , Aprilie 24 % , Mai 27,1 % ,
Iunie 30,9 % , Iulie 38,5 % , August 43,5 % , Septembrie 33 %








b)
Cartografie Tematica Curs 6
17


Diagrama prin patrate
Indicatorii statistici se considera egali cu suprafata unor patrate . Marimea indicatorului Mi = li
2

A - > 160 . 000 km
2
- > l 1 = 400 km 100 km = 0.5 cm
B - >90 . 000 km
2
- > l 2 = 300 km
C - > 40 . 000 km
2
- > l 3 = 200 km






Diagrama prin cercuri
In acest caz suprafata cercurilor este proportionala cu marimea
Mi = * Ri
2
-> Ri =

A - > 1256 km
2
- > R 1 = 20 km 10 km = 0.5 cm
B - > 2826 km
2
- > R 2 = 30 km
C - > 5024 km
2
- > R 3 = 40 km







Cartografie Tematica Curs 6
18


Obs !
Patratele sau cercurile se coloreaza sau hasureaza a.i. cu cat fenomenul este mai important se
reprezinta mai accentuat .
Diagrama prin dreptunghiuri
Se utilizeaza pt reprezentarea indicatorilor care se exprima ca produs a 2 factori .
Ex: productia de grau exprimat ca :
- Productia medie la ha ( l )
- Suprafata cultivata ( L )






Stereogramele sunt diagramele realizate cu ajutorul paralelipipedului . Se utilizeaza pt
indicatori care se pot reprezenta cu produs a 3 factori
Ex: dobanda exprimata in fuctie de capitalul depus , rata dobanzii , durata depozitului . In acest
caz volumul paralelipipedului reprezinta marimea indicatorului









Cartografie Tematica Curs 6
19


Diagrame complexe
Se mai numesc si structurale - se utilizeaza pt a evidentia structura colectivitatii si modificarile
structurale
1. Diagrama prin sectoare circulare
2. Diagrama prin dreptunghi
3. Diagrama prin patrat
4. Diagrama polara
5. Piramida structurala

Diagrama prin sectoare circulare
Ex: resursele de energie electrica ale Rom 1 ian 30 sept 2008
54.8 % termocentrale - > 197
o
, 28
28,4 % hidrocentrale - > 102
o
, 24
16,8 % centrale nucleare - > 60
o
, 48

Volumul total se reprezinta printr-un cerc si se calculeaza apoi marimea in grade
corespunzatoare fiecarui element .











Sectoarele se hasureaza sau se coloreaza diferit a.i. sa sugereze importanta sectorului .
Diagrama prin dreptunghi
Se deseneaza un dreptunghi cu latura mare pe verticala si paralel cu dreptunghiul se
construieste o scara pe verticala







Cartografie Tematica Curs 6
20


Diagrama prin patrat
Se deseneaza un patrat , fiecare parte se imparte in 10 parti egale -> 100 de parti , fiecare patrat
reprezentand 1% din total .









Diagrama polara
Este sugestiva pt reprezentarea fenomenelor cu variatie sezoniera . Se utilizeaza frecvent in
climatologie .
Ex : variatia temperaturii pe un anumit interval
Cercul se imparte intr-un nr de sectoare egale , cate unul pt fiecare interval de timp . Raza
sectorului este proportionala cu marimea indicatorului .
Temperatura medie lunara in Drobeta in 2009 :
LUNA TEMPERATURA MEDIE A AERULUI IN 2009

IANUARIE 2
FEBRUARIE 5.5
MARTIE 11.3
APRILIE 18.2
MAI 23.4
IUNIE 26.6
IULIE 29.3
AUGUST 29
SEPTEMBRIE 25.1
OCTOMBRIE 18.3
NOIEMBRIE 10.6
DECEMBRIE 5.0

Cartografie Tematica Curs 6
21




Piramida structurala
Se utilizeaza pt reprezentarea distributiei populatiei pe sexe sau grupe de varsta .









Histograma se reprezinta la fel ca diagrama cu coloane lipite . Bazele coloanelor pot fi egale sau
nu si ele corespund grupelor colectivitatii
Inaltimea coloanelor corespunde frecventei grupelor pt intervale de grupe egale . Daca
intervalele de grupare nu sunt egale atunci suprafata coloanelor va fi proportionala cu frecventa
grupelor .
0
5
10
15
20
25
30
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Temperatura medie a aerului
(2009)
Temperatura medie a
aerului
Cartografie Tematica Curs 6
22














Poligonul frecventelor are acelasi continut ca si histograma dar pt fiecare grupa se construieste o
dreapta perpendiculara in centrul intervalului avand lungimea egala cu frecventa grupei respective
Capetele segmentului astfel obtinut se unesc si rezulta o linie franta care este chiar poligonul
frecventelor
Cartograme
Pt realizarea cartogramelor datale trebuie sa fie grupate mai intain pe intervale de variatie.
Metoda consta in reprez suprafetelor unitatilor teritoriale ( tari , judete , provincii ) proportional cu
marimea unui anumit element ( fenomen studiat )
De ex: Se deseneaza suprafata judetelor proportionale cu populatia lor sau cu venitul pe cap de
locuitor , deci suprafata nu se reprezinta proportional cu suprafata reala , deci realitatea geografica se
reprez abstractizat rezulta o imagine distorsionata care aminteste doar vag de harta geografica.
Reprez cartografica poate fi continua sau discontinua. In cartogramele continue suprafetele unit
teriotiale sunt proportionale cu marimea datei statitstice studiate.
In acest caz unit teritoriale sunt adiacente, deci se pastraza forma suprafetelor intregi neschibat,
dar UAT-urile care o alcatuiesc pot fi atat de deformate incat sa nu mai semene cu forma reala.
Aceasta este o met greu de aplicat si ar trebuii sa fie utilizata doar pt zonele cu care utilizatorii sunt
familiarizati.
Cartografie Tematica Curs 6
23


Cartograme discontinue pastreazza relatia de vecinatate dintre UAT dar acestea au o
amplasare apoximativa fata de pozitia reala.Sunt usor de construit deoarece unit teritoriale se scaleaza
pastrand forma lor adevarata.
Cartogramele discontinue pot fi realiz si prin inlocuirea unit terit cu cercuri a caror sup este
proportionala cu data statistica.(se mai numesc si cartograme in cercuri, conceputa in 1996 de Daniel
Dorling) Suprafata cercurilor se scaleaza a.i. sa fie tangente intre ele.
Cartodiagramele reprezinta o forma speciala a cartogramelor peste care se aplica diagrame.
Pe harta se reprezinta UAT si in interiorul acestora se deseneza diagrame amplasate arbitrar dar ai sa
nu depaseasca limitele unit teritoriale la care se refera. Se utiliz pt a reprezenta marimea absoluta a
unui fenomen sau element.(str pop urbane/rurale dintr un judet sau dinamica lui)
In afara de figuri geometrice se pot utiliza si fig naturale sau simbolice a caror marime este
proportionala cu al indicelui de reprezentat.
Metode cartografice
Acestea tin cont de poz geografica a fenomenului studiat. Pt reprezentarea cantitatii a
fenomenului se utiliz urm metode: Metoda arealelor, punctului, semnelor (simbolurilor), izoliniilor,
linii de miscare(dinamice).
Pt reprez fenomenelor calitative se utiliz metoda fondului calitatitv.
1) Metoda arealelor: a fost utilizata de la inceputul sec XIX.
Este o metoda de reprezentare cartografica care consta in colorarea sau umbrirea in mod diferit a
unor zone, altele decat cele delimitate prin izolinii. De obicei sunt zone administrative (tari, provincii,
judete sau oricare alte UAT carora li se pot asocia marimi cantitative)
Hartile tematice realizate prin metoda arealelor care reprezinta acelasi fenomen dar la momente
de timp diferite pot fi comparate pt a studia evolutia in timp a fenomenului respectiv sau se pot
compara 2 sau mai multe harti ale acestor unit teritoriale pe care se reperez fenomene diferite.
Prin aceasta metoda se pot reprez fenom/elemente care nu au o distrib continua ci care se gasesc
in zone care pot fi bine delimitate(zone geografice, sau politici-administrative) Ex: arealul anumitor
specii de plante sau animale- - caracter relati; areal zacaminte caracter absolut.
Fenomenele geografice care au o distributie continua se reprezinta prin metoda arealelor. Ex harti
de temp medii anuale
Cartografie Tematica Curs 7
24


Tipurile de date care se reprezinta prin metoda arealelor pot fi valori:

-absolute: populatia dintr-un judet;
-derivate: coeficient, rata (venit pe cap de locuitor in judet, natalitatea)
Avand in vedere ca unitatile teritoriale difera ca marime, pentru ca hartile tematice intocmite
prin metoda arealelor sa fie sugestive este bine sa fie evitata reprezentarea valorilor totale.
La intocmirea hartilor prin metoda arealelor se presupune ca intr-o unitate teritoriala
elementul/fenomenul reprezentat are o valoare constanta.
Liniile care delimiteaza aceste UAT nu li se asociaza nicio valoare ci au doar rol de separare
spre deosebire de izolinii.
Utilizare: Metoda arealelor este potrivita atunci cand se doreste reprezentarea unui fenomen
intr-o zona care poate fi precis delimitata; nu se utilizeaza daca datele nu se pot exprima sub forma
de rata sau proportie. Nu se utilizeaza daca vrem sa reprezentam valori exacte in interiorul unui
areal.
Etapele de realizare a unei harti utilizand metoda arealelor:
1. Studiul fenomenului geografic care trebuie reprezentat.
2. Stabilirea scarii hartii.
3. Numarul si tipul arealelor sau unitatilor teritoriale.
Cu cat numarul unitatilor teritoriale este mai mare cu atat se poate reprezenta mai detaliat
fenomenul studiat. Cu cat nr UT creste cu atat scade suprafata acestora si diferentele dintre ele se
observa mai greu.
Numarul de UT se stabileste in functie de urmatoarele elemente:
- Datele disponibile;
- Destinatia hartii;
- Scara hartii.
Se recomanda sa se foloseasca minim 4 clase si maxim 6 clase
4. Prelucrarea datelor:
a. Se realizeaza un grafic/o histograma a datelor care urmeaza sa fie reprezentate.
b. Se stabilesc limitele claselor care vor aparea in legenda.
c. Se calculeaza valori derivate exprimate sub forma de raport/rata.
Elementele auxiliare ale hartii:
Legenda- pentru fiecare culoare se reprezinta un dreptunghi a carui suprafata este:
a) Egala cu suprafata poligonului de pe harta daca arealele reprezentate sunt mici.
b) Suprafata poligonului este egala cu sau 1/3 din suprafata poligonului daca arealele
sunt mari.
Dreptunghiul se amplaseaza fie pe verticala cand pot fi lipite sau distantate iar valorile pot
creste de jos in sus, de sus in jos sau pot fi amplasate pe orizontala si atunci sunt distantate si valorile
cresc de la stanga la dreapta.
Clasele pot reprezenta valori continue sau discontinue.
Ex: 12,33 | 49,51,52 | 58,67 | 79,82,89,91,98
Cartografie Tematica Curs 7
25


Avem 4 clase
Reprezentare continua Reprezentare discontinua







Varianta reprezentarii continue este de preferat pentru ca pot aparea valori noi in ultimul
moment pana la finalizarea hartii. Daca se realizeaza harti pentru diferite perioade de timp, legenda
trebuie sa fie aceeasi pentru a face comparatii.
Varianta reprezentarii discontinue se utilizeaza atunci cand se intocmeste o singura harta si are
avantaj ca valorile din legenda sunt mult mai exacte. Limitele interne daca sunt pozitive se scriu cu
liniute intre valori .
Daca numerele sunt mari este de preferat sa se reprezinte in multiplii, iar daca datele au
zecimale atunci toate limitele se considera cu zecimale pentru a nu elimina valori.
Totusi limitele nu trebuie sa aiba un numar de zecimale mai mare decat datele pentru a nu crea
impresia falsa ca datele sunt mai precise decat in realitate.
Titlul legendei trebuie sa fie sugestiv si sa fie in concordanta cu titlul hartii.
Simbolizarea:
Pe hartile intocmite cu metoda arealelor unitatile pot fi reprezentate in tonuri de gri sau in
culori. Cele in tonuri de gri se realizeaza cu solid sau cu rastere de puncte sau linii.
Hasurile cu linii trebuie evitate- sunt obositoare. Daca se utilizeaza solid pentru color, in
tonuri de gri trebuie evitate culorile negru si alb.
Pentru culori se pot utiliza nuante ale aceleiasi culori de la inchis la deschis, dar se pot utiliza
si mai multe culori cu diferite nuante.
Culorile trebuie alese tinand cont de urmatoarele aspecte:
1) Clasele sa fie simbolizate cu diferente clade de nuante.
2) Culorile la tiparire nu sunt exact ca cele de pe monitor
3) Se utilizeaza scheme de culoare.

Metoda Punctului
Utilizat din 1883- toate gis-urile o folosesc.
Metoda este potrivita pentru reprezentarea elementelor sau a fenomenelor fizice si economico-
geografice care nu au o distributie continua. Cu ajutorul acestei metode se poate reda cantitatea
acestui fenomen. Se utilizeaza de obicei pentru reprezentarea productiei agricole sau a populatiei. Se
utilizeaza puncte cu aceleasi caracteristici (marime, forma, culoare). Pentru puncte se alege o valoare
care se pastreaza constant pentru intreaga harta.

Cartografie Tematica Curs 7
26


Metoda punctului nu este potrivita pentru reprezentarea seturilor de date care au amplitudinea
foarte mica si foarte mare.
Elementele de care trebuie sa se tina seama la alegerea marimii si a valorii punctului.
1. Valoarea se alege a.i. in zonele in care fenomenul studiat apare in cantitati mici sa fie cel putin
2-3 puncte.
2. Marimea si valorile punctelor trebuie sa fie alese a.i. in zonele cu densitatea cea mai mare
punctele sa fie apropiate si sa nu se suprapuna.
3. Valoarea punctului trebuie sa fie un numar rotund.
4. Marimile si valorile trebuie sa se aleaga tinand cont de scara hartii a.i. harta sa nu para prea
precisa sau prea generala.
5. Pe ecran punctele mici par a fi patrate si de aceea pe hartile virtuale punctele trebuie sa fie mai
mari.
In GIS punctele se amplaseaza aleator in interiorul zonei studiate, totusi este de preferat sa se
utilizeze si informatii suplimentare pentru a reprezenta punctele cat mai corect.
Metoda Semnelor (simbolurilor proportionale).
Aceasta metoda consta in reprezentarea cu ajutorul unor simboluri: cerc, patrat, triunghi. Cu
aceasta metoda se pot reprezenta indicatorii statistici absoluti sau rata/proportia.
Nu se pot reprezenta variabilele continue( care pot lua orice valoare intr-un interval).
Nu se poate reprezenta densitatea, caracteristicile care au o variatie relativ mica sau egala cu 0.
Metoda a inceput sa fie utilizata la inceputul sec 19 fiind usor de aplicat si sugestiva pentru
utilizarea hartilor.
Variabilele vizuale utilizate la reprezentarea hartii prin aceasta metoda sunt forma si marimea.
Simbolurile utilizate: simboluri geometrice 2D, 3D sau pictograme.
Simboluri geometrice 2D: cercuri, patrate, triunghiuri. Pentru aceste simboluri caracteristice
dominanta este suprafata, aceasta fiind scalata in functie de marimea indicatorilor statistici.
In acest caz centrul semnului reprezinta pozitia exacta a obiectului sau fenomenului.
Simboluri geometrice 3D: sfera, cub, prisma. Cu ajutorul lor se pot crea harti atractive dar nu
toti utilizatorii pot sa interpreteze corect scara utilizata. Avantajul acestei metode este ca simbolurile
reprezentate sunt mai mici deoarece volumul acestora este proportional cu marimea indicatorului.
Pictogramele: prezinta dezavantajul ca utilizatorul nu poate estima corect valoarea
reprezentata de un astfel de simbol din cauza formei sale neregulate.
Scalarea simbolurilor poate fi absoluta si gradata.
In cazul scalarii absolute, simbolurile sunt scalate proportional cu valoarea pe care o
reprezinta, deci simbolurile sunt proportionale intre ele.
Scalarea gradata - se utilizeaza un simbol pentru toate datele situate intr-un interval. Datele se
clasifica in 4-5 clase si in acest caz simbolurile nu sunt proportionale cu val pe care se reprezinta.
Simbolurile dupa ce au fost scalate prin una din cele 2 metode pot fi colorate cu intensitati
diferite pentru ca harta sa fie sugestiva.
Valorile aberante se simbolizeaza diferit precizandu-se denumirea si valoarea exacta.

Cartografie Tematica Curs 7
27


Se pot intocmi harti tematice prin metoda simbolurilor proportionale care sa prezinte 2 sau
mai multe variabile. In acest caz se pot utiliza diagramele in cercuri.
Metoda simbolurilor poate fi utilizata in combinatie cu metoda arealelor.
Metoda Izoliniilor
Se utilizeaza pentru intocmirea hartilor tematice cantitative, pentru reprezentarea fenomenelor
cu o distributie continua si care pot fi masurate: temperatura, precipitatii, altitudini.
Ele se reprezinta ca valori absolute sau marimi derivate.
Tipuri de izolinii:
curbe de nivel-linii care unesc puncte cu aceleasi cote.
izobate-linii care unesc puncte cu aceeasi adancime.
izoterme-linii care unesc puncte cu aceeasi temperatura.
izobare-linii care unesc puncte cu aceeasi presiune.
izohiete-linii care unesc puncte cu cantitati egale de precipitatii.
izofreate-linii care unesc puncte cu aceeasi adancime a panzei freatice.
izogone- linii care unesc puncte cu aceeasi geclinatie magnetica.
izocrone-linii care unesc puncte in care se intampla acelasi fenomen in acelasi timp.
Legenda trebuie sa contina informatii despre elementele reprezentate prin izolinii.
Intervalele dintre izolinii pot fi colorate.
Metoda liniilor de miscare
Se utilizeaza prin intocmirea hartilor tematice cantitative si a celor calitative. Pentru
reprezentarea marimii fenomenului studiat se utilizeaza linii de grosimi diferite pentru harti
cantitative care unesc punctul de origine cu destinatia fara a respecta neaparat traseul real. Acest
lucru nu este posibil ca hartile sunt intocmite la scari mici.
Cu ajutorul liniilor de miscare se pot reprezenta rute maritime/aeriene, curenti oceanici, linii
de navigatie.
Liniile de miscare vor fi reprezentate deasupra celorlalte elemente si in culori mai intense.
Liniile nu trebuie sa fie prea groase pentru a nu acoperi prea mult celelalte detalii de pe harta.
Sensul liniilor este reprezentat cu ajutorul sagetilor daca acest lucru este important pentru
citirea hartilor.
Liniile se amplaseaza a.i. hartile sa fie echilibrate dpdv vizual.
Legenda trebuie sa fie clara si daca este cazul sa contina unitati de masura.
Metoda fondului calitativ.
Se utilizeaza pentru reprezentarea fenomenelor care au o raspandire continua intr-o regiune
fizico-economico-geografica.
Aceasta metoda se deosebeste de metoda arealului pentru ca aceasta se utilizeaza si pentru
elemente care nu au o raspandire uniforma. Suprafata studiata se imparte in zone in care exista aceste
fenomene iar apoi zonele se clasifica in functie de anumiti indicatori.
Fiecare suprafata se coloreaza diferit si de obicei se folosesc nuante deschise ale acestei culori.
Hartile realizate prin metoda fondului calitativ poate fi combinat cu metoda semnelor si a
liniilor.