Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Definitia teledetectiei
Prin teledetectie intelegem disciplina stiintifica care se ocupa cu obtinerea de informatii asupra
existentei,pozitiilor reciproce,naturii,caracteristicilor fizice si chimice a obiectelor si fenomenelor din mediul
inconjurator prin prelucrarea,analiza si interpretarea datelor cantitative si calitative preluate de la distanta
fata de obiectul de studiu(nu in contact fizic cu acesta)cu senzori montati pe platforme terestre,aeropurtate
sau satelitare.
2.Marimile caracteristice ale detectorilor
Raspunsul spectral-exprima dependenta semnalului de iesire de la detector in functie de lungimea de
unda a radiatiei.Pentru detectorul termic raspunsul spectral este independent de .
Fig.1 Raspunsul spectral pentru detectorul fotonic-raspunsul spectral creste liniar cu pana la 0-de prag unde
scade brusc,dincolo de care detectorul nu mai este sensibil.
Pentru detectorii fotovaltaici: =hc/Eg (1)
Unde:h-constanta lui Planck
Eg-largimea benzii interzise a semiconductorului
c-viteza luminii in vid
Responsabilitatea detectorului(R)-este raportul dintre tensiunea sau curentul de iesire si puterea radianta
incidenta.Se masoara in V/W.
R=VS/P=VS/SdI
(2)
Unde:
VS- tensiunea semnalului masurat
P-puterea radianta incidenta
Sd-aria detectorului
I-iluminarea
Detectivitatea D*.Este data de relatia:
D*=
(3)
=
+
(2) unde: -este reflectanta spectrala
DN-este valoarea inregistrata se senzor
DN max si DN min reprezinta valorile maxime respectiv minime inregistrate de senzor in calibrarea de
laborator(corespunzator 255 sau 0),aceste valori se pot obtine si din fisa de calibrare de laborator a senzorului.
Etapa a doua.Aducerea valorilor astfel calculate in sistemul masuratorilor de reflectanta spectrala inregistrate
la sol se utilizeaza o transformare de tipul (1) aratata mai sus.Valorile a si b se determina prin metoda celor
mai mici patrate.
6.Senzori IKONOS si QuickBird dispunerea segmentelor in planul focal si formarea liniei imagine sintetice
Pentru senzorii liniari de mari dimensiuni timpul de transfer a sarcinilor de la fiecare detector este insuficient
pana ce platforma ajunge in pozitia de preluare a unei noi linii imagine.Din acest motiv se utilizeaza senzori
liniari compusi din mai multe componente de aceleasi caracteristici dar de dimensiuni mai mici.Platforma
SPOT platforma IRS-1C/1D precum si platforma IKONOS utilizeaza senzori liniari cu trei componente in timp ce
platforma QuickBird utilizeaza o combinatie senzori liniari cu cate 6 compenente de dimensiuni mai mici,figura
de mai jos.
In cazul senzorului de baleiaj cu oglinda de rotatie MSS al platformei Landsat pasul de esantionare la so este
de 80 m timp ce rezolutia spatiala a senzorului este de 79/56,in acest caz avem o supra-esantionare a spatiului
obiect.Translatarea senzorului in planul focal creeaza o noua directie de preluare.Racordarea segmentelor
vecine pentru formarea unei linii imagine sintetice se face cu usurinta pentru cazul terenurilor
plane.Diferentele de nivel din spatiul obiect creeaza deformatii mari imaginii preluate induucand deplasari
atunci cand la preluare se utilizeaza acelasi centru de proiectie(aceeasi constanta a obiectivului pentru
montajul decalat a componentelor unui senzor in cazul platformei IRS-1C/1D in planul focal.
7)Corectia erorilor reziduale obtinute in urma determinarii parametrilor transformarii, la calculul punctelor
noi;
La calculul coordonatelor de teren se poate tine seama de erorile reziduale in punctele de sprijin cele
mai apropiate punctului nou care se determina , in functie de scara imaginii de prelucrat, de marimea erorilor
reziduale in punctele de sprijin si de numarul si distributia punctelor de sprijin utilizate la calculul modelului
transformarii, folosind una din urmatoarele metode:
unde,
X9p= # "#
!
XP=X9P+XP
%
YP=Y9P+YP
Y9p= # # $
!
Iar, XP si YP se pot determina prin interpolare folosinde media aritmetica,media glisanta sau
predictia liniara
1)Calculul corectiilor datorate erorilor rezidualein punctele de sprijin folosind metoda aritmetica ponderata:
( &'
( &
XP=
p-ponderea functie de distant: pi=
*. , -
( & ')
( &
respectiv YP=
2)Calculul corectiilor XP si YP datorita erorilor reziduale in punctele de srpijin cu ajutorul mediei glisante
Metoda presupune calcularea cu polinoame de ordinal 1, astfel:
/0
a)Selectarea punctelor de sprijin (minim 4 si maxim 10 puncte) prin adoptarea unui cerc de raza ri=.1 , A-
5)Raspunsul senzorului este inregistrat in timp real prelucrat si vizualizat intr-o forma interpretabila si analizat
in scopul recunoasterii caracteristicilor fizico-chimice ale obiectului.
10. Detectori bazati pe dispozitive cuplate prin sarcina CCD (CHARGE-COUPLED DEVICE)
sau DCS.
Sunt sisteme de baleiere in planul imagine si reprezinta cea mai recenta realizare in formarea
imaginii.Sarcina acumulata ca urmare a conversiei radiatiei incidente pe suprafata detectorului poate fi
deplasata prin transfer de sarcina de la un electrod adiacent la altul.Sarcinile generate de fotonii incidenti sunt
transformate intr-un semnal de intrare apoi sunt transferate in serie elementelor de iesire datorita unui ceas
multi-faza. DCS pot fi senzori liniari sau de suprafata bidimensionali . DCS efectueaza trei operatii de bazacapteaza informatia , o stocheaza si o transfera intr-o structura constructiva simpla. Un senzor liniar este
alcatuit dintr-un singur sir de elemente fotosensibile.
Impulsurile sunt oprite pe durata de integrare optica necesara si apoi informatia este transferata spre iesire
secvential. Un senzor liniar trebuie sa aiba toate celulele foto sensoare coliniare si coplanare.
Senzori bidimensionali. Sunt alcatuiti dintr-o matrice bidimensionala de detectori de mari dimensiuni. Senzorul
e montat in planul focal al sistemului optic de preluare . Eficienta coantica ( ) exprima randamentul
conversiei lumina-sarcina electrica , dependenta acestui randament de radiatiei incidente descrie
sensibilitatea spectrala a dispozitivului videocaptor. ()=
Ansamblul sistemului optic si DCS este caracterizat de randamentul acestui ansamblu precum si de
raportul semnal/zgomot.
11.Spectrometrul cu prisma.
Acest aparat capabil sa masoare radiatia in anumite intervale de banda dotat cu sursa proprie de
calibrare, ce functioneaza independent de conditiile de mediu, pentru radiatia masurata trebuie sa aiba un set
de subsisteme capabile sa inregistreze o serie de date relevante asupra conditiilor de mediu pentru imaginea
de analizat (umiditate, temperatura, conditii meteo).
Semnalul rezultat de la detector trebuie prelucrat , formatat si integrat in prelucrarea datelor.
Instrumentul trebuie sa indeplineasca urm conditii:
1.Sa permita o baleiere rapida a spatiului obiect
2.Sensibilitatea instrumentului trebuie sa fie compatibila cu nivelul semnalului produs de radiatia
incidenta (masurata)
3.Instrumentul trebuie sa fie solid pentru a rezista conditiilor de teren
4.Instrumentul sa aiba o sursa proprie de calibrare interna pentru calibrarea datelor
Dispersia spatiala in instrumentele cu prisma este mai mica decat in cele cu retea si este mult mai complicata
aranjarea detectorilor in instrumentele cu prisma . Instrumentele cu prisma sunt solide , rapide si simple,
domeniul lor de utilizare fiind limitat de materialul din care este confectionata prisma .
12.Transformarile biliniare si polinomiale utilizate in georeferentierea indirecta.
Transformarile biliniare
Aceste transformari includ pe langa deformatiile specifice transformarii afine si o torsiune a
deformatiilor plane ale imaginii. Modelul transformarii este:
Pentru utilizarea acestei transformari sunt necesare patru puncte de sprijin, in practica se utilizeaza mai multe.
Transformari polinomiale de ordin superior
Sunt utilizate cand nu se cunoaste sau se ignora modelul fizic de formare al imaginii.Pentru corectarea
deformatiilor se utilizeaza puncte de sprijin si control identificate in planul imagine si in spatiul obiect sau de
pe harta fara a considera MDA cu polinoape 2D sau pe baza MDA cu polinoame 3D.
Coeficientii polinoamelor se determina prin metoda celor mai mici patrate. Polinoamele
corespunzatoare celor doua sau trei coordonate (X,Y,Z) pot fi independente, corespunzator unei transformari
afine sau corelate,corespunzator unei transformari conforme.Modelul matematic , bazat pe polinoame 2D
sunt de forma:
Unde X,Y,Z reprezinta coordonatele teren i,j,n si m sunt
numere intregi reprezentand incrementul , iar I,J,N, M reprezinta
valori intregi cuprinse intre 0 si 3 care dau gradul polinomului.
Punctele de sprijin trebuie sa aiba o distributie uniforma , dispuse in
general la capetele liniilor de baleiaj, iar numarul lor trebuie sa
permita, determinarea tuturor coeficientilor polinomului. Punctele
gresit identificate, in imagine sau pe harta, pot fi eliminate prin introducerea unei ponderi data de relatia:
Transformarile polinomiale utilizate datorita simplitatii lor prezinta urmatoarele dezavantaje:
a)deformatiile foarte complexe nu pot fi descrise pe cale polinomiala
b)distributia punctelor de sprijin trebuie sa fie
uniforma
c)distributia proasta a punctelor (gruparilor) de
sprijin pot conduce la crearea unor matrice A rau
conditioanate
13.Clasificarea sistemelor de teledetectie din punct de vedere al sursei de energie
a) Sisteme pasive- sunt platforme dotate cu senzori reflectivi care inregistreaza radiatia solara reflectata de
spatiul obiect sau radiatia emisa de catre acesta. Ex camera fotografica (fara blit), sistemele radar pasive care
lucreaza in domeniul hiperfrecventelor etc.
b) Sisteme active sunt platforme dotate cu senyori care au propria sursa de energie. Senzorul trimite un
fascicol de radiatie catre spatiul obiect pe care il ilumineaza.In urma interactiunii cu spatiul obiect (radiatia
incidenta este absorbita, transmisa, dispersata) iar o parte din radiatia incidenta este retroreflectata si ajunge
la senzorul aeropurtat sau satelitar dotat cu un sistem de detectori. Detectorul transforma radiatia incidenta
intr-un curent electric , proportional cu radiatia incidenta, semnal care este inregistrat, amplificat, prelucrat in
scopul formarii imaginii reflectivitatii spatiului obiect fotografiat. Ex. Sistemele LIDAR, RADAR sau SONAR.
In teoria miscarii satelitilor artificiali ai Pamantului se adopta drept plan fundamental planul ecuatorial iar
drept punct de origine punctul vernal .
Consideram sistemul din fig unde : O-este centrul de masa al corpului central (Pamantul). Axele X si Y inteapa
sfera cereasca in punctele si Y . Adoptam planul cercului mare , Y (planul ecuatorului, drept plan
fundamental) si punctul drept origine pe aces cerc.Raza vectoare a pericentrului inteapa sfera cereasca in P.
Dreapta NONdupa care planul fundamental taie planul orbitei se numeste linia nodurilor . N se numeste nod
ascendent iar N nod descendent .
Arcul N este notat cu se numeste longitudinea nodului ascendent .
Unghiul PNY definit prin I sub care orbita taie planul fundamental se numeste inclinarea orbitei . Arcul NP
definit prin se numeste argumentul latitudinii perigeului.
15. Conversia analog-digitala a semnalului detectorilor.
Semnalul este esantionat astfel incat reprezentarea sa numerica sa reproduca informatia continuta cu
suficienta precizie in semnalul original. Pentru teledetectie s-au adaptat 256 nivele de cuantizare. Pasul de
esantionare depinde de altitudinea platformei si de I.F.O.V.
Pasul de esantionare la sol este distante dintre centrele pixelilor adiacenti la sol.
16. Principiul pushbroom de preluare.
Sistemul pushbroom contine o serie de detectori aranjati perpendicular pe directia de deplasare. Fiecare
detector colecteaza o zona din imagine. Detectorii pushbroom sunt de regula mai usori si mai ieftini si pot
prelua mai multa lumina. Dezavantajul acestor sisteme este variatia senzitivitatii intre detectori.
Transformarile 3D:
Xi =
9::;<,9:=><,9:?@<,9:A
9?:;<,9?=><,9??@<,:
9?:;<,9?=><,:
respectiv Yi =
9=:;<,9==><,9=?@<,9=A
;
9?:;<,9?=><,9??@<,:
Utilizarea transformarii proiective 3D presupune utilizarea MDA si a cel putin 11 puncte de sprijin.
Transformarile admit si o transformare inversa ai carei coeficienti pot fi derivati din coeficientii
transformarii directe. Elementele modelului fizic ale imaginii se pot calcula in functie de coeficientii
transformarilor directe.
Polinoamele fractionale
Acest tip de polinoame a cunoscut o larga utilizare dupa lansarea satelitilor comerciali dotati cu
senzori de foarte mare rezolutie spatiala respectiv a senzorului IKONOS.
Acest tip de polinoame pot fi utilizate pentru:
-aproximarea modelului fizic de formare a imaginii,
-transformarea imaginii intr-un sistem de referinta pe baza punctelor de sprijin.
8. Ecuatia de coliniaritate, cazul general, (sistemul senzorului, sistemul camerei, sistemul platformei,
sistemul teren).
Aceste relatii nu sunt liniare , ele trebuie liniarizate pentru a putea fi utilizate in modelul transformarii.
Forma liniara este de tipul :
NV(k) =
Calculul corectiei se face plecand de la valoarea pe care trebuie sa o aiba nivelul de gri in histograma
cumulativa de referinta si reprezinta diferenta intre cele doua histrograme.
Aceasta revine la o rotatie a senzorului in raport cu camera, iar matricea C de rotatie devine:
1 0 0
>
C=L0 OPQR S QTURL
unde =
pentru o linie de baleiaj
VH
0 QTUR OPQR
Pentru toate punctele situate pe o linie avem
y=0;
[U,V,W]p= [x, 0, -Ck];
Y Z, []=0
B=I;
[W,
Cu aceste adaptari, ecuatia de observatii devine:
^
W
W
LZ L = LZ L + RCL 0 L sau x=x secp = -O_ `: W/`? X
SO_
[ \ [ ]?
Trebuie remarcat ca in timpul baleiajului avionul se deplaseaza, ceea ce antreneaza pt. fiecare linie de baleiaj
unghiuri K, , diferite ale intrumentului, ce provoaca o deplasare a liniilor in directia X. Acest lucru se poate
c
compensa printr-o deplasare sincrona a filmului de-a lungul axei X cu viteza
V=b OPQR,
d
eUfg b gQhg iThgjk lmkhnPopgT.
34.Radiometrul
Radiometrul masoara REM din domeniul vizibil si IR. Schema de principiu a unui astfel de aparat e prezentata
in fig. Radiatia incidenta si radiatia sursei de calibrare in mod alternativ cu ajutorul modulatorului rotativ
patrund prin filtrul de selectie a sau printr-o combinative de filltre, dupa care fascicolul trece prin diafragma
la sistemul optic de dispersie ce focuseaza radiatia pe toata suprafata detectorului. Detectorul furnizeaza un
semnal electric a carui amplitudine este corelata cu radiatia incidenta. Calibrarea spectometrelor si
radiometrelor se poate efectua:
-in laborator, cu aparatura
specializata
-in teren, efectuand
masuratori comparative cu alte instrumente calibrate sau folosind mire pentru care radianta standard este
cunoscuta.
Pentru a fi utile, datele de teren tb. corelate cu observatiile facute concomitent, temperatura, stare
atmosferica, umiditate, presiune etc si formate in benzi CCT, cum se arata in figura.
37 Senzorii TDI ( Timp Delay Integration), cu integrare si intarziere in timp a raspunsului spectral al
senzorului.
Pentru senzorii liniari de mari dimensiuni timpul de transfer a sarcinilor de la fiecare detector este insuficient
pan ace platform ajunge in pozitie de preluare a unei noi lini imagine. Dinacest motiv se utilizeaza senzori
liniari compusi din mai multe component de aceleasi caracteristici dar de dimensiuni mai mici. Platforma
SPOT, Platforma IRS-1C/1D precum si platforma IKPNOS utilizeaza senzori liniari cu trei component, figura 6,
in timp ce platforma QuickBird utilizeaza o combinatie a senzorilor liniai cu cate 6 componente de dimensiuni
mai mici, figura 13.
Timpul de citire a raspunsului unui detector pentru platformele comerciale de foare mare rezolutie spatiala
este foare scurt raportat la viteza la sol de deplasare a platformei. Pentru platforma IKONOS viteza de
deplasare la sol este de 7km/s, timpul de integrare pentru un detector de 0,14m/pixel, corespunzator unui PES
( pas de esantionare la sol) sau GSD ( Ground Sampling Distance) la sol de 1 m. Pentru cresterea calitatii
imaginii folosind un obiectiv de preluare cu unghi de foarte mare deschidere si un sensor de mare dimensiune,
pentru obtinerea unei imagini decalitate sunt utilizati senzori cu orientare flexibila a directiei de preluare,
figura 12, care sunt prevazuti cu un timp de integrare si de intarziere (TII).Acest lucreu se realizeaza asa cum
s-a aratat prin programare controlata.
Interferometrul este in instrument utilizat in spectrografia de inalta precizie si nu formeaza imaginea spatiului
obiect ci franjuri de interferenta a caror stralucire medie este proportionala cu intensitatea fascicolului
incident.
44. Particularizarea ecuatiei generale de coliniaritate pentru senzorul linia DTS (Dispozitive cu transfer de
sarcina)
Imaginea se formeaza in mod similar ca si in camera banda. Detectorii inregistreaza simultan o linie
B
B
imagine . Relatiile de coliniaritate au forma: 0= -ck BC si Y=-cK BC , iar matricea C este in acest caz:
Coordonatele imagine reduse la cazul fotogramei clasice
vor fi: x`=(x)=0
Y`=(y)=-ck
0= -ck
B
BC
si (y`)=-cK BC
)57 q,5s
5s57 q,)
q
q
O forma convenabila a filtrului de interferenta este filtrul F.C.V.(filtrul circular de grosime variabila)
in care grosimea elementelor dielectrice variaza cu pozitia unghiulara a elementului.Filtrul circular se
roteste pentru a asigura si produce dispersia spectrala in campul instrumentului.Modulatorul optic rotativ
produce un semnal alternative si in acelasi timp constituie o sursa interna de calibrare.Detectorul 2
primeste alternative radiatia incidenta sau pe cea de la lampa de control (reflectata) si invers detectorul
1.
y= Ck
(18)
Daca in ecuatia (17) x=0,y=0; deci pentru fiecare pixel avem o noua pozitie a platformei X03, Y03, Z03 si k ;,
diferite.Pt fiecare pixel coordonatele imagine se pot determina astfel:
Xj= Ck/V(t-t0) ,Yj= Ck= Ck(tj-t0) (19) unde t0-momentul baleirii centrului imaginii, tj-momentul baleierii
pixelului; -viteza unghiulara medie de baleiaj