Part I

STANDARDIZAREA
DATELOR SPATIALE
Master Sisteme informaionale geografice
Dr. Cristian VASILE
DR.CRISTIAN VASILE
I.
Master Sisteme informaionale geografice-Curs
CONCEPTE SI STANDARDE PENTRU METADATE
1. INTRODUCERE ........................................................................................................................................... 3
2. ISTORIC DESPRE METADATE ...................................................................................................................... 3
3. CONCEPTE FUNDAMENTALE DESPRE METADATE ....................................................................................... 4
3.1. IERARHIA IN STANDARDIZARE .............................................................................................................. 5
3.2. MODULARITATEA SI EXTENSIBILITATEA METADATELOR ....................................................................... 6
3.3. UNIVERSUL DE DISCURS ...................................................................................................................... 6
3.4. APLICAREA METADATELOR .................................................................................................................. 8
3.5. METADATE PENTRU SETURI DE ELEMENTE .......................................................................................... 8
3.5.1. Metadate ale metadatelor .................................................................................................................. 9
3.5.2. Directorul de metadate .................................................................................................................... 10
3.5.3. Dictionarul metadatelor ................................................................................................................... 11
4. METADATE MINIMALE .............................................................................................................................. 12
5. SERVICII DE INTEROGARE SI DISTRIBUIRE A METADATELOR .................................................................... 13
5.1. Metadate de interogare ......................................................................................................................... 14
5.2. Metadate de inventariere ....................................................................................................................... 14
5.3. Model de Metadate ............................................................................................................................... 15
6. EXPERIENTE IN UTILIZAREA METADATELOR ............................................................................................. 15
7. EFORTURILE REGIONALE PENTRU DEZVOLTAREA METADATELOR ........................................................... 16
7.1. Europa ............................................................................................................................................... 16
8. CONCLUZII ............................................................................................................................................... 17
II. STANDARDE ISO - ISO 19115, ISO 19119 si ISO 19139

1. Aplicarea Standardelor ISO .......................................................................................................................... 18
1.1. Servicii de localizare i utilizarea informaiilor spaiale ................................................................................ 18
1.2. Impactul Internet-ului, tehnologiei GPS i a comunicaiilor mobile asupra aplicaiilor geospaiale ...................... 18
1.3. Infrastructura Global de Date Spaiale .................................................................................................... 19
2. ISO 19115: 2003 GEOGRAPHIC INFORMATION - METADATA ........................................................................ 22
3. ISO 19119: 2005 GEOGRAPHIC INFORMATION SERVICES ........................................................................ 24
4. ISO 19139: 2007 GEOGRAPHIC INFORMATION - METADATA - XML SCHEMA IMPLEMENTATION .................... 26
1|P a g i n a
DR.CRISTIAN VASILE
Capitol I
FIGURA I.1. De la Univers de Discurs la Baze de Date _________________________________________________________ 7
FIGURA I.2. Tipuri de Metadate ___________________________________________________________________________ 9
FIGURA I.3. Gasirea metadatelor spatiale printr-un catalog de cal de acces si servere, in scopul identificarii datelor insasi. __ 13
FIGURA I. 4. Interactiunea intre componentele SDI pentru distribuirea datelor la utilizatori: baze de date cu metadate, standarde,
politici si acorduri, retea si tehnologie, servicii. Prin utilizarea datelor, se castiga mai multa experienta, permitand producatorilor sa
imbunatateasca calitatea datelor. _________________________________________________________________________ 14
Capitol II
Figura II.1. Modelul arhitectural ISO 19101 _________________________________________________________________ 20
Figura II.2. Pachete de Metadate _________________________________________________________________________ 25
Figura II.3. Abstract si implementarea specificatiilor serviciului __________________________________________________ 25
GLOSAR de TERMENI
BIBLIOGRAFIE
2|P a g i n a
DR.CRISTIAN VASILE
Capitolul I:
1. INTRODUCERE
Informatia geografica a fost dintotdeauna produsa si utilizata de comunitatea geospatiala, formata din experti din diferite
domenii specializate, precum geografie, cartografie, geodezie, fotogrametrie, teledetectie, batimetrie, geologie, pedologie,
cadastru, arhitectura, etc. Eforturile acestor experti, s-au materializat in reprezentari cartografice ale lumii inconjuratoare,
la inceput sub forma de harti pe suport de hartie si mai tarziu in modele digitale. Combinarea diferitelor seturi de date
geospatiale la scari diferite, sistemelor de proiectii si de coordonate, de continut si reprezentari, au permis astfel crearea
unui model digital unitar al intregului glob pamantesc sau a anumitor parti componente ale acestuia. Acesta include mii de
harti geografice, topografice si tematice combinate (cum ar fi: ortofotograme, harti stradale, aerofotofograme, imagini
satelitare, modele 3D ale terenului cu informatii gravimetrice, fotogrametrice si cartografice) integrate in aceeasi idee si
ordonate dupa baza geodezica, continut, design si informatia digitala referentiata.
Pentru a face informatia geografica disponibila utilizatorilor, comunitatea geospatiala realizeaza si aplica masuri pentru
dezvoltarea si implementarea bazelor conceptuale si metodologice, actelor normative si legislative si standardelor
descriptive pentru seturile de date spatiale, incluzand si formatele pentru schimburi de date spatiale. Se dezvolta de
asemenea si metode de implementare, instrumente hardware si software, si tehnologiile pentru achizitia si distribuirea
seturilor de date catre utilizatori, stocarea, analiza si prelucrarea datelor cartografice in format digital, cat si pentru crearea
de reprezentari analogice si digitale ale acestor seturi de date.
Odata cu intrarea comunitatii geografice in era Infrastructurilor de Date Spatiale Globale, pentru a face disponibile aceste
date utilizatorilor neprofesionisti, cunostintele despre seturile de date geografice sunt esentiale pentru a permite la nivel
global tuturor utilizatorilor, sa localizeze, evalueze, extraga si sa utilizeze aceste date. Prin urmare, sunt necesare
descrieri standardizate pentru seturile de date, care sa urmeze regulile integrate in standarde de metadate.
Descrierile asociate seturilor de date geografice exista de ceva timp. In multe situatii, aceste descrieri ale seturilor de date
geografice pentru diferite comunitati de la nivel regional sau national, au evoluat in moduri diferite si sunt incompatibile.
Deoarece descrierile generale ale seturilor de date, care au devenit si standarde nationale sau regionale, ofera cu greu
interoperabilitate la nivel global, acestea sunt cel putin insuficiente pentru a sprijini informatia geografica in diferite regiuni
ale globului. Aceasta incompatibilitate si insuficienta, a reprezentat motivatia pentru dezvoltarea unui standard global
pentru descrierea datelor: ISO 19115, Geographic Information - Metadata. Standardul de Metadate ISO (International
Organisation for Standardisation) a fost realizat pentru:
a oferi suport pentru informatia geografica;
a lucra cu standardele si practicile specifice tehnologiei informatiei la un nivel mai extins si pentru
a servi comunitatea globala intr-un mediu multinational si multilingvistic
pe baza unor standarde si practici nationale, regionale si speciale ale comunitatilor si prin analiza cerintelor si testelor de
implementare.
2. ISTORIC DESPRE METADATE
De cele mai multe ori, hartile tiparite, descrierile de date sau metadatele sunt considerate a fi aceleasi,
deoarece au ca scop descrierea proprietatilor si caracteristicilor specifice continutului datelor. Geografii greci
utilizau descrierile produselor de harta inca din era crestina. Multi dintre geografii Evului Mediu, atasau desene
si schite la harti, menite sa faciliteze interpretarea viziunii lor asupra lumii inconjuratoare [Bertius 1630].
Deseori, in perioada Evului Mediu simbolurile atasate hartilor aveau semnificatii religioase, dar de cele mai
multe ori referentiau date si nume de autori. De la inceputul si pana la jumatatea secolului 18, hartile
topografice si maritime, erau completate din ce in ce mai mult cu descrieri si explicatii, menite sa faciliteze
interpretarea cu acuratete a informatiei specifice hartii, denumita marginalia. Marginalia includea datele,
coordonatele caroiajului, caroiaje, scara grafica, acuratetea datelor, autor, etc.
3|P a g i n a
DR.CRISTIAN VASILE
Termenul de metadate intalnit in trecut si sub diferite alte forme meta data [McIntosh 1968], meta-data
[Homer 1978], [Zigler 1978], [Schelling 1978] si metadata [DLC 1979] a fost utilizat pentru prima data in
stiintele informatice, in anul 1968. Deoarece a fost utilizat in toate cele trei forme, termenul de metadate, a fost
foarte popular in comunitatea europeana la inceputul anilor 70, urmand ca ulterior sa fie intalnit si in SUA, in
special in documentele militare.
Termenul de metadate, utilizat acum la nivel mondial, provine din limba greaca si poate fi definit ca date
despre date. Organizatia ISO/TC 211, a definit termenul de metadate, ca reprezentand date despre continutul,
calitatea, conditiile si alte caracteristici ale datelor. Desi Comisia ICA1 pe Standarde de Date Spatiale, adopta
definitia ISO pentru metadate, initial aceasta a utilizat descrierea: informatie asociata informatiei geografice
care permite o mai buna intelegere a datelor geografice. Conform acestei definitii, informatia specifica
metadatelor, integreaza sabloane pentru transferul formatelor, numarul componentelor de date incluse in
transfer, cataloage si modele de date conceptuale, sisteme de pozitionare a datelor geografice, rapoarte de
calitate si descrierea logica a metafisierului transferat.
Termenul de metadate, a fost oficializat in SUA la inceputul anilor 90 in cadrul comunitatii de date geo-spatiale,
prin dezvoltarea conceptului de Infrastructuri de Date Spatiale Nationale National Spatial Data
Infrastructures si semnarea Ordinului Executiv 12906 de catre Presedintele Clinton in Aprilie 19942.
3. CONCEPTE FUNDAMENTALE DESPRE METADATE

Un document de metadate, este un fisier de informatii, de obicei in format XML, ce integreaza caracteristicile
de baza ale unui set de date sau informatia cu privire la o resursa. Acesta contine raspunsuri la intrebari de tip
cine, ce, cand, unde, de ce si cum, ce sunt atasate unei resurse. Metadatele geospatiale documenteaza date
geografice in format digital, precum continuturile specifice unui Sistem Informatic Geografic - Geographic
Information System (GIS), bazele de date geospatiale, imaginile satelitare, dar pot fi folosite de asemenea si
pentru a documenta resurse geospatiale incluzand cataloage de date, aplicatii de cartografiere, modele de date
si referinte la site-uri web. Fisierele de metadate includ elemente de baza precum: Titlu, Rezumat/Abstract,
Data Publicarii; elemente geografice, precum Limita de reprezentare geospatiala si Informatia despre proiectie;
si elemente specifice bazei de date, precum Definitii specifice Atributelor si Domeniilor.
Metadatele, deservesc o gama variata de aplicatii din domeniul sistemelor informatice geografice. Descrierile
complete prin metadate, la nivel de structura, continuturi si acuratete a seturilor de date reprezinta o cerinta
importanta pentru proiectarea unei baze de date. Astfel de descrieri pot de asemenea sa ofere o protectie din
punct de vedere al identificarii datelor lipsa la nivel de set de date.
Un model de metadate, include definitia pentru metadatele obligatorii sau optionale si pentru acele metadate
care sunt obligatorii in anumite conditii (conditional metadata). Metadatele pot fi organizate in mai multe moduri:
ca date incorporate intr-un set de date, intr-o baza de date separata sau sub forma de fisier text. Modalitatea
de stocare a metadatelor este influentata de strategia de management, de buget sau de alti factori
organizationali sau tehnici. Definirea si culegerea metadatelor este recomandat a se realiza pe tot parcursul
crearii datelor, mai exact in orice moment in care informatia necesara pentru metadate este cunoscuta.
Experientele practice au dovedit ca asteptarea pana la finalizarea etapei de achizitie a datelor pentru
documentarea acestora cu metadate, poate conduce la informatii incomplete din punct de vedere al descrierilor
atasate datelor obtinute pe parcurs. Pe de alta parte, cautarea datelor care nu au completate metadata necesita
alocarea unui timp suplimentar.
1
2
ICA International Cartographic Association

http://www.fgdcgov/nsdi/policyandplanning/executive_order
4|P a g i n a
DR.CRISTIAN VASILE
3.1.
IERARHIA IN STANDARDIZARE
Aplicarea standardelor difera de la o tara la alta. In anumite tari, ordinul legislativ sau guvernamental
reglementeaza aplicarea acestor standarde, iar in altele utilizarea acestora ramane la latitudinea partilor
implicate. Tarile in care standardele sunt aplicate conform regulamentelor de stat, fac distinctie intre:
Standardele de stat adoptate de Comitetul Statului de Standardizare, o lege de standardizare sau un

ordin guvernamental (executiv);
Standardele de domeniu adoptate de anumite ministere (departamente) sau de un grup de organizatii
din acelasi domeniu de interes;
Standardele de aplicatie utilizate doar in cadrul anumitor intreprinderi din sectorul privat.
Un Standard International este de obicei un standard adoptat de ISO, in timp ce un Standard Regional este
adoptat de o organizatie regionala internationala, precum Comitetul European pentru Standardizare (CEN).
Organizatiile guvernamentale si institutiile nationale de standardizare ce se alatura acestor acorduri si politici de
standardizare adopta aceste standarde.
Un Standard National este un standard adoptat de autoritatea de standardizare nationala a unui stat. Multe
procese de standardizare, constau intr-un set de standarde relationate aplicabile unui anumit domeniu (uneori
cunoscut sub denumirea de complexitate de standarde), ce urmaresc acelasi scop si stabilesc cerinte comune
ce trebuiesc respectate de subiectii implicati in standardizare; e.g., setul de standarde ISO 191XX (a se
consulta Capitolul II pentru detalii).
Deoarece standardele de metadate includ si definitia obiectului vizat, in multe situatii este imposibila crearea
unei definitii unice pentru categorii foarte variate de utilizatori. Spre exemplu, definita unei strazi data de un
sofer, este total diferita de definitia aceleiasi strazi data de un manager in retele de transporturi, iar pe de alta
parte manageri diferiti, utilizeaza definiitii specifice propriilor aplicatii. Prin urmare, definitia datelor (indicata in
comunitatile de utilizatori ai datelor geografice si prin ontologie), trebuie sa respecte anumite standarde, dar
poate sa fie aplicabila la diferite nivele:
1.
2.
3.
4.
nivel international;
nivel national;
nivel de domeniu;
nivel de aplicatie;
Intr-o astfel de situatie, definitiile de la nivelele inferioare, respecta definitiile de la nivelele superioare, iar sensul
definitiilor unui obiect se conserva intre aceste nivele.
Standardele pot sa contina diferite aspecte, precum prescriptii pentru transfer, ontologie, calitate, modele
conceptuale, etc. Un standard ce explica termenii tehnici este un fel de document normativ pentru un anumit
produs sau serviciu adoptat ca si regula de organizatia dezvoltatoare, in cooperare cu potentialele organizatii
de utilizatori sau clienti. Toate standardele de metadate, respecta aceasta terminologie.
Toate standardele se bazeaza pe rezultate generalizate, obtinute din investigatii stiintifice, tehnice si practice si
urmaresc obtinerea unor beneficii publice optime. In domeniul informatiei geografice, implementarea de
standarde implica metodologie, fundamente teoretice (concepte, metode) si tehnologii pentru crearea si
utilizarea seturilor de date spatiale in GIS. In plus, standardele de metadate respecta aceste aspecte generale,
organizationale, stiintifice, tehnice si de aplicare.
5|P a g i n a
DR.CRISTIAN VASILE
3.2.
MODULARITATEA SI EXTENSIBILITATEA METADATELOR
Un alt concept in aplicarea metadatelor il reprezinta modularitatea [Duval 2002]3: modularitatea metadatelor
reprezinta un principiu fundamental, caracterizat prin existenta unei game variate de surse, stiluri, metode de
management al continuturilor si abordari ale descrierilor unei resurse. Moduladaritatea in metadate permite
proiectantilor de metadate sa creeze noi ansambluri pe baza schemelor de metadate existente: intr-un mediu
de metadate modular, elementele de metadate din diferite scheme, precum si vocabularele, pot fi combinate
intr-un mod sintetic si semantic astfel incat sa confere totodata interoperabilitate. Acest lucru permite
proiectantilor sa beneficieze de reutilizarea resurselor existente pe care pot sa le integreze in structuri
complexe. Proprietatea de modularitate a metadatelor, include de asemenea si capacitatea de extindere in
cazul in care se doreste rezolvarea unor cerinte specifice in cadrul unei aplicatii. Spre exemplu, identificarea
unui set de date, va fi descrisa in orice set de metadate, in timp ce gradul de acoperire cu nori, va aparea doar
in datele de teledetectie specifice aerofotogramelor.
Mai mult, modularitatea metadatelor, se caracterizeaza si printr-un rafinament mai bun, suficient pentru a oferi o
interpretare mai specifica pentru un element de metadate, e.g. termenii editor, autor, compozitor, sau sculptor
reprezinta tipologii particulare specifice unui termen mai general, creator, sau termenii data crearii, data
modificarii, data acceptarii, reprezinta termeni cu o arie de aplicabilitate putin mai restransa decat cea a
atributului data. Prin urmare, intervalul de valori pentru un element, reprezinta o rafinare a elementului de
metadate specific.
Astfel ca multilingvismul, devine un factor foarte important de vreme ce mediile Web conecteaza o gama variata
de aspecte lingvistice si culturale. Web-ul nu va reusi pe deplin sa isi atinga potentialul in calitate de sistem de
informare globala, in cazul in care resursele nu vor fi disponibile utilizatorilor in limba de origine, cu caracterele
specifice acesteia si cu metadatele potrivite pentru gestionarea corespunzatoare a resurselor. In felul acesta,
internationalizarea si localizarea devin din ce in ce mai vizibile, chiar daca pot fi considerate contradictorii: in
timp ce descoperirea globala a resurselor este cel mai bine deservita prin internationalizare (utilizand conventii
obisnuite pentru practici, limbi si seturi de caractere din intreaga lume), necesitatile specifice unei comunitati,
pot fi mai bine deservite prin utilizarea conventiilor locale. Un aspect fundamental in promovarea unei arhitecturi
de metadate la nivel global, este reprezentat de traducerea specificatiilor relevante si a documentelor standard
in diferite limbi. DMCI, spre exemplu, gestioneaza o lista de traduceri a documentelor de baza, iar European
Workshop on Learning Technologies, gestioneaza traduceri pentru specfificatiile LOM.
Namespace-urile, reprezinta de asemenea o parte fundamentala a infrastructurii Web, fiind utilizate in
interogarile de metadate pe Web. Acestea reprezinta parte integranta din sistemele de metadate modulare.
Spre exemplu, declararea unui namespace pe Web in cadrul link-ului URL, poate fi specificata printr-un prefix:
3.3.
dc pentru a indica o cautare doar in elementele de metadate Dublin Core;

lom regaseste elementele de metadate IEEE-LOM, cautand doar datele listate in IEEE-LOM
metadatasets.
UNIVERSUL DE DISCURS
Fiecare om observa realitatea in propriul sau stil caracteristic sau isi creeaza in minte un model al realitatii.
Crearea datelor geografice in format digital, presupune modelarea si descrierea fenomenelor din lumea reala,
ce au legatura cu suprafata terestra, utilizand concepte IT in analize spatiale computerizate si afisarea grafica.
Orice descriere a realitatii, este intotdeauna o abstractizare a obiectelor din lumea reala, intotdeauna partiala si
mereu una singura dintre posibilele interpretari ale lumii reale. Aceste reprezentari nu sunt o duplicare a lumii
reale: anumite lucruri sunt aproximate, altele sunt simplificate, iar altele ignorate. Nu exista un set de date
Duval considera modularitatea metadatelor ca fiind "o cheie in principiile de organizare a mediilor caracterizate prin variate surse de
continut, stiluri, management al continuturilor si abordari in descrieri ale unei resurse. Aceasta permite creatorilor schemelor de
metadate sa creeze noi ansambluri bazate pe schemele de metadate stabilite si sa beneficieze de cele mai bune practici, solutie mai
buna decat reinventarea elementelor de la zero."
3
6|P a g i n a
DR.CRISTIAN VASILE
perfect, complet sau corect intrucat ar insemna ca acesta este insasi realitatea. Intr-o astfel de situatie pentru a
avea certitudinea ca setul de date nu este incomplet, ipotezele si limitarile specifice setului de date, trebuiesc
cat mai bine documentate in cadrul unui set de metadate.
Universe of Discurse (UoD), defineste fenomenele din realitate, intr-o forma abstracta, dupa tema, pozitie si
timp, cu scopul de a face din acestea obiecte inteligibile ce permit reprezentarea lor in cadrul unei baze de date
spatiale. UoD aplica o ontologie in GIS interpretata de obicei ca definitia, clasificarea si structura obiectelor
considerate pentru o baza de date ca o colectie limitata de concepte definite, neambigue [Uitermark 2001],
ce urmeaza doctrina filozofului grec Parmenides (500-450 BC) asupra ontologiei si Scoala Indiana NyayaVaisesika de filozofie, pentru clasificarea si structurarea obiectelor. Astfel, UoD contine, un set limitat de
caracteristici pentru obiectele selectate in lumea reala si descrierile lor. Totusi, obiectele lumii reale sunt
modelate in cadrul unei baze de date bazata pe obiecte, in care exista o reprezentare de tip 1:1 pentru fiecare
obiect al lumii reale.
Figura I.1. De la Univers de Di scurs la Baze de Date
Obiectele din realitate sunt modelate rezultand definitia unui obiect al bazei de date, in care fiecare obiect din
lumea reala corespunde o reprezentare 1-la-1. Asadar, procesul pentru definirea UoD, cuprinde doua etape:
1. conceptualizarea, incluzand selectia a ceea ce ar trebui luat in considerare din lumea reala si
abstractizarea obiectelor selectate, rezultand specificatiile la nivel de continut al bazei de date;
2. masurarea, incluzand metodele de masurare si echipamentele, cerintele de masurare, stocarea si
achizitia de date;
In timp ce UoD (Fig I.1) incude orice selectie de obiecte din realitate asa cum este ea vazuta de potentialii
utilizatori, satisfactia clientilor este determinata de perceptia asupra performantei datelor oferita aplicatiei. Acest
lucru confera unei imagini de produs, atat factori emotionali cat si factori cognitivi si poate fi recunoscut in
procesul de satisfacere a clientului ce contribuie la profitabilitatea datelor pentru acesta.
In America, adeseori termenul imagine abstracta asupra universului este utilizat pentru Universul de Discurs
(Univers of Discourse). Totusi, imaginea abstracta asupra universului, nu reflecta procesul de selectie, care
este parte componenta in definirea UoD. ISO/TR 9007, 1987 [ISO 1946], defineste UoD ca fiind toate acele
obiecte sau fenomene de interes care au existat sau vor putea exista vreodata.
7|P a g i n a
DR.CRISTIAN VASILE
3.4.
APLICAREA METADATELOR
Niciodata un singur set de elemente de metadate nu va putea raspunde cerintelor functionale ale tuturor
aplicatiilor, iar cum mediile Web expun din ce in ce mai multe resurse, devine din ce in ce mai importanta
posibilitatea de a putea interpreta si utiliza cu usurinta oricare dintre aceste resurse. Acest lucru se rezolva prin:
modele conceptuale - in perceptia UoD - acestea sunt necesare pentru a structura reprezentarea semanticii
si sintaxei si pentru a inlocui descrierile textuale sau listele specifice tipurilor de elemente si atribute,
identificate de multe ori in seturile de metadate. Desi listele de elemente si tipuri de atribute, dau foarte usor
impresia de informatie exacta, de cele mai multe ori acestea conduc la o interpretare gresita cauzata de
neaplicarea definitiilor corespunzatoare termenilor utilizati. Prin urmare modelele conceptuale se limiteaza
la acele parti si caracteristici ale realitatii care sunt relevante pentru un sistem informatic particular. Un
model conceptual reda tipurile de obiecte din UoD, atributele specifice obiectelor, relatiile dintre obiecte si
domeniile de atribute specifice acestora (precum si comportamentele obiectelor in cadrul unui model
orientat pe obiect).
sintaxa si semantica - Sintaxa se refera la forma, semantica se refera la semnificatie. Pentru partajarea
metadatelor, sunt necesare definirea unor reguli atat cu privire la sintaxa cat si cu privire la semantica, dar
totusi este bine sa realizam o distinctie clara intre cele doua. In timp ce sintaxa defineste modul de transfer
al datelor, semantica specifica ce anuma s-a transferat. In plus, pe langa sintaxa si semantica mai exista o
a treia componenta importanta pentru interoperabilitate: vocabularele de continut. Acestea pot fi
reprezentate printr-o limba de origine precum Chineza, Engleza, Japoneza, Rusa, Spaniola fara alte
constrangeri aplicate asupra sa, dar si printr-un vocabular specific controlat care ofera o arie mai restrictiva
in ceea ce priveste scopul si mareste precizia unei descrieri.
profiluri de aplicatie - Un profil de aplicatie consta intr-o combinatie de elemente de metadate, selectate
dintr-una sau mai multe scheme de metadate, ce respecta principiile modularitatii si extensibilitatii, pentru a
se adapta la cerintele functionale ale unei aplicatii particulare. Profilele de aplicatie, ating aceasta
modularitate prin urmatoarele mecanisme:
- cardinalitate, referindu-se la constrangerile la nivel de aparitie a unui element de metadate (ca fiind
obligatoriu, optional sau conditional);
- restricta spatiului valorii, pentru aplicatii specifice ce difera de specificatiile generale;
- specificatii pentru relatii si dependenta, prin definirea interrelatiilor dintre elementele de date si spatiile
de valori corespunzatoare acestora, pentru o aplicatie specifica;
- declararea de namespace-uri, in cazul in care sunt suportate mai multe.
Unul din primii pasi in proiectarea unei baze de date consta in analiza datelor pe baza cerintelor utilizatorilor, pe
baza modului in care acestia percep aplicarea lor. Rezultatul este reprezentat de un set de vizualizari externe
ce contin datele necesare. Vizualizarile externe reprezinta fiecare aplicatie separata a sistemului informational;
schema conceptuala reprezinta combinatia tuturor vizualizarilor externe din sistemul informational. Totusi, baza
de date si aplicatiile sale, parcurg anumite cicluri de viata si este posibil ca idei noi pentru produsele de date sa
apara mai tarziu. Astfel de vizualizari externe nu ar trebui derivate pentru a fi incluse in modelul conceptual.
3.5.
METADATE PENTRU SETURI DE ELEMENTE
Standardele de metadate ofera un mijloc pentru a descrie continutul unui set de date la diferite nivele de
detaliere. Cel mai des intalnit si totodata cel mai vag definit element de metadate este un abstract (rezumat)
sau un overview, ce ofera o scurta descriere al continutului setului de date, de obicei scris in limba de origine,
fara o structura anume. Desi acest element ofera furnizorului libertatea maxima in descrierea continutului
setului de date, utilitatea sa este pe deplin dependenta de evaluarea facuta de utilizatorii finali ai datelor.
Deoarece de obicei, limba materna permite expresii ambigue si inconsistente in ciuda faptului ca exista
regulile gramaticale definite aceasta genereaza de multe ori confuzie solicitand anumite modele formale
pentru interpretarea metadatelor de catre calculator.
8|P a g i n a
DR.CRISTIAN VASILE
metadate ale metadatelor

directorul de metadate
dictionarul metadatelor
Figura I.2. T ipuri de Metadate
Mult mai structurat decat textul liber, este o lista a tipurilor de obiecte si atributele corespunzatoare acestora,
incluzand ierarhii si definitii ale tipurilor de obiecte si atribute. O abordare ulterioara este oferirea unei scheme
conceptuale intr-un mod formal. Acest lucru conduce la necesitatea de a lista si de a defini elementele de
metadate, ce pot sa difere din trei puncte de vedere, impreuna insa formand setul de metadate (Figura I. 2.).
1. continutul metadatelor (metadate ale metadatelor). Pentru a intelege metadatele unui set de date, este
necesar a se cunoaste caracteristicile metadatelor, precum limba, sistemul de codificare specific
metadatelor cat si referinta si sistemele de codificare pe care le folosesc metadatele in definirea
extendului tematic, geometric, si temporal.
2. directorul de metadate include identificarea bazei de date, ca si denumire si origine, precum si
localizarea unui anumit tip de date, cum ar fi numele si adresele unui proprietar, distribuitor sau
manager si descrierile extendurilor bazei de date in sens semantic, geometric si temporal precum si
masuri de securitate si control, etc.
3. Dictionarul metadatelor include definitia datelor din punct de vedere semantic, geometric si temporal,
organizarea datelor dupa scheme conceptuale, pentru seturi de date omogene si informatie de
calitate, incluzand schema conceptuala de calitate si descrierea parametrilor referitori la date, precum
idealizare (optimizare), acuratete, fiabilitate, valabilitate, completitudine si consistenta.
3.5.1. Metadate ale metadatelor
Pentru a intelege metadatele oricarui set de date, organizatia metadatelor, limba utilizata si sistemul de referinta
pentru semantica, ar trebui cunoscute si extendurile geometrice si temporale. (Metadatele se pot referi la serii
de seturi de date omogene, un set de date, sau un set de aparitii ale unor atribute de entitati si/sau relatii).
Aceste caracteristici pot fi date prin referirea la alte standarde sau printr-o descriere:
Set de caractere utilizat la scrierea datelor intr-un metadateset (ISO 8859-10);

Limba pentru textul din descrierea seturilor de date geografice poate sa se supuna unui anumit sistem
de codificare precum cel definit in ISO 639, sau poate fi data de un text precum: Chineza (Hong
Kong), Chineza (Singapore), Chineza (Taiwan); Engleza (Australiana), Engleza (UK), Engleza (US);
Franceza (Standard), Franceza (Belgia), Franceza (Canada), etc.
Data descrierii, e.g.: EN 28601, ISO 10303 partea 41.
Sistemul de referinta geometrica aplica standardele geodezice atat pentru geometria planimetrica cat
si pentru componenta verticala;
Definitii ale elementului de calitate (Morison 1995); e.g, cum se decrie scopul original al productiei
urmarit de catre producator, utilitatea anterioara primei utilizari, liantul de seturi de date ce descriu
istoricul proceselor, acuratetea tematica, pozitionala si temporala, completitudinea si consistenta
tipurilor de obiecte si omogenitatea elementelor de calitate prezentate.
Date administrative despre metadate, precum:
-punctul de contact in organizatia ce a creat si gestioneaza metadatele;
9|P a g i n a
DR.CRISTIAN VASILE
-datele crearii, ultimele verificari si actualizari, viitoare actualizari ale metadatelor;

-constrangeri si masuri de securitate aplicate metadatelor.
Limbajul metadatelor ar trebui sa fie un element obligatoriu. Sistemul de referinta, fie ca este geodezic (utilizand
coordonate) sau non-geodezic (redat prin adrese ce include coduri postale, identificari de parcele, identificari de
retele stradale, limite administrative), sunt obligatorii pentru datele spatiale. Metadatele conditionale pot de
asemenea sa existe: un set de date geografice poate contine date geografice semantice, doar acolo unde nu
exista date cu privire la pozitie (in acest caz nu este obligatorie specificarea unui sistem de referinta in cadrul
metadatelor).
3.5.2. Directorul de metadate
Elementele de metadate necesare pentru determinarea locatiei unui set de date, cuprind cel putin:
Identificarea setului de date dupa un cod sau nume ce permit identificarea unica a acestuia in cadrul tuturor
seturilor de date (versiunea setului de date poate de asemenea sa faciliteze identificarea acestuia). Pe
langa acestea, mai pot fi asociate si alte denumiri, ca titluri alternative.
Metadate administrative necesare colectarii informatiei specifice unui set de date, cu privire la locatia
stocarii si modul in care este intretinut un set de date, precum si conditiile legislative de utilizare, oferite
prin:
- organizatie: numele si abrevierile organizatiei proprietare (daca exista), adresa (adresa postala, locatie,
numar de telefon, numar de fax si adresa de email, respectiv adrese pentru site-uri web);
- rolul organizatiei: in calitate de organizatie responsabila pentru setul de date, organizatie producatoare,
etc.;
- punct de contact: in multe situatii s-a demonstrat ca cea mai buna modalitate de a transfera datele de la
furnizor la utilizatori este prin contact cu personalul. In astfel de situatii, este foarte important un contact
direct intre persoane. Desi pregatirea personalului conteaza foarte mult pentru suportul oferit in
utilizarea datelor, ca puncte de contact, ar trebui totusi implicate oficialitatile. In acest caz, ar putea fi
completate: numele, functia si adresele punctelor de contact.
- distribuirea include restrictii impuse la nivel de utilizare, precum drepturi de copyright, unitati de
distributie (pe km patrat, sau la nivel de unitate administrativa, etc.), preturi si reduceri pentru date,
modalitati de expunere a datelor online, formate de date livrabile, achizitii publice, instructiuni pentru
comandarea datelor si a modalitatii de livrare;
Originea datelor:
- scopul original al crearii datelor, de catre producator, acesta putand sa includa si scara initiala la care
au fost create datele. Majoritatea datelor geografice in format digital au fost colectionate in scopul
prezentarii directe in cadrul hartilor. Definitia continutului unui set de date (selectia si abstractizarea in
definitia data de UoD), se bazeaza de obicei pe ceea ce ar trebui reprezentat si pe ceea ce poate fi
reprezentat in cadrul acestor harti, si este foarte dependenta de scopul original al datelor;
- metoda de culegere ce descrie modul in care au fost achizitionate datele originale si tipurile de date ce
pot fi gasite in cadrul setului de date, e.g., date spatiale, aerofotograme si imagini satelitare, masuratori
topografice, etc;
- potentialul de utilizare, ofera viziunea producatorului asupra potentialului setului de date, mai exact
optiunile de utilizare ale setului de date in diferite aplicatii. In plus, utilitatea poate fi descrisa astfel incat
sa ofere viitorilor utilizatori, un istoric cu privire la aplicatiile in care setul de date a mai fost utilizat.
Important in acest caz este de a oferi o impresie cu privire la succesele dar si esecurile intampinate in
utilizarea datelor in astfel de aplicatii. Tot in cadrul acestei sectiuni pot fi furnizate si referinte la
documente publicate sau alte documentatii disponibile relevante;
- tipul schemei spatiale utilizat in setul de date. Acesta poate fi unul standard sau un tip de schema
spatiala definita de utilizator, ce descrie caracteristicile principale si componentele schemei. In cazul
utilizarii unei scheme spatiale se va oferi si informatia cu privire la sistemul de referinta spatiala. Tot in
10 | P a g i n a
DR.CRISTIAN VASILE
cadrul acestui fisier de metadate se pot descrie acele date geografice care nu dispun de o referinta
spatiala, iar in acest caz nu mai este necesara definirea unei scheme spatiale;
- exemple din cadrul setului de date, care sunt reprezentative pentru acesta pot fi oferite ca esantion,
e.g., o imagini grafice ce pot fi rasfoite, in format raster sau vector;
- titlul si/sau codul si furnizorul seturilor de date relationate ce pot fi de interes pentru potentialii utilizatori
pot fi listate pentru mai multe informatii cu privire la posibilele utilizari ale seturilor de date.
Elemente de calitate a seturilor de date. Calitatea setului de date descrie diferenta dintre setul de date
actual si cea data de utilizator, respectiv producator. Prin descrierea calitatii setului de date, utilizatorul
poate decide daca acesta detine potentialul necesar pentru a raspunde cerintelor sale specifice, anterior
achizitiei. Elementele de calitate a setului de date, respecta modelul conceptual de calitate proiectat si
cuprind:
- sursa descrie organizatia proprietara, executiva, sau furnizoare, precum si punctul de contact din
cadrul acesteia;
- omogenitatea, ofera o descriere asupra modului in care datele din cadrul setului de date, constituie
date uniforme per ansamblu;
- utilitatea ofera o imagine de ansamblu asupra aplicatiilor in care seturile de date au fost utilizate
anterior si asupra modului in care datele s-au integrat in cadrul acestor aplicatii. De asemenea
potentialul de utilizare reprezinta un aspect foarte important in acest caz, constituind un indicator pentru
posibilitatile de utilizare a datelor din perspectiva producatorului;
- descendenta (lineage) ofera o descriere a continuturilor originale din cadrul setului de date si a evolutiei
acestora din punct de vedere al transformarilor suferite de la achizitia lor si pana la momentul
cumpararii;
- Parametrii de calitate, cum ar fi acuratetea de reprezentare spatiala, acuratetea tematica, acuratetea
temporala, consistenta din punct de vedere logic, completitudinea si valorile acestora;
- Actualitatea, dateaza informatiile din cadrul setului de date si indica masura in care datele sunt de
actualitate.
limita de reprezentare. Datele geografice sunt pozitionate in timp si spatiu. Pentru a ajuta un utilizator in a
decide daca datele spatiale sunt potrivite pentru a fi integrate intr-o anumita aplicatie si corespund anumitor
cerinte specifice, acestea trebuie sa fie documentate cu informatii referitoare la limita de reprezentare
spatiala si temporala. Acest lucru se poate realiza fie prin furnizarea unor intervale limita ce redau
coordonatele minime si maxime din cadrul unui set de date, fie printr-una sau mai multe limite de tip
poligon, ce redau zona acoperita de setul de date. In plus, trebuiesc furnizate si informatii privind acuratetea
limitei de reprezentare si care indica starea, completitudinea si validitatea acestuia. In cazul limitei de
reprezentare temporala, trebuiesc furnizate informatii cu privire la intervalul de timp (de la data de start
pana la data de expirare) pentru care setul de date este valabil (acesta poate fi in prezent valabil, i.e. nu
are specificata o data de expirare), sau descrieri textuale precum perioada medievala, secolul 20,
actualizat anual, actualizat constant, ultima actualizare, etc.
3.5.3. Dictionarul metadatelor
Dictionarul datelor, descrie semantica datelor din cadrul unui set de date precum si schema conceptuala
utilizata in modelarea datelor. Acesta permite motoarelor de cautare, nu doar cautarea datelor in cadrul setului
de date ci si interpretarea semanticii acestora in scopul determinarii informatiei necesitate si oferirii accesului
utilizatorului atat la date cat si la semantica lor. Printre altele, dictionarul metadatelor include urmatoarele
elemente:
definitia datelor. Obiectele pot fi definite in diferite moduri in cadrul unor seturi de date diferite. Pentru a fi
posibila o comparatie intre acestea sunt necesare date ce descriu caracteristicile obiectelor. Acestea sunt
furnizate de definirea si clasificarea datelor ce descriu diferentele intre clase, in scopul de a distinge
obiectele din diferite clase si relatiile dintre aceste clase. In acest scop, datele sunt oferite prin definitia
tipurilor de obiecte, a tipurilor de atribute si de relatii, in cazul in care exista in cadrul setului de date.
Impreuna cu schema aplicatiei, toate obiectele reprezentate in cadrul setului de date, trebuie sa fie definite
11 | P a g i n a
DR.CRISTIAN VASILE
si sa fie usor de interpretat pentru cel care utilizeaza datele. O descriere suficienta pentru definitia datelor,
este data de:
- tipul obiectului, tipul atributului, denumirea si definirea tipului relatiei ar trebui oferite. Daca tipurile de
obiect, atribut si relatie sunt specificate in setul de date prin coduri, de asemenea aceste coduri ar
trebui sa faca parte din definitie. Tipurile de relatie ar trebui sa indice tipurile de obiecte pe care le
relationeaza. (e.g. un tip de obiect de la si la);
- clasificarea. Tipurile de obiect, atribut si relatie, din cadrul unui set de date, pot fi descrise intr-un sistem
de clasificare, in care pot fi parte integranta intr-o anumita organizatie ierarhizata. Aceste ierarhii ar
trebui oferite sub forma de tazaur, conform cu ISO 2788: 1988. In cazul in care se foloseste un tezaur,
ar trebui sa fie disponibile utilizatorului urmatoarele informatii: numele, numarul si data versiunii, punctul
de contact al administratorului tezaurului si referinte la alte publicatii despre tezaur. In cazul in care nu
toate elementele tezaurului sunt utilizate in sistemul de clasificare, atunci acele elemente care sunt
utilizate ar trebui sa fie listate in partea de clasificare datelor din director, in cadrul unui set de
metadate. Cand un tezaur este oferit in cadrul unui set de metadate, in afara de definitia fiecarui
element al tezaurului, mai trebuie specificat sinonimul si codul acestuia;
- sistem de referinta spatiala. Sistemul de referinta spatiala poate fi un sistem geodezic bazat pe
coordonate, sau unul ne-geodezic, de exemplu, un sistem bazat pe adrese. Un set de date, poate
contine obiecte ce se caracterizeaza printr-unul din cele doua tipuri de sisteme de referinta.
Elementele pentru definirea sistemelor de referinta negeodezice, sunt: tipul (e. g. sistemul prin care
sunt date referintele, precum: tara, judetul, localitatea, etc.), titlul, proprietarul si data versiunii
sistemului. Pentru sistemele de referinta geodezice, sunt furnizate urmatoarele informatii: numele
sistemului de referinta, reprezentarea coordonatelor si a unitatilor de masura, numele datumului,
elipsoidul si proiectia hartii, etc.
4. METADATE MINIMALE
Orice set set de date ar trebui sa fie documentat minimal cu anumite metadate, pentru a permite cunoasterea
sa de catre utilizatorii interesati. Trebuie remarcat faptul ca elementele au asociate texte descriptive pentru a
permite o interpretare semantica, insa pe de alta parte poate fi necesar un vocabular controlat, care sa
promoveze o interpretare la nivel global a valorilor elementelor. Dezvoltarea standardelor de metadate ISO
19115, a inclus o serie de studii pe diferite seturi de metadate, disponibile in diverse regiuni si organizatii,
precum ANZLIC Metadata: Core Elements (1995), Canadian Directory Information Describing Digital
Georeferenced Data Sets (1994), CEN Env 12657, Standard for Geographic Information Metadata (1996),
FDDG Content Standard for Geo Spatial Metadata (1994), DIGEST (1994), IHO S 57 (1995). Sistemul
permite utilizatorilor internationali sa localizeze seturile de date de interes si sa contacteze Agentia Nationala de
Cartografiere specifica regiunii. Comparand cu standardele originale Dublin Core Metadataset considerate de
referinta (ce inglobeaza exeperiente vaste cu metadatele in structurarea diverselor publicatii pentru consultare),
se pot identifica urmatoarele seturi de metadate minimale ce trebuiesc completate penntru orice set de date:
identificarea setului de date printr-un nume unic dat de catre producatorul original sau de catre autor,
menit sa distinga setul de date de celelalte. Aceasta identificare unica a setului de date se poate realiza
si printr-un cod neambiguu atasat acestuia.
furnizor, organizatia responsabila de disponibilitatea si intretinerea setului de date in forma actuala,
precum institutie de publicare, serviciu de topografie, companie privata, consiliu judetean, etc.
producatorul original, organizatia responsabila de culegerea originala a datelor din cadrul setului de
date.
sistem de referinta, informatii cu privire la referinta spatiala conform cu definitiile prezentate anterior.
limita de reprezentare, indicand extinderea geografica, semantica si temporala a datelor din cadrul
setului de date, precum si daca sunt stocate aributele spatiale in cadrul acestuia. Acoperirea geografica
12 | P a g i n a
DR.CRISTIAN VASILE
poate fi definita printr-o descriere data prin seturi de coordonate ale ariei de acoperire, sau prin trasarea
geografica a ariei de acoperire.
data, indicand data valabilitatii pentru datele din cadrul setului de date. Exista o serie de posibilitati de
exprimare a datei, insa trebuie sa fie evitate cat mai mult formatele ambigue.
limbajul metadatelor.
Sintaxa pentru transferul setului de date in vederea identificarii aplicatiilor software necesare pentru
citirea datelor.
calitatea, ce descrie parametrii de calitate ai setului de date din punct de vedere spatial, semantic si
temporal. In definirea calitatii pentru seturile mari de date, trebuie sa fie disponibila si informatia cu
privire la meta-calitate, incluzand indicatorii de calitate, e.g., la nivel de calitate spatiala, trebuie definita
eroarea relativa standard, cunoscuta prin valorile medie, maxima, minima, asteptata, ceruta, etc.
drepturi si gestiune, indicand drepturi de copyright, constrangeri la nivel de utilizare, modalitati de
distribuire (e.g., pe sectoare, pe km patrati, etc.)
5. SERVICII DE INTEROGARE SI DISTRIBUIRE A METADATELOR

Exista multe modalitati de transmitere, comunicare si prezentare a metadatelor. Elementele de metadate pot fi
valorificate in diferite moduri de diferiti utilizatori, sau de un singur utilizator in diferite aplicatii. Internetul si alte
tehnologii genereaza schimbari majore in scopul furnizarii de informatie, desi necesitatea de metadate pe
suporturi fizice inclusiv pe suport de hartie, continua sa existe.
Web-ul a devenit un instrument informational universal foarte important, ingloband o gama variata de depozite
de informatie, avand diferite obiective, surse multiple si variate si destul de multi utilizatori neprevazuti. Este
foarte evidenta necesitatea imbunatatirii accesului la acest volum de informatii si la dezvoltarea unor
instrumente de cautare, extragere si organizare, mult mai performante. Metadatele constituie o componenta
fundamentala din solutia ce raspunde acestor provocari. In explorarea mediilor web pentru identificarea
resurselor, se pot distinge trei nivele (Figura I.3.)
Metadate de interogare pentru identificarea resurselor de date;

Metadate de inventariere pentru selectarea seturilor de date, ce vor fi achizitionate;
Acces la modelul de date pentru incarcarea datelor geografice intr-o aplicatie, utilizand
metadatele asociate setului de date primite de la furnizorul de date;
Interfata
utilizator
utilizator
Catalog
de
gateways
Interogare
prin postare
Catalog
de
servere
Cautare
METADATE
Puncte
disemninare
Date
spatiale
Director de servere
Figura I.3. Determ inarea metadatelor spatiale pr intr-un ca talog de cai de acces si se rvere, in scopul identificarii datelor.
13 | P a g i n a
DR.CRISTIAN VASILE
5.1.
Metadate de interogare Metadate pentru identificarea resurselor de date
Utilizarea eficienta a metadatelor pentru gasirea datelor in medii web, necesita trei aspecte:
1. Un set de termeni comuni si usor de interpretat, pentru descrierea continutului resurselor
informationale (semantica);
2. O gramatica standard pentru conectarea acestor termeni in fraze specifice metadatelor (sintaxa);
3. Un mediu ce permite transferul (distribuirea) si recombinarea acestor fraze specifice metadatelor in
diferite aplicatii si domenii;
Aceste trei elemente semantici standardizate, o sintaxa definitivata si un mediu de transfer ofera arhitectura
pentru descrierea resurselor ce poate sa lucreze in cadrul tuturor domeniilor de specialitate de pe web.
5.2.
Metadate de inventariere Descrieri ale seturilor de date, ce pot fi ordonate
In forma cea mai simpla, se administreaza si se intretine o baza de date centrala cu producatorii de date ce
actualizeaza descrierile seturilor de date in functie de necesitati. Producatorii de date, detin un instrument
software de actualizare ce include versiunea curenta a bazei de date centrale. Acestia au posibilitatea de a
actualiza informatia despre seturile de date existente sau de a adauga noi seturi de date anterior returnarii
acestora in baza de date centrala. Pe de alta parte o Infrastructura de Date Spatiale (SDI, Figura I. 4.) poate
conecta oficiul central cu toti furnizorii de metadate [Williamson 2003]. Local, furnizorii vor intretine propriile
seturi de date (atat metadatele cat si datele). Utilizatorii pot consulta seturile de metadate pentru inventariere,
prin utilizarea browser-ului adecvat, a protocoalelor si a serviciilor catalog standardizate menite sa sprijine din
punct de vedere al tehnologiei interpretarea metadatelor.
Surse de
date
ce
te
rin
Baze de date
de metadate
Politici si
acorduri
institutionale
Retea &
tehnologie
re
lua ta
Va u g a
a
ad
SDI
Standarde
servicii
utilizatori
Figura I. 4. In teractiunea intre co mponentele SDI pentru distribuire a datelor la uti li zatori : baze de d ate cu metadate, standarde,
politi ci si acorduri , retea si tehnologie, servi ci i. Prin uti li zarea datelor, se ca stiga mai multa experi enta, permitand pro ducatorilor sa
imbunatateasca calita tea datelor.
Paginile Web sunt derivate automat din baza de date, iar informatia este disponibila fara costuri suplimentare,
tuturor utilizatorilor Internet. Dintr-un anumit punct de vedere, acesta poate fi descris ca o poarta de acces pe
Internet la Informatia Geografica. Printre exemplele regionale si nationale se regasesc:
MEGRIN Geographical Data description Directory service in Europa, precum si European Spatial
Matadata Infrastructures (ESMI);
Asia Pacific Spatial Data Infrastructure (APSDI) propusa de PC GIAP;
Inter-American Geo-spatial Data Network (IGDN) din America Latina si Caraibe;
National Geospatial Data Infrastructure GEONet, dezvoltat de GeoConnections;
Australian Spatial Data Infrastructure Distribution Network;
14 | P a g i n a
DR.CRISTIAN VASILE
5.3.
Model de Metadate Metadate pentru distribuirea datelor
Majoritatea standardelor actuale de transfer, contin metadate pentru datele geografice transferate. Spre
exemplu: CEN Env 12657: Geographic Information-Data description-Metadata, publicate in 1998 si ISO 19115
Geographic Information Metadate, publicate in 2001. In afara de terminologia utilizata in standarde, se ofera
de asemenea, elementele de metadate si o schema, care atunci cand sunt implementate de un producator de
date, vor permite utilizatorului, localizarea, accesarea, evaluarea si utilizarea datelor geografice. Utilizatorii vor
avea posibilitatea sa descopere, sa selecteze si sa cumpere datele geografice; vor putea decide in ce masura
datele gestionate de un anumit producator le-ar putea fi utile, si vor putea utiliza datele geografice in cele mai
eficiente moduri, prin stabilirea unui set comun de terminologii, definitii si proceduri de extindere la nivel de
metadate. Beneficiile suplimentare ale acestor standarde de metadate, constau in facilitarea organizarii si
gestionarii datelor geografice: acestea furnizeaza producatorilor de date informatia adecvata, incat sa poata
sa caracterizeze corespunzator seturile de date pe care le detin. Faciliteaza catalogarea seturilor de date,
permitand descoperirea datelor, descarcarea datelor si reutilizarea lor. Modelele de standarde reflecta
perioada lor in timp pentru dezvoltare. Env 12657 utilizeaza EXPRESS si EXPRESS-G ca instrument de
modelare, in timp ce ISO 19115 aplica UML (Universe Modelling Language). Aceste modele reprezinta o parte
integrala din totalitatea modelelor abstracte pentru datele geografice. Diagramele modelelor de metadate, se
prezinta sub forma textuala interpretabila de calculator, iar reprezentarile lor grafice, sub forma de vizualizari.
Diagramele unui model ofera o buna ilustrare a claselor si atributelor, si a relatiilor de cardinalitate dintre clase
pentru metadatele geografice.
6. EXPERIENTE IN UTILIZAREA METADATELOR

In utilizarea metadatelor au fost obtinute a serie de rezultate impresionante; cateva exemple date de [AhonenRaino 2001], [McCelland 2002] evidentiaza urmatoarele aspecte:
1. metadatele sunt incomplete si contin erori. Deoarece utilizatorii datelor se bazeaza pe descrieri oferite
de furnizorii acestora, utilizatorii cu aplicatii neprevazute, cauta informatia in metadatele care nu sunt
disponibile, deoarece UoD-ul folosit nu a prevazut o astfel de cerere. Intr-o astfel de situatie,
utilizatorului ii apar metadatele ca fiind incomplete sau eronate, in timp ce furnizorul poate sa aiba listate
corect metadatele, in conformitate cu propriul UoD folosit;
2. vocabularele specializate complica distribuirea datelor si intelegerea acestora. Localizarea seturilor de
metadate, implica de multe ori vocabulare specializate, care sunt dificil de interpretat de multi utilizatori
ce fac parte dintr-o alta arie geografica sau sunt orientati spre domenii de specialiate diferite. Furnizorii
de date nu realizeaza intotdeauna faptul ca utilizatorii pot utiliza datele pentru aplicatii neasteptate.
Utilizarea metadatelor de catre non-experti, adeseori conduce la metoda Lego referitoare la cladirile
realizate de copii si care nu sunt influentate de intentia furnizorilor si pot fi realizate in conditii
nefavorabile, pe apa sau in desert. Utilizatorii neprofesionisti pot aplica aceeasi filozofie, dar care in
situatia lor conduce la descrieri de metadate de precizie scazuta;
3. in general standardele evolueaza impreuna cu dezvoltarea aplicatiilor. Specificatiile de metadate nu sunt
diferite. Prin urmare, modelele conceptuale ar trebui sa urmeze si aceste noi aplicatii.
In trecut, multe din dezvoltarile de standarde de metadate, erau orientate pe geometria de tip vector, iar
formatele raster jucau un rol minor, precum si in standardul de metadate ISO 19115. Prin urmare, in Mai 2003
ISO/TC 211 a decis sa demareze un proiect pentru dezvoltarea standardelor ISO 19115 2 Geographic
Information Metadata Part2: Extensions for imagery and gridded data.
15 | P a g i n a
DR.CRISTIAN VASILE
7. EFORTURILE REGIONALE PENTRU DEZVOLTAREA METADATELOR

In anumite regiuni, dezvoltarile specifice au condus la utilizarea standardelor de metadate. Unele dintre ele au
fost orientate national, in timp ce altele au fost dezvoltate de anumite state sau organisme regionale si ulterior
acceptate de catre membrii.
7.1.
Europa
Prima initiativa pentru dezvoltarea de standarde in domeniul Informatiilor Geografice, a avut loc in Europa si a
apartinut Comisiei Tehnice 287 pe Informatia Geografica a Comitetului European de Standardizare (CEN/TC
287) din 19991 pana in 1999. Obiectivul de baza a constat in facilitarea accesului la informatia geografica
pentru diferiti utilizatori, aplicatii si sisteme din diferite locatii. Acest lucru necesita o metoda standard pentru
descrierea si definirea acestei informatii, o metoda standard pentru structurarea si criptarea acesteia, si o
metoda standard pentru accesare, transfer si actualizare prin procesarea informatiei geografice si a functiilor
de comunicare, independent de orice sistem software particular. Furnizorii, utilizatorii datelor si dezvoltatorii de
aplicatii GIS pot utiliza colectia de standarde CEN in scopul de a facilita interconectarea si interoperarea
bazelor de date si aplicatiilor care sunt diferite ca structura, forma si continut.
CEN Env 12657, Geographic Information Data descriptiuon Metadata a fost agreeat si implementat in multe
regiuni din Europa, si multe tari utilizeaza standardul pentru crearea metadatelor necesare dezvoltarii si
implementarii unei Infrastructuri de Date Spatiale la nivel National. De asemenea proiecte europene precum
Geographical Data description Directory (GDDD), Geo-Scientific Electronic Information Exchange System
(GEIXS), Added Value Information dissemination for hydrographic Datasets (AVID), European Spatial Metadata
Infrastructures (ESMI), etc. au aplicat Env 12657 pentru diseminarea datelor. Multe tari din Europa au
implementat standardul de metadate CEN Env 12657; odata cu aprobarea standardului de Metadate ISO
19115, au decis sa transforme informatia specifica metadatelor in acest standard nou si sa il introduca in
infrastructurile de date geospatiale.
Datorita dezvoltarii de standarde pentru Informatia Geografica in cadrul ISO/TC 211, CEN/TC 287 si-a incetat
activitatea in 1999. Confruntandu-se cu regulamentul specific CEN, facand Env obligatoriu pentru membrii
CEN, CEN/TC 287 a revenit in Noiembrie 2003 pentru a optimiza Env cu noua suita de standarde ISO 191XX in
domeniul Informatiei Geografice. Intre timp CEN Env sunt abandonate si intra in proces de votare acceptanta
standardelor ISO ISO 191XX in cadrul CEN. Datorita acestei votari, urmatoarele standarde ISO au fost
acceptate ca standarde Europene:
EN-ISO 19101: 2002 Geographic Information Reference Model;
EN-ISO 19105: 2000 Geographic Information Conformance and Testing;
EN-ISO 19107 Geographic Information Spatial Schema;
EN-ISO 19108: 2002 Geographic Information Temporal Schema;
EN-ISO 19111: 2003 Geographic Information Spatial Reference by Coordinates;
EN-ISO 19112: 2003 Geographic Information Spatial Reference by Geographic Identifiers;
EN-ISO 19113: 2002 Geographic Information Quality Principles;
EN-ISO 19114: 2003 Geographic Information Quality Evaluation Procedures;
EN-ISO 19115: 2003 Geographic Information Metadata
EN-ISO 19101: 2002 Geographic Information Reference Model
EN-ISO 19116 Geographic Information positioning services
EN-ISO 19125-1 Geographic Information Simple Feature Acces, Part 1: Common Architecture;
EN-ISO 19125-2 Geographic Information Simple feature acces, Part 2: SQL;
EN-ISO-TR 19120 Geographic Information Functional Standards;
EN-ISO 19121 Geographic Information Imagery and grided data.
In contextul unor probleme din cadrul programului European FP-6, proiectul INSPIRE a fost initiat in 2001-2003.
Proiectul faciliteaza comunicarea intre utilizatori intr-un mod optim, in pofida tuturor diferentelor de limba,
16 | P a g i n a
DR.CRISTIAN VASILE
context si continut al seturilor de date spatiale in Europa. Proiectul are doua faze: o faza de proiectare (20042007) si o faza de implementare (2007-2015) si isi propune sa aplice suita de standarde ISO 191XX.
8. CONCLUZII
Aplicarea tehnologiilor GIS a fost globalizata in trecut, iar utilizarea lor transfrontaliera este demonstrata in
aplicatii precum:
mediu, silivicultura, marina, protectia monumentelor culturale, precum si monitorizarea dezastrelor, etc;
aplicand analizele GIS in viitoarele medii virtuale spatiale si utilizand baze de date distribuite si
programe software specifice;
sisteme de support decizional pentru factori de decizie in planificari teritoriale si socio-economice;
servicii bazate pe localizare ce utilizeaza tehnologiile GIS pentru gasirea traseului, identificarea
locatiilor ideale pentru noi constructii, etc.
si multe altele.
In scopul de a utiliza seturi multiple de date necesare in astfel de situatii, contextul informatiei geografice a
generat necesitatea realizarii de standarde de metadate care sa permita accesul publicului la astfel de seturi de
date. Chiar si pentru expertii in domeniu, a fost vizibil faptul ca standardele modulare necesita a fi dezvoltate
pentru diseminarea si utilizarea datelor. Acest lucru a condus la diferite dezvoltari de standarde de metadate, in
cateva regiuni, precum:
In SUA, standardul FGDC, versiunea 2.0 este dezvoltat in 1998 si aplicat in multe din statele
americane;
In Europa, standardul CEN/TC 278 proiectat de Env 12657 in 1999, vast raspandit si aplicat pentru
descoperirea datelor geografice in Infrastructuri de Date Spatiale (SDI) la nivel national si regional, si
in multe proiecte finantate de UE;
In regiunea Pacific, ANZLIC, publicat in 1996, cu un set de elemente de metadate continute in ghidul
de matadate specific, si aplicat in Australia si Noua Zeelanda.
In anii90, necesitatea unei standardizari globale a seturilor de metadate pentru descoperirea si distribuirea
datelor a devenit evidenta, lucru ce a condus la dezvoltarea standardului de Metadate ISO 19115 de catre
ISO/TC 211 Geographic Information/Geomatics. Multe tari ale lumii au declarat ca vor armoniza standardul
de metadate utilizat local cu ISO 19115.
Multe tari fac progrese din ce in ce mai mari, in implementarea seturilor de metadate. In Europa, America de
Nord, Australia, Noua Zeelanda dezvoltarea de Infrastructuri de Date Spatiale (SDI) este in dezvoltare si multe
seturi de metadate sunt deja disponibile.
17 | P a g i n a
DR.CRISTIAN VASILE
Capitolul II:
1. Aplicarea Standardelor ISO
Scopul principal al standardizrii internaionale este acela de a facilita schimbul de bunuri i servicii prin eliminarea
barierelor tehnice. [Standard Guide : ISO / TC 211 Geographic Information / Geomatics]
ISO/TC 2114 reprezint Comitetul Tehnic responsabil cu standardele din domeniul informaiei datelor geografice in format
digital, cum ar fi Geographic Information Systems, i geomatic. Comisia Tehnica a redactat o serie de standarde
ncepnd cu standardul ISO 19101. Aria de acoperire a ISO/TC211 include:
Date geografice simple5
Modele de referin
Scheme ale seturilor de date spaiale i temporale
Servicii de localizare6
Metadate
Servicii web de harta
Sisteme de clasificare
Obiectivele ISO/TC211 sunt:
- mbuntirea modului de a ntelege i utiliza informaia geografica;
- creterea disponibilitii, accesului, integrrii i partajrii informaiei geografice;
- promovarea utilizrii eficiente, efective i economice a informaiei digitale geografice i a sistemelor hardware i
software asociate acestora;
- contribuia la stabilirea unei abordari unificate n adresarea problemelor ecologice i umanitare la nivel global.
1.1.
Servicii de localizare i utilizarea informaiilor spaiale
ncepnd cu anul 2000, tot mai multe organizaii ce colecteaz, prelucreaza si gestioneaz informaia geografica ce se
ocup si cu diseminarea sau utilizarea acesteia, au nceput s integreze din ce n ce mai mult serviciile web n mediul lor
operaional: in aplicaii mobile i wireless, produse de localizare, servicii i soluii ce utilizeaz funcionaliti de localizare
via Internet, toate acestea adresandu-se nu numai comunitii geografice ci ntregii lumi.
n urma studiilor efectuate de IDC s-au conturat ase tendine majore:
- Piaa de Informaii Spaiale se axeaz din ce n ce mai mult pe adaugarea componentei spaiale la aplicaiile de
business existente, dect pe construirea de aplicaii spaiale dedicate;
- Tehnologia informaiei spaiale a devenit din ce n ce mai uor de integrat n sistemele informatice existente;
- Funcionalitile spaiale ocupa un loc secundar fa de alte funcionaliti existente la nivelul sistemelor
informatice;
- Aplicaiile software spaiale sunt distribuite de furnizori de soluii IT consacrai precum Oracle, Microsoft sau IBM,
astfel comunitatea de dezvoltatori devine o surs important de rspndire;
- Capabilitile geospaiale sunt disponibile ca servicii Internet;
- Aplicaiile spaiale au nevoie de date spaiale de precizie.
Tot mai multe sectoare de pia vor beneficia de interoperabilitate n accesarea serviciilor i informaiilor spaiale, cum ar
fi: turism, cartografie i navigatie, comunicaii, utiliti, transport, aprare, agricultur, gestionarea calamitilor i sigurana
public. Includerea funcionalitilor GPS n telefoanele mobile, explozia pieei de echipamente personale de navigare n
special la autovehicule sunt doar cteva exemple.
1.2.
Impactul Internet-ului, tehnologiei GPS i a comunicaiilor mobile asupra aplicaiilor

geospaiale
Consumatorii acestor tehnologii digitale devin din ce n ce mai cotieni de beneficiile aduse de componenta spaiala a
aplicaiilor, iar ateptrile acestora devin din ce n ce mai sofisticate. Aceste tendine sunt sustinute si de comunitatea de
International Standard Organization / Technical Committee 211
Simple Feature access
6 Servicii de localizare n englez Location-based Service, abreviat LBS
4
5
18 | P a g i n a
DR.CRISTIAN VASILE
dezvoltatori OpenSource ce este din ce n ce mai interesat de aplicaiile geospaiale i de apariia aplicaiilor cartografice
oferite de anumite companii Internet mari prin expunerea unor API-uri (Application Programming Interface) precum
Google Maps, Microsoft MapPoint sau Virtual Earth (mai nou, Bing Maps).
Standardele i specificaiile publicate de ISO/TC211 i de Open Geospatial Consortium au fost adoptate i implementate
att n cartografia tradiional ct i n aplicaiile geografice sau n serviciile de localizare. In ceea ce priveste comunitatea
OpenSource, aceasta a adoptat asa-numitul Free/Libre/Open Source Software (F/OSS, FOSS sau FLOSS) n care
regsim i componenta geospaial: GeoNetwork Opensource pentru implementarea capabilitilor funcionale i de
indexare specifice ISO 19115 Metadata Standard. Exist totui pericolul ca entiti precum Google sau Microsoft s
creeze i s impun standarde de-facto prin prisma faptului ca acestea dispun de o comunitate de dezvoltatori de ordinul
miilor, sau de o comunitate de utilizatori de ordinul zecilor de milioane. Astfel, n Mai 2006 numrul de interogri spaiale
pe web inregistrat pe categorii era:
- Google 26 milioane de vizitatori
- Yahoo 26.1 milioane de vizitatori
- MapQuest 43.5 milioane vizitatori
In ceea ce privete comunitatea utilizatorilor de standard ISO/TC211, acestia apartin urmatoarelor comunitati:
- Committee on Earth Observation Satellites/Working Group on Information Systems and Services
(CEOS/WGISS)
- Defence Geospatial Information Working Group (DGIWG)
- EuroGeographics
- European Commission Joint Research Centre (JRC)
- European Space Agency
- European Spatial Data Research
- Food and Agriculture Organization of the United Nations
- Global Spatial Data Infrastructure (GSDI)
- IEEE Geoscience and Remote Sensing Society
- International Association of Geodesy
- International Association of Oil and Gas Producers
- International Cartographic Association
- International Civil Aviation Organization
- International Federation of Surveyors
- International Hydrographic Bureau
- International Society for Photogrammetry and Remote Sensing
- International Steering Committee for Global Mapping
- Open Geospatial Consortium, Inc. (OGC)
- Panamerican Institute of Geography and History
- Permanent Committee on GIS Infrastructure for Asia and the Pacific
- Permanent Committee on Spatial Data Infrastructure for Americas
- Scientific Committee on Antarctic Research
- United Nations Economic Commission for Europe Statistical Division
- United Nations Economic Commission for Africa
- United Nations Geographic Information Working Group
- United Nations Group of Experts on Geographical Names
- Universal Postal Union
- World Meteorological Organization
1.3.
Infrastructura Global de Date Spaiale7
Infrastructura Global de Date Spaiale au fost definita la cea de-a V-a Conferin GSDI din Mai 2001: Infrastructura
Global de Date Spaiale reprezint o suit de aciuni coordonate ale mai multor naiuni i organizaii ce promoveaz
contientizarea i implementarea politicilor complementare, a standardelor i a mecanismelor necesare dezvoltrii i
disponibilitii seturilor de date geografice interoperabile i a tehnologiilor ce asigur suportul decizional indifferent de
n englez Global Spatial Data Infrastructure abreviat GSDI

19 | P a g i n a
DR.CRISTIAN VASILE
scara de aplicabilitate sau de scopuri. n momentul de fa mai mult de 50 de ri sunt n plin proces de dezvoltare a
infrastructurilor naionale de date spaiale, acest lucru indicnd importana standardelor internaionale.
Naiunile Unite manifest un real interes cu privire la seturile de date geografice i utilizarea acestora n misiunile de
meninere a pcii, asigurare a dezvoltrii durabile i n lupta mpotriva srciei. UN Geographic Information Working
Group include 33 de organizaii UN ce colaboreaz cu ISO/TC211 i utilizeaz n mod current standardele ISO dezvoltate
de acetia.
Recent, Comisia European a votat iniiativa cunoscut sub denumirea de INfrastructure for SPatial InfoRmation in
Europe (INSPIRE), iniiativ ce va fi adoptat n aproximativ 30 de ri din Uniunea European. Scopul principal al
INSPIRE este acela de a crea seturi de date spaiale armonizate i de o nalt calitate ce pot fi utilizate imediat n orice
context. INSPIRE are la baz standardele ISO/TC211.Lista standardelor publicare de ctre ISO/TC211 poate fi mprit
n urmtoarele categorii:
a. Standarde ce specific infrastructura pentru standardizarea geospaial:
ISO 19101 Geographic Information Reference Model
ISO/TS8 19103 Geographic Information Conceptual schema language
ISO/TS 19104 Geographic Information Terminology
ISO 19105 Geographic Information Conformance and testing
ISO 19106 Geographic Information Profiles
Aceste seturi de standard au fost create pentru a asigura infrastructura necesar standardizrii informaiei geografice.
ISO 19101 descrie mediul de standardizare pentru informaiile geografice (Figura II.1.). ISO/TS 19103 identific limbajul
schemei conceptuale utilizat pentru descrierea informaiei geografice si modul de utilizare al acestui limbaj. ISO/TS 19104
descrie metodologia definirii termenilor utilizai n domeniul informaiei spaiale. ISO 19105 cuprinde principiile generale
pentru a descrie criteriile n baza crora produsele i serviciile bazate pe informaia geografic corespund standardelor
create de ISO/TC211.
API Application Programming Interface
HTI Human Technology Interface
ISI Information Services Interface
CSI Communication Services Inferface
NNI Network to Network Interface
G Geographic
IT Information Technology
HS Human Interaction Services
MS Model Management Services
WS Workflow/Task Services
SS System Management Services
PS Processing Services
CS Communication Services
Figura II.1. Modelul arhitectural ISO 1910 1
b. Standarde ce descriu modele de date pentru informaia geografic

ISO 19109 Geographic Infromation Rules for application schema
ISO 19107 Geographic Information Spatial schema
8
Technical Specification abreviat TS

20 | P a g i n a
DR.CRISTIAN VASILE
ISO 19137 Geographic Information Core profile for the spatial schema
ISO 19123 Geographic Information Schema for coverage geometry and functions
ISO 19108 Geographic Information Temporal schema
ISO 19141 Geographic Information Schema for moving features
ISO 19111 Geographic Information Spatial referencing by coordinates
ISO 19112 Geographic Information Spatial referencing by geographic identifiers
c. Standarde pentru gestionarea informaiei geografice
ISO 19110 Geographic Information Methodology for feature cataloguing
ISO 19115 Geographic Information Metadata
ISO 19113 Geographic Information Quality principles
ISO 19114 Geographic Information - Quality evaluation procedures
ISO 19131 Geographic Information Data product specifications
ISO 19135 Geographic Information Procedures for item registration
ISO/TS 19127 Geographic Information Geodetic codes and parameters
ISO/TS 19138 Geographic Information Data quality measures
ISO 19110 specific metodologia pentru crearea cataloagelor ce conin definiii ale tipurilor de elemente spaiale i ale
tipurilor de proprieti asociate acestora: attribute, relaii i operaii suportate. Elementele geografice reprezint fenomene
din lumea real asociate unei locaii pe suprafaa terestr, pentru care se culeg, actualizeaz i distribuie informaii.
Cataloagele ce conin definiiile tipurilor de elemente spaiale, operaiilor suportate de acestea, a atributelor asociate
elementelor spaiale i a relaiilor sunt indispensabile procesului de a transforma datele n informaie utilizabila. Astfel de
cataloage favorizeaz diseminarea, partajarea i utilizarea datelor geografice prin faptul ca ofer o mai bun ntelegere
asupra coninutului datelor.
Informaia spaiala conine referine spaiale ce relaioneaz elementele reprezentate n seturile de date cu locaii din
lumea real. Aceste tipuri de referine spaiale se ncadreaz n dou categorii:
- Referine spaiale ce utilizeaz coordonate
- Referine spaiale ce utilizeaz identificatori geografici.
ISO 19111 asigur schema utilizat n descrierea sistemelor de referin pe baz de coordonate, sisteme ce asigur
legatura ntre poziia unei primitive geometrice sau grafice i locaia acesteia pe suprafaa terestr.
ISO 19112 reprezint un model general pentru referenierea spaial utiliznd identificatorii geografici. Standardul prezint
componentele unui sistem de referin prin identificatori geografici precum i componentele eseniale ale unui gazetteer.
ISO 19113 stabilete principiile descrierii i raportrii calitaii informaiei geografice.
ISO 19114 stabilete un set de proceduri utilizate n evaluarea i raportarea calitii informaiei geografice.
ISO 19115 asigur schema i definete seturile de elemente de tip metadata utilizate n descrierea coninutului
informaiei geografice cuprins n setul de date.
d. Standarde pentru servicii de informaii geografice
ISO 19119 Geographic Information Services
ISO 19116 Geographic Information Positioning services
ISO 19117 Geographic Information Portrayal
ISO 19125-1 Geographic Information Simple feature access Part 1: Common architecture
ISO 19125-2 Geographic Information Simple feature access Part 2: SQL option
ISO 19128 Geographic Information Web map server interface
ISO 19132 Geographic Information Location based services Reference model
ISO 19133 Geographic Information Location based services Tracking and navigation
ISO 19134 Geographic Information Location based services Multimodal routing and navigation
e. Standarde pentru codarea informaiei geografice
ISO 19118 Geographic Information Encoding
ISO 6709 Standard representation of geographic point location by coordinates
ISO 19136 Geographic Information Geography Markup Language (GML)
ISO/TS 19139
Geographic Information Metadata XML schema implementation
f. Standarde pentru arii tematice specifice
ISO/TS 19101-2 Geographic Information Reference model Part 2: Imagery
ISO 19115-2 Geographic Information Metadata Part 2: Extension for imagery and gridded data
21 | P a g i n a
DR.CRISTIAN VASILE
2. ISO 19115: 2003 GEOGRAPHIC INFORMATION - METADATA

Obiectivul acestui Standard International este de a oferi o structura pentru descrierea datelor geografice in
format digital. Acest Standard International, defineste elementele de metadate, ofera o schema de
implementare si stabileste un set comun de terminologii, definitii si proceduri de extindere, specifice
metadatelor. Standardul defineste schema necesara pentru descrierea informatiei geografice si a serviciilor.
Acesta ofera informatii privind identificarea, limita de reprezentare, calitatea, schema spatiala si temporala,
referinta spatiala si distribuirea datelor geografice in format digital.
Standardul International ISO 19115 defineste:
Sectiunile de metadate obligatorii si conditionale, entitatile de metadate si elementele de metadate;
Setul minim de metadate necesar in deservirea tuturor aplicatiilor bazate pe metadate;
Elementele optionale de metadate avand ca scop oferirea unei descrieri standard a datelor
geografice mai extinsa, daca este necesar;
O metoda de extindere a metadatelor pentru a raspunde la cerinte specifice.
Metadatele sunt aplicabile la seturi de date independente, agregari de seturi de date, elemente geografice
independente si la diferite clase de obiecte ce compun un element. Metadatele exista pentru a fi asociate in
primul rand la seturi de date geografice, si optional pot fi aplicate la agregari de seturi de date, obiecte si
atribute ale obiectelor. Metadatele sunt compuse dintr-una sau mai multe Sectiuni de Metadate (Pachete UML)
ce contin una sau mai multe entitati de Metadate (Clase UML).
In cadrul acestui Standard International, metadatele pentru date geografice se prezinta sub forma de pachete
UML. Fiecare pachet contine una sau mai multe entitati (clase UML) care pot fi specifializate (subclasate) sau
generalizate (superclasate). Entitatile contin elemente (atribute ale claselor UML) care identifica unitati discrete
ale metadatelor. Acestea pot fi relationate cu una sau mai multe entitati si pot fi agregate sau repetate dupa
cum este necesar pentru a indeplini:
1. cerintele obligatorii specificate in cadrul acestui Standard International;
2. cerinte suplimentare ale utilizatorilor;
Metadatele sunt pe deplin specificate in diagramele modelului UML si in dictionarul datelor pentru fiecare
pachet, ce pot fi regasite in Anexele A si respectiv B.
Standardul International defineste un set extensiv de elemente de metadate; de obicei, este folosit doar un
subset din numarul total de elemente. Totusi, este esential ca un numar minim de elemente de metadate sa
existe pentru un set de date. Lista elementelor de metadate nucleu contine elementele de metadate ce
raspund la urmatoarele intrebari: Exista un set de date pentru un interes specific (Ce)? , Pentru o zona
specifica? (Unde)? Pentru o anumita data sau perioada de timp (Cand?) si Un punct de contact de la cere se
pot afla mai multe despre alte seturi de date (Cine?).
Utilizarea elementelor optionale recomandate, pe langa elementele obligatorii faciliteaza interoperabilitatea,
permitand utilizatorilor sa inteleaga fara ambiguitati datele geografice si metadatele asociate oferite fie de
producator fie de distribuitor.
Profilele de metadate pentru seturile de date, incluse in acest Standard International includ acest nucleu.
In continuare sunt listate (Tabel II.1) elementele de metadate nucleu (obligatorii si optionale dar recomandate),
necesitate pentru descrierea unui set de date. Litera M indica faptul ca elementul caruia ii este asociata este
obligatoriu. Litera O indica faptul ca elementul caruia ii este asociata este optional. Litera C indica faptul ca
elementul caruia ii este asociata este obligatoriu in anumite conditii.
22 | P a g i n a
DR.CRISTIAN VASILE
Tabel II.1 -RO Metadatele nucleu pentru seturi de date geografice

Titlu Dataset (M)
Tipul de reprezentare Spatiala (O)
(MD_Metadata > MD_DataIdentification.citation > CI_Citation.title)
(MD_Metadata >
MD_DataIdentification.spatialRepresentationType)
Data de Referinta a Dataset-ului (M)
Sistemul de referinta (O)
(MD_Metadata > MD_DataIdentification.citation > CI_Citation.date)
(MD_Metadata > MD_ReferenceSystem)
Organizatia responsabila de Dataset (O)
Legaruri (O)
(MD_Metadata > MD_DataIdentification.pointOfContact > CI_ResponsibleParty)
(MD_Metadata > DQ_DataQuality.lineage > LI_Lineage)
Locatia Geografica a dataset-ului (prin 4 coordonate sau prin

identificator geografic) (C)
Resurse On-line (O)
(MD_Metadata > MD_DataIdentification.extent > EX_Extent > EX_GeographicExtent >

EX_GeographicBoundingBox or EX_GeographicDescription )
(MD_Metadata > MD_Distribution >

MD_DigitalTransferOption.onLine > CI_OnlineResource)
Limba dataset-ului (M)
Identificator fisier de metadate (O)
(MD_Metadata > MD_DataIdentification.language)
(MD_Metadata.fileIdentifier)
Setul de caractere al dataset-ului(C)
Numele Standardului de Metadate (O)
(MD_Metadata > MD_DataIdentification.characterSet)
(MD_Metadata.metadataStandardName)
Categoriile de interes ale dataset-ului (M)
Versiunea Standardului de Metadate (O)
(MD_Metadata > MD_DataIdentification.topicCategory)
(MD_Metadata.metadataStandardVersion)
Rezolutia spatiala a dataset-ului (O)
Limba Metadatelor (C)
(MD_Metadata > MD_DataIdentification.spatialResolution > MD_Resolution.equivalentScale

or MD_Resolution.distance)
(MD_Metadata.language)
Descriere abstracta a dataset-ului (M)
Set de caractere pentru Metadate character set (C)
(MD_Metadata > MD_DataIdentification.abstract)
(MD_Metadata.characterSet)
Formatul de distributie (O)
Punct de contact pentru Metadate (M)
(MD_Metadata > MD_Distribution > MD_Format.name and MD_Format.version)
(MD_Metadata.contact > CI_ResponsibleParty)
Informatie suplimentara cu privire la extendul dataset-ului (vertical

si temporal) (O)
Data Metadatelor (M)

(MD_Metadata.dateStamp)
(MD_Metadata > MD_DataIdentification.extent > EX_Extent > EX_TemporalExtent or

EX_VerticalExtent)
Tabel II.1 -EN Metadatele nucleu pentru seturi de date geografice

Dataset title (M)
Spatial representation type (O)
(MD_Metadata > MD_DataIdentification.citation > CI_Citation.title)
(MD_Metadata >
MD_DataIdentification.spatialRepresentationType)
Dataset reference date (M)
Reference system (O)
(MD_Metadata > MD_DataIdentification.citation > CI_Citation.date)
(MD_Metadata > MD_ReferenceSystem)
Dataset responsible party (O)
Lineage (O)
(MD_Metadata > MD_DataIdentification.pointOfContact > CI_ResponsibleParty)
(MD_Metadata > DQ_DataQuality.lineage > LI_Lineage)
Geographic location of the dataset (by four coordinates or by

geographic identifier) (C)
On-line resource (O)
(MD_Metadata > MD_DataIdentification.extent > EX_Extent > EX_GeographicExtent >

EX_GeographicBoundingBox or EX_GeographicDescription )
(MD_Metadata > MD_Distribution >

MD_DigitalTransferOption.onLine > CI_OnlineResource)
Dataset language (M)
Metadata file identifier (O)
(MD_Metadata > MD_DataIdentification.language)
(MD_Metadata.fileIdentifier)
Dataset character set (C)
Metadata standard name (O)
(MD_Metadata > MD_DataIdentification.characterSet)
(MD_Metadata.metadataStandardName)
Dataset topic category (M)
Metadata standard version (O)
(MD_Metadata > MD_DataIdentification.topicCategory)
(MD_Metadata.metadataStandardVersion)
23 | P a g i n a
DR.CRISTIAN VASILE
Spatial resolution of the dataset (O)
Metadata language (C)
(MD_Metadata > MD_DataIdentification.spatialResolution > MD_Resolution.equivalentScale

or MD_Resolution.distance)
(MD_Metadata.language)
Abstract describing the dataset (M)
Metadata character set (C)
(MD_Metadata > MD_DataIdentification.abstract)
(MD_Metadata.characterSet)
Distribution format (O)
Metadata point of contact (M)
(MD_Metadata > MD_Distribution > MD_Format.name and MD_Format.version)
(MD_Metadata.contact > CI_ResponsibleParty)
Additional extent information for the dataset (vertical and temporal)

(O)
Metadata date stamp (M)

(MD_Metadata.dateStamp)
(MD_Metadata > MD_DataIdentification.extent > EX_Extent > EX_TemporalExtent or

EX_VerticalExtent)
3. ISO 19119: 2005 GEOGRAPHIC INFORMATION SERVICES

Arhitectura serviciilor geografice specificate in cadrul acestui Standard International a fost dezvoltata astfel
incat sa indeplinesca urmatoarele obiective:
Oferirea unui cadru abstract, care sa permita dezvoltarea coordonata a anumitor servicii specifice;
Oferirea unor servici de date interoperabile prin standardizarea interfetei;
Sprijinirea dezvoltarii unui catalog al serviciului prin definirea metadatelor respectivului serviciu;
Permiterea separarii instantelor de date de instantele de servicii;
Oferirea posibilitatii de utilizare a serviciului unui furnizor pe baza datelor altui furnizor;
Definirea unui cadru abstract care poate fi implementat in diferite moduri.
Acest Standard International, extinde modelul arhitectural de referinta, definit in ISO 19101, in care se
defineste un model Extended Open Systems Environment (EOSE) - pentru serviciile geografice.
Acest Standard International, defineste abordarea in definirea serviciior, utilizata in standardele ISO 19100.
Figura II. 2 defineste relatia dintre diferite tipuri de specificatii de servicii. SV_ServicesSpecification defineste
serviciile fara referinta la tipul specificatiei sau la implementarea sa. SV_PlatformNeutralServicesSpecification,
ofera definitia abstracta a unui anumit tip de de serviciu , dar nu specifica si implementarea serviciului.
SV_PlatformSpecificServiceSpecification, defineste implementarea unui tip specific de serviciu. Pot sa existe
mai multe specificatii la nivel de de platforma, penntru o specificatie singulara. SV_Service este o
implementare de serviciu. Cerintele pentru aceste specificatii sunt adresate in cadrul acestui Standard
International, in particular in Clauza 10.
Punctul de vedere informatic descris in Clauza 7 include urmatoarele:
Definirea conceptelor cu privire la servicii, interfete si operatii si a relatiilor dintre aceste concepte;
Oferirea unei abordari a distribuirii fizice a serviciilor utilizand o arhitectura pe n nivele;
Definirea unui model pentru combinarea serviciilor in serii dependente , incat sa permita realizarea
unor sarcini extinse, e.g. inlantuirea serviciilor;
Definirea unui model de metadate pentru servicii care sa sprijine descoperirea si interogarea
serviciului printr-un catalog al serviciului.
24 | P a g i n a
DR.CRISTIAN VASILE
Figura II.2. Abstract si implementarea specificatiilor serviciului

In concordanta cu ISO 19101, Subclauza 8.3 defineste 6 clase ale serviciilor IT care sunt utilizate pentru
clasificarea serviciilor geografice.
Serviciile de interactiune umana, sunt servicii pentru gestionarea interfetelor utilizator, a graficelor, a
resurselor multimedia si pentru prezentarea documentelor componente.
Serviciile de gestionare a informatiei/modelelor sunt servicii pentru gestionarea dezvoltarii, administrarii
si stocarii metadatelor, schemelor conceptuale si a seturilor de date.
Serviciile pentru Fluxuri de lucru/Procese sunt servicii ce ofera suport in diferite sarcini si fluxuri de
lucru relationate la diferite activitati realizate de om. Aceste servicii ofera suport in utilizarea resurselor
si dezvoltarea de produse ce implica o secventa de activitati sau pasi ce pot fi realizati de diferite
persoane.
Serviciile de procesare, sunt servicii ce realizeaza calcule computationale complexe, la scara mare, ce
implica volume foarte mari de date. Exemplele includ servicii pentru oferirea orei pe glob, corectii
gramaticale, dar si servicii ce realizeaza transformari de coordonate, e.g. ce accepta un set de
coordonate reprezentate prin intermediul unui sistem de referinta si le transforma intr-un alt set de
coordonate intr-un sistem de referinta diferit. Un serviciu de procesare nu include capabilitati pentru
oferirea unei stocari persistente a datelor sau pentru transferul datelor in retele.
Serviciile de comunicare sunt servicii pentru criptarea si transferul datelor in cadrul retelelor de
comnunicatii.
Serviciile de management al sistemelor, sunt servicii pentru administrarea componentelor sistemului si
a retelelor. Aceste servicii includ de asemenea administrarea conturilor de utilizatori si a privilegiilor de
acces.
Nu orice serviciu IT necesita a fi modificat sau specializat pentru a fi util pentru procesarea informatiei
geografice. O separare intre serviciile geografice si serviciile IT este realizata in ISO 19101. Aceasta separare
trebuie evidentiata si este esentiala in identificarea si valorificarea serviciilor generale IT, atunci cand exista.
25 | P a g i n a
DR.CRISTIAN VASILE
4. ISO 19139: 2007 GEOGRAPHIC INFORMATION - METADATA - XML SCHEMA

IMPLEMENTATION
Aceste Specificatii tehnice definesc Geographic MetaData XML (gmd) encoding, o implementare de schema
XML derivata din ISO 19115. Deoarece, ISO 19115 nu ofera nici un mod de codificare, implementarea actuala
a metadatelor pentru informatia geografica poate varia in functie de interpretarile producatorilor de metadate. In
incercarea de a facilita standardizarea implementarilor, aceste specificatii de implementare a metadatelor ofera
o codificare definitiva bazata pe reguli pentru aplicarea ISO 19115. Specificatiile tehnice ofera scheme XML
(Extensible Markup Language) menite sa imbunatateasca interoperabilitatea prin oferirea unor specificatii
comune pentru descrierea, validarea si partajarea metadatelor asociate seturilor de date geografice, seriilor de
seturi de date, obiectelor geografice individuale, atributelor obiectelor, tipurilor de obiecte, proprietatilor
obiectelor, etc.
ISO 19118 descrie cerintele pentru crearea regulilor de codificare bazate pe scheme UML si si a regulilor de
codificare bazate pe XML, si ofera totodata o introducere in XML. Aceste Specificatii Tehnice utilizeaza reguli
de codificare definite in ISO 19118 si ofera detalii specifice asupra aplicarii acestora cu privire la derivarea
schemei XLML pentru modele UML in ISO 19115.
Regulile de codificare ISO 19139 au fost initial stabilite in implementarea schemei XML pentru standardele
ISO19115. ISO 19139, defineste urmatoarele namespace-uri:
- gco (http://www.isotc211.org/2005/gco) implementand partial ISO 19103;
- gmd (http://www.isotc211.org/2005/gmd) implementand ISO 19115;
- gmx (http://www.isotc211.org/2005/gmx) implementand ISO 19139 extensions of ISO 19115;
- gss (http://www.isotc211.org/2005/gss) implementand partial ISO 19107;
- gsr (http://www.isotc211.org/2005/gsr) implementand partial ISO 19111;
- gts (http://www.isotc211.org/2005/gts) implementand partial ISO 19108;
Regulile de codificare ISO 19139, sunt aplicabile pe domenii mai extinse si au fost aplicate altor standarde
(draft) si profile extinse ale acestor standarde, incluzand:
- ISO 19115-2: gmi (http://www.isotc211.org/2005/gmi);
- ISO 19110: gfc (http://www.isotc211.org/2005/gfc);
- ISO 19119 Amndt 1 and its extended profile defined in [ISOAP1.0]: srv (http://www.isotc211.org/2005/srv);
- ISO 19126: gfd (http://www.isotc211.org/2005/gfd).
26 | P a g i n a
DR.CRISTIAN VASILE
ISO/TC 211 (http://www.isotc211.org/ ) - comitet format in cadrul ISO, responsabil de componenta datelor
ISO (http://www.iso.org/) - International Organization for Standardization
geografice in format digital (precum sistemele geografice informatice), pentru pregatirea unei serii de Standarde
Internationale si Specificatii Tehnice, numerotate incepand cu 19101.
ICA (http://www.icacommission.org/)- International Comission for Acoustics, organizatie ce are ca scop

promovarea implementarii si colaborarii la nivel international, in domenii precum cercetare, dezvoltare, educatie
si standardizare.
NSDI ( http://www.fgdc.gov/nsdi/nsdi.html ) - National Spatial Data Infrastructures , Executive Order 12906
oficializeaza implementarea National Spatial Data Infrastructure, care presupune tehnologiile, politicile si
comunitatile necesare promovarii partajarii datelor geospatiale in toate nivelele guvernamentale, in sectoarele
private si organizatiile non-profit precum si in cadrul comunitatilor academice.
CEN (http://www.cen.eu/ ) - Comitetul European pentru Standardizare, este o organizatie non-profit a crei
misiune este de a stimula economia european n comerul global, de bunstare a cetenilor europeni i a
mediului prin furnizarea unei infrastructuri eficiente pentru prile interesate pentru dezvoltarea, ntreinerea i
distribuirea seturilor coerent de standarde i specificaii.
ISO/TC 211 Standards Guide ghid cuprins din text si diagrame publicate in ISO/TC 211 care urmareste sa
ofere un document de referinta concis, format din imagini de ansamblu, si diagrame UML (Unified Modeling
Language) ce evidentiaza, relatiile dintre componentele interne ale standardelor, precum si relatiile dintre
standarde cu alte standarde din cadrul ISO/TC 211 ISO 19100.
World Spatial Metadata Standards H. Moellering, H.J.G.L. Aalders & A. Crane, Editura Elviser Ltd.
2005
http://www.isotc211.org/Outreach/ISO_TC_211_Standards_Guide.pdf
http://www.isotc211.org/
http://www.iso.org/
http://www.fgdc.gov/
http://www.cen.eu/
27 | P a g i n a

Part I

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Part I

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STANDARDIZAREA

Master Sisteme informaionale geografice-Curs

CONCEPTE SI STANDARDE PENTRU METADATE

II. STANDARDE ISO - ISO 19115, ISO 19119 si ISO 19139

Master Sisteme informaionale geografice-Curs

Master Sisteme informaionale geografice-Curs

2. ISTORIC DESPRE METADATE

Master Sisteme informaionale geografice-Curs

3. CONCEPTE FUNDAMENTALE DESPRE METADATE

ICA International Cartographic Association

Master Sisteme informaionale geografice-Curs

Standardele de stat adoptate de Comitetul Statului de Standardizare, o lege de standardizare sau un

Master Sisteme informaionale geografice-Curs

MODULARITATEA SI EXTENSIBILITATEA METADATELOR

dc pentru a indica o cautare doar in elementele de metadate Dublin Core;

Master Sisteme informaionale geografice-Curs

Figura I.1. De la Univers de Di scurs la Baze de Date

Master Sisteme informaionale geografice-Curs

METADATE PENTRU SETURI DE ELEMENTE

Master Sisteme informaionale geografice-Curs

metadate ale metadatelor

3.5.1. Metadate ale metadatelor

Set de caractere utilizat la scrierea datelor intr-un metadateset (ISO 8859-10);

Master Sisteme informaionale geografice-Curs

-datele crearii, ultimele verificari si actualizari, viitoare actualizari ale metadatelor;

3.5.2. Directorul de metadate

Master Sisteme informaionale geografice-Curs

3.5.3. Dictionarul metadatelor

Master Sisteme informaionale geografice-Curs

Master Sisteme informaionale geografice-Curs

5. SERVICII DE INTEROGARE SI DISTRIBUIRE A METADATELOR

Metadate de interogare pentru identificarea resurselor de date;

Master Sisteme informaionale geografice-Curs

Master Sisteme informaionale geografice-Curs

6. EXPERIENTE IN UTILIZAREA METADATELOR

Master Sisteme informaionale geografice-Curs

7. EFORTURILE REGIONALE PENTRU DEZVOLTAREA METADATELOR

Master Sisteme informaionale geografice-Curs

Master Sisteme informaionale geografice-Curs

Servicii de localizare i utilizarea informaiilor spaiale

Impactul Internet-ului, tehnologiei GPS i a comunicaiilor mobile asupra aplicaiilor

Master Sisteme informaionale geografice-Curs

Infrastructura Global de Date Spaiale7

n englez Global Spatial Data Infrastructure abreviat GSDI

Master Sisteme informaionale geografice-Curs

Figura II.1. Modelul arhitectural ISO 1910 1

b. Standarde ce descriu modele de date pentru informaia geografic

Technical Specification abreviat TS

Master Sisteme informaionale geografice-Curs

Master Sisteme informaionale geografice-Curs

2. ISO 19115: 2003 GEOGRAPHIC INFORMATION - METADATA

Master Sisteme informaionale geografice-Curs

Tabel II.1 -RO Metadatele nucleu pentru seturi de date geografice

Tipul de reprezentare Spatiala (O)

(MD_Metadata > MD_DataIdentification.citation > CI_Citation.title)

Data de Referinta a Dataset-ului (M)

Sistemul de referinta (O)

(MD_Metadata > MD_DataIdentification.citation > CI_Citation.date)

(MD_Metadata > MD_ReferenceSystem)

Organizatia responsabila de Dataset (O)

(MD_Metadata > MD_DataIdentification.pointOfContact > CI_ResponsibleParty)

(MD_Metadata > DQ_DataQuality.lineage > LI_Lineage)

Locatia Geografica a dataset-ului (prin 4 coordonate sau prin