SICUAT

SICUAT pag.
1 / 39
Programul National de implementare a unui sistem informational geografic (GIS) pentru realizarea bancilor de date pentru cadastru imobiliar-edilitar, urbanism si amenajarea teritoriului SICUAT Versiune Data Autor Observatii 0.1 20.02.2006Florian Petrescu Versiunea preliminara initiala: structura actului normativ. 0.2 28.02.2006Florian Petrescu Versiunea preliminara modificata pe baza comentariilor Alexandru Antal si a datelor de la C.J. Valcea, C.J. Satu Mare, C.J. Cluj, Primaria Galati, Primaria Oradea, Primaria Timisoara, Primaria Iasi 0.3 21.03.2006Florian Petrescu Versiunea preliminara modificata pe baza comentariilor Urbanproiect, CNGCFT si INS 0.4 30.03.2006Florian Petrescu Versiune preliminara modificata pe baza comentariilor Oana Luca, Florian Gaman, Cristina Iacoboaea, Mihaela Ilinoiu, Iuliana Boiu 1.0 28.04.2006Florian Petrescu Versiune care include contributia Facultati de Geodezie, prin completarile transmise de Gheorghe Badea si Ana Badea Informatii contact Nume Florian Petrescu
Organizatie UTCB
e-mail florianp@utcb.ro
ActNormativ-v1-0.doc - 6/3/2006
SICUAT pag. 2 / 39
CUPRINS 1. Date de identificare ale programului 1.1. Titlul programului 1.2. Denumire prescurtata 1.3. Tipul proiectului 1.4. Parteneri 1.5. Obiectivul specific al programului 1.6. Durata programului 2. Necesitatea derularii programului SICUAT in cadastrul imobiliar-edilitar 3. Necesitatea derularii programului SICUAT in urbanism si amenajarea teritoriului 4. Principalele prevederi ale legislatiei romanesti privind cadastrul imobiliar-edilitar 5. Principalele prevederi ale legislatiei europene privind cadastrul imobiliar-edilitar 6. Atributiile Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului in domeniul cadastrului imobiliar-edilitar 7. Principalele prevederi ale legislatiei romanesti privind urbanismul si amenajarea teritoriului 8. Principalele prevederi ale legislatiei europene privind urbanismul si amenajarea teritoriului 9. Atributiile Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului in domeniul urbanismului si amenajarii teritoriului 10. Analiza SWOT 11. Continutul cadru al sistemului informational geografic (GIS) pentru cadastru imobiliar-edilitar 12. Continutul cadru al sistemului informational geografic (GIS) pentru urbanism si amenajarea teritoriului 13. Probleme organizationale si propuneri de remediere privind cadastrul imobiliaredilitar 14. Probleme organizationale si propuneri de remediere privind urbanismul si amenajarea teritoriului 15. Programare financiara Anexa 1: Rolul institutiilor partenere ale Programului National SICUAT Anexa 2: Studiu de fezabilitate
SICUAT pag. 3 / 39
1. Date de identificare ale programului 1.2. Titlul programului: Programul National de implementare a unui sistem informational geografic (GIS) pentru realizarea bancilor de date pentru cadastru imobiliar-edilitar, urbanism si amenajarea teritoriului 1.3. Denumire prescurtata: SICUAT 1.4. Parteneri Programul National SICUAT se deruleaza prin cooperarea urmatorilor parteneri: Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului INCD Urbanproiect Institutul National de Statistica Centrul National de Geodezie, Cartografie, Fotogrametrie si Teledetectie Rolul fiecarui partener este detaliat in cadrul Anexei 1. 1.5. Obiectivul programului: implementarea unui sistem informational geografic (GIS) pentru realizarea bancilor de date pentru cadastru imobiliar-edilitar, urbanism si amenajarea teritoriului 1.6. Durata programului: 5-10 ani
SICUAT pag. 4 / 39
2. Necesitatea derularii programului SICUAT in cadastrul imobiliar-edilitar Principalul obiectiv al cadastrului imobiliar-edilitar const n utilizarea sa ca suport pentru decizie n exercitarea funciilor de administrare, exploatare, ntreinere i dezvoltare a patrimoniului urban. Eficiena funciei de gestiune a localitii i, n special, corectitudinea deciziei depind ntr-o msur determinant de cunoaterea ct mai exact i complet a situaiei la zi din teritoriu, ceea ce presupune existena unui sistem informaional corespunztor, adic a unui ansamblu tehnic i organizatoric constituit din personal de specialitate, echipamente, metode i normative avnd ca scop culegerea, verificarea (validarea), transmiterea, stocarea, analiza i prezentarea datelor i informaiilor ce privesc o localitate. Desigur, n momentul de fa acest sistem exist i nu ar trebui s se pun problema recrerii sale pornind de la zero i nici a restructurrii radicale n ce privete organizarea i principiile de funcionare. Practic, toate organismele i instituiile care contribuie la buna desfurare a vieii ntr-o localitate dispun de propriul sistem de informare i eviden care le permite, ntr-o anumit msur i cu o anumit eficien, s-i ndeplineasc atribuiile care le revin i le justific existena. Totui, actualul sistem de eviden a datelor prezint o serie de deficiene avnd ca efect o eficien relativ sczut a procesului decizional i risip de eforturi umane i materiale. Printre consecinele negative ale deficienelor existente n sistemul informaional existent se numr: ntrzieri n rezolvarea problemelor aprute; disfuncionaliti n relaia dintre ceteni i administraie; un grad ridicat de incertitudine privind efectele directe i secundare ale unei decizii; adoptarea unor coeficieni de siguran supradimensionai care s acopere erorile de estimare. Situaia menionat mai sus este generat de mai multe cauze, dintre care le vom meniona numai pe acelea care au un caracter preponderent tehnic, legat direct de obiectul acestui proiect. Tehnologia nvechit de stocare i consultare a informaiei. Sunt nc numeroase organisme i instituii care i organizeaz datele necesare n colecii de registre, fie, hri i planuri utiliznd ca suport principal hrtia. Aceast form de stocare implic un important consum de timp (resurse umane) pentru actualizare (operarea modificrilor intervenite n teritoriu), pentru accesul la date (obinerea unei anumite informaii) sau pentru calculul i redactarea unor rapoarte de sintez derivate din datele existente. De asemenea, trebuie amintit i efortul considerabil necesar pentru conservarea (arhivarea) i protecia acestor colecii de date. Absena referinei topografice. Marea majoritate a datelor care caracterizeaz o localitate au relevan numai dac sunt puse n relaie cu relaie cu teritoriul, ceea ce -de regul- presupune prezentarea lor pe planuri i hri tematice. Harta clasic (analogic) trebuie s ndeplineasc att funcia de mediu pentru stocarea datelor, ct i cea de mijloc de prezentare a acestora, ceea ce conduce la o serie de constrngeri i dezavantaje specifice: limitarea cantitii de informaie stocate pe o plan (pentru a rmne lizibil); existena unor detalii inutile pentru anumite clase de utilizatori (culese i reprezentate pentru c sunt necesare altora); necesitatea originalelor pe suporturi nedeformabile cu dificulti inerente de conservare, actualizare i distribuie a hrii; dificultile de manipulare i utilizare care apar atunci cnd fenomenul studiat acoper mai multe foi de hart care vor trebui asamblate; actualizarea greoaie i mare consumatoare de timp (efectuarea unei modificri presupune practic redesenarea ntregii hri), etc.
SICUAT pag. 5 / 39
Chiar n situaiile n care s-a trecut la utilizarea metodelor moderne de stocare, adic la utilizarea suporturilor magnetice sau optice accesibile calculatoarelor electronice, se poate constata c cel mai adesea este vorba de date textuale, localizarea realizndu-se de regul prin adresa potal, astfel c reprezentarea acestora pe planuri i hri se face n continuare manual cu toate dezavantajele implicite. Redundana datelor. Se pot prezenta destule cazuri n care instituii diferite stocheaz i utilizeaz date identice (de exemplu, date privind populaia se gsesc la poliie, la Primrie, la circumscripiile sanitare, la inspectoratele colare, etc.; date privind arterele de circulaie pstreaz pompierii, salubritatea, pota, serviciul circulaie din poliie, etc.). Cel mai adesea, instituiile respective utilizeaz metode i mijloace proprii de culegere a datelor de care au nevoie, astfel c aceeai caracteristic este determinat de mai multe ori, ceea ce, pe lng risipa de resurse, determin neconcordane ntre evidene. Lipsa funciilor de analiz. Marea majoritate a programelor utilizate n prezent n diferitele sectoare ale gestiunii localitilor i cadastrului urban nu include funcii de analiz i modelare, indispensabile unui proces de planificare i decizie corespunztor actualelor exigene. Sistem informatic. Aa cum s-a mai menionat, elementul principal pe care se fundamenteaz actala concepie de realizare a bazei de date pentru gestiunea localitilor l reprezint utilizarea calculatorului electronic urmrind transformarea actualului sistem informaional, greoi i ineficient, ntr-un sistem informatic modern. Utilizatori multipli. Odat creat, baza de date pentru gestiunea localitilor va fi utilizat n comun de ctre mai multe instituii i organisme care asigur desfurarea normal a vieii ntr-o localitate. Surse multiple de date. Avnd n vedere premiza precedent (a utilizatorilor multipli), ca i marea diversitate de date pe care acetia le pot folosi, se impune necesitatea ca datele, grupate pe categorii de interes, s fie culese i introduse de ctre mai multe instituii specializate, n principiu independente una de cealalt. Coordonare i planificare. Pentru a evita risipa de resurse prin suprapuneri i necorelri ale lucrrilor i datelor, este necesar ndeplinirea mai multor condiii: Existena suportului topografic unic. Pentru ca integrarea diverselor surse de date s fie posibil este necesar ca acestea s fie raportate la aceeai baz topografic, adic s fie utilizat o singur hart digital elaborat de ctre una sau mai mule instituii specializate, pe baza unor norme tehnice unitare riguros respectate. Programele de aplicaii folosite de diverii utilizatori de hart digital pot diferi, dar vor trebui s fie compatibile cu formatul acesteia. Accesul reciproc la date. Trebuie asigurat posibilitatea tehnic i cadrul juridic al schimbului de date i al accesului la acestea. Din punct de vedere tehnic problema se rezolv prin utilizarea suportului topografic unic i -eventual- a unor programe de conversie a datelor. Ideal este legarea echipamentelor tuturor furnizorilor i beneficiarilor de date ntr-o reea unic, dar acest lucru este posibil numai dup crearea infrastructurii necesare (cel puin un calculator de mare putere, teletransmisie, etc.). Din punct de vedere tehnic i organizatoric, va trebui avut n vedere posibilitatea limitrii accesului la unele categorii de date avnd caracter de confidenialitate pentru anumii utilizatori ai bazei de date. Din punct de vedere juridic, se pune problema stabilirii relaiilor contractuale cu rspunderi, obligaii i drepturi ale instituiilor care realizeaz i utilizeaz n comun baza de date.
SICUAT pag. 6 / 39
Coordonare. Existena mai multor furnizori i utilizatori de date, fiecare avnd contribuia sa la constituirea i exploatarea bazei de date, presupune armonizarea i coordonarea activitii acestora ntr-un cadru instituionalizat sub arbitrajul unei autoriti recunoscute. n principiu, apreciem c acest cadru poate fi asigurat de ctre primrie, ca organ al puterii locale i ca principal instituie interesat n gestiunea corespunztoare a localitii. Planificare. Principala sarcin a organismului de coordonare const n stabilirea contribuiei fiecrui participant la constituirea bazei de date i n ealonarea n timp i spaiu a lucrrilor astfel nct s se asigure eficiena maxim pe baza resurselor disponibile.
SICUAT pag. 7 / 39
3. Necesitatea derularii programului SICUAT in urbanism si amenajarea teritoriului Principiul de baz, enunat de Legea privind Amenajarea Teritoriului i Urbanismului, pentru gestionarea spaial a teritoriului rii i asigurarea unei dezvoltri spaiale armonioase este principiul ierarhizrii, coeziunii i integrrii spaiale la nivel naional, regional i judeean. n acest context elaborarea documentaiei de amenajarea teritoriului i de urbanism la nivel naional, zonal i judeean (Planul de amenajare a teritoriului naional, Planul de amenajare a teritoriului regional) necesit o relaie permanent la nivelul administraiilor publice centrale, zonale, locale pentru fundamentarea documentaiei de amenajarea teritoriului, regsirea i aplicareea acestora n documantaia de urbanism (PUG, PUZ, PUD), documentaie ce reprezint elementul de fundamentare obligatoriu pentru eliberarea certificatelor de urbanism. Informaiile oferite de documentaia de urbanism privind: delimitarea teritoriului intravilan n relaiile cu teritoriul administrativ, modul de utilizare a teritoriului intravilan, zonificarea funcional n corelaie cu organizarea reelei de circulaie, modernizarea i dezvoltarea infrastructurii tehnicoedilitare etc. devin instrument de transpunere la nivel local, urban, rural a direcionrilor cuprinse n planurile de amenajare a teritoriului la nivel naional, zonal, judeean i stabilesc reguli clare aplicabile direct asupra localitilor, prilor din acestea, pn la nivelul parcelelor cadastrale. Volumul i complexitatea bazelor de date cadastrale grafice i a celor descriptive asociate documentaiilor de amenajare a teritoriului i de urbanism precum i programelor de dezvoltare aflate n gestiunea instituiei arhitectului ef a crescut considerabil fapt care oblig s se trac la procesarea informatizat a lor. Mai mult, informatizarea gestiunii este profitabil mai ales atunci cnd ntre autoriti i instituiile de proiectare, firmele de execuie i administratorii sistemelor se utilizeaz platforme cooperante i corelate. n acest moment ns lipseste interoperabilitatea (att la nivel naional ct i compatibil cu rile UE) n ceea ce privete: hrile / planurile n format digital (ordonare pe straturi, denumiri, codificri, reprezentri grafice) bazele de date alfanumerice (atribute, funcii, fie, indicatori statistici compatibili EUROSTAT) aplicaiile de gestiune, analiz i previziune (indicatori, rapoarte), cele cu caracter general i cele de specialitate In acelasi timp lipseste recunoaterea hartilor digitale ca document oficial opozabil n justiie Este necesar ca autoritile administraiei publice centrale i locale, cele cu atribuii n domeniul cadastrului i cartografiei, potenialii utilizatori ai informaiilor sa coopereze pentru aplicarea prevederilor unor acte normative specifice si sa promoveze dezvoltarea unui cadru unitar de implementare a sistemelor informatice geografice. Astfel, Ordinul 1.033 din 18.11.2005 al ministrului administraiei i internelor de aprobare a structurii i Regulamentului de organizare i funcionare a Ageniei Naionale de Cadastru i Publicitate Imobiliar care stabilete ca funcii i atribuii majore ale acesteia: elaborarea structurii sistemului informatic i a bncii de date a sistemului unitar de cadastru i publicitate imobiliar ntocmirea de proiecte de regulamente, norme, metodologii, instruciuni. ... i armonizarea acestora cu cele ale UE
SICUAT pag. 8 / 39
Este necesara armonizarea eforturilor depuse si rezultatelor obtinute la nivelul consiliilor judetene si primariilor care au trecut la realizarea i dezvoltarea unor GIS-uri proprii de gestiune, utilizate ns n exclusivitate de structurile de urbanism si amenajarea teritoriului. Problemele principale cu care se confrunta domeniul sunt: lipsa reglementrilor legislative i a standardelor n domeniu, lipsa firmelor de proiectare care tiu s realizeze documentaii de urbanism i amenajarea teritoriului n format GIS, lipsa specialitilor n domeniu, preul ridicat al sistemelor i cursurilor de specializare, lipsa fondurilor. Este foarte util ca toate documentaiile deinute de o unitate administrativ s fie n format GIS deoarece ele acoper teritoriul comunelor, judeelor, regiunilor i a rii asemeni unui puzzle. Informaiile se adun n timp i se potrivesc la locul lor deoarece sunt refereniate geografic. Cateva dintre avantajele utilizarii GIS in urbanism si amenajarea teritoriului: Datele alfanumerice i grafice migreaz dintr-o documentaie digital n alta, eliminnduse redundana datelor. Actualizarea i gestionarea datelor este uoar. Este foarte important pentru specialitii administraiei publice faptul c din documentaiile deja elaborate, pe baza analizelor geografice efectuate asupra datelor, pot obine documentaii noi care s stea la baza proiectelor de viitor cu atragerea noilor surse de finanare. Bazele de date se utilizeaz i n realizarea i exploatarea subsistemelor informatice integrabile i din alte domenii de activitate ale administraiei publice, care la rndul lor formeaz sistemul informatic integrat al instituiei. Rolul principal acordat GIS n cadrul administraiei publice locale este crearea unui instrument de integrare i de gestiune automat a datelor cadastrale (sub aspect tehnic, economic i juridic) care s genereze suportul informaional necesar organismelor, serviciilor i persoanelor care solicit, desfoar activiti sau ndeplinesc sarcini att n domeniile urbanismului i amenajrii teritoriului, ct i pentru atribuiile tehnice i economice ale instituiilor publice. Acest instrument asigur inventarirea, organizarea i distribuirea informaiilor specifice, arhivarea datelor i constituirea istoricului urban precum i interrelaionarea utilizatorilor poteniali prin stabilirea unor referine comune unice. Realizarea GIS n cadrul administraiei publice locale este impus de lipsa unui instrument de analiz obiectiv, cuprinztoare, interdisciplinar i rapid, ca suport al deciziei de orice tip, la nivelul unitilor teritorrial administrative.
SICUAT pag. 9 / 39
4. Principalele prevederi ale legislatiei romanesti privind cadastrul imobiliar-edilitar Cadrul general n care se desfoar activitatea de CADASTRU n Romnia este stabilit prin Legea 7/1996 a Cadastrului i Publicitii Imobiliare (MOF nr. 61/26.03.1996). Textul iniial al acestei legi fcea distincie ntre Cadastrul General i Cadastrele de Specialitate. Astfel, conform articolului 1, Cadastrul general este sistemul unitar i obligatoriu de eviden tehnic i juridic, prin care se realizeaz identificarea, nregistrarea, reprezentarea pe hri i planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum i a celorlalte bunuri imobile de pe ntreg teritoriul rii, indiferent de destinaia lor i de proprietar. Entitile de baz ale acestui sistem sunt parcela, construcia i proprietarul. Prin imobil, n sensul prezentei legi, se nelege parcela de teren, cu sau fr construcii. Pe de alt parte, conform articolului 4 din acelai text, Ministerele, alte instituii centrale de stat, regiile autonome i alte persoane juridice organizeaz cadastrul de specialitate n domeniile: agricol, forestier, apelor, industrial, extractiv, imobiliar-edilitar, transporturilor rutiere, feroviare, navale, aeriene, turismului, zonelor protejate naturale i construite, celor cu risc ridicat de calamiti naturale ori supuse polurii i degradrii i altele. Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de eviden i inventariere sistematic a bunurilor imobile sub aspect tehnic i economic, cu respectarea normelor tehnice elaborate de Oficiul Naional de Cadastru, Geodezie si Cartografie i a datelor de baz din cadastrul general, privind suprafaa, categoria de folosin i proprietarul. Dup promulgare, Legea 7/1996 a fost modificat i completat n mai multe rnduri prin Ordonane de Urgen (MOF nr. 266/23.05.2001; MOF nr.154/ 04.03.2002; MOF nr. 509/07.06.2004). Din textul actual a fost eliminat articolul 4, menionat mai sus, disprnd astfel sintagma cadastre de specialitate (implicit cadastrul imobiliar edilitar). n acest context, se propune nlocuirea noiunii cadastre de specialitate cu Sisteme Informaionale Specifice de eviden a ocuprii i utilizrii terenurilor n cadrul diverselor domenii de activitate (urbanism, administraie public, protecia mediului, agricultur, protecia civil, etc.). O precizare important, menit s elimine unele confuzii i interpretri eronate, se refer la faptul c aceste Sisteme Informaionale Specifice nu au ca obiect nregistrarea dreptului de proprietate asupra terenului, aceasta fiind atribuia exclusiv a Ageniei Naionale de Cadastru i Publicitate Imobiliar ANCPI (care nlocuiete Oficiul Naional de Cadastru, Geodezie i Cartografie ONCGC). n aceast ordine de idei, activitatea de Carte Funciar a fost trecut din responsabilitatea Ministerului Justiiei n cea a nou nfiinate agenii, reunind astfel n cadrul unei singure instituii, att cadastrul tehnic (de identificare i nregistrare a limitelor terenurilor), ct i cadastrul juridic (de identificare i nregistrare a drepturilor de proprietate asupra terenurilor. Tot n Legea 7/96, n articolul 2, sunt identificate principalele sarcini care trebuie realizate n cadrul sistemului de cadastru general: identificarea, nregistrarea i descrierea n documentele cadastrale, a terenurilor i a celorlalte bunuri imobile prin natura lor, msurarea i reprezentarea acestora pe hri i planuri cadastrale, precum i stocarea datelor pe suporturi informatice; asamblarea i integrarea datelor furnizate de cadastrele de specialitate; identificarea i nregistrarea tuturor proprietarilor i a altor deintori legali de terenuri i de alte bunuri imobile, n vederea asigurrii publicitii i opozabilitii drepturilor acestora fa de teri;
SICUAT pag. 10 / 39
5. Principalele prevederi ale legislatiei europene privind cadastrul imobiliar-edilitar n anul 2002, cu ocazia primului Congres European de Cadastru care a avut loc n Valencia, Spania, s-au pus bazele cooperrii n acest domeniu ntre rile europene. n acest cadru, s-a convenit constituirea unui Comitet Permanent pentru Cadastru n Uniunea European (Permanent Committee on Cadastre in the European Union) avnd ca principal sarcin elaborarea principiilor care trebuie s guverneze evidenele cadastrale ale rilor membre. S-a constatat c exist o mare diversitate ntre rile membre n ceea ce privete structura, modalitile de realizare, normativele i instituiile evidenei cadastrale. Toi reprezentanii rilor participante au czut de acord asupra faptului c aceast diversitate se va menine nc o perioad ndelungat de timp, avnd n vedere tradiiile existente n fiecare stat membru, precum i particularitile specifice ale fiecrui sistem cadastral. Pe de alt parte, s-a evideniat necesitatea stabilirii unui set de principii comune, general aplicabile tuturor statelor membre, urmrind n principal compatibilizarea sistemelor cadastrale i asigurarea condiiilor pentru accesul tuturor la informaiile cadastrale ale fiecrui stat n parte. Definitivarea principiilor propuse n cadrul congresului i elaborarea unui text corespunztor, a fost ncredinat Comitetului Permanent pentru Cadastru n Uniunea European, care n cadrul reuniunii care a avut loc la Roma n 03 decembrie 2003 a aprobat un document oficial redactat in limbile engleza si franceza
SICUAT pag. 11 / 39
6. Atributiile Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului in domeniul cadastrului imobiliar-edilitar Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului isi exercita atributiile on domeniul cadastrului imobiliar-edilitar prin intermediul Directiei Generale Gestiunea Localitatilor. Astfel, Directia Generala Gestiunea Localitatilor este un compartiment functional in structura de organizare a ministerului, organizat la nivel de directie generala, cu atributii in realizarea strategiei Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, a liniilor directoare si de orientare in domeniul cadastrului imobiliar si de transporturi, prin realizarea urmatoarelor obiective: a) inventarierea din punct de vedere tehnic, economic si juridic a tuturor bunurilor imobile (terenuri si/sau constructii) de pe raza fiecarei localitati, in conformitate cu prevederile Legii nr.7/1996 privind cadastrul si publicitatea imobiliara, cu completarile si modificarile ulterioare; b) asigurarea datelor necesare protejarii si garantarii proprietatii prin inscrierea acestora, pe baza de acte si fapte juridice, in cartea funciara; c) crearea cadrului legal pentru aplicarea unui sistem unitar, corect si operational de taxe si impozite, pe baza datelor reale despre proprietate; d) asigurarea garantiilor creditului ipotecar in dezvoltarea constructiilor de locuinte, prin inscrierea dreptului de proprietate in cartea funciara; e) sprijinirea dezvoltarii unei piete libere a terenurilor si constructiilor, in vederea atragerii capitalului strain si autohton - prin asigurarea evaluarii economice a acestora; f) furnizarea tuturor informatiilor necesare luarii unor decizii juste de catre administratiile publice centrale si locale in dezvoltarea socio-economica a localitatilor, prin constituirea si asigurarea asistentei de specialitate in valorificarea bancilor de date urbane; g) realizarea documentelor necesare declararii utilitatii publice pentru lucrari de interes national, in cazul in care exista terenuri proprietate privata ce urmeaza a fi expropriate; h) coordonarea, verificarea si eliberarea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor; i) participarea la coordonarea activitatii privind realizarea obiectivului "Pod peste fluviul Dunarea, la Calafat-Vidin" desfasurata de partea romana in Comisia mixta romanobulgara pentru realizarea noului pod peste Dunare - organ interministerial, cu caracter decizional care functioneaza sub conducerea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si aprobat prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului. Directia Generala Gestiunea Localitatilor elaboreaza strategia si asigura organizarea, coordonarea si indrumarea activitatii de cadastru imobiliar-edilitar, a cadastrului cailor de transport, a bazelor de date cadastrale si exercita controlul prin verificarea, avizarea si receptia documentatiilor prin promovarea, cu impact pozitiv in dezvoltarea socio-economica a localitatilor, a infrastructurii de transport si a serviciilor, a urmatoarelor programe principale: Programul de introducere a cadastrului imobiliar-edilitar si constituirea bancilor de date urbane pentru municipii, orase si comune. Programul de monitorizare a lucrarilor de cadastru de specialitate a drumurilor, porturilor si cailor navigabile, aeroporturilor, cailor ferate, metroului si zonelor libere. Coordonarea activitatii de organizare si desfasurare a lucrarilor de stabilire si evaluare a terenurilor aflate in patrimoniul societatilor comerciale cu capital de stat, de sub autoritatea MTCT prin Comisia Centrala pentru eliberarea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate conform HG nr.834/1991.
SICUAT pag. 12 / 39
Elaborarea si supunerea spre avizare a Ordinelor ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei pentru constituirea Comisiilor de stabilire si evaluare a terenurilor societatilor comerciale de sub autoritatea MTCT. Principalele atributii ale Directiei Generale Gestiunea Localitatilor sunt: a) initiaza si elaboreaza, in colaborare cu Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara (ANCPI) si alte institutii de specialitate, proiecte de acte normative, instructiuni, metodologii si regulamente privind organizarea, introducerea si intretinerea lucrarilor privind cadastrul imobiliar-edilitar si gestiunea localitatilor si cadastrul transporturilor rutiere, feroviare, navale si aeriene; b) organizeaza si indruma executia lucrarilor de cadastru imobiliar-edilitar si cadastrul transporturilor; c) coordoneaza si supravegheaza modul de elaborare, avizare, receptionare si valorificare, in corelare cu studiile si proiectele de urbanism si amenajarea teritoriului, a urmatoarelor categorii de lucrari: masuratori topografice pentru intocmirea sau actualizarea planurilor cadastrale in scopul identificarii si determinarii suprafetelor parcelelor cu sau fara constructii supraterane si subterane; verificarea inscrierii proprietarilor si titlurilor de proprietate pe care le poseda, precum si a actelor juridice privind drepturile reale asupra terenurilor si constructiilor; culegerea elementelor privind caracteristicile constructive ale constructiilor; inventarierea retelelor edilitare (apa, canalizare, gaze, termoficare, energie electrica, etc.); d) fundamenteaza necesarul de prevederi bugetare conform prevederilor Hotararii Guvernului nr.521/1997 si stabileste volumul de lucrari specifice domeniului pe baza de programe anuale; e) organizeaza si coordoneaza fundamentarea strategiei ministerului in domeniile cadastrului imobiliar-edilitar, transporturilor rutiere, feroviare, navale, aeriene, precum si a exproprierilor de imobile (terenuri si cladiri) necesare pentru lucrari de interes national; f) sprijina activitatea de implementare a unui sistem informational unitar si eficient de valorificare a datelor cadastrului general, cadastrului imobiliar-edilitar si gestiunea localitatilor si cadastrului transporturilor prin organizarea bancilor de date urbane; g) realizeaza procedura de declarare a utilitatii publice pentru lucrari de interes national, potrivit legii; h) coordoneaza si monitorizeaza activitatea Secretariatului partii romane in Comisia mixta romano-bulgara pentru realizarea obiectivului "Pod peste fluviul Dunarea, la Calafat-Vidin", a carei structura este aprobata prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, si reuneste specialisti din mai multe compartimente functionale din structura ministerului; i) actioneaza pentru crearea cadrului unitar necesar desfasurarii activitatii de management in administratia publica locala, precum si de pregatire a specialistilor in domeniul gestiunii localitatilor; j) asigura realizarea atributiilor ce ii revin in cadrul activitatii Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului cu respectarea limitelor de autoritate; k) urmareste aplicarea prevederilor Hotararii Guvernului nr.834/1991 privind stabilirea si evaluarea terenurilor societatilor comerciale cu capital de stat, cu completarile si modificarile ulterioare, in vederea obtinerii certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor; l) promoveaza, coordoneaza si valorifica rezultatele unor teme de cercetare specifice domeniului sau de activitate; m) elaboreaza prin compartimentele sale de specialitate sau, dupa caz, participa la elaborarea in comun cu alte directii din minister sau organe ale administatiei publice de stat a actelor
SICUAT pag. 13 / 39
n) o)
normative aflate in legatura cu domeniul sau de activitate sau al ministerului, privind transporturile, constructiile si turismul; supune spre aprobarea ministrului transporturilor, constructiilor si turismului a actelor normative si ordine ale acestuia; analizeaza si propune conducerii ministerului avizarea proiectelor de acte normative care trateaza aspecte complementare a activitatii din domeniul transporturilor, constructiilor si turismului, elaborate de alte autoritati publice abilitate;
In baza acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Germaniei privind colaborarea tehnica, semnat la 6 mai 1994, s-a elaborat un "Proiect de cadastru imobiliar-edilitar si banci de date urbane - asistenta germana pentru realizarea structurilor de executie in municipiile Sighisoara, judetul Mures si Odorheiul Secuiesc, judetul Harghita" cu finantare germana (GTZ).
SICUAT pag. 14 / 39
7. Principalele prevederi ale legislatiei romanesti privind urbanismul si amenajarea teritoriului In Romania cadrul legislativ (vezi si Anexa 1.1.) n domeniul amenajarii teritoriului i urbanism a fost susinut pn n anul 2001 de Legea 50 /1991 privind autorizarea construciilor i unele msuri n domeniul locuinelor i Ordinul 91 din 1991, care cuprinde coninutul cadru al documentaiilor de amenajarea teritoriului i urbanism (precum i lista semnelor convenionale utilizate n cadrul acestora). n anul 2001 a fost promulgat Legea Amenajrii Teritoriului i Urbanismului, nr. 350 /2001, care reglementeaz activitatea specific a domeniului amenajarea teritoriului i urbanismului. Legea definete amenajarea teritoriului i urbanism drept activiti complexe de interes general, iar gestiunea teritoriului o activitate continu i de perspectiv, de interes comunitar i important n perspectiva integrrii n Uniunea Europeana. Legea se sprijin pe o serie de principii: Dezvoltarea durabil (art. 1) Echitatea cu privire la utilizarea teritoriului (art. 2.2) Amenajarea teritoriului este global (coordonare), funcional, prospectiv (evalueaz tendine, impact) i democratic (implic participarea populaiei) Respectarea autonomiei locale respectiv parteneriat, transparen, descentralizare servicii publice, participarea populaiei (la decizie) i Dezvoltarea durabil. In acelasi timp, legea urmrete ndeplinirea unor obiective: Dezvoltarea spaial echilibrat Protecia patrimoniului natural i construit Imbuntirea condiiilor de via a localitilor urbane i rurale Armonizarea politicilor economice, sociale, ecologice i culturale n scopul creterii coeziunii economice i sociale se urmrete la nivelul naional, regional i judeean o dezvoltare ierarhizat, asigurarea coeziunii i integrrii spaiale. Alte obiective stabilite prin legea 350 sunt: Dezvoltarea economic i social echilibrat mbuntirea calitii vieii (individuale i colective) Gestionarea responsabil a resurselor naturale i protecia mediului Utilizarea raional a teritoriului Datorita sferei cuprinzatoare a conceptelor specifice urbanismului si amenajarii teritoriului, actele normative ce privesc domeniul sunt numeroase. In cele ce urmeaza sunt enumerate cele mai importante acte normative ce privesc activitatile specifice urbanismului si amenajarii teritoriului. 1. Constituia Romniei revizuit (septembrie 2003) 2. Codul Civil capitol Servitui 3. Legi pentru aprobarea unor seciuni din cadrul PATN ( Plan de Amenajare a Teritoriului Naional) 4. Legea nr. 71/1996 privind aprobarea Planului amenajare a teritoriului naional Seciunea I Ci de comunicaie; 5. Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului amenajare a teritoriului naional Seciunea II-a Apa;
SICUAT pag. 15 / 39
6. Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului amenajare a teritoriului naional Seciunea III a Zone protejate; 7. Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului amenajare a teritoriului naional Seciunea IV-a Reeaua de localiti; 8. Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului amenajare a teritoriului naional Seciunea V-a Zone de risc natural; 9. Legea exproprierii pentru cauz de utilitate public (L nr. 33/1994) 10. Legea privind calitatea n construcii (L nr. 10/ 1995) 11. Legea proteciei mediului (L nr. 137/1995) 12. Legea Cadastrului i Publicitii Imobiliare (L nr. 7/1996) 13. Legea apelor (L nr. 107/1996) 14. Legea locuinei (L nr. 114/1996) 15. Legea privind autorizarea executrii construciilor i unele msuri pentru realizarea locuinelor (L nr. 50/1991 republicat m 1997) 16. Legea fondului funciar (L nr. 18/1991 republicat n MO 1/1998) 17. Legea circulaiei juridice a terenurilor (L nr. 54/1998) 18. Lege privind proprietatea public i regimul juridic al acesteia (L nr. 213/1998) 19. Lege privind regimul zonelor defavorizate (L nr. 20/1999) 20. Lege privind reglementarea regimului silvic i administrarea fondului forestier naional (L nr. 141/1999) 21. Legea credetului ipotecar pentru investiii imobiliare (L nr. 190/1999) 22. Legea pentru reconstruirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole i celor forestiere solicitate potrivit prevederilor legii fondului funciar 18/1991 i ale legii 169/1997 (L nr. 1/2000 (legea Lupu)) 23. Lege privind regimul parcurilor industriale (L nr. 134/2000) 24. Legea Administraiei Publice Locale (L nr. 215/2001) 25. Legea privind gospodria comunal (L nr. 326/2001) 26. Legea Amenajrii Teritoriului i Urbanismului (L nr. 350/2001) 27. Legea proteciei monumentelor istorice (L nr. 422/2001) 28. Legea pentru modificarea i completarea Legii 50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii i unele msuri pentru realizarea locuinelor, n MO 431/2001 (L nr. 453/2001) 29. Lege pivind finanele publice locale (cu modificri ulterioare: vezi L 744/2001) (L nr. 189/1998) 30. Lege pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea i desfurarea activitii de turism n Romnia (publicat n MO 007/01.09.2002) (L nr. 755 din 27.12.2001) 31. Legea privind ratificarea Conveniei europene a peisajului, adoptat la Florena la 20 octombrie 2000 (L nr. 451/ 2002) 32. Lege pivind finanele publice (L 500/2002) 33. Lege pentru aprobarea OG 36/2002 privind impozitele i taxele locale (L nr.522/2002) 34. Lege pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea i funcionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public i privat de interes local (L nr. 3/2003) 35. Lege pentru modificarea i completarea Legii 50-1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii (L nr. 401/ octombrie 2003) 36. Legea dezvoltrii regionale n Romnia (L nr. 315/2004) 37. Ordonan privind regimul juridic al drumurilor (OG 43/1997) 38. Aprobarea Programului prioritar de construcie a autostrzilor din Romnia (OG 16/1999) 39. Protecia patrimoniului arheologic i declararea unor situri arheologice ca zone de interes naional (OG 43/2000)
SICUAT pag. 16 / 39
40. Stabilirea unor msuri de prtecie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial (OG 47/2000) 41. Regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,a florei i faunei slbatice (OG 236/2000) 42. Ordonana privind constituirea i funcionarea parcurilor tiinifice i tehnologice (OG 14/2002) 43. OG pentru modificarea i completarea Legii nr. 151.1998 privind dezvoltarea regional n Romnia (OG nr. 27/2003) 44. Ordin pentru aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare i a coninutului documentaiilor prevzute de Legea nr. 50/1991 (anexele) n curs de nlocuire (OMLPTL 91/1991) 45. Ordin al Ministerului Sntii privind aprobarea normelor de igien i a recomandrilor privind mediul de via al populaiei (OMS 536/1997) 46. Ordin al Ministerului Sntii privind aprobarea normelor de avizare sanitar a proiectelor i de autorizare a obiectivelor cu impact asupra sntii publice (OMS 331/1999) 47. Ordin pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare (OMLPTL nr. 1943/12.2001) 48. Ordin privind stabilirea aglomerrilor i clasificarea aglomerrilor i zonelor pentru evaluarea calitii aerului n Romnia (OMAPM 745/2002) 49. HG privind aprobarea Regulamentului General de Urbanism (HG 525/1996) 50. HG privind aprobarea normelor privind caracterul i marimea normelor de protecie sanitar (HG nr.101/1997)
SICUAT pag. 17 / 39
8. Principalele prevederi ale legislatiei europene privind urbanismul si amenajarea teritoriului Punctul de plecare pentru dezvoltarea urban viitoare trebuie s l reprezinte recunoaterea rolului oraelor ca fiind motorul progresului economic regional, naional i european. n acelai timp, trebuie avut de asemenea n vedere faptul c zonele urbane, n special regiunile sensibile ale oraelor mijlocii i mari, au dat natere multora dintre costurile sociale ale modificrilor realizate n termeni de reducere i abandonare a industriei, locuire inadecvat, omaj pe termen lung, infracionalitate i excludere social. Dupa adoptarea Comunicatului : Catre o Agenda Urbana in Uniunea Europeana in 1997, Comisia Europeana si-a exprimat intentia de a examina politicile Uniunii Europene din punctul de vedere al impactului lor asupra mediului urban si de a imbunatati integrarea politicilor la nivel urban prin actul normativ COM(1998)605 Dezvoltare Urbana Durabila in Uniunea Europeana: Un cadru pentru actiune. Multe politici europene au de fapt o relevanta urbana importanta pe care Uniunea European nu o poate ignora. Comunitatea are responsabilitatea de a se asigura ca politicile comunitare devin mai eficiente prin luarea in considerare mai mult a potentialului zonelor urbane si a provocarilor la care acestea fac fata. In acest Cadru pentru Actiune Comisia face un pas catre cresterea eficientei politicilor Uniunii Europene facandu-le mai sensibile din punct de vedere urban si asigurandu-se ca faciliteaza dezvoltarea urbana integrata. Responsabilitatile pentru problemele legate de urbanism sau a solutiilor aplicabile la nivel european trebuie sa apara in mod necesar din situatiile locale si in contextul institutional al fiecarui stat membru. Cadrul Uniunii Europene de actiune pentru dezvoltarea urbana durabila tinde catre o actiune mai bine coordonata si canalizata pentru problemele urbane si este organizat in patru directii: Intarirea prosperitatii economice si a angajarii fortei de munca in localitatile urbane Promovarea egalitatii, incluziunii sociale si a regenerarii in zonele urbane Protejarea si imbunatatirea mediului urban: catre durabilitate locala si globala Contributia la o buna guvernare urbana si la cresterea puterii locale Cadrul pentru Actiune cuprinde actiuni ghidate de umatoarele principii: subsidiaritate, integrare, parteneriat, durabilitate de mediu i eficienta pietei. Subsidiaritatea este necesara pentru luarea deciziilor la nivelul inferior. Actiunile Uniunii Europene in zonele urbane vor fi mai eficiente atunci cand complementeaza actiunile la nivel national, regional si local. Multe din problemele caracteristice ale zonelor urbane sunt multi-dimensionale. Exista o lipsa de integrare intre activitatile sectoarelor publice, deopotriva vertical intre niveluri diferite ale administratiei si orizontal intre diferite sectoare. Politicile nationale si ale Uniunii Europene pot fi catalizatori intre agentiile implicate in aspecte conomice, social, culturale, de transport, tehnologice si de mediu ale dezvoltarii la nivel de localitate urbana, subregional si regional. Este important accesul autoritatilor urbane la formularea si implementarea politicilor relevante ale Uniunii Europene. Parteneriatul este necesar deoarece problemele urbane complexe nu pot fi rezolvate numai de catre o autoritate guvernamentala sau o agentie. Rezolvarea problemelor este o responsabilitate impartita. La nivel local este importanta implicarea cetatenilor, a sectoarelor private i asigurandu-se ca sunt luate in considerare aspiratiile principalilor actori, ca sunt indeplinite necesitatile beneficiarilor tinta si ca sunt mobilizate toate resursele posibile.
SICUAT pag. 18 / 39
Actiunile Uniunii Europene in dezvoltarea urbana trebuie sa adere la principiul durabilitatii de mediu. Indeplinirea cerintelor prezentului fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a si le indeplini la randul lor cere o abordare precauta, utilizarea eficienta a resurselor naturale si minimizarea producerii de deseuri si a poluarii. Activitatile cu impact negativ de mediu ar trebui descurajate de exemplu prin aplicarea principiului poluatorul pltete. Impactul de mediu poate fi redus, in acelasi timp cu intarirea legaturilor intre calitatea mediului si imbunatatirile sociale, economice si a calitatii vietii la nivel urban. Principiul eficientei de piata accentueaza necesitatea utilizarii mecanismului de piata pentru dezvoltarea potentialului economic al zonelor si sistemelor urbane. O alt problem important accentuat de Comunicate este faptul c prea muli ceteni din zonele urbane ale Europei au o slab identificare cu oraele n care locuiesc, acest lucru fiind reflectat prin nivelurile sczute ale participrii locale n procesele democratice, n mod special n cele mai sensibile zone ale oraelor. n parte aceasta reflect inabilitatea, lipsa de dorin a multor administraii locale, fie din cauza lipsei resurselor ori a capacitii de organizare, de a rezolva problemele pe care cetenii le percep ca fiind foarte presante n viaa zilnic. Aceast situaie devine i mai problematic din cauza gestiunii complexe a oraelor. O alt iniiativ major sugerat de comunicat este necesitatea realizrii unui audit urban care va furniza o baz de evaluare a poziiei actuale a oraelor europene. Acest lucru susinut de statistica urban de la Eurostat pentru a furniza informaii comparative asupra dezvoltrii viitoare. Exist n plus alte dou probleme mai generale care au implicaii semnificative pentru oraele europene i dezvoltarea politicii europene la nivel european: politica economic (incluznd piaa unic) reforma Fondurilor Stucturale
SICUAT pag. 19 / 39
9. Atributiile Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului in domeniul urbanismului si amenajarii teritoriului Atributiile Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului in domeniul urbanismului si amenajarii teritoriului sunt: a) b) c) elaboreaza si supune spre aprobare cadrul legislativ adecvat domeniului sau de activitate; elaboreaza politica economica in domeniului sau de activitate; elaboreaza si implementeaza politicile de aplicare a strategiei nationale in domeniului sau de activitate; d) elaboreaza strategiile de dezvoltare a infrastructurilor, lucrarilor publice, activitatilor de transport si de turism si locuintelor; e) fundamenteaza si elaboreaza necesarul de fonduri de la bugetul de stat pentru domeniile sale de activitate; f) gestioneaza resursele financiare alocate prin bugetul de stat si din creditele externe, in domeniile sale de activitate; g) exercita drepturile si obligatiile statului ca actionar la companiile nationale, societatile nationale si societatile comerciale aflate sub autoritatea sa, pana la finalizarea procesului de privatizare; h) elaboreaza si pune in aplicare strategiile de privatizare in domeniile sale de activitate si asigura gestionarea intregului proces de privatizare pentru unitatile de sub autoritatea sa; i) asigura organizarea si dezvoltarea cercetarii stiintifice in domeniile transporturilor, lucrarilor publice, locuintei, amenajarii teritoriului, urbanism, siguranta constructiilor si turism, prin corelare cu programele nationale de cercetare in aceste domenii; j) organizeaza activitatea pentru constituirea fondului propriu de date statistice din domeniul transporturilor, constructiilor si turismului, participand la sistemul informational national si international; k) elaboreaza si promoveaza cadrul legal in vederea stimularii investitiilor cu capital autohton si strain in domeniile sale de activitate; l) asigura conceptia unitara a aplicarii politicii nationale de amenajare si echipare cu lucrari publice a teritoriului national; m) initiaza si negociaza, din imputernicirea Guvernului, incheierea de conventii, acorduri si alte intelegeri internationale sau propune acestuia intocmirea formelor de aderare la cele existente si ia masuri de aplicare a acestora; n) reprezinta interesele statului in cadrul organismelor internationale, pe baza conventiilor, acordurilor si intelegerilor stabilite, si dezvolta relatii de colaborare cu organe si organizatii similare din alte state si cu organisme internationale interesate de domeniul sau de activitate; o) sustine promovarea intereselor agentilor economici autohtoni de profil pe pietele internationale; p) avizeaza si urmareste realizarea programelor si proiectelor de constructii si infrastructuri; q) asigura administrarea, dezvoltarea si gestionarea infrastructurilor de transport si a echipamentelor de interes national din sistemul national de transport; r) clasifica infrastructurile de transport in conformitate cu standardele nationale si internationale; s) stabileste prin norme un mod unitar de prezentare a sistemului informational privind transportul public de persoane, in sfera de administrare a infrastructurii de transport de interes public; t) elaboreaza si supune spre aprobare Guvernului schema retelei nationale de transport, care are ca obiective asigurarea deplasarii persoanelor si a marfurilor intre toate localitatile tarii, precum si conectarea infrastructurilor nationale de transport la principalele infrastructuri internationale de transport;
SICUAT pag. 20 / 39
u) v)
w)
x)
y) z) aa)
bb) cc) dd) ee)
ff) gg)
asigura elaborarea Planului de amenajare a teritoriului national, ca sinteza a politicilor si planurilor sectoriale si locale de amenajare a teritoriului, urmarind armonizarea lor; verifica respectarea prevederilor acestuia, dupa aprobare, potrivit legii; stabileste, impreuna cu autoritatile administratiei publice centrale si locale care au atributii in domeniu, masuri pentru protejarea zonelor cu valoare istorica, arhitecturala sau peisagistica, precum si pentru integrarea acestora in actiunile de modernizare a localitatilor si a zonelor aferente; colaboreaza cu consiliile judetene si locale la elaborarea studiilor si programelor referitoare la dezvoltarea urbana si rurala, la constructia de locuinte si lucrarile tehnico-edilitare, in vederea realizarii politicilor sectoriale din aceste domenii; participa la sustinerea operatiunilor urbanistice si de amenajare a teritoriului cu caracter pilot; sprijina si indruma administratia publica locala prin activitati ce privesc strategia, monitorizarea programelor de investitii in infrastructura urbana, reglementari specifice si politici sectoriale in domeniul serviciilor de gospodarie comunala, care nu pot fi solutionate la nivelurile de competenta locala; asigura fundamentarea si elaborarea programelor referitoare la imbunatatirea si dezvoltarea fondului de lucrari publice si locuinte; emite avize de specialitate pentru obiectivele de investitii finantate integral sau partial de la bugetul de stat, de la bugetele locale, din fonduri speciale si din credite garantate de stat, precum si pentru lucrarile de interes national care sunt finantate din alte surse; analizeaza studiile de fezabilitate pentru lucrarile publice din competenta de aprobare a Guvernului si le prezinta Consiliului interministerial de avizare lucrari publice de interes national si locuinte sociale, sustinand necesitatea, oportunitatea si eficienta economica a acestora; participa la promovarea pentru aprobare a lucrarilor avizate, conform legii; initiaza si supune spre aprobare proiecte de acte normative si coordoneaza elaborarea de reglementari tehnice in domeniul reducerii riscului seismic al constructiilor existente, inclusiv a programului pentru educarea populatiei privind comportarea in caz de seisme; colaboreaza, prin serviciile sale publice descentralizate, cu autoritatile administratiei publice locale in actiunea de reducere a riscului seismic al constructiilor existente; participa la stabilirea masurilor organizatorice de actionare, pe plan central si local, in cazurile de seisme sau alunecari de teren, in cadrul sistemului national de aparare impotriva dezastrelor; organizeaza elaborarea, avizarea si aprobarea reglementarilor tehnice si economice pentru domeniile sale de activitate, precum si documentarea specialistilor, in conditiile legii; asigura directivarea si asistenta tehnica pentru implementarea calitatii in constructii, prin reglementari tehnice si economice, cu participarea specialistilor din cercetare, proiectare, invatamant superior si executia lucrarilor din domeniile sale de activitate; organizeaza controlul privind aplicarea reglementarilor tehnice si economice; organizeaza si asigura desfasurarea activitatii comisiilor de atestare tehnico-profesionala a specialistilor cu activitate in constructii: verificatori de proiecte, responsabili tehnici cu executia si experti tehnici; urmareste respectarea prevederilor legale privind introducerea pe piata a produselor pentru constructii prin Centrul de Documentare pentru Constructii, Arhitectura, Urbanism si Amenajarea Teritoriului - CDCAS Bucuresti;
SICUAT pag. 21 / 39
10. Analiza SWOT Analiza SWOT pentru domeniul cadastrului imobiliar-edilitar este sintetizata in tabelul urmator: ANALIZA MEDIULUI INTERN Puncte tari (Strengths) Puncte slabe (Weaknesses) existena unor metodologii de realizare a nu sunt stabilite tehnicile de modelare a lucrrilor cadastrului imobiliar-edilitar; datelor; Cartea funciar i Cadastrul sunt integrate nu exist standarde stabilite pentru sub auspiciile aceleiai agenii (ANCPI); definirea i schimbul de date; unele realizri la nivelul primriilor i al implicarea redus a sectorului privat; OCPI judeene, n cadrul unor proiecte cooperare insuficient ntre sectorul pilot; public, cel privat i comunitatea existena datelor spaiale din cadastrul academic; imobiliar-edilitar n multe orae si a altor competiia ntre grupurile de interes date la CNGCFT; diferite este mai important dect existena unor iniiative locale de realizare cooperarea; a unor proiecte informatizate n domeniu; nu exist o hart cadastral complet; inexistena metadatelor; inexistena unor biblioteci standard de semne convenionale; lipsa personalului calificat in realizarea aplicatiilor la nivel de infrastructur; lipsa personalului calificat in exploatarea aplicatiilor la nivel de infrastructur; interoperabilitatea sczut, ca urmare a inexistenei adoptrii unor standarde de creare i schimb de date; ANALIZA MEDIULUI EXTERN Oportuniti (Opportunities) Ameninri (Threats) dezvoltarea unei strategii asupra imposibilitatea de a uni grupurile cu informaiei spaiale este vital pentru o interese divergene; guvernare adecvat; schimbrile dese la nivel politic i ntrirea sprijinului politic; orientri diferite; strategia one-stop-shopping; corelarea interministerial ntre MTCT, implicarea mai accentuat a sectorului MAI i MADR privind aria de privat; responsabilitate; dezvoltarea unei infrastructuri naionale de date spaiale poate mbunti achiziia i distribuirea datelor spaiale; mbuntirea nivelului educaional i a cercetrii prin finanri adecvate;
SICUAT pag. 22 / 39
Analiza SWOT pentru domeniul urbanismului si amenajarii teritoriului este sintetizata in tabelul urmator:
ANALIZA MEDIULUI INTERN Puncte Tari Existenta bazei legislative nationale in Usi AT Elaborarea documentatiilor de U si AT in concordan cu legislatia in vigoare Finalizarea PUGurilor pentru orase si municipii si pentru comune in proportie de 99,9% fapt care furnizeaza date de intrare pentru sistemele informatice specifice Usi AT Utilizarea soft grafic pentru prezentarea final a rezultatelor Realizari si initiative locale de utilizare a tehnologiei GIS in administratia publica Puncte Slabe Lipsa personalului calificat in utilizarea programelor GIS in administratiile publice centrale si locale; Lipsa personalului calificat in utilizarea programelor GIS in organizatiile care proiecteaza si realizeaza documentatiile de U si AT; Insuficienta personalului calificat in formarea specialistilor GIS in U si AT; Lipsa suportului topografic actualizat ; Lipsa softului din administratiile publice centrale si locale si din organizatiile care proiecteaza si realizeaza documentatiile de U si AT; Lipsa componentei informatice din metodologia de realizare a documentaiei de U i AT; Accesul la date este dificil; Lipsa datelor/formatelor comparabile astfel incat sa se poata combina informatia spatiala din diverse surse si sa fie partajata intre mai multi utilizatori si aplicatii;
ANALIZA MEDIULUI EXTERN Oportuniti Realizarea Programului National Aplicarea legii 7/1996 (Cadastru Publicitate Imobiliar) Integrarea in Uniunea European Directiva INSPIRE Programul GMES Ameninri i Schimbari ale actelor normative; Existenta mai multor softuri pe piata ale caror rezultate nu pot fi partajate si comparate Disfunctionalitati in administratia publica
SICUAT pag. 23 / 39
11. Continutul cadru al sistemului informational geografic (GIS) pentru cadastru imobiliar-edilitar Echipamente Programe Date Personal Organizare Descriere Observaii Calculatoare, plottere, imprimante B/W, imprimante color, scannere A3 - A4, camera digitala, GPS, staii totale. Functiile pentru: - afiare, interogare, editare, administrare metadate, - afisare, interogare, editare, administrare date spatiale, - integrare date spatiale (interoperabilitate), - servicii de catalogare - cutare date, - servicii de catalogare - cutare servicii, - servicii de descrcare date spatiale, cu posibilitatea de a obine copii complete sau pariale a seturilor de date geo-spaiale; - servicii de transformare, care s permit transformarea seturilor de date geo-spaiale; - servicii de apelare a serviciilor de date geo-spatiale, care permit accesarea serviciilor de date. Functii specifice pentru: publicarea metadatelor i datelor - adugarea unor seturi de date la nivel UAT; - regsirea anumitor seturi de date prin intermediul cataloagelor productorilor i deintorilor de date;
Aceste cataloage vor furniza metadate standardizate, care s conin o documentaie complex asupra calitii datelor, scopului n care au fost acestea create, etc. Productorii de date geo-spaiale trebuie s fie responsabili pentru crearea metadatelor i de coninutul acestora. n cadrul comunitii geo-spaiale internaionale exist astfel de servicii: catalogue services (OpenGIS Consortium), Spatial Data Directory (Australian Spatial Data Infrastructure) i Clearinghouse (U.S. FGDC). Cu toate c acestea au nume diferite, scopul este acelai, i ld t
Componenta Echipamente Programe
Prioritate
Problema metadatelor ar trebui s aib prioritate absolut.
cutarea informaiei geo-spaiale - cutri multilinguale pe baza toponimiei i cuvintelor cheie
Prioritate mare
SICUAT pag. 24 / 39 anume cel de cutare a datelor geospaiale folosind proprietile metadatelor.
accesarea datelor geo-spaiale pe baza metadatelor i interogrilor asupra atributelor asociate Statistica Categorii de folosin Reele edilitare Puncte termice si electrice Restrictii Retele magistrale apa-canalizare Bilant teritorial General Categorii de folosinta Suprafee Bilant teritorial zonal Categorii de folosinta Suprafee Analize locale Cai ferate Drumuri Folosina terenurilor Analiza globala diguri baraje echipamente tehnice o staii de transformare o posturi de transformare o concentratoare o camere de vane o fronturi de puuri de captare o captri de suprafa o rezervoare o staii de pompare o staii de reglare o incinte foraje, sonde alimentare cu energie electrica alimentare cu gaze naturale alimentare cu apa canalizare termoficare reele telefonie reele tv Scenarii Extindere drum Amplasare retea (telefoane, gaze, alimentare apa, etc.) Reprezentare harti Consultare PAD
Vizualizarea informaiilor din sistem trebuie s fie uor inteligibil i presupune neaprat utilizarea unor standarde. Specificaiile ISO 19128 Web Map Server Interface / OpenGIS Web Map Server (WMS) furnizeaz un mod de a realiza suprapuneri ale unor hri complexe din surse distribuite prin intermediul Internetului. n sistemul de fa, este necesar utilizarea unor pagini Web dinamice, ceea ce presupune faptul c trebuie folosite componente de browser Web adiionale i scripturi editate ntr-un limbaj, ca de exemplu JavaScript. Aceste script-uri sunt realizate pentru a putea integra mai bine informaia geospaial pe Web (de exemplu, realizarea operaiilor ca: zoom-ul, pan-ul, etc.). Plug-insuri specializate ca ActiveCGM permit interogarea facil a hrilor vectoriale. n concluzie, este necesar folosirea unor componente hardware i software foarte puternice pentru realizarea sistemului propus.
SICUAT pag. 25 / 39
Coordonate Planse desenate Memoriu general Generarea Fiei Bunului Imobil Completare date Tiparire FBI Exploatare date cadastrale Registrul cadastral al parcelelor; Registrul cadastral al proprietarilor; Indexul alfabetic al proprietarilor; Sinteza terenurilor dup categoria de folosin; Situaia parcelelor dup tipurile de proprietate; Situaia parcelelor dup modul de administrare; Situaia parcelelor dup dotarea edilitar; Situaia cladirilor n funcie de anul construirii; Situaia cladirilor dupa regimul de nlime; Situaia locuintelor n funcie de capacitate; Situaia cldirilor n funcie de capacitate; Situaa cladirilor dup modul de administrare; Situaia cladirilor dup tipul de proprietate; Situaia dup structura de rezisten a cldirilor; Situaia cldirilor dup tipurile de dotri; Selectarea cldirilor dup tipul de nclzire; Starea de ntreinere a cldirilor; Alte aplicaii posibile
SICUAT pag. 26 / 39
Date
(Datele geospaiale de referin sunt descrise conform iniiativei INSPIRE)
1. Date geodezice de referin
Puncte geodezice de control Reperi de nivelment Staii permanente pentru observaii satelitare Maregrafe Pentru toate: identificatori, informaii de acces, coordonate Definirea sistemului de referin i a datelor de transformare Sisteme standard orizontale i verticale, parametrii necesari i algoritmii care le definesc. Parametrii i algoritmii care permit transformri din i n sisteme de referin geodezice europene. Definirea geoidului care permite transformri ntre nlimile fizice i elipsoidale.
2. Uniti administrative
Fiecare teritoriu naional este mprit n uniti administrative prin limite (hotare). mprirea administrativ formeaz un sistem de referin spaial indirect. Referirea la o UAT furnizeaz o legtur spaial la anumite date fr a folosi coordonate. Unitile administrativteritoriale din Romnia sunt: comuna, oraul sau municipiul i judeul.
Coordonatele ar trebui s fie accesibile n Sisteme geodezice de referin europene (ETRS89, EUVN2000). Dac sunt utilizate alte sisteme la nivel naional sau local, coordonatele vor fi exprimate n acestea. Precizia coordonatelor trebuie s fie cunoscut. Este important ca toate coordonatele s fie asociate cu un sistem de referin perfect definit i neambiguu, folosind standarde foarte bine cunoscute. Aceast prevedere trebuie aplicat tuturor coordonatelor datelor de referin. n majoritatea rilor europene sunt accesibile seturi de date privind limitele administrative. Aceste date difer ca rezoluie, model adoptat i geometrie. Este necesar o armonizare n viitorul apropiat. O problem dificil este armonizarea datelor topografice de referin cu limitele administrative iar rezolvarea este posibil pe termen lung. La nivel naional ct i la nivel internaional limitele administrative reprezint cheia integrrii i interoperabilitii dintre straturile cu informaii din diverse domenii. Vecinii trebuie s fie de acord cu geometria limitelor stabilite la cea mai mare rezoluie posibil.
SICUAT pag. 27 / 39 Intravilanul reprezint partea dintr-o UAT delimitat conform PUG destinat construirii i habitaiei. Extravilanul reprezint partea din UAT cuprins n afara intravilanelor avnd n special destinaii agricole i silvice. Sectorul cadastral este o diviziune cadastral tehnic ce nu sufer modificri curente. Corpul de proprietate (bunul imobil) este constitui din una sau mai multe parcele, aparinnd aceluiai proprietar. Parcelele ca entiti fundamentale ale cadastrului ofer informaii complete i sigure asupra situaiei legale a terenurilor prin: - informaii de baz pentru instituiile de planificare, pentru dezvoltarea economic, transparena activitilor administrative; informaii de impozitare; - baza de planificare i reglementare a bunurilor imobile; - dovada drepturilor asupra bunurilor imobile. n acest context parcelele sunt utilizate n special la nivel local. Costurile pentru colectarea datelor sunt foarte ridicate, iar aceast activitate necesit foarte mult timp. Pentru a realiza cadastrul bazat pe parcel sunt necesari n jur de 10 ani, n funcie de situaia de la care se pornete.
3. Uniti cadastrale
4. Parcele (uniti pe care se exercit dreptul de proprietate)
Parcela este poriunea de teren cu limitele bine definite pe care se exercit un drept de proprietate al unei persoane fizice sau juridice.
SICUAT pag. 28 / 39 Construcia este un element cheie pentru definirea proprietii. Acest element se utilizeaz la nivel local i regional n multe aplicaii. Scara i rezoluia sunt diferite n funcie de sursa din care au fost preluate. Se recomand realizarea acestui scop pe termen mediu prin ridicri topografice completate cu perimetrri. Adresa este instrumentul de cutare a unei anumite locaii. Este utilizat i pentru a integra informaii din seturi de date non geometrice, ca de exemplu: proprietari, valori ale terenului, impozite. Adresele vor deveni foarte importante o dat cu dezvoltarea aplicaiilor pe baza serviciilor fundamentate pe localizare (Location Based Services -LBS). Se recomand ndeplinirea acestui scop pe termen mediu.
5. Construcii (uniti pe care se exercit dreptul de proprietate)
Construcia este o amenajare acoperit folosit pentru protejarea oamenilor, animalelor, lucrurilor sau pentru producerea de bunuri materiale ori prestrii de servicii.
6. Adrese
Adresa indic poziia parcelei sau cldirii i const n localizarea prin georefereniere unic. Aceasta const n general din adresa potal (numr potal, strada, ora, jude) i are legtur cu coordonatele.
7. Hidrografia
Datele hidrografice includ suprafeele acoperite cu ap ca lacurile, blile, apele curgtoare, canalele, marea cu linia rmului, etc. Fiecare din aceste entiti au ca atribute numele i un cod de identificare.
Componentele ar trebui s se constituie n reeaua hidrografic.
8. Ci de comunicaii
Componenta include toate reelele de ci de comunicaie existente la nivel national.
9. Reele edilitare
Datele referitoare la reele includ caracteristici pentru utilitile din zonele locuite.
Se regsesc date despre drumuri, ci ferate, porturi, aeroporturi. (n Europa, prin proiectul GALILEO se tinde s se obin date de referin pentru transporturi cu precizia de 1 m.) Din cauza complexitii datelor se estimeaz realizarea pe termen lung. Se refer la date privind alimentarea cu ap, canalizare, alimentare cu energie electric, gaze naturale, reeaua de termoficare, reelele telefonice fixe i mobile, cablu TV, reeaua Internet, etc. ActNormativ-v1-0.doc - 6/3/2006
SICUAT pag. 29 / 39 Relieful trebuie reprezentat prin puncte cotate i curbe de nivel. Pentru cadastrul edilitar sunt importante cotele cminelor de vizitare, pantele traseelor, etc. Se pot utiliza ca layer de fundal, jucnd un rol important n evidenierea modificrilor survenite i n actualizri. Imaginile de teledetecie se folosesc la rezoluii diferite n funcie de nivelul de utilizare: rezoluie joas i medie la nivel naional i regional i rezoluie foarte mare la nivel local.
10. Altitudini
Trebuie s fie accesibile sub form de curbe de nivel i de model digital al terenului (EDM).
11. Imagini ortofoto
Sunt preluate din avion sau cu ajutorul sateliilor artificiali. Sunt corectate pentru a corespunde unei anumite proiecii, unui anumit sistem de coordonate i unei precizii. Pot fi prezentate n format digital cu o anumit rezoluie.
12. Toponimie
Toponimele descriu entiti geo-spaiale. Pot fi asociate cu diferite tipuri de entiti spaiale: entiti suprafa (regiuni geografice, lacuri, pduri, etc.); entiti liniare (ruri, drumuri, ci ferate, limite, etc.); entiti punct (vrfuri, monumente, cldiri, etc.). Trebuie s respecte normele ISO 19112.
Trebuie s fie incluse aceste denumiri ca parte a datelor de referin.
Personal
Cel putin 6 specialisti instruiti in domeniul GIS dintre care in mod necesar: - trei vor avea pregatirea de baza informatica; - doi vor avea pregtirea de baza geodezie; - unul va fi specialist n domeniul baze de date.
La toate nivelele trebuie create aplicaii specifice complexe (pe baza datelor grafice i textuale) care s rspund exact necesitilor din domeniu.
Organizare
SICUAT pag. 30 / 39
12. Continutul cadru al sistemului informational geografic (GIS) pentru urbanism si amenajarea teritoriului Continutul cadru al unui sistem informatic geografic va fi structurat pe cele 5 componente ale sale dupa cum urmeaza: Echipamente Programe Date Personal Organizare Componenta date a sistemului informatic geografic va include in mod obligatoriu straturile prevazute in cadrul Directivei INSPIRE care fac parte din componanta date a continutului cadru al sistemului pentru cadastru imobiliar edilitar. In functie de institutia in cadrul careie se implementeaza sistemul exista doua categorii de astfel de sisteme, deosebindu-se intre ele dupa nivelul utilizarii: Nivel localitate urbana Nivel judetean La primul nivel, cel al localitatii urbane, structura sistemului este prezentata in tabelul urmator: Componenta Echipamente Programe Descriere Calculatoare, plotter, imprimanta B/W, imprimanta color, scanner A4, camera digitala si, dupa caz, GPS, PAD Functiile clasice GIS pentru: afisare, interogare, editare, administrare date spatiale, integrare date spatiale (interoperabilitate) Functii specifice de analiza pentru: Statistica Populatie Invatamant Ocrotirea sanatatii Cultura si arta Bilant teritorial General Categorii de folosinta Zone functionale Bilant teritorial zonal Categorii de folosinta Zone functionale P.O.T. si C.U.T. Analize locale Analiza globala Analiza spatiala Situatie autorizatii Monumente Scenarii Extindere drum Amplasare retea (telefoane, gaze, alimentare apa, etc.)
SICUAT pag. 31 / 39
Date
Reprezentare harti Consultare P.U.G. Planse desenate Memoriu general Regulament local de urbanism Generarea Certificatului de Urbanism Completare date solicitant Completare date solicitate Completare regim juridic Completare regim economic Completare regim tehnic Tiparire cerificat urbanism Exploatare date cadastrale [Datele vectoriale in format adoptat de catre ANCPI] 1. Planurile topografice in format raster, georeferentiate in sistem de coordonate Stereo 70 la scarile 1:5000 si 1:1000 sau 1 :500 2. Nivelment (curbe de nivel, franturi, puncte de cota) 3. Hidrologie 4. Planimetrie in format coverage si shp cu urmatoarele straturi : Analiza geotehnica, UTR-uri, Zone functionale, Restrictii, Parcele, Ax central retea stradala, Retea stradala, Retea pietonala, Spatii verzi, Institutii, Blocuri, Fond locativ vechi, Garaje, Spatii comerciale, Puncte termice si electrice, Puturi masuratori hidro, Retele transport urban public si privat, Antene operatori telefonie mobila, Retele magistrale apa-canalizare, Zonare circumscriptii electorale si sectii votare, Zonare salubrizare, Zonare fiscala, Puncte de interes - POI (structurate pe domenii : Agrement, Auto, Financiar, Culte, Cultura, Hoteluri&Restaurante, Institutii publice, Invatamant, Sanatate, Servicii, Sport)
Personal Organizare
5. Modelul digital al terenului Cel putin 2 specialisti instruiti in domeniul GIS dintre care in mod necesar unul va avea pregatirea de baza informatica a) Compartiment GIS in organigrama sau b) Servicii GIS externalizate
SICUAT pag. 32 / 39
La cel de al doilea nivel, cel judetean, structuira sistemului este prezentata in tabelul urmator: Componenta Echipamente Programe Descriere Calculatoare, plotter, imprimanta B/W, imprimanta color, scanner A4, camera digitala si, dupa caz, GPS, PAD Functiile clasice GIS pentru: afisare, interogare, editare, administrare date spatiale, integrare date spatiale (interoperabilitate) Functii specifice de analiza pentru: Cadru natural Cai ferate Drumuri Folosinta terenurilor Potential turistic Probleme si prioritati in reailitarea, protectia si conservarea mediului natural si construit Resursele subsolului Unitati administrativ teritoriale Reteaua hidrografica Culoare de dezvoltare Evolutia populatiei judetului pe zone functionale Populatia judetului pe zone si medii Populatia si reteaua de localitati Structura retelei de localitati Monumente arheologice si de arhitectura Viabilitatea localitatilor Alimentare cu energie electrica Alimentare cu gaze naturale Alimentare cu apa Echiparea tehnico-edilitara Sisteme zonale [Datele vectoriale in format adoptat de catre ANCPI] 1. TOPOGEODEZIE 1.1. CAROIAJ 1.2. PUNCTE DE TRIANGULAIE 2. LIMITE ADMINISTRATIVE - suprafee nchise 2.1. GRANIA DE STAT 2.2. LIMITA DE JUDE 2.3. LIMITE DE COMUNE / TERITORIU COMUNAL 2.4. LIMITE INTRAVILANE / TERITORIU INTRAVILAN - existent 2.5. LIMITE DE PROPRIETI 3. FOLOSINA TERENURILOR 3.1. EXTRAVILANE 3.1.1. APE 3.1.2. TERENURI AGRICOLE 3.1.3. PDURI - clase, tip pomi, etc.
Date
SICUAT pag. 33 / 39
3.1.4. CI DE COMUNICAIE RUTIERE FEROVIARE AERIENE NAVALE 3.1.5. ECHIPRI ALE TERITORIULUI EXTRAVILAN DIGURI BARAJE ECHIPAMENTE TEHNICE staii de transformare posturi de transformare concentratoare camere de vane fronturi de puuri de captare captri de suprafa rezervoare staii de pompare staii de reglare incinte foraje, sonde ALTE ECHIPRI 3.2. INTRAVILANE 3.2.1. LOCUINE I FUNCIUNI COMPLEMENTARE 3.2.2. INSTITUII-SERVICII PUBLICE 3.2.3. UNITI INDUSTRIALE 3.2.4. UNITI AGRICOLE 3.2.5. UNITI DE GOSPODRIE COMUNAL staii de transformare posturi de transformare staii de tratare ap rezervoare de ap staii de pompare staii de epurare ape uzate municipale staii de epurare ape uzate industriale staii de reglare incinte sonde, foraje 3.2.6. CIMITIRE 3.2.7. ZONE VERZI, SPORT, AGREMENT 3.2.8. UNITI CU DESTINAIE SPECIALA 3.2.9. APE 3.2.10 DIGURI, BARAJE 3.2.11. TEREN AGRICOL 3.2.12. TEREN NEPRODUCTIV 3.2.13. CI DE COMUNICAIE RUTIERE FEROVIARE 3.2.14. CLDIRI, CONSTRUCII 4. ECHIPRI ALE TERITORIULUI 4.1. EXTRAVILANE 4.1.1. CI DE COMUNICAIE
SICUAT pag. 34 / 39
RUTIERE FEROVIARE AERIENE NAVALE 4.1.2. REELE ELECTRICE LES 400 / 220 / 110 kv LES 20 kv LES 0.4 kv LES 110 kv LES 20 kv LES 0.4 kv 4.1.3. REELE TELEFONICE 4.1.4. REELE DE ALIMENTARE CU AP 4.1.5. REELE DE CANALIZARE 4.1.6. REELE DE GAZE NATURALE 4.1.7. REELE DE TERMOFICARE 4.1.8. ALTE SISTEME LINIARE 4.1.9. ELEMENTE IZOLATE 4.2. INTRAVILANE 4.2.1. APE 4.2.2. CI DE COMUNICAIE RUTIERE FEROVIARE AERIENE 4.2.3. REELE ELECTRICE LES 400 / 220 / 110 kv LES 20 kv LES 0.4 kv LES 110 kv LES 20 kv LES 0.4 kv 4.2.4. REELE TELEFONICE 4.2.5. REELE DE ALIMENTARE CU AP 4.2.6. REELE DE CANALIZARE 4.2.7. REELE DE GAZE NATURALE 4.2.8. REELE DE TERMOFICARE 4.2.9. ALTE SISTEME LINIARE 4.2.10. ELEMENTE IZOLATE 5. ELEMENTE DE RELIEF 5.1. CURBE DE NIVEL 5.2. VRFURI, DEALURI, VI, CRESTE, COAME 5.3. UNITI DE RELIEF 6. N AFARA JUDEULUI se reiau elementele definitorii ale hrii administrative i ale echiprilor teritoriului: 6.1. TERITORII INTRAVILANE (zona construit ca suprafa continu, nedifereniat pe folosine sau funciuni intravilane) ECHIPRI ALE TERITORIULUI ECHIPRI ALE TERITORIULUI EXTRAVILAN- elemente de suprafa
SICUAT pag. 35 / 39
Personal Organizare
DIGURI BARAJE - ECHIPAMENTE TEHNICE 6.3.2. ECHIPRI ALE TERITORIULUI - elemente liniare, elemente punctuale - CI DE COMUNICAIE -clasificare ca la jude - REELE ELECTRICE - REELE TELEFONICE - REELE DE ALIMENTARE CU AP - REELE DE CANALIZARE - REELE DE GAZE NATURALE - ALTE SISTEME LINIARE Cel putin 2 specialisti instruiti in domeniul GIS dintre care in mod necesar unul va avea pregatirea de baza informatica a) Compartiment GIS in organigrama sau b) Servicii GIS externalizate
SICUAT pag. 36 / 39
13. Probleme organizationale si propuneri de remediere privind cadastrul imobiliaredilitar Probleme Lipsa unui sistem permanent de comunicare intre furnizorii si utilizatorii de date, servicii si tehnologii din sistemele informaionale ale fondurilor imobiliar i edilitar. Propuneri Intocmirea in cadrul MTCT a Registrului furnizorilor de date, servicii si tehnologii si a unor intalniri periodice intre furnizori si utilizatori n vederea identificrii necesitilor i punctelor slabe. Modul de creare a sistemului trebuie s in seama de urmtorii factori: o Necesitile utilizatorului; o Structura pe mai multe nivele; o Elementele deja existente care trebuie integrate; o Cadrul organizatoric i parteneriatele existente; o Necesitatea armonizrii i a standardizrii datelor i serviciilor. Crearea la nivel de MTCT a unei comisii care s conlucreze cu echipa Programului Naional i s coordoneze ntreaga activitate. Din punct de vedere organizatoric, comisia constituit la nivel de MTCT va avea rolul de coordonare la nivel naional, iar la nivel local sarcinile vor fi ndeplinite de autoritatea local respectiv. Fiecare autoritate local trebuie s desemneze o autoritate public pentru a fi responsabil de contactul cu MTCT referitor la acest sistem. Cooperarea cu ANCPI pentru stabilirea unui format de schimb de date digitale cartografice la nivel national. Stabilirea unui coordonator din partea MTCT cu atibutii concrete privind implementarea acestor sisteme. Stabilirea de sarcini concrete la nivel de judet.
Colaborare redus
Lipsa unui format de schimb standard de date digitale cartografice la nivel national.
Lipsa de coordonare metodologica privind implementarea sistemelor informaionale ale fondurilor imobiliar i edilitar. Lipsa de sprijin si coordonare privind relatiile cu OCPI. Lipsa adoptrii unor strategii de securitate a MTCT va adopta reguli referitoare la acces i datelor n sistemele informaionale ale drepturile de utilizare i de implementare pentru a crete potenialul reutilizrii seturilor fondurilor imobiliar i edilitar. i serviciilor de date geo-spaiale de ctre o ter parte. Aceste reguli de implementare pot include prevederea unor condiii de licen. Autoritile locale trebuie s pun la punct mecanisme i structuri destinate coordonrii contribuiilor tuturor acelora care sunt interesai de informaia geo-spaial. Aceste contribuii trebuie s includ identificarea necesitilor utilizatorilor, furnizarea informaiei pe baza practicilor existente i primirea feedback-ului din implementarea sistemelor pilot.
SICUAT pag. 37 / 39
Lipsa unui sistem de informare, instruire si perfectionare profesionala in utilizarea tehnologiei digitale n sistemele informaionale ale fondurilor imobiliar i edilitar. Lipsa metadatelor in domeniul datelor geospaiale n general i al cadastrului n particular.
Colaborarea cu institutii de invatamant superior pentru organizarea de cursuri de specialitate pentru toate categoriile de personal implicate. Crearea unui sistem de colectare si publicare de metadate.
SICUAT pag. 38 / 39
14. Probleme organizationale si propuneri de remediere privind urbanismul si amenajarea teritoriului Probleme Inexistenta unui comunicari cu ANCPI privind realizarea unui suport topografic digital unitar la nivel national pentru urbanism si amenajarea teritoriului Lipsa unui format de schimb de date digitale cartografice la nivel national privind urbanismul si amenajarea teritoriului. Lipsa de coordonare metodologica privind implementarea GIS in urbanism si amenajarea teritoriului Lipsa de sprijin si coordonare privind relatiile cu institutiile arhitectilor sefi de judete, municipii si orase cu privire la implementarea GIS in urbanism si amenajarea teritoriului Lipsa unui sistem permanent de comunicare intre furnizorii si utilizatorii de date, servicii si tehnologii din urbanism si amenajarea teritoriului Lipsa unui sistem de informare, instruire si perfectionare profesionala in utilizarea tehnologiei GIS pentru urbanism si amenajarea teritoriului. Propuneri Negocierea si semnarea de protocoale cu ANCPI Cooperarea cu ANCPI pentru stabilirea unui format de schimb de date digitale cartografice la nivel national privind urbanismul si amenajarea teritoriului. Stabilirea unui coordonator din partea MTCT cu atibutii concrete privind implementarea GIS in urbanism si amenajarea teritoriului Stabilirea de sarcini concrete la nivel de judet, municipiu si oras.
Intocmirea in cadrul MTCT a Registrului furnizorilor de date, servicii si tehnologii si a unor intalniri periodice intre furnizori si utilizatori Colaborarea cu institutii de invatamant superior pentru organizarea de cursuri de specialitate pentru toate categoriile de personal implicate in implementarea GIS pentru urbanism si amenajarea teritoriului. Lipsa metadatelor in domeniul urbanismului si Crearea unui sistem de colectare si publicare amenajarii teritoriului. de metadate privind urbanismul si amenajarea teritoriului.
SICUAT pag. 39 / 39
15. Programare financiara Finantarea implementarea sistemelor informationale geografice (GIS) in domeniile cadastrului imobiliar-edilitar, urbanismului si amenajarii teritoriului se va face in conformitate cu Normele metodologice privind finantarea lucrarilor de cadastru de specialitate imobiliar-edilitar si de constituire a bancilor de date urbane aprobate prin H.G. nr.521/1997. In aplicarea acestor norme metodologice se va tine seama de urmatoarele costuri estimative: Cost estimativ locuitor / an: Implementare GIS la nivel municipiu/judet = 1 euro/locuitor/an Cost estimativ / hectar = 450-500 /ha (crearea retelei de sprijin GPS, masuratori topografice pentru realizarea suportului topografic, culegerea datelor pentru realizarea impartirii sectoriale si generarea fisei bun imobil, realizarea masuratorilor si colectarea datelor despre retelele edilitare, compactarea informatiei in baze de date gestionate de un sistem GIS personalizat, baza de date urbane care Contine informatiile despre urbanism si amenajarea teritoriului, PATJ, PATIC, PUG, PUZ, PUD precum si regulamentele aferente, cuantificate intr-o baza decizitionala) Costul estimativ global al implementarii componentei GIS pentru urbanism si amenajarea teritoriului este estimant la 10-20% din costul implementarii unui sistem informatic integrat Procedura de alocare a fondurilor este cea descrisa in Normele metodologice. Valorile concrete ce vor fi alocate vor fi fundamentate pe baza unor studii de fezabilitate care vor fi intocmite avand drept ghid studiul de fezabilitate prezentat in anexa 2.
Anexa 1: Rolul institutiilor partenere ale Programului National SICUAT Anexa 2: Studiu de fezabilitate

SICUAT

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SICUAT

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SICUAT pag.

bb) cc) dd) ee)

Componenta Echipamente Programe

Problema metadatelor ar trebui s aib prioritate absolut.

cutarea informaiei geo-spaiale - cutri multilinguale pe baza toponimiei i cuvintelor cheie

1. Date geodezice de referin

4. Parcele (uniti pe care se exercit dreptul de proprietate)

5. Construcii (uniti pe care se exercit dreptul de proprietate)

Componentele ar trebui s se constituie n reeaua hidrografic.

Componenta include toate reelele de ci de comunicaie existente la nivel national.

11. Imagini ortofoto

Trebuie s fie incluse aceste denumiri ca parte a datelor de referin.

S-ar putea să vă placă și