GIS

O abordare actuala
Scurt istoric
• In 1963 inginerul silvic canadian Roger Tomlinson a dezvoltat, utilizand
lucrarile anterioare ale lui Waldo Tobler, un sistem bazat pe date
cartografice digitale, care sa permita monitorizarea si managementul
resurselor naturale, in mod specific a padurilor din Canada;
• Tomlinson a dezvoltat initial aplicatii legate de transferul in format
electronic a arhivei de planuri si harti; era o munca de pionierat; nu exista
experienta in domeniu, nu existau formate, perifericele erau extrem de
putin performante
• Desi mijloacele tehnice existente in anii ’60, calculatoare si echipamente
periferice, erau scumpe, extrem de limitate ca performanta, Tomlinson si-
a propus si a realizat un prim sistem de arhivare electronica a hartilor
• Sistemele Geografice Informatice au avut aplicatii initiale in cartografia
tematica, unde era necesar sa se utilizeze si sa se analizeze harti cu teme
diferite (hidrologie, sol, paduri, etc.) in vederea unor analize complexe.
• Functiile si componentele principale ale GIS, definite de Tomlinson in
1963, au ramas in mare parte neschimbate. Tehnologiile utilizate insa au
evoluat incredibil de mult atat ca performante cat si ca diversitate. In plus
au aparut functionalitati noi, in special datorita evolutiei domeniului. Au
aparut echipamente noi, a aparut Internetul ca platforma, a aparut GPS,
au aparut platformele satelitare, tehnologiile UAV etc. Toate tehnologiile
conexe au evoluat extrem de mult, de la culegerea, stocarea si analiza
datelor, pana la diseminarea acestora, integrarea in Internet of Things.
Este acceptat astazi ca Sistemele Geografice Informatice (GIS) sunt
componenta esentiala a domeniului IT, si anume a bazelor de date, respectiv a
celor cu compnenta spatiala
Se considera ca peste 80% din informatiile existente in bazele de date au
componenta spatiala (se pot referi prin coordonate)
Evolutia solutiilor software in domeniul GIS este legata si de dezvoltarea
sistemelor de gestiune a bazelor de date (SGBD)
Sa nu uitam ca solutiile GIS sunt anterioare chiar primelor aplicatii de baze de
date realizate de Oracle sau Microsoft, si cu mult anterioare unor solutii curent
utilizate in prezent, cum sunt cele de virtualizare
In prezent solutiile GIS sunt integrate cu majoritatea solutiilor IT existente pe
piata: ERP, CRM, statistica,
Intocmai ca si in cazul altor domenii IT, numarul de furnizori de solutii GIS a
scazut continuu. Este un fenomen normal care tine de maturizarea oricarui
domeniu
Sa nu uitam ca in urma cu cateva decenii existau zeci sau chiar sute de
sisteme de operare, toate proprietare, zeci de limbaje de programare, care
astazi au disparut sau au ramas in uitare
Domeniul GIS s-a maturizat iar cei care au viziunea si resursele necesare
dezvoltarii practic a oricarui domeniu sunt putini. Este evident ca si resursele,
de orice fel, sunt limitate
Solutiile actuale de GIS sunt corelate cu dezvoltarea solutiilor in cloud
In perioada anilor 60, profesorul Howard Fisher a infiintat
Harvard Laboratory for Computer Graphics and Spatial
Analysis. Sub conducerea lui Howard Fisher a inceput
dezvoltarea de aplicatii, in special de cartografie asistata de
calculator, domeniu din care au evoluat GIS ca tehnologie si
stiinta.
In laboratorul lui Fisher s-au format multi din vizionarii din
domeniul GIS: Jack Dangermond (Esri), Lawrie Jordan (ESRI,
ERDAS), Bruce Rado (ERDAS) si parintele GeoDesign, Carl
Steinitz
In anul 1969 James Meadlock a fondat Intergraph, initial un
spin-off din IBM. Meadlock a locrat anterior la programul
spatial American, fiind responsabil de software-ul de ghidare a
misiunilor Apollo catre Luna. Intergraph a fost pionier nu
numai in domeniul GIS, dar si in hardware: statii grafice RISC,
echipamente periferice specifice (scannere cartografice si
fotogrametrice, placi grafice, camera fotogrametrice),
fotogrametrie.
Tot in anul 1969 Laura si Jack Dangermond au fondat Esri
(Environmental Systems Research Institute). Intial o firma de
consultanta, Esri a devenit principalul furnizor de tehnologie
GIS
Sunt acceptate patru faze in dezvoltarea Sistemelor Informatice Geografice
(GIS)
Prima faza a durat din anii 60, pana la mijlocul anilor 70, si se caracterizeaza
prin incercarile catorva vizionari de a defini domeniul GIS si directiile de
dezvoltare in domeniu.
O a doua faza, care a durat pana la inceputul anilor 80, este caracterizata prin
adoptarea tehnologiilor GIS de catre diverse agentii nationale. A condus la
ceea ce numim ghiduri de “best practices”. Atunci au fost realizate si primele
aplicatii in domeniu
O a treia faza a fost pana la sfarsitul anilor 80, si a constat in dezvoltarea de
solutii comerciale si pozitionarea GIS ca un nou domeniu in zona IT
O ultima faza este orientarea catre o utilizare masiva, mai intai la nivelul
organizatiilor, si acum, odata cu dezvoltarea si generalizarea Internetului ca
platforma, la nivelul societatii, a dezvoltarii de portale si de hub-uri.
In special in ultima perioada, tehnologiile GIS au evoluat deosebit de mult,
impreuna cu intreagul domeniu IT. Acest lucru a fost posibil atat datorita
dezvoltarii tehnologice fara precedent a hardware-ului si comunicatiilor, a
dezvoltarii si apartitiei de noi tehnologii de populare a bazelor de date, dar si a
generalizarii si utilizarii masive a dispozitivelor mobile, a televizoarelor Smart,
a dezvoltarii conceptului de Internet of Things, a aparitie conceptului System
of Records, apoi System of Engagement si, mai nou, System of Insight
O scurta prezentare a evolutiei IT
• Generatia actuala, cel putin cea de varsta studenteasca si
scolara, a crescut odata cu componente IT care au o viata
recenta, dar care acum par ca au existat dintotdeauna.
Acest imens salt tehnologic a avut un impact extraordinar
asupra intregului domeniu al IT, contribuind si la o
democratizare a acestuia. Solutiile IT au fost dominate
decenii de asa numitul concept “System of Records”, care
avea la baza tehnologii de populare a bazelor de date,
“records”, accentul fiind pus pe colectare, stocare si
analiza. In prezent, odata cu dezvoltarea dinamica atat a
platformelor (desktop, server, cloud, mobile, telefonie
Smart, devices Smart) apare posibilitatea colaborarii si
participarii la ceea ce se numeste “System of
Engagement”, in care participantii contribuie fiecare, in
mod activ, la culegerea datelor, a solutiilor, a analizelor,
totul intr-un sistem interactiv de cooperare
 Evolutia actuala este catre asa numitul System of Insight,
care permite extragerea de informatie prin utilizarea surselor
de date obtinute in zona de cooperare, System of
Engagement, care, la randul sau, utilizeaza si datete din
System of Records. In contextul Big Data analiza devine
imposibila fara existenta unui System of Insight.
• Procesul decizional este o zona critica in orice domeniu.
Acest process este imbunatatit prin utilizarea de analize care
pot fi descrise prin colectarea si consumarea de date,
detectarea relatiilor si patternurilor (tiparelor), aplicarea de
tehnici de analize sofisticate si prin automatizarea proceselor
ulterioare. Sistemul IT care sprijina procesul decizional este
compus din "systems of record", “systems of engagement”,
si “systems of insight”.
• Definitie Insight (Oxford Dictionary): Capacitatea de a obtine
o intelegere precisa si in detaliu asupra unui obiect, fenomen
sau persoana
Conceptul de cloud
Conceptul de cloud (cont)
• Cloud computing, cunoscut si ca 'on-demand computing',
este o solutie IT bazata pe Internet, unde resursele sunt
partajate, iar datele, informatiile si aplicatiile sunt furnizate
altor calculatoare sau dispozitive, la cerere. Este vorba de
un model care asigura, practic oricarui utilizator inregistrat,
accesul la cerere, catre resurse partajate IT configurabile
(“pool of configurable computing resources”).
• In prezent exista resurse de calcul, stocare si networking
de mare capacitate, corelate cu utilizarea pe scara larga a
conceptului de virtualizare, si a arhitecturii SOA (Service
Oriented Architecture).
• Solutiile oferite sunt scalabile, permitand utilizatorilor sa isi
adapteze solicitarile, functie de necesitatile de moment
(scale-up/scale-down), crescand astfel eficienta utilizarii
resurselor IT.
Internet
• Termenul de World Wide Web (www), atat de familiar
astazi, a fost introdus de catre Tim Berners-Lee in 1989.
• World Wide Web (WWW) este un spatiu IT deschis unde
documentele si alte resurse web sunt identificabile printr-
un URL (Unified Resource Locator), interconectate prin
conexiuni hyperlink (o referinta la o resursa care poate fi
accesata printr-un click) si care poate fi accesat prin
Internet. A devenit cunoscut sub numele de WEB.
• In 1994 Tim Berners-Lee a construit primul browser, iar
primul server web, denumit NEXT, a devenit public in
1991. A devenit cunoscut ca “the Web”. WWW este un
element central in ceea ce numim Societate
Informationala, si o unealta indispensabila celor cateva
miliarde de utilizatori de Internet.
Internet of Things
• Termenul a fost introdus in anul 1999 de catre Kevin Ashton
si s-a referit initial la o retea globala de dispositive echipate
cu RFID (Radio Frequency Identification).
• Termenul este strans legat de conceptul de “smart object”,
definit ca un obiect care poate interactiona cu fiintele umane,
cu alte obiecte inteligente dar si cu obiecte virtuale, create
sau generate de catre un mediu IT. A fost definit ca un obiect
care isi poate descrie singur posibilele interactiuni.
Principalele probleme identificate fiind legate de modelarea
interactiunii cu alte obiecte sau cu entitati din mediul virtual.
• The Internet of Things (IoT) este reteaua de obiecte fizice,
sau “obiecte (things)” care sunt incorporate cu/in electronica,
software, senzori si retea/conectivitate, si care permite
acestor obiecte sa culeaga si sa schimbe date
 IoT (continuare)
• Internet of Things permite obiectelor sa fie detectate si
controlate de la distanta (remotely) de-a lungul intregii
infrastructuri (retea), creand oportunitati pentru o mai
buna integrare directs intre lumea fizica si sistemele de
calcul. In acest mod rezulta o eficienta crescuta, o mai
corecta aproximare a realitatii si o mai buna eficienta
economica.
• Atunci cand IoT este imbunatatit cu senzori, tehnologia se
transforma intr-o clasa mai complexa, numita cyber-
physical systems, tehnologie care include componente
cum ar fi smart grids, smart homes, intelligent
transportation si smart cities.
• Unele categorii de senzori, numite si “wearable sensors”
sunt proiectate pentru folosirea directa de catre oameni,
deseori fara o interventie directa
System of records vs System of Engagement
System of records vs System of Engagement

Un “system of engagement” incepe cu conectarea

persoanelor in timp real, folosind dispozitive smart care isi
pot determina pozitia spatiala (geographical awareness). In
acest mod se asigura posibilitatea de interactiune si
cooperare intre un numar mare de persoane si furnizarea
catre acestia a informatiei dorite: angajati, client, furnizori,
cetateni etc.
Prin folosirea de aplicatii pe dispositive mobile, operatorii din
teren devin mult mai eficienti si productivi si transmit
informatia in timp real, deandata ce este culeasa.
Vizulalizand si analizand datele pe o harta, utilizatorii aflati la
birou descopera informatii si tipare noi.
In acelasi timp cetatenii capata acces mult mai simplu la
informatii de interes.
Abordarea ierarhica vs abordarea Sinergistica
O scurta prezentare a evolutiei IT (hardware)
• Dupa cum am mentionat GIS sunt mari consumatoare de
resurse. In prezent resursele nu mai sunt o problema
principala. Atat ca performanta, cat si ca pret de cost.
Insa la inceputurile GIS si pana la incepultu secolului XXI
resursele erau o problema majora.
• In anii 70 si apoi in anii 80 a fost dezvoltata arhitectura
RISC (Reduced Instruction Computer Set) care a condus
la cresterea masiva a vitezei de calcul. Domeniul asa
numitelor Statii Grafice a impulsionat atat domeniul GIS
cat si cel al prelucrarii de imagini/teledetectie. Nu amintim
decat cea mai cunoscuta solutie, statia SUN, dezvoltata
de firma SUN Microsystem, care a avut si cel mai stabil si
eficient sistem de operare UNIX, denumit SOLARIS. SUN
a fost cumparata de catre Oracle in anul 2010, iar Solutia
hardware este comercializata acum sub denumirea
EXADATA
cont
• Oracle ofera si solutii cloud, dar principalii furnizori de cloud
sunt Amazon si Microsoft
• Solutiile din clasa PC, adica o platforma de calcul bazata pe
un microprocessor, sunt relativ Vechi. In general primul PC
este considerat Olivetti Programma 101, lansata in 1965. In
1968 se lanseaza HP 9100A (clona sovietica se numea MIR)
• In 1973 IBM lanseaza SCAMP iar in 1975 IBM 5100,
considerat de catre PC Magazine drept primul PC.
• In 1973 Xerox dezvolta primul GUI (Graphical User
Interface) iar primul calculator cu procesor Intel 8080 (8 biti)
este Commodore PET, lansat in 1977 si care avea ca sistem
de operare CP/M
• Urmeaza IBM PC, lansat in 1981 cu procesor 8088 la 4,7
MHz. Datorita lipsei de viziune procentul de piata in zona PC
al IBM scade de la 60% in anii 70, la 30% in anii ’80, pentru
ca acum IBM sa nu mai existe in acest segment, vanzand
divizia PC catre Lenovo
Cont
• In anul 1977 se lanseaza Apple II, care in scurt timp
depaseste ca numar de vanzari Commodore, inclusiv in
domeniul educational. S-au vandut 5-6 milioane de unitati,
ceea ce este remarcabil pentru acea perioada. Apple II
avea un processor la 1MHz si 4, ulterior 8MB RAM. A fost
clonat de multi producatori. Un exemplu este calculatorul
Pravets realizat in Bulgaria.
• In 1994 este lansat MacIntosh cu processor Motorola
68000 (16 biti). In 1997 apare iMac
• In 1994 principalul producator de PC era Compaq, care
ulterior a cumparat firma DEC, pionier in minicalculatoare.
Ulterior Compaq a fost cumparat de HP, care a devenit
astfel al doilea mare producator de hardware, dupa IBM.
• Apple era al treilea producator de PC. Acum a revenit ca
primul producator.
Cont
• In 1998 Steve Jobs, reintors la Apple, lanseaza iMac G3 iar in
2006 se face tranzitia la procesoarele Intel
• Apar laptops si notebooks
• In 2007 Apple lanseaza iPhone, un concept revolutionar si
care a fost unul dintre primele telefoane Smart; cota de piata
a Apple in domeniul telefoniei mobile urca spre 40%
• In 2010 Apple lanseaza iPad
• Apar multe modele de telefoane Smart lansate de Samsung,
Nokkia, LG. Nokkia iese din piata din lipsa de viziune,
vanzand divizia de telefonie catre Microsoft.
• Majoritatea producatorilor de hardware lanseaza propriile
versiuni de tablete. In 2012 Microsoft lanseaza propria
tableta: Surface
• Pe 23 septembrie 2008 Google lanseaza Android, utilizat
acum de multi dintre producatorii de telefoane, tablete,
televizoare Smart
continuare
• In 1996 Microsoft lanseaza Windows CE, destinat
dispozitivelor mobile. In 2003 apare Windows mobile.
• Actuala versiune Microsoft Windows (10), este lansata la
30 septembrie 2014, cu un update major in noiembrie 2015.
Are acelasi look and feel pe orice dispozitiv. Noul browser
Microsoft este Edge.
• In aprilie 2014 Microsoft finalizeaza achizitia Nokia pentru
7,2 miliarde dolari, intrand puternic pe piata telefoniei
mobile
• Pe piata de date, Navtech, fondata in 1985 si pionier in
domeniul producerii de date geospatiale, este cumparata
de Nokia in 2007/2008 si transformata in Here in 2011.
• In 3 august 2015 Nokia vnde Here catre un consortiu
format de Audi, BMW si Daimler pentru a fi utilizata in
aplicatii driver-assistent
continuare
• TeleAtlas, celalalt mare producator de date spatiale,
infiintat in 1984 in Olanda, este achizitionat in iulie 2008
de catre Tom Tom, unul dintre pionierii si principalii
producatori de sisteme de navigatie.
• Google Earth este una dintre primele aplicatii din clasa
Glob Terestru Virtual. Este bazat pe solutia Keyhole, o
companie infiintata de catre CIA si achizitionata de
Google.
• Foloseste suprapunerea de imagini satelitare, aeriene si
date GIS peste un glob terestru
• Serviciul a fost lansat de Google in 2005 si a avut un
impact mare in multe domenii: educatie, turism, militar,
planificare teritoriala etc.
• Modelul digital al terenului utilizat este cel derivat din
SRTM. Recent declasificat pana la celula de 1” arc (30 m)
Software GIS; scurt istoric
• In anul 1982 Esri lanseaza Arc/Info, dezvoltat in Fortran IV
• In 1991 se lanseaza ArcView 1.0, o solutie desktop simpla.
ArcView 2. vine cu noul format de date denumit
SHAPEFILE, larg utilizat chiar si in prezent. Dezvoltarile
ulterioare, pana la ArcView 3.3, adauga functionalitate si
performanta. Sunt dezvoltate o serie de extensii, pentru
aplicatii specific: Network Analyst, 3D Analyst etc
• Suita ArcGIS 8.x este lansata in 1999, odata cu noul
concept de Geodatabase (o baza de date optimizata pentru
a stoca si interoga obiecte definite intr-un spatiu geometric);
Sunt incluse extensii si sunt definite trei nivele: Basic,
Standard si Advanced, cu functionlitate si perfomanta
crescatoare gradual
• In 2013 se lanseaza ArcGIS Online, o solutie de “content
management” care include aplicatii, template, date, imagini
si permite crearea de harti interactive accesibile online.
Intergraph
• Fondata in 1969 ca M&S Computing. Isi schimba numele in
1980 in Intergraph Corporation si devine o firma pe actiuni
in 1981. In 2010 este cumparata de Hexagon, un
conglomerat suedez.
• A produs propriile sale statii grafice RISC in baza licentelor
cumparate de la Fairchild Industries. Castiga un proces in
fata Intel, care plateste, in urma unei intelegeri, in 2002,
300 milioane dolari
• 1994, Intergraph lanseaza tehnologia Geomedia, care
inlocuieste MGE (Modular GIS Environment), bazat pe
MicroStation (Bentley)
• Se lanseaza Geomedia Pro, apoi Geomedia Web Map
• Dupa ce Hexagon achizitioneaza ERDAS si apoi Intergraph
se incearca integrarea tehnologiilor prin lansarea ERDAS
Appolo, Geospatial Portal si Geospatial SDI
Apropierea tehnologiei catre utilizatori, prin realizarea unor
functionalitati cu larga aplicabilitate, dupa cum am mentionat, prin
dezvoltarea fara precedent a tehnologiilor IT: platforma (Internet),
SGBD, comunicatii, procesoare, servere si PC, aplicatii mobile (tablete
si smart phone), acestea din urma tinzand sa devina dominante in
cativa ani
In 2006 apare Google Earth, urmat de Virtual Earth (acum Bing) iar in
2009 Esri lanseaza Community Base Map si apoi ArcGIS Online,
platforma complexa bazata pe tehnologia web;
Landsat 7, si acum si Sentinel, asigura gratuit accesul la acoperiri ale
intregii suprafete terestre, cu exceptia unor zone polare
ESA lanseaza seria de sateliti Sentinel, cu senzori radar si optici, iar
Digital Globe sateliti cu rezolutia comerciala de 30 cm
Dronele si senzorii lidar devin tehnologii uzuale
Tehnologiile de generare a modelului digital al terenului (DTM) devin
mai accesibile iar pretul scade continuu
Competitia pe continut, inlocuieste, la un alt nivel, competitia pe
functionaliate; continutul si performanta sistemelor, impreuna cu
alinierea la standarde si inter-operabilitatea devin caracteristicile
principale ale unui sistem modern.
Esri lanseaza in GIS conceptul: Anydevice, Anywhere, Anytime,
concept comun in IT
Apar asa numitele “appliances”, solutii integrate de
hardware, software, aplicatii si date, gata pentru a fi
utilizate. Aplicabilitatea appliances a fost in special in
domeniul militar, unde este esential sa putem avea acces
la totalitatea resurselor intr-un timp foarte scurt, iar
instalarea sa fie simpla si accesibila unor tehnicieni fara
cunostinte deosebite in domeniul IT. Viteza de raspuns
este de asemenea esentiala pentru acest tip de sisteme.
Tot in ultimii ani sunt din ce in ce mai utilizate portalurile.
Principala caracteristica a unui portal este aceea de a
pune la dispozitia utilizatorului intr-un singur loc aplicatii
care sa permita consultarea, agregarea si analiza unor
informatii aflate pe servere sau sisteme diferite.
Accesul in portal poate fi facut practic prin orice
dispozitiv care permite accesul la un browser, desktop,
telefon smart, tableta, televizor smart
Evolutia cartografiei
• Cartografia este o stiinta extrem de veche. Primele
reprezentari cartografice, neasteptat de corecte, sunt vechi
de mai mult de 2000 de ani.
• Importanta hartilor pentru navigatie creste odata cu
descoperirea Americii, a drumului catre mirodeniile din India,
a inconjurului Africii de catre Vasco da Gama. Odata cu
epoca marilor descoperiri geografice incepe preocuparea de
a formaliza matematic reprezentarile cartografice.
• Se definesc elipsoizii, sistemele de proiectie cartografica
• Odata cu perioada moderna a razboaielor, inceputa in
vremea lui Petru cel Mare, hartile capata o importanta
majora in planificarea operatiilor militare
• Reformele Napoleoniene aduc sistemul metric si o noua
formalizatre a determinarii elipsoidului terestru si a
proiectiilor cartografice
 Web mapping
• Odata cu dezvoltarea solutiilor GIS si a Internetului apare
notiunea de web mapping.
• Web mapping consta in procesul de a utiliza, consuma si
produce harti livrate de catre o solutie GIS pe web.
Deoarece o harta web este in acelasi timp servita si
consumata, rezulta ca Web Mapping inseamna mai mult
decat cartografie pe Web, ci este in acelasi timp un serviciu
pe web. Web Mapping include servicii geospatiale,
algoritmi, simbolizare. Dupa cum am mentiont nu este o
simpla unealta de a genera harti folosing web ca platforma,
ci o solutie complexa, care permite colaborarea, publicarea
si arhivarea unor “harti” folosind Internet ca platforma.
• Termenii Web GIS si Web Mapping sunt din multe privinte
sinonimi.
• Kraak introduce in 2001 termenii de harti statice si
dinamice, iar apoi cele interactive si cele view only
Categorii de Web Mapps
• web maps analitice au facilitati de analiza GIS. Dupa cum am
mentionat delimitarea intre web maps analitice si web GIS este greu de
definit
• Harti Web in timp real pun in evidenta in special fenomene dinamice,
cu intarzieri uzuale de ordinal secundelor. Datele provin de la diferite
tipuri de senzori. Un exemplu sunt hartile meteorologice radar. Sunt in
acelasi timp harti animate (vezi continuare).
• Hartile animate evidentiaza schimbarile prin animarea uneia sau a mai
multora dintre variabile.
• Hartile colaborative pun la dispozitia celor interesati platforme care
permit realizarea in comun a unor harti. Exemplele cele mai cunoscute
sunt WikiMaps si OpenStreet Map
• O alta categorie de web mapping o constituie atlasele online.
Producatorii traditionali de atlase sunt in prezent in tranzitia catre solutii
web, in care utilizatorii isi pot tipari la cerere diverse zone de interes.
Sunt si producatori de solutii GIS care ofera atlase online, exemplul cel
mai cunoscut fiing Esri Living Atlas, care include o multitudine de harti,
din surse diferite
 O scurta istorie a web mapping
• 1989: nasterea WWW, la CERN pentru a asigura schimbul e
documente
• 1993: XEROX PARK MAP VIEWER, primul mapserver,
bazat pe CGI/Perl. Permitea reproiectarea si definirea map
extent.
• 1994: The World Wide Earthquake Locator, primul mashup
interactiv, avand la baza Solutia Xerox Park Viewer
• 1994: The National Atlas of Canada, care poate fi
considerat drept primul atlas online
• 1995: The Gazetteer for Scotland,prima baza de date
geografica cu solutie de interactive mapping
• 1995: MapGuide, denumit initial Argus MapGuide.
• 1996: Mapquest, prima solutie de navigatie interactiva
• 1996: Geomedia WebMap 1.0, cu support pentru vectori prin
ActiveCGM.[5]
continuare
• 1996: MapGuide, Autodesk achizitioneaza Argus
Technologies si redenumeste Autodesk MapGuide 2.0
• 1997: UMN MapServer 1.0, cea mai poppulara solutie de
web GIS, dezvoltata la University of Minnesota (UMN) in
cadrul priectului NASA ForNet. Aparuta ca necesitate de a
oferi silvicilor date de teledetectie pe net. Extrem de populara
in Romania, fara insa a avea implementari de referinta
• 1998: Terraserver USA,Web Map Service care furniza
imagini. Una dintre cele mai populare solutii WMS Web
Mapping Service). Dezvoltata de USGS,Microfoft si HP
• 1998: MapObjects Internet Map Server, ESRI intra pe piata
de web mapping
• 2000: ArcIMS 3.0
• 2000: ESRI Geography Network, solutie de distributie a
datelor si serviciilor
continuare
• 2001: incepe proiectul GeoServer, cel mai popular si
performant server web open source
• 2004: OpenStreetMap, o harta a lumii, open source, open
content initiata de Steve Coast.
• 2005: Prima versiune a Google Maps. Devine extrem de
populara pe web pentru ca permite utilizatorilor sa integreze
servicii Google map in propriul website.
• 2005: Autodesk declara MapGuide ca Open Source;
success foarte limitat
• 2005: prima versiune a Google Earth, bazata pe filozofia
virtual globe. Terenul si cladirile pot fi vizualizate in 3D.
KML ( bazat pe XML) permite utilizatorilor sa integreze
propriul continut. Aceasta solutie necesita instalarea unui
soft specializat si nu se poate lansa intr-un browser.
continuare
• 2006: se lanseaza WikiMapia, solutie bazata pe VGI
• 2009: Nokia asigura Ovi Maps (fost Navtech, viitor Here)
gratuit pe propriile smartphones.
• 2010: este fondata MapBox, care dezvolta solutii comerciale
bazate pe Open Source
• 2012: Apple inlocuieste Google Maps ca solutie implicita pe
iPhone cu propria solutie; Solutia Apple creaza probleme
datorita precaritatii continutului
• 2016 Esri lanseaza Living Atlas
Baze de date spatiale sau Geodatabase
O Baza de date spatiala, sau geodatabase, este o baza de
date optimizata pentru stocarea si interogarea de date care
reprezinta obiecte definite intr-un spatiu geometric. Marea
majoritate a bazelor de date spatiale permit stocarea si
reprezentarea obiectelor geometrice simple, cum sunt
punctele, liniile si poligoanele. Unele baze de date spatiale
permit gestionarea si a unor structuri complexe, cum sunt
obiectele 3D, relatiile topologice, retelele si modelele digitale
ale terenului (TIN).
Initial au existat doua abordari in domeniul GIS. Prima a
utilizat o masina grafica CAD (ex. MGE- Microstations,
AutoCAD Map) iar cealalta o baza de date relationala,
conectata la o masina grafica GIS (ex. Arc/Info, unde Info era
o baza de date relationala dezvoltata de Doric Computers,
firma azi disparuta).
Geodatabase
• Odata cu introducerea notiunii de geodatatabase
producatorii de baze de date au extins formatele catre date
gegrafice, acestea conducand la asa numitele “long
transactions”. Pionier a fost Informix (achizitionate de catre
IBM) cu Blade Technology, urmat de Esri cu tehnologia SDE
si Oracle cu SDO. Ultimele doua continua sa existe, desi in
prezent bazele de date se indreapta tot mai mult catre solutii
Big Data.
• Bazele de date Spatiale (Spatial databases) sunt in mod
uzual baze de date relationale object orriented care includ si
tipuri de date geografice si, deasemenea, metode si
proprietati
Standarde GIS

• La 25 septembrie 1994 se infiinteaza Open

Geospatial Consortium (initial Open GIS
Consortium), avand o misiune generoasa, aceea
de a dezvolta solutii de interoperabilitate in
domeniul GIS, atat la nivel de structuri de date, cat
si la nivel de aplicatii
• Numarul de membrii activi ai OGC este in prezent
de 474. Si in continua crestere
• Viziunea OGC este de a asigura beneficiile maxime
din integrarea informatiilor spatiale in procesele
institutionale si comerciale la nivel global
Inspire

• In mai 2007, Parlamentul European a aprobat Directiva

Inspire, care a fost adoptata ca lege si in Romania in
ianuarie 2010. Directivele Europene sunt de fapt legi la
nivelul Uniunii Europene
• Ideea principala a Inspire este de a dezvolta o
infrastructura de informatii spatiale la nivelul Uniunii
Eurpene, necesara dezvoltarii politicilor si proiectelor
europene transfrontaliere, in special in domeniul
protectiei mediului si protejarii biodiversitatii, dar si in
transporturi, planificare urbana si rurala, agricultura etc.
• Infrastructura de date spatiale urmeaza a fi folosita si
pentru realizarea de politici comune in domeniul apelor,
in agricultura, aspecte sociale, educatie etc.
Inspire (cont)

Principiile Inspire sunt:

Datele se creaza intr-un singur loc, si anume acolo unde
este cel mai rational si eficient
Inspire trebuie sa asigure posibilitatea integrarii si
utilizarii datelor provenind din surse diverse
Sa asigure posibilitate utilizarii informatiei culese la o
anumita scara cu alte informatii culese la scari diferite, in
vederea unor analize specifice
Informatia spatiala necesara unei bune guvernari sa fie
accesibila si disponibila in mod transparent
Sa asigure un mecanism coerent, simplu si eficient,
pentru descoperirea resurselor geografice si a conditiilor
in care pot fi utilizate (gratuit, contra cost, cu licenta, cu
restrictii etc)
Surse de date
• Initial datele proveneau in marea lor majoritate din operatii
de vectorizare a planurilor si hartilor, dar si din vectorizarea
fotogramelor aerien. Odata cu cresterea rezolutiei, sunt
folosie din ce in ce mai mult imaginile satelitare
• In mare parte, operatiile de vectorizare a planurilor si hartilor
s-au incheiat; oricum, pentru surse de date noi, cum sunt
imaginile de la drone, vectorizarea este in cea mai mare
parte automatizata
• In timp o mare parte din date au inceput sa provina din
importul din bazele de date spatiale si din operatiile de
actualizare a acestora
• Continua insa generarea de baze de date spatiale vectoriale
din alte surse, cum sunt cele aeriene (fotogrametrie si,
recent, UAV) sau satelitare
• Rezolutia minima legala acceptata in Romania pentru
dimensiunea pixelului este, din 2015, de 15 cm
Solutii GNSS
• GNSS este un termen usor eufemistic insemnand Global
Navigation Satellite System, ales pentru a diferentia alte
retele de sateliti fata de reteaua initiala numita GPS
(Global Positioning System), cuvant intrat in vocabularul
current.
• Sunt doua tipuri de GNSS, cele globale (GPS, Galileo) si
locale, care acopera doar o anumita zona a Terrei
(Glonass, Beidou)
• Sistemele au fost dezvoltate initial pntru aplicatii militare si
s-au extins si democratizat, ajungandu-se in prezent ca
aproape toate sistemele mobile (tableta, telefon) sa
incorporeze tehnolgia GNSS (GPS).
• Precizia s-a imbunatatit in mod constant, astfel ca in
prezent sistemele incorporate in dispositive mobile sa aiba
precizie metrica, estimandu-se o imbuntatatire continua a
acesteia
 Sateliti de observare a Terrei. Rolul lor in generarea de baze de date
spatiale
• Seria Landsat a inaugurat practic perioada moderna a imaginilor satelitare
de teledetectie. Anterior, dar si ulterior (satelitii sovietici) au existat sisteme
satelitare care furnizau imagini in format analogic, pe film, filme care erau
ulterior prelucrate cu tehnologii de digitizare.
• Primul satelit din seria Landsat (numit initial ERTS) a fost lansat la 23 iulie
1972. A functionat pana in 1978. Era o prima incercare de utilizare a
datelor provenite de la sateliti pentru observarea Terrei. Pixelul avea 80 m,
iar precizia de pozitionare era mult mai scazuta, in special datorita
imperfectiunilor in monitorizarea si cunoasterea caracteristicilor orbitei.
Avea 7 benzi spectrale, din care trei analogice; benzile erau puternic
corelate: informatia dinntr-o banda era regasita in mare masura in celelalte
benzi; acest lucru si, in acelasi timp, perfomanta redusa a sistemelor de
calcul, au condus catre un efort sustinut de dezvoltare de algoritmi de
decorelare, care reduceau si dimensiunile datelor utile (ex. Transformarea
Karhunen-Loewe)
• Senzorul folosit, denumit Multi Spectral Scanner (MSS), realizat de firma
Hughes, era, de asemenea, un pionierat, fiind practic un sistem optic bazat
pe o oglinda care bascula mecanic, trimitand informatia pe un senzor de
tip punct
cont
• Satelitul Landsat 2, aproape identic cu Landsat 1, lansat la 22
ianuarie 1975, retras la 25 februarie 1982.
• Landsat 3, identic cu cele anterioare, lansat in martie 1978,
retras in martie 1983
• Au urmat satelitii Landsat 4 si 5, lansati in 1982, respectiv
1984. Ultimul a avut cea mai lunga viata dintre satelitii de
teledetectie, functionand pana in 5 iunie 2013. Au inclus noul
senzor denumit Thematic Mapper (TM), cu benzile
multispectrale decorelate si marimea pixelului de 30 m
• Landsat 6 a fost pierdut la lansare.
• Lansat 7, care a inclus senzorul ETM (Enhanced Thematic
Mapper) si un senzor panchromatic cu rezolutia de 15 m, a
fost lansat la 15 aprilie 1999 si este inca in functiune
• Landsat 8 a fost lansat la 11 februarie 2013 si este operat de
USGS (United States Geological Survey)
• Datele Landsat, ca si cele Sentinel, sunt gratuite
 Satelitii SPOT
• Satelitii SPOT au fost dezvoltati ca solutii de imagini de mare rezolutie, in
cadrul unei cooperari intre CNES, Franta, SNSB (Suedia) si SSTC, Belgia
• SPOT 1 lansat la 22 februarie, 1986, avand rezolutia de 10 in pancromatic
si 20 m multispectral. Retras la 31 decembrie, 1990.
• SPOT 2 lansat la 22 ianuarie, 1990 retras in iulie 2009.
• SPOT 3 lansat pe 24 septembrie, 1993. Activ pana la 14 noiembrie, 1997.
• Satelitii SPOT 1, 2 si 3 au fost relativ identici, avand la bord senzorul High
Resolution Visible (HRV)
• SPOT 4 lansat la 24 martie, 1998. Activ pana in iulie, 2013. A fost utiilizat in
simularea Sentinell 2, avand aceeasi perioada de repetitivitate. A fost
adaugat senzorul HRV(IR)
• SPOT 5 lansat 4 mai, 2002 cu rezolutia de 2.5 m, 5 m si 10 m. Activ pana la
31 martie, 2015. A utilizat doi senzori High Resolution Geometrical.
• SPOT 6 lansat la 9 septembrie, 2012.
• SPOT 7 lansat 30 iunie , 2014.
• SPOT 6 si 7 sunt in acelasi plan orbital cu Pleiades 1A si 1B, si au rezolutia
pancromatica si color de 1,5 m, si cea multispectrala de 6 m
Satelitii Sentinel
• Sentinel-1 furnizeaza imagini radar imaging cu aplicatii in zona de uscat
si in oceanografie. Sentinel-1A a fost lansat la 3 aprilie 2014, cu o
racheta Soyuz, de la Guyana Space Center. Sentinel-1B a fost lansat la
25 aprilie 2016 din aceeasi locatie.
• Seria Sentinel-2 va furniza imagini optice de mare rezolutie (10m) si,
deasemenea informatii pentru situatii de urgenta. Primul din seria
Sentinel-2 a fost lansat cu success la 23 iunie 2015.
• Sentinel-3 vor asigura monitorizarea zonelor de uscat si a oceanelor.
Primul Sentinel-3A a fost lansat la16 ianuarie 2016 cu o racheta Rokot
la Cosmodromul Plesetsk Rusia;
• Sentinel-4, va fi componenta a satelitilor Meteosat Third Generation si
va furniza date legate de monitorizarea compozitiei atmosferei. Umeaza
a fi lansat in 2021:
• Sentinel-5 Precursor – este un subset al Sentinel 5 si este planificat a fi
lansat in 2016.
• Sentinel-5 urmeaza sa furnizeze date legate de monitorizarea
compozitiei atmosferei .
Satelitii Pleiades
• Sistemul Pléiades a fost proiectat intre 2001-2003 in cadrul
ORFEO (Optical & Radar Federated Earth Observation),
cooperare franco-italiana; programul a fost lansat in 2003,
avand parteneri CNES si EADS Astrium (astazi inglobat in
Airbus Defense), SPOT Image (astazi Airbus Defense) fiind
unic distribuitor
• Caracteristici:
Rezolutie Pancromatic: 50 cm
Multispectral: 2 m
Pansharpened: 50 cm ,

Bundle: 50 cm PAN & 2 m MS

Latime orbita 20 km swath
Mozaicuri Single pass de pabna la
100 km x 100 km
Alte sisteme ESA
• ERS1 a fost primul satelit de teledetectie al ESA si a
functionat in perioada1991-2000. ERS-2, lansat in 1995,
furnizeaza in continuare date legate de temperatura
suprafetei oceanului si concentratia in ozon a atmosferei.
• Envisat, lansat in 2002, este cea mai mare platforma de
observatie a Terrei construita pana in prezent.
• Are la bord senzorii Advanced Synthetic Aperture Radar
(ASAR) si Medium Resolution Imaging Spectrometer
(MERIS). Misiunea s-a incheiat in aprilie 2012.
• Earth Explorers sunt misiuni de cercetare de mica
anvergura, orientate spre studiul atmosferei, biosferei,
hidrosferei si a cryosferei, precum si a interactiunii dintre
acestea si a interactiunii antropice. In prezent sunt selectate
spre implementare sapte misiuni.
Constelatia Digital Globe
• WorldView Imaging Corporation a fost fondata in 1992 in
Oakland, California, ca anticipatie la Land Remote
Sensing Policy Act din1992, act care permitea companiilor
private sa intre pe segmental satelitar al imaginilor de
teledetectie. Fondatorii au fost Dr Walter Scott (Livermore
Laboratories) si Doug Gerull. Prima licenta pentru
construirea si operarea satelitilor de mare rezolutie a fost
primita in 1993.
• In 1995 compania a devenit EarthWatch prin fuziunea cu
Ball Aerospace, iar in 2011 a devenit Digital Globe.
• In 2013 Digital Globe a cumparat GeoEye
• Compania a continuat sa se dezvolte, noile platforme
furnizand imagini cu rezolutia de 30 cm. Rezolutia reala
este de 20 cm, insa imaginile sunt degradate la 30
cm/pixel
• In 2017 Digital Glob a fost cumparata de MDD
Constelatia Digital Globe (continuare)
• EarlyBird-1 a fost lansat in decembrie 1997. Rezolutia
pancromatica era de 3 m, iar cea multispectrala de 15 m
• IKONOS a fost lansat la 24 septembrie,1999. A fost primul
satelit de mare rezolutie, imagininile avand 80 cm/pixel. A
functionat pana in martie 2015.
• QuickBird 1, lansat la 18 octombrie, 2001, a functionat pana
in 2015. A avut rezolutia de 60 cm panchromatic si 2,4 m
multispectral
• GeoEye 1 are 41 cm panchromatic si 1,65 m multispectral,
avand perioada de revizitare de sub trei zile;
• WorldView 1 a fost lansat in 2007 avand la bord un sensor
panchromatic cu rezolutia de 50 cm
• WorldView-2, lansat 2009. DigitalGlobe a fost in parteneriat
cu Boeing. Senzorul panchromatic are 46 cm iar cel
multispectral 184 cm
 Constelatia Digital Globe (continuare)
• WorldView-3 a fost lansat la 13 august, 2014. Are rezolutia
maxima de 25 cm panchromatic si de 100 cm multispectral.
Opereaza la altitudinea de 617 km, avand perioada de
revizitare de sub o zi. Colectarea zilnica de imagini este de
minimum 680,000 km2.
• WorldView-4 este proiectat sa furnizeze imagini
http://evz.ro/coafura-vioricai-
panchromaticedancila.html
la rezolutia de 0.31 m/pixel, iar in multispectral
la 1.24 m; denumit initial GeoEye-2, a fost redenumit
WorldView -4, si a fost lansat in noiembrie 2016.
• Imaginile sunt accesibile comercial din martie 2017
UAV si Lidar
• Unmanned aerial vehicle (UAV), cunosocute si sub numele
de drone (desi acest nume este mult mai cuprinzator), este
un apparat de zbor fara pilot. Exista o mare varietate de
drone, de la cele din clasa avion la cele din clasa helicopeter.
In fiecare din clasele mentionate exista, la randul lor, mari
variatii, legate de anvergura aripilor, dimensiuni, autonomie
de zbor, modalitate de control, greutate, inaltime maxima de
zbor, rezistenta la vant etc. UAVs sunt o component a
unmanned aircraft system (UAS); aceasta include un UAV,
un controller la sol si un sistem de comunicatie intre cele
doua elemente mentionate. Controlul zborului poate fi
manual sau automat.
• UAV au fost folosite initial pentru misiuni militare periculoase
pentru oameni. Domeniul a cunoscut o extindere
exponentiala atat in domeniul military cat si in cel civil
(agricultura, mediu, inspectii, turism etc.)
UAV si Lidar (cont)
• Cum alegem o drona ?
• Evident functie de ce dorim sa obtinem. Ca pret dronele
variaza de la 30-40 EURO pana la sute de mii de euro penr
cele complexe, militare. Rezolutia camerei este un alt
criteriu, strans legat de rezolutia care se urmareste a fi
obtinuta la sol.
• Alte criterii sunt: greutatea, stabilitatea la vant, inaltimea
maxima de zbor, software pentru controlul zborului.
• Software-ul de prelucrare a datelor este crucial. Este un
soft fotogrametric de noua generatie, bazat pe modele
matematice diferite fata de cele clasice.
• Un alt criteriu important pentru alegerea unui soft este cel
legat de facilitatile de export/format nativ catre solutii GIS.
• Datele obtinute cu drone, atat in planimetrie cat si pentru
cota si model digital al terenului, sunt excelente ca precizie.
UAV si Lidar (cont)
• Lidar este o metoda de masurare care determina distantele
pana la o suprafata/obiect, prin iluminarea acestora cu un
puls laser si masurarea luminii reflectate cu ajutorul unui
senzor. Diferentele impuls-ecou se folosesc in
reprezentarea 3D a suprafetei/obiectului. Termenul lidar,
este un acronim pentru Light Detection And Ranging, si,
uneori pentru Light Imaging, Detection, And Ranging).
• Lidar este utilizat pentru realizarea de harti de mare
rezolutie cu aplicatii in geodezie, topografie, arheologie,
paduri, mediu, hidrologie etc. Aceeasi tehnologie este
utilizata in sistemele de navigatie pentru masinile fara sofer.
• Insa aplicatia principala este in realizarea de modele
digitale ale terenului (DTM) de mare precizie. In marea
majoritate a cazurilor sistemele Lidar includ si o camera
fotogrametrica/fotografica.
Comparatie intre platforme: satelitara, aeriana, drone
• Exista evident o competitie intre cele trei tipuri de platforme si, in
momentul da fata, este greu de estimat care va/vor fi platformele mai mult
utilizate in viitor.
• Fiecare dintre cele trei platforme are avantaje si dezavantaje.
• Pretul de cost este un factor determinant. Pretul pentru platformele
aeriene este inca cel mai mic. Dar birocratia in obtinerea avizelor este un
impediment important.
• Un altul este cel legat de posibilitatea de survol a unei zone. Pana de
curand un impediment al platformelor satelitare era timpul de revizitare.
Cu noile tehnologii, si mai ales cu noile modele de platforme satelitare,
revizitarea zilnica este ceva curent.
• Dronele au avantajul flexibilitatii, al rapiditatii obtinerii datelor, al pretului
redus, al posibilitatii obtinerii de imagini sub plafonul de nori (inaltime
uzuala pentr avioane fotogrametrice este de 4.500 m). Au si avantajul
folosirii unor camera fotografice standard, cu cel putin un ordin de marime
mai ieftine decat cele fotogrametrice.
• Inclin sa cred ca viitorul este pentru platformele satelitare si drone. Insa
va ramane probabil o nisa si pentru avioane fotogrametrice.
O viziune moderna privind WebGIS (Jack Dangermond)

• In trecut GIS au facut parte din tehnologiile de nisa, care

necesitau un grad ridicat de specializare si cunoastere;
astazi GIS este usor de utilizat si accesibil publicului larg
• GIS ofera lumii o noua perspectiva asupra geografiei si ne
introduce in era intelegerii infiormatiei geografice
• WebGIS ne permite sa gestionam Big Data, inclusiv datele
provenind de la senzorii in timp real, astfel incat informatia sa
fie utila unui numar cat mai mare de oameni
• WebGIS nu face ca GIS traditional sa devina perimat;
integrarea GIS traditional cu WebGIS conduce la obtinerea
unei platforme geografice mult mai performante;
• Accesul deschis (open) catre sistemele deschise (open) prin
WebGIS, va conduce, in final, la o mai buna partajare a
resurselor intre diverse agentii, la o mai buna colaborare
eficienta si reducerea costurilor
continuare
• Deoarece din ce in ce mai mult se utilizeaza platforme
pentru conectarea la informatia partajata, observam o
crestere a sistemelor numite inteligente, ceea ce conduce la
o mai buna cunoastere geografica;
• Componentele GIS si hartile devin parte integranta a
comunicarii la nivel de management si in procesul
decizional
• Prin combinarea WebGIS cu Internet of Things (IoT), unde
obiectele se bucura de interconectivitate, orasele se vor
transforma in comunitati “Smart”;
• Datele open sunt importante pentru ca oricine, oricand,
poate avea acces la ele si le poate utilizat pentru o
eficientizare a participarii la dezvoltarea unei comunitati.
• Cand ai la dispozitie informatia necesara unei intelegeri
holistice a mediului, esti echipat in mod exponential pentru o
decizie corecta
 Cateva concluzii
• De la inceputurile Sistemelor Informatice Geografice a trecut
mai bine de jumatate de secol.
• Tehnologiile au evoluat cu o viteza greu de imaginat nu
numai acum 50 de ani, ci si acum 20 de ani, si acest lucru
este valabil atat pentru hardware, cat si pentru software,
comunicatii si continut (date)
• Internetul a devenit platforma standard, alaturi de
comunicatiile mobile
• Au aparut noi tipuri de senzori iar cantintatea datelor creste
exponential conducand la conceptul de Big Data
• Platformele satelitare, solutiile UAV, Lidar etc. furnizeaza
cantitati impresionante de date, alaturi de o alta multitudine
de senzori
• Iar platformele GIS sunt solutia actuala de integrare si
analiza
Multumesc