In perioada anilor 60, profesorul Howard Fisher a infiintat

Harvard Laboratory for Computer Graphics and Spatial

Analysis. Sub conducerea lui Howard Fisher a inceput
dezvoltarea de aplicatii, in special de cartografie asistata de
calculator, domeniu din care au evoluat GIS ca tehnologie
si stiinta.
In laboratorul lui Fisher s-au format multi din vizionarii din
domeniul GIS: Jack Dangermond (Esri), Lawrie Jordan
(ESRI, ERDAS), Bruce Rado (ERDAS) si parintele GeoDesign,
Carl Steinitz
In anul 1969 James Meadlock a fondat Intergraph, initial un
spin-off din IBM. Meadlock a locrat anterior la programul
spatial American, fiind responsabil de software-ul de ghidare
a misiunilor Apollo catre Luna. Intergraph a fost pionier nu
numai in domeniul GIS, dar si in hardware: statii grafice RISC,
echipamente periferice specifice (scannere cartografice si
fotogrametrice, placi grafice, camera fotogrametrice),
fotogrametrie.
Tot in anul 1969 Laura si Jack Dangermond au fondat Esri
(Environmental Systems Research Institute). Intial o firma de
consultanta, Esri a devenit principalul furnizor de tehnologie
GIS
Tehnologiile utilizate insa au evoluat incredibil de mult, atat ca
performante cat si ca diversitate. In plus au aparut functionalitati noi, in
special datorita evolutiei domeniului. Au aparut echipamente noi, a
aparut Internetul ca platforma, a aparut GPS (GNSS), au aparut
platformele satelitare, tehnologiile UAV etc. Toate tehnologiile conexe
au evoluat extrem de mult, de la culegerea, stocarea si analiza datelor,
pana la diseminarea acestora, integrarea in Internet of Things.
In timp principala utilizare a tehnologiilor GIS a migrat de la aplicatiile
cartografice catre analize complexe, specific fiecarui domeniu. Au
aparut aplicatii intr-o mare varietate de domenii: cadastru, mediu,
hidrologie, utilitati (apa, canal, electricitate, gaze etc), aparare. In
multe din aceste domenii nu se mai poate vorbi de eficienta fara
utilizarea tehnologiilor GIS. Odata cu cresterea performantelor
sistemelor de calcul, cu investitiile majore in continutul bazelor de
date, cu dezvoltarea fara precedent a senzorilor, a Internetului inclusiv
a conceptului Internet of Things, a dispozitivelor mobile, a tabletelor,a
telefoanelor si televizoarelor SMART, domeniile de aplicatie ale GIS s-
au extins considerabil. Se vorbeste tot mai mult de BIM (Building
Information Systems), de Smart City, de Safe Community. Toate
aceste concepte includ componente GIS.
Este acceptat astazi ca Sistemele Geografice Informatice (GIS) sunt o
componenta esentiala a domeniului IT, si anume a bazelor de date, respectiv
a celor cu componenta spatiala
Se considera ca peste 80% din informatiile existente in bazele de date
au componenta spatiala (se pot referi prin coordonate)
Evolutia solutiilor software in domeniul GIS este legata si de
dezvoltarea sistemelor de gestiune a bazelor de date (SGBD)
Sa nu uitam ca solutiile GIS sunt anterioare chiar primelor aplicatii de baze
de date realizate de Oracle sau Microsoft, si cu mult anterioare unor solutii
utilizate in prezent, cum sunt cele de virtualizare
Solutiile GIS sunt integrate cu majoritatea solutiilor IT existente pe piata:
ERP, CRM, statistica, publishing etc.
Intocmai ca si in cazul altor domenii IT, numarul de furnizori de solutii GIS
a scazut continuu. Este un fenomen normal care tine de maturizarea
oricarui domeniu
Sa nu uitam ca in urma cu cateva decenii existau zeci sau chiar sute de
sisteme de operare, toate proprietare, zeci de limbaje de programare,
care astazi au disparut sau au ramas in uitare
Domeniul GIS s-a maturizat. Cei care au avut si au viziunea si resursele
necesare dezvoltarii practic a oricarui domeniu sunt putini. Este evident ca
si resursele, de orice fel, sunt limitate
Solutiile actuale de GIS sunt corelate cu dezvoltarea solutiilor in cloud
Sunt acceptate patru faze in dezvoltarea Sistemelor Informatice
Geografice (GIS)
Prima faza a durat din anii 60, pana la mijlocul anilor 70, si se
caracterizeaza prin incercarile catorva vizionari de a defini domeniul GIS si
directiile de dezvoltare in domeniu.
O a doua faza, care a durat pana la inceputul anilor 80, este caracterizata
prin adoptarea tehnologiilor GIS de catre diverse agentii nationale. A condus
la ceea ce numim ghiduri de “best practices”. Atunci au fost realizate si
primele aplicatii in domeniu
O a treia faza a fost pana la sfarsitul anilor 80, si a constat in dezvoltarea
de solutii comerciale si pozitionarea GIS ca un nou domeniu in zona IT
O ultima faza este orientarea catre o utilizare masiva, mai intai la nivelul
organizatiilor, si acum, odata cu dezvoltarea si generalizarea Internetului
ca platforma, la nivelul societatii, a dezvoltarii de portale si de hub-uri.
In special in ultima perioada, tehnologiile GIS au evoluat deosebit de mult,
impreuna cu intreagul domeniu IT. Acest lucru a fost posibil atat datorita
dezvoltarii tehnologice fara precedent a hardware-ului si comunicatiilor, a
dezvoltarii si apartitiei de noi tehnologii de populare a bazelor de date, dar si a
generalizarii si utilizarii masive a dispozitivelor mobile, a televizoarelor Smart, a
dezvoltarii conceptului de Internet of Things, a aparitie conceptului System of
Records, apoi System of Engagement si, mai nou, System of Insight
• Procesul decizional este o zona critica in orice domeniu.
Acest process este imbunatatit prin utilizarea de analize care
pot fi descrise prin colectarea si consumarea de date,
detectarea relatiilor si patternurilor (tiparelor), aplicarea de
tehnici de analize sofisticate si prin automatizarea
proceselor ulterioare. Sistemul IT care sprijina procesul
decisional are la baza celei trei sisteme: "systems of record",
“systems of engagement”, si “systems of insight”.
• Cloud computing, cunoscut si ca 'on-demand computing',
este o solutie IT bazata pe Internet, unde resursele sunt
partajate, iar datele, informatiile si aplicatiile sunt furnizate
altor calculatoare sau dispozitive, la cerere. Este vorba de
un model care asigura, practic oricarui utilizator inregistrat,
accesul la cerere, catre resurse partajate IT configurabile
(“pool of configurable computing resources”).
• In prezent exista resurse de calcul, stocare si networking
de mare capacitate, corelate cu utilizarea pe scara larga
a conceptului de virtualizare, si a arhitecturii SOA
(Service Oriented Architecture).
• Solutiile oferite sunt scalabile, permitand utilizatorilor sa isi
adapteze solicitarile, functie de necesitatile de moment
(scale-up/scale-down), crescand astfel eficienta utilizarii
resurselor IT.
• Un aspect important este legat de securitatea datelor
si aplicatiilor in cloud
• World Wide Web (WWW) este un spatiu IT deschis unde
documentele si alte resurse web sunt identificabile printr-un
URL (Unified Resource Locator), interconectate prin
conexiuni hyperlink (o referinta la o resursa care poate fi
accesata printr-un click) si care poate fi accesat prin Internet.
A devenit cunoscut sub numele de WEB.
• In 1994 Tim Berners-Lee a construit primul browser, iar
primul server web, denumit NEXT, a devenit public in 1991.
A devenit cunoscut ca “the Web”. WWW este un element
central in ceea ce numim Societate Informationala, si o
unealta indispensabila celor cateva miliarde de utilizatori de
Internet.
 Sunt cunoscute si sub numele
de “smart connected products” sau “smart connected
things (SCoT)”. Pot fi produse, bunuri si alte obiecte care
includ procesoare, senzori, software si conectivitate,
permitand obiectelor Smart sa schimbe date cu mediul,
utilizatorul/utilizatorii, producatorii si cu alte produse sau
sisteme.
• Conectivitatea asigura posiilitate ca produsul sa existe si in
afara dispozitivului pe care este instalat, prin transferul
acestuia catre cloud.
 Internet of Things (IoT) este reteaua de obiecte fizice,
sau “(things)”, care sunt incorporate cu/in electronica,
software, senzori si retea/conectivitate, si care permite
acestor obiecte sa culeaga si sa schimbe date cu alte
dispositive din aceeasi categorie.
• Internet of Things permite ca obiectele sa fie detectate si
controlate de la distanta (remotely) de-a lungul intregii
infrastructuri (retea), creand oportunitati pentru o mai
buna integrare directa intre lumea fizica si sistemele
informatice. In acest mod rezulta o eficienta crescuta, o
mai corecta aproximare a realitatii si o mai buna eficienta
economica.
• Atunci cand IoT este imbunatatit cu senzori, tehnologia
se transforma intr-o clasa mai complexa, numita cyber-
physical systems, tehnologie care include componente
cum ar fi smart grids, smart homes, intelligent
transportation si smart cities.
• Unele categorii de senzori, numite si “wearable sensors”
sunt proiectate pentru folosirea directa de catre oameni,
in majoritatea cazurilor fara o interventie directa
Apropierea tehnologiei catre utilizatori, prin realizarea unor
functionalitati cu larga aplicabilitate, dupa cum am mentionat, prin
dezvoltarea fara precedent a tehnologiilor IT: platforma (Internet),
SGBD, comunicatii, procesoare, servere si PC, aplicatii mobile
(tablete si smart phone), acestea din urma avand o crestere exploziva
In 2006 apare Google Earth, urmat de Virtual Earth (acum Bing) iar
in 2009 Esri lanseaza Community Base Map si apoi ArcGIS Online,
platforma complexa bazata pe tehnologia web;
Landsat 7, 8 si acum si Sentinel, asigura gratuit accesul la acoperiri
ale intregii suprafete terestre, cu exceptia unor zone polare
ESA lanseaza seria de sateliti Sentinel, cu senzori radar si optici, iar
Digital Globe (Maxar) sateliti cu rezolutia comerciala de 30 cm;
acum de 15 cm
Dronele si senzorii lidar devin tehnologii accesibile.
Tehnologiile de generare a modelului digital al terenului (DTM)
devin mai accesibile iar pretul scade continuu.
Competitia pe continut, inlocuieste, la un alt nivel, competitia pe
functionaliate; continutul si performanta sistemelor, impreuna
cu alinierea la standarde si inter-operabilitatea devin
caracteristicile principale ale unui sistem modern.
Esri lanseaza in GIS conceptul: Anydevice, Anywhere,
Anytime, concept comun in IT
• Web mapping consta in procesul de a utiliza, consuma si
produce harti livrate de catre o solutie GIS pe web.
Deoarece o harta web este in acelasi timp servita si
consumata, rezulta ca Web Mapping inseamna mai mult
decat cartografie pe Web. Este in acelasi timp un serviciu
pe web. Web Mapping include servicii geospatiale,
algoritmi, simbolizare. Dupa cum am mentionat nu este o
simpla unealta de a genera harti folosing web ca platforma,
ci o solutie complexa, care permite colaborarea, publicarea
si arhivarea unor “harti” folosind Internet ca platforma.
• Termenii Web GIS si Web Mapping sunt din multe
privinte sinonimi.
• Kraak introduce in 2001 termenii de harti statice si
dinamice, iar apoi cele interactive si cele view only
• web maps analitice au facilitati de analiza GIS. Dupa cum am
mentionat delimitarea intre web maps analitice si web GIS este greu
de definit
• Hartile Web in timp real pun in evidenta in special fenomene
dinamice, cu intarzieri uzuale de ordinal secundelor. Datele provin de
la diferite tipuri de senzori. Un exemplu sunt hartile meteorologice
radar. Sunt in acelasi timp harti animate (vezi continuare).
• Hartile animate evidentiaza schimbarile prin animarea uneia sau a
mai multora dintre variabile.
• Hartile colaborative pun la dispozitia celor interesati platforme care
permit realizarea in comun a unor harti. Exemplele cele mai
cunoscute sunt WikiMaps si OpenStreet Map
• O alta categorie de web mapping o constituie atlasele online.
Producatorii traditionali de atlase sunt in prezent in tranzitia catre
solutii web, in care utilizatorii isi pot tipari la cerere diverse zone de
interes. Sunt si producatori de solutii GIS care ofera atlase online,
exemplul cel mai cunoscut fiing Esri Living Atlas, care include o
multitudine de harti, din surse diferite
• 1989: nasterea WWW, la CERN pentru a asigura schimbul e
documente
• 1993: XEROX PARK MAP VIEWER, primul mapserver,
bazat pe CGI/Perl. Permitea reproiectarea si definirea map
extent.
• 1994: The World Wide Earthquake Locator, primul mashup
interactiv, avand la baza Solutia Xerox Park Viewer
• 1994: The National Atlas of Canada, care poate
fi considerat drept primul atlas online
• 1995: The Gazetteer for Scotland,prima baza de
date geografica cu solutie de interactive mapping
• 1995: MapGuide, denumit initial Argus MapGuide.
• 1996: Mapquest, prima solutie de navigatie interactiva
• 1996: Geomedia WebMap 1.0, cu support pentru vectori
prin ActiveCGM.[5]
• 1996: MapGuide, Autodesk achizitioneaza Argus
Technologies si redenumeste Autodesk MapGuide 2.0
• 1997: UMN MapServer 1.0, o foarte populara solutie de web
GIS, dezvoltata la University of Minnesota (UMN) in cadrul
proiectului NASA ForNet. Aparuta ca necesitate de a oferi
silvicilor date de teledetectie pe net. Extrem de populara in
Romania, fara insa a avea implementari de referinta
• 1998: Terraserver USA,Web Map Service care furniza
imagini. Una dintre cele mai populare solutii WMS Web
Mapping Service). Dezvoltata de USGS,Microsoft si HP
• 1998: MapObjects Internet Map Server, ESRI intra pe
piata de web mapping
• 2000: ArcIMS 3.0
• 2000: ESRI Geography Network, solutie de distributie a
datelor si serviciilor
• 2001: incepe proiectul GeoServer, cel mai popular
si performant server web open source
• 2004: OpenStreetMap, o harta a lumii, open source, open
content initiata de Steve Coast (in present la Digital Globe)
• 2005: Prima versiune a Google Maps. Devine extrem de
populara pe web pentru ca permite utilizatorilor sa
integreze servicii Google map in propriul website.
• 2005: Autodesk declara MapGuide ca Open
Source; success foarte limitat
• 2005: prima versiune a Google Earth, bazata pe filozofia
virtual globe. Terenul si cladirile pot fi vizualizate in 3D. KML
( bazat pe XML) permite utilizatorilor sa integreze propriul
continut. Aceasta solutie necesita instalarea unui soft
specializat si nu se poate lansa intr-un browser.
• 2006: se lanseaza WikiMapia, solutie bazata pe VGI
• 2009: Nokia asigura Ovi Maps (fost Navtech, viitor Here)
gratuit pe propriile smartphones.
• 2010: este fondata MapBox, care dezvolta solutii comerciale
bazate pe Open Source
• 2012: Apple inlocuieste Google Maps ca solutie implicita pe
iPhone cu propria solutie; Solutia Apple creaza probleme
datorita precaritatii continutului
• 2016 Esri lanseaza Living Atlas
O Baza de date spatiala, sau geodatabase, este o baza de
date optimizata pentru stocarea si interogarea de date care
reprezinta obiecte definite intr-un spatiu geometric. Marea
majoritate a bazelor de date spatiale permit stocarea si
reprezentarea obiectelor geometrice simple, cum sunt
punctele, liniile si poligoanele. Unele baze de date spatiale
permit gestionarea si a unor structuri complexe, cum sunt
obiectele 3D, relatiile topologice, retelele si modelele
digitale ale terenului (TIN).
• Bazele de date Spatiale (Spatial databases ) sunt in mod
uzual baze de date relationale object oriented care includ
si tipuri de date geografice si, deasemenea, metode si
proprietati
.
In domeniul cartografiei, masuratorilor, etc exista ISO TC 211

La 25 septembrie 1994 se infiinteaza Open Geospatial Consortium

(initial Open GIS Consortium), avand o misiune generoasa, aceea
de a dezvolta solutii de interoperabilitate in domeniul GIS, atat la
nivel de structuri de date, cat si la nivel de aplicatii
Numarul de membrii activi ai OGC este in prezent de 474. Si
in continua crestere
Viziunea OGC este de a asigura beneficiile maxime din
integrarea informatiilor spatiale in procesele institutionale si
comerciale la nivel global
OGC dezvolta continua standarde si recomandari pentru
informatia spatiala.
Intre dezvoltarile formale si cele generate de industrie au existat si
vor exista conflicte, de multe ori solutiile industriale fiind
acceptate ca standarde de facto (un exemplu este formatul KML
dezvoltat de catre Google dar adoptat drept standard de catre OGC
Open Source software, in propria definitie, are ca inceput utilizarea de licente care
sunt gratuite, deci nu au asa numitele “royalties”. Open source permite nu numai
utilizarea licentelor dar si modificarea codului. Exista producatori, exemplul cel mai
cunoscut fiind MapBox, care au solutii comerciale construite pe baza codului Open
Source. Pentru Open Source principiul redistribuirii fara costuri a aplicatiilor este o
realitate.

In 2012 este fondata firma Boundless Spatial, cunoscuta si sub numele de

Boundless Geo, care isi propune sa dezvolte solutii comerciale bazate de
Open Source. In zona desktop cea mai cunosocuta solutie Open Source
este QGis, o solutie desktop in continua dezvoltare si cu performante in
continua crestere.
In zona server solutia performanta este GeoServer. Si in Romania sunt dezvoltate
aplicatii pe GeoServer.
Boundless nu reuseste sa treaca de o cifra de afaceri mai mare de 40 milioane
USD. Iar in final este cumparat de firma Planet, o firma specializata in gestionarea
propriei retele de sateliti de teledetectie, care are drept principal scop scaderea
timpului de revizitare a unei zone, astfel incat sa permita o mai buna analiza a
fenomenelor dinamice. Cateva exemple de utilizare le reprezinta zonele inundate,
incendiile forestiere sau din zone agricole. Planet devine apoi partener Esri.
Principiile Inspire sunt:
Datele se creaza intr -un singur loc, si anume acolo
unde este cel mai rational si eficient
Inspire trebuie sa asigure posibilitatea integrarii
si utilizarii datelor provenind din surse diverse
De asemenea trebuie sa asigure posibilitate utilizarii
informatiei culese la o anumita scara cu alte informatii
culese la scari diferite, in vederea unor analize specifice
Informatia spatiala necesara unei bune guvernari sa fie
accesibila si disponibila in mod transparent
Sa asigure un mecanism coerent, simplu si eficient,
pentru descoperirea resurselor geografice si a
conditiilor in care pot fi utilizate (gratuit, contra cost, cu
licenta, cu restrictii etc)
• GNSS-1 este considerata prima generatie de sisteme de navigatie si
utilizeaza retelele de sateliti cu sistemele denumite de augmentare a
preciziei in Statele Unite, Satellite Based Augmentation Systems (SBAS)
sau Ground Based Augmentation Systems (GBAS).[5] In Statele Unite,
componenta este Wide Area Augmentation System (WAAS), iar in
Europa se numeste European Geostationary Navigation Overlay
Service (EGNOS). In Japonia su numeste Multi-Functional Satellite
Augmentation System (MSAS). Componenta terestra este din clasa
Local Area Augmentation System (LAAS).[5]
• GNSS-2 este considerate a doua generatie care furnizeaza
semnale pentru sistemele de navigatie civila, cu este sistemul de
pozitionare European Galileo.
• Sistemul consta din seturile de frecvente inalte L Band (L1 pentru GPS,
E1 pentru Galileo, G1 pentru GLONASS). In ultimii ani, sistemele
GNSS au inceput sa activeze si frecventele joase (L2 si L5 pentru GPS,
E5a si E5b pentru Galileo, G3 pentru GLONASS) pentru utilizare civila;
aceste frecvente asigura o precizie ridicata si are probleme reduse cu
interferentele (reflexia).
• Primele sisteme bazate pe radio navigatie sunt mult mai vechi
decat sistemele satelitare.
Sistemele DECCA, LORAN, GEE si Omega foloseau
transmitatoare terestre pe unde lungi, care transmiteauun
puls radio dintr-o locatie cunoscuta, denumita “master
location” urmate de un numar repetat de pulsuri generate
intr-un numar de locatii denumite “slave”.
• Intarzierea intre semnalul master si cel slave.
• Primul sistem de navigatie bazat pe sateliti este considerat
sistemul Transit, dezvoltat de armata Statelor Unite in anii
1960. Operarea se baza, ca si in sistemele actuale, pe efectul
Doppler.
• In prezent, un sistem GNSS, este utilizat sa determine
localizarea unor obiecte sau indivizi, intr-un moment
dat, oricare ar fi acesta.
• Clasele de aplicatii ale GNSS in viitor sunt imense, si
include atat sectorul public cat si pe cel privat, in varii
domenii, cum ar fi stiinta, transportul, mediul inconjurator,
situatii de urgenta, agricultura …
• Dar organizatiile care furnizeaza semnalele GNSS au
si posibilitatea de a opri furnizarea semnalelor.
• Operatorul sistemelor GNSS poate degrada sau opri
serviciile GNSS global sau pe un anumit teritoriu.
• GPS (Global Poitioning System). Lansare initiala 1978
• Consta din pana la 32 de sateliti in sase planuri orbitale
diferite, cu numarul exact de sateliti, pe masura ce satelitii
vechi sunt retrasi si inlocuiti. Este operational din 1978 si
este accesibil global din 1994. Este in continuare cel mai
utilizat sistem de navigatie bazat pe sateliti.
• GLONASS[edit]
Lansat initial in1982. Operat de catre Rusia si anterior de
Uniunea Sovietica.
• Este utilizat atat de civili cat si de catre armata Rusiei.
Are acoperire globala si se bazeaza pe o constelatie de
24 de sateliti.
• BeiDou[edit]
• Main article: BeiDou Navigation Satellite System
• Anul lansarii: 2000
• BeiDou started as the now-decommissioned Beidou-1, an
• BeiDou, China, lansat in 2000 ca BeiDou1, retras acum
si inlocuit cu BeiDou2 in 2011 si BeiDou3 in iunie 2020
• Galileo, lansat initial in 2011, este sistemul dezvoltat de
Uniunea Europeana. A devenit operational in decembrie
2016 si este compus dintr-o constelatie de 30 de sateliti
• Primul satelit Galileo a fost lansat la sfarsitul 2005.
• Sistemul este proiectat pentru a fi compatibil cu versiunile
moderne ale GPS si receptoarele modern combina semnalele
GPS si Galileo , in felul acesta obtinandu-se o crestere a
preciziei de determinare a pozitiei utilizatorului.
• Constelatia final a Galileo va consta din 24 de sateliti, care sunt
asteptati sa devina operationali in 2021. Este deja un sistem
care a costat mult mai mult decat se estimase.
• Modularea semnalului utilizata in Galileo Open Service
este Composite Binary Offset Carrier (CBOC) modulation.
• Regional navigation satellite systems
• SPOT 1 lansat la 22 februarie, 1986, avand rezolutia de 10 in pancromatic
si 20 m multispectral. Retras la 31 decembrie, 1990.
• SPOT 2 lansat la 22 ianuarie, 1990 retras in iulie 2009.
• SPOT 3 lansat pe 24 septembrie, 1993. Activ pana la 14 noiembrie, 1997.
• Satelitii SPOT 1, 2 si 3 au fost relativ identici, avand la bord senzorul
High Resolution Visible (HRV)
• SPOT 4 lansat la 24 martie, 1998. Activ pana in iulie, 2013. A fost utiilizat
in simularea Sentinell 2, avand aceeasi perioada de repetitivitate. A fost
adaugat senzorul HRV(IR)
• SPOT 5 lansat 4 mai, 2002 cu rezolutia de 2.5 m, 5 m si 10 m. Activ pana
la 31 martie, 2015. A utilizat doi senzori High Resolution Geometrical.
• SPOT 6 lansat la 9 septembrie, 2012.
• SPOT 7 lansat 30 iunie , 2014.
• SPOT 6 si 7 sunt in acelasi plan orbital cu Pleiades 1A si 1B, si au
rezolutia pancromatica si color de 1,5 m, si cea multispectrala de 6 m
• Sentinel-1 furnizeaza imagini radar imaging cu aplicatii in zona de
uscat si in oceanografie. Sentinel-1A a fost lansat la 3 aprilie 2014, cu o
racheta Soyuz, de la Guyana Space Center. Sentinel-1B a fost lansat
la 25 aprilie 2016 din aceeasi locatie.
• Seria Sentinel-2 furnizeaza imagini optice de mare rezolutie (10m)
si, deasemenea informatii pentru situatii de urgenta. Primul din seria
Sentinel-2 a fost lansat cu success la 23 iunie 2015.
• Sentinel-3 asigura monitorizarea zonelor de uscat si a oceanelor.
Primul Sentinel-3A a fost lansat la16 ianuarie 2016 cu o racheta Rokot
la Cosmodromul Plesetsk Rusia;
• Sentinel-4, va fi componenta a satelitilor Meteosat Third Generation si
va furniza date legate de monitorizarea compozitiei atmosferei.
Umeaza a fi lansat in 2021:
• Sentinel-5 Precursor – este un subset al Sentinel 5 si a fost a lansat
la 13 octombrie 2017.
• Sentinel-5 furnizeaza date legate de monitorizarea compozitiei
atmosferei .
• Sistemul Pléiades a fost proiectat intre 2001-2003 in cadrul
ORFEO (Optical & Radar Federated Earth Observation),
proiect de cooperare franco-italiana; programul a fost
lansat in 2003, avand parteneri CNES si EADS Astrium
(astazi inglobat in Airbus Defense), SPOT Image (astazi
Airbus Defense) fiind unic distribuitor
• Caracteristici:
Rezolutie Pancromatic: 50 cm
Multispectral: 2 m
Pansharpened: 50 cm ,
Bundle: 50 cm PAN & 2 m MS

Latime orbita 20 km swath

Mozaicuri Single pass de pabna la
100 km x 100 km
• ERS1 a fost primul satelit de teledetectie al ESA si a
functionat in perioada1991-2000. ERS-2, lansat in 1995,
furnizeaza in continuare date legate de temperatura
suprafetei oceanului si concentratia in ozon a atmosferei.
• Envisat, lansat in 2002, este cea mai mare platforma de
observatie a Terrei construita pana in prezent.
• Are la bord senzorii Advanced Synthetic Aperture Radar
(ASAR) si Medium Resolution Imaging Spectrometer
(MERIS). Misiunea s-a incheiat in aprilie 2012.
• Earth Explorers sunt misiuni de cercetare de mica
anvergura, orientate spre studiul atmosferei, biosferei,
hidrosferei si a cryosferei, precum si a interactiunii dintre
acestea si a interactiunii antropice. In prezent sunt
selectate spre implementare sapte misiuni.
• WorldView Imaging Corporation a fost fondata in 1992 in
Oakland, California, ca anticipatie la Land Remote
Sensing Policy Act din1992, act care permitea companiilor
private sa intre pe segmental satelitar al imaginilor de
teledetectie. Fondatorii au fost Dr Walter Scott (Livermore
Laboratories) si Doug Gerull. Prima licenta pentru
construirea si operarea satelitilor de mare rezolutie a fost
primita in 1993.
• In 1995 compania a devenit EarthWatch prin fuziunea
cu Ball Aerospace, iar in 2011 a devenit Digital Globe.
• In 2013 Digital Globe a cumparat GeoEye
• Compania a continuat sa se dezvolte, noile platforme
furnizand imagini cu rezolutia de 30 cm. Rezolutia reala
este de 20 cm, insa imaginile sunt degradate la 30
cm/pixel
• In 2017 Digital Globe a fost cumparata de MDD
• EarlyBird-1 a fost lansat in decembrie 1997. Rezolutia
pancromatica era de 3 m, iar cea multispectrala de 15 m
• IKONOS a fost lansat la 24 septembrie,1999. A fost
primul satelit de mare rezolutie, imagininile avand 80
cm/pixel. A functionat pana in martie 2015.
• QuickBird 1, lansat la 18 octombrie, 2001, a functionat pana
in 2015. A avut rezolutia de 60 cm panchromatic si 2,4 m
multispectral
• GeoEye 1 are 41 cm panchromatic si 1,65 m multispectral,
avand perioada de revizitare de sub trei zile;
• WorldView 1 a fost lansat in 2007 avand la bord un
sensor panchromatic cu rezolutia de 50 cm
• WorldView-2, lansat 2009. Pentru acest proiect
DigitalGlobe a fost in parteneriat cu Boeing. Senzorul
panchromatic are 46 cm iar cel multispectral 184 cm
• WorldView-3 a fost lansat la 13 august, 2014. Are rezolutia
maxima de 25 cm panchromatic si de 100 cm multispectral.
Opereaza la altitudinea de 617 km, avand perioada de
revizitare de sub o zi. Colectarea zilnica de imagini este de
minimum 680,000 km2.
• Imaginile sunt accesibile comercial din martie 2017
• WorldView-4 este proiectat sa furnizeze imagini
panchromatice cu rezolutia de 0.31 m/pixel pancromatic, iar
in multispectral de 1.24 m; denumit initial GeoEye-2, a fost
redenumit WorldView -4, si a fost lansat in noiembrie 2016.
• Unmanned aerial vehicle (UAV), cunosocute si sub
numele de drone (desi acest nume este mult mai
cuprinzator), este un aparat de zbor fara pilot. Exista o mare
varietate de drone, de la cele din clasa avion la cele din
clasa helicopter. In fiecare din clasele mentionate exista, la
randul lor, mari variatii, legate de anvergura aripilor,
dimensiuni, autonomie de zbor, modalitate de control,
greutate, inaltime maxima de zbor, rezistenta la vant etc.
UAVs sunt o componenta a unmanned aircraft system
(UAS); aceasta include un UAV, un controller la sol si un
sistem de comunicatie intre cele doua elemente mentionate.
Controlul zborului poate fi manual sau automat.
• UAV au fost folosite initial pentru misiuni militare
periculoase pentru avioanele pilotate. Domeniul a cunoscut
o extindere exponentiala atat in domeniul militar cat si in cel
civil (agricultura, mediu, inspectii, turism etc.)
• Lidar este o metoda de masurare care determina
distantele pana la o suprafata/obiect, prin iluminarea
acestora cu un puls laser si masurarea luminii reflectate cu
ajutorul unui senzor. Diferentele impuls-ecou se folosesc in
reprezentarea 3D a suprafetei/obiectului. Termenul lidar,
este un acronim pentru Light Detection And Ranging, si,
uneori pentru Light Imaging, Detection, And Ranging).
• Lidar este utilizat pentru realizarea de harti de mare
rezolutie cu aplicatii in geodezie, topografie, arheologie,
paduri, mediu, hidrologie etc. Aceeasi tehnologie este
utilizata in sistemele de navigatie pentru masinile fara
sofer.
• Insa aplicatia principala este in realizarea de modele
digitale ale terenului (DTM) de mare precizie. Unele
sisteme Lidar includ si o camera fotogrametrica/fotografica.
O comparatie lidar/fotogrametrie urmeaza
 In anul 2000 a fost introdusa
tehnologia Object-based Image Analysis (OBIA), avand
drept scop imbunatatirea preciziei clasificarii bazate pe
pixel a imaginilor multispectrale. OBIA este componenta a
unor solutii software specifice (ex Definiens eCognition).
Aplicatiile sunt in domeniile acoperirii terenurilor,
silvicultura, agricultura etc.
• Recent cercetatorii au inceput sa aplice OBIA la norul de
puncte, in special pentru a putea realiza analize 3D, inclusiv
in mediul urban
 .
• Este evidenta tendinta de a cobora aplicatii,
altadata dedicate exclusiv utilizatorilor profesionisti,
la nivelul consumatorului uzual.
• Modalitatile de afisare si diseminare a datelor
spatiale a evoluat foarte mult. Evolutia principala
este utilizarea pe scara larga a web ca platforma,
unde datele spatiale pot fi afisate, combinate cu
diverse seturi de date si chiar analizate in mod
interactiv. Functie de tehnologiile folosite la
implementare avem doua clase clare de aplicatii.
• Prima clasa are la baza utilizarea open source, cum ar fi
Leaflet, Postgressql, and D3.js. Desi aceasta abordare are
teoretic posibilitatea de utilizare nelimitata a seturilor de date
spatiale, totusi, in majoritatea cazurilor, apare necesara
scrierea extensiva de cod, facand aceasta abordare cam
impractical, datorita in primul rand lipsei de posibilitati extinse
de testare a codului utilizat.
• A doua clasa utilizeaza diferite nivele de subscribtie pentru
licente, resurse si servicii bazate pe costuri. In anumite cazuri
pot fi gasite servicii gratuite, dar cu functionalitate limitata.
Aceasta a doua clasa inseamna modalitati rapide si simple de
realizare a unei aplicatii web, aceasta putand utiliza pentru
configurare o serie de template oferite de catre furnizor.
Solutiile din aceasta clasa include ArcGIS Online si ArcGIS
dor Server, MapBox si, intr-o anumita masura, Tableau.
 Cateva tendinte actuale in GIST

Se estimeaza o crestere accentuata a performantelor si productivitatii

printre utilizatorii GNSS. Acest lucru se datoreaza in principal unei mai
mari accesibilitati a satelitilor din constelatiile furnizate de GPS (Navstar),
GLONASS, Galileo si BeiDou. Atat BeiDou cat si Galileo cresc continuu
numarul de sateliti in constelatiile lor. De asemenea reteaua Navstar
este in continuu modernizata. Lucru valabil si pentru Glonass in ultima
perioada.
O alta tendinta ar fi adoptarea pe scara tot mai larga a tehnologiilor de
culegere a datelor spatiale in timp real. In prezent tehnologiile wireless
permit transferal instantaneu al datelor de la dispizitivele du culegere
catre sistemele de stocare. Cresterea productivitatii este data si de
faptul ca o verificare a calitatii datelor culese se poate face in timp ce
echipa care culege date este inca in teren.
Tot o tendinta ar fi in reducerea costului culegerii datelor,
corelata cu cresterea complexitatii datelor culese (imagini, 3D,
etc) si a preciziei acestora. Istoric este o crestere
nemaintalnita in productivitatea culegerii de date cu precizie
centimetrica. Includem aici utilizarea tabletelor si a
telefoanelor mobile.
Va continua integrarea intre GIS si CAD, astfel incat fiecare dintre cele doua
platforme sa aibaperformanta maxima in domeniul propriu. Va continua
integrarea aplicatiilor mobile in special ale celor legate de analiza spatiala
iar solutiile CAD vor fi in continuare orientate catre proiectare si constructii.

Sistemele geospatiale care au inceput sa fie utilizate cu success incepand

cu sfarsitul anilor 90 si apoi cu anii 2000 in domeniul utilitatilor, vor migra
catre solutii GIS moderne, integrate. Va fi nevoie ca noile sisteme sa asigure
cerinte de Securitate sporite. Un exemplu de solutie moderna o reprezinta
Esri’s Utility Network.

Blockchain va continua sa faca parte din multe solutii, dar nu va avea

un impact semnificativ.

Aplicatiile Mobile GIS, care au deja o zona majora de aplicabilitate, vor

castiga masiv in importanta si vor continua tranzitia de la aplicatii de
cartare (mapping) catre aplicatiile integrate in solutii complexe de business.
Din ce in ce mai mult va devein evident ca nu este sufficient sa se culeaga si
sa se utilizeze date, fara ca acestea sa fie ulterior gestionate in asa fel incat
sa permita integrarea in aplicatii si solutii scalabile. Vor fi dezvoltate o
multitudine de unelte pentru imagini, big data, computer vision si SaaS.
Se estimeaza ca machine learning si artificial intelligence vor fi din ce in ce
mai mult utilizate in domeniul geospatial, in diverse verticale, de la utilitati la
siguranta cetateanului. Aplicatiile Machine learning vor pune la dispozitia
utilizatorilor solutii de modelare predictiva si suport decizional bazat pe date
multi-sursa, inclusiv pe date istorice.
Solutiile GIS sunt o componenta esentiala a Smart Cities. Multitudinea de
senzori urbani integrati in platforme GIS permit suportul pentru masinile
fara pilot, pentru optimizarea semnalizarilor rutiere, pentru rationalizarea
consumurilor de apa, gaze, electricitate si multe altele.
Realitatea imbunatatita, virtuala si mixta vor constitui o componenta vitala
a AEC si vor contribui major la apliciatiile BIM.
Dar partea esentiala va veni din modul in care vom integra aceste noi
tehnologii in solutii GIS, care vor deveni esentiale, alaturi de aplicatiile de
statistica si management, in oferirea de suport decizional in aproape
toate domeniile.
Organizatiile isi transforma continuu modul de lucru, prin interconectarea si
integrarea sistemelor utilizate. Organizatiile moderne au deja politici de
integrare si utilizarea a cantitatilor enorme de date necesare unor politici de
dezvoltare eficiente, iar datele si solutiile spatiale joaca un rol central in aceste
abordari care devin componentte integrate in poiltica de IT a corporatiei.
Trei aspecte devin esentiale: volumul da date in continua crestere, putem
spune exponentiala; modul din ce in ce mai important al constientizarii valorii
acestor date; si, poate nu in ultimul rand, avansul dramatic al tehnologiei
spatiale. Vedem din ce in ce mai multe organizatii, guvernamentale sau
private, mici sau foarte mari, implementand aplicatii legate de pozitionarea
spatiala a obiectelor, inclusive includerea acestui tip de aplicatii in solutiile
corporate existente. Aceasta abordare perimte imediat vizualizarea si
analiza datelor cu componenta spatiala.
Location intelligence: este folosit uneori si termenul “Inteligenta spatiala”
spatial intelligence, inseamna procesul de extragere de informatii utile din
date si relatii geospetiale. Implica utilizarea de seturi de date multiple, date
istorice, imagini, etc. integrate in asa mod incat sa permita analiza si
extragerea de informatii relevante, specific domeniului de interes sau unor
organizatii interesate.
Definitia data de Esri este: "Location Intelligence” este definita drept
capacitatea de a organiza si intelege seturi de date complexe prin
utilizarea relatiilor si operatorilor geografici.
Location IntelligenceI organizeaza datele si operatiile referentiate
geografic pentru punerea in evidenta a relatiilor de acest tip intre
persoane, evenimente, tranzactii, bunuri etc.