DEZVOLTAREA ȘI IMPLEMENTAREA TEHNOLOGIILOR

INFORMAȚIONALE LA ETAPA ACTUALĂ

LUCRU INDIVIDUAL

CHIȘINĂU 2022
 Cuprins
Introducere.....................................................................................................................................3
1. TEHNOLOGII INFORMAȚIONALE. CONCEPTE DE BAZĂ.................................4
1.1. Conceptele de tehnologie și tehnologii informaționale...........................................4
1.2. Tipuri de informații.................................................................................................5
1.3. Informația – resursă economică și serviciu de primă necesitate.............................8
2. ROLUL ȘI LOCUL TEHNOLOGIILOR INFORMAȚIONALE ÎN SOCIETATEA
MODERNĂ........................................................................................................................9
2.1. Informatizarea societății și proprietățile tehnologiilor informaționale...................9

Concluzie.......................................................................................................................................11
Bibliografie...................................................................................................................................12

2
 Introducere
Performanța sistemelor informatice a crescut foarte mult în ultimii ani, ca urmare a progreselor
realizate atât pe partea hardware, cât și pe cea software.
În ultimii 20 de ani, Compact Disc-ul a revoluționat modul în care informațiile sunt stocate,
distribuite și accesate, fie în format audio, video sau de date. Tehnologia din spatele discului
compact a fost introdusă pentru prima dată publicului larg la începutul anilor 1970. Discurile
compacte folosesc laserul pentru a accesa informații și astfel capacitatea de stocare a datelor a
crescut semnificativ datorită dimensiunilor mici care caracterizează fasciculul laser. Astăzi,
accesul la datele din bazele de date se face printr-un singur clic, iar comenzile de la clienți
îndepărtați sunt procesate aproape instantaneu. Factorii care stau la baza acestor progrese sunt
următorii:
 Crearea și dezvoltarea bazelor de date relaționale;
 Dezvoltarea computerelor personale PC;
 Dezvoltarea rețelelor de calculatoare LAN (Local Area Network) și WAN (Wide Area
Network);
 utilizarea tehnologiei client/server care, prin avantajele prezentate, sta la baza tuturor
serviciilor de Internet.
Cel mai des folosit model de stocare a datelor este baza de date relațională datorită
performanțelor sale ridicate, și anume a capacității foarte mari de stocare a datelor și accesul
rapid la orice date stocate sau la rezultatele prelucrării datelor stocate. Flexibilitatea acestor baze
de date este dată de utilizarea limbajului de interogare a bazei de date SQL (Structured Query
Language).
Avansarea computerelor personale PC a fost posibilă datorită prețului lor scăzut și datorită
creșterii remarcabile a vânzărilor. Îmbunătățirea lor continuă a rezultat în sisteme informatice cu
putere mare de calcul la un preț scăzut, ceea ce le-a impus pe piață.
Odată cu dezvoltarea calculatoarelor personale s-a înregistrat și dezvoltarea tehnologiilor de
comunicare în rețea, astfel încât rețelele de calculatoare locale de tip LAN au fost integrate în
birourile din întreaga lume.
Tehnologia client/server a predominat datorita avantajelor oferite, care constau in principal in
partajarea unor resurse, reducerea costurilor de intretinere, reducerea incarcarii retelei prin
separarea operatiunilor specifice clientului de cele specifice serverului.
Un alt element care a contribuit semnificativ la progresul societății actuale este dezvoltarea
explozivă a Internetului în ultimii ani, astfel că progresul și evoluția sunt strâns legate de
utilizarea Internetului în vremurile moderne. Deși Internetul a apărut pentru prima dată pe arena
militară în anii 1960 în timpul Războiului Rece, în anii 1980 o parte a rețelei a fost preluată de
universități și utilizată pentru comunicare în scopuri științifice, iar din anii 1990 a pătruns în
mediul de afaceri și în mass-media. l-a condus la ceea ce este astăzi.

3
 1. TEHNOLOGII INFORMAȚIONALE. CONCEPTE DE BAZĂ
Tehnologia este un proces socio-istoric și ca atare nu poate fi abordată izolat de întreaga
realitate socială, cultură și filozofie. Din acest punct de vedere, se poate spune că omul a devenit
om din momentul în care a început să lucreze, să gândească și să creeze tehnologie, iar încetul cu
încetul între societate și natură un mediu tehnologic din ce în ce mai dens cu efecte profunde
asupra dezvoltării.

1.1. Conceptele de tehnologie și tehnologii informaționale

Conceptul de tehnologie a apărut în procesul larg al dezvoltării umane, fiecare epocă a dezvoltării
sociale fiind caracterizată și de progresul tehnologic în diverse domenii ale activității umane. Literatura de
specialitate a încercat să sintetizeze cât mai mult posibil semnificațiile termenului de tehnologie,
definindu-l la un moment dat drept „capacitatea sub forma unei structuri fizice sau a cunoștințelor
întruchipate într-un artefact (software, hardware, metodologie) , care facilitează atingerea unui scop".

Într-un sens mai larg, termenul de tehnologie desemnează „ansamblul sistematizat de cunoștințe despre
activitățile umane, utilizând rezultatele cercetării științifice, experimentelor, calculelor și proiectelor,
precum și unelte, mașini și dispozitive; în sens strict. simtă ansamblul procedeelor (metode, rețete, reguli)
și mijloace materiale (unelte, mașini, dispozitive) folosite pentru desfășurarea unei activități”. În același
timp, tehnologia, privită ca domeniu de activitate și în contextul revoluției tehno-științifice contemporane,
este și „o știință care să realizeze, în cel mai eficient mod, funcțiile necesare societății și omului, dar și o
știință. practică, o inginerie a acestor funcții” . Istoria existenței omului subliniază faptul că acesta a trecut
de la o gândire influențată de mecanică și mecanisme la o gândire fizico-informațională, în pas cu știința
și tehnologia timpurilor moderne, schimbare care reprezintă una dintre cele mai importante mutații.

Pe de altă parte, revoluția contemporană înseamnă nu doar o integrare a noilor tehnologii, ci și o

integrare a diferitelor tipuri de informații. În acest cadru, relația om-calculator reprezintă un fenomen nou
la nivelul problemelor globale ale contemporaneității.Această relație caracterizează puternic tehnologia
informației, care stă la baza unei noi tehnologii intelectuale în care cunoștințele teoretice și tehnicile sale
specifice, precum cele sistemice. analiza, programarea liniară, teoria probabilității etc., devin cruciale în
procesul de cunoaștere teoretică și de realizare a inovației științifice și tehnice. Tehnologia capătă un
pronunțat caracter informațional, puterea informației devine pentru proprietarul ei un mijloc de control al
mediului și un suport indispensabil al vieții și acțiunilor umane.

Pe acest fond, omenirea intră într-o civilizație a cunoașterii, a acumulării și a comunicării informațiilor
care devine din ce în ce mai importantă decât resursele tradiționale (materiale și energetice), ceea ce
înseamnă o nouă revoluție numită „revoluția informației”. Efectele utile ale revoluției informaționale au
fost amplificate prin combinarea lor cu noile tehnici de comunicare la distanță și crearea teleinformaticii,
care practic a suprimat distanțe și a făcut granițele nu doar cele geografice ale țărilor, ci și cele specifice
ale domeniile de cunoaștere și implicit de competențe ca irelevante, ceea ce favorizează crearea de rețele
și crește eficiența acțiunii umane”.

Potrivit conținutului său, tehnologia informației include mijloace, procese și proceduri tehnice de
colectare (primire), organizare, verificare, prelucrare, stocare și transmitere a datelor și informațiilor care
sunt utilizate în viața economică și socială. Reprezintă baza tehnică pe care au loc fluxurile și ciclurile
informaționale, iar în societatea modernă și mai ales în societatea informațională are sens să devină o
tehnologie informațională.

4
 1.2. Tipuri de informații

Informaţia permanent se găseşte în circulaţie şi trece prin următoarele etape:

 Transmiterea informaţiei;
 Perceperea informaţiei;
 Prelucrarea informaţiei;
 Prezentarea informaţiei.
Transmiterea informaţiei prezintă un proces de transfer la distanţă şi în timp prin intermediul
semnalelor de natură fizică diversă corespunzător prin canale mecanice, acustice, electrice sau
electromagnetice.
Perceperea informaţiei reprezintă un proces ce constă în captarea cunoştinţelor şi datelor
despre proprietăţile, structura şi interacţiunea obiectelor lumii înconjurătoare, în formarea
imaginii obiectelor, recunoaşterea şi evaluarea lor. Această operaţie în unele cazuri este foarte
greu de perceput. Citirea informaţiei din memoria calculatorului reprezintă un element din faza
perceperii.
Prelucrarea informaţiei poate fi efectuată prin mai multe metode cu dispozitive adăugătoare
sau fără ele. În majoritatea cazurilor, prelucrarea informaţiei se efectuează cu ajutorul
dispozitivelor electrice analogice sau maşinilor electronice de calcul, care execută transformări
analogice sau numerice asupra datelor. Drept etapă intermediară în procesul prelucrării poate fi
numită memorizarea şi păstrarea informaţiei în memoria permanentă (pe un timp îndelungat) sau
în memoria operativă (pe un interval de timp scurt).
Faza de prezentare a informaţiei este necesară atunci când în procesul circulaţiei ei se include
omul. Scopul prezentării constă în demonstrarea de către om, prin semne convenţionale, a
caracteristicilor calitative şi cantitative a informaţiei, utilizând diverse dispozitive care pot
acţiona asupra organelor de simţ ale omului. După forma de prezentare, informaţia poate fi
împărţită în două categorii:
 nedocumentală;
 documentală.
Pentru a transmite o informaţie nedocumentală, se utilizează gesturile, sunetele, substanţele
mirositoare. Un neajuns esenţial al informaţiei nedocumentale este timpul mic de depozitare,
absenţa controlului obiectiv şi estimarea autenticităţii informaţiei transmise.

Informaţia documentală presupune plasarea ei pe un suport oarecare: hârtie, peliculă de film,

bandă magnetică, disc magnetic sau optic etc. Informaţia este caracterizată prin următoarele
categorii de proprietăţi:
 atributive;
 pragmatice;
 dinamice.
Prin proprietăţi atributive se subînţeleg proprietăţile fără de care informaţia nu poate exista.
Informaţia poate exista numai împreună cu suportul fizic şi exprimată într-un limbaj oarecare.
Drept suport fizic al informaţiei poate servi: hârtia, pelicula de film, banda magnetică, discul
magnetic flexibil sau rigid, discul optic. Aceeaşi informaţie poate fi expusă în diferite limbi pe
diferite suporturi fizice.
Proprietăţile pragmatice se manifestă în procesul utilizării informaţiei şi caracterizează, în
primul rând, utilitatea informaţiei şi proprietatea de cumulare.

Principalele proprietăţi dinamice ale informaţiei sunt următoarele:

 proprietatea de creştere;
 proprietatea de distribuţie multiplă;
 proprietatea de utilizare multiplă;
 proprietatea de învechire;
5
  proprietatea de dispariţie.
Creşterea volumului informaţiei în urma activităţii societăţii umane, de exemplu, creşte
numărul de lucrări ştiinţifice mondiale etc.
Proprietatea de distribuţie multiplă a informaţiei se manifestă prin multiplicarea, translarea în
mai multe limbi şi înscrierea pe diferiţi purtători fizici.
Proprietatea de utilizare multiplă a informaţiei se manifestă prin folosirea ei de mai mulţi
consumatori în diferite momente de timp.
Proprietatea de învechire a informaţiei este o proprietate relativă. Informaţia se învecheşte cu
timpul până nu devine inutilă sau neactuală.
Proprietatea de dispariţie a informaţiei este una din cele mai importante proprietăţi studiate în
informatică.
Conţinutul informaţiei se caracterizează prin următorii parametri:
 autenticitate;
 plinătate;
 actualitate;
 valoare;
 claritate;
 cantitate.
Informaţia este autentică dacă ea reflectă real diferite situaţii, fapte etc. Informaţia autentică cu
timpul poate să divină falsă, deoarece orice informaţie posedă proprietate de învechire.
Informaţia este plină dacă nu trebuie să fie completată pentru a lua o decizie.
Numai informaţia actuală poate aduce folosul aşteptat. În aceeaşi măsură, nu este de dorit
prezentarea prematură a informaţiei cât şi cea întârziată.
Valoarea informaţiei depinde de importanţa ei pentru rezolvarea unei probleme şi de faptul cât
de aplicabilă va fi ea în continuare.
Dacă o informaţie actuală şi de valoare este exprimată neclar, ea devine inutilă. Informaţia este
clară dacă este exprimată într-o limbă sau formă cunoscută destinatarilor.
Cantitatea informaţiilor poate fi exprimată în numărul de caractere, cuvinte, propoziţii, cărţi;
lungime, calitatea şi numărul secvenţelor video sau sonore; mărime, calitatea şi numărul
imaginilor etc.
După natura de percepere a informaţiei există următoarele tipuri de informaţie:
 informaţie optică;
 informaţie acustică;
 informaţie senzitivă;
 informaţie gustativă;
 informaţie olfactivă.
Informaţia optică este informaţia care este percepută prin intermediul organelor vizuale.
Informaţia acustică este informaţia care este percepută prin intermediul organelor auditive.
Informaţia senzitivă este informaţia care este percepută prin intermediul analizatorilor
epiteliali.
Informaţia gustativă este informaţia care este percepută prin intermediul organului gustativ.
Informaţia olfactivă este informaţia care este percepută prin intermediul organului olfactiv.
După domeniul de cunoştinţe există două tipuri de informaţie:
 informaţie semantică;
 informaţie estetică.
Informaţia semantică este informaţia obţinută în rezultatul studiului legilor naturii, societăţii,
gândirii.
Informaţia semantică este divizată după domenii de cunoştinţe concrete: matematică, fizică,
tehnică, biologie, economie, istorie, sociologie etc.
Informaţia estetică este informaţia percepută de om prin simţul frumosului şi se împarte în
informaţie estetică naturală şi informaţie estetică artificială.
6
 După destinaţia socială informaţia este de următoarele tipuri:
 informaţie mass-media;
 informaţie specială;
 informaţie confidenţială.
Informaţia mass-media este informaţia destinată locuitorilor dintr-un oraş, regiune, ţară,
continent, indiferent de rasă, vârstă, sex, naţionalitate etc.
Informaţia specială este informaţia destinată unui cerc mai îngust de oameni legaţi între ei prin
interese comune de specialitate.
Informaţia confidenţială este informaţia destinată unui om sau unui cerc foarte mic de oameni
legaţi prin relaţii de rudenie, prietenie, afaceri.
Din punct de vedere al formei concrete, informaţia poate fi:
 analogică: reprezentarea fenomenelor fizice, imaginilor, sunetelor şi imaginilor în
mişcare aşa cum sunt ele percepute de dispozitivele tehnice de înregistrare, fără a fi
necesară o conversie sau codificare a acestora înainte de transmitere sau memorare pe
suporturile tehnice de informaţii. Exemple: înregistrarea cu ajutorul casetofonului a
mesajelor sonore pe banda magnetică; filmarea unor procese cu ajutorul
echipamentelor analogice de imagine şi sunet (videorecordere şi camere de luat
vederi);
 digitală: pornind de la fenomenul real sau de la forma analogică a acestuia, are loc o
codificare numerică. Pe suport tehnic, informaţia se reprezintă ca o succesiune de
valori binare (0 şi 1), ordonate după un sistem de reguli, numit cod. Pentru procesarea
computerizată a informaţiei este necesară conversia din formă analogică în formă
digitală.
După natura sa, informaţia se prezintă sub formă de:
 date (numerice, alfabetice, alfanumerice), care apar în toate domeniile: activitate
economică, cercetare ştiinţifică, proiectare tehnologică, statistică, administraţie
etc. Asupra datelor se aplică operaţii aritmetice şi logice şi diverse funcţii;
 texte, organizate sub formă de documente, pagini, paragrafe, fraze, cuvinte şi
caractere. Această informaţie este destinată prelucrării cu programe de editare şi
tehnoredactare a textelor, control gramatical (sintactic) al cuvintelor. Urmează
punerea în formă şi apoi în pagină a textului redactat. O pagină de text ocupă
circa 6 KB;
 documente grafice (imagini fixe), destinate perceperii vizuale de către utilizator
scrierii la imprimantă sau la alte dispozitive de realizare a desenelor (plotter),
microfotografierii. Un astfel de document poate conţine, în calitate de imagini
prelucrate grafic, date sub formă de rapoarte şi situaţii, texte explicative,
reprezentări grafice, desene, schiţe tehnice, imagini foto etc.;
 secvenţe audio, generate de vocea umană, fenomene ale naturii, instrumente
muzicale sau sintetizatoare electronice. Astfel, 10 secunde de sunet de calitate
joasă ocupă 200 KB; 10 secunde de sunet de calitate înaltă pot ajunge la 1,8 MB;
 secvenţe video de natură animată sau filme, percepute de camerele de luat vederi
sau generate de programe de grafică bi- sau tridimensională. Acestea sunt, de cele
mai multe ori, însoţite de informaţie sonoră (voce sau alte sunete). În acest caz, 10
secunde de imagine video fără sunet pot ocupa 5 MB, iar cu sunet – 7 MB.
După suportul de informaţie, distingem:
 informaţie aflată pe suporturi tehnice de informaţii, clasificate în:
a. suporturi magnetice: benzi, discuri, cartele magnetice;
b. suporturi optice: dispozitive de tipul CD-urilor.
 informaţie aflată pe suporturi grafice de informaţii, clasificate în:
a. suporturi opace realizate din hârtie, pentru: documente clasice, documente informatice
sau birotici obţinute la imprimantă, documente realizate cu ajutorul mesei de desen tip
7
 plotter. În locul hârtiei, se pot utiliza înlocuitori sintetici cu caracteristici şi calităţi grafice
asemănătoare sau superioare, toate având menirea de fi consultate vizual de către
utilizator sau multiplicate tipografic, sau xerografic;
b. suporturi transparente realizate din peliculă fotografică, de film, microfilm etc. Acest
gen de suport poate fi utilizat numai după operaţia de mărire a imaginii înregistrate.

1.3. Informația - resursă economică și serviciu de primă necesitate

În ultimele decenii ale sec. XX, creșterea gradului de informatizare a proceselor industriale
precum și a creșterii gradului de folosire a informațiilor în rezolvarea problemelor umane a făcut
ca informația să fie considerată ca o resursă economică, întrucâtva egală cu alte resurse cum ar fi
munca, materia primă și capitalul. Această perspectivă scoate în evidență faptul că posesia,
manipularea și folosirea informației poate îmbunătăți raportul cost-eficiență în multe procese
fizice sau cognitive. Ca resursă individuală și socială, informația are câteva caracteristici ce o
deosebesc de noțiunea tradițională de resursă economică. Spre deosebire de alte resurse
economice, informația este practic nelimitată, având limite aparente impuse doar de timp și de
capabilitatea cognitivă umană. Această caracteristică provine din faptul că informația, ca resursă
economică difuzează natural (se poate propaga singură), rata de reproducere a informației este
mai mare decât rata de consum și, informația nu suferă schimbări în cadrul tranzacțiilor (poate fi
numai partajată, folosită în comun). În același timp, informația este compresibilă, atât sintactic
cât și semantic. Calitatea ei de a se substitui altor resurse economice, transportabilitatea cu o
viteză foarte mare, și abilitatea ei de a da un avantaj celui ce o deține, stau la baza remodelării
unor industrii sociale (cum ar fi cercetarea, educația, activitatea editorială, comerțul) și chiar a
politicii. Preocuparea socială privind administrarea resurselor informaționale s-a extins în
domeniul tradițional al bibliotecilor și al arhivelor și, a cuprins și informația organizatorică,
instituțională și guvernamentală în ceea ce a căpătat numele de managementul resurselor
informaționale.

8
 2. ROLUL ȘI LOCUL TEHNOLOGIILOR INFORMAȚIONALE ÎN SOCIETATEA
MODERNĂ

2.1. Informatizarea societății și proprietățile tehnologiilor informaționale

Informatizarea societății este un proces social global, a cărui particularitate este că tipul
dominant de activitate în sfera producției sociale este colectarea, acumularea, prelucrarea,
stocarea, transmiterea, utilizarea, producerea informațiilor, desfășurate pe baza mijloace moderne
de microprocesor și tehnologie computerizată, precum și diverse mijloace de interacțiune și
schimb de informații.
Tehnologia informației poate fi considerată ca un element și o funcție a societății
informaționale, care vizează reglementarea, conservarea, menținerea și îmbunătățirea sistemului
de management al noii societăți de rețea. Dacă timp de secole informațiile și cunoștințele au fost
transmise pe baza regulilor și reglementărilor, tradițiilor și obiceiurilor, tiparelor și stereotipurilor
culturale, astăzi rolul principal este atribuit tehnologiilor.
Tehnologia informației eficientizează fluxurile de informații la nivel global, regional și local.
Acestea joacă un rol cheie în formarea tehnostructurii, în îmbunătățirea rolului educației și sunt
introduse activ în toate sferele vieții socio-politice și culturale, inclusiv în viața de acasă,
divertisment și agrement.

Proprietățile tehnologiei informației:

- Tehnologiile informaționale fac posibilă activarea și utilizarea eficientă a resurselor
informaționale ale societății, care astăzi sunt cel mai important factor strategic în
dezvoltarea acesteia.
- Tehnologiile informaționale permit optimizarea și, în multe cazuri, automatizarea
proceselor informaționale, care în ultimii ani au ocupat un loc din ce în ce mai mare în
viața societății umane.
Procesele informaționale sunt elemente importante ale altor procese sociale sau de producție
mai complexe. Formarea unei societăți informaționale în țară este indisolubil legată de educația
din această societate. Au existat cel puțin două revoluții în istoria omenirii pentru a îmbunătăți
calitatea și a extinde accesibilitatea educației. Cele două revoluții anterioare au extins simultan
posibilitățile educației ca sistem, adăugând noi instrumente și schimbându-i structura.
Specialiștii din sfera socială ar trebui să fie primii care să răspundă acestor schimbări în
societate. Apariția unor specialități precum „pedagogia socială” și „munca socială” face posibilă
rezolvarea mai multor probleme legate între ele: formarea unei viziuni asupra lumii adecvate
acestui stadiu de dezvoltare socială și economică a țării noastre și a lumii în ansamblu,
conștientizarea a fiecărei persoane a locului său în viață, inclusiv a autodeterminării profesionale;
implementarea adaptării sociale bazată pe capacitatea de a lua decizii în condiții de incertitudine;
dezvoltarea abilităților și abilităților de comunicare pentru a-și construi relațiile cu diverse
structuri sociale. Un profesor social trebuie să lucreze cu o mare varietate de categorii ale
populației: copii, persoane cu dizabilități, vârstnici, ceea ce solicită formarea sa profesională. În
acest caz, tehnologiile informaționale moderne pot oferi asistență semnificativă, fără de care pur
și simplu nu poate face astăzi. Și cu cât profesorul social și computerul devin mai repede
prieteni, cu atât mai eficientă va fi activitatea sa pedagogică.
Capacitatea de a aplica tehnologiile informaționale moderne în activitățile lor devine una dintre
principalele componente ale pregătirii profesionale a oricărui specialist, inclusiv a unui specialist
în sfera socială.
Tehnologiile informaționale au intrat în toate sferele vieții noastre. Calculatorul este un mijloc
de creștere a eficienței procesului de învățare, participă la toate tipurile de activitate umană și
este indispensabil sferei sociale.
9
 Utilizarea intensivă a tehnologiilor informaționale în diverse sfere ale vieții a schimbat
semnificativ ideea despre locul și rolul informației în societatea modernă. La implementarea
politicii științifice și informaționale de stat, o atenție principală trebuie acordată creării unei
infrastructuri de telecomunicații pentru schimbul de informații, sprijinirea rețelelor de informații
existente și compatibilitatea acestora cu rețelele globale și asigurarea accesului utilizatorilor ruși
la bogăția globală. a cunoștințelor științifice.
Utilizarea tehnologiei informației în știință este extrem de importantă. Utilizarea tehnologiilor
informaționale în știință ar trebui, pe de o parte, să se dezvolte în cadrul informatizării țării și, pe
de altă parte, să asigure o interacțiune mai strânsă între știință, educație, industrie și sfera socială.
Introducerea noilor tehnologii informaționale va face posibilă organizarea monitorizării continue
a potențialului științific și tehnic, inclusiv aspecte precum statistica științei și inovației,
restructurarea sistemului organizațiilor științifice, finanțarea științei, integrarea învățământului
superior și științei, evaluarea. a rezultatelor reformelor atât la nivel federal, cât și la nivel
regional...
Cercetările moderne privind tehnologia informației arată că cel mai eficient tip de sistem
informațional care stochează informații eterogene și este un mijloc real de implementare a
proceselor de integrare sunt bibliotecile digitale (EB). Atunci când se creează o bibliotecă, este
imperativ să se țină cont de experiența activităților de bibliotecă și de informare în general,
precum și de principiile generale de organizare pentru crearea, construirea și funcționarea
sistemelor automate de bibliotecă și informații, inclusiv cerințele internaționale și ruse.
Bibliotecile electronice sunt concepute pentru a lucra cu resurse informaționale eterogene, dar
pentru a asigura interacțiunea utilizatorului cu aceste resurse, este necesar un limbaj unificat de
schimb de informații, care deschide oportunități mari pentru studenții care participă la acest
proces. La urma urmei, bibliotecile electronice sunt disponibile prin Internet, iar rețelele
moderne de informații globale și bazele de date incluse în acestea oferă utilizatorilor lor cele mai
largi posibilități. Prin urmare, este necesar să se susțină pe deplin noile forme de activitate
științifică care presupun utilizarea tehnologiilor informaționale moderne - reviste electronice,
acces de la distanță la baze de date, teleconferințe etc. Acest lucru va crea noi condiții prealabile
pentru restructurarea organizațiilor științifice, îmbunătățirea metodologiei de cercetare si
dezvoltare. În următorii ani, vom observa procesul de dezvoltare calculatoare mobile, tv mobil,
bandă largă acces wireless, jurnale online („bloguri”), tehnologie RSS și tehnologii care sunt
numite „evoluție în curs”.
Se dovedește că utilizarea noilor tehnologii informaționale deschide oportunități globale pentru
cercetare și dezvoltare.

10
 Concluzie

Funcționarea și dezvoltarea sferei sociale sunt imposibile fără schimbul de informații.

Introducerea tehnologiilor informatice moderne în sfera socială este determinată de complicația
proceselor socio-economice din societate, dependența lor crescândă de informație și fluxurile de
informații organizate, imposibilitatea în condiții moderne de a rezolva sarcini sociale,
economice, manageriale și de altă natură atunci când prelucrarea manuală a informațiilor.
Procesarea, stocarea și difuzarea automată a informațiilor sociale utilizând mijloace moderne de
calculatoare și telecomunicații îmbunătățesc calitatea informațiilor sociale, acuratețea,
obiectivitatea, eficiența și, în consecință, capacitatea de a lua decizii de gestionare eficiente și în
timp util.

Apariția, dezvoltarea și funcționarea tehnologiilor informaționale este însoțită de procesul de

informatizare, care este „un proces socio-economic organizat și științific și tehnic de creare a
condițiilor optime pentru satisfacerea nevoilor de informare și realizarea drepturilor cetățenilor,
organelor guvernamentale, autorităților locale , organizații, asociații publice bazate pe formarea
și utilizarea resurselor informaționale ".

Analizând rolul și importanța tehnologiilor informaționale pentru etapa actuală de dezvoltare a

societății, este posibil să se tragă concluzii întemeiate că acest rol este important din punct de
vedere strategic, iar importanța acestor tehnologii va crește rapid în viitorul apropiat. Aceste
tehnologii joacă un rol decisiv în dezvoltarea tehnologică a statului de astăzi. Argumentele
pentru aceste concluzii sunt o serie de proprietăți unice ale tehnologiilor informaționale, care le
plasează pe un loc prioritar în raport cu producția și tehnologiile sociale.

11
 Bibliografie
1. https://www.qreferat.com/referate/informatica/Tehnologia-informationala426.php
2. https://www.scritub.com/stiinta/informatica/TEHNOLOGII-INFORMATIONALE-
CONC25462.php
3. https://leally.ru/ro/payment-system/informacionnye-tehnologii-v-sovremennom-mire-
mesto-i-rol-informacionnyh/
4. https://ro.economy-pedia.com/11036514-information-types
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Informa%C8%9Bie
6. https://ilyarm.ru/ro/prezentaciya-na-temu-rol-informacionnoi-deyatelnosti-v-
sovremennom-obshchestve-informaciya-i-ee-rol-v.html

12