Sunteți pe pagina 1din 3

Impactul noilor tehnologi asupra vietii cotidiene

In secolul al XX-lea s-au petrecut cele mai mari schimbari in viata cotidiana, mai multe decat in orice alt secol anterior, si marea majoritate a acestor schimbari s-au produs datorita tehnologiilor electrice, bazate pe lucrarile fizicianului James Clerk Maxwell. Lista celor mai importante realizari electrice include: utilizarea puterii electrice, telecomunicarea instantanee, aplicatiile casnice ale energiei electrice, automatizarea in intreprinderi, radioteleviziunea, cinematograful, electronica aviatica si pentru explorarea spatiala, instrumentarul de cercetare stiintifica, tehnologiile medicale, calculatoarele si Internetul, videocasetofonul si alte surse de informare si divertisment transmise prin Internet. Si aceasta lista ar putea fi detaliata pe zeci de pagini. Ceea ce este evident este faptul ca secolul al XX-lea poate fi denumit ca fiind Secolul electricitatii. In prezent exista tendinta de a se afirma ca noi traim in era controlului si a calculului postnumeric, era bazata pe numeroase discipline noi menite sa realizeze procesarea cunostintelor, al caror volum global creste exponential. Cunoasterea este informatia cu inteles si/sau informatie in actiune. In contradictie cu legea entropiei, potrivit careia, in decursul timpului, informatiile se disperseaza si se uita, omul este singura fiinta vie, identificata pana in prezent, care de secole si milenii isi transmite experientele de la o generatie la alta, la inceput prin vorbire, mai tarziu prin scris, apoi prin tipar, prin radiotelefonie, iar in prezent prin tehnologia informatiei si comunicatiilor. Este greu, daca nu imposibil, sa se traseze granite precise si stabile intre noile domenii de soft computing ca: sisteme fuzzy, retele neurale, algoritmi genetici, sisteme haotice, realitate virtuala, sistemele expert, care tind sa fie inlocuite, si sistemele inteligente care combina creativ noile abordari tehnologice si iau locul clasicelor sisteme automate de prelucrare a semnalelor si datelor. Orice estimare asupra viitorului lumii in care traim, datorita atat ritmului extrem de rapid, cat si diversitatii directiilor potential posibile de evolutie, ar fi in mod sigur speculativa chiar si numai pentru urmatorii 25 de ani. Cu toate acestea, ceea ce se poate afirma cu certitudine este ca tehnologia informatiei si comunicatiilor (TIC) va influenta intregul mediu in care traim. |n luna iulie 2000, la conferinta la varf a grupului G8 a fost aprobat documentul Okinawa Charter of the Global Information Society. Aceasta carta este semnificativa pentru procesul globalizarii deoarece isi indreapta atentia asupra factorului esential, tehnologia informatiei si comunicatiilor, asupra Internetului. In prima parte a acestui document se arata: Tehnologia informatiei si comunicatiilor (TIC) este una dintre cele mai puternice forte pentru conturarea secolului XXI. Impactul ei revolutionar afecteaza modul in care popoarele traiesc, invata si muncesc si modul in care guvernele interactioneaza cu societatea civila. TIC devine repede un motor vital al cresterii pentru economia mondiala. Esenta transformarii economice si sociale antrenate de TIC este puterea ei de a ajuta indivizii si

societatile pentru utilizarea cunoasterii si ideilor. In acest scop trebuie sa ne asiguram ca TIC serveste obiectivelor, cu suport mutual, in a crea cresterea economica durabila, de a angaja bunastarea publica, de a cimenta coeziunea sociala si de a lucra pentru a realiza pe deplin potentialul ei pentru intarirea democratiei, cresterea transparentei si raspunderii in guvernare, pentru a promova drepturile omului. Indeplinirea acestor obiective si abordarea acestor sfidari vor cere strategii nationale si internationale. Calculatoarele au influentat si influenteaza viata noastra de zi de zi din ce in ce mai intens. Ele se afla peste tot acum: la birou, la domiciliu, in gari, in banci, in scoli, in spitale, in parcuri de distractie. Comparatia primului calculator electronic (ENIAC ) cu cele mai moderne calculatoare din zilele noastre confirma pe deplin afirmatia facuta. Cu o generatie in urma nu existau CD-uri, nu existau cabluri TV, nici masini automate bancare nici PC-uri. Calculatoarele erau, in cel mai bun caz, niste masini de dimensiunile unor frigidere si trebuiau sa lucreze in spatiu climatizat. La cea de-a 25-a aniversare a primei aselenizari umane, un documentar de televiziune (C.N.N.) a precizat ca modulul lunar, folosit de astronautii de pe Apollo, avea la bord o capacitate de calcul mai mica decat cea care era instalata in anul 1994 la bordul unui automobil cu control electronic al functionarii. Ubicuitatea calculatoarelor si ritmul rapid de evolutie tehnologica a acestora sunt aspectele cele mai semnificative ale actualei revolutii informatice. Dezvoltarile microprocesoarelor, memoriilor, a softwareului, a tehnologiilor de comunicatii au condus la convingerea ca standardele INTERNET si tehnologiile specifice ne pot ajuta sa construim retele de calculatoare capabile sa conecteze pe oricine in orice loc. Incepand cu anul 2000, in literatura de specialitate se considera ca directia de cercetare de cea mai mare perspectiva pentru dezvoltarea tehnologiei informatiei este realizarea de calculatoare cu functionare autonoma, adica de calculatoare capabile sa-si raspunda singure la eventualele probleme privind securitatea functionarii prin recuperarea functionalitatii prin autoreparatii, fara interventia omului. Termenul de calculator autonom poate suna ezoteric, dar el va avea implicatii practice prin reducerea costului total al exploatarii (costul instalarii, mentinerii operabilitatii, intretinerii curente si periodice a sistemului), precum si prin eliminarea pericolelor generate de virusi. Dezvoltarea in continuare a TIC va insemna depasirea unor bariere fundamentale din domeniul fizicii, chimiei, al stiintei materialelor pentru a construi dispozitive si echipamente informatice mai mici, mai rapide, mai sensibile. Se apreciaza ca dispozitivul de baza, MOSFET-ul, care a fost pana in prezent cel mai uzitat in evolutia dispozitivelor de calcul, isi va atinge limitele dezvoltarii in urmatorii 10 ani. MOSFET-ul a putut echilibra cerintele dezvoltarii proceselor de prelucrarea informatiei cu posibilitatile tehnologice existente de fabricatie si pe masura ce dimensiunile sale s-au redus la scara, performantele sale au crescut continuu. Pentru a inlocui

MOSFET-ul au fost propuse noi dispozitive nanotehnologice: dispozitive cuantice, tranzistoare cu un singur electron, dispozitive unimoleculare. In literatura se apreciaza ca dispozitivele unimoleculare au cele mai mari perspective de realizare deoarece prezinta urmatoarele avantaje: dimensiuni nanometrice, functionalitate ridicata, posibilitate tehnologica de a fi realizate in productie de masa. Arhitectura curenta a unui calculator este arhitectura Von Neumann, care include circuite logice, memorii si programe stocate si aproape toate calculatoarele construite in prezent utilizeaza MOSFET-ul. Un calculator cu arhitectura Von Neumann isi amplifica performantele pe masura ce numarul de elemente constituente este mai mare, iar viteza de operare este mai ridicata. Aplicand aceasta regula, se poate prevedea ca dispozitivele unimoleculare vor creste performantele cu cateva ordine de marime, in special datorita amplificarii vitezei de comutatie. Daca se adauga la aceasta cresterea densitatii de integrare prin utilizarea acestui tip de dispozitive se poate concluziona ca dispozitivul unimolecular va fi elementul constructiv de baza in urmatoarea etapa a construirii dispozitivelor de prelucrare a informatiei.