Bazele Tehnologiei Informatiei - Suport de Curs PDF

13.10.
2014
BAZELE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI - SUPORT DE CURS

Username / Parola inexistente
email
Login
Home
Exploreaza
Am uitat parola x Creaza cont nou
Upload
Administratie
Arta cultura
Biologie
Casa gradina

Informatica
Diverse
Economie
Geografie
BAZELE TEHNOLOGIEI
INFORMATIEI
Gradinita
Istorie
Jurnalism
Limba
SUPORT DE CURS
Literatura romana
Management
Medicina
Cuprins
CONCEPTUL DE REEA DE CALCULATOARE

TOC \o "1-3" \h \z \u Capitolul 1. Concepte de baza privind tehnologia informationala si de comunicatii
Profesor scoala
1.1.
Stiinta
Arhitectura constructii
Astronomie
Chimie
Drept
CD si DVD in ziua de azi

WINDOWS XP LIVE CD
Personalitati
Sociologie
ALTE DOCUMENTE
Rezolvarea imobilizarilor Winmentor

WinMENTOR pe Windows Vista:
Informatia, resursa strategica a societatii
Versiunea: 296+/02.09.2003
MANUAL DE UTILIZARE METIMAG
1.1.1. Evaluarea informatiei
32bits
1.1.2. Informatia si ntreprinderea
PUBLICITATEA ON-LINE
1.1.3. Clasificarea informatiilor

1.2.
Tehnologia informationala si impactul acesteia asupra organizatiilor
1.3.
Aspecte privind organizarea si structurarea
BAZE DE DATE - SUBIECTELE PROBEI

PRACTICE PENTRU EXAMENUL DE ATESTAT
PROFESIONAL LA INFORMATICA, 2006
Fizica
Informatica
Abbyy finereader
Access
Adobe photoshop
datelor
1.3.1. Date elementare si date structurate
Search
1.3.2. Categorii de operatiuni definite asupra datelor
Autocad
Baze de date
C
Dc
Excel
1.3.3. Modele de structuri de date

1.4.
Informatica si informatica utilizatorului final
1.5.
Sisteme informationale si sisteme informatice
Foxpro
Hardware
Html
Java
Linux
1.5.1. Sistemul informational si rolul sau n cadrul organismelor economice

1.5.2. Clasificarea sistemelor informationale
1.5.3. Sistemul informatic
Oracle
Php
Retele
Sql
Visual basic
Capitolul 2.
2.1.
Calculatorul electronic -elemente fundamentale de structura si principii de functionare
Structura unui calculator electronic si modul de functionare a acestuia
2.1.1. Componenta hardw are a sistemului electronic de calcul
Windows
Word
Matematica
2.1.2. Componenta softw are a sistemului elctronic de calcul

2.1.3. Unitatea centrala - structura si functionare
Stiinte politice
Tutorials
2.1.4.
Tehnica mecanica
2.2.
Timp liber
2.2.1.
Principii de functionare a calculatoarelor electronice

Echipamente periferice si suporturi de date
Echipamente periferice de intrare
2.2.2. Echipamente periferice de iesire

2.2.3. Echipamente pentru citirea directa a documentelor
2.2.4.
Echipamente periferice pentru redarea sunetelor
2.2.5.
Echipamente si suporturi pentru stocarea datelor
2.2.6. Echipamente de comunicatie: modem-ul

2.3.
Clasificarea sistemelor electronice de calcul
Capitolul 3. Sisteme de operare

3.1. Prezentare generala, caracteristici, structura, clasificare, functii
3.1.1. Prezentarea generala a sistemelor de operare
3.1.2.
Caracteristicile sistemelor de operare
3.1.3.
Clasificarea sistemelor de operare
3.1.4.
Structura unui sistem de operare
3.1.5.
Obiectivele si functiile sistemelor de operare
3.2. Tehnici de exploatare a calculatoarelor

3.2.1.
Monoprogramarea
http://www.scritub.com/stiinta/informatica/BAZELE-TEHNOLOGIEI-INFORMATIEI20212456.php
1/56
13.10.2014

3.2.2.
Multiprogramarea
3.2.3.
Multiprelucrarea
3.2.4.
Prelucrari SPOOLING
3.2.5.
Prelucrari n timp real
3.2.6.
Sisteme de lucru multiutilizator
Capitolul 4. Retele de calculatoare

4.1. Conceptul de retea de calculatoare
4.2. Clasificarea retelelor de calculatoare
4.2.1. Clasificarea retelelor de calculatoare n functie de raspndirea geografica a sistemelor de calcul
4.2.2. Clasificarea retelelor de calculatoare n functie de arhitectura
4.2.3. Clasificarea retelelor de calculatoare n functie de topologie
4.2.4. Clasificarea retelelor de calculatoare n functie de modelul de comunicare (standardul de comunicare)
4.3. Administrarea si securitatea retelelor de calculatoare
4.4. Interconectarea retelelor de calculatoare
Capitolul 5. Produse-program utilizate n economie
5.1. Caracteristici generale
5.2. Principii de utilizare specifice produselor program generalizabile
5.3. Caracteristici de calitate ale produselor program
1.4.
Selectia produselor program generalizabile si evaluarea performantelor acestora
Capitolul 6.
Logica programarii
6.1. Etapele rezolvarii problemelor economice

6.2
Algoritmi: Definitie, proprietati, operatiuni de baza
6.2.1.
Notiuni generale privind algoritmii
6.2.2.
Proprietatile algoritmilor
6.2.3.
Operatiuni de baza n algoritmi
6.3. Tehnici de reprezentare a algoritmilor

6.3.1.
Scheme logice
6.3.2.
Pseudocoduri
Capitolul 1. Concepte de baza privind tehnologia informationala si de comunicatii

1.1. Informatia, resursa strategica a societatii
Orice societate nu poate exista fara informatie si comunicarea ei. Cantitatea de informatie este n continua crestere si aceasta este caracteristica evolutiei
societatii umane care se afla n faza societatii informationale. "Alimentarea" oamenilor cu informatia de care au nevoie are darul de a duce la generarea unor noi si noi
fapte, adica tot informatie. Noua.
Lumea n care traim se afla ntr-o continua schimbare, asistam astazi la un proces de tranzitie de la societatea industriala la societatea informationala. Dar ce
nseamna o societate informationala? n privinta acestui termen exista numeroase dispute, mai ales la noi n tara, datorita limbii din care a fost tradus (information
society, socit de l`information). Astfel, de exemplu, mai apar termenii de societate a informatiei, societate informatizata, economie informatizata, societate
[1]
postindustriala .
Societatea informationala este societatea "n care majoritatea fortei de munca se compune din cei care
opereaza cu informatii si pentru care informatia este elementul cel mai important"[2]. Ea pune accent nu numai pe
informatie, ci si pe aparitia a noi moduri de viata ca urmare a modificarii viziunii asupra lumii.
Termenul de societate informationala reflecta conceptia cu privire la modificarile sociale si organizationale
care au loc ca urmare a evolutiei din domeniul tehnologiilor informationale si de comunicatii.
Odata cu trecerea la societatea informationala s-a facut trecerea de la teoria valorii bazate pe munca la teoria
valorii bazata pe cunoastere. Alvin Toffler spunea n lucrarea sa Powershift. Puterea n miscare ca, daca n timpul
societatii industriale capitalul era unul da natura materiala, cuprinznd masinile si materialele, n societatea postindustriala principala forma a capitalului este cunostinta. Ea este inepuizabila, se poate aplica de catre utilizatori
diferiti n acelasi timp si, daca acestia o folosesc inteligent, poate genera si mai multe cunostinte.
Societatea informationala este acea societate n care economia se dezvolta datorita progreselor tehnologice,
n care informatia joaca un rol pe care altadata (n societatea industriala) l aveau bunurile materiale. Ea poseda trei
caracteristici principale: informatia este cea mai importanta resursa economica, consumul de informatii este intens si
dezvoltarea infrastructurii informationale globale este primordiala.
n primul rnd, informatia este o resursa economica pe care ntreprinderile trebuie sa o detina si sa o utilizeze
pentru a ocupa o pozitie ct mai buna n mediul concurential actual.
n al doilea rnd, informatia este utilizata de oameni din ntreaga lume n activitatea lor de consumatori
informationali.
Cercetatorii japonezi considera ca n societatea informationala sunt ndeplinite urmatoarele patru conditii[3]:
Venitul pe cap de locuitor este mai mare de 4000 $;
Numarul angajatilor din sectorul de servicii depaseste 50% din totalul productiei active;
2/56
13.10.2014
Numarul studentilor depaseste 50% din totalul populatiei de aceeasi vrsta;
Ponderea cheltuielilor legate de informatie depaseste 35% din bugetul unei familii.
Avnd n vedere aceste patru criterii, Romnia mai are multe de realizat pna va intra n societatea
informationala.
n al treilea rnd n societatea informationala se pune accentul pe infrastructuri informationale globale.
Dezvoltarea infrastructurii informationale presupune realizarea a ct mai multe linii de comunicatii prin care se
fac legaturile ntre retelele de calculatoare, ntre noile retele create prin intermediul telefoniei mobile, a televiziunii prin
cablu, a sistemelor personale de comunicatii prin satelit.
Deoarece si n cazul societatii informationale au aparut diferente n ceea ce priveste modul de participare la dezvoltarea ei, la nivelul diferitelor tari sau organizatii, marile
forte ale lumii, Uniunea Europeana, S.U.A. si Japonia, care alcatuiesc asa numita Triada a Societatii Informationale fac eforturi pentru realizarea unei zone informationale
comune bazata pe convergenta tehnologiilor informationale si de telecomunicatii. Fiecare din componentele triadei, prin politicile organizatiilor guvernamentale, doresc sa
asigure coerenta strategiilor de realizare a societatii informationale globale din punct de vedere al legislatiei, competitiei, tehnologiei informationale si a comunicatiilor, al
aplicatiilor si serviciilor.
Zona informationala comuna este constituita din mai multe niveluri indivizibile, si anume[4]:
1.
informatia ca atare, n format electronic (baze de date, baze de documente, baze de imagini s.a.);
2. componentele hardware si software disponibile utilizatorilor pentru a prelucra aceste informatii;

3. infrastructura fizica (cablu, retele de comunicatii radio si prin satelit);
4. serviciile de baza ale telecomunicatiilor, n special e-mail, transfer electronic de date, acces interactiv la baze de
date si transmiterea interactiva a imaginii digitale;
5.
aplicatiile care ofera utilizatorilor serviciile specifice de care au nevoie pentru a utiliza nivelurile anterior
mentionate. n general, utilizatorii vad numai aplicatia la care sunt conectati. Dar, n acelasi timp, este necesar ca si
modul n care are loc "transportul" datelor sa fie transparent pentru utilizatori. Ca urmare, aplicatiile sunt cele pentru
care trebuie depuse cele mai mari eforturi din punct de vedere al realizarii unei structuri informationale si a unei
interfete prietenoase;
6. utilizatorii care nu au fost instruiti n vederea folosirii aplicatiilor, dar care sunt constienti de potentialul utilizarii
tehnologiei informationale si de comunicatii si de conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca pentru a beneficia de
avantajele ei.
Din dorinta de aliniere din punct de vedere legislativ la zona informationala comuna, n Romnia a fost
elaborata Strategia nationala de informatizare si implementare n ritm accelerat a societatii informationale, n care
sunt prevazute obiectivele pe termen scurt si pe termen mediu - lung. Politica Guvernului Romniei fata de problema
societatii informationale este binevenita, dar insuficienta, de o importanta deosebita fiind masurile luate pentru
pregatirea specialistilor si utilizatorilor potentiali, dezvoltarea sectorului privat (factor primordial al viitoarei societati),
dezvoltarea activitatii de cercetare - dezvoltare n domeniul informatic si cel al telecomunicatiilor.
Societatea informationala globala nu prezinta numai avantaje, criticile aduse revolutiei informationale fiind sintetizate n literatura de specialitate astfel:
Pastrarea, n continuare, a celor doua straturi ale societatii: bogati si saraci, adica cei care au acces la noile
tehnologii si se pot bucura de avantajele lor, respectiv cei care se "minuneaza" de ceea ce se ntmpla pe
glob[5];
somajul cronic datorat automatizarii productiei, desi se urmareste prin noile proiecte privind societatea
informationala elaborate de Uniunea Europeana sa se elimine acest efect prin crearea de noi locuri de munca
n domeniul serviciilor informationale[6];
Ruinarea vietii de familie sau a afinitatilor de grup prin izolare si continua cautare de mai bine, pentru
dobndirea de noi si ct mai multe cunostinte, inclusiv amenintarea vietii private[7];
Stres crescut care se datoreaza faptului ca oamenii doresc sa-si mbunatateasca permanent stilul de viata
lasnd pe ultimul loc fericirea si bunastarea culturala. Oamenii, pentru a-si mentine nivelul de trai au mai multe
locuri de munca, chiar daca n rapoartele diferitelor comisii internationale acesta ar fi crescut n ultimele
decenii[8];
Elite desprinse de interesele predominante ale societatii, bucurndu-se de efectele globalizarii n sfera
restrnsa.
nsa, ceea ce este esential sunt efectele ntr-adevar benefice ale societatii informationale globale, cu avantajele directe sau indirecte pe care le aduce fiecarui individ.
n acest context, inform atia devine de o importanta vitala. Se face nsa diferenta ntre informatie ca produs (apare astfel categoria de "intermediatori de
informatii" care se ocupa de ordonarea si distributia informatiilor prin carti, reviste, radio si televiziune) si informatie ca mijloc de productie (numarul celor care se
ocupa de informatii ca mijloc de productie a crescut mult n ultimii ani, ei participnd "la alcatuirea stocurilor interne de informatii, necesare n activitatea continua si
eficienta a oricarei ntreprinderi sau institutii"
[9]).
Daca n anii '50 informatia era vazuta ca un rau necesar (paper dragon), o cerinta birocratica, viziunea asupra informatiei s-a schimbat de-a lungul timpului, ea
trecnd progresiv de la suport al scopurilor generale (perioada 1960-1970), la suport n controlul managerial (perioada 1970-1980), devenind n prezent o importanta
resursa strategica cu rol n asigurarea supravietuirii firmei[10], un agent hotartor al dezvoltarii, fiind numita si "petrolul secolului XXI"[11].
Datorita importantei ei, informatia a devenit o resursa la fel de valoroasa ca resursele umane, cele materiale sau financiare. Pregatirea si organizarea unui
sistem de informatii necesare unei actiuni coerente si de succes au devenit pentru ntreprinderea moderna la fel de nsemnate ca productia si vnzarea. Stapnirea
informatiilor necesare si utile deciziei nseamna de fapt selectarea si utilizarea datelor obtinute din gestiunea interna si n al doilea rnd capacitatea de a le compara cu
cele provenite din mediul concurential pentru a evidentia ceea ce are un caracter de durata si strategic de ceea ce este neesential. Gestionarea acestei resurse,
numita informatie, reprezinta o preocupare primordiala n ntreprinderile moderne. Astfel, au aparut n structura organizatorica a ntreprinderii compartimentele
specializate de culegere, prelucrare si distribuire a informatiilor, responsabilii acestor compartimente fiind de multe ori manageri de nivel nalt.
Informatia ca notiune este foarte veche. Ea este utilizata cu diferite semnificatii: suport al cunostintelor umane, unitate de masura n informatica (biti), stire,
noutate etc. Sensurile notiunii de informatie sunt mult discutate si interpretate de catre o disciplina sau alta.
Notiunea de informatie este complexa si de mare generalitate, toate stiintele opernd cu informatii ca elemente ale cunoasterii senzoriale sau rationale.
Cunoasterea umana, transmiterea cunostintelor vehiculeaza informatii.
n sens larg, informatia este notiunea prin care se defineste fiecare din elementele noi continute n semnificatia unui simbol sau grup de simboluri, ntr-o
comunicare, stire, semnal, imagine etc. prin care se exprima o situatie, o stare, o actiune.
Pentru a fi perceputa, informatia trebuie exprimata ntr-o forma concreta. Aceasta forma concreta se numeste data. Prin data se ntelege un numar, o marime,
o relatie care serveste la rezolvarea unei probleme sau care este obtinuta n urma unei cercetari urmnd a fi supusa unor prelucrari. Data poate fi considerata materia
prima pentru informatie. Data are o existenta obiectiva, tangibila. Ea este o informatie potentiala ntruct prin prelucrare conduce la obtinerea informatiilor. Nu orice
prelucrare de date genereaza informatii. Informatia este produsul prelucrarii datelor, care sunt aduse ntr-o forma inteligibila si care pot fi utilizate ntr-un scop anume.
3/56
13.10.2014

Deci o procesare de date poate genera informatie numai daca exista un receptor care sa considere acest rezultat inteligibil si folositor. Daca data este receptata de un
utilizator capabil de ntelegere, persoana poate spune ca a primit o informatie.
Un exemplu l poate reprezenta o ecuatie matematica. Pentru cineva familiarizat cu limbajul matematicii, aceasta ecuatie sau data, cnd este primita, receptata
si prelucrata, comunica o informatie semnificativa. Cineva, nsa, neobisnuit cu limbajul matematic, cu toate ncercarile pe care le-ar face, nu reuseste sa obtina un plus
de informatii prin citirea acestei date.
n informatica prin data se ntelege un "model de reprezentare a informatiei, accesibil unui anumit procesor (om, unitate centrala, program), model cu care se
poate opera, pentru a obtine noi informatii despre fenomenele, procesele si obiectele lumii reale". Sistemele de calcul prelucreaza date, iar datele furnizate la iesire pot
reprezenta informatii diferite pentru utilizatori diferiti.
Schematic relatia dintre date si informatii poate fi reprezentata astfel:
\s \* MERGEFORMAT
unde d1SYMBOL 184 \f "Symbol"dn date
i1SYMBOL 184 \f "Symbol"ininformatii
Fig. nr. 1.1. Relatia date-informatii
O trasatura fundamentala a informatiei este subiectivitatea. Ceea ce poate fi o informatie pentru o persoana, poate sa nu nsemne nimic pentru altele. Pe de
alta parte, pornind de la acelasi set de date, persoane diferite, prin prelucrari diferite, pot obtine informatii diferite. Daca data are o existenta fizica, tangibila, informatia
exista numai n receptor, fiind intangibila.
Corespondenta data-informatie este considerata ca fiind un prim nivel n informatica economica. Acestui nivel i se adauga un al doilea, acela al informatiilor
derivate din alte informatii pe baza de rationament, nivel considerat a fi nivelul cunostintelor.
Progresele nregistrate n domeniul tehnologiilor informationale, materializate n cea de-a cincea generatie de calculatoare electronice au generat trecerea de la
calculatoare care calculeaza si memoreaza date la calculatoare care rationeaza si informeaza. Astfel, denumirea de calculator devine improprie ntruct se prelucreaza
cunostinte, termenul adecvat fiind cel de sisteme de prelucrare a cunostintelor.
n Dictionarul Explicativ al Limbii Romne se precizeaza ca "cunostintele cuprind totalitatea notiunilor, ideilor, informatiilor pe care le are cineva ntr-un
domeniu oarecare".
Nu orice data sau informatie creeaza cunostinte. Astfel, unele informatii sunt deja ntre cunostintele receptorului si deci nu genereaza informatii noi. Pe de alta
parte, unele informatii s-ar putea sa nu aiba semnificatie pentru receptor, n sensul ca nu se integreaza ntre cunostintele lui. Cunostintele reprezinta, deci, totalitatea
informatiilor debndite anterior cu privire la obiectul considerat.
n toate modelele decizionale, locul informatiei n procesul luarii deciziilor este esential. Decidentul utilizeaza pentru fiecare decizie informatii specifice, precum si o
cunoastere generala (experienta acumulata, formatie, strategie globala aleasa). Procesul decizional produce, la rndul sau, o informatie; fara aceasta informatie si fara
comunicarea ei, decizia nu va fi nsa urmata de efecte. Rolul comunicarii informatiei revine sistemului informational.
1.1.1. Evaluarea informatiei

Pentru evaluarea calitativa a informatiei pot fi luate n considerare trei aspecte: dimensiunea temporala, continutul si forma informatiei.
Dimensiunea temporala. O buna informatie trebuie sa fie obtinuta la momentul potrivit (adica sa fie oportuna) si la anumite intervale stabilite (adica sa aiba
o anumita frecventa). n plus, informatia trebuie sa reflecte realitatea din momentul (sau ct mai aproape de momentul) utilizarii sale, ceea ce defineste actualitatea sa.
Perioada la care se raporteaza informatia constituie un atribut temporal de mare importanta. Din acest punct de vedere, n diverse situatii sunt necesare informatii
despre trecut, despre o situatie prezenta sau o prognoza a evolutiei anumitor marimi.
Continutul este, de obicei, considerat a fi cea mai importanta dimensiune a informatiei. Exactitatea este un atribut vital al acesteia. Cu toate acestea, o
informatie exacta nu este de mare folos daca nu raspunde unei nevoi specifice a utilizatorului, altfel spus daca nu este pertinenta. nsa, chiar pertinenta, informatia
poate fi inadecvata daca nu este si completa. De asemenea, exhaustivitatea este, la fel de importanta ca si conciziunea informatiei, n sensul furnizarii utilizatorului
exact a informatiei de care are nevoie, fara a-l sufoca cu un suvoi informational din care sa fie incapabil sa selecteze ceea ce i este necesar.
Forma defineste modalitatea de prezentare a informatiei, fiind cea care face informatia atragatoare, usoar de utilizat si nteles. De multe ori, informatii actuale,
oportune, exacte, pertinente, exhaustive si concise nu au fost valorificate deplin datorita unei prezentari necorespunzatoare. n ultimul timp, nsa, efortul a fost canalizat
n directia ameliorarii modului de prezentare pentru a face informatiile mai atractive, comprehensibile si mai usor de folosit. Din punctul de vedere al formei, informatiile
trebuie sa fie clare, precise, ordonate, prezentate ntr-o modalitate adecvata (text, grafice, scheme etc) si pe un suport accesibil (hrtie, transparente, ecranul unui
calculator etc.).
Pentru a opera cu notiunea de informatie, pe lnga evaluarea ei calitativa se folosesc si forme de evaluare cantitativa. Astfel, s-a pus problema gasirii unui
etalon pentru cantitatea de informatie, adica a unei unitati de masura, obiectiv determinata, unitate cu ajutorul careia sa se masoare informatiile si sa se compare,
independent de continutul lor sau de modul n care sunt emise, transmise si receptionate.
Preocuparile de masurare a cantitatii de informatie provin din teoria statistica a comunicatiei si se bazeaza pe ideea ca informatia exprima incertitudinea
nlaturata prin realizarea unui eveniment dintr-un set de evenimente posibile.
[12]
n 1928, R.V. Hartley a introdus notiunea de cantitate de informatie. n 1948, Claude Shannon
numeste masura informatiei entropie informationala, prin
analogie cu entropia din termodinamica ce masoara, de asemenea, gradul de nedeterminare a unui fenomen. Astfel, informatia este acea cantitate care nlatura total
sau partial starea de nedeterminare, numita entropie, pe baza unui mesaj adresat unui receptor.
SHAPE \* MERGEFORMAT
=
n
p
p
H
4/56
13.10.2014

1
log2
unde H reprezinta entropia informationala, iar p reprezinta probabilitatea de realizare sau existenta a unui element sau eveniment k n cadrul sistemului.
C. Shannon a propus ca unitatea de masura a cantitatii de informatie sa fie informatia generata de realizarea unui experiment cu doua evenimente avnd
probabilitati egale de realizare. Aceasta unitate de masura poarta denumirea de BIT (BInary DigiT = cifra binara) deoarece precizarea uneia dintre cifrele 0 sau 1 ale
sistemului binar, presupuse egal probabile, constituie o informatie unitate. Cantitatea de informatie de un bit este, de exemplu, informatia obtinuta cnd se alege un
raspund "da" sau "nu" la o ntrebare sau informatia obtinuta la aruncarea unei monede.
1.1.2. Informatia si ntreprinderea

ntr-un mediu supra-abundent n informatii, o ntreprindere performanta trebuie sa-si dezvolte capacitatea de a identifica sursele importante, de a selecta, stoca,
gestiona, prelucra si folosi inteligent informatia, de a-si dezvolta fluxurile de informatii (interne si externe) n calitate de generator de informatie si de a-si alege cele mai
favorabile strategii si suporturi de comunicare.
ntreprinderea nu poate exista fara informatie si comunicarea ei, informatia devenind un bun al acesteia.
Informatia prezinta ntr-o ntreprindere patru roluri principale[13]:
Masura a succesului: de exemplu, informatia cu privire la profitabilitatea ntreprinderii poate fi folosita pentru
evaluarea succesului acelei firme pe o anumita perioada de timp;
Semnal de alarma: Unele informatii reflecta schimbari nsemnate n volumul vnzarilor, nivelul costurilor,
nivelul profitului, constituind astfel semnale de alarma pentru manageri, determinandu-i sa ia decizii si sa
declanseze actiuni pentru remedierea neajunsurilor. Sistemul informational al ntreprinderii are rolul de a dirija
informatiile spre locul unde acestea sunt necesare, evitndu-se aglomerarea managerilor cu informatii inutile;
Baza pentru aprofundarea analizei activitatii: Investigarea si analiza operatiunilor curente ale unei
ntreprinderi, n urma carora sunt evidentiate punctele ei forte si aspectele vulnerabile ale activitatii, au la baza
informatii pertinente, att din mediul intern ct si din cel extern;
Baza pentru planificare: Pentru a fi realiste si eficace, obiectivele si actiunile viitoare ale organizatiei trebuie
proiectate pe baza unor informatii adecvate. De exemplu, informatiile cu privire la structura personalului unei
companii (dupa vrsta, sex, categorii de calificare etc.) pot arata ca este necesar un program de recrutare
activa si perfectionare a personalului. Planurile pentru realizarea acestui program trebuie coordonate cu
planurile de productie ale firmei si cu bugetele proiectate.
Informatia este indispensabila functionarii ntreprinderii. Utilizarea informatiilor are n vedere urmatoarele trei
tipuri de obiective:
Satisfacerea unor obligatii legale: Orice ntreprindere trebuie sa-si organizeze contabilitatea respectnd Legea
Contabilitatii, Planul general de conturi si Regulamentul de aplicare. Bilantul si contul de profit si pierderi sunt situatii de sinteza
publicabile. Dreptul comercial, legislatia fiscala impun ntocmirea anumitor documente periodice (declaratii fiscale, declaratii
privind veniturile etc.);
Pregatirea deciziilor pe diferite nivele ierarhice. Informatia este baza luarii deciziilor. Elaborarea deciziilor necesita
informatii de complexitati diferite;
Asigurarea comunicarii. Este vorba att de o comunicare interna realizata prin schimburi orizontale si verticale de informatii,
ct si de o comunicare externa, materializata n schimbul de informatii cu exteriorul (primirea si difuzarea de informatii
din/catre exterior, schimburi regulate de informatii cu partenerii, furnizorii, clientii, creditorii).
Asigurarea comunicarii n organizatii prin intermediul schimburilor de informatii genereaza fluxuri informationale. Drumul pe care l parcurge informatia, din
momentul aparitiei unui eveniment si pna cnd, pe baza cunoasterii lui, se declanseaza actiunea de reglare a unui nou eveniment de acelasi tip, se numeste circuit
informational. O sectiune din circuitul informational formeaza un flux informational.
Fluxul informational cuprinde ansamblul datelor, informatiilor si deciziilor, necesare desfasurarii unei anumite operatii, actiuni sau activitati. Fluxul informational
este caracterizat prin continut, volum, frecventa, calitate, forma, suport, mod de obtinere si cost.
Din punct de vedere al circulatiei informatiei, se disting fluxuri informationale interne si fluxuri informationale externe. Fiecare din aceste fluxuri pot fi orizontale
si verticale. Fluxurile verticale pot fi ascendente sau descendente.
Fluxurile informationale interne asigura circulatia informatiei ntre diferitele compartimente ale structurii
organizatorice din interiorul unui organism economic si ntre diferite persoane din cadrul compartimentelor
functionale, n vederea fundamentarii deciziilor. Pot fi orizontale si verticale.
Fluxul informational orizontal (fig. nr. 1.2.) este reprezentat de schimbul reciproc de informatii ntre diferite
compartimente:
Fig. nr. 1.2. Fluxul informational intern orizontal
Fluxul informational vertical (fig. nr. 1.3) poate fi, la rndul sau, ascendent si descendent. n fluxul informational
ascendent, informatia circula de la sistemul operational catre conducere (etapa de informare), iar n cel descendent,
de la conducere spre cel operativ (etapa de transmitere a deciziilor).
Fluxul informational extern asigura circulatia informatiei ntre un organism economic si organele ierarhicsuperioare, precum si ntre diferite unitati economice.
5/56
13.10.2014
Ca si fluxurile informationale interne, cele externe pot fi: orizontale si verticale.

Informatii
privind stocurile
Decizii
Serviciu contabilitate
Director economic
Fig. nr. 1.3. Fluxul informational intern vertical
Fluxurile informationale externe orizontale (fig. nr. 1.4) asigura circulatia ntre diferite unitati economice,
determinata de circulatia valorilor materiale si banesti n procesele de aprovizionare si desfacere:
Banca
Furnizor
Unitate economica
Clienti
Fig. nr. 1.4. Fluxul informational extern orizontal
Fluxurile informationale externe verticale (fig. nr. 1.5) asigura circulatia informatiilor ntre unitatea economica si
organele ierarhic superioare si pot fi: ascendente, prin care se transmit informatii organului ierarhic superior si
descendente prin care se transmit decizii catre unitatea economica.
Necesitatea informatizarii societatilor comerciale s-a manifestat pe fondul cresterii continue a volumului de informatii vehiculate ntr-o firma. Cererea de
informatii necesare procesului decizional pe cele trei niveluri ale sale si fiecarui compartiment n parte a sporit vertiginos n ultimele decenii. Excesul de informatii a
determinat nevoia de informatii sintetizate, mai usor de urmarit si analizat. Aceasta sintetizare o realizeaza, de exemplu, contabilitatea, dar volumul imens de informatii pe
care trebuie sa le gestioneze a impus cautarea de noi posibilitati de eficientizare a respectivelor activitati.
Procesul de informatizare se refera la activitatea de introducere a informaticii n ntreprindere, oricare ar fi

partea din sistemul informational pe care o vizeaza[14]. Procesul n ansamblul sau a influentat benefic dezvoltarea
societatii. Este adevarat ca o parte din posturile de munca au disparut, dar noile dezvoltari tehnologice au cerut
aparitia pe piata fortei de munca a unor noi specializari, ce au presupus ocuparea unui numar nsemnat de persoane.
Informatii
(rapoarte)
Decizii
(instructiuni)
Unitate economica
Organisme
guvernamentale
Ministerul Finantelor
Directia Nat de Statistica
Fig. nr.1.5. Fluxul informational extern vertical

[15]
Paul Harmon si Curtis Hall
cerceteaza evolutia lantului valoric data-informatie-cunoastere prin prisma
6/56
13.10.2014
procesului de informatizare, ncadrnd ntreprinderea moderna n patru categorii:

ntreprinderea neinformatizata, un model de ntreprindere pe cale de disparitie n perspectiva secolului XXI;
ntreprinderea bazata pe date specifica anilor `70 - `80. Obiectivul principal al procesului de informatizare este
legat de nregistrarea tranzactiilor firmei: stocuri, ncasari, plati, etc. Informatica reprezenta un simplu serviciu si
constituia exclusiv sarcina profesionistilor, utilizatorii finali neavnd cunostinte de specialitate si nici acces la
calculator. Suportii informationali erau neinformatizati, n cea mai mare parte a lor, iar utilizarea hrtiei era
preponderenta.
ntreprinderea bazata pe informatie. n contextul evolutiilor informationale, sistemele informatice devin mai
inteligente, deoarece nu se mai ocupa numai de prelucrarea si stocarea datelor, ci si de manipularea
cunostintelor ntr-o maniera apropiata de logica umana. Utilizarea eficienta a informatiilor poate deveni o arma
strategica pentru firma n cadrul careia calculatorul este liantul comun al tuturor utilizatorilor (indiferent de nivelul
ierarhic pe care se situeaza), oferind noi posibilitati pentru lucrul n echipa si pentru luarea n comun a deciziilor.
ntreprinderile se transforma, devenind adevarate retele dinamice, flexibile si adaptate schimbarilor.
ntreprinderea bazata pe cunoastere - este un model generat de tehnologia sistemelor expert care au misiunea
de a aplica cunoasterea asupra modului n care se deruleaza operatiunile economice, de a crea interfete logice
asupra relatiilor dintre parametrii si marimile analizate si apoi de a determina cel mai bun parcurs de urmat.
Provocarea majora a sistemelor expert n economie o constituie posibilitatea ca firma sa-si poata stoca,
analiza, interpreta nu numai datele, ci si cunostintele.
Succesul informatizarii ntreprinderilor depinde de mai multi factori. n primul rnd, este necesar ca managerii
sa aiba cunostinte corespunzatoare de informatica pentru a sustine acest proces, iar n al doilea rnd este necesar sa
se asigure o foarte buna comunicare ntre informaticieni si utilizatori (trebuie sa se gaseasca un limbaj "de mijloc" prin
care cererile utilizatorilor sa fie ntelese de informaticieni, iar ceea ce concep informaticienii sa fie nteles de
utilizatori). Multe proiecte informatice esueaza tocmai datorita neluarii n calcul a acestor factori.
Firmele care doresc sa-si automatizeze sistemul informational dispun de o multitudine de solutii, mai mult sau mai putin cuprinzatoare, mai complexe sau mai
simple, dar si mai scumpe sau mai ieftine. Astfel, din punct de vedere hardw are, pot fi utilizate calculatoare mari, minicalculatoare sau microcalculatoare, eventual
interconectate n retele locale sau la distanta, pentru a exploata baze de date si programe comune. Din punct de vedere softw are, pot fi proiectate pachete de
programe originale, pentru a satisface nevoi informationale specifice sau pot fi achizitionate pachete de programe standard, gata scrise, pentru rezolvarea problemelor
informationale cu un grad mai mare de generalitate. Cea de-a doua metoda este mult mai ieftina si eficace, deoarece programele scrise de firme specializate au fost
deja testate n functionare la alti utilizatori (desi slabiciuni ale softului pot fi gasite oricnd). n plus, piata softului de aplicatii este n crestere rapida, ceea ce faciliteaza
alegerea solutiilor convenabile pentru firmele interesate.
1.1.3. Clasificarea informatiilor

Diversitatea informatiilor, volumul lor n continua crestere, formele diferite de exprimare si alte considerente practice sunt argumentele care conduc la
necesitatea clasificarii informatiilor. Cele mai utilizate criterii de clasificare ntlnite n literatura de specialitate sunt:
forma de exprimare;
situarea n timp fata de fenomenele reprezentate;
continutul;
domeniul de activitate la care se refera.
1. Dupa form a de exprim are a fenom enelor pe care le reflecta, informatiile sunt:
Informatii cantitative;
Informatii calitative.
Informatiile cantitative pot fi analogice si numerice (digitale).

Informatia analogica este exprimata prin parametri cu variatie continua din cadrul proceselor tehnologice, asa cum sunt ei perceputi de dispozitivele tehnice
de masura si control (presiunea, temperatura, viteza, tensiunea electrica etc.).
Informatia numerica (digitala) exprima aspectul cantitativ al fenomenelor si se prezinta sub forma de cifre, care se obtin prin masurare, numarare, cntarire
sau calcul. Pe suportul tehnic, informatia se prezinta ca o succesiune de valori binare (0,1).
Informatia nenumerica (calitativa) este cea mai raspndita si se prezinta printr-o mare varietate de forme: concepte, liste bibliografice, texte, rapoarte etc.
n functie de suportul informational utilizat pentru redarea, transmiterea sau pastrarea acesteia, informatia calitativa poate fi: sonora, inclusiv verbala, scrisa,
grafica (imagini fixe), video (imagini n miscare), sub forma undelor radio sau magnetice, sub forma codificata nregistrata pe benzi sau discuri magnetice, pe discuri
optice sau magneto-optice.
2. Dupa situarea n tim p fata de fenom enele reprezentate, distingem:
Informatii active (dinamice, operative);
Informatii pasive;
Informatii previzionale.
Informatiile active (dinamice, operative) reprezinta procese sau fenomene n curs de desfasurare.
Informatiile pasive se refera la procese sau fenomene care au avut loc si care s-au terminat. Ele sunt utile pentru conducerea proceselor si fenomenelor cu
caracter repetitiv..
Informatiile previzionale sunt cele cuprinse n planuri si programe si comensureaza procese si fenomene ce se vor desfasura n viitor.
3. Dupa continut, pot fi:
Informatii elementare;
Informatii complexe;
Informatii sintetice.
Informatiile elementare sunt specifice sistemului operational n care se desfasoara nemijlocit activitatile economice si definesc operatii si fenomene indivizibile
(datele din documentele primare).
Informatiile complexe sunt informatiile rezultate din agregarea informatiilor elementare pentru a caracteriza un proces sau un fenomen (nivelul productivitatii
muncii, valoarea productiei marfa, costul productiei etc.).
Informatiile sintetice se obtin, de regula, prin aditionarea informatiilor elementare de acelasi tip (balante de verificare, bilant contabil etc.).
4. Dupa dom eniul de activitate la care se refera, distingem:
Informatii tehnologice;
Informatii tehnico-stiintifice;
Informatii economice.
Informatiile tehnologice sunt utilizate pentru conducerea si dirijarea proceselor tehnologice industriale.
Informatiile tehnico-stiintifice sunt utilizate n domeniul cercetarii stiintifice si al proiectarii tehnologice.
Informatiile economice sunt instrumente de conducere nemijlocita a proceselor social-economice. Ele devin utile si eficiente numai n cadrul schimbului
permanent de cunostinte ntre oameni, situati pe diverse trepte ierarhice ale economiei. Informatiile economice prezinta cteva particularitati: volum si diversitate
tipologica mare, prelucrari specifice relativ simple si cu mare frecventa (calcule aritmetice, sortari, grupari, comparari etc.), timp de valabilitate relativ redus.
5.
Dupa sursele de provenienta distingem: informatii interne, externe, primare etc.
7/56
13.10.2014

6.
Dupa principiile de prelucrare n sistem ele inform atice pot fi: date aritmetico-logice, texte, documente grafice, secvente audio si secvente
(clipuri) video.
1.2. Tehnologia informationala si impactul acesteia asupra organizatiilor

Unul dintre factorii care influenteaza evolutia societatii informationale este reprezentat de te hnologiile informationale .
Prin fuziunea informaticii cu telecomunicatiile, birotica, robotica s-a realizat un conglomerat de industrii si servicii cunoscute sub numele de tehnologie
informationala (Information T echnology) sau dupa alti autori tehnologie informationala si de comunicatii (Information and Communication T echnology - ICT ) sau noile
tehnologii informationale (New Information T echnology - NT I).
Astazi este recunoscuta de toata lumea importanta deosebita pe care o are informatia n dezvoltarea
economica si sociala. Pentru a deveni utila n orice domeniu de activitate, informatia trebuie colectata, stocata,
prelucrata si transmisa celor care au nevoie. Aici intervin tehnologiile informationale care au nregistrat n ultimele
decenii progrese remarcabile, greu de controlat si care au provocat profunde transformari la nivelul societatii, al
organizatiilor si al indivizilor. Utilizarea tehnologiei informationale amelioreaza oportunitatile n valorificarea
informatiei si determina aparitia a noi abordari cu privire la ce este o organizatie si cum se comporta aceasta.
O definitie uzuala a tehnologiei informationale a fost data de Departamentul de Comert si Industrie al Marii
Britanii care precizeaza ca tehnologiile informationale permit "colectarea, prelucrarea, stocarea si transmiterea
informatiilor sub forma de voce, imagine, text si numerica pe baza microelectronicii, prin intermediul combinarii
informaticii cu telecomunicatiile"[16].
O definitie mai cuprinzatoare considera tehnologia informationala o paradigma a dezvoltarii tehnicoeconomice ce include comunicatiile, fotonica, informatica, sistemele de fabricatie, retelele, softul, echipamentele de
stocare a informatiei si memoriile.
T ehnologiile informationale cuprind procesele, metodele, tehnicile si operatiile necesare prelucrarii automate a datelor. Ele ntrunesc un bogat set de functii, aspecte,
activitati care pot fi grupate n urmatoarele categorii:
colectarea, reprezentarea, nregistrarea (scrierea) si identificarea (citirea) informatiilor;

organizarea n memorie si pastrarea informatiilor;
prelucrarea informatiilor;
cautarea si extragerea informatiilor;
transmiterea informatiilor;
securitatea informatiilor;
redarea informatiilor.
[17]
T ehnologiile informationale prezinta anumite particularitati
Sunt tehnologii multiforme care se pot adapta majoritatii activitatilor umane. T ehnologia informatica s-a pulverizat ntr-o multitudine de activitati, ramuri industriale si
servicii, marindu-si considerabil portofoliul de aplicatii;
Sunt tehnologii complexe n care serviciile ocupa o parte considerabila. Prin utilizarea acestora n cadrul unei organizatii, specialistii interni sau externi recurg foarte des la
serviciile de asistenta. Acest lucru se ntmpla mai ales n faza de implementare, dect n faza operationala. Nevoile ntreprinderilor si ale indivizilor se schimba, tehnologia
progreseaza si cmpul de aplicare a tehnologiilor informationale se largeste continuu. n cazul achizitionarii unui produs complex, orice cumparator sau utilizator IT trebuie
sa se informeze pentru a ntelege tendintele si presiunile la care trebuie sa faca fata;
Sistemele informationale nu pot transforma singure maniera de functionare a unei organizatii, ele reprezinta doar un mecanism catalizator. Indivizii lucreaza cu tehnologiile
informationale la toate nivelurile ierarhice pentru a-si realiza obiectivele propuse. Dar deseori acestia considera sistemele informatice ca fiind "cutia neagra" a organizatiei,
nentelegnd de fapt n totalitate rolul si avantajele utilizarii noilor tehnologii. De aceea, se impune o colaborare permanenta ntre informaticieni si utilizatori la nivelul unei
firme.
Schimbarile intervenite n tehnologiile informationale sunt rapide si au numeroase implicatii. Pentru a cunoaste
mai bine aceste implicatii trebuie identificate caracteristicile globale ale noilor tehnologii informationale. n acest sens,
Herbert Simon defineste urmatoarele caracteristici ale NTI[18]:
asigura accesibilitatea oricarei informatii sub forma verbala, simbolica, prin intermediul calculatorului;
pun la dispozitie capacitati mari de memorare pentru sistemele de prelucrare a informatiilor;
fac posibila utilizarea limbajului uman pentru interogarea sistemelor de prelucrare a informatiilor;
orice informatie care se dovedeste utila va putea fi transmisa n alt punct din acelasi sistem cu costuri scazute;
sistemele de prelucrare a informatiilor sunt din ce n ce mai capabile de a informa, de a sprijini procesul decizional
si, mai mult, de a nvata.
n prezent, doua schimbari esentiale se datoreaza utilizarii NTI[19]:
descentralizarea puterii informatice si a stocarii datelor si deplasarea catre utilizator;
utilizarea pe scara larga a telecomunicatiilor care face legatura electronica ntre diferitele componente ale sistemelor informationale.
Un important rezultat al amplorii si dezvoltarii tehnologiei informationale l constituie generalizarea sistemelor informatice. Sistemele informatice constituie
cadrul de patrundere si de aplicare a tehnologiei informationale n organizatii, dar nu numai, aceasta influentnd evolutia si dezvoltarea sistemelor informatice. n acest
sens, tehnologia informationala ar cuprinde, pe lnga elementele care asigura colectarea, prelucrarea, stocarea si transmiterea informatiilor, si elementele teoretice si
metodologice privind dezvoltarea sistemelor informatice.
n prezent se constata, ca urmare a dezvoltarii explozive a tehnologiei informationale, o incapacitate a firmelor

de a beneficia pe deplin de facilitatile oferite de noile tehnologii. De asemenea, trebuie avut n vedere ca nu este
suficienta simpla introducere a unor noi tehnologii, ci si formarea unei noi atitudini fata de utilizarea lor prin crearea
unei arhitecturi informationale adecvate.
Progresul si ritmul de evolutie al tehnologiei este greu de anticipat astazi. Multi specialisti nu mai cred ca tehnologia informationala poate oferi un avantaj de durata, ea
transformndu-se adesea ntr-o necesitate strategica. Experienta multor ntreprinderi a demonstrat ca ceea ce astazi reprezinta un avantaj fata de concurenta, mine
poate fi o obligatie, o necesitate pentru a ramne n competitie. Din punct de vedere al activitatilor si proceselor economice, prima ntrebare care trebuie pusa este daca
tehnologia informationala poate sa sprijine procesele economice si daca da, n ce masura.
Tehnologiile informationale s-au dezvoltat ca raspuns la necesitatile de prelucrare a informatiilor, fenomen cauzat de industrializarea societatii. Astazi, putine
aspecte ale vietii cotidiene au ramas n afara sferei de influenta a tehnologiei informationale, iar pentru organizatii ele reprezinta cu adevarat o miza strategica din care
pot decurge numeroase avantaje concurentiale. Cadrul general de analiza a impactului tehnologiilor informationale asupra organizatiei economice este prezentat n fig.
nr. 1.6
Structura organizatiei
si cultura
organizationala
Strategia
8/56
13.10.2014

organizatiei
Management si
procese economice
Tehnologia
informationala
Resurse umane
si roluri
Mediul extern, social,
Capitolul 4. Retele de calculatoare
economic,
4.1. Conceptul de retea de calculatoare
politic etc.
O retea de calculatoare reprezinta ansamblul calculatoarelor interconectate prin intermediul mediilor de

comunicatii n scopul utilizarii n comun de catre utilizatori a resurselor disponibile.
O alta definitie prezinta reteaua de calculatoare ca fiind un ansamblu de calculatoare legate ntre ele n vederea
[67]
comunicarii de mesaje si partajarii resurselor
. Astfel este posibila transmiterea informatiei ntre utilizatori situati n
puncte diferite, folosirea simultana a informatiilor din bazele, bancile si depozitele de date de catre diferite categorii
de utilizatori, precum si exploatarea n comun a mai multor resurse, programe si echipamente.
Calculatoarele reprezinta sistemele de calcul si trebuie sa fie echipate cu dispozitive de retea, dispozitive care
sa confere conectivitatea necesara mediilor de comunicatii.
Calculatoarele unei retele pot fi att servere care presteaza servicii mai multor utilizatori ai retelei, ct si statii
de lucru utilizate n scopuri individuale de fiecare utilizator n parte. Serverul este calculatorul pe care ruleaza sistemul de
operare de retea NOS (Network Operating System), supervizeaza comunicatiile n cadrul retelei si contine programe care i permit sa
se comporte ca un dispozitiv central de stocare pentru calculatoarele conectate la retea. Serverele pot fi dedicate sau
nededicate. Serverul dedicat este un calculator care functioneaza doar ca server, nefiind folosit ca statie de lucru sau drept client,
avnd rolul de a asigura securitatea fisierelor si a directoarelor si de a deservi rapid cererile clientilor din retea.
n aprecierea performantelor unui server trebuie luati n considerare doi parametri:
1. Scalabilitatea unui server se refera la posibilitatea de crestere a capacitatii serverului. Este ineficient sa se construiasca un sistem n jurul unui server care
este configurat la capacitatea maxima. Pe masura ce se adauga noi utilizatori la sistem, volumul tranzactiilor creste si se acumuleaza din ce n ce mai multe date, iar
Fig. nr.1.6. Cadrul general de analiza a impactului organizational al
cererile adresate serverului vor spori. Mai devreme sau mai trziu, cererile vor depasi capacitatea serverului de a servi. Consideratiile privind scalabilitatea includ:
tehnologiilor informationale
adaugarea de noi module de memorie interna pentru a gestiona utilizatori suplimentari;

Unii specialisti atribuie un rol primordial tehnologiei informationale n schimbarea organizationala,
neglijnd aportul
altor factori
de mediu,
adica factorii
sociali,
politici,
ntr-adevar,sistemului;
tehnologia
adaugarea
de procesoare
suplimentare
pentru
a putea
controleconomici.
cresterea ncarcaturii
informationala reprezinta cea mai importanta prghie n realizarea schimbarii, ea nsa este completata de factorii
instalarea
discuri
suplimentare;(este necesara o cultura care sa fie dinamica si sa ncurajeze
organizationali,
cum ar fi de
cultura
organizationala
initiativa si inovarea) si structura organizatorica (structura trebuie sa permita coordonarea si colaborarea
respectarea
operare
(numarulimplica
de utilizatori,
spatiulmotivarea,
disc total). evaluarea si
interfunctionala),
precum limitelor
si de sistemului
resursele de
umane
(aceasta
instruirea,
compensarea personalului).
2. Toleranta la erori a unui server se refera la posibilitatea de recuperare a contextului curent de lucru dupa producerea unor
T ehnologiile
informationale
ofera noi
solutii npentru
domeniulacomunicatiilor,
hardware,
precum
si n
disfunctionalitati
hardware.
Solutiile
utilizate
asigura toleranta
lasoftware,
erori sunt
sistemele
nentreruptibile la tensiune si subsistemele
reproiectarea proceselor economice n ntreprinderi.
[68]
de discuri
RAIDmajora. aCele
doua facilitati,
mpreuna,
protejeaza
serverul
de cele celulare
mai frecvente
cauze care produc defecte: ntreruperea
Tendinta
comunicatiilor
contemporane
o constituie
dezvoltarea
comunicatiilor
si
potentiala
a acestora
cu retele digitale
de servicii
integrate,
ceea ce duce
la posibilitatea
tensiunii integrare
si functionarea
defectuoasa
a discului.
Pentru
o toleranta
completa
la eroriconectarii
fiecare componenta a sistemului de calcul trebuie sa
diferitelor echipamente: fax, video, PC-uri, statii de lucru ale retelelor locale (LAN).
fie dublata.
Integrarea telecomunicatiilor cu tehnologia informatica a fost facilitata de dezvoltarea circuitelor
integrate de
tip ISDN - de
Integrated
Digital Netw sunt
ork (Retele
integrate defizice
serviciicare
digitale),
mpreuna cu raspndirea
Mediile
comunicatii
suporturile
realizeaza
transferul
retelelor de comunicatii locale, metropolitane si globale, a retelelor locale optice, retelelor locale fara fir (cablu).
datelor de la un calculator la altul. La

ora actuala, acestea sunt foarte variate, fapt ce permite implementarea unei retele de calculatoare n cele mai diverse
locatii. nCele
ceea ce
mai
priveste
des tendintele
utilizatedinmedii
domeniul
cehardw
comunicatii
are, acestea sunt:
sunt prezentate n tabelul nr.1.1.
Tabel nr.1.1. Tendintele tehnologiilor hardware
PC -uri
Linia
telefonica
- permite
conectarea calculatoarelor prin intermediul infrastructurii companiilor de
Tendinte
n tehnologia
hardware
telefonie fixa. Avnd n vedere extinderea n teritoriu a acestor retele de telefonie, se poate realiza
conectarea
unui calculator
la o retea din
orice locatie care are la dispozitie un post telefonic. Datorita
Calculatoare
Calculatoare si
Supercalculatoare
tehnologiei,
dar mai ales
a compozitie
cablurilor liniilor telefonice (cupru), acest mediu de comunicatii
neuronale
periferice
optice
are o viteza de transfer redusa si este supus interferentelor cu diverse surse de bruiaj.
Devin integratoarele
Sisteme de
Supercalculatoare pe
sistemelor
Sisteme de
prelucrare paralela
baza
(videotext, prelucrarea
recunoastere
a retea
a unui(coaxial,
volum masiv utp etc.) - prin intermediul lui se realizeaza conexiuni cu viteza si
vocii, fax etc.)
Cablul de
de
simulatoare n timp
scrisului de
de date, utiliznd
PC-uri pe un singur cip
calitate mna;
mult mai buna dect
a liniilor telefonice,
n schimb necesita instalarea unei retele de cabluri la
real;
retele neuronale;
(transputer)
3D, CAD, UNIX, toate
statii de calculatoarele care urmeaza a se interconecta.
Tehnologii optice de Supercalculatoare

lucru inteligente
grafice
Sisteme pe baza
interconectare;
laptopuri, notebook-uri,
Fibra
logicii neuronale
optica - este un mediu de comunicatii relativ nou, care a adus performanta tehnologica a
palm-topuri, etc
cu facilitati 3D ;
Procesoare optice;
si a logiciila
fuzzi;
nivelul
cel mai ridicat. Utiliznd lumina ca suport de transfer a datelor (spre deosebire
calculatoare de comunicatiilor
tip
"pen-based", fara
. Supercalculatoare
pe
de liniile telefonice sau
Circuite
cablurile
integrate
de retea
care utilizeaza
ca suport de transfer curentul electric), fibra
cablu.
baza
optoelectronice;
Sisteme de transferuri
optica permite
la viteze foarte
mari, a unor cantitati de informatii impresionant. Principalul
recunoastere
a
dezavantaj
al utilizarii
mediu de decomunicatii
Galiu-Arseniu l constituie costul implementarii, care este forate
acestui
Retele neuronale
caracterului si
ridicat. propozitiei;
optice;
Supercalculatoare cu
componente de
Discuri optice
Retele
conectare optice
WORM; sisteme
neuronale
Undele
radio - reprezinta
mediul
comunicatiilor
mobile, datorita faptului ca nu necesita existenta
DVD
inteligente
Masini 3T (Trilion
fizica a unui suport de comunicatie, informatiile propagndu-se de la un emitator la un receptor prin

Instruction/sec)
Tehnologia
intermediul undelor hertz-iene.
Tehnologiile
actuale permit un transfer de date foarte bun (viteza mare) n
floppy-optica
orice colt al lumii.
Resursele disponibile reprezinta acele elemente ale unui sistem de calcul care pot fi folosite de catre toti
de resurse:
Schimbarile n tehnologia informatica au fost generate de facilitati importante n ceea ce priveste

utilizatorii
unei retele de calculatoare, putnd fi identificate urmatoarele trei categorii
depozitarea si accesarea datelor. Evolutia sistemelor de depozitare masiva a datelor, sistemele optice si
9/56
13.10.2014

magneto-optice faciliteaza constituirea si actualizarea unui volum imens de date, oferindu-le unor largi categorii
de utilizatori la preturi foarte reduse, respectnd totodata criteriile de securitate si confidentialitate pentru unele
tipuri de informatii.
Hardware - reprezinta echipamentele electronice ale unui sistem de calcul. n retea se pot
[20]
utiliza
n
comun
urmatoarele categorii de resurse hardware: unitati de stocare a datelor, imprimante etc.
Prelucrarea neuronala
, care ocupa pozitia de mijloc ntre forma conventionala de lucru a
Prin
ngndirii
comun
a unitatilor
de potential
stocare
datelor,
utilizatorii au la dispozitie un spatiu de stocare
calculatoarelor si cea
de utilizarea
functionare a
umane,
are un urias
de autilizare.
Calculatoarele
neuronale au extinsconsiderabil
aria de aplicare a mai
calculatoarelor
domenii ca:fiind
recunoasterea
caracterelor
(propozitii
si
mare, n acesta
rezultatul
nsumarii
tuturor
spatiilor disponibile de pe toate
fraze scrise de mna), recunoasterea vocii umane, identificarea automata a componentelor de fabricatie si sunt
calculatoarele
din
retea.
Utilizarea
imprimantelor
n
retea
reduce
considerabil costurile achizitiei de
n curs de extindere la activitati de tipul: automatizarea prelucrarii, traducerea automata dintr-o limba n alta,
automatizarea asamblarii
astfel
n procesul
de dispozitive,
de manufacturare,
nefiind
verificarea
necesara
documentelor.
conectarea la fiecare calculator a cte unei imprimante, ci
conectarea
tuturor
calculatoarelor
la o singura
imprimanta.
Daca echipamentele
si retelele
reprezinta
suportul fizic al oricarui
sistem informatic,
softw are-ul este
suportul logic, prin intermediul caruia se organizeaza si se gestioneaza informatiile vehiculate. Din multitudinea
coordonatelor pe care se deruleaza evolutia pe termen scurt si mediu a programarii calculatoarelor electronice,
cele mai importante
domenii:
vizeaza urmatoarele
Software
- reprezinta ansamblul aplicatiilor ce pot fi folosite
n paralel de catre utilizatorii retelei
calculatoare.
Acest
lucru asistata
diminueaza
considerabil
costurile
CADde
(Computer
Aided Design
- proiectare
de calculator)
/CAM (Computer
Aided achizitiei de programe de aplicatii, fiind
Manufacturing
- fabricatie
asistata
de calculator)
/CAE (Computer
Engineering)instalat
/CIM (Computer
necesara
doar
o licenta
software
pentruAided
un program
pe un singur calculator si folosit de mai multi
Integrated Manufacturing)
utilizatori simultan de la mai multe calculatoare. Totodata, actualizarea acestor programe este mult mai
proiectarea asistata de calculator a sistemelor informatice (CASE)
arhitecturasimpla,
aplicatiilor fiind
sistemnecesara efectuarea operatiei doar pe un calculator.
sisteme de operare
programare orientata pe obiecte
sisteme de gestiune a bazelor de date
Resurse informationale - reprezinta rezultatele prelucrarii datelor. Utilizarea n comun a acestor

programare distribuita
prelucrari paralele
resurse determina eficientizarea sistemului informational al organizatiei.
sisteme cu toleranta la erori
inteligenta
artificiala:
logica fuzzy, reteleutilizarea
neuronale, sisteme
expert, a
agenti
inteligenti. unei retele de calculatoare se numeste partajarea
n termeni
de specialitate,
n comun
resurselor
resurselor.
Acest
procedeu
determina
o ciclul
eficientizare
resurselor,
dar mai ales o eficientizare a rezultatelor
Schimbarile
principale
care influenteaza
sensibil
de dezvoltareaalcostului
softw are-ului
sunt legate de:
programarea
obtinute. orientata pe obiect, baze de date obiectuale, medii de programare distribuita, inclusiv SGBD
distribuite, sisteme expert. Aceste elemente coroborate cu evolutia catre sistemele cu arhitectura deschisa
trebuie O
saretea
satisfaca
toate cerintele
utilizatorilor
legate
si confidentialitatea
legare
n probleme de comunicare complexe. (de exemplu, Novell
de calculatoare
este sustinuta
de un
softwde
aresecuritatea
de retea, absolut
indispensabil, datelor,
capabil sa
rezolve
retele,
acces
distribuit,
grafica,
partajat,
Netw are
si Window
s NT
pentrutimp
retelele
localemultiprogramare
si sistemele de si
tipmultiprocesare.
UNIX -Linux mai ales pentru conectarea subretelelor n retele de arie mai larga).
Principalele
tehnologii
informationale
care functionarea
conduc ntreprinderile
spre hardware si software ale sistemului de
Sistemele de
operare n
retea controleaza
componentelor
[21] de calculatoare, precum si accesul utilizatorilor la resursele retelei,
calcul, n conditiile
specifice
ntr-osunt
retea
modernitate,
iar societatea
sprelucrului
globalizare
:
permitnd partajarea acestor resurse.
a. Internetul-ul
Sistemele de operare proiectate pentru gestionarea lucrului n retea trebuie sa asigure cteva functii
Secolul
nostru
estefunctii
teatrulale
unei
suplimentare,
fata de
celelalte
unuievolutii
sistemtehnologice
de operare.foarte
Acesterapide.
functii se refera la:
Lumea a devenit din ce n ce mai "interconectata": puteti contacta o persoana
1. Comunicarea
ntre nodurile
(nodurile
sistemele
de calcul din retea). Aceasta functie trebuie
dintr-o
alta parte a globului
de laretelei
telefonul
aflat n retelei
masinasunt
d-voastra;
datorita
sa asigure
datelantre
sistemele de
calcul din
din toata
retea, lumea;
utiliznd un set de reguli care reglementeaza
televiziunii
puteti transferul
asista n de
direct
performantele
atletilor
comunicarea
n Paris
retea,siset
de York
regulisunt
numit
protocol
deretea
retea;telematica
problema transferului de date este complexa si
bursele
de la Tokio,
New
legate
printr-o
ceea implica:
ce permite efectuarea de investitii 24 de ore din 24 practic n lumea
realizarea
legaturii
punctuale
ntre
doua este
sisteme
un sistem transmite date si celalalt le
ntreaga. Internetul,
definit
ca o retea
a tuturor
retelelor,
una de
din calcul:
cele mai
pasionante receptioneaza
manifestari a acestui fenomen al societatii. El a revolutionat si a
asigurarea
transferului
date ntreprindere,
ntre doua noduri,
altor noduri
dinamizat toate
activitatile
economicede
dintr-o
a stat prin
si staintermediul
la baza altor
operatii dentr-adevar,
selectie a traseului
carensarelatie
se faca
date ntre doua sisteme de calcul din retea
tehnologii informatice.
Internetulpepune
petransferul
o scarade
larga
(functii de rutare)
oameni si calculatoare
ce vorbesc un limbaj comun si care sunt racordati ntre
operatii
de conversie
a datelor n si din formatul specific transmiterii datelor n retea, codificarea sau
ei prin kilometri
de cablu
si de linii telefonice.
mpachetarea datelor, conform anumitor reguli, numite protocoale de comunicatie, etc.
Internetul,
loc dede
comunicatie,
schimb
de idei
informatii se va
mecanisme
detectare side
tratare
a erorilor
de si
transmisie
dezvolta continuu
si viitorul
sau va depinde
utilizatoriicusai.
Ca urmare
a
autentificarea
proceselor
implicatede
n transfer,
verificarea
drepturilor
de acces n retea, etc.
globalizarii
schimburilor
si unui
a cresterii
importantei
ntreprinderea
2. Partajarea
resurselor
sistem de
calcul ntreinformarii,
nodurile retelei.
Se numeste host un nod al retelei care permite
devinepartajarea
din ce n ce
mai multsale
o utilizatoare
a Internetului.
esenta,
resurselor
de catre celelalte
noduri ndin
retea.acesta are la
baza retele de calculatoare dispersate la nivel mondial n toate colturile lumii, retele
Partajarea
resurse de
catre
un nod
presupune
gestionarea
cererilor multiple si simultane de acces la
care comunica
ntrepropriilor
ele prin intermediul
unui
protocol
(Internet
Protocol
- IP), usor de
resursele partajate,
pot sa
apara de la celelalte
nodurisidin
Aceasta
recunoscut
indiferentcare
de tipul
echipamentelor
(calculatoare)
deretea.
sistemul
de nseamna ca sistemul host trebuie sa
fie un sistem
operare
utilizat.multitasking si multiuser.
De exemplu
optiunea
Sharing
meniulprecum:
de context
al unor obiecte Windows permite definirea
Pe baza
Internet-ului
s-au(utilizare
dezvoltatno comun)
serie dedin
aplicatii,
Intranetmodului
de partajare
a resursei
respective
cadrulelectronica,
retelei
ul, Extranet-ul,
groupware-ul,
EDI
Internet, n
posta
e-marketing, elearning, discutii pe Internet (forumuri, grupuri de ntlniri, grupuri de stiri), chat
3. Accesarea resurselor partajate din retea se refera la capacitatea unui nod de a avea acces la resursele
(discutii n timp real), comert electronic (e-commerce cu urmatoarele modele de
partajate de un alt nod din retea.
afaceri: magazin electronic (e-Shop), aprovizionare electronica (eprocurement),
licitatie
electronica
(e-auction),
electronic
(e-aceasta resursa, drivere virtuale, care
Pentru a permite
accesul
la o resursa
partajata supermagazinul
din retea, se definesc,
pentru
mall),
piata unui
(Thirdnodului
Partycare
Marketplace),
comunitati
virtualeAceste
(Virtual
sunt declarate
pe tert
sistemul
utilizeaza resursa
partajata.
drivere se refera deci la resurse care nu
Communities),
conectari
la distanta,
telefonie,
videoconferinte,
universuri unei corespondente ntre unitatile fizice
exista fizic n sistemul
de calcul
respectiv
dar exista
fizic pe host. Definirea
virtuale,
captare
de programe
radio-tv,
biblioteci
digitale
etc.local se numeste operatie de mapare.
partitionate,
din retea,
si driverele
virtuale
definite
pe nodul
b. Recunoasterea
a caracterelor
(Optical
Character
Gestionarea
driverelor virtualeoptica
este realizata
de o componenta
de retea
specializata, instalata pe fiecare nod.
Recognition) este utilizata n operatiile de digitizare a datelor de tip text. n scop
De
exemplu
optiunea
Map
Network
Drive
(Mapare
unitate
de
retea)
este
oferita, n sistemul de operare Windows, de
comercial ea se foloseste pe scara larga n magazine la citirea codurilor de bare
aplicatia
Explorer;
eaAstfel,
da posibilitatea
mapariicuunei
unitati
virtuale locale
la o unitate din retea. Operatia inversa, de
de
pe diferite
produse.
se obtin informatii
privire
la denumire,
pret, raion
anulare
a maparii,
realizeaza
optiunea
Network Drive
(Deconectare unitate de retea).
de vnzare,
taxele se
aferente
(TVA,cu
accize
etc.),Disconnect
termen de valabilitate,
producator
etc. 4.Daca
la aceste
informatii
se adauga
data drepturilor
vnzarii, casa
si vnzatorul,
Identificarea
nodurilor
retelei
si stabilirea
de acces
n retea. Aceste functii sunt implementate pe
precum
si cumparatorul,
se obtine
o imagine
completa
de utilizator din retea, pentru identificarea
serverul
de retea siatunci
presupun
asocierea
unui sistem
de privind
parole actul
fiecarui
vnzare-cumparare.
Toate
aceste
informatii
se
transfera
serverului
central
acestuia; n felul acesta pot fi reglementate drepturile de acces la resursele partajate de server, pentru fiecare
pentruutilizator
nregistrare
contabila,
pentru
luarea
unor decizii
etc. din retea.
si pot
fi definite
actiunile
permise
utilizatorilor
c.Mecanismul
Bancomatele
Teller
Machine - ofera
ATM) si
reprezinta
tehnologia
de (Automat
identificare
a utilizatorilor
posibilitatea
urmaririi (nregistrarii) activitatii utilizatorilor n
informatica
si de comunicatii prin care cardul bancar este identificat si poate fi
retea.
folosit pentru retragerea unei sume de bani sau efectuarea unor plati n conturi
Spre exemplu, Window s NT Server este un sistem de operare pentru un server de retea si are implementata functia de definire si control ale drepturilor de
predefinite
(telefonie, utilitati, magazine).
acces.
d.
Sistemelefara
electronice
realizare
a ntlnirilorse faciliteaza
Raspndirea
precedent de
a retelelor
de calculatoare
explica prin importanta pe care o are schimbul
ntlnirea
virtuala
a membrilor
unei retelele
comunitati
sau unei echipe
cu n
diferite
informational
si avantajele
pe care
de calculatoare
le ofera
aceasta directie. Astfel, ele asigura att o
prilejuri:
conferinte,
luarea
unei
decizii,
simple
discutii
video
etc.
Aceasta
flexibilitate sporita, ct si avantaje economice. Flexibilitatea sporita este data de posibilitatile de extindere a retelei
tehnologie
consta
n digitizarea
secventelor
audio
si mpartirea
video, compresia,
prin adaugarea
de noi
statii de lucru
sau servere
sau de
resurselor ntre utilizatori. Avantajele economice
criptarea,
transmiterea,
decriptarea,
decompresia
si vizualizareadar
acestora
cu o
sunt
determinate
de costurile
mai reduse
ale echipamentelor,
si de exploatarea
n comun a mai multor resurse:
viteza
foarte mareechipamente.
folosind infrastructura de baza - Internet-ul.
date, programe,
10/56
13.10.2014
4.2.
e.
Tehnologia
Clasificarea
groupware
retelelor de
si gestiunea
calculatoare
electronica a documentelor
Datorita diversitatii
Groupware
reprezintaretelelor
un model
deorganizational
calculatoare,aparut
n procesul
n anii '90
de care
clasificare
are a acestora se regasesc mai multe
n vedere
criterii,
si anume:
trei dimensiuni ale ntreprinderii: managementul sau dimensiunea
umana, organizarea sau dimensiunea organizationala, informatica sau
1. Raspndirea
a sistemelor
desunt
calcul
dimensiunea
tehnologica.geografica
Instrumentele
groupware
aplicatii n retea care
[22]
permit 2.
grupurilor
de lucru sa colaboreze ntr-o maniera facila . Lucrul n medii
Arhitectura
colaborationiste presupune lucrul cu documente n format electronic (creat sau
Topologie
digitizat3.prin
scanare), folosind un software special care contine absolut toate
componentele
pentru
de birou,
la care se
si componenta de
4. Modelul
de lucrul
comunicare
(standardul
de adauga
comunicare)
transmitere co-echipierilor (posta electronica, gestionar de documente).
4.2.1. Clasificarea retelelor de calculatoare n functie de raspndirea geografica a sistemelor de calcul
f. Inteligenta artificiala si aplicatiile ei

n functie de raspndirea geografica a sistemelor de calcul din cadrul unei retele de calculatoare se disting
Aceastadetehnologie
informatica reuneste aplicatii ce vor cunoaste o
patru categorii
retele:
extindere deosebit de mare n viitorul apropiat. n categoria aplicatiilor specifice
[69]
sunt
Retelele
- au
o extindere
relativ redusa
(de la ctiva centimetri pna la 1 kilometru
inteligentei artificiale
incluse: LAN
sistemele
inteligente,
recunoasterea
formelor,
recunoasterea si ntelegerea
distanta ntre
vorbirii,
calculatoare).
robotica, Se
rezolvatoarele
regasesc n generale
general lade
nivelul unei camere sau a unei cladiri si
probleme, nvatamntul
sunt
asistat
implementate
de calculator
adesea
si prelucrarea
n cadrullimbajului
organizatiilor.
natural.
g. Tehnologia multimedia prevede reprezentarea n ansamblu a
diferitelor tipuri de date[23]. Multimedia nseamna utilizarea calculatorului
electronic pentru prezentarea informatiilor prin combinarea de texte, grafice,
sunete, imagini statice, animate sau video, folosind instrumente care permit
utilizatorului sa navigheze, sa interactioneze, sa creeze si sa comunice.
Aceasta definitie cuprinde cele patru componente importante ale multimediei:
calculatorul electronic, legaturile ntre documente, numite link-uri, instrumente
de navigare si metode de colectare, prelucrare si comunicare a datelor si
ideilor.
Cele doua aspecte, fundamentale
ale multimediei
Fig.sinr.concomitente,
4.1. Model de retea
locala LAN
sunt integrarea diverselor documente
si
interactivitatea.
[70]
Retelele MAN
- sunt extinse la nivelul unui oras, suprafata lor variind ntre 1 si 10 kilometri
n literatura depatrati.
specialitate,
multimedia
este considerat
conceptde
aflatInternet si sunt utilizate de catre clientii
Adesea
sunt constituite
de catreunfurnizorii
la intersectia mai multor
domenii, ea combinnd cele trei mari inovatii ale
acestora.
secolului: calculatorul electronic, telecomunicatiile si tehnica audiovizualului. n
anii '70 multimedia era doar un cuvnt care nsemna audiovizual, n prezent ea
devenind o tehnologie care a revolutionat domeniul calculatoarelor.
Calculatorul a trecut progresiv, de la rolul sau de mijloc de prelucrare a
textelor, la cel de prelucrare a diverselor si complexelor date, precum imagini
video, fotografii sau sunete. Calculatorul dirijeaza afisarea diferitelor
documente, trateaza prioritatile, dupa cererile utilizatorilor si permite, deci, un
parcurs interactiv n aplicatie. Folosirea tehnologiilor multimedia necesita
dotarea calculatorului cu CD-ROM, difuzoare si placi audio, Video-CD,
camera de luat vederi si placa video, n functie de aplicatiile utilizate.
Informatica sta la baza multimediei. Totusi multimedia nu constituie un
domeniu particular al informaticii, ea nu este dect o prelungire logica si un
rezultat al evolutiei tehnologice, att a echipamentelor, ct si a programelor.
Dezvoltarea acestei tehnologii a fostFig.
determinata
de de
raspndirea,
pe scara
nr. 4.2. Model
retea metropolitana
MAN
larga, a calculatoarelor personale,
de dezvoltarea capacitatilor si
[71]
Retelele WAN
- sunt extinse
la nivelul
regiuni,
chiar la nivel national si continental.
performantelor componentelor
si perifericelor
calculatorului
ceunei
permit
tratarea,
depozitarea si distributia datelor multimedia, de realizarea de afisaje video de
nalta calitate si generalizarea interfetelor grafice utilizator ce permit realizarea
unor prelucrari alta data complexe si mai dificil de obtinut, de raspndirea si
standardizarea placilor de sunet, de dezvoltarea tehnologiilor de stocare care
au permis cresterea volumului de date (aparitia CD-ROM-ului si a altor suporti
de stocare de mare capacitate). Multimedia s-a consolidat odata cu aparitia
standardelor
importante
n
materie
de
comunicatii
si
de
comprimare/decomprimare a datelor, cu integrarea functiilor video si audio n
componente electronice sau procesoare si servicii avansate de
telecomunicatii prin satelit sau cablu, cu faimoasele "autostrazi
informationale".
n acelasi timp, multimedia a devenit o adevarata industrie. Productia
de documente multimedia este economica. Un CD-ROM este un suport cu
mult mai ieftin pentru a contine o
enciclopedie
kilograme
de hrtie
Fig.
nr. 4.3. Modeldect
de retea
cu acoperire
vasta WAN
imprimata. n numeroase domenii, multimedia
este deosebit de eficace. De
[72]
Retelele
GAN
- se
extind
nivelatragatoare
global, acoperind
suprafata a planetei. n aceasta
exemplu, prezentarea
unei ntreprinderi
este
multlamai
daca ntreaga
i
de secvente
retele intra
si Internet-ul,
alaturi
retelele companiilor multinationale sau a
integram comentarii categorie
sonore sau
video
care prezinta
un de
aspect
organizatiilor
mondiale.
particular legat de acea
ntreprindere.
n plus, aceasta prezentare se poate
face fara prezentator, cu ajutorul unui nod interactiv.
Daca multimedia se raspndeste, ncet cu ncet, asupra tuturor
sectoarelor de activitate, marele public este si el vizat. Multimedia devine din
ce n ce mai mult un serviciu pentru un public avid de a descoperi ct mai
multa informatie, de diferite tipuri, prin intermediul televizorului sau monitorului,
a sintetizatorului muzical sau a televiziunii interactive. Trecerea de la
profesional catre marele public este facilitata si de generalizarea unor
interfete utilizator prietenoase, asigurate n general prin simboluri recunoscute
de ntreaga lume: pictograme, optiuni de meniu, zone de dialog, butoane de
control etc., mijloace prin care utilizatorului i se asigura un acces rapid la
aplicatii informatice si la informatii inedite.
h. Alte tehnologii informationale
11/56
13.10.2014
Se pot ncadra aici toate tehnologiile moderne de proiectare asistata de

calculator, semnatura digitala pentru care si n Romnia s-a adoptat legislatia n
domeniu, asa-zisele tehnologii calme, teleprezenta la locul de munca,
calculatoarele Web, microsistemele etc.
1.3.
Aspecte privind organizarea si structurarea

datelor
Dezvoltarea rapida si complexa a societatii a dus n mod inevitabil la o sporire nsemnata a volumului
de date, care tind sa aglomereze si sa blocheze canalele informationale, n aceeasi masura n care creste
continuu nevoia de informatie. Orice organism economic se confrunta cu un volum mare de date, supus unor
prelucrari relativ simple, dar cu un caracter repetitiv si cu o frecventa mare. n acelasi timp datele se
caracterizeaza printr-o structura uniforma rezultata din structura documentelor primare specifice operatiilor
economice. Toate acestea reprezinta, de fapt, restrictii n activitatea de structurare si organizare a datelor
economice n sistemele informatice.
Organizarea datelor reprezinta procesul de identificare, definire, structurare si memorare a
[24]
datelor
. O buna organizare a datelor impune folosirea unor structuri care sa permita o prelucrare cu un
cost ct mai redus. Pentru specificul activitatilor economice, fiecare nivel de abstractizare implica date
elementare si date structurate.
Fig.
nr. 4.4. Model de retea cu acoperire globala GAN
1.3.1. Date elementare si date
structurate
Data este
un model de reprezentare
a informatiei,
accesibil
unui anumit
(om, calculator,
4.2.2.
Clasificarea
retelelor de
calculatoare
n functie
de procesor
arhitectura
program), model cu care se va putea opera pentru a obtine noi informatii.
n functie de arhitectura lor, retele de calculatoare se clasifica n:
O data care apare ca o entitate indivizibila, att n raport cu informatia pe care o reprezinta, ct si n
raport cu procesorul care o prelucreaza se numeste data elementara. Data elementara poate fi privita ca
Retele
peerlatonivelul
peer
- reprezinta
retele
n care fiecare nod (sistem de calcul) este
model de reprezentare
a informatiei
unui
procesor umanacele
(nivel logic)
saude
la calculatoare
nivelul reprezentarii
interne, respectiv peinvestit
suport (nivel
cufizic).
capabilitati si responsabilitati similare. Astfel, fiecare utilizator al retelei are drepturi egale cu
alevedere
celorlalti.
Adesea,
aceastaprintr-un
categorie
deforma:
retea
Din punct de
logic, data
poate fi reprezentata
triplet de
este implementata la nivelul unei organizatii mici, are

o extindere locala (LAN) si un numar mic de utilizatori. Principalul dezavantaj l constituie lipsa securitatii
informatiilor, dar datorita numarului mic de utilizatori, efectele acestuia sunt limitate.
Identificatorul datei (numele) este un simbol asociat datei pentru a o putea distinge de alte date si
pentru a se putea face referiri la ea n timpul procesului de prelucrare (de exemplu, codprod, denprod, um)
Atributele precizeaza proprietatile datei si determina modul n care poate fi ea tratata n procesul de
prelucrare. Iata cteva exemple de atribute:
tipul datei care defineste apartenenta acesteia la o anumita clasa de date, n functie de
natura si de domeniul valorilor luate. Se disting astfel date de tip numeric (ntreg, real,
complex), logic, sir de caractere.
precizia reprezentarii interne care defineste ct mai fidel reproduce modelul intern de
reprezentare obiectul pe care l reprezinta. Precizia depinde de zona de memorie afectata
datei. Ea poate fi simpla precizie sau dubla precizie.
valoarea initiala
modul de alocare a memoriei pe parcursul prelucrarii
dinamic).
Fig. nr. (static,
4.5. Model
de retea peer to peer
Valorile datei pot fi precizate prin enumerare sau printr-o proprietate comuna si pot fi numere, valori
Retele client/server - utilizeaza doua tipuri de calculatoare, respectiv:
logice, siruri de caractere. n functie de valoare, datele se clasifica n :
date variabile
o Server
(variabile)
- reprezinta
- date care peacel
tot parcursul
nod din
procesului
reteadecare
prelucrare
oferapotservicii
lua orice celorlalte noduri ale retelei;
valori din domeniul de definitie a datei;
date constante
(constante)
- date care
pe parcursul
procesului
prelucrare
si pastreaza
o Client
- reprezinta
acel
nod din
retea de
care
utilizeaza
serviciile oferite de un server.
aceeasi valoare din domeniul de definitie al datei.
Din punct de vedere fizic, o data elementara apare ca o zona de memorie sau de suport de o
anumita marime, situata la o anumita adresa, n care se socheaza ntr-o forma specifica valorile datei.
Principalele tipuri de date elementare sunt:
Tipul numeric care include numerele ntregi, reale si complexe si asupra carora se pot
realiza operatii de adunare, scadere, etc.;
Tipul logic (boolean) utilizat pentru precizarea starilor de adevar (TRUE, YES) sau
neadevar (FALSE, NO) ale unui enunt. Asupra acestor date se pot efectua operatii logice:
NOT, AND, OR;
Tipul caracter care reprezinta o succesiune de caractere alfanumerice asupra careia se
pot defini operatii de concatenare, ordonare etc.;
Tipul pointer, adica date elementare ale caror valori sunt adrese, referinte pentru alte date.
n majoritatea aplicatiilor, datele se prezinta sub forma unor multimi sau colectii, a caror prelucrare nu
poate fi conceputa fara o organizare corespunzatoare. ntre elementele unei colectii de date pot fi identificate
si/sau introduse relatii care sa determine pe multimea respectiva o anumita structura. Natura relatiei poate
diferi la diferite nivele de abstractizare n mod considerabil, putnd fi o relatie de ordine n multimea elementelor
colectiei, o relatie ce descrie mecanismul de acces la memorie. n acest mod se obtine tipul de data structurata
Fig.care
nr. 4.6.
retea client-server
sau structura de date. Structurile de date sunt colectii de date pe
s-a Model
definit de
o structura
si careia i este
specific un anumit mecanism de selectie si identificare a componentelor. O structura este o entitate de sinen cadrul
unei
retele
care siare
implementata
arhitectura
client/server, orice sistem de calcul poate
statatoare, indentificabila
prin nume,
ale carei
componente
mentin
proprietatile. Componentele
unei structuri
de date pot fi individualizate
si selectate
prin nume
(identificatori)
pozitiadupa
ce o ocupa
structura,
ndeplini
functiunea
de server
sausau
deprin
client,
cumnsunt
solicitate si/sau oferite serviciile. Serviciile
conform cu relatia de ordine specificata.
oferite de un server pot fi:
Structurile de date pot fi clasificate dupa mai multe criterii:

a.
b.
Servicii de transfer al fisierelor - server ftp;
dupa modul de selectare a componentelor:
structuri cu acces
atunci
o componenta
poate fi- selectata
a tine seama
direct
Servicii
decnd
posta
electronica
server fara
POP3,
IMAP,
de celelalte componente ale structurii
structuri cu acces secvential atunci cnd localizarea unui element se face printr-un
Servicii
de
conectare
la
Internet
server
PROXY;
proces de parcurgere a mai multor componente, conform cu ordinea acestora.
dupa suportul de memorie
peServicii
care se creeaza
web structura
- server
deweb
date : (IIS,
structuri de date interne (sir, masiv, nregistrare, liste, arbori)
structuri de date externe (fisiere, baze de date)
cu cardinalitate finita, daca au un numar limitat de componente
SMTP etc.;
APACHE etc);
alte servicii.
Serviciile n cadrul acestei retele sunt oferite de catre aplicatii specializate, aplicatii care poarta denumirea
c. dupa
variabilitatea
structurii:sunt instalate pe sistemele de calcul din retea si sunt folosite de catre toti utilizatorii
generica
server.
Acestea
autorizati ai
retelei
structurirespective.
de date dinamice,Datorita
care si modifica
faptului
pe parcursul
ca o aplicatie
prelucrarii structura
de tip server necesita resurse hardware considerabile,
structuri de date
carepe
pe tot
existentei
au acelasi
numarde
de componente
acestea se instaleaza
destatice,
obicei
unparcursul
calculator
care
dispune
aceste resurse si care primeste denumirea de
si n aceeasi ordine
server.
Structurile dinamice, la rndul lor, pot fi:
Celelalte
sistemeinfinita,
de calcul,
carede
utilizeaza
cu cardinalitate
daca numarul
componenteserviciile
este nelimitatoferite de un server, necesita instalarea unor aplicatii care
sa poata
prelucra
serviciile,
numite
aplicatii
client.
Acestea,
n general, nu necesita resurse hardware deosebite.
Daca se grupeaza mpreuna date structurate si se nzestreaza aceasta multime cu anumite operatii,
atunci se obtine un tip de data structurata sau un tip de structura de date. Un tip de data structurata este deci
Dupa cum se poate observa, prin arhitectura client/server se realizeaza
o multime ordonata de date (elementare sau structuri de date) pe care s-a definit un grup de operatori de baza
o buna distributie a resurselor n retea,

12/56
13.10.2014

cu
o anumita
semantica.
fiind
necesare
putine
noduri care sa dispuna de resurse hardware mai performante (server-ele), restul sistemelor de
calcul Principalele
putnd tipuri
dispune
de deun
de astfel
desirul,
resurse.
Acest lucru
de structuri
dateminim
pentru memoria
interna sunt
masivul, nregistrarea,
listele conduce la minimizarea costurilor de
liniare,
arborii de date,
pentru memoria externa
sunt fisierele side
bazele
de date. a datelor.
implementare
siiarmaximizarea
randamentului
prelucrare
La orice nivel de abstractizare rezolvarea unei probleme, utiliznd calculatorul electronic, implica att
4.2.3. Clasificarea retelelor de calculatoare n functie de topologie
date elementare, ct si date structurate. Componentele unei structuri de date pot fi date elementare sau la
rndul lor structuri de date. Daca toate componentele sunt de acelasi tip atunci structura de date este
Prin topologia unei retele de calculatoare se ntelege modul de amplasare
omogena. Definirea structurilor de date se bazeaza, n majoritatea aplicatiilor, pe structurile liniare, arborescente
acest
se disting
urmatoarele
categorii
de retele:
si de tip criteriu
retea. Acestea
sunt considerate
structuri de
baza, deoarece,
prin combinarea lor convenabila, se pot
construi structuri orict de complexe.
a acestora n spatiu. n functie de
retele de tip magistrala (bus) - conectarea tuturor sistemelor de calcul si a tuturor echipamentelor se
Listele sunt structuri de date liniare, dinamice, recursive, cu componente omogene sau eterogene.
face
liniarcomponentele
prin intermediul
cablu
trunchi.Listele
Toate
Ca secvente finite de
elemente,
pot fi date unui
elementare
saunumit
date structurate.
pot datele
fi de mai sunt transmise n toata reteaua, dar sunt
multe tipuri: liniare, circulare
etc.
receptionate
doar de calculatorul sau dispozitivul caruia i sunt destinate. La capetele trunchiului de
retease se
monteaza
cte un
dispozitiv
terminator,
cufiecare
scopul
Prin lista liniara
ntelege
un sir de elemente
n care
distingem numit
un prim si
un ultim element,
element n afara de semnalele
acestea avnd care
unic determinate
un element
care l precede
unulun
care
i succede;
primul
nu au fost
receptionate
de sinici
nod
din retea.
element are un unic element care i succede, iar ultimul element are un unic ele
ment care l precede. Cele doua
capete ale listei se numesc baza, respectiv vrf.
de capta semnalele libere, respectiv
Pentru definirea listelor liniare si a relatiilor de ordonare liniara sunt folosite variabile pointer, astfel
nct elementele listei apar ca perechi sau triplete care, n afara elementului de data contin referinte ce indica
locul succesorului, respectiv locul succesorului si predecesorului.
n practica se ntlnesc urmatoarele tipuri de liste liniare:
Stiva sau lista LIFO este o lista asimetrica pentru care adaugarea, stergerea si consultarea
se fac la un singur capat, respectiv la sfrsitul ei.
Coada sau lista FIFO este o lista asimetrica la care operatiile de consultare si stergere se
realizeaza la nceputul listei, iar operatia de adaugare la sfrsitul listei.
Lista cu doua capete este o lista simetrica pentru care operatiile de adaugare, consultare si
stergere se fac att la nceputul, ct si la sfrsitul listei.
Fig. nr. 4.8. Model de retea cu topologia magistrala (bus)
Lista circulara este o lista n care se modifica modul de nlantuire, punnd la partea de legatura a
ultimului element adresa o
primului
element. Deoarece la aceste liste dispare distinctia dintre primul si ultimul
Avantaje:
element, se introduce un element special, numit cap de lista, care nu contine date. Capul de lista devine prim si
ultim element si asigura posibilitatea de a parcurge lista n ambele sensuri.
necesita o infrastructura simpla si putin costisitoare;
Structura de tip arbore asigura ordonarea elementelor componente pe niveluri ierarhice. Exista un
singur nod radacina si mai multe noduri
confera
cu un anumit
independenta
numar de descendenti.
functionala
Se ntlneste
fiecarui
n articolele
calculator
dintr-un
fisier.
sau echipament conectat n retea;
o Dezavantaje:
Cele mai utilizate date structurate sunt:
articolul;
fisierul;
tabloul.
functionarea retelei presupune neaparat si functionarea trunchiului sau magistralei. Daca

apare o defectiune la magistrala, calculatoarele si echipamentele din cadrul acesteia nu
mai pot comunica ntre ele.
Datorita faptului ca semnalul se difuzeaza n toata reteaua, exista pericolul interceptarii
Articolul este o structura de tip arborescent ale carui cmpuri sunt descendentii radacinii (nivelul
acestuia
de
neautorizati,
deci
nu confera o securitate fizica a comunicatiei.
1), subcmpurile sunt descendentii cmpurilor
(nivelul
2) catre
s.a.m.d.utilizatori
Cmpurile unui
articol pot fi date
elementare
sau grupuri de date de diverse tipuri. n principiu fiecare cmp sau subcmp se defineste prin urmatoarele
atribute:
retele de tip stea (star) - conectarea tuturor sistemelor de calcul, precum si a echipamentelor periferice
se face
prin
nume
- un cod
unicintermediul
de identificare;
unui dispozitiv special numit concentrator sau hub. Astfel fiecare nod din retea
are
legatura
directa
cu
hub-ul,
realizndu-se astfel o legatura permanenta ntre nodurile retelei. Reteaua
tip - natura datei;
functioneaza att timp ct nodul central este n functiune, fiecare nod al retelei fiind independent de
lungime
- numarul
total de caractere;
celelalte
noduri.
partea zecimala - se specifica numai pentru datele numerice.
De exemplu, articolul ARTSALAR poate avea urmatoarea structura:
PRIVATE Nume
Tip
Lungime
Partea zecimala
MARCA
Numeric
NUMEPREN
Caracter
20
FUNCIE
Caracter
10
SALARBAZ
Numeric
11
Fig. nr. 1.7. Descrierea articolului ARTSALAR

Fisierul reprezinta un ansamblu organizat de articole cu aceeasi natura, dispuse pe un suport de
nregistrare (de exemplu, fisierul FSAL cuprinde articolele ARTSALAR cu date privind salariatii unei
Fig. nr. 4.9. Model de retea cu topologia stea
organizatii).
(star)
Avantaje:
Tabloul este oo
colectie
de date de acelasi tip, aranjate ntr-o structura rectangulara, cu una sau mai
multe dimensiuni. Tablourile cu o dimensiune se numesc vectori, iar cele cu mai multe dimensiuni se numesc
matrici sau masive. Pentru fiecare dimensiune
se asociaza
indice ale carui
valori sunt prin
folosite
pentru
Ofera un
control un
centralizat
al traficului
retea;
referirea elementelor tabloului.
Ofera independenta nodurilor retelei.
Exemplu: T (i1, i2...ik ), unde k reprezinta numarul de dimensiuni, iar i1, i2....ik sunt elementele tabloului
De exemplu, pentru
introducerea notelor obtinute de studenti n cele 2 sesiuni,
o Dezavantaje
fiecare sesiune avnd cte 5 examene, definim variabila Nota(2,5). Vom obtine un
tablou de variabile astfel: Nota(1,1),
Nota(1,2),
Nota(1,3),deNota(1,4),
Nota(1,5),
Necesita
o infrastructura
comunicatii
costisitoare (se utilizeaza cablaje pe distante
Nota(2,1), etc.
mari, plus concentratorul care reprezinta un echipament utilizat doar la centralizarea
T.
traficului);
Asupra structurilor de date se
pot efectua att operatii generale, ct si operatii specifice tipului
structurii. Cele mai ntlnite sunt:
Functionarea retelei este dependenta de functionarea concentratorului.
1. Crearea se executa o singura data la nceputul ciclului de viata a structurii respective,

presupunnd memorarea structurii respective de date n forma initiala, pe suportul de memorie interna sau
retele de tip inel (ring) - toate sistemele de calcul sunt interconectate ntre ele n stilul conectarii n
externa.
topologia
magistrala,
ultimul
uniteanterior
formndu-se
astfel o bucla (inel). Informatia se
2. Actualizarea
reprezinta
operatia de doar
aducereca
la primul
zi a unei si
structuri
de sunt
date create
si
presupune:
transmite de la un nod la urmatorul, ntr-un singur sens. Avantajele si dezavantajele sunt aceleasi ca la
adaugarea si/sau inserarea de noi elemente ale structurii;
retelele
magistrala,
modificarea
valorilor de
unor tip
elemente
ale structurii;cu o completare, si anume ca retele de tip inel ofera un grad ridicat de
stergerea
securitate
fizica si/sau logica
privind
a unor
transferul
elemente aleinformatiilor
structurii.
n si din exterior, prin simplu fapt ca acest transfer nu se poate
3. Consultarea
(exploatarea) asigura accesarea elementelor componente ale unei structuri n
realiza.
scopul prelucrarii sau vizualizarii acesteia.
4. Sortarea permite ordonarea crescatoare sau descrescatoare a elementelor unor structuri, dupa
anumite criterii stabilite de utilizator, fiind o rearanjare fizica a acestora.
5. Separarea este desfacerea unei structuri n doua sau mai multe structuri.
6. Fuzionarea sau interclasarea este combinarea a doua sau mai multor structuri ntr-o singura
13/56
13.10.2014

structura conform unor criterii.
7. Copierea presupune obtinerea unei dubluri, integrale sau partiale aleasa de utilizator.
1.3.2. Categorii de operatiuni definite asupra datelor

Prelucrarea datelor presupune parcurgerea unei succesiuni ordonate de operatii care actioneaza
asupra valorilor acestora. Ele se pot grupa n urmatoarele categorii:
operatiuni de atribuire;
operatiuni de calcul;
operatiuni de decizie;
operatiuni de intrare /iesire;
operatiuni de transfer a controlului.
Operatiunile de atribuire sunt acelea prin care unei variabile i se atribuie o anumita valoare
predefinita sau rezultatul evaluarii unei expresii.
Exemplu:
NOTA = 8
MEDIA=(NOTA1+NOTA2)/2
Fig. nr. 4.10. Model de retea cu topologia inel (ring)
retele
de se
tipdefinesc
arbore
(tree) numerelor
- aceasta
categorie
defacretele
combina topologia retelelor de tip magistrala
Operatiunile
de calcul
pe multimea
reale.
Dintre acestea
parte operatia
de adunare, scadere,
mpartire,
ridicare la
putere, calculul
unor expresii
numerice
etc. magistrala
Ca operatori
cunmultire,
cea de
tip stea.
Specific
acestei
topologii
este
centrala, respectiv un cablu denumit
se utilizeaza:
[73]
backbone . Pornind de la acest cablu, se dezvolta strucuturi de retele de tip stea si/sau de tip
magistrala, formndu-se astfel reteaua de tip arbore. Aceasta topologie este cel mai des ntlnita la
-retelele
pentru scadere;
metropolitane, mai ales n cadrul companiilor furnizoare de servicii Internet. Aceste companii
propriile retele de cablaje, asa-numitele backbone-uri, la care se conecteaza clientii serviciilor
*dezvolta
pentru nmultire;
de Internet. Acestia dispun de retele locale proprii, cu arhitectura si topologie proprie, astfel constituind
/ pentru mpartire;
mpreuna o retea metropolitana de tip arbore. Principalul dezavantaj al acestui tip de retele l constituie
**dependenta
pentru ridicare la de
putere.
elementul structural central (backbone), fara de care nici un nod al retelei nu poate
beneficia
conectivitate
totala.
asemenea,
n cadrulde
expresiilor
se pot utiliza
si parantezele, evaluarea acestora facndu-se
+ pentru adunare;
De
dupa regulile din algebra.
Exemplu:
SALARIU NET = ((NRORLUCR * TARIFO) + SPORVECH) - IMPOZ

a = (b * c)**2 + 1650
Operatiunile de decizie sunt utilizate pentru a determina valoarea logica a unei propozitii
(adevarat sau fals). Ele conditioneaza executarea unor operatiuni sau grupuri de operatiuni. Operatorii utilizati
pentru scrierea conditiilor pot fi operatori relationali (=, >, <, ) si/sau operatori logici (NOT, AND, OR).
Exemplu:
IF STOCSIGURANTA < 5000 THEN
PRINT "Este necesara reaprovizionarea"
ENDIF
Operatiunile de intrare/iesire vizeaza realizarea transferului de date ntre memoria externa si
cea interna si invers. Pentru optimizarea operatiei de intrare/iesire se interpun zone tampon (buffere) att
pentru intrare ct si pentru iesire. Cele mai utilizate operatii de intrare/iesire sunt cele de deschidere si
nchidere a fisierelor si de citire si scriere date.
Operatiunile de transfer a controlului sunt operatii de salt si de apelare. Cele de salt au rolul de
a preda controlul unei alte operatiuni dect cea imediat urmatoare, iar cele de apel, determina lansarea n
executie a unor proceduri (grupuri de operatiuni), evitndu-se astfel descrierea lor de mai multe ori n cadrul
algoritmului de rezolvare a problemei.
1.3.3. Modele de structuri de date

Fig. nr. 4.11. Model de retea cu topologia arbore (tree)
n timp, organizarea datelor n sistemele de prelucrare automata a evoluat n functie de mai multi
factori, dintre
careClasificarea
cei mai importantiretelelor
sunt:
4.2.4.
de calculatoare n functie de modelul de comunicare
(standardul de comunicare)
de
performantele
puterea
de prelucrare
a calculatoarelor;
O retea
calculatoaresieste
alcatuita
dintr-un ansamblu
de mijloace de transmisie si de sisteme de calcul utilizate pentru a realiza att functii de transport a
suporturile
care stau
baza preluarii,
stocarii,
prelucrarii
informatiilor;
informatiei, ct si functii
de prelucrare
a la
acesteia.
Dar fiecare
sistem
de calcul
prezinta un mod specific de stocare a informatiei si de interfatare cu exteriorul. Astfel, o
evolutia
componenteidiferite
logice sisteme
a sistemelor
informatice
si, n special,
limbajelor
dedaca exista o conventie care stabileste modul n care se
retea de calculatoare
care
interconecteaza
de calcul
poate functiona
n buneaconditii
numai
programare
de care Aceasta
depinde realizarea
softw are-ului;
transmite si se interpreteaza
informatia.
conventie poarta
numele de protocol.
modul de prelucrare a datelor: pe loturi, on-line, n timp real;
nevoia
diversificata
de informatii
utilizatorilor.
Un protocol
estecrescnda
un set desi reguli
si conventii
ce se astabilesc
ntre participantii la o comunicatie n vederea asigurarii bunei desfasurari a comunicatiei
respective; sau protocolul este o ntelegere ntre partile care comunica asupra modului de realizare a comunicarii.
De modul cum sunt organizate datele depinde obtinerea informatiilor. De aceea, n orice sistem
informational,
datele trebuie
organizate
si structurate
n mod logic
asfelelaborate
nct sa mai
poata
fi eficient
prelucrate
si Cele mai importante sunt modelul de referinta ISO / OSI si
Pe parcursul
evolutiei
comunicatiei
ntre calculatoare
au fost
multe
familii de
protocoale.
gestionate.
modelul de referinta TCP / IP.
Indiferent
de modul
n careSystems
va fi abordata
societatea
n viitor,
datele-informatiile
vor exista si,Standard
n
4.2.4.1. Modelul
OSI (Open
Interconnection)
pentru
retele,
propus de ISO (International
Organization), ca un prim pas catre standardizarea
consecinta, este
necesar sa se
apeleze
diferite
metodesedeocupa
organizare
a lor. La baza
organizarii
datelor
se
internationala
a protocoalelor
folosite
pe la
diferite
niveluri,
de conectarea
sistemelor
deschise
comunicarii
cu alte sisteme. Modelul OSI contine sapte niveluri:
regasesc
n
principal
doua
modalitati:
organizarea
n
fisiere
si
organizarea
n
baze
de
date.
Ele
se
refera
la
fizic, de legatura date, retea, transport, sesiune, prezentare, aplicatie (vezi figura nr. 4.9). Acest model nu reprezinta n sine o arhitectura de retea deoarece nu
modul
n care
datelesisunt
reprezentate
pe suporturile
de memorare,
cu posibilitati
specifica
serviciile
protocoalele
utilizate
la fiecare nivel,
ci arata numai
ceea ce de
ar regasire
trebui sa automata.
faca fiecare nivel.
Nivelul
fizic senocupa
de transmiterea bitilor printr-un canal de comunicatie: cnd unul din capete trimite un bit 1, acesta este receptat n cealalta parte ca un bit
Organizarea
datelor
fisiere
1 si nu ca un bit 0.
Pentru primele generatii de suporturi tehnice metoda traditionala de organizare a datelor o constituie
Nivelul
legatura de date are sarcina de a transforma un mijloc oarecare de transmisie ntr-o linie care sa fie disponibila nivelului retea fara erori de transmisie
cea bazata
pe fisiere.
nedetectate. De aceea, nivelul legatura de date obliga emitatorul:
Fisierul este un ansamblu organizat de date, omogen din punct de vedere al naturii si criteriilor de
sa pe
descompuna
datele de date
intrare
cadre
de n
date
(cteva
sau mii de octeti);
prelucrare, memorate
suporturi tehnice
denunde
pot(blocuri)
fi utilizate
procesul
desute
prelucrare.
fisierelor
sa transmita
cadrele
Asupra
se pot
realizasecvential;
urmatoarele operatii de baza:
sa
prelucreze
deprin
confirmare
trimise
napoi
de receptor.
crearea,
adicacadrele
operatia
care nregis
trarile
logice
sunt transpuse pe suportul tehnic de
date;
Nivelul
se ocupacare
de controlul
functionarii
subretelei.
O problema
cheie n proiectare
retea
actualizarea
este constituita
din operatii
de adaugare,
modificare
si stergere;este determinarea modului n care pachetele sunt dirijate de la sursa
la destinatie. De
nivelul
ocupade
deregasire
rezolvarea
neconcordantelor dintre modul de adresare, dimensiunea pachetelor sau chiar protocoalele sursei si
asemenea,
consultarea
careretea
este se
operatia
a nregistrarilor;
destinatiei.
sortarea, adica ordonarea crescatoare sau descrescatoare a articolelor dupa anumite

criterii stabilite de utilizator;
Nivelul transport are rolul de a accepta date de la nivelul sesiune, de a le descompune, daca e cazul, n unitati mai mici, de a transfera aceste unitati nivelului
separarea, adica desfacerea unui fisier n doua sau mai multe fisiere;
retea si a se asigura ca toate fragmentele sosesc corect n celalalt capat.
fuzionarea, adica combinarea a doua sau mai multor fisiere ntr-unul singur conform unor
criterii;permite utilizatorilor de pe masini diferite sa stabileasca ntre ei sesiuni. Ca si nivelul transport, o sesiune permite transportul obisnuit de date,
Nivelul sesiune
copierea
care presupune
unei dubluri a fisierului
dar furnizeaza si servicii mbunatatite,
utile n obtinerea
anumite aplicatii.
Orice
poate fi privit
dublu aspect:
Nivelulfisier
prezentare.
Spre sub
deosebire
de nivelele inferioare, care se ocupa numai cu transferul sigur al bitilor dintr-un loc n altul, nivelul prezentare se ocupa de
sintaxa si semantica informatiilor transmise.
logic sau functional, care priveste latura semantica, deci informationala a datelor ce
fisierul;
Exem plu:compun
codificarea
datelor, reprezentarea tipurilor de baza etc.
fizic, care este strict legat de reprezentarea datelor pe suportul fizic si de modul de
Nivelul aplicatie
organizare
are rolul
a acestuia.
de a uniformiza interfata dintre date si utilizator. Prin interfata dintre date si utilizator se ntelege n cazul de fata modul de afisare sau
sistemul de pastrare a fisierelor care poate fi diferit de la un sistem la altul.
Din punct de vedere logic, un fisier este alcatuit dintr-o multime de articole (nregistrari logice), din
cmpuri de date (grupate sau negrupate) si din caractere.
14/56
13.10.2014

Articolul este o grupare de date asociate ce formeaza o entitate referita printr-un identificator. De
regula, acest identificator trebuie sa sugereze continutul informational al nregistrarii logice (de exemplu,
articolul ARTSALAR contine date privind salariatii unei ntreprinderi). Caracteristicile nregistrarilor logice sunt:
lungimea (numarul caracterelor continute) care poate fi variabila sau fixa si formatul (fix: toate nregis
trarile au
aceeasi lungime; variabil: nregistrarile au lungimi diferite).
Cm pul de date este o entitate de date constnd dintr-un numar de caractere, cuvinte sau coduri,
tratate mpreuna ca un tot unitar. Cmpurile care se refera la aceeasi entitate (de exemplu, NRMARCA,
NUMESAL, SALBAZA etc) formeaza un articol. n functie de natura datelor pe care le nmagazineaza,
cmpurile pot fi numerice, alfanumerice, logice, data calendaristica etc.
Caracterul este elementul de baza, indivizibil al datelor dintr-un fisier (o cifra, o litera, un caracter
special).
Exem plu:
Data intrarii
Cod
Denumire
Document
Data Fig. nr. 4.13.
U/M Modelul
Cantit OSIPU
produs
Prod
4.2.4.2. Modelul TCP/IP este mult mai vechi dect modelul OSI si a fost utilizat drept model de referinta de catre stramosul tuturor
retelelor de calculatoare,
ARPANET si apoi de succesorul sau, Internet-ul. ARPANET a fost o retea de cercetare sponsorizata de catre DoD (Department of Defense - Departamentul de Aparare
Fel
Zconecteze
L ntreAele, utiliznd linii telefonice nchiriate, sute de retele universitare si guvernamentale. Modelul de
al Statelor Unite). n cele din urma,
reteauaNr
a ajuns sa
referinta TCP / IP a aparut ca o necesitate de interconectare a retelelor de diferite tipuri, iar denumirea a fost data dupa cele doua protocoale fundamentale utilizate.
nr. 4.14. se poate
modelul
de referinta
/ OSI si modelul
TCP / IP.
N,4Din figuraC,20
C,5 observa
N,5diferenta
N,2dintre
N,2
N,2
C,3 ISO N,8,3
N,9,2
Modelul ISO / OSI
Modelul TCP / IP
Fig. nr. 1.8. Descrierea articolului ARTPROD

Sub aspect fizic, fisierul se defineste n functie de suporturile tehnice de date utilizate. Necesitatea
organizarii datelor pe suporturi tehnice (discuri magnetice, benzi magnetice, discuri optice etc) deriva din
caracterul limitat al memoriei interne a unui calculator. Este greu de pastrat n memoria interna att programele de
aplicatii, datele de prelucrat, ct si rezultatele prelucrarilor. Solutia o reprezinta organizarea de fisiere pe
suporturi externe, de unde prin proceduri speciale de intrare/iesire si n functie de cerintele utilizatorului, sunt
transferate n memoria interna.
1.3.3.1.1. Accesul si organizarea fisierelor

Organizarea fisierelor nseamna definirea regulilor de dispunere fizica a articolelor pe suport. Metodele
de organizare a fisierelor sunt de doua tipuri: clasice (elementare) si mixte (derivate). Metodele clasice de
organizare sunt organizarea secventiala, organizarea directa, organizarea secvential-indexata, organizarea
relativa.
Organizarea secventiala presupune dispunerea articolelor pe suport unele dupa altele, n ordinea
obtinerii lor, dupa criterii stabilite de utilizator.
Consultarea fisierelor secventiale se poate face prin citirea articolelor n ordinea n care apar pe
suport, accesul fiind secvential. Ca urmare, timpul de acces este destul de ridicat, actualizarea fiind greoaie si
lenta.
Aceste fisiere sunt recomandate atunci cnd prin program se prelucreaza toate articolele continute
sau un numar mare al acestora. FisiereleFig.
secventiale
se utilizeaza
si ca fisiere
salvare/arhivare.
Avantajul
lor
nr. 4.14.
Comparatie
ntredemodelul
ISO/OSI
si modelul
TCP/IP
consta n faptul ca pot fi organizate pe orice tip de suport (adresabil sau nu, reutilizabil sau nu).
Nivelul gazda - la - retea (interfata - retea) - despre acest nivel modelul TCP / IP nu spune mare lucru, singura mentiune este aceea ca gazda trebuie sa se
O operatie
fisierele
sortarea.
Sortarea
reprezinta
fisier de la gazda la gazda si de la retea la retea. Acest nivel
lege la retea
pentru atipica
puteapentru
transmite
date,secventiale
folosind uneste
anumit
protocol.
Acest protocol
nurearanjarea
este definit unui
si variaza
secvential
la nivel fizicnivelului
ntr-un superior,
alt fisier secvential,
dupa
anumit criteriu
aplicat
unei parti
articolelor
(deutilizata
obicei n comunicatie si de tipul legaturii de date.
face ca functionarea
numit Internet
si un
respectiv,
retea, sa
nu depinda
de areteaua
fizica
un cmp), parte numita cheie de sortare. Sortarea poate fi efectuata dupa mai multe chei. n acest caz, prima
cheie esteNivelul
cea care
Internet
hotareste
are rolul
ordinea
de a si
permite
numaigazdelor
daca doua
sa emita
articole
pachete
au aceeasi
n orice
valoare
retea si
pentru
de a aceasta,
face ca pachetele
se ia n sa circule independent pna la destinatie.
considerare a doua cheie, pe urma a treia cheie, etc. Din aceasta cauza cheile se numesc chei primare,
Nivelul
Internet
secundare,
tertiare
etc. defineste oficial un format de pachet si un protocol numit IP - Internet Protocol care asigura un serviciu de transmitere a datelor fara conexiune.
Alte protocoale care pot functiona la acest nivel sunt:
Fisierele secventiale se pot concatena, adica din doua fisiere se poate obtine un al treilea fisier, sortat
ICMP - Internet Control Message Protocol;
n aceeasi ordine. ARP
- Address
Resolution
Protocol;
Organizarea
directa
(selectiva)
stocheaza
si gestioneaza nregistrarile pe suport pe baza unor
procedee de repartizare (randomizare). Plecnd de la un element al nregistrarii, numit cheie de repartizare, se
RARP - Reverse Address Resolution Protocol.
calculeaza adresa de dispunere pe suport pe baza unei formule. Aceeasi formula este aplicata att la
dispunerea
pe suport,
ct sipermite
la cautarile
ulterioare.
pe suport
determina
astfel
pe baza algoritmului
Nivelul
transport
conversatii
ntreAdresa
entitatiledepereche
din se
gazdele
sursa
si, respectiv,
destinatie, deci asigura comunicatia ntre programele de aplicatie.
de randomizare, folosind o functie A=F(k), unde k reprezinta un element al nregistrarii.
Sunt definite doua protocoale:
Organizarea directa este specifica suporturilor adresabile si asigura consultarea si actualizarea
rapida a fisierelor.
TCP (Transmission Control Protocol) este un protocol punct - la - punct, orientat pe conexiuni care permite ca un flux de octeti trimisi de pe un sistem sa
ajunga fara erori pe oricare alt sistem din inter - retea (asigura livrarea corecta, n ordine, a mesajelor);
O forma deosebita a organizarii directe este organizarea relativa. Un fisier de organizare relativa
are urmatoarele
caracteristici:
UDP (User Datagram Protocol) este un protocol nesigur (nu asigura livrarea mesajului la receptie fara erori, fara pierderi, fara duplicate, n ordinea n
care au fost emise), fara conexiuni, care foloseste IP pentru transportul mesajelor.
se poate organiza numai pe suporturi adresabile;
suprafata
memorare
esteutilizatorilor
mpartita n retelei,
unitati adresabile,
numite
casete, dede
dimensiuni
si numerotate
Nivelul de
aplicatie
asigura
prin intermediul
programelor
aplicatie, fixe
o varietate
de servicii:
crescator, de la 0 la n. Fiecare zona (caseta) poate contine sau nu un articol. Orice articol poate fi
terminal
virtualde
TELNET,
protocol
permite unui utilizator
de se
pe numeste
un sistemcheie
sa serelativa.
conecteze si sa lucreze pe un alt sistem aflat la distanta;
identificat
prin numarul
ordine al
caseteicare
corespunzatoare,
numar ce
accesarea articolelor se poate face secvential, direct (aleator) sau dinamic.
transferul de fisiere FTP (File Transfer Protocol) protocol care pune la dispozitie o modalitate de a transfera eficient date de pe o statie pe alta, n ambele
sensuri; de fisierele secventiale, care au articolele aranjate compact, cele relative pot avea
Spre deosebire
zone neutilizate ntre articole. Corespondenta dintre articole si numerele de caseta se realizeaza prin formule
posta
electronica
SMTP (Simple
Mail Transfer Protocol). Posta electronica a fost la origine doar un tip de transfer de fisiere, dar ulterior a fost dezvoltat
matematice, numite formule
de randomizare
sau repartizare.
un protocol specializat pentru acest serviciu. Acest protocol este folosit pentru transferul mesajelor de posta electronica ntre utilizatori conectati la
retele diferite,
dar care au o conexiune
Internet.
Organizarea
secvential-indexata
are o larga
utilizare n practica deoarece permite att accesul
secvential, ct si accesul direct. Suporturile utilizate trebuie sa fie adresabile. Fisierele indexate sunt ansambluri
au aparut
o serie
altenprotocoale,
cum ar fi: sau descrescatoare a valorii cheii de articol.
de articoleUlterior
logice ,asezate
unul
dupade
altul
ordinea crescatoare
Cheia de articol este un cmp sau rezultatul evaluarii unei expresii de cmpuri din structura articolului fisierului
Serviciul Numelor de Domenii, DNS (Domain Name Service), pentru a stabili corespondenta dintre numele gazdelor si adreselor retelelor;
indexat. Fisierele index nlatura limitele fisierelor prezentate anterior:
HTTP (HyperText Transfer Protocol) - folosit pentru aducerea paginilor de pe Web.

la fisierele secventiale accesarea greoaie datorita timpului de raspuns mare;
la fisierele
relative
folosirea
ineficientasiaretelele
suprafetei
de memorare.
Fig. nr. 4.15
prezinta
protocoalele
modelului
TCP/IP.
Prin operatia de indexare, fisierului i se ataseaza un tabel n care sunt pastrati indecsii - informatii
auxiliare pe baza carora sunt reperate rapid articolele fisierului. Astfel, un fisier index este alcatuit de fapt din
doua fisiere:
fisierul propriu-zis de date n care nregistrarile sunt ordonate crescator sau descrescator, dupa cheia de
articol (cheia de indexare);
fisierul index care are un numar de nregistrari egal cu numarul nregistrarilor din fisierul de date. Fiecare
nregistrare contine valoarea cmpului cheie a articolului din fisierul de date, plus adresa fizica de pe
suport (numar cilindru, numar pista, numar sector) a acelei nregistrari.
La consultarea fisierului se parcurge mai nti secvential tabela de indecsi. Cnd valoarea cheii de
cautare devine egala cu valoarea cheii din index se preia adresa din index si astfel se ajunge la nregistrarea de
pe suport.
Consultarea articolelor din fisierele index poate fi realizata secvential sau direct.
Prin mod de acces se ntelege tehnica de regasire a nregistrarilor

continute ntr-un fisier. Accesul poate fi: secvential, direct (selectiv, aleator) si
15/56
13.10.2014
dinamic.
Accesul secvential presupune regasirea nregistrarilor n ordinea n care acestea au fost dispuse
pe suportul tehnic. Pentru a localiza nregistrarea n este necesara parcurgerea tuturor celor n-1 nregistrari
precedente. Orice tip de fisier poate fi accesat secvential. Astfel, fisierele secventiale sunt accesate articol cu
articol, cele relative sunt accesate n ordinea casetelor, cele goale fiind sarite, cele indexate sunt accesate n
ordinea indexului activ (un fisier poate avea asociate mai multe fisiere index, din care numai unul este activ la un
moment dat).
Accesul direct (aleator) permite identificarea directa a nregistrarilor prin intermediul unei adrese
indicate prin cheia stabilita de utilizator. Se aplica suporturilor adresabile.
Accesul dinam ic mbina metodele anterioare, operatiunea realizndu-se n doua etape:
pozitionarea directa pe o anumita nregistrare a fisierului;

consultarea secventiala a urmatoarei nregistrari.
n functie de modul de organizare se pot utiliza unul sau mai multe moduri de acces. Relatia dintre
modul de organizare si cel de acces este prezentata n tabelul nr. 1.2.
Tabelul nr.1.2. Corespondenta mod

a fisierelor
- modde
demodelul
acces TCP/IP
Fig.de
nr.organizare
4.15. Protocoalele
utilizate
4.3. Administrarea si securitatea retelelor de calculatoare

Secvential
Direct
Dinamic
Administrarea retelei consta n planificarea, configurarea si gestionarea tuturor elementelor retelei: resurse locale si aflate la distanta, conturi de utilizator,
dispozive pentru conectivitate. Scopul administrarii retelei este de a creste produtivitatea prin asigurarea accesului la resursele necesare.
Acces
Administrarea retelei trebuie sa nceapa cu planificarea acesteia, cu documentarea ciclului de viata al retelei. n acest sens trebuie sa se nceapa cu configuratia
curenta,
raspunzndu-se la urmatoarele ntrebari:
Organizare
Ce hardw are si ce softw are - ce versiuni - sunt utilizate n prezent?
Secventiala
Xutilizatorilor?
Acestea sunt adecvate nevoilor
Relativa
Cum este vazuta dezvoltarea retelei n viitor?
nainte de a avea o retea functionala, administratorul de retea trebuie sa decida cum gestioneaza accesul. Accesul include nu numai conectarea la o anumita
statie de lucru, ci si accesarea resurselor. nainte de a lua aceasta decizie, administratorul trebuie sa definesca metoda care va fi utilizata pentru a stabili cerinte privind
numele de utilizator si parolele.
Principalele doua tipuri de conturi de retea care permit gestionarea utilizatorilor retelei sunt conturile de utilizator si conturile de
grup.
Indexata
1.2.3.3.
Baze de date, banci de date si depozite de date
n retelele bazate pe server, accesul este acordat fiecarui utilizator printr-un cont individual. Crearea conturilor de utilizator si atributele aplicate acestor conturi
sunt elementele
prin care
se gestioneaza
la resurse.
Pe masura
evolutiei
sistemelor accesul
de prelucrare
automata a datelor si, n mod special, a componentei
hardw are si softw are, dar si ca urmare a cresterii volumului datelor de prelucrat s-a dezvoltat un nou concept,
Conturile de utilizator si cele de grup sunt create de obicei cu ajutorul unui utilitar furnizat de sistemul de operare de retea (de exemplu, User Manager sau User
cel al bazelor de date. El si face aparitia n a doua parte a anilor '60, aducnd un element de noutate, respectiv
Manager for Domains n Window s NT sau Window s 2000, Syscon for NetWare pentru versiunile 3.x sau NWAdmin pentru versiunile 4.x si 5.x). Utilitarele pot fi utilizate
existenta unui fisier de descriere globala a datelor, ceea ce asigura independenta datelor de programe si
pentru a desemna optiuni, precum exigentele pentru parole si apartenentele la grupuri.
invers, fisier denumit dictionar de date (vezi figura nr. 1.9). La momentul respectiv, n cadrul sistemelor
informatice
implementate
n ntreprinderi,
erau organizate
n fisiere
de date
(secventiale,
indexate
Majoritatea
sistemelor
de operare informatiile
n retea creeaza
n timpul instalarii
un cont
administrator
si unul
guest (oaspete). Administratorul trebuie sa creeze apoi conturi
etc.)
create
cu ajutorul
unorstabilindu-le
programe scrise
n limbaje
din generatia
a III-a: COBOL,
FORTRAN etc.
pentru
toti utilizatorii
retelei,
drepturile
de acces
si apartenentele
la grupuri.
Principiul
al bazelor
de date
informatiilor,
adica Parolele
orice informatie
este securitatea retelei, fiind greu de detectat. Acest lucru
Unul
dintrefundamental
cele mai importante
aspecte
alel constituie
securitatii unicitatea
retelei l reprezinta
parolele.
lungi sporesc
nregistrata
singura
data si
poate
fi utilizata
ori de cte
ori este
de catre
diferitiunui
utilizatori
diferite reduce accesul neautorizat la retea. Securitatea este
este valabil omai
ales cnd
sunt
combinate
caractere
numerice
si nevoie
alfabetice.
Pastrarea
istoric sialnparolelor
momente.
sporita prin solicitarea ca parolele sa fie schimbate periodic.
O baza desunt
date
este un
ansamblu
de date
ce poatenfimultimi
ntrebuintat
multi
utilizatori
avnd
viziuniau nevoie de acces la resusele retelei. Utilizatorilor li se
Grupurile
utilizate
pentru
a organiza
utilizatorii
logicede
pemai
baza
modului
n care
acestia
diferite
asupra acestora.
Ea reprezinta
un baza
ansamblu
structurat
dateleFiecare
prelucrate
n care este membru al grupului are aceleasi permisiuni
acorda permisiunile
necesare
la resuse pe
grupului
din carede
facfisiere
parte,care
nu ngrupeaza
mod individual.
utilizator
aplicatiile
de
acces informatice
ca si grupul.ale unei persoane, grup de persoane, ntreprinderi, institutii etc., ansamblu partajat ntre mai
multi utilizatori n mod concurent si competitiv.
[74]
Modelul de securitate pentru o retea de calculatoare este structurat pe mai multe niveluri
:
Securitatea fizica este nivelul exterior al modelului de securitate si trebuie sa asigure prevenirea accesului la echipamente si date. Este comuna
tuturor sistemelor electronice de calcul, distribuite sau nu;
Niveluri logice de securitate destinate asigurarii controlului accesului la resursele si serviciile sistemului.
Din punct de vedere al accesului la resursele sistemului ntlnim urmatoarea structurare:
Nivelul de acces la sistem care determina daca si cnd reteaua este accessibila utilizatorilor. La acest nivel se realizeaza gestiunea accesului si se
stabilesc masuri de protectie la conectare (deconectare fortata, interzicerea lucrului n afara orelor de program, limitarea lucrului la unele statii);
nivelul de acces la cont care se refera la identificarea utilizatorilor dupa numele de utilizator asociate si autentificarea lor prin parola introdusa;
nivelul drepturilor de acces care individualizeaza, pe fiecare utilizator sau pe grupuri de utilizatori, drepturile pe care le au acestia (citire, scriere,
stergere, vizualizare etc.)
La nivelul de securitate a serviciilor se controleaza accesul la serviciile sistemului cum ar fi echipamentele de intrare/iesire, gestiunea serverului si pot fi
individualizate astfel:
Fig. nr. 1.9.

unei baze
date de avertizare si de raportare a starii serviciilor;
nivelul de control al serviciilor
careStructura
este responsabil
dede
functiile
Formal,
de date
poate fi la
definita
cacare
o colectie
de date
interdependenta,
mpreuna
baza
nivelul
de drepturi
servicii
determina
cumaflate
poatenfolosi
un anumit utilizator
un cu
serviciu (de exemplu, drepturile unui operator asupra unei
descrierea structuriiimprimante)
si a relatiilor dintre ele. ntr-o abordare mai analitica, o baza de date este un ansamblu de
date structurate, coerente, neredundante, independente de orice program specific de aplicatii, direct
consta n mpiedicarea patrunderii n sistem a intrusilor, transmitndu-le mesaje de averizare, iar atunci cnd aceasta nu este posibil sunt
accesibileSecuritatea
dupa criteriifizica
multiple.
create bariere care sa stopeze sau sa ntrzie atacul. Pe lnga protectia contra atacurilor deliberate, securitatea fizica trebuie sa asigure si protectia mpotriva
n naturale.
functie deMasurile
tipurile de
abordate
si conceptia
definire
a relatiilor
dintre colectiile
de date,
dezastrelor
prinstructura
care este
asigurata
securitateadefizica
se refera
la controlul
accesului,
asigurarea securitatii echipamentelor din retea (calculatoare si
putem
avea: periferice), protectia contra dezastrelor naturale, incendiilor sau inundatiilor, protectia bibliotecii de suporturi de date (magnetice, optice, magneto-optice).
echipamente
baze de date ierarhice retelelor

(modelul ierarhic)
care opereaza cu multimi de date structurate
4.4. Interconectarea
de calculatoare
arborescent;
Pentru
baze retelele
de date care
tip retea
(modelul
retea)
care
opereaza
cu calculatoare
multimi de datesau
structurate
n retea;
interconecteaza un numar mare de
mai multe
retele locale este necesara prezenta unor componente suplimentare:
baze
derepartizoare,
date relationale
(modelul relational) care opereaza cu multimi de date structurate pe baza
repetoare,
punti,
porti.
teoriei matematice a relatiilor dintre ansambluri.
Repetorul
baze de date
obiectuale
n proiectarea
carora
avute semnalele
n vedere conceptele
abordarii
obiectuale
(repeater)
este
un echipament
caresunt
amplifica
pentru a mari
distanta
fizica pe care actioneaza reteaua. Repetoarele sunt folosite cnd
care
tine seama
de aspectele
dinamice
ale obiectelor.
lungimea totala
a cablului
de retea
este maistatice
lunga si
dect
cea admisa
pentru tipul respectiv de cablu (de exemplu cablu torsadat: 100m; cablu coaxial gros: 500m; cablu
coaxial subtire 185m). Repetorul asteapta sosirea semnalelor pe cablul de retea, le amplifica si le transmite mai departe.
Abordarea datelor n contextul bazelor de date se face pe trei niveluri, considerate niveluri de
abstractizare:
Prin acest mecanism se poate asigura legatura dintre doua retele similare. Aceste repetoare se numesc hub-uri. Initial hub-ul a fost doar un simplu repetor de
semnal care prelua semnalul de pe unul din cabluri si-l transmitea pe un alt cablu, permitnd extinderea lungimilor retelelor. Apoi aceste repetoare au permis separarea
fizicsegmente.
sau internDivizarea
este nivelul
elementar
care potafipermis
considerate
datele si sederefera
unei retele nNivelul
mai multe
unei
retele n la
segmente
administratorilor
retealasamodul
creeze la nivel logic si fizic grupuri de lucru. A doua generatie
care
sunt stocate
datele pe
- disc
magnetic,
bandaa segmentelor,
magnetica, disc
optic etc.
La administratorilor de retea reconfigurarea usoara a ntregii
de hub-uri anfost
nzestrata
cu posibilitati
desuporturi
management
si de
administrare
permitnd
astfel
acest nivel structura datelor este foarte detaliata si se concretizeaza n schema interna.
retele.
Nivelul conceptual sau logic este nivelul imediat superior celui fizic, corespunde administratorului
bazei de date care proiecteaza structura bazei de date. Asigura o viziune globala. La acest nivel
structura bazei de date se concretizeaza n schema conceptuala.
Nivelul extern este ultimul nivel de abstractizare la care poate fi descrisa o baza de date.
Recurgerea la acest nivel de abstractizare se face pentru simplificarea interactiunii utilizator-baza
de date. Acest nivel corespunde utilizatorilor care pot avea viziuni diferite asupra bazei de date
pe baza unor subscheme proprii. Se urmareste satisfacarea cerintelor tuturor utilizatorilor n
conditiile unei redundante minime si controlate a datelor.
[25]
Vazuta prin prisma celor trei niveluri, baza de date poate fi reprezentata ca n figura nr. 1.10.
16/56
13.10.2014
Fig. nr. 1.10. Nivele de abstractizare a datelor n bazele de date

Includerea n baza de date a descrierii struc
turii acesteia o deosebeste calitativ de fisierele de date,
deoarece prin aceasta se asigura independenta datelor din baza fata de programele de aplicatii si invers.
Posibilitatea modificarii structurii la un nivel, fara a afecta structura celorlalte niveluri este ntlnita sub numele de
autonomia datelor stocate n baza de date, prezenta sub doua forme:
Fig. nr. 4.16. Prelungirea unei retele cu ajutorul unui repetor
autonomia fizica, adica posibilitatea modificarii structurii bazei de date la nivel intern, fara a fi
Puntea
(bridge)
este dispozitivul
leaga doua
retele ntr-una
singura,de
fiind
considerata
un repetor inteligent. Cele doua retele pot fi si de tipuri diferite.
necesara
schimbarea
structurii care
conceptuale
si refacerea
programelor
prelucrare
a datelor.
Repetoarele Asemenea
intercepteaza
semnelele
vin prin
cablu,
le amplifica
si le transmit de
mailucru
departe.
Spre
deosebire de acestea, puntea are si capacitatea de a identifica
modificari
suntcare
necesare
pentru
ameliorarea
performantelor
(viteza
de acces,
automat adresa
fiecarui
calculator
situat
de o parte
si de
altacea
a puntii,
pe bazasiacestor
adresebazei
putndu-se
mesajele n mod corespunzator.
marimea
fisierelor
etc.).
Autonomia
fizica
este
care asigura
portabilitatea
de datedirectiona
de
pe un sistem de calcul pe altul fara modificarea schemei conceptuale si a programelor;
autonomia logica se refera la faptul ca modificarea schemei conceptuale a bazei de date nu

necesita si refacerea programelor de prelucrare, autonomie mai greu de realizat datorita
dependentei programelor de structura logica a datelor.
Practic, baza de date elimina sau reduce dezavantajele organizarii n fisiere:
un grad redus de redundanta a datelor si eliminarea, n mare masura, a inconsistentei datelor;

actualizarea facila a datelor;
instrumente pentru realizarea de interogari - obtinerea facila a informatiilor ad-hoc;
reducerea costurilor;
suport pentru standardizare;
partajarea datelor ntre toti utilizatorii carora le sunt necesare, cu asigurarea securitatii datelor prin
mecanisme de securitate.
Bazele de date sunt concepute pentru a prelucra un volum mare de date. Gestiunea acestora
impune nu numai o structurare riguroasa a datelor, dar si o rationalizare a procedurilor de acces si prelucrare.
Pentru a putea fi exploatata de catre utilizatori o baza de date trebuie sa aiba asociat un set de programe,
Fig. care
nr. 4.17.
Schema
unei rationala
retele cu
punte
numit generic sistem de gestiune a bazelor de date
sa permita
exploatarea
a datelor
continute. Obiectivul esential al unui sistem de gestiune a bazelor de date este, deci, furnizarea unui mediu
Repartizorul (router) este similar unei punti super-inteligente pentru retele foarte mari. El stie totul despre retea: adresele tuturor calculatoarelor, adresele
eficient, adaptat utilizatorilor care doresc sa consulte sau sa actualizeze informatiile continute n baza de date.
altor punti si/rutere din retea si poate construi traseul optim pe care poate fi transmis mesajul n drumul sau de la adresant la destinatar. Daca o anumita parte a retelei
este ocupata,
repartizorul
poatea lua
decizia
de redirectionare
unui mesaj,
folosind de
un programe
traseu maicare
putin
ocupat. Unele repartizoare sunt chiar calculatoare propriu-zise
Sistemul
de gestiune
bazelor
de date
reprezinta unaansamblu
coordonat
permite
cu
placi de retea,
prevazute
cu un softw
are special
care ledatelor
permitecontinute
executiantr-o
functiilor
O alta functie a router-elor este conectarea prin modemuri a
descrierea,
memorarea,
manipularea,
interogarea
si tratarea
bazadedecoordonare.
date. El trebuie,
retelelor
localizate
geografic
la
mare
distanta.
de asemenea, sa asigure securitatea si confidentialitatea datelor ntr-un mediu multi-utilizator.
n general, n arhitectura unui SGBD intra cel putin 5 clase de module:
programe de gestiune a bazei de date care realizeaza accesul fizic la date ca urmare a unei
comenzi primite printr-un program de aplicatii sau interactiv prin intermediul ecranului.;
limbajul de definire/descriere a datelor (LDD) care permite traducerea (prin compilare sau
interpretare, dupa caz) si descrierea naturii datelor si a legaturilor lor logice fie la nivelul global
(sub forma schemei conceptuale), fie la nivelul specific fiecarei aplicatii (sub forma schemei
externe sau sub-schemei);
limbajul de manipulare a datelor (LMD) care permite gestionarea si actualizarea datelor dintr-o
baza de date;
utilitare de ntretinere a bazei de date care permit gestionarea de catre un operator a bazei de
[26]
date si care pot efectua urmatoarele operatii

: crearea versiunii initiale a bazei de date si
ncarcarea acesteia folosindu-se fie o copie creata anterior, fie date neorganizate, crearea si
actualizarea jurnalelor tranzactiilor realizate asupra bazelor de date, reorganizarea bazei de date
pentru recuperarea spatiului vid, restaurarea bazei de date dupa un incident logic sau fizic, cu
refacerea starii existente anterior acestuia, realizarea diverselor statistici ce permit cunoasterea
activitatii si utilizarii bazei de date etc
componente de control a programelor de aplicatii care constituie mijloace de prevenire si
corectare a anumitor erori ce pot sa apara n conditii "multi-utilizator".
Fig. nr. 4.18. Schema conectarii a doua retele cu ajutorul unui router
Modulele enumerate interactioneaza cu o serie de componente fizice ale bazei de date:

Bruter-ul este un echipament care combina calitatile unei punti si ale unui repetor. El poate actiona ca ruter pentru un anumit protocol si ca punte pentru altele.
Fisierele de date care reprezinta suportul propriu-zis al bazei de date;
Portile (gatew ays) sunt repartizoare super-inteligente si au fost proiectate pentru conectarea retelelor de tipuri diferite.
Dictionarul de date ce nregistreaza informatii relative la structura bazei, fiind solicitat n

toate operatiunile
de consultare
si folosesc
actualizare;
O poarta conecteaza
doua sisteme
care nu
aceleasi:
Indecsii, ntr-un numar suficient de mare pentru cresterea vitezei de acces la date.
protocoale de comunicatie;
Banca de date reprezinta un sistem de colectii de date aflate n interdependenta, mpreuna cu
descrierea datelor si a relatiilor
dintrede
eleformate;
si cu sistemul de programe pentru gestiunea datelor care asigura
structuri
independenta programelor aplicative fata de modul de structurare a datelor, o redundanta minima si controlata
limbaje;
[27]
n memorarea lor, precum si un timp minim de raspuns la solicitarile utilizatorilor
. Ea reprezinta un ansamblu
de informatii organizate, nregistrate
pe suporturi magnetice sau optice care pot fi consultate local sau la
arhitecturi.
distanta prin intermediul calculatoarelor si a retelelor de comunicatie. Deoarece permit accesul unui mare
n general,laaceste
echipamente
permit
conectarea
la un mainframe
retelelor
locale. Portile reprezinta de obicei servere dedicate ntr-o retea, care convertesc
numar de utilizatori
datele stocate
bancile
de date
sunt considerate
sistemea de
documentare.
mesajele primite ntr-un limbaj de e - mail care poate fi nteles de propriul sistem. Ele realizeaza o conversie de protocol pentru toate cele sapte niveluri OSI si opereaza la
n unele
lucrari,unei
banca
date
redusa
la doua
baza de date
si SGBD-ul la
asociat.
nivelul aplicatie.
Sarcina
portide
este
deeste
a face
conversia
de componente:
la un set de protocoale
de comunicatie
un alt set de protocoale de comunicatie.
Alti autori extind notiunea de banca de date, care ar ngloba: baza de date, sistemul de gestiune a bazei de
Portileelectronic
functioneaza
la nivelul
transport al de
modelului
ISO / OSI. programele de aplicatii, sistemul de
date, sistemul
de si
calcul,
echipamentele
teleprelucrare,
operare, utilizatorii.
Sofw are de com unicatie
Daca n anii '70 si la nceputul anilor '80, notiunea cvasi-utilizata era cea de banca de date, n lucrarile din
de datedin
ntre
situati local
sau la distanta,
sisteme
calcul
identice sau diferite se realizeaza dupa schema de mai jos
ultimii ani, Schimbul
termenul devine
ce utilizatori
n ce maidiferiti
putin invocat,
majoritatea
lucrarilor lucrnd
de profil,la ca
si toti de
marii
furnizori
(fig.nr.
4.19):
de
softw
are fac trimitere, aproape exclusiv, la notiunile de baza de date si SGBD.
Depozitul de date reprezinta o alta directie de dezvoltare si evolutie a

bazelor de date. El desemneaza o baza de date special conceputa pentru
analiza datelor si suportul deciziilor, prin consolidarea tuturor datelor
ntreprinderii.
Conceptul de depozit de date a aparut la sfrsitul deceniului 8, dar s-a
conturat si dezvoltat n anii '90. Conceptul datawarehouse (depozit de date)
este definit de William Inmon (vicepresedintele firmei Prism Solution) ca fiind
17/56
13.10.2014
o "colectie de date destinate fundamentarii deciziei manageriale, colectie

care este tematica, integrata, plasata ntr-un context temporal si permanenta".
Deosebirile fata de o baza de date sunt urmatoarele:
scopul pe care l au datele stocate - acestea nu sunt utilizate n scop

operational, ci pentru sarcini analitice, de la identificarea unui nou segment de
piata pna la brainstorming;
daca o baza de date este utilizata pentru prelucrarea tranzactiilor on-line,
Fig.
nr. 4.19.de
Comunicarea
informatieipe prelucrarea analitica on-line, o noua
depozitele
date se bazeaza
aplicatie
strategica;
Buna
desfasurare a schimburilor de date mediate de echipamentele de comunicatie se asigura prin intermediul software-ului de comunicatie.
[75]
daca
o baza
de datefunctii
nregistraza
si raporteaza ce s-a ntmplat, un depozit
Acesta
are urmatoarele
:
de date arata si de ce.
1.
Armonizarea derularii lucrarilor ntre emitator si receptor Calculatorul emitator declanseaza comunicarea, iar calculatorul receptor trebuie sa ntrerupa
temporar lucrarile sale pentru a putea face receptia. Este deci necesara coordonarea n orice moment a activitatilor ndeplinite. O alta solutie este utilizarea
Patru
elemente determinante caracterizeaza depozitul de date:
terminalelor pasive pregatite ntotdeauna pentru receptie. Calculatorul central realizeaza alocarea timpilor de comunicatie cu terminalele.
2. dateleDirijarea
stocate
privesc
o nfunctiune
un proces
ntreprindere
(sunt
datelor
n retea.
fiecare nod sau
de comunicatie
dateledin
de transmis
trebuie dirijate
pe subansamble catre calculatoarele destinatie. Comutarea
(dirijarea)
poate fi asigurata prin mijloace fizice utiliznd com utarea circuitelor. Comutatorul rezerva, la momentul transmisiei, circuitul corespunzator
orientate pe
subiect);
ntre emitator si receptor, iar mesajul parcurge acest circuit. Pentru ameliorarea performantelor se utilizeaza si com utarea m esajelor. n acest caz
specializate n comutari, plasate la nodurile retelei, au rolul de intermediari n memorarea mesajelor. Ele primesc totalitatea mesajelor, le
datelecalculatoarele
sunt integrate
si redefinite penteu a putea fi exploatate;
memoreaza si apoi le retransmit catre receptor. Un mesaj poate trece prin mai multe noduri pentru a ajunge la destinatar. Softw are-ul specializat are
misiunea de a alege calea de comunicatie n functie de trafic daca mai multe cai sunt posibile. Com utarea pachetelor reia principiul comutarii mesajelor
informatiile
suntmesajului
conservate
maistandard
multi (de
ani,
acesta
reprezentnd
un atu
al mod, gestiunea pachetelor la nodurile de comunicatie
fixnd marimea
la o valoare
exemplu
128 caractere
n TRANSPAC).
n acest
estede
maidate
usoara.
Un asigura
mesaj mai scurt
este completatsi
cu comparabilitatea);
spatii, iar unul mai lung este descompus n cte pachete este necesar. Pachetele aceluiasi mesaj pot
depozitelor
(se
continuitatea
sosi ntr-o ordine diferita de cea de la emitere, daca au parcurs cai diferite. La receptie se recompune mesajul prin reordonarea pachetelor.
datele
nu pot fi modificate sau sterse.
3.
Protectia contra erorilor. ntruct liniile de transmisie sunt supuse factorilor perturbatori, protectia prin softw are se poate asigura prin coduri detectoare de
erori,
corectarea
prin retransmisie
etc.
Datele
organizate
n depozite
provin din
datele preluate din sistemul operational, din datele de arhiva
(n perioada de constituire a depozitului), precum din surse externe (baze de date publice, date din
4.
Gestiunea traficului retelei. Fiecare echipament din retea are o anumita capacitate de transmisie, iar traficul de date este de obicei variabil. Ajustarea
recensaminte, date de prognoza economica etc.). Utilizarea depozitelor de date se concretizeaza n
cererii de transmisie la posibilitatile tehnice trebuie sa evite pierderea de informatie prin depasirea vitezei unei linii sau a capacitatii unui nod.
extragerea unor rapoarte (la cerere sau pe baza unui abonament cu o anumita periodicitate), extragerea unor
date pentru
a putea modalitati
fi utilizatede
delucru
aplicatiile
Principalele
sunt: de birotica (programe de calcul tabelar, procesoare de texte,
programe de prezentare etc.), dar mai ales pentru a putea fi utilizate n aplicatii specializate de analiza. Pentru
realizarea unor analize
alegerea
economice
cailor de
complexe
transmisie
sunt
dinoferite
mai multe
instrumente
posibile; de analiza ce pot fi clasificate n doua
categorii: mineritul n date "data mining" si analiza multidimensionala, referita prin OLAP (On Line Analytical
temporizarea
nodurilor;
Processing). Data mining reprezinta o tehnica care vizeaza descoperirea unor sabloane semnificative n
colectiile de date. Instrumentele de analiza on-line (OLAP) permit aflarea raspunsurilor la ntrebari ce au de
refuzul unui trafic suplimentar, daca se detecteaza punctul de saturatie.
obicei un caracter multidimensional (de exemplu: Care este contributia la vnzarile saptamnale totale a
produselor informatice vndute prin magazinele situate n regiunea Moldova ntre 10 si 20 septembrie?).
Pentru realizarea unui depozit de date sunt necesare sapte categorii de instrumente:
Capitolul 5. Produse-program utilizate n economie
1. Instrumente pentru modelarea datelor ce permit persoanelor implicate n realizarea depozitelor de date sa
determine continutul fiecarei date, semnificatia acesteia, care sunt celelalte date cu care interactioneaza si
cine o utilizeaza.
2.
5.1.
OCaracteristici
enciclopedie a metadatelor
generale
(metadate = date despre date) ce pastreaza informatii relevante despre
fiecare data a depozitului: ce reprezinta, tipul ei, ce nseamna, unde se gaseste, cum poate fi accesata,
Produsele
formatul sau
etc.; informatice pot fi concepute, realizate si implementate n trei moduri:
3. Baza de date - nucleu care constituie "inima" depozitului;
pentru
produse
specifice datelor
unui anumit
tip depentru
utilizator,
n care
tipologia
prelucrarilor
este particulara
4.
Instrumente
transportul
utilizate
a muta
copii
ale datelor
din sistemul
operationalsi n principiu regeneralizabila catre alte tipuri de utilizatori;
(tranzactional) n depozitul de date si a le insera n locul potrivit;
produse-program generalizabile de la un anumit tip de utilizatori catre alte tipuri de utilizatori, atunci cnd este posibila asimilarea acestora;
5.
Instrumente pentru extragerea, rafinarea si standardizarea (normalizarea datelor) menite sa asigure
"curatarea" datelor
la preluarea
lor n depozit:
identificarea
contopirea multiplelor
nregistrari
se refera
sisteme
informatice
exploatabile
att prinsiproduse-program
specifice,
ct si care
prin produse-program
generalizabile ntr-un context operational din punct
la aceeasi informatie,
ajustarea
lungimi diferite ale unei aceleiasi date, uniformizarea
de vedere
tehnic,eventualelor
dinamic si functional.
prescurtarilor.
6. Middlew
are - un
de resurse
asigura
n cadrul
retelelor
calculatoare,
necesare
Indiferent
de set
varianta
folositacare
trebuie
sa seconectivitatea
respecte cerintele,
restrictiile
si de
dezideratele
legislatiei
economice n vigoare.
cnd datele sunt preluate din mai multe baze sau cnd baza de date este distribuita pe mai multe noduri ale
Aceste elemente
impun dezvoltarea unor sisteme de programe care sa satisfaca cerintele informatice de prelucrare cu caracter general ale unei arii largi de
retelei de calculatoare
a organizatiei.
utilizatori.
n practica
informatica
aceste
sisteme
mai adesea sub denumirea de produse-program generalizabile, pachete de programe, produse
7.
Instrumente
ce asigura
accesul
utilizatorilor
la sunt
datelecunoscute
de care aucel
nevoie.
informatice generalizabile.
Pentru a explora datele din depozit utilizatorii dispun de instrumente

Produsul-program generalizabil reprezinta un sistem complet, parametrizabil, adaptabil si documentat de programe, proiectat de firme specializate n softw are
specializate.
Cele maifinali.
simple sunt instrumentele pentru interogare si raportare,
de aplicatii, livrabil utilizatorilor
cunoscute si din SGBD-uri. Pe lnga acestea, mai sunt necesare o serie de
Solutia utilizarii de produse program comercializate de firme producatoare sau de firme specializate n comercializare conduce la o mare economie de timp n
instrumente
administrarea
asigurarea
replicarii
si
realizarea
aplicatiilorpentru
la nivelul ntreprinderilor,
nlaturnddepozitului,
fazele pretentioase
de analiza si proiectare
a aplicatiilor.
sincronizarii ntre mai multe baze de date, dezvoltarea aplicatiilor ce utilizeaza
Produsele-program sunt comercializate acum ca oricare alt produs si cuprind n general urmatoarele componente:
depozitul de date etc.
dischete sau CD-ROM-ul cu programele nregistrate;
Au fost prezentate doar cteva aspecte privind diferitele modalitati de

manualul de prezentare care descrie amanuntit diferitele functii ale programelor si organizarea fisierelor;
organizarea datelor
la nivelul unui sistem informatic. Nu poate fi data o solutie
manualul
de utilizaren
care
explica modulunui
de utilizare
a produsului-program;
ideala. Personalul
implicat
realizarea
sistem
este cel care trebuie sa
stabileasca modalitatea
optima
de organizare
a datelor
n functie de specificul
datele de test care
permit nsusirea
usoara a principiilor
de lucru.
organizatiei, marimea sistemului si, n primul rnd, de cerintele utilizatorilor.
5.2. Principii de utilizare specifice produselor program generalizabile

1.4. Informatica si informatica utilizatorului final
Pachetele de programe sunt asemanatoare cu produsele rezultate dintr-o activitate de productie, fiind nsa rezultatul unei activitati intelectuale. Ca si n
industrie, Una
firmele
fac fundamentale
investitii n acest
numai no conditii
de eficienta
De aceea, la proiectarea pachetelor de programe se iau n
dinproducatoare
caracteristicile
ale domeniu
epocii actuale
reprezinta
exploziaeconomica.
informationala
considerare de
urmatoarele
determinata
crestereaprincipii:
ritmului de dezvoltare a societatii si de avntul fara precedent al stiintei si tehnicii.
Prelucrarea electronica a datelor a fost si devine tot mai mult o necesitate stringenta pentru toate domeniile
Existenta
piete reale
pentru
desfacerea
produselor
aticeautomate
nseamnaa dezvoltarea
unor studii de marketing care sa evidentieze existenta
activitatii1.umane.
Astfel,unei
informatica
- stiinta
culegerii,
transmiterii,
stocarii siinform
prelucrarii
datelor inexistenta
unor
beneficiari
ai produselor
program care urmeaza sa fie comercializate. Prin aceste studii sunt identificate urmatoarele elemente:
patrunde, pesau
zi ce
trece, n tot
maiposibili
multe sfere
de activitate,
generalizndu-se.
numarul viitorilor utilizatori, nivelul mediu al cheltuielilor de proiectare si realizare, posibilitati concrete de livrare prin estimarea unor preturi de livrare
produs-program
este
vndutcea
la un
pretcincea
mai mic
n raport cu
investitia
initiala
pentru realizarea lui. Investitia este totusi rentabila deoarece
Sepertinente.
considera Un
ca aparitia
informaticii
constituie
de-a
descoperire
venita
n sprijinul
omului
produsul-program
se vinde care
ntr-un
numar
de exemplare.
Pentru sunt
ca piata
produselor-program sa functioneze trebuie asigurate urmatoarele conditii:
pentru a lua decizii.
Cele cinci momente
aumare
marcat
evolutia
civilizatiei umane
urmatoarele:
Protectia
firmei
producatoare
copierii
frauduloase
a produselor-program
de catre clientii sai - se realizeaza prin lege, prin contractul ncheiat ntre
1.
aparitia
limbajului
articulat,contra
ca principal
mijloc
de comunicare
ntre oameni;
cumparator
si vnzator
unor preturi
scazute
si asigurarea
2.
inventarea
scrisuluisau
prin prin
carepracticarea
se compenseaza
limitele
memoriei
biologice; unor servicii care nu sunt oferite de copiile pirat (documentatia si punerea
la
dispozitie
a
unor
noi
versiuni).
3. realizarea tiparului care a pus bazele memoriei sociale constituita din carti si publicatii;
4. utilizarea sistemelor de telecomunicatii care nlatura limita determinata de distanta;
Piata
urmarindu-se
comercializarea
produselor-program
nu numai
la nivelul unei tari, ci ntr-o zona geografica ntinsa.
5. potentiala
aparitia extinsa,
calculatoarelor
electronice
care permit
culegerea, prelucrarea
si transmiterea
informatiilor facilitnd realizarea dezideratelor activitatii de informare.

Produse-program de calitate, utilizarea lor trebuind sa se faca fara probleme chiar daca utilizatorii nu sunt experimentati n domeniu.
Daca primele calculatoare electronice apar n deceniul 5 al secolului XX, termenul de informatica
Un raspuns pertinent la o cerinta generica, produsul-program trebuind sa raspunda unor cerinte care se manifesta n mod curent si care pot fi satisfacute
apare abia n 1962 si provine din literatura franceza. Notiunea de informatica a fost creata prin asocierea
ntr-o maniera standardizata.
cuvintelor informatie si automatica: INFORmation si autoMATIQUE.
2.
Fundam entarea pe criterii tehnico-econom ice presupune comensurarea cheltuielilor necesare pentru conceperea si realizarea produselor-program
Prima definitie a informaticii apartine Academiei Franceze care n 1966 preciza ca inform atica este
comparativ cu veniturile care urmeaza a fi obtinute din vnzarea acestor produse. Analizele economice trebuie realizate n corelatie cu cele tehnice care
"stiinta prelucrarii rationale, ndeosebi prin masini automate, a informatiei considerata ca suport al cunoasterii
implica utilizarea celor mai moderne resurse informatice.
[28]
umane si al comunicarilor n domeniile tehnice, economice si sociale"
.
3. Existenta cadrului legislativ presupune existenta unei legislatii economice nationale n concordanta cu cea europeana pentru ca viitorul produs sa poata fi
usor generalizat att n tara de origine, ct si n alte tari.
Din definitia informaticii se desprind cel putin trei caracteristici ale

acesteia:
4.
Utilizarea unor solutii tehnice m oderne si eficiente n proiectarea produselor inform atice
nseamna folosirea ultimelor noutati hardw are si
softw are din domeniu, noutati care conduc la obtinerea unor produse competitive.
18/56
13.10.2014

5.
Posibilitatea
algoritm
izarii eficiente
a problem
elorgenerale
abordate presupune
dezvoltarea
si utilizarea produselor informatice pentru domenii economice n
- prelucrarea
rationala
bazata
pe legi
si pe anumite
tehnici
care procesele de prelucrare au un caracter cuantificabil si pot fi asociate specificului sintactic si semantic al sistemului electronic de calcul.
proprii cercetarii operationale, programarii liniare, teoriei algoritmilor etc.;

6.
Dezvoltarea de solutii inform atice bazate pe sistem e de program e reutilizabile n contextul evolutiei sistem elor de operare are n vedere
conceperea
- prelucrarea
acestora
logica
prin folosirea
si automata
unor structuri
prin
care
intermediul
sa permita dezvoltarea,
masinilor
modificarea
electronice,
sau suprimarea unor module informatice cu efort material si uman
n conditiile aparitiei
unor noifundamental
versiuni de sisteme
operare.
acesta minim
reprezentnd
aspectul
al de
informaticii;
7.
Asigurarea activitatilor de publicitate si asistenta tehnica are n vedere estimarea fondurilor necesare pentru lansarea pe piata a produsului informatic,
universalitatea
informaticii,
adicaeste
posibilitatea
de cuprindere
a specialitate si o tehnica de calcul de un nivel nalt. Pentru
urmata- de
o campanie publicitara
eficienta. Publicitatea
asigurata apelndu-se
la un personal de
asigurarea credibilitatii,
firma producatoare trebuie sa asigure asistenta tehnica pentru exploatarea la parametrii de eficienta a produsului respectiv.
tuturor domeniilor
de activitate.
8.
Asigurarea
tehnice
cu caracter
plurinational
din cerintele
de comercializare
a viitorului produs att pe piata interna, ct si pe cea
n dictionaruldedesolutii
informatica,
definitia
data este
urmatoarea: rezida
informatica
reprezinta
o activitate
externa.
n acest
scopinitial
la proiectare
si realizare
trebuie
avute nsisteme
vedere automate
cerintele cadrului
legislativ din tara de origine si din tarile n care produsul va fi livrat,
pluridisciplinara,
avnd
ca scop
elaborarea
de metode
noi, inclusiv
pentru distribuirea
limbii, studiind
alfabetul,procesele
sistemul de
monetare,
de codificare,
si conceptele
economice utilizate etc.
informatieiparticularitatile
tehnico-stiintifice,
deunitati
comunicatie
n sistemele
colectivitatile
stiintifice termenii
si industriale
si
urmarind dezvoltarea unor tehnici si sisteme pentru organizarea, memorarea si distribuirea mai eficienta a
Plecnd de la aceste principii, utilizarea produselor-program generalizabile presupune parcurgerea unor etape n care utilizatorul final foloseste n mod efectiv
[29]
pachetul program
informatiei
. existent n biblioteca sursa direct executabila (livrata de proiectant).
5.3. Caracteristici
Pe masura
de calitate
dezvoltarii
ale produselor
ei, informatica
program
a capatat noi valente, iar
domeniile sale de utilizare s-au extins continuu. Specialisti din toate sferele
n IEEEtehnica,
(The economica,
Institute of sociala
Electrical
Electronics
Engineering)
Glossary of Software Engineering
de activitate:
etc.,and
vorbesc
de informatica
lor
Terminology,
calitatea aproduselor
informatice
este definita
fiind gradul
specifica
si ncearca
lega tot mai
mult informatica
de ca
domeniul
lor den care un sistem, o componenta sau un
proces
satisface
clientul, necesitatile
utilizatorului particulara.
sau asteptarile
acestuia.
activitate,
considernd-o
ca o informatica
Lucru
posibil,
deoarece
informatica
estereprezinta
o stiinta universala
se conduce
legi
Calitatea
software
totalitatea care
nsusirilor
tehnice,dupa
economice
si sociale ale produselor software,
generale
n toate
domeniile
desatisfac
activitate.
Astfel,
a ajuns sa
se
nsusiri
ceaplicabile
exprima gradul
n care
acestea
nevoia
utilizatorilor,
n functie
de parametrii tehnico-economici, de
vorbeasca
de "informatica
industriala",
"informatica
medicala", "informatica
gradul de utilitate
si de eficienta
economica
n exploatare.
economica" etc.
Utilizatorul este cel care certifica calitatea unui produs program, avnd drept criteriu satisfacerea cerintelor
Informaticade
economica
ansamblu
mijloace
tehnice
sale. Producatorii
software reprezinta
trebuie saunobtina,
cel de
putin,
acel nivel
al calitatii care sa permita satisfacerea
(bazate
pe utilizatorului.
calculator) siUn
umane
destinate
stocarii, produselor
prelucrarii si
asteptarilor
nivel mai
scazutculegerii,
duce la alegerea
software concurente care, la acelasi pret,
transmiterii
informatiilor
n scopul
a al
altor
ofera nivelul necesar
al calitatii.
Pe deeficientizarii
alta parte, unmanagementului,
nivel mult mai ridicat
calitatii antreneaza costuri foarte mari care
[30]
activitati
economice
din firme, precum
si caz,
a planificarii
afacerilor
. produse concurente care, la un pret mai scazut,
se reflecta
n pretul produsului.
n acest
utilizatorul
alege acele
ofera un
nivel
suficient
al
calitatii.
Este
necesara,
deci,
utilizarea
unor metode de evaluare a calitatii software astfel
La sfrsitul anilor '70, odata cu proliferarea microinformaticii a aparut un nou concept: inform atica
nct sa existe
compararii
niveluluipeplanificat
al calitatii
cu cel
obtinut efectiv.
utilizatorului
final posibilitatea
Prin noile instrumente
de lucru disponibile
microcalculatoare
(programe
de calcul
tabelar, procesoare de texte, limbaje de interogare a bazelor de date), utilizatorul lucreaza direct cu sistemele
de calcul, Definirea
fara a recurgeproblemei
la intermediari. la beneficiar, clarificarea si detalierea acesteia
de catre beneficiar si producator prin

elaborarea
unor specificatii
impact centralizata,
deosebit ntre
attutilizatori
asuprasi calitatii
si, ulterior, a produsului, dar si
n informatica
clasica, bazataare
pe un
o organizare
calculator proiectului
se
interpuneau alte categorii de personal (operatorii de date, analistii de sistem,
[76]
informaticienii). Astazi, utiliznd
asupra ntregului
ciclu de
viata
software
. de compartimentul (finante,
microcalculatoarele
si programe
foarte
usoral
deprodusului
utilizat, orice economist,
indiferent
contabilitate, marketing etc) n care si desfasoara activitatea si nivelul ierarhic la care se afla, vine n contact
Caracteristicile
de calitate
alegestioneaza.
produselor
software
sunt
puse tehnologiilor
n evidenta n diferite etape din ciclul de viata ale
direct cu datele
legate de operatiunile
pe care le
Cu actualul
suport
din partea
informationale,
utilizatorii potCresterea
cauta si extrage
informatiile
necesare
fundamentarii
deciziilor,
pot procesa
produsului program.
nivelului
unei
caracteristici
poate
conduce
automat att la cresterea nivelurilor pentru
documente, transmite electronic documente, consulta banci de date, ba chiar pot crea programe de aplicatii de
unele
ct si la scaderea nivelurilor pentru altele. Programatorii trebuie sa cunoasca modul n care
mai mare caracteristici,
sau mai mica anvergura.
interactioneaza caracteristicile si atributele de calitate pentru a asigura realizarea echilibrului necesar ncadrarii
Informatica utilizatorului final reprezinta utilizarea directa si efectiva a calculatorului de catre
produsului
program ntre limite de performanta admise. Aceste caracteristici de calitate sunt urmatoarele: fiabilitatea
utilizatorul final. Aceasta nu nseamna disparitia centrelor (oficiilor) de calcul din ntreprinderi, ci reorientarea
(un program
acestora,
iesirea dinposeda
ncaperile speciale
caracteristica
si difuzia n toate
de birourile
fiabilitate
si compartimentele
n masura
functionale.
n care
Transferul
ndeplineste
a
functiile de prelucrare cerute de
avut
loc deoarece
de calculde
ale timp
ntreprinderilor
nu au
posibilitatea
de a dezvolta attea
ctprogram
sa
beneficiar,
peoficiile
un interval
dat, fara
erori),
corectitudinea
(unaplicatii
produs
este corect daca transformarile pe
satisfaca toate cerintele informationale ale utilizatorilor. Actualmente, datorita metodologiilor si instrumentelor
care
efectueaza
conduc la obtinerea
rezultate
ce corespund
calita
tivexista
si cantitativ cu specificatiile de programare),
utilizatele
n dezvoltarea
de aplicatii-program,
ntre cerintelede
utilizatorilor
si implementarea
aplicatiilor
cerute
un
decalaj ce variaza,
n general,program
de la doi la este
cinci ani.
n al doilea
rnd,realizeaza
aparitia si extinderea
utilizariioptima
unor
eficacitatea
(un produs
eficace
daca
o corelatie
ntre consumurile de resurse -timp de
echipamente puternice, pe care se poate executa programe cu o interfata prietenoasa, generalizarea
executie,
memorie
interna,
tipuri
si
numar
periferice
si
complexitatea
problemei
ce se rezolva), siguranta n utilizarea
limbajelor de interogare a bazelor de date, a instrumentelor pentru analiza datelor au adus la ndemna
curenta instrumente
utilizatorilor
(stabileste
care,
masura
n trecut, n
pentru
carea fiuncreate
program
si puse aplicativ
n functiune,nu
necesitau
permite
un imens
efectuarea
volum de de modificari neautorizate sau nedorite n
timp si bani. Utilizatorii au acces nu numai la propriile echipamente, aplicatii si date, ci si ale grupului de lucru,
volume
de date, precum si distrugerea partiala sau totala a volumelor de date), stabilitatea (indica rezistenta
compartimentului functional sau ale ntregii ntreprinderi n care-si desfasoara activitatea.
programului aplicativ fata de efectele generate de o modifi
care a datelor initiale, ct si n secventele de instructiuni
1.5.modulele
Sistemecare
informationale
si sisteme informatice
care compun
intra n componenta
sa), mentenabilitatea (indica masura n care este permisa
actualizarea rapida si usoara a produsului program pentru a putea continua utilizarea acestuia chiar n conditii
Supravietuirea societatilor comerciale ntr-un mediu concurential att
modificate), adaptabilitatea (reprezinta capacitatea produsului software de a permite integrarea de noi functii de
de puternic (la care trebuie sa se adapteze continuu) este conditionata si de
prelucrare
a includevitale
acele cu
secvente
care maresc
performanta programului, aducndu-l la nivelul
obtinerea si
dedeinformatii
privire dela instructiuni
piata (dinamica,
dimensiuni,
eficientei
de
utilizare
de
la
un
moment
dat,
ulterior
elaborarii),
liniaritatea
(masoara gradul n care la elaborarea unui
structura), la competitie, surse de aprovizionare, piete de desfacere, public
modul,
a unei
secvente
sunt utilizate
instructiuni
careunui
se sistem
executainformational
una dupa alta sau masura n care nu sunt utilizate
tinta. Acest
lucru
este posibil
doar prin
intermediul
instructiuni
de care
salt conditionat
neconditionat),
claritatea
bine organizat
sa permita sau
obtinerea
de informatii
reale n(un
timpprodus
util. program este considerat impur atunci cnd
secventele ce formeaza modulele sale contin instructiuni ce pot lipsi fara a fi afectata calitatea rezultatelor finale),
1.5.1.
Sistemul informational
rolul sau n cadrul
economiceprogram de a fi ncorporate n alte programme,
reutilizabilitatea
(reprezintasi capacitatea
unor organismelor
module ale produsului
avnd rezultat
direct
economia
de
munca
vie),
portabilitatea
(caracteristica
de calitate care pune n evidenta gradul n
Sistemul informational al unei ntreprinderi sufera modificari
n timpul
care unsau
produs
program
poatelegate
fi rulat
mai multecetipuri
de calculatoare),
ciclului
de viata,
modificari
depe
schimbarile
se petrec
n interiorul integrabilitatea (arata gradul n care
produsele
pot fiSistemele
incluse ntind
sisteme
de se
prelucrare
a datelor),
testabilitatea (ofera utilizatorilor
ei, ct si n software
mediul extern.
sa se complexe
extinda si sa
formalizeze
pe
posibilitatea
de a pune devine
n evidenta
ct complexa.
mai multe variante de probleme ce pot fi rezolvate si comportamentul progra
mului
masura
ce organizatia
tot mai
aplicativ n situatii particulare - fisiere vide, date incomplete, date neconsistente), completitudinea (da masura n care
Sistemul
informational
reprezinta
cadru organizat
dintr-un
modulele
produsului
software sunt
partial un
activabile
si fiecareformat
realizeaza
functia de prelucrare data n specificatii),
ansamblu
de resurse
asigura
colectarea,
controlul
si gestionarea
datelor
generalitatea
(pune ncare
evidenta
aria
de cuprindere
a functiilor
de prelu
crare, variantele problemei ce pot fi rezolvate,
prin
parcurgerea
unor
etape succesive
n scopul
informatiilor,consistenta
printr-o
cazurile
particulare,
dimensiunile
maxime
ce se furnizarii
iau n considerare),
(pune n evidenta masura n care
retea
de comunicatii,
diferitilor
utilizatori necontradictorii
pentru ca acestia
sa bazeaza
si realizeze
modulele
realizeaza functii
de prelucrare
si se
pe uniformizare n folosirea simbolurilor, a
[31]
obiectivele
regulilor depropuse
construire .a identificatorilor, etichetelor si n general a secventelor omogene), complexitatea (permite
stabilirea
diferentelor
dintre
structurile
ierarhizarea
programelor
O alta
definitie prezinta
sistemul
informationalprogramelor
ca fiind totalitateasimetodelor,
procedeelor
si mijloacelor dupa noduri si arce si mod de orientare
utilizate
n culegerea,
stocarea,flexibilitatea
prelucrarea, analiza
si transmitereavolumul
datelor pentru
fundamentarea
si urmarirea
a acestora
din urma),
(determina
de restrictii
impus
utilizatorilor pentru a obtine rezultate complete
si corecte
folosirea
program [32]
aplicativ),
modularitatea (descrie ordinea din cadrul produsului format din
deciziilor
la toateprin
nivelurile
unei entitatiunui
economico-sociale
.
module).
Sistemul informational poate fi asemanat unei retele de comunicatii
1.4.
Selectia
produselor
program
si evaluarea
acestora
deoarece
asigura
caile prin
care generalizabile
informatia ajunge
n oriceperformantelor
punct al
ntreprinderii
din exteriorul
ei. varietate
Sistemul
ca retea
de viitorul
comunicatii
are sa aiba n vedere un sistem de criterii dupa care se va
Deoarecesi
pe chiar
piata specializata
exista o mare
de produse
informatice
beneficiar trebuie
doua
face
selectia.
aspecte
Aceste: criterii sunt sistematizate n tabelul 5.1.
alegerea
unui produs
program
se iau
n considerare
cerinte
cum
ar fi: la sistemul informational
unulLa
informal
(conversatiile,
discutiile
dintre
salariati
si manageri),
dnd
nastere
informal;
Dimensiunea maxima a problemei ce trebuie rezolvata n raport cu dimensiunea maxima planificata de produsul program.
Resursele
unul formal
(activitati
se desfasoara
pe baza
unor
proceduri
configuratiei
sistemului ce
de calcul
necesare implementarii
produsului
program
n raport cu resursele configuratiei sistemului la care are acces
prestabilite),
utilizatorul.
rezultnd sistemul informational formal.
Flexibilitate,
n vehicularea
de I/E, modul
de ntelegere
(nvatare)
utilizarii produsului
program si de interpretare care sa conduca la un
Deseori,
sistemulusurinta
informational
al unei datelor
ntreprinderi
este denumit
si sistem
de a
prelucrare
a
anumit numar redus de rulari cu erori.
[33]
datelor
. n acest context, este necesara stabilirea diferentei ntre notiunea de data si cea de informatie.
Astfel, datele
concepute
ca un
de caractere
care
sunt
memorate
prelucratesa
si se
care
constituie
intraricare sa nu afecteze negativ eficienta economica a unitatii
sunt
Costurile
implicate
deset
utilizarea
curenta
si de
mentinere
n si
exploatare
situeze
la nivele
19/56
13.10.2014

n sistemul informational,
beneficiare.iar informatiile se refera la iesirile proceselor de prelucrare a datelor, procese
concepute sa satisfaca din punct de vedere informational persoanele ce le vor folosi pentru luarea deciziilor.
Produsul program sa poata ncorpora noi componente pentru functii de prelucrare identificate ulterior si/sau sa poata fi adaptat tehnicilor de prelucrare ce
corespund
estedezvoltarii
cel care transforma
ulterioare aintrarile
configuratiei
(input-uri)
sistemului
n iesiride
(output-uri),
calcul.
trei etape fiind implicate n
procesul de transformare (figura nr. 1.11):
Nivelul de tratare a erorilor sa conduca la reducerea numarului de rulari incomplete ale produsului program; produsul poate pune n evidenta totalitatea
erorilor
existente
n date, poate
corectarea
sau ignorarea unora din acestea, iar mesajele de eroare trebuie sa stabileasca ct mai exact locul,
etapa
intrarii
n sistem
saurealiza
colectarea
datelor;
cauza si modalitatile de eliminare a erorilor.
etapa
prelucrarii
procesarea
Nivelele
de fiabilitatesau
si metenabilitate
trebuiedatelor;
sa fie astfel dimensionate nct ponderea
erorilor ce necesita modificarea de secvente n program sa fie ct
mai redusa.
etapa iesirilor din sistem sau generarea informatiilor.
Implicatiile algoritmului utilizat n realizarea produsului program asupra preciziei, vitezei, consumului de resurse.
Tabelul nr. 5.1. Criterii de selectie a produselor-program
Unitate de
exprimare
Tipul de optim
urmarit
Mii lei
Minim
Procent de informatizare/realizare a
activitatii/problemei abordate de PPG
Iesiri n
Maxim
Costul mediu de functionare estimat

produse informationale
Mii lei
Minim
Costul estimat al sistemului de calcul de

achizitionat
Prelucrarea
Mii lei
Minim
Costul mediu al service-ului lunar

datelor pentru
Mii lei
Minim
Numarul de exemplare de PPG vndute de firma

a le transforma
proiectanta
Bucati
Maxim
Intrari de
Criteriu
resurse (date)
Pretul de livrare
n informatii
Versiunea de PPG (monopost/retea)
Solicitata de
beneficiar
Timpul mediu de functionare/exploatare lunar a

PPG
Ore
Minim
Numarul de persoane implicat n utilizarea PPG
Numar de
persoane
Minim
Fig. nr. 1.11. Componentele generale ale unui sistem informational

Numarul de tari/orase/firme n care PPG este
Maxim
Finalitatea
sistemului informational este furnizarea de informatii sub Numar
o forma direct utilizabila,
la momentul
implementat
oportun, n scopul asigurarii unei bune functionari a sistemului operational, precum si a luarii deciziilor la diferite
niveluri.
Utilizatorii informatiilor generate de sistemul informational se mpart n

doua categorii :
Capitolul
6. interni
Logica
programarii
utilizatori
- managerii
si salariatii;
utilizatorii
Pentru ca o problema
externisa-fiecreditori,
rezolvata cufurnizori,
ajutorul calculatorului
clienti, electronic
actionari,
trebuie
organisme
sa existe un program
ale informatic care sa descrie algoritmul de rezolvare a
problemei
ntr-un limbaj accesibil calculatorului, precizndu-se operatiunile prin care, de la datele de intrare, se ajunge la rezultate si sa existe datele structurate ntr-un
statului.
anumit mod, pentru a fi accesibile programului informatic.
Un sistem informational are nevoie de resurse ca sa functioneze. Resursele pot fi materiale, financiare,
Ansamblul activitatilor de concepere, dezvoltare si ntretinere a programelor poarta denumirea de programare.
umane. Sistemele informationale sunt descrise n functie de resursa predominanta pe care o poseda. Astfel, daca
domina :
6.1. Etapele rezolvarii problemelor economice
resursa umana atunci sistemul se numeste sistem informational manual;
Calculatoarele actuale gestioneaza datele fara a lua n considerare semnificatia lor. Identificarea datelor reprezentate se realizeaza prin amplasarea
resursa
(echipamente)
acesta
sedefinite
numeste
sistem
simbolurilor
n memoriamateriala
interna, n anumite
zone de pe suport, dupa
cum sunt
prin programele
de prelucrare. De aici necesitatea organizarii datelor, deci a
structurarii
lor conform logicii
programelor.
informational
automat;
calculatoarele
si problemele
echipamentele
se numeste
sistem
informational
ntruct n starea initiala
de rezolvat, inclusiv
cele din domeniul
economic,
nu raspund conditiilor specificate anterior este necesara parcurgerea
anumitorcomputerizat
etape pentru ca problema
sa fie adaptata
prelucrarilor informatice. Literatura de specialitate face apel la mai multe conceptii n modelarea problemelor n vederea
sau sistem
informatic.
[77]
prelucrarilor informatice
: conceptia traditionala (clasica), conceptia utilizatorului final (prin folosirea de instrumente softw are specializate), achizitionarea de
Sistemele informationale realizeaza cinci functiuni sau sarcini :
produse-program.
1. Colectarea
datelor care
pasi
:
n conceptia traditionala
drumulpresupune
de la problemaparcurgerea
la rezultate este mai
relativmultor
greoi, fiind
necesara
nsusirea si utilizarea unui limbaj de programare. Etapele de
analiza si programare dureaza, de obicei, mult timp si presupun costuri ridicate.
"atragerea" (culegerea) datelor, precum si masurarea lor;

nregistrarea datelor prin scrierea lor n documentele sursa;
Programator validarea datelor pentru asigurarea acuratetii lor;
clasificarea datelor;
transmiterea datelor spre locurile de prelucrare.
pe baza analizei
problemei
de rezolvat
2. Prelucrarea datelor ce are ca scop transformarea acestora n informatii :
instructiuni
gruparea datelor pe tranzactii similare;
sortarea datelor dupa una sau mai multe caracteristici;
calcularea si compararea datelor cantitative.
pentru calculator
Scrie
3.
transcrierea datelor pe alte documente;
Gestionarea datelor:
programul
memorarea datelor n baze de date si fisiere;
Traducere automata
actualizarea datelor pentru reflectarea ultimelor evenimente;
n limbaj masina
4.
restaurarea datelor prin accesare si sortare.
Controlul si securitatea datelor care presupune validarea datelor
20/56
13.10.2014
Reguli(amintita
si restrictii
anterior),
ale autorizarea, verificarea si revizia lor
5.
Generarea (producerea) informatiilor n scopul folosirii de catre utilizatori
care de
presupune:
limbajelor
programare
raportarea prin pregatirea rapoartelor cu ajutorul datelor

prelucrate si/sau stocate; deseori este necesara analiza si
[1]
interpretarea lor
Draganescu, M., Societatea informatiei sau societate informationala, cotidianul Dimineata nr.97 /29.04.1998
Program
Calculator
[2]
comunicarea, adica transmiterea efectiva catre utilizatori.

Rogers, E.M., Communication T echnology; the new media in society, 1986, p.10, citat n Van Cuilenburg, J.J., Scholten, O., Noomen, G.W., stiinta comunicarii, Versiune
romneasca
de T udorsistemului
Olteanu, Editura
Humanitas,
1998,
p.54 decizionale si operationale cu informatii
Misiunea
informational
este Bucuresti,
de a sprijini
procesele
corecte n timp real, asigurnd o buna comunicare ntre diferite niveluri ierarhice de supervizare, att pe
Problema
[3]
orizontala,
ctJ.,siJ.,pe
verticala,
astfel
la mbunatatirea
activitatii
firmei, Bucuresti,
a calitatii 1998,
si performantei
Cuilenburg,
Scholten,
O., contribuind
Noomen G.W.,
stiinta
comunicarii, Editura
Humanitas,
p.53
produselor realizate .
[4]
(utilizator)
*** T he
Changing
Society, T he
New T echnologies,
http://www.ispo.cec.beintbsoc/whitpaper
Orice
organism
economic
se compune
din trei sisteme :
[5]
Bangemann, M., Europe and the Global information Society. Recommendations to the European Council, Bruxelles, 1994, pp .3-4
executa sistemul de conducere (decizional);
[6]
(operational);
Korten, D.C,sistemul
Corporatiilecondus
conduc lumea,
Editura Antet, Bucuresti, 1997, pp.27-28
programul
[7]
J., sistemul
Naisbitt,
Megatendinte.informational.
Zece noi directii care ne transforma viata,.Editura Politica, 1989, p.55
Sistemul informational detine un rol esential n functionarea unui organism economic, constituind
[8]
Rezultat
Malita, M., Zece mii de culturi. O singura civilizatie. Spre geomodernitatea

[34]secolului XXI, Editura Nemira, Bucuresti, 1998, p.185.
elementul de legatura ntre sistemul de conducere si sistemul condus
. Schematic, legaturile si functiile
acestor sisteme sunt prezentate n figura nr.1.12 :
[9]
Van Cuilenburg, J.J., Scholten, O., Noomen, G.W., Op. cit., p. 55
[10]
[11]
[12]
Laudon, K.C., Laudon, J.P., Management Information System. A Contemporary Perspective, Second Edition, Macmillan Publishing Company, New York, 1991
Stoica, I., Informatie si cultura, Editura T ehnica, Bucuresti, 1997, p. 12
Shannon, C.E., T he mathematical theory of communication urban, University of Illinois Press, 1948
[13]
Simon, H., T he new Science of Management Decision, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, New Jersey, 1977, citat n Nica, Panaite s.a, Managementul firmei, Editura
Condor, Chisinau, 1994, pp. 378-379
[14]
[15]
Grama, A., Informatizarea ntreprinderilor mici si mijlocii, Editura Ankarom, Iasi, 1998, p.21
citati de Fotache, M., Sisteme integrate financiar-contabile, teza de doctorat, Iasi, 1998
[16]
Lucey, T ., Management Information Systems, DP Publications Ltd. London, 1993, p.212, citat n Dumitriu, F., Sitemul informational contabil n ntreprindera moderna,
Editura Junimea, Iasi, 2001, p.28
[17]
Fig. nr.1.12.
M odelul
sistemic
al ntreprinderii
Gunton, T ., T echnologies des systemes
d`information,
Masson,
Paris,1993,
p.7
Sistemul operational reprezinta sediul activitatii productive a ntreprinderii. Aceasta activitate consta
Pateyron, E.-A.,
Salmon,sau
R., Les
nouvelles
technologies
de l'information
et l'entreprise,
Ed. Economica,
Paris,
n transformarea
resurselor
fluxurilor
primare,
fluxuri care
pot fi financiare,
de materiale,
de personal,
de 1996, p.29
active si, n fine, fluxuri informationale. Privitor la cele informationale, acestea cuprind, din categoria
[19]
informatiilor,
numai
pe acelea
care
sunt
"informatii-materii
prime",
n Montreal,
sensul ca1995,
nu
sunt
Fig.
nr. 6.1.
Conceptia
traditionala
deDerezolvare
a problemelor
economice
O'Brien,
Les
systmes
d'information
de gestion,
Boeck Universit,
p. 488legate direct de
conducerea ntreprinderii. Foartea adesea, n sectorul tertiar, transformarea acestui tip de fluxuri reprezinta
principala
activitate
a
ntreprinderii
(firme
de
tele-marketing,
brokeraj
etc.).
Prin
urmare,
n aceste cazuri,
[20]
Enachescu,
C., Retele
PCsistem
Reportce
nr.12/1993,
p.8informatii, altfel spus, sistemelor informationale
sistemul
operational
poateneuronale,
fi asimilat n
unui
transforma
de productie.
Asa cum rezulta din figura 6.1, calea de la problema de rezolvat la rezultate poate fi
[21]
sintetizata
ugui, astfel:
Al., Fatu,
definirea
T., Managementul
si analiza resurselor
problemei,informatice,
elaborarea Editura
algoritmului
Sedcom
de Libris,
rezolvare
Iasi, 2004,
a problemei,
pp.17-19
Sistemul
de conducere
este sediul
activitatii
decizionale
a ntreprinderii.
Activitatea
decizionala este,
codificarea
algoritmului
ntr-un program
utiliznd
un limbaj
de programare,
transformarea
programului
[22]fapt,nasigurata
de
de
catre toti(prin
"actorii"
din ntreprindere,
la diferite
nivele, si
decorectarea,
la cei ce-si desfasoara
activitatea
sursa
program
executabil
compilare
sau
interpretare),
testarea
documentarea
Fotache, D., Groupware. Metode, tehnici si terhnologii pentru grupuri de lucru, Editura Polirom, Iasi, 2002, p. 28
n sistemul operational,
la conducerea de vrf. Prin activitatea decizionala, ntreprinderea este reglata,
programului,
executia si pna
ntretinerea.
condusa
si
adaptata
mediului
concurential.
Acest
sistem
primeste
informatii
despre
sistemul
operational
si
[23]
T udose,
A., decizii
Sisteme
multimedia,
Editura aMoldavia,
Bacau,
1999
actioneaza
nprin
etapa
de asupra
definire
acestuia.
si analiza
problemei
se prezinta
imaginea conceptuala completa,
coerenta si neambigua a problemei luate n studiu. Dupa formularea problemei n termeni concreti si
[24]
clari Cristea
urmeaza
tuturor
aspectelor privind
datele
intrare
si
rezultatele
(natura,
forma,
mod
de
Sistemul
informational
este
celde care
asigura
functionarea
sistemului
, V.analiza
, Dictionar
de informatica,
Editura
stiintifica
si Enciclopedica,
Bucuresti
, 1981,
p. 240
prezentare, mod de organizare), precum si precizarea modificarilor suferite de datele de intrare pentru
de
conducere, prin realizarea cuplajului sistem de conducere - sistem
a obtine rezultatele dorite. Dupa stabilirea acestor elemente se poate ntocmi, ca o sinteza a etapei,
[25]
Fotache,
M., Baze
date relationale.ansamblul
Organizare, interogare
si normalizare, fluxurilor
Editura Junimea,
1997, p.32
operational.
Elde cuprinde
informatiilor,
siIasi,circuitelor
schema
de sistem.
[18]
informationale,
precum
si totalitatea
mijloacelor,
metodelor
si tehnicilor prin
[26]
elaborare
a algoritmului
de Edition
rezolvare
a problemei
detaliaza
Saleh,Etapa
I., Lesde
bases
de donnees
relationnelles,
Hermes,
Paris, 1995,
p. 13 prelucrarile pna la
care
se
asigura
prelucrarea
necesare
sistemului
de
nivelul operatiunilor
elementare de
efectuat, lund n informatiilor
considerare toate restrictiile
identificate
n faza de
[35]
analiza.
Reprezentarea
algoritmului se face prin diverse tehnici: schema logica, pseudocod etc.
[27]
conducere
.
Toate
informatiile
obtinute
de
sistemul
informational
provin
din
Pescaru, V., s.a., Fisiere, baze de date si banci de date, Editura T ehnica, Bucuresti, 1976, p. 13
de codificare
a algoritmuluisi
presupune
alegereacu
unui
limbaj de
analizaEtapa
sistemului
operational
a mediului,
luarea
n programare
calcul a adecvat
elementelor
[28] scrierea programului sursa (se utilizeaza pentru scriere un editor sau procesor de texte),
pentru
Arsac, J.,
Editura Enciclopedica
Romna, Bucuresti,
1970, p. 71
trecute,
a Informatica,
situatiei actuale
sau a situatiei
probabile.
programul sursa introducndu-se n sistem sub forma unui fisier n format text.
[29]
Odata cu sporirea complexitatii activitatilor informationale s-a apelat la mijloace tehnice perfectionate,
***,Dictionar
Programuldescris
informatica,
de om se
Editura
numeste
stiintifica
program-sursa.
si Enciclopedica,
PentruBucuresti,
a putea 1981,
fi nteles
p.172
de calculator el
ultimele si cele mai performante fiind calculatoarele electronice. Astfel, sistemele informationale devin sisteme
trebuie adus n format executabil. Obtinerea formatului executabil se realizeaza prin traducere, cu
informatice.
[30]
ajutorul unor programe speciale care pot fi interpretoare sau compilatoare. Majoritatea limbajelor de
Lucy, T ., Management Information Systems, DP. Publications Ltt, 1991
programare
actuale
reprezinta
medii
decomponenta
programare,a sistemului
fiind prevazute
cu editor
de mijloacele
texte pentru
Sistemul
informatic
apare
ca o
informational
n care
tehnice de
introducerea
programului
sursa,
cu module de
traducere, cu editoare de legaturi, cu module de
[31]
prelucrare
sunt
reprezentate
de calculatoarele
electronice.
Wilkinson
depanare
etc. , J., Accounting and information systems , John Wiley & Sons , New York , 1986 , p. 8
Sub impactul
noilor
tehnologii
informationale,
sistemele
Testarea
si corectarea
programului.
Programul
pregatit pentru exploatarea
curentainformationale
trebuie sa
Airinei, D., Sisteme expert n activitatea financiar-contabila, Editura Junimea, Iasi, 1997, p.62
"fieau
corect
o noua
din punct
fata
de ".
vedere
Cuvintele
al logicii de
cheie
rezolvare
sunta :clasei de probleme. n acest scop se folosesc
date de test, respectiv date de intrare pentru care se cunosc rezultatele.
[33]
Oprea,
D., Premisele
consecintele
informatizarii
contabilitatii,
Editura
Graphix,=Iasi,
1994, p. 23 Service
Documentarea
Retelesiprogramului
integrate
de servicii
digitale
( ISDN
Integrated
este necesara deoarece, de obicei, programele sunt folosite n
Digital
Network
)
care
asigura
transmiterea
vocii,
datelor si a
[34]
exploatarea curenta de alte persoane dect cele care le-au proiectat. Ea presupuneaprecizarea
Popescu - Bogdanesti , C., Sistemul informational al firmei n mediul concurential, Editor Tribuna Economica , Bucuresti , 1999 , p. 40
instructiunilor imaginilor
de utilizare, anexplicatiilor
exemplelor
care sa liniilor
conducatelefonice;
la o utilizare corecta a
miscaresiprin
intermediul
programului
respectiv. n acest scop se ntocmeste o documentatie. Aceasta poate fi inclusa n
[35]
Fatu prin
, Georgescu M. ,comentariu
M. , Fotache
, T udose A. ,modul
Bazelede
informaticii
program
linii
de A.
documentare/linii
care ),
nuD.prin
influenteaza
derulare aeconomice
executiei , Editura Vrantop , Focsani , 1997 , p. 8
T . , Grama
Posta
electronicaFilip
( email
care se
realizeaza
comunicarea
programului, facilitnd doar ntelegerea sa sau poate fi atasata programului sub forma dosarului de
[36]
ntre
doua
sau
mai
multe
persoane,
prin
intermediul
mesajelor
programare
care
cuprinde
descrierea
problemei
si
a
functiilor
sale,
descrierea
structurii
datelor
(descrise;
Deciziile structurate (numite si programabile) se iau n raport cu procese sau activitati de rutina, repetitive.
De exemplu, decizia de reaprovizionare a stocurilor reprezinta o
intrare
si de iesire),
descrierea
algoritmului de presupun
rezolvareatt
a proceduri
problemei,deprogramul
descrierea
decizie structurata
tipica.
Deciziile semistructurate
rutina, ct sursa,
si interventii
si judecati subiective. Deciziile nestructurate (numite si neprogramabile) se
de
Voice-mail-ul,
care
presupune
transmiterea
mesajelor
vocale
prin
conditiilor
implementare
si exploatare,
exemple
de rutina
utilizare
bazeaza
n
primul
rnd pe intuitie
si experienta,
nu cer
si etc.
nu
exista un model anume
de rezolvare
a lor. Ele
intervin n situatii n care este imposibil sau mai putin de dorit
[32]
precizarea n avans
intermediul
a tuturor procedurilor
retelelordede
urmat
calculatoare;
pentru luarea unei decizii. La adoptarea acestor decizii pot fi utilizate pe lnga tehnicile traditionale (judecata, rationamente
Exploatarea are n vedere utilizarea curenta a programului n rezolvarea cazurilor concrete
formale, creativitate, reguli empirice) si tehnicile moderne (tehnici euristice).
din clasa de probleme pentru care a fost proiectat. ntretinerea programului are att un aspect corectiv,
eventualele
Serviciile
multimedia,
integreaza
comunicatiile
nlaturnd
erori care
au mai aparut,care
ct si un
aspect evolutiv,
care tine seama n
de banda
dinamica larga,
[37]
J., Lesrezolvate.
systmes
d'information
de gestion, DeBoeck
1995, (Asynchronous
p.453
claseiO'Brien,
de probleme
prin
intermediul
tehnologiei
de Universit,
transfer Montreal,
asincron
Transfer
Mode); final se bazeaza pe utilizarea instrumentelor softw are
Conceptia
utilizatorului
American Accounting Association - A statement of Basic Accounting T heory, Evanston, Illinois, 1966, p. 64
specializate care apropie utilizatorul de calculator si elimina faza de programare. Asemenea
softw
Telefonia
mobila,
caredese
poate comunica
distanta
fara
instrumente
are specializate
suntprin
limbajele
programare
din generatia la
a 4-a
(programe
de a mai
[39]
calculAirinei,
tabelar,
D.,
Sisteme expert
de grafica,
n activitatea
sistemecablurilor
financiar-contabila,
de gestiune telefonice;
a bazelor
Editura
de Junimea,
date etc.)Iasi,
care
1997,
permit
pp.65-70
definirea
fiprograme
necesara
existenta
unui model de rezolvare a problemei apropiat de formatia utilizatorului.
[40]
BIOS
(Basic Input/Output
System - Sistem
intrare-iesire
depermit
baza) - reprezinta
un set de
nscriseTV,
n memoria permanenta a unui calculator compatibil IBM-PC
Achizitionarea
Comunicatiile
prindesatelit,
ceaplicatiile
captarea
deprograme
emisiuni
de produse-program
. Pentru
curente
din domeniul
economic
[38]
(productie, stocuri,
schimbul
contabilitate
de informatii
generala etc.)
fara
societati
a mai
specializate
fi necesara
n productia
cablarea;
de softw are pun la
21/56
13.10.2014

dispozitie,
[41]
pe piata,
produse-program
la cheie. Firmele
interesate pot achizitionaelectronic
asemenea produseSchimbul
electronic
despatiu,
fonduri,
Un exemplu
de sistem analogic
simplu de
esteinformatii,
rigla de calcultransferul
care foloseste marimea fizica
operatiile facndu-se prin masurarea distantelor pe o scara
program dupa analiza atenta a cerintelor de prelucrare. Ulterior utilizatorul trebuie sa-si adapteze
logaritmica. comertul electronic , afacerile electronice.
structura datelor la cerintele produsului-program.
[42]
1.5.2.
Clasificarea
sistemelor
informationale
6.2
***,
Contabilitate
Algoritmi:si
Definitie,
sisteme informasionale,
proprietati,
Editura
operatiuni
Sedcom Libris,
de Iasi,
baza
1999, p.215 si urmatoarele
Se disting doua obiective esentiale ale sistemelor informationale: sprijinirea procesului decizional si
[43]
6.2.1.
generale
privind
algoritmiiEditura
coordonarea
***,Notiuni
Contabilitate
ntr-un sistem
si cu
sisteme
mai multe
informationale,
niveluri. Din acest
punct
Sedcom
de vedere
Libris,
majoritatea
Iasi, 1999,
autorilor
p. 221
sunt de acord
cu urmatoarea
a sistemelor
informationale:
Dupaclasificare
cum se stie,
activitatea
noastra zilnica nu este algoritmica. Algoritmizam de obicei o
[44]
activitate
nand
urmatoarele
situatii:reprezinta un set de specificatii ce permit unui dispozitiv sa se configureze singur si sa functioneze fara interventia
Play (PNP)
Plug
sisteme
informationale
pentru prelucrarea tranzactiilor (Transaction Processing Systems - TPS);
utilizatorului
ce este
instalat
n sistem
sisteme imediat
informationale
(Management
Information Systems - MIS);
Volumul depentru
calculconducere
necesar este
mare;
sisteme de sprijinire a deciziilor (Decision Support Systems - DSS);
[45]
Viteza
sisteme
conducerea
executiva
(Executive
Information
- EIS).
informationale
Activitatea
se repeta
foarte frecvent;
de mprospatare
se pentru
refera
la
frecventa
cu
care monitorul
nlocuieste
liniile Systems
de electroni
care apar pe ecran. Electronii activeaza granulele fosforescente rosii, verzi si
albastre care formeaza imaginea.
Sistemele
informationale
pentru prelucrarea
tranzactiilor
preiau datele generate de activitatea
Rezultatele
sunt necesare
n foarte scurt
timp.
entitatii economico-sociale n bazele de date interne si constituie infrastructura urmatoarelor niveluri ale
[46]
Nagy,
n
C.,
alte
Tehnologii
situatii
algoritmizarea
optice,
PC
si
REPORT
utilizarea
Romnia,
calculatoarelor
nr.
43,
pentru
1996,
p.rezolvarea
31
problemelor
nu anilor
sistemelor informationale. n faza de nceput a dezvoltarii activitatilor de informatizare
apare
(la mijlocul
este
justificata.deExista
nsa de
si probleme
care
nu pot fi algoritmizate.
Acest lucru
nsemna ca
nu exista
'50) notiunea
sisteme
prelucrare
a tranzactiilor
destinate nivelului
operational,
avnd
ca principal
[47]
posibilitatea
de programare
a rezolvarii acestor probleme. Evident, daca o problema poate fi rezolvata,
obiectiv
culegerea
Cheetah
X15 -datelor
3,6 msdespre tranzactiile economice, validarea datelor si nregistrarea lor. Ele se adresau
se
pune rnd
problema
eficientei,
din punct
vedere
al spatiului
si adetimpului
necesar
rezolvarii
pe sistem
n primul
domeniului
contabilitatii
caredeopera
cu un
volum mare
date, dar
dispunea
si de un
calculator
a
acestei
probleme.
propriu
de verificare a corectitudinii rezultatelor obtinute. n timp aceste sisteme si-au largit aria de activitate si
[48]
Cheetah
X15 - 15000
rpm marketing, personal, productie, creante, datorii etc. Astfel, TPS urmareste
asupra
altor domenii,
respectiv
[78] curente ale unei activitati, cum ar fi: receptia materialelor, stabilirea stocurilor de
activitatile nsiDEX
operatiile
algoritmul este descris n doua moduri:
[49]
materiale,
fluxul
obtinereadesistocare
desfacerea
produselor,
trezorerie
Sabau,
M., lor,
Dispozitive
amovibile,
Byte,salarii,
iunie 1997,
p. 101etc., traversnd granita dintre
ntreprindere si mediul
sau pentru
obtinereafolosite
informatiilor
necesaresi celorlalte
sisteme. gasirea
Sarcinilen simod
scopurile
ansamblu
de simboluri
n matematica
logica, permitnd
[50]
acestor
sisteme suntmecanic
puternic(prin
definite
si structurate.
calcul)
a unor rezultate;
Unitatea interna de banda magnetica IBM Internal SCSI Tape Drive foloseste cartuse cu capacitatea de 20 Go fara compresie si 40 Go cu compresia datelor,
unitatea externa
banda
magnetica
IBM 3592
J1 A foloseste
cartuse
cu
capacitatea
de 300 Go informatiile
fara compresie
Sistemele
informationale
pentru
conducere
(MIS) pleaca
la
TPS si
sintetizeaza
sub si 900 Go cu compresia datelor
desuccesiune
de operatii
necesare
n rezolvarea
unorde
probleme
oarecare.
forma de rapoarte periodice ntr-un format predefinit si greu de modificat. De obicei, aceste rapoarte sunt
[51]
[79]
destinate
frecvent,
dar nu
exclusiv,
intermediare
de conducere
si au ca finalitate
controlul.
Sistemele
Kane,
Hudson,
Bender,nivelurilor
M. ,algoritmul
12 biblioteci
benzi
pentru
arhivare
n retea,
BYTE,
vol.
2, nr.8/1996
n J.,
dictionarul
deD.,
informatica
este de
prezentat
ca un "concept
folosit
n mod
intuitiv
informationale pentru conducere au aparut la nceputul anilor '60 pentru a servi activitatilor de luare a deciziilor
pentru a desemna o multime finita de operatii (instructiuni, comenzi) cunoscute, care executate ntr-o
[52]
administrative
dintr-o ntreprindere, de supraveghere si control. Informatiile necesare pot fi din trecut, prezent si
ordine
bine stabilita,
pornind de
la un set PC
de REPORT
valori (intrari),
produc
n timp
finit,
Cruceanu,
D., Casetele
magnetice,
Romnia,
nr.43,
1996,
p. un
25 alt set de valori
viitor, din mediul intern si extern al unitatii. Sistemul pune la dispozitia conducerii rapoarte privind activitatea
(iesiri)".
curenta a unitatii, bazndu-se pe informatiile obtinute de la sistemul de prelucrare a tranzactiilor si din mediul n
[53]
care Idem,
unitatea
si desfasoara activitatea (sub aspectul concurentei, legislatiei etc.). Aceste rapoarte pot avea
p. 26
Structura
unui algoritm este constituita din urmatoarele elemente
caracter planificat, obtinute periodic, rapoarte obtinute la cerere, rapoarte cu caracter exceptional, raspunznd
de
[54] baza:
cerintelor
"conducerii prin exceptie" si rapoarte previzionale, asistnd conducerea la aflarea raspunsului la
Nu confundati CD-ROM-ul cu Audio-CD-ul pentru ca, desi au acelasi aspect, acestea nu folosesc aceeasi tehnologie de nregistrare si de citire.
ntrebari de genul "What.. If..?" (Ce se ntmpla. daca.?), fiind orientate spre activitatea interna a ntreprinderii si
Practic,
orice
fi si
ascultat
folosind
unitatea
CD-ROM
apentru
unui calculator,
echipat
si cu o placa de sunet si o pereche de boxe, dar
mai putinDate
spre CD
mediul
- audio
variabile
saupoate
extern.
n legatura
tipuri
cu
demodul
date
de abordare
utilizate
a acestui
sistem
accesul
au aparut
lao binenteles
serie de
niciodata
un
nu valuiputea
fi citit
deun
unconcept
CD Player,
adicainclude
de un toate
cititorsistemele
de CD cum
sunt cele ce
integrate n echipamentele uzuale de redare a muzicii,
divergente
ce CD-ROM
privesc si
tratarea
sau nu
ca pe
larg care
informationale
memorie
generarea
de
valori
conform
calculelor
implementate
combine
muzicaledomenii
etc. functionale sau ca acel sistem specific realizarii functiei conducerii tactice a
sprijina diferitele
n procesul
calculsistem
prin informational.
intermediul instructiunilor;
ntreprindeii,
componentade
a ntregului
[55]
Expresii - forme de calcul asemanatoare expresiilor matematice
vezi siDar
Popescu,
Gheorghe,
Utilizarea
CD-ROM,
PC World,
1, aprilie,
1993,
p. 11
nu ntotdeauna
rapoartele
oferite
de MIS sunt
suficientvolumul
de relevante
pentru
luarea
deciziilor, mai
utilizate
pentruDe aceea,
calcule
aritmetice,
logice(booleene),
operatii
ales la nivelurile
superioare.
s-au dezvoltat
sistemele
de sprijinie a deciziilor (DSS).
Extinderea lor
[56]
s-a datorat
att
progreselor
nregistrate
de
tehnologiile
informatice,
ctASCII)
si de
tehnicile
modelare(sir
din anii '70 si
Nagy,
C., Tehnologii
optice,
Romnia,
nr. 43/1996,
p. 29
asupra
valorilor
de PC
tipREPORT
caracter
(caractere
saudestring
'80. n general exista mai multe DSS ntr-o ntreprindere. Sistemele de sprijinire a deciziilor la nivelurile superioare
de caractere).
[57]conducere
de
sunt denumite sisteme informationale pentru conducerea executiva (EIS). Acestea integreaza
Elaborata n 1986, initial a avut denumirea Digital Video Disc
instructiuni
sau comenzi
executabile
pentru
operatii
informatiiInstructiuni
ce provin din -surse
interne si externe
si permit managerilor
de a controla
si dispune
de informatii
importante
pentru luarea deciziilor,
informatii prezentate
ntr-un mod a
personalizat.
[58]
Input/Output
si operatii
de prelucrare
datelor din memorie
Top 500 List 11/2004, http://w w w .top500.org/lists
conform
procesului
de calcul;
Sistemele de
sprijinire a procesului
decizional au aparut la nceputul anilor '70 pentru a usura procesul
[59]
decizional
prin preluarea unei parti- dinsubprocese
efortul organelor decizionale.
Ele sunt
pentru a permite
de cartilor
calcul
cu concepute
ope Pamnt
structura
1 PoProceduri/Functii
depaseste volumul sumar al
datelor din toate exemplarele
existenete
decidentilor sa-si utilizeze judecata si intuitia pe parcursul unui proces ad-hoc si interactiv de modelare analitica
asemanatoare unui algoritm ce pot fi executate prin asa-numitele
[60]
[36]).
n 1971
inginerul
Marcian
Ted Hoff
de la firma
INTEL
inventeaza microprocesorul,
aparitia
referitor
la o decizie
particulara
(decizie
nestructurata
sau
semistructurata
instructiuni
de apelare.
acestuia fiind privita ca o reactie la expansiunea japoneza
pe piata calculatoarelor de buzunar.
Sistemele
de informare
a topdemanagerilor
(EIS)
Se
pot enumera
multe exemple
algoritmi cum
ar fi:s-au dezvoltat la mijlocul anilor '80 si servesc
executivului
n adoptarea deciziilor cu caracter nestructurat. Sistemul presupune o mare comunicare cu mediul
[61]
Margolis,
E.
Dictionar
PC,
Nemira,
Bucuresti,
1997,
pp.176-177
exterior,
fiind orientat
P.,algoritmul
mai multextragerii
spreEditura
fenomenele
radacinii
patrate
din
exterior,
a unui
dar
numar;
face
apel si la informatiile furnizate de celelalte
sisteme. El ofera informatii n momentul n care sunt solicitate (ad-hoc) si se bazeaza pe o interactivitate ridicata.
[62]
algoritmul
conversiei
dintr-o
baza
de
numeratie
n
alta;
Problemele
la care
trebuie sa raspunda
sunt de genul:
Care sunt concurentii
maip.puternici?
Care este
Dodescu,
G., Informatica,
Editura stiintifica
si Enciclopedica,
Bucuresti,cei
1987,
226
impactul inflatiei asupra strategiei ntreprinderii? Care este cifra de afaceri necesara pentru obtinerea rsurselor
algoritmul determinarii minimului dintr-o multime de numere, etc.
[63]finantare a investitiilor?
de
Care este activitatea cea mai rentabila?
Boian, F. M. , Sisteme de operare interactive, Editura Libris, Cluj-Napoca, 1994, pp 73-76
Amintim si cteva exemple de algoritmi care opereaza cu multimi de date economice avnd
Larezolvarea
mijloculproblemelor
anilor 1980
apar algoritmul
si sistemele
expertsalariilor,
- Expert
Support
drept scop
[64]
de gestiune:
pentru calculul
algoritmul
Claviez, J., Informatique:
les
bases,articolele
EditionsdeJ.C.I.
1993, p. 130
determinarii costului
de productie
folosind
calculatie.
Systems
(ESS),
prin care
se valorifica
siInc.,
se Montral,
prelucreaza
cunostintele umane,
ceea
[65]
ce
a determinat
carezolvata
aceste
sa maialgoritmul
fieLes
numite
Knowledge
ca problema
sa fie
cu sisteme
ajutoruldes
calculatorului,
trebuie si
exprimat
n Paris, 1990, p.53
Reix,Pentru
R., Systmes
d'information
et management
organisations,
Editions
Foucher,
Work acceptat
formatul
Systems.
de acesta,
Aceste
deci n
sisteme
cod-masina.
pot
Acest
fi regasite
lucru ar fi deosebit
pe orice
de dificil
nivel
si totodata
al conducerii
putin
eficient.
Solutia
o reprezinta
limbajeleinsuflnd
de programare
care
pot face
descrierea
algoritmilor
[66]
operativ,
tactic,
strategic
astfel
ca
sistemele
expertntr-un
ar fi numai
doardin locatii de memorie adiacente. O partitie are o anumita
O partitie
de apropiat
memorie
trebuie sa-uman.
fie o zona
contigua
deopinia
memorie,
adica
o zona de memorie
formata
format
oarecum
factorului
n cazul
problemelor
complexe
descrierea
directa ntr-un
lungime
o adresa
fixa.
o extensie
a sistemelor
dedesprijinire
a deciziilor.
limbaj
desiprogramare
necesita efort
programare deosebit
si, n plus, solicita cunoasterea detaliata a
limbajului de programare. De aceea se prefera trecerea treptata spre program, prin descrieri
[67]
Tot n aceasta perioada apar sistemele de automatizare a muncii la birou - Office Automation
intermediare,
Nitchi,
s.,simplificate,
Racovitan,concise
D. s.a.,siBazele
usor de
prelucrarii
urmarit (scheme
informatiilor
logice,
si tehnologie
pseudocod, informationala,
tabele de decizie
Editura Intelcredo, Deva, 1996, p. 153
Systems (OAS) care se preocupa de tratarea comunicatiei umane.
etc.).
[68]
n general,
sistemul
informational
este o- constructie
uniforma,
ci este
formateste
din un tip sofisticat de memorie disc, avnd fiabilitatea
un sistem
RAID
(Redundant
Arrayalofntreprinderii
InexpresivenuDisks
sir redundant
de discuri
ieftine)
relatii.
domeniului
apropiata de 100 %. Sistemul asambleaza laolalta
maiCorespunzator
multe unitati de
disc si lefunctional
trateaza cadinpestructura
o unitate omogena. n cazul defectarii unei unitati de disc din
organismului
economic
n
care
se
utilizeaza,
sistemele
informationale
pot
fi
grupate
conform
fig.
nr.
1.13.
sistemul RAID,
datele
de pe aceasta
automat
recuperate
de pe celelalte.
disc defecta este dusa la reparat, iar datele memorate pe aceasta
Pentru a
fi programabil,
oricesunt
algoritm
trebuie
sa ndeplineasca
cumulativUnitatea
anumitede
conditii
(proprietati):
generalitate,
determinism,
realizabilitate,
finitudine,
eficienta.
pot fi refacute
cu ajutorul
informatiilor
continuteinformational
pe celelalte.
nlocuirea
discului tdupa
reparatie,ale
operatia de refacere si instalare are loc automat.
Principala
dificultate
a abordarii
sistemului
n La
functie
de compartimen
ele functionale
6.2.2.
Proprietatile
diferite subsisteme
ntre algoritmilor
care exista anumite
ntreprinderii tine de imposibilitatea trasarii unei granite, fie si aproximative, ntre informatiile aferente fiecarui
Generalitate (universalitate). Algoritmul trebuie sa se refere la o clasa de probleme si nu
[69]
compartiment.
UnArea
exemplu
clasic
este
cel al gestiunii
n care aceleasi date intereseaza
LAN - Local
Network
- Retea
cu acoperire
locala vnzarilor,
la o problema
singulara
(de exemplu
algoritmul
de determinare
a stocului maxim va lua n considerare
compartimentele vnzare-marketing, financiar, contabilitate, personal-salarizare, productie si chiar proiectare.
"n" produse).
[70]
Cea mai mare parte a informatiilor acopera doua sau mai multe compartimente ale ntreprinderii.
MAN - Metropolitan Area Network - Retea cu acoperire metropolitana
Determ inism (claritate). n fiecare moment al executiei se cunoaste cu exactitate
urmatoarea
operatiune ce trebuie executata. De asemenea, algoritmul trebuie sa prevada modul de
[71]
WAN - aWide
Areasituatiilor
Network posibile
- Retea cu
acoperire
vasta n rezolvarea problemei, ntr-o maniera fara
solutionare
tuturor
care
pot apare
ambiguitati sau neclaritati.
[72]
GAN - Global area network - Retea cu acoperire globala
Realizabilitate (efectivitate). Fiecare din operatiunile elementare prezente n algoritm
[73]
trebuie
sa poata fi executata ntr-un timp finit.
backbone - este un termen provenit din limba engleza, care n traducere reprezinta coloana vertebrala avnd ntelesul unui stlp de sustinere sau a unui schelet pe care
ncepe o constructie,
o Operatiunile
dezvoltare a unei
infrastructuri.
Finitudine.
trebuie
astfel concepute nct algoritmul sa se termine ntr-un numar
finit de pasi, cunoscut sau necunoscut.
[74]
Patriciu, V., Criptografia si securitatea retelelor de calculatoare, Editura T ehnica, Bucuresti, 1994, pp. 26-28
Eficienta. Aceasta caracteristica ia n considerare procesorul care executa algoritmul. Se
are
[75]n vedere evaluarea a doua functii:
***, Contabilitate si sisteme informationale, Editura Sedcom Libris, Iasi, 1999, p. 248
complexitatea-timp, respectiv intervalul de timp cerut pentru executarea tuturor

[76]
pasilor
din algoritm;
Ciclul de viata al
unui produs
software reprezinta intervalul de timp de la momentul deciziei de realizare si pna la retragerea sau nlocuirea totala a acestuia cu un nou
produs software, reprezentnd orizontul de timp n care opereaza si evolueaza produsul program. Dupa glosarul de termeni - terminologie softw are - ai IEEE (Institute of
complexitatea-spatiu, respectiv resursele necesare pentru executie (spatiu de

Electric and Electronic Engineering), ciclul de viata reprezinta o abordare sistemica ncepnd cu dezvoltarea, utilizarea, mentenanta si pna la retragerea softw are-lui.
memorie, numar de registri etc.).
[77]
avnd
n vedere caracteristica
de des
generalitate
este foarte
greu de determinat
Reix,Din
R., pacate,
Systemes
d'information
et management
organisations,
Les Editions
Foucher, Paris, 1990, pp. 146-148
eficienta algorimilor.
[78]
***, Dictionarul Explicativ al Limbii Romne, Editura Univers Enciclopedic,
Bucuresti, 1996, p. 27
[80]
Algoritmizarea unei probleme presupune parcurgerea urmatoarelor etape
:
[79]
***, Fig.
Dictionar
de informatica,
stiintifica
si Enciclopedica,
1981, pp.[37]
18-19
nr.1.13.
definirea
unui enuntEditura
precisfunctionala
al
problemei;
Structurarea
a sistemelorBucuresti,
informationale
transformarea
enunt
n enunt
algoritmic;
Contabilitatea
constituieacestui
exemplul
celui
mai vechi
si mai raspndit subsistem informational al
22/56
13.10.2014

ntreprinderii. n aceasta
[80]
reprezentarea
linie de gndire
enuntului
se algoritmic
ncadreaza
cu si
ajutorul
un raport
instructiunilor
al Asociatiei
specifice
Americane
(organigrame,
de Contabilitate
Bernard-Fanounillet,
E,., s.a. Informatique
pour comptabilit
el la gestion, Editura Eska, Paris, p. 181
(American Accounting
tabele
Association)
de decizie, care
limbajeprecizeaza
algoritmiceca
etc);
"...n mod esential, contabilitatea este un sistem
informational. Mai mult, ea este o aplicare a teoriei generale a informatiei la problema eficientei gestiunii
[81]
programarea
propriu-zisa
utiliznd
un limbaj
de programare.
economice"
Apostol,
si C.,
o defineste
s.a.,
Introducere
ca fiind
"procesul
n programare.
de
identificare,
Teorie
si
masurare
practica
siPASCAL,
comunicare
Editura
a informatiei
Viata Romneasca,
economice
Bucuresti, 1996, p. 37
[38]
pentru
a
permite
Trebuie
judecati
facuta
si
precizarea
decizii
documentate
ca
aceeasi
din
problema
partea
utilizatorilor
poate
fi
algoritmizata
informatiei"
sub
.
mai
multe
forme.
[82]
Nickerson,
R.C., Computers,
Concepts
for Users,
Francisco, 1990, p.291
Obtinerea
unui algoritm
este un act creativ
careand
faceApplications
apel la inteligenta,
intuitie San
si experienta.
Dupa mijloacele utilizate, sistemele informationale sunt clasificate conform tabelului nr. 1.3.
[83]
6.2.3.
Operatiuni
de
baza
n
algoritmi
Hoare,
C.A.R.,mai
Anputin
Axiomatic
Basis gen
for Computer
ACM 12, p. 576
Sarcinile
structurate,
pregatire siPragramming,
preluare date,Comm.
revin componentelor
manuale sau
sistemelorOperatiunile
expert. Sistemele
informatice
au date
avutelementare
n vederesi mai
operatiile
repetitive,
prevazute
n algoritmiclasice
utilizeaza
dateales
structurate.
Este
vorba bine
[84]
structurate,
respectiv
prelucrarea
datelor,
stocarea
gestionarea
acestora
informatii
Bhm, C.,
Jacopini,
G., Flow
diagrams,
ACM,
9,sipp.
366-371
de
constante,
variabile,
masive
de date
(tablouri),
articole,
fisiere.
Asupra
acestorpentru
marimi asefurniza
pot defini
pertinente. Ulterior,
suport
pentru de
decizii
si, maioperatiuni
apoi, prindesistemele
expert interpretarea
urmatoarele
categoriiprin
de sisteme
operatiuni:
operatiuni
atribuire,
decizie, operatiuni
de
[85]
rezultatelor
obtinute
si,
n
mod
efectiv,
luarea
deciziilor
a
facut
obiectul
integrarii
n
sistemele
informatice.
intrare/iesire, alte operatiuni.
***Dictionar de Informatica, Editura stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1981, p.279
Dupa categoriilededeatribuire
utilizatori nasociaza
sistemeleunei
informationale
fi identificate
tipurile
de sisteme
Operatiunile
variabile opotanumita
valoare
definita
printr-o precizate
n
tabelul nr.printr-o
1.4. alta variabila sau printr-o expresie. Tot aici se includ operatiunile de calcul definite
constanta,
Document
Info reale: adunare, scadere, nmultire, mpartire, ridicare la putere
A fost
pe
multimea numerelor
etc.util?
Informatiile necesare conducerii sunt n functie de nivelul conducerii Daca
si de posibilitatea
deastructurare
documentul
fost util si crezi ca merita
a situatiilorExem
decizionale
strategic
rapoarte
maitine in site
ple: la care managerii trebuie sa faca fata. Spre exemplu, nivelul
sa adaugi
uncere
link catre
el la
sumare,
ad-hoc,
neprogramate si previzioanale, ca si date externe pentru sustinerea planificarii nestructurate si
Accesari:
14430
a responsabilitatilor
Notade
:=9
conducere generala a activitatii. Nivelul operational necesita rapoarte interne regulate, ce
Apreciat:
Copiaza codul
contin date detaliate, actuale sau istorice pentru sustinerea contolului structurat al operatiilor cotidiene.
in pagina web a site-ului tau.
Medie := (Nota1 + Nota2) / 2
Comenteaza
documentul:
n procesul decizional este necesara att gestionarea informatiilor istorice, ct si a celor de previziune.
Nu esti inregistrat
Nume :=ajuta
"Popescu"
Informatiile
previzionale
conducerea sa defineasca tendintele viitoare si impactul
acestora asupra
deciziilor
<a href="http://w
w w .scritub.com/stiinta/informatica/BAZELE-TEHNOLOGIEITrebuie
saadoptate,
fii utilizator
inregistrat
pentru istorice
a puteapermit
comenta
care
trebuie
n timp
ce informatiile
analiza performantelor trecute ale ntreprinderii
si
target="_blank"
title="BAZELE TEHNOLOGIEI
Operatiunile de decizie determina valoarea logica a unei propozitii INFORMATIEI20212456.php"
(adevarat sau fals). n
evaluarea acestora. Totusi, conducerea trebuie sa primeasca nu numai informatii
interne;- de
multe ori sunt
INFORMATIEI
SUPORT
redactarea conditiilor se utilizeaza variabile, constante, expresii, operatori relationali
(=, #, >, <,
>=, <=) DE CURS - http://w w w .scritub.com">BAZELE
foarte
Creaza
relevante
cont nou
si indispensabile informatiile externe. n sfrsit, cerintele informationale
ale conducerii
depind
n
TEHNOLOGIEI
INFORMATIEI
SUPORT
DE
CURS</a>
si, eventual, operatori logici (NOT, AND, OR).
mod esential de nivelul de conducere. Astfel, activitatile de conducere pot fi subdivizate pe trei niveluri
principale:Exem
nivelulplu:
strategic, nivelul tactic si nivelul operational. La nivel strategic sunt definite strategiile, politicile
si obiectivele de ansamblu ale ntreprinderii cu ajutorul unei planificari strategice pe termen lung. Managerii
supravegheaza,
de asemenea,
randamantul
strategic
al ntreprinderii
si evolutia
sa globala.
La nivel tactic sunt
DACA tip_cont
= "A" OR
tip_cont
Copyright
= "a"
Contact
(SCRIGROUP
Int. 2014
)
elaborate planuri, bugete pe termen scurt si mediu, se definesc politicile, procedurile si obiectivele subunitatilor
ATUNCImodul de achizitionare si alocare a resurselor. La nivel operational sunt elaborate
ntreprinderii, sunt stabilite
planurile pe termen scurt. Managerii utilizeaza resursele si executa sarcinile dupa procedurile elaborate cu
SFD :=
+RD - RC
ajutorul bugetelor si a programelor
deSID
productie
stabilite echipelor de lucru ale ntreprinderii.
ALTFEL
Caracteristicile
informatiei pe cele trei nivele ale conducerii sunt prezentate n tabelul nr. 1.5.
SFC := SIC +RC - RD
SFARSIT_DACA
Operatiunile de intrare/iesire precizeaza fie introducerea datelor n memoria interna
(citire), fie extragerea rezultatelor din memoria interna (scriere) pentru a putea fi stocate sau
vizualizate si interpretate.
Alte operatiuni includ operatiunile de salt, operatiunile de apel a unei proceduri, etc.
6.3. Tehnici de reprezentare a algoritmilor

Dupa ce un algoritm este elaborat principial el trebuie prezentat ntr-o forma accesibila si n
mod detaliat. Aceasta operatie este numita reprezentarea algoritmului. Descrierea se poate face n
mai multe moduri si anume prin:
limbaj logico-matematic;
Fig.
nr.1.14. Caracteristicile informatiei pe nivele de conducere
limbaje de tip pseudocod;
Sursa: O'Brien,
systemes d'information de gestion, De Boeck Univesity,
limbajLes
grafic;
Montreal, 1995, p. 368
scheme logice verticale;
Tabelul nr.1.3.
informationale dupa mijloacele utilizate
Clasificarea
scheme logice sistemelor
orizontale (Chapin);
arborescente
(Tabourier sau Mills);
Criteriul dediagrameTipuri
de sisteme
clasificare
prin tabele informationale
de decizie;
Caracteristici
prin intermediul diferitelor limbaje de programare;
orice combinatie ntre ele, fiecare forma avnd avantajele si dezavantajele sale.
Informatii structurate, n forma

scrisa
n continuare sunt prezentate cteva din posibilitatile de reprezentare a algoritmilor.
6.3.1. Scheme logice
Corespund evenimentelor
repetitive bine analizate
6.3.1.1 Prezentare generala, tipuri de scheme logice
Formale grafice ale

fluxului Modele
prelucrare
bine de
Schemele logice sunt reprezentari
general dededate
si a algoritmului
prelucrare, utiliznd anumite simboluri predefinite. Simbolurile
folosite n schemele logice au fost
definite
standardizate prin standardul X35 din 1970 aprobat de ANSI (American National Standard Institute),
conform cu recomandarile R1028/1969 ale ISO (International Standard Organization).
Exemplu: sistemul financiarGradul

contabil
Formadesimbolurilor este definita prin configuratia
geometrica si raportul naltime/latime
(dreptunghi:
formalizare
2/3; romb:
al diagonala mica/diagonala mare = 2.3; paralelogram: naltime/latime = 2/3, unghi
ascutitprocedurilor
= 75). Liniile folosite trebuie sa aiba aceeasigrosime,
indiferent de dimensiunea simbolului.
Rigoare-stabilitate
Directia normala a fluxului de prelucrare este de la stnga la dreapta si de sus n jos. Cnd directia
este de sens opus se folosesc vrfuri de sageata fata de directia liniei de flux. Pentru mai multa
claritate multi programatori folosesc vrfuri de sageata n toate cazurile. Standardul nu specific[ modul
Informatii sub o forma oarecare
cum se localizeaza si cum se scrie textul n interiorul unui simbol pentru descrierea operatiei de
executat.
Inexistenta unor reguli precise
Distingem doua tipuri de scheme logice: scheme logice

de sistem, scheme logice de program.
de prelucrare
Neformale
Schem ele logice de sistem (numite prescurtat scheme de sistem) au rolul de a indica
scontate.
Exemple:
telefonice,
sistemul de resurse afectat pentru obtinerea rezultatelor
Se conversatii
schematizeaza
relatiile dintre
date si suporturile tehnice de nregistrare, precum si fluxulde
general
culisede prelucrare. n cadrul lor exista
unul sau mai multe blocuri de prelucrare ce reprezinta proceduri independente de prelucrare, deci
programe diferite.
Suplete, rapiditate
Simbolurile standard utilizate n realizarea schemelor logice de sistem sunt prezentate n fig.
nr. 6.5. De asemenea, se utilizeaza si simboluri nestandardizate (vezi fig. nr. 6.6).
Manuale
Operatiile sunt asigurate de om,

fara a recurge la masini
Acceptabile pentru volume mici

de date sau pentru sarcini slab
definite
Operatiile sunt asigurate de

calculator
fara
interventia
Fig. nr. 6.4. Exemplu de schema
logica de sistem
factorului uman
23/56
13.10.2014

Schem e logice de program sintetizeaza
etapelor
de rezolvare
a unei
succesiunea
Pregatirea
sarcinilor
apartine
probleme constituind o reprezentare grafica a algoritmului proiectat. n cadrul acestor scheme se
nsa
omului
folosesc simbolurile standard din fig. nr. 6.5.
Automatizate
Gradul de
[81]
Foarte eficiente daca lucrarile

Schema logica
care ndeplineste urmatoarele conditii
:
automatizare
a reprezinta, n final, un graf orientat,sunt
repetitive si de volum mare
procedurilor
contine un singur bloc START si un singur bloc STOP;
Se ncadreaza aici sistemele

orice arc este etichetat cu una din informatiile:
informatice clasice
o START sau STOP;
o citire sau scriere date;
o decizie;
o atribuire;
Operatiile sunt asigurate printrun dialog om-calculator
Conducerea este asigurata de
orice arc face parte din cel putin un drum care ncepe cu blocul START si se
om dar multe operatii sunt
termina cu blocul
STOP.
Asistate
realizate de calculator
O schema logica n care sunt respectate conditiile de mai sus este o schema logica
structurata.
Se ncadreaza aici sistemele

suport pentru decizii si sistemele
expert
Sursa: Airinei, D. s.a., Introducere n informatica economica, Editura Sedcom Libris, Iasi, 1999, p.49
Tabelul nr.1.4. Clasificarea sistemelor informationale dupa categoriile de utilizatori

Criteriul de
Tipuri de
clasificare
sisteme
Caracteristici
informationale
Individuale
Satisface cerintele unui individ la

postul sau de lucru
Ex.: Controlul gestiunii prin

intermediul unui microcalculator
dotat cu software specializat
(Excel, Lotus 1-2-3)
Sistemul este utilizat de mai multe

persoane din organizatie
Numarul de
Fig. nr. 6.5.
Simboluri ANSI folosite n schemele logice
Organizationale
utilizatori
Se ncadreaza aici aplicatiile

financiar-contabile
Interorganizationale
Sistemul este utilizat de persoane

apartinnd
unor
ntreprinderi
diferite
Ex.: Prelucrarea comenzilor printro retea de calculatoare la care sunt

conectati att furnizorul, ct si
Fig. nr. 6.6. Simboluri nestandardizateclientul
folosite n schemele logice
6.3.1.2 Structuri de baza n schemele logice
executate constituie
Este consacrat
prelucrarii
Ordinea n care instructiunile programului sunt
structura de
control a
evenimentelor elementare
acestuia.
Structurile de control, n general, se mpart n doua categorii:
Tranzactional
a.
structuri secventiale;
b.
structuri nesecventiale.
Reprezinta direct activitatea

ntreprinderii
Ex.: ntocmirea documentelor
Structura secventiala este folosita n cazul programelor

primare simple, n care, ordinea executiei
instructiunilor sau modulelor de instructiuni coincide cu ordinea sintactica a acestora.
n programele complexe, aceasta structura se poate regasi doar pentru anumite parti ale
Constituie nivelul cel mai de jos al

acestora: (P = M1; M2; M3, ...,
Operational
Mn). Sintetizat, structura secventiala pentru programul P care este
deciziei n ntreprindere
format din modulele M1, M2,...., Mn se prezinta astfel:
Nivelul
ierarhic
Informatiile obtinute reprezinta

suportul de nivel intermediar al
deciziei
Sunt componente esentiale n

activitatea de control
Suport al deciziei de nalt nivel
Tactic
Strategic
Fig. nr. 6.7.Structura secventiala
Probleme complexe si putin

nesecventiale. Structurile nesecventiale
apar n cazul n care instructiunile se
repetitive
Structuri
executa numai n anumite conditii si/sau se repeta, n functie de rezultatul evaluarii unor conditii.
Rezulta ca structurile secventiale pot fi:
Sursa: Airinei, D. s.a., Introducere n informatica economica, Editura Sedcom

[82]
structuri alternative (numite si de decizie sau de selectie
);
Libris, Iasi, 1999
tipuri
structuri
repetitiveinformationale
(iterative);
Exista
de sisteme
destinate numai unei anumite categorii de utilizatori, ce se
regasesc la un anumit nivel, cum sunt sistemele de prelucrare a tranzactiilor, sistemele de informare pentru
structuri
mixte.
conducere si sistemele
informationale
ale conducerii executive si tipuri de sisteme care sprijina utilizatorii aflati
n niveluri diferite sau n departamente diferite, ca sistemele birotice, sistemele de sprijinire a deciziilor si
Structura alternativa este acea structura n care se efectueaza un bloc de operatiuni sau
sistemele expert
altul n functie de o anumita conditie C impusa de logica de rezolvare a problemei. Conditia se poate
24/56
13.10.2014

referi la:
Tabelul nr.1.5. Caracteristicile informatiilor pe nivele de decizie
verificarea continutului si a naturii unor zone de memorie;
Caracteristica informatiei
Nivelul
operational
Nivelul tactic
Nivelul
strategic
verificarea continutului unui contor, a carui valoare poate creste sau descreste;
verificarea corectitudinii unor date de intrare etc.
Dependenta
de informatii
Foarte
ridicata
Ridicata
Cazul general
de program (P)
cu structura
alternativa
este de forma: Moderata
interne
P=M1; ; M4.
Dependenta
informatii
Moderata
Foarte ridicata
n care
M1, M2, M3,de
M4 sunt
moduleleRedusa
programului P, iar C conditia
evaluata. Derularea
programului se
realizeaza
externeastfel:
Sub forma P = M1; M2; M4, cnd conditia C este ndeplinita sau
Grad de sintetizare a Foarte redus

Moderat
Ridicat
Sub forma P = M1, M3, M4, cnd conditia C nu este ndeplinita.
informatiilor
Schematic structura alternativa (IF - THEN - ELSE) se prezinta astfel:
Necesarul de informatii online
Foarte ridicat
Ridicat
Moderat
Necesarul de grafice
Redus
Moderat
Ridicat
Utilizarea de informatii n
timp real
Foarte ridicata
Ridicata
Moderata
Utilizarea
predictive
de
informatii
Redusa
Ridicata
Foarte ridicata
Utilizarea
istorice
de
informatii
Ridicata
Moderata
Redusa
Utilizarea de informatii de
tip "what if?"
Redusa
Ridicata
Foarte ridicata
Utilizarea
de
informatii
exprimate valoric
Redusa
Moderata
Ridicata
INCEPUT
Tab. nr.1.6. Categoriile de sisteme informationale si gradul de sprijinire a procesului

decizional
4
SFARSIT
Nr.
Sprijinirea
decizional
1.
Sisteme informationale pentru conducere

(Management Information Systems)
Slaba
2.
Sisteme informationale pentru conducerea

executiva (Executive Information Systems)
Slaba
3.
Sisteme de sprijinire a conducerii executive

(Executive Support Systems)
Slaba
4.
Sisteme pentru sprijinirea deciziilor (Decision

Support Systems)
Puternica
5.
Sisteme pentru sprijinirea deciziilor de grup

(Group DSS)
Puternica
6.
Sisteme de reuniuni electronice (Electronic

Meeting Systems)
Slaba
DA
crt.
NU
procesului
Fig.nr. 6.9. Structura alternativa IF-THEN-ELSE

M3 nua contine
nici olainstructiune
se
7. n particular,
Sistemeatunci
de cnd
sprijinire
deciziilor
nivel Puternica
obtine o structura
alternativa cu(Organizational
o ramura vida (pseudoalternativa).
Conditia
organizational
DSS)
trebuie astfel construita nct de instructiuni ce va fi executat sa fie
subordonat valorii de adevar (IF - THEN). Derularea programului se
realizeaza
8. astfel:
Sisteme expert (Expert Systems)
Puternica
9.
P = M1; M2; M4 daca C=DA
Sisteme de birotica (Office

P = M1; M4 daca C = NU
Systems)
Information
Slaba
Schematic aceasta structura se reprezinta astfel:
10.
Sisteme
informationale
inteligente
(Intelligent
Information Systems)
organiationale
Organizational
Puternica
1.5.3. Sistemul informatic

Sistemul informatic este partea componenta a sistemului informational care asigura prelucrarea
rationala si eficienta a datelor ndeosebi cu ajutorul echipamentelor electronice de calcul si, n primul rnd, al
calculatoarelor electronice.
Evolutia galopanta a tehnologiilor informatice din ultimii ani a condus la automatizarea unei parti
considerabile a sistemului informational care se localizeaza nu numai la faza de prelucrare, ci si la fazele de
preluare a datelor si de valorificare a informatiilor obtinute. Astfel sistemul informational devine, din ce n ce mai
mult, un sistem informatic
sisteme deoarece:
[39], desi nca nu se poate pune un semn de egalitate ntre
Fig.nr. 6.10.
Structura
de control alternativa de tip IF
n partea formala a sistemelor informationale ramn
THEN rezultate etc.;
preluari date, interpretare
cele doua tipuri de
nca sarcini manuale importante:
25/56
13.10.2014

Structurile
partea
alternative
neformala
prezentate
a unui sistem
mai susinformational
au fost generalizate
ramne aproape
de
exclusiv manuala;
C.A.R. Hoare sub
formaexista
unei structuri
alte instrumente
cu n ramuri
neinformatice
(DO - CASE sau
careSELECT
ndeplinesc
functii n interiorul sistemului
informational: copiatoare, mijloace audio-vizuale,
[83] telefaxuri.
CASE) care permit selectia ntre mai multe ramuri de instructiuni
.
Notiunea de sistem informatic este legata de informatizarea activitatii organizatiei, adica de folosirea
ntr-o secventa de programe Sp n care apare o structura
resurselor informatice pentru organizarea si administrarea informatiilor. Informatizarea transforma sistemele
alternativa generalizata (selectia multipla) se executa numai modulul pentru
informationale manuale n sisteme informatice prin:
care rezultatul evaluarii conditiei C este adevarat. Fiecarui modul de
instructiuni i este
asociata o mijloacelor
conditie. Secvential
se evalueaza
fiecare
substituirea
de lucru (automatizarea
sarcinilor);
conditie n parte.
conditie care
este adevarata,
determina
executia
Prima
miniaturizarea
echipamentelor,
reducerea
timpilor
de lucru, eliminarea erorilor, prelucrarea
modulului aferent acesteia.
caresi distribuirea
urmeaza neficienta
structura
sunt
unui volumModulele
mare de date
a informatiilor;
ignorate, controlul
fiind
predat
instructiunilor
din
urmatoarea
secventa
ameliorarea performantelor prin introducerea sistemelordeinteractive;
program.
calitatea prezentarii informatiilor;
comunicarea extinsa datorata interconexiunii generalizate.
Derularea prelucrarilor se realizeaza astfel:
Sp = M1 daca C1 = DA
Capitolul 2. Calculatorul
electronic -elemente fundamentale de
M2 daca C2 = DA
structura si principii de. functionare
2.1.
Structura unui .calculator electronic si modul de functionare a
acestuia
.
Un sistem electronic de calcul constituie un ansamblu functional destinat prelucrarii automate a
Cn obtinerii
= DA
datelor furnizate de utilizatoriMn
n daca
scopul
informatiilor. Pentru realizarea acestui obiectiv, acesta are
nevoie att de echipamente (componentele hardw are), ct si de un set de programe (componentele softw are)
Schematic o structura alternativa generalizata se prezinta astfel:
care determina prelucrarile care se fac asupra datelor prin intermediul componentelor fizice ale sistemului de
calcul.
Componentele unui sistem de calcul pot apartine uneia dintre urmatoarele categorii:
Hardw are
Softw are
Firmw are
Hardware-ul reprezinta componenta fizica a unui sistem de calcul, adica ansamblul de

echipamente care alcatuiesc sistemul de calcul. Ele sunt formate din calculatorul propriu-zis si echipamentele
periferice si sunt folosite pentru culegerea, stocarea, prelucrarea, redarea si transmiterea rezultatelor.
Software-ul reprezinta ansamblul de programe care fac posibila realizarea functiei sistemului de
calcul, de prelucrare a informatiilor, si care constituie suportul logic de functionare a unui sistem de calcul. ntr-o
traducere mot mot, softw are-ul nseamna "partea moale" a calculatorului, spre deosebire de hardw are,
"partea tare". Componenta softw are a unui sistem de calcul cuprinde la rndul ei programe grupate n mai multe
categorii, dupa natura problemelor pe care le rezolva. Comenzile sunt date echipamentelor prin intermediul unor
programe speciale, numite programe de baza (softw are de baza). Ele formeaza sistemul de operare al
calculatorului si sunt memorate pe suporturi magnetice sau optice, de unde sunt ncarcate n memoria interna. O
parte din programe sunt permanent rezidente n memoria interna si formeaza nucleul sistemului de operare. n
afara celor doua elemente pentru realizarea prelucrarilor mai sunt necesare programele de aplicatii (softw are de
6.11.
Structura
alternativa
aplicatii)Fig.nr.
care sunt
specifice
problemelor
utilizatorilor generalizata
si datelor supuse prelucrarii.
Structurile repetitive permit executia repetata a aceluiasi modul
de instructiuni. Firmware-ul
Numarul de repetitii
poate fi predefinit
(FOR)ncarcate
sau conditionat
este componenta
de programe
n memoria fixa ROM de catre producatorul
de
rezultatul
unei conditii
(WHILE - se
DO,
DOla- limita
UNTIL).
sistemului
deevaluarii
calcul. Aceasta
componenta
afla
dintre hardw are si softw are, reprezentnd softw areul integrat n partea de hardw are. Componenta firmw are a unui sistem de calcul, setul de instructiuni
n primul caz este vorba de structura repetitiva cu un numar definit
microprogramate ncarcate n memoria fixa ROM, defineste un anumit mod de functionare si, implicit, de utilizare a
de pasi (DO FOR). Numarul de repetitii este controlat de o variabila (V),
sistemului de calcul. Din acest motiv, firmw are-ul trebuie sa fie suficient de redus pentru a nu particulariza
numita variabila de control, care are o valoare initiala (Vi) si una finala (Vf) excesiv sistemul de calcul. Prin utilizarea unor memorii cu citire-scriere nevolatile alaturi de memoria ROM se
ambele prestabilite - si o ratie R (un increment) care se adauga la valoarea
obtin componente cu microprogramare dinamica. Aceasta permite adaptarea secventei de programe fixe din
curenta a variabilei de control dupa fiecare executie a modulului repetitiv.
ROM la ncarcarea sistemului de operare.
Iesirea din structura repetitiva se realizeaza atunci cnd variabila de control
depaseste valoarea finala. Derularea structurii[40]
DO FOR pentru o secventa
De(SP)
exemplu,
componenta
a sistemelor de calcul compatibile PC este o componenta
de program
se realizeaza
astfel:ROM-BIOS
firmw are realizata prin microprogramare dinamica. Rolul componentei BIOS este de interfata ntre hardw are si
softw are, oferind componentei
Sp = MODUL
softw
pentru
are functii
V < Vf de baza pentru utilizarea hardw are-ului. n acest fel se
realizeaza independenta componentelor softw are fata de caracteristicile hardw are specifice sistemului de
calcul, elibernd n acelasi timp componentele softw are de detalii legate de modul de lucru al hardw are-ului. Fiind
realizata prin microprogramare dinamica, componenta firmw are (BIOS) permite modificarea unor parametri de
functionare ai PC-ului ntr-o secventa speciala derulata n timpul procedurii de ncarcare a sistemului de operare
INCEPUT
la pornirea sistemului de calcul.
2.1.1.
M
ODUL Componenta
hardware a sistemului electronic de calcul
Termenul de calculator electronic se refera la un sistem de calcul care ndeplineste urmatoarele

conditii:
SFARSIT
V>Vf
dispozitivele de lucru sunt realizate din circuite electronice;

are memorie interna capabila sa memoreze date si programe;
efectueaza prelucrari n mod automat pe baza unui program.
n functie de procedeul de reprezentare a informatiei si de suportul fizic al informatiei, calculatoarele se

clasifica n:
V:=Vi
V:=V+R
DA
calculatoare analogice;
calculatoare numerice;
calculatoare hibride.
[41]
n sistemele de calcul analogice
, informatia este codificata sub forma unor marimi fizice
curentului electric, tensiunea, etc). Aceasta teorie a dus la aparitia calculatoarelor analogice care
au constituit o generatie raspndita pe la mijlocul secolului 20.
Spre deosebire de sistemele de calcul analogice, sistemele de calcul numerice codifica informatia
sub forma discreta (numerica). Calculatorul numeric este un sistem fizic care prelucreaza automat informatia
codificata sub forma de valori discrete, conform unui program ce indica o succesiune determinata de operatii
aritmetice si logice, avnd la baza un algoritm de prelucrare. Datorita modului de realizare a componentelor
constructive si a logicii de functionare a sistemelor de calcul numerice, informatia este reprezentata utiliznd
baza de numeratie 2. Codificarea binara folosita pentru reprezentarea interna a informatiei n sistemele de calcul
determina natura componentelor constructive care actioneaza asupra acesteia. Unitatea elementara de
reprezentare a informatiei este cifra binara, care poate lua doua valori: 0 sau 1. Aceasta pozitie binara
furnizeaza o cantitate de informatie de 1 BIT. n functie de natura informatiei ce se codifica si de dispozitivele
care manevreaza informatia n sistemele de calcul numerice, se utilizeaza mai multe moduri de codificare a
informatiei. n toate cazurile nsa este vorba de o reprezentare binara a informatiei.
Calculatoarele hibride mbina procesarea informatiilor reprezentate n forma numerica cu cele
reprezentate n forma analogica, comunicarea ntre componentele discrete si cele analogice ale calculatorului
realizndu-se prin intermediul convertoarelor analogo-numerice si a celor numerico-analogice.
Dintre aceste trei categorii de calculatoare, de cea mai larga raspndire se bucura calculatoarele
numerice datorita avantajelor lor: precizia reprezentarii si prelucrarii datelor, universalitatea claselor de
probleme.
Structura unui calculator numeric a fost definita n anul 1945 de catre John von Neumann. Astfel, n
proiectul primului calculator cu program memorat, cu prelucrarea secventiala a instructiunilor si datelor,
NU
(intensitatea
26/56
13.10.2014

memorate
mpreuna
n aceeasirepetitiva
forma si accesibile n acelasi mod (EDVAC - Electronic Discrete VAriable
Fig.nr. 6.12.
Structura
Computer) sunt precizate urmatoarele componente ale unui calculator electronic: unitatea aritmetica, unitatea
cu un numar definit de pasi
centrala de control, unitatea de intrare, unitatea de memorie, unitatea de iesire. Aceasta structura se regaseste,
ntr-o forma
alta, sidoilea
la calculatoarele
actuale. Se considera ca aceste calculatoare sunt cu arhitectura von
n sau
cel de-al
caz, n functie
Neumann.
de plasarea conditiei, structura repetititva
n structura anterior
unui calculator
poate fi conditionata
(WHILEdistingem
- DO) doua categorii de componente:
sau conditionata posterior (DO - UNTIL).
unitatea centrala
n structura repetitiva conditionata
echipamentele periferice.
anterior
evaluarea
conditiei
precede
executia modulului
repetitiv.
Executia
si, apoi,componenta de baza a sistemului de calcul si este formata din:
UNITATEA
CENTRAL
constituie
eventual, repetarea
modulului
se
va
face (UAL) capabila sa efectueze operatiile aritmetice si logice;
unitatea aritmetico-logica
numai cnd conditia
este
adevarata.
unitatea de comanda si control (UCC) care dirijeaza functionarea ntregului ansamblu, dnd
Derularea structurii repetitive
conditionata
comenzi celorlalte
componente.
anterior se prezinta
astfel:
memoria interna care pastreaza programele si datele n curs de prelucrare.
Sp = ct timp
C = DA ENTELE
executa MODUL
REPET asigura comunicatia calculatorului cu lumea nconjuratoare. Se
ECHIPAM
PERIFERICE
disting urmatoarele categorii de echipamente periferice:
Schematic aceasta structura se
prezinta astfel:
echipamente periferice de intrare care permit citirea datelor (introducerea datelor n
sistem): tastatura, mouse, cititorul optic
echipamente periferice de iesire cu ajutorul carora se extrag rezultatele sub o forma

accesibila omului: imprimanta, ecran de afisare etc.
echipamente
periferice de stocare care dispun de unitati de memorie auxiliara capabile
INCEPUT
sa stocheze, sub o forma direct accesibila calculatorului, mari cantitati de date: unitati de
disc magnetic, unitati CD-ROM etc.
MODUL
echipamente periferice de comunicatie care permit transmiterea datelor la distanta

INITIAL
prin intermediul liniilor de comunicatie: cuplor, modem, etc.
Structura de principiu a unui calculator electronic se prezinta astfel:
SFARSIT
C
Unitati auxiliare de memorie
DA
Periferice de intrare
NU
Tastatura
MODUL FINAL
Unitatea centrala
MODUL
Unitatea
aritmetico-logica
MODUL INITIAL
REPET
Unitatea de comanda si control

SFARSIT
Memoria interna
Periferice de iesire
Banda
DA
magnetica
Disc
NU
magnetic
Disketa
MODUL FINAL
Fig.nr. 6.13. Structura repetitiva

conditionata anterior
Echipamente
periferice de
MODUL REPET
n structura repetitiva conditionata

evaluarea conditiei se realizeaza dupa
fiecare executie a modulului. Reluarea executiei
are loc att timp ct conditia nu este adevarata.
Imprimanta
Derularea structurii repetitive conditionata posterior
se prezinta astfel:
comunicare
posterior
Monitor
Sp = Executa MODUL REPET pna cnd C = DA
Mouse
CDINCEPUT
ROM
Fig. nr. 2.1. Structura de principiu a unui calculator electronic
Functiile active, de prelucrare si control sunt realizate de UAL si UCC. De aceea se considera ca ele
sunt componentele unitatii centrale de prelucrare (procesor). n literatura de specialitate se ntlnesc si alte opinii
cu privire la structura calculatoarelor electronice. Astfel, se considera ca unitatea centrala de prelucrare
cuprinde memoria interna si procesorul (UCC+UAL).
La unitatea centrala de prelucrare se pot conecta diferite echipamente periferice, module de memorie,
unitati de interfata si se obtin calculatoare avnd diferite configuratii. Prin urmare, multimea tuturor
componentelor care sunt asamblate si conectate pentru a realiza un sistem de calcul definesc configuratia
sistemului de calcul respectiv.
Configuratia de baza reprezinta numarul minim de componente necesare pentru ca sistemul de calcul
sa fie operational.
Adaugarea
componente
oricnd
la de
o limita
admisasedefolosesc toate tipurile de structuri prezentate anterior. Practica a demonstra
Structurile
m ixte seunor
ntlnesc
n cadrulsuplimentare
programelor este
complexe.
Peposibila
diversepna
niveluri
organizare
unitatea centrala de prelucrare. Astfel, se poate realiza o configuratie ce corespunde cel mai bine necesitatilor
utilizatorilor si posibilitatilor financiare ale acestora.
Chiar daca este vorba de calculatoare din clase diferite, ele se pot ncadra n aceeasi arhitectura.
Arhitectura este un concept mai general care defineste componentele sistemului de calcul din punct de vedere
al functiilor, al performantelor si al compatibilitatii dintre ele. Arhitectura unui sistem de calcul defineste un
ansamblu integrat de componente functionale, privite ca un tot unitar si avnd ca scop realizarea unor functii la
un anumit nivel de performanta.
Arhitectura discutata pna aici se refera la sisteme de calcul monoprocesor. Ele au cea mai mare
raspndire. Elementele constitutive ale sistemelor monoprocesor sau chiar sistemele monoprocesor n ntregime
pot fi folosite ca blocuri functionale n realizarea unor organizari superioare. Este vorba de sisteme
multiprocesor care presupun doua sau mai multe unitati de prelucrare identice sau diferite, fiecare
considerndu-le pe celelalte la nivelul canalelor de intrare/iesire.
2.1.2. Componenta software a sistemului elctronic de calcul
27/56
13.10.2014

Una din caracteristicile calculatoarelor electronice este efectuarea automata a prelucrarilor pe baza de
program nregistrat. Programul este un ansamblu de instructiuni care realizeaza a anumita sarcina. Ansamblul
programelor (softw are) permite utilizarea echipamentelor. Se disting trei mari categorii de softw are: softw are de
baza, softw are de aplicatii, softw are intermediar.
Softw are-ul de baza (programele de baza) formeaza, n principal, sistemul de operare al

calculatorului si este specific fiecarui tip de echipament. Asigura functionarea eficienta a
resurselor fizice si logice ale sistemului. Calculatorul dispune de doua tipuri de resurse:
oresurse fizice, adica componentele hardw are: procesorul, memoria interna, sistemul de
intrare-iesire;
oresurse logice, adica componentele softw are: programele si datele.
Softw are-ul de aplicatii (programele de aplicatii) este specific problemelor rezolvate de utilizatori si
este realizat fie de specialisti n programare, fie de utilizatori.
Odata cu extinderea utilizarii microcalculatoarelor a aparut un nou tip de softw are, numit softw are
intermediar. Este vorba de instrumente softw are specializate (procesoare de texte, programe de calcul tabelar,
programe de grafica etc.) care pot fi utilizate foarte usor si rapid n aplicatii.
2.1.2.1.
Software de baza
Daca initial softw are-ul de baza se identifica cu sistemul de operare, odata cu noile evolutii n
domeniu, apar diverse nuantari, nct putem distinge trei mari componente:
sistemul de operare propriu-zis;
programele utilitare;
programele de traducere.
6.3.2. Pseudocoduri
Explicatia consta n faptul ca odata cu dezvoltarea si multiplicarea unei componente ea tinde sa devina
independenta si trebuie tratata ca atare.
Limbajul pseudocod este folosit n faza de proiectare a programelor pentru descrierea algoritmilor; el este o alternativa la schemele logice. Limbajul pseudocod nu este un limbaj d
De obicei, softw are-ul de baza este pus la punct de firma constructoare a calculatorului si se livreaza
precum si a operatiilor prescrise de programarea structurata.
odata cu acesta.
Constructia de baza a limbajului este propozitia, un algoritm fiind constituit ca o succesiune de propozitii. Propozitiile sunt de tipul:
Sistem ul de operare asigura exploatarea echipamentelor si difera n functie de tipul si marimea
calculatoarelor.De propozitii
obicei, unsimple
sistemprin
de operare
care se cuprinde:
exprima operatii ce se vor codifica apoi direct ntr-un limbaj de programare (de exemplu: deschide fisier, citeste nregistrare din fisier etc.);
ncarcatoare
programe
destinate
n sistem
a programelor
de executat;
propozitiide
complexe
prin
care seintroducerii
exprima operatii
ce urmeaza
a fi detaliate
ulterior. Simbolul # este utilizat pentru a marca astfel de propozitii care se vor detalia ulterior.
monitoare si supervizoare care asigura nlantuirea derularii lucrarilor, controleaza operatiile de

intrare-iesire,
semnaleaza
functionare;
Fiecare
propozitie ncepe
cu un incidentele
verb care de
exprima
ct mai fidel operatia descrisa.
programe care usureaza realizarea unor operatii curente cum sunt: formatare discuri, copiere
fisiere, stergeri fisiere etc.
n dictionarul de informatica pseudocodul este definit ca "limbaj utilizat n proiectarea si documentarea programelor obtinut prin grefarea unor reguli sintactice pe limbajul natural. M
Calitatea sistemului de operare conditioneaza eficienta si performantele calculatorului. Un echipament

Nu exista restrictii de definire unica a formei pe care trebuie sa o aiba un pseudocod. De fapt oricine poate crea un asemenea limbaj respectnd nsa conditia ca limbajul sa contin
foarte performant, dar cu un sistem de operare slab, va avea performante de utilizare mediocre.
Avantajul pseudocodului este dat de faptul ca reprezinta o metoda conventionala de notare si exprimare a algoritmilor, fara sa uzeze de regulile rigide din sintaxa unui limbaj de pr
Program ele utilitare sunt programe specializate, livrate odata cu sistemul de operare sau separat de
acesta, care extind o serie de facilitati ale sistemului de operare. Ele corespund unor functii bine definite ce se
ntlnesc frecvent.
utilitarelorpot
este
azi impresionant
nu se poate
face afundamentale.
clasificare riguroasa a lor.
Cu ajutorulNumarul
pseudocodurilor
fi reprezentate
toatesistructurile
de control
Dintre ele amintim urmatoarele tipuri:
Structura secventiala este structura n care fiecare operatiune se reprezinta printr-o propozitie. Propozitiile sunt aliniate pe verticala n ordinea desfasurarii operatiunilor, iar ter
utilitarele care extind suprafata cu utilizatorul (Norton Commander, Window s Explorer,

nceput Window s Commander, Dos Navigator);
citeste
utilitare
care vin
n sprijinulCANT,
utilizatorului
CODPROD,
DENPROD,
PRE avansat, cum este, de exemplu, inginerul de sistem
(Norton Disk Doktor, PC Tools, Norton Utilities etc.);
calculeaza VALOARE = CANT * PRE
utilitare de arhivare-dezarhivare a datelor, utilizate pentru micsorarea dimensiunilor fisierelor

scriefara
DENPROD,
pierderi VALOARE
de informatii (ARJ, PKZIP si PKUNZIP, WinRAR, WinZIP etc.);
Srsit.
utilitare de depistare si nlaturare a virusilor (numarul si varietatea acestora sunt

impresionante - Norton Antivirus, Doctor Web, AVP, Virus Scan, Doctor Panda);
Structura
alternativa
are urmatorul
format general:
utilitare de optimizare
a discurilor
care optimizeaza amplasarea datelor pe disc n vederea
reducerii duratei de acces la informatii (Disc Defragmenter, SpeedDisk);
nceput
utilitare de diagnosticare pentru determinarea configuratiei si testarea functionarii

calculatorului
daca
conditie (Check-It, Ndigs).
Program ele traducatoare (translatoare)
au rolul de a converti programele scrise de utilizatori ntratunci
un anumit limbaj de programare (Basic, Fortran, Cobol, Pascal, C, etc.) n formate accesibile calculatorului (n
cod-masina, respectiv
n
cod
binar).
propozitia - 1
- 2 programelor sunt utilizate limbajele de programare,
Pentru propozitia
scrierea
limbaje artificiale create de om care servesc
la exprimarea,
sub forma de
...
alternativa
1
instructiuni executabile de catre calculator,
a algoritmului de rezolvare a unei
...
probleme.
propozitia - m
Programul scris ntr-un limbaj de programare se numeste program sursa, iar limbajul sau, limbaj
altfel: de traducator (translator). Fiecare instructiune a programului
sursa. Codificarea programului este efectuata
sursa este tradusa de translator ntr-un grup de instructiuni cod-masina. n functie de destinatia functionala,
propozitia - 1
translatorul poate fi asamblor, compilator sau interpretor.
propozitia
2
Asamblorul este translatorul de programe
scrise n- limbaje
de asamblare.
... nti ntr-un
alternativa
2 obiect (program obiect). Acesta
Prin compilare, programul sursa este tradus mai
format
este un format intermediar care este completat cu module din biblioteci si consolidat prin editarea de legaturi (cu
...
editorul de legaturi), din care rezulta programul n format executabil. Acesta poate fi oricnd ncarcat n memoria
interna de la o anumita adresa si pus n executie. propozitia - n
sfrsit-daca
Sfrsit
Program
Un exemplu de pseudocod, cu structura alternativa, pentru calculul salariilor este redat mai jos:
sursa
nceput
Compilare
citeste date de la terminal: MARC, NUME, ORE, TARIF

daca ORE zero
atunci
Program
calculeaza SALARIUL = ORE * TARIF
obiect
altfel
afiseaza mesajul "articol care nu se prelucreaza"
Program
sfrsit-daca
n format
Sfrsit
Structura alternativa cu o ram ura vida are urmatorul format:
executabil
nceput
Executie
28/56
13.10.2014

daca conditie
date
atunci
propozitia - 1
rezultate
propozitia - 2
...
ncarcare
...
propozitia - n
sfrsit
sfrsit_daca
Sfrsit
Structura alternativa generalizata are urmatorul format general:
nceput
selecteaza i dintre
Fig. nr. 2.2. Translatarea programelor prin compilare
1:
propozitia - 1
Odata pus n format executabil, programul poate fi oricnd ncarcat si pus n executie. Deci,
- 2 iar
alternativa
traducerea programului sursa se realizeaza o propozitia
singura data,
executia1 este independenta de fazele
anterioare.
...
Interpretarea presupune traducerea instructiune cu instructiune a programului la fiecare executie a
propozitia - m
acestuia. De aceea este o modalitate mai putin eficienta dect compilarea.
2:
propozitia - 1
Translatorul, ca program, este dedicat unui anumit limbaj sursa si unui anumit tip (familie) de
calculatoare. De exemplu:
propozitia - 2
alternativa 2
compilatoare: COBOL, FORTRAN, PASCAL,...C.
interpretoare: BASIC.
propozitia - n
2.1.2.2.
Software-ul
de aplicatii
...
Programele de aplicatii sunt proiectate pentru a...rezolva probleme specifice utilizatorilor. Corespund
urmatoarelor domenii de activitate:
...
contabilitate, gestiune stocuri, gestiune personal etc. Sunt aplicatii caracteristice informaticii
x:
propozitia
-1
clasice care prelucreaza informatii bine structurate.
elaborarea planurilor de investitii, planuri de marketing etc. Sunt aplicatii destinate sprijinirii
propozitia
2
alternativa
x
procesului decizional si opereaza chiar cu informatii
semistructurate
sau slab structurate.
calcule tehnice: rezistenta materialelor, prelucrari statistice etc.
...
Un program de aplicatii poate fi realizat, n conditiile concrete ale unei ntreprinderi sau poate fi
propozitia - p
cumparat "la cheie" de la o anumita unitate specializata. n ultimul caz este vorba de produse-program
comercializate. Actualmente,
piata produselor program este n plina dezvoltare, att n privinta softw are-ului de
sfrsit
aplicatii, ct si a instrumentelor softw are specializate.
Sfrsit
Instrum entele softw are specializate, aparute odata cu microcalculatoarele, permit utilizatorilor
sa-si rezolve
Exem
problemele
plu pentru
fara
actualizarea
a cunoaste
unei
metodele
baze deinformatice
date:
sau limbajele de programare. Sunt mijloace de
lucru specifice utilizatorului final. n aceasta categorie se ncadreaza: procesoarele de texte (WordPerfect,
nceput
Word, AmiPro etc.), programele de calcul tabelar (Lotus 1-2-3, Excel, Quattro Pro etc.), programele de grafica
(Corel Draw , Harvard Graphics, Pow erPoint etc.) si instrumentele softw are integrate (Works, Symphony,
precizeaza i
Microsoft Office, Perfect Office).
daca i = 1
2.1.3. Unitatea centrala - structura si functionare

atunci
Unitatea centrala a calculatorului cuprinde memoria principala, unitatea de comanda si control si
unitatea aritmetico-logica. ntre #componentele
adauga articolunitatii centrale, precum si ntre acestea si echipamentele
periferice se realizeaza permanent schimburi de date si comenzi, mediate fizic de conductorii electrici care
dacaforma
i = 2 de impulsuri. Unitatea de comanda si control coordoneaza functionarea
vehiculeaza informatia sub
ntregului sistem, stabilind legaturi prin schimburi de informatii si transmiterea de ordine si comenzi.
atunci
[42]
Schema functionala a unui calculator
electronic
( fig.
# modifica
articol pune n evidenta foarte bine aceste legaturi
nr. 2.3.).
daca i = 3
atunci
# sterge articol
sfrsit daca
sfrsit daca
sfrsit daca
Sfrsit
Structura repetitiva conditionata anterior are urmatorul format:
nceput
ct timp conditie adevarata
executa propozitia - 1
propozitia - 2
...
...
Fig. nr. 2.3.
propozitia
-n
Schema
functionala
a unui calculator electronic
sfrsit
Oricare ar fi datele
prelucrate, structurate, stocate etc., ele circula n sistem sub forma unor impulsuri
electrice ce tranziteaza circuitele. Din ratiuni tehnice, circuitele electronice au doua stari distincte (deschis,
sfrsit ct timp
nchis; doua nivele distincte de tensiune, etc.). Cele doua stari distincte corespund cifrelor binare 0 si 1. Toate
caracterele
(alfabetice, numerice, speciale etc.) vor fi reprezentate n sistem sub forma unor combinatii de
Sfrsit
cifre binare 0 si 1.
Exem plu pentru stabilirea soldurilor la produsele existente n stoc.
Toate componentele calculatorului functioneaza sub supravegherea unitatii de comanda si control,
singura capabila
nceput sa decodifice instructiunile programelor. Unitatea de comanda si control este legata de
celelalte componente prin circuite de comanda prin care circula comenzile tot sub forma impulsurilor electrice.
ct timp STOC
0
Aceste impulsuri declanseaza
sau> opresc
functionarea unitatilor de intrare-iesire, unitatii aritmetico-logice n
functie de comenzile decodificate din programul executat. Instructiunile care formeaza programul de executat
calculeaza
SOLD
* PRET
sunt preluate prin intermediul unitatii de intrare=siSTOC
stocate
n unitatea de memorie. Din unitatea de memorie,
instructiunile sunt preluate si decodificate de unitatea de comanda si control. Dupa citirea datelor de intrare si
afiseaza DENPROD, STOC, SOLD
stocarea n memorie, unitatea aritmetico-logica, pe baza ordinelor primite de la unitatea de comanda si control
executa operatiile de
prelucrare
indicate asupra operanzilor identificati tot de unitatea de comanda si control
sfrsit
ct timp
29/56
13.10.2014

prin adrese.
Sfrsit
Rezultatele obtinute sunt stocate la adresele indicate n unitatea de memorie. Ulterior, ele pot fi
vizualizate sau extrase sub comanda unitatii de comanda si control prin intermediul unitatii de iesire.
Structura repetitiva conditionata posterior are urmatorul format:
nceput
executa
Unitatea centrala cuprinde UCC, UAL si unitatea de memorie. Schema functionala a
unitatii centrale este urmatoarea:
propozitia - 1
propozitia - 2
...
...
propozitia - n
pna cnd conditia este adevarata
Sfrsit
Exem plu:
nceput
Fig. nr.
Executa
2.4. Schema functionala a unitatii centrale
calculeaza SOLD = STOC * PRE

afiseaza DENPROD, STOC, SOLD
Memoria principala sau memoria interna reprezinta un dispozitiv capabil sa nregistreze
informatiile pentru a pna
le furniza
sub
cnd apoi
STOC
< 0forma impulsurilor electrice unitatii aritmetico-logice pentru executarea
comenzilor primite de la unitatea de comanda si control.
Sfrsit
n ultimii ani memoriile semiconductoare domina si sunt utilizate la majoritatea arhitecturilor cunoscute.
Informatia Pentru
este memorata
circuite
care permit
sau nu trecerea
Aceste
memoriiosunt
a asigurafolosind
apropierea
de limbajele
de programare
la oracurentului
actuala n electric.
multe cazuri
se adopta
notare n limba engleza pentru marcarea structurilor de control.
volatile si pentru a nu se pierde informatia au nevoie de o baterie de alimentare proprie sau trebuie sa existe, la
De exemplu,
structura
alternativa
o structura
de tip de
IF..THEN..ELSE
astfel:
nivelul ntregului
sistemode
calcul, un
programdevine
de ntrerupere
la avaria
alimentare, care
face apel la o baterie
suplimentara (sursa de putere nentreruptibila - UPS) pentru salvarea datelor pe un suport de memorie
conditie
adevarata
nevolatila.IF
Ele
sunt ncadrate
n doua categorii, dupa tehnologiile de realizare:
THEN
memorii
bipolare care utilizeaza circuite integrate LSI, VLSI (Large Scale Integration, Very LSI,
Wafer Scale Integration) cu tranzistori bipolari;
propozitie - 1
memorii MOS (Metal Oxide Semiconductor) bazate pe tranzistori cu efecte de cmp.
ELSE
Din punct de vedere al memoriei nu este deosebit de importanta natura informatiei memorate, ci modul
de stocare si mai ales
regasirea
propozitie
- 2acesteia. Fizic, memoria este constituita din elemente care pot avea doua stari
stabile: 0 sau 1. Rezulta ca putem defini memoria ca pe o succesiune de dispozitive logice elementare, capabile
sa retina fiecare
ENDIF o valoare binara, adica un bit de informatie.
Functional, memoria poate fi privita ca o nsiruire de biti care se caracterizeaza prin valoare si prin
pozitia (adresa) lor n aceasta secventa. Prin constructia sistemului de calcul, accesul la informatia din memorie
se poate realiza la nivelul unui grup de biti numit locatie de memorie. Locatia de memorie este deci unitatea
adresabila a memoriei. Fiecare locatie de memorie se caracterizeaza n mod unic prin adresa ei n memorie si
prin cantitatea de informatie pe care o poate memora, masurata n numar de biti; de regula este vorba de un
numar de 8 biti, adica de un octet sau de 1 Byte (1B).
n memoria interna pot fi reprezentate toate categoriile de date si informatii indiferent de natura
(numerice, alfabetice) cu ajutorul codurilor interne de reprezentare (ASCII - American Standard Code for
Information Interchange; EBCDIC - Extended Binary Coded Decimal Interchange Code, UNICODE - UNIversal
CODE).
Caracteristicile memoriei sunt urmatoarele:
Lungim ea cuvntului este unitatea elementara pentru memorarea si accesarea instructiunilor,
operanzilor si adreselor. Ea depinde de tipul calculatorului: 8 biti (la primele microcalculatoare), 16 biti (la primele
microcalculatoare IBM-PC), 32 biti, 64 biti
Capacitatea totala a m em oriei exprima volumul de informatii care poate fi stocat si se exprima n
octeti (bytes) sau multiplii acestora (un octet are dimensiunea de 8 biti si este aproximativ egal cu un caracter),
dupa cum urmeaza:
1 Kilooctat (Ko) = 1 Kilobyte (KB) = 210 octeti = 1024 octeti;

1 Megaoctet (Mo) = 1 Megabyte (MB) = 220 octeti = 1048576 octeti;
1 Gigaoctet (Go) = 1 Gigagabyte (MB) = 230 octeti;
1 Teraoctet (To) = 240 octeti;
1 Petaoctet (Po) = 250 octeti.
Tim pul de acces
Orice acces la memorie este precedat de furnizarea de catre procesor a adresei de memorie, unde se va
face operatia de scriere sau citire. Timpul de acces la memorie reprezinta intervalul scurs ntre momentul
furnizarii adresei de catre procesor si momentul obtinerii informatiei. Cnd memoria este prea lenta n
comparatie cu viteza de lucru a procesorului, pe durata accesului la o locatie de memorie apar, pentru
procesor, timpi suplimentari de asteptare. Noile tehnologii de realizare a memoriei urmaresc o scadere a timpului
de acces, astfel nct memoria sa lucreze sincron cu procesorul, fara a introduce stari de asteptare. Se
exprima, de regula, n nanosecunde (1 ns = 10-9 secunde).
Ciclul de m em orie este intervalul de timp n care se realizeaza scrierea sau citirea unei unitati de
informatie n/din memorie sau intervalul de timp dintre doua operatii succesive de scriere sau citire. Se exprima
n microsecunde sau nanosecunde.
Costul memoriei interne este pretul memoriei raportat la capacitatea de memorare si depinde direct
de tehnologia utilizata. Utilizarea memoriilor electronice a antrenat o importanta scadere a costului. Ca efect,
calculatoarele au putut fi dotate cu memorii principale de capacitate mare.
Din punctul de vedere al accesului si al modului de functionare, memoria interna este structurata n:
memoria ROM;
memoria RAM.
Mem oria ROM (Read Only Mem ory) este folosita pentru memorarea unor functii sistem sau a
unor componente specifice echipamentului cu rol n lansarea sistemului de operare (de exemplu BIOS-ul).
Contine circuite de memorie al carui continut este programat si nu poate fi schimbat de utilizator. Ele sunt
folosite doar pentru citirea informatiilor (nscrise anterior), informatii ce sunt rezidente permanent n cadrul
sistemului. Pentru obtinerea rezidentei permanente, memoria ROM trebuie sa fie de tip nevolatil, adica la
pierderea tensiunii informatia sa nu fie distrusa.
n mod uzual, n modulele ROM sunt stocate comenzi de initializare si pornire a anumitor componente
ale sistemelor de operare, compilatoare, interpretere, etc. De aceea, multe microcalculatoare sunt livrate cu
programele de serviciu (BIOS, ncarcator, interpretor, etc) ncarcate n ROM.
Memoriile ROM au evoluat n timp, prin folosirea tehnicilor speciale de stergere selectiva si
reprogramare astfel:
-
memorii programabile PROM (Programable ROM), care sunt livrate nenregistrate de

producator, iar utilizatorul le poate ncarca o singura data. Pot fi folosite pentru a nregistra un
30/56
13.10.2014

-
program specific utilizatorului cu o mare frecventa de utilizare;

memorii de tip EPROM (Erasable PROM), pot fi sterse si reprogramate de catre utilizator, nsa
stergerea nu poate fi selectiva, operatia distrugnd ntregul continut al celulei de memorie. Acest
dezavantaj este eliminat de memoriile EEPROM;
memorii de tip EEPROM sau E2PROM (Electricaly Erasable PROM) care pot fi att citite, cat si
sterse n mod selectiv si reprogramate de catre sistemul care le utilizeaza.
memoriile EEPROM flash sunt memorii EEPROM speciale care permit scrierea/stergerea mai
multor locatii de memorie printr-o singura operatie. Astfel ele sunt mult mai rapide dect memoria
EEPROM obisnuita care opereaza cu fiecare locatie de memorie n parte.
Mem oria RAM (Random Acces Mem ory), numita si memorie de lucru, memorie vie, dinamica,
asigura stocarea datelor si programelor si constituie memoria de tip volatil, disponibila utilizatorului. Ea
caracterizeaza capacitatea unui sistem electronic de calcul. Poate nregistra orice tip de date si este posibila
stergerea acestora n scopul reutilizarii.
Fiind o memorie volatila, ea si pierde continutul la ntreruperea alimentarii cu energie electrica. Fizic, se
prezinta sub forma unor placute (module) ce au n prezent capacitati de ordinul megaoctetilor sau gigaoctetilor
(exista module de pna la 2 Go).
Memoriile de tip RAM pot fi statice (SRAM - Static RAM) sau dinamice (DRAM - Dynamic RAM).
Memoriile de tip DRAM sunt memorii n care, pentru a se pastra informatia, trebuie restabilita periodic
sarcina electrica cu care a fost ncarcat condensatorul circuitului de memorie. Pentru aceasta este necesar
un circuit de remprospatare a memoriei. Din acest motiv timpul de acces este mai mare: 60-70 ns. Sunt
avantajoase pentru ca sunt mai ieftine. Mult timp standardul DRAM cel mai utilizat a fost EDO (Extended Date
Out). Actualmente standardele cele mai raspndite sunt SDRAM (Syncronous DRAM), DDR- SDRAM (Double
Data Rate - SDRAM).
Memoriile de tip SRAM sunt memorii realizate din circuite bistabile de memorie care pastraza informatia
atta timp ct sistemul este sub tensiune. Ele nu au nevoie de mecanismul de mprospatare (refresh) si sunt
mult mai rapide. Timpul de acces este sub 10 ns.
Unitatea aritm etico-logica (UAL) este unitatea de executie care efectueaza operatiile aritmetice
si logice asupra operanzilor n conformitate cu o comanda, un cod de operatii, emis de UCC si furnizeaza
rezultatul.
La iesire UAL furnizeaza:
rezultatul operatiei;
indicatorii de conditii (paritatea rezultatului, rezultatul egal cu zero) sau indicatorii de eroare
(depasirea capacitatii de reprezentare de catre rezultat).
UAL comporta doua tipuri de dispozitive:
dispozitive de lucru, adica dispozitive aritmetico-logice (pentru operatii de adunare, scadere,

negatie, reuniune, intersectie, etc.) sub forma unor circuite speciale care combina impulsurile
electrice reprezentnd informatia sub forma de cifre binare (dispozitiv aritmetic binar, n virgula
mobila, zecimal);
componente de stocaj intermediar: registrele ca memorii specializate de capacitate limitata (1, 2
octeti) ce nregistreaza pentru fiecare operatie operanzii si rezultatele.
Unitatea de com anda si control (UCC) constituie "inima" calculatorului si asigura citirea
instructiunilor din memoria interna si executia lor. Coordoneaza prin semnale de comanda functionarea tuturor
celorlalte unitati ale calculatorului, girnd schimburile de informatii ntre ele.
n principiu UCC cuprinde urmatoarele elemente:
un registru de instructiuni unde se pastreaza instructiunea curenta, citita din memorie, pe toata
durata executiei. Instructiunea va specifica de regula, un cod de operatie si una sau mai multe
adrese de operanzi;
un registru contor de program care pastreaza adresa de memorie de unde a fost extrasa
instructiunea n curs de executie (sau a instructiunii urmatoare din program) si permite
nlantiurea instructiunilor;
un decodor de functii capabil sa recunoasca functia definita de instructiunea de executat;
un orologiu (ceas intern) care distribuie, n mod regulat, impulsuri pentru a sincroniza operatiile
elementare de efectuat n cursul derularii unei instructiuni;
circuite de comanda care permit elaborarea si transmiterea comenzilor corespunzatoare
operatiilor elementare.
Pe baza codului de operatie UCC furnizeaza semnalele de comanda pentru controlul unitatilor de I/E,
UM, UAL pe durata fiecarei instructiuni n sincronism cu semnalul furnizat de orologiu.
Prin constructie, UCC este capabila sa interpreteze si sa execute un set de instructiuni care
constituie setul de instructiuni elementare al calculatorului.
Dupa numarul de instructiuni implementate si complexitatea acestora, procesoarele se mpart n:
Procesoare RISC (Reduced Instruction Set Computation, procesor cu set redus de instructiuni)
reprezinta unitati centrale de prelucrare (CPU) la care numarul de instructiuni pe care le poate
executa procesorul este redus la minim pentru a creste viteza de prelucrare. Sunt procesoare
rapide, dedicate pentru sisteme puternice, servere, cu facilitati multiprocesor;
Procesoare CISC (Complet Instruction Set Computation, procesor cu set complet de instructiuni)
reprezinta tipuri de unitati centrale de prelucrare (CPU) care pot recunoaste un set complet de
instructiuni, suficient pentru a efectua direct calcule (circa 400 . Sunt cele mai raspndite,
regasindu-si aplicabilitatea de la calculatoarele personale pna la servere.
Procesoare EPIC (Explicitly Parallel Instruction Computing) care permit executarea simultana a mai
multor instructiuni (de exemplu, procesoarele Itanium).
Frecventa procesorului nseamna viteza acestuia exprimata n perioade de lucru (cicluri) pe secunda,
date de frecventa ceasului intern (tact). Aceasta frecventa se exprima n MHz (Megahertz) sau, la ultimele
modele, n GHz (Gigahertz). Daca procesoarelor mai vechi le trebuiau cteva perioade de ceas pentru a
executa o instructiune, la ora actuala s-a ajuns la mai multe instructiuni pe o perioada de ceas.
2.1.4. Principii de functionare a calculatoarelor electronice

Un calculator electronic executa prelucrari pe baza unui program nregistrat n memoria interna.
Programul constituie o secventa de instructiuni, scrisa ntr-un limbaj de programare care defineste algoritmul
de rezolvare a unei probleme.
Pentru a fi executate, aceste instructiuni trebuie sa fie transpuse n codul calculatorului. Se
deruleaza astfel operatiile de interpretare sau compilare si editare de legaturi. Instructiunile scrise n limbajul de
programare sunt transformate n instructiuni ce corespund setului de instructiuni specific calculatorului.
Instructiunile calculatoarelor numerice contin specificatii referitoare la operatia care trebuie
efectuata de catre una din componentele calculatorului, adesea unitatea aritmetico-logica, si specificatii
referitoare la adresa unui operand sau a unei instructiuni. n unele cazuri, o instructiune poate contine mai
multe adrese: adresa primului operand, adresa celui de-al doilea operand si eventual adresa rezultatului.
Formatul cel mai simplu al instructiunilor cu o singura adresa se prezinta astfel:
m biti
n biti
COD OPERAIE
ADRES
31/56
13.10.2014

Cmpul COD OPERAIE specifica una din functiile ce se pot executa de catre unitatile sistemului.
Daca acest cmp contine "m" biti, se pot codifica 2m instructiuni diferite care formeaza setul de instructiuni al
calculatorului.
Cmpul ADRES specifica o adresa de operand sau de instructiune. Daca acest cmp contine "n"
biti se poate opera un spatiu de adresare cu memoria de 2n cuvinte.
Pentru a fi executate, instructiunile trebuie transmise UCC sub forma unor cifre binare (n cod
masina). Pentru a simplifica munca programatorilor, cmpurile pentru cod operatie si adresa au fost nlocuite n
limbajele de asamblare cu mnemonice (simboluri) care pot fi traduse n mod automat cu ajutorul unui program,
numit ansambler.
Limbajele masina si limbajele de asamblare sunt limbaje de nivel redus deoarece ele sunt intrepretate
direct de catre calculator. Cu ajutorul lor se scriu programele de sistem necesare exploatarii eficiente a
resurselor fizice ale calculatorului. Limbajele de programare evoluate permit scrierea programelor ntr-un mod
apropiat de limbajul natural, dar necesita traducerea n limbaj masina prin compilare sau interpretare.
Orice program, destinat unui calculator, trebuie sa cuprinda numai instructiuni ce corespund setului
de instructiuni de baza.
Pentru executia unei instructiuni se parcurg urmatoarele etape (vezi fig. nr. 2.5.)
[43]
Decodor
DECODOR
UAL
PROGRAM
DATE
UCC
MI
REZULTATE
Fig. nr.2.5. Etapele executiei instructiunilor

Instructiunea se ncarca n UCC, dupa citirea din MI;
UCC decodifica instructiunea si emite ordinul de pregatire a UAL;
Pe baza adreselor furnizate de UCC se face citirea datelor din memorie n UAL;
UAL efectueaza prelucrarea datelor;
Rezultatul obtinut este plasat n MI.
Schimbul de informatii ntre componentele functionale ale sistemului de calcul se realizeaza prin
intermediul m agistralelor unitatii centrale de prelucrare, adica multimea conductoarelor folosite n comun de mai
multe unitati functionale pentru realizarea unor sarcini.
Dupa semnificatia semnalelor transmise pe magistrala, acestea pot fi de adrese, de date sau de
comenzi, dupa cum semnalele respective reprezinta adrese, date sau comenzi si informatii despre starea
unitatilor interconectate.
Transferul de date poate fi realizat n mod paralel (magistrale paralele) sau serial (magistrale seriale).
Magistralele paralele transmit toti bitii fiecarui cuvnt concomitent pe mai multe conductoare paralele. Magistralele
seriale transmit datele bit cu bit, unul dupa altul, pe un singur canal (doua conductoare).
Majoritatea calculatoarelor moderne folosesc mai multe magistrale. Acestea pot fi interne sau externe.
Magistrala interna conecteaza componente interne ale calculatorului la unitatea centrala, iar cea externa, pe cele
externe. Exemple de magistrale interne: PCI, PCI-X, AGP, PCI-Express, Hyper Transport. Magistrale externe:
ATA, PCMCIA, SCSI, FireWire, Serial ATA, USB.
32/56
13.10.2014

Legarea unui echipament la magistrala se realizeaza de obicei printr-un conector fizic, numit port si
printr-o componenta de interfata, numita adaptor sau controler. Porturile pot fi:
seriale, cnd datele se transmit bit cu bit pe o singura cale (COM, USB, PS/2);
paralele, cnd transferul se face concomitent pentru un numar de biti, pe mai multe linii, de obicei
8, 16 sau 32 (LPT);
cu infrarosii (IRDA) etc.
Fig. nr. 2.6. Conectarea echipamentelor periferice la sistemul de calcul

Arhitectura de baza a calculatorului asigura patru porturi COM (1-4) si trei porturi LPT (1-3). La portul
COM puteti conecta tastatura, mouse-ul, un modem extern etc., la cel paralel imprimanta, scanner-ul, unitatea ZIP
etc.
n ultimii ani se bucura de popularitate porturile USB (Universal Serial Bus). Treptat se extinde si folosirea
porturilor FireWire.
Prin intermediul portului USB se pot conecta pna la 127 de periferice si nu este necesara oprirea
calculatorului pentru a conecta/deconecta un periferic prin acest port. n prezent se utilizeaza mai mult
[44]
standardele USB 1.1, standard de conectare plug'n'play

ce ofera o viteza de transfer maxima de 12 Mb/s si
USB 2.0, standard ce ofera o viteza de transfer maxima de 480 Mb/s. Sistemul USB a devenit popular pentru
conectarea unor periferice precum: aparate de fotografiat numerice, tastatura, mouse, unitati de discuri flexibile
pentru calculatoarele portabile, unitati de memorie flash, scanner si chiar imprimante.
Sistemul FireWire are functii similare sistemului USB, dar este mai rapid si este folosit pentru
conectarea perifericelor externe ce necesita viteza relativ nalta de transfer a datelor (se utilizeaza
preponderent pentru atasarea echipamentelor video numerice).
Adaptoarele sunt circuite integrate care permit procesorului sa comunice si sa conecteze echipamente
periferice. Adaptoarele au rolul de pregatire a informatiei n forma ceruta de magistrala, n cazul preluarii
informatiilor de la dispozitivele periferice sau invers. Este posibil ca un adaptor sa controleze mai multe
dispozitive periferice de acelasi fel, caz n care adaptoarele au si rol de adresare a dispozitivelor periferice
conectate. Spre exemplu, adaptorul SCSI (Small Computer System Interface) defineste o magistrala care poate
conecta unul sau mai multe calculatoare cu echipamente periferice. Fiecare echipament periferic trebuie sa
posede un controller (o interfata inteligenta locala), iar echipamentele conectate pot fi de tipul: unitati de disc CDROM, unitati de banda rapide.
2.2.
Echipamente periferice si suporturi de date
O alta categorie mare de dispozitive care nu fac parte din unitatea centrala de prelucrare, dar care
sunt absolut necesare activitatii si fac sa creasca performantele calculatoarelor personale, sunt echipamentele
periferice. Ele mediaza schimbul de date si informatii dintre unitatea centrala si mediul extern, asigurnd n
acelasi timp compatibilitatea formatului de reprezentare a datelor. n functie de modul de exprimare a informatiilor
vehiculate de echipamentele periferice se utilizeaza sau nu anumite suporturi, respectiv medii fizice care permit
nregistrarea sau vizualizarea informatiilor.
Principalele functii ale echipamentelor periferice sunt urmatoarele:
introducerea datelor, programelor si a comenzilor n memoria calculatorului;

redarea rezultatelor prelucrarilor sub o forma accesibila utilizatorului;
asigurarea supravegherii si posibilitatii de interventie a utilizatorului pentru functionarea corecta a
sistemului n timpul unei sesiuni de lucru.
De asemenea, prin intermediul suporturilor de stocare, echipamentele periferice asigura pastrarea

datelor si a programelor pe o perioada mare de timp.
Din punct de vedere al functiilor ndeplinite n sistemele de calcul, echipamentele periferice se clasifica
n urmatoarele clase:
echipamente periferice de intrare care permit introducerea datelor si programelor n sistem:

tastatura, mouse, cititorul optic
echipamente periferice de iesire cu ajutorul carora se extrag rezultatele sub o forma accesibila
omului: imprimanta, ecran de afisare etc.
echipamente periferice de intrare-iesire care dispun de suporturi de mare capacitate pentru
stocarea datelor si programelor (unitati de disc magnetic, unitati CD-ROM). Ele asigura citirea
datelor si programelor stocate n memoria interna, precum si redarea rezultatelor prelucrarii pentru
utilizari ulterioare.
echipamente periferice de comunicatie care permit transmiterea datelor la distanta prin
intermediul liniilor de comunicatie.
Daca luam n considerare rolul echipamentelor periferice n dialogul om-claculator se pot delimita
urmatoarele clase de echipamente periferice:
echipamente periferice de comunicare om-calculator: terminal (ecran+tastatura), mouse,

imprimanta, creion optic, digitizor
echipamente periferice de stocare: unitati de banda magnetica, unitati de disc magnetic, unitati
CD-ROM etc.
echipamente periferice pentru citirea directa a datelor si informatiilor: cititioare optice de
documente, cititoare de coduri bara, cititoare de documente marcate etc.
Suporturi tehnice pentru nregistrarea datelor si informatiilor

Pna la utilizarea pe scara larga a calculatoarelor programabile prin voce, datele vor trebui nca scrise
pe un suport tehnic. Suporturile tehnice sunt medii fizice utilizate pentru preluarea, prelucrarea, stocarea datelor
si programelor, precum si pentru redarea rezultatelor.
Clasificarea suporturilor tehnice

Din punct de vedere al materialului folosit pentru fabricarea lor:
suporturi din hrtie (cartela perforata, hrtia de imprimanta, banda de hrtie perforata, documente
completate cu cerneala magnetica, documente cu caractere stilizate etc.);
suporturi magnetice (banda magnetica, caseta magnetica, discul magnetic, discul flexibil, tamburul
magnetic, folia magnetica etc.);
33/56
13.10.2014
microfilmele;
suporturi optice (discul optic, CD-ROM, CD-R, DVD etc.).
suporturi magneto-optice.
Din punct de vedere al posibilitatii de reutilizare:
suporturi nereutilizabile (nenregistrabile) care se pot nregistra o singura data (suporturile de

hrtie, microfilmele, CD-ROM);
suporturi reutilizabile care se pot utiliza succesiv pentru mai multe nregistrari (suporturile
magnetice, CD-RW).
Din punct de vedere al posibilitatii de adresare a nregistrarilor de pe suport:
suporturi adresabile la care accesarea informatiei se face direct, pe baza unei adrese (de
exemplu, discul magnetic);
suporturi neadresabile la care accesarea informatiei se face prin parcurgerea secventiala a
nregistrarilor si verificarea continutului (banda magnetica, suporturile din hrtie, microfilmul).
Din punct de vedere al utilizarii n sistemul de calcul:
suporturi tehnice de intrare care sunt numai citite (documentele completate cu cerneala magnetica,
documente cu caractere stilizate, CD-ROM)
suporturi tehnice de iesire care sunt numai scrise (hrtia de imprimanta)
suporturi tehnice de intrare-iesire care pot fi citite si scrise de sistem (cartela perforata, banda
magnetica, discul magnetic, CD inscriptibil, CD reinscriptibil).
2.2.1. Echipamente periferice de intrare

Introducerea datelor n sistem se realizeaza n mod obisnuit prin intermediul tastaturii si al mouse-ului.
Tastatura
Tastatura reprezinta dispozitivul principal de intrare si permite introducerea de informatii sub forma de
caractere, similar cu masina de scris. Prin succesiunea/combinatia de caractere introduse se pot furniza
sistemului de calcul att date, ct si comenzi sau programe. Pe lnga tastele care reprezinta cifre si litere,
tastatura contine si o serie de taste "functionale", carora le sunt atasate diferite functii (prelucrari). Aceste
functii sunt specifice sistemelor de operare n care este utilizata tastatura.
Drumul parcurs din 1867, cnd Christopher Latham Sholes a realizat prima tastatura pentru masina de
scris, pna la tastaturile clasice cu 83, 84, 101, 102 sau 104 taste a fost extrem de lung.
Tastaturile se deosebesc prin design, numarul de taste (101-104), tip, functii auxiliare. Cele aparute
recent adauga butoane speciale pentru functii specifice domeniului multimedia sau pentru navigarea pe Internet
(play/pause/next/prev, control volum, WWW, e-mail), pentru oprirea, pornirea, intrarea n "stand-by" a sistemului
etc.
Mouse-ul
Un mouse este obligatoriu pentru majoritatea aplicatiilor actuale. Mouse-ul este un echipament periferic
de intrare utilizat pentru selectarea rapida a unor optiuni din meniuri sau manipularea unor obiecte de pe ecran
(texte sau grafice), n vederea executarii unor operatii. El a fost realizat prima data n 1963 de catre Douglas
Engelbart de la Institutul de Cercetare din Stanford. Prima firma care a utilizat mouse-ul, pentru IBM-PC, a fost
Mouse System, n 1980; ea a utilizat mouse-ul cu 3 butoane. Firma care a devenit cea mai cunoscuta pe piata, n
acest domeniu, este Microsoft, care a utilizat, ncepnd din 1983, mouse-ul cu doua butoane la calculatoarele
IBM. Tehnica mouse-ul a fost preluata si extinsa mai ales de firma Apple pentru calculatoarele Macintosh.
Dispozitivul consta dintr-o carcasa si o bila (de cauciuc sau alt material cu aderenta buna) care
semnaleaza sistemului, printr-un mecanism electro-optic (format din doi cilindri perpendiculari nzestrati cu cte o
fanta), miscarile facute, prin deplasare, pe o suprafata plana, care de obicei este dintr-un material special.
Utilizarea butoanelor mouse-ului depinde de produsul informatic.
Daca este instalat driver-ul (programul care asigura interfata cu sistemul de operare) de mouse, odata
cu miscarea mouse-ului se misca pe ecran o sageata sau un dreptunghi, numit cursorul mouse-ului, care indica
diverse obiecte. Mouse-urile se pot conecta prin cablu la un port (o interfata) special pentru mouse. Variantele
moderne de mouse comunica cu calculatorul prin raze infrarosii, cablul de legatura lipsind n acest caz.
Dupa tehnologia utilizata, mouse-urile pot fi mecanice si optice. Mouse-ul mecanic foloseste o bila care
se deplaseaza pe o suprafata si care antreneaza doua potentiometre ce traduc miscarile n semnale de control.
Mouse-ul optic foloseste un fascicul de lumina pentru a detecta miscarea pe o suprafata si contine doua perechi
de led-uri si fotodetectoare. Mouse-ul se deplaseaza pe un suport a carui suprafata este acoperita cu o folie de
plastic pe care sunt desenate doua grile suprapuse. Tehnologia radio este din ce n ce mai mult folosita si
implementata n dauna clasicelor cabluri.
Mouse-ul poate avea de la doua la sase butoane, putnd fi dotat si cu rotita de scroll. El se conecteaza
de obicei la unul din porturile seriale ale calculatorului, iar n cazul mouse-ului USB, la un port USB al
calculatorului.
Joystick-ul
Mouse-urile nu sunt foarte potrivite pentru jocuri si alte aplicatii, acestea necesitnd o viteza de reactie
mare. Joystick-ul este un dispozitiv de indicare care suporta reactiile instantanee si care interpreteaza
rapunsurile independent, nu pe baza miscarilor anterioare, asa cum se ntmpla la mouse. El este un senzor
bidimensional care indica pozitia absoluta, raportata la un punct de referinta de pe ecran, adica identifica pozitia
ntr-un plan (stnga-dreapta si nainte-napoi).
n schema de conectare a calculatoarelor personale, joystickul este legat la PC printr-un adaptor
special, numit port pentru jocuri (game port).
Spre deosebire de joystick care indica pozitia n doua dimensiuni, paleta (paddle) specifica pozitia ntro singura dimensiune, pe o linie.
Pentru pasionatii de jocuri auto pe calculator exista volane cu pedale si cu force feedback (dotate cu
motoare electrice care produc diverse efecte: blocarea volanului pe o directie n momentul spargerii unei roti,
socuri la impact, salturi rapide etc.).
Trackball-ul
Mouse-ul unui calculator are nevoie de spatiu n care sa se miste, iar problema care se pune este ca
multi utilizatori nu au spatiul necesar pentru un astfel de dispozitiv. Trackball-ul elimina aceste probleme, el fiind
un mouse ntors cu fata n sus. n esenta, trackball-ul este o bila, deseori de dimensiuni mari, care atunci cnd
este rotita, determina cursorul de pe ecran sa i urmareasca miscarile. Bila se roteste pe loc si nu are nevoie de
spatiu mai mare dect baza dispozitivului - ctiva inci patrati. Exista modele portabile, proiectate astfel nct sa
poata fi atasate calculatoarelor - laptop sau notebook, marind dimensiunile acestora doar cu ctiva centimetri.
Ca si mouse-ul, trackball-ul are butoane prin care se indica pozitionarea cursorului n locul dorit. Cele
mai multe trackball-uri au doua sau trei butoane actionate prin apasare, cu aceleasi functii de selectie ca si ale
mouse-ului. Unele modele au patru butoane, acestea functionnd ca doua perechi n oglinda, astfel ca
34/56
13.10.2014

dispozitivul sa poata fi folosit cu orice mna. Nu exista o pozitie standard a butoanelor, existnd modele
proiectate astfel nct bila sa fie rotita cu degetul mare, altele pentru a fi actionate cu celelalte degete, alti
producatori fabricnd trackball-uri care pot fi operate la fel cu oricare deget.
Evaluarea unui trackball se poate face n functie de rezolutie - numarul de pasi pe inci (counts per
inch), nsa aceste valori nu indica ntotdeauna precizia de pozitionare. O rezolutie mai mare nseamna deplasarea
mai rapida a cursorului pe ecran, dar reduce controlul asupra pozitiei cursorului. O rezolutie mai mica nseamna
ca trebuie sa rotiti bila mai mult ca sa mutati cursorul, dar controlul este mai pecis.
Pentru calculatoarele portabile, proiectantii au pus la punct mai multe dispozitive, dintre care amintim
dispozitivul Isopoint, maneta indicatoare si touchpad-ul. Dispozitivul Isopoint, inventat de Craig Culver,
functioneaza ca un trackball care foloseste o bara cilindrica n locul bilei. Fiind plasat imediat sub bara de spatiu,
dispozitivul are o pozitie ideala pentru a fi manevrat cu unul dintre degetele mari. Maneta indicatoare (pointing
stick), realizata de Ted Selker si Joseph D. Rutledge la Centrul de Cercetare Thomas J. Watson al firmei IBM, a
fost pentru prima oara folosita pe calculatoarele portabile IBM. Acest dispozitiv este n principiu un joystick
miniaturizat, nsa nu se misca, reactionnd la apasare. Dispusa ntre literele "G" si "H" de pe o tastatura
conventionala, maneta indicatoare poate fi manevrata cu oricare dintre degetele aratatoare, celelalte degete
ramnnd pe rndul de baza al tastaturii. Spre deosebire de mouse-ul clasic sau trackball, touchpad-ul nu are
componente n miscare, nu "aduna" murdarie si totodata limiteaza miscarea. El consta ntr-o suprafata textila
patrata, sensibila la presiune, peste care utilizatorul trebuie sa miste degetul sau sa loveasca usor. Miscarea
este considerata translatie a indicatorului pe ecran, iar lovitura este considerata comanda, asemenea butonului
apasat al unui mouse. n plus, suprafata se poate programa astfel nct la lovirea diferitelor zone sa se obtina
actiuni diferite.
Creionul optic
Creionul optic (light pen) permite desenarea pe ecran prin simpla deplasare a acestui dispozitiv.
Utiliznd un softw are adecvat, utilizatorul poate introduce comenzile si anumite date folosind creionul optic.
Sistemele de digitizare
Digitizoarele asigura transformarea datelor analogice n date numerice. Digitizoarele sunt tipice
aplicatiilor de proiectare cu ajutorul calculatorului CAD (Computer Aided Design) si celor de productie cu ajutorul
calculatorului CAM (Computer Aided Manufacturing). Cele mai simple digitizoare se prezinta ca o lupa pe o masa
de desenat si se apasa un buton n punctele de interes, memornd coordonatele acestor puncte. O implementare
particulara a digitizorului este tableta de digitizare, adica o suprafata plana pe care se plimba un creion optic.
Ecranul tactil
Ecranul tactil (touchscren) permite introducerea comenzilor prin apasarea directa cu degetul sau cu un
creion special pe ecran. Ecranul tactil are ca domeniu de aplicabilitate echipamentele si terminalele publice (n
birouri de turism, banci, aeroporturi, gari) destinate publicului larg, utilizatori care nu sunt familiarizati cu tastatura
sau cu introducerea de comenzi.
Sistemele de recunostere a vocii

Preluarea si obtinerea vocala a datelor n si din sistemele de calcul au devenit posibile din punct de
vedere tehnic si rentabile din punct de vedere economic pentru multe aplicatii. Sistemul de recunoastere a vocii
se bazeaza pe recunoasterea vocala a cuvintelor si transformarea acestora n semnale digitale. Pentru aceasta
este necesara instalarea unei cartele vocale n sistem si existenta unui softw are specalizat. Sistemele de
recunostere vocala sunt recomandate n situatiile n care utilizatorii trebuie sa introduca date sau programe si sa
aiba n acelasi timp minile libere: operatiuni de inventariere, controlul de calitate, preluarea comenzilor telefonice
etc. Realizarile n domeniu sunt remarcabile, lideri fiind firmele Dragon Systems si IBM.
Naturally Speaking, programul firmei Dragon Systems reprezinta prima generatie de sisteme destinate
dictarii continue pentru Window s si Window s NT. Firma declara ca n timpul dictarii comenzilor si documentelor
spre calculator nu mai sunt necesare pauzele ntre cuvinte. Programul are un vocabular activ de 30000 de
cuvinte rezident n memorie si un dictionar de rezerva, pe disc, ce contine 200000 de cuvinte.
Firma IBM a realizat produse-program pentru vorbirea curenta nca din '96, unul dintre acestea fiind
MedSpeak, destinat aplicatiilor din radiologie. Tot firma IBM a pus la punct o tehnologie operationala cu o simpla
placa compatibila Sound Blaster, VoiceType care permite cstigarea de timp si ameliorarea productivitatii,
furniznd o solutie perfecta pentru persoanele care nu pot sau care nu vor sa utilizeze tastatura. Cuprinde un
dictionar de baza de 35000 de cuvinte, la care se poate adauga un dictionar personalizat de pna la 30000 de
cuvinte, iar viteza de dictare este ntre 70 si 100 de cuvinte pe minut. Avantajele sunt considerabile: nefiind
obligati sa privim ceea ce se ntmpla pe ecran, dictarea se poate face foarte bine pe teren sau n masina (un
cercetator poate lucra la microscop si dicta simultan rezultatele, un avocat poate sa-si revada dosarele si sa
dicteze informatiile corespunzatoare n acelasi timp, fara sa-si ridice privirea de pe documentele sale).
2.2.2. Echipamente periferice de iesire

n ceea ce priveste echipamentele periferice de iesire, cele mai frecvent utilizate sunt monitorul si
imprimanta, dar se mai pot folosi tabletele LCD, video-proiectoarele, proiectoarele cu LCD.
Monitorul si placa video

Monitorul este un suport de iesire pe care se afiseaza rezultatele prelucrarilor, mesajele pentru
utilizator si informatiile despre starea sistemului.
Dupa principiile de functionare exista monitoare cu tub catodic (CRT), monitoare pe baza de cristale
lichide (LCD), pe baza de plasma si elctroluminiscente. n ultimii 10 ani, att tuburile catodice, ct si partea
electronica s-au mbunatatit continuu, imaginile fiind afisate din ce n ce mai bine, mai clare, cu rezolutie si culori
mult mai bune. Noi tipuri de monitoare si fac aparitia, ecranele plate LCD cstignd din ce n ce mai mult teren,
avnd tendinta de a se impune ca standard de facto.
La monitoarele cu tub catodic, componenta principala, tubul catodic (CRT = Cathode Ray Tube),
genereaza imaginea prin bombardarea cu electroni a unui strat de luminofori. Deoarece ochiul uman este sensibil
la culorile rosu (R), verde (G) si albastru (B), toate culorile pot fi obtinute prin combinarea acestor culori primare.
Imaginea color pe un monitor CRT se obtine prin combinarea a trei imagini : R, G, B.
Monitoarele CRT, cu dimensiunile lor mari, ncep sa faca fata din ce n ce mai greu concurentei oferite
de monitoarele cu cristale lichide. Acestea ofera avantajul unei calitati mai bune a imaginii, nemaiexistnd acea
plpire ntlnita n cazul tuburilor catodice care oboseste ochiul. Desigur exista monitoare CRT care la o viteza
de remprospatare de 85 Hz, nu mai plpie n mod vizibil. Dar la ecranele LCD aceasta plpire nu exista,
deoarece rata de remprospatare este zero Hz. Remprospatarea imaginii se face doar la schimbarea acesteia,
dar nu conteaza, fiindca n cea mai mare parte a timpului imaginea sta nemiscata. n plus, aceste monitoare nu
emit radiatie electromagnetica si au un consum de energie foarte mic. Unul dintre parametrii cei mai importanti ai
acestor monitoare este durata de raspuns (response time) care variaza ntre 15-30 ms.
Monitoarele pe baza de plasma - GPD (Gas Plasma Display) si PDP (Plasma Display Panel) asigura o
imagine calitativa, o rezolutie foarte buna, ecranul nu produce sclipiri ca tuburile cinescop, dar ele sunt
monocrome, costisitoare si contrastul imaginii este slab
Monitoarele electroluminescente utilizeaza o pelicula subtire de material special care licareste la
35/56
13.10.2014

trecerea curentului elctric.
Monitorul are urmatoarele caracteristici mai importante: dimensiune, definitie, rezolutie, numar de culori,
grad de periculozitate al radiatiilor pe care le emite, numarul de dimensiuni n care sunt afisate informatiile.
Dimensiunea monitorului este caracterizata de marimea diagonalei sale. Valorile tipice sunt de 14",
15", 17", 19", 21", 22" si 24" (inch; 1 inch=2,54 cm). Cele mai raspndite sunt monitoarele de 17", cu tendinta
spre cele de 19".
O imagine de pe ecran poate avea ntre 480000 si 1920000 de pixeli. La ecranele obisnuite fiecare
pixel este format la rndul lui din trei puncte colorate n rosu, verde, respectiv albastru. Dar aceste puncte sunt
att de mici nct de la distanta culorile lor se compun, rezultnd culoarea caracteristica fiecarui pixel. Distanta
ntre doi pixeli alaturati se numeste definitie (dot pitch). Definitia se masoara n milimetri. Cu ct distanta dintre
puncte este mai mica, cu att imaginea este mai clara, fiind mai putin granulata. Valorile tipice pentru definitie sunt
de 0,22-0,25 mm.
Rezolutia reprezinta numarul de pixeli care pot fi afisati pe ecran, raportat la cele doua axe. De
exemplu, o rezolutie de 800x600 pixeli, nseamna ca monitorul are 800 puncte pe orizontala si 600 de puncte pe
verticala. Cu ct rezolutia este mai mare, cu att imaginea este mai bine definita.
Imaginea obtinuta pe ecran este remprospatata la anumite intervale de timp sau mai bine zis de un
numar de ori pe secunda. Cu ct acest numar este mai mare, cu att imaginea obtinuta este mai stabila si mai
odihnitoare pentru ochi. Valoarea vitezei de remprospatare a afisarii
recomanda valori mai mari de 85 Hz.
[45] variaza
ntre 60 si 200 Hz. Se
Monitoarele traditionale afiseaza imaginea n doua dimensiuni (2D), dar se fabrica si monitoare 3D care
permit afisarea imaginii n trei dimensiuni prin polarizarea luminii si folosirea unor ochelari speciali sau n mod
holografic.
Perfectionarea tehnologiilor de fabricatie a redus substantial intensitatea radiatiilor emise de monitor.
Monitoarele cu radiatie redusa (Low Radiation) sunt nedaunatoare sanatatii utilizatorului la folosirea lor rationala.
Majoritatea modelelor de monitoare permit reglarea diferitilor parametri prin intermediul unui afisaj ce
apare pe ecran (on screen display). Acesta permite ajustarea formei, dimensiunii si pozitionarii imaginii, ajustari
ale saturatiei de culoare, ale intensitatii si luminozitatii acestora. n plus, monitoarele moderne sunt de tipul
multisync, adica si ajusteaza singure proprietatile imaginii, n functie de parametrii semnalului primit.
Pentru a mbunatati capacitatile multimedia ale sistemelor de calcul, au aparut asa-numitele monitoare
multimedia, care sunt dotate cu boxe active si microfon, oferind astfel o alternativa pentru boxele active
cumparate separat.
Interfata dintre monitor si unitatea centrala este realizata de placa video. Exista mai multe standarde
video care precizeaza rezolutia, numarul de culori si viteza de remprospatare a imaginii. De exemplu, VGA
(Video Graphics Array) care permite afisarea n 256 culori simultane cu o rezolutie de 640 de pixeli pe orizontala
si 480 de linii pe verticala; SVGA (Super VGA)care poate afisa pornind de la 800 de pixeli pe orizontala si 600
de linii pe verticala si ajungnd la 1280 de pixeli pe 1024 linii (sau mai mult n functie de performantele monitorului
si placii video) n 16256 sau 16,7 milioane de culori afisate simultan (sunt cele mai raspndite la ora actuala),
XGA (eXtendend Graphics Adapter) care permite afisarea n 65535 culori cu o rezolutie de 640*480 sau
1024*768 etc. n prezent se utilizeaza doar monitoare din clasa SVGA, XGA si superioare (SXGA - Super XGA,
UXGA - Ultra XGA, WUXGA - Widescreen UXGA etc).
Producatori de monitoare sunt Samsung, LG, Sony, Philips, Dell, IBM.
Imprimantele
Imprimanta este un suport periferic de iesire care permite tiparirea rezultatelor prelucrarii ntr-o forma
lizibila pentru om. Suportul folosit este hrtia.
Performantele unei imprimante se exprima prin urmatorii parametri:
Rezolutia - determina calitatea grafica a tiparirii si se exprima prin numarul de puncte afisate pe
inch (dots per inch - dpi). Exista rezolutie pe verticala (numar de puncte pe verticala) si rezolutie
pe orizontala. Nu este obligatoriu ca cele doua rezolutii sa fie egale. La imprimantele laser, de
exemplu, rezolutia poate fi de 600, 720, 1200 dpi, la cele cu jet de cerneala de 4800x1200 dpi,
5760x7200 dpi etc, la imprimantele matriceale de 240x144 dpi
Viteza de tiparire- reprezinta viteza de scriere a imprimantei si se masoara n caractere pe
secunda (cps) la imprimantele lente si pagini pe minut (ppm) la cele rapide (o pagina contine
aproximativ 2000 de caractere); poate fi de la 1 ppm pna la 50 ppm sau mai mult.
Dimensiunea maxima a hrtiei - este data de formatul hrtiei pe care poate sa scrie imprimanta:
A3 (420 x 297 mm), A4 (210 x 297 mm), A5 (148 x 210 mm), B5 (182 x 257 mm) etc.
Memoria proprie - desemneaza capacitatea de memorie de tip RAM atasata imprimantei.
Informatiile prelucrate de procesor sunt transmise din memoria interna pe magistrala la
imprimanta. Viteza de prelucrare a procesorului este mai mare dect viteza de tiparire a
imprimantei, imprimantele fiind considerate periferice lente. Memoria proprie a imprimantei permite
stocarea acestor informatii pna n momentul n care vor fi tiparite, evitnd astfel blocarea
magistralei. Capacitatea memoriei unei imprimante laser, de exemplu, poate fi pna la 416 Mo, dar
pentru cele mai simple ea este de 8, 16, 32 sau 64 Mo.
Posibilitatile de extindere a setului de caractere au n vedere att metode softw are, ct si
metode hardw are (prin atasarea unor dispozitive - casete cartridge) care contin seturi
suplimentare de caractere.
Dupa modul de realizare a imprimarii, respectiv dupa unitatea de informatie tiparita la un moment dat,
imprimantele sunt:
orientate pe caracter,
orientate pe linie,
orientate pe pagina.
Dupa tehnologia de tiparire utilizata, imprimantele sunt:
mecanice, cu caractere selectate,
matriciale,
termice,
cu jet de cerneala,
laser.
Imprimantele cu jet de cerneala si laser reprezinta n pezent cele mai utilizate tipuri de imprimante.
Imprimantele cu jet de cerneala au fost introduse n 1976 de firma IBM. Pentru generarea caracterului
este necesara ncarcarea si deflexia electrostatica pe verticala a picaturilor de cerneala. Caracterul este
generat coloana cu coloana. Ele necesita un sistem complex de circulatie a cernelii. n functie de viteza se obtin
diferite calitati ale imprimarii. Tiparirea se poate face si n mai multe culori. Imprimantele cu jet de cerneala se
produc n mai multe variante: cu jet continuu, cu jet intermitent, cu picaturi comandate. Principalele avantaje sunt
pretul scazut fata de cele laser, lipsa totala a zgomotului si calitatea deosebita a imprimarii. Principalele
dezavantaje sunt legate de calitatea deosebita care se cere hrtiei si cernelii, precum si fiabilitatea destul de
scazuta.
Imprimantele laser, numite si imprimante optice sau imprimante xerografice sunt cele mai raspndite n
prezent pentru ca sunt rapide, fiabile si asigura o buna calitate a tiparirii. Ele folosesc pentru realizarea imprimarii
36/56
13.10.2014

un suport intermediar, acoperit de o suprafata fotoconductiva. Functionarea lor este similara unui dispozitiv de
copiere. O raza laser este dirijata catre un tambur rotund, producnd ncarcarea electrica a unui sablon de
particule. n miscarea sa, tamburul preia un praf ncarcat electric numit toner. Acesta adera la foaia de hrtie si
creeaza textul sau imaginea corespunzatoare. Imprimantele laser au o rezolutie foarte buna, viteza mare de
lucru, fiabilitate sporita si preturi accesibile.
n prezent, producatorii de hardw are se orienteaza spre realizarea unor echipamente care
ncorporeaza mai multe periferice (imprimanta laser, scaner, copiator, fax).
Plotter-ul
Plotter-ul (echipament de trasat) este un dispozitiv periferic care poate genera o imagine grafica pe un
suport material (de obicei hrtie, calc sau film). El poate trasa linii continue, n timp ce imprimantele pot simula
liniile prin tiparirea apropiata a unei serii de puncte. Trasoarele multicolore folosesc penite diferit colorate pentre
trasarea desenelor color. De obicei, trasoarele sunt mult mai scumpe dect imprimantele si sunt folosite n
proiectarea asistata de calculator (CAD) si n programele de prezentare grafica, unde precizia este foarte
importanta.
Printre caracteristicile importante ale plotter-ului se numara:
precizia cu care deseneaza;
dimensiunea maxima a hrtiei pe care poate desena;
setul de instructiuni pe care le poate executa;
rezolutia.
Sistemul COM (Computer Output Microfilm)

Sistemul COM este des utilizat n arhivele de mari dimensiuni sau n marile biblioteci. Sistemul este
conectat la calculator si permite transpunerea imaginilor pe microfilm direct, pe masura ce sunt generate sau offline, de pe benzi magnetice care sunt pregatite n prealabil.
Tabletele LCD
Tabletele LCD sunt dispozitive realizate n tehnologia LCD (Liquid Cristal Display) care se racordeaza la
iesirea spre monitor a unui calculator si se plaseaza deasupra unui retroproiector obisnuit. Ele sunt alcatuite
dintr-o matrice de celule LCD, celule care lasa sa treaca o cantitate variabila din lumina emisa de lampa
retroproiectorului, afisnd astfel pe ecranul retroproiectorului imaginea la nivel de pixel existenta pe ecranul
calculatorului.
Dupa gama coloristica redata, tabletele LCD pot fi alb-negru, cu nuante de gri sau color.
Video-proiectoarele
Video-proiectoarele sunt dispozitive de afisare pentru proiectia unor imagini video pe un ecran mare
pentru un grup mai mare de persoane. Dimensiunea ecranului de proiectie (1,5-7 m) se coreleaza cu puterea
sursei luminoase (500-2300 lumeni) si cu distanta la care se proiecteaza.
Video-proiectoarele se bazeaza pe doua tehnologii de afisaj: una presupune existenta a trei tuburi
catodice, de nalta luminozitate si cu distanta focala mica si alta utilizeaza trei matrici LCD, plasate n fata unei
surse de lumina puternice (lampa cu halogen) pentru proiectarea secventelor video dupa principiul afisarii
diapozitivelor sau filmelor.
Camera video
Nevoia de comunicare si informatie este o trasatura caracteristica a omului, dar pentru o comunicare
eficace si rapida este nevoie de tehnologie. Pentru aceasta, Internet-ul este mediul perfect, dar pentru a-l
exploata optim trebuie sa ai la dispozitie o baza tehnologica solida. Cum ai putea nsa sa desfasori o
videoconferinta fara o camera de luat vederi? Ea este esentiala cnd ai nevoie de comunicare video.
Camera video are rolul de a prelua informatia luminoasa a fiecarei secvente video captate, de a o
transforma n informatie electrica pe care o va aduce apoi ntr-o forma standard, ceruta pentru un semnal video.
Astfel, camera video descompune fiecare secventa video ntr-o succesiune de imagini fixe, iar fiecare imagine
fixa este descompusa pe linii orizontale, iar n cadrul liniei, pe puncte individuale. Elementul cheie al camerei video
este captatorul video, un dispozitiv de transfer de sarcina, CCD (Change Coupled Device).
Semnalul video captat este fie furnizat n sistem RGB pentru a fi preluat de calculator, fie este
prelucrat pentru sistemele PAL, NTSC sau S-video.
n alegerea unei camere video trebuie avuti n vedere urmatorii parametri: rezolutie, sensibilitate la
lumina, diafragma, zoom, nivel de profunzime, raport zgomot/semnal util.
Placa de captura si numerizare video

Placa de captura video (video capture card) permite nregistrarea de imagini cu ajutorul calculatorului.
Placile de captura video pot fi utilizate pentru captarea imaginilor statice sau a cadrelor, caz n care functioneaza
ca pelicula dintr-un aparat de filmat si pentru captarea de filme ntregi, caz n care calculatorul este legat la
televizor, la un video-recorder sau la o camera video.
Pentru digitalizarea semnalului video analogic se folosesc video digitizoarele care utilizeaza un
convertor analogic-digital, prelund un semnal video de la un aparat video sau de la o camera TV.
TV tuner-ul se prezinta sub forma unei placi de extensie care realizeaza transformarea semnalului TV
(NTSC, PAL sau SECAM) n semnal digital si invers, putndu-se astfel prelua si nregistra pe calculator secvente
video si imagini statice din emisiunile TV, dar si folosirea monitorului calculatorului pentru urmarirea canalelor TV
si a teletextului. TV tuner-ele sunt fabricate n mai multe variante: variante externe (TV-Box) care trimit semnalul
decodat n intrarea video a placii grafice, variante built-in n placa grafica, variante care sunt extensie a placii
video etc.
Pentru ascultarea posturilor de radio ce emit n banda de frecventa FM, n configuratia calculatorului
personal poate fi ncorporat un FM tuner care faciliteaza auditia acestor emisiuni.
Camera foto digitala

Pna nu demult era necesar un echipament sofisticat pentru a realiza cu calculatorul o prezentare de
diapozitive: filmele trebuiau developate, dupa care utilizatorul introducea imaginea n calculator cu ajutorul
37/56
13.10.2014

scanner-ului sau prin citirea unui Photo-CD n unitatea CD. Aceasta necesita att un efort financiar considerabil,
ct si timp foarte mult.
n prezent exista camere foto care permit cuplarea directa cu calculatorul printr-o interfata standard.
Ele permit, imediat dupa apasarea declansatorului, preluarea directa a imaginilor, n diverse programe sau
aplicatii, pe calculator, sau, pur si simplu, tiparirea pe hrtie. Camerele digitale nu au nevoie de film foto, ele
stocheaza pozele electronic. Astfel, imaginile se pot transfera direct pe calculator si aici se pot prelucra dupa
dorinta.
n locul n care este pozitionat filmul n aparatele clasice, camerele digitale au nglobate senzori CCD
(Changed Couple Device), care se folosesc de altfel si la scannere si camere video. Subiectul ce se doreste a fi
fotografiat este proiectat prin obiectiv, iar mii de fotodiode sensibile la lumina, aflate pe cip-ul CCD, preiau
informatia si o descompun ntr-o multime de pixeli. Numarul acestor pixeli hotareste rezolutia camerei foto, ceea
ce este important pentru prelucrarea si tiparirea ulterioara.
Pentru stocarea imaginilor n camerele digitale sunt folosite cardurile de memorie flash, cum sunt
CompactFlash si Smart Flash.
2.2.3. Echipamente pentru citirea directa a documentelor

Cititorul de bare de cod se utilizeaza n registratoarele de casa ale marilor magazine sau n
biblioteci, fiind format dintr-un ansamblu de citire, emisie/detectie a intensitatii luminoase. Preturile (n cazul
caselor de marcat) sunt marcate prin niste bare de diverse dimensiuni si nuante de la alb la gri si apoi la negru.
Avantajul acestor sisteme este simplitatea utilizarii lor si faptul ca n sistemele tranzactionale intense, cum ar fi
casieriile marilor magazine nu mai trebuie tastat pretul. Pentru siguranta, aceste sisteme sunt legate de tastaturi,
ca n caz de indecizie, sa se poata tasta datele.
Cititorul de caractere scrise cu cerneala m agnetica (MICR - Magnetic Ink Character

Recognition). Caracterele se imprima cu o cerneala speciala continnd oxizi de fier. Trecnd documentul sub un
cmp magnetic puternic, acesta se magnetizeaza. Trecnd apoi acelasi document sub un cititor de caractere
magnetice, caracterele sunt recunoscute de cititor. Aplicatiile principale ale acestui sistem sunt n domeniul
bancar. Aici, contul, suma disponibila, precum si alte informatii sunt introduse si decodificate de aceste
dispozitive. Documentele magnetice sunt din ce n ce mai raspndite.
Scanerul este un dispozitiv care permite introducerea n sistem a textelor si imaginilor grafice
prin simpla scanare a documentului original, evitndu-se astfel introducerea textului cu ajutorul tastaturii.
Scanerul detecteaza diferentele de stralucire a unei imagini sau a unui obiect, folosind o matrice de senzori. n
majoritatea cazurilor, scanerul foloseste o matrice liniara de asemenea senzori, de obicei dispozitive cu cuplaj de
sarcina (CCD - Change Coupled Devices, dispozitive care transforma un semnal luminos n semnal electric), de
ordinul sutelor pe fiecare inci, ntinse pe o banda ngusta pe toata latimea celei mai mari imagini care poate fi
scanata.
Imaginea sau textul se preia sub forma unui anumit numar de puncte. Procedeul se numeste digitizare.
Suprafata de scanat se vizualizeaza pe toata latimea scanner-ului cu un tub luminiscent. Lumina reflectata va fi
preluata de o serie de diode laser si de fotodiode care nregistreaza diferentele luminos-ntunecos si le
convertesc ntr-o combinatie binara.
Exista o mare varietate de scanere: scanere manuale (hand scanner), scanere plane (flat-bed
scanner), scanere cu tambur (drum scanner), scanere video, scanere pentru diapozitive. Diferenta dintre ele
este data de modul n care acestea deplaseaza senzorii n raport cu imaginea scanata. Aproape toate tipurile
impun deplasarea mecanica a senzorilor peste imagine, dar sunt si scanere care folosesc tehnologia video.
Dupa ce a fost citita cu scanerul, imaginea poate fi prelucrata cu ajutorul calculatorului: marita,
micsorata, colorata, rotita, suprapusa cu alte imagini etc.
Scanerul este caracterizat de urmatoarele elemente:
Posibilitatea de producere a imaginilor color - n acest sens, scanerele sunt grupate n scanere color si
scanere monocrome (scanere cu tonuri de gri). Pentru multe aplicatii scanarile monocrome sunt suficiente
(de exemplu, daca doriti sa scanati texte n vederea recunoasterii optice a caracterelor sau n vederea
editarii unor publicatii atunci cnd rezultatele urmeaza sa apara alb-negru).
Rezolutia reprezinta numarul de puncte pe inci pe care le poate citi scanerul. Cu ct rezolutia este mai
mare, cu att imaginea scanata va fi mai apropiata de cea reala. Un scanner cu posibilitati minime ncepe
de la 300 de puncte pe inci si avanseaza n trepte uniforme cum ar fi 1200, 2400, 3600, 4800 de puncte pe
inci, dar sunt si scannere de pna la 19200 dpi.
Viteza de scanare - Aproape toate scanerele moderne sunt echipamente cu trecere unica, ele avnd o
singura sursa de iluminare ce se bazeaza pe filtrele elementelor fotodetectoare pentru sortarea culorilor.
Scanerele cu trecere unica pot sa opereze aproape la fel de repede ca si modelele monocrome, desi
transferarea imaginilor de dimensiuni mari ce masoara zeci de megaocteti dureaza mai mult dect
transferarea de imagini monocrome, de trei ori mai mici. Viteza de scanare poate fi de 1-60 pagini pe minut;
Domeniul dinamic reprezinta domeniul de culori (sau numarul tonurilor de gri de la negru la alb) pe care le
poate distinge un scaner. Modalitatea obisnuita de exprimare a domeniului dinamic este profunzimea, adica
bitii necesari pentru codificarea numarului maxim de culori. Scanerele obisnuite pot distinge 256 (8 biti),
1024 (10 biti) sau 4096 (12 biti) de niveluri de stralucire n fiecare culoare primara. Ultimele modele au o
adncime de culoare de pna la 48 de biti.
Posibilitatea de recunoastere a caracterelor de text, transformndu-le n text, nu n imagini Imaginea
scanata este memorata initial n format grafic. Pentru prelucrarea ulterioara cu un procesor de texte trebuie
transformata ntr-un format text. Se foloseste un softw are specializat OCR (Optical Character Recognition).
Se pot recunoaste bine literele foarte clare, scrise de obicei cu masina de scris sau cu imprimanta. n cazul
scrisului de mna recunoasterea textului este mult mai dificila. Primele programe OCR foloseau o tehnica
numita corespondenta matriceala. Calculatorul compara mici portiuni din imaginea pe biti cu modele stocate
ntr-o biblioteca n cautarea caracterului care semana cel mai mult cu modelul de biti scanat. Majoritatea
sistemelor OCR actuale se bazeaza pe corespondenta caracteristicilor. Aceste sisteme nu se limiteaza la
comparare, ci analizeaza fiecare model de biti scanat.
Sunt larg recunoscute scanerele firmei Hawlett-Packard (ScanJet 4670,

ScanJet 4850, ScanJet 7650, ScanJet 8200 etc.).
2.2.4. Echipamente periferice pentru redarea sunetelor
Placa de sunet
Aparitia si dezvoltarea aplicatiilor multimedia a determinat echiparea microcalculatoarelor cu placi de
sunet care permit cuplarea unor echipamente de nregistrare a sunetelor (microfon) sau de redare a acestora
(difuzor, boxe). Prin intermediul unui softw are specializat se poate realiza editarea, redarea sau nregistrarea
sunetelor n fisiere.
Numerele din calculator sunt considerate digitale, iar undele sonore sunt considerate analogice. Ca
urmare, calculatorul nu poate ntelege si reproduce undele sonore. Pentru a nregistra si reda mesajele audio,
placa de sunet contine convertizoare de tip analogic-digital si digital-analogic care realizeaza conversia
semnalului electric n cod numeric si invers.
Placile de sunet sunt folosite pentru redarea sunetelor si a muzicii, ca parte a aplicatiilor multimedia,
pentru a nregistra sunete MIDI si w aveform, dar si pentru recunoasterea vocii. Conform standardului MPC, o
placa de sunet trebuie sa aiba, n configuratia minimala, o intrare pentru microfon, o interfata MIDI, capabilitate
CD-audio, un sintetizator FM si capacitatea de a reda muzica digitizata si voce. Trebuie avuta n vedere si
compatibilitatea cu Sound Blaster, n special cnd se doreste utilizarea MPC si pentru jocuri pe calculator.
38/56
13.10.2014

Popularitatea tot mai larga a aplicatiilor multimedia n ultimii ani a condus la dezvoltarea mai multor
tehnologii de producere a placilor de sunet si la cresterea competitiei ntre producatorii acestor echipamente. Ca
urmare a acestei tendinte, placile de sunet au devenit din ce n ce mai sofisticate, pretul lor fiind n continua
scadere. Diferentierea calitativa ntre placile de sunet actuale se face n functie de capacitatea acestora de a
reda si nregistra sunetele. Parametrii care determina performantele placilor de sunet sunt: rata maxima de
esantionare si rezolutia placii. Rata de esantionare indica de cte ori pe secunda se va lua o proba din semnalul
audio, iar rezolutia indica numarul de biti disponibili pentru valoarea preluata. Rata de esantionare poate fi, de
exemplu, de 11 kHz pentru vorbire, 44,1 KHz pentru semnalele provenite de la CD-player, de 48 KHz pentru DAT
(digital audio tape). Rezolutia este cuprinsa, de exemplu, ntre 0 si 255 de biti la placile de sunet pe 8 biti si ntre 0
si 65535 de biti la placile de sunet pe 16 biti.
Placile de sunet mai ofera si o serie de functii importante de control pentru operatiile de creare si
redare a unor fragmente muzicale. Circuitele de mixare din placa de sunet au rolul de a controla volumul pentru
fiecare din sursele de semnale la care este conectata placa.
Pentru redarea sunetelor, placile de sunet utilizeaza doua tehnologii: sinteza FM si sinteza w avetable
(spectru de sunete). Sinteza FM vine de la frequency modulation (modulatia n frecventa), adica manevrarea
frecventelor pentru a le transmite la difuzoare. Sunetele create de placa de sunet nu seamana cu cele create de
instrumentele muzicale, muzica produsa n acest mod tinznd sa sune artificial. La tehnologia w avetable, placa
de sunet creaza sunetul, pe baza unor nregistrari ale muzicii unor instrumente, sunetele fiind mai aproape de
realitate; ea cauta instrumentul potrivit ntr-un spectru de sunete si creaza sunetul instrumentului cerut, pe baza
mostrei de sunet existente.
Standardul care s-a impus n lumea PC-urilor este Sound Blaster, dezvoltat de firma Creative Labs.
Modelele initiale lucrau pe 8 biti, iar rata de esantionare atingea 15 kHz. Au urmat modele perfectionate. Spre
exemplu, modelul Sound Blaster Audigy 2 lucreaza pe 24 biti cu 192 KHz n stereo si 96 KHz n 6,1 canale.
Audigy 2 poate captura si reda cele mai fine detalii ale sunetului folosind specificatii tehnice de ultima ora,
dispune de tehnologia EAX Advanced HD care ofera realism audio fara precedent n jocuri, filme sau muzica,
prin reverberatii, trecere realista ntre medii audio virtuale, procesarea simultana a mai multor efecte audio.
Utilizatorii de calculatoare personale care dispun de o unitate DVD-ROM vor putea utiliza Sound Blaster Audigy 2
pentru a experimenta nregistrari DVD-Audio de o calitate uimitoare. Sound Blaster Audigy 2 ofera un exceptional
raport semnal zgomot de 106dB si este singura interfata de sunet care a primit certificare THX, pentru sunet
surround pe 6.1 canale, specific coloanelor sonore Dolby Digital EX din filme sau jocuri. Acest standard adauga
o incinta acustica suplimentara, centru spate, pentru realism mbunatatit n pozitionarea 3D audio.
n rndurile ce urmeaza sunt prezentate tehnologiile de ultima ora din domeniul placilor de sunet.
DVD-AUDIO
Singura solutie destinata calculatoarelor personale care permite suport pentru rezolutia avansata
audio oferita de fidelitatea pe 24 biti cu 192KHz n stereo si 96KHz n 5.1. Ca termen de comparatie CD-ul Audio
ofera 16 biti cu 44,1KHz.
Audio Advanced HD pe 24 biti
Cea mai buna calitate ntlnita la un Sound Blaster, rivaliznd aparatura profesionala de casa n
muzica, jocuri sau filme. Procesarea audio pe 24 biti, n muzica, filme si aplicatii multimedia asigura cea mai
ridicata calitate sunetului.
Certificare THX
Audigy 2 este prima si singura placa de sunet certificata pna n acest moment ca fiind conforma cu
testele de calitate si performanta impuse de cunoscuta companie THX. Compania americana a certificat pna
acum sali de proiectie (cinematografe) si aparatura profesionala audio.
Sunet pe 6.1 canale

Experienta audio multi-canal mbunatatita pentru MP3-uri, CD-uri, jocuri 3D cu suport DirectSound si
filme Dolby Digital EX. Audigy 2 sporeste imersiunea experientei audio cu directionalitate si perceptie ambientala
mbunatatite oferite de canalul suplimentar amplasat centru / spate. Dolby Digital prevede 5.1 canale prin incinte:
fata si spate (stnga si dreapta), subw oofer si central fata.
Creative MediaSource
Aplicatie pentru redarea de fisiere audio, cu caracteristici superioare pentru gestionarea bazei de date
cu muzica: cautare, control automat al volumului si reducerea zgomotului de fond.
nregistrare/redare audio cu specificatiile 24 biti/96 KHz
Audigy 2 poate captura si reda cele mai fine detalii ale sunetului folosind specificatii tehnice de ultima
ora. Suportul MIDI extins este oferit de latenta redusa de 2 ms.
EAX ADVANCED HD
Tehnologie care ofera realism audio fara precedent n jocuri sau la rularea unui fisier audio prin
reverberatii, trecere realista ntre medii (pestera ncapere din lemn), putere de procesare a mai multor efecte
audio simultan.
Microfonul si difuzoarele
Puntea dintre lumea electronica a datelor audio (analogice si digitale) si lumea mecanica a sunetelor
este realizata de traductoarele acustice: microfonul care converteste sunetele n semnale audio si difuzoarele
ce realizeaza conversia semnalelor audio n sunete. Toate placile de sunet au intrari pentru microfon care permit
nregistrarea de voci n mediul digital. Astfel, se pot folosi transcrierile digitale ale vocii pentru a le ncorpora n
prezentari multimedia sau pentru a realiza diverse adnotari vocale n foi de calcul sau n alte fisiere. Pentru a
crea sunete care pot fi auzite, calculatorul are nevoie de difuzoare.
Difuzoarele de frecventa joasa (w oofer) opereaza la cele mai joase frecvente (mai mici de 150 Hz),
iar cele de frecventa nalta (tw eeter) lucreaza cu frecvente asociate sunetelor ascutite (de la 2000 Hz n sus).
Difuzoarele subw oofer extind posibilitatile de producere a frecventelor joase ale unui sistem de sunet dintr-un
calculator. Difuzoarele pot fi active, cnd includ un amplificator sau pasive atunci cnd nu au un astfel de
dispozitiv.
n prezent se produc si sisteme dotate cu difuzoare plate, fabricate dupa o noua tehnologie care ofera
o senzatie de realitate incredibila.
2.2.5. Echipamente si suporturi pentru stocarea datelor

Una din problemele actuale n domeniul informatic este si cea a stocarii si regasirii informatiei, aparitia
unor suporti de informatii de mare capacitate impulsionnd evolutiile din domeniu.
La nceputul anilor '90, PC-ul era echipat cu un hard disc de 100 MB si o unitate de discheta de 1,44
MB. Astazi s-a ajuns pna la 400 GB pe hard disc, dar alaturi de acelasi batrn floppy de 1,44 MB. Cum a
supravietuit acesta din urma? Alternativele au existat. Cteva echipamente (Iomega Zip, LS-120 SuperDisk sau
Syquest EZ Flyer) au fost puse la ncercare pentru a nlocui acest floppy de nenlocuit. Sony realizeaza un
echipament HiFD la 200 MB, care este citit de drivere interne sau externe noi.
n prezent sunt destul de multe tehnologii de stocare pe disc de calitate, avnd si un randament
39/56
13.10.2014

atractiv pe piata. CD-ul cu posibilitate de rescriere este aproape cel mai raspndit format, desi doar pe termen
scurt. Unitatile CD-RW nu mai sunt astazi o noutate. n urmatorii ani, mai toate PC-urile care vor fi vndute vor citi
de pe DVD-ROM Cu certitudine, exista un aspect de care nu trebuie sa ne temem n privinta unitatilor de stocare:
puterea de nmagazinare a datelor va creste ametitor de repede.
Dupa modul de nregistrare, suportii se mpart n suporti ce folosesc informatia analogica (aici se
ncadreaza casetele video, videodiscul - Laser Disc, benzile de magnetofon) si suporti de informatie numerica
(digitala). Suportii de informatie numerica pot fi suporti de informatie digitala neinformatica (CD-audio, Mini Discul,
lansat de Sony n 1992, Rotary Digital Audio Tape, Digital Compact Cassette) care lucreaza cu informatie
numerica, dar nu sub forma de fisiere n sens informatic si suporti de informatie numerica informatizata,
reprezentati de CD-ROM si variantele descinse din acesta, CD-I (Compact Disc Interactive), CDTV (Commodore
Dynamic Total Vision), Photo CD, Video CD.
2.2.5.1.Echipamente periferice si suporturi magnetice

Pentru memorarea unor volume mari de date, care sa poata fi regasite rapid se folosesc echipamente
periferice care utilizeaza n esenta suporturi magnetice.
Din punct de vedere al accesibilitatii, suporturile magnetice se mpart n doua categorii:
suporturi magnetice adresabile (discuri magnetice);
suporturi magnetice neadresabile (benzi magnetice).
Discuri magnetice si unitati de discuri magnetice

n configuratia actuala a calculatoarelor discul magnetic este cel mai utilizat. Unitatile de discuri
magnetice sunt echipamente periferice care mediaza schimbul de date si informatii ntre suport (disc magnetic) si
sistemul de calcul.
Datele sunt nregistrate pe disc sub forma unor octeti memorati ca siruri de cifre binare (zone
magnetizate si nemagnetizate). Aceste siruri sunt asezate circular, de-a lungul pistelor. Pistele pe discurile
magnetice sunt circulare si concentrice (formatul CAV), corespunznd unei pozitii a capului de citirenregistrare. Prin conventie, pistele sunt numerotate, ncepnd cu zero, de la marginea exterioara a discului. O
portiune dintr-o pista se numeste sector. Sectorul este unitatea fundamentala de memorare a informatiei pe disc.
Sectoarele sunt numerotate ncepnd cu cifra 1; sectorul 0 este rezervat pentru identificare, nu pentru stocare.
Numarul de octeti pe sector depinde de tipul discului, dar n general este o putere a lui 2, adica 128, 256, 512,
1024... O discheta de 3,5 inch de 1.44 Mo, de exemplu, are 80 piste/fata, 18 sectoare/ pista, 512 octeti/sector.
Discurile dure au un numar variabil de fete si piste, n functie de performantele discului. Capacitatea sectoarelor
cea mai des ntlnita n industria hard-discurilor pentru calculatoarele personale este cea de 512 octeti/sector.
Un sector poate fi accesat direct dupa adresa de sector, determinata de numarul pistei si numarul sectorului de
pista.
Un alt concept vehiculat mult este cel de cilindru, respectiv cilindru virtual. Prin cilindru virtual se
ntelege ansamblul pistelor pe un echipament cu mai multe discuri care pot fi accesate fara a misca capul de
citire-nregistrare. Altfel spus, cilindrul este ansamblul pistelor care corespund unei pozitii a capetelor de citirenregistrare de pe toate pistele. Un floppy disc cu doua fete are un numar de cilindri egal cu jumatate din numarul
pistelor.
Discurile magnetice se clasifica dupa mai multe criterii:
dupa capetele de citire/nregistrare;
dupa modul de grupare;
dupa materialul din care sunt facute, etc.
Dupa capete sunt:

discuri cu capete fixe, la care capetele sunt fixate;
discuri cu capete mobile, la care capetele se misca solidar, cte unul pe fiecare fata.
Dupa m odul de grupare:
discuri amovibile (care se pot grupa n pachete);
discuri inamovibile, care sunt independente, deci nu se grupeaza n pachete.
Dupa m aterialul din care este facut discul, avem :
discuri dure, la care platanele sunt facute dintr-un material dur, de obicei dur-aluminiu;
discuri flexibile, la care discul este realizat din material plastic.
Corespunzator tipurilor de suport, unitatile de discuri magnetice se clasifica n:
unitati de disc flexibil (floppy discuri);
unitati de disc hard (dur sau Winchester);
unitati de disc amovibil (Jaz, Zip, SyQuest).
Discul flexibil
Discul flexibil reprezinta suportul clasic de stocare la microcalculatoare.
Unitatile de disc flexibil (floppy disc) sunt folosite pentru a nregistra date pe dischete care apoi vor
putea fi citite pe acelasi tip de unitate. Discul flexibil a fost creat n 1967, n laboratoarele IBM din San Jose de un
colectiv condus de Allan Shugart.
Unitatea de disc flexibil are n structura urmatoarele componente:
doua capete de citire/nregistrare, pentru a utiliza ambele fete ale dischetei;
un dispozitiv de actionare a capetelor;
un motor de antrenare a dischetei (360 rot/min);
un bloc de comanda care asigura coordonarea functionarii componentelor si supervizarea

operatiilor de citire/scriere.
Dischetele sunt folosite pentru pastrarea programelor si a fisierelor de date de mici dimensiuni, pentru
arhivari, precum si pentru transferul de diferite date si programe ntre calculatoare. Ele nu necesita conditii
speciale de pastrare, dar este indicat sa fie pastrate n locuri ferite de actiunea unor cmpuri magnetice
puternice sau n apropierea unor surse de caldura deosebite. De asemenea, este indicat ca din cnd n cnd
informatiile sa fie rescrise pe dischete, pentru a nu se pierde.
Dischetele se ntlnesc n diferite variante 2,5", 3,5", 5,25" si 8" (n prezent cele de 5,25" si 8" nu se
mai utilizeaza). Primele dischete erau folosite pe o singura fata (SS - Single Side). Actualmente toate unitatile de
discuri flexibile permit utilizarea simultana a ambelor fete (DS - Double Side). Capacitatea de memorare a
dischetelor (de exemplu, cele DS-HD au 1,44 Mo, cele DS-ED au 2,88 Mo) depinde de numarul de piste si de
densitatea de nregistrare. Din punct de vedere al densitatii de nregistrare deosebim urmatoarele categorii de
discuri flexibile:
simpla densitate (Simple Density - SD);
dubla densitate (Double Density 2D sau DD);
nalta densitate (High Density - HD);
densitate cvadrupla (Quad Density -QD);
40/56
13.10.2014
densitate extra nalta (Extra High Density - ED).
O discheta poate fi utilizata numai daca a fost formatata n prealabil, fiind mpartita n piste si sectoare.
Actualmente dischetele comercializate sunt gata formatate. Capacitatea dischetei este stabilita n timpul
formatarii. Formatarea se poate realiza prin comenzi ale sistemului de operare.
Desi sunt suporturi lente si limitate din punct de vedere al capacitatii, dischetele si unitatile de discuri
flexibile se regasesc n toate configuratiile actuale ale microcalculatoarelor. Aceasta se explica prin costurile
reduse ale suportului si echipamentului periferic, usurinta n gestionare, precum si adresabilitatea si posibilitatea
de interschimbabilitate a suportului ntre sisteme de calcul diferite.
ncepnd cu mijlocul anilor '90 se fabrica si discuri flexibile de capacitati mult mai mari. Astfel, n 1995
firma Imation a lansat pe piata discheta de 120 MB numita LS-120 si unitati de disc adecvate - Super Disk Drive.
Capacitatea de memorare de 120 MB a fost obtinuta prin combinarea tehnologiilor optice si magnetice. Prin
aceasta tehnologie se asigura o densitate de 2.490 piste/inch fata de 135 piste/inch la dischetele de 1.44Mb.
Pistele de date sunt scrise si citite magnetic. Unitatea de discheta LS-120 dispune de capete de citire duble care
i permite sa scrie si sa citeasca att dischete LS-120, ct si dischetele standard de 1.44MB. De asemenea,
viteza de rotatie a suportului este mai mare dect n cazul oricaror alte dischete, ceea ce permite obtinerea unor
rate de transfer mai mari[46]. Ulterior s-au realizat si dischete cu capacitatea de 240 Mo. Corporatia Sony
fabrica unitatile de disc flexibil HiFD cu o capacitate de 200 Mo la dimensiunea dischetelor de 3,5".
Unitatile de discuri Winchester

Unitatea de hard disc este un dispozitiv de memorie externa nchis ermetic care poate pastra o
cantitate foarte mare de informatii din sistem. Ea se bazeaza pe reunirea ntr-un singur ansamblu a capetelor de
citire-scriere si a discurilor, acestea fiind ncasetate pentru a asigura o mai buna protectie la factorii perturbatori.
Aceste unitati au fost introduse de IBM n 1974 si au primit denumirea de discuri Winchester. Unitatea
de hard disc are mai multe discuri care se rotesc cu viteze de la 3600 rot/min n sus, montate unele peste altele
si capete care se misca deasupra discurilor nregistrnd informatiile pe piste si sectoare. Spre deosebire de
floppy discuri, la care capetele de citire/nregistrare se aseaza pe disc, la hard disc-uri acestea nu ating
suprafetele discurilor n timpul functionarii normale, plutind pe o perna de aer, numita si lagar de aer.
Pentru a putea fi folosit, un hard-disc trebuie sa fie formatat, adica trebuie definita o structura
recunoscuta de sistemul de operare. Formatarea unui hard-disc presupune trei etape:
formatarea la nivel inferior sau formatarea fizica;
formatarea la nivel superior sau formatarea logica
partitionarea.
Formatarea fizica consta n crearea sectoarelor fizice pe disc. Sectoarele sunt create si completate cu
marcajele de adrese folosite pentru identificare, respectiv cu portiuni de date.
Formatarea logica reprezinta adaptarea discului la cerintele sistemului de operare. n timpul formatarii
logice, pistele discului sunt mpartite n sectoare, numarul acestora depinznd de tipul unitatii. Transferul dintre
periferic si memoria tampon asociata se realizeaza pe unitati numite blocuri fizice sau clustere. Un cluster este
format din unul sau mai multe blocuri. Dimensiunea clusterelor se stabileste la formatare, dar trebuie sa fie o
putere a lui 2.
Partitionarea segmenteaza discul n mai multe regiuni sau discuri logice, numite partitii, care pot contine
fisiere ale aceluiasi sistem de operare sau ale unor sisteme de operare diferite.
Parametrii principali ai unei unitati de hard disc sunt: capacitatea de memorare, timpul mediu de acces,
rata de transfer si viteza de rotatie.
Capacitatea de memorare este n functie de diametrul discurilor, numarul de discuri, numarul de cilindri,
densitatea de nregistrare. Capacitatea maxima de memorare a crescut de la 20 MB pna la sute de Go.
Timpul mediu de acces, exprimat de obicei n milisecunde, este durata necesara pentru deplasarea
capetelor de citire-scriere ntre doi cilindri oarecare. n general se considera ca un disc cu timp de acces sub 20
[47]
de milisecunde este rapid. Timpul de acces (mediu) a scazut de la 85 ms la mai putin de 3,6 ms
.
Rata de transfer reprezinta viteza cu care unitatea si controllerul pot sa trimita datele catre sistem.
Viteza cu care sunt transferate informatiile a crescut de la 102 Kb/s la aproape 400 Mb/s la unitatile moderne
cele mai rapide.
Viteza de rotatie. n functionare discurile se rotesc permanent cu o viteza constanta. Vitezele de
rotatie uzuale la diferite tipuri de hard-discuri sunt de 5400 rotatii/minut, 7200 rotatii/minut, 10000 rotatii/minut,
[48]
ajungnd chiar la 15000 rotatii/minut.
Cresterea vitezei de rotatie determina marirea ratei de transfer.
Dimensiunea discului poate fi de 14", 8", 5.25", 3.5", 2,5", 1.8", 1.3". Cea mai folosita este de 3.5".
Unitatile de disc se leaga la magistrala calculatorului prin intermediul unei interfete care poate fi ATA
(AT Attachment), SATA (Serial ATA), SCSI (Small Computer System Interface), FireWare, Fibre Channel.
Interfata ATA, denumita si IDE (Integrated Drive Electronics) prevede includerea controlerului n unitatea
de disc. La o interfata ATA pot fi conectate cel mult doua unitati periferice si se recomanda pentru calculatoare
desktop, de folosinta individuala. Exista mai multe standarde ATA: ATA-1, ATA-2 (EIDE), ATA-3 (1997),
ATA/ATAPI-4, ATA/ATAPI-5, ATA/ATAPI-6, ATA/ATAPI-7 (2004), ATA seriala (SATA).
Interfata SCSI poate fi: SCSI-1 (1986) deja depasita, SCSI-2 (Fast SCSI, Wide SCSI, Fast&Wide SCSI),
SCSI-3 (Ultra SCSI, Wide Ultra SCSI, Ultra 160, ULTRA 320). Ea asigura viteze de transfer a datelor de la 10
Mops la SCSI-1 la 320 Mops la Ultra 320 SCSI, permitnd conectarea mai multor unitati periferice (8, 16 sau chiar
32).
Performantele unui HDD sunt dictate de mult mai multi factori, nu numai tip de interfata, magistrala sau
viteza de transfer. n criteriile de performanta se regasesc masuri ca timpul mediu de cautare, densitatea pe
suprafata, rotatii pe minut, dimensiunea memoriei cache a HDD etc. Alegerea unui HDD trebuie sa tina cont de
mai multi factori, cum ar fi: volum de date, viteza de lucru, disponibilitate, numar de unitati etc. De exemplu, pentru
servere se folosesc unitati SCSI ULTRA WIDE sau ULTRA 160, cu viteze de rotatie de 10.000 rpm sau 15.000
rpm, cu o memorie cache mai mare de 2 MB (de exemplu 8 MB).
Unitatile de discuri amovibile
Discurile amovibile (detasabile) sunt discuri care pot fi separate de echipamentul de citire/scriere si
transportate de la un calculator la altul. Se utilizeaza sub forma unor pachete sau cartuse de discuri magnetice.
Tot mai multe companii si-au ntors privirile spre produsele de stocare amovibile pentru a-si acoperi
propriile necesitati de stocare, securitate a datelor si transport[49]. Aceste unitati sunt mai putin utilizate la ora
actuala dect unitatile de discuri Winchester; ele ofera posibilitatea de a stoca date sau programe mai putin
utilizate, pentru a le putea transporta de la un calculator la altul (ca si n cazul unitatilor de disc flexibil).
Tehnologia folosita de unitatile de discuri amovibile fiind foarte asemanatoare cu cea a hard-discurilor, nu sunt
deloc surprinzatoare performantele de capacitate si viteza de rotatie atinse de discurile amovibile, ceea ce le
ofera o pozitie solida pe piata suporturilor magnetice. Un lucru pare a fi cert: lupta dintre noile dispozitive de
stocare amovibile si venerabilele unitati floppy va avea implicatii att n rndul utilizatorilor, ct si n cel al
dezvoltatorilor de softw are.
Firma Iomega s-a impus pe piata prin discurile Zip, Jaz si Click!. Unitatile de discuri Zip au o capacitate
de stocare de 100 Mo, 250 Mo sau 750 Mo si o viteza de transfer de pna la 1,5 Mbps. Unitatile de discuri Jaz au
41/56
13.10.2014

un timp de acces de 10-12 ms, capacitate de stocare de 2GB, 1,07 GB sau 540 MB. Discurile Click! ofera o
capacitate de stocare de 40 MB.
Benzi magnetice si unitati de banda magnetica

Benzile magnetice, sub forma de role si casete sunt suporturi neadresabile si reprezinta cele mai
ieftine suporturi pentru memorarea unor volume mari de date. Banda magnetica este suportul ideal pentru
arhivarea datelor, respectiv pentru pastrarea copiilor de siguranta a fisierelor si a bazelor de date. Principalele
dezavantaje ale benzii magnetice sunt neadresabilitatea si viteza scazuta de lucru.
Unitatile clasice de banda magnetica aveau n structura doua role, banda derulndu-se de pe o rola pe
cealalta n timpul exploatarii. Dispunerea datelor pe suport se face n blocuri de date separate de spatii libere
(gap-uri) cu rol n antrenarea si citirea benzii. La microcalculatoare, benzile magnetice sunt utilizate sub forma
[50]
casetelor sau cartuselor cu banda care ajung la capacitati de stocare de ordinul sutelor de gigaocteti
.
Unitatea de banda magnetica asociata se numeste streamer.
Banda magnetica ca suport de arhivare a datelor este disponibila si sub forma bibliotecilor de benzi.
Acestea permit automatizarea procesului de salvare/arhivare prin care se diminueaza considerabil timpul afectat
acestei activitati. Tehnologiile benzilor magnetice pot fi clasificate astfel[51]: biblioteci DLT (Digital Linear Type),
biblioteci de 4 mm si 8 mm.
Biblioteca DLT reprezinta una din cele mai noi tehnologii n industria de salvare/arhivare si ofera
urmatoarele avantaje:
ofera cea mai mare capacitate de memorare/cartus, respectiv 40-80 GB/cartus;

utilizeaza tehnica de memorare n serpentina, n contrast cu tehnologia de scanare
elicoidala cu capete rotative, ce permite citirea si scrierea simultana a datelor pe mai
multe canale si cu viteze mai mari;
timpul de viata de 30 de ani egaleaza stocarea de tip magneto-optica ceea ce le face
ideale pentru arhivarea datelor.
Bibliotecile de 4 mm reprezinta o tehnologie mai veche, cu scanare elicoidala, n care banda este
pozitionata oblic, dar care ofera numeroase avantaje:
bibliliotecile se bazeaza pe formatul DDS (Digital Data Standard), DDS2, DDS3 sau DDS4 asigurnd
stocarea a 2, 4, 12 sau 20 GB (respectiv 4, 8, 24, 40 GB cu comprimare);
asigura un cost foarte scazut/megaoctet arhivat.
Banda magnetica de 8 mm are cea mai mare utilizare n domeniul camarelor video miniaturizate. Pe
piata calculatoarelor a fost introdusa n 1987 de catre Exabyte Corporation. n prezent capacitatea lor de stocare
este de 5 MB fara comprimare si 10 MB cu comprimare.
Stocarea datelor pe banda magnetica este una dintre primele metode folosite n lumea calculatoarelor.
Desi ea pare oarecum perimata, tehnologiile ce folosesc banda magnetica se dezvolta continuu, datorita
avantajelor oferite de catre aceasta:
cel mai ieftin (cost/MB) suport cu citire-scriere;
dimensiuni mici;
capacitati de memorare mari;
metodologia si softw are-ul de backup evoluate si robuste;
gradul de standardizare a formatelor ridicat
[52].
Copia de siguranta a datelor (backup) este o componenta strategica a unui sistem informatic,
asigurndu-i capacitatea de reintrare n functionare n timp util, n urma aparitiei unor incidente sau catastrofe.
Avantajele prezentate mai sus determina utilizarea casetelor magnetice sa fie n majoritatea cazurilor, solutia
optima de backup.
n momentul de fata sunt mai multe tehnologii de stocare a datelor pe casete magnetice: Data Cartridge
(DC), Digital Data Storage (derivata din DAT),Travan, Advanced Intelligent Tape (AIT). Tehnologiile Data Cartridge
si Digital Data Storage deriva din tehnologiile utilizate de caseta audio obisnuita. Tehnologia Data Cartridge este
orientata spre mbunatatirea performantelor casetei, pastrnd miscarea liniara a benzii n raport cu ansamblul de
citire-scriere. Tehnologia DDS foloseste miscarea elicoidala a benzii fata de capetele de citire-scriere n doua
variante ale casetei: cu latimea benzii de 4mm (dimensiunea casetei audio) si latimea benzii 8mm (dimensiunea
[53]
casetei video VHS)

. Tehnologia Travan a fost introdusa n anul 1995 pentru a mari capacitatea
minicartuselor prin marirea dimensiunii lor astfel nct acestea sa poata contine o cantitate mai mare de banda.
Capacitatea de stocaj a crescut astfel la 8 GB. Tehnologia AIT foloseste scanarea elicoidala si o latime de banda
de 8 mm pentru cresterea densitatii de stocare si un mecanism de citire/scriere mult mai eficient. Ea permite
nregistrarea n conditii de siguranta, pe baza tehnicilor de compresie, de la nivelul zecilor de GB pna la 160 GB
la unitatile din a treia generatie, cu un factor de compresie de 2.6:1. Bibliotecile AIT (cu 8 cartuse) pot stoca pna
la 2,08 TB comprimat.
2.2.5.2.
Echipamente periferice si suporturi optice
Nevoilor tot mai mari de memorii externe pentru stocarea si arhivarea informatiilor multimedia le raspund
discurile optice si memoriile magneto-optice. Discul optic dispune de o mare capacitate de stocare, fiind adecvat
arhivarii sigure a informatiilor pe o mare perioada de timp deoarece nu poate fi sters. Memoriile magneto-optice
dispun, pe lnga capacitatea de memorare remarcabila, si de posibilitatea de a fi nscrise si sterse de utilizator.
Suportul fizic pentru discurile optice este realizat din material plastic acoperit cu o pelicula metalica, de
obicei oxid de aluminiu. Stocarea informatiei sub forma numerica este facuta prin amprente minuscule care pot fi
citite prin intermediul unui fascicol de raze laser.
n 1982 au aparut primele CD-uri audio, iar n 1985 CD-ROM-ul cucereste piata. Daca initial la
microcalculatoare au fost utilizate doar discuri optice de tip CD-ROM, n prezent sunt folosite si discuri optice ce
pot fi scrise sau discuri optice reinscriptibile. Cei mai importanti producatori sunt Sony, Philips, Maxell, Verbatim,
TDK, HP.
Unitati de disc CD-ROM

ntruct majoritatea aplicatiilor care sunt comercializate sunt livrate pe discuri CD-ROM, unitatile de CDROM au devenit o componenta de baza a calculatorului. Elementele din multimedia, cum ar fi filmele video si
sunetul, necesita mult spatiu pentru stocare. Deoarece discurile CD-ROM l au din belsug, ele au devenit cea mai
cunoscuta metoda de stocare de date pentru aplicatiile multimedia. n mod natural, micul disc argintiu constituie
[54]
factorul care a permis explozia tehnologiei multimedia n lumea calculatoarelor personale
.
CD-ROM-ul tinde sa devina cel mai popular mediu de distributie al produselor softw are, att pentru
pretul scazut, ct si pentru fiabilitatea ridicata si capacitatea de stocare relativ ridicata.
Discul CD-ROM (Compact Disc Read-Only Memory) reprezinta un mediu de stocare asemanator
dischetelor, dar cu o capacitate de stocare mult mai mare. Avantajele utilizarii CD-ROM sunt numeroase:
capacitatea mare de stocare (de aproximativ 700 MB), stabilitatea datelor (CD-ROM nu poate fi modificat,
garantndu-se astfel stabilitatea datelor pe disc). Dezavantajul lor consta n imposibilitatea scrierii ulterioare pe
disc si n viteza redusa de transfer: CD-ROM este de 10 de ori mai lent dect hard-discul, ceea ce explica de ce
multi utilizatori nu au renuntat la suportul magnetic pentru date. Aceasta se datoreaza faptului ca la CD-ROM
capul de citire optic are o masa substantial mai mare dect mecanismul foarte usor al hard-discurilor. Este
42/56
13.10.2014

adevarat ca viteza unitatilor CD-ROM a fost marita permanent. Standardul MPC-1 prescria o viteza de transfer de
150 KB pe secunda, dar astazi exista unitati care transfera informatiile cu 7800 KB pe secunda.
Astazi, orice calculator este dotat cu o unitate CD-ROM care permite instalarea driverelor, rasfoirea
enciclopediilor electronice, vizionarea de filme si prezentari multimedia etc. Unitatile CD-ROM sunt mereu
mbunatatite, goana dupa viteze de transfer din ce n ce mai ridicate si timpi de acces mai mici fiind remarcabila.
Diferenta dintre modul de nregistrare pe discul magnetic si cel de pe CD-ROM este ca, n timp ce la
primele, datele se nregistreaza pe piste concentrice, la CD-ROM, sectoarele se nregistreaza continuu (n forma
de spirala).
Cele doua caracteristici de baza care definesc o unitate CD-ROM sunt timpul de acces si rata de
transfer a datelor. Timpul de acces reprezinta numarul de milisecunde de care are nevoie unitatea pentru a gasi
si citi o cantitate de informatie. Cu ct acest numar este mai mic, cu att unitatea este mai rapida. La versiunile
moderne acest timp este sub 100 ms, ceea ce nseamna totusi cam de zece ori mai mult dect n cazul harddiscurilor obisnuite. Rata de transfer a datelor reprezinta viteza cu care o unitate CD-ROM preia datele de pe
disc si le transmite calculatorului. Cu ct numarul este mai mare, cu att unitatea este mai buna. Vitezele sunt
exprimate, de obicei, ca un multiplu al vitezei unitatii CD-DA originale: 1X, 2X, 4X, 6X...52x. Cele mai ntlnite rate
de transfer sunt n prezent 40, 48 sa 52x. Totusi se pare ca s-au cam atins, chiar depasit, limitele actualei
tehnologii. Deja a aparut o noua generatie de unitati CD-ROM care a urcat rata maxima de transfer la 72x datorita
noii tehnologii pe care o aplica si anume: citirea se face cu mai multe capete si nu cu unul singur cum este solutia
tehnica la unitatile CD-ROM obisnuite.
Ca urmare a maririi colectiilor de CD-uri a aparut ideea schimbatoarelor de discuri. Astfel, n unitatea de
CD-ROM pot fi ncarcate mai multe discuri la care puteti avea acces direct printr-o simpla apasare de buton.
Primele schimbatoare de discuri CD-ROM erau derivate din cele folosite pentru sistemele stereo (firma Pioneer a
fost cea care a creat primul schimbator de discuri, adaptnd cartusul propriu de sase CD-uri pentru a fi utilizat
de calculatoare). n prezent exista schimbatoare de discuri cu si fara cartuse.
Una din cele mai frecvente utilizari a CD-ROM este distribuirea de documentatii, manuale sau alte texte
de dimensiuni foarte mari. Forma obisnuita de prezentare este cea de hypertext. Aceasta nseamna posibilitatea
de deplasare rapida, n cadrul textului, de la o problema la altele cu care se afla n legatura. n felul acesta se
usureaza regasirea informatiilor necesare. n programele multimedia, hypertextul este un cuvnt subliniat sau
scris cu alta culoare. Daca se executa un clic sau un dublu clic pe cuvntul respectiv, programul ofera informatii
suplimentare n legatura cu acesta. Exista mai multe metode de a realiza conversia unui text obisnuit n
hypertext, utiliznd programe adecvate. Cele mai multe dintre ele se bazeaza pe SGML (Standardized General
[55].
Markup Language) care permite marcarea unor zone de text pentru a indica salturile posibile
n mod evident acest tip de disc este utilizat n domenii n care este necesar sa se transporte cantitati
mari de date ce nu sunt supuse modificarilor. Printre aceste domenii se numara bibliotecile (pentru cataloage si
referinte), finantele (pentru baze de date), industriile constructoare de masini (pentru manuale de service),
informatica (pentru distribuirea softw are-ului si a documentatiilor), precum si piata bunurilor de larg consum
(pentru jocuri video sau computer)
[56].
Spre deosebire de CD-Player-ul audio care reda fara probleme orice CD audio, unitatii CD-ROM nu i
este indiferent ce disc citeste, cu toate ca n exterior toate discurile arata la fel, cu exceptia Photo-CD-ului, usor
de recunoscut dupa culoarea sa aurie. Daca driver-ul nu este compatibil cu standardul unui compact disc, atunci
el va fi imposibil de citit. Pentru asigurarea compatibilitatii ntre CD-urile comercializate de diferite firme s-a recurs
la standardizare. Sunt deja cteva standarde comerciale pentru CD-uri respectate de majoritatea producatorilor.
Primul standard, Red Book (Cartea Rosie) este stabilit pentru CD-urile audio. n Cartea Rosie se
specifica formatul datelor existente, tipul procesului de citire, ct si viteza cu care este citit discul. Transmisia de
date a fost standardizata la 150 KB/sec, aceasta valoare fiind folosita si astazi.
Standardul Yellow Book (Cartea Galbena), lansat n 1984 cuprinde datele tehnice pentru CD-ROM.
Pentru o mai mare siguranta a datelor, s-a introdus pe lnga metoda de corectie a erorilor, folosita n tehnica
audio CIRC (Cross Interleaved Reed - Solomon Code), un nou nivel de corectura, denumit LEC (Layered Error
Correction). Astfel, posibilitatea de aparitie a unei erori se reducea la raportul de unu la un milion. Cartea Galbena
are ca standard de viteza de transfer a datelor tot 150 KB/sec, o valoare care s-a dovedit n scurt timp
insuficienta, citirea discurilor facndu-se foarte ncet. Ca urmare, au fost lansate pe piata drivere cu viteza
dubla, tripla, cvadrupla sau sexdrupla. Pentru pastrarea compatibilitatii cu Cartea Rosie, producatorii au trebuit sa
adapteze cititoarele pentru recunoasterea CD-urilor audio si reducerea ratei de transfer, la valoarea standard.
Standardul CD-ROM/XA (EXtended Architecture) este o dezvoltare a standardului Yellow Book si a
fost elaborat de firmele Sony, Philips si Microsoft. El a aparut ca o necesitate impusa de noile tehnologii
multimedia care au nevoie concomitent de date numerice, si de tip text, de programe si date audio-video.
Aceasta tehnica foloseste metode speciale de scriere ce permit o sincronizare aproape perfecta a imaginii cu
sunetul. La secvente AVI (Audio-Video Interleaved) se combina, nainte de memorare, informatiile de imagine si
sunet, reusind astfel sincronizarea celor doua componente. n plus, standardul n cauza sprijina formatul de
comprimare audio ADPCM (Adaptive Delta Pulse Code Modulation) care extinde capacitatea unui CD la mai multe
ore de informatie muzicala.
Standardul Green Book (Cartea Verde) reuneste standardele care asigura rularea CD-ROM-urilor pe
dispozitive CD-I. CD-I (CD-Interactive) se refera la utilizarea datelor multimedia ntr-un proces interactiv. CD-I este
unul din cele mai puternice sisteme multimedia, prin posibilitatile efectuarii unei multitudini de operatii interactive,
cum ar fi crearea, prin optiuni, a unui propriu scenariu de film. Sunt eliminate problemele de sincronizare prin
intercalarea semnalelor audio si video pe o singura pista. CD-I face apel la tehnici foarte sofisticate de
comprimare a imaginilor pentru a putea stoca imagini animate, foarte consumatoare de spatiu. Algoritmul de
comprimare este denumit Full Motion Video (FMV). Acest algoritm permite CD-I sa afiseze pna la 72 minute de
imagini animate pe ntreg ecranul.
Orange Book (Cartea Portocalie), dezvoltat printr-o colaborare ntre firmele Philips si Sony, defineste
standardele care reglementeaza realizarea de discuri optice care pot fi sterse sau renregistrate. Lansat n
1992, standardul Orange Book introduce tehnologia multisesiune. Un disc multisesiune poate contine mai multe
blocuri de date scrise n sesiuni diferite (momente diferite de timp). Fiecare sesiune are propria pista de
introducere si propriul cuprins.
Blue Book (Cartea Albastra), publicat n decembrie 1995, introduce discurile CD multisesiune stantate
(stamped multi-session) care rezolva problemele de compatibilitate legate de pista 1. Standardul Blue Book cere
ca prima pista a unui CD multisesiune sa respecte standardul Red Book. A doua sesiune care este invizibila
pentru sistemele de redare CD obisnuite contine date pentru calculator. Sistemele de redare care respecta
standardul Blue Book utilizeaza drivere multisesiune corespunzatoare pentru a citi att portiunile audio, ct si
portiunile de date ale discului. Tehnologia care sta la baza standardului Blue Book a fost cunoscuta anterior sub
numele CD-Extra. Microsoft promoveaza acest format sub numele CD-Plus.
White Book (Cartea Alba) reprezinta standardul pentru Video CD. Formatul discurilor se bazeaza pe
standardul CD-I. Fiecare disc trebuie sa contina o aplicatie CD-I, astfel nct sa poata fi redata pe orice player
CD-I standard. Discurile care respecta acest standard se numesc CD-I Bridge.
Pe lnga aceste standarde, unii producatori au creat propriile standarde pentru CD-uri, asa numitele
standarde de proprietar, ei spernd ca industria sa le adopte ntr-o zi. Aceste standarde definesc metodele de
formatare si de stocare a datelor pe CD, nsa nu specifica si modul n care sistemul de operare si aplicatiile
folosesc sistemul de stocare. Este vorba de Video Interactive System, dezvoltat de Microsoft si Tandy
Corporation, CD-TV, dezvoltat de Commodore International pentru stocarea video, MMCD, un standard multimedia
pentru sistemele de redare compact-disc portabile, dezvoltat de Sony Corporation, Photo CD, un standard pentru
imagini de nalta calitate dezvoltat de Eastman Kodak Company.
Unitati de discuri WORM

Discurile WORM (Write One Read Many) sunt asemanatoare CD-ROM-urilor, caracteristicile pentru
acest tip de discuri fiind definite n Orange Book. Informatiile sunt scrise o singura data si pot fi ulterior citite ori
de cte ori, cu deosebirea ca nregistrarea o face utilizatorul pe calculatorul sau. Ele sunt ideale pentru arhive de
43/56
13.10.2014

date n ntreprinderi sau institutii financiare, constituind o alternativa la microfilme.
Prin tehnologia CD-R (Compact Disk Recordable), CD-urile pot fi nregistrate de utilizator, daca sistemul
dispune de o unitate CD care permite scrierea (gravarea) CD-urilor. Operatiunea de nregistrare este mult mai
delicata dect scrierea unei dischete si se poate derula ntr-o singura sesiune de lucru (monosesiune) sau n mai
multe sesiuni (multisesiune).
Unitatile ce permit scrierea se caracterizeaza prin doua "viteze": prima semnifica rata maxima de transfer
la citire, iar cea de-a doua rata maxima de transfer la scriere. La ora actuala viteza maxima de scriere este de
52x.
CD-R constituie pentru orice ntreprindere o solutie de ales pentru stocarea documentara sau pentru
prezentarea multimedia a produselor ntreprinderii. Durata de viata estimata pentru un CD produs industrial, prin
presaj, este de 25 de ani, n timp ce cea a unui CD produs dupa tehnologia CD-R, de 100 de ani. Avantajul sau
consta n faptul ca informatia stocata pe el poate fi stabilita de catre beneficiar. n acelesi timp, citirea informatiei
facndu-se tot prin detectarea modificarilor n fasciculul de laser reflectat, unitatile CD-R pot sa utilizeze si
discuri CD-ROM.
CD-urile nregistrabile tind sa devina cel mai confortabil si mai ieftin supot pentru salvarea si transportul
fisierelor. Datorita posibilitatilor de stocare a unui volum mare de date si a costurilor reduse, acest tip de suport
tinde sa nlocuiasca dischetele, benzile magnetice si cartusele magnetice n multe aplicatii de transport si arhiare
a fisierelor.
Unitati de discuri optice reinscriptibile

Discurile WORM nu pot fi nregistrate dect o singura data, astfel ca nu pot fi utilizate n aplicatiile care
vehiculeaza volume mari de date sau al caror continut este dinamic. Tehnologia discurilor optice a gasit o solutie
pentru depasirea acestui dezavantaj: discurile reinscriptibile. Acestea pot fi scrise, citite si rescrise asemanator
discurilor magnetice.
Unitatile care permit si rescrierea se caracterizeaza prin trei "viteze" care semnifica ratele maxime de
transfer la citire, scriere si rescriere. n prezent viteza maxima de rescriere este de 24x.
Sistemele DVD
Ca urmare a complexitatii documentelor si aplicatiilor, capacitatea de 680 Mo a unui CD-ROM nu mai
este suficienta, principalul motiv fiind faptul ca animatiile tridimensionale si secventele video consuma mult spatiu
[57]
pe disc. De aici, necesitatea unui nou format bazat pe tehnologia video digitala: DVD (Digital Versatile Disk
).
DVD-ul este un disc plat, de dimensiunea unui CD (4,7" diametru si 0,05" grosime) si poate stoca de 26
de ori mai multe date dect un CD-ROM. Ca si n cazul CD-urilor, datele sunt nregistrate pe o traiectorie spiralata
formata din mici cavitati, discurile fiind apoi citite cu ajutorul unei raze laser. nalta capacitate a DVD-urilor s-a
obtinut prin crearea unor cavitati mai mici, ndesarea spiralei, precum si prin nregistrarea datelor pe patru
straturi, cte doua pe fiecare fata a discului. Exista att discuri cu doua straturi, ct si cu patru straturi (cele cu
doua fete) care ofera o capacitate de 17 GB (fiecare strat are 4.7 Go). ntr-un singur strat DVD ncape un film de
135 minute.
Viteya de transfer date la DVD se indica n multipli ai 1350 Kops (si nu ai 150 kops ca la CD). Astfel,
viteza DVD de 4x este egala cu 4x1350=5,4 Mops
Tehnologia DVD s-a dezvoltat tot mai mult n ultimul timp, aparnd
diferite formate pentru discurile DVD.
Tabelul nr. 1.3. Formate pentru discurile DVD
Format
Descriere
Capacitate
Disc read-only ce poate stoca ntre

4.7 si 17 Gb de informatie,
asemanator CD-ului. Aprobat de
DVD Forum.
4.7 GB; 8.5 GB;

9.4 GB; 17 GB
Disc inscriptibil similar CD-R.

Aprobat de DVD Forum
3.95 GB (1 fata);
7.9 GB (2 fete)
DVD-RAM
Mediu reinscriptibil aparut dupa

CD-RW, folosit pentru stocare de
date. Incompatibil cu unitatile DVDROM. Aprobat de DVD Forum
2.6 GB (1 fata);
5.2 GB (2 fete)
DVD-RW
nlocuitorul discurilor DVD-RAM.

3.95 GB (1 fata);
Asemanator cu CD-RW ca
7.9 GB (2 fete)
tehnologie. Aprobat de DVD Forum
DVD-ROM
DVD-R
DVD+R
Format inscriptibil similar CD-R.

Dupa inscriptionare datele devin
permanente
4.7 GB; 9.4 GB
DVD+RW
Format reinscriptibil dezvoltat de

DVD+RW Alliance, cu facilitati
pentru domeniul video. Permite
oprirea si pornirea nregistrarii
video fara compromiterea discului.
4.7 GB; 9.4 GB
DVD-Audio
Disc read only. Stocheaza 8 ore de

muzica la calitate CD. Aprobat de
DVD Forum
4.7 GB
DVD-Video
Format read only implementat

4.7 GB; 8.5 GB;
pentru proiectia filmelor. Compatibil 9.4 GB; 17 GB
44/56
13.10.2014
att cu unitatile DVD-ROM, ct si

cu cele DVD-Player. Aprobat de
DVD Forum
Autoritatea care se ocupa cu drepturile de autor asupra numelui DVD se cheama DVD Forum si
reprezinta o organizatie internationala de producatori de echipamente si medii de stocare creata cu scopul de a
schimba idei si informatii despre mediul de stocare DVD. O alta autoritate cu rol important n istoria DVD este
DVD+RW Alliance ai caror membri (Dell, Hew lett-Packard, Mitsubishi Chemical/Verbatim, Philips, Ricoh, Sony,
Thompson, Yamaha si Microsoft) au proiectat si sustinut standardul DVD+RW, ca mediu reinscriptibil
multifunctional.
DVD-ROM reprezinta discul similar CD-ROM-ului folosit de calculatoare, DVD-RAM fiind varianta
inscriptibila. DVD-Video este varianta utilizata pentru stocarea de filme, iar DVD-Audio pentru stocarea de
muzica.
DVD utilizeaza informatia stocata pe discuri sub forma comprimata conform tehnologiei MPEG-2 sau 3
(cele mai uzuale astazi).
n anul 2003, Forul DVD a aprobat specificatiile pentru discul HD DVD-R bazate pe folosirea unor raze
laser cu lungimea de unda de 405 nm, denumite si laser albastru (blue laser).
Sunt elaborate trei versiuni de discuri HD-DVD:
HD DVD-ROM ce poate stoca date n doua nivele a cte 15 Go pe fiecare din cele doua fete, deci
capacitatea unui disc poate fi de 60 Go;
HD DVD-RW ce poate stoca cte 20 Go pe o fata;
HD DVD-R ce poate stoca 15 Go pe o fata.
Un alt format laser albastru este Blu-ray. Un disc Blu-ray (BD) poate fi doar cu o singura fata si stoca
n doua nivele a cte 25 Go. Astfel, capacitatea unui disc BD poate fi de 50 Go. Tehnologia Blu-ray, spre
deosebire de cea HD DVD, necesita noi echipamente. Compania Sony a lansat pe piata deja o unitate
specializata.
Specialistii considera DVD ca fiind tehnologia care va nlocui ct de curnd pe cea utilizata de CD-ROM,
mai ales ca un disc CD-ROM poate fi citit de o unitate DVD.
2.2.5.3.
Echipamente periferice si suporturi magneto-optice
Echipamentele magneto-optice folosesc o combinatie a tehnicii de nregistrare magnetica si a laserului

pentru a stoca date pe discuri de 5.25" si 3.5" continute n cartuse. Aspectul fizic al unui disc magneto-optic si
modul n care acesta este realizat sunt asemanatoare cu cele ale unui disc CD-ROM.
La nregistrare, mecanismul de scriere pozitioneaza raza laser pe o pista ngusta, iar n locul unde raza
laser ncalzeste pista este aplicat un semnal magnetic. Doar suprafata ncalzita de raza laser va receptiona
semnalul magnetic. La citire unitatea functioneaza optic, raza laser citind datele memorate pe disc.
Tehnologia discurilor magneto-optice are o multime de avantaje n comparatie cu discurile de stocare
magnetice. Ea ofera o siguranta temeinica a datelor la un pret pe megaoctet mai scazut. Fabricantii de discuri
magneto-optice garanteaza stocarea datelor peste 30 ani. Prin rezistenta la socuri, aceste discuri sunt
transportabile, fara sa fie necesara asigurarea unor conditii speciale. Discurile magneto-optice sunt mai robuste
dect suporturile CD-ROM, fiind ncapsulate ntr-o carcasa solida pentru protejarea suportului de stocare. Mai
mult, discurile magneto-optice pot fi rescrise n cazul n care apare o eroare, n timp ce suportul CD-ROM trebuie
nlocuit si rescris n ntregime. Timpul de acces este de sub 20 ms, iar rata de transfer este de 7 ori mai mare
dect a unitatilor CD-ROM, fiind ideale pentru stocari de imagini si secvente video.
Tehnologia magneto-optica combina proprietatile optice, termice si magnetice si este utilizata mpreuna
cu un suport optic ce poate fi rescris. Suporturile de stocare magneto-optice ofera un mediu ideal de extindere a
capacitatii de stocare a calculatoarelor personale, statiilor de lucru sau serverelor.
Se fabrica discuri magneto-optice de 2,5", 3,5" si 5,25". Cel mai cunoscut producator de discuri
magneto-optice de 3,5" este compania Fujitsu. Aceasta fabrica discuri cu capacitatea de la 128 Mo pna la 2,3
Go.
Tonomatele magneto-optice sunt utilizate pentru liniile de stocare automate cu un acces la cantitati
imense de date. Acestea contin discuri si dispozitive de citire/scriere multiple, pot fi conectate la file server, dar
pot fi gasite si la statiile de lucru client sau de sine-statatoare.
2.2.5.4.
Alte echipamente periferice si suporturi de date
Mem oria flash poate fi de tip NOR (propusa de Intel n 1988) sau de tip NAND (propusa de firmele
Samsung si Toshiba n 1989). Memoria NOR este cu acces arbitrar (RAM), cea de tip NAND suporta doar
accesul secvential, este mai rapida, de o mai mare densitate, suporta mai multe operatii de scriere/citire si e mai
ieftina.
Memoria flash se fabrica n diferite formate: n forma de tub (flah tub, flash pen), pe plachete - cartele
PCMCIA, cartele Compact Flash, Secure Digital.
Memoria flash este mai lenta dect cea ROM sau RAM. n prezent se livreaza module de memorie flash
cu capacitatea de pna la 8 Go.
Mem oria pe nanotub de carbon este considerata o tehnologie de perspectiva pentru memoria
RAM remanenta. n anul 2004 a fost realizat un prototip de asemenea memorie cu capacitatea de 10 Go si viteza
de operare mai mare dect la memoria SRAM.
2.2.6. Echipamente de comunicatie: modem-ul
Modemul (modulatorul/demodulatorul de faza) converteste semnalul

numeric furnizat de calculator n semnal analogic care poate fi transmis pe linia
telefonica, iar la receptor asigura demodularea semnalului. El permite
transferul de fisiere multimedia, organizarea de videoconferinte, cuplarea a
doua calculatoare si practicarea de jocuri (sah, de exemplu) cu o persoana
aflata la distanta.
Modemurile sunt de doua tipuri: interne si externe. Modemul intern este
o placa de calculator montata n interior si conectata la linia telefonica.
Modemul extern se conecteaza n exteriorul calculatorului printr-un cablu ce
face legatura cu portul serial al calculatorului.
Modemurile telefonice sunt cel mai comun si mai des utilizat mijloc de
conectare la Internet. n prezent se fabrica modemuri cu rate de transfer 56
Kbps sau 128 Kbps.
Modemul are ca avantaj costurile reduse de achizitionare si instalare pe
o linie existenta, dar intervine problema notei telefonice.
Pe lnga modemul telefonic mai sunt utilizate si modemurile de cablu
si modemurile radio.
45/56
13.10.2014
Modemul de cablu utilizeaza cablul TV pentru realizarea conexiunii.

Ratele de transfer atinse de o astfel de retea se situeaza n jurul valorii de 4
Mbps, existnd nsa si variante de 10-30 Mbps sau chiar mai mult. Aceasta
rata de transfer este nsa mpartita cu vecinii, deoarece este un singur fir prin
care circula semnalele. Legatura dintre modemul de cablu si calculator este
asigurata n general de o placa de retea de 10 Mbps care limiteaza automat
rata maxima de transfer. Modemul de cablu are avantajul unui cost de instalare
destul de redus si al unei rate de transfer destul de bune, iar ca dezavantaj
costul destul de mare al modemului.
Modemul radio Tehnologia necesita o statie de emisie/receptie la ISP,
iar rata de transfer variaza ntre 15000 Kbps si 35 Mbps, cu mentiunea ca
modemurile ultra-rapide functioneaza doar pe distante de 3-4 km. Costul unui
radio modem este destul de mare, nsa nu necesita infrastructura n raza de
actiune a ISP-ului.
Fax modemul reprezinta un dispozitiv care poate fi atasat unui
calculator si care permite transmiterea documentelor electronice sub forma de
faxuri. Comparativ cu faxul obisnuit, el are o serie de avantaje: ofera o calitate
superioara a documentului transmis, pret mai scazut, rate ridicate de
transmisie a datelor (de pna la 14 kbps), transmiterea directa a documentelor
electronice etc. Principalele dezavantaje constau n imposibilitatea transmiterii
directe de pe hrtie, fara existenta unui scanner optic, necesitatea unui spatiu
mare de stocare pe disc a datelor receptionate.
Producatori de fax modemuri sunt U.S. Robotics, Creative, Conexant,
QuickLan.
2.3. Clasificarea sistemelor electronice de calcul

Calculatoarele se pot clasifica dupa felul n care se memoreaza datele, dupa structura lor arhitecturala
sau dupa performanta (marime, posibilitati de prelucrare, pret si viteza de operare). Vom descrie n continuare
grupele de calculatoare din aceste categorii.
Dupa felul n care se m em oreaza datele n sistem ele de calcul, se disting:
calculatoare analogice (analog computer) care creaza un model matematic pentru un sistem fizic
real, marimile din sistemul fizic fiind reproduse prin alte marimi (cum ar fi tensiunea si intensitatea unui
curent electric) ce pot fi manipulate cu ajutorul circuitelor electrice si electronice. Operatiile matematice
sunt reproduse cu ajutorul caracteristicilor electrice ale diferitelor elemente de circuit: rezistente, surse
de tensiune etc. Calculatorul este format din blocuri functionale care se conecteaza ntre ele astfel
nct sa rezolve problema reala din sistemul fizic. Datele de intrare sunt furnizate continuu prin
intermediul unor echipamente care le preiau din sistemul fizic real. Calculatoarele analogice sunt
folosite, n general, pentru conducerea unor procese sau instalatii.
calculatoare numerice (digital computer) efectueaza calculele asupra informatiei reprezentate

printr-o codificare binara. Prelucrarea se face pe baza unui program memorat care furnizeaza
calculatorului succesiunea de operatii aritmetice si logice pe care trebuie sa le execute. Ele sunt
folosite n diferite domenii pentru a solutiona probleme care necesita calcule laborioase cu volume mari
de date si analiza unui numar mare de variante ntr-un timp scurt.
calculatoare hibride (hybrid computer) care reprezinta un ansamblu format dintr-un calculator
analogic si unul numeric de capacitate medie sau, mai des ntlnite micro sau minicalculatoare
interconectate printr-o interfata hibrida. Conlucrarea celor doua tipuri de calculatoare se realizeaza la
nivel de control, de date si de comanda, toate realizate prin trei sectiuni principale ale interfetei.
Din punct de vedere arhitectural, exista:
sisteme de calcul monoprocesor;
sisteme de calcul multicalculator;
sisteme de calcul multiprocesor.

Un sistem de calcul m onoprocesor are o singura unitate centrala de prelucrare (UCP).
Un sistem de calcul m ulticalculator include cel putin doua unitati centrale, fiecare dintre
calculatoarele membre avnd un grad ridicat de independenta. La multicalculatoare divizarea sarcinilor de
prelucrare se face cu interactiune doar la nivelul datelor supuse prelucrarii.
Un sistem de calcul m ultiprocesor contine cel putin doua unitati de prelucrare cu acces comun la
memoria interna unica. Procesele membre ale sistemului interactioneaza att la nivel hardw are, ct si la nivel
softw are, dar soft-ul de baza este unic. Prin varianta arhitecturala multiprocesor se asigura o marire a
capacitatii de prelucrare prin posibilitatea de executare n paralel a unor sarcini distincte.
Dupa m arim e, posibilitati de prelucrare, pret si viteza de operare, distingem:
hipercalculatoare;
supercalculatoare;
mainframe-uri;
minicalculatoare;
microcalculatoare.
Supercalculatoarele sunt cele mai puternice, mai rapide si mai scumpe calculatoare. Ele sunt, de
obicei, utilizate pentru aplicatii specifice, care necesita calcule matematice complexe, mari consumatoare de timp
si memorie, cum ar fi, de exemplu, grafica animata, prognozele geologice sau meteorologice, probleme complexe
de fizica pentru care se doreste aplicarea unor algoritmi matematici rigurosi.
Supercalculatoarele au arhitectura non von Neumann, bazata pe structuri multiprocesor - de la 8 pna la
zeci de mii de procesoare (de exemplu, IBM BlueGene/L beta-System realizat n anul 2004 are 32768
procesoare). Primul supercalculator ILLIAK-IV, construit n SUA n 1971, continea 64 procesoare. Pentru
arhitectura calculatoarelor multiprocesor se foloseste conceptul de arhitectura paralela: mai multe procesoare
sunt interconectate pentru realizarea acelorasi sarcini. Procesoarele pot sa realizeze n acelasi timp secvente
de operatii independente, pentru ca apoi rezultatele intermediare obtinute sa fie combinate corespunzator. n mod
obisnuit exista un procesor principal, numit master, care le coordoneaza pe celelalte, dndu-le spre executie
sarcini independente din programul utilizatorului sau punndu-le n asteptare.
Viteza de operare a supercalculatoarelor este de ordinul a sute de Gflops sau chiar zeci de Tflops
(flops - operatii n virgula mobila pe secunda). Spre exemplu, la IBM BlueGene/L beta-System, viteza de
procesare este de 70,7 Tflops, la Nec Earth-Simulator cu 5120 procesoare de 36 Tflops, la SGI Columbia cu
[58]
10160 procesoare de 51,8 Tplops, Hew lett-Packard ASCI Q cu 8192 procesoare, de 13,8 Tflops
.
Firme producatoare de supercalculatoare sunt: IBM, Cray, Nec, Hew lett-Packard, Fujitsu, Dell .
46/56
13.10.2014

Hipercalculatoarele sunt n curs de elaborare, vor avea viteze de operare de ordinul a
[59]
Pflops
(1015 flops), folosind superconductoarele de niobiu bazate pe logica monocuantala rapida sau
circuitele moleculare.
Mainfram e-urile, numite n ultimul timp de producatori si calculatoare de ntreprindere, contin mai multe
UCP, alaturi de unitati principale de intrare/iesire care opereaza cu viteza nalta. Astfel, aceste calculatoare sunt
apreciate n aplicatiile care solicita viteza de operare foarte ridicata. Ele se evidentiaza prin memorii cache de
mare viteza. Sarcina prelucrarii intrarilor si iesirilor revine unor canale periferice care pot fi considerate
calculatoare - mai precis procesoare specializate. Un mainframe mbraca diferite forme si configuratii, putnd
suporta de la cteva zeci la mii de terminale on-line. Pe baza multiprelucrarii simetrice, un mainframe poate fi upgradat prin adaugarea uneia sau mai multor UCP. Pentru folosirea acestor calculatoare se solicita instalatii si
proceduri de mentinere n functionare permanenta.
Pe piata mainframe-urilor se regasesc firme precum: IBM (S/390, familiile de calculatoare mainframe
z800, z900, z890, z900, z990), Unisys (Clear Path), Honeyw ell.
Minicalculatoarele sunt calculatoare care executa operatii specializate. Ele sunt folosite n aplicatii
multiutilizator, n prelucrari de texte sau ca si componente ale masinilor de control numeric. Datorita facilitatilor
oferite n cadrul proceselor de comunicatii, minicalculatoarele sunt frecvent folosite n transmisii de date ntre
sisteme dispersate geografic.
Numele lor provine din formularea "configuratie minima de calcul". Sunt sisteme interactive (utilizatorii
aflati n fata unor terminale se afla n dialog cu calculatorul) si multiutilizator, la un moment dat mai multi utilizatori
(cteva zeci sau chiar cteva sute) pot folosi calculatorul prin intermediul terminalelor. Aceasta caracteristica
impune un sistem de operare performant care sa poata gestiona la un moment dat programele mai multor
utilizatori si sa ofere mecanisme de protectie a memoriei (sa nu se suprapuna mai multe programe n aceeasi
zona de memorie).
n prezent folosirea minicalculatoarelor este n scadere datorita utilizarii microcalculatoarelor.
Romnia a fost una dintre cele mai mari producatoare de minicalculatoare de 16 biti. Astfel, au existat
minicalculatoarele INDEPENDENT, proiectate de ITC si realizate de Fabrica de calculatoare Electronice (FCE)
Bucuresti, dintre care amintim: I-100, I-102F, I-106, precum si cele proiectate si realizate de FCE, din familia
CORAL, cum ar fi: CORAL-4011, 4021, 4030, etc.
Exemple de minicalculatoare moderne: pSeries (IBM), iSeries (IBM), Sun Fire V490, V890, V40z (Sun
Microsystems), ES80, AlphaServer GS1280 (Hew lett Packard), Pow erEddge 1800, 1850, 2800, 2850 (Dell).
Microcalculatoarele sunt sisteme de calcul la care unitatea centrala de prelucrare este reprezentata
[60]
de microprocesor
. Microprocesorul realizeaza functiunile unitatii de comanda si control si unitatii aritmeticologice. Daca la microprocesor se adauga dispozitive de alimentare cu energie electrica, circuite de memorie si
circuite de interfata pentru echipamentele periferice obtinem ceea ce numim un microcalculator.
Un microprocesor este un circuit integrat complex ale carui functii sunt comandate prin program. Circuitul
integrat reprezinta o pastila semiconductoare pe care sunt realizate prin diferite tehnologii de fabricatie diode,
tranzistori, condensatori si rezistente. Pastila semiconductoare este introdusa ntr-o capsula de ceramica sau
din material plastic si este prevazuta cu un set de terminale (pini) metalice conectate la bornele de intrare, iesire
si de alimentare ale circuitului existent.
Dupa numarul de componente dispuse pe o placuta, distingem urmatoarele clase de circuite
[61]
integrate
:
Tabelul nr.2.1. Tipuri de circuite integrate
Tipul circuitului integrat
SSI (Small Scale Integration)
Numar
componente
Pna la 100
MSI (Medium Scale Integration)

LSI (Large Scale Integration)
100-3000
3000-100000
VLSI (Very Large Scale

Integration)
100000-1000000
ULSI (Ultra Large Scale

Integration)
Peste 1000000
WSI (Wafe Scale Integration)
Peste 1000000, ntr-o

tehnologie
tridimensionala
Microcalculatoarele sunt sisteme interactive, monoutilizator. Ele s-au raspndit ca urmare a evolutiei
tehnologiei care a redus foarte mult costurile lor de fabricatie. De alftel, aceste costuri sunt n continua scadere,
iar performantele evolueaza tot mai mult.
Primele microcalculatoare au fost calculatoare personale familiale: Sinclair Spectrum, Commodore sau
cele romnesti Prae, aMIC, HC, TIMS, Cobra. Aceste calculatoare puteau lucra direct n limbajul Basic fiindca
memoria lor interna cuprindea o parte care nu se stergea n absenta curentului electric si n care utilizatorul nu
putea scrie (ROM), unde era nregistrat din fabricatie un interpretor Basic (un program care traduce n limbaj
masina si executa fiecare instructiune, o data ce aceasta a fost scrisa). Cel mai uzual periferic al acestor
calculatoare era casetofonul, a carui fiabilitate lasa uneori de dorit.
Ulterior au aparut calculatoarele personale (PC) profesionale. Dintre primele microcalculatoare
profesionale romnesti amintim: M18, M118, CUBZ, M216 (care lucra att sub sistemul de operare CP/M, ct si
sub DOS). Ulterior a aparut familia Felix PC. Pe plan mondial amintim calculatoarele Apple MacIntosh, cu o
interfata foarte prietenoasa cu utilizatorul, create mai ales pentru neprofesionisti si calculatoarele de tip IBM PC,
care au nregistrat o evolutie tehnologica de-a dreptul spectaculoasa, bazata n principal pe evolutia
microprocesoarelor (cele mai cunoscute sunt realizate de firma Intel). Cresterea performantelor tehnice a fost
ndeaproape urmata de evolutia softw are-ului, ntr-o spirala din ce n ce mai dinamica.
Calculatoarele personale au cunoscut o dezvoltare rapida si o diversificare continua datorita avantajelor
fata de celelalte categorii, dintre care amintim:
cunostintele de informatica necesare unui utilizator de PC sunt minimale;
folosirea unui astfel de calculator pentru activitati zilnice se poate realiza chiar fara o pregatire de
specialitate; aceasta si datorita interfetelor grafice ale sistemelor de operare si aplicatiilor care
realizeaza legatura ntre utilizator si sistemul de calcul;
au gabarit redus, putnd fi si portabile;
47/56
13.10.2014
au aplicabilitate n orice domeniu de activitate.
Pentru calculatoarele personale cu performante ridicate care sunt dotate cu cte un microprocesor mai
puternic si un monitor de calitate nalta, cu facilitati grafice deosebite se foloseste uzual denumirea de statii de
lucru (w orkstations). Cele mai cunoscute statii de lucru au fost create de firmele SUN, Hew lett-Packard si DEC.
Statiile de lucru se folosesc uzual pentru aplicatii profesionale, dezvoltare de soft, probleme care necesita
facilitati grafice performante, cum ar fi proiectarea inginereasca si pot fi conectate n retele de calculatoare.
Treptat nsa, calculatoarele personale de tip MacIntosh si PC au ajuns la performante similare cu cele ale statiilor
de lucru, astfel nct diferentele dintre cei doi termeni care desemneaza microcalculatoarele s-au estompat.
Aproape toate PC-urile si calculatoarele compatibile cu acestea au o trasatura comuna: au ca fundatie o
singura placa cu circuite, de dimensiuni mari. n multe cazuri, aceasta placa, numita de obicei placa de baza
(motherboard sau mainboard), este, n esenta, ntregul calculator. Ea contine componentele electronice vitale ale
calculatorului: microprocesorul, circuitele de suport, memoria si, de multe ori, circuitele care asigura functiile
video si audio. Toate componentele pe care vreti sa le adaugati la calculator se conecteaza la sloturile de
extensie de pe placa de baza.
Datorita mediilor de programare, calculatoarele personale au devenit instrumente de lucru mai
convenabile pentru informaticieni. n plus, produsele softw are au evoluat foarte mult, dezvoltndu-si o interfata
din ce n ce mai accesibila care a atras tot mai mult si utilizatorii neprofesionisti. Astfel, calculatoarele personale
au devenit un instrument de prelucrare a informatiei larg utilizat att pentru prelucrari de birotica, ct si pentru
aplicatii profesionale. Adesea, pentru crearea de sisteme de calcul cu performante mai ridicate si un cost relativ
redus, se opteaza pentru conectarea calculatoarelor personale n retele de calculatoare.
n continuare este prezentata evolutia calculatoarelor pe generatii, asa cum au aparut ele cronologic.
Tabelul nr. 2.2. Generatii de calculatoare

Generatia
I
II
III
Perioada
Tehnologia
pentru CPU
Tehnologia
pentru
memorie
19461956
Tuburi
electronice
Tambur
magnetic
Limbaj de
asamblare
Memorie: 2KO;
19571963
Tranzistori
Inele de ferita
Limbaje de
nivel nalt:
FORTRAN,
COBOL
Memorie: 32 KO;
19641981
Circuite
integrate
Limbaje de
nivel foarte
nalt
(PASCAL,
LISP,
limbaje
grafice)
Memorie: 2 MO;
Memorie: 8MO;
Memorii
semiconductoare
Discuri
magnetice
IV
Limbaje
utilizate
Performante la
memorie si CPU
Viteza: 104 I/S
Viteza: 2*105 I/S
Viteza: 5*106 I/S
19821989
Circuite
integrate pe
scara larga
si foarte
larga
Memorii cu bule
Discuri optice
ADA,
limbaje
orientate
obiect
Dupa
1990
Circuite
integrate pe
scara
extrem de
larga;
Arhitecturi
paralele
Limbaje
concurente;
Viteza: de la 109
la 1012 I/S ;
Limbajul
natural;
Memorarea si
prelucrarea
cunostintelor
(inteligenta
artificiala);
Masini LISP
si PROLOG
Limbaje
functionale
(LISP);
Limbaje
logice
(PROLOG)
Viteza: 3*107 I/S

pt.
supercalculatoare
Tehnologia vorbirii
Primul calculator electronic a fost construit n 1946 n Statele Unite (Universitatea din Pennsylvania) si s-a
numit ENIAC (Electronic Numeric Integrator and Computer). Acesta folosea procedeele de calcul aplicate la
calculatoarele mecanice dar, datorita pieselor electronice, avea o viteza mai mare: 32.000 de operatii aritmetice
pe secunda. Era de dimensiuni mari, componentele sale principale fiind o memorie pentru date, una pentru
instructiuni si o unitate de comanda pentru executia instructiunilor.
n 1947, John von Neumann stabileste principiile de baza pentru calculatoarele clasice (arhitectura von
Neumann), valabile pna astazi: la un moment dat, unitatea centrala a calculatorului executa o singura
instructiune, instructiunile programului fiind retinute n memoria interna calculatorului.
Din evolutia cronologica a calculatoarelor electronice, descrisa sub forma generatiilor de calculatoare, se
poate remarca faptul ca dezvoltarea caracteristicilor fizice si performantelor calculatoarelor a fost foarte
dinamica; de fapt domeniul calculatoarelor, privit att din punct de vedere hardw are, ct si softw are, a avut cea
mai rapida evolutie dintre industriile si tehnologiile secolului trecut. Primele sisteme electronice de calcul, de
dimensiuni considerabile, erau departe de performantele calculatoarelor moderne, nsa exista toate motivele
pentru a crede ca aceasta evolutie va continua.
Capitolul 3. Sisteme de operare

3.1. Prezentare generala, caracteristici, structura, clasificare, functii
3.1.1. Prezentarea generala a sistemelor de operare
Sistemul de operare reprezinta ansamblul de programe care asigura

[62]
utilizarea optima a resurselor fizice si logice ale unui sistem de calcul
. El
are rolul de a gestiona functionarea componentelor hardware ale sistemului de
calcul, de a coordona si controla executia programelor si de a permite
comunicarea utilizatorului cu sistemul de calcul. Folosirea hardware-ului unui
sistem de calcul ar fi dificila si ineficienta n lipsa unui sistem de operare.
Sistemul de operare este componenta software care coordoneaza si
supravegheaza ntreaga activitate a sistemului de calcul si asigura
comunicarea utilizatorului cu sistemul de calcul, trebuind sa fie capabil sa
realizeze o interfata ntre calculatorul propriu-zis si utilizator El este interpretul
cerintelor utilizatorului, exprimate ntr-un limbaj de comanda, executnd aceste
48/56
13.10.2014
cerinte prin intermediul instructiunilor masina.

Sistemele de operare au aparut si evoluat n directa legatura cu arhitectura sistemelor electronice de
calcul: aparitia de noi dispozitive hardw are a provocat dezvoltarea sistemelor de operare, dupa cum si
cresterea performantelor sistemelor de operare a determinat mbunatatirea parametrilor hardw are.
La primele calculatoare electronice programatorul era si operator prin intermediul consolei. Acesta era
asistat de un rudiment de sistem de operare sub forma unor mici programe, n format binar, aflate pe suporturi de
hrtie care erau ncarcate atunci cnd era nevoie. Desigur era o folosire ineficienta a calculatorului ntruct
unitatea centrala (care era foarte scumpa) nu lucra n timpul cnd programatorul/operator gndea ce sa faca n
continuare sau executa diferite manevre. Ideea reducerii timpului de asteptare a condus la introducerea unor
concepte noi, ce s-au finalizat cu aparitia sistemelor de operare.
Primele sisteme de operare asigurau executarea secventiala pe loturi de programe (batch-processing)
n regim de monoprogramare. Ele asigurau automatizarea unor lucrari repetitive, oricare ar fi programele de
executat (de exemplu eliberarea zonelor de memorie ocupate, verificarea amplasarii corecte a fisierelor cerute
pe suporturile din unitatile periferice, asigurarea ca unitatile periferice sunt gata pentru lucru etc.). ncredintnd
calculatorului sarcina coordonarii propiilor sale lucrari s-a ameliorat viteza de lucru si siguranta functionarii. De
asemenea, executia unui program poate determina aparitia unor erori sau incidente (de exemplu lipsa hrtiei la
imprimanta, lipsa dischetei n unitate etc.). Multe din aceste incidente sunt repetitive si se poate ncredinta
calculatorului reperarea, semnalarea lor operatorului si n unele cazuri, tratarea lor dupa o solutie programata.
n multiprogramare problemele se complica si mai mult cnd n memorie coexista simultan mai multe
programe ce trebuie executate. Sincronizarea lucrarilor trebuie realizata la nivelul microsecundelor si nu poate fi
atribuita operatorului uman. Ea este realizata prin programe si inclusa n sistemul de operare.
3.1.2. Caracteristicile sistemelor de operare

Un sistem de operare performant trebuie sa posede urmatoarele atribute:
Timp de raspuns: exprima durata intervalului delimitat de lansarea unei cereri de serviciu si
achitarea acesteia de sistem.
Simultaneitatea utilizarii: exprima gradul n care un sistem poate lucra n acelasi timp pentru mai
multi utilizatori sau sa execute mai multe lucrari ale aceluiasi utilizator.
Utilitate: sa satisfaca toate cerintele utilizatorului asigurnd o interfata facila cu programele de

aplicatii.
Generalitate: sa poata raspunde corect la toate cerintele formulate si deci sa permita rezolvarea
unor probleme ct mai variate ale utilizatorului.
Eficienta: sa asigure utilizarea optima a resurselor fizice si logice ale sistemului de calcul.
Transparenta si vizibilitate: capacitatea de a permite utilizatorilor sa obtina anumite informatii

despre modul cum opereaza sistemul, informatii suplimentare care pot duce la obtinerea unei
utilizari mai eficiente.
Flexibilitate: posibilitatea modificarii sistemului de operare n functie de cerintele utilizatorului.
Opacitate: din punct de vedere al utilizatorului trebuie sa existe numai necesitatea de cunoastere
la nivel de interfata, fara a patrunde la structurile inferioare, care pentru utilizator reprezinta "cutia
neagra" a sistemului de operare.
Securitate: sistemul de operare trebuie protejat mpotriva unor ncercari voluntare sau involuntare
de distrugere prin programele utilizatorilor.
Integritate: sistemul de operare mpreuna cu aplicatiile concepute pentru el trebuie sa poata

comunica cu alte sisteme de operare sau cu programe concepute sub alte sisteme de operare.
Aceasta calitate este cu adevarat pusa n valoare n cazul lucrului n retelele de calculatoare.
Capacitate: posibilitatea sistemului de operare de a suplini unele facilitati necesare, dar care nu
pot fi realizate fizic datorita unor restrictii hardw are.
Fiabilitate si disponibilitate: capacitatea sistemului de operare de a cadea foarte rar n pana, de

a izola eventualele erori ce pot apare si de a continua activitatea n conditii de capacitate si
eficienta redusa.
Serviabilitatea: posibilitatea sistemului de operare de a furniza utilizatorului informatiile necesare

pentru o depanare ct mai rapida a programelor.
Extensibilitate: adaugarea de noi facilitati care sa tina pasul cu cerintele utilizatorilor.
Interoperabilitatea: sistemul de operare trebuie sa admita accesul la structurile de date care au

fost construite sub un alt sistem de operare. Pentru a permite integrarea si interoperabilitatea au
fost definite standarde internationale privind specificatiile unui sistem de operare.
Pentru a fi acceptat de utilizator un sistem de operare trebuie sa

ndeplineasca urmatoarele conditii:
sa fie usor de utilizat;
sa necesite resurse hardware minimale;
sa existe un numar ct mai mare de aplicatii care sa ruleze sub acel

sistem de operare;
sa aiba un cost de achizitie si de ntretinere ct mai scazut.
3.1.3. Clasificarea sistemelor de operare

n practica sunt utilizate numeroase sisteme de operare, fiind acceptate mai multe criterii de grupare a
acestora. Cel mai adesea clasificarile au n vedere: configuratiile calculatoarelor pe care sunt instalate, gradul de
partajabilitate a resurselor, tipurile de interactiuni permise si organizarea interna a programelor componente,
[63].
numarul prelucrarilor executate

1.
Dupa configuratiile hardw are pe care le deservesc, sistemele de operare pot fi:
a.
Sisteme de operare pentru calculatoare medii/mari (mainframe-uri);
b.
Sisteme de operare pentru minicalculatoare;
c.
Sisteme de operare pentru microcalculatoare.
Sistemele de operare pentru mainframe-uri se caracterizeaza prin posibilitati de lucru seriale si/sau
interactive, multitasking, sunt sisteme de operare puternice care pot gestiona lucrul cu un numar mare de
periferice, orientate pentru prelucrari complexe si pentru volume mari de date si dispun de un limbaj de comanda
pentru utilizatori specializati.
Sistemele de operare pentru minicalculatoare folosesc cu prioritate tehnicile time-sharing si
multiprogramare, permitnd partajarea resurselor pentru lucrul interactiv multiutilizator si planificarea unitatii
centrale pentru servirea tuturor utilizatorilor. Ele sunt interactive, multiuser si multitasking; folosesc un limbaj de
comanda pentru utilizatori avizati; procedurile de ncarcare la conectarea sistemului si de instalare a sistemului
de operare sunt mai laborioase; sunt mai rigide, n cazul modificarii configuratiei hardw are; asigura un sistem de
49/56
13.10.2014

prioritati de executie dezvoltat; sunt orientate pentru lucrul cu mai multi utilizatori, oferind un sistem complex de
protectie a informatiei; sunt orientate pentru lucrul cu multe terminale, putnd ndeplini functia de concentrator de
date.
Sistemele de operare pentru microcalculatoare sunt cele mai folosite la ora actuala, deoarece pot fi
achizitionate ntr-o configuratie minima, la un pret accesibil utilizatorilor si sunt usor de exploatat. Pot fi instalate
att pe sisteme de calcul individuale, ct si pe sisteme de calcul cuplate n retea. Ele sunt puternic interactive, cu
un limbaj de comanda accesibil sau cu interfata grafica utilizator; unele sunt monouser si monotasking (MSDOS), altele multitasking (Window s), eventual si multiuser (Unix); sunt usor configurabile, oferind proceduri
automate pentru ncarcarea sau pentru instalarea sistemului de operare; ocupa un spatiu redus n memoria
interna;
2. Dupa gradul de partajare a resurselor sunt:
a.
Sisteme de operare monoutilizator;
b.
Sisteme de operare multiutilizator;
Sistemele de operare monoutilizator sunt cele mai simple sisteme de operare si permit executarea la
un moment dat, a unui singur program care ramne activ n memoria interna, de la lansare si pna la terminarea
sa. n cazul unor sisteme de calcul medii/mari, aceste sisteme de operare admit n plus tehnica sw apping
(transfer date), prin care un program este executat pe portiuni, alternnd momentele de prelucrare si de stocare
n memoria interna, cu cele de evacuare pe disc. n timpul evacuarii, n memoria interna este ncarcat un alt
program care si el se supune tehnicii sw apping.
Sistemele de operare multiutilizator au n vedere partajarea memoriei, a unitatii centrale de prelucrare,
a perifericelor sau a altor tipuri de resurse, ntre utilizatorii conectati la un moment dat. Aceste sisteme lucreaza
n multiprogramare folosind si tehnici de gestiune si protectie a utilizatorilor.
3.
Dupa tipurile de interactiuni permise, sistemele de operare se clasifca n:

a.
Sisteme de operare seriale;
b.
Sisteme de operare interactive;
c.
Sisteme de operare n timp real.
Sistemele de operare seriale sunt acele sisteme de operare pentru care gradul de interactiune cu
utilizatorul, n timpul prelucrarilor, este practic nul. De cele mai multe ori, interfata dintre sistemul de operare si
utilizator nu dispune de un limbaj de comanda accesibil utilizatorului obisnuit, motiv pentru care comunicarea
dintre utilizator si sistem nu este directa, ci mediata de persoane specializate (operatori de calculator). n timpul
executiei lucrarii sale, utilizatorul furnizeaza datele care se prelucreaza odata cu formularea cererii de
prelucrare si primeste rezultatele prelucrarii la ncheierea executiei.
Sistemele de operare interactive permit comunicarea directa ntre utilizator si sistemul de calcul, prin
intermediul unui limbaj dedicat acestui scop (limbajul de comanda al sistemului de operare sau interfata grafica
utilizator), utilizatorul putnd interveni n timpul executiei programului. n functie de unele rezultate intermediare,
utilizatorul poate decide modul de continuare a activitatii. Cu aceste sisteme este posibila si gestionarea
terminalelor de teletransmisiuni cuplate la un calculator gazda sau organizate ntr-o retea de calculatoare.
Sistemele de operare interactive pot fi monouser sau multiuser.
Exemplu: Window s este un sistem interactiv monouser; Unix este un sistem interactiv multiuser.
Sistemele de operare n timp real permit deservirea, n timp prestabilit, a fiecarei operatii cerute de
utilizator.
4.
Dupa numarul prelucrarilor executate simultan, exista:

a.
Sisteme de operare monotasking;
b.
Sisteme de operare multitasking.
Pentru utilizarea eficienta a resurselor sistemului de calcul, unele

sisteme de operare pot gestiona executia concurenta a mai multor procese,
asigurnd proceselor din sistem accesul concurent la resursele sistemului sau
partajarea resurselor. Aceasta nseamna ca, la un moment dat, n sistem se
pot afla n executie mai multe procese care concureaza ntre ele pentru accesul
la resursele sistemului, iar sistemul de operare gestioneaza resursele
sistemului pentru satisfacerea ct mai multor cereri ale acestor procese pentru
alocarea de resurse. O caracteristica importanta a unui sistem de operare
este masura n care poate asigura executia concurenta a proceselor. Dupa
acest criteriu, sistemele de operare pot fi:
Sistemele de operare monotasking executa un singur task (lucrare,
sarcina, program) la un moment dat; ele nu asigura executia concurenta si nici
partajarea resurselor ntre mai multe procese. Sub controlul unui sistem de
operare monotasking, la un moment dat, n sistemul de calcul se poate executa
un singur program; acesta ramne activ din momentul lansarii lui n executie si
pna la terminarea lui completa; ct timp este n executie, programul are acces
la toate resursele sistemului de calcul.
Exemplu: sistemele de operare MS-DOS si CP/M sunt sisteme de
operare monotasking; n timpul executarii unui program, sistemul de operare
pierde controlul asupra sistemului, n favoarea programului aflat n executie,
care preia controlul pna n momentul ncheierii executiei sale.
Sistemele de operare multitasking sunt acele sisteme de operare care
asigura executia concurenta a mai multor procese care exista concomitent n
sistem.
Fata de sistemele de operare monotasking, aceste sisteme trebuie sa asigure si partajarea timpului
ntre programele ce se executa simultan, precum si gestiunea alocarii resurselor sistemului de calcul, att
hardw are ct si softw are.
Exemplu: sistemele de operare Window s, Unix sunt sisteme multitasking.
n ceea ce priveste evolutia sistemelor de calcul, n prezent se constata

tendinta de apropiere a performantelor sistemelor de operare pentru sisteme
de calcul mari de cele ale sistemelor de operare pentru mini sau
microcalculatoare. n acelasi timp, se realizeaza o integrare functionala tot mai
accentuata a diferitelor tipuri de sisteme de calcul n platforme de lucru
comune, de obicei prin conectarea acestora n retele de calculatoare. Cel mai
elocvent exemplu n aceasta directie este reteaua Internet care realizeaza
legatura ntre cele mai diferite tipuri de sisteme de calcul, functionnd sub
controlul unor sisteme de operare diverse.
50/56
13.10.2014
De asemenea, se urmareste dezvoltarea de sisteme de operare

portabile, adica care functioneaza pe platforme hardware diferite. Un exemplu
n acest sens este sistemul de operare UNIX.
O alta directie este dezvoltarea de familii de sisteme de operare. Un exemplu este familia sistemelor de
operare Window s care cuprinde sisteme de operare interactive, multitasking, asigurnd si functiile pentru lucrul
n retea de calculatoare; ntre aceste sisteme de operare, unele sunt specializate pentru un anumit mod de
utilizare, de exemplu: Window s NT Server, pentru server de retea sau Window s NT Workstation pentru statii de
lucru din retea.
3.1.4. Structura unui sistem de operare

Pentru a raspunde rolului de interfata ntre utilizatori si partea hardw are a sistemului electronic de
calcul si pentru a gestiona eficient resursele, majoritatea sistemelor de operare au n structura lor doua
componente majore: programe de comanda-control si programe de servicii.
Com ponenta de com anda si control cuprinde programe ce au rolul de a asigura utilizarea
eficienta a resurselor sistemului de calcul. Resursele sistemului de calcul pe care sistemul de operare le pune la
dispozitia utilizatorului se constituie din totalitatea componentelor fizice sau logice ale sistemului de calcul, care
pot fi solicitate, la un moment dat, n timpul executiei unui program.
Functiile componentei de comanda si control ale sistemului de operare

sunt:
planificarea, lansarea si urmarirea executiei programelor;
gestionarea resurselor sistemului de calcul;
depistarea si tratarea evenimentelor deosebite care apar n timpul
executiei programelor;
asigurarea protectiei informatiilor manevrate de diverse programe
(aceste programe pot fi ale sistemului de operare sau programe
utilizator).
Componenta de comanda si control a sistemului de operare include:
nucleul sistemului de operare, cu functia de coordonare a activitatii
sistemului de calcul si a celorlalte componente ale sistemului de operare.
Aceasta componenta este rezidenta n memoria interna pe toata durata
functionarii sistemului de calcul si se mai numeste monitorul rezident al
sistemului de operare.
cte o componenta de gestionare pentru fiecare tip de resursa din
sistem.
Astfel, n categoria programelor de comanda si control intra:
Programe de gestiune ntreruperi care reprezinta un ansamblu de subrutine activate la aparitia

unui anumit semnal fizic de ntreruperi.
Sistemul de ntreruperi reprezinta o combinatie de instrumente hardw are si softw are care asigura
comunicarea ntre componentele functionale elementare ale unui sistem de calcul prin intermediul ntreruperilor.
ntreruperea reprezinta suspendarea temporara a executiei procesului care are alocata UCP, n momentul n
care apare un eveniment n sistem, n scopul tratarii acestui eveniment de catre UCP. Pentru ca o ntrerupere
sa fie functionala, este necesar sa poata fi ndeplinite doua conditii:
UCP sa dispuna de capacitatea de a fi ntrerupta, adica sa fie

posibil ca UCP sa fie alocata altui proces, nainte de ncheierea
executiei procesului caruia i este alocata, la un moment dat;
sa existe posibilitatea de a conserva parametrii procesului

suspendat, pentru ca acesta sa poata fi continuat ulterior, din
punctul n care a fost ntrerupt.
Programe de gestiune procese care creeaza procese si rezolva probleme privind cooperarea si
concurenta acestora.
Programe de gestiune a memoriei care aloca necesarul de memorie interna solicitat de procese si
asigura protectia memoriei interprocese.
Proceduri de tratare a intrarilor si iesirilor la nivel fizic care asigura efectuarea operatiunilor
elementare de I/E cu toate tipurile de periferice din sistem, realiznd, unde este posibil,
desfasurarea simultana a uneia sau mai multor operatiuni de I/E cu prelucrarile realiozate de
procesorul central.
Programe de gestiune a fisierelor care reprezinta o colectie de module prin care se asigura
deschiderea, nchiderea si accesul utilizatorului la datele din fisiere.
Programe de planificare a lucrarilor si de alocare a resurselor.
Programe de gestiune tehnica a sistemului de operare care tin evidenta erorilor hardw are si la
cerere furnizeaza informatii asupra gradului de utilizare a componentelor sistemului electronic de
calcul.
Programe de statistica a sistemului de operare care tin evidenta utilizatorilor, a lucrarilor executate
de acestia si a resurselor consumate.
Program ele de servicii asigura sub supravegherea programelor de control, dezvoltarea

programelor de aplicatii si exploatarea celorlalte facilitati oferite de sistemul de operare.
Componenta de servicii a sistemului de operare s-a dezvoltat odata cu

cerintele utilizatorilor sistemelor de calcul. Gradul de accesibilitate al unui
sistem de calcul, ca si complexitatea sarcinilor pe care utilizatorul le poate
rezolva cu ajutorul lui sunt influentate de existenta si eficienta programelor de
sistem incluse n componenta de servicii. Programele de servicii se executa
sub supravegherea programelor de comanda si control, ca orice program de
aplicatie.
Aceasta componenta ofera servicii diferite, de la un sistem de operare la altul, sau chiar ntre variante
diferite ale aceluiasi sistem de operare.
Programele de serviciu pot fi grupate astfel:
1.
Programele translatoare traduc programele sursa n programe obiect

(asambloare/macroasambloare, compilatoare, interpretoare) ale caror instructiuni n limbaj masina
pot fi executate de sitemul de calcul. O succinta comparatie dintre asamblor, compilator si
interpretor indica urmatoarele:
51/56
13.10.2014
2.
3.
4.
Asamblorul este determinat de limbajul masina, specific fiecarui sistem de calcul, iar
compilatorul este specific unui anumit limbaj, independent de sistemul de calcul;
Asamblorul usureaza scrierea programelor folosind simboluri n locul limbajului masina, n timp
ce compilatorul ofera posibilitatea scrierii de programe pentru orice sistem de calcul ce
dispune de compilatorul respectiv;
Asamblorul translateaza o definitie simbolica a programului sursa ntr-o definitie din

programul obiect, n timp ce compilatorul translateaza mai multe definitii din programul obiect.
Ca urmare, memoria este mai putin ocupata de asamblor, dar compilatorul este mai puternic
datorita includerii ntr-o definitie-sursa a mai multor definitii-obiect;
Executia repetata a unui program este facilitata de compilator care realizeaza translatarea o
singura data, n timp ce interpretorul translateaza de fiecare data programul.
Editoarele de legaturi prelucreaza programul obiect rezultat n urma compilarii, transformndu-l n

program executabil. Editorul de legaturi realizeaza urmatoarele functii:
stabilirea legaturii ntre module n vederea constituirii programului executabil;
includerea n programul executabil a unor componente din bibliotecile sistem;
includerea unor componente ale sistemului de operare care faciliteaza punerea la punct si
depanarea programelor utilizator.
Programele de ncarcare sunt programe ce asigura ncarcarea programelor executabile n

memoria interna, initializnd executia. ncarcarea se poate face n mai multe variante:
imediat dupa translatare, cnd ncarcatorul este inclus n compilator (compilatoare de tip
LOAD and GO);
n momentul link-editarii, cnd ncarcatorul este inclus n editorul de legaturi;
dupa link-editare, cnd ncarcatorul este independent.
Programele de depanare ofera mijloace de verificare si corectare a operatiilor realizate de

programul curent:
suspendarea executiei n punctele prestabilite;
realizarea de modificari si corectii aditionale la reluarea programului;
examinarea si modificarea, dupa caz, a programului existent n memoria interna.
5.
Editoarele de texte permit editarea textelor, crearea si actualizarea programelor, a fisierelor de

date, fisierelor de comenzi etc.
6.
Programele de bibliotecare asigura crearea, gestionarea si ntretinerea bibliotecii sistem (formata

din module ale sistemului de operare) si a bibliotecilor utilizator. Bibliotecile de programe sunt
colectii de programe organizate sub forma unor fisiere partajate n scopul utilizarii lor ulterioare.
Bibliotecarul este apelat implicit de catre sistemul de operare n etapele de punere la punct a
programelor si explicit de catre utilizator prin comenzi specifice limbajului de comanda. Ca
exemple de bibliotecare putem aminti: LBR - sub MS-DOS, AR (Archive) - sub UNIX.
7.
Mediile de programare permit automatizarea procesului de construire si

testare a programelor. n componenta lor intra un editor de texte, un
compilator, un editor de legaturi, un depanator.
8.
Suprafetele de operare ofera o gama variata de servicii ce nlesnesc

executarea rapida a lucrarilor de rutina. Intra n aceasta categorie programe de
serviciu de tipul: Norton Commander, Win Commander, Windows Explorer.
Un sistem electronic de calcul poate sa lucreze n doua moduri:
modul supervizor (kernel) cnd controlul este detinut de catre sistemul de

operare,
modul utilizator (user) cnd controlul este detinut de un program de

aplicatii.
3.1.5. Obiectivele si functiile sistemelor de operare

Sistemul de operare apare ca un ansamblu de programe destinat sa raspunda la urmatoarele
obiective:
usurarea utilizarii sistemului electronic de calcul prin preluarea lucrarilor de rutina, repetitive,
precum si printr-un dialog suplu utilizator-sistem (prin intermediul unui limbaj de comanda);
utilizarea eficienta a resurselor sistemului electronic de calcul;
cresterea eficientei globale n utilizarea sistemului de calcul prin cresterea vitezei de executie a
prelucrarilor, reducerea timpului de raspuns al sistemului la solicitarile utilizatorilor, cresterea
gradului de utilizare a resurselor prin utilizarea lor la capacitate maxima.
Apropierea utilizatorului de calculator solicita o interfata om-calculator prietenoasa si, n acelasi timp,
performanta. Pna la Window s limbajul de comanda al sistemelor de operare asigura un dialog de tip text (linie de
comanda), uneori greoi si dificil de asimilat. Produse-program ca Norton Commander au asigurat mbunatatirea
dialogului prin faptul ca linia de comanda se construia prin selectii ale componentelor aparute n panourile de pe
ecran. Primele versiuni WINDOWS asigurau o interfata grafica performanta pentru dialogul om-calculator, dar ele
nu nlocuiau sistemul de operare MS-DOS, ci reprezentau extensii ale acestuia.
Preocuparile de mbunatatire a interfetei om-calculator au avut n vedere urmatoarele obiective:
suprimarea limbajului de comanda din sistemul de operare;
utilizarea unei interfete standardizate, oricare ar fi calculatorul utilizat;
asigurarea unei interfate suficient de evolutiva pentru a lua n considerare noutatile

versiunilor ulterioare ale sistemului de operare;
interfata destul de facila pentru a putea fi utilizata de oricine, de la expert la profan.
[64]
Interfata WIMP
(Window s, Icones, Mouse, Pull-dow n menus) raspunde acestor obiective prin
componentele care-i dau denumirea: ferestre, icon-uri (pictograme), utilizarea mouse-ului si a meniurilor
derulante. Aceast tip de interfata a fost realizat prima data de firma XEROX la PARC (Palo Alto Research
Center), California. Ideea a fost preluata de Steve Jobs si a fost aplicata la calculatoarele LISA si apoi la
MacIntosh. Principiul de baza consta n stabilirea unui dialog om-calculator prin intermediul obiectelor afisate n
fereastra activa. Fiecare obiect are asociate anumite comenzi care pot fi apelate cu ajutorul mouse-ului. Alte
facilitati ale interfetei WIMP sunt:
ferestre tip termometru care indica modul cum progreseaza prelucrarea n curs (vezi
comanda Copy sub Window s);
52/56
13.10.2014
ferestre de alerta, cu mai multe nivele. Orice actiune ce prezinta un risc de pierdere a
informatiei este sistematic supusa confirmarii utilizatorului (vezi stergerea fisierelor n Word).
Rolul sistemului de operare este de a asigura utilizarea eficienta a resurselor sistemului electronic de
calcul, facilitnd sarcinile utilizatorului. Sistemul de operare gestioneaza alocarea timpului UCP, a memoriei
interne, accesul la fisiere, accesul la echipamentele periferice, etc. pe toata durata executiei unui program, n
scopul utilizarii ct mai eficiente a acestor resurse. n cazul n care este posibila executarea simultana a mai
multor programe, sistemul de operare realizeaza alocarea resurselor ntre programe pe baza unor criterii de
alocare, n scopul optimizarii executiei programelor. De asemenea, el trebuie sa asigure protectia ntre utilizatori
acolo unde sistemul de operare permite accesul concomitent al mai multor utilizatori (programe) la resursele
sistemului de calcul, precum si protectia ntre programe, fie ca este vorba de programe utilizator sau programe
ale sistemului de operare. Aceasta protectie se refera la evitarea cazurilor de interferenta ntre mai multe
programe n executie, care ar putea duce la alterarea zonelor de program din memoria interna sau la alterarea,
de catre un program, a datelor utilizate de un alt program.
Sistemul de operare poate trata erorile fizice (de exemplu, erori de citire/scriere n memoria externa,
erori de acces la un echipament periferic, lipsa din configuratia sistemului de calcul a unui echipament, etc.) sau
erorile logice care pot sa apara n timpul executarii unui program (de exemplu, operatii interzise, ca mpartirea la
0).
Sistemele de operare pot avea si functia de asistenta on line , cunoscuta ca Help-ul sistemului de
operare, precum si functia de tipul plug and play care ofera facilitati de autodetectie a echipamentelor nou
instalate n sistem si permite reconfigurarea hardw are, cu usurinta, a sistemului, ca si notificarea schimbarii
configurarii sistemului, de exemplu prin caderea unui echipament din sistem
Sistemul de operare ndeplineste si o serie de functii auxiliare, cum ar fi: contabilizarea activitatii
sistemului de calcul, jurnalizarea comenzilor adresate interpretorului de comenzi al sistemului de operare,
jurnalizarea erorilor, etc.
[65]:
Operatiunile realizate de sistemele de operare pentru a-si realiza obiectivele pot fi grupate astfel
gestiunea lucrarilor;
gestiunea intrarilor si iesirilor;
gestiunea fisierelor;
comunicarea cu utilizatorul.
3.1.5.1.
Gestiunea lucrarilor
O lucrare reprezinta un ansamblu de activitati delimitate prin comenzi specifice limbajului de comanda.
Lucrarea cuprinde mai multe etape care se succed ntr-o ordine prestabilita de utilizator. O etapa din lucrare
poate fi descompusa la nivel inferior n procese care, n functie de logica lucrarii, se pot executa secvential sau
concurent. Divizarea lucrarilor n procese asigura o utilizare mai eficienta a sistemului electronic de calcul, dar
determina cresterea complexitatii sistemului de operare prin adaugarea de noi functii: alocarea resurselor la nivel
de proces, sincronizarea proceselor, transmiterea informatiilor la procese.
Gestiunea lucrarilor este asigurata de un program specific (supervizor, monitor) care realizeaza
gestiunea resurselor fizice ale calculatorului si coordonarea generala a derularii lucrarilor. Acest program
coordoneaza si controleaza orice activitate derulata de alte programe ale sistemului de operare, ndeplinind doua
subfunctii esentiale:
gestiunea sarcinilor de ndeplinit care determina care sunt programele sau modulele de
program ce se vor executa;
gestiunea resurselor (mijloacelor) necesare executiei unui program ncarcat n memoria

principala.
Fiecare lucrare dispune la un moment dat de un spatiu de memorie si trebuie sa se supravegheze ca

nici o alta sarcina sa nu patrunda n partitia alocata. Exista mai multe sisteme de gestiune a memoriei: partitii fixe,
partitii variabile, paginare etc.
Exem plu: O cerere prioritara pornind de la un terminal poate obliga supervizorul sa elibereze o zona
de memorie, deci sa suspende executia n curs si sa evacueze unele programe n memoria auxiliara, pastrnd
imaginea exacta din momentul aparitiei cererii.
3.1.5.2.
Gestiunea intrarilor/iesirilor
Echipamentele periferice sunt foarte diverse (terminal, unitati de discuri, imprimante etc.) si
functioneaza cu performante diferite de ale unitatii centrale. Schimburile de informatii ntre periferice si unitatea
centrala sunt intermediate de unitatile de intrare/iesire (canale, memorii tampon etc.) si necesita numeroase
comenzi si controale succesive prin intermediul sistemului de operare.
Gestiunea intrarilor/iesirilor joaca un rol important n aplicatiile de gestiune. n practica, n momentul
cnd prin programul utilizatorului se solicita o operatie de I/E, gestionarul de I/E (numit adesea IOCS-INPUT
OUTPUT CONTROL SYSTEM sau BIOS - Basic Input Output System) preia sarcinile legate de citirea si scrierea
informatiilor pe unitatile periferice. n multe sisteme de operare gestionarul de I/E ofera posibilitati complementare
cum sunt: gestiunea independenta a I/E, gestiunea mesajelor etc.
De exemplu, n sistemele de operare UNIX si MS-DOS exista facilitati SPOOLing pentru listarile la
imprimanta (comanda externa PRINT din MS-DOS).
Gestiunea independenta a I/E (SPOOL-Simultaneous Peripheral Operations On Line) are la baza
principiul separarii totale a operatiilor de I/E de operatiile de prelucrare. Toate datele de intrare sunt stocate pe
disc magnetic pe masura preluarii lor si toate datele de iesire vor fi stocate tot pe disc si vor fi, mai trziu,
imprimate. n acest timp, unitatea centrala efectueaza alte lucrari.
Din tehnica SPOOL decurge un dublu avantaj:
pentru unitatea centrala operatiile de I/E se realizeaza numai printr-un schimb unic cu unitatea
de discuri magnetice, iar viteza de lucru este ridicata;
daca un periferic de iesire este la un moment dat indisponibil prelucrarea va fi executata n

continuare deoarece iesirea va avea loc pe disc.
Gestiunea mesajelor se aplica la calculatoarele interconectate n retea sau la calculatoarele care

lucreaza cu mai multe terminale. Mesajele trebuie sa fie controlate si, eventual, aranjate ntr-un fir de asteptare
pus la dispozitia programului coordonator.
n aplicatiile economice unde operatiile de I/E sunt numeroase, calitatea gestiunii I/E prin sistemul de
operare este un criteriu important al eficientei sistemului.
3.1.5.3.
Gestiunea fisierelor
Sistemul de operare, programele utilizatorului sunt stocate si manipulate de sistemul electronic de

calcul cu ajutorul fisierelor. Sistemul de operare simplifica accesul la fisiere asigurnd totodata si protectia
datelor.
Anumite fisiere sunt prezente permanent n memoria principala si se numesc rezidente n memorie
(este vorba de nucleul sistemului de operare). Alte fisiere sunt memorate pe suporturi magnetice si sunt apelate
n memoria interna numai cnd sunt necesare (celelalte componente ale sistemului de operare, fisierele de date
etc.). De aici apar probleme privind partajarea memoriei ntre diferite fisiere care trebuie sa fie usor apelate n
caz de nevoie si partajarea fisierelor ntre mai multi utilizatori pe baza unor prioritati de acces.
Sistemul de gestiune al fisierelor (gestionarul de fisiere) este o componenta a sistemului de operare
53/56
13.10.2014

care realizeaza urmatoarele activitati:
Gestiunea fisierelor stocate n memoriile auxiliare. De exemplu, n sistemul de operare Window s

fiecare utilizator dispune de o lista a fisierelor sale ntr-un catalog (folder). Fiecare fisier este
identificat printr-un nume si are anumite atribute (de exemplu, fisier read-only, fisier sistem, fisier
ascuns aplicatiilor obisnuite), sunt stabilite drepturi de partajare a fisierului, de exemplu n cadrul
unei retele de calculatoare, sunt oferite informatii de adresa care permit localizarea fisierului pe
disc, informatii privind tipul fisierului, informatii despre date calendaristice, de exemplu: data cnd
a fost creat fisierul, data ultimei actualizari, data ultimei consultari
Protectia datelor. Gestiunea drepturilor de acces permite protejarea fisierelor contra modificarilor
neautorizate sau contra distrugerilor datorate altor utilizatori. Protectia contra distrugerilor
accidentale, datorate incidentelor hardw are si softw are, se realizeaza prin copii de siguranta. De
exemplu, fisierele backup (.BAK) retin penultima versiune a unui fisier. Uneori se recurge la
salvarea fisierelor pe suporturi magnetice sau optice n scopul pastrarii acestora.
Gestiunea bibliotecilor de programe. De obicei un program este realizat pentru a fi executat de mai
multe ori. Dupa obtinerea formatului executabil programul este stocat ntr-o biblioteca de programe
alaturi de altele, inclusiv cele ale sistemului de operare care nu sunt rezidente n memorie.
Aceasta biblioteca este stocata, n general, pe discuri magnetice. Simpla precizare a numelui
programului determina ncarcarea sa n memorie.
3.1.5.4.
Dialogul cu utilizatorii
Dialogul utilizator-calculator se realizeaza prin intermediul unor linii de comanda ce folosesc comenzi
definite strict printr-un limbaj de comanda. Cu ajutorul limbajului de comanda utilizatorul specifica:
delimitarea lucrarilor;
structura lucrarilor;
necesarul de resurse fizice;
informatii privind seturile de date asociate lucrarii.
Fiecare comanda este recunoscuta de programe specializate numite interpretoare de comenzi.

Aceste programe declanseaza operatiile curente activnd alte module ale sistemului de operare. Comunicarea
om-calculator se realizeaza si prin afisarea unor mesaje de raspuns pe ecran.
Un alt aspect al comunicatiei se refera la legatura ntre programele utilizatorului si sistemul de operare.
Modalitatile curente ale acestui dialog depind de tipul limbajului de programare utilizat si de tipul sistemului de
operare. Ca regula generala aceste functii nu sunt standardizate dect pentru un limbaj de programare sub un
sistem de operare. Aceasta explica de ce un program nu este executabil dect pe un calculator ce are sistemul
de operare pentru care a fost scris programul.
3.2. Tehnici de exploatare a calculatoarelor

Tehnica de exploatare a unui sistem de calcul se refera la modalitatile utilizate de sistemul de
operare pentru planificarea executiei programelor si pentru gestionarea resurselor solicitate.
Deoarece sistemele de operare prezinta mari diferente de la o categorie la alta de sisteme de calcul pe
care sunt folosite, utilizatorul trebuie sa fie n masura sa selecteze acel sistem care satisface cel mai bine
cerintele sale de utilizare. Alegerea unui sistem de operare depinde, printre altele, si de:
metodele de lucru folosite pentru alocarea memoriei (monoprogramare, multiprogramare);
tehnicile aplicate n planificarea executarii lucrarilor (interactive, neinteractive).
3.2.1. Monoprogramarea
Monoprogramarea reprezinta o tehnica de exploatare pentru sistemele

seriale, obiectivul ei fiind automatizarea lansarii n executie a lucrarilor
(programelor). Ea presupune organizarea si executia secventiala a lucrarilor
pe un sistem de calcul. Planificarea lucrarilor se realizeaza strict secvential ntro ordine prestabilita, n loturi de lucrari. Lansarea n executie a unei lucrari se
face, n cadrul lotului din care face parte, secvential, adica respectnd
conditiile:
o lucrare se lanseaza n executie numai dupa ncheierea executiei lucrarii
care o precede;
ordinea de lansare n executie a lucrarilor este strict ordinea n care se
afla lucrarile n lotul de lucrari;
la un moment dat, toate resursele sistemului sunt puse la dispozitia
lucrarii aflate n executie.
Acest mod de organizare a prelucrarilor se numeste prelucrare batch (pe loturi), iar sistemele de
operare care utilizeaza aceasta tehnica de exploatare se numesc sisteme de operare batch (BPS - Batch
Processing Systems).
Lansarea n executie a lucrarilor din lotul de lucrari se face automat, sub controlul componentei
sistemului de operare numita monitor de nlantuiri.
Dezavantajele acestei tehnici sunt reprezentate de timpul mare de

raspuns al sistemului (toti utilizatorii primesc rezultatul prelucrarilor numai dupa
executarea ntregului lot) si eficienta scazuta n utilizarea resurselor sistemului
(toate resursele sunt afectate, pe rnd, cte unei singure lucrari n executie).
Monoprogramarea, n context mono-utilizator, este modalitatea curenta de lucru a sistemului de
operare pentru calculatoarele personale. Sistemul de operare asigura n acest caz o gestiune sumara a
lucrarilor, pregatirea memoriei, ncarcarea programelor, tratarea ntreruperilor etc. Protectia datelor este relativ
simpla pentru ca nu exista dect un singur program al utilizatorului prin care se scrie sau se citesc fisierele.
3.2.2. Multiprogramarea
Multiprogram area (m ultiprogram m ing) reprezinta modul de exploatare a unui sistem de calcul
care permite existenta simultana n memoria interna a mai multor programe care se executa concurent, n partitii
[66]
fixe de memorie
, cu restrictia ca ele sa nu foloseasca n acelasi timp aceeasi resursa. Obiectivul urmarit n
cadrul multiprogramarii consta n maximizarea volumului de lucrari care trec prin sistem si minimizarea timpului
petrecut de o lucrare n sistem.
Timpul de inactivitate al unitatii centrale, impus de perioadele de asteptare, este redus substantial daca
n memoria interna ar putea coexista simultan mai multe programe ce solicita unitatea centrala atunci cnd
aceasta asteapta terminarea unei operatii de intrare/iesire pentru lucrarea curenta n executie. Executia mai
multor programe n multiprogramare pare simultana (se simuleaza n procesoare pe un singur procesor) desi, de
fapt, la un moment dat este activ un singur program.
n multiprogramare sistemul de operare trebuie sa asigure administrarea cererilor de I/E si planificarea
firelor de asteptare pentru programele concurente. De asemenea, este necesar un mecanism de protectie ntre
lucrari care sa permita executia unei lucrari, fara afectarea celorlalte existente n memoria interna, precum si o
gestiune eficienta a resurselor fizice si logice solicitate de lucrarile n executie.
54/56
13.10.2014

Sistemele de calcul care utilizeaza tehnica multiprogramarii sunt prevazute cu o componenta a
sistemului de operare numita monitor de planificare a lucrarilor care alege, dintr-un grup de programe, n ordinea
sosirilor, pe acelea potrivit carora timpul neocupat al unitatii centrale sa fie minim.
La sistemele de operare pentru microcalculatoare multiprogramarea se refera la facilitatea de lucru
multitasking.
3.2.3. Multiprelucrarea
Daca n programe se gasesc n acelasi timp n memoria interna si partajeaza resursele sistemului de
calcul, atunci sistemul este exploatat n multiprogramare; daca n multiprogramare se folosesc n procesoare,
atunci sistemul este exploatat n multiprelucrare. Se poate astfel aprecia ca multiprogramarea este un concept
softw are, iar multiprelucrarea un concept hardw are.
Un sistem de calcul este exploatat n multiprelucrare daca cel putin doua unitati centrale de prelucrare
lucreaza n paralel. De remarcat ca n cadrul sistemelor exploatate n multiprelucrare, unitatea centrala de
prelucrare poate executa instructiunile unui singur program, dar si instructiuni din programe diferite.
Sistemele master/slave sunt sisteme care lucreaza prin tehnica multiprelucrarii. Unul dintre obiectivele
multiprelucarii este acela de a degreva o unitate centrala de prelucrare de task-uri specifice ca: tabelari de date,
editari de texte si ntretinerea colectiilor de date (fisiere, baze de date). Pentru a realiza acest deziderat, la o
unitate centrala de prelucrare poate fi cuplata o alta unitate centrala de prelucrare destinata coordonarii
activitatilor din sistem (master). Masterul coordoneaza toate operatiunile de I/E, n timp ce slave-ul executa
operatii complexe; n acest caz master-ul este referit ca front-end processor, avnd rolul de interfata ntre slave
si dispozitivele de I/E. Tot masterul se poate utiliza ca interfata ntre slave si colectii voluminoase de date
existente n memoria externa, situatie n care este referit ca back-end processor, fiind responsabil de
ntretinerea bazei de date.
3.2.4. Prelucrari SPOOLING
Prelucrarea spooling (Simultaneous Peripheral Operations On-line)

reprezinta un mod eficient de exploatare a sistemelor de calcul seriale, bazat
pe principiul separarii operatiilor de intrare de operatiile de iesire si de restul
prelucrarilor si pe executarea lor n paralel. Executarea lucrarilor se face n
multiprogramare.
Aceasta tehnica consta n organizarea de zone tampon de memorie (buffers) pentru realizarea de
dispozitive periferice de intrare/iesire virtuale care permit introducerea de lucrari nainte ca acestea sa fie
executate, redarea rezultatelor la imprimanta n timpul executiei altor lucrari, planificarea executiei lucrarilor pe
baza unui sistem de prioritati prestabilite, fara a se tine seama de ordinea de sosire.
Pentru utilizarea tehnicii SPOOLING este nevoie de o memorie externa

de capacitate mare, direct adresabila, unde sa fie organizate perifericele
virtuale.
Efectele utilizarii tehnicii SPOOLING sunt:
cresterea randamentului de exploatare a unui sistem serial cu 40-50%, n
primul rnd prin scaderea timpilor de asteptare ai UCP
cresterea randamentului de utilizare a echipamentelor I/O; acestea sunt
utilizate n reprize, dar ntr-o repriza sunt utilizate la capacitatea maxima.
De exemplu, tehnica SPOOLING se poate folosi sub Window s pentru listarile la imprimanta, utiliznd
comanda Print care poate fi executata n paralel cu alte lucrari n executie, conform tehnicii de exploatare n
multiprogramare.
3.2.5. Prelucrari n timp real
Sistemele de operare n timp real sunt sisteme care permit sa se

urmareasca si sa se controleze evenimente din mediul extern sistemului de
calcul, n momentul producerii acestora, prelund datele de intrare de la locul
producerii lor si furniznd informatii de iesire la locul desfasurarii
evenimentelor. Avantajul utilizarii unui sistem n timp real este capacitatea sa
de a furniza la timp informatii ntr-un mediu de date care se modifica foarte
rapid. Obiectivul principal al sistemelor n timp real este ca timpul de raspuns
al sistemului sa fie suficient de scurt n raport cu procesul real care produce
datele furnizate sistemului de calcul.
Exem ple:
supravegherea unui sistem radar; supravegherea sistemului energetic, a unei instalatii chimice,
timpul de raspuns trebuind sa fie la nivelul milisecundelor;
supravegherea unui furnal sau cuptor de tratamente termice, timpul de raspuns trebuie sa fie de 1-2
secunde;
gestiunea n timp real a stocurilor de materiale, timpul de raspuns este cuprins ntre 20-30 secunde.
Sistemele n timp real sunt sisteme interactive multiuser. Ele trebuie sa

realizeze prelucrarea concomitenta a intrarilor primite de la un mare numar de
dispozitive de intrare. Prelucrarea fiecarei intrari se face prin generarea n
sistem a unui proces.
Sistemele n timp real se pot clasifica n :
a) Sisteme in-line (sisteme de proces) - sunt sisteme n timp real cu ajutorul
carora se realizeaza urmarirea unui proces (un proces de fabricatie, o reactie
chimica, etc.). Timpul de raspuns se masoara n secunde.
b) Sisteme tranzactionale - sunt sisteme n timp real orientate pentru
prelucrarea unui volum mare de date de aceeasi natura (de exemplu: evidenta
vnzarilor ntr-un mare magazin, eliberarea biletelor cu locuri rezervate, etc.).
Datele sunt primite de sistemul de calcul de la terminale prin intermediul unor
mesaje cu format fix, numite tranzactii. Timpul de raspuns se masoara n
minute.
Exemplu : sistemele tranzactionale sunt utilizate pentru sisteme informatice
bancare, pentru sisteme de urmarire operativa a productiei, sisteme de
rezervare a locurilor la societati de transport aerian, feroviar, etc.
3.2.6. Sisteme de lucru multiutilizator
55/56
13.10.2014

n sistemele multiutilizator mai multi utilizatori folosesc n acelasi timp acelasi calculator. Putem distinge
mai multe situatii: sistem multiutilizator cu program comun, sistem time-sharing, sistem multiutilizator cu
multiprelucrare.
Sistem ul m ultiutilizator cu program com un (multi-terminal sau multi-posturi) permite ca mai multi
utilizatori, instalati la terminale diferite, sa execute acelasi program (de exemplu consultarea bazelor de date n
retelele locale de calculatoare, sistemele de rezervare a locurilor n avion).
Sistemul de operare are ca preocupare principala asigurarea accesului si securitatii datelor partajate
ntre diferiti utilizatori. De exemplu, se blocheaza accesul la un fisier de zboruri n timp ce de la un terminal se
face o rezervare.
Exploatarea n tim e-sharing (cu "partajarea timpului") porneste de la un obiectiv asemanator cu
exploatarea n multiprogramare: executarea concurenta a proceselor, cu partajarea resurselor sistemului de
calcul, de aceasta data n cazul sistemelor interactive, multiuser. Obiectivul este reducerea timpului de raspuns
al sistemului, pentru servirea cererilor ct mai multor utilizatori.
Tehnica de divizare a timpului (time-sharing) se bazeaza pe principiile divizarii timpului si partajarii
resurselor ntre mai multi utilizatori independenti. Se stabileste o cuanta de timp pentru fiecare utilizator, n care
acesta dispune de toate resursele sistemului. n acest context, fiecare utilizator are impresia ca sistemul i
apartine n ntregime. La originea sistemelor sta, n esenta, diferenta dintre timpul de gndire si de reactie al
utilizatorului (relativ mare) si timpul afectat operatiunilor de intrare/iesire. Aceasta diferenta este folosita de
sistemul de calcul pentru a executa alte programe aflate n stare "gata".
Unitatea centrala este partajata pe baza de cerere, planificarea executiei urmarind obtinerea unui timp
de raspuns minim. Lucrarile nu au prioritati prestabilite, astfel ca acestea trebuie sa fie executate dinamic.
Sistemul de operare n regim de time-sharing trebuie sa raspunda urmatoarelor obiective:
sa asigure protectia datelor fiecarui utilizator, evitnd distrugeri accidentale sau voluntare
prin programele altor utilizatori;
sa asigure o repartizare echitabila a resurselor ntre diferiti utilizatori astfel nct executia
fiecarui program sa fie posibila.
n sistemele de operare time-sharing, gestiunea lucrarilor si gestiunea fisierelor devine foarte

complexa. Asigurarea protectiei datelor (identificarea utilizatorilor, accesul la fisiere) sporeste considerabil
complexita
tea sistemului de operare.
Un sistem n time-sharing este sistemul de operare Unix.
Tehnica de prelucrare concurenta (parallel processes) ofera posibilitatea lansarii n executie a mai
multor programe, asigurnd un timp de raspuns redus si utilizarea eficienta a echipamentelor prin executarea pe
scara larga a activitatilor concurente ntre unitatea centrala si dispozitivele periferice, distribuirea si utilizarea
simultana a datelor de mai multe programe n executie, comunicarea ntre programele n executie.
56/56

Bazele Tehnologiei Informatiei - Suport de Curs PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bazele Tehnologiei Informatiei - Suport de Curs PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

13.10.

BAZELE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI - SUPORT DE CURS

Am uitat parola x Creaza cont nou

BAZELE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI - SUPORT DE CURS

CONCEPTUL DE REEA DE CALCULATOARE

CD si DVD in ziua de azi

Rezolvarea imobilizarilor Winmentor

Informatia, resursa strategica a societatii

1.1.1. Evaluarea informatiei

1.1.2. Informatia si ntreprinderea

1.1.3. Clasificarea informatiilor

Tehnologia informationala si impactul acesteia asupra organizatiilor

Aspecte privind organizarea si structurarea

BAZE DE DATE - SUBIECTELE PROBEI

1.3.1. Date elementare si date structurate

1.3.2. Categorii de operatiuni definite asupra datelor

1.3.3. Modele de structuri de date

Informatica si informatica utilizatorului final

Sisteme informationale si sisteme informatice

1.5.1. Sistemul informational si rolul sau n cadrul organismelor economice

Calculatorul electronic -elemente fundamentale de structura si principii de functionare

Structura unui calculator electronic si modul de functionare a acestuia

2.1.1. Componenta hardw are a sistemului electronic de calcul

2.1.2. Componenta softw are a sistemului elctronic de calcul

Principii de functionare a calculatoarelor electronice

2.2.2. Echipamente periferice de iesire

Echipamente periferice pentru redarea sunetelor

Echipamente si suporturi pentru stocarea datelor

2.2.6. Echipamente de comunicatie: modem-ul

Clasificarea sistemelor electronice de calcul

Capitolul 3. Sisteme de operare

Caracteristicile sistemelor de operare

Clasificarea sistemelor de operare

Structura unui sistem de operare

Obiectivele si functiile sistemelor de operare

3.2. Tehnici de exploatare a calculatoarelor

BAZELE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI - SUPORT DE CURS

Prelucrari n timp real

Sisteme de lucru multiutilizator

Capitolul 4. Retele de calculatoare

Selectia produselor program generalizabile si evaluarea performantelor acestora

6.1. Etapele rezolvarii problemelor economice

Algoritmi: Definitie, proprietati, operatiuni de baza

Notiuni generale privind algoritmii

Operatiuni de baza n algoritmi

6.3. Tehnici de reprezentare a algoritmilor

Capitolul 1. Concepte de baza privind tehnologia informationala si de comunicatii

Venitul pe cap de locuitor este mai mare de 4000 $;

BAZELE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI - SUPORT DE CURS

Numarul studentilor depaseste 50% din totalul populatiei de aceeasi vrsta;

2. componentele hardware si software disponibile utilizatorilor pentru a prelucra aceste informatii;

BAZELE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI - SUPORT DE CURS

1.1.1. Evaluarea informatiei

BAZELE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI - SUPORT DE CURS

1.1.2. Informatia si ntreprinderea

BAZELE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI - SUPORT DE CURS

Ca si fluxurile informationale interne, cele externe pot fi: orizontale si verticale.

Fig. nr. 1.3. Fluxul informational intern vertical

Fig. nr. 1.4. Fluxul informational extern orizontal

Procesul de informatizare se refera la activitatea de introducere a informaticii n ntreprindere, oricare ar fi

Fig. nr.1.5. Fluxul informational extern vertical

Paul Harmon si Curtis Hall

cerceteaza evolutia lantului valoric data-informatie-cunoastere prin prisma