VALORIFICAREA REZULTATELOR ACTIVITĂŢII DE

CERCETARE-DEZVOLTARE-INOVARE
ÎN SECTORUL TEHNOLOGIEI INFORMAŢIEI

CUPRINS

1. Rolul sectorului tehnologiei informaţiei în construirea societăţii bazate pe

cunoaştere ....................................................................................................... 2
2. Parametri tehnico-economici iniţiali necesari întocmirii lucrării ................... 9
3. Calculul creşterii capacităţii de regim anuale .............................................. 13
4. Alegerea variantei economice de modernizare a societăţilor comerciale
existente .......................................................................................................... 17
5. Distribuirea producţiei către beneficiari ....................................................... 27
6. Calculul costului comercial mediu la nivelul fiecărei societăţi comerciale şi pe
total cluster ...................................................................................................... 33
7. Determinarea eficienţei economice a investiţiilor noi şi modernizării
societăţilor comerciale din cadrul clusterului .............................................. 39
Bibliografie ……………………………………………………...………………....48

1
 1.ROLUL SECTORULUI TEHNOLOGIEI INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIILOR
ÎN CONSTRUIREA SOCIETĂŢII BAZATE PE CUNOAŞTERE

Societatea contemporană se deosebeşte sensibil de cele care au precedat-o prin

rapiditatea procesului de înnoire, de schimbare. Procesul inovaţional, de introducere permanentă a
noului, a rezultatelor creaţiei ştiinţifice şi tehnice în viaţa economică, de acceptare şi aplicare a
ideilor sub forma proceselor, sistemelor sau serviciilor constituie o condiţie esenţială a progresului
economico-social. Pe măsură ce creşte vârsta omenirii se reduce durata de viaţă a conceptelor şi
categoriilor economice, a produselor şi serviciilor care contribuie la satisfacerea nevoilor sociale.
Procesul inovaţional nu numai că se accelerează, dar se produce într-o lume din ce în ce mai
complexă, cu un grad ridicat de interdependenţă, în care noutăţile se difuzează rapid. În zilele
noastre schimbările se intensifică permanent şi au un impact din ce în ce mai profund asupra
organizaţiilor din toate domeniile de activitate. Stabilirea comportamentului acestora devine tot mai
dificilă în condiţiile accentuării caracterului imprevizibil şi ale ritmului accelerat al schimbărilor.
Progresele semnificative înregistrate în ultimii ani susţin tranziţia de la era industrială
la cea post-industrială, adică trecerea la noua societate bazată pe cunoaştere, în care
procesul de inovare devine determinant. Noua economie presupune încurajarea creării şi
dezvoltării întreprinderilor inovative cu o structură de cunoaştere proprie. În contextul noii
economii, inovarea este capacitatea de a asimila şi de a converti cunoaşterea nouă pentru a
îmbunătăţi productivitatea (productivitatea resurselor, a energiei, a materialelor înaintea
productivităţii muncii) şi pentru a crea noi produse şi servicii (Drăgănescu, n.d.: 48).
Creşterea cantităţii şi calităţii produselor şi serviciilor realizate, ridicarea nivelului
eficienţei economice, organizarea superioară a producţiei şi circulaţiei bunurilor etc. sunt de
neconceput fără introducerea pe scară largă a noutăţilor ştiinţifice şi tehnologice în viaţa
economică. În mediul economic global competiţia devine mai acută şi mai complexă, iar
schimbările tehnologice rapide scurtează ciclurile de viaţă ale produselor. Tocmai de aceea,
capacitatea unei firme de a genera noi bunuri şi/sau servicii sau de a le îmbunătăţi şi a le
distribui cât mai rapid dobândeşte o importanţă vitală pentru asigurarea competitivităţii ei.
Azi se poate considera, fără teama de a greşi, că singura sursă a avantajului
competitiv este inovarea, în sensul cel mai larg al noţiunii. Ea se poate referi la înnoirea
produsului sau serviciului, tehnologiei, echipamentelor, proprietarului, managementului,
comercializării, finanţării, personalului, informaţiilor etc., iar prin opţiunea strategică a firmei se
prevede tocmai modalitatea de inovare prin care se realizează de facto avantajul competitiv. În
unele sectoare de activitate inovarea este singura cale de asigurare a supravieţuirii firmei pe
piaţă şi nu un mijloc de a-şi asigura o poziţie privilegiată (cum este cazul industriei de
calculatoare), în timp ce în alte sectoare gradul de inovare este în mod tradiţional foarte scăzut,
firmele utilizând alte mijloace pentru obţinerea competitivităţii economice.
Cercetarea ştiinţifică şi inovarea reprezintă pârghii esenţiale pentru ridicarea nivelului
economic al fiecărei naţiuni şi influenţează în mod decisiv adaptarea întreprinderilor dintr-o
ţară la schimbările care au loc pe plan mondial. De aceea, managementul oricărei organizaţii
trebuie să stimuleze activitatea creativă, iar schimburile economice să aibă ca obiect atât
produse şi servicii, cât şi noi idei, noi rezultate ale activităţii inovatoare. În contextul actual,
cercetarea ştiinţifică, inovarea şi schimbările tehnologice devin surse importante de
modernizare structurală a industriei româneşti şi a economiei naţionale în ansamblul său.
În istoria societăţii industriale dezvoltarea maşinii de calcul este unică. Nici o altă realizare
tehnică nu a înregistrat progrese atât de rapide după inventarea sa. Azi calculatoarele se utilizează pe
scară largă: la birou, la domiciliu, în gări, în bănci, în şcoli, spitale, parcuri de distracţii etc. Cu o
generaţie în urmă nu existau CD-uri, DVD-uri, cabluri TV, ATM-uri sau calculatoare personale portabile.
Calculatoarele erau aparate, maşini de dimensiuni mari şi era necesar să fie plasate într-un spaţiu
climatizat pentru a funcţiona în condiţii optime. Dintre toate tehnologiile importante apărute după
revoluţia industrială (maşina cu aburi, electricitatea, produsele chimice de sinteză şi motorul
2
cu ardere internă) tehnologiile informatice sunt cele care au cele mai vaste ramificaţii. Ele
au pătruns în toate domeniile de activitate mai rapid decât s-a întâmplat acest lucru cu
oricare dintre vechile tehnologii.
Este unanim recunoscut faptul că informaţia este omniprezentă în activităţile umane,
tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor fiind în plină dezvoltare, transformând profund modul
de a munci şi de a trăi al oamenilor. Utilizarea calculatoarelor în toate domeniile de activitate şi
ritmul rapid de evoluţie tehnologică a acestora sunt aspecte semnificative ale actualei revoluţii
informatice. Convergenţa dintre calculatoare, internet şi telecomunicaţii constituie un vector
important al societăţii informaţionale, în care colectarea, stocarea, prelucrarea şi utilizarea
cunoştinţelor şi informaţiilor joacă un rol decisiv. Motorul societăţii informaţionale este
infrastructura informaţională şi de comunicaţii, care înglobează în sens larg calculatoarele şi
software-ul de bază, infrastructura de comunicaţii, resursele informaţionale de interes general
(nomenclatoare, registre generale, bănci de date de interes public), susţinute de cadrul normativ
şi instituţional necesar pentru construirea infrastructurii şi asigurarea accesului larg la aceasta în
condiţii de maximă performanţă, securitate, confidenţialitate şi la preţuri accesibile.
Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a devenit parte integrantă a vieţii cotidiene,
a activităţilor economice şi sociale. Dezvoltarea microprocesoarelor, memoriilor, a software-
ului, a tehnologiilor de comunicaţii permit construirea de reţele de calculatoare capabile
să conecteze pe oricine în orice loc, prin intermediul internetului şi tehnologiilor specifice.
Utilizarea tehnologiei informaţiei conduce la diseminarea rapidă a informaţiilor, a
cunoştinţelor, la implementarea mai rapidă a inovaţiilor şi la progres social şi implică
luarea în considerare a multiplelor aspecte ce o caracterizează:
- tehnice, referitoare la hardware şi software, la vulnerabilitatea sistemelor informatice;
- manageriale, de mare utilitate în stabilirea strategiilor de afaceri;
- legale, concretizate în reglementări noi şi în impunerea aplicării eficiente a
prevederilor legale;
- educaţionale, în sensul că utilizatorii tehnologiei informaţiei trebuie să devină
conştienţi de funcţiile şi efectele potenţiale generate de mijloacele tehnice
utilizate şi să înveţe cum şi când le pot folosi în siguranţă;
- etice (etica informaticienilor);
- de piaţă, competiţia şi cererea utilizatorilor de mijloace tehnice generând o serie de
perfecţionări tehnice, atât în domeniul hardware-ului, cât şi în cel al software-ului.
Trecerea de la economia bazată pe capital la cea bazată pe informaţie şi mai mult, pe
cunoaştere, implică utilizarea unor instrumente informatice adecvate, care să permită accesul rapid la
informaţii şi valorificarea corespunzătoare a acestora. Ansamblul acestor instrumente (hardware şi
software), împreună cu infrastructura de comunicaţii prin cablu este cunoscut în literatura de specialitate
sub numele de tehnologia informaţiei (IT). Produsele IT sunt un rezultat al folosirii tehnologiei informaţiei
şi pot fi tangibile, intangibile sau o combinaţie tangibil-intangibil. Nu de puţine ori, un produs IT este o
combinaţie de hardware, sisteme software, aplicaţii software (care pot fi comandate separat sau sub
formă de pachete de programe), software şi echipamente de comunicaţii, livrări de servicii de instruire
şi de susţinere, în conformitate cu procedurile aplicabile, precum şi materiale consumabile (suport
material şi suport magnetic) (Johnson et al., 1994).
Produsul software este o creaţie intelectuală care cuprinde programe, proceduri,
reguli şi orice documentaţie asociată referitoare la funcţionarea unui sistem de prelucrare
a datelor (ISO 9000-3:1997). El este un ansamblu de programe, proceduri şi documentaţie
asociată pentru calculator, precum şi date destinate livrării către utilizator. Produsul
software include documentaţia de instalare şi operare, documentaţia de utilizare şi
întreţinere, procedurile de utilizare şi materialele de instruire.
Serviciile software reprezintă activităţile, lucrările sau sarcinile legate de un produs
software, cum ar fi dezvoltarea, activităţile de mentenanţă sau operare.
Un sistem software reprezintă un software independent de aplicaţie, care ajută la execuţia
unei aplicaţii software, iar o aplicaţie software este un software specific destinat soluţionării unei
3
probleme propuse de un utilizator final şi care necesită pentru soluţionarea ei prelucrarea
informaţiilor.
Hardware-ul reprezintă orice echipament electronic sau mecanic utilizat în
asociere cu procesarea datelor.
Realizarea produselor din domeniul tehnologiei informaţiei prezintă faţă de alte categorii
de produse o serie de particularităţi, printre care se remarcă implicarea puternică a clienţilor, care
practic impun o anumită configuraţie a hardware-ului şi software-ului. Urmare a acestei implicări,
producătorii din domeniul tehnologiei informaţiei sunt obligaţi să dezvolte permanent noi tehnologii
pentru a veni în întâmpinarea dorinţelor clienţilor. Ei trebuie să asigure nu numai satisfacerea
cerinţelor clienţilor, ci să creeze produse şi servicii care să delecteze clienţii, să-i facă fericiţi.
O altă particularitate a sectorului este aceea că pătrunderea pe piaţă se face relativ
greu datorită investiţiei necesare pentru a demara activitatea în domeniul tehnologiei
informaţiei. Companiile trebuie să investească pentru a-şi crea un nume pe piaţă (un „brand
name”) de care au nevoie pentru a cuceri o cotă cât mai mare de piaţă. Firmele de mici
dimensiuni au şi cheltuieli mai mici de funcţionare, ceea ce face ca acestea să aibă un preţ
mai mic comparativ cu societăţile mari care au cheltuieli de funcţionare mari.

Dezvoltarea tehnologică mondială necesită introducerea noilor tehnologii şi în România,

pentru a evita adîncirea decalajului tehnologic. Industria tehnologiei informaţiei din România se
află azi la începutul stadiului de “creştere”. Stagiul de “introducere” a produselor din domeniul
tehnologiei informaţiei a fost deja depăşit. Penetrarea pieţei a început să crească, produsele
devin tot mai standardizate, ceea ce va conduce în viitor la o reducere sensibilă a preţurilor.
Beneficiarii produselor şi serviciilor oferite de acest sector de activitate nu mai sunt doar
persoanele cu venituri mari, ci un număr tot mai mare de cetăţeni.
În practica internaţională se utilizează clasificarea bunurilor şi serviciilor după natura
acestora, modul de folosire, procesul tehnologic, organizare şi finanţare, acţiune cunoscută sub
denumirea de clasificarea activităţilor din economia naţională (CAEN) (Institutul Naţional de
Statistică, 2007). Ea se caracterizează prin faptul că este o clasificare de tip arborescent,
desfăşurată pe patru niveluri de agregare simbolizate cu litere şi numere: secţiuni (o literă),
diviziuni (două cifre), grupe (trei cifre) şi clase (patru cifre). În acest sistem, activităţile din
domeniul tehnologiei informaţiei se regăsesc în secţiunile C (industria prelucrătoare) şi J
(informaţii şi comunicaţii). Diviziunile, grupele şi clasele în care se încadrează activităţile din
domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor sunt următoarele:
C INDUSTRIA PRELUCRATOARE
26 Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice
261 Fabricarea componentelor electronice
2611 Fabricarea subansamblurilor electronice (module)
2612 Fabricarea altor componente electronice
262 Fabricarea calculatoarelor şi a echipamentelor periferice
2620 Fabricarea calculatoarelor şi a echipamentelor periferice
263 Fabricarea echipamentelor de comunicaţii
2630 Fabricarea echipamentelor de comunicaţii
264 Fabricarea produselor electronice de larg consum
2640 Fabricarea produselor electronice de larg consum
J INFORMAŢII ŞI COMUNICAŢII
58 Activităţi de editare
581 Activităţi de editare a cărţilor, ziarelor, revistelor şi alte activităţi de editare
5811 Activităţi de editare a cărţilor
5812 Activităţi de editarea de ghiduri, compendii, liste de adrese şi similare
5813 Activităţi de editare a ziarelor
5814 Activităţi de editare a revistelor şi periodicelor
5819 Alte activităţi de editare
4
 582 Activităţi de editare a produselor software
5821 Activităţi de editare a jocurilor de calculator
5829 Activităţi de editare a altor produse software
59 Activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de
televiziune; înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală
591 Activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune
5911 Activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune
5912 Activităţi post-producţie cinematografică, video şi de programe de
televiziune
5913 Activităţi de distribuţie a filmelor cinematografice, video şi a
programelor de televiziune
5914 Proiecţia de filme cinematografice
592 Activităţi de realizare a înregistrărilor audio şi activităţi de editare muzicală
5920 Activităţi de realizare a înregistrărilor audio şi activităţi de editare muzicală
60 Activităţi de difuzare şi transmitere de programe
601 Activităţi de difuzare a programelor de radio
6010 Activităţi de difuzare a programelor de radio
602 Activităţi de difuzare a programelor de televiziune
6020 Activităţi de difuzare a programelor de televiziune
61 Telecomunicaţii
611 Activităţi de telecomunicaţii prin reţele cu cablu
6110 Activităţi de telecomunicaţii prin reţele cu cablu
612 Activităţi de telecomunicaţii prin reţele fără cablu
6120 Activităţi de telecomunicaţii prin reţele fără cablu (exclusiv prin
satelit) 613 Activităţi de telecomunicaţii prin satelit
6130 Activităţi de telecomunicaţii prin satelit
619 Alte activităţi de telecomunicaţii
6190 Alte activităţi de telecomunicaţii
62 Activităţi de servicii în tehnologia informaţiei
620 Activităţi de servicii în tehnologia informaţiei
6201 Activităţi de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client)
6202 Activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei
6203 Activităţi de management (gestiune şi exploatare) a mijloacelor de
calcul 6209 Alte activităţi de servicii privind tehnologia informaţiei
63 Activităţi de servicii informatice
631 Activităţi ale portalurilor web, prelucrarea datelor, administrarea
paginilor web şi activităţi conexe
6311 Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web şi activităţi conexe
6312 Activităţi ale portalurilor web
639 Alte activităţi de servicii informaţionale
6391 Activităţi ale agenţiilor de ştiri
6399 Alte activităţi de servicii informaţionale n.c.a

Sectorul tehnologiei informaţiei din România a cunoscut o traiectorie continuu

ascendentă, în special după anul 1993, furnizând tehnologii, produse şi servicii pentru
toate sectoarele economice şi constituind suportul construirii societăţii informaţionale. El
este unul din puţinele sectoare industriale care au înregistrat creşteri neîntrerupte de-a
lungul întregii perioade şi totodată, singura industrie care a realizat dublări anuale ale
exportului utilizând resurse umane cu înaltă calificare.
Industria românească de tehnologia informaţiei are posibilitatea de a fi un participant activ
pe pieţele externe prin valorificarea potenţialului resurselor umane bine calificate din acest
domeniu, precum şi a celorlalte avantaje caracteristice. Bunul renume şi potenţialul deosebit al
5
specialiştilor trebuie dublat de un efort pentru a crea o adevărată imagine de industrie, prin
construirea unei imagini generale de marcă sau măcar prin impunerea unor nume de
firme ca jucători pe pieţele externe de tehnologia informaţiei.
Pentru a valorifica potenţialul sectorului tehnologiei informaţiei pentru export trebuie
urmărite în mod deosebit următoarele domenii de activitate:
- dezvoltarea de software;
- servicii de asistenţă tehnică în implementarea unor aplicaţii complexe;
- dezvoltări de reţele;
- multimedia şi industria de conţinut;
- componente electronice etc.
Perioada pe care o parcurge România marchează trecerea la societatea informaţională ca
instrument fundamental pentru construirea societăţii bazate pe cunoaştere. Aceasta presupune
realizarea unor opţiuni strategice privind fabricarea de produse şi prestarea de servicii cerute de
evoluţia societăţii moderne, bazate pe tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (HG 1440/2002).
În domeniul hardware dezvoltarea sectorului presupune existenţa unor investitori
strategici (ce dispun de capital pentru echipamente, de tehnologii avansate, de piaţă) care să
fie motivaţi în primul rând printr-o prezenţă semnificativă pe piaţa internă, departe de a fi
saturată. În acest domeniu pot fi alese unele nişe pe piaţa internă sau la export, pentru
produse care să fie menţinute la un nivel competitiv ridicat, pe perioade de timp medii sau
lungi, prin acţiuni de cercetare-dezvoltare-inovare. O altă opţiune în domeniul fabricaţiei este
aceea de furnizor pentru anumite componente şi subansamble, cu un nivel de competitivitate
corespunzător, susţinut de asemenea prin activităţi de cercetare-dezvoltare-inovare.
În concluzie, pentru domeniul hardware se poate continua fabricaţia de
asamblare, cu subansamble şi componente din import, pentru cerinţele pieţei interne şi
eventual, un export nesemnificativ pentru produse complexe, însă cu o poziţie
satisfăcătoare de subfurnizor pentru anumite componente şi subansamble.
În domeniul software există un potenţial deosebit şi o perspectivă ce poate fi atinsă
numai printr-o abordare realistă, pragmatică. Luând în considerare piaţa (internă,
externă) şi tipul activităţii necesare pentru satisfacerea cererii (activităţi de tipul serviciilor
şi activităţi mai complexe care urmăresc realizarea de produse-program standard, pe
domenii de aplicaţie), se pot identifica patru opţiuni strategice pentru domeniul software:
1. servicii la cerere pentru piaţa internă;
2. produse-program complexe pentru piaţa internă;
3. servicii la cerere pentru piaţa externă;
4. produse-program complexe pentru export.
Pe baza acestor opţiuni se pot contura două strategii, cu scenarii posibile de realizare:
o strategie orientată pe cererea pieţei interne, bazată pe servicii la cerere şi produse-program
complexe pentru piaţa internă şi o strategie orientată pe export, bazată pe prestarea de
servicii la cerere şi pe realizarea de produse-program complexe pentru export.
Strategia orientată pe cererea pieţei interne presupune înlăturarea unor bariere
care se opun dezvoltării acestei orientări, cum ar fi:
- costurile mari presupuse de realizarea de produse-program complexe, cu o pregătire
corespunzătoare a specialiştilor implicaţi (analişti şi proiectanţi de aplicaţii şi
sisteme complexe, alături de programatori-codificatori), inclusiv a
managementului de proiectare;
- preferinţa pentru software din import;
- pirateria şi dimensiunea încă redusă a pieţei interne pentru produse-program complexe;
- absenţa unor informaţii de piaţă suficiente şi semnificative, care să permită
planificarea şi realizarea de produse-program complexe.
Strategia orientată pe export poate fi benefică şi pieţei interne, dar se impune
înlăturarea unor bariere care se opun dezvoltării acestei orientări:
- asigurarea unei infrastructuri informaţionale naţionale la nivelul ţărilor dezvoltate;
6
 - asigurarea unor cercetări de piaţă şi a unor contacte cu parteneri externi;
- dezvoltarea pieţei interne la nivelul cerinţelor pieţei externe;
- susţinerea obţinerii unor profituri care să permită dezvoltarea mai rapidă,
datorită intrării pe piaţă ulterior faţă de competitori;
- restructurarea pregătirii specialiştilor pentru activităţi de prestare a serviciilor şi de
realizare a unor produse-program complexe pentru piaţa externă.
În concluzie, pentru domeniul software, principalele direcţii de acţiune şi ordinea de
prioritate a acestora sunt:
1. consolidarea prestării de servicii la cerere pentru piaţa internă pentru acele
servicii care sunt competitive pe piaţa internă;
2. trecerea la export de servicii, în diferite formule, care să permită cunoaşterea
pieţei şi acumularea de know-how;
3. elaborarea de produse-program complexe pentru piaţa internă, ceea ce presupune
consolidarea firmelor româneşti pe piaţa internă şi asigurarea pregătirii specialiştilor
necesari (analişti şi proiectanţi de aplicaţii complexe, manageri de proiect);
4. elaborarea de produse-program complexe pentru export, care este mai dificil de abordat
ţinând seama de nivelul competiţiei pe piaţa internaţională şi de costurile
ridicate pentru realizarea şi dezvoltarea de produse-program complexe.
Se remarcă faptul că pentru primele trei căi prezentate există o experienţă pozitivă
în ţară, care trebuie stimulată şi generalizată, inclusiv prin crearea de parcuri ştiinţifice şi
tehnologice în domeniul software în marile oraşe şi centre universitare, pentru a valorifica
şi stabiliza tânăra generaţie de specialişti care se pot forma şi în ţară.
Pe ansamblul celor două domenii prezentate, fabricaţia de echipamente
(hardware) şi software, se pot contura mai multe scenarii de susţinere:
1. scenariul cu acţiuni “în forţă”, de tipul economiilor centralizate, care este însă
de neconceput în cadrul noii orientări a României;
2. scenariul cu acţiuni de urmărire pasivă (“laisser faire”) a evoluţiei domeniilor
considerate care, din punctul de vedere al amplorii intervenţiei, se poate numi
scenariul “statului minimal”. În condiţiile schimbărilor rapide şi profunde din
societatea actuală, acest scenariu nu-şi poate dovedi viabilitatea, întrucât ar
însemna o rămânere în urmă inadimisibilă cu pierderea de timp la scară istorică.
Scenariul “statului minimal” ar însemna practic pierderea unui timp preţios în
consolidarea şi dezvoltarea unui sector al economiei care să realizeze produse şi
servicii competitive în condiţiile globalizării, cerute de societatea informaţională;
3. scenariul cu acţiuni promoţionale, de încurajare şi motivare prin mecanisme de piaţă a
realizării obiectivelor urmărite, care poate fi numit scenariul “statului promoţional” şi are
menirea de a valorifica la maximum ceea ce pot oferi statul şi piaţa într-o perioadă de
timp cât mai scurtă.
Pentru a urma scenariul cu acţiuni promoţionale punctul de pornire este evaluarea corectă,
obiectivă a stării indicatorilor de definesc societatea informaţională şi asigurarea la nivelul factorilor
competenţi (Guvern, Parlament, asociaţii profesionale şi patronale) de intervenţii promoţionale pentru
dezvoltarea unei ramuri a economiei bazate pe tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor prin:
- asigurarea unei infrastructuri informaţionale naţionale la nivelul ţărilor dezvoltate;
- stimularea invesţiilor în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor;
- asigurarea pregătirii şi a aptitudinilor cerute pentru opţiunile strategice din
domeniul software-ului;
- stimularea cercetării-dezvoltării şi inovării pentru a susţine exportul şi
cooperarea internaţională în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor;
- realizarea de studii de piaţă în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor;
- desfăşurarea de acţiuni promoţionale pe piaţa externă;
- asigurarea dreptului la proprietate intelectuală şi reducerea pirateriei software;

7
 - sprijinirea firmelor autohtone de produse şi servicii din domeniul tehnologiei informaţiei şi
comunicaţiilor şi încurajarea parteneriatelor care să faciliteze transferul de tehnologie
(know-how);
- crearea unor parcuri ştiinţifice şi tehonologice în domeniu;
- asigurarea cadrului legal şi a reglementărilor cerute de utilizarea tehnologiei informaţiei
şi comunicaţiilor şi de dezvoltarea societăţii informaţionale.
În funcţie de natura intervenţiilor promoţionale menţionate rezultă câteva orientări
care, la rândul lor, generează acţiuni şi proiecte, cu responsabilităţi, resurse şi indicatori
de urmărire şi evaluare privind:
- dezvoltarea infrastructurii informaţionale într-un ritm accelerat, asociată cu
realizarea condiţiilor de valorificare a infrastructurii prin servicii cu valoare
adăugată care să motiveze investiţiile;
- completarea şi consolidarea cadrului legislativ şi de reglementări specifice
domeniului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi a impactului acestor
tehnologii în dezvoltarea social-economică;
- stimularea cererii pe piaţa internă din partea agenţilor economici, sectorului
public şi la nivel de familie/persoană, în paralel cu încurajarea exportului şi
pătrunderii pe piaţa externă, inclusiv în parteneriat cu firme de prestigiu care dispun
de capital, tahnologii avansate şi piaţă;
- orientarea formării de specialişti pentru a permite implicarea în scurt timp la realizarea
de produse şi servicii specifice tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, în partea
superioară a ierarhiei valorii adăugate (fazele de specificare-concepţie-proiectare),
scutind firmele româneşti de cheltuieli suplimentare şi pierdere de timp în raport cu
principalii competitori, la livrarea de produse şi servicii pe piaţa internă şi la export.
Pornind de la aceste condiţii favorabile promovării domeniului tehnologiei
informaţiei şi comunicaţiilor, firmele pot adopta diferite strategii de dezvoltare:
1. realizarea de produse complexe, de un interes larg în utilizare, pe baza unor
activităţi de cercetare-dezvoltare-inovare proprii şi în cadrul unor proiecte
costisitoare, însă cu o valoare adăugată mare;
2. realizarea de produse şi servicii adaptate nevoilor beneficiarilor, în urma unei
analize atente realizate împreună cu aceştia;
3. realizarea de produse prin generalizarea unor soluţii rezultate dintr-o experienţă
anterioară, prin aşa-numitele „servicii transformate în produse”, care satisfac o
cerere curentă a unui client;
4. realizarea şi dezvoltarea de aplicaţii pe baza unor tehnologii şi orientări noi, a unei
inovări ce rezultă dintr-o cercetare proprie sau valorificată de la instituţii de
cercetare-dezvoltare prin costuri mai mici, dacă cercetarea-dezvoltarea a fost
susţinută de programe guvernamentale (de exemplu programul INFOSOC).
Având în vedere aspectele menţionate mai sus, în continuare se prezintă un model
de valorificare în producţie a rezultatelor activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare, pe
exemplul unor societăţi comerciale din sectorul tehnologiei informaţiei. Modelul este
rezolvat şi constituie suportul pentru lucrările aplicative de seminar.

8
 2. PARAMETRI TEHNICO-ECONOMICI INIŢIALI NECESARI ÎNTOCMIRII
LUCRĂRII

Infocomcluster este o alianţă de firme din industria prelucrătoare, diviziunea CAEN fabricarea
calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice. Alianţa nu are statut juridic propriu, dar funcţionează
întocmai ca o companie. În esenţă, un cluster este o reţea de firme care utilizează toate formele de partajare şi
schimb al cunoştinţelor (OECD, 2000). Altfel spus, clusterul este o reţea de firme intercorelate, care acţionează
ca un sistem integrat, cumulând pe un plan superior atât avantajele de diversitate şi complementaritate ale reţelei,
cât şi ale întrepătrunderii dintre activităţile implicate care sunt în bună măsură similare cu cele ale unei
organizaţii mari (Nicolescu, 2001).
Măsura sau gradul în care producţia unei industrii este realizată la un moment dat în
întreprinderi mari şi foarte mari este cunoscută în literatura de specialitate sub denumirea de
concentrare a producţiei. Premisa generală a concentrării o constituie progresul tehnic.
Acesta determină creşterea potenţialului productiv al întreprinderilor şi manifestarea tendinţei
de fabricare integrală a unor produse complexe. Creşterea dimensiunilor întreprinderilor a
fost determinată de preocupările de valorificare superioară a materiilor prime, care sunt din
ce în ce mai scumpe şi mai greu de procurat (Plumb şi Raţiu-Suciu, 2003: 90).
Dezvoltarea producţiei în întreprinderi mari sau clustere prezintă o serie de avantaje,
dintre care menţionăm (Plumb şi Raţiu-Suciu, 2003: 90):
a. sunt mai uşor de organizat, creându-se premisele pentru organizarea producţiei de
masă şi serie mare, cu influenţe pozitive asupra productivităţii, costurilor şi calităţii;
b. suportă mai uşor cheltuielile de cercetare ştiinţifică şi de introducere a progresului
tehnic, cu implicaţii directe asupra volumului vânzărilor şi cifrei de afaceri;
c. utilizarea mai bună a factorilor de producţie prin crearea condiţiilor de
valorificare complexă a resurselor materiale;
d. posibilitatea de a valorifica oportunităţile apărute.
Marile întreprinderi au şi o serie de limite sau dezavantaje, dintre care amintim (Plumb
şi Raţiu-Suciu, 2003: 90):
a. necesitatea cunoaşterii cererii interne şi externe pe o perioadă lungă de timp,
ceea ce este foarte dificil;
b. cadrul juridic existent în diferite ţări, care reglementează mărimea concentrării
producţiei şi serviciilor;
c. factori social-economici.
Practic, Infocomcluster este o entitate (companie) virtuală în care fiecare firmă componentă
pune în comun resursele proprii (materiale, financiare, umane, informaţionale) pentru dezvoltarea
proiectelor de cercetare şi inovare. Ea reuneşte trei societăţi comerciale, respectiv S.C. Comsub
S.A. Bucureşti, S.C. Napcom S.A. Cluj-Napoca şi S.C. Ovirom S.A. Constanţa, al căror obiect de
activitate se încadrează în cod CAEN 261, respectiv fabricarea componentelor electronice. În acest
domeniu de activitate piaţa se caracterizează prin schimbări profunde şi rapide, iar competiţia
este foarte puternică. De aceea, specialiştii din cadrul celor trei societăţi comerciale membre ale
clusterului au format o echipă de cercetare-dezvoltare-inovare în vederea găsirii unei soluţii de
perfecţionare a produsului care să conducă la reducerea costurilor de producţie şi creşterea
rentabilităţii firmelor. Soluţia tehnică identificată de specialişti implică modernizarea proceselor
tehnologice ale celor trei societăţi comerciale din cadrul clusterului.
Prognozele şi studiile de marketing efectuate au evidenţiat faptul că cererea pieţei de
componente electronice este în creştere şi nu poate fi satisfăcută având în vedere capacităţile de
producţie existente. De aceea, strategia de dezvoltare a clusterului prevede înfiinţarea a două noi
societăţi comerciale în oraşe mari ale ţării, respectiv Timişoara şi Braşov. Societăţile comerciale
nou înfiinţate vor fabrica acelaşi tip de componente pentru calculatoare ca şi unităţile economice
existente, respectiv un produs codificat sub numele de „ASK4U”.

9
 Astfel, prin întocmirea lucrării se urmăreşte satisfacerea cererii pieţei interne şi
externe în condiţii de creştere a eficienţei economice şi a potenţialului productiv al
unităţilor economice din cadrul clusterului prin modernizarea proceselor tehnologice la
societăţile comerciale existente şi prin investiţii în obiective noi.
Pentru întocmirea lucrării sunt furnizate următoarele informaţii de bază:
1. Raportul cerere-ofertă pentru produsul „ASK4U”, tabelul nr. 1;
2. Parametri tehnico-economici ai proiectului de investiţii în unităţi economice noi:
S.C. Timhard S.A. Timişoara şi S.C. Crishard S.A. Braşov, tabelul nr. 2;
3. Parametri tehnico-economici ai proiectului de modernizare a unităţilor economice
producătoare de componente pentru calculatoare existente: S.C. Napcom S.A. Cluj-
Napoca, S.C. Ovirom S.A. Constanţa şi S.C. Comsub S.A. Bucureşti, tabelul nr. 3;
4. Indicatori ai costurilor pe unitatea de produs etalon în anul de bază, tabelul nr. 4;
5. Distanţele pe drumurile publice între producătorii de componente electronice
pentru calculatoareşi beneficiarii interni şi externi, tabelul nr. 5.

Raportul cerere-ofertă pentru produsul etalon „ASK4U”

Tabelul nr. 1
Nr. Specificaţie Total anual Cantităţi trimestriale (mii buc.)
crt. (m ii buc.) Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV
I. TOTAL OFERTĂ în anul de
1500 375 375 375 375
bază, din care:
1. S.C. Napcom S.A. Cluj-Napoca 580 145 145 145 145
2. S.C. Ovirom S.A. Constanţa 320 80 80 80 80
3. S.C. Comsub S.A. Bucureşti 600 150 150 150 150
II. CERERE PIAŢĂ în anul curent,
2000 430 500 535 535
din care:
A. CERERE INTERNĂ, din care: 800 255 125 210 210
1. Arad 60 25 15 10 10
2. Baia Mare 30 10 4 8 8
3. Braşov 80 10 6 32 32
4. Bucureşti 130 50 20 30 30
5. Cluj-Napoca 100 30 10 30 30
6. Constanţa 110 20 10 40 40
7. Deva 50 20 10 10 10
8. Iaşi 50 24 16 5 5
9. Oradea 20 4 2 7 7
10. Piatra Neamţ 30 12 8 5 5
11. Ploieşti 30 15 5 5 5
12. Sibiu 40 10 14 8 8
13. Timişoara 70 25 5 20 20
B. EXPORT 1200 175 375 325 325
DEFICIT DE OFERTĂ 500 55 125 160 160

Notă:
Deficit de ofertă = Total ofertă – (Cerere internă + Export)

10
 Parametri tehnico-economici ai proiectului de investiţii în unităţi economice noi
Tabelul nr. 2
Nr. Specificaţie U.M. S.C. Tim hard S.A. S.C. Crishard Total
crt. Timişoara S.A. Braşov
1. Termen de intrare în funcţiune dată 20.03.2013 01.02.2013 -
2. Capacitate tehnică anuală m ii buc. 123 310 433
3. Fonduri de investiţii, din care: RON 103.649 243.170 346.819
3.1. Construcţii-montaj RON 9.688 18.198 27.886
3.2. Utilaje RON 93.961 224.972 318.933
4. Cost unitar aferent producţiei RON 45 45 -
interne, din care:
Materii prime din import
4.1. înglobate în produsul finit € 3,2 3,2 -
RON 14 14
4.2. Materii prime exportabile -
(€) (4) (4)
5. Cost unitar aferent producţiei RON 49 49 -
exportate, din care:
Cost unitar suplimentar pentru
5.1. producţia destinată exportului RON 4 4 -
6. Preţ de vânzare pe piaţa RON 70 70 -
internă

7. Preţ de vânzare pe piaţa € 28,8 28,8 -

externă

Observaţie: Cursul valutar luat în considerare este 1 € = 3,5 RON.

Param etri tehnico-economici ai proiectului de modernizare a societăţilor existente

Tabelul nr. 3
Societăţi comerciale de producere a componentelor
Nr. Specificaţie electronice pentru calculatoare
crt. S.C. Napcom S.A. S.C. Ovirom S.A. S.C. Comsub S.A.
Cluj-Napoca Constanţa Bucureşti
1. Creşterea producţiei fizice la
100 RON investiţii în
0,124 0,107 0,161
modernizare (m ii buc./100
RON)
2. Termen de intrare în funcţiune a
modernizărilor 20.02.2013 01.03.2013 01.03.2013
3. Reducerea cheltuielilor directe
6,7 3,3 6,1
la 1000 RON investiţii (%)

11
 Indicatori ai costurilor pe unitatea de produs etalon „ASK4U” în anul de bază
Tabelul nr. 4
Nr. Specificaţie U.M. S.C. Napcom S.A. S.C. Ovirom S.A. S.C. Comsub S.A.
crt. Cluj-Napoca Constanţa Bucureşti
1. Cost unitar variabil, din RON 40 44 42
care:
1.1. Materii prime din import
înglobate în produsul € 0,31 0,26 0,25
finit
1.2. Materii prime RON 12,60 13,32 12,00
exportabile (€) (3,60) (3,80) (3,43)
2. Cost unitar convenţional- RON 9 8 9
constant
3. Cost unitar suplimentar
aferent producţiei RON 2 2,5 3
exportate
4. Cost unitar aferent
RON 49 52 51
producţiei interne
5. Cost unitar aferent
RON 51 54,5 54
producţiei de export
6. Preţ de vânzare pe piaţa RON 67 69 69
internă
7. Preţ de vânzare pe piaţa € 29,6 27,2 28,0
externă

Observaţie: Cursul valutar luat în considerare este 1 € = 3,5 RON.

Distanţele pe cale rutieră între producători şi beneficiarii interni şi externi

Tabelul nr.
L5
(km)
Producători Cluj-Napoca Constanţa Bucureşti Timişoara Braşov
Beneficiari
Arad 320 810 563 51 421
Baia Mare 154 763 574 367 378
Braşov 262 385 171 425 20
Bucureşti 433 266 20 555 171
Cluj-Napoca 10 647 433 324 262
Constanţa 647 20 266 821 385
Deva 164 650 401 160 265
Iaşi 462 502 430 732 307
Oradea 152 799 585 168 433
Piatra Neamţ 326 488 354 619 242
Ploieşti 373 274 60 582 111
Sibiu 168 528 279 282 143
Timişoara 324 821 555 10 425
EXPORT 161 55 66 102 -

12
Alte informaţii:
1. Lucrarea se rezolvă folosind pentru piaţa internă lei noi (RON), iar pentru piaţa
externă euro (€);
2. Finanţarea investiţiilor necesare pentru modernizarea societăţilor comerciale existente
şi pentru construirea de noi unităţi economice se realizează prin credite acordate de
Banca Comercială Română (BCR). În anul curent se pot împrumuta pentru investiţii
maximum 700.000 RON la nivelul clusterului, cu o rată anuală a dobânzii de 7%;
3. Prognozele şi studiile de marketing pe baza cărora s-a întocmit programul de producţie la
nivel de cluster arată că toată producţia are desfacere asigurată, atât pe piaţa internă, cât
şi pe cea externă. Eventualele depăşiri ale programului de producţie faţă de nivelul iniţial
negociat şi contractat pe ansamblul clusterului vor fi destinate pieţei externe;
4. În funcţie de preferinţele partenerilor externi, ordinea de prioritate la export a firmelor
este următoarea: S.C. Napcom S.A. Cluj-Napoca, S.C. Timhard S.A. Timişoara, S.C.
Comsub S.A. Bucureşti, S.C. Ovirom S.A. Constanţa şi S.C. Crishard S.A. Braşov;
5. Livrările la export se vor face franco vamă, după cum urmează: S.C. Napcom S.A.
Cluj-Napoca livrează întreaga producţie destinată exportului prin vama Borş, S.C.
Timhard S.A. Timişoara prin vama Nădlac, S.C. Comsub S.A. Bucureşti prin vama
Giurgiu, iar S.C. Ovirom S.A. Constanţa pe la punctul de trecere a frontierei Vama
Veche;
6. Livrările de producţie pe piaţa internă, către hypermarket-uri, se fac franco
depozitul principal din oraşele reşedinţă de judeţ;
7. Produsele se expediază numai cu mijloace auto, tariful de transport fiind de 0,05
RON/buc. x km;
8. Pentru efectuarea calculelor de eficienţă economică a investiţiilor în unităţi noi
şi pentru modernizări ale echipamentelor şi ale procesului de producţie din
unităţile existente se va lua în considerare capacitatea tehnică anuală.

3. CALCULUL CREŞTERII CAPACITĂŢII DE REGIM ANUALE

În vederea acoperirii cererii pieţei în anul curent este necesară creşterea

capacităţii de producţie. Aceasta se poate realiza atât prin investiţii în unităţi noi, cât şi
prin investiţii în acţiuni de modernizare a producţiei din unităţile economice existente.
Pe baza datelor din tabelul nr. 2 (parametri tehnico-economici ai proiectului de investiţii
în unităţi economice noi) şi din tabelul 3 (parametri tehnico-economici ai proiectului de
modernizare a societăţilor comerciale existente) se determină creşterea capacităţii de
regim anuale datorată investiţiilor în unităţi noi şi în modernizarea celor existente. În
acest scop se porneşte de la capacitatea tehnică anuală totală şi cea care revine la 100
RON investiţii, luându-se în considerare şi durata de funcţionare în anul curent.
Pentru fiecare societate comercială din cadrul clusterului se determină:
- capacitatea tehnică anuală la 100 RON investiţii;
- numărul de luni de funcţionare;
- capacitatea tehnică lunară la 100 RON investiţii;
- capacitatea de regim anuală la 100 RON investiţii în unităţi noi şi creşterea de
capacitate de regim anuală la 100 RON investiţii în unităţile modernizate;
- capacitatea de regim anuală aferentă volumului investiţiilor;
- capacitatea de regim trimestrială.
Tabloul sinoptic al creşterii capacităţii de producţie a clusterului urmare investiţiilor
este ilustrat în tabelul nr. 6.
Pentru determinarea capacităţii tehnice la 100 RON investiţii (CTA/100RON) se
împarte cantitatea de produse obţinute urmare investiţiilor la suma investită (în cazul
modernizărilor suma investită este 100 RON). Astfel:
13
 - pentru S.C. Timhard S.A. Timişoara, capacitatea tehnică anuală va fi:

123/103.649 *100= 0.119 mii buc/100 RON

pentru S.C. Crishard S.A. Braşov, capacitatea tehnică anuală va fi:

310/243.170 *100 = 0,127 mii buc/100 RON

Pentru determinarea numărului de luni de funcţionare (Nlf) se are în vedere faptul

că intrarea în funcţiune a investiţiilor în zilele de 10, 15 sau 20 ale lunii calendaristice
corespunde cu 0,66, 0,5 şi respectiv 0,33 luni calendaristice de funcţionare la care se
adaugă numărul de luni întregi de funcţionare până la sfârşitul anului (31 decembrie).
Dacă investiţia intră în funcţiune pe data de 1 a lunii, se consideră luna întreagă. De
asemenea, se consideră că la data intrării în funcţiune, capacităţile de producţie, noi sau
modernizate, ating parametrii proiectaţi fără a necesita perioade de probe tehnologice.
Astfel, la cele cinci unităţi, numărul de luni de funcţionare este:
- S.C. Timhard S.A. Timişoara: 9 + 0,33 = 9,33 luni;
- S.C. Crishard S.A. Braşov: 10 + 0,5 = 10,5 luni;
- S.C. Napcom S.A. Cluj-Napoca: 10 + 0,33 = 10,33 luni;
- S.C. Ovirom S.A. Constanţa : 10 + 0 = 10 luni;
- S.C. Comsub S.A. Bucureşti : 10 + 0,33 = 10,33 luni.
Capacitatea tehnică lunară/100 RON (CTL/100 RON) se determină împărţind
capacitatea tehnică anuală/100 RON la numărul de luni dintr-un an:

- S.C. Timhard S.A. Timişoara: 0,131 : 12 = 0,011 mii buc./100 RON;

- S.C. Crishard S.A. Braşov: 0,132 : 12 = 0,011 mii buc./100 RON;
- S.C. Napcom S.A. Cluj-Napoca: 0,124 : 12 = 0,010 mii buc./100 RON;
- S.C. Ovirom S.A. Constanţa : 0,110 : 12 = 0,009 mii buc./100 RON;
- S.C. Comsub S.A. Bucureşti : 0,171 : 12 = 0,014 mii buc./100 RON
Capacitatea de regim anuală/100 RON (CRA/100 RON) se determină înmulţind
capacitatea tehnică lunară/100 RON cu numărul de luni de funcţionare:
CRA /100 RON = CTL /100 RON * Nlf
- S.C. Timhard S.A. Timişoara: 0,011*9,33 = 0,102 mii buc./100 RON;
- S.C. Crishard S.A. Braşov: 0,011*10,5 = 0,115 mii buc./100 RON;
- S.C. Napcom S.A. Cluj-Napoca: 0,010*10,33 = 0,103 mii buc./100 RON;
- S.C. Ovirom S.A. Constanţa : 0,009*10 = 0,090 mii buc./100 RON;
- S.C. Comsub S.A. Bucureşti : 0,014*10,33 = 0,144 mii buc./100 RON
Capacitatea de regim anuală aferentă investiţiilor (CRA) se determină
înmulţind capacitatea de regim anuală/100 RON cu volumul total al investiţiilor.

În acest caz, ca şi în cazul calculului capacităţii tehnice la 100 RON, calculele se

fac numai pentru unităţile la care este dat un volum de investiţii. Astfel,
- pentru S.C. Timhard S.A. Timişoara, capacitatea de regim anuală va fi:

CRA TM =0,093 * 103.649 = 121.504 mii buc

- pentru S.C. Crishard S.A. Braşov, capacitatea de regim anuală va fi:

CRA BV = 0,121 * 243.170 = 294.234 mii buc

14
 Calculul creşterii capacităţii de regim ca urmare a investiţiilor în unităţi

noi şi modernizării celor existente

Tabelul nr. 6
Nr. Proiecte de C TA prin Spor de C TA I CTA/100 CTL/100 Nlf CRA/100 CRA
crt. investiţii în investiţii prin (RON) RO N RO N RO N (m ii buc.) Capacitate de regim trim estrială
unităţi noi şi noi m odernizare (m ii buc./ (mii buc./ (m ii buc./ (m ii buc.)
în (m ii buc.) (m ii buc./ 100 100 R O N ) 100 R O N ) 100 R O N )
trim. I trim. II trim. III trim. IV
m odernizare RON)
0 1 2 3 4 5=(2/4) 100 6=5/12 7 8=6 7 9=(8 4)/100 10=9- 11, 12, 13=(9/7) 3
(11+12+13)
1. Timişoara 123 - 103649 0,119 0,010 9,33 0,093 121,504 4,297 39,069 39,069 39,069
2. Braşov 310 - 243170 0,127 0,011 11 0,121 294,234 53,496 80,246 80,246 80,246
3. Cluj-Napoca - 0,124 100 0,124 0,010 10,33 0,103 0,103 0,013 0,030 0,030 0,030
4. Constanţa - 0,107 100 0,107 0,010 10,00 0,100 0,100 0,010 0,030 0,030 0,030
5. Bucureşti - 0,161 100 0,161 0,013 10 0,130 0,130 0,013 0,039 0,039 0,039

Prescurtări:
1. Numele localităţilor reprezintă unităţile producătoare (S.C. Timhard S.A. Timişoara ...);
2. CTA = capacitate tehnică anuală;
3. I = volum de investiţii;
4. CTL = capacitate tehnică lunară;
5. CRA = capacitate de regim anuală.
Observaţie: capacitatea de regim este întotdeauna mai mică decât capacitatea tehnică.

15
 Conform clauzelor contractuale livrările se fac trimestrial, iar solicitările beneficiarilor
sunt diferite de la trimestru la trimestru (a se vedea tabelul nr. 1). De aceea, este necesar să se
cunoască producţia trimestrială a societăţilor comerciale din cadrul clusterului. Pe de altă
parte, firmele produc ritmic din momentul intrării în funcţiune a investiţiilor. În aceste condiţii,
în trimestrele II, III şi IV se va realiza aceeaşi cantitate de produse, iar în trimestrul I – o
cantitate corespunzătoare timpului de funcţionare. Ca urmare, producţia aferentă trimestrelor
II, III şi IV (capacitatea de regim trimestrială) va fi dată de:

Pentru trimestrul I calculul se realizează prin diferenţă:

= CRA – 3*

În aceste condiţii, capacitatea de regim trimestrială pentru cele cinci unităţi este:
- S.C. Timhard S.A. Timişoara:

Crt tm = 121.504/9,33 * 3 = 39,069

- S.C. Crishard S.A. Braşov:

Crt bv = 294.234/11 * 3 = 80,246

- S.C. Napcom S.A. Cluj-Napoca:

Crt cj = 0,103/10,33 * 3 = 0,30

- S.C. Ovirom S.A. Constanţa:

Crt ct = 0,1/10 * 3 = 0,03

- S.C. Comsub S.A. Bucureşti:

Crt b = 0,130/10 * 3 = 0,039

În concluzie creşterea de capacitate de regim urmare investiţiei în unităţi noi, de 415,738 mii
buc. (121,504 mii buc. + 294,234 mii buc.), nu este suficientă pentru acoperirea deficitului din raportul
ofertă-cerere. De altfel, nici sporul de producţie trimestrială nu acoperă deficitul din nici un trimestru.
De aceea, este necesar să se efectueze investiţii pentru modernizarea unităţilor existente.

16
 4. ALEGEREA VARIANTEI ECONOMICE DE MODERNIZARE A SOCIETĂŢILOR
COMERCIALE EXISTENTE

Din tabelul nr. 6 rezultă că urmare acţiunii de investiţii în unităţi noi se asigură numai o
creştere cu 415,738 mii buc. a capacităţii de regim, insuficientă pentru acoperirea deficitului
de 500 mii buc. Pentru acoperirea deficitului de 84,262 mii buc. (500 – 415,738 = 84,262 mii buc.)
sunt necesare şi investiţii în modernizări tehnologice la unităţile de producţie existente.
În vederea unei corecte alocări a fondurilor de investiţii destinate modernizării
unităţilor existente este necesar să se stabilească mai multe criterii pentru alocarea
fondurilor de investiţii, cu scopul ierarhizării celor trei unităţi existente (S.C. Napcom S.A.
Cluj-Napoca, S.C. Ovirom S.A. Constanţa şi S.C. Comsub S.A. Bucureşti).
Ordinea de prioritate în alocarea fondurilor de investiţii destinate modernizării ţine
seama de următoarele criterii:
1. Creşterea capacităţii de regim anuale la 100 RON investiţii în modernizări.
Potrivit tabelului nr. 6, ordinea celor trei societăţi comerciale este:
S.C. Comsub S.A. Bucureşti: 0,130 mii buc.;
S.C. Napcom S.A. Cluj-Napoca: 0,103 mii buc.;
S.C. Ovirom S.A. Constanţa: 0,100 mii buc.
2. Nivelul costurilor unitare aferente producţiei interne. Potrivit tabelului nr. 4
punctul 4, se obţine următoarea clasificare:
S.C. Napcom S.A. Cluj-Napoca: 49 RON/buc.;
S.C. Comsub S.A. Bucureşti: 51 RON/buc.;
S.C. Ovirom S.A. Constanţa: 52 RON/buc.
3. Posibilitatea contractării şi vânzării produselor pe piaţa externă. Potrivit
informaţiilor iniţiale, ordinea preferinţelor partenerilor externi pentru producătorii din
cadrul clusterului: S.C. S.C. Napcom S.A. Cluj-Napoca, Timhard S.A. Timişoara, S.C.
Comsub S.A. Bucureşti, S.C. Ovirom S.A. Constanţa şi în măsura în care este nevoie,
S.C. Crishard S.A. Braşov. Acesta este un criteriu descriptiv.
4. Posibilitatea reducerii costurilor ca urmare a reducerii cheltuielilor directe.
Reducerea costurilor se calculează pe baza datelor din tabelul nr. 3 punctul 3 şi din
tabelul nr. 4 punctul 1. Ordinea celor trei unităţi este:
S.C. Napcom S.A. Cluj-Napoca : 40*6,7/100 /10 = 0,268 ≈ 0,27 RON/ 100 RON

S.C. Comsub S.A. Bucureşti : 42*6,1/100 /10 = 0,256 ≈ 0,26 RON/ 100 RON

S.C. Ovirom S.A. Constanţa : 44*3,3/100 /10= 0,145 ≈ 0,15 RON/ 100 RON

5. Numărul de luni de funcţionare a societăţilor comerciale modernizate.

Potrivit datelor din tabelul nr. 6 coloana 7 se stabileşte următoarea ierarhizare:
S.C. Comsub S.A. Bucureşti: 10,00 luni de funcţionare;
S.C. Napcom S.A. Cluj-Napoca: 10,33 luni de funcţionare;
S.C. Ovirom S.A. Constanţa: 10,00 luni de funcţionare.
6. Necesitatea de a nu neglija procesul de modernizare continuă a tuturor membrilor
clusterului, deoarece eventualele rămâneri în urmă din punct de vedere tehnico-economic într-o
unitate se repercutează negativ asupra creşterii calitative şi cantitative a producţiei
întregului cluster. Ca şi criteriul 3, acesta este un criteriu descriptiv.
Sintetic, cele şase criterii se prezintă în tabelul nr. 7.

17
 Tabelul nr. 7
Criterii
Spor de Costuri Posibilitate Reducere Timp M odernizarea
Societăţi CRA/100 RON unitare export cheltuieli de societăţilor
directe lucru comerciale
comerciale
0 1 2 3 4 5 6
Cluj-Napoca 0,103 49 preferat (1) 0,27 10,33 Să fie
Constanţa 0,100 52 preferat (4) 0,15 10,00 m odernizate
Bucureşti 0,130 51 preferat (3) 0,26 10,00 toate societăţile
com erciale

Pentru alegerea variantelor de modernizare a societăţilor din cadrul clusterului se

pot aplica mai multe metode. Indiferent de metoda folosită, trebuie mai întâi să se
întocmească matricea utilităţilor:
U = (uij), unde i = 1, n şi j = 1, m , în care:
- n – reprezintă numărul variantelor de modernizat (n = 3, respectiv S.C. Napcom S.A.
Cluj-Napoca, S.C. Ovirom S.A. Constanţa şi S.C. Comsub S.A. Bucureşti );
- m – reprezintă numărul de criterii luate în considerare (m = 6).
Elementele matricei utilităţilor se determină pornind de la matricea nivelelor efectiv
înregistrate la diferite criterii pentru fiecare variantă:
A = (aij), unde i 1, 3 , iar j 1, 6 .
Utilităţile se determină cu următoarele relaţii:
a ij - a jm in
- pentru criteriul de m axim : u ij = ,
a jm ax - a jm in
- pentru criteriul de m inim : u ij = a jm ax - a ij , unde:
a jm ax - a jm in
aij = elementele matricei A = (aij) pentru i =1, 3 şi j = 1, 6;
ajmax = nivelul maxim pentru criteriul j;
ajmin = nivelul minim pentru criteriul j.
Determinarea utilităţilor pentru fiecare dintre cele trei unităţi pentru toate cele şase
criterii se prezintă astfel:
Criteriul 1- criteriu de maxim( cap de regim) Criteriul 2–criteriu de minim(niv costurilor)
Aj max = 0,130 Aj min = 0,100 Aj max = 5 Aj min = 49

U11 cn = 0,103-0,100/0,130-0,100 = 0,1 u12 cn = 52-49/42-49 = 1

U21 ct = 0,100-0,100/0,130-0,100 = 0 U22 ct = 52-52/52-49 = 0

U31 b = 0,130-0,100/0,130-0,100 = 1 U32 b = 52-51/52-49 = 0,333

Criteriul 3 este, după cum am menţionat, descriptiv. În această situaţie se acordă valorile
1 (pentru varianta cea mai bună), 0 (pentru varianta cea mai slabă) şi valori intermediare pentru
celelalte cazuri. În cazul dat, am acordat utilitatea 1 unităţii din Cluj-Napoca, fiind prima în ordinea
preferinţelor, utilitatea 0,6 unităţii din Bucureşti, fiind a treia în ordinea preferinţelor şi utilitatea 0,2
societăţii comerciale din Constanţa, întrucât este a patra în ordinea preferinţelor beneficiarilor
externi.

; ;

18
 Criteriul 4-criteriu de maxim Criteriul 5- criteriu de maxim
(reducerea chelltuielilor directe) (termenul de intrare in funcţiune)
Aj max = 0,27 ; aj min = 0,15 Aj max = 10,33 ; aj min = 10

U14 cn = 0,27-0,15/0,27-0,15 = 1 u15 cn = 10,33-10/10,33-10 = 1

U24 ct = 0,15-0,15/0,27-0,15 = 0 u25 ct = 10-10/10,33-10 = 0

U34 b = 0,26-0,15/0,27-0,15 = 0,917 u35 b = 10-10/10,33-10 = 0

Criteriul 6 este, asemenea criteriului trei, descriptiv. Ţinând cont de faptul că toate
unităţile trebuie modernizate, am acordat utilitatea 1 societăţii comerciale Napcom S.A.
Cluj-Napoca, utilitatea 0,6 societăţii comerciale Comsub S.A. Bucureşti şi utilitatea 0,2
societăţii comerciale Ovirom S.A. din Constanţa. (În rezolvarea individualizată fiecare
student va decide dimensiunea utilităţilor).
; ;

În aceste condiţii, matricea utilităţilor se prezintă astfel:

Criterii
1 2 3 4 5 6
Unităţi
Cluj-Napoca 0,10 1 1 1 1 1
Constanţa 0 0 0,2 0 0 0,2
Bucureşti 1 0,333 0,6 0,917 0 0,6

În scopul stabilirii ierarhiei de modernizare se va aplica regula Bay-Laplace, conform

căreia varianta optimă se determină folosind relaţia:

, unde:

uij = utilitatea variantei i după criteriul j.

Făcând calculele pentru cele trei unităţi, rezultă:
V1 = 0,1+1+1+1+1+1/6 = 5,10/6 = 0,85 (Cluj-Napoca)

V2 = 0+0+0,2+0+0+ 0,2/6 = 0,4/6 = 0,067 (Constanţa)

V3 = 1+0,333+0,6+0,917+0+0,6/6 = 0,575(Bucureşti)

În aceste condiţii, V optim = max (0,850; 0,067; 0,575) = 0,850.

Potrivit regulii Bay-Laplace rezultă că ierarhizarea alocării fondurilor de investiţii
destinate modernizării societăţilor comerciale existente se prezintă astfel:
1. S.C. Napcom S.A. Cluj-Napoca;
2. S.C. Comsub S.A. Bucureşti ;
3. S.C. Ovirom S.A. Constanţa.

19
 Cunoscând ierarhizarea societăţilor comerciale care urmează a fi modernizate, în
continuare se vor elabora variante succesive de alocare a fondurilor de investiţii în
vederea echilibrării balanţei cerere - ofertă atât pe total an, cât şi pe trimestre.
În acţiunea de alocare a fondurilor de investiţii destinate modernizării se vor folosi date din
tabelele 1, 3 şi 6. De asemenea, se va ţine seama de ierarhia rezultată potrivit regulii Bay-Laplace.

VARIANTA 1

În această primă variantă se ţine cont de următoarele elemente:

1. echilibrarea balanţei cerere - ofertă trebuie realizată la nivelul capacităţii de
regim atât pe total an, cât şi pe trimestre;
2. se alocă fonduri de investiţii NUMAI pentru unităţile noi, S.C. Timhard S.A.
Timişoara şi S.C. Crishard S.A. Braşov;
3. capacitatea tehnică anuală şi capacitatea de regim anuală pentru S.C. Napcom S.A. Cluj-
Napoca, S.C. Ovirom S.A. Constanţa şi S.C. Comsub S.A. Bucureşti provin din tabelul
nr. 1.
În tabelul nr. 8 ilustrăm rezultatele acestei prime variante.

Capacitatea de regim anuală a clusterului

după alocarea fondurilor de investiţii în unităţi noi
Tabelul nr. 8
CTA CRA Volum investiţii
Societăţi comerciale
(m ii buc.) (mii buc.) (RON)
Timişoara 123 121,504 103.649
Braşov 310 294,234 243.170
Cluj-Napoca 580 580 -
Constanţa 320 320 -
Bucureşti 600 600 -
TOTAL 1933 1915,738 346.819

Din tabelul nr. 8 rezultă că în această variantă atât capacitatea tehnică anuală, cât
şi capacitatea de regim anuală nu acoperă cererea pieţei (care este de 2000 mii buc.),
existând un deficit de:
- capacitate tehnică anuală:
2000 mii buc. – 1933 mii buc. = 67 mii buc.
- capacitate de regim anuală:
2000 mii buc. – 1915,738 mii buc. = 84,262 mii buc.
Ca urmare, această variantă nu este economică.

VARIANTA 2

Pentru această variantă, pe lângă investiţiile în unităţi noi, se modernizează două societăţi
comerciale, alocându-se un fond maxim de investiţii pentru modernizare de 100.000 RON.
Conform ierarhiei rezultate în urma aplicării regulii Bay-Laplace, se vor efectua modernizări
tehnologice la S.C. Napcom S.A. Cluj-Napoca şi la S.C. Comsub S.A. Bucureşti. Fondul maxim de
investiţii pentru modernizare (100.000 RON) se va repartiza celor două societăţi comerciale astfel:
60.000 RON pentru S.C. Napcom S.A. Cluj-Napoca şi 40.000 RON pentru S.C. Comsub S.A. Bucureşti.
În rezolvarea individualizată fiecare student va decide modul de repartizare a fondului de investiţii pentru
cele două societăţi comerciale ce urmează a fi modernizate.

20
 Alocarea fondurilor de investiţii pentru modernizare generează un spor de
capacitate tehnică anuală, precum şi un spor de capacitate de regim anuală. Aceste
sporuri de capacitate se determină după următoarele relaţii de calcul:

unde: I = volumul investiţiilor alocate în această variantă.

Sporurile de capacitate tehnică anuală şi de capacitate de regim anuală pentru S.C. Napcom
S.A. Cluj-Napoca şi S.C. Comsub S.A. Bucureşti în cazul în care se alocă fonduri de investiţii de
60.000 RON pentru prima societate şi 40.000 RON pentru cea de-a doua societate vor fi:

Spor cta cn = 0,124*60.000/100 = 74,4 mii buc

Spor cta b = 0,16*40.000/100 = 64,4 mii buc

Spor cra cn = 0,103*60.000/100 = 61,8 mii buc

Spor cra b = 0,130*40.000/100 = 52 mii buc

Rezultatele acestei variante de alocare a fondurilor de investiţii în unităţi noi şi în

prima fază a modernizării sunt centralizate în tabelul nr. 9.

Capacitatea de regim anuală a clusterului după alocarea fondurilor de

investiţii în unităţi noi şi prima fază a modernizării
Tabelul nr. 9
CTA CRA Volum investiţii
Societăţi comerciale
(mii buc.) (m ii buc.) (RO N)
Timişoara 123 121,504 103.649
Braşov 310 294,234 243.170
580 580
Cluj-Napoca
74,4 61,8 60.000
Constanţa 320 320 -
600 600
Bucureşti
64,4 52 40.000
TOTAL 2071,8 2029,538 446.819

Varianta 2 ar putea fi acceptată, întrucât oferta este mai mare decât cererea pieţei
(2071,8 mii buc. > 2000 mii buc.), dar trebuie verificată concordanţa trimestrială a cererii
beneficiarilor interni şi externi cu oferta producătorilor. Defalcarea pe trimestre se face numai
pentru capacitatea de regim, rezultatele calculelor fiind redate în tabelul nr. 10.

21
 Capacitatea de regim trimestrială a clusterului după alocarea fondurilor de
investiţii în unităţi noi şi prima fază a modernizării
Tabelul nr. 10
Repartizare trimestrială
Societate CRA
(mii buc.)
comercială (mii buc.)
trim.I trim.II trim.III trim.IV
Timişoara 121,504 4,297 39,069 39,069 39,069
Braşov 294,234 53,496 80,246 80,246 80,246
580 145 145 145 145
Cluj-Napoca
61,8 7,8 18 18 18
320 80 80 80 80
Constanţa
600 150 150 150 150
Bucureşti
52 5,2 15,6 15,6 15,6
TOTAL PRODUCŢIE 2029,538 445,793 527,915 527,915 527,915
CERERE 2000 430 500 535 535
DIFERENŢE +29,538 +15,793 +27,915 -7,085 -7,085

Alocarea fondurilor de investiţii generează un spor de capacitate de regim

trimestrială, care se determină conform relaţiei:

Sporurile de capacitate de regim trimestrială pentru cele trei societăţi comerciale

ce urmează a fi modernizate sunt:
- pentru S.C. Napcom S.A. Cluj-Napoca:

Spor crt II III IV = 0,030x60.000/100 =18 mii buc

Spor crt I cn = 0,013*60.000/100 = 7,8 mii buc

- pentru S.C. Comsub S.A. Bucureşti:

Spor crt II III IV = 0,039*40.000/100 = 15,6 mii buc

Spor crt I b = 0,013*40.000/100 = 5,2 mii buc

Repartizarea trimestrială a capacităţii anuale de regim evidenţiază neconcordanţa

realizării în timp a producţiei faţă de solicitările beneficiarilor. Astfel, în trimestrele III şi IV se
înregistrează un deficit de câte 7, 085 mii buc., ceea ce face ca această variantă să nu fie
operantă.

22
 VARIANTA 3

În această variantă, alături de investiţiile în unităţi noi vom moderniza toate cele trei societăţi
comerciale, alocându-se un fond maxim de investiţii pentru modernizare de 130.000 RON. Întrucât
în varianta 2 s-au alocat 100.000 RON investiţii pentru modernizarea a două societăţi comerciale,
restul de 30.000 RON până la nivelul maxim al fondului de investiţii ce poate fi alocat în varianta 3
va fi repartizat societăţii comerciale Ovirom S.A. Constanţa (tabelul nr. 11). În rezolvarea
individualizată fiecare student va decide modul de repartizare a fondului de investiţii
pentru modernizare.

Capacitatea de regim anuală a clusterului după alocarea fondurilor de

investiţii în unităţi noi şi a doua fază a modernizării
Tabelul nr. 11
CTA CRA Volum investiţii
Societăţi com erciale
(m ii buc.) (m ii buc.) (RO N)
Timişoara 123 121,504 103.649
Braşov 310 294,234 243.170
580 580
Cluj-Napoca
74,4 61,8 60.000
320 320
Constanţa
32,1 30 30.000
600 600
Bucureşti
64,4 57,6 40.000
TOTAL 2103,9 259,538 476.819

Varianta 3 ar putea fi acceptată, întrucât oferta este mai mare decât cererea pieţei
(2103,9 mii buc. > 2000 mii buc.), dar trebuie verificată concordanţa trimestrială a cererii
beneficiarilor interni şi externi cu oferta producătorilor. Defalcarea pe trimestre se face numai
pentru capacitatea de regim, rezultatele calculelor fiind redate în tabelul nr. 12.

Capacitatea de regim trimestrială a clusterului după alocarea fondurilor de

investiţii în unităţi noi şi a doua fază a modernizării
Tabelul nr. 12
Repartizare trimestrială
Societate CRA
(mii buc.)
comercială (mii buc.)
trim.I trim.II trim.III trim.IV
Timişoara 121,504 4,297 39,069 39,069 39,069
Braşov 294,234 53,496 80,246 80,246 80,246
580 145 145 145 145
Cluj-Napoca
61,8 7,8 18 18 18
320 80 80 80 80
Constanţa
30 3 9 9 9
600 150 150 150 150
Bucureşti
52 5,2 15,6 15,6 15,6
TOTAL PRODUCŢIE 2059,538 448,793 536,915 536,915 536,915
CERERE 2000 430 500 535 535
DIFERENŢE +59,538 +18,793 +36,915 +1,915 +1,915

23
 Alocarea fondurilor de investiţii generează un spor de capacitate de regim
trimestrială, care se determină conform relaţiei:

Sporurile de capacitate de regim trimestrială pentru cele trei societăţi comerciale

ce urmează a fi modernizate sunt:

pentru S.C. Napcom S.A. Cluj-Napoca:

- pentru S.C. Comsub S.A. Bucureşti:

- pentru S.C. Ovirom S.A.Constanţa:

În această variantă se constată că sunt satisfăcute cerinţele de ordin cantitativ pe

total an şi pe trimestre, deci ea poate fi considerată varianta definitivă.
În aceste condiţii este necesar să se refacă raportul ofertă-cerere pentru produsul
„ASK4U” potrivit noii situaţii intervenite la nivelul producătorilor, în urma acţiunii de
investiţii în societăţi comerciale noi şi în modernizarea unităţilor existente.

Pentru realizarea balanţei actuale, la capitolul OFERTĂ se va înregistra producţia

realizată urmare investiţiilor (aşa cum este ilustrată în tabelul nr. 14), iar la capitolul
CERERE se vor înscrie solicitările beneficiarilor interni (potrivit tabelului nr. 1, Raportul
cerere-ofertă pentru produsul „ASK4U”). Excedentul de producţie va fi repartizat integral
pieţei externe adăugându-se la cererea deja exprimată (potrivit informaţiilor iniţiale).
În aceste condiţii, Raportul ofertă-cerere pentru produsul „ASK4U” după
investiţii în unităţi noi şi modernizarea celor existente se prezintă în tabelul nr.15.

24
 Raportul ofertă-cerere pentru produsul „ASK4U” după
investiţii în unităţi noi şi modernizarea celor existente

Tabelul nr. 13
Nr. Total anual Cantităţi trimestriale (mii buc.)
Specificaţie
crt. (m ii buc.) Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV
1. S.C. Timhard S.A. Timişoara 121,504 4,297 39,069 39,069 39,069
2. S.C. Crishard S.A. Braşov 294,234 53,496 80,246 80,246 80,246
3. S.C. Napcom S.A. Cluj-Napoca 641,800 152,800 163,000 163,000 163,000
4. S.C. Ovirom S.A. Constanţa 350,000 83,000 89,000 89,000 89,000
5. S.C. Comsub S.A. Bucureşti 652,000 155,200 165,600 165,600 165,600
I TOTAL OFERTĂ (RESURSE) 2059,538 448,793 536,915 536,915 536,915
II. CERERE PIAŢĂ, din care: 2059,538 448,793 536,915 536,915 536,915
A. CERERE INTERNĂ, din care: 800 255 125 210 210
1. Arad 60 25 15 10 10
2. Baia Mare 30 10 4 8 8
3. Braşov 80 10 6 32 32
4. Bucureşti 130 50 20 30 30
5. Cluj-Napoca 100 30 10 30 30
6. Constanţa 110 20 10 40 40
7. Deva 50 20 10 10 10
8. Iaşi 50 24 16 5 5
9. Oradea 20 4 2 7 7
10. Piatra Neamţ 30 12 8 5 5
11. Ploieşti 30 15 5 5 5
12. Sibiu 40 10 14 8 8
13. Timişoara 70 25 5 20 20
B. EXPORT 1259,538 193,793 411,915 326,915 326,915

25
 5. DISTRIBUIREA PRODUCŢIEI CĂTRE BENEFICIARI

Vânzarea producţiei de componente „ASK4U” este necesar să se facă astfel încât

cheltuielile de transport (element al costului comercial) să fie minime. Deoarece produsele se
pot transporta la beneficiari numai cu mijloace auto, iar tariful de transport este de 0,05 RON/buc. km,
alegerea judicioasă a rutelor de deplasare a produselor de la producători la beneficiari va
influenţa sensibil nivelul costului comercial mediu la nivel de companie.
Repartizarea producţiei pe beneficiari se poate trata ca o problemă de transport
saturată (oferta este egală cu cererea). Rezolvarea se poate face folosind algoritmul
cheltuielilor minime de aprovizionare-desfacere, metoda grafelor cu două puncte omogene
sau alte metode ale cercetării operaţionale.
)
În cazul în care se apelează la metoda grafelor cu două puncte omogene se procedează
astfel:
1. se întocmeşte o reţea de legături posibile între producători şi consumatori
pentru fiecare trimestru (a se vedea schema nr. 1 din model);
2. repartizarea producţiei de componente „ASK4U” de la cei 5 producători la cei
14 beneficiari se face ţinând cont de următoarele 3 criterii:
a) desfacerea producţiei cu prioritate în oraşul în care se află
producătorul sau altfel spus, satisfacerea în primul rând a pieţei locale;
b) satisfacerea integrală a solicitărilor beneficiarilor externi;
c) luarea în considerare, pentru fiecare producător, a distanţei minime (a se
vedea tabelul nr. 5) între acesta şi potenţialii consumatori. După ce au fost
satisfăcute restricţiile a) şi b), prin compararea distanţelor dintre ceilalţi
producători şi aceiaşi consumatori, rezultă graful final pentru fiecare trimestru
(schemele 2, 3 şi 4).
Sintetizat, distribuţia producţiei spre beneficiari se prezintă astfel:

26
 Arad

Timişoara Baia Mare

Braşov

Braşov Bucureşti

Cluj-Napoca

Constanţa

Deva
Producători Cluj-Napoca Beneficiari
Iaşi

Oradea

Piatra Neamţ
Constanţa
Ploieşti

Sibiu

Bucureşti
Timişoara

Export

Schema nr. 1: Momentul iniţial de distribuire a producţiei

27
Distribuţia producţiei spre beneficiari : TRIMESTRUL I

28
Distribuţia producţiei spre beneficiari : TRIMESTRUL II

29
 Distribuţia producţiei
spre beneficiari :
TRIMESTRUL III - IV

30
 Distribuirea producţiei la beneficiari

Timișoara
Tabelul nr. 16
Total
Cantităţi pe trimestre (mii bucăţi) produse
Beneficiari
trim. I trim. II trim. III trim. IV (mii bucăţi)
Timişoara 4,297 5 20 20 49,297
Export - 34,069 19,069 19,069 72,207
TOTAL 4,297 39,069 39,069 39,069 121,207

Brașov
Tabelul nr 17
Total
Cantităţi pe trimestre (mii bucăţi) produse
Beneficiari
trim. I trim. II trim. III trim. IV (mii bucăţi)
Arad 1,496 17,246 7,246 7,246 33,234
Baia Mare - 4 8 8 20
Braşov 10 6 32 32 80
Deva 20 10 10 10 50
Iaşi - 16 5 5 26
Piatra Neamţ 12 8 5 5 30
Ploieşti - 5 5 5 15
Sibiu 10 14 8 8 40
TOTAL 53,496 80,246 80,246 80,246 294,234

Cluj-Napoca
Tabelul nr.18
Total
produse
Beneficiari Cantităţi pe trimestre (mii bucăţi)
trim. I trim. II trim. III trim. IV (mii bucăţi)
Cluj-Napoca 30 10 30 30 100
Export 152,800 163,000 163,000 163,000 641,800
TOTAL 182,800 173,000 193,000 193,000 741,800

31
 Constanţa
Tabelul nr. 19

Cantităţi pe trimestre (mii bucăţi) Total produse

Beneficiari
trim. I trim. II trim. III trim. IV (mii bucăţi)
Arad 4 8 9 9 30
Baia Mare 10 - - - 10
Constanța 20 10 40 40 110
Iaşi 4
24 - - - 24
Oradea 4 2 7 7 20
Timișoara 21 - - - 21
Total intern 83 20 56 56 215
Export - 69 33 33 135
TOTAL 83 89 89 89 350

București

Cantităţi pe trimestre (mii bucăţi) Total produse

Beneficiari
trim. I trim. II trim. III trim. IV (mii bucăţi)
Arad 10 - - - 10
Bucureşti 50 20 30 30 130
Ploieşti 15 - - - 15
Total intern 75 20 30 30 155
Export 80,200 145,600 135,600 135,600 497,000
TOTAL 155,200 165,600 165,600 165,600 652,000

6. CALCULUL COSTULUI COMERCIAL MEDIU LA NIVELUL FIECĂREI SOCIETĂŢI

COMERCIALE ŞI PE TOTAL CLUSTER

Costul complet comercial (Cc) cuprinde costul de producţie (Cp) şi costul de

transport (Ct) şi se calculează separat pentru producţia destinată pieţei interne şi
producţia destinată exportului pe baza următoarelor formule:
Cci = Cpi + Cti
Cce = Cpe + Cte
unde:
Cci = costul complet comercial aferent producţiei destinate pieţei interne;
Cce = costul complet comercial aferent producţiei destinate pieţei externe;
Cpi = costul de producţie aferent producţiei destinate pieţei interne;
Cti, Cte = costul de transport aferent producţiei destinate pieţei interne şi externe.
Pentru anul de bază aceste date sunt incluse în tabelele 2, 3 şi 4. În cazul societăţilor
comerciale unde se alocă fonduri de investiţii în vederea modernizării, nivelul costurilor de
producţie se va prelua din tabelul nr. 2. La aceste unităţi trebuie să se ţină seama atât de reducerea
costurilor directe (unitar variabile), cât şi a celor indirecte (unitar convenţional-constante).
Costul direct (Cd1) în anul curent se calculează astfel:

32
unde:

Cd0 = costul direct (unitar variabil) în anul de bază (tabelul nr. 4, punctul 1);

r = reducerea procentuală a costului direct datorită modernizării (tabelul nr. 3).

Costul indirect (Ci1) în anul curent se determină utilizând următoarea relaţie de calcul:

unde:

Ci0 = nivelul costului indirect în anul de bază (tabelul nr. 4, punctul 2);
CRA 0, CRA 1 = capacitatea de regim în anul de bază şi în anul curent; a
= norma amortizării (10% pentru toate societăţile comerciale);
I = investiţiile pentru modernizări efectuate în anul curent.
În tabelul nr. 21 sunt prezentate datele în baza cărora s-au calculat noile niveluri ale
costurilor directe şi indirecte, precum şi rezultatele acestor calcule la unităţile care au
beneficiat de investiţii în modernizări.

Determinarea costului mediu de producţie

al societăţilor comerciale la care se efectuează modernizări
Tabelul nr. 21
Nr. Societăţi comerciale
crt. Specificaţie U.M. Cluj-Napoca Constanţa Bucureşti
1. Cost direct în anul de bază (Cd0) RON 40 44 42
2. Reducerea procentuală a costului direct (r) % 6,7 3,3 6,1
3. Cost direct în anul curent (Cd1) RON 37,32 42,55 39,4
4. Cost indirect în anul de bază (Ci0) RON 9 8 9
5. Capacitate de regim în anul de bază (CRA 0 ) buc. 580,000 320,000 600,000
6. Capacitate de regim în anul curent (CRA 1) buc. 641,000 350,000 652,000
7. Norm a am ortizării (a) % 10 10 10
8. Volum ul investiţiei (I) RON 60.000 30,000 40,000
9. Cost indirect în anul curent (Ci1) RON 8,15 7,32 8,23
10. Cost unitar aferent producţiei destinate RON 45,47 49,87 47,67
pieţei interne (Cpi)
11. Cost suplim entar pentru producţia destinată RON 2 2,5 3
exportului (Cse)
12. Cost unitar aferent producţiei exportate RON 47,47 52,37 50,67
(Cpe)

Nivelurile costurilor directe după efectuarea procesului de modernizare sunt:

33
 Nivelurile costurilor indirecte rezultate în urma acţiunii de modernizare sunt:

Costurile unitare aferente producţiei destinate pieţei interne se calculează după relaţia:
Cpi = Cd1 + Ci1 , unde:
Cpi = cost unitar aferent producţiei destinate pieţei interne ;
Cd1 = cost unitar direct în anul curent;
Ci1 = cost unitar indirect în anul curent.
Prin aplicarea relaţiei de calcul pentru cele trei societăţi comerciale rezultă
următoarele costuri unitare aferente producţiei destinate pieţei interne:
CpiCN = 37,32+ 8,15 = 45,47 RON
CpiCT = 42,55 + 7,32 = 49,87 RON
CpiB = 39,44 + 8,23 = 47,67 RON
Costurile unitare aferente producţiei destinate pieţei externe se determină cu
ajutorul următoarei relaţii de calcul:
Cpe = Cpi + Cse , unde:
Cpe = cost unitar aferent producţiei destinate exportului; Cpi
= cost unitar aferent producţiei destinate pieţei interne;
Cse = cost suplimentar aferent producţiei destinate exportului (tabelul nr. 4, punctul 3).
În urma acţiunii de modernizare, cele trei societăţi comerciale vor înregistra
următoarele costuri unitare aferente producţiei destinate pieţei externe:
CpeCN = 45,47 + 2 = 47,47 RON
CpeCT = 49,87 + 2,5 = 52,37 RON
CpeB = 47,67 + 3 = 50,67 RON
Cheltuielile de transport ce revin pe o unitate de produs se calculează astfel:

Unde:

T= tariff de transport/buc/km
qi = producţia destinată beneficiarilor din ţară;
di = distanţa dintre producători şi beneficiarii interni;
dpond = media aritmetică ponderată a distanţelor dintre producătorii şi
beneficiarii din ţară; de = distanţa de la producători la frontieră.
Media aritmetică ponderată a distanţelor dintre producătorii şi beneficiarii din ţară
se calculează potrivit formulei:

34
 Determinarea costurilor de transport atât pentru producţia destinată pieţei interne,
cât şi pentru producţia destinată pieţei externe se prezintă în tabelele 22-26.

Costul mediu de transport la S.C. Timhard S.A. Timişoara

Tabelul nr. 22
Total livrări Structura livrării Distanţa
Beneficiari
(buc.) (% ) (km)
Timişoara 49,297 100,00 10
Total livrări intern 49,297 100,00 10
Export 72,207 - 102
Total livrări 121,207 - -

Cti =10 km.*0,05 RON / buc. km. =0,50 RON / buc.

Cte =102 km.*0,05 RON / buc. km. =5,10 RON / buc.

Costul mediu de transport la S.C. Crishard S.A. Braşov

Tabelul nr. 23
Total livrări Structura livrării Distanţa
Beneficiari
(buc.) (% ) (km)
Arad 33,234 11,30 421
Baia Mare 20,000 6,80 378
Braşov 80,000 27,20 20
Deva 50,000 17,00 265
Iaşi 26,000 8,80 307
Piatra Neamţ 30,000 10,20 242
Ploieşti 15,000 5,10 111
Sibiu 40,000 13,60 143
Total livrări intern 294,234 100,00 201

!!,#$∗&'!(),*$∗#+*('+,'$∗'$(!+,$$∗'),(*,*$∗#$+(!$,'$∗'&'(,,!$∗!!!(!#,)$∗!&#
d pond =
!$$

𝑑./01 = 200,6≈201 km

Cti= 201 km * 0,05 RON/buc*km= 10,05 RON/buc.

Costul mediu de transport la S.C. Napcom S.A. Cluj-Napoca

Tabelul nr. 24
Total livrări Structura livrării Distanţa
Beneficiari
(buc.) (% ) (km)
Cluj-Napoca 100,00 100 10
Total livrări intern 100,000 100 10
Export 641,800 - 161
Total livrări 741,800 - -

35
Cti =10 km. *0,05 RON / buc. km. = 0,50 RON / buc.
Cte =161 km. *0,05 RON / buc. km. = 8,05 RON / buc.

Costul mediu de transport la S.C. Ovirom S.A. Constanţa

Tabelul nr. 25
Total livrări Structura livrării Distanţa
Beneficiari
(buc.) (% ) (km)
Arad 30,000 13,95 810
Baia Mare 10,000 4,65 763
Constanța 110,000 51,16 20
Iaşi 24,000 11,16 502
Oradea 20,000 9,30 799
Timșoara 21,000 9,78 821
Total livrări intern 215,000 100,00 369
Export 135,000 - 55
Total livrări 350.000 - -

!#,3,∗*!$(&,),∗'$(,!,!)∗),$(!!,!)∗,$'(3,#$∗+33(3,+*∗*'!
𝑑./01 = = 369,33≈369 km
!$$
Cti = 369 km*0,05 RON/buc*km = 18,45 RON/buc.
Cte = 55 km*0,05 RON/Buc*km = 2,75 RON/buc.

Costul mediu de transport la S.C. Comsub S.A. Bucureşti

Tabelul nr. 26
Total livrări Structura livrării Distanţa
Beneficiari
(buc.) (% ) (km)
Arad 10,000 6,45 563
București 130.000 83,90 20
Ploiești 15.000 9,65 60
Total livrări intern 155.000 100,00 59
Export 497.000 - 66
Total livrări 652.000 - -

),&,∗,)#(*#,3$∗'$(3,),∗)$
𝑑./01 = = 58,88≈59 km
!$$

Cti = 59 km*0,05 RON/buc*km = 2,95 RON/buc.

Cte = 66 km*0,05 RON/Buc*km = 3,30 RON/buc.

După determinarea costului mediu de producţie în unităţile modernizate şi a

costurilor medii de transport se determină costul comercial, profitul şi rata rentabilităţii la
nivelul fiecărei firme, precum şi la nivel de cluster (tabelul nr.27).

36
 Costul comercial, preţul de vânzare, profitul şi rata rentabilităţii societăţilor comerciale şi clusterului
Tabelul nr. 27
Societăţi Piaţa Volum de Cost comercial (RON) Preţ de vânzare (RON) Profit (RON) Rata
comerciale producţie renta-
(m ii buc.) unitar total unitar total unitar total bilităţii
(% )
internă 49,297 45,50 2.243,00 70,00 3.450,80 24,50 1.207,80 53,85
Timişoara externă 72,207 54,10 3.906,40 100,8 7.278,50 46,70 3.372,10 86,32
total 121,207 50,70 6.149,40 86,49 10.729,30 35,79 4.579,90 74,47
Braşov internă 294,234 55,05 16.197,60 70,00 20.596,40 14,95 4.398,80 27,15
internă 100,000 45,50 4.550,00 67,00 6.700,00 21,50 2.150,00 47,25
Cluj-Napoca externă 641,800 57,05 36.614,69 103,60 66.490,50 95,55 29.875,81 87,27
total 741,800 13,10 41.164,69 98,67 73.193,40 84,93 32.028,71 77,80
internă 215,000 63,45 13.641,75 69,00 14.835,00 5,55 1.193,25 8,75
Constanţa externă 135,000 51,75 6.986,25 95,20 12.852,00 43,45 5.865,75 83,96
total 350,000 58,94 20.628,00 80,69 27.687,00 21,75 7.059,00 34,22
internă 155,00 47,95 7.432,25 69,00 10.695,00 21,05 3.262,75 43,90
Bucureşti externă 497,000 52,30 25.993,10 98,00 48.706,00 45,70 22.712,90 87,40
total 652,000 51,27 33.425,35 90,21 59.401,00 38,94 25.975,65 77,70
TOTAL CLUSTER 2.159,241 39,88 117.565,04 88,70 191.607,10 48,28 74.042,06 62,98

4567 95:;<9=>? 757>?

Cost comercial unitar companie =
@5?A: B; C<5BA9ț=;
E57>? C<;ț FâHI><;
Preț de vânzare total =
@5?A: B; C<5BA9ț=; F>HBA7ă
Calculul prețului în €: unitar: €/buc.*3,5 RON/€
total: unitar*nr. buc.
Observație: Rata rentabilității este mai mare decât rata dobânzii
(60,24% > 7%)

37
 În concluzie:
1. Costul mediu complet comercial rezultat la nivel de companie este de 55,02 RON/buc.
2. La calculul indicatorilor s-a ţinut seama de preţurile diferite de vânzare ale
aceluiaşi produs pe piaţa internă şi respectiv, pe piaţa externă.
3. Activitatea productivă este profitabilă, întrucât rata rentabilităţii totale (60,24%)
este mai mare decât rata dobânzii (7%). Datorită diferenţelor în privinţa
nivelului preţurilor de vânzare pe piaţa internă şi pe piaţa externă, rata
rentabilităţii realizată la producţia destinată exportului este în general, mai
mare decât cea realizată la producţia destinată pieţei interne.
4. În cazul în care S.C. Ovirom S.A. Constanţa nu ar fi avut solicitări din partea
beneficiarilor externi investiţia la această societate comercială nu s-ar fi justificat
întrucât, după cum rezultă din tabelul nr. 27, nivelul ratei rentabilităţii pe piaţa
internă este în jur de 6,15%, sub rata dobânzii de 7%. În cazul celorlalte societăţi
comerciale membre ale clusterului investiţia s-ar fi justificat chiar dacă nu ar fi existat
solicitări ale beneficiarilor externi, întrucât nivelul ratei rentabilităţii pe piaţa internă
depăşeşte 27% (S.C. Crishard S.A. Braşov, unitate nouă, are cea mai mică rată a
rentabilităţii pe piaţa internă, respectiv 27,04%).

7. DETERMINAREA EFICIENŢEI ECONOMICE A INVESTIŢIILOR NOI ŞI

MODERNIZĂRII SOCIETĂŢILOR COMERCIALE DIN CADRUL CLUSTERULUI

Pentru aprecierea oportunităţii alocării de fonduri de investiţii în vederea realizării de

obiective noi şi a modernizării celor existente se calculează o serie de indicatori tehnico-economici
care fundamentează eficienţa economică a investiţiilor. Deoarece aceste calcule se efectuează în
vederea obţinerii împrumutului şi aprobărilor diferitelor organisme locale şi centrale (aprobări de
mediu, autorizaţii de transport, consilii locale etc.), ele se numesc Note de fundamentare sau
Calcule economice de fundamentare.
Din multitudinea indicatorilor care fundamentează alocarea de fonduri de investiţii,
prezentăm:

1. Investiţia specifică

Indicatorul exprimă corelaţia dintre efortul investiţional şi efectul obţinut sub forma
capacităţii de producţie, calculâdu-se conform relaţiei:
I7
i6C =
CTA! − CTA$
It = investiţia totală;
CTA 1 = capacitatea tehnică anuală după efectuarea
investiţiilor; CTA 0 = capacitatea tehnică anuală iniţială.
În cazul dat, investiţia specifică este:

476.819
i6C = = 0,798 RON/buc.
2.103.900 − 1.500.000

Pentru calcularea investiţiei specifice s-au folosit date din tabelele 1 şi 13.
Precizăm că în industria de mijloace ale tehnicii de calcul şi de birou investiţia specifică
este considerată ca fiind favorabilă până la maximum 1 RON/buc., deci investiţia este
eficientă din punct de vedere economic.

38
 2. Termenul de recuperare a investiţiilor

Se calculează pe baza sporului de profit preconizat a se obţine la nivelul fiecărei societăţi

comerciale ca urmare a acţiunilor de investiţii în obiective noi şi în modernizarea celor existente:

𝐼f
𝑇d =
(𝑃.d! ∗ 𝐶𝑅𝐴! − 𝑃.d$ ∗ 𝐶𝑅𝐴$ )
CRA 0, CRA 1 = capacitatea de regim iniţială şi după alocarea de investiţii;
Ppr0, Ppr1 = profitul preconizat şi realizat în condiţiile livrării întregii producţii pe piaţa
internă în anul de bază şi respectiv în anul curent;
It = investiţia totală.

Calculele privind creşterea profitului în anul curent faţă de anul de bază sunt
efectuate în tabelele 28 şi 29.

Profitul obţinut în condiţiile capacităţii de regim în anul

de bază şi livrării producţiei pe piaţa internă

Tabelul nr. 28
Nr. Societate comercială Profit unitar Capacitate de Profit total
crt. (RO N/buc.) regim (buc.) (RON)
1. Timişoara - - -
2. Braşov - - -
3. Cluj-Napoca 18 580.000 10.440.000
4. Constanţa 17 320.000 5.440.000
5. Bucureşti 18 600.000 10.800.000
6. Total 17,79 1.500.000 26.680.000

Total profit unitar = Profit unitar x % CRA/total sau

Total profit total : CRAtotal
Indicatorul profit unitar se calculează plecând de la datele incluse în
tabelul nr. 4. Profit unitar = Preţ de vânzare - Cost de producţie

Profitul obţinut în condiţiile capacităţii de regim în anul

curent şi livrării producţiei pe piaţa internă

Tabelul nr. 29
Nr. Societate comercială Profit unitar Capacitate de Profit total
crt. (RON/buc.) regim (buc.) (RON)
1. Timişoara 24,50 121.207 2.969.571,5
2. Braşov 35,79 294.234 10.530.634,9
3. Cluj-Napoca 21,23 741.800 15.748.414,0
4. Constanţa 5,55 350.000 1.942.500
5. Bucureşti 21,05 652.000 13.724.600
6. Total 20,80 2.159.241 44.915.720,4

În aceste condiţii, termenul de recuperare a investiţiilor ar fi:

39
 &+).*!3
𝑇d = = 0,026 ani ≈10 zile.
&&.3!,.+'$,&m').)*$.$$$

Având în vedere faptul că termenul pentru care banca acordă împrumutul este de un
an, cu o perioadă de graţie de trei luni şi o rată a dobânzii de 7%, iar termenul preconizat
de recuperare a investiţiei este de 34 zile, rezultă că investiţia este eficientă.
Observaţie: Relaţia de calcul folosită ia în considerare profitul preconizat a se
realiza dacă întreaga producţie suplimentară ar fi livrată pe piaţa internă (unde preţul de
vânzare este de peste două ori mai redus decât la export în forma convertibilă).

3. Ponderea echipamentelor şi instalaţiilor în valoarea totală a investiţiilor

Pe baza datelor din tabelele 2 şi 13 rezultă situaţia din tabelul nr. 30. Rezultatul de
93,32% reflectă o pondere ridicată a echipamentelor şi instalaţiilor în totalul investiţiilor în unităţi
noi şi în modernizarea celor existente, fapt ce denotă caracterul direct productiv al acestora.

Structura investiţiilor în anul curent

Tabelul nr. 30
Nr. Societăţi noi şi Investiţii alocate Valoare echipamente şi Pondere
crt. modernizate (RO N) instalaţii (RON) (% )
1. Timişoara - unitate nouă
103.649 93.961 90,6
2. Braşov - unitate nouă 243.170 224.972 92,51
3. Cluj-Napoca - modernizare 121.000* 93,08
60.000
4. Constanţa - modernizare 30.000
5. Bucureşti - modernizare
40.000
6. TOTAL 476.819 439.933 92,27

*Se consideră că din totalul fondurilor de investiţii în modernizare, 9.000 RON

(câte 3.000 RON pentru fiecare societate comercială modernizată) reprezintă cheltuieli
pentru demontare, transport şi montare echipamente.

4. Randamentul economic al investiţiilor

Randamentul economic al investiţiilor este un indicator important al eficienţei

economice, care exprimă câţi RON profit se obţin după recuperarea investiţiei la fiecare
RON investit. De aceea, la analiza unui proiect modernizare şi/sau de investiţii în noi
obiective se ţine seama de mărimea rentabilităţii economice antecalculate.
pq st
R; = −1= − 1 ,unde:
rq Eu
It = volumul investiţiilor totale;
Pt = profit total obţinut în urma alocării fondurilor de investiţii, pe întreaga perioadă de
funcţionare a utilajelor şi instalaţiilor respective;
D e = durata de funcţionare a utilajelor şi instalaţiilor care au făcut obiectul lucrărilor de
investiţii în unităţi noi şi în modernizarea celor existente; în industria de mijloace ale
tehnicii de calcul şi de birou se consideră De = 5 ani;
Tr = termenul de recuperare a investiţiilor. În cazul dat, termenul de recuperare a investiţiilor
(Tr), calculat anterior, va fi de 0,026 ani (10 zile);
Re = randamentul economic antecalculat.
40
 5
𝑅v = − 1 = 191,308 RON ≈ 191 RON /RON investit
0,026

Randamentul economic antecalculat indică faptul că pentru fiecare RON investit se obţine
un profit net de 53 RON pe întreaga durată de funcţionare a echipamentelor şi instalaţiilor.

5. Rata rentabilităţii antecalculate (minimă)

•
~€• 4E} ~ ∗p ‚u~
R% = • ∗ 100, unde:
~€• 4E} ~ ∗4 ƒ~

CTAi = capacitatea tehnică după efectuarea investiţiilor (tabelul nr. 13);

Ppri = profitul unitar preconizat (tabelul nr. 4);
Cci= costul comercial unitar antecalculat (tabelul nr. 4).

Deoarece profitul aferent acestei rate a rentabilităţii a fost calculat anterior (tabelul
nr. 29), în continuare vom calcula doar suma costurilor complet comerciale aferente
producţiei destinate pieţei interne (tabelul nr. 31).

Costurile complet comerciale în condiţiile capacităţii de regim în

anul curent şi livrării producţiei pe piaţa internă

Tabelul nr. 31
Nr. Societate comercială Cost unitar Capacitate de regim Cost total
crt. (RON/buc.) (buc.) (RON)
1. Timişoara 45,50 121.207 5.514.918,5
2. Braşov 55,05 294.234 16.197.581,7
3. Cluj-Napoca 45,50 741.800 33.751.900,0
4. Constanţa 63,45 350.000 22.207.500,0
5. Bucureşti 47,95 652.000 31.263.400,0
6. Total 52,93 2.054.592 108.935.300,0

Observaţie: Relaţia de calcul folosită ia în considerare situaţia cea mai puţin favorabilă
pentru cluster şi anume, cazul în care întreaga producţie de porţelan ar fi livrată pe piaţa internă.
Nivelul ratei rentabilităţii astfel obţinut este acoperitor în sensul că el reprezintă rentabilitatea
minimă care poate fi realizată. Deoarece preţul pe piaţa externă este, aşa cum s-a arătat, mult
mai mare, contractarea producţiei la export conduce la creşterea substanţială a rentabilităţii.

44.915.720,4
R% = ∗ 100 = 41,23%
108.935.300

Se observă că rata rentabilităţii astfel calculată este cu aproape 50% mai scăzută
decât cea efectiv realizată (60,24%, tabelul nr. 27). Ea este însă peste nivelul ratei
dobânzii pe piaţă (7%). Ca urmare, chiar dacă întreaga producţie realizată se livrează
pieţei interne, activitatea clusterului este eficientă.

41
 6. Calcule privind rambursarea creditului contractat

Pentru realizarea lucrărilor de modernizare şi construire de noi unităţi productive a

fost contractat la B.C.R. un credit de 496.877 RON rambursabil într-un an, având o perioadă
de graţie de trei luni, cu o rată a dobânzii de 7% pe an. Creditul se rambursează într-un
număr egal de rate lunare, iar calculul dobânzii se face corespunzător creditului rămas
nerambursat la începutul fiecărei luni.
Modul de rambursare în fiecare lună şi volumul cheltuielilor aferente dobânzilor,
cheltuieli care încarcă efortul financiar al clusterului, sunt prezentate în tabelul nr. 32.

Calculul dobânzii aferente creditului pentru investiţii

Tabelul nr. 32
Credit restant la Rata de
Perioada Dobânda Total de plată
începutul lunii rambursare
(luna) (RO N) (RO N) (RON) (RO N)
1 476.819 - 2.781,444 2.898,450
2 476.819 - 2.781,444 2.898,450
3 476.819 - 2.781,444 2.898,450
4 423.839,112 52.979,888 2.781,444 55.761,332
5 370.859,224 52.979,888 2.458,266 58.438,154
6 317.879,336 52.979,888 2.150,980 55.130,868
7 264.899,448 52.979,888 1.843,700 54.823,588
8 211.919,560 52.979,888 1.536,416 54.516,304
9 158.939,672 52.979,888 1.229,133 54.209,021
10 105.959,784 52.979,888 921,850 53.901,738
11 52.979,896 52.979,888 614,566 53.594,454
12 0,008 52.979,888 307,280 53.287,168
TOTAL - 476.819 22.187,967 502.357,977

Rata de rambursare este constantă:

rq
𝑅d = =&+),*!3 = 52.979,888 RON
„<.?AH= 3

Dobânda pentru lunile de grație este fixă:

476,819 ∗ 0,07
Dobânda = = 2.781,444 RON
12

Din luna a cincea, după prima rată, dobânda se va reduce. Rata de scădere este:
0,07
Rată lunară = = 0,0058 = 0,58 %
12

Din luna a cincea, dobânda scade progresiv odată cu rambursarea:

(476.819-52.979,888)*0,0058=2.458,266 RON

Concluzii: Pentru dezvoltarea activităţii productive, clusterul a împrumutat suma de 476.819 RON.
Într-o perioadă relativ scurtă (un an), ea va trebui să plătească băncii creditoare
502.357,977 RON. De obicei, ratele de rambursare sunt acoperite din profitul lunar, în timp ce

42
cheltuielile aferente dobânzilor se includ în costurile de producţie, sporind nivelul acestora.
Ţinând cont de modul degresiv de calcul al dobânzii, rata efectivă este:
22.187,967
R% = ∗ 100 = 4,65%
476.819

Observaţie: Efortul financiar total făcut de cluster pentru realizarea lucrărilor de

modernizare a societăţilor comerciale existente şi de investiţii în noi unităţi productive
cuprinde atât investiţia propriu-zisă, cât şi cheltuieli aferente dobânzilor. De aceea, nu de
puţine ori, la calculul termenului de recuperare se ia în considerare efortul total. În aceste condiţii,
ţinând seama de datele din tabelele 13 şi 29, rezultă că termenul de recuperare ar fi:

Total de plată 502.357,977

T< = = = 0,028 ≈ 10 zile
Creșterea profitului 18.235.720,4

Termenul de recuperare rezultat este mai mic de un an. Chiar şi în aceste condiţii,
în care în metodologia de calcul a indicatorului “creşterea profitului” s-a considerat că
întreaga producţie a clusterului va fi destinată pieţei interne, proiectul de modernizare ar
fi primit avizele necesare punerii în aplicare.

7. Indicatori privind activitatea de comerţ exterior

a. Producţia anuală destinată exportului

Calculul se face cu ajutorul relaţiei:

&
𝑄𝑒 = ‘“!(𝑞𝑒‘ ∗ 𝑝‘ ), unde:
qei = producţia fizică a societăţii „i” destinată exportului;
pi = preţul unitar al produsului la societatea comercială„i”.

Conform datelor din tabelul nr. 27, rezultă:

Qe = 72.207 x 100,80 = 7.278.465,60 RON (Timişoara)

641.800 x 103,60 = 66.490.480,00 RON (Cluj-Napoca)
135.000 x 95,20 = 12.852.000,00 RON (Constanţa)
497.000 x 98,00 = 48.706.000,00 RON (Bucureşti)
1.346.007 135.326.946,00 RON = 38.664.841,70 €

b. Ponderea valorică a produselor destinate exportului

Relația de calcul este următoarea:

p<;țt
E= ∗ 100, unde:
p<;țq
Preţe = preţul producţiei destinate exportului;
Preţt = preţul total al întregii producţii (calculat în tabelul nr. 27).

135.326.946,00
E= ∗ 100 = 70,63%
191.607.100,00

43
Observaţie: ponderea cantitativă a produselor destinate exportului se determină
conform relaţiei:
𝑄𝑒
𝐸᾿ = ∗ 100
𝑄𝑡
1.346.007
E᾿ = ∗ 100 = 62,31%
2.160.041

Diferenţa semnificativă dintre cele două valori se explică prin diferenţa dintre
preţurile pe piaţa internă şi externă.

c. Importul anual complementar pentru realizarea producţiei

Calculul se face cu relaţia:

,

M᾿ = (q = ∗ p:= ), unde:
=“!

qi = producţia fizică incluzând materii prime importate (tabelul nr. 27);

pmi = preţ materii prime din import/unitate produs (tabelele 2 şi 4).
’
M = 121.207 x 3,2 = 387.862,40 € (Timişoara)
294.234 x 3,2 = 941.548,80 € (Braşov)
741.800 x 3,1 = 2.299.580,00 € (Cluj-Napoca)
350.000 x 2,6 = 910.000,00 € (Constanţa)
652.800 x 2,5 = 1.632.000,00 € (Bucureşti)
2.160.041 6.170.991,20 € = 21.598.469,20 RON

Importul specific pentru producţie se calculează conform relaţiei:

M᾿
m᾿ =
Q7

Q t = producţia fizică totală.

).!+$.33!,'$
m᾿ = =2,857≈2,86 €/buc.
'.!)$.$&!

d. Balanţa comercială externă a companiei

Pentru calculul acestui indicator se va utiliza relaţia:

'
BCE = Qe - M
BCE = 38.664.841,70 - 6.170.991,20 = 32.493.850,50 €

e. Aportul valutar al producţiei exportate

Acest indicator se calculează în două variante, respectiv “Aport valutar brut” (Avb)
şi “Aport valutar net” (Avn), după următoarele relaţii:

Avb= Qe - M imp , unde:

44
Qe = producţia destinată exportului;
M imp = valoarea materiilor prime din import incluse în producţia destinată exportului.
Avn= Qe – (M imp+M exp), unde:
M exp = valoarea materiilor prime exportabile incluse în producţia destinată exportului.

Valoarea materiilor prime din import şi a celor exportabile incluse în producţia

destinată exportului este calculată în tabelul nr. 33, cu date din tabelele 2, 4 şi 27.

Valoarea materiilor prime din import

şi a materiilor prime exportabile incluse în producţia destinată exportului
Tabelul nr. 33
Nr. Societate Producţie M aterii prime din Valoare M aterii Valoare
crt. comercială de export im port înglobate materii prime prime m aterii prim e
(buc.) în produsul finit im portate (€) exportabile exportabile (€)
(€/buc.) (€/buc.)
1. Timişoara 72.207 3,20 231.062,40 4,00 288.828
2. Cluj-Napoca 641.800 3,10 1.989.580,00 3,60 2.310.480
3. Constanţa 135.000 2,60 351.000,00 3,80 513.000
4. Bucureşti 497.000 2,50 1.242.500,00 3,43 1.704.710
5. Total 1.346.007 2,81 3.814.141,6 3,58 4.817.018

Rezultă:

Avb = 38.664.841,70 - 3.814.141,60 = 34.850.700,10 €

Avn = 38.664.841,70- (3.814.841,60+ 4.817.018,00) = 27.928.275,22 €

e. Cursul de referinţă al activităţii de comerţ exterior

Cost comercial al producției exportate (u. v. )

CRB =
Valoarea producției exportate (euro)

Conform datelor din tabelele 2, 4 şi 27, rezultă:

72.207 ∗ 54,1 3.906.398,7

CRBE = = = 1,8785 RON/€
72.207 ∗ 28,80 2.079.561,6

641.800 ∗ 57,05 36.614.690

CRB4„ = = = 1,927 RON/€
641.800 ∗ 29,60 18.997.280

135.000 ∗ 51,75 6.986.250,00

CRB4E = = = 1,903 RON/€
135.000 ∗ 27,20 3.672.000,00

497.000 ∗ 52,30 25.993.100

𝐶𝑅𝐵£ = = = 1,868 RON/€
497.000 ∗ 28 13.916.000

3.906.398,7 + 36.614.690 + 6.986.250,00 + 25.993.100

CRB757>? = = 1,901 RON/€
2.079.561 + 18.997.280 + 3.672.000,00 + 13.916.000
45
După cum se observă, cursul de referinţă la nivelul clusterului este mai mic faţă de cursul valutar de
piaţă (3,5 RON/€), ceea ce demonstrează eficienţa lucrărilor de modernizare. Diferenţele de curs
valutar între diferitele societăţi comerciale se explică prin diferenţele de preţ şi prin distanţele diferite
faţă de frontieră (franco vamă), elemente care influenţează costul comercial.

*
* *

Notă: Fiecare student va întocmi o hartă a României cu fluxurile fizice de transport de la

producători la beneficiarii interni şi externi (franco vamă).

46
BIBLIOGRAFIE

Drăgănescu, M. (n.d.), Societatea informaţională şi a cunoaşterii. Vectorii societăţii

cunoaşterii, accesat la data de 01.10.2012, <www.racai.ro/INFOSOC-
Project/Draganescu_st_a01_new.pdf>.
HG 1440/2002 (2002), Strategia naţională pentru promovarea noii economii şi implementarea
Societăţii Informaţionale, publicată în Monitorul Oficial 933 din 19 decembrie 2002.
Institutul Naţional de Statistică (2007), CAEN Rev. 2, accesat la data de 01.10.2012,
<http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-
62/Legislatie/nationala/9_CAEN/22.05.2012/CAEN_ian_2008.pdf>.
ISO 9000-3:1997 (1997), Quality Management and Quality Assurance Standards – Part 3:
Guidelines for the Application of ISO 9001:1994 to the Development, Supply, Instalation
and Maintenance of Computer Software.
Johnson, B., Andrew, M., Steel, D. (1994), Quality Management for IT Services, Norwich: CCTA.
Nicolescu, O. (2001), Managementul întreprinderilor mici şi mijlocii, Bucureşti: Editura
Economică.
OECD (2000), Managing National Innovation Systems, Paris: OECD.
Plumb, I., Raţiu-Suciu, I. (2003), Economie industrială, Bucureşti: Tribuna Economică.
Raţiu-Suciu, I., Plumb, I., Pavelescu, F., Zamfir, A. (2006), Economie industrială. Lucrări
aplicative, Bucureşti: Editura ASE.
Raţiu-Suciu, I., Plumb, I., Zamfir, A. (2004), Adaptarea potenţialului productiv al unei
industrii la schimbările impuse de cererea pieţei, Bucureşti: Editura ASE.

47