Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării

al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Departamentul Inginerie și Management Industrial

RAPORT
despre lucrarea Nr. 1
la disciplina: Fundamente Economice ale Ramurii
Tema:
Impactul progresului tehnic asupra limitelor resurselor
Varianta - 33

A efectuat: Onisim Ariadna,

Gr. TI-191 F/R

A verificat: Dodu Aliona,

dr.lec. universitar

Chișinău, 2020
Cuprins:

Impactul progresului tehnic asupra limitelor resurselor

1. Noțiuni generale............................................................................................................ 3-4

2. Factorii de condiţionare a progresului tehnic................................................................ 5-6

3. Progresul tehnic în contextul strategiilor globale şi naţionale....................................... 6-7

4. Efectele progresului tehnic............................................................................................. 7-8

5. Evaluarea efectelor cantitative....................................................................................... 8-9

6. Evaluarea efectelor calitative......................................................................................... 9-

11

Concluzie ...................................................................................................................................11

Referințe bibliografice...............................................................................................................12

Onisim Ariadna, st. Gr. TI-191 F/R 2| P a g e

 Impactul progresului tehnic asupra limitelor resurselor
1. Noțiuni generale

“Schimbarea nu asigură neapărat progresul, însă progresul în mod implacabil necesită

schimbare. Educaţia este esenţială pentru schimbare, deoarece schimbarea creează noi dorinţe
şi capacitatea de a ni le satisface.”

citat din Henry Steele Commager

Progresul tehnic reprezintă o plenititudine de realizări prin care o întreprindere sau o

economie în totalitate devine mai eficientă. În același timp este o axiomă și un rezultat pentru
dezvoltarea unei economii.
Cu toții cunoaștem că progresul tehnic determină creșterea eficienței economice , ținând
cont de mai multe supoziții, dintre care:
1. Reorganizarea muncii și a producției;
2. Înlocuirea unor elemente cu altele și perfecționarea acestora;
3. Creșterea volumului de producției cu același consum de factori;
4. Reducerea consumului de factori de producție pe unitatea de produs;
5. Încasarea cheltuielilor mai mari;
6. Ridicarea pregătirilor noilor generații;
7. Renunțarea la unele tehnologii pentru altele mai eficiente;
8. Reducerea pierderilor de proces,etc.
Însă pentru a obține un progres este nevoie de multă muncă și efort adaptat la schimbări. Aici
putem face referire la reorientarea spre alte activități al angajaților,pentru ocuparea și calificarea
acestora.
Progresul tehnic influenteaza gradul de ocupare a populatiei in functie de durata astfel:

a) pe termen scurt provoaca reducerea nr. de locuri de munca (somaj) datorita

mecanizarii, automatizarii, robotizarii.
b) pe termen lung determina cresterea nr. locurilor de munca fapt demonstrat in tarile
dezvoltate. Este insa necesara reorienatrea si recalificarea unei parti din populatie.

Însă să nu uităm că pentru a obține un progres, fie tehnic, industrial, mecanic , profesionist
trebuie să depunem maxim efort. Însă uneori avem nevoie și de alte mecanisme care stau la baza
acestui proces, unul dintre reprezintă și resursele economice.

Onisim Ariadna, st. Gr. TI-191 F/R 3| P a g e

 Resursele economice alcătuiesc totalitatea elementelor, premiselor directe şi indirecte,
reale şi monetare, care sunt utilizabile şi pot fi atrase, în producerea de noi bunuri economice,
necesare satisfacerii nevoilor umane.
Progresul tehnic este abordat în analiza economică din perspective diferite și
complementare, după care se iau în considerare și condițiile de acces , respectiv și efectele pe
care le determină, sau condițiile pe care le realizează. Pentru ca să înțelegem din punct de vedere
economic de ce tehnica este atât de importantă este nevoie de multe analize și cercetări , însă
dacă ne-am uita cu ochiul liber în jur am observa că peste tot este tehnică. Ba chiar eu aș
confirma că tehnica ne domină. Vă întrebați de ce cred așa ? Simplu , aș avea foarte multe
răspunsuri, zilnic noi aprindem lumina , facem cafea în aparat electronic, pâine în toaster ,
deschidem frigiderul, aprindem televizorul , calculatorul, și nu în ultemul rând stăm în telefoane.
Toate aceste lucruri și reprezintă progres tehnic, pentru că cândva aceste lucruri nici nu existau.
Și nu ar fi existat, dacă într-o zi cineva nu ar fi inventat.
Astăzi aceste lucruri ne alimentează atât în modul direct cât și indirect. Prin domeniul
tehnicii, spre exemplu al calculatorului avem posibilitatea să ne auzim cu cei dragi de la distanță,
să învățăm lucruri noi și chiar să găsim cărțile pe care le dorim într-un singur click, însă este
important să nu folosim această posibilitate în sens ironic. Pentru că din punct de vedere strict
logic progresul se poate face atât în bine , cît și în rău. În genere integrarea progresului tehnic în
strategiile de dezvoltare globală contribuie la stimularea unei creşteri economice durabile,
realizată pe o bază ştiinţifică, care are în atenţie obiectivele globale ale omenirii: conservarea
resurselor naturale, promovarea dezvoltării unor economii naţionale sănătoase şi competitive,
îmbunătăţirea condiţiilor sociale, de viaţă şi de lucru ale oamenilor, protecţia mediului
înconjurător etc.
Direcţiile de dezvoltare prioritară tehnico-ştiinţifică sunt orientate către astfel de
obiective globale. Pe care le asistăm la accentuarea unor crize, care afectează dezvoltarea
economică globală. Astfel, criza energetică, criza materiilor prime, tendinţele de extindere a
sferelor de influenţă economică şi politică, criza sistemului valutar etc. exprimă contradicţiile
economice, politice şi sociale existente la scară mondială.

În acest context se impune o înţelegere a efectelor ale progresului tehnic contemporan ca

o componentă a forţelor de producţie. Progresul tehnic, pe de o parte, contribuie la progresul
general al societăţii iar pe de altă parte, generează agravarea pericolului nuclear, degradarea
ecologică etc.

2. Factorii de condiţionare a progresului tehnic

Onisim Ariadna, st. Gr. TI-191 F/R 4| P a g e
 Cu cât relaţia dintre progresul tehnic şi nivelul general de dezvoltare economico-socială
este mai bine înţeleasă, cu atât există mai multe posibilităţi de a putea sprijini progresul tehnic
printr-o serie de factori absolut necesari, precum factorul uman, baza tehnică şi materială,
factorul managerial, factorii economici.

Factorul uman , a cărui acţiune este îndreptată spre creaţie şi inovare influenţează prin:

 numărul şi nivelul de pregătire şi de specializare a indivizilor;

 nivelul general de cultură proprie fiecărei ţări;

 existenţa unui sistem unanim recunoscut de valori umane, cu ierarhizarea după

aportul real la progresul tehnic;

 existenţa motivaţiei individuale şi colective pentru creaţie; asigurarea condiţiilor

materiale şi spirituale de transformare a potenţialului uman într-un potenţial fertil
de creaţie.

Mobilizarea potenţialului uman se face prin interferenţă cu ceilalţi factori de determinare

a progresului tehnic, care ţin mai puţin de oferta socială şi mai mult de existenţa
resurselor şi a intenţiilor de alocare.

Baza tehnico-materială include resursele de materii prime, materiale, energetice,

echipamentele performante. Existenţa acesteia este în dependenţă de politica de investiţii
în domeniul cercetării ştiinţifice orientată spre dezvoltarea tehnologică, politică care
trebuie să fie stimulatoare, nu restrictivă, întrucât vizează realizarea de produse şi
tehnologii noi, competitive internaţional.

Factorul managerial se referă la cadrul structural al desfăşurării activităţilor specifice

progresului tehnic: cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi de introducere a
progresului tehnic.

Cadrul structural este urmărit prin sistemul guvernamental, al organismelor care patronează
astfel de obiective, unităţilor de profil, sau de organizarea activităţii de creaţie în cadrul
sistemului productiv privat, care ţine de politica de dezvoltare a firmei şi de interesul
competiţional pe care-l impune caracterul concurenţial al pieţii.

Factorii economici vizează sursele de finanţare, destinaţia fondurilor alocate,

stimulentele financiare individusle şi colective şi de asemenea se referă la metodologia de

Onisim Ariadna, st. Gr. TI-191 F/R 5| P a g e

 determinare a eficienţei economice a progresului tehnic, perceput ca un salt calitativ
costisitor în planul cheltuielilor şi nu în totalitate previzibil în planul efectelor.

3. Progresul tehnic în contextul strategiilor globale şi naţionale

Colaborarea economică şi tehnico-ştiinţifică din cadrul cooperărilor internaţionale este o

componentă de bază a politicilor şi strategiilor din domeniul ştiinţei şi progresului tehnic,
îndeosebi, al ţărilor interesate de accelerarea progresului economic propriu şi general. Din acest
punct de vedere, politicile şi strategiile ştiinţifice şi în cadrul acestora cele ale progresului tehnic
sunt concepute pe baza a două trăsături majore:

a. un caracter naţional determinat de integrarea progresului ştiinţific şi tehnic în

strategiile de dezvoltare economico-socială a fiecărei ţări;

b. un caracter internaţional de mondializare, care rezultă din existenţa unor obiective

strategice comune, dat find globalizarea unor probleme contemporane (exemplu
poluarea), sau existenţa unor interese zonale, aşa cum este, de exemplu, integrare
europeană.

Aceste trăsături vor evolua spre un echilibru raţional, care să asigure lichidarea decalajelor
existente pe plan mondial/zonal atât în ceea ce priveşte dezvoltarea ştiinţifică, tehnică, dar mai
ales cea economică. În plan naţional, stimularea creşterii economice pe termen lung presupune
existenţa unui efect de difuziune a progresului tehnic în procesele productive.

Progresul tehnic se amplifică în procesul de producţie prin intermediul actului de

multiplicare a rezultatelor – produse, procese, lucrări, servicii – în firmele/societăţile
producătoare, pe măsură ce se lărgeşte aria cerinţelor şi apar noi consumatori. Satisfacerea la un
nivel cantitativ şi calitativ superior a acestor cerinţe se realizează pe baza efectelor pozitive ale
progresului tehnic, generează saltul economic. De reţinut dintre efectele calitative ale progresului
tehnic, în mod deosebit, schimbările structurale din întreaga economie, care contribuie la
creşterea economică a unei ţări. Afirmaţia este astăzi pe deplin verificată de schimbările majore
pe care le-a produs dezvoltatea electronicii, ramură industrială relativ tânără, care a deschis
drumul unor largi mutaţii în structura economică, culminând în prezent cu „era comunicaţiilor”,
care comprimă spaţiul şi timpul. Realizarea unui anumit nivel de dezvoltare economică permite,
pe de o parte, alocarea unor noi resurse pentru stimularea creativităţii, precum cercetarea și
inovarea anumitor lucruri.

Pe de altă parte, realizarea progresului tehnic crează noi cerinţe calitative superioare,
cărora activitatea de cercetare ştiinţifică trebuie să le facă faţă, să le găsească răspunsuri şi soluţii

Onisim Ariadna, st. Gr. TI-191 F/R 6| P a g e

adecvate. Existenţa unui nivel scăzut de dezvoltare constituie o frână în promovarea elementelor
de progres tehnic, neoferind condiţii suficiente de aplicare pentre rezultatele cercetăriilor
ştiinţifice. În acest caz, dezvoltarea economică, existentă la un moment dat, poate constitui o
restricţie în introducerea progresului tehnic în producţie.

Se pot întîlni însă, mai rar, situaţii în care, neexistând condiţii favorabile pentru aplicarea unor
soluţii noi în perimetru naţional, unele dintre aceste soluţii fie metode sau tehnologii ce pot
constitui obiectul unor transferari prin licenţe şi brevete în afara graniţelor. În acest caz se
realizează, într-o măsură mai mare progresul general al ţării care l-a materializat, decât al ţării
care l-a creat.

4. Efectele progresului tehnic

Principalele tipuri de efecte, rezultate din introducerea progresului tehnic în practică

includ pe cele informaţional-ştiinţifice, tehnice, sociale, speciale, ecologice, pe lângă cele
economice. Procesul complex al progresului tehnic influenţiază, prin particularităţile activităţilor
sale, atât componenta materială, cât şi cea spirituală a societăţii umane. Din acest punct de
vedere, efectele progresului tehnic pot fi grupate în :

 cantitative – care modifică componenta materială şi pot fi măsurabile sub formă naturală
sau valorică;

 calitative – care se reflectă direct în latura spirituală a societăţii.

În aprecierea efectelor cantitative trebuie să se ţină cont de unele particularităţi de realizare a

progresului tehnic, cum ar fi:

 activitatea de cercetare ştiinţifică are trei posibilităţi de finalizare şi anume:

– realizarea de „bunuri” spirituale, cu extinderea şi aprofundarea cunoaşterii pe plan

naţional şi universal;

– generarea unor efecte sociale: îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, de trai,

reducerea volumului de muncă fizică grea, obositoare, ridicarea nivelului de
tehnica securităţii muncii, diminuarea numărului de boli profesionale etc.

 acţiunea legii valorii are un caracter aleatoriu în activitatea de concepţie ştiinţifică;

realizarea valorii de întrebuinţare a produselor se realizează în producţie, dar se apreciază
de consumatori prin componenta concurenţială a pieţii;

Onisim Ariadna, st. Gr. TI-191 F/R 7| P a g e

  mărimea efectelor totate are un grad mare de relativitate: apar unele efecte indirecte pe
toată durata de viaţă a produsului, apreciate cu valori diferite la producător şi
consumator;

 rezultatele activităţii de concepţie au un pronunţat caracter probabilistic, cu un anume

grad de risc în ce priveşte aplicarea lor potenţială, cu materializarea în ultimile faze ale
procesului de fabricaţie;

 rezultatele activităţii de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi de introducere a

progresului tehnic sunt supuse unei uzuri morale, noul de azi devenind urgent vechiul de
mâine;

 dimensionarea efectelor progresului tehnic necesită raportarea la o stare anterioară

introducerii acestuia, mai ales la nivelul producătorilor de noi produse, tehnologii şi al
utilizatorilor acestora, ceea ce accentuează caracterul relativ al demersului necesar
consumării efectelor respective.

5. Evaluarea efectelor cantitative

Repartizarea efectelor progresului tehnic între unităţile producătoare şi cele utilizatoare se

face în mod inegal şi diferit de la un domeniu la altul. Supuse unor factori diferiţi efectele
progresului tehnic sunt uneori favorabile unităţilor producătoare şi nefavorabile celor
utilizatoare, dacă politica celor din urmă este orientată către obţinerea unor profituri rapide.

La nivelul unităţilor de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică efectele tehnologice pot fi

tratate sub două aspecte:

a. ca efecte rezultate din activitatea acestor unităţi, privite ca întreprinderi productive

autonome, în care efectele cantitative ale progresul tehnic constau în veniturile realizate
din activitatea proprie totală, în care sunt incluse şi veniturile realizate din vânzarea de
licenţe, know-how, invenţii etc;

b. ca efecte rezultate dintr-o activitate creatoare de noi valori de întrebuinţare şi privite sub
forma efectelor estimate, sau potenţiale, ce se vor obţine în unităţile producătoare şi
utilizatoare ale acestor noi valori sub formă de valoare nou creată, spor de producţie,
productivitate, eficienţă etc.

6. Evaluarea efectelor calitative

Onisim Ariadna, st. Gr. TI-191 F/R 8| P a g e

 Efectele calitative se pot aprecia pe bază de ponderi sau coeficienţi de importanţă. Acestă
categorie de efecte se regăsesc la nivelul:

a. rezultatelor directe ale progresului tehnic – cantitatea şi calitatea informaţională despre

produs/tehnologie, calitatea caracteristicilor tehnico-funcţionale ale
produsului/tehnologiei;

b. rezultatelor ansamblului social – substituţia de produse şi servicii, creşterea calităţii vieţii,

influenţând indirect eficienţa activităţii economico-sociale.

Progresul tehnico-ştiinţific a însemnat şi a determinat o adevărată „explozie informaţională”,care

poate fi controlată astăzi doar prin tehnica de calcul. În consecinţă s-a dezvoltat o adevărată
„industrie” a culegerii şi prelucrării de informaţii din diverse domenii, în scopul difuzării
efectelor cognitive ale progresului tehnic, al reducerii duratei de implementare a noilor soluţii, al
evitării eforturilor paralele de cercetare.

Dificultăţile întâmpinate în evaluarea resurselor şi efectelor progresului tehnic sunt numeroase.

Aceste dificultăţi sunt cu atât mai mari cu cât aria de difuzare a progresului tehnic este mai largă.
În condiţiile unui nivel general de progres tehnic evaluarea devine practic imposibilă, din cauza
faptului că totalul eforturilor şi a efectelor înregistrate în etapa respectivă nu pot fi pe deplin
delimitate de efoturile consumate şi efectele cumulate, aşa cum se poate aprecia pentru
obectivele de progres tehnic localizate.

Evaluarea gradului de valorificare a resurselor angajate în realizarea progresului tehnic, prin

efectele acestuia, nu se poate face pe baza unui simplu raport cantitativ între mărimile respective,
deoarece, din punct de vedere calitativ raportul menţionat este puternic influenţat de:

– mărimea, complexitea, destinaţia şi aria de cuprindere a progresului tehnic;

– contribuţia diferită a fazelor progresului tehnic la consumul de resurse şi la

crearea de efecte;

– micşorarea continuă a timpului de creare şi de introducere în practică a

progresului tehnic.

Aşadar posibilităţile de evaluare/apreciere a progresului tehnic se diferenţiază astfel:

a. un obiectiv de progres tehnic localizat poate fi apreciat cantitativ şi calitativ prin

eforturile cumulate pe care le-a consumat şi prin suma efectelor generate;

Onisim Ariadna, st. Gr. TI-191 F/R 9| P a g e

 b. progresul tehnic general nu poate fi apreciat decât indirect şi numai din punct de vedere
calitativ, utilizând informaţii privind mărimea şi calitatea resurselor şi a efectelor globale
din etapa respectivă;

c. progresul tehnic general, ca urmare a difuzării lui, antrenează eforturi inferioare ca

mărime celor aferente sumei progreselor tehnice localizate şi generează efecte mai mari
decât cele produse de acestea.

FIG.1. Legătura dintre fazele progresului tehnic, efectele si locul unde se produc acestea

Determinarea efectelor economice ale introducerii progresului tehnic la nivelul

întreprinderilor utilizatoare ale acestuia ridică unele probleme metodologice de comensurare,
deoarece: elementele de progres tehnic pot fi:

a. produse finite care participă independent la procesul de producţie – pentru care efectele
sunt precis delimitate;

b. produse ce participă discret la procesul de producţie ca elemente ale unor tehnologii. De

exemplu: mijloacele de automatizare, componentele electronice etc., pentru care
departajarea efectelor de progres tehnic de alte influenţe este mult mai dificilă;

Onisim Ariadna, st. Gr. TI-191 F/R 10|

Page
 c. intervin o serie de factori conjucturali care măresc sau diminuează mărimea efectelor,
fără a fi posibilă dimensionarea acestori influenţe. De exemplu: politica şi strategia de
piaţă, politica de dezvoltare etc.

În majoritatea ţărilor occidentale se practică sistemul preţurilor gradate (în scară), care prevede
niveluri mult mai mari în prima perioadă, când eforturile investiţionale sunt mult mai mari şi
scăderea acestora pe măsura creşterii volumului de fabricaţie şi a celui de vânzare, în vederea
satisfacerii unor niveluri sporite ale cererii.

Concluzie:

Din punctul meu de vedere, progresul tehnic reprezintă o forță foarte concurențială pentru
orice firmă, având în vedere și faptul că uneori impactul pe care îl poate avea asupra
comportamentului acestuia duce la creșterea semnificativă a resurselor existențiale.
În primul rând, schimbarea tehnologică este una din principalele instrumente ale
competiției, atâta timp cât orice firmă va folosi produse și tehnologii ale unei firme, aceasta din
urmă permanent fa fi primul loc, indiferent din ce gamă face parte. Știința și tehnologia au
pătruns adânc în toate sferele vieții umane , oferindui noi tehnici și metode de producție.
În al doilea rândâ, orice firmă, întreprindere existentă se bazează fie pe procese tehnice
sau fie pe produse tehnice computerizate, ba chiar mai mult toată informația atât despre firmă ,
cât și despre angajat este însemnat în soft prin ingtermediul PC sau al altor instrumente.
În al 3-lea rând totul devine mai comod și accesibil. Un exemplu foarte bine prezentat va
fi medicina care pur și simplu este uimitoare, diverse instrumente și mașini electrice care
depistează orice problemă, orice boală, pur și simplu minunat.
Toate aceste lucruri legate de procesele tehnologice ajută foarte mult la creșterea
economiei, chiar și acele procese economice sunt ajustate prin procese tehnice. Dacă de exemplu
ați încerca să priviți istoria dezvoltării umane pe scară largă , atunci cu certitudine ați putea
observa cât de mult sau schimbat condițiile de viață ale civilizației noastre sub influența
progresului tehnologic.

Referințe bibliografice

1. Capra F. “ Momentul adevărului ”,(2004)

2. Jussua C. “ Economia științifică ” ,(2001)

Onisim Ariadna, st. Gr. TI-191 F/R 11|

Page
3. Stigler G.J. “ Procesul ethnic și progresul în economie ”, (1982)

4. Pop V. “ Management. Economie. Dezvoltare. ” ,(2012)

5. Stan, S., „Activele nemateriale şi valoarea firmei”, (1998)

6. Erhan, V., „Brevetul de invenţie – obţinere şi exploatare”, (1995)

7. Nicolescu, O., Verboncu, I., „Management”,(1995)

8. Russu, C.,”Progres tehnic – eforturi, efecte, eficienţă”,(1984)

9. Eminescu, Y.,”Regimul juridic al mărcilor”, (1996)

10. Sursa: “ https://administrare.info/economie/11323-caracterul-deficitar-%C5%9Fi-limitat-al-

resurselor-%C3%AEn-contextul-cre%C5%9Fterii-economice ”

11. Sursa: “ https://www.eea.europa.eu/ro/semnale/semnale-de-mediu-2014/articole/economia-

eficienta-din-punctul-de ”

12. Sursa: “ https://joric1.wordpress.com/2011/05/30/5-resursele-economice-si-bunurile-

economice/ ”

13. Sursa: “ http://economie-politica.blogspot.com/2008/12/resursele-economice-si-caracterul-

lor.html ”

14. Sursa: “ https://nt-csm.ru/ro/nauchno-tehnicheskii-progress-i-kultura-nauchno-

tehnicheskii.html ”

15. Sursa: Evoluția resurselor economice “

http://dspace.aap.gov.md/bitstream/handle/123456789/707/AP%202012-4%20Frunze.pdf?
sequence=1&isAllowed=y ”

Onisim Ariadna, st. Gr. TI-191 F/R 12|

Page