CAPITOLUL 1

ELEMENTE TEORETICE PRODUCTIVITATEA MUNCII

1.1. Conceptul de productivitate
n literatura de specialitate productivitatea este analizat fie ca productivitate global, care
msoar performana i eficiena combinrii tuturor factorilor de producie, fie ca productivitate
parial prin care se msoar efectele obinute prin utilizarea unui singur factor de producie
consumat (factorul munc).
Productivitatea muncii1 este cea mai utilizat form de productivitate i exprim rodnicia
muncii omeneti n procesul de producere a bunurilor i se determin prin cantitatea de bunuri
obinut sau creat de un lucrtor pe unitatea de timp sau se determin prin consumul de munc
necesar sau realizat pentru obinerea unei uniti de produs.
1.2 Principalii indicatori ai productivitii muncii
a) Productivitate total(i)- reprezint cantitatea total de efect util (producie) ce se obine
prin utilizatea acestui factor n condiiile n care influena celorlali factori este presupus constant.
a) Productivitatea medie a muncii
Mrimea productivitii muncii se msoar fie prin cantitatea i calitatea bunurilor obinute
cu o unitate de munc, fie prin cheltuiala ce revine, pe o unitate de bun economic. Raportul dintre
producie (Q) i factorul munc (L) sau ntre munc i producie msoar productivitatea medie a
muncii ( W ).

Q
L

b) Productivitatea marginal a muncii reprezint sporul de producie care se obine prin

utilizarea unei unitai suplimentare din factorul i, ceilalti factori rmnnd constani.
W mg

Q
L

Comparnd ambele tipuri de productivitate (medie i marginal) cu evoluia produciei

determinat de evoluia factorului munc, se stabilesc limitele dintre productivitatea medie i cea
marginal unde se obine producia cea mai mare.

1.Constana Popescu Economie Politic, pag 83-85

Productivitatea muncii, indicator al eficienei economice1, exprim eficina cu care este

utilizat munca att la nivelul unei uniti economice, ct i la nivelul economiei naionale.
Productivitatea muncii este de multe ori identificat cu eficiena economic, atunci cnd se pleac de
la premisa c toate cheltuielile au la originea lor munca. Dar, produsul muncii nu este acelai cu
efectul muncii, aceasta fiind de multe ori mai cuprinzator decat produsul muncii.
Cu alte cuvinte, productivitatea muncii se deosebete de eficiena muncii deoarece sporirea
unor produse inutile poate duce la creterea productivitii muncii, dar la reducerea eficienei
activitii economice. Aceasta afirmaie se bazeaz pe faptul c pe pia sunt cerute i comercializate
numai bunuri economice utile, cele care nu satisfac exigenele consumatorilor, sunt stocate, fapt ce
produce pierderi deosebit de mari pentru productor.
Munca fiind factorul de producie cel mai important al oricrei activiti economice,
indicatorul productivitatea muncii este cel mai des utilizat n practica economic, deoarece exprim
eficiena cu care este consumat munca. Productivitatea muncii se msoar, fie prin cantitatea i
calitatea bunurilor obinute cu o unitate de munc, fie prin cheltuiala de munc ce revine pe o unitate
de bun economic.
Eficiena cu care sunt folosite resursele economice se exprim prin productivitate sau
randamentul factorilor de producie, determinate ca raport intre rezultatele obinute i eforturile
depuse.
Productivitatea muncii cuantific eficacitatea cheltuirii muncii umane n procesul de
producie, determinnd mrimea forei productive a muncii, respectiv a capacitii forei de munc
de a realiza o cantitate de produs sau de lucrare, n unitatea de timp.
Factorul uman reprezint coordonata esenial a dimensiunii i mai ales a calitii activitii.
Asigurarea ntreprinderii cu personalul de specialitate necesar, folosirea lui eficient n activitatea
operativ i de conducere constituie premisa potenrii resurselor materiale i financiare.

1. Viorica Raducanu Economie Politic, Ed Bibliotheca,Trgovite, Anul 2003, pag.105-109

2

1.4 Factorii care influeneaz productivitatea muncii

Prin factori intelegem conditiile sau procesele care influenteaza productivitatea muncii care
in de mprejurri obiective, aflate la un moment dat.
a. factori naturali referitori la conditiile de clima, fertilitatea solului, accesibilitatea
resurselor naturale
b. factori tehnici care au in vedere nivelul atins de tiin, tehnic, tehnologie la un moment
dat.
c. factori economici modul organizrii, conducerii, produciei i a muncii.
d. factori sociali care au in vedere condiiile de munc i de via.
e. factori psihologici cei legai de pregtirea colar, nivelul de cultur, adaptabilitate la
condiiile de munc, satisfacia pe care le-o ofer aceasta, viaa de familie, influena
religiei i a tradiiei n alegerea meseriei.
f. factori structurali care influeneaz nivelul productivitii muncii prin schimbrile
survenite in structura pe ramuri si subramuri a economiei naionale.
g. factori manageriali
h. factori care decurg din gradul de integrare al unei economii naionale n economia
mondial.
1.5 Modaliti de cretere a productivitii muncii
Creterea productivitii muncii reflect direcia progresist a micarii economice. Aceasta
oglindete un dublu proces : pe de o parte mrirea cantiii de produse si servicii ce se obin la
fiecare unitate de efort, si pe de alt parte, micorarea cheltuielilor cerute de producerea fiecrei
uniti de produs sau serviciu . Astfel, sporirea productivitatii muncii d expresia concentrat
perfecionrilor ce au loc in conditiile de producie.
Dintre metodele de mrire a productivitii muncii mai importante sunt :

A.

Progresul tehnic: automatizarea, robotizarea, promovarea tehnicilor noi, nnoirea

produciei.

B.

Perfecionarea organizrii conducerii,produciei i a muncii.

C.

Pregtirea si perfecionarea resurselor umane.

D.

Cointeresarea material a muncii (remunerarea).

A. Progresul tehnic 1)
1. Automatizare, robotizarea, promovarea tehnicilor noi Acestea atrag dup sine sporirea
productivitii deoarce asigur obinerea unei productivitti mai mari cu aceleasi cheltuieli de
munc, favorizeaz diminuarea celorlalte cheltuieli pe produs si in general, realizarea de
economii, creterea eficientei, in condiiile obinerii unor produse de calitate superioar.
In aceasta direcie o mare importan o au conducerea automat si robotizarea proceselor de
producie, realizarea de sisteme cu grade diferite de libertate si complexiti din ce in ce mai mari si
generalizarea prelucrrii automate a informaiilor. Prin aceasta se realizeaza combinarea sistemelor
electronice cu cele informatice. Dar intensificarea acestor lucruri nu e posibil far angajarea
puternic a cercetrii tiinifice. Numai tiina si tehnica avansat, ptrunde adnc in toate
activitile, impulsioneaz ntreaga micare, asigur un ritm rapid si comprimarea etapelor, reducerea
inegalitilor la nivelul productivitii muncii.
2. Modernizarea capacitilor de producie existente, prin mbuntirea parametrilor si
tehnico-functionali, in vederea reducerii consumului de materii prime si energie electric,
ridicarea gradului de sigurant in exploatare, creterea vitezei de lucru.
Avantajele modernizrii capacitilor de producie existente in raport cu construirea de noi
asemenea capaciti deriv din faptul ca prima actiune, modernizarea, porneste de la o baza tehnicomaterial existent, pe care o dezvolt i o rennoiete, punnd astfel mai bine in valoare, pe cnd
cea de-a doua opiune, construirea de noi capaciti pornete de la 0. Fiecare echipament, utilaj,
instalaie tehnologic necesar, trebuind sa fie construit de la inceput, ceea ce reclam eforturi mari,
atrage cheltuieli sporite. In plus, modernizarea capacitatilor de producie existente se efectueaz intr-

un timp mai scurt, in comparaie cu situaia in care intregul obiectiv trebuie construit de inceput, fapt
care permite ca prin modernizare s poat fi accelerat aplicarea in practic a celor mai noi cuceriri

1. Institutul central de cercetri economice Progresul tehnic, Editura Politic ,2002

ale stiinei i tehnicii. Construirea unui obiectiv nou se poate desfsura pe intervale de caiva ani. In
plus modernizarea se concentreaz, de regul asupra parii active a utilajului, influentnd deci
elementele care realizeaza direct producia material. Datorit acestor avantaje, in trile dezvoltate
atenia principal este acordat investiiilor de modernizare.
3. nnoirea produciei prin perfecionarea caracteristicilor constructive, funcionale, estetice,
ergonomice, in vederea satisfacerii la un nivel nalt
calitativ are implicaii si asupra creterii productivittii muncii. Mainile si utilajele se innoiesc
la 5-6 ani in medie. Meninerea in fabricatie a unor produse cu un nivel tehnic scpzut, realizate
cu tehnologii nvechite conduc la scderea gradului de competitivitate.
B. Perfecionarea organizrii, produciei i a muncii
Reprezint un proces complex, cu caracter dinamic si de continuitate, care presupune
adaptarea de ctre conducerile unitilor economice a unui ansamblu de msuri i folosirea de
metode si tehnici stabilite pe baze de studii si calcule tehnico-economice, care in seama de noile
descoperiri ale tiinei care s asigure utilizarea maxim a lor i creterea pe aceasta baz a
productivitii muncii. Asigurarea unor fluxuri continue de fabricaie, sincronizarea efectuarii in
timp a diferitelor activiti, ncrcarea optim a utilajelor, folosirea raional a timpului de lucru,
mbuntirea activitii de reparaie si ntreinere, asigurarea energiei necesare, aprovizionarea cu
scule si dispozitive a locurilor de munc, perfecionarea activitii de transport intern si depozitare,
pregtirea de noi produse sau perfecionarea celor existente programarea produciei, (folosirea unor
metode eficiente de lansare a produselor n fabricaie, de urmrire si control calitativ al realizrii
programelor de producie), mbuntirea organizrii muncii (adoptarea unor msuri si metode care
s asigure reducerea volumului de munc, folosirea raional a acestuia, precum: cooperarea in
producie, organizarea locurilor de producie, normarea muncii, condiii optime sub raport
ergonomic si al tehnicii securitii muncii).
5

C.Pregtirea si perfecionarea pregtirii resurselor umane

Valenele pregtirii se manifest concomitent, cumulat si propagat, pe tremen lung si pe mai
multe planuri. In primul rnd prin ridicarea nivelului de cultur si cunoatere a populaiei, a
pregtirii ei tehnico-profesionale in corelaie cu nevoile de munc ale sistemului de economic si cu
aptitudinile resurselor umane ale societatii. Formarea profesional si perfecionarea continu, a
acesteia, reprezinta principala cale de autovalorificare si dezvoltare a factorului uman, de
valorificare superioar a potenialitilor creative si anticipative ale omului. De aceasta depinde
receptivitatea si viteza de adaptare la nou, reintegarea rapida a resurselor umane in alte activitati
utile societatii. Tot el conditioneaza ritmul, proportiile si eficienta creativitatii tehnico-stiintifice.
Studii de economie a invatamantului au pus in evidenta contributia importanta pe care instructia si
pregatirea o aduc la cresterea productiei.
D. Salarizarea
Remunerarea condiioneaz veniturile populatiei de rezultatele lor in munc. In aceasta
direcie, o importan deosebit o are aplicarea unui sistem de repartiie care, pe de o aprte, s
determine ct mai corect mrimea salariului fiecarui lucrtor, adic ceea ce i se cuvine dup munca
depus si, pe de alt parte, s asigure un sistem de norme de munc in pas cu progresul, prin care s
se stabileasca aportul fiecaruia la activitatea social. Orice neglijare in acest domeniu se reflect
nefavorabil, mai devreme sau mai trziu, in sensul unei insuficiente cointerespri, atunci cand
veniturile nu cresc corespunztor muncii depuse ca si in cazul insuirii unor venituri mai mari dect
activitatea desfsurat, atragnd dupa sine nerespectarea unei corelaii economice fundamentale,
anume accea dintre crestrea productivitii muncii si creterea salariului.
1.6. Efectele creterii productivitii muncii
Pentru manageri, subieci dinamici care lucreaz cu timpul i n timp, combinnd
oportunitile, buna utilizare a timpului n procesul decizional devine problema esenial.
ntreprinderile sunt tot mai mari consumatoare de servicii i informaii, tocmai pentru a economisi
timpul: preurile i costurile sunt n scdere, se folosesc mai multe produse n acelai interval de
timp, creterea economic nu transform sau modific nevoile ci sporete posibilitile de satisfacere

a lor. Managerii care posed competen n folosirea timpului tiu s acioneze i s adopte decizii
de calitate care conduc la activiti economice eficiene
Efectele n planul productivitii muncii se evideniaz cu uurin. Astfel salariaii devin
mai creativi i obin o independen decizional crescut, putnd reaciona mai eficient cu soluii
optime n situaii noi i neateptate.
Figura.1.1. Efectele economice i sociale ale creterii productivitii muncii

Creterea productivitii muncii (W)

Scderea

Mrirea
salariilor

Reducerea timpului
de lucru

Consumuri
noi

Creterea timpului
liber

preurilor

Creterea
vnzrilor

Creterea
volumului
produciei
Crearea de
noi locuri
de munc

Diminuarea
omajului

Nivel de trai superior

Sursa: Managementul produciei industriale-Ion Unguru, Editura Luminalex, pag.48

CAPITOLUL 2
PREZENTARE GENERAL A FIRMEI SC GLULAM ROMNIA SA
2.1 Date generale
Compania este persoan juridic mixt romno-scandinav, constituit ca societate
comercial pe aciuni i are urmtoarele elemente de identificare:
Denumirea SC Glulam Romania S.A.
Sediul Com. Ulmi, cod 137455, Jud. Dmbovia, Romnia
Codul Unic de nregistrare 11373943
Atribut fiscal RO
Capitalul social subscris i vrsat este de 4.969.800RON, integral vrsat compus din 30.100 lei, i
1.532.403$.
Capitalul social este divizat n 49 698 de aciuni , n valoare de 100 RON fiecare.
nfiinat in anul 1999 Glulam Romnia, a plecat de la ideea de a dezvolta o firm de
producie, de mrime medie, care realizeaz dupa o tehnologie scandinav o gam larga de elemente
structurale utilizate n majoritatea tipurilor de construcii civile i industriale, precum i repere
derivate din aceste produse de inalt nivel tehnic ce permit o rapid punere in oper a diferitelor
construcii. Similar cu cele existente in Europa i n special asemanatoare cu cele ale partenerilor
asociai n acest proiect care ofer tot suportul pe plan material i tehnic:
1. LIMTRE hf.- Este fondat n anul 1982 n orasul Fludir din Islanda.

2. Lilleheden A/S- Danemarca-Este una dintre cele mai mari companii productoare de glulam
din nordul Europei fondat n anul 1970, ea fiind firma mam a firmei SC GLULAM
ROMNIA SA.
Lilleheden o inva s construiasc inteligent( o ajut s creeze un proces de realizare a
cladirilor simplu, sigur i calitativ).
3. SC VICAS SA- Este nfiinat n anul 1960, n orasul Trgoviste.
4. SC VASCONY SRL- nfiinat n anul 1994, s-a dovedit nc de la nceput un partener solid
pe piata comercianilor de lemn si fabricate lemnoase din Romnia.
5. Flexilam lda- Este fondat n anul 1999 n orasul Mortagua din Portugalia, investitor fiind
Limtre hf Islanda.
6. I - Fondul de investiii pentru Europa de Est
2.2. Obiectul de activitate
2010 Tierea i rindeluirea lemnului; impregnarea lemnului.
Glulam Romania SA are ca scop urmatoarele activitati:

Producie de lemn laminat ncleiat (Glulam) - grinzi drepte, grinzi

curbe si alte sisteme speciale.

Proiectare si consultan n domeniul construciilor;

Producie de panouri termoizolante pentru acoperiuri si perei cu

placaj spum poliuretan si gips cu inserie din particule din celuloz.

Marketing si vnzri

2.3 Structura organizatoric

Structura organizatoric a Companiei este prezentat n Organigrama companiei.(Anexa 1).
Organul statutar de conducere al Companiei l reprezint Adunarea General a Acionarilor.
Glulam Romania este administrat de un consiliu de administraie compus din 5 membri. Membrii
Consiliului de Administraie sunt numii de Adunarea General Ordinar a Acionarilor, pe o
perioad de cel mult 2 ani i nu sunt remunerai pentru aceast calitate cu o indemnizaie lunar.
Prin calitatea sa de manager general, Ivar Jensen influeneaz aciunile i comportamentul
subordonailor prin capacitatea de decizie, capacitatea de a conduce in echip(participativ) i de
autoperfecionare continu.

Numarul posturilor ocupate sunt de 26, ponderea ierarhic

este de 2-4 subalterni, iar

numarul subdiviziunilor organizatorice situate la aceeasi dinstan ierarhic de Adunarea General a

Actionarilor este de 3.
GLULAM ROMNIA asigur soluii de proiectare i execuie prin intermediul unui
Departament Proiectare cupersonal specializat care asigur consultan i asisten tehnic n timpul
realizrii construciei.
Situaiile financiare sunt sunt intocmite de Deparamentul Financiar si auditate n acest
moment de Prof Consult SRL

1. Anex1- Organigrama firmei Glulam Romnia SA

Tabelul 2.1. Structura acionarilor

Acionari

ara

Procent din
capital social
deinut

Aport la
capitalul social

Numar de
aciuni
deinute

Lilleheden A/S

Danemarca

61,67%

3 065 000RON/945.070$

30 650

LIMTRE hf. I

Islanda

25,39%

1 261 700RON/ 389 036$

12 617

SC VASCONY
SRL
Hoff Sven
Kristian
SC VICAS SA
Total

Romnia

10,06%

500 000 RON/154.172$

5 000

Danemarca

1,65%

82 000 RON/25.285$

820

Romnia

1,23%
100%

30 100 RON/18.838$
4 969 800RON/1 532 403$

611

Sursa : Actul constitutiv al firmei GLULAM ROMNIA

2.4. Misiune, viziune

2.4.1. Misiune - Glulam Romnia vrea sa fie recunoscut ca un ofertant i un colaborator
profesionist. Angajatii sunt cea mai importnt resurs. Cunotinele, creativitatea i ncrederea lor
creaz resurse i satisface clienii.
2.4.2 Viziune - noi dorim s fim azi mai buni ca ieri i vrem s devenim mai buni mine
dect am fost azi. Nu este deajuns s fim primii furnizori de glulam, noi deasemenea trebuie sa fim
cei mai buni

10

elul este punerea n valoare(amplificare) si progresul(dezvoltare) pentru a constui inteligent

i ncurajnd lucrurile mree.
2.5. Structura de personal
La sfritul lui 2006, din structura angajailor pe grupe de vrst se observ c aproape
jumtate din acetia au vrsta cuprins ntre 31i 40 de ani, fapt ce demonstreaz c firma are
avantajul unui personal tnr dar experimentat dup cum rezult i din situaiile urmtoare:

Tabelul 2.2. Structura angajatilor in funcie de vrst

Vrsta(ani)

Numr lucrtori n

Pondere

anul 2006

>60

0,038

51-60

0,038

0,31

11

0,42

0,19

26

100%

41-50
31-40
18-30
Total

Sursa: Raportari management Glulam Romnia

Compania dispune de personal cu nalt calificare att la nivelul sediului central ct i la

nivelul muncitorilor din fabric.
Tabelul 2.3. Structura angajailor in funcie
de nivelul de pregtire
Nivel de pregtire

Numr lucrtori

Pondere

n anul 2006

Studii post
universitare
Studii universitare

11

0,038

0,038

Studii medii
Total

15
26

0,31
100%

Sursa: Raportri management Glulam Romania

Din totalul de 26 de angajai la sfarsitul lui 2006 n activitatea de producie sunt angajate 16
persoane reprezentnd 61,5%, iar in administraie sunt angajate 10 persoane reprezentnd 38,5%.
GLULAM ROMNIA se asigur c mediul de lucru oferit angajailor este placut, motivant
i ofer posibilitatea de a lucra in spaii moderne, dotate cu tehnologii de ultim generaie pentru
elaborarea de proiecte inovatoare. Contient fiind de contribuia relevant a angajailor de la toate
nivelurile organizaiei la succesul firmei, GLULAM se simte responsabil sa mpartaeasc succesul
cu acestia, oferind pachete de beneficii consistente i servicii financiare suplimentare, pentru a-i
sprijinii n atingerea obiectivelor personale.
n prezent, Compania este n proces de creare a unei politici de training pentru angajaii, unul
din aspectele referitoare la acest program fiind iniiat deja i anume faptul c fiecare nou angajat care
va fi implicat n vnzare sau customer service efectueaz un training intern tehnic pe specificul
produselor Glulam.
2.6. Piaa i comercializarea
Compania produce i comercializeaz elemente structurale din glulam pentru construcii i
alte sisteme speciale, produce panouri termoizolante tip sandwish cu fee de OSB sau Widival (gips
cu inserie din particule din celuloz) i interior spuma poliuretan.
Construciile din lemn lamelar incleiat incepe sa se dezvolte, piesele lipite fiind dominante
in industria lemnului. Glulam Romania SA a reusit s- i indeplineasc un prim obiectiv, acela de a
ptrunde pe piata din Romnia. Acest obiectiv a fost atins prin vnzarea direct, companii de
publicitate, articole att n presa local ct i n revistele de specialitate, participnd deasemenea la
trguri i expoziii.
SC Glulam Romania SA deine 45% din piata din Romnia, companiile: SC ACTON2003
SRL Arge SC FADINII ROM SRL Timioara, SC FRGEICO GRUP SRL Prahova fiindu-i
concureni.
Volumul vnzarilor pentru fiecare ofertant nregistrat in luna decembrie 2006 este prezentat
in urmatorul tabel:
Nr

Tabelul 2.4 Volumul vnzarilor pentru ofertanii de glulam

Ofertant
Vnzri
Cota
12

de

crt
1.
2.
3.
4.
5.

Lei/lun
CST FADINII ROM SRL
SC. ACTON 2003
SC. FRAGEICO GRUP SRL
SC GLULAM ROMNIA S.A
Total

1 250 000
2 152 300
961 600
3 588 500
7 950 400

piaa/lun
15,72%
27,07%
12,09%
45,1%
100%

Sursa: Raportul Ministerul finaelor din anul 2006

2.6.1 Princilalii furnizori

Materialele utilizate n procesul de producie sunt de cea mai bun calitate, iar furnizorii sunt
alei n urma unei evaluri exigente.
Dynea Norvegia( cherestea),
Knauf Vidival(productor de gips),
Kronospan(productor de OSB)
2.6.2. Principalii clienti
Produsele companiei au fost vndute pe piaa intern ctre trei categorii de clieni, persoane fizice
i/sau juridice:
1. Proiecte clieni: pentru fiecare sum ce depete 80.000euro (Tecnolegno -Constructor romn
de locuine sociale in Italia, Marami Construct-Hotel Sinaia, Naional Trading).
2. Proiecte cu companii: pentru o valoare situat intre 20.000euro i 80.000euro. Acesti clieni au
fost: Valexim(3 case), Nikmob(cladire industrial), SC Procor SA (piscin).
3. Companii de construcii cu valori de pana la 20.000euro precum Arccad, Pora Construct, Gota
Construct.
In prezent SC GLULAM SA execut lucrari si are contracte cu clienti precum:

Magnum Dezvolt Imobiliare pentru construcia magazinelor mimimax:

Mimimax Pucioasa

Minimax Cmpulung

Minimax Slatina

SC Casa Real Estate Investment SRL Cluj Napoca

13

SC Case Lemn Construct SRL

2.6.3. Nevoile i deciziile de cumparare a clienilor

Pe piata vest-europeana ct si pe piaa american utilizarea panourilor termoizolante si a
glulam-ului in construcii este foarte rspndit datorit avantajelor pe care le prezint in comparaie
cu construciile clasice cu structuri de reziste din beton armat sau metal.
2.6.4 Prezentarea principalelor produse
Glulam
GLULAM este prescurtarea cuvintelor glued laminated timber: lemn laminat incleiat.
Elementele din glulam sunt fabricate din scanduri subtiri (15 45 mm). Aceste scnduri pot
fi mbinate ntre ele prin lipire in aa fel inct se pot produce tipuri de elemente de diferite lungimi
i forme. Lungimea elementelor de glulam este limitat practic doar de posibilitatea de transport.
Cteva avantaje ale glulamului:
Este usor s se produc mari elemente structurale de diferite dimensiuni. Mrimea
maxim a elementelor din glulam depinde de fiecare fabric i de posibilitatea de
transport cca. 25-35m.

Este uor sa se produc grinzi curbe sau frnte. Grinzile frante dublu sau curbe se mai
numesc "GRINZI BOOMERANG" datorita formei lor.

Glulamul are o mai mare stabilitate dect un element similar din lemn.

Elementele din glulam au o buna rezistena la foc.

Datorita distributiei aleatoare a nodurilor si a altor elemente de reducere a rezistenei

glulamul are o mai bun rezisten dect a elementelor simple din lemn de aceeasi
dimensiune. Acesta este adeseori numit efectul de laminare.

De ce glulam?
Astzim glulamul este folosit in variate forme i tipuri de constructii. Majoritatea sunt
folosite pentru cldiri noi destinat timpului liber(sli de sport, nnot), coli, parcuri auto, etc. Acest
produs se poate realiza sub forma unor grinzi individuale drepte sau curbe de orice dimensiuni si
grinzi speciale.
Tehnologia modern a glulamului combinat cu durabilitatea lemnului de molid formeaz
cldiri din glulam cu caliti unice:

14

o Lemnul lamelat ncleiat se poate modela

Deoarece glulam-ul se obine prin ncleierea unor lamele subiri i elastice se pot produce uor
diferite sisteme sau elemente curbe, ceea ce pentru alte materiale de construcii este un proces
costisitor. Cu ajutorul acestor tipuri de structuri (arce sau cadre curbe, dublu sau triplu articulate)
este posibil economisirea materiei prime i, n acelai timp, obinerea unor soluii arhitecturale
deosebite.
o Lemnul lamelat ncleiat are o greutate proprie redus
Glulam-ul se folosete cu succes, n combinaie cu alte produse pentru nchideri i compartimentri
(panouri termoizolante tip sandwich), pentru obinerea unor construcii uoare, cu deschideri mari,
fr stlpi intermediari. Acest avantaj asigur halelor industriale, depozitelor sau slilor de sport
flexibilitate i posibilitate de utilizare superioar. Greutatea proprie redus a lemnului lamelat
ncleiat duce i la reducerea cheltuielilor de nchiriere a utilajelor de ridicat i transport deoarece n
majoritatea cazurilor se pot folosi macarale i camioane de capaciti mici.
o Lemnul lamelat ncleiat are o reziste bun la agenii externi
Att lemnul ct i glulam-ul au rezisten bun la umiditate i coroziune Acesta este i motivul
principal pentru care att slile cu bazine de not acoperite, depozitele de sare i depozitele de
ngrminte chimice se construiesc din lemn lamelat ncleiat n combinaie cu elemente de mbinare
rezistente la coroziune, produse din materiale galvanizate sau din inox. n cazul n care lemnul
lamelat ncleiat se trateaz prin metoda constructiv combinat cu tratamentul de impermeabilizare a
suprafeelor, acesta se poate folosi cu succes i la construciile n aer liber.
o Lemnul lamelat ncleiat asigur confort termic
Lemnul nu este un bun conductor de cldur, proprietate care face ca materialul s se
comporte bine att la frig ct i la cald, fcnd posibil alegerea unor soluii simple de construcie
evitnd problema punilor termice. De exemplu, o grind poate strpunge zidul exterior fr ca
aceasta s creeze probleme de condens, de pierderi de cldur sau de schimbare a culorii
suprafeelor. Elementele din glulam pot fi folosite n structura acoperiurilor sau a zidurilor
exterioare fr ca acestea s duc la deteriorarea confortului termic al construciei.
o Lemnul lamelat ncleiat are o capacitate portant mare
Deoarece glulam-ul se obine prin lipirea mai multor lamele de lemn, care sunt sortate i gradate n
prealabil, defectele de cretere ale copacului (noduri sau crpturi) vor fi minimalizate i uniform

15

distribuite pe toat seciunea transversal a grinzii ceea ce i confer lemnului lamelat ncleiat o
rezisten mult superioar elementelor din lemn brut.
Grinzile din glulam au capacitatea portant mai ridicat dect a grinzilor cu seciune masiv
din lemn pentru c:
a) prezena adezivului mbuntete comportarea la forfecare;
b) aezarea scndurilor permite distribuia defectelor pe lungimea elementelor;
c) se folosesc numai scnduri de calitate superioar;
d) aria net a seciunii solicitate este mai mare la elementele din glulam dect la cele din lemn masiv.
o Lemnul lamelat ncleiat este rezistent la foc
Datorit dimensiunilor secionale mari lemnul lamelat ncleiat arde greu. Focul se stinge
singur ntr-o grind de lemn lamelat atta timp ct aceasta nu se afl sub aciunea direct i constant
a flcrilor, stratul carbonizat protejeaz grinda mpotriva arderii interioare a acesteia i partea
necarbonizat a grinzii i pstreaz capacitatea portant n timpul unui incendiu. n funcie de
cerine se poate calcula, n conformitate cu norma ENV 1995-1-2, Eurocode 5: Calcul de rezisten
la foc, seciunea rmas dup un incendiu de X minute urmnd a se verifica rezistena la eforturile
din combinaia de ncrcri .
Din acest motiv construciile din lemn lamelat ncleiat sunt rezistente la foc i se poate
ajunge uor la ndeplinirea condiiilor stabilite de autoriti prin calcul sau tratament de ignifugare.

Grinzi din Glulam dup un incendiu de 40 de minute

o Lemnul lamelat ncleiat este estetic din punct de vedere arhitectural

Calitile lemnului se regsesc la lemnul lamelat ncleiat. Acesta este decorativ, cald i
original, din aceast cauz, fiind recunoscut i acceptat ca material natural. Lemnul lamelat ncleiat
se folosete la structurile portante att pentru rezistena bun pe care acesta o are ct i pentru
posibilitatea producerii acestuia n diferite forme i dimensiuni, conferind produsului o anumit not
de personalitate. Culoarea i veridicitatea lemnului contribuie la luminozitatea i originalitatea
cldirii.
16

o Lemnul lamelat ncleiat corespunde normelor de protecie a mediului nconjurtor

La fel ca i lemnul normal, lemnul lamelat ncleiat este neutru din punct de vedere al emanaiilor de
CO2 i de aceea se poate refolosi / recicla sau se poate incinera fr probleme. Lemnul lamelat
ncleiat are o aciune plcut asupra mediului interior contribuind la crearea unei atmosfere benefice
la locul de munc.
o Lemnul lamelat ncleiat se finiseaz i se asambleaz uor
Elementele din glulam se pot finisa i asambla chiar pe antier cu ajutorul uneltelor la
ndemna oricrui muncitor constructor, fcnd posibil ca toate ajustrile s se poat realiza uor i
ntr-un timp scurt. De cele mai multe ori este avantajos ca fabrica productoare de glulam s
contribuie direct la faza final a lucrrilor de construcie, astfel fiind posibil realizarea elementelor
componente sub form de prefabricate. Faza de producie final n fabric poate cuprinde
urmtoarele operaii: finisri i frezri exterioare, executarea gurilor pentru uruburi, armarea
grinzilor cu adeziv i tije filetate, montajul conexiunilor metalice sau montajul elementelor
componente n asambluri sau sisteme constructive. Preasamblarea sistemelor

constructive din

glulam sunt recomandate datorit preciziei de fabricare i a gradului de finisare, fcnd ca montarea
acestora n ansamblu pe antier s nu devin un proces de lung durat. Montajul se realizeaz
simplu i rapid cu ajutorul cuielor, uruburilor, holuruburilor i a aibelor, indiferent de anotimp.
Panouri termoizolante tip sandwich
Panourile termoizolante sunt elemente de construcii tip sandwich cu rol de inchidere la
exterior a construciilor i de compartimentare la interior. Acestea sunt prefabricate structurate,
compuse din dou fee metalice sau

emetalice ntre care se injecteaz o izolaie de spum

poliuretanic rigid (PUR).(Anexa 2)

GLULAM ROMANIA produce panouri sandwich cu miez PUR iar feele pot fi structurate n trei
categorii:
o placaj-placaj cu indicativul SP 100 PP, unde 100 reprezint grosimea stratului de spum
poliuretanic;
o gips-gips cu indicativul SP 100 GG;
o gips-placaj cu indicativul SP 100 GP;
Dimensiunile acestor panouri se pot modifica foarte uor obinndu-se elemente de diferite
mrimi n funcie de cerinele construciei respective. Datorit greutii mici i a sistemului special

17

de mbinare asamblarea acestora se realizeaz ntr-un timp foarte scurt necesitnd un cost minim de
manoper. Domeniul de utilizare a acestor panouri este foarte larg, acestea putndu-se folosi ca
elemente componente pentru perei exteriori, perei interiori, acoperiuri i altele obinndu-se un
aspect interior i exterior estetic. Costurile de finisare i ntreinere sunt minime datorit materialelor
folosite n componena panourilor. Spuma poliuretan din componena panourilor are rol de protecie
termic cu un grad mult mai ridicat de termoizolaie n comparaie cu materialele uzuale de
construcii folosite n acest scop.

Cateva avantaje ale panourilor termoizolante:

Adaptabilitate la orice tip de construcie de la case mici la sali de sport, hale industriale,
depozite, magazine, construcii agricole etc.

Izolare termic foarte bun, din acest motiv costul inclzirii este sczut.

Uurina in asamblare datorit greutii sczute a unui panou si a sistemelor speciale de

montaj.

Rezistene n timp, costul ntreinerii fiind redus.

Economice in comparaie cu materialele folosite uzual in domeniul constructiilor.

Rapiditate in executie, calitate la standarde ridicate.

2.7. Situaia financiar

Fabrica a fost pus n funciune n anul 2004. Conform bugetelor intocmite se ateapt ca
ncepnd cu anul 2008 compania s inregistreze profit din exploatare.
Tabelul 2.5. Indicatorii financiari folosii de firma Gulam
Nr.crt
1.
2.

- lei-

Indicatori
2004
2005
2006
Cifra de afaceri (CA)
611 366
2 470 761
2 941 871
Cheltuieli din expl.-A i
6 315 477
5 391 407
3 665 000
deprecieri(EBITDA)

Graficul 2.1. Evoluia cifrei de afaceri

18

n perioada 2004-2006 compania a nregistrat rezultate negative ( pierdere) att pentru

indicatorul EBITDA ct i pentru rezultatul din exploatare.
Conform rezultatelor, in cursul anului 2006 GLULAM ROMNIA a realizat o cifra de
afaceri de 2,94 milioane RON, reprezentnd o cretere cu 20 procente a CA realizat in anul 2005.
Reducerea cheltuielilor cu materii prime importate, precum si scaderea gradului de indatorare
vor fi urmatoarele premise pentru mbuntairea performanelor companiei.
n anul 2005 echipa de conducere a companiei a fost schimbat, noul manager reuind sa
reduc pierderea din exploatare cu 85%. Personalul existent n firma era supradimensionat in
comparatie cu producia realizat.
Compania pentru a reui s lanseze pe pia produsele deinea propria echip de montaj, ns
nu existau suficiente comenzi pentru a asigura ncarcarea acesteia.

19

CAPITULUL3
ANALIZA PRODUCTIVITII MUNCII LA SC GLULAM ROMNIA SA
3.1. Analiza eficienei utilizrii factorului uman
la SC GLULAM ROMNIA SA
3.1.1 Corelaia dintre productivitatea medie i productivitatea marginal
Eficiena utilizrii factorului uman se exprim cu ajutorul indicatorilor de productivitate
medie i productivitate marginal.
Tabelul 3.1 Indicatori economici ai firmei Glulam n anul 2006
Volum
(Mc)

Pret
Lei

Valoare
productie
(mii lei)

Productivitatea
medie- W
(mii lei) *)

Productivitatea
marginal-Wmg
(mii lei) *)

Apr
Aug
Iun
Mai
Mar
Feb
Sept
Oct

330,00
360,00
420,00
570,00
620,00
1000,00
1070,00
1550,00

19,12
21,08
25,00
36,08
40,20
75,00
79,06
106,85

1920,11
1940,24
1951,57
1928,91
1929,07
1914,77
1939,85
1935,56

36712,41
40900,15
48789,13
69594,89
77548,61
143607,75
153364,54
206814,59

111,25
113,61
116,16
122,09
125,07
143,60
143,33
133,42

139,59
131,48
138,71
159,07
173,84
139,38
111,35

Nov

2000,00

115,52

1922,47

222083,73

111,041

33,93

Sursa: Raport de producie 2006 al SC Glulam Romnia SA i prelucrrile autorului *)

Relaia de calcul folosit pentru productivitatea medie este cea de mai jos:
Q * P 79.06 * 1939.85 153364.54
V
W

143,33mii lei
T
T
1070
1070

20

Coeficient de
elasticitate
*)

Zona I

Timp de
munca
(om-ore)

Zona II

Luna

1,57
1,40
1,34
1,48
1,33
1,06
0,89
0,32

Pentru determimnare productivitii marginale s-a folosit relaia:

Wmg

V 143607.75 77548.61 66059.14

173.84mii lei
T
1000 620
380

unde V reprezint valoarea produciei, iar T factorul uman (msurat prin timpul de munc
exprimat n numar de om-ore).
Potrivit datelor din tabelui 3.1 i rezultatelor obinute din calcule centralizate n acelai tabel
se observ cproductivitatea medie lunar( W ) crete de la valoarea 85,38 mii lei n luna aprilie
2006 pn la nivelul maxim de 131,08 mii lei n septembrie 2006. Acestei valoaricorespunde o
productie fizic de 79,06 mc realizat n 1170 ore .
Pentru a facilita analiza datelor am procedat la ordonarea acestora dup nivelul cresctor al
timpului de munc i al volumului fizic al produciei. Acest procedeu a permis trasarea graficului
productivitii medii i al celui aferent productivitii marginale. O ordonare cronologic a datelor(pe
luni) nu ar fi permis o astfel de analiz a produciei i a productivitii ca funcii de volum de munc
exprimate in ore-om.
Q Q L ;

W W L

Aceast abordare este preferat deoarece la compana SC GLULAM ROMNIA SA se

lucreaz pe comenzi i proces n faze ceea ce determin diferene de producie i timp de munc
efectiv lucrat de la o lun la alta.

n graficul 3.1 sunt prezentate prin linii curbe indicatorii productivitii. Urmrind evoluia
acestora se constat la nceput o cretere , trecerea prinr-un punct de maxim, dup care nivelul lor
ncep s scad.

21

ncepnd cu 79 mc glulam/lun (1170 om-ore) se observ c Wmg< W , fnomen explicat

prin urmtoarele cauze:

a szut randamentul,deoarece apare oboseala ca urmare a diminurii capacitii de

munc i a rezistenei fizice1;

capacitatea limitat a utilajelor creaz gturi de sticl pentru celelalte activiti;

1. Mihail Iurcu- Ergonomie, Editura Bibliotheca Ttrgovite, cap VI

funcionarea intr-un timp ndelungat a utilajelor determin apariia rebuturilor.

ncepnd cu un consum de munc de peste 1100 ore-om se constat c poductivitatea medie

ct i cea marginal au tendina de diminuare.
Comparnd ritmul de modificare al consumului de timp de munc cu cel aferent produciei
fizice constatm c timpul de munc s-a modificat mult mai mult dect volumul produciei.
Pentru aceasta am calculat coeficientul de elasticitat2.
Coeficientul de elasticitate are semnificaia de rat de cretere procentual a volumului
produciei de glulam determint de creterea cu 1% a consumului de factor uman. Efectund
calculele se obine:

eQ

Q 1 Q 0
Q1 Q0
Q0
L L0 Wmg

L1 L0
Q0
W
L0
L0

Folosind notaiile pentru indicii de dinamic rezult urmtoarele formule:

eQ
L

IQ 1
I L 1

IQ

Q1
,
Q0

IL

L1
L0

Dintabelul 3.2. coloana 7. se observ c mrimea coeficientului de elasticitate calculat ca

raport ntre ritmul produciei fizice i ritmul consumului de munc evideniaz o inelasticitate a
produciei fizice n raport cu consumul de munc (eQ/L< 1), dup 1170 om-ore.
Tabelul 3.2. Dinamica modificrii consumului de munc(L) i volumul fizic al produciei(Q)
L
(ore-om)

Q
(mc)

430
460
520
670

IL

19,2
21,08
25
36,08

IQ

1,069
1,130
1,288

RL

1,097
1,185
1,443
22

RQ

0,069
0,130
0,288

EQ/L

0,097
0,185
0,443

1,420
1,423
1,538

720
40,12
1,074
1,114
0,074
0,114
1,540
1100
75
1,527
1,865
0,527
0,865
1,641
1170
79,06
1,063
1,054
0,063
0,054
0,857
1650
106,85
1,410
1,351
0,410
0,351
0,856
3100
115,52
1,272
1,081
0,272
0,081
0,297

2. Maria Niculescu-Diagnostic global strategic Ed. Economic , pag 108

n funcie de relaiile dintre ritmul produciei R Q i ritmul consumului de munc R L se

evideniaz urmtoarele situaii:
RQ>RL se manifesta randamente crescatoare
RQ=RL se manifesta randamente constante
RQ<RL - se manifesta randamente descrescatoare.
Am fectuat analizele de dinamic pe dou intervale de valori ale consumului de munc.
Pe intervalul de consum de munc dintre 430 ore om i 1100 ore om la fabrica de glulam se
manifest randamente cresctoare pentru ca iQ>iL.
iL

1100
2.558
430

iQ

75
3.922
19.12

Pe intervalul de consum dintre 1100 ore om i 2100 ore om se manifest randamente

descresctoare.
iL

2100
1.909
1100

iQ

115 .52
1.540
75

Pentru acest interval trebuie luate msuri care s contribuie la creterea productivitii
marginale care va determina o cretere a productivitii medii ct i a anivelului elasticitii.
Deoarece

W mg
E QL

rezult c productiviatea marginal (Wmg)) influeneaz direct

prpportional marimea productivitii medii ( W ).

Pentru produsul glulam o cretere a productivitii marginale contribuie la creterea
productivitii medii.
3.1.2 Utilizarea modelelor de analiz factorial
a productivitii muncii la SC GLULAM ROMNIA SA

23

Productivitatea muncii, ca expresie de baz a eficienei cu care este utilizat fora de munc,
este un indicator calitativ complex a carui mrime variaz n funcie de o multitudine de cauze.
Unele din aceste cauze pot fi cuantificate cu ajutorul unor metode de analiz factorial 1, metode care
ii propun sa explice modificarea productivitatii muncii astfel:

productivitatea muncii n funcie de timpul efectiv lucrat;

productivitatea muncii in funcie de calificarea salariailor.

1. Productivitatea muncii in funcie de timpul efectiv lucrat

Productivitatea medie lunar este influenat de doi factori:

o Un factor extensiv- numr de zile lucrate ntr-o lun(z);
o Un factor intensiv- productivitatea zilnic(wz).
n acest ipotez relaia de calcul pentru productivitatea medie lunar este:
W L z WZ -

Relaia

de

mai

sus

reprezint

modelul

folosit

proiect

pentru

calculul

productivitii la firma Glulam.

Modificarea n timp o putem analiza cu ajutorul indicilor de dinamic (i) i cu ajutorul
sporului absolut().
Folosind modelul de mai sus am determinat indicii de dinamic pentru productivitatea mesie
lunar (iWL).
A. Modificrile relative sau indicii de dinamic se calculeaz cu relatiile1):

iWL

WL1 z1 WZ 1

i Z iWZ
W L 0 z 0 WZ 0
,

iWL i Z iWZ

Rezult ca dinamica productivitii medii lunare (iWL) estei influenat direct prporional de
dinamica numrului de zile (iZ) i de dinamica productivitii zilnice (iWZ)
n relaiile de calcul prezentate am folosit urmtoarele simboluri:
iWL

W L1
100 ,
WL 0

iZ

Z1
100
Z0

iWZ

WZ 1
100
WZ 0

Deoarece exist doi factori de influen airoductivitii lunare vom evidenia contribuia
acestora la modificarea mrimii productivitii lunare.
Pentru produsul glulam influna simultan a ambilor factori se calculeaz cu relaia:

24

iWL

WL1 z1 WZ 1

i Z iWZ
W L 0 z 0 WZ 0

Contribuia factorului extensiv Z:

Z
iWL

Z 1 WZ 0
iZ
Z 0 WZ 0

Z
iWL

Z1
iZ
Z0

WZ
iWL

WZ 1
iWZ
WZ 0

Contribuia factorului intensiv WZ:

WZ
iWL

Z 1 WZ 1
iWZ
Z1 WZ 0
,

1. Gabriel Badea- Creterea economic i nivelul de trai

Rezult c:
Z
WZ
iWL iWL
iWL
- este o relaie de dinamic care descrie contribuia ambilor factori.

B. Modificrile absolute(sporurile) vor fi determinate folosind calculele de mai jos.

n primul rnd vom prezenta modul de descompunere a contribuiei factorilor la dezvoltarea
fenomenului complex(productivitatea lunar).
Contribuiile factorului extensiv(Z) i a celui intensiv(WZ) sunt reprezentate cu ajutorul
relaiei1):
Z ,WZ
WL
W Z 0 Z Z 1 WZ

Notaiile folosite sunt:

Z
L W Z 0 Z - relaie care exprim influena factoriului extensiv- numrul de

zile efectiv lucrate ntr-o lun.

WZ
WL Z 1 WZ - relaie care exprim influena factorului intensiv-

productivitatea medie zilnic a muncitorilor.

Din punct de vedere geometric relaia W L z WZ reprezint suprafaa unui dreptunghi
unde Z este lungimea iar WZ este nlimea.
Modificarea productivitii lunare poate fi descompus n dou suprafee potrivit graficului
de mai jos:

25


1.Gabriel Badea- Creterea economic i nivelul de trai

Cu relaiile obinute efectum analizele pentru firma SC GLULAM ROMANIA SA

Notm cu : W L 0 Z 0 W Zo productivitatea lunar iniial.
Pentru calcule folosim datele din tabelul 3.3. iar rezultatele sunt prezentate n tabelul 3.4.
Tabelul 3.3.
Indicatori
V (mii lei)
L (persoane)
z (zile)
WL (mii lei)
WZ (mii lei)

Indicatorii economici privind timpul efectiv lucrat

Septembrie 2006
143 364,54
8
21
17 920,57
853,36

Octombrie 2006
206 814,59
11
22
18 801,32
854,61

Noiembrie 2006
222 083,73
10
21
20 189,43
961,40

Rezultatele calculelor pentru dou perioadede timp sunt prezentate n tabelul 3.4.
Tabelul 3.4. Modificarea productivitii muncii n funcie de timpul efectiv lucrat
Analiza modificrii productivitii muncii in

Analiza modificrii productivitii muncii in

perioada septembrie-octombrie 2006

perioada octombrie-noiembrie 2006

1. Influena ambilor factori:

WL = WL1 - WL0

1. Influena ambilor factori:

WL = WL1 - WL0

WL =18 801,32-17 920,57= 880,75mii lei

WL =20 189,40-18 801,32= 1 388,08mii lei

n mrime relativ:

n mrime relativ:

26

WL 20189,43 18801,32
WL 18801,32 17920,57

0,073 100 7,3%

0,049 100 4,9%

L0
18801,32
L0
17920,57
2. Influena numrului de zile
2. Influena numrului de zile
Z Z 1 Z 0 21 22 1

Z Z 1 Z 0 22 21 1

Z 1

0,045 100 4,5%

Z 0 22

Z
1

0,047 100 4,7%

Z 0 21
ZWL Z W L 0 1 17920,57 17920,57

ZWL Z WL 0 1 18801,32 18801,32

3 Influena productivitii zilnice

3 Influena productivitii zilnice

WZ
WL Z 1 W Z 22 854,61 853,36 467,5

WZ
WL Z 1 W Z 21 961, 4 854,61 2242,59

iWL

WL1 18801,32

1,049 4,9%
WL 0 17920,57

Z
iWL
i Z

iWL

22
1,047 4,7%
21

WZ
iWL
iWZ

W L1 20189,43

1,073 7,3%
W L 0 18801,32

Z
iWL
i Z

854,61
1,0014 0,14%
853,39

21
0,954 4,54%
22

WZ
iWL
iWZ

961,4
1,124 12,4%
854,61

Pentru perioada septembrie-octombrie 2006 se observ c productivitatea muncii pe un

salariat a crescut cu 880,75 mii lei, ceea ce nseamn ca a crescut eficiena cu care este utilizat fora
de munc. La aceast cretere i-a adus contribuia att factorul calitativ reprezentat de
productivitatea zilnic pe salariat ct i factorul cantitativ reprezentat de numrul de zile lucrate de
un salariat.
Din rezultatele obinute n urma calculelor se observ c, productivitatea lunar a crescut cu
4,9% n timp ce productivitatea zilnic s-a modificat cu +4,7%.
Influna exercitat dat de timpul lucrat n zile este de +4,7% care a determinat un spor de
productivitate de 17 920,57.
Productivitatea zilnic a determinat o cretere a productivitii lunare cu +0,14% adic a
contribuit la realizarea unui spor de +467,5mii lei.
Pentru perioada octombrie-noiembrie 2006 nivelul productivitii muncii pe un salariat a
nregistrat o cretere cu 1388,08 mii lei , ceea ce nseamn ca a crescut eficiena cu care este utilizat
potenialul uman. Pentru aceast perioad, productivitatea lunar a crescut cu +7,3%.

27

Se remarc faptul c pentru perioada analizat, numrul de zile s-a diminuat cu o zi, adic cu
-4,5%. Aceast diminuare a determinat scderea productivitii lunare cu 18801,32 mii lei.
n ceea ce privete productivitatea zilnic a crescut cu +12,4% fapt care a contribuit la
creterea productivitii zilnice cu 2242,59 mii lei.
La determinarea dinamicii productivitii lunare s-au folosit calcule la valoarea nominal,
deoarece indicii de pre pentru perioada septembrie-noiembrie au fost sub 1% astfel:
o Pentru septembrie-octombrie: i P
o Pentru octombrie-noiembrie: i P

P1 1935,56

0,997 0,3%
P0 1939,85
P1 1922,47

0,993 0,7%
P0 1935,56

3.2. Factorii de influen productivitii muncii la

SC GLULAM ROMNIA SA
Factori naturali Procesul de fabricaie a elementelor structurale din lemn laminat
ncleiat(Glulam) implic operaia de lipire. Dac temparatura mediului ambiant este mai mare
determin o ntrire mai rapid a adezivului si astfel lucratorii trebuie s accelereze timpul in care
termina o grind pentru a putea incepe presarea nainte de ntrirea adezivului. Comform manualul
calitatii1) exist o temperatur a mediului si o umiditate constant n fabric. n fucie de anotimp
aceti indicatori variaz de la un minim la un maxim determinnd si variaii in productivitate. Astfel
folosirea adezivilor i ntritorilor (TIP 1 conform SR EN 3012)) trebuie s se fac la o temperatur
nu mai mare de 15C, pentru a-i pstra nealterate proprietile fizice i chimice. Deasemenea si
materia prima are diferente de umiditate ntre vara si iarna lucru care determin diferiti timpi de
uscare.
Punerea n oper a panourilor sandwich pentru construcii de tip Glulam s se execute al
temperaturi cuprinse intre 5-35C, in lipsa precipitaiilor i a vantului puternic.
n prezent n fabric exist un sistem de climatizare care asigur temperatura optim
condiiilor de lucru. Pentru perioada de iarna este usor ajungerea si pastrarea temperaturii de 15C,
ns vara in fabric se sare cu cteva grade peste limita normal scaznd teoretic productivitatea
angajailor.
Sistemul panourilor sandwich trebuie s includ mbinri adecvate pentru a asigura
conlucrarea ntre panouri i cadrul suport al structurii tinand cont de zgomont si intemperii fara a
distruge miezul.

28

Factori tehnici - Compania GLULAM ROMNIA este o organizaie industrial care

produce elemente structurale obtinute prin ncleierea de lamele de lemn a cror fibr este in general
paralel, dupa o tehnologie scandinav. Produsul se fabric respectndu-se intocmai tehnologia n
vederea garantrii performanelor tehnologice.
Pentru a fi siguri c producia se afl n concordan cu cerinele normative i standardele n
vigoare, Glulam Romnia dispune de un laborator propriu unde se testeaz materiile prime n toate
fazele de producie, ncepnd cu recepia materialelor i terminnd cu ambalarea lor. Productorul
garanteaz calitatea produsului prin certificate de calitate emise pe loturi de fabricaie.

1. Condiii minime de fabricaie-Manualul calitii, ediia din 20.06.06 revizuit.

2. Referine normative- Adezivi de natur fenolic i aminoplastic pentru structuri portante de lemn

a) Nivelul atins de tehnologie la produsul glulam

Schema flux1) a produsului glulam este format din procese ce se desfasoar automatizat sau
semiautomatizat.
Tabelul 3.5 Procesele prin care trec elementele din glulam
Nr.

Proces

Tip proces

Utiaj

Crt.
1

Sortare

Evaluare

(sorting timber)
mbinare n dini

(pies cu pies)
Automatizat

vizual

(fingers join)

Utilizator
-

2Operatori

Main de imbinat n

Operator

dini

mainist,

(Dimter)
Maina de rindeluit
calibrat(MR4),
masin de lipit, pat de
presare vertical si
orizontal

electrician
Operator
mainist,
operator
mecanic

Rindeluire lamele lipite Semiautomat

(lamells planner glue)

Rindeluire grinzi pe 4 Semiautomat

Masina

i 2 fee (four side

rindeluit(MR2, MR3)

masinist,

Frez, flex, burghie

mecanic
Mecanic,

planner)
Finisarea i incarcarea

Manual

grinzilor(edges sutting)

de Operator

frezor

29

Primul proces prin care trece cheresteaua uda este de sortare innainte de uscare. n Romnia
standardul Naional de producere a glulamului nu permite sortare mecanic, astfel aceast proces si
cel de finisare ce nu implica o operatiune automat sunt cele mai mari consumatoare de timp.
Procesul de sortare se face manual de catre 2 operatori. Cei doi operatori sorteaz lamelele si
incarc Dimterul dupa un plan de producie. Sortarea implic cel mai mult timp deoarece operatorul
trebuie sa stabileasc vizual: eventualele rebuturi, sa delimiteze lamelele S7 de S10, sa stie S
citeasc un plan de producie.

1. Anex 3- Schema Flux

mbinarea n dini se face de catre dimter. Acest utilaj este cel care are un grad de utilizare cel
mai mare dintre toate utilajele din proces. Timpul scurs de la intrarea lamelei in dimper si iesirea ei
pe banda de uscare adeziv este mare deoarece dimterul are obligaia mbinrii in dinti a acestora.
Dimterul cu o viteza de 600,0m/h reueste s mbine n dinti lamele de dimendiunea 33,3*65in
1,54ore.
Odata mbinate in dini lamele cad pe o band spre depozitul de uscare, rindeluire lamele i
aplicare adeziv, proces ce implic un timp scurt in comparaie cu cel anterior motiv pentru care
muncitorii de la acest utilaj migreaz spre altele ce implica un timp mai mare. Lipirea se face att cu
bancul verical ct si cu cel orizontal. n fabric exista 2 bancuri verticale si unul orizontal. n
bancurile verticale se preseaz grinzile drepte , iar in cel vertical grinzile curbe care au nevoie de o
atenie deosebit.
Cele doua bancuri de presare necesit acela timp de lucru(8h) pentru a obine gringa dar cel
care are o produtivitate suplimentar este cel vertical deoarece prezint compatiment dublu.
Finisarea grinzilor implic o atenie din partea muncitorilor. Finisarea este determinat att de
utilajele prin care a trecut lamela, ct si de dorina clientului.
Exista doi factori importani ce influeneaz productivitatea muncii n cazul elementelor din
glulam:
1. Dimensiunile lamelelor
2. Structura grinzilor
Tabelul 3.6 nfleuna dimensiunilor i structurii grinzilor n pocesul
de producie al glulamului
Dimensiuni

Sortare

mbinare n

Rindeluire
30

Lipire in

Rindeluire pe

33,3*65

dini

lamele

pres

patru fete

grosime(mm)
latime(mm)
lungime(mm)
viteza(mc/h)
oameni
cost(lei/h)
timp(h/zi)
glulam(mc/zi)
timp(h/mc)
pret(lei/mc)

33,3
65,0
4000,0
60,0
2,0
7,3
8,0
4,1558
3,85
27,9125

33,3
65,0
12000
600,0
2,0
7,3
8,0
10,3896
1,54
11,1650

33,3
65,0
12000,0
2000,0
2,0
7,3
6,0
25,9740
0,46
3,3495

1000,0
65,0
12000,0
2,0
2,0
7,3
6,0
9,3600
1,28
9,2949

266,0
65,0
12000,0
600,0
2,0
7,3
8,0
82,9920
0,19
1,3977

Dimensiuni
40*200

Sortare

mbinare n
dini

Rindeluire
lamele

Lipire in
pres

Rindeluire pe
patru fete

grosime(mm)
latime(mm)
lungime(mm)
viteza(mc/h)
oameni
cost(lei/h)
timp(h/zi)
glulam(mc/zi)
timp(h/mc)
pret(lei/mc)

40,0
200,0
4000,0
60,0
2,0
7,3
8,0
15,3600
1,04
7,5521

40,0
200,0
12000,0
600,0
2,0
7,3
8,0
38,4000
0,42
3,0208

40,0
200,0
12000,0
200,0
2,0
7,3
6,0
9,6000
1,25
9,0625

1000,0
200,0
12000,0
2,0
2,0
7,3
6,0
2880,0000
0,01
0,0302

266,0
200,0
12000,0
600,0
2,0
7,3
8,0
255,3600
0,06
0,4543

Sursa: Raport de producie Glulam

Concluzii:
-

Lamelele de dimensiuni mici consuma timp si energie mult mai mari decat cele de
dimensiunini mari.

Din lamelele de dimensiuni mici se fabric o cantitate mult mai mica de glulam fat de
cele a caror dimensiune este mare.

n urma calculelor s-a ajuns la concluzia ca producia de glulam variaz cu 4uniti de la

o dimensiune la alta.

Exemplul 3.1.
Pentru a realiza 1mc de glulam din dimensiunile lamelelor 40*200mm (grosime*laime) i o
lungime de 10m vom avea nevoie de 12lamele lipite rezultand 31.25scnduri.
0,5/4 = 12lamele * 10m = 125scanduri/4 = 31,25 bucati

31

7,33
53,12

2,78
20,12

Pentru a realiza 1mc de glulam din dimensiunile lamelelor 33.3*65mm si o lungime 30.77
vom avea nevoie de 15 lamele lipite rezultand 116 bucati
0.5/3.33 = 15lamele*30.77 = 466 mc scandura/4 = 116 bucati
Observm ca intr-un timp mult mai scurt se realizeaz o cantitate suplimentar de mc de
glulam cu un pret mai mic, dar acceasi forta de munc.
Nivelul atins de tegnologie la panouri termoizolante
n fabrica de panouri exista amplasate:
o Masina de injecie care formeaza spuma poliuretanic(miezul panourilor sandwish)
o 2 bancuri de fixare acelor doua placi care formeaz fetele panoului
b) Calitatea materiei prime
Pentru producia de lemn lamelat incleiat compania GLULAM ROMNIA utilizeaz numai
cherestea de molid, aprovizionat fie proaspat taiat, fie uscat( cu umiditatea de 9-15%).
Doua aspecte sunt importante in ceea ce privete productivitatea:
1.

Calitatea scandurii - Se face controlul a cate doi paleti din fiecare ncrctur,

verificandu-se:

2.

Dimensiunea nodurilor

Distana dintre inele

Calitatea tierii

Eventualele defecte de prelucrare sau defecte datorate transportului

Aspect

Structura clasei scandurii Fabrica de glulam comform DIN 4074 sorteaza dupa
clasele de calitate S7, S10 si S13

Elementele din glulam se realizeaz din lamele S10 la capete si S7 in interior, motiv pentru
care sortarea trebuie facut atent, sa nu existe cantiti clasa S7 mai mult dect S10.
Daca eventualele abateri nu respect prevederile contractului de achiziie, se

emite o

reclamaie catre furnizor, iar ncarctura respectiv se refuz, acceptnd rebut comform DIN 4074
maximum 8%.
Tabelul 3.7. Clase de calitate ale scndurii
32

Nr. Clas de rezisten

Clas de sortare1

Crt
1
2
3

(DIN-4074)
S13
S10
S7

(SR EN 338)
C30
C24
C16

Sursa: Manualul calitii Glulam Romnia SA

1. Conform manualului calitatii clasele de sortare sunt alese n funcie de regulile:Strenght grading of wood- Part 1:
coniferous sawn timber si design of timber structure

c) Ritmul aprovizionrii1
Datorit variaiilor foarte mari in comenzi, ritmul arovizionrii nu este continuu.
Departamentele implicate in luarea deciziei de aprovizionare (analiza comenzii, determinare
necesare resurse, determinare cerine de aprovizionare). (Anexa 5)

Departamentul proiectare

Departamentul ofertare-vnzri

Departamentul aprovizionare

Echipa de manageri a observat un ritm al comenzilor i pe baza acestora si-au stabilit

urmatoarele tiputi de contract:
1. grinzi standard < 3mc:
-comenzi dimensuni standard timp livrare 2 saptamani.
Pentru a realiza acest tip de comand fabrica foloseste stocul de materie prim.
2. grinzi standard >10mc sau proiecte
-comenzi dimensiuni standard timp livrare 4-6 saptmni.
De la lansarea comenzii de aprovizionare pn la obinerea materiei prime necesit 2-3
saptamni din care: - 10 zile apovizionarea efectiv
- 7 zile uscarea
Conducerea firmei realizeaz un parteneriat permanent cu furnizorii (putini dar seriosi), mai
ales pentru materia prima de strict necesitate. Marele neajuns al il constituie faptul ca in situatiile

33

de urgen in care apare o cerere mare pe piata la un moment dat de timp, compania o satisface intruun timp mai mare.
Factori economci
a) Nivelul i modul organizarii produciei i a muncii
Din activitile din cadrul fabricii de glulam s-au evideniat cteva aspecte:
Procesul de producie se suprapune peste fluxurile existente
Consecine:

Amplasarea utilajelor este determinat de proces

1. Anex 5 Schema flux a unei comenz

Produsele nu sunt scoase din proces

Obiectivul principal al organizrii fabricii de glulam este optimizarea fluxului de producie.

Cheresteaua pn sa ajung la forma si dimensiunea dorit trece prin cteva procese, GLULAM
ROMNIA adopt conceptul de continuitate, astfel inct fiecare proces se desfoar fr scoatere
iar pauzele intre prcese sunt determinate de necesitile tehnologice (uscare adeziv).
Tabelul 3.8
Sortare

Vitez[mc/h]

60,0

Viteza proceselor de fabricaie

mbinare

n Rindeluire

Lipire grind Rindeluire pe

dini

lamele

in pres

4 fete

600,0

2000,0

2,0

600,0

Sursa: Ghid tehnic Lemn Lamelat ncleiat

Procesul de producie se desfaoar cu stocuri mici

Consecine:

Stocurile ascund problemele de producie

Oprirea unui proces nu duce automat la pierderea de productivitate

Prin aceasta modalitate fabrica de glulam aplic principiul minimii energii. Evalund
complet costurile s-a ajuns la concluzia c o or de inactivitate este mai bun decat una
34

de producie de rebuturi
Prin aceasta modalitate fabrica de glulam aplic principiul minimii energiei. Evalund
complet costurile s-a ajuns la concluzia c o or de inactivitate este mai bun decat una de producie
de rebuturi.
Stocurile au fost privite ca cel mai mare rau al companiei ce produc: costuri mari de
depozitare, pierderi de calitate a produselor in timpul depozitarii, riscul de a produce stocuri
nevandabile, iar un stoc mare ascunde probleme de productie.
Procesul de producie de desfoar continuu
Consecine:

Defectele sunt scoase din proces innainte de faza succesiv

Directorul de calitate este cel care opreste producia

GLULAM ROMANIA desfsoar operaiunea de sortare comform standardului DIN 4074 comform
caruia se determin calitatea. Dac se inregistreaz rezultate necomforme in ceea ce priveste
densitatea, acurateea tierii, mrimea i dispunerea nodurilor se dispune de catre diectorul de
calitate resortarea intregului lot.
Operatorul mainist de la masina de rindeluit trebuie s se asigur dac imbinrile in dinti
sunt intacte i au dimensiunile corespunztoare. Dac lamelele prezint abateri, acestea se
eticheteaz i se inteparteaz din fuxul de fabricaie.
Tabelul 3.9 Toleranele valabile n conformitate cu EN 3901
Laime
nalime

Lungime

+2mm
Toate laimile
-2mm
+4mm
h<400mm
-2mm
+1%
h>400mm
-0,5%
+2mm
L<20m
-2mm
+0,1%
2m<1<20m
-0,1%
+20mm
1>20m
-20mm
Abaterile de la unghiul drept nu pot fii mai mari de 1:50

Perpendicularitate
Seciuni transversale
Dimensiunile i toleranele sunt valabile pentru un element glulam cu umiditate de 12%
35

Sursa: Manualul Calittii, Lemn lamelat ncleiat-tolerane la dimensiuni

Controlul precis al stocurilor si instrumentele de urmrire a fluxului de productie permit

managementului sa stie cu precizie, in orice moment, unde se afla fiecare lamel utilizat in procesul
de productie.
b) Calificare salariailor
O analiz calitativ a potenialului uman este determinat prin gradul de calificare al
salariailor. mbuntitea calificrii constituie o necesitate obiectiv impus de creterea
complexitii activitii economice, creterea gradului de tehnicitate, sporirea exigenelor
consumatorilor fa de calitatea produselor.
ntregul personal al SC GLULAM ROMNIA SA este calificat, firma manifestnd un
intreres deosebit. Incepnd cu anul 2005 compania a iniiat un program de pregtire a personalului n
domeniul proiectrii i fabricarrii glulamului, trimind o parte din acetia in Danemarca pentru
instruire. A studia n alt ar se poate dovedi a fi o experien valoroas, care ajut la dezvoltarea
unor competene transnaionale importante.
De la modelul tradiional de training: nsuirea de noi cunotine i metode de munc
care conduc la crearea de noi atitudini i valori ce conduc la schimbarea comportamentului n
munc i care se reflect n rezultate mai bune, s-a trecut la modelui de training pentru modelare
comportamental: Formarea noului comportament n munc- care conduce la rezultarte mai
bune ce determin crearea de noi atitudini i valori i care conduc la nvarea de noi
cunotine i metode de munc.
Rezultate mai bune inseamn cunoasterea din partea fiecarui lucrator a conditiilor sub care se
desfasoar procesul de productie a glulamului, unde trebuie sa actioneze i cand, deci o infuen
asupra productivitii.
c) Nivelul salariilor
Compania ii propune s ajute angajaii s dobndeasc siguran financiar, standard
de via ridicat i cretere profesional continu. GLULAM ROMNIA manifest un interes
deosebit pentru sntatea angajailor, oferindu-le tuturor asigurri medicale.
Firma GLULAM ROMNIA ofer pachete de benefiicii i servicii financiare, pentru ai
sprijinii n atingerea obiectivelor personale ale angajatilor.

36

Tabelul 3.10. Structura salariilor la SC GLULAM ROMNIA SA

An

Total salarii

Salariu

Salariu

Salariu

Numar

2004
2005
2006

de plata
44137
45175
38519

Minim
280
310
444

mediu
768
921
1518

maxim
2457
3261
6255

salariati
46
31
26

Sursa: State de plat nregistrate la ITM Dambovita din anii:2004,2005 si 2006

Graficul 3.2.

Evoluia salariilor nominale

Factori sociali
a) Codiiile de munc
Condiiile de munc sunt determinate de serie de factori psihologici, tehnico-organizatorici
i sociali care acioneaz asupra executantului n procesul muncii. Calitatea i amploarea aciunii
factorilor pot avea asupra omului o aciune pozitiv, neutr sau negativ1(anexa).

37

Printre factorii care influeneaz productivitatea in ceea ce privete condiiile de munca sunt:
- timp de lucru: 5zile/saptaman a cte 8 ore/zi i ore suplimentare.
- concediu anual: prime de concediu
- contract de munc: contracte individuale pe perioada nedeterminat.
- ilulinatul: creaz la locul de mucnc condiii bune de vizibilitate i are menira sa
contribuie la promovara bunastarii fizice i psihice i astfel la sporirea productivitii omului.
- zgomotul: sunete situate pe banda de frecven de la 24Hz la 3000Hz, poate afecta
sistemul muscular, ochii, stomacul, sistemul nervos i avand efecte ca ameeli dezechilibre, etc.
b) Responsabilitate
Conducerea companiei are si responsabilitatea de a crea condiiile necesare desfurrii
produciei si cresterii productivitii angajailor printr-o climatizare corespunzatoare, eliminarea

1. Mihail Iurcu Managementul resurselor umane-Ergoestetic, Ed. Bibliotheca Trgovite, pag.52

zgomotelor, uniformitatea, distribuirea constant n timp a luminrii locurilor de munc. Distribuirea

armonioas

intensitii

de

luminare

fabric

influeneaz

randamentul

vizual

al

muncitorilor(procesul de sortare se face vizual).

Factori psihologici
a)Adaptabilitate la condiiile de munc
Pentru un nou angajat adaptarea se face treptat, acesta intra intr-un program de formare
profesional. Atat muncitorii din fabrica cat si cei din administratie au un program de 8h, insa
lucratorii din fabrica pot acumula ore suplimentare( in special cei al caror utilaj este manual si
implica un timp mai mare) remunerate corespunzator.
b) Satisfacia
Compania se implic direct prin:
-

Satisfacia angajailor privind beneficiile

Satisfacia angajailor privind training-ul i posibilitile de dezvoltare a carierei

Pentru analiza calitii comunicrii n cadrul companiei

c) Viabilitatea intervenilor elementelor estetice n realizare i formarea procesului muncii1

-

Productivitatea munci individuale este n continu cretere atunci cnd crete capacitatea

reactiv( i raiunea) i scade efortul fizic (efortul energetic).

38

- Productivitatea muncii este direct proporional cu raiune i invers proporionala cu

efortul energetic.

1. Mihail Iurcu Managementul resurselor umane-Ergoestetic,Ed. Bibliotheca Trgovite, pag.126

3.3 Analiza contribuiei productivitii muncii la realizarea produciei n cadrul SC GLULAM

ROMNIA SA
Volumul produciei fizice este influenat de productivitatea muncii care exprim eficiena cu
care este utilizat factorul de producie munc. Prin prelucrarea datelorprezentate n tabelul 3.11 s-au
obinut rezultatele din tabelul 3.12. Astfel volumul produciei a crescut la produsul glulam cu
+54% in timp ce la produsul panouri termoizolante creterea a fost de +26%.
Calculele efectuate n acest capitol aula baz datele din tabelul 3.11.
Tabelul 3.11 Indicatorii economici ai companiei SC GlULAM ROMNIA SA in perioada
februarie -noiembrie 2006
Bunuri

Q0

Q1

P0

P1

L0

L1

Glulam
(Mc)

75.00

115.52

Panouri
(Mp)

400

Total

H0

H1

YL 0

YL1

(Lei)

(Lei)

(Personae)

(Persoane)

1914.77

1922.47

12

10

1100

2100

0.72

0.66

504

336.34

332.06

160

176

0.25

0.34

16

15

1260

2276

In paralel cu creterea produciei fizice s-au inregistrat evoluii diferite pentru preurile celor
doua produse fabricate de catre firm. Astfel pentru produsul glulam s-a inregistrat o cretere a

39

preului de peste 0.4% in timp ce pentru panouri s-a inregistrat o scdere cu 1.2% pe perioada
analizat.
Tabelul 3.12 Dinamica indicatorilor n perioada februarie (0)- noiembrie (1) 2006

Bunuri

iQ

Glulam
Panouri
Total

Q1
Q0

1.540
1.260
I VQ =
1.4047

iP

P1
P0

1.00402
0.98727
I VP =
0.9967

L1
L0

iL

iH

0.833
1.250
I VL

0.937

H1
H0

V0=P0*Q0

V1=P1*Q1

1.909
1.100

143607.75
134536.00

222083.73
167358.24

IVH =
1.469

=
278143.75
0

=
389441.97

Sursa: Raport de producie glulam i panouri termoizolante

a. Se prezint mai jos calculele efectuate pentru dinamica indicatorilor.

Pentru grinzile stratificate s-au folosit relaiile de calcul de mai jos.
Pentru dinamica produciei fizice :
iQ

Q1
115 .52
100
100 1.540 100 154%
Q0
75.00

Q Q1 Q0 115 .52 75.00 40.52

Pentru dinamica preurilor :

40

iV

V1
V0

1.546
1.243
IV =
1.416

P0Q1
221194.23
169515.36

P Q
0

=
390709.59

iP

P1
1922.47
100
100 1.0040 100 100.40%
P0
1914.77

P P1 P0 1922.47 1914.77 7.7

Pentru dinamica consumului de munc msurat n persoane :

L
10
i L 1 100 100 0.833 100 83.3%
L0
12
L L1 L0 10 12 2

Pentru dinamica consumului de munc-msurat n ore:

H
2100
i H 1 100
100 1.909 100 190.9%
H0
1100
H H 1 H 0 2100 1100 1000

Pentru dinamica valorii produciei:

V0 P0 Q0 1914.77 75.00 143607.75mii lei

V1 P1 Q1 1922.47 115 .52 222083.73 mii lei

iV

V1
Q P
100 1 1 i P iQ 1.54 1.004 1.546
V0
Q0 P0

V V1 V0 143607.75 222083.73 78475.98

n ceea ce priveste evolutia factorului munca constatam ca numarul salariatilor care au

participat la realizarea produsului glulam a scazut cu 16.7%, in timp ce produsul panouri a
inregistrat o crestere de 25%.
n sporul absolut se costat c pentru glulam numarul lucratorilor a scazut cu doua persoane
din care unul a fost transferat la secia de panouri iar celalalt a plecat la alta firma.
Fcnd comparaia intre indicele productivitii fizie I Q =154% si dinamica timpului de
munca realizat I H =190,9 se constat ca pentru timpul de munca dinamica de crestere este mai mare
cu 36.9 puncte procentuale decat dinamica productiei fizice. Diferenta de dinamica intre timpul de
munca si volumul fizic al productiei este determinat de dinamica productivitatii muncii, potrivit
relaiilor de mai jos:
Q0 W H 0 H 0

Q1 WH 1 H 1
iQ iWH i H

41

Astfel calculnd productivitatea pentru cele doua produse constatam ca exista diferente mari intre
cele doua perioade ca nivel si ca sens de evolutie.
Pentru produsul glulam se obtin urmatoarele rezultate pentru productivitatea orara:
Q0
75

0.068 produs/h
L0 1100
Q1 115 .52

0.055 produs/h
W H1
L1
2100
W

H0

iWH

W H1
WH 0

0.055
0.808(19.2%)
0.068

Deoarece indiceleproductivitii orere este subunitar ( iWH 0.808 ), rezult c

productivitatea orar la glulam a sczut cu 19.2%, iar producia fizic aa avut o cretere mai mic.
b. Pentu panouri termoizolante rezultatul calculelor pentru productivitatea orar sunt urmatoarele :
Q0 400

2.5 rodus/h
L0 160
Q1 504

2.86 produs/h
W H1
L1 176
W

H0

iWH

W H1
WH 0

2.86
1.145(14.5%)
2.5

Indicele dinamicii productivitii orare pentru panouri a crescut cu +14.5%

Diferenta de productivitate poate fii explicat prin complexitatea operatiunilor aferente
proceselor de fabricaie a celor dou bunuri. Produsul glulam fiind mai complex necesit un timp de
munc mult mai mare. Diferena de dotare tehnic este deasemenea un factor care determin
diferena de productivitate la cele dou produse. Astfel operaiunile sortare i finisare implic un
timp mai mare decat celelalte operartii deoarece acestea sunt efectuate manual.
Pentru operatiunile efectuate mecanic, cel mai mare timp este cel aferent utilizrii utilajului
Dimter care realizeaz mbinarea cap la cap a bucilor de grinzi.
Potrivit DIN 4047 pentru materialul lemnos care intr n componena grinzii stratificate
(glulam) sunt folosite dou standarde S7 si S10. Astfel S7 se refera la material lemnos ( cherestea)
care este inferior calitativ deoarece are mai multe noduri. Materialul lemnos tip S10 are o calitate
superioara provenind dintr-un bustean cu mai putine noduri si intotdeauna se regasete in produsul
final catre exteriorul grinzii stratificate.

42

Luand in considerare aceste aspecte tehnologice esentiale in realizarea glulamului tragem

concluzia ca operaia de sortare si finisare sunt foarte importante si cer timpul cel mai mare deoarece
implic:
-

verificarea materialului inainte de intrare n proces

verificarea prin incercari cu procedee tehnologice speciale a produsului final (incovoiere,

flambare, rezistenta la rupere).

La ambele operatiuni este foarte important sa se depisteze viciile ascunse ale materialului si
produsului final. Astfel daca 8% din lotul destinat prelucrarii prezint defecte lotul este respins.
Procesul de sortare consta in evaluarea vizual a cherestelei in vederea determinrii caliti innd
cont de urmatoarele criterii:

mrimea si dispunerea nodurilor;

acuratetea taierii;

distanta dintre inelele anuale;

densitatea materialelor .

Procesul de finisare cuprinde fazele necesare pentru ca produsul realizat (glulam) s aibe
parametrii solicitai de client. In functie de cerintele contractuale sau cele prevazute in desenele de
executie, elementele structurale din lemn lamelat incleiat sunt supuse unor operatii cum ar fii:

debitare capete,

debitare la lungimi diferite,

taierea pentru prindere la pozitii,

gaurirea pentru fixarea unor elemente de prindere,

montarea unor elemente de prindere,

ataarea unor elemenete cu caracter ornamental.

Din practic a rezultat c verificarea mecanic sau automat a materialelor a dat rezultate mai

slabe dect verificarea vizual , motiv pentru care trecerea la inlocuirea factorului munca (sortare,
finisare) nu este recomandat din punct de vedere tehnologic. Trebuie precizat c pentru creterea
productivitii orare s-a procedat la renunarea etapei de depozitare dup efectuarea operaiei de
sortare, timpul de realizare pe ansamblu diminundu-se aproximativ cu 10 % fr s se afecteze
calitatea produselor.

43

La scderea cu 19.2% a productivitii orare a contribuit i timpul scurs din momentul

aplicrii adezivului pn la ntrirea lui (terminarea presrii). Acest timp este denumit de lucrtori
timp de lucru. Mrimea sa, scade invers proporional cu nivelul temperaturii adezivului aplicat n
condiii de presare.
Comform Fiei Tehnice1 a produselor Prefere 4535 respectiv Prefere 5035 exist o relaie
biunivoc intre timpul de lucru i procentul de ntaritor . Dac adezivul iese prin rosturi, la aplicarea
forei de presare, nseamn a timpul maxim de stivuire a fost respectat.
La nivel de firm valoareaproduciei realizate a inregistrat o evoluie influentat att de
pretul P exprimat in lei cat si de producia fizica realizat Q exprimat in mc.
Contributia produciei fizice la modificarea valorii acestui produs ste de +40,7% iar
contributia pretului reflecta o influenta mult mai mic (-0,33%).
Infuentele pozitive ale ambilor factori ,pret si productie fizica au determinat cresterea
productiei valorice cu +41,60% .

IV

V
V

PQ
P Q
1

389441.97
1.4001(140.01%) 1,416
278143.75

V1 V0 389441.97 278143.75 111298 .22

P Q 390709.59 1.4047(140.47%)
P Q 278143.75
Q V P0 Q1 P0 Q 0 390709.59 278143.75 112565 .84

I VQ

1. Anexa Tipuri de amestec adeziv-ntaritor ;Timpul de lucru in funcie de temperatura i tipul amestecul

I VP

PQ
P Q

P V

389441.97
0.9967(99.67%)
390709.59

P1Q1 P0 Q1 389441.97 390709.59 1267.62

Corelaia indicatorilor de dinamic la nivel de firm este evideniat cu relaiile de mai jos

I Q V I

I V 0.9967 1.4047 1.4001

Q V P V V 112565 .84 ( 1267.62) 111298 .22

44

In concluzie, la nivel de firm, contributiile celor doi factori ( pre i cantitate) la valoarea
produciei sunt diferite. Astfel la nivel de companie pe perioada analizata volumul productiei a
crescut cu 40.1% iar contribuia produciei fizice este de 40,47%.
In ceea ce priveste influena preturilor la nivel de firma, acestea au avut o influenta negativ
asupra valorii productiei de ansamblu (-0.33%). Evolutia preturilor la glulam au avantajat valoarea
productiei firmei datorita cresterii acesteia cu +0.402%, in timp ce preturile la panouri a determinat
scaderea valorii productiei deoarece a scazut cu -1.273% .
Din analiza efectuata la nivelul firmei tragem concluzia ca dinamica productiei fizice a avut
influenta cea mai mare asupra veniturilor firmei (de peste 4%)
3.3.1. Analiza productivitatii medii pe categorii de produse i pe total firma
Analiza productivitatii medii in unitati fizice
Pentru produsul glulam ca si pentru produsul panouri (vezi tabel 3.11.) nivelul productivitatii
Q0
medii se calculeaza cu relatia: W0
L0
75
6.25 in luna februarie 2006 (mc/lucrator)
12
115 .52
W0
11.56 in luna noiembrie 2006 (mc/lucrtor)
10
W
11.56
iW 1
1.849(84.9%)
W0
6.25
400
100Mc / L
o Pentru panouri: W0
4
504
W0
100.8Mc / L
5
W
100.8
iW 1
1.008(0.8%)
W0
100

o Pentru glulam:

W0

Folosind consumul de munca expimat in ore se obine urmatoarele date pentru

productivitatea muncii pe produse.
Q0
75

0.068Mc / h
o Pentru glulam: WH 0
H 0 1100
Q
115 .52
WH 1 1
0.055Mc / h
H1
2100
W
0.055
iWH H 1
0.808 (19.2%)
W H 0 0.068
o Pentru panouri: WH 0

Q0 100

0.625Mp / h
H 0 160

45

Q1 100.8

0.572 Mp / h
H1
176
W
0.572
H1
0.916 (8.3%)
W H 0 0.625

WH 1
iWH

Din analiza rezultatelor calculelor pentru determinarea productivitii orare constatm ca la

produsul glulam aceasta a ceasta a scazut cu 19,2%, iar la produsul panouri scaderea este mai mic
de numai 8,3%.
Spre deosebire de productivitatea orar, productivitatea pe lucrator are o evoluie diferit,
acesta a cerscut cu 84,9% pentru grinzi i 0,8% pentru productia de panouri.
3.3.2. Analiza productivitii muncii exprimat valoric -cazul in care producia fizica nu este
sumabil
Deoare firma Glulam realizeaz produse de natur diferit, producia fizic realizat de firm nu
poate fi nsumat direct. n aceste condiii se va calcula productivitatea valoric.
Productivitatea muncii exprimat valoric se determin cu relaia: W

V Q P

L
L

Trebuie precizat c evoluia preturilor poate avea o influen deformatoare a nivelului

productivitii calculate cu aceast metod.
Pentru produsele analizate ( vezi tabelul3.12.) s-au obtinut rezultate prezentate mai jos n ccea ce
priveste nivelul productivitii valorice.
o Pentru glulam: W0
W1

V0 Q0 P0 143607.75

11767 .312lei / lucrator

L0
L0
12

V1 Q1 P1 222083.73

22208.37lei / lucrucr
L1
L1
10

W1
22208.37

1.887 (88.7%)
W0 11767 .312
Constatam ca la produsul glulam productivitatea valorica a cerscut cu 88,7 pe perioada
anlizat.
V0 Q0 P0 134536

33634.00lei / lucrucr
o Pentru panouri : W0
L0
L0
4
IW

W1
IW

V1 Q1 P1 167358.24

33471.648 lei / lucrucr

L1
L1
5

W1 33471.648

0.995 (0.5%)
W0
33634.00

46

Pentru produsul panouri termoizolante productivitatea valoric a productivitii muncii a

nregistrat o evoluie care a fost influenat de evoluia produciile aferente celor doua produse
realizate.
Formula de calcul pentru productivitatea la nivel de firm ( W ) are caracter de medie i va
avea o valoare cuprins ntre productivitatea pentru glulam si productivitatea inregistrat pentru
panouri.
W

V
L

Pentru luna februarie 2006 se fac urmtoarele calcule:

W0

V
L

Q P
L
0

143607.75 134536 278143.75

17383.984lei / lucrucr
12 4
16

Pentru luna noiembrie 2006 se fac urmatoarele calcule:

W1

V
L

1
1

Q P
L

1 1
1

222083.75 167356.24 389441.97

25962.798lei / lucrucr
11 5
15

Dinamica productivitii la nivel de firm se calculeaz astfel:

IW

W1

W0

25962.798
1.493 (49.3%)
17383.984

Dinamica astfel calculat include i influena preturilor care deformez realitatea economic
cu privire la eficiena factorului munc. De accea vom calcula productivitatea la nivel de firm n
termeni reali.
Productivitatea real la nivelul perioadei curente (noiembrie -simbolizat cu 1) se calculeaz
cu formula:
*
1

V
=
L

*
1

, unde

V1* - exprim producia total real (producia valoric din care se elimin influena preului, adic

producia n preuri constante comparabile).

L1 - numarul total de salariati la nivel de firm.

Pentru produsele realizate:

V1*

V1 P1Q1

V1* P0 Q1
P1
iP
P0

47

Pentru produsul glulam: V1* P0 Q1 1914.77 115 .52 221194 .23 lei
Pentru produsul panouri: V1* P0 Q1 336.34 504 16951.36 lei
Pentru luna februarie simbolizat cu 0 productivitatea medie se calculeaz cu relaia:
W0

V
L

0
0

P Q
L
0

o pentru glulam: V0 143607.75

o pentru panouri: V0 134536
n peioada de baz V0* in termeni reali V0

*
1

V
=
L
V

*
1

221194 .23 169515.36 390709.59

26047.306 lei / lucrucr

10 5
15

Q P
L

W0

0
0

IW

W1*
W0

143607.75 134536 278143.75

17383.984 lei / lucrucr

12 4
16

26047.306
1.498(49.8%)
17383.98

Productivitatea medie n termeni reali la nivel de firm nregistreaz o cretere de +49,8%.

Productivitate n termeni reali la nivel de produs a fost calculat anterior, astfel pentru
produsul glulam indicele de modificare IW=1,887(88,7%), iar pentru produsul panouri IW a fost
0,995(-0,5%).
3.3.3. Analiza influenei exercitate de ctre productivitatea lucrtorilor implicai n realizarea
unui tip de produs i ponderea luratorilor n realizarea acestuia asupra productivitii medii
Pentru perioada de baz i perioada curent se folosesc urmtoarele relaii pentru msurarea
i analiza productivitii n termeni reali:
W0

V
L

0
0

W =
*
1

V1*

Producia valoric curent n termeni reali este calculat astfel:

48

IW =

W1*
W0

V1
PQ
1 1 V1* P0 Q1 221194 .23 169515.36 390709,59lei
P1
iP
P0

V1*

Producia valiric n perioada de baz este calcular cu relaia:

V0

P0 Q0

P0W0 L0 27497599.98 45249836.00 72747435,98

Pentru determinarea dinamicii productivitii valorice n termeni reali am folosit relaia:

I

V
V

*
1
0

P Q
P Q
0

I VQ

390709.59
0.005
72747435.98

Nivelul productivitii pentru lunile februarie i noiembrie 2006 s-a determinat astfel:

V
L
V

W0

W1

*
1
1

P Q
L
P Q

L
0

PW L
L
PW L

L
0

72747435.98
4 546 714,75 lei/lucrtor
16

488535096.12
32 569 006,41 lei/lucrtor
15

Pentru determinarea dinamicii productivitii n termeni reali este dat s-au folosit relaiile de
mai jos:
P0W 1L1
IW

W1
W0

PW
L
0

L0

32569006.41
7,163
4546714.75

Rescriind formula, se obine:

IW

P W L L I * 6.715

7,163
P W L L I 0.937

0 1 1

0 0 0

I *

n cadrul formulelor utilizate simbolurile au urmtoarele semnificaii

P0-nivelul peului tipului de produs( grind sau panou);
W0,W1 productivitatea fizic a lucratorilor din luna februarie respectiv noiembrie pentru
glulam si panouri.
Indicele valorii reale ( I V

* ) a produciei se descompune astfel:

49

PW L
PW L

488535096.12
6.715
72747435.98

IL V*

PW L
PW L

289592185.00
3.980
72747435.98

IW V *

PW L
PW L

488535096.12
1.686
289592185.00

innd cont de productivitatea pe tip de produs (W) i de structura factorului munc pe tipuri
de produs ( YL ) se determin dinamica productivitii valorice a muncii n termeni reali n raport cu
aceti factori de influem:

PW L
L
PW L
L
0

IW

*
1

W0

PW Y
PW Y
0

1 L1

L0

(1914.77 22208.37 0.66) (336.34 33471.69 0.33)

10.645
(1914.77 11967 .312 0.75) (336.34 33634 0.25)

n cadrul relaiei folosite simbolurile utilizate au urmtoarele semnificaii :

YL 0

L0
- exprim ponderea(structura) lucratorilor din luna februarie in secie
L0

comparativ cu ntreaga firm

L1
YL1
- exprima ponderea lucrtorilor din luna noiembrie in secie comparativ cu
L1
ntreaga firm.
W

structurii

PWY
0

L1

P0W0YL 0 -exprim sporul absolut pe seama productivitii si a

Modificrile reale i absolute msurate prin sporuri ( ) i indici (I) se descompun astfel:
I WYL

PW Y
PW Y
0

L1

L0

10.645

YL
P0W YL1 P0W0 Y L 0 1277601348.102 120014102.38 1157587245 .722
W
I WW

PW Y
PW Y
0

1 L1

0 L1

1277601348.102
11390557 .344
(1914.77 11967 .312 0.66) (336.34 33634 0.33)

WW P0W1Y L1 P0W0 YL1 1277601348.102 3733111 .654 1273868236.448

50

Ca urmare a modificrii structurii lucrtorilo pe categorii de produse (YL), productivitatea

valoric medie ( W ) a crescut cu ......%, sporul de productivitate reptezentnd ....lei.
Modificarea productivitilor aferecte cele dou produse, glulam i panouri (W),a contribuit la
modificarea modificarea productivitii medii a firmei ( W ) cu....%, sporul de productivitate
reprezentnd ...lei.
Se observ c rezulttele obinute din calcule asigur satisfacerea corelaiilor:
I W I WYL I WW

W YL
WW
W

3.4. Modaliti de cretere productivitii muncii

51

la SC GLULAM ROMNIA SA
Creterea productivitii are o ntreag gam de efecte economice i sociale att pentru
activitatea de producie propriu-zis a lucrtorului, pentru condiiile de munc, ct i pentru
necesitile lui de consumator. Acestea se refer la: economisirea factorilor de producie utilizai,
reducerea costului unitar, creterea produciei i competivitii produselor obinute, a profitului, a
salariului real i economisirea timpului de munc i creterea timpului liber.
Creterea productivitii muncii se realizeaz prin mrirea forei productive a muncii,
respectiv a capacitii forei de munc de a realiza o cantitate de produs sau
de lucrare, n unitatea de timp.
Esena legii sporirii productivitii muncii cere producerea unui volum de producie maximal
cu cheltuieli minimale
Sursele cresterii productivitatii munciia SC Glulam Romania SA
a) Progresul tehnic -factor decisiv in creterea productivitii
O caracteristic major a progresului tehnic, o reprezint contribuia sa la realizarea de
economii in procesul de crestere economic. Progresul tehnic economiseste timp, spatiu, materie,
energie, fort de munca, fonduri fixe, informaie.
Promovarea progresului tehnic la SC Glulam Romania, este impus de insi necesitatea
ridicrii calitii activitatilor la nivelul exigenelor clienilor. In fabrica de glulam, promovarea
progresului tehnic vizeaza dotarea cu mijloace de munc moderne si introducerea unor tehnologii
avansate acolo unde conducerea companiei evalueaza ca este necesar si influenteaza pozitiv
productivitatea.
Surse ale progresului tehnic ce privesc creterea productiviti in fabrica de glulam si de
panouri sandwish
o Schimbari in gradul de inzestrare tehnic
o Imbunatatirea repartizarii resurselor materiale
o Modernizarea capacitatii de lucru existente, prin imbuntirea parametrilor si tehnicofunctionali, in vederea reducerii consumului de materii prime si energie electric, ridicarea
gradului de sigurant in exploatare si creterea vitezei de lucru in principal la produsele
glulam ( iWH a scazut cu 19.2%). O cauz importanta a acestei scaderi o reprezinta avariile la

52

masinile de lucru pe termen scurt ce produc pana la 3-5% timpi mori in procesul de
productie. Pentru eliminarea acestor defectiuni este impusa o modernizarea utilajelor.
Relatia dintre progresul tehnic si dinamica indicatorilor de cretere economic
Productivitatea orar la produsul glulam a sczut in perioada analizat cu 19,2%, iar la
produsul panouri a crescut cu 14,5%. Acest lucru s-a ntmplat datorit complexitii procesului de
realizare a glulamului (sortare, imbinare in dini, rindeluire lamele, presare, rindeluire grinzi,
finisare, incarcare) n raport cu procesul de realizare a panourilor (fixarea pe 2 bancuri a celor 2 placi
care formeaz feele panoului si umplerea miezului acestuia cu o spum poliuretanic rezultat din
amestecul de catre masina de injecie a doua substane: rezinol i urestil).
b)Perfectionarea organizarii,productiei si a muncii
Eficienta actiunilor de organizare si conducere a productiei este conditionata de cunoasterea
si amplificarea de catre manager a unor reguli si principii formulate si verificate in practica.
Orice disfunctie in sistemul organizatoric si de conducere este determinata de una sau mai
multe cauze. In cadrul fabricii de glulam si de panouri termoizolante sandwich, managerul de
productie impreuna cu managerul de calitate intervin corespunzator in vederea ameliorarii,
optimizarii si perfectionarii activitatilor prin eliminarea cauzelor ce genereaza efectele nedorite.
Efectul Scaderea productivitatii orare

Cauze 1.Tehnologia- capacitatea limitata a unor utilaje

2. Calitatea necorespunzatoare a unor materii prime
3. Scaderea numarului salariatilor direct productivi
Perfectionalizarea organizarii productiei si a muncii la SC GLULAM ROMANIA SA presupune:
o Asigurarea unor fluxuri continue de fabricatie. In cadrul fabricii de glulam fluxurile de
fabricatie au intreruperi deoarece se fabrica numai articole comandate in cantitatile si
termenii ceruti. Astfel stocurile sunt privite ca un rau al companiei deoarece produc: costuri
mari de depozitare, riscul de a produce stocuri nevendabile, pierderi de calitate a produselor
in timpul depozidarii. Dezavantajul il constituie vulenrabilitate organizatiei fata de modificari
si perturbatii.

53

o Sincronizarea efecturii n timp a diferitelor activitai. Amplasarea utilajelor este

determinat de proces,iar produsele nu sunt scoase din proces dac nu apar rebuturi. Toate
abaterile nregistrate n procesul de producie sunt evaluate n strns colaborare cu
Managerul de calitate. Toate elementele structurale, care au fost respinse in cursul procesului
de fabricaie ca fiind necomforme, se declar rebut i se caseaz tindu-se n buci mici care
nu permit folosirea.
Pe baza analizei analizei produciei fizice, a dinamicii indicatorilor s-a constatat in toate
cazurile ca productivitatea orara a scazut la produsul glulam cu 19,2% si cu 8,3% la produsul
panouri. Aceste scderi pot si controlate printr o planificare a produciei i a muncii micornd
considerabil timpul efectiv de producie.
o Incarcarea optim a utilajelor.
o Imbuntirea activitaii de reparatii. Timpii morti din producie provin si de la unele
defectiuni pe termen scurt a utilajelor motiv pentru care se impune o atentie deosebit
reparatiei sau inlocuirii acestuia pentru a elimina o influenta negativa asupta productivtii.
o Perfecionarea activitii de transport i depozitare . n fabrica se urmrete amplasarea
raional a masinilor pentru reducerea distanelor de transport, desi amplasarea utilajelor este
determinat de proces materia prim este manipulat mecanizat i depozitele intermediare sau eliminat. Obiectivele proiectrii unui sistem eficient de transport sunt: creterea
productivittii muncii, reducerea cheltuielilor de transport, reducerea consumului fizic si
imbuntirea consumului de munc, cresterea gradului de utilizarea a spatiului, asigurarea
continuitii si ritmicitii procesului de producie.
Privin programare produciei compania foloseste urmarirea i controlul calitativ al realizrii
productiei. ncepnd cu receptia cherestelei se controleaz cte doi paleti din fiecare ncrctur.
Dac se constat abateri de la normele de calitate se va controla intreaga incarcatura i, n cazul n
care se ajunge la concuzia c nu se respect prevederile contractului e achiziie, se emite o
reclamaie ctre furnizor, iar ncarctura se respinge.
nainte de uscare pachetul de cherestea se inscriptioneaz cu date ce privesc:
-

dimensiunile

numarul de bucti/pachet

data

furnizorul

54

n ceea ce privete sortarea materiei prime controlul calitativ se face dupa densitatea
materialului privind standardul stabilit -DIN 4074- i clasele de rezisen C16,C24,si C30 comform
SR EN338.
Receptia adezivilor i intrilorilor presupune nregistrarea numrului i a tipului de adeziv
(melamino-ureeic-formaldehidic) si trebuiesc clasificai comform SR EN 301.
Operatia de mbinare n dini se face n comformitate cu ordinul de lucru formular cod ODL
-01 ce conine informaii privind:
- dimensiunile lamelelor,
- numarul de lamele/gringa,
- clasele de cherestea utilizate pentru fabricarea lamelelor.
Cantrolul calitii operatiei de rindeluire conine eventuale masuri de corecii privind:
- grosimea lamelei- lamelele se controleaza cu sublerul in capete i pe lungime pentru
depistareaeventualelor abateri de la paralelizm. Abaterile de la grosimea lamelei masurate nu trebuie
sa fie mai mari de 0,15% din gosime, maximum acceptat fiind de 0,3 mm. Se efectueaz cel putin 4
masurtori de-a lugul lamelei- cte doua pe fiecare parte a acesteia.
- detalii despre rindeluire-n cazul n care suprafaa rindeluita nu este neted, se va controla
imediat modul n care a fost controlat masina, se accept variaii de maxim 0,2mm pe o lungime de
1m. Dac se constat inrautairi se dispune inlocuirea cuitului de rindeluit , masina suferind o
recalibrare la diensiunea iniial.
Procesul de presare a lamelelor implica un control al adezivilor aplicai,al presrii grinzilor
drepte si a celor curbe.
Pentru a executa o grind special(curb) este necesar sa se elaboreze, verifice i aprobe un
plan de contrucie a pieselor comform cerinelor. Departamentul Proiectare are obligaia ndeplinirii
acestor cerine n ceea ce priveste planificarea formei piesei si implicit a ginzii rezultate.
Toate micile abateri de la calitate de imbuntesc in procesul de rindeluire a grinzilorprin
inlaturarea surplusului de adeziv i a ventualelor neregulariti in urma procesului de presare. Dupa
rindeluire suprafaa trebuie s fie neted cu aspect lucios
Controlul calitii fabricaiei pe ansamblu
Inspectorul de calitate trebuie s aiba urmatoarele aptitudini:
-

sa fie o persoan capabil sa menin ordinea de lucru de munc

sa posede capacitatea de a avea o viziune de ansamblu asupra ntregului proces de

execuie
55

sa aiba capacitatea de a complet i de a arhiva documentele

sa fie capabil s depisteze rapid greelile din procesul de fabricaie i s acioneze

promt pentru corectarea lor

sa aiba puterea de a lua hottrea de oprire a procesului de fabricaie ori de cte ori
sunt constatate abateri grave de la calitatea produsului

Controlul calitii fabricaiei cuprinde activiti de inspecie, verificare i efectuare probe TIP
referitoare la: rezistena la delaminare i respectiv rezistena la ncovoiere a imbinrii n dimti.
ncercarea la deprindere(delaminare) n zonele de ncleiere:
Se execut comform normei SR EN 391, dup cum urmeaz: ciclul de ncercare la deprindere n
zonele de nceliere trebuie executat ct mai repede posibil dupa ntarirea cleiului(adeziv+ntritor).
Dupa fiecare schimb de lucru de iau epruvete din primii 20mc, daca probele din ultimile 3 luni
corespund cerinelor, atunci numrul probelor se va reduce la jumtate. Dac probele nu corespund
se repet testul pe acela lot iar daca probelesunt tot necomforme, grinzile se vor declara rebut.
ncercarea rezistenei la ncovoiere a mbinrii n dini
Se execut n conformiatte cu normele SR EN 385 i SR EN 386- incercarea trebuie executata n nu
mai mult de 72 de ore de la finalizarea lotului.
Organizarea muncii este imbuntita in cadrul firmei prin:
- Folosirea raional a timpului de munc- stabilirea unei structuri organizatorice rationale a unitatii,
repartizarea tuturor salariatilor pe locuri de munca si precizarea atributiilor si raspunderilor lor,
elaborarea de norme de munca fundamentate din punct de vedere tehnic, exercitarea unui control
permanent si exigent asupra modului de indeplinire a sarcinilor;
- Folosirea rationala a fortei de munca- mentinerea numarului de salariati la nivelul strict necesar
realizarii sarcinilor de plan; ridicarea calificarii cadrelor, cresterea stabilitatii acestora, promovarea
lor in raport cu pregatirea si meritele in munca. Folosirea salariatilor in cadrul programului de lucru
pentru activitati nelegate de productie sau de obligatiile de serviciu este interzisa.
- Aplicarea cuceririlor stiintei si tehnicii avansate, a tehnologiei si metodelor moderne de lucru,
utilizarea intensiva a mijloacelor de munca, organizarea asistentei tehnice in cadrul fiecarui schimb
si la toate locurile de munca;
- Aprovizionarea la timp si in bune conditii a tuturor sectiilor si compartimentelor de lucru cu materii
prime, materiale, combustibil si energie, respectarea consumurilor normate de materiale
56

- ndeplinirea riguroasa a contractelor incheiate de unitate cu privire la livrarea produselor in

termenele, sortimentele si de calitatea prevazuta, efectuarea in bune conditii a lucrarilor si serviciilor
stabilite, respectarea obligatiilor asumate de cooperare si colaborare cu alte unitati
- Fundamentarea temeinica a proiectelor planurilor de productie si a planurilor de munca, crearea
tuturor conditiilor pentru realizarea acestora, pentru cresterea productivitatii muncii si a eficientei
intregii activitati.
c) Perfectionarea pregatirii resurselor umane
Incepnd cu anul 2005 cand linia de manageri a fost schimbat a fost iniiat i un plan de
perfecionare a angajailor pentru a ridicarea nivelului de cultur i cunoastere in corelaie cu nevoile
de munc. Peste 50% din personalul angajat atat din producie cat si dintre cei operativi a fost trimii
spre specializare in Danemarca la compania Lilleheden A/S, promotoare a firmei SC GLULAM
ROMNIA SA, pentru a cunoate sistemul i al inelege.
3.4.1. Efectele creterii productivitii la SC GLULAM SA
Efectele sunt benefice att pentru nivelul de ocupare al fondului de munc dar i pentru
nivelul de trai al populaiei
Creterea productivitii medii lunare d ela valoarea 85,38mii lei in luna aprilie 2006 la
nivelul de 131,08mii lei in luna septembrie 2006 are un efect in lan. Comenzile au crescut (proiecte
noi), determinnd un volum de vnzri ridicat i o creterea a volumului fizic al produciei de la
19,12mc in luna aprilie la 79,06mc in luna septembrie.
Pentru a putea face fa volumului de munc necesar realizrii produciei, conducerea firmei
creaz incepnd cu luna octombrie inc doua locuri de munc. Acest lucru are o implicaie social i
anume contrubuie la diminuarea omajului.
n ceea ce privete salariile se observ din tabelul 3.10 (structura salariilor la SC GLULAM
ROMNIA SA) c acestea au evoluat favorabil. Salariul mediu din anul 2006 crescnd cu 1,64%
fa de anul 2005 i cu 1,97% fa de anul 2004. De amintit este faptul c numrul salariilor a sczut
din anul 2005 cnd echipa de conducere a fost schimbat.
Toate aceste efecte economice i sociale duc spre un nivel de trai sporit.
Efectele(consecinele) modificrii prodictivitii muncii n peformanele economicofinanciare ale firmei Glulam Romnia SA
57

Folosirea eficient a potenialului uman, sporirea productivitii muncii se reflect favorabil,

direct sau indirect, n ntregul sistem de indicatori economico-financiari ai firmei.
Pe plan economic, consecina direct a creterii efcienei muncii o constituie sporirea cifrei
de afaceri. Creterea productivitii muncii ntr-un ritm superior comparativ cu salariul mediu
determin reducerea relativ a cheltuielilor cu salariile i prin aceasta a costului unitar. Indirect, toate
aceste efcete ale productivitii se regasesc in evoluia favorabil a rezultatului exploatrii i a ratei
rentabilitii asa cum rezulta din tabelul 4.1.
Tabelul 4.1. Consecinele modificarii productivitii muncii
Nr.
Crt.
1.

Indicator

Relaia de calcul a influenei productivitii muncii

Cifra de afaceri

L1 W1 W0 =26(26 047.306-17 383.984)=225 246.37

2.

Rata cheltuielilor cu
salariile

3.

Fondul de salarii

S0
S
921
921

0 1000

17
26047.306 17383.984
W1 W0
S0
S
0 129949.83 0.017 2209.147
CA
W1 W0

4.

Rata cheltuielilor fixe

CF0

L W
1
1

CF0

1000 2804796 2804796 2060

677229.95 451983.58
L1 W0

Productivitatea muncii are un rol important n alarizarea lucrtorilor.

Dac indicele productivitii este mai mare ca indicele salariului (I W I S ) firma a realizat o politic
sanatoas n ceea ce privesre ctigul salarial.
Atunci cnd dinamica salariilor devanseaza dinamica productivitii muncii (I W I S ) n
firm se ncalc un principiu de baz din teoria economic .
n tabelul 4.2. sunt prezentate rezultatele calculelor pentru firma Glulam necesare la
stabilirea corelaiei dintre nivelul productivitii medii a muncii i nivelul salariului mediu pentru
lunile februarie i noiembrie 2006.
Tabel 4.2. Nivelul productivitii i nivelul salariului mediu n lunile februarie i noiembrie 2006
Indicator
Fond salarii (FS)-lei
Numr lucrtori (L)-persoane
Salariu mediu ( S =FS/L)-

Luna februarie (0)

Luna noiembrie (1)

26

25

lei/lucrtor

58

Indicele modificrii salariului

i S S1 / S 0

IW

W1 / W

1
0

Valorile obinute pentru dinamica salariilor i dinamica productivitii muncii reflect faptul c la
firma Glulam indicele prodictivitii muncii este.n comparaie cu indicele salariului
mediu)daca indicele productivitii este mai mic se propune ca dinamica salariului sa fie mai mica
decat prodcuctivitatea muncii pentru a nu incalca un peincipiu al

59

CAPITOLUL 4
PROPUNERI DE MBUNTIRE. CONCLUZII
Pentru creterea productivitii muncii la produsele glulam i panouri termoizolante se va
ncerca:
o modernizarea capacitilor de producie existente pentru certerea vitezei de lucru fr a
influena calitatea produsului.
o Implementarea sistemului Just in time pentru un control adecvat al produciei,
implicnd ntreg personalul i disponibilitatea colaborrii furnizorilor de materiale.
I. Avantajele modernizrii fa de construirea de noi capaciti
Modernizare
Construcii de noi capaciti
1. Pornete de la o baz tehnico-material 1. Pornete de la 0. Fiecare echipament, utilaj,
existent pe acre o dezvolt i o renoete

instalaie tehnic necesar trebuie construit de la

2. Atrage cheltuieli moderate.

3. Se poate realiza intr-un timp scurt

nceput.
2. Atrage cheltuieli sporite
3. Se realizeaz pe termen lung(civa ani)

Datorit acestor vizibile avantaje i pentru a sporii productivitatea muncii, la SC GLULAM

ROMNIA SA investiiile n modernizare sunt cea mai bun metod.
n procesul de realizare a glulamului modernizarea se concretizeaz astfel:
o Asupra parii active a utilajelor, influennd elementele care realizeaz direct producia
fizic. Modernizarea prin inlocuirea Dimterului si achiziionarea unui pat de presare cu un
cmp electric de

nnalt frecven. Aceste tipuride utilaje i echipamente exista in

Danemarca la firma mam care asigura cresterea cu 10% a productivitii.

o

Asupra spatiului de lucru, asigurnd lucratorilor direct productivi o ergonomie a muncii.

Achiziionarea unui sistem de ventilaie mult mai performant care s creeze cele mai bune
conditiile la temperaturi extreme.
Se stie ca productivitatea muncii este influentata de volumul productiei fizice, adica de pretul

pe unitatea de produs si cantitate. Cantitatea este influentata de caracterul neuniform al comenzilor,

motiv pentru care, n procesul de producie pot exista aceste pierderi de timp. Pentru a pornii
60

procesul care implic costuri ( energie umana si materiala) trebuie sa tim exact cat si unde ajunge
materia prima ce urmeaza a fii realizata. SC Glulam Romania SA lucreaz pe comenzi, si cu un stoc
de materii finit minim ( pentru a onora o comanda al unui client fizic).
Deci, pentru a reuii o cretere net superioar a productivitatii, ne trebuiesc comenzi fluente
si materii prime de foarte buna calitate, astfel rezolvandu-se si folosirea incompleta, sau dimportiva,
o suprasolicitare a fortei de munca si a utilajelor.
Progresul tehnic este astazi puternic reliefat de realizarile din domeniul informaticii.Tehnica
informatiilor, i prelucrarea electronic a datelor permit cunoasterea mai profund a pieei,
posibilitatea de gestionare a stocurilor.
In cadrul fabricii, nici un metru de produs finit nu trebuie realizat fr a fii proiectat de catre
managerul de design. Inclusiv pregtirea glulamului respectiv panourilor (finisare, etichetare,
ambalare, incarcare) in cantiti uzuale de catre personalul din fabrica, adaptarea mijloacelor de
transport la operatiunile incarcare-descarcare a paletilor contribuie la cresterea proctivitatii muncii a
lucratorilor.
II. Implementarea sistemului Just in time se bazeaz pe trei condiii de baz:
o corespondena proiectului produsului cu cererea pieei
o fabricaia in flux a unor familii de produse
o construirea unor relatii speciale cu furnizorii i clienii
La nivel strategic, aceasta abordare dispune de o viziune filosofica pentru fabricatie, care
asigura un mediu adecvat implementarii JIT.
La nivel tactic, se elaboreaza tehnici de proiectare si planificare pentru sistemul de fabricatie JIT.
La nivel operational, se dezvolta tehnici de control al articolelor n regim JIT cum sunt
tehnicile de operare KANBAN, care actioneaza n amonte, pe trepte, ale fluxului de fabricatie,
stimulul fiind cererea externa
Procesul de producie trebuie sa se realizeze n condiii de eficien

Timpul de ntrerupere trebuie sa tinda catre zero;

Timpul de ntrerupere are cea mai mare pondere n risipa de resurse;

Defectele trebuiesc sa tinda ctre zero.

61

n cadrul fabricii de glulam apar timpi de interupere ce depasesc valoarea zero, deoarece
naintea fiecarui proces operatorul mesinist are obligatia de verificare a densitatii medii, temperatura
medie, umiditatea, reglarea masinilor la abaterea medie si abateri de la paralelizm, abateri de la
grosimea lamelei(max0,3mm), recalibrarea masinii de rindeluit. Daca apare o astfel de eroare,
operatorul masinist ia msurile necesare.
Procesul de producie ncepe in funcie de comenzi, pentru a reduce cheltuielile cu consumul
energiei se incarc utilajele la capacitatea maxim, de exemplu capacitatea cabinei de uscare este de
100mc, ea consum acceasi energie si cu 1mc, deci pentru o productivitate mai mare se prefer o
cantitate mai mare de grinzi ude.
Reducerea cheltuielilor cu materii prime importate, precum si scaderea gradului de indatorare
vor fi urmatoarele premise pentru mbuntairea performanelor companiei.
Ideea general a J.I.T. este reducere drastic a stocurilor neutilizate pe ntreg procesul de
producie n asa fel nct produsele vor trece de la furnizor la productor i apoi la client cu mici sau
far ntrzieri.
Obiectivul general al producieie J.I.T. este reducerea timpilor n proscesul produciei, acesta
fiind obinut prin reducerea drastic a stocurilor staionate.
Just in time nu poate fi implementat imediat n producie. Pentru aceasta este necesar un sir
de schimbri:
o Stabilirea orarelor de producie
o Mrirea capacitii de producie a centrelor productoare
o Imbuntirea calitii produselor
o Antrenarea muncitorilor n asa fel nct ei sa posede mai multe deprinderi i s fie
competemi n diferite tipuri de lucrri
o Reducerea defectiunilor echipamentelor.
Elementele produciei J.I.T1)
I. Eliminare pierderilor
o Asteptarea coordonare fluxurilor ntre operaii
o Producia inutila- eliminare tuturor etapelor de producie inutil
o Rebuturile- eliminarea rebuturilor

1. Mircea Duic Managementul sistemelor de producie-suport de curs, edituta University Press, Trgovite 2006

62

II. Rezolvarea obligatorie a problemelor

In just in time exista puini factori de securitate. Se asteapta ca fiecare material sa corespunda
standardelor calitii, iar fiecare detaliu sa ajunga fix la timpul promis i la locul prestabilit, fiecare
muncitor trebuie sa lucreze productiv, i fiecare main trebuie s lucreze comform plaului, fr
defeciuni
III. La Firma Glulam oamenii vor face ca producia sa functiomeze
n primul rnd n firm trebuie organizat o cultur a ncrederii reciproce i a muncii n
echip. Managerii i muncitorii se vor privii drept co-lucrtori dedicai succesului companiei.
Echipele de lucru vor fi ncurajete s se ntruneasc i s gaseasc soluii de lung durat
pentru problemele de producie.
Concluzii:
n prezent, asistam la cristalizarea unor concepte realiste si adaptate culturii industriale
europene care au la baza metode japoneze si americane care au beneficiat de conditii specifice
acestor medii. Fara a fi respinse din cauza neconcordantei dintre conditiile de mediu din care provin,
eforturile de ntelegere si de asimilare a acestor metode se dovedesc profitabile.
Metodele prezentate au eficienta optima pentru diferite tipuri de sisteme de productie. Cu
toate acestea, combinarea lor poate conduce la solutii convenabile pentru numeroase tipuri de
sisteme de productie.
n oricare din aceste cazuri, cea mai buna solutie pentru controlul productiei este aceea care
pastreaza un rol si operatorului planificator, dotat cu instrumente puternice de simulare si sustinut de
o baza de date care colecteaza informatii de acuratete si actuale.

63