World Economic Forum®

© 2016 – All rights reserved.

All rights reserved. No part of this publication may be reproduced, stored in a retrieval system, or
transmitted, in any form or by any means, electronic, mechanical, photocopying, or otherwise without
the prior permission of the World Economic
Forum.

ISBN-13: 978-1-944835-01-9
ISBN-10: 1944835016
REF: 231215

World Economic Forum

91–93 route de la Capite
CH-1223 Cologny/Geneva
Switzerland
www.weforum.org
 CUPRINS
Introducere
1. A patra revoluție industrială
1.1 Context istoric
1.2 Schimbări profunde și sistemice
2. Șoferi
2.1 Megatendințe
2.1.1 Fizic
2.1.2 Digital
2.1.3 Biologic
2.2 Puncte de tipping
3. Impact
3.1 Economie
3.1.1 Creșterea
3.1.2 Ocuparea forței de muncă
3.1.3 Natura muncii
3.2 Afaceri
3.2.1 Așteptările consumatorilor
3.2.2 Produse îmbunătățite cu date
3.2.3 Inovație colaborativă
3.2.4 Noi modele de operare
3.3 Național și global
3.3.1 Guvernele
3.3.2 Țări, regiuni și orașe
43.3.3 Securitatea internațională
3.4 Societate
3.4.1 Inegalitatea și clasa de mijloc
3.4.2 Comunitate
3.5 Individul
3.5.1 Identitate, moralitate și etică
3.5.2 Conexiunea umană
3.5.3 Gestionarea informațiilor publice și private
Calea de urmat
Mulțumiri

Anexă: Marile schimbari

1. Tehnologii implantabile
2. Prezența noastră digitală
3. Viziunea ca nouă interfață
4. Internet portabil
5. Calculul omniprezent
6. Un supercomputer în buzunar
7. Depozitare pentru toți
8. Internetul și pentru lucruri
9. Casa conectată
10. Orașe inteligente
11. Big Data pentru decizii
12. Mașini fără șofer
13. Inteligența artificială și luarea deciziilor
14. Joburi AI și White-Collar
15. Robotică și servicii
16. Bitcoin și Blockchain
17. Economia comună
18. Guvernele și Blockchain-ul
19. Imprimare și fabricație 3D
20. Imprimarea 3D și sănătatea umană
21. Imprimare 3D și produse de larg consum
522. Ființe de designer
23. Neurotehnologii
Note
 Introducere

Dintre numeroasele provocări diverse și fascinante cu care ne confruntăm astăzi,

cea mai intensă și importantă este modul în care să înțelegem și să modelăm revoluția
noii tehnologii, care nu presupune decât o transformare a omenirii. Suntem la începutul
unei revoluții care schimbă fundamental modul în care trăim, lucrăm și ne raportăm
unul la altul. În ceea ce privește amploarea, întinderea și complexitatea sa, ceea ce
consider a fi a patra revoluție industrială este diferit de orice a experimentat omenirea
înainte.

Încă nu am înțeles pe deplin viteza și amploarea acestei noi revoluții. Luați în

considerare posibilitățile nelimitate de a avea miliarde de oameni conectați prin
dispozitive mobile, dând naștere unei puteri de procesare fără precedent, capacități de
stocare și acces la cunoștințe. Sau gândiți-vă la confluența uluitoare a progreselor
tehnologice emergente, care acoperă domenii extinse, cum ar fi inteligența artificială (AI),
robotica, internetul obiectelor (IoT), vehiculele autonome, imprimarea 3D,
nanotehnologia, biotehnologia, știința materialelor, stocarea energiei și calcul cuantic,
pentru a numi câteva. Multe dintre aceste inovații sunt încă la început, dar ajung deja la
un moment de inflexiune în dezvoltarea lor pe măsură ce se construiesc și se amplifică
reciproc într-o fuziune de tehnologii în lumea fizică, digitală și biologică.

Asistăm la schimbări profunde în toate industriile, marcate de apariția de noi

modele de afaceri, de întreruperea1 funcționarilor și de remodelarea sistemelor de
producție, consum, transport și livrare. Pe plan social, este în curs o schimbare de
paradigmă în modul în care lucrăm și comunicăm, precum și modul în care ne exprimăm,
informăm și ne distram. În mod egal, guvernele și instituțiile sunt reformate, la fel ca și
sistemele de educație, asistență medicală și transport, printre multe altele. Noile
modalități de utilizare a tehnologiei pentru a schimba comportamentul și sistemele
noastre de producție și consum oferă, de asemenea, potențialul de a sprijini regenerarea
și conservarea mediilor naturale, mai degrabă decât crearea unor costuri ascunse sub
formă de externalități.

Modificările sunt istorice în ceea ce privește dimensiunea, viteza și scopul lor.

În timp ce incertitudinea profundă în ceea ce privește dezvoltarea și adoptarea

tehnologiilor emergente înseamnă că nu știm încă cum se vor desfășura transformările
conduse de această revoluție industrială, complexitatea și interconectarea lor între
sectoare implică faptul că toți factorii interesați ai societății globale - guverne, afaceri,
mediul academic și societatea civilă - au responsabilitatea de a lucra împreună pentru a
înțelege mai bine tendințele emergente.

Page | 1
 Înțelegerea partajată este deosebit de importantă dacă dorim să modelăm un viitor
colectiv care să reflecte obiective și valori comune. Trebuie să avem o viziune
cuprinzătoare și partajată la nivel global asupra modului în care tehnologia schimbă
viețile noastre și ale generațiilor viitoare și modul în care transformă contextul economic,
social, cultural și uman în care trăim.

Schimbările sunt atât de profunde încât, din perspectiva istoriei umane, nu a

existat niciodată un timp cu o promisiune mai mare sau cu un potențial pericol. Cu toate
acestea, îngrijorarea mea este că factorii de decizie sunt prea des prinși în gândirea
tradițională, liniară (și non-perturbatoare) sau prea absorbiți de preocupările imediate
pentru a gândi strategic despre forțele perturbării și inovației care modelează viitorul
nostru.

Sunt foarte conștient de faptul că unii academicieni și profesioniști consideră

evoluțiile la care mă uit ca o simplă parte a celei de-a treia revoluții industriale. Cu toate
acestea, trei motive stau la baza convingerii mele că se desfășoară o a patra revoluție
distinctă:

Viteza: spre deosebire de revoluțiile industriale anterioare, aceasta evoluează într-

un ritm exponențial, mai degrabă, decât liniar. Acesta este rezultatul lumii multiforme,
profund interconectate în care trăim și a faptului că noile tehnologii generează tehnologii
mai noi și din ce în ce mai capabile.

Lărgime și profunzime: se bazează pe revoluția digitală și combină mai multe

tehnologii care conduc la schimbări de paradigmă fără precedent în economie, afaceri,
societate și individual. Nu doar schimbă „ce” și „cum” fac lucrurile, ci și „cine” suntem.

Impactul sistemelor: implică transformarea sistemelor întregi, în (și în interiorul)

țărilor, companiilor, industriilor și societății în ansamblu.

În scrierea acestei cărți, intenția mea este de a oferi un aviz despre cea de-a patra
revoluție industrială - ce este, ce va aduce, cum va avea impact și ce se poate face pentru
a-l valorifica pentru binele comun. Acest volum este destinat tuturor celor interesați de
viitorul nostru care se angajează să folosească oportunitățile acestei schimbări
revoluționare pentru a face lumea un loc mai bun.

Am trei obiective principale:

- creșterea gradului de conștientizare a amplitudinii și a vitezei revoluției

tehnologice și a impactului multifacetic al acesteia;

- să creeze un cadru de gândire la revoluția tehnologică care să contureze

problemele de bază și să evidențieze posibilele răspunsuri și

- să ofere o platformă de la care să se inspire cooperarea public-privată și

parteneriatele pe probleme legate de revoluția tehnologică.
Page | 2
 Mai presus de toate, această carte își propune să sublinieze modul în care
tehnologia și societatea coexistă. Tehnologia nu este o forță exogenă asupra căreia nu
avem control. Nu suntem constrânși de o alegere binară între „acceptați și trăiți cu ea” și
„respingeți și trăiți fără ea”. În schimb, ia schimbarea tehnologică dramatică ca o invitație
de a reflecta despre cine suntem și cum vedem lumea. Cu cât ne gândim mai mult la
modul de exploatare a revoluției tehnologice, cu atât ne vom examina pe noi înșine și
modelele sociale de bază pe care aceste tehnologii le întruchipează și le permit și cu atât
vom avea mai mult posibilitatea de a modela revoluția într-un mod care îmbunătățește
starea lumii.

Formarea celei de-a patra revoluții industriale pentru a se asigura că este

împuternicită și centrată pe om, mai degrabă decât divizivă și dezumanizantă, nu este o
sarcină pentru niciunul dintre părțile interesate sau sector sau pentru nici o regiune,
industrie sau cultură. Natura fundamentală și globală a acestei revoluții înseamnă că va
afecta și va fi influențată de toate țările, economiile, sectoarele și oamenii. Prin urmare,
este esențial să investim atenția și energia în cooperarea multilaterală limitele cademice,
sociale, politice, naționale și industriale. Aceste interacțiuni și colaborări sunt necesare
pentru a crea narațiuni pozitive, comune și pline de speranță, permițând indivizilor și
grupurilor din toate părțile lumii să participe și să beneficieze de transformările în curs.

O mare parte din informații și propria mea analiză din această carte se bazează pe
proiectele și inițiativele în curs ale Forumului Economic Mondial și au fost dezvoltate,
discutate și contestate în cadrul reuniunilor recente ale Forumului. Astfel, această carte
oferă, de asemenea, un cadru pentru conturarea activităților viitoare ale Forumului
Economic Mondial. De asemenea, am extras din numeroasele conversații pe care le-am
purtat cu lideri de afaceri, guvernamentali și ai societății civile, precum și cu pionieri
tehnologici și tineri. Este, în acest sens, o carte obținută din mulțime, produsul
înțelepciunii colective, iluminate a comunităților forumului.

Această carte este organizată în trei capitole. Prima este o imagine de ansamblu
asupra celei de-a patra revoluții industriale. Al doilea prezintă principalele tehnologii
transformatoare. Al treilea oferă o adâncime în impactul revoluției și unele dintre
provocările politice pe care le ridică. Închei prin a sugera idei practice și soluții cu privire
la modul cel mai bun de adaptare, modelare și valorificare a potențialului acestei mari
transformări.

Page | 3
 1. A patra revoluție industrială

1.1 Context istoric

Cuvântul „revoluție” denotă o schimbare bruscă și radicală. Revoluțiile au avut

loc de-a lungul istoriei, când noile tehnologii și noi moduri de a percepe lumea
declanșează o schimbare profundă a sistemelor economice și a structurilor sociale.
Având în vedere că istoria este utilizată ca un cadru de referință, abruptitatea
acestor schimbări poate dura ani de zile.

Prima schimbare profundă a modului nostru de viață - tranziția de la hrănire

la agricultură - a avut loc în urmă cu aproximativ 10.000 de ani și a fost posibilă
prin domesticirea animalelor. Revoluția agrară a combinat eforturile animalelor cu
cele ale oamenilor în scopul producției, transportului și comunicării. Încetul cu
încetul, producția de alimente s-a îmbunătățit, stimulând creșterea populației și
permițând așezări umane mai mari. Acest lucru a dus în cele din urmă la
urbanizare și la creșterea orașelor.

Revoluția agrară a fost urmată de o serie de revoluții industriale care au

început în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Acestea au marcat trecerea de
la puterea musculară la puterea mecanică, evoluând către locul în care astăzi,
odată cu a patra revoluție industrială, puterea cognitivă sporită, sporește producția
umană.

Prima revoluție industrială s-a întins din aproximativ 1760 până în jurul
anului 1840. Declanșată de construcția căilor ferate și de invenția mașinii cu aburi,
a introdus producția mecanică. A doua revoluție industrială, care a început la
sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea, a făcut posibilă
producția în masă, favorizată de apariția electricității și a liniei de asamblare. A
treia revoluție industrială a început în anii 1960. De obicei se numește revoluția
computerului sau digital, deoarece a fost catalizată de dezvoltarea
semiconductoarelor, a computerului mainframe (anii 1960), a computerului
personal (anii 1970 și 80) și a internetului (anii 1990).

Având în vedere diferitele definiții și argumente academice utilizate pentru a

descrie primele trei revoluții industriale, cred că astăzi suntem la începutul unei a
patra revoluții industriale. A început la începutul acestui secol și se bazează pe
revoluția digitală. Acesta se caracterizează printr-un internet mult mai omniprezent

Page | 4
 și mobil, prin senzori mai mici și mai puternici care au devenit mai ieftini și prin
inteligență artificială și învățare automată.

Tehnologiile digitale care au la bază hardware, software și rețele pentru computer

nu sunt noi, dar într-o pauză cu cea de-a treia revoluție industrială, ele devin mai
sofisticate și integrate și, ca urmare, transformă societățile și economia globală. Acesta
este motivul pentru care profesorii Erik Brynjolfsson și Andrew McAfee din
Massachusetts Institute of Technology (MIT) s-au referit la această perioadă drept „a
doua epocă a mașinilor2”, titlul cărții lor din 2014, afirmând că lumea se află într-un
punct de inflexiune în care efectul acestor tehnologii digitale se va manifesta cu „forță
deplină” prin automatizare și realizarea de „lucruri fără precedent”.

În Germania, există discuții despre „Industria 4.0”, un termen inventat la Târgul de

la Hanovra în 2011 pentru a descrie modul în care acest lucru va revoluționa organizarea
lanțurilor valorice globale. Prin activarea „fabricilor inteligente”, a patra revoluție
industrială creează o lume în care sistemele virtuale și fizice de fabricație cooperează la
nivel global într-un mod flexibil. Acest lucru permite personalizarea absolută a
produselor și crearea de noi modele de operare.

Cu toate acestea, a patra revoluție industrială nu se referă doar la mașini și sisteme

inteligente și conectate. Domeniul său de aplicare este mult mai larg. Apar simultan
valuri de descoperiri suplimentare în domenii variind de la secvențierea genelor la
nanotehnologie, de la surse regenerabile la calcul cuantic. Este fuziunea acestor
tehnologii și interacțiunea lor între domenii fizice, digitale și biologice care fac al patrulea
val al revoluției industriale fundamental diferită de revoluțiile anterioare.

În această revoluție, tehnologiile emergente și inovația pe scară largă se difuzează

mult mai rapid și mai larg decât în precedentele, care continuă să se desfășoare în unele
părți ale lumii. A doua revoluție industrială nu a fost încă pe deplin experimentată de
17% din lume, deoarece aproape 1,3 miliarde de oameni încă nu au acces la electricitate.
Acest lucru este valabil și pentru a treia revoluție industrială, cu mai mult de jumătate
din populația lumii, 4 miliarde de oameni, dintre care majoritatea locuiesc în lumea în
curs de dezvoltare, fără acces la internet. Fusul (semnul distinctiv al primei revoluții
industriale) a durat aproape 120 de ani să se răspândească în afara Europei. În schimb,
internetul a pătruns pe tot globul în mai puțin de un deceniu.

Astăzi este încă valabilă lecția din prima revoluție industrială - că măsura în care
societatea îmbrățișează inovația tehnologică este un factor determinant major al
progresului. Guvernul și instituțiile publice, precum și sectorul privat, trebuie să își facă
partea, dar este, de asemenea, esențial ca cetățenii să vadă beneficiile pe termen lung.

Sunt convins că a patra revoluție industrială va fi la fel de puternică, impactantă și

importantă din punct de vedere istoric ca și cele precedente. Cu toate acestea, am două

Page | 5
preocupări principale cu privire la factorii care pot limita potențialul celei de-a patra
revoluții industriale de a fi realizat în mod eficient și coeziv.

În primul rând, consider că nivelurile necesare de conducere și de înțelegere a

schimbărilor în curs, în toate sectoarele, sunt scăzute atunci când sunt contrastate cu
nevoia de a ne regândi sistemele economice, sociale și politice pentru a răspunde celei de-
a patra revoluții industriale. Ca urmare, atât la nivel național, cât și la nivel global, cadrul
instituțional necesar pentru a guverna difuzarea inovației și pentru a atenua perturbarea
este inadecvat în cel mai bun caz și, în cel mai rău caz, absent cu totul.

În al doilea rând, lumii îi lipsește o narațiune consecventă, pozitivă și comună, care

să descrie oportunitățile și provocările celei de-a patra revoluții industriale, o narațiune
esențială dacă dorim să împuternicim un set divers de indivizi și comunități și să evităm o
reacție populară împotriva schimbărilor fundamentale în curs de desfășurare.

Page | 6
 1.2 Schimbări profunde și sistemice
Premisa acestei cărți este că tehnologia și digitalizarea vor revoluționa totul, făcând
ca zicala suprautilizată și adesea prost folosită „de data aceasta este diferită”. Simplu
spus, inovațiile tehnologice majore sunt pe punctul de a alimenta schimbările importante
în întreaga lume - inevitabil.

Scara și sfera schimbărilor explică de ce perturbarea și inovația se simt atât de acut

astăzi. Viteza inovației atât în ceea ce privește dezvoltarea și difuzarea sunt mai rapide ca
oricând. Disruptorii de astăzi - Airbnb, Uber, Alibaba și altele asemenea - acum nume de
familie - erau relativ necunoscuți în urmă cu doar câțiva ani. Omniprezentul iPhone a
fost lansat pentru prima dată în 2007. Cu toate acestea, existau până la 2 miliarde de
telefoane inteligente la sfârșitul anului 2015. În 2010, Google a anunțat prima sa mașină
complet autonomă. Astfel de vehicule ar putea deveni în curând o realitate larg
răspândită pe drum.

S-ar putea continua. Dar nu este doar viteză; revenirile la scară sunt la fel de
uluitoare. Digitalizarea înseamnă automatizare, ceea ce la rândul său înseamnă că
companiile nu suportă randamente scăzute la scară (sau mai puțin din ele, cel puțin).
Pentru a da un sens despre ceea ce înseamnă acest lucru la nivel agregat, comparați
Detroit în 1990 (pe atunci un centru major al industriilor tradiționale) cu Silicon Valley în
2014. În 1990, cele mai mari trei companii din Detroit aveau o capitalizare de piață
combinată de 36 miliarde de dolari, venituri de 250 miliarde dolari și 1,2 milioane de
angajați. În 2014, cele mai mari trei companii din Silicon Valley au avut o capitalizare de
piață considerabil mai mare (1,09 trilioane de dolari), generând aproximativ aceleași
venituri (247 miliarde de dolari), dar cu aproximativ 10 ori mai puțini angajați (137.000)3.

Faptul că o unitate de avere este creată astăzi cu mult mai puțini muncitori față de
acum 10 sau 15 ani este posibil, deoarece întreprinderile digitale au costuri marginale
care tind spre zero. În plus, realitatea erei digitale este că multe companii noi oferă
„bunuri de informare” cu costuri de stocare, transport și replicare care sunt practic nule.
Unele companii de tehnologie perturbatoare par să necesite puțin capital pentru a
prospera. Companiile precum Instagram sau WhatsApp, de exemplu, nu au necesitat
prea multe finanțări pentru a începe, schimbând rolul capitalului și scalând afacerea în
contextul celei de-a patra revoluții industriale. În general, acest lucru arată cum
revenirile la scară încurajează și mai mult scala și influențează schimbarea între sisteme
întregi.

În afară de viteză și amploare, cea de-a patra revoluție industrială este unică
datorită armonizării și integrării tot mai mari a atâtea discipline și descoperiri diferite.
Inovațiile tangibile care rezultă din interdependențele dintre diferite tehnologii nu mai
sunt science fiction. Astăzi, de exemplu, tehnologiile de fabricație digitală pot interacționa
cu lumea biologică. Unii designeri și arhitecți amestecă deja proiectarea computațională,
fabricația aditivă, ingineria materialelor și biologia sintetică pentru sisteme de pionierat
Page | 7
care implică interacțiunea dintre microorganisme, corpurile noastre, produsele pe care le
consumăm și chiar clădirile în care locuim. Procedând astfel, realizează (și chiar „cresc”)
obiecte care pot fi modificate și adaptabile continuu (semnele distinctive ale regatelor
vegetale și animale)4.

În The Second Machine Age, Brynjolfsson și McAfee susțin că computerele sunt atât
de abile încât este practic imposibil să se prevadă pentru ce aplicații pot fi utilizate în
doar câțiva ani. Inteligența artificială (AI) este în jurul nostru, de la mașini și drone cu
conducere automată la asistenți virtuali și programe de traducere. Aceasta ne transformă
viața. AI a făcut progrese impresionante, determinate de creșteri exponențiale ale puterii
de calcul și de disponibilitatea unor cantități mari de date, de la software-ul folosit pentru
a descoperi noi medicamente la algoritmi care prezic interesele noastre culturale. Mulți
dintre acești algoritmi învață din urmele de „firimituri de pâine” de date pe care le lăsăm
în lumea digitală. Acest lucru are ca rezultat noi tipuri de „învățare automată” și
descoperire automată care permite roboților și computerelor „inteligente” să se auto-
programeze și să găsească soluții optime din primele principii.

Aplicații precum Siri de la Apple oferă o privire asupra puterii unui subset al
câmpului AI care avansează rapid - așa-numiții asistenți inteligenți. Cu doar doi ani în
urmă, începeau să apară asistenți personali inteligenți. Astăzi, recunoașterea vocii și
inteligența artificială progresează atât de repede, încât vorbirea cu computerele va deveni
în curând norma, creând ceea ce unii tehnologi numesc calcule ambientale, în care
asistenții personali robotici sunt disponibili în permanență pentru a lua notițe și pentru a
răspunde la întrebările utilizatorilor. Dispozitivele noastre vor deveni o parte din ce în ce
mai mare a ecosistemului nostru personal, ascultându-ne, anticipându-ne nevoile și
ajutându-ne când este necesar - chiar dacă nu sunt solicitate.

Inegalitatea ca provocare sistemică

A patra revoluție industrială va genera mari beneficii și mari provocări în egală

măsură. O preocupare specială este inegalitatea exacerbată. Provocările ridicate de
inegalitatea în creștere sunt greu de cuantificat, întrucât o mare majoritate dintre noi
suntem consumatori și producători, astfel încât inovația și întreruperea ne vor afecta atât
pozitiv cât și negativ nivelul de trai și bunăstarea.

Consumatorul pare să câștige cel mai mult. A patra revoluție industrială a făcut
posibilă produse și servicii noi care măresc practic fără niciun cost eficiența vieții noastre
personale ca consumatori. Comandați un taxi, găsiți un zbor, cumpărați un produs,
efectuați o plată, ascultați muzică sau vizionați un film - oricare dintre aceste sarcini se
poate face acum de la distanță. Avantajele tehnologiei pentru noi toți cei care consumăm
sunt incontestabile. Internetul, telefonul inteligent și mii de aplicații ne fac viața mai
ușoară și - în ansamblu - mai productivă. Un dispozitiv simplu, cum ar fi o tabletă, pe

Page | 8
care îl folosim pentru citire, navigare și comunicare, posedă puterea de procesare
echivalentă cu 5.000 de computere desktop de acum 30 de ani, până când costul stocării
informațiilor se apropie de zero (stocarea 1 GB costă în medie mai puțin de 0,03 USD pe
an astăzi, comparativ cu mai mult de 10.000 USD acum 20 de ani).

Provocările create de a patra revoluție industrială par să fie în cea mai mare parte
din partea ofertei - în lumea muncii și a producției. În ultimii ani, o majoritate
covârșitoare a celor mai dezvoltate țări, precum și a unor economii cu creștere rapidă,
precum China, au cunoscut o scădere semnificativă a ponderii forței de muncă ca
procent din PIB. Jumătate din această scădere se datorează scăderii prețului relativ al
bunurilor de investiții5, în sine condusă de progresul inovației (care obligă companiile să
înlocuiască forța de muncă cu capitalul).

Drept urmare, marii beneficiari ai celei de-a patra revoluții industriale sunt
furnizorii de capital intelectual sau fizic - inovatorii, investitorii și acționarii, ceea ce
explică diferența în creștere a bogăției dintre cei care depind de munca lor și cei care dețin
capital . De asemenea, explică deziluzia atât de multor lucrători, convinși că veniturile lor
reale s-ar putea să nu crească pe parcursul vieții și că copiii lor ar putea să nu aibă o
viață mai bună decât a lor.

Inegalitatea în creștere și îngrijorările tot mai mari cu privire la nedreptate prezintă

o provocare atât de semnificativă, încât voi dedica o secțiune în acest capitol.
Concentrația beneficiilor și a valorii în doar un mic procent de oameni este, de asemenea,
exacerbată de așa-numitul efect de platformă, în care organizațiile bazate pe digital
creează rețele care se potrivesc cumpărătorilor și vânzătorilor de o mare varietate de
produse și servicii și, astfel, se bucură de randamente crescute.

Consecința efectului platformei este o concentrare a unor platforme puține, dar

puternice, care își domină piețele. Avantajele sunt evidente, în special pentru
consumatori: valoare mai mare, mai multă comoditate și costuri mai mici. Totuși, la fel
sunt și riscurile societale. Pentru a preveni concentrarea valorii și puterii în doar câteva
mâini, trebuie să găsim modalități de a echilibra beneficiile și riscurile platformelor
digitale (inclusiv platformele din industrie), asigurând deschidere și oportunități pentru
inovație colaborativă.

Acestea sunt toate schimbări fundamentale care afectează sistemele noastre

economice, sociale și politice, care sunt greu de anulat, chiar dacă procesul globalizării în
sine ar fi într-un fel inversat. Întrebarea pentru toate industriile și companiile, fără
excepție, nu mai este „Voi fi perturbată?” dar „Când va veni perturbarea, ce formă va lua
și cum mă va afecta pe mine și organizația mea?”

Realitatea perturbării și inevitabilitatea impactului pe care aceasta o va avea

asupra noastră nu înseamnă că suntem neputincioși în fața ei. Este responsabilitatea
noastră să ne asigurăm că stabilim un set de valori comune pentru a stimula alegerile

Page | 9
politice și pentru a promova schimbările care vor face din a patra revoluție industrială o
oportunitate pentru toți.

2. Soferi

Nenumărate organizații au produs liste care clasifică diversele tehnologii care vor
conduce a patra revoluție industrială. Descoperirile științifice și noile tehnologii pe care le
generează par nelimitate, desfășurându-se pe atât de multe fronturi diferite și în atât de
multe locuri diferite. Selecția mea a tehnologiilor cheie de urmărit se bazează pe
cercetările efectuate de Forumul Economic Mondial și pe activitatea mai multor consilii
de agendă globală ale forumului.

2.1 Megatendințe
Toate noile dezvoltări și tehnologii au o caracteristică cheie în comun: valorifică
puterea omniprezentă a digitalizării și a tehnologiei informației. Toate inovațiile descrise
în acest capitol sunt posibile și sunt îmbunătățite prin intermediul puterii digitale.
Secvențierea genelor, de exemplu, nu ar putea avea loc fără progrese în puterea de calcul
și analiza datelor. În mod similar, roboții avansați nu ar exista fără inteligență artificială,
care însăși, depinde în mare măsură de puterea de calcul.

Pentru a identifica megatendințele și a transmite peisajul larg al factorilor

tehnologici ai celei de-a patra revoluții industriale, am organizat lista în trei clustere:
fizic, digital și biologic. Toate cele trei sunt profund corelate și diferitele tehnologii
beneficiază unele de altele pe baza descoperirilor și a progreselor realizate de fiecare.

2.1.1 Fizic
Există patru manifestări fizice principale ale megatendințelor tehnologice, care
sunt cele mai ușor de văzut datorită naturii lor tangibile:

- vehicule autonome

- printare 3d

- robotica avansata

- materiale noi

Vehicule autonome

Page | 10
 Mașina fără șofer domină știrile, dar există acum multe alte vehicule autonome,
inclusiv camioane, drone, avioane și bărci. Pe măsură ce progresează tehnologiile precum
senzorii și inteligența artificială, capacitățile tuturor acestor mașini autonome se
îmbunătățesc într-un ritm rapid. Este doar o problemă de câțiva ani înainte ca dronele
ieftine, disponibile comercial, împreună cu submersibile, să fie utilizate în diferite
aplicații.

Pe măsură ce dronele devin capabile să sesizeze și să răspundă la mediul lor

(modificându-și traiectoria de zbor pentru a evita coliziunile), vor putea îndeplini sarcini
precum verificarea liniilor electrice sau livrarea consumabilelor medicale în zonele de
război. În agricultură, utilizarea dronelor - combinată cu analiza datelor - va permite o
utilizare mai precisă și mai eficientă a îngrășămintelor și a apei, de exemplu.

Printare 3d
Numită și fabricarea aditivă, imprimarea 3D constă în crearea unui obiect fizic
prin imprimarea strat pe strat dintr-un desen sau model 3D digital. Acesta este opusul
fabricării subtractive, care este modul în care s-au făcut lucrurile până acum, straturile
fiind îndepărtate dintr-o bucată de material până când se obține forma dorită. Prin
contrast, imprimarea 3D începe cu material liber și apoi construiește un obiect într-o
formă tridimensională folosind un șablon digital.

Tehnologia este utilizată într-o gamă largă de aplicații, de la mari (turbine eoliene)
la mici (implanturi medicale). Pentru moment, este limitată în primul rând la aplicațiile
din industria auto, aerospațială și medicală. Spre deosebire de produsele fabricate în
serie, produsele tipărite 3D pot fi personalizate cu ușurință. Pe măsură ce constrângerile
actuale de dimensiune, cost și viteză sunt depășite progresiv, imprimarea 3D va deveni
mai răspândită pentru a include componente electronice integrate, cum ar fi plăcile de
circuite și chiar celulele și organele umane. Cercetătorii lucrează deja la 4D, un proces
care ar crea o nouă generație de produse cu auto-alterare capabile să răspundă
schimbărilor de mediu, cum ar fi căldura și umiditatea. Această tehnologie ar putea fi
utilizată în îmbrăcăminte sau încălțăminte, precum și în produse legate de sănătate, cum
ar fi implanturile concepute pentru a se adapta corpului uman.

Robotică avansată
Până de curând, utilizarea roboților era limitată la un control strict al sarcinii în
industrii specifice, cum ar fi auto. Astăzi, însă, roboții sunt din ce în ce mai folosiți în
toate sectoarele și pentru o gamă largă de sarcini, de la agricultura de precizie la
asistență medicală. Progresul rapid în robotică va face în curând colaborarea dintre
oameni și mașini o realitate de zi cu zi. Mai mult, din cauza altor progrese tehnologice,
roboții devin mai adaptabili și mai flexibili, cu designul lor structural și funcțional inspirat
de structuri biologice complexe (o extensie a unui proces numit biomimicie, prin care
modelele și strategiile naturii sunt imitate).
Page | 11
 Progresele în domeniul senzorilor permit roboților să înțeleagă și să răspundă mai
bine la mediul lor și să se angajeze într-o varietate mai largă de sarcini, cum ar fi
treburile casnice. Spre deosebire de trecut, când trebuiau să fie programate printr-o
unitate autonomă, roboții pot acum accesa informațiile de la distanță prin cloud și astfel
se pot conecta la o rețea de alți roboți. Când va apărea următoarea generație de roboți,
acestea vor reflecta probabil un accent din ce în ce mai mare pe colaborarea om-mașină.
În capitolul trei, voi explora întrebările etice și psihologice ridicate de relațiile om-mașină.

Materiale noi
Cu atribute care păreau de neimaginat acum câțiva ani, materialele noi vin pe
piață. În ansamblu, acestea sunt mai ușoare, mai puternice, reciclabile și adaptabile.
Există acum aplicații pentru materiale inteligente care se autovindecă sau se autocurăță,
metale cu memorie care revin la formele lor originale, ceramică și cristale care transformă
presiunea în energie și așa mai departe.

La fel ca multe inovații ale celei de-a patra revoluții industriale, este greu de
realizat să știți unde vor duce evoluțiile materialelor noi. Luați nanomateriale avansate,
cum ar fi grafenul, care este de aproximativ 200 de ori mai puternic decât oțelul, de un
milion de ori mai subțire decât un fir de păr uman și un conductor eficient de căldură și
electricitate6. Când grafenul devine un preț competitiv (gram pentru gram, este unul
dintre cele mai scumpe materiale de pe pământ, cu un fulg micrometric care costă mai
mult de 1.000 de dolari), ar putea perturba în mod semnificativ industria prelucrătoare și
a infrastructurii7. De asemenea, ar putea afecta profund țările care depind în mare
măsură de o anumită marfă.

Alte materiale noi ar putea juca un rol major în atenuarea riscurilor globale cu
care ne confruntăm. Noile inovații în materialele plastice termorezistente, de exemplu, ar
putea face materiale reutilizabile care au fost considerate aproape imposibil de reciclat,
dar sunt utilizate în orice, de la telefoane mobile și plăci de circuite la piese din industria
aerospațială. Descoperirea recentă a noilor clase de polimeri termorezistenți reciclabili
numiți poliexahidrotriazine (PHT) este un pas major către economia circulară, care este
regenerativă prin design și funcționează prin decuplarea nevoilor de creștere și resurse8.

2.1.2 Digital

Una dintre principalele punți dintre aplicațiile fizice și cele digitale permise de a
patra revoluție industrială este internetul lucrurilor (IoT) - numit uneori „internetul
tuturor lucrurilor”. În forma sa cea mai simplă, poate fi descrisă ca o relație între lucruri
(produse, servicii, locuri etc.) și oameni care este posibilă prin tehnologiile conectate și
diverse platforme.

Senzorii și alte numeroase mijloace de conectare a lucrurilor din lumea fizică la

rețelele virtuale proliferează într-un ritm uluitor. Senzori mai mici, mai ieftini și mai
inteligenți sunt instalați în case, haine și accesorii, orașe, rețele de transport și energie,
Page | 12
precum și în procesele de fabricație. Astăzi, există miliarde de dispozitive în întreaga
lume, cum ar fi telefoane inteligente, tablete și computere care sunt conectate la internet.
Se așteaptă ca numărul acestora să crească dramatic în următorii câțiva ani, cu estimări
variind de la câteva miliarde la mai mult de un trilion. Acest lucru va modifica radical
modul în care gestionăm lanțurile de aprovizionare, permițându-ne să monitorizăm și să
optimizăm activele și activitățile la un nivel foarte granular. În acest proces, va avea un
impact transformator în toate industriile, de la producție la infrastructură și la asistență
medicală.

Luați în considerare monitorizarea la distanță - o aplicație larg răspândită a IoT.

Orice pachet, palet sau container poate fi acum echipat cu un senzor, un transmițător
sau o etichetă de identificare a frecvenței radio (RFID) care permite unei companii să
urmărească unde se află în timp ce se deplasează prin lanțul de aprovizionare - cum
funcționează, cum este utilizat , și așa mai departe. În mod similar, clienții pot urmări
continuu (practic în timp real) progresul pachetului sau documentului pe care îl
așteaptă. Pentru companiile care operează lanțuri de aprovizionare lungi și complexe,
acest lucru este transformator. În viitorul apropiat, sisteme de monitorizare similare
vor fi aplicate și mișcării și urmăririi persoanelor.

Revoluția digitală creează abordări radical noi care revoluționează modul în care
indivizii și instituțiile se angajează și colaborează. De exemplu, blockchain-ul, adesea
descris ca un registru distribuit”, este un protocol sigur în care o rețea de computere
verifică colectiv o tranzacție înainte ca aceasta să poată fi înregistrată și aprobată.
Tehnologia care stă la baza blockchain-ului creează încredere, permițând persoanelor
care nu se cunosc (și, prin urmare, nu au o bază de încredere) să colaboreze fără a fi
nevoie să treacă printr-o autoritate centrală neutră - adică un custode sau un registru
central. În esență, blockchain-ul este un registru partajat, programabil, sigur criptografic
și, prin urmare, de încredere, care nu este controlat de un singur utilizator și care poate fi
inspectat de toată lumea.

Bitcoin este până acum cea mai cunoscută aplicație blockchain, dar tehnologia va
da naștere în curând altor nenumărate. Dacă, în acest moment, tehnologia blockchain
înregistrează tranzacțiile financiare efectuate cu monede digitale precum Bitcoin, va servi
în viitor ca registrator pentru lucruri la fel de diferite precum certificatele de naștere și
deces, titlurile de proprietate, licențele de căsătorie, diplomele educaționale, cererile de
asigurare, proceduri medicale și voturi - în esență, orice tip de tranzacție care poate fi
exprimată în cod. Unele țări sau instituții investighează deja potențialul blockchain-ului.
Guvernul Honduras, de exemplu, folosește tehnologia pentru a gestiona titlurile de
proprietate asupra terenurilor, în timp ce Insula Man testează utilizarea acesteia în
înregistrarea companiei.

La o scară mai largă, platformele compatibile cu tehnologia fac posibilă ceea ce se

numește acum economie la cerere (denumită de unii economia partajată). Aceste
platforme, care sunt ușor de utilizat pe un telefon inteligent, convoacă oameni, active și
Page | 13
date, creând moduri complet noi de a consuma bunuri și servicii. Acestea reduc barierele
pentru ca întreprinderile și persoanele să creeze bogăție, modificând mediile personale și
profesionale.

Modelul Uber reflectă puterea perturbatoare a acestor platforme tehnologice.

Aceste întreprinderi de platforme se înmulțesc rapid pentru a oferi noi servicii, de la
spălătorie la cumpărături, de la treburile la parcare, de la șederile la domiciliu până la
partajarea plimbărilor pe distanțe lungi. Acestea au un lucru în comun: prin potrivirea
cererii și ofertei într-un mod foarte accesibil (cu costuri reduse), prin furnizarea de
bunuri diverse consumatorilor și prin permiterea ambelor părți să interacționeze și să
ofere feedback, aceste platforme generează, prin urmare, încredere. Acest lucru permite
utilizarea eficientă a activelor subutilizate - și anume a celor aparținând unor persoane
care nu se gândiseră niciodată la sine ca furnizori (adică un loc în mașină, un dormitor
de rezervă în casa lor, o legătură comercială între un comerciant cu amănuntul și
producător, sau timpul și abilitatea de a furniza un serviciu precum livrare, reparații la
domiciliu sau sarcini administrative).

Economia la cerere ridică întrebarea fundamentală: ce merită deținut -

platforma sau activul subiacent? După cum a scris strategul media Tom Goodwin
într-un articol TechCrunch în martie 2015: „Uber, cea mai mare companie de
taxiuri din lume, nu deține vehicule. Facebook, cel mai popular proprietar media
din lume, nu creează conținut. Alibaba, cel mai valoros comerciant cu amănuntul,
nu are inventar. Iar Airbnb, cel mai mare furnizor de cazare din lume, nu deține
nicio proprietate imobiliară9.

Platformele digitale au redus dramatic costurile de tranzacție și de frecare

suportate atunci când indivizii sau organizațiile partajează utilizarea unui activ sau
furnizează un serviciu. Fiecare tranzacție poate fi acum împărțită în trepte foarte fine, cu
câștiguri economice pentru toate părțile implicate. În plus, atunci când se utilizează
platforme digitale, costul marginal al producerii fiecărui produs, bun sau serviciu
suplimentar tinde spre zero. Acest lucru are implicații dramatice pentru afaceri și
societate pe care le voi explora în capitolul trei.

2.1.3 Biologice

Inovațiile din tărâmul biologic - și, în special, genetică - sunt nimic mai puțin decât
respirație. În ultimii ani, progrese considerabile așa cum s-a realizat în reducerea
costurilor și creșterea ușurinței secvențierea genetică și, în ultimul timp, în activarea sau
editarea genelor. A fost nevoie de mai mult de 10 ani, la un cost de 2,7 miliarde de dolari,
pentru a finaliza Proiectul genomului uman. Astăzi, un genom poate fi secvențiat în
câteva ore și pentru mai puțin de o mie de dolari10. Odată cu progresele în puterea de
calcul, oamenii de știință nu mai merg prin încercări și erori; mai degrabă, ei testează
modul în care variațiile genetice specifice generează trăsături și boli particulare.

Page | 14
 Biologia sintetică este următorul pas. Ne va oferi capacitatea de a personaliza
organismele scriind ADN. Lăsând deoparte problemele etice profunde pe care le ridică,
aceste progrese nu vor avea doar un impact profund și imediat asupra medicinii, ci și
asupra agriculturii și producției de biocombustibili.

Multe dintre provocările noastre de sănătate, de la bolile de inimă la cancer, au o

componentă genetică. Din această cauză, capacitatea de a determina marcajul nostru
genetic individual într-o manieră eficientă și rentabilă (prin intermediul mașinilor de
secvențiere utilizate în diagnosticul de rutină) va revoluționa asistența medicală
personalizată și eficientă. Informați de structura genetică a unei tumori, medicii vor putea
lua decizii cu privire la tratamentul cancerului unui pacient.

În timp ce înțelegerea noastră despre legăturile dintre markerii genetici și boală

este încă slabă, cantități în creștere de date vor face posibilă medicina de precizie,
permițând dezvoltarea unor terapii foarte vizate pentru a îmbunătăți rezultatele
tratamentului. Deja, sistemul supercomputer Watson de la IBM vă poate ajuta să
recomandați, în doar câteva minute, tratamente personalizate pentru pacienții cu cancer,
comparând istoricul bolilor și al tratamentului, scanările și datele genetice cu universul
(aproape) complet al cunoștințelor medicale actualizate11.

Abilitatea de a edita biologia poate fi aplicată practic oricărui tip de celulă,

permițând crearea de plante sau animale modificate genetic, precum și modificarea
celulelor organismelor adulte, inclusiv a oamenilor. Acest lucru diferă de ingineria
genetică practicată în anii 1980 prin faptul că este mult mai precisă, eficientă și mai ușor
de utilizat decât metodele anterioare. De fapt, știința progresează atât de repede încât
limitările sunt acum mai puțin tehnice decât sunt legale, de reglementare și etice. Lista
potențialelor aplicații este practic infinită - variind de la capacitatea de a modifica
animalele astfel încât să poată fi crescute pe o dietă mai economică sau mai potrivită
condițiilor locale, până la crearea unor culturi alimentare capabile să reziste la
temperaturi extreme sau la secetă.

Pe măsură ce cercetarea ingineriei genetice progresează (de exemplu, dezvoltarea

metodei CRISPR / Cas9 în editarea și terapia genelor), constrângerile livrării și
specificității efective vor fi depășite, lăsându-ne o întrebare imediată și cea mai
provocatoare, în special din punct de vedere etic: Cum va revoluționa editarea genetică
cercetarea medicală și tratamentul medical? În principiu, atât plantele, cât și animalele ar
putea fi proiectate pentru a produce produse farmaceutice și alte forme de tratament.
Ziua în care vacile sunt proiectate pentru a produce în laptele său un element de
coagulare a sângelui, care lipsește hemofilicilor, nu este departe. Cercetătorii au început
deja să proiecteze genomii porcilor cu scopul creșterii organelor adecvate transplantului
uman (un proces numit xenotransplant, care nu a putut fi avut în vedere până acum din
cauza riscului de respingere imună de către corpul uman și a transmiterii bolilor de la
animale la oameni).

Page | 15
 În conformitate cu punctul susținut anterior despre modul în care diferite
tehnologii fuzionează și se îmbogățesc reciproc, fabricarea 3D va fi combinată cu editarea
genelor pentru a produce țesuturi vii în scopul reparării și regenerării țesuturilor - un
proces numit bioprintare. Acest lucru a fost deja folosit pentru a genera piele, os, inimă și
țesut vascular. În cele din urmă, straturile de celule hepatice imprimate vor fi utilizate
pentru a crea organe de transplant.

Dezvoltăm noi modalități de a încorpora și de a folosi dispozitive care

monitorizează nivelul nostru de activitate și chimia sângelui și cum toate acestea se leagă
de bunăstare, sănătate mintală și productivitate acasă și la locul de muncă. De
asemenea, învățăm mult mai multe despre modul în care funcționează creierul uman și
vedem evoluții interesante în domeniul neurotehnologiei. Acest lucru este subliniat de
faptul că - în ultimii ani - două dintre cele mai finanțate programe de cercetare din lume
sunt în domeniul științelor creierului.

În domeniul biologic văd cele mai mari provocări pentru dezvoltarea atât a
normelor sociale, cât și a reglementării adecvate. Ne confruntăm cu întrebări noi în
legătură cu ceea ce înseamnă a fi om, ce date și informații despre corpul nostru și
sănătatea noastră pot sau ar trebui împărtășite cu ceilalți și ce drepturi și responsabilități
avem atunci când vine vorba de schimbarea codului genetic al generațiilor viitoare.

Pentru a reveni la problema editării genetice, acum este mult mai ușor
manipularea cu precizie a genomului uman în cadrul embrionilor viabili înseamnă că
este posibil să vedem apariția bebelușilor de designer în viitor care posedă trăsături
particulare sau care sunt rezistenți la o anumită boală. Inutil să spun că discuțiile despre
oportunitățile și provocările acestor capacități sunt în curs. În special, în decembrie 2015,
Academia Națională de Științe și Academia Națională de Medicină din SUA, Academia
Chineză de Științe și Societatea Regală din Marea Britanie au convocat un Summit
internațional privind editarea genelor umane. În ciuda unor astfel de deliberări, nu
suntem încă pregătiți să confruntăm realitățile și consecințele ultimelor tehnici genetice,
chiar dacă acestea vin. Provocările sociale, medicale, etice și psihologice pe care le
reprezintă sunt considerabile și trebuie rezolvate sau cel puțin abordate în mod
corespunzător.

Dinamica descoperirii

Inovația este un proces social complex, și nu unul pe care ar trebui să îl luăm de

la sine. Prin urmare, chiar dacă această secțiune a evidențiat o gamă largă de progrese
tehnologice cu puterea de a schimba lumea, este important să fim atenți la modul în care
ne putem asigura că astfel de progrese continuă să fie realizate și direcționate către cele
mai bune rezultate posibile.

Instituțiile academice sunt adesea considerate ca fiind unul dintre cele mai
importante locuri de urmărire a ideilor de gândire. Cu toate acestea, dovezi noi indică

Page | 16
faptul că stimulentele pentru carieră și condițiile de finanțare din universități favorizează
astăzi cercetarea incrementală și conservatoare față de programele îndrăznețe și
inovatoare12.

Un antidot pentru conservatorismul cercetării în mediul academic este încurajarea

mai multor forme comerciale de cercetare. Totuși și asta are provocările sale. În 2015,
Uber Technologies Inc. a angajat 40 de cercetători și oameni de știință în domeniul
roboticii de la Universitatea Carnegie Mellon, o proporție semnificativă din capitalul
uman al unui laborator, afectând capacitățile sale de cercetare și punând accent pe
contractele universității cu Departamentul Apărării al SUA și alte organizații13.

Pentru a încuraja atât cercetarea fundamentală revoluționară, cât și adaptările

tehnice inovatoare în mediul academic și în afaceri, guvernele ar trebui să aloce finanțări
mai agresive pentru programe de cercetare ambițioase. În mod egal, colaborările public-
private de cercetare ar trebui să fie structurate din ce în ce mai mult spre construirea de
cunoștințe și capital uman în beneficiul tuturor.

2.2 Puncte de tipping

Când aceste megatendimente sunt discutate în termeni generali, ele par destul de
abstracte. Cu toate acestea, ele dau naștere unor aplicații și dezvoltări foarte practice.

Un raport al Forumului Economic Mondial publicat în septembrie 2015 a

identificat 21 de puncte critice - momente în care schimbările tehnologice specifice au
lovit societatea de masă - care vor modela viitoarea noastră lume digitală și
hiperconectată14. surprinde schimbările profunde declanșate de a patra revoluție
industrială. Punctele critice au fost identificate printr-un sondaj realizat de Consiliul
Agendei Globale al Forumului Economic Mondial privind viitorul software-ului și
societății, la care au participat peste 800 de directori și experți din sectorul tehnologiei
informației și comunicațiilor.

Tabelul 1 prezintă procentul de respondenți care se așteaptă ca punctul specific de

basculare să aibă loc până în 202515. În anexă, fiecare punct de basculare și impactul
său pozitiv și negativ sunt prezentate mai detaliat. Două puncte de îndoială care nu au
făcut parte din sondajul original - ființe de proiectare și neurotehnologii - sunt de
asemenea incluse, dar nu apar în tabelul 1.

Aceste puncte de vârf oferă un context important, deoarece semnalează

schimbările substanțiale care urmează - amplificate de natura lor sistemică - și modul cel
mai bun de pregătire și răspuns. După cum explorez în capitolul următor, navigarea în
această tranziție începe cu conștientizarea schimbărilor care au loc, precum și a celor
viitoare și a impactului lor asupra tuturor nivelurilor societății globale.

Page | 17
 Tabelul 1: Punctele de întoarcere așteptate să apară până în 2025

%
10% dintre persoanele care poartă haine conectate la internet 91.2
90% dintre persoanele care au stocare nelimitată și gratuită (acceptată de 91.0
publicitate)
1 trilion de senzori conectați la internet 89.2
Primul farmacist robotizat din SUA 86.5
10% din ochelarii de lectură conectați la internet 85.5
80% dintre persoanele cu prezență digitală pe internet 84.4
Prima mașină imprimată 3D din producție 84.1
Primul guvern care și-a înlocuit recensământul cu surse de date mari 82.9
Primul telefon mobil implantabil disponibil comercial 81.7
5% din produsele de consum tipărite în 3D 81.1
90% din populație utilizează smartphone-uri 80.7
90% din populație cu acces regulat la internet 78,8
Mașini fără șofer, echivalând cu 10% din toate mașinile de pe drumurile SUA 78.2
Primul transplant de ficat imprimat 3D 76.4
30% din auditurile corporative efectuate de AI 75.4
Impozit colectat pentru prima dată de un guvern prin intermediul unui blockchain 73.1
Peste 50% din traficul de internet către case pentru aparate și dispozitive 69.9
La nivel global mai multe excursii / călătorii prin intermediul schimbului de mașină 67.2
decât în mașinile particulare
Primul oraș cu peste 50.000 de oameni și fără semafoare 63.7
10% din produsul intern brut global stocat pe tehnologia blockchain 57.9
Prima mașină AI de pe un consiliu de administrație corporativ 45.2

Page | 18
 3. Impact
Scara și amploarea revoluției tehnologice care se desfășoară vor introduce
schimbări economice, sociale și culturale de proporții atât de fenomenale încât sunt
aproape imposibil de prevăzut. Cu toate acestea, acest capitol descrie și analizează
impactul potențial al celei de-a patra revoluții industriale asupra economiei, afacerilor,
guvernelor și țărilor, societății și indivizilor.

În toate aceste domenii, unul dintre cele mai mari efecte va rezulta probabil dintr-
o singură forță: împuternicirea - modul în care guvernele se raportează la cetățenii lor;
relația întreprinderilor cu angajații, acționarii și clienții lor; sau cum se raportează
superputerile la țările mai mici. Perturbarea pe care a patra revoluție industrială o va
avea asupra modelelor politice, economice și sociale existente va necesita, prin urmare,
ca actorii împuterniciți să recunoască faptul că fac parte dintr-un sistem distribuit de
putere care necesită mai multe forme de interacțiune colaborativă pentru a avea succes.

3.1 Economie
A patra revoluție industrială va avea un impact monumental asupra economiei
globale, atât de vastă și de polifacetică încât face dificilă desfacerea unui efect anume de
următorul. Într-adevăr, toate marile variabile macro la care ne putem gândi - PIB,
investiții, consum, ocupare, comerț, inflație și așa mai departe - vor fi afectate. Am decis
să mă concentrez doar pe cele două dimensiuni cele mai critice: creșterea (în mare parte
prin obiectivul determinantului său pe termen lung, productivitatea) și ocuparea forței de
muncă.

3.1.1 Creșterea
Impactul pe care îl va avea a patra revoluție industrială asupra creșterii economice
este o problemă care împarte economiștii. Pe de o parte, tehno-pesimiștii susțin că
contribuțiile critice ale revoluției digitale au fost deja aduse și că impactul lor asupra
productivității este aproape încheiat. În tabăra opusă, techno-optimistii susțin că
tehnologia și inovația se află într-un punct de inflexiune și vor declanșa în curând o
creștere a productivității și o creștere economică mai mare.

În timp ce recunosc aspectele ambelor părți ale argumentului, rămân un optimist

pragmatic. Sunt bine conștient de impactul deflaționist potențial al tehnologiei (chiar și
atunci când este definit ca „deflație bună”) și de modul în care unele dintre efectele sale
de distribuție pot favoriza capitalul în locul muncii și, de asemenea, stoarce salariile (și,
prin urmare, consumul). De asemenea, văd cum cea de-a patra revoluție industrială

Page | 19
permite multor oameni să consume mai mult la un preț mai mic și într-un mod care
adesea face consumul mai durabil și, prin urmare, responsabil.

Este important să contextualizați impactul potențial al celei de-a patra revoluții

industriale asupra creșterii, cu referire la tendințele economice recente și la alți factori
care contribuie la creștere. În câțiva ani înainte de criza economică și financiară care a
început în 2008, economia globală a crescut cu aproximativ 5% pe an. Dacă această rată
ar fi continuat, ar fi permis PIB-ului global să se dubleze la fiecare 14-15 ani, cu miliarde
de oameni scoși din sărăcie.

Imediat după Marea Recesiune, așteptarea ca economia globală să revină la

modelul său anterior de creștere ridicată a fost larg răspândită. Dar acest lucru nu s-a
întâmplat. Economia globală pare a fi blocată la o rată de creștere mai mică decât media
postbelică - aproximativ 3-3,5% pe an.

Unii economiști au ridicat posibilitatea unei „scăderi centenare” și vorbesc despre

„stagnarea seculară”, un termen inventat în timpul Marii Depresii de Alvin Hansen și
recent readus la modă de economiștii Larry Summers și Paul Krugman. „Stagnarea
seculară” descrie o situație de deficiențe persistente ale cererii, care nu poate fi depășită
nici cu rate ale dobânzii aproape zero. Deși această idee este contestată în rândul
academicienilor, are implicații importante. Dacă este adevărat, sugerează că creșterea
PIB-ului global ar putea scădea și mai mult. Ne putem imagina un scenariu extrem în
care creșterea anuală a PIB-ului global scade la 2%, ceea ce ar însemna că ar dura 36 de
ani până când PIB-ul global se va dubla.

Există multe explicații pentru creșterea globală mai lentă astăzi, variind de la
alocarea necorespunzătoare a capitalului până la supra-îndatorare până la schimbarea
demografică și așa mai departe. Voi aborda două dintre ele, îmbătrânirea și
productivitatea, deoarece ambele sunt în special legate de progresul tehnologic.

Îmbătrânirea
Se estimează că populația lumii va crește de la 7,2 miliarde astăzi la 8 miliarde
până în 2030 și 9 miliarde până în 2050. Acest lucru ar trebui să ducă la o creștere a
cererii agregate. Dar există o altă tendință demografică puternică: îmbătrânirea.
Înțelepciunea convențională este că îmbătrânirea afectează în principal țările bogate din
Occident. Cu toate acestea, nu este cazul. Rata natalității scade sub nivelurile de
înlocuire în multe regiuni ale lumii - nu numai în Europa, unde a început declinul, ci și
în majoritatea Americii de Sud și Caraibe, o mare parte din Asia, inclusiv China și sudul
Indiei, și chiar în unele țări din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, cum ar fi Libanul,
Marocul și Iranul.

Îmbătrânirea este o provocare economică, deoarece, cu excepția cazului în care

vârstele de pensionare sunt crescute drastic, astfel încât membrii mai în vârstă ai
societății să poată continua să contribuie la forța de muncă (un imperativ economic care
Page | 20
are multe beneficii economice), populația în vârstă de muncă scade în același timp cu
procentul care creste al bătrânilor dependenți. Pe măsură ce populația îmbătrânește și
există mai puțini adulți tineri, achizițiile de articole cu bilete mari, cum ar fi case,
mobilier, mașini și electrocasnice scad. În plus, mai puțini oameni își asumă riscuri
antreprenoriale, deoarece lucrătorii în vârstă tind să păstreze activele de care au nevoie
pentru a se retrage confortabil, mai degrabă decât să înființeze noi afaceri. Acest lucru
este oarecum echilibrat de faptul că oamenii se pensionează și își reduc economiile
acumulate, ceea ce, în ansamblu, reduce ratele de economii și investiții.

Aceste obiceiuri și tipare se pot schimba desigur, pe măsură ce societățile

îmbătrânite se adaptează, dar tendința generală este că o lume îmbătrânită este
destinată să crească mai lent, cu excepția cazului în care revoluția tehnologiei
declanșează o creștere majoră a productivității, definită pur și simplu ca fiind capacitatea
de a lucra mai inteligent decât mai greu.

A patra revoluție industrială ne oferă capacitatea de a trăi mai mult, mai sănătos
și mai activ. Întrucât trăim într-o societate în care se așteaptă ca mai mult de un sfert
dintre copiii născuți astăzi în economiile avansate să trăiască până la 100 de ani, va
trebui să regândim aspecte precum populația în vârstă de muncă, pensionarea și
planificarea vieții individuale16. Țările care arată că încercarea de a discuta aceste
probleme este doar un semn suplimentar al modului în care nu suntem pregătiți să
recunoaștem în mod adecvat și proactiv forțele schimbării.

Productivitate

In ultimul deceniu, productivitatea din întreaga lume (indiferent dacă este

măsurată ca productivitate a muncii sau productivitatea factorului total (TFP)) a rămas
lentă, în ciuda creșterii exponențiale a progresului tehnologic și a investițiilor în inovare17.
Această cea mai recentă încarnare a paradoxului productivității - eșecul perceput al
inovației tehnologice de a duce la niveluri mai ridicate de productivitate - este una dintre
marile enigme economice de astăzi care precedă apariția Marii recesiuni și pentru care nu
există nicio explicație satisfăcătoare.

Luați în considerare SUA, unde productivitatea muncii a crescut în medie cu 2,8

la sută între 1947 și 1983 și 2,6 la sută între 2000 și 2007, comparativ cu 1,3 la sută
între 2007 și 201418. O mare parte din această scădere se datorează nivelurilor mai mici
de PTF, măsura cea mai frecvent asociată cu contribuția la eficiență rezultată din
tehnologie și inovație. Biroul SUA de Statistică a Muncii indică faptul că creșterea TFP
între 2007 și 342014 a fost de doar 0,5%, o scădere semnificativă în comparație cu
creșterea anuală de 1,4% în perioada 1995-200719. Cele 50 de mari companii ale SUA au
acumulat active în numerar de peste 1 trilion de dolari, în ciuda ratelor reale ale dobânzii
care au oscilat în jurul valorii de zero de aproape cinci ani20.

Page | 21
 Productivitatea este cel mai important factor determinant al creșterii pe termen
lung și al creșterii nivelului de trai, astfel încât absența sa, dacă este menținută pe
parcursul celei de-a patra revoluții industriale, înseamnă că vom avea mai puțini. Totuși,
cum putem concilia datele care indică scăderea productivității cu așteptările unei
productivități mai mari care tind să fie asociate cu progresul exponențial al tehnologiei și
inovației?

Un argument principal se concentrează pe provocarea măsurării intrărilor și

ieșirilor și, prin urmare, a discernerii productivității. Bunurile și serviciile inovatoare
create în a patra revoluție industrială au o funcționalitate și o calitate semnificativ mai
ridicate, dar sunt livrate pe piețe care sunt fundamental diferite de cele pe care suntem
obișnuiți să le măsurăm în mod tradițional. Multe bunuri și servicii noi sunt „non-rivale”,
au costuri marginale zero și / sau valorifică piețe extrem de competitive prin intermediul
platformelor digitale, toate acestea ducând la prețuri mai mici. În aceste condiții,
statisticile noastre tradiționale ar putea să nu reușească să capteze creșteri reale ale
valorii, deoarece excedentul consumatorului nu se reflectă încă în vânzările globale sau
în profituri mai mari.

Hal Varian, economistul-șef Google, subliniază diverse exemple, cum ar fi eficiența

sporită a transportării unui taxi printr-o aplicație mobilă sau închirierea unei mașini prin
puterea economiei la cerere. Există multe alte servicii similare a căror utilizare tinde să
crească eficiența și deci productivitatea. Totuși, fiindcă sunt în esență liberi, oferă, prin
urmare, o valoare nenumărată acasă și la locul de muncă. Acest lucru creează o
discrepanță între valoarea livrată printr-un serviciu dat și creșterea măsurată în
statisticile naționale. De asemenea, sugerează că producem și consumăm mai eficient
decât sugerează indicatorii noștri economici21.

Un alt argument este că, deși câștigurile de productivitate din cea de-a treia
revoluție industrială ar putea să scadă, lumea nu a experimentat încă explozia de
productivitate creată de valul noilor tehnologii produse în centrul celei de-a patra
revoluții industriale.

Într-adevăr, în calitate de optimist pragmatic, cred cu tărie că începem doar să

începem să simțim impactul pozitiv asupra lumii pe care îl poate avea a patra revoluție
industrială. Optimismul meu provine din trei surse principale.

În primul rând, a patra revoluție industrială oferă oportunitatea de a integra

nevoile nesatisfăcute a două miliarde de oameni în economia globală, determinând cereri
suplimentare pentru produsele și serviciile existente prin împuternicirea și conectarea
persoanelor și a comunităților din întreaga lume.

În al doilea rând, a patra revoluție industrială va crește foarte mult capacitatea

noastră de a aborda externalitățile negative și, în acest proces, de a stimula creșterea
economică potențială. Luați ca exemplu emisiile de carbon, o externalitate negativă

Page | 22
majoră. Până de curând, investițiile ecologice erau atractive doar atunci când erau
subvenționate puternic de guverne. Acesta este cazul din ce în ce mai puțin. Progresele
tehnologice rapide în energia regenerabilă, eficiența combustibilului și stocarea energiei
nu numai că fac investițiile în aceste domenii din ce în ce mai profitabile, stimulând
creșterea PIB-ului, dar contribuie și la atenuarea schimbărilor climatice, una dintre
provocările globale majore ale timpului nostru.

În al treilea rând, așa cum discut în secțiunea următoare, companiile, guvernele și

liderii societății civile cu care interacționez îmi spun că se luptă să-și transforme
organizațiile pentru a realiza pe deplin eficiența pe care o oferă capacitățile digitale.
Suntem încă la începutul celei de-a patra revoluții industriale și va necesita structuri
economice și organizaționale cu totul noi pentru a-și înțelege întreaga valoare.

Într-adevăr, părerea mea este că regulile de competitivitate ale celei de-a patra
economii a revoluției industriale sunt diferite de perioadele anterioare. Pentru a rămâne
competitive, atât companiile, cât și țările trebuie să fie la frontiera inovației sub toate
formele sale, ceea ce înseamnă că strategiile care se concentrează în principal pe
reducerea costurilor vor fi mai puțin eficiente decât cele care se bazează pe oferirea de
produse și servicii în moduri mai inovatoare. După cum vedem astăzi, companiile
consacrate sunt supuse unei presiuni extreme de perturbatori și inovatori emergenți din
alte industrii și țări. Același lucru s-ar putea spune și pentru țările care nu recunosc
necesitatea de a se concentra pe construirea ecosistemelor lor de inovare în consecință.

Pentru a rezuma, cred că combinația de factori structurali (supra-îndatorare și

societăți îmbătrânite) și factori sistemici (introducerea platformei și a economiilor la
cerere, relevanța crescândă a scăderii costurilor marginale etc.) ne va obliga să rescriem
manuale economice. A patra revoluție industrială are potențialul atât de a crește creșterea
economică, cât și de a atenua unele dintre provocările globale majore cu care ne
confruntăm colectiv. Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem și să gestionăm impactul
negativ pe care îl poate avea, în special în ceea ce privește inegalitatea, ocuparea forței de
muncă și piețele forței de muncă.

3.1.2 Ocuparea forței de muncă

În ciuda potențialului impact pozitiv al tehnologiei asupra creșterii economice, este

totuși esențial să abordăm posibilul său impact negativ, cel puțin pe termen scurt, pe
piața muncii. Temerile cu privire la impactul tehnologiei asupra locurilor de muncă nu
sunt noi. În 1931, economistul John Maynard Keynes a lansat un avertizment faimos
despre șomajul tehnologic larg răspândit „datorită descoperirii mijloacelor noastre de
economisire a utilizării forței de muncă depășind ritmul în care putem găsi noi utilizări
ale forței de muncă22”. De data aceasta a fost adevărat? În ultimii ani, dezbaterea a fost
reaprinsă de dovezi ale calculatoarelor care înlocuiesc un număr de locuri de muncă, mai
ales contabili, casieri și operatori de telefonie.

Page | 23
 Motivele pentru care revoluția noii tehnologii va provoca o revoltă mai mare decât
revoluțiile industriale anterioare sunt cele menționate deja în introducere: viteza (totul se
întâmplă într-un ritm mult mai rapid decât oricând), lățimea și profunzimea (atât de
multe schimbări radicale au loc simultan ), și transformarea completă a sistemelor
întregi.

Având în vedere acești factori motori, există o certitudine: noile tehnologii vor
schimba dramatic natura muncii în toate industriile și ocupațiile. Incertitudinea
fundamentală are legătură cu măsura în care automatizarea va substitui forța de muncă.
Cât timp va dura acest lucru și cât de departe va merge?

Pentru a înțelege acest lucru, trebuie să înțelegem cele două efecte concurente pe
care tehnologia le exercită asupra ocupării forței de muncă. În primul rând, există un
efect de distrugere, întrucât întreruperea alimentată de tehnologie și automatizarea
înlocuiesc capitalul cu forța de muncă, obligându-i pe lucrători să rămână șomeri sau să-
și realoce abilitățile în altă parte. În al doilea rând, acest efect de distrugere este însoțit de
un efect de valorificare în care cererea de bunuri și servicii noi crește și duce la crearea de
noi ocupații, afaceri și chiar industrii.

Ca ființe umane, avem o capacitate uimitoare de adaptare și ingeniozitate. Dar

cheia aici este momentul și măsura în care efectul de valorificare înlocuiește efectul de
distrugere și cât de repede se va face substituția.

Există aproximativ două tabere opuse când vine vorba de impactul tehnologiilor
emergente pe piața muncii: cei care cred într-un final fericit - în care lucrătorii strămutați
de tehnologie vor găsi noi locuri de muncă și unde tehnologia va dezlănțui o nouă eră a
prosperității; iar cei care cred că va duce la un Armaghedon social și politic progresist
prin crearea unui șomaj tehnologic la scară masivă. Istoria arată că rezultatul va fi
probabil undeva la mijloc. Întrebarea este: Ce ar trebui să facem pentru a stimula
rezultate mai pozitive și pentru a-i ajuta pe cei prinși în tranziție?

Întotdeauna s-a întâmplat că inovația tehnologică distruge unele locuri de muncă,

pe care le înlocuiește la rândul lor cu altele noi într-o activitate diferită și posibil într-un
alt loc. Luați ca exemplu agricultura. În SUA, persoanele care lucrau pe teren erau
constituite din 90% din forța de muncă la începutul secolului al XIX-lea, dar astăzi,
aceasta reprezintă mai puțin de 2%. Această reducere dramatică a avut loc relativ ușor,
cu o perturbare socială minimă sau șomaj endemic.

Economia aplicațiilor oferă un exemplu de nou ecosistem de locuri de muncă. A

început abia în 2008, când Steve Jobs, fondatorul Apple, a lăsat dezvoltatorii din afară să
creeze aplicații pentru iPhone. Până la jumătatea anului 2015, economia globală a
aplicațiilor era de așteptat să genereze venituri de peste 100 de miliarde de dolari,
depășind industria filmului, care există de peste un secol.

Page | 24
 Tehno-optimistii se întreabă: Dacă extrapolăm din trecut, de ce ar trebui să fie
diferit de data aceasta? Aceștia recunosc că tehnologia poate fi perturbatoare, dar susțin
că sfârșește întotdeauna prin îmbunătățirea productivității și creșterea bogăției, ducând la
rândul său la o cerere mai mare de bunuri și servicii și la noi tipuri de locuri de muncă
pentru ao satisface. Esența argumentului este următoarea: nevoile și dorințele umane
sunt infinite, astfel încât procesul de furnizare a acestora ar trebui să fie, de asemenea,
infinit. Cu excepția recesiunilor normale și a depresiilor ocazionale, va fi întotdeauna de
lucru pentru toată lumea.

Ce dovezi susțin acest lucru și ce ne spune despre ceea ce ne așteaptă? Semnele

timpurii indică un val de inovație care să substituie forța de muncă în mai multe
industrii și categorii de locuri de muncă, care se va întâmpla probabil în următoarele
decenii.

Înlocuirea forței de muncă

Multe categorii diferite de muncă, în special cele care implică muncă manuală
repetitivă și precisă, au fost deja automatizate. Mulți alții vor urma, deoarece puterea de
calcul continuă să crească exponențial. Mai devreme decât anticipează majoritatea,
activitatea unor profesii la fel de diferite precum avocații, analiștii financiari, medicii,
jurnaliștii, contabilii, agentii de asigurări sau bibliotecarii poate fi parțial sau complet
automatizată.

Până în prezent, dovezile sunt următoarele: a patra revoluție industrială pare să

creeze mai puține locuri de muncă în noile industrii decât revoluțiile anterioare. Conform
unei estimări din Programul Oxford Martin privind tehnologia și ocuparea forței de
muncă, doar 0,5% din forța de muncă din SUA este angajată în industrii care nu existau
la începutul secolului, un procent mult mai mic decât aproximativ 8% din noile locuri de
muncă create în noi industrii în anii 1980 și 4,5% din noile locuri de muncă create în
anii 1990. Acest lucru este confirmat de un recent recensământ economic al SUA, care
aruncă o lumină interesantă asupra relației dintre tehnologie și șomaj. Acesta arată că
inovațiile în informație și alte tehnologii perturbatoare tind să crească productivitatea prin
înlocuirea lucrătorilor existenți, mai degrabă decât crearea de noi produse care necesită
mai multă muncă pentru a le produce.

Doi cercetători de la Oxford Martin School, economistul Carl Benedikt Frey și

expertul în învățare automată, Michael Osborne, au cuantificat efectul potențial al
inovației tehnologice asupra șomajului, clasând 702 profesii diferite în funcție de
probabilitatea lor de a fi automatizate, de la cele mai puțin susceptibile la riscul de
automatizare („0” care nu corespunde deloc riscului) celor care sunt cele mai susceptibile
la risc („1” corespunzător unui anumit risc de înlocuire a locului de muncă cu un
computer de un fel)23. În tabelul 2 de mai jos, Subliniez anumite profesii care sunt cel
mai probabil să fie automatizate și pe cele mai puțin probabil.

Page | 25
 Această cercetare concluzionează că aproximativ 47% din totalul locurilor de
muncă din SUA este expus riscului, probabil în următorul deceniu sau doi, caracterizat
printr-un domeniu mult mai larg de distrugere a locurilor de muncă la un ritm mult mai
rapid decât schimbările de pe piața muncii experimentate în revoluțiile industriale
anterioare. În plus, tendința este spre o polarizare mai mare pe piața muncii. Ocuparea
forței de muncă va crește în locuri de muncă cognitive și creative cu venituri mari și în
ocupații manuale cu venituri mici, dar va scădea foarte mult în cazul locurilor de muncă
de rutină și repetitive cu venituri medii.

Page | 26
 Este interesant de observat că nu numai abilitățile crescânde ale algoritmilor,
roboților și altor forme de active neumane sunt cele care conduc această substituție.
Michael Osborne observă că un factor esențial pentru automatizare este faptul că
companiile au muncit din greu pentru a defini mai bine și a simplifica locurile de muncă
în ultimii ani, ca parte a eforturilor lor de externalizare, off-shore și de a le permite să fie
efectuate ca „muncă digitală” ( cum ar fi prin intermediul Mechanical Turk Amazon, sau
MTurk, serviciu, o piață de internet crowdsourcing). Această simplificare a locului de
muncă înseamnă că algoritmii sunt mai capabili să înlocuiască oamenii. Această
simplificare a locului de muncă înseamnă că algoritmii sunt mai capabili să înlocuiască
oamenii. Sarcinile discrete, bine definite, conduc la o mai bună monitorizare și la mai
multe date de înaltă calitate în jurul sarcinii, creând astfel o bază mai bună din care
algoritmi pot fi proiectați pentru a face treaba.

Gândindu-ne la automatizare și la fenomenul substituției, ar trebui să rezistăm

tentației de a ne angaja într-o gândire polarizată despre impactul tehnologiei asupra
ocupării forței de muncă și asupra viitorului muncii. După cum arată munca lui Frey și
Osborne, este aproape inevitabil ca a patra revoluție industrială să aibă un impact major
asupra piețelor forței de muncă și a locurilor de muncă din întreaga lume. Dar asta nu
înseamnă că ne confruntăm cu o dilemă om-mașină. De fapt, în marea majoritate a
cazurilor, fuziunea tehnologiilor digitale, fizice și biologice care determină schimbările
actuale va servi la îmbunătățirea muncii și a cunoașterii umane, ceea ce înseamnă că
liderii trebuie să pregătească forța de muncă și să dezvolte modele de educație cu care să
lucreze și alături, mașini din ce în ce mai capabile, conectate și inteligente.

Impactul asupra abilităților

În viitorul previzibil, locurile de muncă cu risc scăzut în ceea ce privește

automatizarea vor fi cele care necesită abilități sociale și creative; în special, luarea
deciziilor sub incertitudine și dezvoltarea ideilor noi.

Totuși, acest lucru nu poate dura. Luați în considerare una dintre cele mai
creative profesii - scrierea - și apariția generației narative automatizate. Algoritmii
sofisticați pot crea narațiuni în orice stil adecvat unui anumit public. Conținutul este atât
de uman, încât un test recent realizat de The New York Times a arătat că, atunci când
citești două piese similare, este imposibil să se spună care a fost scrisă de un scriitor
uman și care este produsul unui robot. Tehnologia progresează atât de repede încât
Kristian Hammond, cofondator al Narrative Science, o companie specializată în generarea
narativă automată, prognozează că până la mijlocul anilor 2020, 90% din știri ar putea fi
generate de un algoritm, majoritatea fără niciun fel a intervenției umane (în afară de
proiectarea algoritmului, desigur)24.

Într-un mediu de lucru în evoluție atât de rapidă, capacitatea de a anticipa

viitoarele tendințe și necesități de ocupare a forței de muncă în ceea ce privește
cunoștințele și abilitățile necesare pentru adaptare devine și mai importantă pentru toate
Page | 27
părțile interesate. Aceste tendințe variază în funcție de industrie și geografie, de aceea este
important să înțelegem rezultatele industriei și specifice țării celei de-a patra revoluții
industriale.

În raportul Forumul viitorului locurilor de muncă, i-am solicitat pe șefii resurselor

umane ale celor mai mari angajatori din 10 industrii și 15 economii de astăzi să își
imagineze impactul asupra ocupării forței de muncă, a locurilor de muncă și a
competențelor până în anul 2020. După cum arată Figura 1, respondenții la sondaj
consideră că rezolvarea problemelor complexe, abilitățile sociale și sistemice vor fi mult
mai solicitate în 2020 în comparație cu abilitățile fizice sau abilitățile de conținut.
Raportul constată că următorii cinci ani sunt o perioadă critică de tranziție: perspectivele
generale de ocupare a forței de muncă sunt plate, dar există o schimbare semnificativă a
locurilor de muncă în cadrul industriilor și o schimbare a calificărilor în majoritatea
ocupațiilor. În timp ce salariile și echilibrul dintre viața profesională și cea profesională se
vor îmbunătăți ușor pentru majoritatea ocupațiilor, se așteaptă ca securitatea locului de
muncă să se înrăutățească în jumătate din industriile chestionate. Este, de asemenea,
clar că femeile și bărbații vor fi afectați în mod diferit, putând exacerba inegalitatea de gen
(a se vedea caseta A: Decalaje de gen și a patra revoluție industrială).

Page | 28
 Caseta A: Decalaje de gen și a patra revoluție industrială

Cea de-a 10-a ediție a Raportului Global Gap Gender Gap 2015 al
Forumului Economic Mondial a relevat două tendințe îngrijorătoare. În primul
rând, în ritmul actual al progresului, vor mai dura 118 ani înainte ca paritatea
economică de gen să fie atinsă în întreaga lume. În al doilea rând, progresul către
paritate este remarcabil de lent și, probabil, se oprește.

Având în vedere acest lucru, este esențial să se ia în considerare impactul

celei de-a patra revoluții industriale asupra decalajului de gen. Cum va afecta
ritmul accelerat de schimbare a tehnologiilor care acoperă lumile fizice, digitale și
biologice rolul pe care femeile îl pot juca în economie, politică și societate?

O întrebare importantă care trebuie luată în considerare este dacă profesiile

dominate de femei sau maledominate sunt mai susceptibile la automatizare.
Raportul Forumul viitorului locurilor de muncă indică faptul că este posibil ca
pierderile semnificative de locuri de muncă să se întindă pe ambele tipuri. Deși
tendința de a fi mai mare a șomajului datorită automatizării în sectoare în care
domină bărbații, cum ar fi producția, construcția și instalarea, capacitățile
crescânde ale inteligenței artificiale și capacitatea de digitalizare a sarcinilor în
industriile de servicii indică faptul că o gamă largă de locuri de muncă sunt expuse
riscului , de la poziții în centrele de apeluri pe piețele emergente (sursa mijloacelor
de trai pentru un număr mare de tinere lucrătoare care sunt primele din familiile
lor care lucrează) până la rolurile comerciale și comerciale în economiile dezvoltate
(un angajator cheie pentru femeile din clasa medie)

Pierderea unui loc de muncă are efecte negative în multe circumstanțe, dar
efectul cumulativ al pierderilor semnificative pe categorii întregi de locuri de muncă
care au oferit în mod tradițional femeilor acces la piața muncii este o preocupare
critică. Mai exact, va pune în pericol gospodăriile cu venituri unice conduse de
femei slab calificate, va deprima câștigurile totale în familiile cu două venituri și va
extinde diferența de gen deja îngrijorătoare din întreaga lume.

Dar ce zici de rolurile și categoriile de locuri de muncă noi? Ce noi

oportunități ar putea exista pentru femei pe o piață a muncii transformată de a
patra revoluție industrială? Deși este dificil să cartografiez competențele și abilitățile
așteptate în industriile care nu au fost încă create, putem presupune în mod
rezonabil că va crește cererea de abilități care să permită lucrătorilor să proiecteze,
să construiască și să lucreze alături de sisteme tehnologice sau în domenii care să
umple golurile lăsate de acestea inovații tehnologice.

Page | 29
 Deoarece bărbații tind să domine în continuare profesiile de informatică,
matematică și inginerie, cererea crescută de abilități tehnice specializate poate
exacerba inegalitățile de gen. Cu toate acestea, cererea poate crește pentru roluri pe
care mașinile nu le pot îndeplini și care se bazează pe trăsături și capacități umane
intrinsec, cum ar fi empatia și compasiunea. Femeile sunt răspândite în multe
astfel de ocupații, inclusiv psihologi, terapeuți, antrenori, organizatori de
evenimente, asistente medicale și alți furnizori de asistență medicală.

O problemă cheie aici este rentabilitatea relativă a timpului și a efortului

pentru roluri care necesită diferite capacități tehnice, deoarece există riscul ca
serviciile personale și alte categorii de locuri de muncă dominate în prezent de
femei să rămână subevaluate. Dacă da, a patra revoluție industrială poate duce la
divergențe suplimentare între rolurile bărbaților și cele ale femeilor. Acesta ar fi un
rezultat negativ al celei de-a patra revoluții industriale, deoarece ar crește atât
inegalitatea în ansamblu, cât și diferența de gen, ceea ce va face mai dificil pentru
femei să își valorifice talentele în forța de muncă a viitorului. De asemenea, ar pune
în pericol valoarea creată de diversitatea crescută și câștigurile pe care știm că
organizațiile le pot obține din creativitatea și eficiența sporite de a avea echipe
echilibrate între sexe la toate nivelurile. Multe dintre trăsăturile și capacitățile
asociate în mod tradițional cu femeile și profesiile feminine vor fi mult mai necesare
în era celei de-a patra revoluții industriale.

Deși nu putem prezice impactul diferit asupra bărbaților și femeilor pe care îl

va avea cea de-a patra revoluție industrială, ar trebui să profităm de ocazia unei
economii în transformare pentru a reproiecta politicile de muncă și practicile
comerciale pentru a ne asigura că atât bărbații, cât și femeile sunt împuterniciți pe
deplin.

În lumea de mâine, vor apărea multe noi poziții și profesii, conduse nu numai de
cea de-a patra revoluție industrială, ci și de factori netehnologici, cum ar fi presiunile
demografice, schimbările geopolitice și noile norme sociale și culturale. Astăzi, nu putem
prevedea exact ce vor fi acestea, dar sunt convins că talentul, mai mult decât capitalul,
va reprezenta factorul critic de producție. Din acest motiv, lipsa unei forțe de muncă
calificate, mai degrabă disponibilitatea capitalului, este mai probabil să fie limita
paralizantă a inovației, competitivității și creșterii.

Acest lucru poate da naștere unei piețe a locurilor de muncă din ce în ce mai
segregate în segmente lowskill / low-pay și high-skill / high-remunerate, sau așa cum
prezice autorul și antreprenorul de software Silicon Valley Martin Ford25, o scobire din
întreaga bază a abilităților de muncă piramidă, ducând la rândul său la creșterea
inegalității și la creșterea tensiunilor sociale, cu excepția cazului în care ne pregătim
astăzi pentru aceste schimbări.
Page | 30
 Astfel de presiuni ne vor forța, de asemenea, să reconsiderăm ceea ce înțelegem
prin „înaltă abilitate” în contextul celei de-a patra revoluții industriale. Definițiile
tradiționale ale forței de muncă calificate se bazează pe prezența educației avansate sau
specializate și a unui set de capabilități definite în cadrul unei profesii sau domenii de
expertiză. Având în vedere creșterea ratei de schimbare a tehnologiilor, a patra revoluție
industrială va cere și va pune mai mult accent pe capacitatea lucrătorilor de a se adapta
continuu și de a învăța noi abilități și abordări într-o varietate de contexte.

Studiul Forumul viitorului locurilor de muncă a arătat, de asemenea, că mai puțin

de 50% dintre ofițerii șefi de resurse umane sunt cel puțin rezonabil încrezători în
strategia forței de muncă a organizației lor pentru a se pregăti pentru aceste schimbări.
Principalele bariere în calea unei abordări mai decisive includ lipsa de înțelegere a
companiilor cu privire la natura modificărilor perturbatoare, alinierea mică sau deloc
între strategiile forței de muncă și strategiile de inovare ale firmelor, constrângerile de
resurse și presiunile de rentabilitate pe termen scurt. În consecință, există o nepotrivire
între amploarea schimbărilor viitoare și acțiunile relativ marginale întreprinse de
companii pentru a aborda aceste provocări. Organizațiile necesită o nouă mentalitate
pentru a-și satisface propriile nevoi de talent și pentru a atenua rezultatele sociale
nedorite.

Impactul asupra economiilor în curs de dezvoltare

Este important să reflectăm la ceea ce ar putea însemna acest lucru pentru țările
în curs de dezvoltare. Având în vedere că nici fazele trecute ale revoluției industriale nu
au ajuns încă la mulți dintre cetățenii lumii (care încă nu au acces la electricitate, apă,
tractoare și alte mașini), multe aspecte ale celei de-a patra revoluții industriale
caracterizează transformările în avansate și într-o anumită măsură, economiile cu
venituri medii, însă, nu înseamnă că a patra revoluție industrială va avea în mod
inevitabil un impact asupra economiilor în curs de dezvoltare.

Până în prezent, impactul precis al celei de-a patra revoluții industriale rămâne de
văzut. În ultimele decenii, deși a existat o creștere a inegalității în țări, disparitatea între
țări a scăzut semnificativ. A patra revoluție industrială riscă să inverseze reducerea
decalajelor dintre economiile pe care le-am văzut până acum în ceea ce privește
veniturile, competențele, infrastructura, finanțele și alte domenii? Sau tehnologiile și
schimbările rapide vor fi valorificate pentru dezvoltare și vor grăbi săriturile?

Aceste întrebări dificile trebuie acordate atenției de care au nevoie, chiar și într-un
moment în care cele mai avansate economii sunt preocupate de propriile provocări.
Asigurarea că pături ale globului nu sunt lăsate în urmă nu este un imperativ moral;
este un obiectiv critic care ar atenua riscul instabilității globale din cauza provocărilor
geopolitice și de securitate, cum ar fi fluxurile de migrație.

Page | 31
 Un scenariu provocator pentru țările cu venituri mici este dacă cea de-a patra
revoluție industrială duce la „refacerea” semnificativă a producției globale către
economiile avansate, ceva foarte posibil dacă accesul la forță de muncă cu costuri reduse
nu mai conduce la competitivitatea firmelor. Capacitatea de a dezvolta sectoare de
producție puternice care deservesc economia globală pe baza avantajelor costurilor este o
cale de dezvoltare bine uzată, care permite țărilor să acumuleze capital, să transfere
tehnologie și să crească venituri. Dacă această cale se închide, multe țări vor trebui să își
regândească modelele și strategiile de industrializare. Dacă și cum economiile în curs de
dezvoltare pot valorifica oportunitățile celei de-a patra revoluții industriale este o
chestiune de o importanță profundă pentru lume; este esențial să se întreprindă cercetări
și gândiri suplimentare pentru a înțelege, dezvolta și adapta strategiile necesare.

Pericolul este că cea de-a patra revoluție industrială ar însemna că o dinamică a

câștigului se desfășoară atât între țări, cât și în interiorul acestora. Acest lucru ar spori și
mai mult tensiunile și conflictele sociale și ar crea o lume mai puțin coezivă și mai
volatilă, în special în condițiile în care oamenii sunt astăzi mult mai conștienți și mai
sensibili la nedreptățile sociale și la discrepanțele dintre condițiile de viață dintre diferite
țări. Cu excepția cazului în care liderii sectoarelor public și privat asigură cetățenii că
execută strategii credibile pentru îmbunătățirea vieții oamenilor, tulburările sociale,
migrația în masă și extremismul violent se pot intensifica, creând astfel riscuri pentru
țările aflate în toate etapele dezvoltării. Este crucial ca oamenii să fie siguri în
convingerea că se pot angaja într-o muncă semnificativă pentru a se întreține pe ei înșiși
și familiile lor, dar ce se întâmplă dacă există o cerere insuficientă de muncă sau dacă
abilitățile disponibile nu mai corespund cererii?

3.1.3 Natura muncii

Apariția unei lumi în care paradigma dominantă a muncii este o serie de tranzacții
între un muncitor și o companie, mai mult decât o relație durabilă, a fost descrisă de
Daniel Pink acum 15 ani în cartea sa Free Agent Nation26. Această tendință a fost foarte
accelerată de tehnologie, inovaţie.

Astăzi, economia la cerere modifică în mod fundamental relația noastră cu munca

și țesătura socială în care este încorporată. Mai mulți angajatori folosesc „norul uman”
pentru a face lucrurile. Activitățile profesionale sunt disecate în misiuni precise și proiecte
discrete și apoi aruncate într-un nor virtual de lucrători aspiranți situați oriunde în lume.
Aceasta este noua economie la cerere, în care furnizorii de forță de muncă nu mai sunt
angajați în sens tradițional, ci mai degrabă lucrători independenți care îndeplinesc sarcini
specifice. Așa cum a spus Arun Sundararajan, profesor la Școala de Afaceri Stern de la
New York University (NYU), într-o rubrică din New York Times a jurnalistului Farhad
Manjoo: „S-ar putea să ajungem la un viitor în care o fracțiune din forța de muncă va face

Page | 32
un portofoliu de lucruri pentru a genera un venit - ați putea fi un șofer Uber, un
cumpărător Instacart, o gazdă Airbnb și un Taskrabbit27”.

Avantajele pentru companii și, în special, întreprinderile cu creștere rapidă din

economia digitală sunt clare. Întrucât platformele cloud umane clasifică lucrătorii ca
lucrători independenți, aceștia sunt - pentru moment - liberi de obligația de a plăti
salariile minime, impozitele angajatorilor și prestațiile sociale. Așa cum a explicat Daniel
Callaghan, director executiv al MBA & Company din Marea Britanie, într-un articol al
Financial Times: „Acum poți obține orice îți dorești, oricând dorești, exact cum vrei. Și
pentru că nu sunt angajați, nu trebuie să vă ocupați de problemele și reglementările
legate de ocuparea forței de muncă.28”

Pentru oamenii care se află în cloud, principalele avantaje constă în libertatea (de
a lucra sau nu) și mobilitatea de neegalat de care se bucură apartenența la o rețea
virtuală globală. Unii lucrători independenți văd acest lucru ca oferind combinația ideală
de multă libertate, mai puțin stres și o mai mare satisfacție la locul de muncă. Deși norul
uman este la început, există deja dovezi substanțiale anecdotice că acesta implică o
delocalizare silențioasă (silențioasă, deoarece platformele cloud umane nu sunt listate și
nu trebuie să dezvăluie datele lor).

Este acesta începutul unei revoluții de lucru noi și flexibile, care va împuternici
orice persoană care are o conexiune la internet și care va elimina lipsa de competențe?
Sau va declanșa apariția unei curse inexorabile până la fund într-o lume a atelierelor
virtuale nereglementate? Dacă rezultatul este acesta din urmă - o lume a precariatului, o
clasă socială a lucrătorilor care se deplasează de la o sarcină la alta pentru a se întâlni în
timp ce suferă o pierdere a drepturilor muncii, a drepturilor de negociere și a siguranței
locului de muncă - ar crea o sursă puternică de socializare neliniște și instabilitate
politică? În cele din urmă, dezvoltarea norului uman ar putea doar accelera
automatizarea locurilor de muncă umane?

Provocarea cu care ne confruntăm este să venim cu noi forme de contracte sociale

și de muncă care să se potrivească forței de muncă în schimbare și natura evoluției
muncii. Trebuie să limităm dezavantajul norului uman în ceea ce privește posibila
exploatare, în timp ce nici nu restrânge creșterea pieței muncii și nici nu îi împiedică pe
oameni să lucreze în modul ales. Dacă nu suntem în măsură să facem acest lucru, a
patra revoluție industrială ar putea duce la latura întunecată a viitorului muncii, pe care
Lynda Gratton, profesor de practică de management la London Business School o descrie
în cartea ei Schimbarea: viitorul muncii este deja aici - creșterea nivelurilor de
fragmentare, izolare și excludere între societăți29.

Așa cum afirm în toată această carte, alegerea este a noastră. Depinde în
întregime de deciziile politice și instituționale pe care le luăm. Totuși, trebuie să fim
conștienți că s-ar putea produce o reacție de reglementare, reafirmând astfel puterea

Page | 33
factorilor de decizie politică în acest proces și tensionând forțele adaptative ale unui
sistem complex.

Importanța scopului

De asemenea, trebuie să avem în vedere că nu este vorba doar de talent și abilități.

Tehnologia permite o eficiență mai mare, pe care o doresc majoritatea oamenilor. Totuși,
ei doresc, de asemenea, să simtă că nu fac parte doar dintr-un proces, ci din ceva mai
mare decât ei înșiși. Karl Marx și-a exprimat îngrijorarea că procesul de specializare ar
reduce sensul scopului pe care îl căutăm cu toții de la muncă, în timp ce Buckminster
Fuller a avertizat că riscurile supra-specializării tind „să oprească căutările de reglare pe
bandă largă și astfel să excludă descoperirea ulterioară a atotputernicelor principii
generalizate.30”

Acum, în fața unei combinații de complexitate crescută și hiperspecializare,

suntem într-un moment în care dorința de implicare intenționată devine o problemă
majoră. Acest lucru este valabil mai ales pentru generația tânără care simte adesea că
locurile de muncă corporative își constrâng capacitatea de a găsi sens și scop în viață.
Într-o lume în care granițele dispar și aspirațiile se schimbă, oamenii își doresc nu numai
echilibrul dintre viața profesională și viața personală, ci și integrarea armonioasă a vieții
profesionale. Sunt îngrijorat de faptul că viitorul muncii va permite doar unei minorități
de indivizi să realizeze o astfel de împlinire.

Page | 34
 3.2 Afaceri
Dincolo de schimbările din modelele de creștere, piețele forței de muncă și viitorul
muncii care vor influența în mod natural toate organizațiile, există dovezi că tehnologiile
care stau la baza celei de-a patra revoluții industriale au un impact major asupra
modului în care sunt conduse, organizate și resurse afacerile. Un simptom particular al
acestui fenomen este că reducerea istorică a duratei medii de viață a unei corporații
listate pe S&P 500 a scăzut de la aproximativ 60 la aproximativ 1831. Facebook a durat
șase ani pentru a ajunge la venituri de 1 miliard de dolari pe an, iar Google doar cinci
ani. Nu există nicio îndoială că tehnologiile emergente, aproape întotdeauna alimentate și
activate de capabilitățile digitale, cresc viteza și amploarea schimbărilor pentru companii.

Acest lucru întărește, de asemenea, o temă de bază în conversațiile mele cu CEO-

uri la nivel mondial și cu directori de afaceri; și anume că potopul de informații
disponibile astăzi, viteza perturbării și accelerarea inovației sunt greu de înțeles sau
anticipat. Ele constituie o sursă de surpriză constantă. Într-un astfel de context, este
capacitatea unui lider de a învăța, adapta și provoca în mod continuu propriile modele
conceptuale și operaționale de succes care vor distinge următoarea generație de lideri de
afaceri de succes.

Prin urmare, primul imperativ al impactului asupra afacerilor realizat de cea de-a
patra revoluție industrială este nevoia urgentă de a privi pe sine însuși ca lider de afaceri
și către propria organizație. Există dovezi ale capacității de organizare și conducere de a
învăța și de a se schimba? Există un istoric al procesării de prototipuri și de luare a
deciziilor de investiții într-un ritm rapid? Acceptă cultura inovația și eșecul? Tot ceea ce
văd indică faptul că călătoria va deveni mai rapidă, schimbările vor fi fundamentale și,
prin urmare, călătoria va necesita o privire dură și onestă asupra capacității organizațiilor
de a opera cu viteză și agilitate.

Surse de perturbare

Mai multe surse de perturbare declanșează diferite forme de impact asupra

afacerii. În ceea ce privește oferta, multe industrii văd introducerea de noi tehnologii care
creează moduri complet noi de satisfacere a nevoilor existente și perturbă semnificativ
lanțurile valorice existente. Exemplele abundă. Noile tehnologii de stocare și rețea în
energie vor accelera trecerea către surse mai descentralizate. Adoptarea pe scară largă a
imprimării 3D va face producția distribuită și întreținerea pieselor de schimb mai ușoare
și mai ieftine. Informațiile în timp real vor oferi informații unice despre clienți și
performanța activelor care vor amplifica alte tendințe tehnologice.

De asemenea, perturbarea provine de la concurenți agili și inovatori care,

accesând platforme digitale globale pentru cercetare, dezvoltare, marketing, vânzări și
distribuție, pot depăși operatorii bine stabiliți mai repede decât oricând, îmbunătățind
calitatea, viteza sau prețul la care oferă valoare. Acesta este motivul pentru care mulți

Page | 35
lideri de afaceri consideră că cea mai mare amenințare a acestora sunt competitori care
nu sunt încă considerați ca atare. Ar fi o greșeală, totuși, să credem că întreruperea
concurenței va veni doar prin startup-uri. Digitalizarea permite, de asemenea,
operatorilor mari să treacă granițele industriei prin valorificarea bazei lor de clienți, a
infrastructurii sau a tehnologiei. Mutarea companiilor de telecomunicații în segmentele
de asistență medicală și auto sunt exemple. Mărimea poate fi în continuare un avantaj
competitiv dacă este pârghiată inteligent.

Schimbările majore din partea cererii perturbă, de asemenea, afacerile: creșterea

transparenței, implicarea consumatorilor și noile modele de comportament ale
consumatorilor (construite din ce în ce mai mult pe accesul la rețele și date mobile) obligă
companiile să se adapteze modului în care proiectează, comercializează și livrează
produse existente și noi servicii.

În general, văd impactul celei de-a patra revoluții industriale asupra afacerilor ca o
trecere inexorabilă de la simpla digitalizare care a caracterizat a treia revoluție industrială
la o formă mult mai complexă de inovație bazată pe combinația de tehnologii multiple în
moduri noi. Acest lucru obligă toate companiile să reexamineze modul în care își
desfășoară activitatea și ia forme diferite. Pentru unele companii, captarea de noi frontiere
de valoare poate consta în dezvoltarea de noi afaceri în segmente adiacente, în timp ce
pentru altele, este vorba despre identificarea unor pachete de valoare schimbătoare în
sectoarele existente.

Linia de jos, totuși, rămâne aceeași. Liderii de afaceri și directorii superiori trebuie
să înțeleagă că întreruperile afectează atât cererea, cât și partea de ofertă a afacerii lor. La
rândul său, acest lucru trebuie să îi oblige să conteste ipotezele echipelor lor de operare
și să găsească noi modalități de a face lucrurile. Pe scurt, trebuie să inoveze continuu.

Patru impacturi majore

A patra revoluție industrială are patru efecte principale asupra afacerilor in toate
industriile:

- așteptările clienților se schimbă

- produsele sunt îmbunătățite de date, ceea ce îmbunătățește productivitatea

activelor

- se formează noi parteneriate pe măsură ce companiile învață importanța noilor

forme de colaborare și

- modelele de operare sunt transformate în noi modele digitale.

Page | 36
 3.2.1 Așteptările clienților

Clienții, fie ca persoane fizice (B2C), fie ca întreprinderi (B2B), sunt din ce în ce
mai mult în centrul economiei digitale, ceea ce ține de modul în care sunt deserviți.
Așteptările clienților sunt redefinite în experiențe. Experiența Apple, de exemplu, nu se
referă doar la modul în care utilizăm produsul, ci și la ambalare, marcă, cumpărături și
servicii pentru clienți. Apple redefineste astfel asteptarile de a include experienta
produsului.

Abordările tradiționale ale segmentării demografice se îndreaptă către direcționare

prin criterii digitale, unde clienții potențiali pot fi identificați pe baza dorinței lor de a
partaja date și de a interacționa. Pe măsură ce trecerea de la proprietate la accesul
comun se accelerează (în special în orașe), schimbul de date va fi o parte necesară a
propunerii de valoare. De exemplu, schemele de partajare auto vor necesita integrarea
informațiilor personale și financiare în mai multe companii din sectoarele auto, utilități,
comunicații și bancare.

Majoritatea companiilor declară că sunt centrate pe client, dar afirmațiile lor vor fi
testate pe măsură ce datele și analizele în timp real sunt aplicate modului în care își
vizează și își deservesc clienții. Era digitală se referă la accesarea și utilizarea datelor,
rafinarea produselor și experiențelor și mutarea într-o lume de ajustare și rafinament
continuu, asigurând în același timp că dimensiunea umană a interacțiunii rămâne în
centrul procesului.

Abilitatea de a accesa mai multe surse de date - de la cele personale la cele

industriale, de la stilul de viață la comportament - oferă informații detaliate despre
călătoria de cumpărare a clientului, care ar fi fost de neconceput până de curând. Astăzi,
datele și valorile furnizează în timp real informații cvasi-reale asupra nevoilor și
comportamentelor clienților care conduc la decizii de marketing și vânzări.

Această tendință de digitalizare este în prezent către o mai mare transparență,

ceea ce înseamnă mai multe date în lanțul de aprovizionare, mai multe date la îndemâna
consumatorilor și, prin urmare, mai multe comparații de la egal la egal cu privire la
performanța produselor care transferă puterea către consumatori. De exemplu, site-urile
de comparație a prețurilor facilitează compararea prețurilor, a calității serviciilor și a
performanței produsului. Cu un clic al mouse-ului sau cu un deget, consumatorii se
îndepărtează instantaneu de la o marcă, un serviciu sau un retailer digital la următorul.
Companiile nu mai sunt capabile să evite responsabilitatea pentru performanțe slabe.
Brand equity este un premiu greu câștigat și ușor de pierdut. Acest lucru va fi amplificat
doar într-o lume mai transparentă.

În mare măsură, generația milenară stabilește tendințele consumatorilor. Trăim

acum într-o lume la cerere, în care sunt trimise 30 de miliarde de mesaje WhatsApp în
fiecare zi32 și unde 87% dintre tinerii din SUA afirmă că telefonul lor inteligent nu își lasă

Page | 37
niciodată partea și 44% își folosesc zilnic funcția de cameră33. Aceasta este o lume care
este mult mai mult despre partajarea peer-to-peer și conținutul generat de noi. Este o
lume a acum: o lume în timp real în care direcțiile de circulație sunt furnizate
instantaneu și produsele alimentare sunt livrate direct la ușa dvs. Această „lume acum”
necesită companiilor să răspundă în timp real oriunde s-ar afla sau pot fi clienții sau
clienții lor.

Ar fi o greșeală să presupunem că acest lucru se limitează la economiile cu

venituri mari. Faceți cumpărături online în China. La 11 noiembrie 2015, denumită Ziua
Singurelor de către Grupul Alibaba, serviciul de comerț electronic a gestionat peste 14
miliarde de dolari din tranzacții online, cu 68% din vânzările prin dispozitive mobile34. Un
alt exemplu este Africa subsahariană, care este regiunea cu cea mai rapidă creștere în
ceea ce privește abonamentele la telefoane mobile, demonstrând modul în care internetul
mobil devine acces la linia fixă. Asociația GSM se așteaptă ca o suplimentare de 240 de
milioane de utilizatori de internet mobil in Africa sub-sahariana peste următorii cinci
ani35. Și în timp ce economiile avansate au cele mai mari rate de penetrare a mass-media
sociale, Asia de Est, Asia de Sud-Est și America Centrală sunt peste media globală de
30% și în creștere rapidă. WeChat (Weixin), un serviciu de mesagerie text și voce mobil cu
sediul în China, a câștigat aproximativ 150 de milioane de utilizatori în doar 12 luni până
la sfârșitul anului 2015, o creștere interanuală de cel puțin 39%36.

3.2.2 Produse îmbunătățite cu date

Noile tehnologii transformă modul în care organizațiile își percep și gestionează

activele, deoarece produsele și serviciile sunt îmbunătățite cu capacități digitale care le
sporesc valoarea. Tesla, de exemplu, arată modul în care actualizările software și
conectivitatea over-the-air pot fi utilizate pentru a îmbunătăți un produs (o mașină) după
cumpărare, mai degrabă decât să-l lase să se deprecieze în timp.

Nu numai că materialele noi fac activele mai durabile și mai rezistente, dar datele
și analizele transformă și rolul de întreținere. Analiza furnizată de senzorii plasați pe
active permite monitorizarea lor constantă și întreținerea proactivă și, astfel, maximizează
utilizarea acestora. Nu mai este vorba de găsirea unor defecțiuni specifice, ci mai degrabă
despre utilizarea unor repere de performanță (bazate pe date furnizate de senzori și
monitorizate prin algoritmi) care pot evidenția atunci când un echipament se deplasează
în afara ferestrei sale normale de funcționare. De exemplu, în aeronave, centrele de
control ale companiilor aeriene știu înainte ca piloții să facă dacă un motor dezvoltă o
defecțiune pe un anumit avion. Prin urmare, ei pot instrui pilotul cu privire la ce trebuie
să facă și să mobilizeze echipajul de întreținere în avans fata de destinația zborului.

În plus față de întreținere, capacitatea de a prezice performanța unui activ permite

stabilirea de noi modele de afaceri. Performanța activelor poate fi măsurată și
monitorizată în timp - analiza oferă informații despre toleranțele operaționale și oferă baza
pentru externalizarea produselor care nu sunt esențiale sau strategice pentru nevoile
Page | 38
afacerii. SAP este un exemplu de companie care utilizează date de la produse fizice
încorporate în agricultură pentru a crește durata de utilizare și utilizarea.

Capacitatea de a prezice performanța unui activ oferă, de asemenea, noi

oportunități de a prețui serviciile. Activele cu un debit ridicat, cum ar fi ascensoare sau
pasarele, pot fi evaluate prin performanța activelor, iar furnizorii de servicii pot fi plătiți
pe baza performanței reale, față de un prag de 99,5% timp de funcționare într-o anumită
perioadă. Luați exemplul flotelor de camioane. Transportatorii pe distanțe lungi sunt
interesați de propuneri în care plătesc producătorii de anvelope în funcție de 1.000 de
kilometri de utilizare a drumului, în loc să cumpere periodic anvelope noi. Acest lucru se
datorează faptului că combinația de senzori și analize permite companiilor de anvelope să
monitorizeze performanța șoferului, consumul de combustibil și uzura anvelopelor pentru
a oferi un serviciu complet de la capăt la cap.

3.2.3 Inovație colaborativă

O lume a experiențelor clienților, a serviciilor bazate pe date și a performanței

activelor prin intermediul analizelor necesită noi forme de colaborare, în special având în
vedere viteza cu care au loc inovația și întreruperea. Acest lucru este valabil pentru
agenții titulari și întreprinderile consacrate, dar și pentru firmele tinere și dinamice. Primii
nu au adesea abilități specifice și au o sensibilitate mai mică la nevoile în evoluție ale
clienților, în timp ce aceștia din urmă sunt săraci în capital și nu au datele bogate
generate de operațiuni mature.

Raportul Collaborative Innovation: Transforming Business, Driving Growth al

Forumului arată că, atunci când firmele împart resurse prin inovație colaborativă, se
poate crea valoare semnificativă pentru ambele părți, precum și pentru economiile în care
au loc astfel de colaborări. Un astfel de exemplu este colaborarea recentă dintre gigantul
industrial Siemens, care cheltuie în jur de 4 miliarde de dolari pe an în cercetare și
dezvoltare, și Ayasdi, o companie inovatoare de învățare automată și Forum Technology
Pioneer fondată la Universitatea Stanford în 2008. Acest parteneriat oferă acces la
Siemens unui partener care poate ajuta la rezolvarea provocărilor complexe ale extragerii
de informații din date vaste, în timp ce Ayasdi își poate valida abordarea de analiză
topologică a datelor cu date din lumea reală, în timp ce extinde prezența pe piață.

Totuși, astfel de colaborări sunt adesea departe de a fi simple. Acestea necesită

investiții semnificative de la ambele părți pentru a dezvolta o strategie fermă, pentru a
căuta parteneri adecvați, pentru a stabili canale de comunicare, pentru a alinia procesele
și pentru a răspunde în mod flexibil la condițiile în schimbare, atât în interiorul, cât și în
afara parteneriatului. Uneori, astfel de colaborări generează modele de afaceri complet
noi, cum ar fi schemele de partajare a mașinilor din oraș, care reunesc întreprinderi din
mai multe industrii pentru a oferi o experiență integrată a clienților. Acest lucru este la fel
de bun ca cea mai slabă verigă din lanțul de parteneriat. Companiile trebuie să
depășească cu mult acordurile de marketing și vânzări pentru a înțelege cum să adopte
Page | 39
abordări de colaborare cuprinzătoare. A patra revoluție industrială obligă companiile să
se gândească la modul în care lumile offline și online lucrează împreună în practică.

3.2.4 Noi modele de operare

Toate aceste impacturi diferite necesită companiilor să își regândească modelele de

operare. În consecință, planificarea strategică este provocată de nevoia companiilor de a
opera mai rapid și cu o agilitate mai mare.

După cum sa menționat mai devreme, platforma este un model de operare

important activat de efectele digitalizării în rețea. În timp ce a treia revoluție industrială a
văzut apariția unor platforme pur digitale, un semn distinctiv al celei de-a patra revoluții
industriale este apariția unor platforme globale conectate intim la lumea fizică. Strategia
platformei este profitabilă și perturbatoare. Cercetările efectuate de MIT Sloan School of
Management arată că 14 din primele 30 de mărci după capitalizarea pieței în 2013 erau
companii orientate către platformă37.

Strategiile platformei, combinate cu nevoia de a fi mai centrat pe client și de a

îmbunătăți produsele cu date, mută multe industrii de la concentrarea pe vânzarea
produselor către furnizarea de servicii. Un număr din ce în ce mai mare de consumatori
nu mai cumpără și nu dețin obiecte fizice, ci plătesc mai degrabă pentru livrarea
serviciului de bază pe care il accesează printr-o platformă digitală. Este posibil, de
exemplu, să obțineți acces digital la miliarde de cărți prin intermediul magazinului Kindle
Amazon, să redați aproape orice melodie din lume prin Spotify sau să vă alăturați unei
întreprinderi de car-sharing care oferă servicii de mobilitate fără a fi nevoie să dețineți
vehiculul. Această schimbare este una puternică și permite modele mai transparente și
durabile de schimb de valoare în economie. Dar creează, de asemenea, provocări în
modul în care definim proprietatea, modul în care curățăm și interacționăm cu conținut
nelimitat și modul în care interacționăm platformele din ce în ce mai puternice care oferă
aceste servicii la scară largă.

Activitatea Forumului Economic Mondial în cadrul inițiativei sale de transformare

digitală a industriei evidențiază o serie de alte tipuri de afaceri și de funcționare
concepute pentru a valorifica a patra revoluție industrială. „Centrarea pe client”
menționată anterior este una dintre acestea, cu roponenți precum Nespresso care își
concentrează eforturile asupra proceselor de primă linie și împuternicirea personalului să
pună clientul pe primul loc. Modelele de afaceri frugale folosesc oportunitățile oferite de
interacțiunea tărâmurilor digitale, fizice și umane pentru a deschide noi forme de
optimizare, cum ar fi eforturile Michelin de a oferi servicii de înaltă calitate la un cost
redus.

Modelele de afaceri bazate pe date creează noi surse de venit din accesul lor la
informații valoroase despre clienți într-un context mai larg și se bazează din ce în ce mai
mult pe analize și informații software pentru a debloca informații. Companiile „deschise și

Page | 40
lichide” se poziționează ca parte a unui ecosistem fluid de creare de valoare, în timp ce
firmele „Skynet” se concentrează pe automatizare, devenind mai răspândite în industriile
și locațiile periculoase. Și există multe exemple de companii care pivotează spre modele de
afaceri care se concentrează pe utilizarea de noi tehnologii pentru a face o utilizare mai
eficientă a fluxurilor de energie și materiale, păstrând astfel resursele, reducând costurile
și având un impact pozitiv asupra mediului (a se vedea caseta B: Reînnoirea mediului) și
conservare).

Aceste transformări înseamnă că întreprinderile vor trebui să investească puternic

în sistemele de securitate cibernetică și de date pentru a evita perturbarea directă a
criminalilor, activiștilor sau eșecurile neintenționate ale infrastructurii digitale. Estimările
costului anual total pentru afaceri ale atacurilor cibernetice sunt de ordinul mărimii a
500 de miliarde de dolari. Experiențele unor companii precum Sony Pictures, TalkTalk,
Target și Barclays indică faptul că pierderea controlului datelor corporative și ale clienților
sensibili are un efect negativ semnificativ asupra prețurilor acțiunilor. Aceasta explică
motivul pentru care Bank of America Merrill Lynch estimează că piața securității
cibernetice se va dubla de la aproximativ 75 miliarde dolari în 2015 la 170 miliarde dolari
până în 2020, ceea ce implică o rată anuală de creștere de peste 15% pentru industrie în
următorii cinci ani38.

Modele de operare emergente înseamnă, de asemenea, că talentul și cultura

trebuie regândite în lumina noilor cerințe de abilități și a nevoii de a atrage și păstra tipul
corect de capital uman. Pe măsură ce datele devin esențiale atât pentru luarea deciziilor,
cât și pentru modelele operaționale din toate industriile, forța de muncă necesită noi
abilități, în timp ce procesele trebuie actualizate (de exemplu, pentru a profita de
disponibilitatea informațiilor în timp real), iar culturile trebuie să evolueze.

După cum am menționat, companiile trebuie să se adapteze la conceptul de

„talentism”. Acesta este unul dintre cei mai importanți factori emergenți ai
competitivității. Într-o lume în care talentul este forma dominantă a avantajului strategic,
va trebui regândită natura structurilor organizaționale. Ierarhii flexibile, noi modalități de
măsurare și recompensare a performanței, noi strategii de atragere și păstrare a talentelor
calificate vor deveni toate cheia succesului organizațional. O capacitate de agilitate va fi
la fel de importantă despre motivația și comunicarea angajaților, precum și despre
stabilirea priorităților de afaceri și gestionarea activelor fizice.

Sensul meu este că organizațiile de succes vor trece din ce în ce mai mult de la
structuri ierarhice la modele mai conectate și mai colaborative. Motivația va fi din ce în ce
mai intrinsecă, condusă de dorința de colaborare a angajaților și a conducerii pentru
stăpânire, independență și sens. Acest lucru sugerează că afacerile vor deveni din ce în ce
mai organizate în jurul unor echipe distribuite, lucrători la distanță și colective dinamice,
cu un schimb continuu de date și informații despre lucrurile sau sarcinile la care se
lucrează.

Page | 41
 Un scenariu emergent la locul de muncă care reflectă această schimbare se
bazează pe creșterea rapidă a tehnologiei purtabile atunci când este combinată cu
internetul obiectelor, care permite progresiv companiilor să amestece experiențe digitale și
fizice în beneficiul lucrătorilor, precum și al consumatorilor. De exemplu, lucrătorii care
operează cu echipamente extrem de complexe sau în situații dificile pot folosi articole
purtabile pentru a ajuta la proiectarea și repararea componentelor. Descărcările și
actualizările mașinilor conectate asigură faptul că atât lucrătorii din domeniu, cât și
echipamentele de capital pe care le folosesc sunt actualizați cu cele mai recente evoluții.
În lumea celei de-a patra revoluții industriale, unde este o practică standard să
actualizăm software-ul bazat pe cloud și să reîmprospătăm activele de date prin cloud, va
fi și mai important să ne asigurăm că oamenii și abilitățile lor țin pasul.

Combinând lumile digitale, fizice și biologice

Companiile capabile să combine mai multe dimensiuni - digitale, fizice și biologice

- reușesc adesea să perturbe o întreagă industrie și sistemele lor conexe de producție,
distribuție și consum.

Popularitatea Uber în multe orașe începe cu o experiență îmbunătățită a clienților -

urmărirea locației mașinii printr-un dispozitiv mobil, o descriere a standardelor mașinii și
un proces de plată uniform, evitând astfel întârzieri la destinație. Experiența a fost
îmbunătățită și combinată cu produsul fizic (transportul unei persoane de la A la B) prin
optimizarea utilizării activului (mașina deținută de șofer). În astfel de cazuri,
oportunitățile digitale nu sunt adesea traduse doar printr-un preț mai mare sau un cost
mai mic, ci și printr-o schimbare fundamentală a modelului de afaceri. Acest lucru este
condus de o abordare end-to-end, de la achiziționarea de servicii până la livrare.

Aceste modele de afaceri bazate pe combinații ilustrează gradul de întrerupere

care apare atunci când activele digitale și combinațiile interesante de platforme digitale
existente sunt utilizate pentru a reorganiza relațiile cu activele fizice (marcând o
schimbare notabilă de la proprietate la acces). Pe piețele lor, niciuna dintre companii nu
deține activele: un șofer de mașină deține mașina și o pune la dispoziție; un proprietar își
pune la dispoziție camera. În ambele cazuri, avantajul competitiv se bazează pe o
experiență superioară, combinată cu costuri reduse de tranzacție și frecare. De asemenea,
aceste companii corespund cererii și ofertei într-o manieră rapidă și convenabilă, ceea ce
marchează modelele de afaceri ale titularilor.

Această abordare de piață erodează progresiv poziția stabilită de mult timp a

titularilor și desființează granițele dintre industrii. Mulți directori superiori se așteaptă ca
convergența industriei să fie principala forță care își afectează afacerea în următorii trei
până la cinci ani39. Odată ce un client a stabilit o experiență de încredere pe platformă,
devine ușor pentru furnizorul digital să ofere alte produse și servicii.

Page | 42
 Concurenții în mișcare rapidă provoacă o dezagregare a silozurilor și lanțurilor
valorice din industrie mai tradiționale și, de asemenea, dezintermediază relația existentă
între companii și clienții lor. Noii perturbatori se pot extinde rapid la un cost mult mai
mic decât operatorii titulari, generând în acest proces o creștere rapidă a rentabilității lor
financiare prin efecte de rețea. Evoluția Amazon de la un librar la un conglomerat de
vânzare cu amănuntul de 100 de miliarde de dolari pe an arată cum loialitatea clienților,
combinată cu informații despre preferințe și executarea solidă poate duce la vânzarea în
mai multe industrii. De asemenea, demonstrează beneficiile scării.

În aproape toate industriile, tehnologiile digitale au creat noi modalități

perturbatoare de a combina produse și servicii - și, în acest proces, au dizolvat granițele
tradiționale dintre industrii. În domeniul auto, o mașină este acum un computer pe roți,
electronica reprezentând aproximativ 40% din costul unei mașini. Decizia Apple și Google
de a intra pe piața auto arată că o companie de tehnologie se poate transforma acum
într-o companie auto. În viitor, pe măsură ce valoarea se deplasează spre electronică,
tehnologia și software-ul de licențiere se pot dovedi mai benefice din punct de vedere
strategic decât fabricarea automobilului în sine.

Industria financiară trece printr-o perioadă similară de schimbări perturbatoare.

Platformele P2P (peer-to-peer) demontează acum barierele la intrare și reduc costurile. În
activitatea de investiții, noii algoritmi „robo-consultanți” și aplicațiile corespunzătoare
furnizează servicii de consultanță și instrumente de portofoliu la o fracțiune din costul
tranzacției vechi - 0,5% în loc de tradiționalul 2%, amenințând astfel un întreg segment al
industriei financiare actuale . Industria este, de asemenea, conștientă că blockchain-ul
va revoluționa în curând modul în care operează, deoarece posibilele sale aplicații în
finanțe au posibilitatea de a reduce costurile de decontare și tranzacție cu până la 20 de
miliarde de dolari și de a transforma modul în care funcționează industria. Tehnologia
bazei de date partajate poate eficientiza activități atât de variate precum stocarea
conturilor clienților, plăți transfrontaliere și compensarea și decontarea tranzacțiilor,
precum și produse și servicii care nu există încă, cum ar fi contracte futures inteligente
care se execută fără un comerciant (de exemplu, un instrument derivat de credit care zile
de ieșire automat atunci când o țară sau o companie implicită).

Industria asistenței medicale se confruntă, de asemenea, cu provocarea de a

încorpora progrese simultane în tehnologiile fizice, biologice și digitale, întrucât
dezvoltarea de noi abordări și terapii de diagnostic coincide cu o presiune pentru
digitalizarea dosarelor pacienților și valorificarea bogăției de informații care pot fi colectate
din dispozitive portabile și tehnologii implantabile.

Nu toate industriile se află în același punct de întrerupere, dar toate sunt împinse
pe o curbă de transformare de către forțele care conduc la a patra revoluție industrială.
Există diferențe în funcție de industrie și de profilul demografic al bazei de clienți. Dar
într-o lume caracterizată de incertitudine, capacitatea de adaptare este esențială - dacă o
companie nu este în măsură să se deplaseze pe curbă, aceasta poate fi împinsă de pe ea.
Page | 43
 Companiile care supraviețuiesc sau prosperă vor trebui să-și mențină și să-și
îmbunătățească continuu avantajul inovator. Întreprinderile, industriile și corporațiile se
vor confrunta cu presiuni darwiniene continue și, ca atare, filosofia „mereu în beta”
(mereu în evoluție) va deveni mai răspândită. Acest lucru sugerează că numărul global de
antreprenori și intraprenori (manageri întreprinzători de companii) va crește.
Întreprinderile mici și mijlocii vor avea avantajele vitezei și agilității necesare pentru a face
față perturbărilor și inovației.

Spre deosebire de acestea, marile organizații vor supraviețui valorificându-și

avantajele la scară și investind în ecosistemul lor de start-up-uri și IMM-uri, prin
achiziționarea și parteneriatul cu întreprinderi mai mici și mai inovatoare. Acest lucru le
va permite să își mențină autonomia în afacerile respective, permițând în același timp
operațiuni mai eficiente și mai agile. Decizia recentă a Google de a se reorganiza într-un
holding numit Alphabet este un exemplu viu al acestei tendințe, determinată de
necesitatea de a-și susține caracterul inovator și de a-și menține agilitatea.

În cele din urmă, după cum se detaliază următoarele secțiuni, peisajele de

reglementare și legislative vor modela în mod semnificativ modul în care cercetătorii,
întreprinderile și cetățenii dezvoltă, investesc și adoptă atât tehnologii emergente, cât și
modele de operare care le permit să creeze valoare pentru utilizatori. În timp ce noile
tehnologii și întreprinderile inovatoare oferă produse și servicii noi care pot îmbunătăți
viața multora, aceleași tehnologii și sistemele care le sprijină ar putea crea, de asemenea,
impacturi pe care dorim să le evităm. Acestea variază de la șomajul răspândit și
inegalitatea crescută, despre care s-a discutat anterior, până la pericolele sistemelor
automatizate de arme și noilor riscuri cibernetice.

În timp ce perspectivele cu privire la ceea ce constituie amestecul adecvat de

reglementare pot varia, conversațiile mele cu guvernul, mediul de afaceri și liderii
societății civile indică faptul că aceștia împărtășesc același obiectiv general: crearea unor
ecosisteme agile, responsabile de reglementare și legislative care să permită inovării să
prospere, reducând la minimum riscurile pentru a asigura stabilitatea și prosperitatea
societății.

Caseta B: Reînnoirea și conservarea mediului

Convergența lumilor fizice, digitale și biologice care se află în centrul celei
de-a patra revoluții industriale oferă lumii oportunități semnificative de a obține
câștiguri uriașe în ceea ce privește utilizarea resurselor și eficiența. După cum a
arătat proiectul MainStream, inițiativa Forumului Economic Mondial de a
accelera tranziția către economia circulară, promisiunea nu este doar că
indivizii, organizațiile și guvernele pot avea un impact mai mic asupra lumii
naturale, ci și că există un mare potențial de restaurare și regenerare a mediului
nostru natural prin utilizarea tehnologiilor și proiectarea sistemelor inteligente.

Page | 44
 La baza acestei promisiuni se află oportunitatea de a îndepărta
întreprinderile și consumatorii de modelul liniar de preluare-eliminare a
utilizării resurselor, care se bazează pe cantități mari de resurse ușor accesibile,
și către un nou model industrial în care fluxurile efective de materiale, energia,
forța de muncă și acum informațiile interacționează între ele și promovează prin
proiectarea unui sistem economic restaurativ, regenerativ și mai productiv.

Există patru căi care ne ajută să ne ducă acolo. În primul rând, datorită
internetului obiectelor (IoT) și activelor inteligente, este acum posibil să urmăriți
fluxurile de materiale și energie, astfel încât să obțineți noi eficiențe uriașe pe tot
parcursul lanțurilor valorice. Din beneficiile economice de 14,4 trilioane de
dolari pe care Cisco le estimează că vor fi realizate din IoT în următorul deceniu,
valoarea de 2,7 trilioane de dolari poate fi obținută din eliminarea deșeurilor și
procesele îmbunătățite în lanțurile de aprovizionare și logistică. Soluțiile
compatibile cu IoT ar putea reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 9,1
miliarde de tone până în 2020, reprezentând 16,5% din totalul proiectat în acel
an40.

În al doilea rând, democratizarea informațiilor și transparența care provin

din activele digitalizate conferă cetățenilor noi competențe de a trage la
răspundere companiile și țările. Tehnologii precum blockchain-ul vor contribui
la îmbunătățirea încrederii acestor informații, de exemplu prin captarea și
certificarea datelor de monitorizare prin satelit privind defrișările într-un format
sigur, pentru a ține proprietarii de terenuri să dea cont mai mult.

În al treilea rând, fluxurile de informații noi și creșterea transparenței pot

contribui la schimbarea comportamentului cetățenilor la scară largă, deoarece
devine calea celei mai puțin rezistente în cadrul unui nou set de norme de
afaceri și sociale pentru un sistem circular durabil. Convergența fructuoasă
dintre domeniile economiei și psihologiei a produs informații despre modul în
care percepem lumea, ne comportăm și ne justificăm comportamentul, în timp
ce o serie de studii de control randomizat la scară largă efectuate de guverne,
corporații și universități au demonstrat că acest lucru poate funcționa. Un
exemplu este OPower, care folosește compararea de la egal la egal pentru a
atrage oamenii să consume mai puțină energie electrică, protejând astfel mediul
în timp ce reduce costurile.

În al patrulea rând, după cum a detaliat secțiunea anterioară, noile

modele de afaceri și organizaționale promit modalități inovatoare de creare și
partajare a valorii, care la rândul lor duc la schimbări ale întregului sistem care
pot beneficia în mod activ lumea naturală la fel de mult ca și economiile și
societățile noastre. Vehiculele cu conducere autonomă, economia comună și
modelele de leasing au ca rezultat rate de utilizare a activelor semnificativ mai

Page | 45
 ridicate, precum și facilitarea captării, refolosirii și „ridicării” materialelor atunci
când vine momentul potrivit.

A patra revoluție industrială va permite firmelor să extindă ciclul de

utilizare a activelor și resurselor, să le sporească utilizarea și să creeze cascade
care recuperează și refac materiale și energie pentru utilizări ulterioare,
reducând emisiile și încărcarea resurselor în proces. În acest nou sistem
industrial revoluționar, dioxidul de carbon se transformă dintr-un poluant cu
efect de seră într-un activ, iar economia captării și stocării carbonului trece de
la costuri, precum și la scufundările de poluare la a deveni facilități profitabile
de captare și utilizare a carbonului. Și mai important, va ajuta companiile,
guvernele și cetățenii să devină mai conștienți și să se angajeze în strategii de
regenerare activă a capitalului natural, permițând utilizări inteligente și
degenerative ale capitalului natural pentru a ghida producția și consumul
durabil și pentru a oferi spațiu pentru recuperarea biodiversității în zonele
amenințate.

3.3 Național și global

Schimbările perturbatoare aduse de a patra revoluție industrială redefinesc modul
în care funcționează instituțiile și organizațiile publice. În special, ei obligă guvernele - la
nivel regional, național și local - să se adapteze reinventându-se și găsind noi modalități
de colaborare cu cetățenii lor și cu sectorul privat. Ele afectează, de asemenea, relația
dintre țări și guverne.

În această secțiune, explorez rolul pe care guvernele trebuie să îl asume pentru a

stăpâni a patra revoluție industrială, recunoscând în același timp forțele durabile care
schimbă percepțiile tradiționale ale politicienilor și rolul lor în societate. Odată cu
creșterea abilitării cetățenilor și cu o mai mare fragmentare și polarizare a populațiilor,
acest lucru ar putea duce la sisteme politice care fac guvernarea mai dificilă și guvernele
mai puțin eficiente. Acest lucru este deosebit de important deoarece are loc într-un
moment în care guvernele ar trebui să fie parteneri esențiali în conturarea tranziției către
noi cadre științifice, tehnologice, economice și societale.

3.3.1 Guvernele

Atunci când se evaluează impactul celei de-a patra revoluții industriale asupra
guvernelor, este important să se folosească tehnologiile digitale pentru a guverna mai
bine. O utilizare mai intensă și mai inovatoare a tehnologiilor web poate ajuta
administrațiile publice să-și modernizeze structurile și funcțiile pentru a îmbunătăți
performanța generală, de la consolidarea proceselor de e-guvernare până la încurajarea
unei mai mari transparențe, responsabilități și implicare între guvern și cetățenii săi.

Page | 46
Guvernele trebuie, de asemenea, să se adapteze la faptul că puterea se schimbă și de la
actori statali la actori nestatali și de la instituții consacrate la rețele libere. Noile
tehnologii, grupările și interacțiunile sociale pe care le promovează permit oricui să
exercite influență într-un mod care ar fi fost de neconceput în urmă cu doar câțiva ani.

Guvernele sunt printre cele mai afectate de această natură tot mai trecătoare și
evanescentă a puterii. După cum spune Moisés Naím, „în secolul XXI, puterea este mai
ușor de obținut, mai greu de folosit și mai ușor de pierdut”41. Nu există nicio îndoială că
guvernarea este mai dură astăzi decât în trecut. Cu câteva excepții, factorilor de decizie
politică le este mai greu să efectueze schimbarea. Sunt constrânși de centre rivale de
putere, inclusiv transnațional, provincial, local și chiar individual. Microputerile sunt
acum capabile să constrângă macroputerile, cum ar fi guvernele naționale.

Era digitală a subminat multe dintre barierele care obișnuiau să protejeze

autoritatea publică, făcând guvernele mult mai puțin eficiente sau mai eficiente pe
măsură ce guvernanții sau publicul devin mai bine informați și din ce în ce mai exigenți în
așteptările lor. Saga WikiLeaks - în care o mică entitate nestatală s-a confruntat cu un
stat mamut - ilustrează asimetria noii paradigme a puterii și eroziunea încrederii care
vine adesea cu ea.

Ar fi nevoie de o carte dedicată exclusiv subiectului pentru a explora toate

impacturile polifacetice ale celei de-a patra revoluții industriale asupra guvernelor, dar
punctul cheie este acesta: tehnologia va permite cetățenilor din ce în ce mai mult, oferind
un nou mod de a-și exprima opiniile, de a-și coordona eforturile și eventual ocoli
supravegherea guvernului. Spun „posibil”, pentru că opusul ar putea fi la fel de bine
adevărat, cu noile tehnologii de supraveghere care dau naștere autorităților publice prea
puternice.

Structurile paralele vor putea difuza ideologii, recruta adepți și coordona acțiuni
împotriva - sau în ciuda - sistemelor guvernamentale oficiale. Guvernele, în forma lor
actuală, vor fi forțate să se schimbe pe măsură ce rolul lor central de conducere a politicii
se diminuează din ce în ce mai mult din cauza nivelurilor crescânde de concurență și a
redistribuirii și descentralizării puterii pe care noile tehnologii le fac posibile. Din ce în ce
mai mult, guvernele vor fi văzute ca centre de servicii publice care sunt evaluate în ceea
ce privește abilitățile lor de a furniza serviciul extins în cele mai eficiente și individualizate
moduri.

Ca și în revoluțiile industriale anterioare, reglementarea va juca un rol decisiv în

adaptarea și difuzarea noilor tehnologii. Cu toate acestea, guvernele vor fi obligate să își
schimbe abordarea atunci când vine vorba de crearea, revizuirea și aplicarea
reglementărilor. În „lumea veche”, factorii de decizie au avut suficient timp să studieze o
problemă specifică și apoi să creeze răspunsul necesar sau cadrul de reglementare
adecvat. Întregul proces a avut tendința de a fi liniar și mecanicist, urmând o abordare
strictă de sus în jos. Din mai multe motive, acest lucru nu mai este posibil.
Page | 47
 Odată cu ritmul rapid de schimbare declanșat de a patra revoluție industrială,
autoritățile de reglementare sunt provocate într-un grad fără precedent. Autoritățile
politice, legislative și de reglementare de astăzi sunt adesea depășite de evenimente,
incapabile să facă față vitezei schimbărilor tehnologice și semnificației implicațiilor sale.
Ciclul de știri de 24 de ore pune presiune pe lideri să comenteze sau să acționeze imediat
la evenimente, reducând timpul disponibil pentru a ajunge la răspunsuri măsurate,
principiale și calibrate. Există un pericol real de pierdere a controlului asupra a ceea ce
contează, în special într-un sistem global cu aproape 200 de state independente și mii de
culturi și limbi diferite.

În astfel de condiții, cum pot decidenții politici și autoritățile de reglementare să

sprijine evoluțiile tehnologice fără a înăbuși inovația, rezervând în același timp interesul
consumatorilor și al publicului în general? Guvernarea agilă este răspunsul (a se vedea
caseta C: Principii de guvernanță agilă într-o epocă de întrerupere).

Multe dintre progresele tehnologice pe care le vedem în prezent nu sunt

contabilizate în mod corespunzător în cadrul de reglementare actual și ar putea chiar
perturba contractul social pe care guvernele l-au stabilit cu cetățenii lor.

Guvernarea agilă înseamnă că autoritățile de reglementare trebuie să găsească

modalități de adaptare continuă la un mediu nou, în schimbare rapidă, reinventându-se
pentru a înțelege mai bine ceea ce reglementează. Pentru a face acest lucru, guvernele și
agențiile de reglementare trebuie să colaboreze îndeaproape cu întreprinderile și
societatea civilă pentru a contura transformările globale, regionale și industriale
necesare. Guvernarea agilă nu implică incertitudine de reglementare și nici o activitate
frenetică, neîncetată din partea factorilor de decizie politică. Nu ar trebui să facem
greșeala de a crede că suntem prinși între două cadre legislative la fel de neplăcute -
învechite, dar stabile, pe de o parte, sau actualizate, dar volatile pe de altă parte. În era
celei de-a patra revoluții industriale, ceea ce este necesar nu este neapărat o elaborare
mai rapidă sau mai rapidă a politicilor, ci mai degrabă un ecosistem de reglementare și
legislativ care poate produce cadre mai rezistente. Această abordare ar putea fi
îmbunătățită prin crearea de mai mult spațiu pentru liniște, pentru a reflecta asupra
deciziilor importante. Provocarea este de a face această deliberare mult mai productivă
decât este cazul în prezent, infuzată cu previziune pentru a crea spațiu maxim pentru
apariția inovației.

În rezumat, într-o lume în care funcțiile publice esențiale, comunicarea socială și

informațiile personale migrează către platformele digitale, guvernele - în colaborare cu
întreprinderile și societatea civilă - trebuie să creeze reguli, verificări și echilibre pentru a
menține justiția, competitivitatea, corectitudinea, intelectualitatea incluzivă, proprietate,
siguranță și fiabilitate.

Există două abordări conceptuale. În prima, tot ce nu este interzis explicit este
permis. În al doilea, tot ce nu este permis în mod explicit este interzis. Guvernele trebuie
Page | 48
să amestece aceste abordări. Ei trebuie să învețe să colaboreze și să se adapteze,
asigurându-se în același timp că ființa umană rămâne în centrul tuturor deciziilor.
Aceasta este provocarea pentru guverne, care nu au fost niciodată mai necesare decât în
această a patra revoluție industrială: trebuie să lase inovarea să înflorească, reducând în
același timp riscurile.

Pentru a realiza acest lucru, guvernele vor trebui să angajeze cetățenii mai eficient
și să efectueze experimente politice care să permită învățarea și adaptarea. Ambele sarcini
înseamnă că guvernele și cetățenii trebuie, deopotrivă, să își regândească rolurile
respective și modul în care interacționează între ei, ridicând simultan așteptările,
recunoscând în mod explicit nevoia de a încorpora perspective multiple și de a permite
eșecuri și pași greși pe parcurs.

Caseta C: Principii de guvernanță agilă într-o epocă de perturbare

Piața locurilor de muncă

Tehnologiile digitale și infrastructura de comunicații globale schimbă
semnificativ conceptele tradiționale de muncă și salarizare, permițând apariția
unor noi tipuri de locuri de muncă extrem de flexibile și inerent tranzitorii (așa-
numita economie la cerere). Deși aceste noi locuri de muncă permit oamenilor
să se bucure de ore de lucru mai flexibile și ar putea declanșa un nou val de
inovație pe piața locurilor de muncă, ele ridică, de asemenea, preocupări
importante cu privire la gradul redus de protecție în contextul economiei la
cerere, unde fiecare lucrător a devenit în esență un antreprenor, care nu mai
beneficiază de siguranța locului de muncă și longevitate.

Banii și impozitarea

Economia la cerere ridică, de asemenea, probleme serioase în ceea ce

privește colectarea impozitelor, deoarece devine mult mai ușor și atractiv pentru
lucrătorii trecători să opereze pe piața neagră. În timp ce sistemele de plăți
mediate digital fac tranzacțiile și micro-tranzacțiile mai transparente, apar
astăzi noi sisteme de plăți descentralizate, care ar putea împiedica în mod
semnificativ capacitatea autorităților publice și a actorilor privați de a urmări
originea și destinația acestor tranzacții.

Răspundere și protecție

Monopolurile emise de guvern (de exemplu, industria taxiurilor,

practicienii medicali) au fost îndelung justificate pe motiv că anumite tipuri de
profesii cu risc ridicat necesită un grad mai ridicat de control și ar trebui să fie
Page | 49
 efectuate numai de către profesioniști autorizați, astfel încât să se asigure un
grad adecvat de siguranța și protecția consumatorilor. Multe dintre aceste
monopoluri emise de guvern sunt acum perturbate de progresele tehnologice
care permit oamenilor să interacționeze între ei de la egal la egal și prin apariția
unor noi intermediari responsabili de coordonarea colegilor și facilitarea
interacțiunilor acestora.

Securitate și confidențialitate

În ciuda caracterului transnațional al rețelei de internet și a economiei

globale în creștere, drepturile de date și reglementările privind protecția datelor
sunt încă puternic fragmentate. Regulile privind colectarea, prelucrarea și
revânzarea datelor cu caracter personal sunt bine definite în Europa, dar sunt
încă slabe sau lipsesc în întregime în multe alte jurisdicții. Agregarea seturilor
de date mari face posibil ca operatorii online mari să deducă mai multe
informații decât au fost furnizate în mod real (implicit sau explicit) de către
utilizatori. Profilarea utilizatorilor prin analize de date mari și tehnici de
deducere deschide calea către servicii noi, mult mai personalizate și
personalizate, care pot aduce beneficii utilizatorilor și consumatorilor, dar care
ridică, de asemenea, preocupări importante atunci când vine vorba de
confidențialitatea utilizatorilor și autonomia individuală. Având în vedere
îngrijorări crescute cu privire la criminalitatea cibernetică și furtul de
identitate, în multe jurisdicții, echilibrul dintre supraveghere și libertate se
îndreaptă rapid spre o monitorizare sporită, așa cum arată revelațiile aduse la
lumină de Edward Snowden, analistul american de informații care a divulgat
documente referitoare la operațiunile de securitate națională a SUA.

Disponibilitate și incluziune

Pe măsură ce economia globală se mută din ce în ce mai mult în

domeniul digital, disponibilitatea unei infrastructuri de internet fiabile devine o
condiție esențială, crucială pentru o economie înfloritoare. Guvernele trebuie să
înțeleagă potențialul oferit de aceste progrese tehnologice. Nu numai că trebuie
să adopte aceste tehnologii pentru a-și optimiza operațiunile interne, ci și să
promoveze și să sprijine desfășurarea lor pe scară largă și să le folosească
pentru a avansa către o societate informațională conectată la nivel global.
Problema excluziunii digitale (sau a decalajului digital) devine din ce în ce mai
presantă, deoarece este din ce în ce mai dificil pentru oameni să participe la
economia digitală și la noi forme de implicare civică fără acces adecvat la
internet și / sau fără acces la un dispozitiv conectat sau cunoștințe suficiente
pentru a utiliza acel dispozitiv.

Page | 50
 Asimetrii de putere

În societatea informațională actuală, asimetriile informațiilor ar putea

duce la asimetrii semnificative ale puterii, deoarece oricine are cunoștințele
necesare pentru a opera tehnologia are și puterea de a face acest lucru. O
entitate cu acces root este aproape atotputernică. Având în vedere
complexitatea de a înțelege pe deplin potențialul și tehnicitățile care stau la
baza tehnologiilor moderne, totuși, pot apărea inegalități crescânde între
indivizii pricepuți în tehnologie, care înțeleg și controlează aceste tehnologii, și
indivizii mai puțin cunoscuți, care sunt utilizatori pasivi ai unei tehnologii pe
care nu o înțeleg.

Source: “A call for Agile Governance Principles in an Age of Disruption”, Global Agenda
Council on Software & Society, World Economic Forum, November 2015

3.3.2 Țări, regiuni și orașe

Deoarece tehnologia digitală nu cunoaște frontiere, există multe întrebări care îmi
vin în minte atunci când analizăm impactul geografic al tehnologiei și impactul geografiei
asupra tehnologiei. Ce va defini rolurile pe care țările, regiunile și orașele le joacă în a
patra revoluție industrială? Vor conduce Europa de Vest și SUA transformarea, așa cum
au făcut-o în revoluțiile industriale anterioare? Ce țări vor putea să sară? Va exista o
colaborare mai mare și mai eficientă pentru îmbunătățirea societății sau vom vedea o
fragmentare sporită nu numai în țări, ci și între țări? Într-o lume în care bunurile și
serviciile pot fi produse aproape peste tot și unde o mare parte a cererii de muncă cu
calificare scăzută și salariu mic este depășită de automatizare, cei care își permit să se
adune în țări cu instituții puternice și cu o calitate a vieții dovedită?

Regulament care să permită inovarea

În încercarea de a răspunde la aceste întrebări, un lucru este clar și de mare

importanță: țările și regiunile care reușesc să stabilească normele internaționale preferate
de mâine în principalele categorii și domenii ale noii economii digitale (comunicații 5G,
utilizarea dronelor comerciale, internetul obiectelor, sănătatea digitală, producția
avansată și așa mai departe) vor obține beneficii economice și financiare considerabile. În
contrast, țările care își promovează propriile norme și reguli pentru a oferi avantaje
producătorilor lor interni, blocând în același timp concurenții străini și reducând
redevențele pe care companiile naționale le plătesc pentru tehnologiile străine, riscă să se
izoleze de normele globale, punând aceste națiuni în pericol de a deveni întârzierile noii
economii digitale42.

Page | 51
 După cum s-a menționat anterior, problema largă a legislației și a conformității la
nivel național sau regional va juca un rol determinant în conturarea ecosistemului în
care operează companiile perturbatoare. Acest lucru duce uneori țările să blocheze
coarne între ele. Un bun exemplu este decizia din octombrie 2015 a Curții Europene de
Justiție (CEJ) de invalidare a acordului de siguranță care a ghidat fluxul de date cu
caracter personal între Statele Unite și Uniunea Europeană. Acest lucru este obligat să
mărească costurile de conformitate pe care le suportă companiile atunci când fac afaceri
în Europa și a devenit o problemă transatlantică de dispută.

Acest exemplu întărește importanța crescândă a ecosistemelor de inovare, ca

motor cheie al competitivității. Privind în perspectivă, distincția dintre țările cu costuri
ridicate și cele scăzute sau între piețele emergente și cele mature, va conta din ce în ce
mai puțin. În schimb, întrebarea cheie va fi dacă o economie poate inova.

Astăzi, de exemplu, companiile nord-americane rămân cele mai inovatoare din

lume prin practic orice măsură. Acestea atrag talentul de top, câștigă cele mai multe
brevete, controlează majoritatea capitalului de risc mondial și, atunci când sunt listate
public, se bucură de evaluări corporative ridicate. Acest lucru este întărit și mai mult de
faptul că America de Nord rămâne la vârful a patru revoluții tehnologice sinergice:
inovația alimentată de tehnologie în producția de energie, producția avansată și digitală,
științele vieții și tehnologia informației.

Și în timp ce America de Nord și UE, care include unele dintre cele mai inovatoare
economii, sunt liderul, alte părți ale lumii recuperează rapid ritmul. Estimările privind
performanța inovatoare a Chinei, de exemplu, au crescut la 49% din nivelul UE în 2015
(în creștere față de 35% în 2006) pe măsură ce țara își schimbă modelul economic pentru
a se concentra pe inovare și servicii43. Chiar considerând că progresul Chinei provine de
la un nivel relativ scăzut, țara intră continuu pe segmente cu valoare adăugată mai mare
ale producției globale și își folosește economiile de scară semnificative pentru a concura
mai bine la nivel global44.

În ansamblu, acest lucru arată că alegerile politice vor determina în cele din urmă
dacă o anumită țară sau regiune poate valorifica pe deplin oportunitățile oferite de
revoluția tehnologică.

Regiunile și orașele ca noduri ale inovației

Sunt deosebit de îngrijorat de efectul pe care automatizarea îl va avea asupra unor

țări și regiuni, în special pe cele de pe piețele cu creștere rapidă și țările în curs de
dezvoltare, unde ar putea eroda brusc avantajul comparativ de care se bucură în
producerea de bunuri și servicii care necesită multă muncă. Un astfel de scenariu ar
putea distruge economiile unor țări și regiuni care în prezent prosperă.

Este clar că nici țările și nici regiunile nu pot înflori dacă orașele lor (ecosistemele
de inovare) nu sunt hrănite continuu. Orașele au fost motoarele creșterii economice,
Page | 52
prosperității și progresului social de-a lungul istoriei și vor fi esențiale pentru
competitivitatea viitoare a națiunilor și regiunilor. Astăzi, mai mult de jumătate din
populația lumii trăiește în zone urbane, variind de la orașe de dimensiuni medii până la
megalopole, iar numărul locuitorilor de orașe din întreaga lume continuă să crească.
Mulți factori care afectează competitivitatea țărilor și regiunilor - de la inovație și educație
la infrastructură și administrație publică - sunt sub incidența orașelor.

Viteza și amploarea prin care orașele absorb și implementează tehnologia,

susținută de cadre politice agile, va determina capacitatea lor de a concura în atragerea
talentelor. Posedarea unei conexiuni în bandă largă foarte rapidă, punerea în aplicare a
tehnologiilor digitale în transport, consum de energie, reciclarea deșeurilor și așa mai
departe ajută la transformarea unui oraș mai eficient și mai locuibil și, prin urmare, mai
atractiv decât alții.

Prin urmare, este esențial ca orașele și țările din întreaga lume să se concentreze
asupra asigurării accesului și utilizării tehnologiilor informației și comunicațiilor de care
depinde o mare parte din a patra revoluție industrială. Din păcate, după cum subliniază
Raportul global al tehnologiei informației din cadrul Forumului economic mondial 2015,
infrastructurile TIC nu sunt nici atât de răspândite, nici difuzate atât de repede pe cât
cred mulți oameni. „Jumătate din populația lumii nu are telefoane mobile și 450 de
milioane de oameni trăiesc în continuare la îndemâna unui semnal mobil. Aproximativ
90% din populația țărilor cu venituri mici și peste 60% la nivel global nu sunt încă online.
În cele din urmă, majoritatea telefoanelor mobile aparțin unei generații mai vechi.45”

Prin urmare, guvernele trebuie să se concentreze pe reducerea decalajului digital

din țări în toate etapele de dezvoltare pentru a se asigura că orașele și țările au
infrastructura de bază necesară pentru a crea oportunități economice și prosperitate
comună care este posibilă prin noi modele de colaborare, eficiență și antreprenoriat.

Activitatea Forumului privind dezvoltarea bazată pe date subliniază că nu doar

accesul la infrastructura digitală contează pentru a profita de aceste oportunități. De
asemenea, critica este abordarea „deficitului de date” în multe țări, în special în sudul
global, datorită constrângerilor privind modul în care datele pot fi create, colectate,
transmise și utilizate. Închiderea celor patru „lacune” care contribuie la acest deficit -
existența, accesul, guvernanța și utilizabilitatea acestuia - oferă țărilor, regiunilor și
orașelor multe abilități suplimentare care le pot îmbunătăți dezvoltarea, cum ar fi
urmărirea focarului de boli infecțioase, răspunsul mai bun la dezastrele naturale,
îmbunătățirea accesului la serviciile publice și financiare pentru cei săraci și înțelegerea
modelelor de migrație a populațiilor vulnerabile46.

Țările, regiunile și orașele pot face mai mult decât simpla schimbare a mediului de
reglementare. Aceștia pot investi activ în a deveni platforme de lansare pentru
transformarea digitală, astfel încât să atragă și să încurajeze antreprenorii și investitorii
în start-up-uri inovatoare, asigurându-se totodată că întreprinderile consacrate se
Page | 53
orientează către oportunitățile celei de-a patra revoluții industriale. Pe măsură ce firmele
tinere, dinamice și întreprinderile consacrate se conectează între ele și cu cetățenii și
universitățile, orașele devin atât locuri de experimentare, cât și centre puternice pentru
transformarea ideilor noi în valoare reală pentru economiile locale și globale.

Potrivit organizației de caritate pentru inovare Nesta din Marea Britanie, cele cinci
orașe care sunt cele mai bine plasate la nivel global în ceea ce privește cel mai eficient
mediu politic pentru a promova inovația sunt: New York, Londra, Helsinki, Barcelona și
Amsterdam47. Studiul lui Nesta arată că aceste orașe reușesc în special să găsească
modalități creative de a efectua schimbări în afara ariei politice formale, fiind deschise în
mod implicit și acționând mai mult ca antreprenori (decât birocrați). Toate cele trei criterii
dau naștere exemplelor est-inclass pe care le vedem în prezent la nivel global și care se
aplică în mod egal orașelor de pe piețele emergente și din lumea în curs de dezvoltare.
Medellin, Columbia, a fost onorată cu un premiu Orașul Anului în 2013, recunoscând
abordările sale inovatoare ale mobilității și durabilității mediului, învingându-i pe ceilalți
finaliști New York și Tel Aviv48.

În octombrie 2015, Consiliul Agendei Globale a Forului Economic Mondial pentru

Viitorul Orașelor a publicat un raport care evidențiază situațiile orașelor din întreaga lume
care urmăresc soluții inovatoare pentru o varietate de probleme (a se vedea Caseta D:
Inovații urbane)49. Această lucrare indică faptul că a patra revoluția industrială este
unică, determinată de o rețea globală de orașe, țări și regiuni inteligente (bazate pe rețea)
clustere, care înțeleg și valorifică oportunitățile acestei evoluții - de sus în jos și de jos în
sus - acționând dintr-o perspectivă holistică și integrată.

Caseta D: Inovații urbane

Spațiu reprogramabil digital: clădirile vor putea schimba instantaneu
scopul de a servi ca teatru, sală de gimnastică, centru social, club de noapte
sau orice altceva, minimizând astfel amprenta urbană generală. Acest lucru ar
permite orașelor să obțină mai mult din mai puțin.

„Rețea de apă”: internetul conductelor, acesta va folosi senzori în apă

un sistem de monitorizare a debitelor și astfel gestionarea întregului ciclu,
oferind apă durabilă pentru nevoile umane și ecologice.

Adoptarea unui copac prin rețelele de socializare: Studiile arată că

creșterea zonei verzi a unui oraș cu 10% ar putea compensa creșterea
temperaturii cauzată de schimbările climatice: vegetația ajută la blocarea
radiațiilor cu unde scurte, evaporând în același timp apa, răcind aerul din jur și
creând microclimate mai confortabile. Copertinele și sistemele radiculare ale

Page | 54
 copacilor pot reduce, de asemenea, fluxurile de apă pluvială și pot echilibra
încărcăturile de nutrienți.

Mobilitate de generația următoare: Odată cu progresele înregistrate în

senzori, optică și procesoare încorporate, siguranța îmbunătățită pentru pietoni
și transportul nemotorizat va duce la adoptarea mai mare a transportului
public, reducerea congestiei și a poluării, sănătate mai bună și deplasări mai
rapide, mai previzibile și mai puțin scump.

Cogenerare, co-încălzire și co-răcire: sistemele mecanice de

cogenerare captează și utilizează deja surplusul de căldură, îmbunătățind
semnificativ eficiența energetică. Sistemele de trigenerare folosesc căldura fie
pentru a încălzi clădirile, fie pentru a le răci prin tehnologia de frigidere cu
absorbție - de exemplu, complexe de birouri de răcire care găzduiesc un număr
mare de computere.

Mobilitate la cerere: digitalizarea eficientizează traficul vehiculelor,

permițând informații în timp real și o monitorizare fără precedent a
infrastructurii de mobilitate urbană. Acest lucru deschide un nou potențial
pentru valorificarea capacității vehiculului neutilizat prin intermediul
algoritmilor de optimizare dinamică.

Stâlpi stradali inteligenți: luminile stradale LED de generația

următoare pot acționa ca o platformă pentru o serie de tehnologii de detectare
care colectează date despre vreme, poluare, activitate seismică, mișcarea
traficului și a oamenilor și poluarea fonică și atmosferică. Prin conectarea
acestor stâlpi stradali inteligenți într-o rețea, este posibil să simțiți ce se
întâmplă în oraș în timp real și să oferiți soluții inovatoare în domenii precum
siguranța publică sau identificarea locurilor unde există locuri de parcare
gratuite.

Source: “Top Ten Urban Innovations”, Global Agenda Council on the Future of
Cities, World Economic Forum, October 2015

3.3.3 Securitate internațională

A patra revoluție industrială va avea un impact profund asupra naturii relațiilor de

stat și a securității internaționale. Îmi acord o atenție deosebită asupra acestei probleme
în această secțiune, deoarece consider că dintre toate transformările importante legate de
a patra revoluție industrială, securitatea este un subiect care nu este suficient de
discutat în domeniul public și în sectoarele din afara guvernelor și industriei de apărare.

Pericolul critic este că o lume hiperconectată a inegalităților în creștere poate duce

la fragmentare crescută, segregare și tulburări sociale, care la rândul lor creează
Page | 55
condițiile pentru extremismul violent. A patra revoluție industrială va schimba caracterul
amenințărilor la adresa securității, influențând în același timp schimbările de putere, care
au loc atât din punct de vedere geografic, cât și de la actori de la stat la non-statali.
Confruntat cu creșterea actorilor non-statali înarmați în ceea ce este deja un peisaj geo-
politic în creștere, perspectiva înființării unei platforme comune de colaborare în jurul
provocărilor cheie de securitate internațională devine o provocare critică, chiar dacă mai
solicitantă.

Conectivitate, fragmentare și tulburări sociale

Trăim într-o lume hiperconectată, în care informațiile, ideile și oamenii călătoresc

mai repede decât oricând. De asemenea, trăim într-o lume a inegalității înșelătoare,
fenomen care va fi exacerbat de schimbările masive de pe piața muncii pe care le-am
descris mai devreme. Extinderea excluziunii sociale, provocarea de a găsi surse fiabile de
semnificație în lumea modernă și dezamăgirea față de elitele și structurile consacrate,
percepute sau reale, au motivat mișcările extremiste și le-au permis să recruteze pentru o
luptă violentă împotriva sistemelor existente (a se vedea caseta E: Mobilitatea și a patra
revoluție industrială).

Hiper-conectivitatea nu vine în mod natural împreună cu o toleranță mai mare

sau adaptabilitate, așa cum se observă în reacțiile la deplasările tragice umane care au
atins un nivel istoric în 2015. Cu toate acestea, aceeași hiperconectivitate conține, de
asemenea, potențialul de a ajunge la un punct comun bazat pe o mai mare acceptare și
înțelegere a diferențelor, care ar putea ajuta la adunarea comunităților, mai degrabă
decât la separarea lor. Dacă nu continuăm să ne mișcăm în această direcție, alternativa
este că aceasta duce la o fragmentare crescândă.

Caseta E: Mobilitate și a patra revoluție industrială

Mișcarea oamenilor din întreaga lume este atât un fenomen semnificativ,
cât și un imens factor de bogăție. Cum va avea impact a patra revoluție
industrială asupra mobilității umane? S-ar putea să fie prea devreme de spus,
dar extrapolarea din tendințele actuale indică faptul că mobilitatea va juca un
rol din ce în ce mai important în societate și economie în viitor decât în prezent:

Realizarea aspirațiilor de viață: corespunzând creșterii gradului de

conștientizare a evenimentelor și oportunităților din alte țări datorită
conectivității în creștere, mobilitatea este din ce în ce mai mult văzută ca o
alegere de viață care trebuie exercitată la un moment dat, în special de către
tineri. În timp ce motivațiile individuale variază enorm, căutarea muncii,
dorința de a studia, nevoia de protecție, dorința de a reuni familia și așa mai
departe, există o disponibilitate mai mare de a căuta soluții la orizont.

Page | 56
 Redefinirea identităților individuale: indivizii obișnuiau să-și identifice
viața cel mai strâns cu un loc, un grup etnic, o anumită cultură sau chiar o
limbă. Apariția angajamentului online și expunerea crescută la ideile din alte
culturi înseamnă că identitățile sunt acum mai fungibile decât anterior.
Oamenii sunt acum mult mai confortabili cu purtarea și gestionarea
identităților multiple.

Redefinirea identității familiale: mulțumită combinației dintre

modelele istorice de migrație și conectivitatea cu costuri reduse, structurile
familiale sunt redefinite. Nu mai sunt legați de spațiu, de multe ori se întind în
întreaga lume, cu un dialog familial constant, întărit prin mijloace digitale. Din
ce în ce mai mult, unitatea familială tradițională este înlocuită de rețeaua
transnațională de familie.

Re-cartografierea piețelor forței de muncă: mobilitatea lucrătorilor are

potențialul de a transforma piețele interne ale forței de muncă în bine sau în
rău. Pe de o parte, lucrătorii din lumea în curs de dezvoltare constituie un fond
de resurse umane - la mai multe niveluri de calificare care pot satisface nevoile
nesatisfăcute ale pieței muncii în lumea dezvoltată. Mobilitatea talentelor este
un motor al creativității, al inovației industriale și al eficienței muncii. Pe de altă
parte, injectarea forței de muncă migranță pe piețele interne, dacă nu este
gestionată eficient, poate produce denaturări salariale și tulburări sociale în
țările gazdă, în timp ce privește țările de origine de capital uman valoros.

Revoluția digitală a creat noi oportunități de comunicare și „mobilitate”

care au completat și sporit mobilitatea fizică. Este probabil ca cea de-a patra
revoluție industrială să aibă un efect similar, deoarece fuziunea lumilor fizice,
digitale și biologice va transcende în continuare limitările de timp / spațiu în
așa fel încât să încurajeze mobilitatea. Una dintre provocările celei de-a patra
revoluții industriale va fi, prin urmare, guvernarea mobilității umane pentru a
se asigura că beneficiile acesteia sunt pe deplin realizate prin alinierea
drepturilor și obligațiilor suverane cu drepturile și aspirațiile individuale,
reconcilierea securității naționale cu cea umană și găsirea modalităților de
menținere a armoniei sociale în mijlocul creșterii diversității.

Source: Global Agenda Council on Migration, World Economic Forum

Natura schimbătoare a conflictului

A patra revoluție industrială va afecta amploarea conflictului, precum și caracterul

său. Distincțiile dintre război și pace și cine este un combatant și un non-combatant
devin neclare. În mod similar, câmpul de luptă este din ce în ce mai atât local, cât și
global. Organizații precum Da’esh sau ISIS operează în principal în zone definite din
Page | 57
Orientul Mijlociu, dar recrutează luptători din peste 100 de țări, în mare parte prin
intermediul rețelelor sociale, în timp ce atacurile teroriste conexe pot avea loc oriunde pe
planetă. Conflictele moderne au o natură din ce în ce mai hibridă, combinând tehnicile
tradiționale de pe câmpul de luptă cu elemente care anterior erau asociate în mare parte
cu actori non-statali înarmați. Cu toate acestea, cu tehnologiile care se contopesc în
moduri din ce în ce mai imprevizibile și cu actorii statali și non-statali înarmați care
învață unii de la alții, magnitudinea potențială a schimbării nu este încă apreciată pe
scară largă.

Pe măsură ce acest proces are loc și noile tehnologii mortale devin mai ușor de
achiziționat și de utilizat, este clar că a patra revoluție industrială oferă oamenilor
modalități din ce în ce mai diverse de a face rău altora la scară mare. Realizarea acestui
lucru duce la un sentiment mai mare de vulnerabilitate

Nu este totul sumbru. Accesul la tehnologie aduce, de asemenea, posibilitatea

unei precizii mai mari în război, uzură de protecție de ultimă oră pentru luptă,
capacitatea de a imprima piese de schimb esențiale sau alte componente chiar pe câmpul
de luptă etc.

Războiul cybernetic

Războiul cibernetic prezintă una dintre cele mai grave amenințări ale timpului
nostru. Ciberspațiul devine la fel de mult un teatru de logodnă pe cât era pământul,
marea și aerul în trecut. Pot să postulez în condiții de siguranță că, deși orice conflict
viitor între actori rezonabil avansați poate sau nu să se desfășoare în lumea fizică, cel mai
probabil va include o dimensiune cibernetică pur și simplu pentru că niciun adversar
modern nu ar rezista tentației de a perturba, confunda sau distruge senzorii inamicilor,
capacitatea de comunicare și de luare a deciziilor

Acest lucru nu numai că va reduce pragul războiului, dar va estompa și distincția

dintre război și pace, deoarece orice rețele sau dispozitive conectate, de la sistemele
militare la infrastructura civilă, cum ar fi sursele de energie, rețelele de electricitate,
controlul sănătății sau al traficului sau alimentarea cu apă poate fi piratat și atacat. În
consecință, conceptul de adversar este, de asemenea, afectat. Contrar trecutului, este
posibil să nu fiți sigur de cine vă atacă - și chiar dacă ați fost deloc atacat. Strategii de
apărare, militari și de securitate națională s-au concentrat pe un număr limitat de state
tradițional ostile, acum trebuie să ia în considerare un univers aproape infinit și
indistinct de hackeri, teroriști, activiști, criminali și alți posibili dușmani. Războiul
cibernetic poate lua multe forme diferite - de la acte criminale și spionaj la atacuri
distructive precum Stuxnet - care rămân în mare parte subestimate și neînțelese
deoarece sunt atât de noi și greu de contracarat.

Din 2008, au existat numeroase cazuri de atacuri cibernetice direcționate atât

către țări specifice, cât și către companii, totuși discuțiile despre această nouă eră a

Page | 58
războiului sunt încă la început și decalajul dintre cei care înțeleg problemele extrem de
tehnice ale războiului cibernetic și cei care sunt dezvoltarea politicii cibernetice se extinde
pe zi ce trece. Dacă un set de norme comune va evolua pentru războiul cibernetic, analog
cu cele dezvoltate pentru armele nucleare, biologice și chimice, rămâne o întrebare
deschisă. Ne lipsește chiar și o taxonomie pentru a conveni asupra a ceea ce înseamnă
un atac și a răspunsului adecvat, cu ce și de către cine. O parte a ecuației pentru
gestionarea acestui scenariu este de a defini ce date călătoresc peste granițe. Aceasta este
o indicație a măsurii în care trebuie parcurs un control eficient al tranzacțiilor
transfrontaliere bazate pe cibernetic, fără a inhiba rezultatele pozitive dintr-o lume mai
interconectată.

Război autonom

Războiul autonom, inclusiv desfășurarea de roboți militari și armament

automatizat cu AI, creează perspectiva „războiului robo”, care va juca un rol
transformator în viitorul conflict.

Fondul mării și spațiul sunt, de asemenea, susceptibile să devină din ce în ce mai

militarizate, pe măsură ce tot mai mulți actori - de stat și comerciali - capătă capacitatea
de a trimite sateliți și de a mobiliza vehicule subacvatice fără pilot capabile să perturbe
cablurile de fibră optică și traficul prin satelit. Bandele criminale folosesc deja drone
quadrocopter pentru a spiona și a ataca rivalii. Armele autonome, capabile să identifice
ținte și să decidă să deschidă focul fără intervenția umană, vor deveni din ce în ce mai
fezabile, provocând legile războiului.

Caseta F: Tehnologii emergente care transformă securitatea internațională

Drone: în esență sunt roboți zburători. SUA conduce în prezent, dar

tehnologia se răspândește pe scară largă și devine mai accesibilă.

Arme autonome: Combinând tehnologia dronelor cu inteligența

artificială, acestea au potențialul de a selecta și de a angaja ținte fără
intervenția umană, conform unor criterii predefinite.

Militarizarea spațiului: Deși mai mult de jumătate din toți sateliții sunt
comerciali, aceste dispozitive de comunicații orbitante sunt din ce în ce mai
importante în scopuri militare. O nouă generație de arme „glisante” hipersonice
sunt, de asemenea, pregătite să intre în acest domeniu, crescând probabilitatea
ca spațiul să joace un rol în viitoarele conflicte și ridicând îngrijorarea că

Page | 59
 mecanismele actuale de reglementare a activităților spațiale nu mai sunt
suficiente.

Dispozitive purtabile: pot optimiza sănătatea și performanța în condiții

de stres extrem sau pot produce exoscheletele care îmbunătățesc performanțele
soldaților, permițând unui om să transporte încărcături de aproximativ 90 kg
fără dificultate.

Producție aditivă: va revoluționa lanțurile de aprovizionare, permițând

fabricarea pieselor de schimb pe teren, din modele transmise digital și
materiale disponibile la nivel local. De asemenea, ar putea permite dezvoltarea
de noi tipuri de focoase, cu un control mai mare al mărimii particulelor și al
detonației.

Energie regenerabilă: Aceasta permite generarea de energie la nivel

local, revoluționând lanțurile de aprovizionare și sporind capacitatea de a
imprima piese la cerere chiar și în locații îndepărtate.

Nanotehnologie: nano duce progresiv la metamateriale, materiale

inteligente care posedă proprietăți care nu apar în mod natural. Va face armele
mai bune, mai ușoare, mai mobile, mai inteligente și mai precise și, în cele din
urmă, vor avea ca rezultat sisteme care se pot replica și asambla de la sine.

Arme biologice: Istoria războiului biologic este aproape la fel de veche

ca și istoria războiului în sine, dar progresele rapide în biotehnologie, genetică
și genomică sunt vestitorul noilor arme extrem de letale. Viruși de proiectare în
aer, superbugi proiectați, plăgi modificate genetic și așa mai departe: toate
acestea stau la baza scenariilor potențiale ale zilei de judecată.

Arme biochimice: la fel ca în cazul armelor biologice, inovația

tehnologică face ca asamblarea acestor arme să fie aproape la fel de ușoară ca o
sarcină personalizată. Dronele ar putea fi folosite pentru a le livra.

Social Media: În timp ce canalele digitale oferă oportunități pentru

răspândirea informațiilor și organizarea acțiunilor pentru cauze bune, ele pot fi
folosite și pentru a răspândi conținut și propagandă rău intenționate și, la fel ca
în cazul ISIS, folosite de grupuri extremiste pentru a recruta și mobiliza adepți.
Adulții tineri sunt deosebit de vulnerabili, mai ales dacă nu au o rețea stabilă
de sprijin social.

Multe dintre tehnologiile descrise în caseta F: Tehnologii emergente care

transformă securitatea internațională există deja. De exemplu, roboții Samsung SGR-A1,
echipați cu două mitraliere și o armă cu gloanțe de cauciuc, sunt acum posturi de
frontieră în zona coreeană demilitarizată. Acestea sunt, pentru moment, controlate de
Page | 60
operatori umani, dar ar putea, odată programate, să identifice și să angajeze ținte umane
în mod independent.

Anul trecut, Ministerul Apărării din Marea Britanie și BAE Systems au anunțat
testul cu succes al avionului furtiv Taranis, cunoscut și sub numele de Raptor, care
poate decola, zbura către o anumită destinație și găsi o țintă stabilită, cu o intervenție
redusă din partea operatorului său, cu excepția cazului în care este necesar. Există
multe astfel de exemple50. Se vor înmulți și, în acest proces, vor ridica întrebări critice la
intersecția dintre geopolitică, strategie și tactică militară, reglementare și etică.

Noi frontiere în securitatea globală

Așa cum a fost subliniat de mai multe ori în această carte, avem doar un
sentiment limitat al potențialului ultim al noilor tehnologii și al viitorului. Acesta nu este
mai puțin cazul în domeniul securității internaționale și interne. Pentru fiecare inovație la
care ne putem gândi, va exista o aplicație pozitivă și o posibilă parte întunecată. În timp
ce neurotehnologiile precum neuroprotetica sunt deja utilizate pentru rezolvarea
problemelor medicale, în viitor acestea ar putea fi aplicate în scopuri militare. Sistemele
computerizate atașate țesutului cerebral ar putea permite unui pacient paralizat să
controleze un braț sau un picior robotizat. Aceeași tehnologie ar putea fi utilizată pentru
a îndruma un pilot sau soldat bionic. Dispozitivele cerebrale concepute pentru a trata
afecțiunile bolii Alzheimer ar putea fi implantate soldaților pentru a șterge amintirile sau
pentru a le crea unele noi. „Nu se pune problema dacă actorii nestatali vor folosi o formă
de tehnici sau tehnologii neuroștiințifice, ci când și pe care le vor folosi”, consideră James
Giordano, neuroetician la Centrul Medical al Universității Georgetown, „Creierul este
următorul spațiu de luptă.51"

Disponibilitatea și, uneori, natura nereglementată a multora dintre aceste inovații

au o altă implicație importantă. Tendințele actuale sugerează o democratizare rapidă și
masivă a capacității de a provoca daune la scară foarte mare, ceva limitat anterior
guvernelor și organizațiilor foarte sofisticate. De la arme tipărite 3D până la ingineria
genetică în laboratoarele casnice, instrumentele distructive dintr-o gamă largă de
tehnologii emergente sunt din ce în ce mai disponibile. Și odată cu fuziunea tehnologiilor,
o temă cheie a acestei cărți, o dinamică imprevizibilă, apare inerent, provocând cadrele
juridice și etice existente.

Către o lume mai sigură

În fața acestor provocări, cum îi convingem pe oameni să ia în serios amenințările

la adresa securității din tehnologiile emergente? Și mai important, putem genera
cooperare între sectoarele public și privat la scară globală pentru a atenua aceste
amenințări?

Page | 61
 În a doua jumătate a secolului trecut, teama de război nuclear a cedat treptat
stabilității relative a distrugerii reciproc asigurate (MAD) și pare să fi apărut un tabu
nuclear.

Dacă logica MAD-ului a funcționat până acum, se datorează faptului că doar un

număr limitat de entități au puterea de a se distruge complet reciproc și s-au echilibrat
reciproc. Cu toate acestea, o proliferare de actori potențial letali ar putea submina acest
echilibru, motiv pentru care statele nucleare au fost de acord să coopereze pentru a
menține clubul nuclear mic, negociind Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare
(TNP) la sfârșitul anilor 1960.

În timp ce nu erau de acord cu majoritatea celorlalte probleme, Uniunea Sovietică

și Statele Unite au înțeles că cea mai bună protecție a lor constă în a rămâne vulnerabili
unul față de celălalt. Acest lucru a condus la Tratatul antirachetă balistică (ABMT),
limitând efectiv dreptul de a lua măsuri defensive împotriva armelor nucleare livrate cu
rachetă. Când capacitatea distructivă nu mai este limitata la o mână de entități cu
resurse, tactici și interese în general similare în prevenirea doctrinelor escaladării, cum ar
fi MAD, sunt mai puțin relevante.

Conduși de schimbările anunțate de a patra revoluție industrială, am putea

descoperi un echilibru alternativ care transformă în mod analog vulnerabilitatea în
stabilitate și securitate? Actorii cu perspective și interese foarte diferite trebuie să poată
găsi un fel de modus vivendi și să coopereze pentru a evita proliferarea negativă.

Părțile interesate trebuie să coopereze pentru a crea cadre juridic obligatorii,

precum și norme auto-impuse de la egal la egal, standarde etice și mecanisme pentru a
controla tehnologiile emergente potențial dăunătoare, de preferință fără a împiedica
capacitatea cercetării de a oferi inovație și creștere economică.

Cu siguranță vor fi necesare tratate internaționale, dar sunt îngrijorat de faptul că

autoritățile de reglementare din acest domeniu se vor afla în spatele progreselor
tehnologice, datorită vitezei lor și a impactului multifacetic. Prin urmare, conversațiile
între educatori și dezvoltatori despre standardele etice care ar trebui aplicate tehnologiilor
emergente ale celei de-a patra revoluții industriale sunt necesare urgent pentru a stabili
orientări etice comune și a le încorpora în societate și cultură. Având în vedere guvernele
și structurile guvernamentale, care rămân în urmă în spațiul de reglementare, ar putea
depinde de fapt de sectorul privat și de actorii nestatali să preia conducerea.

Dezvoltarea noilor tehnologii de război are loc, în mod înțeles, într-o sferă relativ
izolată. O preocupare pe care o am, totuși, este retragerea potențială a altor sectoare,
cum ar fi medicina bazată pe gene și cercetarea, în sfere izolate, extrem de specializate,
reducând astfel capacitatea noastră colectivă de a discuta, înțelege și gestiona atât
provocările, cât și oportunitățile.

Page | 62
 3.4 Societate
Progresul științific, comercializarea și difuzarea inovației sunt procese sociale care
se desfășoară pe măsură ce oamenii dezvoltă și schimbă idei, valori, interese și norme
sociale într-o varietate de contexte. Acest lucru face dificilă discernerea întregului impact
societal al noilor sisteme tehnologice: există multe componente împletite care cuprind
societățile noastre și multe inovații care sunt într-un fel coproduse de acestea.

Marea provocare pentru majoritatea societăților va fi cum să absoarbă și să

acomodeze noua modernitate, acceptând în același timp aspectele hrănitoare ale
sistemelor noastre tradiționale de valori. A patra revoluție industrială, care testează
atâtea ipoteze fundamentale, poate exacerba tensiunile care există între societățile
profund religioase care își apără valorile fundamentale și cele ale căror credințe sunt
modelate de o viziune asupra lumii mai laică. Cel mai mare pericol pentru cooperarea și
stabilitatea globală poate proveni din grupurile radicale care luptă împotriva progresului
cu violențe extreme, motivate ideologic.

După cum a remarcat sociologul Manuel Castells, profesor de tehnologie și

societate de comunicare la Școala de Comunicare și Jurnalism Annenberg de la
Universitatea din California de Sud, „în toate momentele schimbărilor tehnologice
majore, oamenii, companiile și instituțiile simt profunzimea schimbării, dar sunt adesea
copleșiți de aceasta, din pură ignoranță a efectelor sale52”. Fiind copleșit din cauza
ignoranței este tocmai ceea ce ar trebui să evităm, mai ales atunci când vine vorba de
modul în care numeroasele comunități diverse care cuprind societatea modernă se
formează, se dezvoltă și se relaționează între ele.

Discuția anterioară despre diferitele efecte ale celei de-a patra revoluții industriale
asupra economiei, afacerilor, geopoliticii și securității internaționale, regiunilor și orașelor
arată clar că noua revoluție tehnologică va avea multiple influențe asupra societății. În
secțiunea următoare, voi explora doi dintre cei mai importanți factori de schimbare -
modul în care potențialul inegalității în creștere pune presiune pe clasa de mijloc și modul
în care integrarea mass-media digitale schimbă modul în care comunitățile se formează și
se relaționează între ele.

3.4.1 Inegalitatea și clasa de mijloc

Discuția asupra impactului economic și al afacerilor a evidențiat o serie de

schimbări structurale diferite care au contribuit la creșterea inegalității până în prezent și
care pot fi exacerbate și mai mult pe măsură ce se desfășoară a patra revoluție
industrială. Roboții și algoritmii înlocuiesc din ce în ce mai mult capitalul cu forța de
muncă, în timp ce investițiile (sau mai precis, construirea unei afaceri în economia
digitală) devin mai puțin intensive în capital. Între timp, piețele muncii devin părtinitoare
către o gamă limitată de seturi de abilități tehnice, iar platformele digitale și piețele
digitale conectate la nivel global acordă recompense foarte mari unui număr mic de

Page | 63
„stele”. Pe măsură ce se vor întâmpla toate aceste tendințe, câștigătorii vor fi cei care pot
participa pe deplin la ecosisteme bazate pe inovare, oferind noi idei, modele de afaceri,
produse și servicii, mai degrabă decât cei care pot oferi doar forță de muncă cu calificare
scăzută sau capital obișnuit.

Aceste dinamici sunt motivul pentru care tehnologia este considerată unul dintre
principalele motive pentru care veniturile au stagnat, sau chiar au scăzut, pentru
majoritatea populației din țările cu venituri ridicate. Astăzi, lumea este într-adevăr foarte
inegală. Conform Raportului Global Wealth 2015 al Credit Suisse, jumătate din toate
activele din întreaga lume sunt acum controlate de cel mai bogat 1% din populația
globală, în timp ce „jumătatea inferioară a populației globale deține în mod colectiv mai
puțin de 1% din bogăția globală”53. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
(OECD) raportează că venitul mediu al celor mai bogați 10% din populație din țările
OECD este de aproximativ nouă ori mai mare decât cel mai sărac 10% 54. Mai mult,
inegalitatea în majoritatea țărilor este în creștere, chiar și în cele care au cunoscut o
creștere rapidă în toate grupurile de venituri și scăderi dramatice ale numărului de
persoane care trăiesc în sărăcie. Indicele Gini din China, de exemplu, a crescut de la
aproximativ 30 în anii 1980 la peste 45 până în 201055.

Creșterea inegalității este mai mult decât un fenomen economic de o anumită

îngrijorare - este o provocare majoră pentru societăți. În cartea lor The Spirit Level: Why
Greater Equality Makes Societies Strongers, epidemiologii britanici Richard Wilkinson și
Kate Pickett au prezentat date care indică faptul că societățile inegale tind să fie mai
violente, au un număr mai mare de persoane în închisoare, experimentează niveluri mai
mari de boli mintale și obezitate și au speranțe de viață mai mici și niveluri mai mici de
încredere. Corolarul, au descoperit ei, este că, după controlul veniturilor medii, societățile
mai egale au niveluri mai ridicate de bunăstare a copiilor, niveluri mai scăzute de stres și
consum de droguri și mortalitate infantilă mai scăzută56. Alți cercetători au descoperit că
nivelurile mai ridicate de inegalitate cresc segregarea și reduc rezultatele educaționale
pentru copii și adulți tineri57.

În timp ce datele empirice sunt mai puțin sigure, există și temeri răspândite că
nivelurile mai ridicate de inegalitate duc la niveluri mai ridicate de neliniște socială.
Dintre cele 29 de riscuri globale și 13 tendințe globale identificate în Raportul Global al
Riscurilor 2016 al Forumului, cele mai puternice interconectări apar între creșterea
disparității veniturilor, șomajul sau subocuparea și instabilitatea socială profundă. După
cum sa discutat mai jos, o lume cu o conectivitate mai mare și așteptări mai mari poate
crea riscuri sociale semnificative dacă populațiile simt că nu au nicio șansă de a atinge
vreun nivel de prosperitate sau sens în viața lor.

Astăzi, un loc de muncă din clasa de mijloc nu mai garantează un stil de viață al
clasei de mijloc și, în ultimii 20 de ani, cele patru atribute tradiționale ale statutului
clasei de mijloc (educație, sănătate, pensii și proprietate asupra casei) s-au comportat
mai prost decât inflația. În SUA și Marea Britanie, educația este acum la prețuri de lux. O
Page | 64
economie de piață câștigătoare, la care clasa de mijloc are un acces din ce în ce mai
limitat, poate trece prin stări de rău democratice și abandonate, care compun provocări
sociale.

3.4.2 Comunitate

Dintr-un punct de vedere social larg, unul dintre cele mai mari (și mai observabile)
efecte ale digitalizării este apariția societății „centrate pe mine” - un proces de
individualizare și apariție a unor noi forme de apartenență și comunitate. Contrar
trecutului, noțiunea de apartenență la o comunitate astăzi este mai mult definită de
proiectele personale și de valorile și interesele individuale decât de spațiu (comunitatea
locală), de muncă și de familie.

Noile forme de mass-media digitale, care formează o componentă esențială a celei

de-a patra revoluții industriale, conduc tot mai mult încadrarea noastră individuală și
colectivă a societății și comunității. Mass-media digitală conectează oamenii unul la unul
și unul la mulți în moduri complet noi, permițându-le utilizatorilor să mențină prietenii în
timp și la distanță, creând noi grupuri de interese și permițându-le celor care sunt social
sau fizic izolați să se conecteze cu persoane cu aceeași intenție. Disponibilitatea ridicată,
costurile reduse și aspectele neutre din punct de vedere geografic ale mass-media digitale
permit, de asemenea, o interacțiune mai mare între granițele sociale, economice,
culturale, politice, religioase și ideologice.

Accesul la media digitală online creează avantaje substanțiale pentru mulți.

Dincolo de rolul său în furnizarea de informații (de exemplu, refugiații care fug din Siria
folosesc grupurile Google Maps și Facebook nu numai pentru a planifica rutele de
călătorie, ci și pentru a evita exploatarea de către traficanții de persoane58), oferă, de
asemenea, oportunități pentru ca indivizii să aibă o voce și să participe la activități civice.
dezbaterea și luarea deciziilor.

Din păcate, în timp ce a patra revoluție industrială împuternicește cetățenii, poate

fi folosită și pentru a acționa împotriva intereselor lor. Raportul global al riscurilor din
2016 al Forumului descrie fenomenul „cetățeanului (dez) împuternicit”, prin care indivizii
și comunitățile sunt simultan împuternicite și excluse prin utilizarea tehnologiilor
emergente de către guverne, companii și grupuri de interese (a se vedea caseta G: The
(Dis) cetățean împuternicit).

Puterea democratică a mass-media digitale înseamnă că poate fi folosită și de

actori non-statali, în special de comunitățile cu intenții dăunătoare de a răspândi
propagandă și de a mobiliza adepți în favoarea cauzelor extremiste, așa cum sa văzut
recent odată cu ascensiunea lui Da'esh și a altor organizații teroriste cunoscute de media.

Există pericolul ca dinamica de partajare care caracterizează utilizarea rețelelor

sociale să distorsioneze procesul decizional și să prezinte riscuri pentru societatea civilă.
Contraintuitiv, faptul că există atât de multe medii disponibile prin canale digitale poate
Page | 65
însemna că sursele de știri ale unui individ devin înguste și polarizate în ceea ce
psihologul clinic MIT Sherry Turkle, profesor de studii sociale de știință și tehnologie,
numește o „spirală a tăcerii” ”. Acest lucru contează deoarece ceea ce citim, împărtășim și
vedem în contextul rețelelor sociale ne modelează deciziile politice și civice.

Caseta G: Cetățeanul (dez) împuternicit

Termenul „cetățean (dez) împuternicit” descrie dinamica care iese din
interacțiunea a două tendințe: una împuternicitoare, una neputernicitoare. Indivizii se
simt împuterniciți de schimbările tehnologice care le fac mai ușor să strângă informații,
să comunice și să organizeze și experimentează noi modalități de a participa la viața
civică. În același timp, indivizii, grupurile societății civile, mișcările sociale și comunitățile
locale se simt din ce în ce mai excluse de la participarea semnificativă la procesele
tradiționale de luare a deciziilor, inclusiv votarea și alegerile, și sunt împuterniciți în ceea
ce privește capacitatea lor de a influența și de a fi ascultați de instituțiile dominante și
surse de putere în guvernanța națională și regională.

În extremitatea sa, există pericolul real că guvernele ar putea folosi combinații de

tehnologii pentru a suprima sau oprima acțiunile organizațiilor societății civile și ale
grupurilor de indivizi care caută să creeze transparență în jurul activităților guvernelor și
întreprinderilor și să promoveze schimbarea. În multe țări din întreaga lume există dovezi
că spațiul pentru societatea civilă se micșorează pe măsură ce guvernele promovează
legislația și alte politici care restricționează independența grupurilor societății civile și le
restricționează activitățile. Instrumentele celei de-a patra revoluții industriale permit noi
forme de supraveghere și alte mijloace de control care contravin societăților sănătoase și
deschise.

Source: Global Risks Report 2016, World Economic Forum

De exemplu, un studiu al impactului mesajelor de ieșire din vot pe Facebook a

constatat că acestea „au crescut participarea directă cu aproximativ 60.000 de alegători
și indirect prin contagiune socială de către alți 280.000 de alegători, pentru un total de
340.000 de voturi suplimentare”59. Această cercetare evidențiază puterea pe care o au
platformele media digitale în selectarea și promovarea mass-media pe care o consumăm
online. De asemenea, indică oportunitatea pentru tehnologiile online de a îmbina formele
tradiționale de implicare civică (cum ar fi votarea reprezentanților locali, regionali sau
naționali) cu modalități inovatoare de a oferi cetățenilor o influență mai directă asupra
deciziilor care le afectează comunitățile.

Page | 66
 3.5 Individul
A patra revoluție industrială nu schimbă doar ceea ce facem, ci și cine suntem.
Impactul pe care îl va avea asupra noastră ca indivizi este multiplu, afectându-ne
identitatea și numeroasele fațete conexe - sentimentul de confidențialitate, noțiunile
noastre de proprietate, tiparele noastre de consum, timpul pe care îl dedicăm muncii și
timpului liber, modul în care ne dezvoltăm carierele, cultivă-ne abilitățile. Va influența
modul în care întâlnim oameni și cultivăm relațiile, ierarhiile de care depindem, sănătatea
noastră și poate mai devreme decât credem, ar putea duce la forme de augmentare
umană care ne vor face să punem la îndoială însăși natura existenței umane. Astfel de
schimbări provoacă entuziasm și frică pe măsură ce ne deplasăm cu o viteză fără
precedent.

Până acum, tehnologia ne-a permis în primul rând să facem lucrurile în moduri
mai ușoare, mai rapide și mai eficiente. De asemenea, ne-a oferit oportunități de
dezvoltare personală. Dar începem să vedem că există multe mai multe oferte și joc. Din
toate motivele menționate deja, suntem în pragul unei schimbări sistemice radicale care
necesită adaptarea continuă a ființelor umane. Drept urmare, putem asista la un grad
din ce în ce mai mare de polarizare în lume, marcat de cei care îmbrățișează schimbarea
față de cei care rezistă ei.

Acest lucru dă naștere unei inegalități care depășește cea socială descrisă anterior.
Această inegalitate ontologică îi va separa pe cei care se adaptează de cei care rezistă -
câștigătorii și pierzătorii materiali în toate sensurile cuvântului. Câștigătorii pot beneficia
chiar de o formă de îmbunătățire radicală a omului generată de anumite segmente ale
celei de-a patra revoluții industriale (cum ar fi ingineria genetică) de care pierzătorii vor fi
privați. Acest lucru riscă să creeze conflicte de clasă și alte ciocniri, spre deosebire de
orice am văzut înainte. Această diviziune potențială și tensiunile pe care le provoacă vor fi
exacerbate de o diviziune generațională cauzată de cei care au cunoscut și au crescut
doar într-o lume digitală față de cei care nu și care trebuie să se adapteze. De asemenea,
dă naștere la numeroase probleme etice.

Ca inginer, sunt un mare pasionat de tehnologie și adoptator timpuriu. Cu toate

acestea, mă întreb, așa cum fac mulți psihologi și oameni de știință sociali, cum va avea
impact integrarea inexorabilă a tehnologiei în viața noastră asupra noțiunii noastre de
identitate și dacă aceasta ar putea diminua unele dintre capacitățile noastre umane prin
excelență, cum ar fi auto-reflectarea, empatia și compasiunea.

3.5.1 Identitate, moralitate și etică

Inovațiile uimitoare declanșate de a patra revoluție industrială, de la biotehnologie

la IA, redefinesc ce înseamnă să fii om. Aceștia împing pragurile actuale ale duratei de
viață, sănătății, cunoașterii și capacităților în moduri care au fost anterior rezerva science
fiction. Pe măsură ce progresează cunoștințele și descoperirile din aceste domenii,

Page | 67
concentrarea și angajamentul nostru de a purta discuții morale și etice continue sunt
esențiale. Ca ființe umane și ca animale sociale, va trebui să ne gândim individual și
colectiv la modul în care răspundem la probleme precum extinderea vieții, bebelușii de
designer, extracția memoriei și multe altele.

În același timp, trebuie să ne dăm seama că aceste descoperiri incredibile ar putea

fi, de asemenea, manipulate pentru a servi intereselor speciale - și nu neapărat celor ale
publicului în general. După cum au scris fizicianul și autorul Stephen Hawking și colegii
de știință Stuart Russell, Max Tegmark și Frank Wilczek au scris în ziarul The
Independent când au luat în considerare implicațiile inteligenței artificiale: „În timp ce
impactul pe termen scurt al IA depinde de cine o controlează, impactul pe termen
depinde dacă poate fi controlat ... Toți ar trebui să ne întrebăm ce putem face acum sau
să îmbunătățim șansele de a profita de beneficii și de a evita riscurile60”.

O dezvoltare interesantă în acest domeniu este OpenAI, o companie non-profit de

cercetare AI anunțată în decembrie 2015, cu scopul de a „avansa inteligența digitală în
modul în care este cel mai probabil să beneficieze omenirea în ansamblu, fără a fi
constrâns de nevoia de a genera profit financiar.61” Inițiativa - prezidată de Sam Altman,
președintele Y Combinator, și Elon Musk, CEO Tesla Motors - a asigurat finanțare
angajată de 1 miliard de dolari. Această inițiativă subliniază un punct cheie făcut
anterior - și anume, că unul dintre cele mai mari efecte ale celei de-a patra revoluții
industriale este potențialul de împuternicire catalizat de o fuziune a noilor tehnologii.
Aici, așa cum a afirmat Sam Altman, „cel mai bun mod în care AI se poate dezvolta este
dacă este vorba de împuternicirea individuală și de îmbunătățirea umanității și de a fi
puse la dispoziția tuturor în mod liber62”.

Impactul uman al unor tehnologii particulare, cum ar fi internetul sau telefoanele

inteligente, este relativ bine înțeles și dezbătut pe larg în rândul experților și al cadrelor
universitare. Alte impacturi sunt mult mai greu de înțeles. Așa este cazul cu IA sau
biologia sintetică. S-ar putea să vedem bebeluși de designer în viitorul apropiat,
împreună cu o serie întreagă de alte modificări pentru umanitatea noastră - de la
eradicarea bolilor genetice până la creșterea cunoașterii umane. Acestea vor ridica unele
dintre cele mai mari întrebări etice și spirituale cu care ne confruntăm ca ființe umane
(vezi Caseta H: Pe marginea etică).

Caseta H: Pe marginea etică

Progresele tehnologice ne împing spre noi frontiere ale eticii. Ar trebui să folosim
progresele uimitoare în biologie doar pentru a vindeca bolile și pentru a repara leziunile
sau ar trebui să ne facem și noi oameni mai buni? Dacă o acceptăm pe aceasta din urmă,
riscăm să transformăm părinții într-o extensie a societății de consum, caz în care copiii
noștri ar putea deveni comodizați ca obiecte făcute la comandă ale dorinței noastre? Și ce
Page | 68
înseamnă să fii „mai bun”? Să fii fără boală? Să trăiești mai mult? Să fii mai deștept? Să
alergi mai repede? Sa ai o anumita infatisare?

Ne confruntăm cu întrebări la fel de complexe și de ultimă oră cu inteligență

artificială. Luați în considerare posibilitatea ca mașinile să gândească înaintea noastră
sau chiar să ne depășească. Amazon și Netflix dețin deja algoritmi care prezic ce filme și
cărți am putea dori să vizionăm și să citim. Site-urile de întâlniri și locuri de muncă
sugerează parteneri și locuri de muncă - în cartierul nostru sau oriunde în lume - că
sistemele lor ar putea să ne convină cel mai bine. Ce facem? Aveți încredere în sfaturile
oferite de un algoritm sau în cele oferite de familie, prieteni sau colegi? Am consulta un
medic robotizat cu AI, cu o rată de succes perfectă sau aproape perfectă - sau am
rămâne cu medicul uman cu maniera de asigurare a patului care ne cunoaște de ani de
zile?

Când luăm în considerare aceste exemple și implicațiile lor pentru oameni, suntem
pe un teritoriu neexplorat - zorii unei transformări umane, spre deosebire de orice am
experimentat înainte.

O altă problemă substanțială se referă la puterea predictivă a inteligenței artificiale

și a învățării automate. Dacă propriul nostru comportament în orice situație devine
previzibil, câtă libertate personală am avea sau simțim că trebuie să ne abatem de la
predicție? Ar putea această dezvoltare să conducă la o situație în care ființele umane
încep să acționeze ca roboți? Acest lucru duce, de asemenea, la o întrebare mai filosofică:
cum ne menținem individualitatea, sursa diversității și democrației noastre, în era
digitală?

3.5.2 Conexiunea umană

Așa cum sugerează întrebările etice ridicate mai sus, cu cât lumea devine mai
digitală și de înaltă tehnologie, cu atât este mai mare nevoia de a simți încă atingerea
umană, alimentată de relații strânse și conexiuni sociale. Există îngrijorări tot mai mari
că, pe măsură ce a patra revoluție industrială aprofundează relațiile noastre individuale și
colective cu tehnologia, aceasta poate afecta negativ abilitățile noastre sociale și
capacitatea de a empatiza. Vedem că acest lucru se întâmplă deja. Un studiu din 2010
realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea din Michigan a constatat o scădere
de 40% a empatiei în rândul studenților (comparativ cu omologii lor de acum 20 sau 30
de ani), cea mai mare parte a acestui declin urmând după 200063.

Potrivit Sherry Turkle al MIT, 44% dintre adolescenți nu se deconectează niciodată

de la priză, chiar și în timp ce fac sport sau iau o masă cu familia sau prietenii. Cu
conversațiile față în față aglomerate de interacțiunile online, se tem că o întreagă generație
de tineri consumatori de social media se luptă să asculte, să facă contact vizual sau să
citească limbajul corpului64.
Page | 69
 Relația noastră cu tehnologiile mobile este un exemplu. Faptul că suntem
întotdeauna conectați ne poate priva de unul dintre cele mai importante atuuri ale
noastre: timpul de a ne întrerupe, a reflecta și a ne angaja într-o conversație de fond nici
ajutată de tehnologie, nici intermediată de social media. Turkle se referă la studii care
arată că, atunci când vorbesc două persoane, simpla prezență a unui telefon pe masă
între ei sau în viziunea lor periferică schimbă atât ceea ce vorbesc, cât și gradul lor de
conectare65. Aceasta nu înseamnă că renunțăm la telefoanele noastre, ci mai degrabă că
le folosim „cu mai multă intenție”.

Alți experți își exprimă îngrijorarea. Scriitorul de tehnologie și cultură Nicholas

Carr afirmă că, cu cât petrecem mai mult timp cufundați în ape digitale, cu atât
capacitățile noastre cognitive sunt mai reduse datorită faptului că încetăm să mai
exercităm controlul asupra atenției noastre: „Rețeaua este prin proiectarea unui sistem
de întrerupere, a unei mașini adaptate pentru împărțirea atenției. Întreruperile frecvente
ne împrăștie gândurile, ne slăbesc memoria și ne fac tensionați și anxioși. Cu cât este mai
complex trenul de gândire în care suntem implicați, cu atât este mai mare deteriorarea
cauzată de distracții.66"

În 1971, Herbert Simon, care a câștigat Premiul Nobel pentru economie în 1978, a
avertizat că „o bogăție de informații creează o sărăcie a atenției”. Asta este mult mai rău
astăzi, în special pentru factorii de decizie care tind să fie supraîncărcați cu prea multe
„chestii” - copleșiți și în exces, într-o stare de stres constant. „Într-o epocă de accelerație,
nimic nu poate fi mai exaltant decât să mergi încet”, scrie eseistul de călătorie Pico Iyer.
„Și într-o epocă de distragere a atenției, nimic nu este atât de luxos ca să fii atent. Și într-
o epocă de mișcare constantă, nimic nu este atât de urgent ca să stai nemișcat67”.

Creierul nostru, angajat de toate instrumentele digitale care ne conectează 24 de

ore, riscă să devină o mașină de mișcare perpetuă care ne pune într-o frenezie neîncetată.
Nu este neobișnuit pentru mine să vorbesc cu liderii care spun că nu mai au timp să se
oprească și să reflecteze, darămite să se bucure de „luxul” de a citi chiar și un articol
scurt până la capăt. Factorii de decizie din toate părțile societății globale par să se afle
într-o stare de epuizare din ce în ce mai mare, atât de depășită de mai multe cereri
concurente încât să treacă de la frustrare la resemnare și, uneori, la disperare. În noua
noastră eră digitală, este într-adevăr dificil să ne retragem, deși nu este imposibil.

3.5.3 Gestionarea informațiilor publice și private

Una dintre cele mai mari provocări individuale ridicate de internet și gradul nostru
crescut de interconectare, în general, se referă la confidențialitate. Este o problemă care
se conturează din ce în ce mai mult, deoarece, așa cum a observat filosoful politic al
Universității Harvard, Michael Sandel, „se pare că suntem din ce în ce mai dispuși să
schimbăm confidențialitatea pentru confort cu multe dintre dispozitivele pe care le

Page | 70
folosim în mod obișnuit68”. Încurajat parțial de dezvăluirile lui Edward Snowden,
dezbaterea globală despre semnificația vieții private într-o lume cu transparență mai mare
abia a început, deoarece vedem cum internetul poate fi un instrument fără precedent de
eliberare și democratizare și în același timp , un facilitator al supravegherii de masă
indiscriminate, de anvergură și aproape de neînțeles.

De ce contează atât de mult confidențialitatea? Cu toții înțelegem instinctiv de ce

confidențialitatea este atât de esențială pentru noi înșine. Chiar și pentru cei care susțin
că nu apreciază în mod deosebit viața privată și nu au nimic de ascuns, există tot felul de
lucruri spuse și făcute despre care s-ar putea să nu dorim să știe altcineva. Există
numeroase cercetări care arată că atunci când cineva știe că este urmărit,
comportamentul său devine mai conformist și mai conform.

Cu toate acestea, această carte nu este locul pentru a vă angaja într-o reflecție
îndelungată despre semnificația vieții private sau pentru a răspunde la întrebări cu
privire la proprietatea datelor. Cu toate acestea, mă aștept din plin că o dezbatere cu
privire la multe aspecte fundamentale, cum ar fi impactul asupra vieții noastre interioare,
care rezultă din pierderea controlului asupra datelor noastre, se va intensifica doar în
capul anilor (a se vedea Caseta I: Wellness and the Bounds of Privacy ).

Aceste probleme sunt incredibil de complexe. Abia începem să ne dăm seama de

posibilele lor implicații psihologice, morale și sociale. La nivel personal, prevăd
următoarea problemă legată de confidențialitate: Când viața cuiva devine complet
transparentă și când indiscrețiile mari sau mici devin cunoscute de toți, cine va avea
curajul să își asume responsabilități de conducere de vârf?

A patra revoluție industrială face din tehnologie o parte omniprezentă și

predominantă a vieții noastre individuale și, totuși, abia începem să înțelegem modul în
care această schimbare tehnologică a mării ne va afecta sinele interior. În cele din urmă,
revine fiecăruia dintre noi să garanteze că suntem slujiți, nu înrobiți de tehnologie. La
nivel colectiv, trebuie să ne asigurăm, de asemenea, că provocările pe care tehnologia ni
le aruncă sunt înțelese și analizate în mod corespunzător. Doar așa putem fi siguri că a
patra revoluție industrială ne va spori, mai degrabă decât să dăuneze, bunăstării noastre.

Caseta I: Wellness și limitele confidențialității

Ceea ce se întâmplă în prezent cu dispozitivele de wellness purtabile oferă un
sentiment al complexității problemei de confidențialitate. Un număr din ce în ce mai mare
de companii de asigurări se gândesc să ofere această ofertă asiguraților lor: dacă purtați
un dispozitiv care vă monitorizează starea de sănătate - cât de mult dormiți și exercitați,
numărul de pași pe care îl faceți în fiecare zi, numărul și tipul de calorii pe care le
consumați etc. - și dacă sunteți de acord că aceste informații pot fi trimise furnizorului
dvs. de asigurări de sănătate, vă vom oferi o reducere la prima dvs.
Page | 71
 Este aceasta o dezvoltare pe care ar trebui să o primim pentru că ne motivează să
ducem o viață mai sănătoasă? Sau este o mișcare îngrijorătoare către un mod de viață în
care supravegherea - atât din partea guvernului, cât și a companiilor - devine din ce în ce
mai intruzivă? Pentru moment, acest exemplu se referă la o alegere individuală - decizia
de a accepta sau nu purtarea unui dispozitiv de wellness.

Dar, împingând acest lucru mai departe, să presupunem că angajatorul este cel
care îi îndrumă pe fiecare dintre angajații săi să poarte un dispozitiv care raportează date
de sănătate asigurătorului, deoarece compania dorește să îmbunătățească
productivitatea și, eventual, să își scadă costurile asigurărilor de sănătate. Ce se întâmplă
dacă compania solicită angajaților reticenți să respecte sau altfel să plătească o amendă?
Ceea ce anterior părea o alegere individuală conștientă - purtarea sau nu a unui
dispozitiv - devine o chestiune de conformitate cu noile norme sociale pe care cineva le
poate considera inacceptabile.

Calea de urmat
A patra revoluție industrială poate conduce la întreruperi, dar provocările pe care
le prezintă sunt proprii noastre. Este astfel în puterea noastră să le abordăm și adoptăm
schimbările și politicile necesare pentru a ne adapta (și a înflori) în noul nostru mediu
emergent.

Nu putem aborda în mod semnificativ aceste provocări decât dacă mobilizăm

înțelepciunea colectivă a minților, inimilor și sufletelor noastre. Pentru a face acest lucru,
cred că trebuie să adaptăm, să modelăm și să valorificăm potențialul de perturbare prin
cultivarea și aplicarea a patru tipuri diferite de inteligență:

- contextual (mintea)

- modul în care ne înțelegem și aplicăm cunoștințele

- emoțional (inima)

- modul în care procesăm și integrăm gândurile și

- trăim și ne raportăm la noi înșine și unul la celălalt

- inspirat (sufletul)

- modul în care folosim un sentiment de scop individual, partajat, încredere și alte

virtuți pentru a efectua schimbarea și a acționa spre binele comun

- fizic (corpul)

Page | 72
 - modul în care cultivăm și ne menținem sănătatea personală și bunăstarea și a
celor din jurul nostru să fie în măsură să aplice energia necesară atât pentru
transformarea individuală, cât și pentru cea a sistemelor:

Inteligența contextuală – mintea

Liderii buni înțeleg și stăpânesc inteligența contextuală69. Un sentiment de context

este definit ca abilitatea și disponibilitatea de a anticipa tendințele emergente și de a
conecta punctele. Acestea au fost caracteristici comune ale conducerii eficiente de-a
lungul generațiilor și, în cea de-a patra revoluție industrială, sunt o condiție prealabilă
pentru adaptare și supraviețuire.

Pentru a dezvolta inteligența contextuală, factorii de decizie trebuie să înțeleagă

mai întâi valoarea diverselor rețele. Aceștia se pot confrunta cu niveluri semnificative de
perturbare numai dacă sunt extrem de conectați și bine conectați în rețea peste granițele
tradiționale. Factorii de decizie trebuie să aibă capacitatea și disponibilitatea de a se
angaja cu toți cei care au o abordare a problemei la îndemână. În acest fel, ar trebui să
aspirăm să fim mai conectați și mai incluzivi.

Numai prin adunarea și lucrul în colaborare cu lideri din afaceri, guvern, societate
civilă, credință, mediul academic și tânăra generație devine posibil să se obțină o
perspectivă holistică a ceea ce se întâmplă. În plus, acest lucru este esențial pentru a
dezvolta și implementa idei și soluții integrate care vor duce la schimbări durabile.

Acesta este principiul înglobat în teoria multipartităților (ceea ce comunitățile

Forumului Economic Mondial numesc adesea Spiritul lui Davos), pe care l-am propus
pentru prima dată într-o carte publicată în 197170. Limitele dintre sectoare și profesii
sunt artificiale și se dovedesc a fi din ce în ce mai contraproductive. . Mai mult ca
oricând, este esențial să dizolvați aceste bariere prin angajarea puterii rețelelor pentru a
crea parteneriate eficiente. Companiile și organizațiile care nu reușesc să facă acest lucru
și nu participă la discuții prin crearea de echipe diverse vor avea dificultăți de adaptare la
întreruperile erei digitale.

Liderii trebuie, de asemenea, să se dovedească capabili să-și schimbe cadrul

mental și conceptual și principiile de organizare. În lumea actuală perturbatoare, care se
schimbă rapid, gândirea în silozuri și o viziune fixă asupra viitorului se fosilizează, motiv
pentru care este mai bine, în dihotomia prezentată de filosoful Isaiah Berlin în eseul său
din 1953 despre scriitori și gânditori, să fii vulpe decât un arici. Funcționarea într-un
mediu din ce în ce mai complex și perturbator necesită agilitatea intelectuală și socială a
vulpii, mai degrabă decât focalizarea fixă și îngustă a ariciului. În termeni practici,
aceasta înseamnă că liderii nu își pot permite să gândească în silozuri. Abordarea lor
asupra problemelor și provocărilor trebuie să fie holistică, flexibilă și adaptativă,
integrând continuu multe interese și opinii diverse.
Page | 73
 Inteligența emoțională – inima

Ca o completare a inteligenței contextuale, nu un substitut pentru aceasta,

inteligența emoțională este un atribut din ce în ce mai esențial în a patra revoluție
industrială. Așa cum a afirmat psihologul de management David Caruso de la Centrul de
Inteligență Emoțională din Yale, nu ar trebui să fie văzut ca opusul inteligenței raționale
sau „triumful inimii peste cap - este intersecția unică a ambelor”71. În literatura
academică, inteligența emoțională este creditată prin faptul că le permite liderilor să fie
mai inovatori și le permite să fie agenți ai schimbării.

Pentru liderii de afaceri și decidenții politici, inteligența emoțională este

fundamentul vital pentru abilitățile critice pentru a reuși în era celei de-a patra revoluții
industriale, și anume conștiința de sine, autoreglarea, motivația, empatia și abilitățile
sociale72. Academicii specializați în studiul inteligenței emoționale arată că factorii de
decizie mari sunt diferențiați de cei medii prin nivelul lor de inteligență emoțională și
capacitatea de a cultiva această calitate în mod continuu.

Într-o lume caracterizată de schimbări persistente și intense, instituțiile bogate în

lideri cu inteligență emoțională ridicată nu numai că vor fi mai creative, dar vor fi, de
asemenea, mai bine echipate pentru a fi mai agile și rezistente - o trăsătură esențială
pentru a face față perturbărilor. Mentalitatea digitală, capabilă să instituționalizeze
colaborarea multifuncțională, aplatizând ierarhiile și construind medii care să încurajeze
o generație de idei noi depinde profund de inteligența emoțională

Inteligență inspirată - sufletul

Alături de inteligența contextuală și emoțională, există o a treia componentă critică

pentru navigarea eficientă a celei de-a patra revoluții industriale. Este ceea ce eu numesc
inteligență inspirată. Atrage din spiritul latin, pentru a respira, inteligența inspirată este
despre căutarea continuă a sensului și a scopului. Se concentrează pe hrănirea
impulsului creator și ridicarea umanității către o nouă conștiință colectivă și morală
bazată pe un sentiment comun al destinului.

Partajarea este ideea cheie aici. După cum am menționat anterior, dacă tehnologia
este unul dintre posibilele motive pentru care ne îndreptăm către o societate centrată pe
mine, este o necesitate absolută să reechilibrăm această tendință către o concentrare
asupra sinelui cu un sentiment omniprezent al scopului comun. Suntem cu toții
împreună și riscăm să nu putem aborda provocările celei de-a patra revoluții industriale
și să profităm de avantajele celei de-a patra revoluții industriale, cu excepția cazului în
care dezvoltăm în mod colectiv un sentiment de scop comun ( nota mea: socialism?).

Pentru a face acest lucru, încrederea este esențială. Un nivel ridicat de încredere
favorizează angajamentul și munca în echipă, iar acest lucru este cu atât mai acut în cea
de-a patra revoluție industrială, unde inovația colaborativă este esențială. Acest proces
poate avea loc numai dacă este alimentat într-un mediu de încredere, deoarece există
Page | 74
atât de mulți constituenți și probleme implicate. În cele din urmă, toate părțile interesate
au un rol în a se asigura că inovația este îndreptată spre binele comun. Dacă vreun grup
major de părți interesate consideră că nu este cazul, încrederea va fi erodată.

Într-o lume în care nimic nu mai este constant, încrederea devine unul dintre cele
mai valoroase atribute. Încrederea poate fi câștigată și menținută numai dacă factorii de
decizie sunt încorporați într-o comunitate și luând decizii întotdeauna în interesul
comun și nu în urmărirea obiectivelor individuale.

Inteligența fizică – corpul

Inteligența contextuală, emoțională și inspirată sunt toate atribute esențiale pentru

a face față și pentru a beneficia de a patra revoluție industrială. Cu toate acestea, acestea
vor necesita sprijinul vital al unei a patra forme de inteligență - cea fizică, care implică
susținerea și hrănirea sănătății și bunăstării personale. Acest lucru este esențial, deoarece
pe măsură ce ritmul schimbării se accelerează, pe măsură ce complexitatea crește și pe
măsură ce crește numărul de jucători implicați în procesele noastre de luare a deciziilor,
necesitatea de a ne menține în formă și de a rămâne calm sub presiune devine cu atât
mai esențială.

Epigenetica, un domeniu al biologiei care a înflorit în ultimii ani, este procesul

prin care mediul modifică expresia genelor noastre. Arată incontestabil importanța critică
a somnului, a alimentației și a exercițiilor fizice în viața noastră. Exercițiul regulat, de
exemplu, are un impact pozitiv asupra modului în care gândim și simțim. Ne afectează în
mod direct performanța la locul de muncă și, în cele din urmă, capacitatea noastră de a
reuși.

Înțelegerea unor noi modalități de a ne menține corpurile fizice în armonie cu

mintea, emoțiile și lumea în general este extrem de importantă și învățăm mai multe
despre acest lucru prin progresele incredibile realizate în numeroase domenii, inclusiv în
științele medicale, dispozitive portabile, tehnologii implantabile și cercetare a creierului. În
plus, spun adesea că un lider necesită „nervi buni” pentru a aborda în mod eficient
numeroasele provocări simultane și complexe cu care ne confruntăm. Acest lucru va fi
din ce în ce mai critic pentru a naviga și valorifica oportunitățile celei de-a patra revoluții
industriale.

Spre o nouă renaștere culturală

Așa cum a scris poetul Rainer Maria Rilke, „viitorul intră în noi ... pentru a se
transforma în noi cu mult înainte să se întâmple”73. Nu trebuie să uităm că era în care
trăim în prezent, Antropocenul sau Epoca umană, marchează pentru prima dată în
istoria lumii că activitățile umane sunt forța primară în modelarea tuturor sistemelor care
susțin viața pe pământ.

Depinde de noi

Page | 75
 Astăzi ne aflăm la începutul celei de-a patra revoluții industriale, așteptând cu
nerăbdare și, mai important, având capacitatea de a-i influența drumul.

A ști ce este necesar pentru a prospera este un lucru; să acționezi asupra ei este
altul. Unde conduc toate acestea și cum ne putem pregăti cel mai bine?

Voltaire, filosoful și scriitorul francez al epocii iluminismului, care a trăit mulți ani
la doar câțiva kilometri distanță de locul în care scriu această carte, a spus odată:
„Îndoielile sunt o condiție incomodă, dar certitudinea este ridicolă”74. Într-adevăr, ar fi
naiv să pretindem că știm exact unde va duce a patra revoluție industrială. Dar ar fi la fel
de naiv să fii paralizat de frică și incertitudine cu privire la care ar putea fi acea direcție.
După cum am subliniat de-a lungul acestei cărți, cursul final pe care îl ia cea de-a patra
revoluție industrială va fi în cele din urmă determinat de capacitatea noastră de a o
modela într-un mod care să-și dezvăluie întregul potențial.

În mod clar, provocările sunt la fel de descurajante pe cât oportunitățile sunt

convingătoare. Împreună, trebuie să lucrăm pentru a transforma aceste provocări în
oportunități, pregătindu-ne în mod adecvat - și proactiv - efectele și impactul lor. Lumea
se schimbă rapid, este hiperconectată, din ce în ce mai complexă și devine din ce în ce
mai fragmentată, dar putem să ne modelăm viitorul într-un mod care să fie în beneficiul
tuturor. Fereastra oportunității pentru a face acest lucru este acum.

Ca prim pas vital, trebuie să continuăm să conștientizăm și să stimulăm

înțelegerea în toate sectoarele societății, ceea ce aspiră să realizeze această carte. Trebuie
să nu mai gândim în moduri compartimentate atunci când luăm decizii - mai ales că
provocările cu care ne confruntăm sunt din ce în ce mai interconectate. Doar o abordare
incluzivă poate genera înțelegerea necesară pentru a aborda numeroasele probleme
ridicate de a patra revoluție industrială. Acest lucru va necesita structuri de colaborare și
flexibile care să reflecte integrarea diferitelor ecosisteme și care să țină seama pe deplin
de toate părțile interesate, reunind sectoarele public și privat, precum și cele mai
cunoscute minți din lume din toate mediile.

În al doilea rând, bazându-ne pe o înțelegere comună, trebuie să dezvoltăm

narațiuni pozitive, comune și cuprinzătoare despre modul în care putem modela a patra
revoluție industrială pentru generațiile actuale și viitoare. Deși este posibil să nu
cunoaștem conținutul precis al acestor narațiuni, cunoaștem trăsături critice pe care
trebuie să le conțină. De exemplu, trebuie să facă explicite valorile și principiile etice pe
care viitoarele noastre sisteme trebuie să le întruchipeze. Piețele sunt motoare eficiente
pentru crearea bogăției, dar trebuie să ne asigurăm că valorile și etica sunt în centrul
comportamentelor noastre individuale și colective, precum și a sistemelor pe care le
hrănesc. Aceste narațiuni trebuie, de asemenea, să evolueze grade progresiv mai ridicate
de luare a perspectivei, de la toleranță și respect la grijă și compasiune. De asemenea,
aceștia ar trebui să fie abilitatori și incluzivi, conduși de valori comune care să încurajeze
acest lucru.
Page | 76
 În al treilea rând, pe baza conștientizării sporite și a povestirilor comune, trebuie
să ne angajăm în restructurarea sistemelor noastre economice, sociale și politice pentru a
profita din plin de oportunitățile oferite. Este clar că sistemele noastre actuale de luare a
deciziilor și modelele dominante de creare a bogăției au fost concepute și evoluate
progresiv pe parcursul primelor trei revoluții industriale. Cu toate acestea, aceste sisteme
nu mai sunt echipate pentru a îndeplini nevoile generaționale actuale și, mai precis,
viitoare în contextul celei de-a patra revoluții industriale. Acest lucru va necesita în mod
clar o inovație sistemică și nu ajustări sau reforme la scară mică la margine.

După cum arată cei trei pași, nu putem ajunge acolo fără o cooperare și un dialog
continuu - la nivel local, național și supranațional, toate părțile interesate având o voce.
Trebuie să ne concentrăm pe corectarea condițiilor de bază și nu doar să ne concentrăm
asupra aspectelor tehnice. După cum ne amintește evoluționistul Martin Nowak, profesor
de matematică și biologie la Universitatea Harvard, cooperarea este „singurul lucru care
va răscumpăra omenirea”75. În calitate de arhitect principal al celor patru miliarde de ani
de evoluție, cooperarea a reprezentat o forță motrice, deoarece ne permite să ne adaptăm
pe fondul unei complexități tot mai mari și consolidăm coeziunea politică, economică și
socială prin care se realizează progrese substanțiale.

Cu o cooperare eficientă între mai mulți părți interesate, sunt convins că a patra
revoluție industrială are potențialul de a aborda - și, eventual, de a rezolva - provocările
majore cu care se confruntă în prezent lumea.

În cele din urmă, se reduce la oameni, cultură și valori. Într-adevăr, trebuie să

lucrăm foarte mult pentru a ne asigura că toți cetățenii din toate culturile, națiunile și
grupurile de venituri înțeleg necesitatea stăpânirii celei de-a patra revoluții industriale și
a provocărilor sale civilizaționale.

Haideți să modelăm împreună un viitor care funcționează pentru toți, punând

oamenii pe primul loc, împuternicindu-i și reamintindu-ne în mod constant că toate
aceste noi tehnologii sunt în primul rând instrumente create de oameni pentru oameni.

Prin urmare, să ne asumăm responsabilitatea colectivă pentru un viitor în care

inovația și tehnologia sunt centrate pe umanitate și pe nevoia de a servi interesul public și
să ne asigurăm că le folosim pentru a ne conduce pe toți către o dezvoltare mai durabilă.

Putem merge chiar mai departe. Cred cu tărie că epoca noii tehnologii, dacă ar fi
modelată într-un mod receptiv și responsabil, ar putea cataliza o nouă renaștere
culturală care ne va permite să ne simțim parte a ceva mult mai mare decât noi înșine - o
adevărată civilizație globală. A patra revoluție industrială are potențialul de a robotiza
umanitatea și, astfel, de a compromite sursele noastre tradiționale de semnificație -
muncă, comunitate, familie, identitate. Sau putem folosi a patra revoluție industrială
pentru a ridica umanitatea într-o nouă conștiință colectivă și morală bazată pe un

Page | 77
sentiment comun al destinului. Nouă ne revine tuturor să ne asigurăm că aceasta se
întâmplă.

Page | 78
 Mulțumiri
Toți cei de la Forumul Economic Mondial suntem conștienți de responsabilitatea
noastră, ca organizație internațională de cooperare public-privat, de a servi ca o
platformă globală pentru a ajuta la definirea provocărilor asociate celei de-a patra
revoluții industriale și pentru a ajuta toate părțile interesate să-și formeze soluții adecvate
într-un mod proactiv și într-o manieră cuprinzătoare, în colaborare cu partenerii,
membrii și componenții noștri.

Din acest motiv, tema reuniunii anuale a Forumului 2016 din Davos Klosters este
„Stăpânirea celei de-a patra revoluții industriale”. Ne-am angajat să catalizăm discuții și
parteneriate constructive în jurul acestui subiect în toate provocările, proiectele și
întâlnirile noastre. Întâlnirea anuală a noilor campioni ai Forumului din Tianjin, China,
în iunie 2016, va oferi, de asemenea, o oportunitate critică pentru liderii și inovatorii din
cercetare, tehnologie, comercializare și reglementare pentru a se întâlni și a face schimb
de idei despre cum să valorifice cea de-a patra revoluție industrială beneficiu posibil al
tuturor. Pentru toate aceste activități, sper ca această carte să servească drept primar și
ghid, echipând liderii să se lupte cu implicațiile politice, sociale și economice, precum și
să înțeleagă progresele tehnologice care le creează.

Această carte nu ar fi fost posibilă fără sprijinul și angajamentul entuziast al

tuturor colegilor mei de la Forumul Economic Mondial. Le datorez imense mulțumiri. Îmi
exprim recunoștința deosebită față de Nicholas Davis, Thierry Malleret și Mel Rogers, care
au fost parteneri esențiali pe parcursul procesului de cercetare și scriere. De asemenea,
sunt recunoscător colegilor mei și tuturor echipelor care au contribuit la secțiuni
specifice ale cărții, în special Jennifer Blanke, Margareta Drzeniek-Hanouz, Silvia
Magnoni și Saadia Zahidi despre economie și societate; Jim Hagemann Snabe, Mark
Spelman și Bruce Weinelt în afaceri și industrie; Dominic Waughray despre mediu;
Helena Leurent despre guverne; Espen Barth Eide și Anja Kaspersen despre geopolitică și
securitate internațională; și Olivier Oullier despre neurotehnologie.

Scrierea acestei cărți a descoperit expertiză excepțională în întregul personal al

Forumului și mulțumesc tuturor celor care mi-au împărtășit ideile, atât online, cât și
personal. Aici, în special, mulțumesc membrilor grupului de lucru pentru tehnologii
emergente: David Gleicher, Rigas Hadzilacos, Natalie Hatour, Fulvia Montresor și Olivier
Woeffray - și multor alții care și-au petrecut timpul gândindu-se profund la aceste
probleme: Chidiogo Akunyili, Claudio Cocorocchia, Nico Daswani , Mehran Gul,
Alejandra Guzman, Mike Hanley, Lee Howell, Jeremy Jurgens, Bernice Lee, Alan Marcus,
Adrian Monck, Thomas Philbeck și Philip Shetler-Jones.

Mulțumirea mea profundă se adresează, de asemenea, tuturor membrilor

comunității Forum care mi-au ajutat să-mi modelez gândirea despre a patra revoluție
Page | 79
industrială. Îi mulțumesc în mod deosebit lui Andrew McAfee și Erik Brynjolfsson pentru
că mi-au inspirat ideile cu privire la impactul inovației tehnologice și marile provocări și
oportunități care ne stau în față și Dennis Snower și Stewart Wallis pentru faptul că au
subliniat necesitatea unor narațiuni bazate pe valori, dacă dorim să reușește să valorifice
a patra revoluție industrială pentru binele global.

Mulțumiri suplimentare lui Marc Benioff, Katrine Bosley, Justine Cassell, Mariette
DiChristina, Murali Doraiswamy, Nita Farahany, Zev Furst, Nik Gowing, Victor
Halberstadt, Ken Hu, Lee Sang-Yup, Alessio Lomuscio, Jack Ma, Ellen MacArthur, Peter
Maurer, Bernard Meyerson, Andrew Maynard, William McDonough, James Moody,
Andrew Moore, Michael Osborne, Fiona Paua Schwab, Feike Sijbesma, Vishal Sikka,
Philip Sinclair, Hilary Sutcliffe, Nina Tandon, Farida Vis, Sir Mark Walport și Alex Wyatt,
cu care am corespondat sau am fost intervievat pentru această carte.

Rețeaua forumurilor de consiliere de agendă globală și „comunitățile noastre

orientate spre viitor” s-au implicat puternic în acest subiect și au oferit informații bogate
cu privire la toate subiectele discutate aici. O apreciere specială este acordată Consiliului
global al agendei privind viitorul software-ului și societății, migrația și viitorul orașelor.
Sunt, de asemenea, recunoscător față de gama remarcabilă de lideri de gândire care și-au
contribuit cu atât de generozitate timpul și ideile cu privire la acest subiect în timpul
Summit-ului privind Agenda Globală 2015 din Abu Dhabi, precum și membrii Global
Shapers, Young Global Leaders și Young Comunitățile de oameni de știință, în special cei
care au contribuit cu idei prin TopLink, platforma virtuală de cunoaștere și colaborare a
Forumului.

Mulțumiri speciale, de asemenea, lui Alejandro Reyes pentru montaj, lui Scott
David pentru design și lui Kamal Kimaoui pentru aspectele sale și pentru publicitate.

Pentru a avea cartea pregătită la timp pentru Întâlnirea Anuală 2016, a trebuit să
fie scrisă în mai puțin de trei luni, cu colaborarea oamenilor din întreaga lume. Acest
lucru reflectă cu adevărat mediul rapid și dinamic al celei de-a patra revoluții industriale.
Așadar, în sfârșit, îți transmit profunda mea recunoștință ție, cititorului, pentru că ai
început această călătorie cu mine și pentru angajamentul tău de durată de a îmbunătăți
starea lumii.

Page | 80
 Anexă: Schimbare profunda

În a patra revoluție industrială, conectivitatea digitală activată de tehnologiile

software schimbă fundamental societatea. Scara impactului și viteza schimbărilor care
au avut loc au făcut transformarea care se desfășoară atât de diferită de orice altă
revoluție industrială din istoria omenirii.

Consiliul Global Agenda Forumului Economic Mondial pentru Viitorul Software-

ului și Societății a realizat un sondaj la 800 de directori pentru a evalua când liderii de
afaceri anticipează că aceste tehnologii de schimbare a jocurilor vor intra în domeniul
public într-un grad semnificativ și pentru a înțelege pe deplin implicațiile acestor
schimbări către indivizi, organizații, guvern și societate.

Raportul sondajului Deep Shift - Technology Tipping Points and Social Impact a
fost publicat în septembrie 201576. Reproduse mai jos sunt 21 de schimburi de
tehnologie prezentate în studiu și două suplimentare, inclusiv punctele de basculare
pentru aceste tehnologii și datele sosirii lor pe piață.

Schimbarea 1: Tehnologii implantabile

Punctul de vârf: primul telefon mobil implantabil disponibil comercial

Până în 2025: 82% dintre respondenți se așteptau ca acest punct de vârf să se fi

produs.

Oamenii devin din ce în ce mai conectați la dispozitive, iar dispozitivele respective

devin din ce în ce mai conectate la corpul lor. Dispozitivele nu sunt doar purtate, ci și
implantate în corpuri, deservind comunicațiile, monitorizarea localizării și
comportamentului și funcțiile de sănătate.

Pacemaker-urile și implanturile cohleare au fost doar începutul acestui lucru,

fiind lansate în mod constant mai multe dispozitive de sănătate. Aceste dispozitive vor
putea simți parametrii bolilor; acestea vor permite indivizilor să ia măsuri, să trimită date
centrelor de monitorizare sau să elibereze în mod automat medicamente curative.

Tatuajele inteligente și alte cipuri unice ar putea ajuta la identificare și localizare.

Dispozitivele implantate vor ajuta, de asemenea, la comunicarea gândurilor exprimate în
mod normal verbal prin intermediul unui telefon inteligent „încorporat” și a gândurilor
sau a dispozițiilor potențial neexprimate prin citirea undelor cerebrale și a altor semnale.
Page | 81
 Impacturi pozitive:
- Reducerea numărului de copii dispăruți
- Creșterea rezultatelor pozitive asupra sănătății
- Creșterea autosuficienței
- O mai bună luare a deciziilor
- Recunoașterea imaginii și disponibilitatea datelor cu caracter personal (rețea
anonimă care va „striga77” de persoane)
Impacturi negative:
- Confidențialitate / supraveghere potențială
- Scăderea securității datelor
- Escapism și dependență
- Distrageri crescute (adică tulburări de deficit de atenție)
Necunoscut sau taie ambele sensuri
- Vieți mai lungi
- Schimbarea naturii relațiilor umane
- Schimbări în interacțiunile și relațiile umane
- Identificare în timp real
- Schimbare culturală (memoria eternă)

Schimbarea în acțiune
- Tatuajele digitale nu numai că arată grozav, dar pot îndeplini sarcini utile, cum
ar fi deblocarea unei mașini, introducerea codurilor de telefon mobil cu un deget sau
urmărirea proceselor corpului.

Source: https://wtvox.com/3d-printing-in-wearable-tech/top-10-implantable-wearables-
soonbody/
- Potrivit unui articol WT VOX: „Smart Dust, matrice de computere complete cu antene,
fiecare mult mai mici decât un bob de nisip, se pot organiza acum în interiorul corpului
în rețele necesare pentru a alimenta o gamă întreagă de procese interne complexe.
Imaginați-vă roiuri care atacă cancerul timpuriu, aducând ameliorarea durerii unei răni
sau chiar stocând informații personale critice într-un mod care este profund criptat și
greu de spart. Cu praf inteligent, medicii vor putea acționa în interiorul corpului tău fără
să te deschidă, iar informațiile ar putea fi stocate în interiorul tău, criptate profund, până
când le vei debloca din foarte personala ta nano rețea.”

Sursă: https://wtvox.com/3d-printing-in-wearable-tech/top-10-implantable-
wearables-soonbody/

- O pastilă inteligentă, dezvoltată de Proteus Biomedical și Novartis, are atașată un

dispozitiv digital biodegradabil, care transmite date către telefonul dvs. despre modul în
care corpul interacționează cu medicamentul.

Sursă: http://cen.acs.org/articles/90/i7/Odd-Couplings.html)

Page | 82
 Schimbarea 2: Prezența noastră digitală
Punctul de vârf: 80% dintre persoanele cu prezență digitală pe internet Până în
2025: 84% dintre respondenți se așteptau ca acest punct de vârf să se fi produs. Având o
prezență în lumea digitală a evoluat rapid în ultimii 20 sau mai mulți ani. Cu doar 10 ani
în urmă, aceasta însemna să ai un număr de telefon mobil, o adresă de e-mail și poate
un site personal sau o pagină MySpace.

Acum, prezența digitală a oamenilor este considerată interacțiunea lor digitală și se

urmărește printr-o multitudine de platforme și media online. Mulți oameni au mai mult
de o prezență digitală, cum ar fi o pagină de Facebook, cont Twitter, profil LinkedIn, blog
Tumblr, cont Instagram și adesea multe altele.

În lumea noastră din ce în ce mai conectată, viața digitală devine indisolubil legată
de viața fizică a unei persoane. În viitor, construirea și gestionarea unei prezențe digitale
va deveni la fel de obișnuită ca atunci când oamenii decid cum să se prezinte lumii de zi
cu zi prin modă, cuvinte și acte. În acea lume conectată și prin prezența lor digitală,
oamenii vor putea să caute și să împărtășească informații, să exprime liber idei, să
găsească și să fie găsiți și să dezvolte și să întrețină relații practic oriunde în lume.

Impacturi pozitive
- Transparență sporită
- Interconectare crescută și mai rapidă între indivizi și grupuri
- Creșterea libertății de exprimare
- Diseminare / schimb de informații mai rapid
- Utilizarea mai eficientă a serviciilor guvernamentale
Impacturi negative
- Confidențialitate / supraveghere potențială
- Mai multe furturi de identitate
- Hărțuirea / urmărirea online
- Gândiți-vă la grup în cadrul grupurilor de interese și polarizare sporită
- diseminarea informațiilor inexacte (necesitatea gestionării reputației);
- camere de ecou78
- Lipsa transparenței în cazul în care indivizii nu sunt la curent cu algoritmii
informaționali (pentru știri / informații)
Necunoscut sau taie ambele sensuri
- Moșteniri digitale / amprente
- Publicitate mai direcționată
- Informații și știri mai vizate
- Profilare individuală
- Identitate permanentă (fără anonimat)
- Ușurința dezvoltării mișcării sociale online (grupuri politice, grupuri de interese,
hobby-uri, grupări teroriste)

Page | 83
 Schimbarea în acțiune

Dacă cele mai mari trei site-uri de socializare populare ar fi țări, acestea ar avea
cu aproape un milion mai mulți oameni decât China „Vezi Figura I.”

Figura I:

Utilizatori activi ai site-urilor de socializare comparativ cu populațiile din cele mai

mari țări din lume

Source: http://mccrindle.com.au/the-mccrindle-blog/social-media-and-narcissism

Schimbarea 3: Viziunea ca nouă interfață

Punctul de vârf: 10% din ochelarii de lectură conectați la internet

Până în 2025: 86% dintre respondenți se așteptau la apariția acestui punct de

bascul Google Glass este doar primul dintre numeroasele moduri potențiale în care
ochelarii, ochelarii / căștile și dispozitivele de urmărire a ochilor pot deveni „inteligenți” și
pot duce la ochi și vedere, fiind conexiunea cu internet și dispozitive conectate.

Cu acces direct la aplicații și date de internet prin viziune, experiențele unei

persoane pot fi îmbunătățite, mediate sau completate complet pentru a oferi o realitate
diferită, captivantă. De asemenea, cu tehnologiile emergente de urmărire a ochilor,
dispozitivele pot alimenta informații prin interfețe vizuale, iar ochii pot fi sursa pentru
interacțiunea cu informațiile și pentru a răspunde la acestea.

Activarea viziunii ca o interfață directă imediată - prin furnizarea de instrucțiuni,

vizualizare și interacțiune - poate schimba modul în care învățarea, navigarea,
instrucțiunile și feedback-ul pentru producerea de bunuri și servicii, experimentarea
divertismentului și permiterea persoanelor cu dizabilități ajută oamenii să se angajeze
mai deplin cu lumea.

Impacturi pozitive

Page | 84
 - Informații imediate către individ pentru a lua decizii în cunoștință de cauză
pentru navigație și activități de lucru / personale
- Capacitate îmbunătățită de a îndeplini sarcini sau de a produce bunuri și servicii
cu ajutoare vizuale pentru producție, asistență medicală / chirurgie și prestarea de
servicii
- Abilitatea celor cu dizabilități de a-și gestiona interacțiunile și mișcarea și de a
experimenta lumea - prin vorbire, tastare și mișcare și prin experiențe captivante
Impacturi negative
- Distragerea mentală provocând accidente
- Traume din experiențe imersive negative
- Creșterea dependenței și a evadării

Necunoscut sau taie ambele sensuri

- Un nou segment creat în industria de divertisment
- Creșterea informațiilor imediate

Schimbarea în acțiune
Ochelarii sunt deja pe piață astăzi (nu doar produși de Google), care pot:
- Vă permite să manipulați liber un obiect 3D, permițându-i să fie modelat ca lutul
- Furnizați toate informațiile live extinse de care aveți nevoie când vedeți ceva, în
același mod în care funcționează creierul
- Vă solicită un meniu suprapus al restaurantului pe lângă care treceți
- Proiectați imagini sau videoclipuri pe orice bucată de hârtie
Source: http://www.hongkiat.com/blog/augmented-reality-smart-glasses/

Schimbarea 4: Internet portabil

Pontul: 10% dintre persoanele care poartă haine conectate la internet

Până în 2025: 91% dintre respondenți se așteptau la apariția acestui punct de

basculare Tehnologia devine din ce în ce mai personală. Computerele au fost localizate
mai întâi în camere mari, apoi pe birouri și, ulterior, pe ture ale oamenilor. În timp ce
tehnologia poate fi găsită acum în telefoanele mobile ale oamenilor din buzunare, în
curând va fi integrată direct în îmbrăcăminte și accesorii.

Lansat în 2015, Apple Watch este conectat la internet și conține multe dintre
aceleași capacități funcționale ca un telefon inteligent. Din ce în ce mai mult,
îmbrăcămintea și alte echipamente purtate de oameni vor avea cipuri încorporate care
conectează articolul și persoana care îl poartă la internet.

Impacturi pozitive
- Mai multe rezultate pozitive pentru sănătate care duc la o viață mai lungă
- Mai multă autonomie
- Asistență medicală auto-gestionată
- Luare mai bună a deciziilor
- Scăderea copiilor dispăruți
Page | 85
 - haine personalizate (croitorie, design)
Impacturi negative
- Confidențialitate / supraveghere potențială
- Escapism / dependență
- Securitatea datelor
Necunoscut sau taie ambele sensuri
- Identificare în timp real
- Schimbarea interacțiunilor personale și a relațiilor
- Recunoașterea imaginii și disponibilitatea datelor cu caracter personal (rețea
anonimă care vă va „ajuta”)
Schimbarea în acțiune
Grupul de cercetare și consultanță, Gartner, estimează că aproximativ 70 de
milioane de ceasuri inteligente și alte trupe vor fi vândute până în 2015, numărul total
crescând la 514 milioane în termen de cinci ani.

Source: http://www.zdnet.com/article/wearables-internet-of-things-muscle-in-
on-smartphonespotlight-at-mwc/

Mimo Baby a creat un monitor portabil cu creștere rapidă, care raportează

respirația, poziția corpului, activitatea de somn etc. a bebelușului pe iPad sau pe telefonul
inteligent. (Acest lucru a provocat unele controverse cu privire la unde să trasăm linia
dintre a ajuta și a crea o soluție la o problemă care nu există. În acest caz, susținătorii
spun că ajută copilul să doarmă mai bine, în timp ce criticii spun că senzorii nu sunt un
înlocuitor pentru părinți.

Source:http://mimobaby.com/;http://money.cnn.com/2015/04/16/smallbusine
ss/mimo-wearablebaby-monitor/

Ralph Lauren a dezvoltat o cămașă sport concepută pentru a oferi date de

antrenament în timp real, măsurând transpirația, ritmul cardiac, intensitatea respirației
etc.

Source:http://www.ralphlauren.com/product/index.jsp?productId=69917696&ab
=rd_men_features_thepolotechshirt&cp=64796626.65333296

Schimbarea 5: Calcul omniprezent

Pontul: 90% din populație cu acces regulat la internet

Până în 2025: 79% dintre respondenți se așteptau la apariția acestui punct de

basculare. Calculul devine din ce în ce mai accesibil în fiecare zi, iar puterea de calcul nu
a fost niciodată mai disponibilă pentru indivizi - fie prin intermediul unui computer cu
conexiune la internet, a unui telefon inteligent cu 3G / 4G sau servicii în cloud.

Page | 86
 Astăzi, 43% din populația lumii este conectată la internet79. Și, 1,2 miliarde de
telefoane inteligente au fost vândute numai în 201480. În 2015, se estimează că vânzările
de tablete vor prelua vânzările de computere personale (PC-uri), în timp ce vânzările de
telefoane mobile (toate combinate) vor depăși computerele cu șase la unu81. Deoarece
internetul depășește orice alt canal media în ceea ce privește viteza de adoptare, este de
așteptat ca, în doar câțiva ani, trei sferturi din populația lumii să aibă acces regulat la
web.

În viitor, accesul regulat la internet și informații nu va mai fi un beneficiu al

economiilor dezvoltate, ci un drept de bază la fel ca apa curată. Deoarece tehnologiile fără
fir necesită mai puțin în frastructură decât multe alte utilități (electricitate, drumuri și
apă), vor deveni foarte probabil accesibile mult mai repede decât celelalte. Prin urmare,
oricine din orice țară va putea accesa și interacționa cu informații din colțul opus al lumii.
Crearea și difuzarea conținutului vor deveni mai ușoare ca niciodată.

Impacturi pozitive
- Mai multă participare economică a populațiilor defavorizate situate în regiuni
îndepărtate sau subdezvoltate („ultima milă”)
- Acces la educație, asistență medicală și servicii guvernamentale
- Prezență
- Acces la competențe, ocupare mai mare, schimbarea tipurilor de locuri de muncă
- Dimensiunea pieței extinse / comerțul electronic
- Mai multe informatii
- Mai multă participare civică
- Democratizare / schimbări politice
- „Ultimul kilometru”: transparență și participare sporite versus o creștere a
camerelor de manipulare și ecou
Impacturi negative
- Creșterea camerelor de manipulare și ecou
- Fragmentarea politică
- Grădinile cu ziduri (adică medii limitate, numai pentru utilizatorii autentificați)
nu permit accesul complet în unele regiuni / țări
Schimbarea în acțiune
Pentru a face internetul disponibil pentru următorii 4 miliarde de utilizatori,
trebuie depășite două provocări cheie: accesul trebuie să fie disponibil și trebuie să fie
accesibil. Cursa pentru a oferi restului lumii acces la internet este în curs. Deja, peste
85% din populația lumii trăiește la câțiva kilometric a unui turn de telefonie mobilă care
ar putea furniza servicii de internet82 de operatori de telefonie mobilă din întreaga lume
extind rapid accesul la internet. Facebook.org Internet.org, un proiect cu operatori de
rețele mobile, a permis accesul la servicii de bază gratuite de internet pentru peste un
miliard de persoane din 17 țări în ultimul an83. Și, multe inițiative sunt în curs de
conectare la prețuri accesibile chiar și a celor mai îndepărtate regiuni: Internet.org
Facebook dezvoltă drone pe internet, Proiectul Loon de la Google folosește baloane și
SpaceX investește în noi rețele de satelit low-cost.

Page | 87
 Schimbarea 6: Un supercomputer în buzunar

Pontul: 90% din populație folosește telefoane inteligente

Până în 2025: 81% dintre respondenți se așteptau ca acest punct de vârf să se fi

produs.

Deja în 2012, echipa Google Inside Search a publicat că „este nevoie de

aproximativ aceeași cantitate de calcul pentru a răspunde la o interogare din Căutarea
Google ca toate calculele efectuate - în zbor și la sol - pentru întregul program Apollo!84”

În plus, telefoanele inteligente și tabletele actuale conțin mai multă putere de

calcul decât multe dintre supercomputerele cunoscute anterior, care obișnuiau să umple
o cameră întreagă.

Abonații globali de telefoane inteligente ar trebui să ajungă la 3,5 miliarde până în

2019; care va echivala cu 59% penetrare a telefoanelor inteligente de către populație,
depășind penetrarea de 50% din 2017 și subliniind creșterea semnificativă față de nivelul
de 28% din 201385. În Kenya, Safaricom, principalul operator de servicii mobile, a
raportat că 67% din vânzări au fost telefoane inteligente în 2014, iar GSMA prognozează
ca Africa va avea peste jumătate de miliard de utilizatori de telefoane inteligente până în
202086.

Schimbarea dispozitivelor a avut loc deja în multe țări de pe diferite continente

(Asia a continuat cu tendința de astăzi), întrucât mai mulți oameni își folosesc telefoanele
inteligente decât computerele tradiționale. Pe măsură ce tehnologia progresează pentru
miniaturizarea dispozitivelor, creșterea puterii de calcul și, în special, scăderea prețului
electronicelor, adoptarea telefoanelor inteligente se va accelera. Potrivit Google, țările din
figura II au o utilizare mai mare a telefoanelor inteligente decât computerele.

Figura II: Țări cu o utilizare mai ridicată a smartphone-ului decât PC-ul (martie
2015)

Page | 88
 Figura III: Țările cu aproape 90% din populația adultă care utilizează telefoane
inteligente (martie 2015)

Țări precum Singapore, Coreea de Sud și Emiratele Arabe Unite (EAU) sunt cele
mai apropiate de a atinge punctul de vârf de 90% din populația adultă care utilizează
telefoane inteligente (Figura III).

Societatea se îndreaptă spre adoptarea unor mașini și mai rapide, care să le

permită utilizatorilor să îndeplinească sarcini complicate din mers. Cel mai probabil,
numărul de dispozitive pe care le folosește fiecare persoană va crește puternic, nu numai
cu funcții noi îndeplinite, ci și cu specializarea sarcinilor.

Impacturi pozitive
- Mai multă participare economică a populațiilor defavorizate situate în regiuni
îndepărtate sau subdezvoltate („ultima milă”)
- Acces la educație, asistență medicală și servicii guvernamentale
- Prezență
- Acces la competențe, ocupare mai mare, schimbarea tipurilor de locuri de muncă
- Dimensiunea pieței extinse / comerțul electronic
- Mai multe informatii
- Mai multă participare civică
- Democratizare / schimbări politice
- „Ultimul kilometru”: transparență și participare sporite versus o creștere a
camerelor de manipulare și ecou

Impacturi negative
Page | 89
 - Creșterea camerelor de manipulare și ecou
- Fragmentarea politică
- Grădinile cu ziduri (adică medii limitate, numai pentru utilizatorii autentificați)
nu permit accesul complet în unele regiuni / țări

Necunoscut sau taie ambele sensuri

- 24/7 - întotdeauna activat
- Lipsa diviziunii între afaceri și personal
- Fii oriunde / oriunde
- Impactul asupra mediului din producție

Schimbarea în acțiune
În 1985, supercomputerul Cray-2 a fost cel mai rapid aparat din lume. IPhone 4,
lansat în iunie 2010, avea puterea echivalentă cu Cray-2; acum, Apple Watch are viteza
echivalentă cu două iPhone 4 doar cinci ani mai târziu87. Odată cu scăderea prețului de
vânzare cu amănuntul pentru telefoanele inteligente sub 50 USD, puterea de procesare
crește și adoptarea pe piețele emergente accelerează, aproape toată lumea va avea în
curând un supercomputer în buzunarul lor.

Source: http://pages.experts-exchange.com/processing-power-compared/

Schimbarea 7: Depozitare pentru toți

Punctul de vârf: 90% dintre persoanele care au stocare nelimitată și gratuită

(acceptată de publicitate)

Până în 2025: 91% dintre respondenți se așteptau la apariția acestui punct de

basculare. Capacitățile de stocare au evoluat enorm în ultimii ani, un număr din ce în ce
mai mare de companii oferindu-l aproape gratuit utilizatorilor lor ca parte a beneficiilor
serviciului. Utilizatorii produc în cantități tot mai mari de conținut, fără să-și facă griji că
trebuie să-l ștergeți vreodată pentru a face loc pentru mai mult.

Există o tendință clară de capacitate de stocare a mărfurilor. Unul dintre motive

este că prețul de stocare (Figura IV) a scăzut exponențial (cu un factor de aproximativ
zece, la fiecare cinci ani).

Page | 90
 Figura IV: Costul hard diskului pe gigabyte (1980-2009)

Source: “a history of storage costs”, mkomo.com, 8 September 200988

Se estimează că 90% din datele mondiale au fost create în ultimii doi ani, iar
cantitatea de formare creată de companii se dublează la fiecare 1,2 ani89.

Stocarea a devenit deja o marfă, companiile precum Amazon Web Services și

Dropbox conducând această tendință. Lumea se îndreaptă spre o comodizare completă a
stocării, prin acces gratuit și nelimitat pentru utilizatori. Cel mai bun scenariu de
venituri pentru companii ar putea fi publicitatea sau telemetria.

Impacturi pozitive
- Sisteme juridice
- Bursă de istorie / mediul academic
- Eficiență în operațiunile comerciale
- Extinderea limitărilor memoriei personale
Impact negativ
- Supravegherea confidențialității
Necunoscut sau taie ambele sensuri
- Memorie eternă (nimic șters)
- Creșterea creării, partajării și consumului de conținut

Schimbarea în acțiune
Numeroase companii oferă deja stocare gratuită în cloud, variind de la 2 GB la 50
GB.

Page | 91
 Schimbarea 8: Internetul și pentru lucruri

Punctul de vârf: 1 trilion de senzori conectați la internet

Până în 2025: 89% dintre respondenți se așteptau ca acest punct de bascul să se

fi produs. Odată cu creșterea continuă a puterii de calcul și scăderea prețurilor hardware-
ului (încă în conformitate cu Legea lui Moore90), este fezabil din punct de vedere
economic să conectați literalmente orice lucru la internet. Senzorii inteligenți sunt deja
disponibili la prețuri foarte competitive. Toate lucrurile vor fi inteligente și conectate la
internet, permițând o mai mare comunicare și noi servicii bazate pe date bazate pe
capacități de analiză sporite.

Un studiu recent a analizat modul în care senzorii pot fi utilizați pentru a

monitoriza sănătatea și comportamentul animalelor91. Acesta demonstrează modul în
care senzorii conectați la bovine pot comunica între ei printr-o rețea de telefonie mobilă și
pot furniza date în timp real despre starea bovinelor de oriunde.

Experții sugerează că, în viitor, fiecare produs (fizic) ar putea fi conectat la o

infrastructură de comunicații omniprezentă, iar senzorii de pretutindeni vor permite
oamenilor să își perceapă pe deplin mediul.

Impacturi pozitive
- Eficiență sporită în utilizarea resurselor
- Creșterea productivității
- Calitate a vieții îmbunătățită
- Efect asupra mediului
- Cost mai mic de furnizare a serviciilor
- Mai multă transparență în ceea ce privește utilizarea și starea resurselor
- Siguranță (de exemplu, avioane, alimente)
- Eficiență (logistică)
- Cerere mai mare de stocare și lățime de bandă
- Schimbare pe piețele muncii și competențe
- Crearea de noi afaceri
- Chiar și aplicații dificile, în timp real, realizabile în rețelele de comunicații
standard
- Proiectarea produselor care să fie „conectabile digital”
- Adăugarea de servicii digitale în plus față de produse
- Twin digital oferă date precise pentru monitorizare, control și predicție
- Twin digital devine participant activ la afaceri, informații și procese sociale
- Lucrurile vor fi capabile să își perceapă mediul în mod cuprinzător și să
reacționeze și să acționeze autonom
- Generarea de cunoștințe suplimentare și valoare bazate pe lucruri „inteligente”
conectate

Impacturi negative
- Confidențialitate
- Pierderi de locuri de muncă pentru forța de muncă necalificată
Page | 92
 - Hacking, amenințare la adresa securității (de exemplu, rețeaua de utilități)
- Mai multă complexitate și pierderea controlului

Necunoscut sau taie ambele sensuri

- Schimbare în modelul de afaceri: închirierea / utilizarea activelor, nu
proprietatea (aparatele ca serviciu)
- Model de afaceri afectat de valoarea datelor
- Fiecare companie potențial o companie de software
- Întreprinderi noi: vânzarea de date
- Modificarea cadrelor pentru a ne gândi la confidențialitate
- Infrastructură distribuită masiv pentru tehnologiile informaționale
- Automatizarea activității de cunoaștere (de exemplu, analize, evaluări,
diagnostice)
- Consecințele unui potențial „Pearl Harbor digital” (adică hackerii digitali sau
teroriștii care paralizează în structură, ducând la lipsă de hrană, combustibil și energie
săptămâni întregi)
- rate de utilizare mai mari (de exemplu, mașini, mașini, scule, echipamente,
infrastructură)

Schimbarea în acțiune
Ford GT are 10 milioane de linii de cod pentru computer.

Source: http://rewrite.ca.com/us/articles/security/iot-is-bringing-lots-of-code-to-
your-carhackers-too.html?intcmp=searchresultclick&resultnum=2).

Noul model al popularului VW Golf are 54 de unități de procesare computerizate;

Până la 700 de puncte de date sunt procesate în vehicul, generând șase gigaocteți de date
pe mașină.

Sursă: „Produse și servicii IT-Enabled și IoT”, tabel rotund privind prezentarea

strategiilor digitale, Centrul pentru strategii digitale la Tuck School of Business din
Dartmouth, 2014 Se așteaptă ca peste 2020 miliarde de dispozitive să fie conectate la
internet până în 2020. Chiar Calea Lactee, galaxia pământului, conține doar aproximativ
200 de miliarde de sori! Eaton Corporation încorporează senzori în anumite furtunuri de
înaltă presiune care se simt atunci când furtunul este pe cale să se spargă, prevenind
accidente potențial periculoase și economisind costurile ridicate de nefuncționare ale
mașinilor care au furtunurile ca componentă cheie.

Sursa: „Internetul obiectelor: oportunitățile și provocările interconectării”, tabel

rotund despre prezentarea strategiilor digitale, Centrul pentru strategii digitale la Școala
de afaceri Tuck din Dartmouth, 2014 Deja anul trecut, conform BMW 8% din mașinile
din întreaga lume, sau 84 de milioane au fost conectate la internet într-un fel. Acest
număr va crește până la 22%, sau 290 de milioane de mașini, până în 2020.

Page | 93
 Source: http://www.politico.eu/article/google-vs-german-car-engineer-industry-americancompetition/

Companiile de asigurări precum Aetna se gândesc la modul în care senzorii dintr-

un covor ar putea ajuta dacă ați avut un accident vascular cerebral. Ei ar detecta orice
schimbare a mersului și ar avea o vizită terapeut fizic.

Source: “The Internet of Things: The Opportunities and Challenges of

Interconnectedness”, Roundtable on Digital Strategies Overview, Center for Digital
Strategies at the Tuck School of Business at Dartmouth, 2014

Schimbare 9: Casa conectată

Punct de sfat: peste 50% din traficul de internet livrat către case pentru aparate și
dispozitive (nu pentru divertisment sau comunicare).

Până în 2025: 70% dintre respondenți se așteptau ca acest punct de bascul să se

fi produs în secolul al XX-lea, cea mai mare parte a energiei care intră într-o casă era
pentru consum personal direct (iluminat). Dar, în timp, cantitatea de energie utilizată
pentru aceasta și alte nevoi a fost eclipsată de dispozitive mult mai complexe, de la
prăjitoare de pâine și mașini de spălat vase până la televizoare și aparate de aer
condiționat.

Internetul merge la fel: cea mai mare parte a traficului de internet către case este
în prezent pentru consum personal, în comunicare sau divertisment. Mai mult,
schimbări foarte rapide au loc deja în automatizarea casei, permițând oamenilor să
controleze luminile, umbrele, ventilația, aerul condiționat, audio și video, sistemele de
securitate și aparatele electrocasnice. Suport suplimentar este oferit de roboți conectați
sau de tot felul de servicii - cum ar fi, de exemplu, curățarea cu vid.

Impacturi pozitive
- Eficiența resurselor (utilizare și costuri mai mici de energie)
- Confort
- Siguranță / securitate și detectarea intruziunilor
- Controlul accesului
- Partajare la domiciliu
- Abilitatea de a trăi independent (tineri / bătrâni, cei cu dizabilități)
- Creșterea publicității direcționate și a impactului general asupra afacerilor
- Costuri reduse ale sistemelor de asistență medicală (mai puține sejururi în spital
și vizite la medic pentru pacienți, monitorizarea procesului de administrare a
medicamentelor)
- Monitorizare (în timp real) și înregistrare video
- Cereri de avertizare, alarmare și urgență
- Telecomandă la domiciliu (de ex. Închideți supapa de gaz)

Page | 94
 Impacturi negative
- Confidențialitate
- Supraveghere
- Atacuri cibernetice, criminalitate, vulnerabilitate

Necunoscut sau taie ambele sensuri

- Impactul asupra forței de muncă
- Schimbarea locului de muncă (mai multe din și în afara casei)
- Confidențialitate, proprietate a datelor

Schimbarea în acțiune

Un exemplu al acestei dezvoltări pentru utilizare la domiciliu a fost citat de

cnet.com:

„Nest, producătorii de termostat conectat la internet și detector de fum ... au

anunțat [în 2014] programul de dezvoltator„ Works with Nest ”, care asigură că produsele
de la diferite companii funcționează cu software-ul său. De exemplu, un parteneriat cu
Mercedes Benz înseamnă că mașina dvs. poate spune Nest să mărească căldura acasă,
astfel încât să fie cald când ajungeți ... În cele din urmă ... hub-uri precum Nest vor ajuta
casa să simtă ceea ce aveți nevoie, ajustând totul automat. Dispozitivele în sine ar putea
dispărea în cele din urmă în casă, acționând doar ca senzori și dispozitive controlate
dintr-un singur hub. ”

Source: “Rosie or Jarvis: The future of the smart home is still in the air”, Richard
Nieva, 14 January 2015, http://www.cnet.com/news/rosie-or-jarvis-the-future-of-the-
smart-home-is-still-inthe-air/

Schift 10: Orașe inteligente

Sfat: primul oraș cu peste 50.000 de locuitori și fără semafoare

Până în 2025: 64% dintre respondenți se așteptau la apariția acestui punct de

basculare

Multe orașe vor conecta servicii, utilități și drumuri la internet. Aceste orașe
inteligente își vor gestiona energia, fluxurile de materiale, logistica și traficul. Orașele
progresive, precum Singapore și Barcelona, implementează deja multe noi servicii bazate
pe date, inclusiv soluții inteligente de parcare, colectare inteligentă a gunoiului și
iluminat inteligent. Orașele inteligente își extind continuu rețeaua de tehnologie a
senzorilor și lucrează la platformele lor de date, care vor fi nucleul pentru conectarea

Page | 95
diferitelor proiecte tehnologice și adăugarea de servicii viitoare bazate pe analiza datelor și
modelarea predictivă.

Impacturi pozitive
- Eficiență sporită în utilizarea resurselor
- Creșterea productivității
- Densitate crescută
- Calitate a vieții îmbunătățită
- Efect asupra mediului
- Acces sporit la resurse pentru populația generală
- Cost mai mic de furnizare a serviciilor
- Mai multă transparență în ceea ce privește utilizarea și starea resurselor
- Scăderea criminalității
- Mobilitate crescută
- Producția și consumul de energie descentralizat, prietenos cu clima
- Producția descentralizată de bunuri
- Rezistență sporită (la impactul schimbărilor climatice)
- Poluare redusă (aer, zgomot)
- Acces sporit la educație
- Acces mai rapid / accelerează accesul la piețe
- Mai multe locuri de muncă
- E-guvernare mai inteligentă

Impacturi negative
- Supraveghere, intimitate
- Risc de colaps (black out total) dacă sistemul energetic eșuează
- Vulnerabilitate crescută la atacurile cibernetice

Necunoscut sau taie ambele sensuri

- Impact asupra culturii și simțului orașului
- Schimbarea habitusului individual al orașelor

Schimbarea în acțiune

Potrivit unei lucrări publicate în The Future Internet:

„Orașul Santander din nordul Spaniei are 20.000 de senzori care conectează
clădiri, infrastructură, transport, rețele și utilități. Orașul oferă un spațiu fizic pentru
experimentare și validare a funcțiilor, precum protocoale de interacțiune și gestionare,
tehnologii de dispozitive și servicii de asistență, cum ar fi descoperirea, gestionarea
identității și securitatea ”.

Source: “Smart Cities and the Future Internet: Towards Cooperation Frameworks
for Open Innovation”, H. Schaffers, N. Komninos, M. Pallot, B. Trousse, M. Nilsson and A.

Page | 96
Oliveira, The Future Internet, J. Domingue et al. (eds), LNCS 6656, 2011, pp. 431-446,
http://link.springer.com/chapter/10.1007%2F978-3-642-20898-0_31

Schimbarea 11: Big Data pentru decizii

Sfat: primul guvern care și-a înlocuit recensământul cu surse de date mari

Până în 2025: 83% dintre respondenți se așteptau la apariția acestui punct de

basculare.

Există mai multe date despre comunități decât oricând. Și, capacitatea de a
înțelege și de a gestiona aceste date se îmbunătățește tot timpul. Este posibil ca guvernele
să înceapă să constate că nu mai sunt necesare modalitățile lor anterioare de colectare a
datelor și pot apela la tehnologiile big-data pentru a-și automatiza programele actuale și
pentru a oferi modalități noi și inovatoare de deservire a cetățenilor și a clienților.

Folosirea datelor mari va permite luarea unor decizii mai bune și mai rapide într-o
gamă largă de industrii și aplicații. Luarea automată a deciziilor poate reduce
complexitatea cetățenilor și permite întreprinderilor și guvernelor să ofere servicii și
asistență în timp real pentru orice, de la interacțiunile cu clienții până la depuneri și plăți
automatizate de impozite.

Riscurile și oportunitățile în exploatarea datelor mari pentru luarea deciziilor sunt

semnificative. Stabilirea încrederii în datele și algoritmii utilizați pentru luarea deciziilor
va fi vitală. Preocupările cetățenilor cu privire la confidențialitate și stabilirea
responsabilității în structurile juridice și comerciale vor necesita ajustări în gândire,
precum și linii directoare clare pentru utilizarea în prevenirea profilării și a consecințelor
neprevăzute. Folosirea datelor mari pentru a înlocui procesele care astăzi sunt realizate
manual poate face anumite locuri de muncă învechite, dar poate crea și noi categorii de
locuri de muncă și oportunități care nu există în prezent pe piață.

Impacturi pozitive
- Decizii mai bune și mai rapide
- Mai multe decizii în timp real
- Date deschise pentru inovație
- Locuri de muncă pentru avocați
- Complexitate redusă și eficiență mai mare pentru cetățeni
- Economii
- Noi categorii de locuri de muncă

Impacturi negative
- Pierderi de locuri de munca
- Probleme de confidențialitate
- Responsabilitate (cine deține algoritmul?)
Page | 97
 - Încredere (cum să aveți încredere în date?)
- Lupte peste algoritmi

Necunoscut sau taie ambele sensuri

- Profilare
- Schimbarea structurilor de reglementare, de afaceri și juridice
Schimbarea în acțiune

Volumul datelor de afaceri din întreaga lume, în toate companiile, se dublează la

fiecare 1,2 ani.

Source: “A Comprehensive List of Big Data Statistics,” Vincent Granville, 21

October 2014: http://www.bigdatanews.com/profiles/blogs/a-comprehensive-list-of-big-
data-statistics

„Fermierii din Iowa și India folosesc date de la semințe, sateliți, senzori și tractoare
pentru a lua decizii mai bune cu privire la ce să crească, când să planteze, cum să
urmărească prospețimea alimentelor de la fermă la furculiță și cum să se adapteze la
schimbările climatice”.

Source: “What’s the Big Deal with Data”, BSA | Software Alliance,
http://data.bsa.org/

„Pentru a informa mai bine vizitatorii de restaurante despre locurile insalubre,

San Francisco a pilotat cu succes o colaborare cu Yelp - combinând datele de inspecție a
sănătății restaurantelor din oraș pe paginile de recenzii ale restaurantului site-ului. Dacă
deschideți pagina restaurantului Tacos El Primo, de exemplu, acesta arată un scor de
sănătate de 98 din 100 (mai jos). Evaluările din Yelp sunt destul de puternice. Pe lângă
faptul că servește ca piesă vocală pentru oraș pentru a le spune locuitorilor despre
pericolele alimentare, colaborarea este potențial o modalitate de a rușina restaurantele
care comit infractori să respecte standardele de sănătate ”.

Source: http://www.citylab.com/cityfixer/2015/04/3-cities-using-opendata-in-
creative-ways-tosolve-problems/391035/

Page | 98
 Schimbarea 12: mașină fără șofer

Punctul de vârf: mașinile fără șofer care reprezintă 10% din toate mașinile de pe
drumurile SUA

Până în 2025: 79% dintre respondenți se așteptau la apariția acestui punct de

basculare

Au loc deja încercări de mașini fără șofer de la companii mari precum Audi și
Google, o serie de alte întreprinderi intensificând eforturile pentru a dezvolta noi soluții.
Aceste vehicule pot fi mai eficiente și mai sigure decât mașinile cu oameni la volan. Mai
mult, acestea ar putea reduce congestia și emisiile și ar putea actualiza modelele
existente de transport și logistică.

Impacturi pozitive
- Siguranță îmbunătățită
- Mai mult timp pentru a vă concentra asupra muncii și / sau a consuma conținut
media
- Efect asupra mediului
- Mai puțin stres și furie pe drum
- Mobilitate îmbunătățită pentru persoanele în vârstă și cu dizabilități, printre
altele
- Adoptarea vehiculelor electrice

Impacturi negative
- Pierderi de locuri de muncă (șoferi de taxi și camioane, industria auto)
- Creșterea asigurărilor și a asistenței rutiere („plătește mai mult pentru a te
conduce”)
- Scăderea veniturilor din încălcarea traficului
- Mai puțină proprietate de mașină
- Structuri legale pentru conducere
- Lobby împotriva automatizării (persoanele care nu au voie să circule pe
autostrăzi)
- Hacking / atacuri cibernetice

Schimbarea în acțiune

În octombrie 2015, Tesla și-a fabricat mașinile care au fost vândute în ultimul an
în SUA semi-autonome printr-o actualizare de software.

Source: http://www.wired.com/2015/10/tesla-self-driving-over-air-update-live

Google intenționează să pună la dispoziția publicului mașini autonome în 2020.

Source: Thomas Halleck, 14 January 2015, “Google Inc. Says Self-Driving Car Will
Be Ready By 2020”, International Business Times: http://www.ibtimes.com/google-inc-
says-self-drivingcar-will-be-ready-2020-1784150

Page | 99
 În vara anului 2015, doi hackeri și-au demonstrat capacitatea de a intra într-o
mașină în mișcare, controlând funcțiile tabloului său de bord, direcția, frânele etc., prin
sistemul de divertisment al vehiculului.

Source: http://www.wired.com/2015/07/hackers-remotely-kill-jeep-highway/

Primul stat din Statele Unite (Nevada) care a adoptat o lege care permite
autoturismelor fără conducător auto (autonome) a făcut acest lucru în 2012.

Sursa: Alex Knapp, 22 iunie 2011, „Nevada adoptă legea care autorizează mașinile
fără șofer”, Forbes: http: //www.forbes.com/sites/alexknapp/2011/06/22/nevada-
passes-law-authorizing-driverless- masini /

Schimbarea 13: Inteligența artificială și luarea deciziilor

Punctul de vârf: prima mașină de inteligență artificială (AI) de pe un consiliu de

administrație corporativ

Până în 2025: 45% dintre respondenți se așteptau să se fi produs acest punct de

basculare Dincolo de conducerea mașinilor, AI poate învăța din situațiile anterioare să
ofere informații și să automatizeze procesele de decizie viitoare complexe, facilitând și mai
rapid să se ajungă la concluzii concrete bazate pe date și experiențe din trecut.

Impacturi pozitive
- Decizii raționale, bazate pe date; mai puțină părtinire
- Eliminarea „exuberanței iraționale”
- Reorganizarea birocrațiilor învechite
- Câștiguri de locuri de muncă și inovație
- Independența energetică
- Progrese în științe medicale, eradicarea bolilor

Impacturi negative
- Responsabilitate (cine este responsabil, drepturi fiduciare, legale)
- Pierderi de locuri de munca
- Hacking / criminalitate cibernetică
- Răspundere și responsabilitate, guvernanță
- Devenind de neînțeles
- Inegalitate crescută
- „Defectarea algoritmului”
- Amenințare existențială pentru umanitate
Page | 100
 Schimbarea în acțiune

ConceptNet 4, un AI de limbă, a trecut recent un test de coeficient de inteligență

mai bun decât majoritatea copiilor de patru ani - acum trei ani abia putea concura cu un
copil de un an. Următoarea versiune, abia finalizată, se așteaptă să funcționeze la nivel
cu un copil de cinci până la șase ani.

Source: “Verbal IQ of a Four-Year Old Achieved by an AI System”:

http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.386.6705&rep=rep1&type=p
df

Dacă Legea lui Moore continuă să se dezvolte cu aceeași viteză ca în ultimii 30 de

ani, procesoarele vor atinge același nivel de putere de procesare ca și creierul uman în
2025. Cunoștințe profunde

Ventures, un fond de capital de risc cu sediul în Hong Kong, care investește în

științele vieții, cercetarea cancerului, bolile legate de vârstă și medicina regenerativă, a
numit consiliul său de administrație un algoritm de inteligență artificială numit ITAL
(Validating Investment Tool for Advancing Life Sciences).

Source:“Algorithm appointed board director”, BBC:

http://www.bbc.com/news/technology- 27426942

Shift 14: A.I. și Locuri de munca pentru guler-alb

Punctul de vârf: 30% din auditurile corporative efectuate de AI

Până în 2025: 75% dintre respondenți se așteptau la apariția acestui punct de

basculare

AI este bun la potrivirea modelelor și a proceselor de automatizare, ceea ce face ca

tehnologia să fie compatibilă cu multe funcții din organizațiile mari. Un mediu poate fi
imaginat în viitor în care AI înlocuiește o serie de funcții îndeplinite astăzi de oameni.

Un studiu al școlii Oxford Martin92 a analizat susceptibilitatea locurilor de muncă

la computerizare de la AI și robotică și a dat rezultate îngrijorătoare. Modelul lor a prezis
că până la 47% din locurile de muncă din SUA în 2010 ar fi foarte probabil să devină
computerizate în următorii 10-20 de ani (Figura V).
Page | 101
 Impacturi pozitive
- Reducerea costurilor
- Câștiguri de eficiență
- Deblocarea inovației, oportunități pentru întreprinderi mici, start-up-uri (bariere
mai mici la intrare, „software ca serviciu” pentru orice)

Impacturi negative
- Pierderi de locuri de munca
- Responsabilitate și răspundere
- Schimbarea la informațiile legale, financiare, risc
- Automatizarea locurilor de muncă (consultați studiul Oxford Martin)

Schimbarea în acțiune
Progresele în domeniul automatizării au fost raportate de FORTUNE:

„Watson IBM, bine cunoscut pentru performanțele sale stelare în emisiunea de

jocuri TV Jeopardy !, a demonstrat deja o rată de diagnostic mult mai precisă pentru
cancerele pulmonare decât oamenii - 90% față de 50% în unele teste. Motivul sunt datele.
Ținând pasul cu publicarea datelor medicale ar putea dura medicii ore pe săptămână,
astfel încât medicii nu pot examina cantitatea de noi perspective sau chiar corpuri de
Page | 102
dovezi clinice care pot aduce un avantaj în stabilirea unui diagnostic. Chirurgii folosesc
deja sisteme automatizate pentru a ajuta la procedurile cu invazie redusă. ”

In Erik Sherman, FORTUNE, 25 February 2015,

http://fortune.com/2015/02/25/5-jobs-that-robots-already-are-taking

Schimbarea 15: Robotică și servicii

Punctul critic: primul farmacist robotizat din SUA

Până în 2025: 86% dintre respondenți se așteptau la apariția acestui punct de

basculare. Robotica începe să influențeze multe locuri de muncă, de la producție la
agricultură și cu amănuntul la servicii. Potrivit Federației Internaționale de Robotică,
lumea include acum 1,1 milioane de roboți de lucru, iar mașinile reprezintă 80% din
munca la fabricarea unei mașini93. Roboții eficientizează lanțurile de aprovizionare pentru
a oferi rezultate comerciale mai eficiente și mai previzibile.

Impacturi pozitive
- Lanț de aprovizionare și logistică, eliminări
- Mai mult timp liber
- Rezultate îmbunătățite pentru sănătate (date mari pentru câștigurile
farmaceutice în cercetare și dezvoltare)
- Bancomat bancar ca adoptator timpuriu
- Mai mult acces la materiale
- „Re-sprijinirea” producției (adică înlocuirea lucrătorilor de peste mări cu roboți)

Impacturi negative
- Pierderi de locuri de munca
- Răspundere, răspundere
- Norme sociale de zi cu zi, sfârșitul serviciilor de la 9 la 5 și 24 de ore
- Hacking și risc cibernetic

Schimbarea în acțiune: Un articol din The Fiscal Times care apare pe CNBC.com
afirmă că:

„Rethink Robotics a lansat Baxter [în toamna anului 2012] și a primit un răspuns
copleșitor din partea industriei de fabricație, vânzându-și capacitatea de producție până
în aprilie ... [În aprilie] Rethink a lansat [ed] o platformă software care [permite] Baxter să
facă o secvențiere mai complexă a sarcinilor - de exemplu, ridicarea unei piese,
menținerea acesteia în fața unei stații de inspecție și primirea unui semnal care să o
plaseze într-o grămadă „bună” sau „nu bună”. Compania a lansat, de asemenea, un kit
Page | 103
de dezvoltare software ... care va permite terților - precum cercetătorii universitari în
robotică - să creeze aplicații pentru Baxter. ”

În „Realitatea robotului: slujbele de serviciu sunt pe cale de a începe”, Blaire

Briody, 26 martie 2013, The Fiscal Times, http://www.cnbc.com/id/100592545

Schimbarea 16: Bitcoin and the Blockchain

Punctul de vârf: 10% din produsul intern brut global (PIB) stocat pe tehnologia
blockchain

Până în 2025: 58% dintre respondenți se așteptau ca acest punct de basculare să

aibă loc Bitcoin și monedele digitale se bazează pe ideea unui mecanism de încredere
distribuit numit „blockchain”, un mod de a urmări tranzacțiile de încredere într-un mod
distribuit. În prezent, valoarea totală a bitcoinului în blockchain este de aproximativ 20
de miliarde de dolari, sau aproximativ 0,025% din PIB-ul global de aproximativ 80 de
miliarde de dolari.

Impacturi pozitive
- Incluziune financiară crescută pe piețele emergente, pe măsură ce serviciile
financiare pe blockchain câștigă masă critică
- Dezintermedierea instituțiilor financiare, deoarece noi servicii și schimburi de
valori sunt create direct pe blockchain
- O explozie în active tranzacționabile, deoarece toate tipurile de schimb de valoare
pot fi găzduite pe blockchain
- Înregistrări imobiliare mai bune pe piețele emergente și capacitatea de a face
totul un activ negociabil
- Contacte și servicii juridice legate tot mai mult de codul legat de blockchain,
pentru a fi utilizate ca escrow incasabil sau contracte inteligente proiectate programatic
- Transparență sporită, deoarece blockchain-ul este în esență un registru global
care stochează toate tranzacțiile

Schimbarea în acțiune

Smartcontracts.com oferă contracte programabile care efectuează plăți între două

părți odată îndeplinite anumite criterii, fără a implica un intermediar. Aceste contracte
sunt securizate în blockchain ca „state contractuale autoexecutabile”, care elimină riscul
de a se baza pe alții pentru a-și îndeplini angajamentele.

Page | 104
 Schimbarea 17: Economia partajată

Punctul de vârf: la nivel global, mai multe călătorii / călătorii prin intermediul car
sharing decât în mașinile private

Până în 2025: 67% dintre respondenți se așteptau la apariția acestui punct de

basculare

Înțelegerea comună a acestui fenomen este capacitatea de obicei activată de

tehnologie pentru entități (persoane sau organizații) de a partaja utilizarea unui bun /
activ fizic sau de a partaja / furniza un serviciu, la un nivel care nu a fost la fel de
eficient sau poate chiar posibil înainte. Această partajare a bunurilor sau serviciilor este
posibilă în mod obișnuit prin piețe online, aplicații mobile / servicii de localizare sau alte
platforme compatibile cu tehnologia. Acestea au redus costurile tranzacției și fricțiunea în
sistem până la un punct în care este un câștig economic pentru toți cei implicați, împărțit
în trepte mult mai fine.

Exemple binecunoscute de economie comună există în sectorul transporturilor.

Zipcar oferă o metodă pentru ca oamenii să împărtășească utilizarea unui vehicul pentru
perioade mai scurte de timp și mai rezonabil decât companiile tradiționale de închirieri
auto. RelayRides oferă o platformă pentru localizarea și împrumutarea vehiculului
personal al cuiva pentru o perioadă de timp. Uber și Lyft oferă servicii „de tip taxi” mult
mai eficiente de la persoane fizice, dar agregate printr-un serviciu, activat de servicii de
localizare și accesat prin aplicații mobile. În plus, acestea sunt disponibile imediat.

Economia de partajare are orice număr de ingrediente, caracteristici sau

descriptori: tehnologie activată, preferință pentru acces față de proprietate, de la egal la
egal, partajarea activelor personale (față de activele corporative), ușurința accesului,
creșterea interacțiunii sociale, consum colaborativ și utilizator partajat în mod deschis
feedback (rezultând creșterea încrederii). Nu toate sunt prezente în fiecare tranzacție de
„economie partajată”.

Impacturi pozitive
- Acces sporit la instrumente și alte resurse fizice utile
- Rezultate ecologice mai bune (mai puțină producție și mai puține active necesare)
- Mai multe servicii personale disponibile
- Capacitate crescută de a trăi din fluxul de numerar (cu mai puțină nevoie de
economii pentru a-și permite utilizarea activelor)
- O mai bună utilizare a activelor
- Mai puține oportunități de abuz de încredere pe termen lung din cauza buclelor
de feedback direct și public
- Crearea economiilor secundare (șoferii Uber care livrează bunuri sau alimente)

Impacturi negative
Page | 105
 - Rezistență mai mică după pierderea locului de muncă (din cauza economiilor mai
mici)
- Mai multă muncă pe bază de contract / sarcini (comparativ cu angajarea pe
termen lung mai stabilă)
- Scăderea capacității de măsurare a acestei economii potențial gri
- Mai multe oportunități de abuz de încredere pe termen scurt
- Capital de investiții mai mic disponibil în sistem

Necunoscut sau taie ambele sensuri

- Modificarea proprietății și a activelor
- Mai multe modele de abonament
- Mai puține economii
- Lipsa de claritate a ceea ce înseamnă „bogăție” și „bine” înseamnă - Mai puțină
claritate a ceea ce constituie un „loc de muncă”
- Dificultate în măsurarea acestei economii potențial „gri”
- Impozitarea și reglementarea ajustării de la modele bazate pe proprietate /
vânzări la modele bazate pe utilizare

Schimbarea în acțiune
O noțiune particulară de proprietate stă la baza acestei dezvoltări și se reflectă în
următoarele întrebări.
- Cel mai mare retailer nu deține un singur magazin? (Amazon)
- Cel mai mare furnizor de camere de dormit nu deține un singur hotel? (Airbnb)
- Cel mai mare furnizor de transport nu deține o singură mașină? (Uber

Schimbarea 18: Guvernele și Blockchain-ul

Punctul de vârf: impozitul colectat pentru prima dată de un guvern prin

intermediul unui blockchain

Până în 2025: 73% dintre respondenți se așteptau să se fi produs acest punct de

vârf. Blockchain-ul creează atât oportunități, cât și provocări pentru țări. Pe de o parte,
este nereglementată și nu este supravegheată de nicio bancă centrală, ceea ce înseamnă
un control mai mic asupra politicii monetare. Pe de altă parte, creează capacitatea de a
construi noi mecanisme de impozitare in blockchain-ul în sine (de exemplu, o mică taxă
pe tranzacții).

Impacturi necunoscute sau tăiate în ambele sensuri

- Băncile centrale și politica monetară
- Corupția
- Impozitare în timp real
- Rolul guvernului

Page | 106
 Schimbarea în acțiune

În 2015, prima națiune virtuală, BitNation, a fost creată folosind blockchain ca

tehnologie de identificare a fundației pentru cărțile de identitate ale cetățenilor. În același
timp, Estonia a devenit primul guvern real care a implementat tehnologia blockchain.

Sources: https://bitnation.co/; http://www.pymnts.com/news/2014/estonian-

national-id-cardsembrace-electronic-payment-capabilities/

Schimbarea 19: Imprimare și fabricație 3D

Punctul de vârf: prima mașină imprimată 3D din producție

Până în 2025: 84% dintre respondenți se așteptau ca acest punct de vârf să aibă
loc la tipărirea 3D sau fabricarea aditivă este procesul de creare a unui obiect fizic prin
imprimarea acestuia strat pe strat dintr-un desen sau model 3D digital. Imaginați-vă că
creați o pâine, felie cu felie. Imprimarea 3D are potențialul de a crea produse foarte
complexe, fără echipamente complexe94. În cele din urmă, multe tipuri diferite de
materiale vor fi utilizate în imprimanta 3D, cum ar fi plastic, aluminiu, oțel inoxidabil,
ceramică sau chiar aliaje avansate, iar imprimanta va putea face ceea ce o fabrică
întreagă a fost necesară odată pentru a realiza. Este deja utilizat într-o serie de aplicații,
de la fabricarea de turbine eoliene până la jucării. În timp, imprimantele 3D vor depăși
obstacolele din viteză, cost și dimensiune și vor deveni mai omniprezente. Gartner a
dezvoltat un grafic „Hype Cycle” (Figura VI) care prezintă diferitele etape a diferitelor
capabilități de imprimare 3D și a impactului lor pe piață, și trasarea majorității utilizărilor
de afaceri ale tehnologiei ca intrare pe „panta iluminării”95.

Page | 107
 Impacturi pozitive
- Dezvoltarea accelerată a produsului
- Reducerea ciclului de proiectare-fabricare
- Piese complicate fabricate cu ușurință (imposibil sau dificil de realizat mai
devreme)
- Cerere în creștere pentru designeri de produse
- Instituții de învățământ care utilizează imprimarea 3D pentru a accelera
învățarea și înțelegerea
- Puterea de creație / fabricație democratizată (ambele limitate doar de proiectare)
- Fabricarea în masă tradițională care răspunde provocării prin găsirea de
modalități de reducere a costurilor și a dimensiunii minimelor de rulare
- Creșterea în „planuri” open-source pentru a imprima o serie de obiecte
- Nașterea unei noi industrii care furnizează materiale tipografice
- Creșterea oportunităților antreprenoriale în spațiu96
- Beneficii de mediu din cerințele reduse de transport

Impacturi negative
- Creșterea deșeurilor pentru eliminare și o povară suplimentară asupra mediului
- Producția de piese în proces de strat care sunt anizotrope, adică rezistența lor nu
este aceeași în toate direcțiile, ceea ce ar putea limita funcționalitatea pieselor
- Pierderi de locuri de muncă într-o industrie perturbată
- Primatul proprietății intelectuale ca sursă de valoare în productivitate
- Piraterie
- Calitatea mărcii și a produsului

Necunoscut sau taie ambele sensuri

- Potențialul ca orice inovație să poată fi copiată instantaneu

Schimbarea în acțiune

Un exemplu de imprimare 3D pentru producție a fost recent acoperit de

FORTUNE:

„Motorul cu jet Leap al General Electric nu este doar unul dintre bestseller-urile
companiei, ci va duce în companie o duză de combustibil produsă în totalitate prin
fabricarea aditivă. Procesul, cunoscut popular sub numele de imprimare 3D, presupune
construirea straturilor de material (în acest caz metale aliate) conform planurilor digitale
precise. În prezent, GE finalizează testarea noilor motoare Leap, dar avantajul pieselor
fabricate aditiv a fost deja dovedit pe alte modele.

Source: “GE’s first 3D-printed parts take flight”, Andrew Zaleski, FORTUNE, 12
May 2015, http://fortune.com/2015/05/12/ge-3d-printed-jet-engine-parts/

Page | 108
 Schimbarea 20: Imprimare 3D și sănătatea umană

Punctul de vârf: primul transplant de ficat imprimat 3D

Până în 2025: 76% dintre respondenți se așteptau la apariția acestui punct de

basculare. Într-o zi, imprimantele 3D pot crea nu numai lucruri, ci și organe umane - un
proces numit bioprintare. În același proces ca și pentru obiectele tipărite, o organă este
tipărită strat cu strat din modelul digital 3D97. Materialul folosit pentru imprimarea unei
organe ar fi, în mod evident, diferit de ceea ce este folosit pentru imprimarea unei
biciclete, iar experimentarea se poate face cu tipurile de materiale care vor funcționa,
cum ar fi pulberea de titan pentru fabricarea oaselor. Imprimarea 3D are un mare
potențial pentru a satisface nevoile de proiectare personalizate; și, nu există nimic mai
multa schimbare decât un corp uman.

Impacturi pozitive
- Abordarea deficitului de organe donate (în medie, 21 de persoane mor în fiecare
zi în așteptarea transplanturilor care nu pot avea loc din cauza lipsei unui organ)98
- Imprimare protetică: înlocuiri ale membrelor / părților corpului
- Imprimarea spitalelor pentru fiecare pacient care necesită intervenție
chirurgicală (de exemplu, atele, piese, implanturi, șuruburi)
- Medicină personalizată: imprimarea 3D crește cel mai repede în cazul în care
fiecare client are nevoie de o versiune ușor diferită a unei părți a corpului (de exemplu, o
coroană pentru un dinte)
- Imprimarea componentelor echipamentelor medicale care sunt greu sau
costisitoare la sursă, cum ar fi traductoarele99
- Imprimarea, de exemplu, a implanturilor dentare, stimulatoare cardiace și pixuri
pentru fracturi osoase la spitalele locale în locul importării acestora, pentru a reduce
costul operațiunilor
- Modificări fundamentale în testarea medicamentelor, care pot fi făcute pe obiecte
umane reale, având în vedere disponibilitatea organelor complet tipărite
- Imprimarea alimentelor, îmbunătățind astfel securitatea alimentară

Impacturi negative
- Producția necontrolată sau nereglementată de părți ale corpului, echipamente
medicale sau alimente
- Creșterea deșeurilor pentru eliminare și o povară suplimentară asupra mediului
- Dezbateri etice majore care decurg din tipărirea părților corpului și a corpurilor:
cine va controla capacitatea de a le produce? Cine va asigura calitatea organelor
rezultate?
- Descurajări pervertite pentru sănătate: Dacă totul poate fi înlocuit, de ce să
trăim într-un mod sănătos?
- Impactul asupra agriculturii prin imprimarea alimentelor

Page | 109
 Schimbarea în acțiune

Prima utilizare a unui implant de coloană vertebrală tipărită 3D a fost raportată

de Popular Science:

„[În 2014], medicii de la al treilea spital al universității din Beijing au implantat cu

succes prima secțiune de vertebră 3-D printată într-un [pacient] tânăr pentru a înlocui o
vertebră canceroasă din gât. Vertebra de înlocuire a fost modelată pe baza vertebrei
existente a băiatului, ceea ce le-a facilitat integrarea.

Source: “Boy Given a 3-D Printed Spine Implant, Loren Grush, Popular Science,
26 August 2014, http://www.popsci.com/article/science/boy-given-3-d-printed-spine-
implant

Schimbare 21: Imprimare 3D și produse de larg consum

Punctul de vârf: 5% din produsele de consum tipărite în 3D

Până în 2025: 81% dintre respondenți se așteptau la apariția acestui punct de

îndoială Deoarece imprimarea 3D poate fi realizată de oricine are o imprimantă 3D,
creează oportunități pentru produsele tipice de consum pentru a fi tipărite local și la
cerere, în loc să fie cumpărate de la magazine. O imprimantă 3D va fi în cele din urmă
un birou sau chiar un electrocasnic. Acest lucru reduce în continuare costul accesării
bunurilor de larg consum și crește disponibilitatea obiectelor tipărite 3D. Zonele de
utilizare actuale pentru imprimarea 3D (Figura VII) indică mai multe sectoare legate de
dezvoltarea și producerea produselor de consum (dovada conceptului, prototip și
producție).

Page | 110
 Source: Sculpteo, The State of 3D Printing (survey of 1,000 people), as published
in Hedstrom, J., “The State of 3D Printing…”, Quora100

Impacturi pozitive
- Produse mai personalizate și fabricație personală
- Crearea de produse de nișă și câștigarea de bani prin vânzarea lor
- Cea mai rapidă creștere a tipăririi 3D în care fiecare client are nevoi ușor diferite
față de un produs - de ex. un picior cu formă specială necesită un pantof de dimensiuni
speciale
- Costuri logistice reduse, cu posibilitatea unor economii imense de energie101
- Contribuirea la activități locale abundente; elaborarea bunurilor proprii care
beneficiază de eliminarea costurilor logistice (economie circulară)

Impacturi negative
- Lanțul de aprovizionare și logistică la nivel mondial și regional: cerere mai mică
care duce la pierderi de locuri de muncă
- Controlul armelor: deschiderea oportunităților pentru imprimarea obiectelor cu
niveluri ridicate de abuz, cum ar fi armele
- Creșterea deșeurilor pentru eliminare și o povară suplimentară asupra mediului
- perturbări majore ale controalelor producției, reglementărilor consumatorilor,
barierelor comerciale, brevetelor, impozitelor și altor restricții guvernamentale; și, lupta de
adaptare

Schimbarea în acțiune

Aproape 133.000 de imprimante 3D au fost livrate în întreaga lume în 2014, o

creștere de 68% față de 2013. Majoritatea imprimantelor, care se vând sub 10.000 USD,
sunt astfel potrivite pentru aplicații din laboratoare și școli până la întreprinderile mici de
producție. Ca urmare, dimensiunea industriei de materiale și servicii 3D a crescut
puternic, până la 3,3 miliarde de dolari102.

Schimbul 22: Ființe de designer103

Punctul de vârf: se naște primul om al cărui genom a fost modificat direct și în

mod deliberat

De la începutul secolului, costul secvențierii unui întreg genom uman a scăzut cu

aproape șase ordine de mărime. Proiectul genomului uman a cheltuit 2,7 miliarde de
dolari pentru a produce primul genom întreg în 2003. Până în 2009, costul pe genom a
Page | 111
scăzut la 100k, în timp ce astăzi este posibil ca cercetătorii să plătească unui laborator
specializat în astfel de probleme doar 1000 de dolari pentru a secvența un genom uman.
O tendință similară a avut loc mai recent în editarea genomului odată cu dezvoltarea
metodei CRISPR / Cas9, care este adoptată pe scară largă datorită eficacității și eficienței
sale mai mari și a costurilor mai mici decât abordările anterioare. Adevărata revoluție nu
este, prin urmare, abilitatea bruscă a oamenilor de știință dedicați de a edita genele
plantelor și animalelor, ci mai degrabă ușurința sporită pe care o oferă noile tehnologii de
secvențiere și editare, în sensul creșterii numărului de cercetători care sunt capabili să
efectueze experimente.

Impacturi pozitive
- Randamente agricole mai mari datorită culturilor și tratamentelor care sunt mai
robuste, eficiente și productive
- Terapii medicale mai eficiente prin intermediul medicamentului personalizat
- Diagnostic medical mai rapid, mai precis, mai puțin invaziv
- Nivele superioare de înțelegere a impactului uman asupra naturii
- Incidența redusă a bolilor genetice și a suferinței conexe

Impacturi negative
- Riscul de interacțiune între plantele / animalele editate pentru sănătatea umană
/ a mediului
- Inegalitatea exacerbată din cauza costului ridicat al accesului la terapii
- Reacții sociale sau respingerea tehnologiilor de editare a genelor
- Utilizarea greșită a datelor genetice de către guverne sau companii
- Dezacorduri internaționale cu privire la utilizarea etică a tehnologiilor de editare
a genomului

Necunoscut sau tăiat în ambele sensuri

- Longevitate crescută
- Dileme etice cu privire la natura umanității
- Schimbări culturale

Schimbarea în acțiune

„În martie 2015, oamenii de știință de vârf publică un articol al naturii care
solicită un moratoriu asupra editării embrionilor umani, evidențiind„ îngrijorări grave cu
privire la implicațiile etice și de siguranță ale acestei cercetări ”. Doar o lună mai târziu, în
aprilie 2015, „Cercetătorii conduși de Junjiu Huang de la Universitatea Yat-sen din
Guangzhou au publicat prima lucrare științifică mondială privind modificarea ADN-ului
embrionilor umani”.

Sources:http://www.nature.com/news/don-t-edit-the-human-germ-line-1.17111;
http://qz.com/389494/chinese-researchers-are-the-first-to-genetically-modify-a-human-
embryoand-many-scientists-think-theyve-gone-too-far/
Page | 112
 Schimbarea 23: Neurotehnologii104

Punctul de vârf: primul om cu memorie complet artificială implantat în creier

Nu există un domeniu al vieții noastre personale și profesionale care să nu poată

beneficia de o mai bună înțelegere a modului în care funcționează creierul nostru - atât la
nivel individual, cât și la nivel colectiv. Acest lucru este subliniat de faptul că - în ultimii
ani - două dintre cele mai finanțate programe de cercetare din lume sunt în domeniul
științelor creierului: Human Brain Project (un proiect de 1 miliard de euro pe 10 ani
finanțat de Comisia Europeană) și președintele Inițiativa Obama's Brain Research
Through Advancing Innovative Neurotechnologies (BRAIN) Initiative. Deși aceste
programe sunt axate în primul rând pe cercetarea științifică și medicală, asistăm și la
creșterea rapidă (și influența) a neurotehnologiilor în aspectele non-medicale ale vieții
noastre. Neurotehnologia constă în monitorizarea activității creierului și examinarea
modului în care creierul se schimbă și / sau se interacționează cu lumea. În 2015, de
exemplu, portabilitatea și accesibilitatea neuro-căștilor (care costă deja mai puțin decât o
consolă de jocuri) oferă posibilități fără precedent - marcând ceea ce este probabil să fie
nu numai o neuro-revoluție, ci și una socială105

Impacturi pozitive
- Persoanele cu dizabilități pot controla acum membrele protetice sau scaunele cu
rotile „cu mintea”.
- Neurofeedback-ul, posibilitatea de a monitoriza activitatea creierului în timp
real, oferă nenumărate posibilități pentru a ajuta la combaterea dependențelor, pentru a
regla comportamentul alimentar și pentru a îmbunătăți performanțele, de la sport la
clasă.
- Posibilitatea de a colecta, procesa, stoca și compara cantități mari de date legate
de activitatea creierului ne permite să îmbunătățim eficiența diagnosticului și a
tratamentului tulburărilor cerebrale și a problemelor legate de sănătatea mintală.
- Legea va fi capabilă să asigure prelucrarea personalizată a cazurilor și să
abordeze problemele de responsabilitate în cazurile penale într-o manieră diferențială,
mai degrabă decât în una generică.
- Următoarea generație de computere, al cărei design a fost informat de știința
creierului, poate raționa, prezice și reacționa la fel ca cortexul uman (o zonă a creierului
cunoscută sub numele de sediul inteligenței)

Impacturi negative
- Discriminarea bazată pe creier: indivizii nu sunt doar creierul lor, ca atare,
există riscul ca deciziile să fie luate într-un mod independent de context, bazându-se
doar pe date cerebrale în domenii variind de la lege la resurse umane, comportamentul
consumatorilor sau educație106.
- Teama de ce gânduri / vise / dorințe să fie decriptate și ca intimitatea să nu mai
existe,
- Teama de creativitate sau de atingerea umană de a dispărea încet, dar sigur,
purtată în principal până acum prin supra-vânzarea a ceea ce pot fac științele creierului.
- Estomparea liniilor dintre om și mașină
Page | 113
 Necunoscut sau taie ambele sensuri
- Schimbare culturală
- Incarnarea comunicării
- Îmbunătățirea performanței
- Extinderea abilităților cognitive umane va declanșa noi comportamente

Schimbarea în acțiune
- Algoritmii de calcul cortical au demonstrat deja capacitatea de a rezolva
CAPTCHA-urile moderne (teste utilizate pe scară largă pentru a distinge oamenii de
mașini).
- Industria auto a dezvoltat sisteme de monitorizare a atenției și conștientizării care
pot opri mașinile atunci când oamenii adorm în timp ce conduc.
- Un program inteligent de computer în China a obținut rezultate mai bune decât
mulți adulți umani la un test de IQ.
- Supercomputerul IBM Watson, după ce a analizat milioane de dosare medicale și
baze de date, a început să ajute medicii să aleagă opțiuni de tratament pentru pacienții
cu nevoi complexe.
- Senzorii de imagine neuromorfi, adică inspirați cum comunică ochiul și creierul,
vor avea impact, de la utilizarea bateriei la robotică
- Neuroproteticele permit persoanelor cu dizabilități să controleze membrii
artificiali și exoscheletele. Unii nevăzători vor putea vedea (din nou).
- Programul Restaurare memorie activă (RAM) de către DARPA este un precursor
al restaurării și îmbunătățirii memoriei
- Simptomele depresiei la șoareci ar putea fi vindecate prin reactivarea artificială a
amintirilor fericite, după cum o demonstrează neurologii de la MIT Doraiswamy M.
(2015). 5 tehnologii cerebrale care ne vor modela viitorul. Agenda Forumului Economic
Mondial, 9 august https://agenda.weforum.org/2015/08/5-brain-technologies-future/
Fernandez A (2015). 10 neurotechnologies about to transform brain enhancement
and brain health.

SharpBrains, USA, Nov 10 http://sharpbrains.com/blog/2015/11/10/10-

eurotechnologies-about-to-transform-brain-enhancementand-brain-health/

Page | 114
 NOTE

1
The terms “disruption” and “disruptive innovation” have been much discussed in business and management strategy circles, most recently in
Clayton M. Christensen, Michael E. Raynor, and Rory McDonald, What is Disruptive Innovation?, Harvard Business Review, December 2015.
While respecting the concerns of Professor Christensen and his colleagues about definitions, I have employed the broader meanings in this
book
2
Erik Brynjolfsson and Andrew McAfee, The Second Machine Age: Work, Progress, and Prosperity in a Time of Brilliant Technologies, W.W.
Norton & Company, 2014.
3
James Manyika and Michael Chui, “Digital Era Brings Hyperscale Challenges”, The Financial Times, 13 August 2014.
4
The designer and architect Neri Oxman offers a fascinating example of what I just described. Her research lab works at the intersection of
computational design, additive manufacturing, materials engineering and synthetic biology.
https://www.ted.com/talks/neri_oxman_design_at_the_intersection_of_technology_and_biology
5
Carl Benedikt Frey and Michael Osborne, with contributions from Citi Research, “Technology at Work – The Future of Innovation and
Employment”, Oxford Martin School and Citi, February 2015.
http://www.oxfordmartin.ox.ac.uk/downloads/reports/Citi_GPS_Technology_Work.pdf
6
David Isaiah, “Automotive grade graphene: the clock is ticking”, Automotive World, 26 August 2015.
http://www.automotiveworld.com/analysis/automotive-grade-graphene-clock-ticking/
7
Sarah Laskow, “The Strongest, Most Expensive Material on Earth”, The Atlantic,
http://www.theatlantic.com/technology/archive/2014/09/the-strongest-most-expensive-material-onearth/380601/
8
Some of the technologies are described in greater detail in: Bernard Meyerson, “Top 10 Technologies of 2015”, Meta-Council on Emerging
Technologies, World Economic Forum, 4 March 2015. https://agenda.weforum.org/2015/03/top-10-emerging-technologies-of-2015-2/
9
Tom Goodwin, “In the age of disintermediation the battle is all for the consumer interface”, TechCrunch, March 2015.
http://techcrunch.com/2015/03/03/in-the-age-of-disintermediation-the-battle-is-all-for-the-customerint erface/
10
K.A. Wetterstrand, “DNA Sequencing Costs: Data from the NHGRI Genome Sequencing Program (GSP)”, National Human Genome Research
Institute, 2 October 2015. http://www.genome.gov/sequencingcosts/
11
Ariana Eunjung Cha, “Watson’s Next Feat? Taking on Cancer”, The Washington Post, 27 June 2015.
http://www.washingtonpost.com/sf/national/2015/06/27/watsons-next-feat-taking-on-cancer/
12
Jacob G. Foster, Andrey Rzhetsky and James A. Evans, “Tradition and Innovation in Scientists’ Research Strategies”, American Sociological
Review, October 2015 80: 875-908 http://www.knowledgelab.org/docs/1302.6906.pdf
13
Mike Ramsay and Douglas Cacmillan, “Carnegie Mellon Reels After Uber Lures Away Researchers”, Wall Street Journal, 31 May 2015
http://www.wsj.com/articles/is-uber-a-friend-or-foe-of-carnegie-mellon-in-robotics-1433084582
14
World Economic Forum, Deep Shift – Technology Tipping Points and Societal Impact, Survey Report, Global Agenda Council on the Future of
Software and Society, September 2015.
15
For more details on the survey methodology, please refer to pages 4 and 39 of the report referenced in the previous note.
16
UK Office of National Statistics, “Surviving to Age 100”, 11 December 2013, http://www.ons.gov.uk/ons/rel/lifetables/historic-and-projected-
data-from-the-period-and-cohort-lifetables/2012-based/info-surviving-to-age-100.html
17
The Conference Board, Productivity Brief 2015, 2015. According to data compiled by The Conference Board data, global labour productivity
growth in the period 1996-2006 averaged 2.6%, compared to 2.1% for both 2013 and 2014. https://www.conference-
board.org/retrievefile.cfm?filename=The-Conference-Board-2015-Productivity-Brief.pdf&type=subsite
18
United States Department of Labor, “Productivity change in the nonfarm business sector, 1947-2014”, Bureau of Labor Statistics
http://www.bls.gov/lpc/prodybar.htm
19
United States Department of Labor, “Preliminary multifactor productivity trends, 2014”, Bureau of Labor Statistics, 23 June 2015
20
OECD, “The Future of Productivity”, July 2015. http://www.oecd.org/eco/growth/The-future-ofproductivity-policy-note-July-2015.pdf
For a short discussion on decelerating US productivity, see: John Fernald and Bing Wang, “The Recent Rise and Fall of Rapid Productivity
Growth”, Federal Reserve Bank of San Francisco, 9 February 2015. http://www.frbsf.org/economic-research/publications/economic-
letter/2015/february/economic-growthin formation-technology-factor-productivity
21
The economist Brad DeLong makes this point in: J. Bradford DeLong, “Making Do With More”, Project Syndicate, 26 February 2015.
http://www.project-syndicate.org/commentary/abundance-without-living-standards-growth-by-j-- bradford-delong-2015-02
22
John Maynard Keynes, “Economic Possibilities for our Grandchildren” in Essays in Persuasion, Harcourt Brace, 1931
23
Carl Benedikt Frey and Michael Osborne, “The Future of Employment: How Susceptible Are Jobs to Computerisation?”, Oxford Martin School,
Programme on the Impacts of Future Technology, University of Oxford, 17 September 2013.
http://www.oxfordmartin.ox.ac.uk/downloads/academic/The_Future_of_Employment.pdf
24
Shelley Podolny, “If an Algorithm Wrote This, How Would You Even Know?”, The New York Times, 7 March 2015
http://www.nytimes.com/2015/03/08/opinion/sunday/if-an-algorithm-wrote-this-how-would-you-evenknow.html?_r=0
25
Martin Ford, Rise of the Robots, Basic Books, 2015
26
Daniel Pink, Free Agent Nation – The Future of Working for Yourself, Grand Central Publishing, 2001
27
Quoted in: Farhad Manjoo, “Uber’s business model could change your work”, The New York Times, 28 January 2015

Page | 115
28
Quoted in: Sarah O’Connor, “The human cloud: A new world of work”, The Financial Times, 8 October 2015
29
Lynda Gratton, The Shift: The Future of Work is Already Here, Collins, 2011
30
R. Buckminster Fuller and E.J. Applewhite, Synergetics: Explorations in the Geometry of Thinking, Macmillan, 1975
31
Eric Knight, “The Art of Corporate Endurance”, Harvard Business Review, April 2, 2014 https://hbr.org/2014/04/the-art-of-corporate-
endurance
32
VentureBeat, “WhatsApp now has 700M users, sending 30B messages per day”, January 6 2015 http://venturebeat.com/
2015/01/06/whatsapp-now-has-700m-users-sending-30b-messages-per-day/
33
Mitek and Zogby Analytics, Millennial Study 2014 , September 2014 https://www.miteksystems.com/
sites/default/files/Documents/zogby_final_embargo_14_9_25.pdf
34
Gillian Wong, “Alibaba Tops Singles’ Day Sales Record Despite Slowing China Economy”, The Wall
Street Journal, 11 November 2015, http://www.wsj.com/articles/alibaba-smashes-singles-day-salesrecord-1447234536
35
“The Mobile Economy: Sub-Saharan Africa 2014”, GSM Association, 2014. http://www.gsmamobileeconomyafrica.com/
GSMA_ME_SubSaharanAfrica_Web_Singles.pdf
36
Tencent, “Announcement of results for the three and nine months ended 30 September 2015” http://www.tencent.com/en-
us/content/ir/an/2015/attachments/20151110.pdf
37
MIT, “The ups and downs of dynamic pricing”, innovation@work Blog, MIT Sloan Executive Education, 31 October 2014.
http://executive.mit.edu/blog/the-ups-and-downs-of-dynamic-pricing#.VG4yA_nF-bU
38
Giles Turner, “Cybersecurity Index Beat S&P500 by 120%. Here’s Why, in Charts”, Money Beat, The Wall Street Journal, 9 September 2015.
http://blogs.wsj.com/moneybeat/2015/09/09/cybersecurity-index-beats-sp-500-by-120-heres-why-incharts/
39
IBM, “Redefining Boundaries: Insights from the Global C-Suite Study,” November 2015.http://www-935.ibm.com/services/c-suite/study/
40
Global e-Sustainability Initiative and The Boston Consulting Group, Inc, “GeSI SMARTer 2020: The Role of ICT in Driving a Sustainable Future”,
December 2012. http://gesi.org/SMARTer2020
41
Moisés Naím, The End of Power: From Boardrooms to Battlefields and Churches to States, Why Being in Charge Isn’t What It Used to Be, Basic
Books, 2013.
The book attributes the end of power to three revolutions: the “more” revolution, the mobility revolution, and the mentality revolution. It is
careful in not identifying the role of information technology as predominant but there is no doubt that the more, the mobility and the mentality
owe a lot to the digital age and the diffusion of new technologies.
42
This point is made and developed in: “The Middle Kingdom Galapagos Island Syndrome: The CulDe-Sac of Chinese Technology Standards”,
Information Technology and Innovation Foundation (ITIF), 15 December 2014. http://www.itif.org/publications/2014/12/15/middle-kingdom-
galapagos-island-syndrome-cul-de-sacchinese-technology
43
“Innovation Union Scoreboard 2015”, European Commission, 2015. http://ec.europa.eu/growth/industry/innovation/facts-
figures/scoreboards/files/ius-2015_en.pdf The measurement framework used in the Innovation Union Scoreboard distinguishes between three
main types of indicators and eight innovation dimensions, capturing a total of 25 different indicators. The enablers capture the main drivers of
innovation performance external to the firm and cover three inn ovation dimensions: human resources; open, excellent and attractive research
systems; and finance and support. Firm activities capture the innovation efforts at the level of the firm, grouped in three innvation dimensions:
firm investments, linkages and entrepreneurship, and intellectual assets. Outputs cover the effects of firms’ innovation activities in two
innovation dimensions: innovators and economic effects
44
World Economic Forum, Collaborative Innovation – Transforming Business, Driving Growth, August 2015.
http://www3.weforum.org/docs/WEF_Collaborative_Innovation_report_2015.pdf
45
World Economic Forum, Global Information Technology Report 2015: ICTs for Inclusive Growth, Soumitra Dutta, Thierry Geiger and Bruno
Lanvin, eds., 2015.
46
World Economic Forum, Data-Driven Development: Pathways for Progress, January 2015 http://www3.weforum.org/
docs/WEFUSA_DataDrivenDevelopment_Report2015.pdf
47
Tom Saunders and Peter Baeck, “Rethinking Smart Cities From The Ground Up”, Nesta, June 2015. https://www.nesta.org.uk/
sites/default/files/rethinking_smart_cities_from_the_ground_up_2015.pdf
48
Carolina Moreno, “Medellin, Colombia Named ‘Innovative City Of The Year’ In WSJ And Citi Global Competition”, Huffington Post, 2 March
2013 http://www.huffingtonpost.com/2013/03/02/medellin-named-innovative-city-of-theyear_n_2794425.html
49
World Economic Forum, Top Ten Urban Innovations, Global Agenda Council on the Future of Cities, World Economic Forum, October 2015.
http://www3.weforum.org/docs/Top_10_Emerging_Urban_Innovations_report_2010_20.10.pdf
50
Alex Leveringhaus and Gilles Giacca, “Robo-Wars – The Regulation of Robotic Weapons”, The Oxford Institute for Ethics, Law and Armed
Conflict, The Oxford Martin Programme on Human Rights for Future Generations, and The Oxford Martin School, 2014.
http://www.oxfordmartin.ox.ac.uk/downloads/briefings/Robo-Wars.pdf
51
James Giordano quoted in Tom Requarth, “This is Your Brain. This is Your Brain as a Weapon”, Foreign Policy, 14 September 2015.
http://foreignpolicy.com/2015/09/14/this-is-your-brain-this-is-your-brain-as-a-weapon-darpa-dual-useneuroscience/
52
Manuel Castells, “The impact of the Internet on Society: A Global Perspective”, MIT Technology Review, 8 September 2014.
http://www.technologyreview.com/view/530566/the-impact-of-the-internet-on-society-a-globalperspective/
53
Credit Suisse, Global Wealth Report 2015, October 2015. http://publications.credit-suisse.com/tasks/render/file/index.cfm?fileid=F2425415-
DCA7-80B8-EAD989AF9341D47E

Page | 116
54
OECD, “Divided We Stand: Why Inequality Keeps Rising”, 2011. http://www.oecd.org/els/soc/49499779.pdf
55
Frederick Solt, “The Standardized World Income Inequality Database,” Working paper, SWIID, Version 5.0, October 2014.
http://myweb.uiowa.edu/fsolt/swiid/swiid.html
56
Richard Wilkinson and Kate Pickett, The Spirit Level: Why Greater Equality Makes Societies Stronger, Bloomsbury Press, 2009.
57
Sean F. Reardon and Kendra Bischoff, “More unequal and more separate: Growth in the residential segregation of families by income, 1970-
2009”, US 2010 Project, 2011. http://www.s4.brown.edu/us2010/Projects/Reports.htm http://cepa.stanford.edu/content/more-unequal-and-
more-separate-growth-residential-segregationfamilies-income-1970-2009
58
Eleanor Goldberg, “Facebook, Google are Saving Refugees and Migrants from Traffickers”, Huffington Post, 10 September 2015.
http://www.huffingtonpost.com/entry/facebook-google-mapsrefugeesmigrants_55f1aca8e4b03784e2783ea4
59
Robert M. Bond, Christopher J. Fariss, Jason J. Jones, Adam D. I. Kramer, Cameron Marlow, Jaime E. Settle, and James H. Fowler, “A 61-
million-person experiment in social influence and political mobilization”, Nature, 2 September 2012 (online). http://www.nature.com/
nature/journal/v489/n7415/full/nature11421.html
60
Stephen Hawking, Stuart Russell, Max Tegmark, Frank Wilczek, “Stephen Hawking: ‘Transcendence looks at the implications of artificial
intelligence – but are we taking AI seriously enough?”, The Independent, 2 May 2014. http://www.independent.co.uk/news/science/stephen-
hawking-transcendence-looks-at-theimp lications-of-artificial-intelligence-but-are-we-taking-9313474.html
61
Greg Brockman, Ilya Sutskever & the OpenAI team, “Introducing OpenAI”, 11 December 2015 https://openai.com/blog/introducing-openai/
62
Steven Levy, “How Elon Musk and Y Combinator Plan to Stop Computers From Taking Over”, 11 December 2015
https://medium.com/backchannel/how-elon-musk-and-y-combinator-plan-to-stop-computers-fromtaking-over-17e0e27dd02a#.qjj55npcj
63
Sara Konrath, Edward O’Brien, and Courtney Hsing. “Changes in dispositional empathy in American college students over time: A meta-
analysis.” Personality and Social Psychology Review (2010).
64
Quoted in: Simon Kuper, “Log out, switch off, join in”, FT Magazine, 2 October 2015. http://www.ft.com/intl/cms/s/0/fc76fce2-67b3-11e5-
97d0-1456a776a4f5.html
65
Sherry Turkle, Reclaiming Conversation: The Power of Talk in a Digital Age, Penguin, 2015.
66
Nicholas Carr, The Shallows: How the Internet is changing the way we think, read and remember, Atlantic Books, 2010.
67
Pico Iyer, The Art of Stillness: Adventures in Going Nowhere, Simon and Schuster, 2014
68
Quoted in: Elizabeth Segran, “The Ethical Quandaries You Should Think About the Next Time You Look at Your Phone”, Fast Company, 5
October 2015. http://www.fastcompany.com/3051786/most-creative-people/the-ethical-quandaries-you-should-thinkabout-the-next-time-
you-look-at
69
The term “contextual intelligence” was coined by Nihtin Nohria several years before he became the dean of Harvard Business School.
70
Klaus Schwab, Moderne Unternehmensführung im Maschinenbau (Modern Enterprise Management in Mechanical Engineering), VDMA, 1971.
71
Quoted in: Peter Snow, The Human Psyche in Love, War & Enlightenment, Boolarong Press, 2010.
72
Daniel Goleman, “What Makes A Leader?”, Harvard Business Review, January 2004. https://hbr.org/2004/01/what-makes-a-leader
73
Rainer Maria Rilke, Letters to a Young Poet, Insel Verlag, 1929.
74
Voltaire wrote in French: “Le doute n’est pas une condition agréable, mais la certitude est absurde.” “On the Soul and God”, letter to
Frederick William, Prince of Prussia, 28 November 1770, in S.G. Tallentyre, trans., Voltaire in His Letters: Being a Selection from His
Correspondence, G.P. Putnam’s Sons, 1919
75
Martin Nowak with Roger Highfield, Super Cooperators: Altruism, Evolution, and Why We Need Each Other to Succeed, Free Press, 2012.
76
World Economic Forum, Deep Shift – Technology Tipping Points and Societal Impact, Survey Report, Global Agenda Council on the Future of
Software and Society, November 2015
77
Borrowing from the concept of the yelp.com website, in that people would be able to provide reviews directly to others and those reviews
would be recorded and/or shared online through chips imp la nted in them.
78
“Echo chamber” connotes those who unquestioningly agree with another person or who repeat what other people have said without
thinking or questioning
79
Internet live stats, “Internet users in the world”, http://www.internetlivestats.com/internet-users/ http://www.worldometers.info/world-
population/
80
“Gartner Says Worldwide Traditional PC, Tablet, Ultramobile and Mobile Phone Shipments to Grow 4.2 Percent in 2014”, Gartner, 7 July
2014. http://www.gartner.com/newsroom/id/2791017
81
“Number of smartphones sold to end users worldwide from 2007 to 2014 (in million units)”, statista, 1632015.
http://www.statista.com/statistics/263437/globalsmartphone-sales-to-end-users-since-2007/
82
Lev Grossman, “Inside Facebook’s Plan to Wire the World,” Time, 15 December 2014. http://time.com/facebook-world-plan/
83
“One Year In: Internet.org Free Basic Services,” Facebook Newsroom, 26 July 2015. http://newsroom.fb.com/news/2015/07/one-year-in-
internet-org-free-basic-services/
84
Udi Manber and Peter Norvig, “The power of the Apollo missions in a single Google search”, Google Inside Search, 28 August 2012.
http://insidesearch.blogspot.com/2012/08/the-power-of-apollo-missions-in-single.html
85
Satish Meena, “Forrester Research World Mobile And Smartphone Adoption Forecast, 2014 To 2019 (Global),” Forrester Research, 8 August
2014. https://www.forrester.com/ Forrester+Research+World+Mobile+And+Smartphone+Ad option+Forecast+2014+To+2019+Global/fulltext/-
/E-RES118252

Page | 117
86
GSMA, “New GSMA Report Forecasts Half a Billion Mobile Subscribers in Sub-Saharan Africa by 2020”, 6 November 2014.
http://www.gsma.com/newsroom/press-release/gsma-report-forecasts-half-a-billion-mobilesubscribers-ssa-2020/
87
“Processing Power Compared: Visualizing a 1 trillion-fold increase in computing performance”,
Experts Exchange. http://pages.experts-exchange.com/processing-power-compared/
88
“A history of storage costs”, mkomo.com, 8 September 2009 http://www.mkomo.com/cost-per-gigabyte
89
Elana Rot, “How Much Data Will You Have in 3 Years?”, Sisense, 29 July 2015. http://www.sisense.com/blog/much-data-will-3-years/
90
Moore’s Law generally states that processor speeds, or the overall number of transistors in a central processing unit, will double every two
years.
91
Kevin Mayer, Keith Ellis and Ken Taylor, “Cattle Health Monitoring Using Wireless Sensor Networks”, Proceedings of the Communication and
Computer Networks Conference, Cambridge, MA, USA, 2004. http://www.academia.edu/781755/
Cattle_health_monitoring_using_wireless_sensor_networks
92
Carl Benedikt Frey and Michael A. Osborne, “The Future of Employment: How Susceptible Are Jobs to Computerisation?”, 17 September
2013. http://www.oxfordmartin.ox.ac.uk/downloads/academic/The_Future_of_Employment.pdf
93
Will Knight, “This Robot Could Transform Manufacturing,” MIT Technology Review, 18 September 2012.
http://www.technologyreview.com/news/429248/this-robotcould-transform-manufacturing/
94
See http://www.stratasys.com/
95
Dan Worth, “Business use of 3D printing is years ahead of consumer uptake”, V3.co.uk, 19 August 2014
96
“The 3D Printing Startup Ecosystem”, SlideShare.net, 31 July 2014. http://de.slideshare.net/SpontaneousOrder/3d-printing-startup-
ecosystem
97
Alban Leandri, “A Look at Metal 3D Printing and the Medical Implants Industry”, 3DPrint.com, 20 March 2015. http://3dprint.com/52354/3d-
print-medical-implants/
98
“The Need is Real: Data”, US Department of Health and Human Services, organdonor.gov. http://www.organdonor.gov/about/data.html
99
“An image of the future”, The Economist, 19 May 2011. http://www.economist.com/node/18710080
100
Jessica Hedstrom, “The State of 3D Printing”, 23 May 2015. http://jesshedstrom.quora.com/TheState-of-3D-Printing
101
Maurizio Bellemo, “The Third Industrial Revolution: From Bits Back to Atoms”, CrazyMBA.Club, 25 January 2015.
http://www.crazymba.club/the-third-industrial-revolution/
102
T.E. Halterman, “3D Printing Market Tops $3.3 Billion, Expands by 34% in 2014”, 3DPrint.com, 2 April 2015. http://3dprint.com/55422/3d-
printing-market-tops-3-3-billion-expands-by-34-in-2014/
103
Note: this tipping point was not a part of the original survey (Deep Shift – Technology Tipping Points and Societal Impact, Survey Report,
World Economic Forum, September 2015)
104
Ibid.
105
Fernandez A, Sriraman N, Gurewitz B, Oullier O (2015). Pervasive neurotechnology: A groundbreaking analysis of 10,000+ patent filings
transforming medicine, health, entertainment and business. SharpBrains, USA (206 p.) http://sharpbrains.com/pervasive-neurotechnology/
106
Oullier O (2012). Clear up this fuzzy thinking on brain scans. Nature, 483(7387), p. 7, doi: 10.1038/483007a
http://www.nature.com/news/clear-up-this-fuzzy-thinking-on-brain-scans-1.10127

Page | 118