VICTOR AXENCIUC

- coordonator -

LEGIFERAREA
SI INSTITUPONALIZA
ECONOMIEI MODERNE
iN ROMANIA
(1856-1914)

VS__ _ _ ,.

Centrul Romfin de Economie Comparatá i Consens

www.dacoromanica.ro
VICTOR AXENCIUC EUGEN GHIORGHITA CORNEL SARBU

LEGIFERAREA SI INSTITUTIONALIZAREA ECONOMIEI MODERNE

IN ROMANIA
(1856-1914)

www.dacoromanica.ro
 ACADEMIA ROMANA
ROMANIAN ACADEMY
Centrul Roman de Economie Compared si Consens
The Romanian Centre for Compared and Consensual Economics

Presedinte de onoare
Honorary President
Prof. Lawrence R. KLEIN
Laureat Nobel In economie
Nobel Laureate for Economics

Director fondator
Founder Director
Prof. Tudorel POSTOLACHE
Membru al Academiei RomAne
Member of the Romanian Academy

Bucurepti - ROMANIA
Casa Academlei Române, Calea 13 Septembrie nr. 13, cod 050711, sector 5
Tel.: 0040-21-318.24.38; Fax: 0040-21-318.24.32

www.dacoromanica.ro
VICTOR AXENCIUC EUGEN GHIORGHITÀ CORNEL SARBU

LEGIFERAREA
SI INSTITUTIONALIZAREA
ECONOMIEI MODERNE
iN ROMANIA
(1856-1914)

ACADEMIA ROMANA

CENTRUL ROMAN DE ECONOMIE COMPARATA SI CONSENS

www.dacoromanica.ro
 LEGIFERAREA SI INSTITUTIONALIZAREA ECONOMIEI
MODERNE iN ROMANIA
(1856-1914)

Coeditie
sITURA

4iIl 1:7

Bucuresti, Romänia
Editor: Valeriu 10AN-FRANC
Coperta: Nicolae LOGIN
Conceptie grafick machetare *i tehnoredactare: VICTOR FREDA

Toate drepturile asupra acestei edifii apartin Centrului Rornän de Economie

Comparatä si Consens. Reproducerea, fie si partiará si pe once suport,
este interzisä fárà acordul prealabil al editorului, fiind supusä prevederilor legii
drepturilor de autor.
ISBN 973-7885-20-6 Apärut trim. IV 2005

www.dacoromanica.ro
 Cuprins

Introducere 7

Etaloane istorice ale economiei de piatà constituite

in Europa Occidentalà 12
Eugen GHIORGHITA

Legislatie 0 institutii !imitative in viata economicA

a Principatelor Române la mijlocul secolului XIX 40
Victor AXENCIUC

Ill. Elaborarea legislatiel gi formarea institutiilor cu functil

economice moderne 55
Victor AXENCIUC; Cornel SÄRBU

Actiunea sistemului legislativ 0 institutional modern in dezvoltarea

economico-socialä a Romaniei 102
Victor AXENCIUC

Legislatia 1 institutiile economice moderne in documente oficiale 129

Cornel SARBU

www.dacoromanica.ro
Intro duc ere
Subiectul reprezinta o tema inedita pentru cercetarea economicä roma-
neasca, chiar dacä In unele lucrari s-au examinat diferite legislatii si institutii Cu
caracter economic. Fenomenul legislativ si institutional de natura economica In
cercetarea româneasca" a fost controversat Inca din a doua jumatate a seco-
lului al XIX-lea si In secolul XX, fiind respins In studiu o data' cu critica teoriei
"formelor WA fond'", discutata mult In a doua jumatate a secolului XIX si la
Tnceputul secolului XX.
In anii interbelici, accentul In cercetarea economica s-a pus nu atat pe
institutii si legislatie, cat pe consolidarea, dui:A Marea Unire, a vietii economice
unitare a statului roman Intregit.
In perioada comunista, teoria, In principiu, nu a acceptat geneza formelor
Inaintea continutului, asa Tricat legislatia si institutiile Cu caracter economic au
fost abordate ca forme juridice care trebuiau sa consacre starile economico-
sociale constituite natural, legic.
Lasand la o parte tipul de evolutie si alte raporturi Intre legislatie si
institutii, pe de o parte, si procesele reale economico-sociale evoluate si
dezvoltate In Occidentul continentului, pe de alta parte, a devenit o axioma si o
realitate istorica, frizand legitatea, ca, In pile ramase In urrna fatä de frontul
avansat si modern structurat al economiilor dezvoltate, rolul cadrului institutio-
nal si legislativ este considerabil mai important; el nu consacrä si reglemen-
teaza numai diversele segmente ale economiei, ci, mai mult chiar, devine
creator de procese, de stari, modifica prin mijloace juridice, schimbä pe cai si
cu instrumente noneconomice structurile economice si sociale, format-id altele
noi, de regulä superioare, dar si, In alte cazuri, neconcordante Cu evolutia
normalä istorica a vietii sociale.
In Romania, In perioada structurkilor moderne, Trideosebi dupä constitu-
irea statului national - 1859 - prin forta legislatiei si a institutiilor noi deja
functionale In Occidentul dezvoltat, prin aplicarea si adaptarea acestora la
imperativele de progres ale ON, desi terenul economico-social retardat nu
necesita imediat si near:Carat asemenea cadru juridic nou si nici nu-i cores-
pundeau asemenea forme, acest cadru, impus de fortele politice, a desfiintat
totusi structurile vechi feudale, traditionale, si a deschis calea generarii celor
moderne, In unele cazuri legislatia crand chiar raporturi materiale si sociale
noi - proprietatea privata libera, munca libera, productia si piata nationala.
In ultimä instant& dei structurile Cu continuturi sociale noi nu totdeauna
au avut forta, capacitatea si eficienta de dezvoltare ca cele generate pe cale
normala economica In Occidentul european, ele s-au constituit totusi, au
functionat, grabind extrem de mult implementarea relatiilor economice si a

www.dacoromanica.ro
B Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITA; Come/ SARBU

mecanismelor moderne, reducând substantial decalajul fatà de Occidentul

dezvoltatl. Noua legislatie si noile institutii cu caracter economic au sädit si
inrädäcinat noile structuri, desi unele din acestea au crescut firave, au prolife-
rat lent si incomplet, lärgind terenul modernismului In economie si acceleränd
prefacerile economico-sociale In directia progresului-etalon occidental.
Proiectul nostru aratà tocmai aceastä functie pozitivä a Intregului sistem
legislativ si institutional modern care a avut rolul de a Intätura vechile constituiri
traditionale si de a crea noi structuri.
Legislatia si institutiile noi au exprimat si realizat principalele tendinte si
directii ale tranzitiei organismului economico-social romänesc de la fondul si
formele feudale la cele moderne. Si pentru România secolului XIX, ca si pentru
toate tärile care parcurg diferite epoci de transformäri radicale, epoci de rupturi
ale unor regimuri si structurl seculare, spre altele, sistemul juridic Cu caracter
economic a avut un rol hotärätor; de aici si scopul si functiile statului ca
generator, promotor si executor al mijloacelor legislative si juridice In scopul
pro pus.
Perioada de tranzitie, chiar si numai prin inevitabila legiferare a noilor
forme sociale, a noilor raporturi, componente ale economiei private de piatä,
atestä necesitatea sporirii rolului si functiilor economice ale statului, si nu
diminuarea si eliminarea lor; acolo uncle nu s-a Inteles (si puterea politick
guvernele, partidele, statul etc. din România din a doua jumätate a secolului al
XIX-lea au Inteles pe deplin aceste functii legislative si institutionale ale
statului), economia si societatea In intregimea ei a avut numai de pierdut.
Sumar prezentate, componentele temei sunt urmätoarele:
etaloanele si cäile de constituire In perioade lungi a cadrului legislativ si
institutional al functionärii economiei occidentale, ca model pentru
economiile retardate si, respectiv, pentru cea a României;
formele legislative si institutionale ale economiei de tip feudal si semifeu-
dal la Triceputul transformärilor, ca obstacole ale modernizärii;
domeniile si directiile principale de legiferare a vietii economico-sociale
românesti In jumätatea de secol studiatk
rezultatele prefacerilor si encienta lor In crearea noilor structuri ale
economiei nationale In urma actiunii noului cadru juridic modern.
In anexe, deosebit de importante pentru Intelegerea lucrärii, s-au pre-
zentat sub formä de extrase prevederile cele mai semnificative de initiere a
legislatiei diferitelor domenii economico-sociale (anexa A) - Mt' a märi volumul

Pnnapille contemporane asupra tranzitiei la economia de piatä au stimulat si

cercet6rile teoretice; intre acestea acad. Aurel lancu, Sistemul institutional 0
transformarea acestuia, in "Oeconomica" nr. 2, 2001, Vasile Pilat, Institutionalismul in
teoria economick op. cit.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea 0 institutionalizarea economiei modeme fn Romänia 9

prezentei lucrari prin detalierea legilor ulterioare - cat si cronologia selectiva a

legislaliei cu caracter economico-social implicatä in determinarea transfor-
marilor (anexa B).
Proiectul propus a avut In vedere constituirea cadrului legislativ si insti-
tutional al formarii si functionärii economiei de piata In Romania In perioada
1862-1914. Tema a urmarit sa realizeze un set de obiective, aplicând metode
de cercetare specifice, concretizandu-se In studiul de fata.
Cercetarea temei a avut ca scop sa determine si sa puna in evidentä
formarea sistemului de legislatie si de institutii economice specifice economiei
moderne de piatä In Romania In perioada tranzitieil organismului economiei
nationale de la societatea feudalä la societatea moderna. Ca obiective
centrale, vi-a propus:
studierea si definirea cadrului de legislatie si institutii cu caracter
economic de tip feudal In actiune panä la formarea statului modern
national roman - 1859; aceasta, ca punct de plecare al proceselor
generale de transformare si modernizare a vietii economico-sociale;
cercetarea si precizarea domeniilor principale in care se impunea Tnlatu-
rarea si Inlocuirea formelor legislative si institutionale specifice tipului si
mecanismului economiei feudale; s-au evidentiat necesitätile obiective
ce impuneau necesitätile date, In vederea eliberärii formelor modeme de
viata economica ce se dezvoltau de obstacolele juridico-sociale ale
trecutului;
studierea, pe exemplul unor economii dezvoltate occidentale - Franta,
Germania etc. - a sistemului legislativ si institutional al economiei
moderne, a componentelor sale principale de functionare si a gradului de
adaptabilitate la tipul de economie slab dezvoltatä a Romaniei;
analiza, pe domenii, a modalitatilor de implementare a legislatiei moder-
ne si a institutiilor dupa modelul economiilor dezvoltate-avansate, cu
posibilitätile si limitele lor, corespunzatoare cerintelor, principiilor si func-
tionalitatii economiei libere de piata, In conditiile tranzitiei din Romania;
determinarea pe etape si domenii, pe componente si dupä important& In
mod sistemic, a formelor juridice moderne, elaborate si aplicate In orga-
nismul economiei nationale ca parte constitutiv-structuralä a sistemului
general legislativ si institutional de prefacere si modernizare a societätii
românesti In procesul tranzitiei la democratia contemporanä avansatä.
Tema, In mod sistematic, nu a mai fost cercetata, dei ea ridica proble-
me de natura metodologica si istorica de mare importanta; intre acestea, una
este edificatoare: In Odle in care economia libera de plata era dezvoltata la
mijlocul secolului XIX, procesul de constituire a legislatiei si institutiilor

1 0 lucrare valoroas5 asupra aspectelor trecerii Rom5niei la viata modern5 o datoräm

autorilor Radu Florian, Damian Hurezeanu si Alexandru Florian, Tranzitii In moder-
nitate: Romania In seco/ele XIX pi XX, Editura "Noua AlternativA", Bucuresti, 1997.

www.dacoromanica.ro
10 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITÀ; Come/ SARBU

corespunzätoare vietii economice moderne, de tip capitalist, se desfäsurase

treptat, timp de secole, In urma crested si maturizärii formelor economice,
cadrul juridic având functia sä le consfinteascä i sä le ordoneze obligänd
agentii economici la disciplinä i conduitä dupà principille functionärii econo-
miei marfare dominante; In tärile trecute mai tärziu pe calea vietii moderne
slab dezvoltate, legislatia si institutiile domeniului economic nu mai trebuiau
create, inventate; acestea existau i functionau in tärile avansate; problema
consta In preluarea i adaptarea lor la stadiul si necesitätile transformärilor
economico-sociale. in România, cadrul legislativ modern a anticipat, ca regulà,
dezvoltarea economicä modernä, a curätat terenul vietii economice de formele
vechi frenatoare si a stimulat propagarea progresului social.
Valoarea actiunii de aplicare a legislatiei economice si a rezultatelor sale
a depins de competenta, de pregätirea, de gradul de cunoastere a realitätilor
romänesti, de iscusinta, Tridemânarea i interesele diferitelor organisme
chemate sä infäptuiescä in practic6 prevederile legislatiei.
Studii juridice-economice cu acest subiect sunt foarte putine i partiale;
dar numeroase lucräri privesc legislatia unor ramuri pe unele perioade si mai
ales cu accent pe prevederi de interes pragmatic. intr-o viziune mai
cuprinzätoare si sistematia tema este tratatä In Enciclopedia Romäniei, vol.
Ill si IV, publicate In anii 1939-1941, asupra economiei nationale, In care
pentru o parte din ramurile i sectoarele economice se consacrà cAte un
paragraf legislatiei economice si politicii economice, tratate de autori diferiti si
In mod diferit. Dupà 1990, cAnd Incepe a doua tranzitie la economia de piatä,
cercetärile asupra formä'd cadrului legislativ si institutional al noului sistem
economic s-au revigorat. Un prim studiu consacrat institutionalizkii pietei
moderne In Romänia, In lucrarea acad. Tudorel Postolache - coordonator -
Economia României - secolul XX, Bucuresti, 1991.
In lucrarea prezentä s-a urmärit definirea ansamblului legislativ-
institutional al economiei moderne In elementele sale constitutive, a rostului
functiilor sale In procesul Tnlä'turärii factorilor economici juridici de fränä a
i

dezvoltärii libere, al gräbirii asezärii vietii economice a României pe principiile

democratiei economice, precum si al impulsionärii progresului economico-
social.
Documentarea a constat In primul ränd In inventarierea legislatiei si
institutiilor cu caracter economic, constituindu-se un corpus de documente
juridico-economice selectionate din Monitorul oficial, Curierul judiciar etc. cu
definirea gradului In care a corespuns necesitätilor transformärilor. S-a elaborat
o metodologie de clasificare pe domenii si sectoare si pe niveluri de
competentä a functiei legislatiilor Incadrate Tritr-un sistem ierarhic i functional,
pornind de la normele i prevederile legii fundamentale a statului - Constitutia
din 1866 -, legile rurale din perioada 1848-1864, prescriptiile de blzA ale prin-
cipiilor miscärii i functionärii vietii economice - Codul civil, Codul comercial etc.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea fi institutionalizarea economiei modeme In Rom.Jnia 11

- precum si a legislatiei particulare specifice diferitelor domenii si ramuri ale

organismului economic national.
0 prima directie de studiere a legislatiei economico-sociale este cea a
prefacerilor savarsite pe cale juridica - deci extraeconomica - a structurilor
sociale:
transformarea proprietátii funciare de tip feudal in proprietate privata
fiber& prin legile de reforma agrara;
transformarea muncii silite - iobage si clacase - In munca libera, prin
desfiintarea dependentelor feudale si a constrangerilor extraeconomice;
Tnläturarea privilegiilor feudale, a monopolurilor si restrictiilor medievale
In domeniul productiei si circulatiei produselor si instituirea libertatii
depline a productiei, comertului si a altor activitati economice;
infiintarea unor institutii specifice economiei de piará libere - burse de
märfuri si valori, camere de comert si industrie, departamente statale
economice, tribunale economice etc., precum si introducerea, pe cale
legislativa, a noului sistem monetar, a noului sistem de mäsuri si greutäti,
a evidentei contabile etc. etc.
Mijloacele legislative si institutionale au avut, In Romania, In a doua
jumatate a secolului al XIX-lea, nu numai functia de consacrare a formelor
economiei de piata In proces de creare, dar mai ales pe aceea de constituire a
acestor forme din initiativa si puterea statului, Intr-o perioada In care, ca In
once tara slab dezvoltatä, capacitatea de prefacere a capitalului particular era
slab&
Coordonatorul

www.dacoromanica.ro
 istorice ale economiei
IEtaloane
de piatà constituite in Europa
Occidentalà
lstoria conteazd. Conteazä nu numai pentru ca putem fnväta din
trecut, ci pentru cä prezentul i viitorul sunt legate de trecut prin
continuitatea instituffilor unei societäti. Optiunile de astäzi 0 de mäine
sunt formate de trecut lar trecutul poate fi fa" cut inteligibil ca o poveste
a evolutiel institutionale.i

Faptul cä prile mici depind din punct de vedere economic 0 politic de

cele mari i putemice inseamnä c5 determinantele decisive ale
politicilor lor se afiä In afara propriilor lor hotare. Mai inseamnj i cä
problemele lor politice nu sunt cu adevärat comparabile cu cele ale
(6 rilor mai mari.2

Instituirea noului sistem al economiei moderne In Romänia s-a derulat,

dupä realizarea unitätii politice In anul 1859, pe o perioadä de aproximativ cinci
decenii. Noile norme si institutii juridice si economice au fost promovate prin
preluarea lor din sistemul european occidental deja existent.
La data demarärii procesului de modernizare institutionalä in România,
In Europa Occidentalà sistemul economic modern parcurgea o faz5 superioarä
de perfectionare a modalitätilor de organizare si legiferare. Noile Imbunätätiri
vizau institutii deja maturizate, experimentate si aplicate vreme de sute de ani.
Receptarea normelor i formelor de organizare deja constituite a
reprezentat un mare avantaj pentru România, fiind evitate pierderile cauzate de
experimentärile i esecurile specifice Indelungatei perioade parcurse de tärile
apusene. Pe de altä parte, adaptarea noului cadru institutional la conditiile
României a necesitat eforturi de restructurare fundamental& färä ca eficienta
economiei romänesti sä tindà &A' o egaleze pe cea occidentalä. Cu toate
acestea, României nu i-au mai fost necesare secole de evolutie pentru a

1 Douglass C. North, Institutions, Institutional Change and Economic Performance,

Cambridge University Press, 1990, p. vii. Autorul este reprezentantul de frunte al
curentului institutionalist american contemporan. Trimiterile la lucrarea citatà se vor
face in continuare prin indicarea numelui autorului §i a paginii.
2 Barrington Moore Jr., Social Origins of Dictatorship and Democracy: Lord and Peasant
in the Making of the Modem World, Boston, Beacon, 1967; apud Daniel Chirot, Social
Change in a Peripheral Society, 1976, Academic Press, p. 159.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea i institufionalizarea economiei modeme In Roménia 13

parcurge aceeasi cale, rapiditatea transformärilor fiind nota caracteristic6

perioadei 1862-1914.
Obiectivul primei pärti a lucrärii de fatà Il constituie prezentarea evolutiei
institutiilor economice In Occident, In vederea evidentierii decalajelor decisive
Trite realizarea In timp a diferitelor inovatii institutionale sau a amplorii deose-
birilor dintre componentele sistemului economic modern In statele apusene si
In România.
Continuitate Tranzitia economiei Occidentului european de la institutiile
discontinuitate medievale la cele modeme s-a desfäsurat pe parcursul a
institutionald aproximativ sapte secole (Intre secolele XI-XVIII), caracte-
ristica fundamentalä a acestei perioade fiind Tnläturarea
structurilor teologico-politice si economice feudale si instituirea unui cadru
juridic/institutional national-statal de tip nou, specific economiilor "de piatä". in
mod gradual sau prin modificäri radicale, autoritatea statului parlamentar
determinä o separare intre drepturile politice (publice) si cele private. Treptat,
activitatea economic5 a individului ajunge sä fie principial coordonatà de
dreptul privat.
Procesul de liberalizare institutional& centralizat In cadre national-statale
moderne, demarat In Olanda si Marea Britanie in cursul secolului al XVII-lea,
avea sä fie continuat In Franta, Belgia si Prusia Incepänd de la sfärsitul
secolului al XVIII-lea si prelungit pe parcursul intregului secol al XIX-lea, prin
räspändirea celor douà sisteme de drept - romano-germanic si de common
lawl - In toate tärile europene, precum si In teritoriile de pe alte continente,
dependente de marile metropole imperiale.
Transformärile institutionale presupun, In general, un proces foarte
complicat, Tritrucât schimbärile pot fi consecinte atät ale modificärii regulilor
oficiale sau consträngerilor neoficiale, cät si ale modurilor si/sau eficacitätii
consträngerii. In Odle cu traditie de common law, institutiile s-au modificat
preponderent incremental, iar nu in mod discontinuu. Influenta cutumelor si
practicilor neoficiale a determinat caracterul de continuitate a eficacitätii
institutionale. Desi normele oficiale se pot schimba peste noapte ca rezultat al
deciziilor politice sau juridice, consträngerile cutumiare neoficiale cuprinse In
obiceiuri, traditii si coduri de conduità sunt mult mai impenetrabile fatà de
mäsurile deliberate. Aceste consträngeri culturale nu numai cä leag5 trecutul
de prezent si de viitor, dar oferá si o modalitate de explicare a cursului modifi-
cärilor institutionale.

1 "Termenul de common law are douä acceptiuni de Tntindere diferità. Prin common law
In sens larg este denumit marele sistem de drept de origine englezà. in sens
restrAns, termenul indicä unul din cele trei izvoare, ori subsisteme, sau, mai precis,
ramuri de reglementki care sunt tipice marelui sistem de drept." V.D. Zrätescu, Curs
de drept comparat - Geografie juridic& Editura Fundatiei Romilnia de laine,
Bucure§ti, 1997, P. 138.

www.dacoromanica.ro
14 Victor AXENCIUC; Eugen GHlORGHITÄ; Come! SARBU

Tárilor/zonelor In care au fost generate institutiile economice si politice

moderne le este specificä preponderenta continuitätii, gradul relativ redus de
discontinuitate In planul transformárilor.
Tárilor importatoare de institutii - care nu le-ar fi putut deveni proprii
niciodatá sau decát Intr-un timp Indelungat - le este caracteristick In general,
binecunoscuta ardere a etapelor, trecerea brusca de la un pattern de organi-
zare sociarä la altul. Institutiile revolutionate politic nu mai sunt consecinte ale
unei evolutii "firesti", consecinte ale unor prefaceri incrementale sau constitu-
ente ale unor procese de transformare per se, ci expresii ale unor decizii cu
caracter, cel mai adesea, extraeconomic si extranational.1
In evolutia incrementará a institutiilor, chintesenta este fundamentul
cultural, generator al spiritului locului, mentalitätilor si comportamentelor:
"Pentru a fi eficiente, institutiile economice trebuie sá fie adaptate
la nevoile si cultura unei tári. Aceastä adaptare poate fi Intreprinsä
In mod constient. [...] Institutiile folosite Intr-o tarà data la un
anumit stadiu al dezvoltärii ei, In productie, distributie, alocarea
creditului, precum si pentru asocierea producátorilor si consuma-
torilor, sunt cele mai eficiente atunci când se potrivesc atát nevoilor
economice, cât si conditiilor culturale ale tárii. Institutiile
Imprumutate, precum hainele de-a gata, se poate Intárnpla sä se
potriveasc6 fárá modificári, dar nu este probabil ca asa se va si
Intâmpla."2

Istoria oferä exemple pentru ambele situalii, atát de potri vire - Germania,
Austria, Cehia, tärile nordice scandinave, Japonia -, c8t si de nepotrivire -
majoritatea tärilor din räsáritul Europei, fári din Asia, America Latinä, Africa -
institutionalá.

Importanta relevärii cauzelor si proceselor generatoare ale decala-

jelor de nivel si stadiu de dezvoltare intre statele lumii este pusä In
evidentá de preocupárile, tot mai frecvente In ultimele trei decenii,
ale economistilor, sociologilor, antropologilorlpolitologilor. Evolutia
divergentä a proceselor de institutionalizare si reinstitutionalizare
constituie una din problemele-cheie In Tntelegerea functionárii so-
cietátii omenesti, idee ciar exprimatä, In repetate ránduri, de D. C.
North, unul din principalii reprezentanti ai teoriei institutionalismului
american: "Obiectivul principal al istoriei umanitátii este de a

1 "Acesta este un fenomen binecunoscut In sfera politicii, unde constitutiile, parla -

mentele, cabinetele si alegerile abundà In t'Ad care sunt departe de democratii."
Charles P. Kindleberger, Economic Development, McGraw-Hill, 1965, p. 37-38.
2 lbidem, p. 38.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea si institutionalizarea economiei modeme in Rom5nia 15

explica ale cu totul divergente ale transformärilor istorice. Cum

s-au diversificat societatile? Care este explicatia caracteristicilor cu
totul diferite ale performantelor lor? Aceastä divergenta este cu
atál mai uimitoare, daca punem problema In termenii teoriei
standard neoclasice si ai teoriei traditionale a comertului interna-
tional, din care rezulta ca, de-a lungul timpului, ca urmare a schim-
bului de bunuri, servicii si factori de productie, ele [societätile] vor
converge treptat. Dei constatärn o anumita convergentä in cazul
natiunilor puternic industrializate care efectueaza schimburi reci-
proce, o trasalura definitorie a ultimelor zece milenii este ca noi am
evoluat In societati radical diferite din punct de vedere religios,
etnic, cultural, politic si economic si ca decalajul dintre natiunile
bogate si cele sàrace, dintre Odle dezvoltate si cele nedezvoltate
este la fel de mare ca intotdeauna si poate chiar mai mare decal a
fost vreodatä Tnainte. Cum se explica aceasta divergenta si, poate
la fel de important, care sunt conditiile care conduc la continuarea
diferentierilor sau care produc convergenta?"1

Pentru stabilirea specificului evolutiei functionarii institutiilor unei entitati

economice national-statale importatoare de institutii este necesara parcur-
gerea, fie ea si sumara', a etapelor transformarilor institutionale In zonele
generatoare.
Expunerea din acest capitol vizeaza procesul de formare a noilor
institutii, In liniile sale generale, iar nu pe cel de perfectionare a lor, respectiv
de modificare a formelor In cadrul eforturilor de adaptare a "retetelor" institutio-
nale la conditiile concrete ale fiecärei pi Pentru majoritatea Odor europene,
perioada de tranzitie se situeaza intre 1780-1880, interval In care au fost
Infaptuite cele mai multe si mai importante modificari institutionale In Odle
dezvoltate ale vremii. Päna In secolul al XVIII-lea Insä, majoritatea institutiilor
si instrumentelor specifice activitatii de tip economic fusesera deja create,
experimentate si generalizate In diferite arii urbane europene si extraeuropene.
Perioada sus-amintita, de tranzitie, a Insemnat preluarea lor sistematica la
nivel national-statal.
Demarcatia dintre in mod obisnuit, epoca premodernä este perceputa
medieval fi modem ca epoca preponderentei relatiilor de tip feudal. in
ceea ce priveste Irma caracterul feudal al relatiilor
sociale, In perioada cuprinsä Intre secolele X-XVIII nu poate fi vorba de
omogenitate In spatiul european. Läsänd la o parte eterogenitatea geografica,
rezultatä din actiunea convergentä a factorilor etnic, politic, religios, cultural,
deosebit de semnificativa este evolutia de tip dual a institutiilor In acele spatii
omogenizate ulterior In forma statelor nationale. in aceste teritorii, domeniile

1 D.C. North, loc. cit., p. 6.

www.dacoromanica.ro
16 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITÀ; Come/ SARBU

feudale si ecleziastice erau guvernate de principii si norme ale dreptului roman

si canonic, In vreme ce orasele medievale, desprinse de sub dominatia marilor
feudalil, au devenit sediile2 aparitiei si maturizarii institutiilor economiei
moderne.3 Determinant In aceastä evolutie a fost un complex de cauze, dintre
care pozitia favorizatä de noduri comerciale, autonomia fata de domeniul
feudal, mentalitatile si comportamentele generate de orizontul ideologic si
cultural si, nu In ultima instanta, de structura etnica a locuitorilor ar fi cele mai
importante. Dreptul comercial, ca si dreptul roman, a avut un caracter suprare-
gional, "internationar - i-am putea spune astazi -, aplicandu-se In mod identic
In toate centrele comerciale ale Europei.4
Lumea moderna, centrata pe modul de viata economic, a cunoscut evo-
lutii diferite In privinta modalitätilor de instituire a acestui sistem, tärile/zonele
europene fiind clasificabile In douà mari grupe: I. zone In care cadrul institutio-
nal s-a constituit, In timp, intr-un proces In general de autodezvoltare; II.
zone/täri In care sistemul institutional modern a fost constituit antrodusr prin
revolutii politice, respectiv prin decizii ale unor organisme, tratate sau conventii
internationale.

1 Orawle italiene, spre deosebire de restul Europei, s-au eliberat de timpuriu de sub
st6pAnirea regilor i episcopilor care dominau domeniul feudal, asffel c5 declararea
autonomiei devine "molipsitoare": Milanul In 1035, Bologna In 1123, Sienna In 1125,
Florenta In 1138 etc.
2 Numeroase studii - precum cele ale lui F. Braudel, J. Attali, I. Wallerstein, Jacques Le
Goff - indic6 Italia de Nord drept sediu al dezvolt5rii institutiilor modeme. Bazele
teoretice ale ordinii "negustoresti" se instituie Inc5 din secolele al XI-lea i al XII-lea In
orawle 'Wei, "«educatoarea Occidentului» i «contabila timpului», at5t de putin
cunoscutà de istorici"; J. Attali, Au propre et au figuré. Une histoire de la propriété,
Fayard, 1988, p. 201. in aceast5 zon5 s-au constituit In Europa ideile modeme de
familie, de libertate individual5, de drept de vot, precum §i cele de moOenire, de
Intreprindere, de concurentà, de lettre de change, de asigurare §i de societate pe
actiuni. "Este extraordinar faptul c<1 In acest secol al XI-lea tot ceea ce capitalismul
avea s5 experimenteze mai tArziu fusese deja Incercat". ibidem, p. 202.
3 "Este important de semnalat c5 nici dreptul roman i nici dreptul canonic nu cuprind
dispozitii privitoare la comert. Principalele institutii ale dreptului de comer s-au format
In cursul evului mediu, Indeosebi in orawle-cetate de pe tärmul Will Mediterane i
In orawle hanseatice, unde comerciantii au obtinut, sub forma unor statute specifice,
un regim derogatoriu de la dreptul comun. C5ci, In esentà, Intregul drept
comercial nu este altceva dec5t un ansamblu de prevederi care derog5 de la dreptul
civil, In scopul asigurärii celeritätii i securitätii raporturilor comerciale 0 al promoVárii
constante a intereselor comertului." V.D. ZI5tescu, op. cit., p. 42.
4 "Se f5cea deosebire nu Tntre dreptul comercial al unei t5ri sau alteia, ci Trite dreptul
t5rgurilor (jUS moninarum), pe de o parte, 0 dreptul märii (jus maris), pe de alta."
lbidem.
5 Utilizarea celar dou5 diateze - reflexiv6 i pasiv5 - red5 cu maximum de sintez5 relatia
initiativä (institutional5) - import (de institutii).

www.dacoromanica.ro
Legiferarea i institutionalizarea economiei modeme in Romänia 17

In cazul primei grupe, se distinge un nucleu generativ care, Tntre secolele

XI-XIX, se contureaza treptat In plan geografic, din nordul Italiei, pe linia
Rinului cätre Odle de Jos si Marea Britanie. Pe acest "traseu" au aparut - ca
efect al initiativei private - unele elemente ale sistemului institutional modern,
care s-au manifestat Tnaintea formarii statelor moderne europene, dar In
legatura sau In paralel cu formele de organizare politica specifice evului mediu
tarziu (republicile italiene, multe din orasele Hansei etc.).
Pe parcursul secolului al XIX-lea, Odle din cea de-a doua grupa au fost
integrate, prin revolutii politice, In sistemul modern al economiei de piatä,
"poarta de intrare" constituind-o revolutia franceza, iar diseminarea fiind
realizata, intr-o prima' etapa, prin expansiunea napoleonianal. in cazul acestor
tad, procesele de modernizare s-au desfäsurat pe douä directii:
pentru statele deja constituite pana la Inceputul secolului al XVIII-lea
(Franta, Spania, Prusia, Austria etc.), institutiile moderne importate sau
inovate au fost introduse prin asa-numita "revolutie de sus"2;
pentru celelalte tan europene (Romania, Bulgaria, Serbia) a fost
necesara constituirea In primul rand a cadrului national-statal modern
prin unificarea diferitelor formatiuni politice; in paralel sau imediat dupä
aceea, au fost organizate si legiferate noile institutii economice.
Un loc aparte TI ocupa Italia si Germania. Desi unificarea politicä se
realizeaza dupa mijlocul secolului al XIX-lea, cele dou5 noi state moderne
cuprindeau importante centre sau regiuni In care, In urmä cu sapte-opt secole,
Tncepuse procesul de formare a institutiilor economiei de plata.
Unul dintre sensurile istoriei umanitatii pare a fi uniformizarea institu-
tionalà gradualà. Desi dezvoltarea diferitelor formatiuni statale europene a
avut un caracter autarhic, economiei europene a ultimului mileniu Ti sunt
specifice douä mari procese de uniformizare:
A. räspandirea dreptului feudal, care, pe langa multimea de particularisme,
contine si o serie de träsaturi comune aproape tuturor regiunilor

1 "Prabusirea micilor state germane i a vechiului Imperiu German sub loviturile

armatelor revolutionare ale Frantei demonstrase cu claritate superioritatea noii ordini
sociale. Renaniei ea i-a adus in mod fulgerätor rezultatele revolutiei franceze.
Napoleon a fost salutat cu mari sperante de o mare parte a marii burghezii germane."
Cf. Knut Borchardt, Grundril3 der deutschen Wirtschaftsgeschichte, Göttingen, 1978,
p.41.
2 In privinta Germaniei, in ace10 loc, Knut Borchardt afirma "... abia mai târziu s-a
format o rezistentä nationala. Daca aceasta voia sa se Tritäreasca, lar statele
germane doreau sa se elibereze, atunci ele erau constranse sä realizeze o nouà
ordine interna. infrangerea militara - Indeosebi In Prusia - a fost punctul de plecare
pentru reformele sociale. «Revolutia de sus» a fost indubitabil opera unei noi elite
politice. Ea a raspuns provocarii cu o mobilizare a sentimentului national §i imitat
imediat potrivnicul Cu promisiunea eliberarii taranilor, libertatii meseriilor, ordinii
or4ene0 (...) si Tnlaturarea absolutismului (promisiunea unei constitutii de stat)."

www.dacoromanica.ro
18 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITÀ; Come! SARBU

continentului european; este simptomatic faptul ca intemeietorii si

organizatorii statelor feudale sunt In general alogeni (francii pentru Galia,
varegii pentru Rusia, germanii pentru Ungaria, bulgarii pentru slavii sud-
dunareni etc.); societatilor de pastori si agricultori aceste popoare le aduc
institutiile specifice organizarii ierarhic-administrative considerate de tip
"superior" (occidental);
B. intensificarea activitatilor comerciale si bancare din centrele urbane a
determinat perpetuarea, precizarea si diversificarea institutiilor si
instrumentelor specifice. Practicile comerciale, mentalitätile specifice
s-au extins treptat si asupra zonelor "economiilor naturale", pe masura
extinderii pietei mondiale. Cand acest proces nu s-a realizat incremental
si de la sine, expansiunea economiei modeme a fost efectul
interventionismului, prin intermediul institutiilor politice, de stat. Fireste
ca, si In cazul transformärilor firesti, extinderea si generalizarea normelor
cu caracter local si regional s-au realizat si prin interventia statului.
Potrivit teoriei institutionaliste, deosebirile si decalajele Intre structurile si
nivelurile de organizare ale diferitelor societati apar Indeosebi ca urmare
a inovatiilor impuse de comertul la distanta practicat de centrele comer-
ciale ale Europei Occidentale. Transformärile produse au determinat
reducerea costurilor de tranzactie, determinate fiind de inovatii organi-
zationale, tehnici specifice si caracteristici ale constrangerilor. Acestea ar
fi afectat schimbari ale costurilor marginale In trei directii: a) cresterea
mobilitatii capitalului; b) reducerea costurilor informationale; c) propaga-
rea riscului In locul insecuritatii.1
Instituirea generalizata a noilor norme si reguli a fost sistematic sau acci-
dental franata de o serie de factori, a caror influenta nu a putut fi atenuata
decat dup5 secole de experimentäri, concurenta si relevare a caracterului lor
necesar pentru noul tip de structuri ale vietii economico-sociale.

Obstacole ale Perioada cuprinsa Intre secolele XI-XVI a fost caracterizata de

perpetuarea eterogenitätii institutionale, In unele cazuri chiar de
modernizdrii
accentuarea unor frane In calea introducerii noilor institutii,
institufionale
determinate In principal de urmätoarele cauze generale:
slaba configurare a organelor politice abilitate sa introduca si sa asigure
respectarea legislatiei moderne; acestea urmau sa apart la sfarsitul
secolului al XVII-lea In Anglia;
lipsa de uniformitate a legislatiei, divizata, In cazul zonelor mostenitoare
ale dreptului de traditie romanistä, In norme de tip feudal si norme
specifice activitätilor urbane, Indeosebi comerciale si mestesugaresti;
caracterul tot mai nesigur al vietii economice, comparativ cu evul mediu,
era determinat de intensificarea si expansiunea relatiilor economice,

1 Cf. D.C. North, op. cit., p. 125.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea 0 institutionalizarea economiei modeme In România 19

care, In conditiile insecuritátii afacerilor §i ale vitezei reduse de transmi-

tere a informatiei, Inregistrau frecvente crize;
4. desele rázboaie generate de conflictele comerciale, cu referire nu numai
la luptele armate propriu-zise, ci §i la rázboaiele vamale;
5. lipse unei organized statale politice i economice stabile, pricinuitä de:
lipsa unel administreri financiare senetoase - s-a manifestat In
frecventele falimente ale statelor (de fapt ale principilor). Crizele
financiare s-au prelungit i In secolele al XVII-lea (exemplele notorii
fiind cele ale Stuartilor i Ludovic al XIV-lea) i al XVIII-lea;
absenta stabilitátii monetare, cauzatá de desele devalorizeri, de
retragerile In vederea retopirii, de tezaurizeri. Aceste bloceri ale
derulerii comertului prin dezorganizeri monetare au primit numele de
"crize monetare", cum au fost cele din 1621-1623 In Germania sau
din 1622 §i din ultimul deceniu al secolului al XVII-lea In Anglia;
C) persistenta insecuritätii creditului, determinate de lipsa unei organizäri
stabile;'
d) existenta insuficientei organizäri a comertului i transportului.
Principalele probleme erau ridicate de practicarea comertului In
consignatie *i slaba "transparentä" a informatiilor;
6. dependenta mijloacelor de plate" de productia de metale pretioase, In
conditiile impuse de gold standard;
7. instabilitatea fortei de munce, Trideosebi a celei urbane, i desele migratii,
determinate de persecutiile religioase ale lnchizitiei i Contrareformei.
8. persistenta mentalitetilor de facture antieconomicä perpetuate de cetre
autoritátile ecleziastice prin interdictiile repetate ale Imprumutului cu
dobende.
Din nenumeratele acte prohibitoare emise de diferitele concilii i organe
laice i ecleziastice In Franta, mentionem urrnetoarele:1
In anul 300 le este interzis clericilor se se Imprumute cu dobande -
conciliile de la Elvira i Niceea; In 626, la Clichy, aceaste interdictie este
extinsä i asupra laicilor;
In 789 §i 813, prin Capitulatiile lui Carol cel Mare, Imprumutul cu
donna este interzis §i de legea chine;
In anul 1163, condamnarea cametei este reinnoite de conciliul de la Tours;
In anii 1139 i 1179, conciliile II i Ill de la Lateran,2 respectiv In anul
1274, conciliul din Lyon reinnoiesc interzicerea imprumutului cu
dobendä, considerat nedrepe

1 inselätoria era, la ea acasà, pare-se, nu numai In unele mari °rase precum

Hamburgul, ci si In Olanda i Anglia. Cf. Werner Sombart, Der modeme Kapitalismus,
Duncker & Humblot, 1928, vol. II, p. 224.

www.dacoromanica.ro
20 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITA; Come! SARBU

In repetate ränduri, negustorii lombarzi si evreii au fost expulzati - din

Franta, de exemplu - in 1268, 1277, 1299, pentru ca In 1329 sä se
reglementeze un impozit special asupra bancherilor;
in 1571, papa Pius al V-lea reinnoieste condamnarea imprumutului cu
doband5;
ordonanta regelui Frantei din 1614 interzice nobililor sä Intreprindà
activitäti comerciale sau bancare färä derogare;
desi In 1789 legea civilä autoriza Trnprumutul cu dobändà, In anul 1836
Biserica reinnoieste interzicerea imprumutului cu dobändà.
Caí fi mijloace instituflo- Fatä de aceste stäri de lucruri, revizuirea siste-
nale specifice tranzitiei maticä a normelor dreptului comercial pe mä-
de la medieval la modern sura realizärii noilor conditii In domeniul tehno-
logiilor aplicabile In plan economic si extinderea
aplickii lor aveau sä permitä tranzitia institutionalä la societatea modernä.
Una dintre cele mai edificatoare sinteze ale acestor prefaceri institutio-
nale a fost realizatà de Werner Sombart, potrivit cäruia principalele prevederi si
domenii ale legislatiei liberale ar fi urmätoarele:4
1. Centralismul ordinii de drept feudale cedeazà, treptat, in fate noilor
norme de drept, din ce In ce mai largi, comportamentul arbitrar al
subiectilor afländu-si un cadru de evolutie In care individul poate face
mult färä a incälca legea. Dreptul economic apare asffel ca un sistem de
drepturi (libertäti) individuale.
Contrar maximei evului mediu: "ai voie sä faci numai ceea ce este
permis In mod expres", principiul conducätor devine: "este permis tot ce nu
este interzis In mod expíes".

1 Cf. Régine Pernoud, Histoire de la bourgeoisie en France, Editions du Seuil, 1962, 1981.
2 Tot la Lateran 'frisk la al IV-lea conciliu tinut in anul 1215, s-a admis ca imprumutul cu
dobändà sä fie remunerat, dac5 aceastä remunerare poate fi considerata drept
compensare a unei intärzieri a plätii, salariul muncii zarafului sau contabilului, pretul
riscului de a pierde capitalul imprumutat. in ciuda conciliilor s'i interdictiilor,
mänästirile, abatiile si episcopatele practic5 Trnprumutul cu dobändä al banilor pe
care-i primesc de la enoriasii lor. Au devenit exemple notorii cele douä ordine
bisericesti, al Templierilor In Vest si cel Teutonic In Räsärit, ca bancheri ai papalitätii
si principilor. "Reluänd vechiul cod al lui Justinian, uitat de opt secole, Biserica admite
cA, in Occident, 33% este limita admisibilä a «pretului just»." J. Attali, op. cit., p. 219.
Cu toate acestea, mentalitatea desconsiderärii manipulatorilor de bani este deja
incetätenitä in mediul rural in cea mai mare parte a Europei.
3 Pentru o expunere sinteticä elocventä a persistentei considerentelor de tipul nummos
non parit nummos, a se vedea si subcapitolul "Biserica impotriva negustorilor: teoria"
din lucrarea lui Jacques Le Goff, Negustorii 0 bancherii in evul mediu, Editura
Meridiane, Bucuresti, 1994.
4 Cf. Werner Sombart, op. cit., vol. III, p. 51-55.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea 0 institutionalizarea economiei modeme In RonArlie 21

2. Din punct de vedere al continutului, dreptul economic modern este

caracterizat de realizarea unui adevärat sistem de liberráti, In scopul
asigurärii satisfacerii Cu prioritate a intereselor capitaliste:1
libertatea cistigului, exprimatä de asa-numita libertate a exercitärii
meseriei In sens resträns, respectiv libertatea de a investi si desfäsura
activitäti economice cum, cänd si unde vrea individul; este subTnteleasä
aici libertatea de strämutare - a stabilirii domiciliului;
libertatea contractualk
libertatea proprietarului de a-si exercita prerogativele ce decurg din
atributele titlului de proprietar, de a folosi, de a Insträina, de a contracta
datorii;
libertatea de a mosteni;
protejarea drepturilor private dobändite In mod corect, dreptul de succe-
siune, protejat prin legile si organele specializate consfinteste transmi-
terea perpetuä a drepturilor aferente intereselor individuale asupra
generatiilor ce-i succed, "exprimänd victoria vointei individului asupra
vointei colective".

1 Termenul "capitalism" a fost inlocuit aproape pe deplin cu cel de "economie de plata"

sau "sistem economic modern" (I. Wallerstein, Sistemul economic modem, Meridiane,
Bucuresti, 1992-1992). Fata de structurile social-economice medievale axate pe
organizarea ierarhica de tip politko-teologic, plata reprezenta "un aspect auxiliar,
esoteric al vietir. Schimburile se fac pe piete locale, regionale si interregionale, care,
pe masura transformarilor institutionale, tehnologice etc., devin piete nationale si
internationale. In secolele XVII-XIX capäta contur piata mondial& Productia nu mai
este destinata aproape exclusiv autoconsumului, lar schimbul isi pierde treptat
caracterul ski limitat. Schimba' rile care au loc in planul cunoasterii, institutiilor,
mentalitatilor determina modul postmedieval de organizare a vietii socio-economice,
intemeiat pe principiile concurentei ei rationalismului economic. Inima
organismului economic devine piata, iar sensul existentei lui, acumularea si (re)inves -
tirea capitalului. Pedanta - pedanterie specifica istoricilor germani ai "scolii istorice" -
definitie data capitalismului de catre Sombart Tncearca sä medieze Mitre social
(perspectiva institutionalistà) si economic (neoclasicism): in capitalism existä douä
categorii sociale, proprietarii de mijloace de productie, respectiv proprietarii fortei de
munca, care colaboreaza si sunt legati, prin intermediul pietei, unii de ceilalti, condusi
fiind de cele douà principii amintite. Prin rationalism economic, Sombart Intelege
Intemeierea tuturor actiunilor pe principiul maximei utilati, realizabil prin: a)
planificarea conducerii economiei intr-o largä perspectiva; b) alegerea mijlocului
corespunzator ("utilitate-oportunitate In sens restrans"); c) contabilizarea (evaluarea
si inregistrarea cifrica exacta) a tuturor actelor economice izolate. Aceste trei niveluri
ale organizarii corespund astazi, respectiv, urmatoarelor: a) top management
(strategia); b) middle management c) operational management (conducerea
operativà").

www.dacoromanica.ro
22 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITÀ; Come! SARBU

3. Masurile administrative si legislative specifice perioadei 1780-1880 sunt,

schematic prezentate, urmatoarele:
A. Eliberarea muncii de sub imperiul regulilor statornicite in evul
mediu priveste agricultura, meseriile, comertul si transporturile si cuprinde, In
esenta, urmätoarele:
1. in agricultura a fost necesara Tnläturarea pe cale legislativ-administrativa
a vechilor reglementäri agrare, care au continuat sä existe In dreptul majo-
ritatii popoarelor la sfarsitul secolului al XVIII-lea. Aceasta presupune:
separarea gospodäriei individuale de obste; Tnläturarea dependentei
personale, desfiintarea obligatiilor In muna a dijmelor, legaturilor si
servitutilor; aparitia muncii salariate;1
destramarea comunitätilor sätesti: Tnläturarea obligatiei de a lucra uni-
form pärnantul, desfiintarea obstilor, comasarea loturilor (parcelelor);
inläturarea privilegiilor nobiliare atät fatä de tärani, cat si fatä de oräseni.
2. in domeniul meserillor:
desfiintarea breslelor, respectiv suprimarea prevederilor mai impor-
tante prin care, de exemplu, numarul atelierelor si al fortei de munca
era limitat;
Inlatur-area monopolurilor, a privilegiilor si regulamentelor;
inläturarea restrictiilor privind dreptul de stabilire.
3. In comen si transporturi:
ridicarea drepturilor de depozit, 046 si cai de comunicatie;
Tnläturarea gran itelor vamale interne;
realizarea zonelor economice unitare.
B. Aceastä Tntreagä opera de eliberare a fost sprijinitä pe mäsurile admi-
nistrative si legislative menite sä Tntäreasc5 siguranta activitatilor econo-
mice, presupunánd urmätoarele:
realizarea sigurantei transporturilor pe uscat si pe epa prin crearea
aparatului de supraveghere si control (jandarmerie si politie);
obtinerea certitudinii urrnäririi penale prin alcätuirea ordinii de drept si a
jurisdictiei corespunz5toare nevoilor Tritreprinfätorilor, prin:
introducerea legislatiei privind Tncheierea si derularea afacerilor
(comen, bänci, industrie etc.);

1 Asa, de pila, In Anglia, Inca din prima jumätate a secolului al XIV-lea, dupa pierderea
a 40% din populatie In urma ciumei negre, data fiind raritatea fortei de munca', munca
salariatä Incepe sa se extinda, lar renta In bani Incepe sa Inlocuiascä renta In
produse. Dupä orasele-state italiene si flamande, In a doua jumätate a secolului al
XIV-lea, Insulele Britanice Inregistreaza primele forme ale muncii salariate.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea 0 institutionalizarea economiei modeme 'in Romania 23

realizarea unor "mecanisme" de rezolvare rapidà a diferendelor in

materie civirá sau penará;
introducerea protectiei patentului, mostrei si märcii;
3. realizarea sigurantei vietii economice Insesi, prin reformarea unora dintre
normele dreptului economic, fiind vizate urmätoarele:
a) crearea sistemelor monetare 0 fiscale pe baza urmätoarelor principii:
unificarea finantelor pe Tritreg teritoriul statului;
realizarea unei structuri financiare stabile;
introducerea etalonului aur; stabilirea greutätii minime admisibile,
respectiv suspendarea puterii de platà a acelor monede care sunt sub
o anumità valoare metalic5;
crearea monedelor divizionare si a banilor de hârtie;
b) formarea sectorului bäncilor de emisiune care sä functioneze pe baza
urmätoarelor principii:
monopolizarea sau, cel putin, centralizarea de ate stat a emisiunilor;
reglarea acoperirii de tip bancar;
reglementarea cantitätii de bilete pe care o banc5 poate sä le emitä;
c) instituirea unui sistem unificat de mäsuri si greutäti.
Cele douà categorii de mäsuri mentionate pänä acum privind legislatia si
administratia au servit pentru indepärtarea diferitelor obstacole de naturä
politick care Tmpiedicau dezvoltarea liberà a noii economii.
0 a treia grupà de mäsuri continuä intr-un anumit sens politica anterioarà
- de tip etatist - fiind axatà pe:
C. Promovarea indirecta a intereselor capitaliste, prin:
obligativitatea Invatamantului, mai cu seamä a celui tehnic;
stimularea organizärii expozitiilor;
distribuirea privilegiilor rämase In vigoare privind concesiunile si licentele
(in constructia de c5i ferate, lucräri edilitare, tramvaie, instalatii de
iluminat etc.).
In politica externa, "liberalizarea" a coincis cu perioada de intärire sau
de unificare a statelor nationale, astfel incat, Cu exceptia perioadei 1850-1885,
majoritatea mäsurilor de politic5 comerciará au fost de tip protectionist.
Caracterul unitar al sistematizärii propuse de Sombart permite relevarea
acelui pattern institutional continând caracteristici si principii specifice inceputu-
rilor proceselor transformatoare atät In tärile/zonele generatoare, cät si in cele
importatoare ale noilor institutii. Procesul de generare a cadrelor statale moder-
ne s-a desfäsurat de-a lungul unei perioade de peste douà sute de ani in cazul
statelor avansate (Marea Britanie, Olanda, Franta, Odle nordice), respectiv
intr-un interval mai resträns, de 50-100 de ani, In cazul celorlalte tári europene.

www.dacoromanica.ro
24 Victor AXENClUC; Eugen GHIORGH17,4; Come! SARBU

Modificarea sistemului juridic. Evolutia institutiilor, In general, a

cunoscut douä c5i: una oficialà "de star - legile ordonantele, edictele, bulele
fiind elaborate de rege, principe sau papá - respectiv una cvasioficialà, legatà
de activitatea comerciantilor, categorie profesionalä individualizatà cu o
identitate tot mai manifestä pe parcursul intensificärii schimburilor economice.
Vreme de peste 700 de ani evolueaz6 In mod nesistematizat douà tipuri
de legislatii care aveau sä genereze cele douä mari sistemel de drept:
romano-germanic si de common law. Sistemului de common law Ti este
specificä unitatea, In vreme ce sistemelor juridice de traditie romanistä le este
specificä dualitatea dreptului privat.
Franta a fost principalul teritoriù In care s-au pästrat traditiile dreptului
roman. in ciuda divizärii dreptului vechi (droit ancien) In douä zone - a dreptului
cutumiar, In partea de sud-vest a Frantei si a dreptului scris In nord-est - drep-
tul roman era studiat In toate universitätile medievale. Complexitatea generatä
de diversitatea etnicä, contradictiile dintre cutume, caracterul fragmentar al
unora dintre ele au determinat necesitatea redactärii lor, devenità obligatorie
prin ordonanta din Montil-les-Tours a lui Carol al VIII-lea din anul 1454. Pe
läng5 cutume, reprezentand consträngerile neoficiale, informale - asa cum am
at-Mat, sursele dreptului feudal - consträngerile formale erau ordonantele
regale.2 Relativa stabilizare cutumiarä si rigurozitatea normelor edictate de
suverani au constituit punctele de pornire pentru codificärile ulterioare.
Domeniile institutionale Fatà de rigiditatea institutiilor feudalitätii, corpora-
si elementele structurale tiile negustoresti3 si curtile speciale ale marilor
supuse transformärii orase si tärguri promoveaz6 uzante, cutume de
tip nou, comercial. Acestea s-au structurat In
timp, ducänd la formarea unui drept special al comerciantilor stilus merca-
torum, Jus mercatorum, lex mercatoria, cu un caracter "international'', aplicat
In majoritatea centrelor comerciale europene. Decäderea comertului oraselor
italiene In secolul al XVI-lea a determinat Inlocuirea dreptului statutar specific

.1
"Se admite In general cä un mare sistem sau o mare familie de drept reprezintä
gruparea unor sisteme juridice nationale, in report de anumite träsäturi comune ale
acestora." V.G. aätescu, op. cit., p. 10.
2
Caracterul absolutist al acestora trebuie Tnteles ca fiind u§or atenuat prin
nesanctionarea lor de cätre toate parlamentele provinciale.
3
Principala formà de organizare a comerciantilor o reprezenta corporatiunea -
universitas - care, treptat, dobändete autonomie administrativä, judecätoreasc6 i
chiar legislativä. inglobänd pe comerciantii i meseria0 din aceea0 ramurk
corporatia era condusä de un consul, asistat de consilieri. in mod analog legiferärilor
civile, consulul emitea norme interne - bazate pe cutume - temeiul rezolvärii litigiilor
ivite Mitre membrii corporatiei. Aceste norme interne au fost adunate In culegeri,
numite statute. Mai cunoscute sunt statutele din Pisa (1305), Roma (1317), Verona
(1318), Bergamo (1457), Bologna (1509) etc. Cf. Stanciu D. Cärpenaru, Drept
comercial rorn6n, Editura All, Bucure§ti, 1995.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea i institutionalizarea economiei moderne in România 25

lor cu dreptul scris, In cadrul operatiunii de redactare a cutumelor mentionate

mai sus. in epoca modern& dreptul comercial Isi pierde caracterul internatio-
nal, fiind preluat prin dezmembrare In codurile comerciale nationale, pierzän-
du-si asffel si caracterul strict corporatist si privilegiat. in sistemul britanic, law
merchant a fost Incorporat In common law Incé de la Inceputurile sale.
Majoritatea legislatiilor de traditie romanistà se Tritemeiazà, asadar, pe
dualitatea dreptului privat, dreptul comercial fiind o ramurà derogatorie de la
dreptul civil. Modificärile aduse dreptului civil urrnäresc satisfacerea exigentelor
comertului: celeritatea, creditul si intdrirea securit4ii juridice.
Sistemele legislative europene se Intemeiaz5 pe codul civil francez din
anul 1804. Redactarea sa - codificarea legislativé reprezentänd o tentatie
permanentà a statelor autoritare - a echivalat cu consacrarea unificérii
legislative a Frantei. Opera de redactare inceputà sub Constituantà a fost
definitivatä In timpul Consulatului. Proiectul de Cod civil, Intocmit de o comisie
numità la 12 august 1799, elaborat In patru tuni, a fost supus dezbaterilor
Consiliului de Stat, care i-a consacrat un num.& de 102 sedinte.1 Codul civil
rezultat era de fapt o succesiune de 36 de legi, votate In anii 1803 si 1804,
cuprinzänd In total 2281 de articole si purtänd numele de Codul civil al
francezilor.2 Concomitent, era pronuntatà abrogarea expresé a vechiului
drept, a legii romane, a ordonantelor, cutumelor, statutelor si privilegiilor.
Alcétuit din trei pärti - Persoane, Bunuri, Moduri de transmisiune a
proprietätii - Codul situeazé In centrul instituplor de drept privat dreptul de
proprietate burghezä, adaptând dreptul roman la raporturile de tip capitalist.'
Planul Codului contine: un titlu preliminar de sase articole despre legi; cartea
Intäi despre persoane (art. 7-515), In care sunt tratate, pe titluri, problemele de
stare civilä, c5s5torie, putere Orinteasc5, tutelé etc.; o a doua carte asupra
bunurilor (art. 516-710); cartea a 111-a cu 20 de titluri asupra diferitelor moduri
de dobandire a proprietätii (art. 711-2281), continänd sapte mari mated:
succesiuni, donatii, obligatii, contracte speciale, regimuri matrimoniale, ipoteci,
prescriptii etc.4
Rod al unei excelente tehnici juridice, Codul civil este de o mare limpe-
zime, reusind sé uniformizeze toate conditiile si sé desfiinteze toate particu-

' lnfluenta lui Bonaparte - care a prezidat 57 din cele 102 sedinte, In ciuda partici pärii sale
active - a fost accidental& vizand, de exemplu, accentuarea ostilitätii legis latiei
Tmpotriva sträinilor, admiterea adoptiunii si a divortului prin consirritämant mutual etc.
2 Cf. V.D. Zlatescu, op. cit., p. 38 si J. Ellul, Histoire des institutions de la France, PUF,
1986-1989, vol. 5, p. 167-169.
3 Codul civil francez a stat la baza alcatuirii codurilor civile italian (1865), roman (1864),
portughez (1868) si spaniol (1889).
4 In ansamblu, a prevalat dreptul cutumiar. De altfel, evolutia dreptului civil, ulterior
adoptärii codului, a Inregistrat ascendenta asa-numitei "metode stiintifice de
interpretare, care acorda jurisprudentei un rol insemnat In configurarea continutului
real al normei de drept." Cf. V.D. Zlatescu, op. cit., p. 41.

www.dacoromanica.ro
 26 Victor AXENCIUC; Eugen 01-11ORGHITA; Come! SARBU

larismele. Printre defecte, sunt mentionate: rigoarea Impotriva sträinilor, trans-

misiunea imobilelor fara publicitate, slabiciunea regimului ipotecar, absenta
protectiei averilor mobiliare.
Dupa redactarea Codului civil a fost Intreprinsa realizarea Codului de
procedura civilà (1806), a Codului de comert (1807), a Codului de instruc-
tie criminalà (1808), Codului penal (1810).
Codul comercial francez de la 1807 consacrä, pentru prima oarä In
istoria codificarii dreptului privat, diviziunea acestuia in drept comercial si drept
civil.' Gräitor pentru continuitatea aplicärii normelor In materie este faptul ca
textul codului se intemeiazá pe ordonanta asupra comertului din 1673,
redactata de Savary, si pe cea de la Fontainebleau din 1681 asupra organizarii
marinei.2 Träsätura fundamentala a codului comercial francez de la 1807 era
conceptia obiectivä: legea era aplicabila unei categorii de acte juridice, inde-
pendent de profesiunea pärtilor. Codul continea 12 titluri tratand Intreaga
legislatie comerciala: ucenicie, agenti de bursa si curtieri, cärti de comert,
societati comerciale, efecte de comert si scrisori de schimb, falimente si
bancrute, jurisdictie consulara. Dintre toate, deosebit de importante apar a fi
reglementarile asupra falimentului (cu distinctia Trite falimentul simplu, rezultat
al Imprejurärilor, si bancruta rezultând din necinste si antrenând sancliuni
penale) si reglementarea privind jurisdictiile consulare, care le usureaza
atributiile si le precizeaza procedura.3
Deosebit de importanta este definirea clara" a societätilor si companiilor,
delimitarea drepturilor si obligatiilor lar. Sunt prezentate patru tipuri de societati:
societatea in nume colectiv, societatea in comanditä, societatea anonim5 si
societatea pe acfiuni.
Codurile care au urmat Codului civil sunt considerate inferioare lui.
Superioritatea Codului civil sta In Indelunga sa pregatire de catre juristii seco-
lului al XVIII-lea, care au ordonat si analizat toate materiile de drept privind
persoanele si bunurile. Inferioritatea celorlalte ar sta In aceea ca" nu fac decat
sä reproduca modelele anterioare. Caracterul desuet al Codului comercial este
adeseori mentionat de literatura moderna, autorii pledand pentru reInnoirea
legislatiei comerciale. Pentru a corela si readapta reglementarile raporturilor
comerciale cu cerintele dezvoltarii moderne a economiei a fost necesar un
mare efort jurisprudential si legislativ ulterior!'

1 Aceasta separare a fost preluatä, In 1811, de codul olandez, de cel belgian (1842), de
codul italian din 1882, de codul turc (1850), codul german din 1861 i codul comercial
roman din 1887.
2 Aceste ordonante au fost precedate de edictul lui Carol al IX-lea din 1563, prin care
au fost create In Franta jurisdictiile consulare, aplicabile numai comerciantilor.
3 in secolul al XVIII-lea existau 86 de tribunale comerciale.
4 Registrul de comert se introduce din anul 1919, iar dreptul cambiar Tricepand cu 1935,
In urma unificarii legislative internationale In materie. V. D. Zlätescu, op. cit., p. 43.

www.dacoromanica.ro
 Legiferarea 0 institutionalizarea economiei modeme in Romania 27

Emanciparea taranilor i introducerea relatiilor moderne (burgheze)

de proprietate in agricultura s-a desfasurat in mod diferit de la tara la tara. in
general insa, procesul de constituire si instituire a proprietätii de tip modern s-a
derulat in douà faze: a) conturarea si stabilirea marii proprietäti feudale si b)
recunoasterea dreptului de proprietate al taranilor, ulterior eliberärii Ion de
sarcinile pe care le datorau stapänilor In virtutea normelor feudale.1
Caracteristica fundamentalä a dreptului feudal o reprezenta conditiona-
rea proprietatii, denumirea contractului specific acestei conditionari preschim-
bändu-se treptat din beneficium In feodum, Tricepand din a doua jurnatate a
secolului al IX-lea.2 Nici unuia diritre subiectii dreptului feudal - principe, nobil,
Oran - nu-i erau rezervate toate atributele dreptului de proprietate In sens
modern: posesia,3 folosinta, dispozitia si uzufructul. Definitorie este, din punctul
de vedere strict formal al dreptului feudal, absenta dreptului de a dispune de
parnantul aflat in posesie si folosintä.4

i
De la aceastä evolutie face exceptie o categorie de tärani din Europa Occidentalä,
care Inca din secolul al XII-lea erau considerati liberi, intrucat "dispuneau de
suficiente mijloace In natura pentru a-si pläti därile si pentru a-si finanta inarmarea In
caz de mobilizare". Fära a se face distinctia Trite "proprietar" si "posesor", pentru
secolul al XII-lea este mentionata ponderea de 25% tärani proprietari ai pämanturilor
pe care ei le lucreaza (In Anglia doar "mai putin de a douäzecea parte din tärani").
Acesti tarani liberi sunt mai numerosi In vestul Germaniei, nordul Italiei si sudul
Frantei. Si mai multi par a fi fost concentrati pe roditoarele pämânturi ale Loarei si
Rinului, inima feudalitatii. Cf. J. Attali, op. cit., p. 209. Conditia de liberi In aceastä
perioadä le este specifica in primul rand taranilor din hinterlandul agrar al oraselor si
cetätilor-state autonome sau independente medievale din nordul Italiei, de pe Unja
Rinului, din alte orase ale Hansei si din Flandra.
2
Dintre nenumäratele lucräri de analiza comparativa, pentru o edificatoare expunere
sinteticä privind tipurile de organizare feudalà, a se vedea Bogdan Murgescu, istorie
româneascä - istorie universalä (600-1800), Erasmus, Bucuresti, 1994, p. 33-42.
3
Semnificativa este persistenta vreme Indelungata a identificarii posesiunii cu
proprietatea. in 1320, papa loan al XII-lea afirma Ca cele douà concepte sunt
sinonime, bula papalä din 1329, "Quia vir reprobus", proclarnand proprietatea drept
inerenta omului, ea fiind un drept natural care nu trebuie sa fie criticat. Omul poseda
lucrurile trecätoare ale acestei lumi, acesta fiind un fapt si nu un act de vointä. Potrivit
aceluiasi reprezentant al Bisericii crestine, "credinta potrivit cäreia crestinii primitivi
traiau intr-o societate idealä facuta din säräcie si Impärtire [a bunurilor]" este o "erezie
destinata infernului"; cf. J. Attali, op. cit., p. 222. Sunt remarcabile eforturile catolicis-
mului de aliniere la presiunea noilor institutii promovate de normele dreptului
comercial.
Abstractie fäcänd de derogarile si uzurpärile juridice ulterioare, la Triceput (sec. IX),
principele era considerat stapan, bucurandu-se de un drept de preeminenta (jus
eminens) asupra Intregului domeniu (a tarii), pe care II (o) administra cu ajutorul
seniorilor. Acestia detineau feudele (dobandite prin danii fäcute lor de cätre principe)
In vederea asigurarii protectiei supusilor, beneficiile (uzufructul) ce li se cuveneau lor
si principelui trebuind sa reprezinte plata acestei protectii.

www.dacoromanica.ro
28 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITÄ; Come! SÄRBU

Dob5ndirea dreptului de deplinä dispozitie asupra pAmântului s-a realizat

pe calea derogkii de la normele dreptului feudal, asa cum fuseserà ele
stabilite inc5 de la intemeierea Imperiului Carolingian (in anul 800). In mod
consecvent cu principiile consuetudinare ale dreptului britanic, dupà
inregistrarea unui mare num.& de cazuri de uzurpare a drepturilor de posesie si
folosintà ale serbilor, incälc5ri devenite deja obicei, a fost necesarà - si s-a si
realizat - legitimarea dreptului absolut asupra Ornânturilor comasate. Asadar,
procesul specific de apropriere a terenurilor funciare l-a constituit, in Anglia,
sistemul imprejmuirilor (enclosures),1 legiferat - dupà mai bine de douà sute de
ani de repetare a actelor derogative - printr-o serie de Bills of enclosure
incepänd din 1701 si Incheiat cu General Enclosure Act (1801) care
simplifica organizarea agriculturii.2
In Franta, procesul a fost declansat inc6 din 1668 prin ordonanta
referitoare la dreptul de triage, potrivit c6reia st5panul feudal este declarat
proprietar pe o treime din mosie.3 Descompunerea regimului feudal a fost
avantajoasà, In unele zone, pentru tärani: in unele regiuni ale Frantei, in
republica Venetiei, In Toscana si Germania de rAsärit, nobilimea, mai atentà la
ranguri decAt la cresterea rentabilitätii pärnânturilor, incearcä sä supravietu-
iascä financiar prin vânzarea de loturi täranilor. Revolutia francez5 avea sä
instituie sistemul improprietkirii täranilor prin räscumpärare.4

i
Decisiva pentru acest proces a fost cresterea pretului l'anii In secolul al XVI-lea, care
facea cresterea oilor mai eficiente decal cultivarea pärnentului. Mari proprietari
funciari britanici se sträduiesc sä adune suficiente pasuni pentru cresterea turmelor
lor: "isi comaseez6 loturile lor, isi aproprie parnenturile comunale, Imprejmuiesc
izlazurile cu iarb5 buna pentru a le apara de turmele arendasllor lor, carora traditia le
dädea acces la pamänturi. Ei fac aceasta mai Intei prin expulzarea arendasilor, o
data cu expirarea contractelor si impunandu-le celorlalti Imprejmuirea pämânturilor
comunale." J. Attali, op. cit., p. 240.
2
Acolo unde vechiul sistem feudal carolingian nu a patruns, aproprierea pämânturilor
de cätre marii feudali s-a realizat in legaturä cu luptele de eliberare nationala si de
constituire a statelor nationale. Asffel s-au petrecut lucrurile In Spania si In Rusia In
secolul al XV-lea.
3
Aceasta prevedere se regase§te In cloud' acte legislative In Tarile Romane, dupä mai
bine de 100 de ani: asezärnantul domnitorului Al. Moruzzi din 1805 - prin care dreptul
de folosintä al taranului era redus la douä treimi din mosie - si Regulamentul organic
de la 1831 (art. 144 pentru Tara Romaneas*, care prevede In mod expres calitatea
boierilor de proprietari asupra unei treimi din hotarul mosiei.
4
Metoda avea sä fie aplicatä si In Romania In anul 1864, rascumpärarea vizend
despagubirea boierilor pentru eliberarea fortei de munc5 si, concomitent, pierderea
mijloacelor de munca ale taranilor. Solutia este comunä Frantei si României si In
cazul provenientei terenurilor pe care s-a fäcut, majoritar, improprietarirea: proprie -
tatile ecleziastice. In Franta, exproprierea a luat numele de v anzare a bunurilor
nationale ale clerului, iar In Romania, dupa cum se stie, pe cel de secularizare a
averilor mänastiresti.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea 0 institutionalizarea economiei modeme in România 29

In Germania, reformele au fost declansate prin edictele din 1807 si 1811

- reforma Stein-Hardenberg - si s-au derulat pârrá la mijlocul secolului al XIX-
lea. Cea mai importantä realizare a constat In desfiintarea parcerkilor si
Infäptuirea comaskilor.
Instituirea dreptului de proprietate burghez5 reprezintä realizarea
fundamentará a Codului civil de la 1804. Proprietarul dobandeste dreptul de a
dispune liber - nu numai din punct de vedere material, ci si juridic -, o serie de
acte juridice fiind Incheiate nu asupra obiectului, ci asupra dreptului de
proprietate Insusi. Dei proprietarul este liber, st5p5n absolut al bunului ski,
statul Tsi rezerva dreptul de a interveni In urm6toarele situatii: proprietarul
poate fi expropriat pentru caufä de utilitate public5; statul poate constrAnge pe
proprietar sa-si cultive terenul; sunt fixate reguli In leg6turà cu vanzarea,
aceasta fiind, potrivit dreptului roman, un acord de voirité.
Codul stabileste regimul locatiilor, chiriilor, ipotecilor. Protejeaz5 In mod
deosebit proprietatea imobiliarà si suprim5 dreptul de primogeniturá, cu
consecinte nefavorabile pe termen lung asupra evolutiei proprierátii funciare,
supus6 unui permanent proces de fkknitare.
Libertatea meseriilor si a comertului a devenit realitate treptat,
evidente fiind si In acest domeniu decalajele manifestate pe ansamblu Tntre
zone si/sau tki.
In Anglia, libertatea meseriilor si a comertului este caracteristic5 Tnc6 din
secolul al XVIII-lea, desi Navigation Acts, norme cu caracter protectionist,
aveau s6 fie suprimate abia la mijlocul secolului al XIX-lea. in Franta, v5mile
interne au fost desfiintate In noiembrie 1790, iar desflintarea corporatiilor si
breslelor a fost decretará In mate 1791. Statele germane din sud, Renania si
Westfalia, s-au aflat, dupä 1805, sub influenta legifor impuse de ocupatia
temporarà napoleonian5. in anul 1834 era realizat5 unificarea vamalà a
statelor germane, primul pas spre unificarea politic6 de mai tärziu.1 intre 1807
si 1861 a fost edictatà libertatea meseriilor In majoritatea statelor germane,
fiind stabilite si conditii de garantare a cunostintelor si calitàtii produselor.2
Aparitia si evolutia societàtilor comerciale se desfäsoarä pe parcursul
a peste sapte secole, p5n5 la aparitia socierätii pe actiuni In secolul al
saptesprezecelea asocierile parteneriale fiind calea obisnuità de unire a douà
sau mai multe persoane Tntr-o Intreprindere, care nu s-ar fi putut realiza In mod
satisf6c6tor prin capitalul si munca unei singure persoane.3

1 in anul 1848, In prile Române se realiza uniunea vamalk primul pas spre constitu -
irea viitoarei piete nationale.
2 Incomparabil mai putin evoluate, inferioare ca m5rime pi importantä in viata
economic5 a României, breslele au fost formal desfiintate In anul 1873.
3 Pentru prezentarea evolutiei socierätilor comerciale, a se vedea, de exemplu, Herbert
Heaton, Economic Histoty of Europe, Harper, 1966, 165-166; Werner Sombart, op.
cit., pg. 140-172; Fernand Braudel, Jocurile schimbului, Editura Meridiane, Bucurepti,
1985, vol. 2, p. 84-118.

www.dacoromanica.ro
30 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITA; Come! SARBU

Noile forme de intreprindere devin distincte de cele vechi, de facturä

medieval& atunci când Tndeplinesc urmätoarele conditii:
sä fie de duratä, Tntreprinderile ocazionale neputänd fi considerate drept
"capitaliste";
trebuie sä aibä un caracter despersonalizat; pentru aceasta erau
necesare urrnAtoarelor premise:
firma;
capacitatea de a Incheia afaceri;
contabilitate sistematicä.
Spre deosebire de celelalte forme de Tntreprindere, cele capitaliste se
bazeaz6 pe incheierea de contracte de societate. Evolutia si maturizarea
acestor relatii contractuale sunt deosebit de semnificative pentru reflectarea
dezvolfärii spiritului capitalist. in evolutia formelor de asociere se disting
urmätoarele faze;
cea mai veche asociatie, a cärei origine urc6 pänä In antichitatea
Orientului, punta numele de commenda i era deja incetätenitä In orasele
italiene la Inceputul secolului XII. Era constituitä din doi parteneri, unul
participAnd cu banii (socius stans), celälalt cu prestatia (socius tractator).
Investitorul isi Tncredinta ("comenda") capitalul transportatorului, de
regulä pentru o singurà cälätorie, aceasta fiind cea mai simplä
combinatie posibilä, prezentatä pentru schematizarea relatiei;
In secolul al XII-lea, In Genova si Venetia functioneazä deja asa-numita
societas marls: transportatorul oferea o parte din capital, de obicei o
treime. Pentru munca sa, primea In mod obisnuit un sfert din profit, iar
corespunzätor pärtii sale de capital i se cuvenea Inc6 o treime din rest,
putänd ajunge astfel pänä la o pätrime din profitul global. in total, el
ajungea sä primeascä o jumätate din suma veniturilor Tntregii afaceri;
atät commenda, cät si societas maris aveau o duratà scull& fiind
destinate unui numär mic de cälätorii, de regulä una singurä. Despre o
"adeväratà asociere", vera societatis, nu poate fi vorba decAt atunci când
un grup resträns de persoane contribuiau cu sume de bani pe termen de
cAtiva ani, de cele mai multe ori pe cinci ani, In conditii clar prev5zute
Tntr-un contract scris. Cele mai durabile asocien "adevärate" au fost cele
care mobilizau resursele unei familii, astfel Incät unii istorici au
considerat marea familie ca fiind "institutia cea mai importantd In Trite-
prinderea economicä particulare. Acestora le este atasat apoi numele
de companii - cum, cu si panis, päine - o uniune "unde totul se Imparte,
päinea si riscurile de zi Cu zi, capitalul si munca",2 In secolul al XIV-lea
vorbindu-se de "case": casa Bardi, casa Peruzzi etc. Perioada marilor

I F.C. Lane, Famil Partnerships and Joint Venturas in the Venetian Republic, Joumal of
Economic History, November, 1944; apud H. Heaton, op. cit., p. 166.
2 Cf. Fernand Braudel, Jocurile schimbului, Editura Meridiane, Bucuresti, 1985, vol. 2,
p. 86.

www.dacoromanica.ro
tegiferarea i institutionalizarea economiei modeme in Romania 31

societäti (ca, de exemplu, Grosse Ravensburger Gesellschaft) se apro-

pie de sfärsit o data cu falimentul Fuggerilor, In secolul al XVI-lea. Izolat,
societätile de familie se perpetueaza Insa, !Dana In secolul al XVIII-lea.
In cazurile In care investitia necesita capitaluri mai mari (ca, de pilda,
constructia unei ambarcatiuni mai mari), prietenii i cunostintele erau invitati sa
devina detinätori ai unei locum, parti din nava. Pe aceasta cale, multi indivizi
puteau sä ridice pretentii asupra veniturilor aduse de nay& Date fiind riscurile
Intampinate In cälatoriile efectuate, finantarea transporturilor se facea prin
"joint ventures'", asa-numitele "companii ale galerei", In care suma era de obicei
divizata In 24 de WV.
Treptat, contractantii nu mai sunt rude sau prieteni, societatile capatänd
numele de generale,1 libere sau in nume colectiv. Contractele sunt Incheiate
pe termen de trei sau sapte ani, putänd fi reTnnoite. Apare problema
raspunderii In caz de faliment. Pentru cei implicati atat In investitia de capital,
cat i In conducerea efectiva a activitatii, räspunderea este cu Intregul
patrimoniu (când toti membrii participd activ, avem de-a face cu societatea in
nume colectiv), In vreme ce pentru cei ce au contribuit numai cu o parte din
capital, raspunderea devine limitata la suma cu care au contribuit. Specifica
Indeosebi Frantei si coloniilor sale, aceasta forma* de societate va lua numele
de societate in comandita.
Daca WA la acest nivel al evolutiei este folositä notiunea de "socie-
tate", avänd drept corespondent In limba engleza termenul "partnership", forma
de tranzitie sau cel putin o forma paralela a societatii pe actiuni o reprezinta
"compania" cu regulament Companiile au fost de douä feluri: corporative
("regulated') i pe actiuni.
Cele reglementate erau asocien i de persoane, iar nu de capitaluri, In care
fiecare membru efectua tranzactii separate, Incasand totalitatea beneficiilor
suportänd singur pierderile. Acest gen de forme de asociere au fost putin
räspändite In afara Angliei. Una din cele mai cunoscute a fost Merchant
Adventurers Company, care rarnâne o "corporatie", ceva asemanator cu
guildele i hansele pe care le cunoscuserä tinuturile din jurul Kahl Nordului2. S-
au Thregistrat cazuri In care mari asocien i de capitaluri, precum Compania
Moscoviei (Intemeiata In 1555) si cea a Levantului (Infiintatä In 1581), au
Intampinat dificultati i s-au transformat In asocien i de persoane, companii
reglementate (prima In 1622 si mai apoi In 1669, iar cea de a doua 1605).
Insemnätatea acestor societati rezidä nu numai In dimensiunile lor, cat,
mai cu seam& In implicarea statului In conferirea monopolurilor. Rolul statului

1 Aceasta este denumirea sub care aparîn ordonanta lui Savary din 1673.
2 "Disciplina care il apas5 pe negustor este asem5nätoare Cu cea pe care o impune
membrilor sai corporatia mWe0/gAreasc5 in cadrul strâmt al unui ora.
Compania este o entitate juridic& Ea are o conducere a ei (guvemator, deputati,
judec5tori, secretad). Ea dispune de un monopol comercial i de privilegiul
succesiunii perpetue (dreptul de a-0 succeda sie Tnse0)." F. Braudel, /oc. cit., p. 105.

www.dacoromanica.ro
32 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITA; Come/ SARBU

se manifestä In cazul confirm5rii dreptului de exercitare a monopolului

comercial - In anumite regiuni - pe anumite piete. Istoricii afirma ca totuvi nu
statul impune marile companii - familii - ci "banii, societatea".1 Tot ava de bine
se poate remarca asocierea dintre stat vi marile companii regaliene, asociere
generatoare a formei incipiente a capitalismului monopolist de stat. Este epoca
In care banii impun societialii, diriguitorii conservand din ce In ce mai formal
conventionalele principii de facture teologicä specifice evului mediu.
Societatile pe actiuni au aparut ca asocien de capitaluri, ale cal-or fonduri
erau administrate de functioned numiti sau alevi. Cunovtintele In materie de
afaceri ale actionarilor, precum vi marimea contributiilor !or devin nesemnifi-
cative. Investitia asociatilor s-a concentrat treptat sub forma unor parti de
capital transferabile, care puteau trece din mane' In mane" fare' se distorsioneze
structure financiara sau operatiunile societal. Progresul specific acestor
societati nu este confirmat decät o data cu aparitia burselor de valori. in
esentä, societatile pe actiuni reprezintä aceeavi forme' de manifestare a
monopolurilor vi a unitätii dintre concentrarea capitalului si stat. Chiar dace' la
sfärvitul secolului al XVIII-lea ponderea capitalului lor In venitul national nu era
de-a dreptul impunätoare, "furtuna de proteste Impotrive monopolurilor ne aratä
ce miza era foarte importantä".2
Crearea bäncilor centrale nu s-a putut realiza decat dupä ce normele
ecleziastice vi laice de interdictie a Imprumutului cu dobande au Inregistrat
breve consistente.3
Evolutia tehnicilor vi metodelor de evadare a interdictiilor cametei a
continut inovatii care au afectat mobilitatea capitalului. Costul contractärilor -
determinat de persistenta interdictiilor - era Ina deosebit de ridicat, In ciuda
varietätii vi ingeniozitatii cu care dobanda era camufiata: de la "penalizari
pentru Interzierea platii", la manipularea ratei schimbului sau la primele forme
de Inscrisuri ipotecare. Aceeavi legislatie prohibitiva a cauzat nu numai Inter-
zierea extinderii contractelor scrise, ci vi o relaxare a functiei de consträngere a
acestui tip de Tntelegeri. 0 data cu permisiunea Tmprumutului cu dot:panda si
legalizarea dobanzilor mai ridicate - precum procentul de 33% citat mai sus -
costurile scrierii contractelor vi ale aplicarii consträngerilor decurgänd din ele
au Inceput sa se diminueze. Reducerea costurilor de tranzactie, asociatä Cu
abundenta capitalului provenit din coloniile spaniole vi olandeze, a fa-cut
posibile organizarea pe baze moderne a bäncilor de depozit, urmate de cele de
emisiune vi investitii.
Prima banca moderna este considerate a fi Banca Amsterdamului.
Fondate In 1609 ca bance de depozit, acorda credite, emitea bilete asupra

F. Braudel, op. cit., vol. II, p. 101.

2 Idem, p.111.
3 A se vedea, de exemplu, mai sus mentionatul conciliu IV de la Lateran din 1215 sau
extinderea calvinismului, dupà 1545.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea si institutionalizarea economiei modeme in România 33

depozitelor; biletele puteau fi negociate la Bursa. Aceste operatiuni elementare

comportau Insä foarte putin credit, care nu luau niciodatä forma scontului si nu
veneau in sprijinul Intreprinderilor "economiei generale" Band Angliei, fondatä
In anul 1694, avea sa i se confere, In 1742, privilegiul emisiunii, fära ca, nici
ea, sä acorde Imprumuturi pentru investitiile industriale. Bancile din secolul al
XVIII-lea difereau de cele din zilele noastre din douà puncte de vedere: a) nu
acordau credite deck persoanelor pe care le cunosteau bine, nepracticand
creditul si mai cu searna scontul In mod sistematic; b) nu investeau In
Intreprinderi industriale sau comerciale, principalii lor debitori continuand sä fie
statele sau monarhiile. Dui:A 1815, functiile institutelor de credit se diversifick
angrenate fiind In sisteme nationale, coordonate de bancile centrale.2
Bancile centrale au fost create In vederea stabilizkii dreptului de mono-
poi al emisiunii. Noua forma de centralizare a creditului a fost inaugurata de
Anglia Inca din anul 1694, urmata de Franta In 1800.3 Capitalul initial al Bancii
Frantei, aflatä sub controlul statului, de 30 milioane franci, a fost acoperit prin
emisiunea a 30000 de actiuni (respectiv, 45000) In anul 1803. Era condusä de
un Consiliu de conducere, Conseil de Régence, ales de actionari, si de un
comitet central, format din trei "regenti" numiti de catre Consiliu. Controlul
statului se marginea la numirea, Incepand din 1806, a guvernatorului, In vreme
ce administrarea Bancii era realizata In mod efectiv de Consiliul Regentilor,
numiti de 200 dintre cei mai importanti actionari si depinzand exclusiv de
acestia. Din aceasta cauza, Banca Frantei isi merita pe deplin supranumele de
"Republica a capitalistilor". In linii mari, era copiat sistemul britanic, cu deose-
birea ca statul participa Intr-o mai mare masurä la numirea guvernatorilor In
Franta, iar emisiunile nu erau legate In mod strict de acoperirea In aur. Erau
stabilite plafoane de emisiune (In Anglia, prin Bank Charter Act din 1844, un
astfel de plafon era fixat la 20 milioane £), precum si un minimum de acoperire
- de 30% In cazul Bäncii Reich-ului, de exemplu.4

1 Cf. J.-A. Lesourd, Cl. Gerard, Nouvelle histoire économique, tome 1, le XIX' siècle,
Armand Colin, Paris, 1976, P. 66.
2 Dupà intemeierea Bäncii Angliei (1694) si a Bäncii Frantei (1800), Nederlandsche
Bank avea sä Tnloculasca in 1814 Banca Arristerdamului; urmeazä in 1817 Banca
Spaniei si Banca Nationalä a Austriei.
3 Una dintre marile creatii ale epocii napoleoniene a fost Banca Frantei. Doritä nu numai
de primul consul, cät mai ales de marii comercianti si industriasi, noua institutie de
credit avea drept obiective imediate, In primul ränd, pe cele legate de rezolvarea
problemelor acute ale perioadei postrevolutionare: inläturarea haosului emisiunilor
repetate de härtie-monedà, penuria de numerar, excesul dobänzilor. Banca era
rezultatul fuziunii dintre Casa Conturilor Curente, creatä in 1796, s'i Casa Scontului
Comertului, fondatä de o societate de manufacturieri In 1798 (färä prea mare succes
'frisk datä fiind taxa ridicatà a scontului, care In 1799 era de 3-4% lunar).
4 Banca Nationalä a Romäniei a fost Infiintatä in anul 1880, ca societate pe actiuni, räspun -
zänd cerintelor sistemului financiar modem: emisiune, depozit, transfer, credit, scont.

www.dacoromanica.ro
34 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITÀ; Come! SARBU

Aväntul societätilor bancare este Tncadrabil In triada "cäi ferate-fabric6-

bancä", a cärei dezvoltare explozivä este Inregistratà, In mod diferentiat pe täri
si zone geografice, din al doilea sfert al secolului al XIX-lea. Dupà 1800,
aproximativ, operatiunile bancare se diversifick cuprinzänd: schimburile valu-
tare, scontarea "efectelor de comert", gestiunea depozitelor spre fructificare,
emisiunea de bilete plätibile la purtätor (monedà fiduciarà), plasarea de titluri -
actiuni ale companiilor comerciale sau rente de stat - färä ca, pentru aceste
capitaluri, sä se constituie o mare piatà a capitalurilor, datoritä numärului Incä
redus de subscriitori. Bäncile acestei perioade deservesc asadar marele
comert, primind In depozite profiturile sale si scontänd un volum tot mai ridicat
de efecte comerciale. Aceastä evolutie nu putea avea loc färä dezvoltarea
burselor de valori: dupà 1773 la Londra si dupä 1826 la Paris.
Dupà 1850 Incepe perioada marilor bänci, procesul de diversificare a
serviciilor oferite amplificAndu-se pe douä directii, astfel:
Trimultirea nurnärului depunätorilor si a volumului depozitelor lor: depozite
la vedere, la termen, operatiuni In cont curent;
utilizarea acestei mase de lichiditäti In vederea acordärii de Tmprumuturi
Intreprinderilor, pästränd rezerve de acoperire.
Pe '&0 serviciile aduse clientilor (emisiuni de mandate, cecuri, trans-
misiuni de ordine cätre Burs& schimburi valutare), se contureaz6 cele douä
tipuri de operatiuni: pe termen scurf.
acordarea de avansuri asupra titlurilor si märfurilor, potrivit cotatiei lar la
Bursä sau valorii lor In ziva efectukii avansului;
avansuri In bani celar care speculeazä asupra valorilor cotate la Bursä si
se aflä In criz5 de lichiditäti pentru o scurtà perioadä de timp;
scontarea cu taxe care urmeazä cursul celei practicate de Banca
central&
si pe termen lung, operatiuni care imobilizeazä sume mari de bani, cu rate mal
ridicate ale dobänzii, angajänd capitalurile proprii ale bäncilor, o parte din
rezerve si sumele special Trnprumutate pentru asemenea Imprumuturi de lung5
duratà. Acestea sunt constituite din Imprumuturile acordate guvernelor,
avansurile cätre Tntreprinderi si chiar de participarea la capitalul acestora.
In afara marii finante - La Haute Banque - drept componentä esentialà a
sistemului de credit modern In Occident, semnificative sunt momentele aparitiei
marilor !And de investitii (creditul industrial): In Belgia, Société Générale pour
Favoriser l'Industrie Nationale (1822), In Franta Crédit Mobilier (1852), lar In
Germania, Diskontogesellschaft.
Unificarea sistemului monetar. Carta monetarä a Frantei si, practic, a
tuturor tärilor care aveau sä fac5 parte din Uniunea Monetarà Latinä (creatà In
1865) a fost stabilità prin legea din 28 martie 1803. Francul, cu care a fost
echivalat leul In anul 1867, era o monedà cu acoperire In argint (1 franc = 5

www.dacoromanica.ro
Legiferarea si institutionalizarea economiei modeme in România 35

grame de argint cu titlul de 9/10) sau aur (0,3226 grame). Era stabilit raportul
dintre aur si argint (15,5) - raport preluat si In I-6de Române de regimul
Regulamentelor Organice (1831/1832). Franta era Inzestratä cu o monedä
realä, ciar definità, unic6 si coincizänd cu moneda de cont. Francul francez a
apärut de la bun Inceput ca fiind cea mai bunä monedà din Europa, fäcänd
primä pe toate pietele, cursul monedelor sträine, In raport cu ea, Thregistränd
scäderi la Bursä. Pe aceastä cale, creditul statului francez a inregistrat un spor
remarcabil atât In interior, cât si In exterior.
Crearea cadrului institutional administrativ-economic se Intemeiazä
pe normele legale stabilite In perioada napoleonianä.
Evolutia lor In cursul secolului al XIX-lea parcurge douà faze: a)
organizarea unui numär restrâns de ministere cu atributii complexe; b) pe
mäsura perfectionärii "organigramei" ministeriale, s-a trecut la divizarea
ministerelor si cedarea atributiilor corespunzätoare noilor ministere.
In Franta, problemele economice au stat, initial, In sarcina unui
compartiment al Ministerului de Interne. Pe längä acest minister functiona un
Consiliu General al Agriculturii si Comertului, cäruia ii corespundeau consiliile
departamentale de profil teritorial. in anul 1811 a fost creat un Minister al
Manufacturilor si Comertului, functionând, de asemenea, cu douä consilii, unul
al agriculturii, iar celälalt de administrare a comertului si manufacturilor. Acest
din urmä consiliu reunea ministrii de interne, finante, marinä si pe reprezentatii
comertului (numiti de Camerele de Comert) si ai industriei, delegati de
Camerele consultative departamentale ale artelor (meseriilor) si comertului.
Pänä In perioada celui de-al doilea Imperiu (1852-1870), In Franta a fost
desävärsitä structurarea sistemului organizärii ministeriale ce avea sä fie
preluatä si In alte täri europene.1
In statele germane, principalele atributii economice erau distribuite Intre
Ministerele de Interne si de Finante. in anul 1817, In Prusia, autoritätile came-
rale departamentale pentru problemele fabricilor, comertului, accizelor si
vämilor, precum si colegiul manufacturilor au fost Inlocuite cu Ministerul
Comertului, Industriei si Constructiilor. La rändul säu, acesta a fost Inlocuit In
anul 1934 Cu un minister de Interne pentru problemele industriale, care, dupä
numai patru ani, a fost Impärtit Intr-un Minister de Interne si un altul de Finante
- pe Iângà care functiona si un Minister al Trezoreriei. in anul 1844 a fost
Infiintat Ministerul de Comert (Handelsamt) ca autoritate executivä. Diverse
ministere cu functii similare au fost Infiintate si In celelalte state germane pänä
In 1870.
inceputä In anul 1871, unificarea institutiilor publice In Germania a
necesitat mari eforturi si multe modificäri. Structurile initiale, stabilite prin

1 In cazul Tärilor Române, In perioada 1831-1864, etapele organizärii ministeriale

corespund realitätilor interne, pomindu-se de la schemele succesive oferite de
modelul francez.

www.dacoromanica.ro
36 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITA; Come! SARBU

legislatia Germaniei de Nordl, au fost modificate dupà 1871, In unele cazuri

rämänänd definitive - In special in domeniile monetar, bancar, financiar,
comercial si al asistentei sociale.
Uniunea Varna15 (Zollverein) devenea de prisos prin instituirea noii zone
unite comerciale si vamale. Cancelaria Imperialà coordona politica economicä
germanä ca minister combinat al comertului si finantelor. inmultirea sarcinilor a
dus la crearea Ministerelor Cäilor Ferate (1873) si Administratiei Postelor
(1876). in 1879 a fost organizat, pentru realizarea unei politici financiare
unitare, Ministerul Tezaurului Imperial (Reichschatzamt). Restul sarcinilor,
care reveneau In continuare Cancelariei Imperiale, au fost preluate din anul
1880 de Ministerul de Interne (Reichsamt des lnnern). Prin preluarea de cätre
Bismarck in septembrie 1880 a Ministerului Prusac al lndustriei si Comertului,
se extindea aria de actiune a acestuia in intregul Imperiu. in cadrul Ministerului
de Interne a fost creat un nou compartiment pentru chestiunile economice, iar
In 1881 a fost dispusä formarea unui Consiliu Economic (Cu atributii
consultative) al expertilor.2
Politica de unificare si nivelare a intereselor agriculturii si industriei,
aplicatä din anul 1897, a determinat formarea unui consiliu de 30 de experti -
domeniile mestesugurilor, industriei, comertului si agriculturii - numit Comisia
de pregätire i avizare a m5surilor de politic5 comerciad
Datorità organizärilor i reoganizärilor repetate, determinate de multimea
intereselor regionale contradictorii, nu s-a putut realiza o nouà administratie
care sä corespundà pe deplin unificärii economice pänä In preajma primului
räzboi mondial.
institutii si organl- Camerele de Cornell s-au constituit, de la bun inceput,
zatii private In sedii ale instituirii normelor i regulilor dreptului comer-
cial, ca ramurà derogatorie de la institutiile generale ale
dreptului privat de traditie romano-germanic5.
Organizarea Camerelor de Cornell prezintä particularitäti diferite de la o
perioadà istoricä la alta si de la o tarä la alta. Initial, au luat fiintä din initiativa
negustorilor i municipalitätilor comunelor urbane autonome, pentru ca, pe
mäsura cresterii volumului si importantei schimburilor comerciale, necesitatea
existentei lor sä fie confirmatä de organele in drept ale statelor.

1 Istoria Germaniei in secolul al XIX-lea nu a fost mai putin zbuciumat5 dec5t cea a
Frantei: In anul 1806, Napoleon desfiinta Sfântul Imperiu Roman de Natiune
German5 si edicta formarea Confederatiei Rinului; In 1815, Congresul de la Viena
(art. 53 al Actului final) hotára Infiintarea Confederatiei Germane, formatà din 34 de
state; in anul 1866, Prusia organiza Confederatia Germaniei de Nord, pentru ca, la 18
ianuarie 1871, sä fie proclamat Imperiul German.
2 P5n5 in anul 1890, Bismarck nu a reusit s5 des5v5rseasc5 unificarea activit5tii
economice. in 1890 a fost supus Parlamentului, f5r5 succes Ins& proiectul unificarii a
trei uniuni de ramur5, i anume: Congresul Camerelor de Comert, Uniunea CentreIA
a Industriasilor Germani si Consiliul German al Agriculturii.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea O instifutionalizarea economiei modeme in Romänia 37

In Franta, prima Camera de Comert a fost Infiintatä, prin decret regal, In

anul 1599 la Marsilial. Cinci decenii mai tärziu, In 1664, Colbert organiza
Consiliul de Comert, care avea sä se numeasca mai tarziu Camera Generará
de Comert: statul prelua, pe aceasta cale, pentru prima °ara In istorie,
sarcina organiz5rii Camerelor de Comert. Desfiintate In perioada Revolutiei,
ca organe ale monopolurilor marilor negustori, Camerele de Comert aveau sa
fie reInfiintate In anul 1803. Organizate de catre stat, Camerele de Comert sunt
ridicate la rangul de institutii publice, avand caracter de organ consultativ.
Printre alte atributii, le-au dobandit si pe acelea de a organiza burse de comert,
antrepozite, magazine, expozitii etc.
In Germania medieval& Camerele de Comert erau Tnfiintate din initiativä
privata (precum cele de la Niirnberg, Regensburg etc.). Dupa 1806, In zona
ocupata de Napoleon, a fost introdus Codul de Comert si a fost dispusa Infiin-
tarea de Camere de comert: Mainz (1802), Köln (1803), apoi Krefeld, Aachen,
Trier. Acestea erau organisme consultative de stat, sistem preluat si In vestul
Prusiei. in regiunile orientale au fost Infiintate reprezentante ale intereselor
corporative independente de stat. Astfel de camere au luat fiintä la Berlin,
Stettin, Danzig, Memel, Tilsit, Königsberg, Elbing si Magdeburg. Aceste corpo-
ratii negustoresti au Trilocuit tipurile de asociere mai vechi, de breaslä sau
corporatiste, care existasera in Prusia Tnainte de introducerea libertatii meserii-
lor. in fata autoritatilor, raspunzatori erau numai conducätorii acestor Camere.
Statutul elaborat In anul 1830 constituie un compromis mire dreptul
francez si statutele corporatiilor prusace. Camera devenea un organ consulta-
tiv, pastränd Trisa In rest caracterul corporativ. Pe baza acestui statut, au fost
organizate, dupa 1830, mai multe camere In Renania. Tendinta de reglemen-
tare centralizata se manifesta dupa 1861, cand, la Heidelberg, se intruneste
pentru prima °ara Congresul Camerelor de Comert. Dupa Tritemeierea celui
de-al doilea Imperiu, trecand de faza temporara a retragerilor din organismele
unificate din deceniul al nouälea, congresul camerelor Tnregistreaza o sporire a
numärului membrilor. O dare de searna a Congresului din anul 1899 arata ca
majoritatea Camerelor de Industrie si Comert, precum si alte corporatii
negustoresti tineau de organe centrale. Din anul 1894, In Prusia sunt infiintate
si Camere de Agricultura si, corespunzator legii din 1897, Tricepand din 1900,
au fost organizate Camere ale Meseriilor (Handwerkskammern).
Bursele Pietele monetare, financiare, de valori au fost vreme Indelun-
gata' In evul mediu locuri in aer liber, unde se tranzactionau marfuri sub forma"

I infiintatä - de fapt, confirmatà - printr-un decret al lui Henric al IV-lea, Camera de

Comert din Marsilia s-a bucurat la Triceput de mari privilegii: avea dreptul de a elabora
regulamente in materie comerciar& detinea monopolul eliberärii autorizatiilor de
stabilire a francezilor In Levant, avea dreptul de a trimite misiuni comerciale In
sträinätate.

www.dacoromanica.ro
38 Victor AXENC1UC; Eugen GH1ORGHITA; Come! SARBU

de mostre sau titluri de credit.1 Aparitia lor este impusä de cresterea volumului
si diversificarea produselor comercializate, lar din secolul al XV-lea, de
sporirea valorilor reprezentate de efectele de comer t (indeosebi asa-numitele
Iettres de change). Erau practicate trei tipuri de afaceri de bursä: cu härtii de
valoare, devize si märfuri.
Date certe prezintä urmätoarea ordine cronologicä a infiintärii lor:
Brugges - 1409, Antwerpen - 1460 (reorganizatà In 1520), Lyon - 1462,
Toulouse - 1469, Amsterdam - 1530, Londra - 1534 (Royal Exchange), Rouen
- 1556, Hamburg - 1558, Paris - 1563, Bordeaux - 1564, Köln - 1566, Frankfurt
- 1585, Danzig - 1593, Leipzig - 1653, Berlin - 1716, La Rochelle -1761, Viena
-1771, New York - 1772.
Amsterdamul devine centrul bursier al Europei secolului al XVII-lea
datoritä cresterii volumului operatiunilor la termen i speculatiilor cu actiunile
Companiei Indiilor Orientale. Spre sfärsitul secolului al XVIII-lea, locul lui avea
sä fie luat de Londra.
In Franta, desi Bursa din Paris are "stabiliment fix" din anul 1709,
activitatea bursierà a fost mai restränsä deca't In celelalte täri europene. Bursa
din Paris avea sä ocupe un loc de frunte abia In a doua jurnätate a secolului al
XIX-lea.2
In Germania, In orasele cu activitate bursierä se organizeazä Tricä din
secolul al XVI-lea comunitäti ale negustorilor interesati in derularea acestui tip
de tranzactii. in Sud, aceste comunitäti, aläturi de Tribunalul Hansei din
Niirenberg sau Comitetul Negustorilor din Regensburg, erau cele mai impor-
tante reprezentante ale negustorilor, a cäror traditie s-a format In legäturä cu
bursele. Aveau in sarcinä nu numai ordinea pietelor, ci i reglementarea trans-
porturilor pe mare si protectia convoaielor de nave.
La sfärsitul secolului al XVIII-lea, Bursa din Frankfurt incepe sä detinä un
rol tot mai important pe continent, devenind dupä cAderea Amsterdamului
principala piatà de valori de pe continent,3 iar dupà 1875, capitala Imperiului,
Berlin, devine un puternic centru bursier. In aceeasi perioadä, continuà sä
functioneze bursele din Hamburg, Breslau, Leipzig, Dresda, Hanovra,
München si Stuttgart.
Concluzii Din cele expuse In acest capitol rezultà ca procesul de institu-
tionalizare a cunoscut aproximativ aceleasi faze in majoritatea tärilor din Apus:
1. In paralel cu formarea marilor state nationale, se dezvoltä institutiile
private economice (norme de drept comercial, forme de asociere, institute de

1 Astfel de "locuri" existau Inca din secolul al XIV-lea la Venetia i Florenta, iar In
secolul al XV-lea la Genova, Leipzig i, In general, In ora§ele hanseatice.
2
Activitatea Bursei pariziene se dezvoltà vertiginos, nurn6rul valorilor cotate sporind de
la 7 In 1816, la 42 In 1826, 88 In 1836 §i 260 In 1841. Sporirea numàrului de societ5ti
pe actiuni conduce la creterea jocului speculativ la bursä.
3 Frankfurt-ul a fost câmpul initial de actiune al familiei Rotschild.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea si institutionalizarea economiei modeme In România 39

credit etc.); este faza evolutiei "ilegitime" a economicului, In conditiile impuse

de sistemul ierarhiei teologico-politice medievale;
In fiecare tara, cadrul institutiilor de stat se adapteaza treptat la speci-
ficul presiunilor exercitate de economic: in Anglia, dupä Revolutia burgheza
(1642), In Franta dupä 1789, In Germania dupä 1807 si, mai Cu seamá, dupä
unificare (1870). Cu exceptia Angliei, unde este generalizat sistemul de
common law, pe continent este intreprinsä adoptarea codurilor de Legi avand
ca izvor originar vasta opera de sistematizare a francezilor, desfasuratä pe
parcursul a doua secole si definitivata In anul 1804;
In a doua jurnatate a secolului al XIX-lea, cadrul institutional al
economiei de piará era desävarsit In Anglia, Franta, "[Me de Jos, fiind In curs
de realizare in statele recent unificate: Romania, Italia, Germania.
Este demn de subliniat cazul Frantei, respectiv ritmul lent si dificultatile
Tritampinate In prima jurnatate a secolului al XIX-lea In procesul de articulare si
punere In functiune a mecanismului institutional inaugurat In perioada 1789-
1815. La alt nivel si la alte dimensiuni, perioada de relativä imobilitate a
activitatii noilor organisme institutionale este regasibila si in Romania (1864-
1880).
De altfel, evolutia institutionalizärii, departe de a fi fost uniforma In pile
Europei Occidentale, s-a scindat In douà directii:
de receptare si asimilare In cadrul institutional-statal, In mod treptat si
firesc - intrerupta numai uneori de interventia generalizatoare a statului -
a normelor de drept comercial: nu Intamplator, sediul sistemului de
common law este in Anglia, unitatea acestui sistem fiind o reflectare a
asimilärii naturale a institutiilor private;
de adoptare a normelor de drept comercial in mod distinct fata de cele
de drept civil, producand dou5 sisteme de drept: Odle europene
occidentale au urmat, In general, aceeasi cale de generalizare a institu-
tiilor economice private cu ajutorul organismelor institutionale statale.
Neconcordanta dintre nivelurile de dezvoltare ale institutiilor de stat fata
de cele private a determinat perioada de legiferare de catre stat a unor norme
Mt" obiect (norme MIA fond) In pile eminamente sau preponderent agrare, In
care demarajul sistemului economic modern s-a desfasurat cu intarziere.
Avantajul decisiv al Occidentului a stat in desfäsurarea proceselor de
institutionalizare Intr-un interval de timp mai Tridelungat, interval pe care Odle
mai mici au fost nevoite sa-1 comprime.

www.dacoromanica.ro
 i institutii limitative in
IILegislatie
viaja economicà a Principatelor
Române la mijlocul secolului XIX
Viata economicä in societatea feudal româneasc5 din prima jurrltate a
secolului XIX se prezenta In forme diferite de evolutie In mediul rural si In
mediul urban, cu star i grade de dezvoltare, de asemenea, diferite.
In räsäritul Europei si, respectiv, in Principatele Române dominate de
imperiile otoman, rus si habsburgic, peste alcätuirile locale ale organismelor
social-economice s-au suprapus, In lungul vremii, intr-un fel sau altul, forme,
institutii si legislatie de sursä exogerl ale puterilor sträine dominatoare, astfel
cá formele juridice de guvernare a vietii social-economice se prezentau cu
particularilti i caracteristici regionale si de functionare.
Pe fundalul structurilor feudale de !paz& apäruserä o serie de elemente
noi ale productiei si comertului, ale relatiilor moderne, inclusiv germenii unor
clase ale viitoarei societäti.
La rândul säu, si cadrul legislativ si institutional din perioada de la
sfksitul secolului XVIII si pänä la 1859 suferise prefaceri In directia precifárii si
limpezirii raporturilor sociale juridice, In special in mediul rural, si de
descätusare a activitätilor economice In mediul urban. Economia marrará,
bäneasc5, fäcuse progrese si îsi dovedise foloasele pentru propäsirea
fiind acceptatä i promovatà de detinätorii destinelor tärii.
Pe de altä parte, fortele politice innoitoare, entuziasmate si convinse de
rezultatele progresului occidental, actioneazä pentru a inscrie Principatele
Române pe aceastä cale. Revolutia de la 1848 proclamä pentru prima datä In
provinciile românesti dezideratele schimbärilor si modernizkii intr-o formä
ciará, coerentä si cu finalitate In structurile determinante ale socieltii.
Revolutia Trisä nu si-a realizat obiectivele. Totusi, In viata social-politicä se
aduc treptat unele corecturi, ajustäri juridice i institutionale spre ordine mai
bunä, spre sigurantä; ele insä rämäneau dictate de si limitate la interesele
claselor vechi dominante, ale domnitorilor si ale puterilor sträine stäpânitoare
din zonä.
Cu toate acestea, fermentul noilor elemente de modernizare amplific6
necesitatea transformärilor, generatä de categoriile economice si sociale noi
interesate, propulsate de noile forte politice maturizate dupà revolutia de la
1848, cá't si de sprijinul substantial extern al puterilor occidentale, inscris In
cerintele Congresului din anul 1856 si ale Conferintei puterilor europene din
1858 de la Paris. Pentru tärile române, climatul european devenea favorabil

www.dacoromanica.ro
Legiferarea si institutionalizarea economiei modeme fn România 41

prefacerilor, in urma cresterii preponderentei si influentei puterilor imperiale

occidentale asupra celor orientale In Europa si in lume.
Pänä la 1859, la constituirea statului roman, cadrul juridic si institutional,
In general, si pentru viata economica si social& In special, era dominat, in
practick de Regulamentele organice aplicate Principatelor Române de puterea
"protectoare", de Rusia, de acord cu puterea suzerank Turcia. Dui:A punerea
In practick In anii 1831 si 1832, Regulamentele au fost modificate si
completate prin diverse legiuiri ale domnilor si Obstestilor Adunäri din cele
douà Principate.
In afarä de prevederile principale si fundamentale din Regulamente, viata
sociala se ordona si dupä codici de legi civile, de comert, penale etc., aplicate
separat In fiecare principat; in ele se surprindeau intr-o forma sumará, In
limitele regimului de tip feudal, statuat de Regulamente, principii generale ale
dreptului civil räspändite In Europa.
Dei societatea româneasca In ansamblul ski aparea de naturä feudalä
- desigur, in proces de restructurare vizibila - regimul economico-social se
prezenta diferit la sate si la orase. In mediul rural dominau raporturile de
servitute dintre stapani si clacasi. In mediul urban, viata socialä se desfäsoara
In mai multä libertate, activitätile de comert, industrie, transport, credit, desi
Inca slab reprezentate, intalneau mai putine piedici, mai putine constrangeri;
de aceea si ritmul lor de expansiune era mai rapid.
Regimul agrar de tip feudal insa domina intreaga viatä social-politica a
tarn prin importanta agriculturii, determinantá In productia material& prin
cuprinderea celei mai mari parti a populatiei, peste 60%, In relatiile agrare de
dependent& prin pozitia dominanta si hotarâtoare a stäpanilor de mosii - a
boierilor In stat.
Domeniul feudal Productia sociala In agricultura, In afarä de obstile Ora-
nilor liberi, se desfasura preponderent pe domeniul feudal, ca expresie a
stapanirii boierilor si manastirilor asupra pärnantului.
Adesea, scriindu-se despre proprietatea de factura feudal& In special
cea funciark se pierde din vedere contextul in care aceasta functioneaza si isi
realizeazä functiile. Domeniul feudal s-a constituit In decursul secolelor pe
baza proprietatii cu acelasi caracten1 la rändul ski, domeniul a devenit o
puternica pärghie de extindere a proprietatii feudale prin includerea in domeniu
a noi suprafete, rapite treptat din pamanturile obstilor taränesti, !Ana la
reducerea lor substantial&
Domeniul feudal reprezenta de fapt o mare gospodärie, un sistem
economico-social agrar de functionare a productiei si a raporturilor specifice

1 in acest sens, a se vedea Gh. Platon, Domeniul feudal in Moldova in preajma

revolufiei de la 1848, Iasi, 1973, si Hie Corfus, Agricultura in Tärile Române, 1848-
1864, Bucuresti, 1982.

www.dacoromanica.ro
42 Victor AXENClUC; Eugen G1-11ORGHITÀ; Come! SARBU

medievale. Patrimoniul domeniului cuprindea atat drepturile stäpanului de

mosie asupra bunurilor si asupra taranilor dependenti, cat si obligatiile acestuia
fata de tarani si domnie. Sub aspect material, domeniul se constituia din
parnantul stapanit, sub toate formele - arabil, päsuni, fânete, lacuri, rauri,
paduri etc. - cladiri si diverse constructii, mai multe sau mai putine ateliere, un
anumit inventar agricol - pluguri, care si cärute, uneori si alte instrumente si
unelte apoi vite de tractiune si renta etc.; toate acestea insä, ca regula, In
Principatele Române erau mult sub necesitatile de lucru ale mosiei;
principalele munci agricole se efectuau cu inventarul si animalele cläcasilor.
Domeniul mai includea totodata si drepturi si bunuri ale activitätilor
neagricole cu caracter de monopol - mori, pive, darste, uneori si velnite pentru
productia de alcool, precum si pravälii, carciumi, scaune de carne etc. Numai
stäpanul de mosie, ca regula, avea dreptul sä producä pentru piatä si sa Ana
bunurile prelucrate pe mosie, sä detinä instalatiile de prelucrare mentionate; pe
domeniu se organizau periodic balciuri, iarmaroace, iar cu timpul s-au format
targuri si oräsele, toate aflate In dependentä, in diferite grade si moduri, de
mosie si obligate fata de stäpänul domeniului.
Din acestea se releva drepturile asupra täranilor de pe mosie, cele de
monopol feudal, exclusive ale stäpanului si asupra activitatilor ce se
desfasurau pe domeniu, consacrate din vechime si perpetuate prin hrisoave si
legiuiri. Astfel, c.a. Regulamentul Organic le statua si preciza din nou In articolul
64: "Spre Tndestulare a tuturor acestora mai sus pomenite privileghiuri cu care
se folosea nobletea (nobilimea, n.n.) de este o vreme nepomenita, drepturile
proprietarilor de mosii intemeiate pe inceputurile cele neschimbate ale cuviintii
si ale dreptätii hotarate si statornicite prin sectia VII-a a acestui capitol sunt
chezasuite In veci improtiva veri ce bantuiri si calcari".1
Exploatarea domeniului, cea agricolä in special, se desfäsura despärtitä
In spatiu in douä parti - una pe parnantul ce revenea locuitorilor satelor asezate
pe mosie, cultivatä In sistemul relatiilor si constrangerilor extraeconomice
exercitate asupra taranilor de catre stapanul de mosie, obligati fiind sa dea din
produsele obtinute dijme - a zecea parte; cealalta zona a mosiei, numitä si
rezerva, consacrata de Regulament ca apartinând, fara nici un fel de obligatii,
exclusiv stäpanului, era lucrata In principal tot de cläcasi, In virtutea obligatiilor
lor feudale de a efectua zile de munca gratuita pentru cultivarea acestei
suprafele, recolta apartinand In Tntregime boierului.
Pärnantul astfel lucrat de clacasi - pe suprafata folosita de ei si pe cea a
rezervei - se compunea din formele principale de teren necesare activitatii si
functionarii domeniului: pämânt arabil pentru cultura cerealelor, legumelor,
viilor, livezilor etc., teren de pasuni pentru hrana vitelor vara, teren de fânete
necesar recoltarii fânului pentru hrana vitelor iarna, padure din care se

1 "Colectiunea vechilor legiuni administrative", Regulamentele organice ale Valahiei 0

Moldovei, vol. I, Bucure§ti, 1944, p. 15.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea i institutionalizarea economiei modeme in Romänia 43

exploatau lemnele de constructie si de foc, reuri si belti pentru peste i punerea

In miscare, prin forte apei, a instalatiilor industriale - mori, pive etc.
Proprietatea rurald in Proportia din cele doue pärti de mosie, cea cuve-
organizarea fe uda I d nitä spre folosinta locuitorilor satelor de pe mopie si
cea destinatä rezervei stepenului, multe secole nu
a fost definite precis, a variat in timp, dar, o date cu Inmultirea populatiei si
dezvoltarea comertului Cu cereale, vite etc., stepenii de mosii au introdus In
legiuiri o Impertire precise. Regulamentul organic, avend si drept precedente
alte legiuiri', dar nu atet de categorice, hotel-a ca din Intinderea mosiei, In afarä
de pedure, o treime sä revinä stepänului, numit "proprietar", pi doue treimi sä
fie afectat folosintei clecasilor, numiti "chiriasi". Astfel, In noile conditii istorice
din prima jurnatate a secolului XIX, partea de mosie de care se folosea
terenimea s-a Ingustat Regulamentele organice, spre deosebire de legiuirile
agrare cu 30 de ani Inainte, care nu limitau suprafata luate In culture de
täränimea de pe mosii, prevedea acum Intinderi fixe si inguste de 'Dement
arabil, päsuni i fânete ce puteau fi folosite de clecasi.
Regulamentul organic introduce notiunea juridice de proprietar, spre
deosebire de legiuirile anterioare, In care acesta era numit "stepen"2 sau
"boier"3 sau "vesnicul stäpan"4, notiune cereia Ii corespundea un anumit
continut economic.
Intentia boierilor la elaborarea Regulamentului organic era sä consacre
stäpänilor de mosii dreptul absolut de proprietate; II declara pe boier "step&
desävärsit" pe mosie, ceea ce In realitate nu se putea realiza, boierul fiind
obligat sä dea täranilor de pe mosie pernent de culture pentru existenta lor, dar
si pentru asigura forte de munce de care avea nevoie.insusi articolul 140
din Regulamentul pentru Valahia mentiona: "Proprietarii se Indatoreaze se dea
fistecärui Oran selepluit pe mosia sa"5 loc de cask de aräturk de fanat In
suprafetele stabilite. Prevederea expresa de obligatie din partea proprietarului
fate de clecasi atesta caracterul conditionat al proprietätii pemântului
domeniului si faptul ce el nu dobendise si nu putea dobendi Inca" continut de
proprietate libera absolute, de tip modern.
Tendinta si efortul marii boierimi de a emancipa pemântul de obligatii
feudale s-au vezut In modificarile ulterioare aduse Regulamentului organic. In
Muntenia, In 1848, domnitorul Barbu Btirbey, cunoscätor al problemelor agrare
si participant In Comisia de elaborare a Regulamentului, sustinea teza dupe
care proprietatea asupra pernentului apartinea din vechime mosnenilor si
räzesilor care au vändut treptat mosiile lar boierilor. De aici se deduce ce,

1 Apezämintele domnitorilor Moruzzi pi Sandu Sturza.

2 Apezärnintele domnitorului Gh. Ghica din 1776 pi 1787.
3 Legiuirea lui Al. Moruzzi din 1806.
4 Apezärnântul lui lonitä Sandu Sturza din 1928.
5 "Colectiunea vechilor legiuiri administrative", idem, p. 38.

www.dacoromanica.ro
44 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITA; Come/ SÄRBU

pamânturile fiind cumparate, mosiile au devenit proprietate privata absolutä a

boierilor ce se numesc proprietari, lar taranii locuitori pe aceste mosii folosesc
pamânturile date in calitate de chiriasi.1
In acest sens a si fost modificat Regulamentul organic in timpul domniei lui
Barbu Stirbey. Argumentând cu precedente istorice, articolul 140 mentiona: "dupa
legiuirile parnantului si anume §1. Cap. 6, desp. 3 din pravila Caragea, säteanul ce
locuieste pe mosia altuia (s.n.) nu se poate socoti decat ca chirias pe acea parte
de loc ce primeste si banii ce plateste sau munca ce face pe seama proprietarului
nu se poate socoti decat ca o chirie din parte-i pe acest pamant".
Dei Regulamentul organic modificat incerca sä limpezeasca, in
favoarea stapanilor, proprietatea asupra parnantului, ea ramânea, dupa alte
prevederi, legata de obligatii fatä de taranii clacasi. in interesul domeniului si al
exploatarii lui, desi se declara dreptul sateanului de a cere sa se mute de pe
mosie, conditiile impuse pentru aceasta erau atät de grele, ?mat putini cläcasi
le-ar fi putut indeplini; le vom detalia cand ne vom ocupa de starea de
dependenta a clacasilor.
In consecinta, 'Dana la reforma agrara din anul 1864, marea proprietate
funciarä purta caracter conditionat; nu era libera, privata, In sensul modern al
notiunii. Mosiile se vindeau si se cumparau intre boieri, pästrandu-se si
obligatiile fata de clacasi; mosiile se vindeau practic cu satele de clatasi de pe
ele, cu tot patrimoniul de drepturi si obligatii ale vechiului stapan. Semnificativ
este cà valoarea mosiilor deriva nu atál din suprafata lor, cat din numärul de
sate si de cläcasi, sursa principalä - prin dijme, clacä si alte angarale - de venit,
renta domeniului.
Legile si institutiile care reglementau existenta si functionarea proprietätii
si a raporturilor intemeiate pe ea statuau un regim juridic si economic de natura
feudala supus insä marelui curent al prefacerilor, marcat de rascoala din 1821
si de revolutia de la 1848, recomandat si impus Principatelor Române de
marile puteri europene prin Conventiile de la Paris din anii 1856 si 1858.
Formele de proprietate. Prezentarea problemei proprietätii necesita si
Cara cteristici un tablou mai ciar al compoziliei acesteia, dupa
continut si caracter, la inceputul deceniului
sapte In Romania, inainte de aplicarea Legii rurale din anul 1864.
Dupa diversitatea naturii si caracterului ski, proprietatea in general se
poate grupa, aproximativ, astfel:
proprietatea particulara libera, sectorul modern al proprietätii urbane,
care a dobandit, chiar in regimul feudal, caracter absolut, de libertate de
posesie, de circulatie, de vanzare-cumpärare, mostenire, ipotecare etc;
acest sector era reprezentat de fondurile comerciale urbane, marfuri,
bani, inventar imobil etc.; cladirile si locuintele particulare din orasele

1 Grigore A. Basarabescu, Proprietatea ruralà in România, Bucuresti, 1935, P. 178.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea i instifutionalizarea economiei modeme in Roma' nia 45

nesupuse obligatiilor pe mosii; proprietatile mestesugarilor si liber profe-

sionistilor asupra uneltelor de mum& bunurilor casnice; proprietätile
celorlalte categorii ale populatiei urbane de bunuri mobile si imobile din
orasele libere etc., inclusiv parnantul curtilor, al constructiilor sau de
construit. Dar acest sector al proprietatii private absolute, cu toata
multitudinea ei de forme, se Infatisa relativ restrans si Incadrat de zone
dominate de proprietatea conditionatk
proprietatea mobiliara i imobiliara a statului, cuprinzand parnant, cladiri,
mijloace de transport si productie etc.; acestea pot fi considerate, ca
proprietate modernk dar cu caracter limitat, determinat nu de natura
regimului social, ci de specificul domeniului public;
proprietatea mobilä i anumite bunuri imobile rurale, considerate private,
libere de dispozitie si Tristrainare: inventarul agricol, vitele, clädirile,
instalatiile de prelucrare - mori, pive, velnite etc. - ale stapanilor de mosii
si ale manästirilor; inventarul agricol, vitele, obiectele casnice ale
taranilor cläcasi. Casa si curtea clacasului nu intrau In aceastä categorie
de proprietate, Intrucat, In cazul In care taranul s-ar fi putut muta pe altä
mosie, ar fi fost alungat de proprietar sau ar fi fugit, aceste bunuri, prin
lege, de drept reveneau stapanului moiei, asffel ca articolul 144 din
Regulament, chiar dacä declara ca "sateanul este cu desävarsire stapan
pe sinesi si pe averea sa'', nu exprima realitatea;
proprietatea funciara particulara i cea manastireasca - pamânt arabil,
päsuni, fanete, päduri, iazuri, raid etc, - care reprezentau peste 90% din
suprafata Iärii - cca 65% cea boiereasca si 25% cea manastireascä -
purtau caracter conditionat, feudal; de asemenea, ca proprietate
Ingraditä se considera si terenul localitätilor - targurilor, oraselor -
formate pe mosiile boieresti si manastiresti, de care asezarile respective
se aflau in dependentk locuitorii fiind obligati la plata unui fel de chirie
perpetua - embatic - i alte sarcini de natura medievalä. AceIasi statut
aveau i vetrele satelor de pe mosiile stapânite, drumurile si toate
celelalte bunuri imobile - fantani, izvoare etc.
De notat ca In anul 1863 averile manastirilor au fost secularizate, trecute
In proprietatea statului, devenind proprietate publica si largind considera-
bil aria si importanta proprietatii de stat.
proprietatea obstilor taranesti libere, satele si parnanturile mosnenilor
razesilor; proprietatea de obste nu era de origine feudala; dar nu era nici
liberk fiecare familie de tarani avea drept de coproprietate, indivizibila,
insä ea putea folosi, prin rotatie, terenurile arabile, de pasuni i fAriete,
padurile dupä regulile, cutumele stabilite si respectate din vechime. in
schimb, casa, vitele, uneltele agricole, bunurile din gospodärie erau
proprietate libera.
Din Infälisarea sumará a structurii proprietätii reiese ca" peste 90% din
bunurile funciare - parnantul, In principal - intrau sub incidenta proprietatii

www.dacoromanica.ro
46 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITÀ; Come! SARBIJ

limitate, Ingradite, specifice formatiilor premoderne. Aceasta, Cu atat mai mult

Cu cat proprietatea asupra parnantului asigura peste 85% din productia
nationala si aproape tot atat din avutia nationalä, determina caracterul general,
precumpanitor al raporturilor de proprietate si productie agrare ole societatii
romänesti.
Munca dependentd, Al doilea element esential al economiei sociale este
servitute fi obligarll munca, torta de muncä; pana la 1864, aceasta, ca si
proprietatea, In cea mai mare proportie, cu predomi-
nanta In agricultura, avea caracter dependent si obligat. Ea se reprezenta prin
täranii cläcasi, locuitori pe mosiile boieresti si manastiresti.
Clacasii nu erau oameni liberi; fiind integrati In sistemul de dependenta si
obligatii ale domeniului feudal, ei se prezentau ca aserviti, constransi sa
träiasca pe mosii, sä presteze un anumit nurnär de zile de munca si de alte
servicii pe domeniu, dupa nevoile sale de functionare, sa dea dijme din
produsele gospodäriei. Baza acestui tip de raporturi de dependenta fatä de
mosie si stapan, a obligatiilor impuse de boierime si ocarmuire o constituia
consträngerea extraeconomica.
Diferite legiuiri Ti legau pe taranii clacasi de mosie; ultima, Regulamentul
organic, la articolul 144 prevedea conditiile in care clacasul putea dobändi
libertatea sa plece pe alta mosie (unde urma s'a fie tot clacas): stramutarea se
putea face o data la sapte ani, la fiecare catagrafie fiscala - recensämänt;
clacasul trebuia sa anunte cu cel putin un an Tnainte cererea sa de stramutare;
trebuia sa-si faca toate rafuielile, respectiv sa-si achite toate obligatiile catre
proprietarul mosiei, Inscrise In lege si In contractele Incheiate, pentru Tntreaga
perioada dintre recensaminte; sa-si plateascä impozitele fatä de visterie pentru
acelasi interval si la cutia satului obligatiile ce-i reveneau. Paragraful 8 al
articolului specifica: "sateanul care din Indäratnicie sau din alta pricina nu va
urma acestor conditii, nu va avea invoire s'A se strärnute"1
Rare cazuri se cunosc cand taranii clacasi au putut Tmplini aceste conditii
si s-au putut muta pe alta mosie. La cele de mai sus se adaugau diferite
modalitati violente de a-i determina pe tarani sa faca sau sä nu faca" ceea ce
considera necesar proprietarul; bataia era cea mai frecventa m'Asura aplicatä.
Peste toate irisa guverna puterea boierului, care era prima lege a satului si a
taranului, determinândabuzurile de tot felul In detrimentul cläcasului.
In acest cadru feudal retardat, täranimea era lipsitä de drepturi politice;
era practic lipsitä de proprietate funciarä si nu putea sa devirá proprietara a

i
lnterdictia de stramutare de pe domeniu, ca oThgradire de libertate a fortei de munca,
Regulamentul o completa cu prevederea articolului 102 privitor la impozite: "Spre a
se departa necurmata strämutare a locuitorilor §i a asigura Tmplinirea dajdii, dupä ce
va impärti locuitorii fiecarui sat, vor fi cu totii chez0 unul pentru altul §i nimenea nu
se va putea stramuta decat numai la intamplare prevazutä prin art. 143". Apoi se
mentiona expres: "Este poprit fistecaruia sat sa primeasca birnicii altui sat".

www.dacoromanica.ro
Legiferarea i instifutionalizarea economiei modeme in România 47

pämântului necesar gospodáriei; ea delinea In proprietate limitat5 casa, dispu-

nea de uneltele de muncá, de vitele din gospodárie cu care lucra pärnântul
Intregului domeniu, respectiv era proprietara condiliilor de muncä necesare sá
realizeze functia sa de crácas In avantajul domeniului.
Nicolae Sulu, mare proprietar si unul din primii economisti modemi ai
României, referindu-se la regimul iobag al cläcaitor, scria In anul 1849: "láranii
muncesc dui:0 voinla proprietarului; ei au fost legali de pámant si, dac5 nu
puteau fi vânduli in mod individual, erau vánduli deodatá cu pämântul, Irnpärli
Intre mostenitori sau transmisi prin acte testamentare sau dotale..."1, respectiv
rásali mostenire sau ca zestre fiilor si fiicelor boierilor.
Dintr-o asemenea dependenlä personará táranii, practic, nu se puteau
emancipa; nu existá nici o prevedere legislativä In acest sens; láranul crácas
nu putea, pe baz5 legalá, sá devinä liber proprietar. De aici si un fel de
í

succesiune ereditarä a dependenlei: copiii devenind majori - bàrbalii - erau

nevoili sá deviná clácasi, obligati deci din tatá-n fiu.
Táranii cräcasi aveau obligalii In trei mari direclii: sà presteze gratuit
munca agricorá pe rezerva boierului; s6 dea gratuit dijma, a zecea parte din
principalele produse pe care le oblineau In gospodärie; sä efectueze, la
chemarea boierului, alte variate munci de transport, de construclii, de reparalii
etc., pe domeniul proprietarului. Zilele de muncá au variat de la cáteva pe an,
cu secole In urrnä, pánä la 30-40 pe an In prima jurnátate a secolului XIX,
numárul lor InregistrAnd o sporire de la o perioadá la alta.
Legislalia i instituliile de tip feudal consacrau In societate douä mari
categorii de oameni: privilegiati i neprivilegiali.
Privilegii Cei privilegiati erau boierii de toate rangurile si alte categorii2
legiuite restránse. Privilegiile clasei suprapuse Incepeau de la a fi scutili
de impozite, de a avea dreptul sä ocupe slujbe la domnie si In
judele; de a avea drepturi politice; de a nu face armata militiei; privilegiile
rangurilor, impozitelor etc., se transmiteau descendenlilor sub diferite forme,
dar tot cu avantaje falá de restul populaliei.
Constituind clasa marilor proprietari, aceasta ocupa o pozilie privilegiatà
prin puterea politick economicá i administrativá; de aici decurgeau privilegiile

N. Sutu, Opere economice, Bucuresti, 1957, p. 164.

2 N. Sulu, In lucrarea citatà, aratà cum erau legiuite, pentru Moldova, rangurile
boieresti, oarecum corespunzAtoare cu cele de la Curtea din Constantinopol; dupä
ordinea ierarhick acestea erau: logofát cu functia de cancelar; vornic sau curtean;
hatman - sef de ostire; vistier - trezorier; postelnic - Insärcinat cu treburile externe;
agä - seful politiei; spätar - luptator; ban - dregätor de regiune; comis - intendentul
grajdurilor; cäminar - intendentul Incälzitului curtii; paharnic - intendentul domnului;
serdar - cäpitan de oaste; stolnic - supraveghetor; clucer - pästrätorul cheilor
cämärilor, domnesti; sulger - ajutor; pitar - intendentul brutäriei; pivnicer - intendentul
pivnitelor cu bäuturi; sätrar - intendentul corturilor. in Moldova, la 1849, cu astfel de
ranguri figurau 2680 de boieri.

www.dacoromanica.ro
48 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITÀ; Come! SARBU

de fapt, de a detine proprietäti fundare, de a obtine dijma, de a primi munca

gratuitä a taranimii cläcase, de a-si manifesta autoritatea necontestata asupra
locuitorilor satelor, de a aplica pedepse, de a participa automat In diferite
comisii de judecata a diferendelor etc.
De mentionat ca de privilegiul scutirii de impozite beneficiau si alte
categorii ale populatiei, restranse Insa ca numarl.
Dreptul de a alege si a fi ales In Obsteasca Adunare TI aveau numai boierii;
boierii se alegeau pe cele trei categorii: boierii mari, mijlocii i mici, care desem-
nau pe reprezentantii lor dui:A un numär stabilit prin Regulamentul organic.
Aservire in opozitie si contrast cu situatia si privilegiile celor cca 5000 de
inechitate boieri care Tmpreuna Cu domnitorul detineau puterea economica
politica - legislativa, executivä si judecatoreascä - marea
masa a populatiei, täranimea dependent& obligatä, supusa servitutilor, era
lipsitä de un ansamblu de drepturi sociale si politice; ea nu putea avea acces la
proprietatea funciara necesarä existentei; nu era libera din punct de vedere
juridic; nu putea dobandi libertatea materiala i politica; era obligata la munca
produse In favoarea stäpänilor de mosii; nu avea drepturi politice elementare
de alegere si de a fi ales In organele legislative; de regulä, justitia boierilor Ti
rapea dreptatea In judecatile cu acestia; nu dispunea de organizare proprie
comunala; satele fiind pe mosia boiereascä, nu aveau nici un fel de autonomie,
asupra lar hotäränd domnitorul si stapanul mosiei. in plus, fiind intr-o situatie
materiala proastä, ca urmare a exploatarii boieresti si arendäsesti, ea nu putea
si nici nu aspira, la Tnsusirea stiintei de carte; aproape In Tntregime era
analfabeta, un mare handicap In lupta sa pentru emancipare.
In aceasta generala relatie dintre bojen i laränimea clacasa nu Tnca-
peau nici mäcar ideile Tnaintate de dreptate, egalitate, fraternitate, ca dezide-
rate ale prefacerilor sociale moderne din apusul continentului.
Monopoluri feudale O componentä a regimului feudal agrar o formau
monopolurile economice ale stapanilor de mosii; ele aveau o continuitate
secular& dar, zorii secolului XIX, cand proliferau formele noi, active ale
progresului liber - comertul, industria, creditul - monopolurile feudale deveneau
o frana a productiei i comertului la sate. Regulamentul organic, In articolul 146
de statua cu toatä puterea aceste monopoluri: "Numai proprietarul are dreptul
de a vinde pe a sa mosie vin, rachiu si alte bäuturi si sá tina scaun de carne si
fiindca' aceste drepturi sunt alaturate fireste la proprietate, precum si
folosinta de la mori, helestee, paduri si alte asemenea."2 Dreptul la monopol al
proprietarului se extindea i asupra celor mai largi forme de comert ale vremii -
iarmaroace - organizate In mediul rural si In micile targuri si orasele de

1 Pe Iâng5 boierii de rang se mai nurnärau: functionarii de stat, clerul, profesorii si

medicii, str6inii care nu %beau comert, tiganii mänästirilor si particularilor, militarii etc.
2 "Colectiunea vechilor legiuiri administrative", p. 42.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea 0 institutionalizarea economiei modeme in România 49

pe domeniul boieresc. Ocarmuirea aproba tinerea periodica a acestor forme

de piata, insa proprietarul asigura locul pe mosie si impunea taxele. in acest
sens, articolul 160 al Regulamentului organic pentru Valahia mentiona: "La
balciuri si targuri numai proprietarii vor putea sa vanda vin, rachiu, carne,
paine..."
Comertul aparea In aceastä cuprinzatoare zona rurala Ingrädit de
interesele marii proprietäti feudale.
Astfel, nimeni, In afara de proprietar, nu putea desfäsura activitatea de
productie pentru vanzarea bäuturilor, de macinare a cerealelor pentru altii, de
taiere si vanzare a cärnii, de comert de Moat-lie, de cärciuma, de targ, de
exploatare a bältilor de peste etc., adica monopol al celor mai importante acti-
vitäti comerciale care afectau majoritatea populatiei tarii. Pe acestea, proprie-
tarii le puteau arenda diferitilor negustori care le speculau pe seama taranimii.
Monopolurile feudale, cu sistemul de van-1i pe mosii, ulterior desfiintat, au
fost institutii feudale care au consolidat proprietatea si au Inmultit avutia
stäpanilor, dar au sporit si saracia si discrepanta sociala Mitre straturile
societatii romanesti.
In plan social, toate formele de Impilari si exploatari legiuite si institu-
tionalizate, asupra majoritatii populatiei producätoare au generat si adâncit
contradictii si conflicte de clasä si, sub Inraurirea intelectualilor luminati si
luptatori, au canalizat nemultumirile si actiunile nedreptatitilor spre satisfacerea
dezideratelor de prefacere fundamentala a stärilor existente, de Inlocuire si
transformare a vechilor legiuiri si institutii In unele moderne, democratice.
Proprietatea 0 munca In domeniul urban, munca dispunea de mai multa
In mediul urban libertate; In targuri si orase, categorii largi de popula-
tie erau slujbasi publici si particulari, negustori si mestesugari; altii prestau
diferite activitäti In constructii, transport, erau intendenti, ingrijitori, servitori
casnici; de asemenea, se Infiripase categoria unor profesii libere calificate,
medici, avocati, farmacisti, administratori, socotitori etc. Chiar si largile periferii
agricole din jurul targurilor si oraselor libere constituiau asezari de oameni
liberi, neobligati fata de boieri.
In mediul urban, meseriasii si negustorii apareau supusi prevederilor
legislatiei restrictive. Pana la Regulamentul organic, acestia functionau In
bresle cu autoritate asupra membrilor lor si Ingradiri extraeconomice asupra
productiei - cantitate, modele, preturi, piata de vanzare, interdictia si pedepsi-
rea concurentei etc. - dupä sistemul de organizare medievala de breaslä, sub
autoritatea starostelui.
Regulamentul organic Inlocuieste breslele vechi, de continut feudal, cu o
nouä autoritate asupra meseriasilor si negustorilor - corporatia - constituita pe
profesii, In douä mari categorii: corporatii de meseriasi si corporatii de

www.dacoromanica.ro
50 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITA; Come/ SARBU

comercianti; având Indeosebi scop fiscal, acestea deveneau organe de

colectare pentru ocArmuire a impozitului unic stabilit de Regulament - patental
Pânä la Regulamentul organic, dreptul de Tnfiintare a unor bresle noi si
statutul lor erau acordate de domnitor, iar Intreprinderi mai mari - ateliere de
manufactur5 sau fabrici - nu se puteau crea decAt prin ucaz domnesc, care
acorda si drept la monopol de productie pe 10-20 de ani, limitând astfel Infiin-
tarea altor Intreprinderi asem5rátoare si deci si concurenta si libera functionare
a industriei care se nästea.
Regulamentul organic - cu rezervele ce se vor mentiona - declar5 liberä
constituirea firmelor de comen si industrie si desfiinteaz6 once monopol si
Ingràdiri In domeniu.
Articolul 157 aräta: "Negotul feluritelor produse pàmântesti si a tuturor
celor ce va n6scoci de acum Tnainte pentru Inaintarea industriei, nu se vor
supune Thäuntru, In tarà, la nici un fel de varn5, niciun fel de monopol, c6ci
acestea cät si once havaet asupra fabricilor s-au stricat si s-au desputernicit
pentru totdeauna"2 si, ca o Intárire a celor de mai sus, In articolul 92, referitor la
corporatii, se sublinia: "fabricantii, ce ar putea introduce vreo ramurä de
industrie folositoare Orii, vor putea dobândi de la stàpânire càrti de ap6rare
pentru un num5r de ani hotär5t, dar nici odatà privilegiu de a lucra numai ei
acel mestesug".
De altfel, capitolul al cincilea al Regulamentului, sectia I, se intitula su-
gestiv "Pentru slobozirea comerciului", iar articolul 154 mentiona: "Slobozenia
comerciului, fiind stiutà de toti ca este mijlocul cel mai singuratic si Infiintat
pentru destinderea lucráli pärnantului si Thaintarea a tot felul de meserii, care
sunt izvorul cel mai adev5rat al fericirii obstii..."
Revenind la corporatii, subliniem cä acestea se organizau pe sistemul de
breas15, In frunte cu un staroste; fiecare corporatie avea un semn distinctiv, un
steag cu icoana unui sfânt considerat patron; "acest semn va sta in p5strare In
biserica poporului starostii". Corporatia tinea evidenta si aproba ucenicii
mesterilor, examina si atesta dobândirea calitätii de calfä si meter, desemna
reprezentanti In sfaturile meseriilor sau comertului, Ingrijea de cutia contributiilor
obligatorii ale membrilor s5i, judeca micile pricini dintre meseriasii breslasi etc.

1 Articolul 90 specifica: "Once meter va plati pe an o dare de patenta si numai In

puterea acestei patente se va folosi de toate drepturile unui meter si va putea sä
unelteasca slobod a sa meserie pe toata Intinderea Principatului."
2 in plus, articolul 157 prevedea Tncurajarea industriei: "stapanirea va ocroti asezarea
fabricilor si manufacturilor, ti-50nd din sträinatate, prin fagaduinte folositoare, pe
maistri si lucrätori, ce vor veni sa se aseze aici In tara si dand acestora, cat si celor
ce vor sayal-si vre-o 1-amura de once industrii, premii (daruri de Insufletire)". De
mentionat ca aceste prevederi nu s-au finalizat, nemanifestandu-se nici o forma de
Tncurajare sau acordare de premii.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea si institutionalizarea economiei modeme In România 51

In once caz, Cu scop de organizare si de plata a patentei, ocärmuirea

obliga pe toti meseriasii si comerciantii din orase sa faca parte din corporatii.
Chiar reduse, fata de bresle, functiile corporatiilor, sistemul lor de organizare
obligatoriu, In care se pästrau si se practicau Inca cutume de breasla, constitu-
iau mijloace de constrangere a meseriasilor si de Ingradire a dezvoltärii libere a
mestesugarilor.
Institutia corporatiei, pe care a Intarit-o Regulamentul organic, va func-
tiona cu atribute tot mai reduse pana la anul 1873, când va fi desfiintata oficial.
Institufii publice cu in conceptia feudalä a Regulamentelor organice, statul,
atributii economice intruchipat In domnitor, Adunares Obsteascä si
administratie, avea prioritar functii de organizare a
institutiilor centrale si judetene, de procurare a veniturilor pentru asigurarea
cheltuielilor publice.
Economia particularä, In afarä de agricultura', comert si mestesuguri,
ocupa un loc minor In viata socialä si o atentie slaba din partea stäpanirii, ca,
de pila' transporturile, creditul etc. Sistemul de transport si comunicatii In
componenta traditionala se rezuma la drumuri, hanuri si posta, cu organizarea
slaba si investitii minime. Creditul, reprezentat de carriätarie, Tntrunea toate
caracterele feudale, fiind practicat de bancheri, zarafi, dar si de stäpanii de
mosii, negustori, arendasi etc. Institutia creditului, prin Condica civila, dispunea
de o reglementare sumará, pe m'Asura necesitätilor sociale si a stadiului de
evolutie a economiei.
Principalele domenii cu caracter social-economic institutionalizate si
legiferate de Regulamentele organice erau: finantele publice, ordinea interi-
oarä, raporturile reciproce dintre proprietari si cläcasi In agricultura, relatiile
economice externe, drumurile si posta, comertul etc.
inainte de a prezenta atributiile institutelor centrale cu caracter econo-
mic, mentionam cä In 04teasca Adunare deputatii se alegeau numai din
rändul boierilor mari - 20 - si 19 din judete, dupä criteriul proprietätii de mosii;
reprezentantii altor ramuri si profesii nu puteau intra In Adunare.
Dupa legile de baza' ale tarii, finantelor, activitatii visteriei Ti revenea rolul
principal. Regulamentul organic stabilea "la alcatuirea capului pentru finanta
rânduiala de mai jos:
sä strice si sa desputerniceasca once bir si dajdiile pägubitoare dajdicilor;
sä randuiasca neapäratele cheltuieli ale statului pentru fistecare an;
sa hotarascä birurile si toate veniturile statului, care se vor strange de
acum Inainte si se vor randui a Intampina cheltuielile anului;
s'A aseze reguli hotärätoare si nestramutate pentru categorii de birnici si
Intampinarea birului si a dajdiilor;
s'A' hotarasca randuiala ce trebuie sa pazeasca la strângerea birului si a
celorlalte ramuri de venituri ale statului;

www.dacoromanica.ro
52 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITÀ; Come! SARBU

sä aseze modul cu care casa visteriei sa-si dea socoteala;

sä hotarasca cu un chip larnurit drepturile si datoriile reciproce Intre
proprietar si satean.
In sarcina visteriei mai intra si Intocmirea unui buget trimestrial si a darii
de seama ce se Tnaintau domnului, care stabilea o comisie de verificare a
veniturilor si cheltuielilor realizate ce urma sä Intocmeasca un raport pe care
domnul II Inainta la sfarsitul anului Adunärii Obstesti. De asemenea, departa-
mentul finantelor trebuia sa se Ingrijeascä de adunarea datelor asupra vamilor,
a iesirilor de produse si intrarii In tara a marfurilor si de alcatuirea unui bilant al
comertului; de organizarea vämilor dupa un chip mai metodicesc, de asezarea
contractelor de vämi si magazii la granita; de imbunatatirea porturilor dunärene
"spre favorul comerciului celui din läuntru si celui din &ara sârguindu-sa a-i da
toata slobozenia" etc.
Sistemul de finante publice, ca si institutia pe care o reprezenta, dupa
cum reiese din prevederile Regulamentului organic, exprimau prin natura si
functionare caracterul feudal al Intregii organizad: privilegii si scutiri, impo-
zabilitate asupra subiectului, a persoanei - capitatia, patenta; - nediferentierea
cuantumului impozitului, preponderenta impozabilitätii directe etc.
Al doilea domeniu si minister era al Treburilor din L5untru, fiind "Insär-
cinat cu toatä ocarmuirea cea din launtru a Principatului." Sarcinile acestui
minister cumulau o gama larga de probleme publice: de siguranta, sociale,
sanitare, de comunicatie etc. intre acestea era Insarcinat:
cu ocarmuirea Intregii politii din launtru, cu semnarea pasapoartelor;
cu ockmuirea tuturor municipalitätilor (obstiilor) catre care va trimite
poruncile stapânirii;
cu ocârmuirea comitetului carantinelor, atât pentru starea sänatätii din
launtru, cât si linia carantinelor de granita;
este m'adular - membru - al Comitetului general Trisarcinat cu purtarea de
grijä a spitalelor, a scoalelor publice si a tuturor caselor fäcatoare de
bine;
este membru de drept, In lipsa de domn, al vremelnicestii ocarmuiri;
este Insarcinat cu Tngrijirea si privegherea facerii catagrafiilor -
recensamintelor fiscale;
este Tnsarcinat cu privegherea tinerii In bunästare a drumurilor din tara;
de asemenea, "pentru hrana locuitorilor si de a fi belsug In tara";
sä se Ingrijeascä ca cei Insärcinati cu postele "sä pazeasca Intru toate
conditiile din contractul ce au cu stapânirea".
Departamentul Trebilor din lAuntru mai avea ca sarcini: "paza bunei
oí-Ondulen si sigurantia fistecarui sälasluitor; sä vegheze asupra preturilor si sa
ia masuri Impotriva läcomiei precupetilor, sa culeaga stiinte adevarate asupra

www.dacoromanica.ro
Legiferarea fi institufionalizarea economiei modeme "in România 53

preturilor producturilor si industriei precum si pentru preturile transporturilor si a

lucrului de mana"; verificarea cântarelor si a märfurilor de greutate si volum;
"de a da porunci In judete ca aräturile si semänäturile de prirrávarä si de
toamna sä se faca färs de gresala si cat va fi Cu putintä mai multe"; de a aduna
date asupra "totalului lucrad muncii parnantului si asupra catimii producturilor";
de a publica cele mai lucraloare mijloace pentru Inaintarea si Imbunatatirea
soiului de felurimi de vite; a purta grija Intocmirii actelor de stare civil de catre
parohi; a face o nouà Impärtire a judetelor etc.
Astfel, Departamentul Trebilor din Läuntru Intrunea, In conditia organi-
zarii de tip feudal, atributii restranse Intr-o serie de domenii pe care societatea
moderna, prin diviziune si specializare, le va Incredinta unui nurnär Insemnat
de institutii centrale cu servicii, mijloace materiale si drepturi executive In
diferite ramuri, asupra agentilor economici. Aceste forme institutionale vor
dobandi si un continut nou de preocupad, de reglementare a economiei
marfare libere.
Concluzii La final, se impun cateva constatad. Sistemul legislativ si insti-
tutional analizat consacra regimul economico-social de natura
feudala; era sumar 7n continut si atributii si raspundea necesitatilor unei econo-
mii Intemeiate preponderent pe raporturi sociale de constrangere extraecono-
mica In agricultura, cu o compozitie retardatä a productiei sociale; era adecvat
functionarii economiei predominant naturale, cu raporturi de productie In
mediul rural, Intre stapänli de mosii si cläcasi, bazate pe schimbul In natura':
numai la orase productia si comertul, reprezentat prin forme slabe si categorii
sociale - mestesuguri, negot - apareau mai avansate, In alta faz:a de evolutie -
cea marfarä simplä - de economie. Acesteia, In expresie generala, i se consa-
cra prin Regulamentele organice, libertatea de Intreprindere, productie si
comert, iar Codurile civile Calimach si Sturdza, In vigoare, reglementau com-
portamentul economic al agentilor economici.
Industria mecanizará si comer tul modern, In genere, nu l-au preocupat
pe legislator.
Agricultura si mediul rural, zona cea mai Intinsä de productie si de
prelucrare primará, casnick se afla, prin legislatia si institutiile mentionate, sub
variate forme de limitare, de restrictii sociale si juridice: asupra proprietatii
pamantului - mijlocul determinant de productie al tara -, asupra muncii - factorul
motor al avutiei sociale -, asupra activitatilor de prelucrare si comert prin
monopolurile feudale de pe mosii etc.
Restrictiile asupra proprietatii, productiei si schimbului In aceasta zona
se constituiau ca veritabile obstacole Impotriva proliferadi productiei si
schimbului de märfuri, a actiunii principiilor economiei moderne de libertate a
agentilor economici, de miscare neTngräditä a cererii si ofertei, a concurentei la
plata libera.

www.dacoromanica.ro
54 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITA; Come/ SARBU

Desi legiuirile deceniilor patru si cinci din secolul XIX, In principal

Regulamentele organice, Incearca limpezirea proprietatii si a muncii, fiind
elaborate de catre boieri si In interesul Ion feudal, ele statueazä, In continuare,
proprietatea conditionatä asupra mosiilor, dependenta si obliggile fortei de
munca cläcase, schimbul In natura' Intre stapanii pamântului si lucratorii
pämântului pe baza de constrangere, statueaza' privilegiile unora asupra
celorlalti.
Regulamentele organice consacra si insista asupra libertätii si dezvoltarii
comertului, a iniliativei de intreprindere, intrand In flagranta contradictie Cu
restrictiile asupra proprietätii si muncii, cu monopolurile de pe mosii legiferate;
astfel, fara o dezlegare a proprietatii si muncii din agricultura, comertul si
productia mestesugareasca, chiar industria moderna viitoare erau lipsite de
cea mai larga baza de dezvoltare intr-o tara Inca eminamente agrara.
In consecinta, conditiile fundamentale - proprietatea, munca, productia,
schimbul - pe cea mai Intinsa suprafatä a organismului economico-social al
tärii se aflau sub autoritatea legislativa si institutionalä de tip vechi, frenatoare a
prefacerilor cerute de imperativele istorice, de categoriile sociale si politice
novatoare.
La rändul lor, institutiile publice statale, cu atributii In unele domenii ale
economiei, aveau o sferä restränsa de actiune, pe mäsura nivelului si calitatii
Trisasi a economiei nationale; ele vizau cu precadere nevoile, modalitätile si
instrumentele de procurare a veniturilor pentru acoperirea cheltuielilor publice,
ordinea interna, in scopul asigurarii celor mai generale conditii de fiintare a
statului si comunitätii - carantine, drumuri, vama, postä etc.
Economia productiei sociale, progresul säu nu intrau in sfera institutio-
nal-legislativä, nu se evidentiau principii de politicá economica moderna.
Cadrul legislativ si institutional in functiune privea Inapoi la structurile traditional
feudale, nu inainte, spre modernizarea lor.

www.dacoromanica.ro
 Elaborarea legislatiei si formarea
'IT mstitutnlor cu functii economice
moderne
Formarea statului national, dupä Unirea din 1859, a creat bazele declan-
ärii de modernizare a societatii romanesti, de transformare a
structurilor economico-sociale, a regimului legislativ-institutional feudal si de
creare a organismului national de productie si a cadrului säu juridic modern.
De fapt, constituirea noului stat implica, pe '&0 asezarea formelor
institutiilor noi ale puterii si administratiei, i statuarea Intregului sistem
legislativ si institutional al societatii In formare, a carui componenta majora o
reprezenta legislatia i institutiile cu functii economice.
Desi revolutia de la 1848 proclamase principiile prefacerii societatii,
inlaturarea fundamentelor feudale, puterile politic-statale din Principatele
Romane, sub autoritatea Imperiului Otoman de natura feudalä, nu au permis
deschiderile spre transformarile radicale asteptate.
Premise Tratatul de la Paris dintre marile puteri Tricheiat In anul 1856,
internationale dupä razboiul Crimeii, include o serie de prevederi, impo-
triva dorintelor Portii, de modernizare a Tarilor Romane.
Urrnärind släbirea Imperiului Otoman i includerea zonelor din räsäritul
continentului In sfera lor de influenta, dar si exprimand nazuintele de progres
ale Partidei nationale din Principate de a se desprinde de dominatia celor douä
imperii orientale cu regimuri feudale si a se Indrepta catre civilizatia europeana
occidentalä In plina dezvoltare, Anglia, Franta, Prusia au impus In Tratatul de
la Paris din 1856 urrnatoarele:1
libertatea deplina a navigatiei pe Dunare i constituirea Comisiunii
Europene a Dunarii;
garantarea colectivä a autonomiei Principatelor Romane;
administratie proprie, independentä si nationalä In Principate;
consultarea populatiei celor douà Principate, prin Divanurile Ad-hoc,
asupra organizarii definitive a Principatelor;
dreptul Principatelor la armatä proprie;
organizarea unei conferinte europene a acelorasi puteri, In vederea
hotärarii modului de organizare definitivd a Principatelor.

1 C. Hamangiu, Codul general al RomAniei - codurile, legile i regulamentele uzuale

vigoare - 1857-1907, vol. II, Bucureati, p. 3-5.

www.dacoromanica.ro
56 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITÄ; Come/ SÄRBU

In anul 1858, se desfasoara la Paris conferinta proiectatä, la care

discutarea situatiei Principatelor Romäne a ocupat un loc important. Pe baza
dorintelor exprimate In Divanurile Ad-hoc, conferinta a hotarat:
Principatele Moldova si Valahia se constituie de acum inainte In
"Principatele Unite Moldova si Valahia"; ele rarnan sub suveranitatea
sultanului, dar se bucura de garantia colectiva a Puterilor, de privilegiile
si imunitätile ce le au.
Principatele se vor administra liber si In afara oricärei ingerinte a
Sublimei Porti, in limitele stabilite prin intelegerea Puterilor garante cu
Puterea Suprema (art. 2).
Puterile publice vor fi incredintate In fiecare Principat unui domnitor si
unei adunari elective, lucrând cu concursul unei Comisii Centrale,
comunä ambelor Principate (art. 3).
Legile de interes comun ambelor Principate vor fi pregatite de
Comisiunea Centrala, votate si la Adunari la care vor fi supuse de
domnitori (art. 6).
Tratatele internationale care se vor incheia de Curtea Suzeranä cu
Puterile straine vor fi aplicabile Principatelor in tot ce nu va atinge
imunitätile lor (art. 8).
Dispozitiunile constitutive ale noii organizad a Principatelor sunt puse
sub paza Comisiunii Centrale cu sediul la Focsani (art. 32).
Comisia Centred va pregäti legile de interes general comune ambelor
Principate si va supune aceste legi dezbatedlor Adunärilorl.
0 data' constituita, Comisiunea Centralä va trebui sa se ocupe in special
de a codifica legile In fiintä, punându-le In armonie cu actul constitutiv al
noii organizatiuni. "Ea va revizui Regulamentele organice, precum si
Codicile Civile, Criminale, de Comerciu si de Procedura, astfel Tncat,
afarä de legile de interes curat local sa nu mai fie in viitor decat unul si
acelasi corp de legislatiune care va fi executiv In ambele principate"
(art. 35).
Articolul 46 proclarnä ca moldovenii si valahii vor fi toti egali Inaintea
legii, Inaintea impozitului si egali admisibili In functiile publice, In unul si
celälalt Principat. Libertatea lor individualä va fi garantatä. Nimeni nu va
putea fi expropriat decat legal, pentru cauza de interes public si prin
despagubire.
Toate privilegiile, scutirile sau monopolurile de care se bucura Inca unele
clase vor fi desfiintate; se va proceda färä intarziere la revizuirea legii care

I Sunt privite ca legi de interes general toate acelea care au ca obiect "unitatea legisla-
tiunii, Tnfiintarea sau imbunAfátirea uniunii v5milor, a postelor, telegrafului, fixarea
valorii monetare si deosebitele materii de folos public comune ambelor Principate"
(art. 34).

www.dacoromanica.ro
Legiferarea 0 institutionalizarea economiei modeme rn Rom'ania 57

reglementeaza raporturile proprietarilor de pamant cu cultivatorii, avand in

vedere Tmbunatatirea stärii täranilorl.
Realizarea acestor hotärari ale Conferintei de la Paris din 1858 va
Incepe o data cu alegerea lui Al. I. Cuza, In ianuarie 1859, ca domnitor al
ambelor Principate Române Unite si va continua, prin eforturile tarii 'Ana la
desävarsirea statului roman si a intregului sau cadru legislativ si institutional.
Acesta se va constitui treptat, in cele mai multe cazuri adaptându-se legislatia
si institutiile din statele dezvoltate occidentale la situatia si necesitätile
societätii românesti In tranzitia spre organizarea moderna.
De mentionat ca formele juridice care functionau in ladle avansate erau
experimentate si verificate in viata sociala de secole si decenii, ceea ce
constituia pentru Romania o garantie a capacitätii si functionalitatii lor.
Formarea cadrului legislativ si institutional modern al economiei va fi examinata
In doua planuri - al legislatiei si al institutiiior. In primul plan se vor specifica
masurile juridice privitoare la principalele domenii ale productiei sociale - al
agriculturii, al industriei, al infrastructurii, al pietei interne, al creditului si
'Anchor, monetar si a circulatiei monedei, al finantelor publice, al relatiilor
economice externe etc.
In al doilea plan, se vor expune principalele institutii publice si private,
avand ca obiect domenii sau ramuri ale economiei, cu aria de preocupäri si
atributiile stabilite.
Legislatia fundamentala si institutiile de baza pentru formarea statutului
juridic al economiei moderne de piata s-au constituit In anii domniei lui Al. I.
Cuza - 1859-1865 - si ai regelui Carol I, dupa 1866 panä la sfarsitul secolului
19, intr-un interval de cca patru decenii. A fost cea mai laborioasa perioadä de
legiferari din istoria României moderne. S-au Inlocuit treptat legile si institutiile
vechiului regim cu legislatia de reglementare modernä' a vietii economico-
sociale. Ceea ce s-a subliniat si dezbätut mult in aceastä perioadä, sub aspect
mai ales sociologic si filosofic, a fost caracterul anticipativ si oportunitatea
multor legiferari noi, fait ca fenomenul sau procesele sociale care constituiau
obiectivul acestor legiferari sa fi ajuns la maturitate si sa fi impus stringent
necesitatea lor. De aici a iesit indelungata discutie a "formelor fara fond" care
considera formele juridice fara existenta conditillor lor sau cu o corespondenta
restrânsä in realitatea social&
Istoria a confirmat justetea actiunilor pragmatice ale statului, ale legisla-
tivului, de a adopta legile necesare modernizarii vietii economice atat In scopul
eliminärii reglementarilor de tip vechi frenator, cat si pentru amenajarea tere-
nului social general In vederea stimulärii si Incurajarii proceselor economice
moderne.
In succesiune cronologica si pe domenii, legislatia si institutiile create si
dezvoltate sunt prezentate In anexa A.I, iar principalele prevederi ale diferitelor

1 C. Hamangiu, Codul general al Romäniei, Legi uzuale (1856-1906), vol. II, p. 4-11.

www.dacoromanica.ro
58 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITA; Come/ SARBU

legi pi atributiile noilor institutii necesare functionärii organismului economico-

social national, In extrase, In anexa A.II.

A. Legislatia de promovare a economiei moderne de piat5

Primele din cele mai importante legil cu arie generala social-economic&
care au eliminat temeiurile regimului feudal In domeniul agrar si au statuat
proprietatea privata, libertatea muncii si a persoanei, au fost In Romania
"Legea pentru regularea proprietätii rurale" sau Legea rurala de la 18642, iar
peste doi ani, prima Constitutie moderna a tärii din 1866.
Legea ruralä din anul 1864, prin transformarile cardinale preväzute §i
efectele asupra evolutiei ulterioare a tärii, In domeniile fundamentale ale
structurii sociale, poate fi denumita prima Constitufie socialà a României. Desi
se refera la raporturile agrare rurale, acestea fiind decisive pentru soarta larii,
legea avea un caracter general national si determinant In prefacerea societätii
românesti, deschidea prima poilile catre modernizare si progres, punând
temeliile înläturärii, dup. secole de dominatie, a sistemului politic si feudal In
Romania i eliberarii majoritätii populatiei de constrangerile medievale.
Legea dezlega proprietatea rurala de chingile dependentei, o transforma
In proprietate libera, privata, elibera täranimea cläcasa de aservirea seculark o
descarca de obligatiile juridice i economice fata de boieri; Articolul 10
mentiona: "Se desfiinteazä °data pentru totdeauna, In toata Intinderea
Romaniei: claca, dijma, zilele de meremet, carele de lemne i alte asemenea
sarcini datorate stapanului de mosii, In natura sau bani."; desfiinta monopo-
lurile feudale i constrangerile asupra productiei i comertului, asupra pietei
interne. Articolul 21 din Legea rurará prevedea: "Once monopol al proprietaru-
lui, precum: macelärie, brutärie, de bauturi i altele In cuprinsul vetrei satului se
desfiinteazä"; fnlatura privilegiile legiuite ale clasei dominante, concomitent Cu
acordarea drepturilor cerätenesti clacasilór; transforma In proprietari liberi de
pamant peste douà treimi din populatia tarii. Articolul 1 din Legea rurala
specifica: "Satenii cläcasi sunt si raman deplin proprietari pe locurile supuse
posesiunii lor"; organiza In comune moderne rurale, cu statut juridic autonom,
Intreaga täränime; dacä la acestea se mai adauga si obligativitatea
gratuitatea Invatarnantului primar, prevazuta Intr-o lege din ace14 an, 1864,

Legislatia de formare a cadrului juridic necesar functionärii organismului social-

economic modern, elaboratä In acest scop si in perioada luatä in studiu, este, dupä
cum se intelege, extrem de bogatà, sute si sute de legi si regulamente la multe din
ele, apoi modificäri, adäugiri ulterioare care se cuprind in colectii de zeci de volume.
Vom lua in examinare numai acele legi care reprezintä deschiderile mari ale
economiei modeme, de piatä, i asazä stärile i fenomenele economico-sociale pe
baze noi. Cititorul va gäsi informatia detaliatà, necesarà spre edificare, In
mentionatele anexe A.I si A.II.
2 Lege pentru regularea proprietätii rurale din 15 august 1864, In C. Hamangiu, op. cit.
p. 78-85.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea 0 institulionalizarea economiei modeme in Roma' nia 59

apare evident caracterul crucial al masurilor Intreprinse In vederea schimbärii

sensului evolutiei societätii românesti.
Legea rurala a asezat pe baze juridice moderne temeliile economiei de
plat& proprietate particularä asupra pämântului - avulia cea mai mare a tärii -,
munca liberä a täranimii - majoritatea populatiei - transformandu-le In marrä,
productia si piata nationalä neingradite.
Legea fundamentará a OM din anul 1866 statua principiile generale,
drepturile elementare ale persoanei pentru a putea actiona ca cetatean si ca
agent economic. Articolul 5 preciza ca "romanii se bucura de libertatea
constiintei, a Invätärnantului, a presei si Intrunirilor. Nu exista' In stat nici o
deosebire de clasa, se specifica In articolul 10, toti romanii sunt egali Inaintea
legii si datori a contribui, fara deosebire, la därile si sarcinile publice.
Se Inläturau astfel Ingradirile si privilegiile feudale, pe care art. 12 le
subliniaza expres: "toate privilegiile, scutirile si monopolurile de clasa sunt
oprite pentru totdeauna In statul roman". Gel putin formal, erau anulate privile-
giile seculare ale domnilor si boierilor, erau desfiintate monopolurile de
productie si comer.
Constitutia preciza si caracterul proprietätii, element esential al
structurilor societatilor moderne: "proprietatea de once natura precum si toate
creantele asupra statului sunt sacre si neviolabile" - spune articolul 19; "nimeni
nu poate fi expropriat decat pentru cauza de utilitate publica legalmente
constatatä si dupa o prealabila si dreaptä despagubire".
Domeniul agriculturn.. Agricultura forma la inceputul deceniului sapte sec-
torul social In care traiau si munceau 90% din
populatia tärii, lar parnantul agricol si padurile reprezentau aproape 80% din
avutia Romäniei. Legea rurala, transformând relatiile asupra pärnantului si
muncii, a Inlaturat conditiile fundamentale ale regimului feudal In Romania.
Prin Legea ruralä se desfiinteaza dependenta si obligatiile taranilor
clacasi, acestia devenind astfel oameni liberi; se statueazä direct si indirect
proprietatea privata libera' asupra parriântului; munca si parnântul deveneau
potential mar-furl, largindu-se astfel, In mod considerabil, piata de marfuri
interna. Prin aceasta se formau premisele juridice si economice de expansiune
a economiei marfare neIngradite, stadiu si conditie a dezvoltarii economiei de
märfuri moderne, capitaliste.
Pentru viitorul agriculturii, al satului si al täranimii, de importanta majora
a fost elaborarea In acelasi an, 1864, a Inca douä legi de baza: Legea comu-
nelor si Legea Invalämântului elementar de patru clase gratuit si obligatoriu.
Prima lege, a comunelor, pentru prima data In istoria taranimii, Ti dadu
forma moderna de organizare si administrare proprie', scotand-o de sub tutela

1 Articolul 1 spunea: "bate satele, oraele i or4elele (tArgurile) României vor forma
pe viitor comune independente supuse legii de fat5. Comunele se 'impart In: comune

www.dacoromanica.ro
60 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITÀ; Come! SARBU

stäpanilor de mosii. Comuna era persoana juridica si se conducea autonom

prin Consiliul Comunal si primar. Mentionäm ca orasele libere aveau Inainte o
forma asemanatoare de organizare.
Comunele rurale se organizau acum pentru prima data, ceea ce era
posibil numai dupa reforma agrara, respectiv dupa aplicarea legii rurale care
prevedea organiza rea satelor eliberate In comune.
Comuna dispunea de avere proprie - pamânt, clädiri, amenajari
mostenite de la improprietärire si prin investitii; ei Ti revenea un ansamblu
organic de obiective si atributii: sä organizeze scoli rurale conform legii, s'a'
Ingrijeasca de asigurarea institutiilor de cult, biserici si plata lor, s'a ingrijeasca
de cei handicapati, sä organizeze un corp de pompieri, iar cele mari sa aiba un
spital sau casa" de sänätate, sa aiba masculi reproducatori pentru
imbunatatirea raselor de animale si pepiniere de raspândire a soiurilor
superioare de arbori. De asemenea, aveau sarcina de sistematizare, de
Infrumusetare si ridicare materialä si cultura&
Comunele urbane si rurale trebuiau s'a-si Intocmeasca buget, aveau
dreptul sä impuna locuitorii, in baza legilor, la impozite si contributii; In sarcina
comunei revenea si Tngrijirea cimitirului, construirea drumurilor locale prin
prestatia obligatorie a locuitorilor - sase zile pe an. Cu aprobarea superioara,
comuna putea contracta imprumuturi pentru construirea obiectivelor de utilitate
publica'.
Prin primar, comuna Isi organiza politia localä In scopul asigurarii pazei
si securitätii persoanei si bunurilor si bunei convietuiri; ea putea sa Tnfiinteze
once Intreprinderi utile locuitorilor, sa asigure exploatarea publica a bunurilor
sale etc. etc.
Comuna constata si consemna miscarea populatiei si elibera acte de
stare civila si de identitate, efectua actiuni de judecatä la contraventii simple,
organiza alegerile, tinea arhiva cu documentele folosite etc. etc., un Intreg
microcosmos al administrarii si conducerii celulelor colective ale statului.
A doua lege In interesul satului, taranimii si natiunii era aceea a
frivätàmântului obligatoriu pi gratuit de patru clase. In baza ei, toti copiii peste 7
ani trebuia sá urmeze scoala primará pentru a dobändi stiintä de carte, pentru
a putea citi, a cunoaste legile, dar si pentru a-si Tnsusi cunostintele agricole si a
avea acces la forme superioare de Invatamant, astfel ca intelectualitatea,
functionarimea etc. sä fie formate si din cei 90% din natiune, pana atunci lipsita
de drepturi si de stiinta de carte.
Constatam deci ca domnia lui Al. I. Cuza a conceput eliberarea si
ridicarea taränimii prin triunghiul legislativ capital pentru existenta si viitorul ei:
legea ruralà care a descärcat de constrangeri extraeconomice si obligatii si a
Improprietärit cu pärnant taranimea pentru a-i asigura baza economica a

rurale [...] si comune urbane." Legea comunalà, Bucuresti, 1864, p. 3.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea i institutionalizarea economiei modeme In Roménia 61

independentei; legea comunelor care-i asigura independenta, organizarea

prosperitatea comunitätii locale; legea Inväfàmäntului Cu functia de a o
alfabetiza, a-i da In mana instrumentul de cultura si cunoastere.
Prin aceste trei legi, se forma cadrul juridic de ridicare a natiunii române;
intentiile bune i legile necesare au fost Trisa aplicate Cu mari greutati si nu au
pu.tut fi Infaptuite deplin nici dupa opt decenii de la proclamare.
Un loc important In viata taränimii eliberate i Improprietärite I-a jucat
legislatia Trivoielilor, a tocmelilor agricole, care a consacrat un Intreg regim
agrar al raporturilor postreforma Intre proprietarii de mosii si taranii eliberati de
consträngerile feudale.
Reforma agrarä din 1864, prin prevederile i aplicarea Legii rurale, a rupt
legäturile functionale de tip feudal dintre cele douä clase - stäpanii de mosii
cläcasii limpezind proprietatea asupra parnantului, care a fost curätata de
obligatii, si munca täranului a devenit libera, independenta. Dar domeniul
feudal - acum latifundiul mosierului - nemaiputänd functiona pe vechile baze
feudale, nu mai putea sa fie cultivat pe noile temeiuri ale legislatiei proprietatii
si muncii. Cele dou5 clase erau interdependente dupa necesitätile fiecareia de
productie: taranii aveau nevoie de pämänt - pentru categoriile nelmproprietärite
- de pasuni i fânete, pe care Legea rurala din 1864 nu le-a dat; aveau nevoie
de bani, de credite curente pentru hranä, uneori de produse In urma secetei
succesive din 1865 si 1866 etc. La randul sau, mosia marelui proprietar, slab
inzestratä cu inventar viu si mort, avea nevoie de inventar, de bani pentru plata
muncii, pentru a putea face lucrarile agricole de la arat pana la culesul recoltei.
Astfel, aceste necesitäti reciproce ale productiei sociale agricole au
reconstituit complementaritatea; dar ea trebuia legiferatä, ceea ce nu a
Tritärziat; In 1866, se promulgä prima lege: "Legea pentru tocmelile de lucrari
agricole i pentru executarea lorl.
Din punct de vedere juridic, legea trata partile In invoialä In calitatea lar
de oameni liberi, cu capacitatea de a contracta angajamente In schimbul bunu-
rilor pe care urmau sä le pläteasca; temeiul acestor contracte era acum nu
obligatia feudala, ci consträngerea economica, necesitatile productiei, interesul
fiecarei proprietarii de pamant de a folosi inventarul i munca taranilor In
scopul cultivärii mosiilor, lar täranii de a obtine In schimb pasuni, fânete,
pämänt arabil suplimentar sau produse, credite pentru nevoile gospodäriei.
In acest schimb de bunuri i servicii, realizat In mare parte dupä traditiile
practicile vechi, cel care impunea conditiile era marele proprietar sau
arendasul mosiilor sale, astfel ca invoielile au devenit un instrument general,
legislativ, de exploatare a taranimii Invoite si de säräcire a unei mari parti.
Peste toate acestea se suprapuneau arbitrarul, forta si violenta mosierilor
asupra taränimii, conditiile grele i nelegale din contractele scrise i verbale.

Legea pentru tocmelile agricole sipentru executarea lor, MO nr. 62/18 martie 1866.

www.dacoromanica.ro
62 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITÀ; Come/ SARBU

Primei legi pentru tocmeli i-au urmat altele din 18721, 18822 etc. pana la
legea ultima, din 1907,3 dupä rascoala täranilor, lege ce a eliminat elementele
de constrangere impuse de cele precedente.
Regimul agrar consacrat prin legile de invoieli agricole a generat
raporturile dintre proprietari, arendasi si taranii Invoiti timp de peste jumätate
de secol, pana la reforma agrarä din 1921.
O alta categorie de legi agrare privea legislatia de Improprietärire a
taranilor tineri, prevazutä In Legea rurala din 1864, dar carora nu li s-a afectat
atunci pamant4; de asemenea, un sir de legi aveau ca obiect vanzarea
pämantului statului6 in loturi mici si mari si a diverselor bunuri mari fixe, cladiri,
pi-6AM etc., provenite In proprietatea statului prin secularizarea averilor
manästiresti din anul 18636.
Legile pentru crearea institutiilor de credit agricol vor fi mentionate la
capitolul respectiv.
Cel mai important pachet de legi agrare cu caracter social-economic,
bancar etc. il reprezinta legislatia de dupä räscoalele taranesti din 1907, elabo-
rata In scopul Trnbunatatirii starii materiale a taränimii si al ingrädirii exploatarii
mosieresti si arendäsesti. In acest grup intra o nouà lege a tocmelilor agricole,
legea de fixare a maximului de arena si minimului de plata a muncii taranului,
stabilite de comisiunile regionale si supravegheate de Consiliul Superior
Agricol; legea de limitare a luarii in arena a parnantului mosieresc, respectiv
legea de desfiintare a "trusturilor"7 arendasesti care luau in arena de la marii
proprietari zeci de sute de mii de hectare de parránt, subarendându-le apoi
taränimii In nevoie pe preturi duble si triple, ceea ce a reprezentat una din
cauzele principale ale räscoalelor; legea constituirii izlazurilor comunale; legea
Casei Rurale, o institutie insärcinata sä cumpere mosii de la marii proprietari si
sa le vända comunitatilor de lärani cu preturi normale, dar pe credit, pe termen
de 60 de ani, cu dobandä redusa; sä ia In arenda de la marii proprietari parránt
pentru izlazuri comunale etc. etc.
Intreaga legislatie posträscoalä a pus mai multa ordine in raporturile
dintre proprietari si tarani, a eliminat cea mai mare parte a abuzurilor impotriva
lucratorilor pamantului, a introdus institutii speciale de control si sanctionare a
abaterilor de la prevederile legale.

1 Legea pentru tocmeffle agricole, MO nr. 68/24.111. 1872.

2 Legea pentru tocmeli agricole, MO nr. 36/14.V. 1882.
3 Legea invoielilor agricole, MO nr. 213123.XII. 1907.
4 Legea pentru executare ad. 7 din legea ruralä si improprietérirea insuräfeilor,
MO nr. 39/13.11. 1879.
5 Legea pentru insträinarea bunurilor statului si improprietärirea spomicilor,
MO nr. 6/7.04.1889.
6 Legea pentru secularizarea averilor mànjstiresti, MO nr. 251/17.XII. 1863.
7 Legea pentru asigurarea dreptului de a fine in arena mosii, MO nr. 11/12.IV. 1908.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea O institutionalizarea economiei moderna in Roma' nia 63

Prin acestea, regimul agrar al invoielilor continua sä functioneze, dar In

conditiile principiilor economiei de piala, fiind descongestionat de numeroase
abuzuri mostenite, specifice ränduielilor vechi, feudale.
Printr-o alta categorie de mäsuri legislative s-au creat pe proprietatile
statului ferme agricole, zootehnice, de räspandire in agricultura a raselor
selectionate de vite, a soiurilor productive de seminte, a uneltelor si masinilor
agricole, inclusiv a metodelor moderne agronomice etc.
In domeniul forestier, In 1880, se adopta prima data Codul forestier, In
intentia de a se pune ordine in exploatarea s'i amenajarea padurilor, de a
asigura replantarea terenurilor defrisate si refacerea fondului fundar etc.
Legislatia agrard a acestei prime jumatäti de secol, dupa Inläturarea
regimului feudal, a contribuit la asezarea agriculturii - dei incarcata Inca de
practici vechi asupra täranimii - pe principiile moderne ale proprietätii, produc-
tiei si organizar-H.
Cu toate acestea, cea mai importanta ramura de productie a tärii ramâne
si cea mai retardata si cu mijloacele cele mai scazute, uneori chiar mizere, de
viatä ale coplesitoarei majoritati a natiunii române.
Domeniul industrial In sectorul de extractie si prelucrare, activitatea econo-
mica a avut ca obiective in procesele de modernizare:
desfiintarea Ingrädirilor vechiului regim, protejarea noilor industrii in formare de
concurenta sträina, Tricurajarea intreprinderilor moderne de performanta,
garantarea proprietätii industriale asupra inventiilor, patentelor, marcilor de
fabrica etc.
Activitatea industrial' In vechiul regim era supusa, in mäsurá mult mai
reclusa, restrictiilor si limitarilor feudale In comparatie cu proprietatea si munca
rurala. In domeniul industrial, restrictiile se refereau la monopolurile feudale de
pe domeniu asupra productiei si comertului unor categorii de bunuri de consum
- bäuturi, carne, paine, produse de bacänie, morärit etc. Pe de alta parte,
corporatiile limitau in unele orase libera activitate a meseriasilor, concurenta, In
general, producerea si desfacerea unor categorii de marfuri.
Prin Legea ruralä din 1864 si Constitutia din 1866, toate monopolurile si
privilegiile de natura feudalä au fost desfiintate, iar mai tarziu, In anul 1873,
printr-o lege specialä se desfiinteaza toate atributiile breslelor de mestesugari
ce franau libera intreprindere si comertuf cu märfurile produse.
Asffel, proprietatea, productia, circulatia produselor industriale doban-
deau deplinä libertate, creandu-se premise pentru o expansiune insemnata a
acestui sector.
Intervenea insä, impotriva crearii si dezvoltärii industriale autohtone
solicitate de cererea de piata interna, concurenta marfurilor straine, mai ieftine,
mai bune, rezultat al productiei de fabrica din radie occidentale sau central-
europene. Conventiile Incheiate de România dupä 1876 cu Austro-Ungaria,
Germania, Franta etc. pe baza principiilor liberului-schimb au deschis total

www.dacoromanica.ro
64 Victor AXENClUC; Eugen GHIORGHITÀ; Come/ SARBU

piata interrá produselor industriale din afarä, generând o concurentä

distrugätoare industriei manuale autohtone.
La expirarea primei conventii cu Austro-Ungaria, In 1886, statul rorrán,
devenit independent si de sine stältor dupä 1878, elaboreazä si aplic6 primele
legi vamale cu taxe ridicate asupra unor categorii de bunuri industriale care
fäceau concurentä celor autohtone; se inaugureazä, pentru un secol, epoca
protectionismului industrial In România. Prirnului tarif vamal protectionist pus In
practic6 In 18861 i-au urmat unele modificäri, In sensul reducerii sau al sporirii,
In functie de natura guvernelor venite la putere - conservator, situat Impotriva
protectionismului; liberal, sustinätor al necesitätii protejärii industriei autohtone
si dezvoltärii sale.
In timp de douä decenii, pârá la Inceputul secolului XX, industria
mecanizatä autohtorá face progrese Insemnate, dar si industria occidental se
perfectioneazà, permitandu-si reducerea preturilor si sporirea capacitätii de
concurentä asupra celei românesti. Un nou tarif vamal, mai urcat dar si mai
temeinic elaborat - tariful Costinescu - aprobat de Parlament in 1904 si pus In
aplicare In 1906, märeste puterea de protejare a industriei autohtone Impotriva
märfurilor sträine, ceea ce determirl o nouà perioadä de investitii externe
autohtone, de constituire a unor ramuri noi industriale si o majorare sensibil a
productiei nationale.
Protectia industrial prin taxe vamale asupra produselor sträine a fost
dublatà, In vederea stimulärii creatiei si proliferärii industriale, printr-un sistem
de Incurajare material a Intreprinderilor fondate, In special a celor mari si bine
dotate cu tehnic6 si specialisti.
La un an dupà introducerea mäsurilor vamale protectioniste, In 1887,
Parlamentul ia In discutie proiectul de lege al marelui economist, membru al
Academiei Române, P.S. Aurelian: "Mäsuri generale spre a veni In ajutorul
industriei nationale"2, pe care-I aprob5 si II pune In aplicare3.
Intreprinderile mai mari, care indeplineau criteriile de märime a capitalu-
lui sau a numärului de lucrätori, de dotare tehnick beneficiau de scutiri de
once taxe la stat si comunk de scutiri de taxe de varrá la importul de masini
instalatii, de materii prime, de reducere de taxe la transportul pe calea feral
etc. Avantajele erau substantiale si rezultatele au fost spectaculoase, numärul
fabricilor, al marilor ateliere sporind din an In an.
Aceste avantaje se acordau pe termen de 15 ani, iar ulterior s-au
prelungit pArl s-a adoptat o nouä lege de Incurajare In anul 19124, cu un
continut asemänätor, dar cu arie mai larg5 de cuprindere si pe perioade
diferentiate si mai lungi, pá'rá la 30 ani.

1 MO nr. 37/18.V. 1886.

2 MO nr. 32/12.V. 1887.
3
In C. Hamangiu, op. cit., p. 856-858. Regulamentul de aplicare a legii la p. 859-862.
4 MO nr. 249/14.11. 1912.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea O institutionalizarea economiei modeme In Romänia 65

Numai sub auspiciile regimului protectionist si al Incurajärii, In România

s-a putut forma, In trei decenii, o industrie Insemnatä, cu o structurä modernä
de ramurä, profilatä pe industria usoarä alimentará si pe cea extractivä a
petrolului si lemnului in care predomina capitalul extern.
Tot In cadrul legislatiei industriale s-au elaborat si aplicat diferite mäsuri
speciale referitoare la industria zahárului, cânepei, hârtiei etc.1 In 1895 se
intocmeste si se pune In aplicare Legea minelor2, avänd ca obiect
reglementarea prospectärii, explorárii si exploatärii petrolului, cea mai mare
bogätie subteranä a Romániei; apoi legile de exploatare a särii, ca monopol de
stat, a productiei si comercializärii tutunuluP, chibriturilor4, timbrelor5, de
asemenea cu regimul de monopol de stat.
Proprietatea asupra märcilor de fabric5 si de comert, prin care se
reglementa recunosterea si apärarea de cätre stat a intereselor agentilor
economici In domeniu, se consacra prin legea din 1879; In anul 1880, prin
Legea asupra brevetelor de inventii, s-a instituit protectia inventiilor, perfectio-
närilor, desenelor si modelelor, iar prin legea din 19066 si obligatia de a fi
Inregistrate la o directie specialä a Ministerului de Industrie si Comert. in
vederea protectiei si apärärii dreptului autorilor inventiilor, legea prevedea
sectiuni care Intäreau dreptul de proprietate industrialä.
Comportamentul agentilor economici - industriasi, dar si comercianti - se
reglementa prin prevederile Codului civil si ale Codului comercial', sub toate
aspectele de productie, circulatie si schimb, legislatie esentialà a economiei
marrare, libere.
La rándul säu, industria micä si mijlocie a beneficiat de reglementäri
juridice privind obligativitatea Thscrierii firmelor6, de Legea patentelor din 1863e,
cu diferite modificäri ulterioare, In vigoare pänä la Inceputul perioadei
interbelice, cAnd este suprimatà. La acestea s-au adäugat unele proiecte si legi
de organizare a meseriasilorm de la orase In bresle, corporatii de tip modern,
ca asociatii profesionale de apárare a intereselor membrilor lor.

1 Legea pentru Infiintarea unei fabrici de hértie, MO nr. 52/6.111. 1875 si MO nr. 47/28.V.
1882.
2 Legea minelor din 21 aprilie 1895 In C. Hamangiu, op. cit., p. 1485-1507, iar
Regulamentul legii la p. 1512-1528.
3 Legea monopolului tutunurilor din 28 februarie 1887, In C. Hamangiu, op. cit., p. 813-
825.
4 Legea pentru fabricatiunea chibriturilor din 31 mai 1887, In C. Hamangiu, op. cit., p.
858-859.
5 MO nr. 254/21.11. 1890.
6 Legea asupra brevetelor de inventii, MO nr. 223/17.1. 1906.
7 Codul comercial rornAn a fost pus In aplicare la 1 sept. 1887.
6 Legea asupra inscrierii firmelor din 18 martie 1884 In C. Hamangiu, op. cit., p. 719-721.
9 Legea asupra patentelor din 27 martie 1863, In C. Hamangiu, op. cit., vol. 11, p. 44.
10
Legea pentru organizarea meserfflor. MO nr. 122/4.IX. 1888 si MO nr. 127/7.IX.

www.dacoromanica.ro
66 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITÀ; Come/ SARBU

Prin urmaré, activitatea industrialä a primit o legislatie adecvatá nece-

sal-6, care i-a stimulat dezvoltarea Intr-un climat deplin liber, al economiei
moderne.
Domeniul transporturilor Ca si In celelalte sectoare, legislatia avea
comunicatiilor menirea i In cazul infrastructurii sä punä In
miscare forte si interese financiare necesare
construirii mijloacelor moderne de transpon i comunicatie. Ramura cea mai
importantä au fost cäile ferate. In România s-au elaborat numeroase proiecte
de constructiel a cäilor ferate, s-au discutat In Parlament, s-au elaborat legi,
dar problema fundamentalà rämäne aceea a surselor financiare. La Inceput
s-au trecut prin corpurile legiuitoare i s-a aprobat solutia concesionärii
constructiei i exploatärii unor tronsoane de cale feratà de c5tre grupuri finan-
ciare-industriale internationale. Parlamentul a legiferat contractele de construc-
tie. Ulterior, dupà 1880, prin noi legi, aceste cäi ferate s-au räscumpärat de
cätre statul romän prin imprumuturi fäcute In sträinätate; restul retelei de cale
feratà s-a construit de cätre stat, dar cu mijloace tehnice si financiare impor-
tate. Conexarea cäilor ferate române la reteaua europeanä a necesitat o serie
de legi i conventii internationale privitoare la deplasarea trenurilor românesti
pe teritoriul altor state si invers, altele de legiferare a aderärii României la
Asociatia internationalä a cAilor ferate, a vagoanelor de dormit etc. Legislatia
de concesionare, de construire a cäilor ferate, apoi cea de functionare a Regiei
Autonome a Cdilor Ferate Române formeaz6 unul din dosarele cele mai
voluminoase ale reglementärilor judiciare In domeniul economic.
Calea traditionalà de transport terestru - drumurile2 - a comportat, de
asemenea, reglementäri In privinta categoriilor de drumuri, dupä importantä si
gestiune: nationale - pe care le construia statul prin Ministerul Lucrärilor
Publice - judetene, vicinale si comunale. S-a impus un ansamblu de mäsuri
referitoare la traseu, mijloace financiare pentru sosele, poduri i cantoane,
pentru obligatia celor sase zile de prestatie a läränimii la amenajarea
drumurilor vicinale si comunale. Construirea drumurilor la vremea aceea
Insemna facerea traseului, acoperirea cu piaträ, säparea santurilor, plantarea
copacilor pe margini, marcarea Cu pietre kilometrice i indicatoare etc.

1912.
1 Proiect de lege pentru drumurile ferate, MO nr. 8419.IV.1960, Legea pentru concesi-
unea altor ferate, MO nr. 213/21.IX.1868, Regulament pentru exploatarea altor
ferate, MO nr. 184/14.V111. 1879, Legea de exploatare a C.F.R., MO nr. 274/6.V111.
1883, Legea pentru organizarea c6ilor ferate, MO nr. 285/19.111. 1883.
2 Legea pentru drumuri din 30.111. 1868, MO nr. 75/30.111. 1868 si Regulament pentru
aplicarea legii din 1868, MO nr. 189/23.XI. 1886 cu modificArile aduse de legile
ulterioare, Legea generala pentru drumuri MO nr. 299/11.11. 1906.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea O institurionalizarea economiei modem& in România 67

Efectul celor aproape cinci decenii de la prima lege a drumurilor - 1868 -

s-a materializat In amenajarea a peste 14000 km de sosele pietruite fatä de
numai 700 km In 1860.
La inceputul secolului 20, când apar automobilele pe soselele tärii, politia
Capitalei pune In aplicare, in 1906, prima lege asupra circulatiei pe drumurile
publice.
In vederea construirii si reconstruirii porturilor dunärene si maritime, a
magaziilor si silozurilor moderne din marile porturi, a infiintärii celor douä
intreprinderi de stat pentru transportul fluvial de märfuri si cälätori - Navigatia
Fluvialä Românä (1886) - si pentru transportul maritim de märfuri si cälätori -
Serviciul Maritim Român (1888) - s-au elaborat si aplicat legi speciale' de
finantare a lucrärilor, de functionare a acestor intreprinderi.
Serviciul de postä si telegrafie s-a bucurat inc5 din anul 1859 de o
administratie unitarä, iar din anul 1865 aceasta functiona pe baza unei legi
speciale promulgate de Al. I. Cuza in anul 18642. In anii urrnätori se desfiin-
teazä serviciile postale austriece si rusesti In România, rämase inc6 din
vremea diferitelor ocupatii, si tara noastrà incheie, pe rând, conventii de postä
cu statele interesate.
In anul 1872, legea nouä a postelor si telegrafului instituia monopolul
statului asupra operatiunilor postale, care garanteaz6 secretul corespondentei,
introduce expedierea banilor prin mandat postal etc. Directia de postä si
telegraf are si monopolul vânzärii märcilor postale.
Printr-un decret se atestä inscrierea României ca membru fondator al
Uniunii Postale Universale create in 1874.
Din anul 1892 se introduce comunicatia telefonicä, iar printr-o lege
aprobatä de Parlament, Directia Postelor si Telegrafelor preia si administratia
telefoanelor, punându-se bazele Directiei P.T.T., in functiune si astäzi. Sectorul
transporturilor, comunicatiilor si telecomunicatiilor mecanizate, moderne,
functiona - cu unele exceptii de c5i ferate particulare - In România pânä la
1914, ca proprietate de stat, cu diferite forme de organizare si in virtutea unei
legislatii adecvate.
Sistemul monetar ce functiona In Principate, apoi In România era de tip
feudal, cu multitudini de monede emise In diferite täri, In principal din aur si
argint si care circulau ca si märfurile, In virtutea valorii lor intrinseci.

1 Legea pentru infiintarea unui serviciu de navigatiune fluvialà si maritimb din ianuarie
1888, in C. Hamangiu, op. cit., p. 874-875.
2 Decret pentru Tntemeierea serviciului telegrafelor si acela al postelor sub denumirea
de Directia generará' a telegrafelor si postelor, MO nr. 194/31.V111. 1864, Legea pentru
exploatarea monopolului telegrafo-postal, MO nr. 92127.VII. 1871 si MO nr. 681/22.111.
1880, MO nr. 87/19.VII. 1892.

www.dacoromanica.ro
68 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITA; Come! SARBU

Legiferarea noll monede Moneda nationala realä nu exista; leul era doar
ql a circulatiel monetare un etalon de socotealä. Anarhia si dezordinea
monetara aduceau mari prejudicii circulatiei
märfurilor si evacuau din tara insemnate cantitäti de valori. Nu se puteau
impune un control si o reglementare a circulatiei monetare.
Inca din primii ani ai domniei sale, Al. I. Cuza incearcä sä introducä noua
monedä nationalä - romanatul; se elaboreaza un proiect de lege de sistem
monetar, dar conditiile externe nefavorabile si posibilitätile interne reduse nu au
permis realizarea proiectului.
Sub domnitorul Carol, In 1867, se instituia prin "Legea pentru Tnfiintarea
noului sistem monetar si fabricarea monedelor nationale"1 autoritatea si noul
etalon monetar national.
Sistemul monetar adoptat prin lege era al leului real, bimetalist - aur si
argint - 1 leu = 100 bani si continänd 0,3226 g aur sau 5 g argint dupä unitatile
Uniunii monetare latine, leul fiind ca valoare egal cu 1 fr. francez, 1 fr. elvetian
etc., care au avut si drept legal de circulatie in Romania. Leul2 nou legiferat era
alaturi de puternice monede europene; prin aceasta, sistemul monetar national
s-a desprins de sistemul otoman (1 leu = 40 parale) si a intrat in familia
monetara occidentala.
Banca Nationalä a României, creatá in 1880, dupä dobandirea indepen-
dentei, a emis moneda nationalä si bancnote cu acoperire deplinä. Din anul
1890, o nouä lege monetarä trece moneda romaneasca de la sistemul
bimetalist, care se deteriorase in toatä Europa, la monometalism aur.
In acest etalon si cu aceastä valoare, cu putere de circulatie ferma, leul a
functionat 'Ana In 1916, când, din cauza razboiului, se suspenda converti-
bilitatea, se lasa cale libera inflatiei.
Perioadele ce au urmat nu au mai readus moneda româneasca niciodata
la puterea si stabilitatea adevaratei epoci de aur, 1867-1916, cand leul era pe
plan de egalitate ca valoare si putere de cumparare Cu fr. francez, fr. elvetian si
cand 1 £ de peste 7g aur era egala cu 25,25 lei, iar 1$, de 1,7 g aur = 5,18 lei.
Prin noul sistem monetar s-a pus ordine deplina in circulatia monetara;
ea a devenit un instrument eficace al dezvoltärii si sustinerii economiei marfare
moderne, fiind permanent sub controlul BNR si al statului; a asigurat deplina
incredere a agentilor economici autohtoni si straini In capitalurile investite si
afacerile intreprinse. Fata de valutele straine, cursul leului a oscilat maximum
cu 1-5% in toata perioada de jurnatate de secol, 1867-1915.

1 C. Hamangiu, op. cit., p. 137-139.

2 Crearea sistemului monetar national la 1867, Bucureati, 1968.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea si institutionalizarea economiei modeme fn România 69

Crearea si legiferarea Romania, in primii ani ai statului ski modern, nu

sistemului modem avea si nu putea sä aiba o bancä de emisiune si
bancar Si de credit de credit national; nici mediul economic, nici
posibilitatile nu erau favorabile, iar dependenta de
Poarta Otomanä forma un impediment important. Diferite incercari de a crea
bänci moderne in primul deceniu postunire au suferit esecuri. Mai bune sanse
a avut crearea creditului agricol al marilor proprietari,1 in 1873, nu prin
depunere de capital, ci prin emisiunea de Tnscrisuri funciare era doar un
Tnceput de credit agricol si numai pentru mosieri.
La 1880 *frisk din initiativa unor membri marcanti ai Partidului Liberal, se
creeaza Banca Nationala a Romaniei, cu capital mixt, particular si de stat,
avand mandatul de a asigura emisiunea monetara a tarii si de a fi banca
centralä de credite. O lege speciala aprobä infiintarea si functionarea bäncii2,
apron" statutele, componenta consiliului de administratie, principiile
fundamentale si atributiile band. Un comisar al guvernului supraveghea
respectarea prevederilor legii de functionare si a statutului.
Crearea BNR a pus bazele sistemului modern bancar si de credit al tärii,
inlocuind, in principiu, vechiul sistem de tip feudal - camatäria. In intervalul
0,15 la 1916 s-au modificat de cateva ori, in sensul perfectionarii, legea de
functionare si statutele BNR; In 1890, BNR realizeaza trecerea monedei
nationale la monometalism.
In temeiul Codului de cornett, dar C1.1 sprijinul substantial al BNR si al
statului, inclusiv cu participare de capital sau garantarea operatiunilor, s-a fondat
intregul sistem bancar modern, format din BNR in centrul säu, institute de credit
agricol si imobiliar pentru marea proprietate, bänci de credit agricol pentru
proprietatea mijlocie, creditul viticol, creditul judetean si comunal pentru
finantarea urbanizärii moderne a localitätilor mari, toate Tnfiintate prin legislatie
speciala; cea mai largä retea de credit insa apartinea bancilor comerciale mari,
mijlocii si mici asezate in toate orasele si oraselele tarii si functional-1d nu dupa
legi speciale, ci In baza prevederilor Codului comercial.
La inceputul secolului XX, iau fiintä [Dandle populare, band cooperative,
create aproape in fiecare comuna, carora statul - prin Legea bäncilor populare
din 1907 - le-a acordat un sprijin substantial in organizare, centralizare si
conducere; ele apareau ca cea mai larga, dar modestä, resursa de credit
pentru mica exploatatie täräneasca.
Tot ca expresie a dezvoltärii economiei moderne, iau fiintä un numär
relativ restrans de societäti de asigurare, ale cäror operatiuni, prin lege, erau
puse si sub supravegherea statului.

1 Legea creditului funciar roma'n din 6 aprilie 1873, In C. Hamangiu, op. cit., p. 204-223.
2 Lege pentru infiintarea unei tOnci de scompt si circulatiune din 17 aprilie 1880, In C.
Hamangiu, op. cit., p. 464-484.

www.dacoromanica.ro
70 Victor AXENClUC; Eugen GHIORGHITÄ; Come! SÄRBU

In sfarsit, din sistemul modern bancar si de credit fäceau parte si douä

institutii de credit public, Casa de Depuneri si Consemnatiuni, creata In anul
1876' pentru operatiuni cu banii cuveniti statului sau institutiilor publice, si
Casa de Economii si Cecuri Postale - CEC - Infiintata In 1864 pentru
colectarea si pastrarea economiilor populatiei, Cu garantia statului.
Astfel ca si In alte domenii, actiunea legislativä, In crearea unor forme,
institutii si asezarea pe baze moderne a activitatilor economice vitale pentru
propagarea progresului a avut un rol capital si In fondarea sistemului bancar si
de credit modern.
Piala internä, dupä formarea statului roman
Organizarea fi legiferarea
modern, dobandeste treptat continutul si regle-
pietei interne mentarile juridice ale pietei nationale. Primele
mäsuri, imediat dupä 1859, privesc constituirea si organizarea spatiului de
actiune a actelor si agentilor economice supusi unei reglementari unitare;
vamile, aparatul vamal care delimita plata internä de cea extern& functionand
ca o Intreprindere arendata particularilor pentru a procura venituri visteriei,
trece sub jurisdictia statului. Acesta o organizeaza statornic, cu mijloace si
personal, un regulament de functionare In vederea promovärii politicii comer-
ciale externe a noilor functii ale comertului exterior al statului national.
Dupä ce, prin legislatia mentionatä anterior, comertul, circulatia märfurilor
si valorilor In Intreg teritoriul national au devenit libere, supuse principiilor
economiei moderne, ale cererii si ofertei, ale concurentei etc., s-a elaborat si
aplicat un sistem de legislatie si de institutii In scopul ordonärii si reglementarii
actelor de comert si a agentilor comerciali.
Cel mai important a fost Codul de comert. Inca' din anul 1840, adunarea
legiuitoare din Muntenia a adoptat Codul comercial francez, Cu unele modi-
ficäri, In concordanta cu Regulamentul organic.
Dupa unirea Principatelor Române, In spiritul unificarii legislaturii cerute de
Conferinta de la Paris, printr-un decret ale domnitorului Al. I. Cuza din 7 decem-
brie 1863, Codul comercial francez Isi extinde actiunea In Intreaga tara. Mai
tarziu, In 1882, se formeaza o comisie de specialisti In scopul elaborädi unui cod
de comert propriu. S-a luat ca model si continut Codul comercial italian,
considerat atunci superior celui francez. Proiectul noului Cod de comert a fost
aprobat de corpurile legiuitoare si pus In aplicare de la 1 septembrie 18872.
0 serie de legi speciale au completat normele Codului comercial roman.
Pe langa legea sumará a patentelor din anul 1863, se promulga una mai
detaliata si completä In 1906.

1 Legea pentru organizarea Casei de depuneri si consemnatiuni din 3 august 1876, in

C. Hamangiu, op. cit., p. 331-336.
2 Regulamentul pentru aplicarea noului Cod de Comert s-a publicat In Monitorul Oficial
nr. 126 din 10 septembrie 1887.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea institutionalizarea economiei modeme in Romänia 71

In anul 1884, pentru a avea o evidenta asupra activitatii comerciale, se

adopt& pentru prima data', o lege de Inmatriculare a firmelor In registrul
tribunalului local, atat a celor individuale, cat si a celor socialel. Ulterior, pe
baza datelor din registrele tribunalelor, s-a efectuat si publicat o statistica
anualä privitoare la firmele comerciale. Legea mai prevedea introducerea
registrelor contabile i obligativitatea tinerii lor de catre once fel de intreprin-
dere economica, cerinte Inscrise In Repulamentul pentru formarea si modul
tinerii registrelor firmei din 8 aprilie 1884.z
In acelasi an se reglementeazä activitatea comertului ambulant, de alffel
cu raspandire mare In stadiul dat de evolutie a economiei românesti3.
Un domeniu care necesita reglementari, In virtutea expansiunii exportului
si impohului tärii, privea magaziile, docurile, silozurile. Era perioada In care
incepuse construirea si amenajarea moderna a porturilor de la Dunare
Marea Neagrä. Legea asupra magazinelor generale (docurilor) a fost votatä si
de la 28 iunie 1881 a intrat In actiune4.
Tot In aceasta perioada fructuoasä de legiferki asupra diferitelor
aspecte ale pietii interne, se Inscrie si Legea asupra marcilor de fabrica5 din 15
aprilie 1879 - mentionata mai Inainte, la domeniul industriei, dar care privea
deopotriva si marcile de comert, prin care se statua recunoasterea si apärarea
de catre stat a märcilor, emblemelor, semnelor de productie si comer.
Legislatia comerciala, urmarind crearea conditiilor juridice pentru promo-
varea modernizarii In domeniu, dupä exemplul statelor dezvoltate, initiaza
Infiintarea si reglementarea functionärii uneia din formele cele mai specifice
comertului modern - comertul de bursa. Astfel, dupa crearea printr-o lege
specialä, In 1881 a burselor de marfuri i valori, un regulament detalia organele
bursei i functionarea lor6. De asemenea, este de mentionat adoptarea unor
regulamente de functionare a balciurilor, iarmaroacelor, ca forme traditionale,
raspandite pe Intreg teritoriul lärii. 0 lege speciala, In afarä de prevederile
Inscrise In Codul de comert, a privit falimentul.
Legislatia principala asupra activitatii si functionarii pietei nationale,
Codul comercial, legile speciale mentionate In aplicarea lor initiala au suferit, In
toata perioada, ¡Dana la 1914, si chiar In deceniile interbelice, completäri,
dezvoltäri necesitate de evolutia si amplificarea economiei nationale, urmarind
sa formeze un cadru cat mai adecvat actelor de comert, actiunii agentilor
economici, corespunzätor economiei de piatä In ascensiune din Romania.

1 Legea asupra inscrierii firmelor din 18 martie 1884, In C. Hamangiu, op. cit., p. 719-
720 (MO nr. 276/18.03.1884).
2 C. Hamangiu, op. cit., p. 721-722.
3 Lege pentru reglementarea comertului ambulant, MO nr. 275/17 martie 1884.
4 Lege asupra magazinelor generale (docuri), MO nr. 71/28.06.1881.
5 Legea asupra märcilor de fabricb, in C. Hamangiu, op. cit. XI-XI, p. 1204.
6 Legea asupra burselor i mijlocitorilor de schimb, MO nr. 75/4.VII.1881.

www.dacoromanica.ro
72 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITÀ; Come! SARBU

Legiferarea sistemului Finantele publice au reprezentat domeniul de

modern de finante publice cea mai mare importantä atát pentru moderni-
zarea economiei, cát, mai ales si Mi primul
ránd, pentru asezarea statului si resurselor sale in rolul si functiile noi care Ii
erau impuse.
Vechiul sistem financiar, chiar cel aplicat de Regulamentul organic, desi
suferise unele adaptäri moderne, In esentá si procedurá a rámas de tip vechi:
legiferarea privilegiilor si scutirilor fiscale pentru categoriile suprapuse; impoza-
bilitatea asupra populatiei majoritare; impozitarea persoanelor - capitatie,
patentä, si nu a bunurilor si veniturilor; nediferentierea impozitelor; utilizarea
veniturilor prioritar pentru acoperirea cheltuielilor administratiei; lipsa sau slabul
control public asupra cheltuielilor etc., etc.
Procesul de adaptare a legislatiei moderne a finantelor publice si de
inlocuire a celei vechi s-a desfásurat treptat, concomitent cu elaborarea
bugetelor, chemate sä ráspunciá noilor functii si obiective ale statului national
román. in jurul Tntocmirii si unifickii bugetelor celor douà provincii unite s-a
Tnceput o actiune de schimbare a finantelor publice, urrnärindu-se implementa-
rea principiilor noi: al universalitátii impozabilitätii, al impunerii bunurilor si
veniturilor, al proportionalitätii impozabilitätii, al organizárii administratiei finan-
ciare, de stabilire si colectare a impozitelor si a altor venituri ale statului, al
evidentei si unificárii bugetare, al räspunderii bugetare si controlului finantelor
publice etc., etc.
In primul esalon al legislatiei de modernizare a domeniului s-a adoptat
Legea pentru administrarea si strángerea unor venituri ale statului', legile
pentru contributia fundará si unificarea contributiei funciare,2 ambele legi
desfiintAnd scutirile de impozite si generalizánd impunerea la impozitul funciar
a tuturor locuitorilor tárii proprietari de imobile. Administratia centralä a finan-
telor statului a fost organizatä dupá legea din 18623 si cea din 18644. in acesti
ani se constituie perceptii rurale si urbane5 pentru completarea sistemului de
administratie financiará publicá.
Un eveniment important l-a reprezentat frifiintarea organului central de
control al finantelor, Curtea de Conturi6, 'in anul 1864.
Un numár mare de legi au creat noi surse de venituri bugetare prin
impozite directe si indirecte, modificate la diferite intervale, indeosebi la
schimbarea guvernelor: taxa de timbru si Thregistrare, impozite pe báuturi
alcoolice, pe zahár, pe vii, taxe de ancoraj si cheiaj, pe comertul ambulant,

1 MO nr. 173 din 21 iulie 1860.

2 MO nr. 248 din 19 septembrie 1860 si nr. 73 din 31 martie 1861.
3 MO nr. 116 din 3 mai 1862.
4 MO nr. 178 din 12 august 1864.
6 MO nr. 65 din 23 martie si nr. 81 din 13 aprilie 1865.
6 MO nr. 20 din 24 ianuarie 1864.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea i institutionalizarea economiei modeme In România 73

impozite pe salarii (1877 si 1900), taxe la accize etc., unele fiind impuse, altele
desfiintate, apoi lar impuse etc.
Altä categorie de legi financiare privea Imprumuturile interne si externe
ale statului pe bazä de bonuri de tezaur si de obligatiuni, respectiv un mare
pachet de legislafie a datoriei publice pe care o gestiona Ministerul de Finante.
Tot acest minister proiecta si aplica legislatia de valorificare a unor
bunuri i monopoluri de stat: salinele, vämile, monopolul tutunului, chibriturilor,
cärtilor de joc, explozivi/or, timbrelor etc.
Impozitele, taxele comunale stabilite, modificate, suspendate etc. formau
o altá categorie de mäsuri legislative. De asemenea, de mentionat legile de
organizare din 5 In 5 ani a recensämintelor fiscale asupra contributiilor directe.
Un moment important l-a constituit adoptarea Legii contabilitätii publicel,
menitá sä ridice exigenta evidentei bugetare a diferitelor institutii publice.
Organizarea si reorganizarea sistemului financiar al statului, pe längä
primá lege initiará, a mai fäcut obiectul Legii financiare2, al Legii pentru organi-
zarea generalä a finantelor statului3 i al Legii pentru organizarea administratiei
centrale a finantelor4.
In total s-au elaborat i aplicat cáleva sute de legi de statuare a princi-
piilor moderne ale finantelor publice, de organizare a aparatului de adminis-
tratie financiará, de asezare a impozitelor si taxelor si destinare a cheltuielilor
care global s-au reflectat In bilantul general de venituri si cheltuieli, si In
bugetul de stat, In rapoartele, därile de searriä ale executärii bugetelor. Datoritä
acestui mecanism modern, creat In decurs de jurnätate de secol, sistemul
financiar public al României a absorbit si redistribuit sä se uite debandada
si coruptia färä limitä a primelor doirá decenii de tranzitie) In interes national, In
mare parte, Trite 10 si 20% din venitul net al tärii.

B. Constituirea institutiilor cu functii economice

Institutii publice La cäteva luni dui:A Unire, Comisia Centrará de la
Focsani, formatà din deputati munteni si moldoveni, si-a
de stat
Inceput lucrärile, avänd ca obiectiv adoptarea unor legi
si crearea unor institutii moderne comune pentru ambele Principate.
In disputa din cadrul sedintelor comisiei, apoi din camera superioarà si
camera inferioarä a noului parlament al tärii, s-au Infruntat douà pozitii distincte
- cea a boierimii conservatoare si cea a boierimii liberale si a burgheziei In
formare. In lupta de idei s-au impus ideile liberale de reformä a principalelor
domenii ale vietii sociale, economice, administrative, conducând la adoptarea
unor legi i regulamente noi, la crearea unor institutii moderne.

1 MO nr. 154 din 8 octombrie 1893.

2 MO nr. 162 din 25 iulie 1875.
3 MO nr. 288 din 25 martie 1909.
4 MO nr. 271 din 10 martie 1912.

www.dacoromanica.ro
74 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITÀ; Come! SARBU

Activitatea legislativd a avut ca domeniu distinct organizarea administra-

tivd notiä care sd rupä vechile tradilii. Vechiul cadru institutional, creat prin
Regulamentele organice, era depdsit si nu mai corespundea cu schimbärile
petrecute intr-o perioadd de trei decenii si In special cu nevoile de moderni-
zare. insesi prevederile regulamentare care au creat unele institulii erau
perimate.
Deschiderea spre Europa, care se oferea Principatelor Romane prin
tratatele Internationale, impunea rapida adaptare la noua situalie. lar aceasta
se putea face numai printr-o schimbare profunda In domeniul legislativ si
institutional.
In domeniul institutional, parlamentul si-a indreptat atentia spre organi-
zarea si reorganizarea administratiei centrale de stat - ministerele - aceasta
atrdgänd dui:A sine crearea unor institutii noi la nivel local necesare indeplinirii
atribuliilor din domeniu.
In faza incipientd a noii organizdri, ca si In Odle occidentale, un singur
departament avea atribu/ii multiple - siguran/a statului, ocrotirea individului,
lucrdri publice, agriculturd, comert, industrie.
Problemele privind agricultura, comer/ul, industria nu fáceau obiectul
unui minister distinct. Acestea erau rdspändite la diferite ministere - de Interne,
Finan/e, Instruqunea Public&
Incercänd sd inldture aceastä situa/ie, In anul 18621 ministrul lucrärilor
publice, Intr-un raport (nr. 4050) cdtre domnitor, cerea Infiinlarea la Ministerul
Lucrdrilor Publice a unor seclii speciale la care sä concentreze "toate lucrdrile
care privesc agricultura si comertur
Sunt interesante argumentele pe care acesta le aducea pentru
sus/inerea raportului.
In primul ränd, apare argumentul general cd "avu/ia unei Vdri nu se mai
considerd azi dupd intinderea teritoriului si märimei popula/iunii".
In al doilea ränd, venea argumentul de ordin practic - necesitatea
concentrdrii lucrärilor publice, agriculturii si comerlului la un loc pentru a putea
fi mai bine coordonate:
"Elementele esen/iale ale avu/iei na/ionale sunt lucrdrile publice,
agricultura, comertul si industria; prin natura lucrurilor existd cea mai stränsä
leg5turd intre elemente si toate lucrdrile care le privesc merg bine atunci când
sunt concentrate". Apoi propunea "concentrarea tuturor lucrärilor care le
privesc Intr-un singur minister" ca "singurul mijloc ca sd fie armonie Trite
aceste elemente de avutie nalionald".
LuAnd in searnd raportul ministrului lucrdrilor publice, Consiliul de Ministri
intocmeste Jurnalul cu nr. 5 din 16 iulie 1862 catre domnitor, prin care sustine
crearea sec/lei speciale de agricultura si comer/ In cadrul ministerului (care va

1 MO nr. 171/4.VII. 1862.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea si institufionalizarea economiei modeme rn Romania 75

purta denumirea de Ministerul Lucrärilor Publice, Agriculturii si Comertului).

Astfel, la acest minister sunt concentrate activitatile care erau la alte ministere:
lucrárile privitoare la comisiile agricole, starea recoltelor - de la Ministerul de
Interne cele privitoare la instructia agricola si industriala - scoala de agriculturä
si scoala de arte si meserii - de la Ministerul Instructiunii; lucrarile relative la
cornett - tarife si export, privilegiile de asigurare - de la Ministerul de Finante.
In anul 1864 apare un alt proiect care prevede contopirea Ministerului
Lucrárilor Publice, Agriculturii si Comertului cu Ministerul de Interne si formarea
unui minister nou, Cu denumirea de Ministerul de Interne, Agricultura si Lucrári
Publice.1 Proiectul nu a fost pus In aplicare.
In anul 1865, ia fiinta Serviciul de inspectorat general pentru agriculturä,
comert si industrie2 (care I-a avut In frunte pe I. lonescu de la Brad) Incadrat In
Ministerul Agriculturii, Comertului si Lucrarilor Publice.
In anul 1867, In urma raportului cu nr. 7631/oct. 1867 al ministrului
agriculturii, comertului si lucrärilor publice, domnul aproba cu Decretul nr.
1518/20 oct.18673 crearea pe langa Ministerul Agriculturii a Consiliului superior
permanent de comerf si industrie.4
In acelasi an, printr-un decret domnesc,5 dat In urma raportului
ministrului agriculturii, se instituie pe IMO' acest minister Consiliul general de
agricultura, forestierie, mineralogie si geologie.")
In anul 1868, Ministerul Agriculturii, Comertului si Lucrärilor Publice trece
printr-o nouä organizare, care-i stabileste precis atat structura administrativa,
cat si atributiile, pe larg detaliate pe cele douà domenii: al lucrarilor publice si al
domeniului agriculturii si comertului.
Este pentru prima data cand Intr-o lege se detaliaza atent atributiile
privind lucrarile publice. Noua organizare a tad impunea crearea unei
infrastructuri adecvate, märite si dezvoltate In corelatie Cu nevoile societatii
romanesti. Ministerului Agriculturii, Comertului si Lucrärilor Publice Ii revenea

i
MO nr. 160, 10 iul., 1864 si MO nr. 220, 2/14 oct. 1864 si MO nr. 236, 26 oct./17nov.,
1864.
2
MO nr. 231,20 oct. 1865 si MO nr. nr. 232/21 oct, 1865.
3
MO nr. 244/31 oct., 12 nov. 1867.
4
Acesta avea numai atributii consultative si era compus din 8 consilieri onorifici (M.
Kogälniceanu, Ludovic Steege, C.A. Rosetti, T. Mehedinteanu, Al. Vericeanu, N.
Gherasim, C. Athanasiu, D. Theocharid), un vicepresedinte onorific - H. Winterhalder
- si un secretar - loan Moscu.
5
MO nr. 258/17 XI/29 XI 1867.
6
Consiliul era condus de un vicepresedinte onorific - Al. Slatineanu - si avea drept
consilieri onorifici pe Ion lonescu de la Brad, P.S. Aurelian, Pana Buescu, C. F.
Robescu, Ion Marghiloman, Dimitrie Geani, Spiridon lorceanu si Stefan Ramniceanu
si ca secretar pe loan Moscu.

www.dacoromanica.ro
76 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITA; Come! SARBU

sarcina principala de coordonare si In domeniul transporturilor - construirea de

cai ferate, drumuri si sosele nationale.
Regulamentul pentru organizarea administratiei centrale a ministerului
din anul 1868', Incearca sä facä o separare pe lucrari publice si pe agriculture'
si comer t a atributiilor unor birouri ale ministerului. Astfel, In cadrul Diviziei I,
Biroul 1 avea ca atributii principale: 1. urmärirea lucrarilor de construire de
sosele si poduri pe cäile nationale; 2. pregatirea proiectelor, Incheierea con-
tractelor pentru executarea acestor lucrari; 3. lucrarile relative la construirea
cáilor ferate si a podurilor de fier si 4. pregatirea proiectelor de legi si decrete
pentru exproprieri i aplicarea legilor i regulamentelor privitoare la drumurile
nationale.
Biroul 2 avea ca atributii: 1. urmärirea intrelinerii soselelor i podurilor; 2.
tarifele, statutele i conventiile internationale pentru drumuri de fier si aplicarea
legilor i regulamentelor relative la exploatarea lor; 3. scolile de poduri, sosele
si mine; 4. licitatii i contracte pentru Intretinerea lar.
Regulamentul nu reuseste sä faca o distinctie ciará Tntre atributiile unor
birouri, pe lucrari publice - constructii - si pe agriculturä i comert.
Astfel, Biroului I din Divizia a II-a, pe länga atributiile privind "Iucrarile
privitoare la Trnbunatatirile si prosperarea agriculturii, scolile de agricultura,
expozitii i concursuri agricole si executarea legilor si regulamentelor privitoare
la aceste servicii", Ii reveneau i atributii care de drept ar fi trebuit sa fie, pentru
o mai buna organizare, la serviciile de lucrari publice - Imbunätätirea cursurilor
apelor navigabile, canalizarea räurilor, constituirea si Tntretinerea porturilor
comerciale, maritime si fluviale si a cheiurilor, lucrari de aparare Trnpotriva
inundatiilor, reglarea alinierilor In orase si lucrari referitoare la drumuri judetene
comunale.
In cadrul atributiilor Biroului 2 din Divizia a doua (care ar fi a comertului)
sunt trecute atributii din domenii diferite. Astfel, pe langa atributiile privind
comertul international, autorizarea societatilor anonime i institutiilor de asigu-
rari, camerele de comert si industrie, sunt trecute i atributii privind dezvoltarea
industriei i manufacturilor, a scolilor de arte si meserii, dar si mäsuri contra
epizootiilor, tinerea In 'Duna' stare a grädinilor publice ale statului sau lucrari de
verificare a parnânturilor date fostilor clacasi dupä legea rurala i delimitarea
Tntre locuitori care ar fi trebuit urmarite de aceiasi oameni care se ocupau cu
agricultura. Pozitiv pentru acest prim regulament al ministerului ar fi luarea sa
In searna i Inscrierea 7n cadrul sau a multiple activitäti privind domeniile de
activitate ale ministerului.

MO nr. 123/1/13 iunie 1868.

*) in MO nr. din 1867 nu sunt date atributiile acestor douà consilii. Acestea apar deta -
late in Legea de reorganizare a Ministerului Agriculturii, Comertului i Lucrärilor
publice din anul 1868.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea 0 institutionalizarea economiei modeme Fn Romania 77

In partea a doua, Regulamentul se ocupa de Consiliile consultative

(create prin legi separate si incluse In cadrul ministerului prin legea din 1868)
pe IMO' ministru si prezidate de acesta:
Consiliul lucra rilor pub/ice (format din doi ingineri inspectori) cu atributii
consultative In special pe lucrari publice - examinare si aprobare de proiecte,
lucrari In regii, lichidäri antreprize, lucräri de navigatie, drumuri ferate, poduri;
Consiliul general de agriculturä, forestierie, mineralogie 0 geologie,
care putea fi consultat In privinta "diferitelor legi si regulamente privitoare la
avutia nationala si asupra imbunatätirii plantelor In tara", padurilor, exploarärii
minelor;
Consiliul general de comert 0 agricultur& care era consultat de
ministru In privinta proiectelor de legi, decrete relativ la tarifele vamale si
comert, a legislatiei comerciale, proiectelor de tratate de comert si navigatii,
dorintelor exprimate de camerele de comert si industrie;
Inspectoratul general de agricultura, prin intermediul caruia ministerul
"controla si priveghea lucrarile de agricultura, comert si industrie".
Cu trecerea timpului, problemele de care trebuia sä se ocupe noul minis-
ter s-au amplificat, impunandu-se noi clarificari, completari sau schimbari In
cadrul legii constitutive. Domeniile lucrarilor publice si cele ale agriculturii,
industriei si comertului au devenit preponderente In economia tärii, impunandu-
se si In plan legislativ o nouä organizare si delimitare clara Intre acestea.
In anul 1883, In Parlament are lor discutarea proiectului de Infiintare a
Ministerului Agriculturii, lndustriei, Comertului si Domeniilor, separat de
domeniul lucrarilor publice. Rezultatul votului, atat In Adunarea Deputatilor (4
febr. 1883 - 56 voturi pentru si 4 contra) si In Senat (11 febr.1883 - 27 voturi
pentru si 3 contra), arata câ majoritatea corpului legislativ era convinsä de
necesitatea Trnbunatatirii activitatii Ministerului Agriculturii, cresterea importan-
tei si organizarea lui separata de domeniul lucrarilor publice. in urma raportului
cu nr. 284 din 6 martie 1883, regele a promulgat la 6 martie 1883 Legea de
Infiintare a Ministerului Agriculturii, Industriei, Comertului si Domeniilorl.
In comparatie cu legile anterioare, legea din 1883 da ministerului o
organizare administrativa modernä, detaliatä pe douä trepte distincte - adminis-
tratie centralä si administratie exterioara - amplificandu-i atributiile cu noi
prevederi, toate avand ca scop dezvoltarea agriculturii, industriei si comertului.
Administrarea centralä a ministerului functiona prin directii cu o activitate
permanent& Directia generala a domeniilor si pädurilor statului (Tnfiintatä prin
legea din 4 martie 1872 si functional-id separat pana la data noii legi),
Diviziunea agriculturii, comertului si industriei, Diviziunea statisticii generale a
României, Diviziunea contabilitätii si prin institutii care functionau facultativ,
precum Consiliul superior al agriculturii, comertului si industriei cu rol consul-

1 MO nr. 77/30 Ill. 1883, p. 4850.

www.dacoromanica.ro
78 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITÀ; Come! SARBU

tativ. Legea detaliaza si compunerea serviciilor exterioare - inspectorii de

agricultura, inginerii hotarnici, personalul silvic, avocatii si referentii statistici.
Pentru prima data, legea din 1883 concentreaza distinct si ciar atributiile
privind agricultura, pe de o parte, si cele privind comertul, industria si domeniile
statului, pe de altä parte.
In privinta dezvoltarii agriculturii, legea prevedea urmätoarele atributii ale
Ministerului: pregatirea legilor si regulamentelor privitoare la agricultura, admi-
nistrarea scolilor de agricultura', silvicultura', veterinare, a coloniilor si orfelina-
telor agricole, Infiintarea si administrarea unor statiuni pentru Tmbunatätirea
cresterii vitelor, introducerea irigatiilor si drenajului, organizarea expozitiilor si
concursurilor agricole, statiuni experimentale si meteorologice, pregatirea
legilor si regulamentelor privitoare la alimentatia publica.
Pentru o buna cunoastere a legislatiei agricole, forestiere, comerciale si
industriale române si straine de catre populatie si factorii economici, ministerul
avea In atributiile sale centralizarea si publicarea acestora.
Regulamentul legii pentru Infiintarea Ministerului Agriculturii, Industriei,
Comertului si Domeniilor' detaliaza atat organizarea, cat si atributiile ministe-
rului, In general ale serviciilor administratiei centrale (Directia generalä a
domeniilor si padurilor statului, Diviziunea agriculturii, industriei si comertului).
In cadrul primei directii, sectiunea propriet5tii fundiere avea ca atributil:
conservarea proprietätii si paza hotarelor;
delimitarea si aplicarea legii Improprietäririi Insuräteilor;
vanzarea bunurilor statului In corpuri Intregi sau In loturi;
constatarea si räscumpararea embaticurilor;
eliberarea titlurilor de proprietate.
Sectiunea Dobrogei avea ca sarcini principale reglarea proprietatii
imobiliare din Dobrogea, delimitarea pämânturilor cuvenite locuitorilor,
vanzarea parnanturilor 1-amase statului si eliberarea titlurilor de proprietate.
Sectiunea silvic5 avea ca sarcini conservarea si exploatarea padurilor,
amenajari de Impädurire, licitatii si vanzari de päduri, organizarea si controlul
scolilor silvice.
Pe ranga' Sectiunea silvicä urma s'a' functioneze si Consiliul tehnic al
Odurilor (ca organ consultativ) prevazut prin legea silvica.
Atributiile Diviziunilor agriculturii, industriei si comertului corespund cu
cele atätate mai sus la minister.
In privinta industriei si comertului, ministrul aves ca atributii pregatirea si
culegerea elementelor necesare pentru legile si regulamentele privind
comertul, industria si manufacturile, privind influenta tarifelor vamale si de
transporturi asupra dezvoltärii comerciale si al industriale. In sarcina diviziei

1 MO nr. 2/2/14 apr. 1883, p. 22-15.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea si institutionalizarea economiei modeme in Roménia 79

Infiintate intra controlul marcilor de fabrica si brevetelor de inventii (aprobate

prin legi speciale), cat si institutii ca Bursele de comert si Camerele de Comert
si Industrie.
Cu strangerea si publicarea datelor asupra legislatiei agricole,
comerciale si industriale, asupra situatiei anuale a agriculturii si sernanaturilor
urma sä se ocupe Directia statisticii generale a României.
0 nouä lege de organizare a Ministerului Agriculturii, Industriei si
Comertului apare in anul 1900.1
Ca si In legea din anul 1883, se mentine Trnpartirea administrativa cen-
tralä si exterioark cu schimbäri esentiale insa In cadrul acestora pe domenii de
activitate: industrie si agricultura. Astfel, se constituie o directie nouä - Directia
agriculturii, separata de Directia industriei si comertului i de Directia
domeniilor statului.
Directia agriculturii Tsi Tmpartea atributiile Trite serviciul agronomic si
serviciul zootehnic, precum si Intre institutiile exterioare.
Pentru prima data in organizarea administrativä a ministerului apar In
cadrul Directiei industriei si comertului doua servicii cu atributii distincte:
serviciul industriei si serviciul comertului.
Legea din 1900 reorganizeaza si Directia Domeniilor, extinzand atat
organizarea interioark cat si pe cea exterioara si, implicit, atributiile acestora.
In cadrul administratiei centrale sunt prevazute aparitia si functionarea
unor noi servicii: Serviciul financiar si al proprietätii, Serviciul exploatarii
mosiilor, acaretelor, padurilor si apelar si serviciul minelor.
Administratia exterioarä se compunea din patru administratii domeniale
regionale, care cuprindeau toate ocoalele domeniale ce se gäseau In judetele
acelor administratii.
Legea prevedea functionarea In cadrul ministerului si a unor comisii si
consilii consultative, create prin legi separate ori prin regulamente si decizii
ministeriale.
In privinta agriculturii, legea din anul 1900 preia toate atributiile din legea
anterioarä. Pentru dezvoltarea industriei, legea continea prevederi clare asupra
atributiilor care intrau In sarcinile unui serviciu special creat - Serviciul
industriek Intocmirea lucrarilor privitoare la Incurajarea industriei nationale,
acordarea concesiunilor miniere, a brevetelor de import si investitii, suprave-
gherea industriilor avantajate sau concesionate, protectia lucratorilor, cerceta-
rea acordärii creditelor industriale, Tntocmirea anchetelor si rapoartelor, a
statisticilor. Serviciul industriei Tsi Tndeplinea aceste sarcini prin intermediul

1 MO, nr. 6/6 apr. 1900 (adoptatá In Adunarea Deputatilor la 25 febr. 1900 §i promul-
gará ca lege la 1 aprilie 1900).

www.dacoromanica.ro
80 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITA; Come/ SARBU

unor organe special create: Biroul legii incurajarii, Biroul reglementärii si politicii
industriale si Biroul brevetelor si marcilor de fabric&
Industria mica si cea casnicä intrau in atributiile Serviciului micii industrii
si a industriei casnice, care era organizat pe trei birouri: biroul meseriilor, biroul
industriei casnice si biroul furniturilor statului.1
In anul 1905 si 19062 sunt promulgate trei legi de modificare a unor
articole din legea adoptata in 1900, completand ministerul cu noi institutii
create prin legi speciale. Astfel, prin legea din 17 februarie 1907 se organi-
zeaza Consiliul Superior a/ Comeqului, care va fi integrat in minister ca un
organ lucrativ, dar si consultativ, urmand sa inläture o lacuna din legea din
1900 In privinta prevederilor organizärii si dezvoltarii activitätilor comerciale din
tara. In aceastä privinta, noul consiliu avea atributii multiple, pornind de la cele
generale, la cererea ministerului: avizarea legilor si regulamentelor asupra
tuturor chestiunilor cu caracter economic si intocmirea anteproiectelor, a legilor
si regulamentelor, panä la unele speciale, lucrative - studierea situatiei comer-
tului intern si exportul cerealelor si formularea unor propuneri de mäsuri pentru
buna organizare a acestuia, studierea pietelor straine in care se puteau
desface produsele românesti, alcätuirea unor anteproiecte de legi si avizarea
infiintarii oboarelor, targurilor de cereale si vite, intocmirea unor anteproiecte
de legi si regulamente, conducerea si administrarea de muzee comerciale In
tara si sträinatate, unor anteproiecte de regulamente pentru crearea agentilor
comerciali romani si straini.
Consiliul avea ca atributie si strangerea si sintetizarea materialelor
privind tarifele vamale si articolele care trebuia protejate atat la export, cat si in
fata concurentei, avizarea tarifelor de transport al marfurilor pe cäile ferate pe
navele fluviale si maritime românesti.
Prefacerile care au loc In societatea romaneasca la sfarsitul secolului
trecut si Triceputul secolului al XX-lea - concretizate in economie prin cresterea
rolului industriei si comertului, multiplicarea problemelor legate de organizarea
agriculturii - au determinat corpul legislativ sa actioneze spre o nouà
organizare a Ministerului Agriculturii, Domeniilor, lndustriei si Comertului, prin
scindarea acestuia in douä ministere3: Ministerul Agriculturii si Domeniilor si
Ministerul lndustriei si Connertului. Prin legea din 1908, la Ministerul Industriei
si Comertului treceau - Tncepand cu 1 aprilie 1908 - Serviciul brevetelor de

1 Acestea aveau ca atributii aplicarea legii meseriilor, organizarea si Thregistrarea

centrelor de industrie casnica si acordarea de unelte si materiale necesare pentru
industria tesaturilor de 'Ana, bumbac si dantele, a lemnului, oläritului, urrnärirea licita -
tiilor furniturilor statului si administratiilor publice.
2
MO nr. 55, 10. V. 1905, MO nr. 77/7. VI. 1905 si MO nr. 274/12. III. 1906.
3
MO nr. 1/11 V 1908 si MO nr. 1 bis/1. IV. 1908. Legea pentru scindarea Ministerului
Agriculturii, Domeniilor, Industriei si Comertului si infiintarea Ministerului Industriei si
Comertului.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea pi institutionalizarea economiei modeme fn Roma' nia 81

inventii si al supravegherii protectiei muncii In Tntreprinderile industriale,

Serviciul comertului, Serviciul mäsurilor si greutätilor, Serviciul minelor cu apele
minerale si institutul geologic, acestea continuAnd sä functioneze päriä la
votarea legii noului minister, conform legilor lor speciale.
Legile de organizare ale celor douà ministere sunt promulgate In anul
urmätor.
Legea pentru organizarea Ministerului Agriculturii si Domeniilorl detalla-
zä amänuntit atät organizarea administrativä, cät si atributiile directiilor si noilor
institutii.
Administratia centraré a Ministerului este astfel organizatà TncAt sä
cuprindä In activitatea sa sectorul productiei (vegetale, zootehnice, pescäriile,
pädurile), cát si proprietatea si exploatarea mosiilor si ameliorärile fundare.
Conform legii, pe längä administratia centralä a ministerului urmau sä
functioneze: Comisia consulta tivá de agricultura, Infiintatà de aceastä lege (Cu
atributiile urmätoare: avizarea tuturor cheltuielilor legate de dezvoltarea agri-
culturii, Infiintarea fermelor model, a statiunilor agronomice si pepiniere, tinerea
expozitiilor agricole), Consiliul superior al agriculturii (creat si reglementat prin
legea din 17 februarie 1907 si legea Tnvoielilor agricole din 23 decembrie
1907); Comisia permanentä de instructie (preväzutä prin articolele 4-7 din
legea de organizare a Tnvätämäntului profesional din 8 aprilie 1893).
Atributiile administratiei centrale sunt detaliate si concretizate pe directii,
fäcându-se o delimitare clarä a sarcinilor generale - urrnärirea aplicärii legilor
privitoare la ramurà - de sarcinile lucrative - dezvoltarea activitätilor productiei
pe domenii de activitate.
Directia agriculturii avea ca atributii aplicarea legilor, regulamentelor si
deciziilor ministeriale privind agricultura, dar si punerea in executare a
mäsurilor necesare dezvoltärii agriculturii, viticulturii si horticulturii, zootehnicii
si altor ramuri ale agriculturii si punerea In aplicare a prevederilor legii din 23
decembrie 1907 a Tnvoielilor agricole.
Directia proprietätii O a mo?iilor avea ca sarcini principale: 1. aplicarea
legilor §i regulamentelor si deciziilor ministeriale; 2. paza O conservarea
proprietätii statului, urmärirea succesiunilor vacante, cumpärarea, vänzarea si
schimbul de bunuri, ridicarea In plan si hotärnicia tuturor bunurilor si proprie-
tätilor statului, dar si urmärirea rezultatelor date de legile de Tmproprietkire si
de vänzare a bunurilor statului; 3. administrarea ,li exploatarea tuturor
proprietätilor statului.
Directia pescariilor O a amelioratiilor fundare avea ca atributii, In afarà
de cele generale de urmärire a aplicärii legilor si regulamentelor ministeriale, si

1 MO nr. 290/280 martie 1909, p. 11596 (votatá In Camera Deputatilor Tri 9 martie Cu
65 de voturi pentru si 6 contra si in Senat In 21 martie cu 43 de voturi pentru si 1
contra si promulgatä de rege in 26 martie 1909).

www.dacoromanica.ro
82 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITÀ; Come! SARBU

atributii practice - de studiere si executare a lucrärilor de amelioräri si punere In

valoare a pescariilor, de amelioräri ale terenurilor baltoase si inundabile.
In atributiile Directiei Odurilor intrau: aplicarea legilor privind conser-
varea si amenajarea padurilor, administrarea si punerea In valoare a padurilor
statului.
Serviciul zootehnic avea ca atributii studierea si aplicarea tuturor
mäsurilor privind dezvoltarea crested' animalelor domestice, a Trnbunätatirii
raselor de animale.
In cadrul administratiei centrale functiona si Serviciul statisticii generale,
singura institutie, In lipsa unei institutii centrale de statistica a tad (desfiintata
Cu decenii In urrna din lipsa de interes a autoritatilor In privinta importantei
datelor statistice), care era chematä sä culeaga, sa verifice, sa coordoneze si
sä publice toate datele statistice privind teritoriul, populatia, agricultura si In
"general toate ramurile economice si de bogatii a täri, precum si redactarea
statisticii generale a tärii".
Toate aceste directii Isi extind activitatea cu ajutorul unor servicii
exterioare - institutii si Tntreprinderi lucrative, ferme model, statiuni agricole,
sericicole, apicole, pepiniere viticole, horticole, statiuni pentru studierea
plantelor si insectelor däunatoare, scoli de agricultura, administratii ale
pescariilor, birouri de vânzare a pestelui, servicii tehnice de studii si ameliorare
a terenurilor, administratii si circumscriptii silvice, scoli de silviculturä', de
brigadieri, de padurari etc.
Urmarind evolutia Ministerului Agriculturii pe jurnatate de secol, am putut
observa schimbärile atat din organizarea sa, cat si din atributiile sale. Acestea
au fost determinate, pe de o parte, de dorinta de modernizare, iar pe de alta
parte, de evolutia economica internä. A existat o influenta reciproca Trite
organizarea institutionalä si dezvoltarea economicä. Pentru Tnceput s-au creat
institutii noi pentru a da impuls dezvoltärii economice. Apoi dezvoltarea
economica pe urmätoarele doua-trei decenii a cerut perfectionarea organizärii
institutionale pentru a corespunde unor nevoi noi. La Inceput, activitatea
restransä a economiei a determinat crearea unui minister cu o organizare si
atributii restranse, Insa diferite ca domenii - siguranta publica, agricultura,
transporturi, lucrari publice. Dezvoltarea activitälii agricole, comerciale, de
lucrari publice, aparitia unor Tntreprinderi industriale au impus In deceniul al
noualea al secolului al XIX-lea anumite schimbari Tn organizarea unor institutii
centrale, concretizate Tn crearea unor institutii noi - ministere - cu o identitate
proprie si cu atributii corespunzatoare unor ramuri diferite.
Nu este de neglijat nici influenta anumitor evenimente - reforma agrara,
tratate Cu alte tad, miscarile taranesti etc. - asupra perfectionarii organizärii
ministeriale si multiplicarea atributiilor acestora. Astfel, au fost create nol
servicii care aveau ca sarcini urmarirea aplicarii reformelor agrare, Trnpärtirea
parnantului la tarani, apoi urmarirea si coordonarea Tnvoielilor agricole,

www.dacoromanica.ro
Legiferarea i institurionalizarea economiei modeme in România 83

masurarea i delimitarea parnanturilor Wariest', acordarea izlazurilor catre

comune etc.
Domeniile statului au constituit o preocupare de baza' a legislatorilor.
Acestea nu numai ca nu au lipsit din titulatura ministerului char de la infiintare,
dar cu trecerea timpului atentia care li s-a acordat a fost mai mare,
amplificandu-se atat organizarea, cat si atributiile directiilor si serviciilor care se
ocupau de acestea.
Diversificarea organizärii, activitätilor si atributiilor ministerului se
coreleaza cu douä modificad importante: 1 - crearea de institutii noi In aval si 2
- asigurarea acestora cu personal specialist, corespunzator. (Trebuie sa
subliniem ca. In toate legile de organizare a ministerelor se cerea ocuparea
posturilor numai de specialisti corespunzätori.) Cei mai multi dintre specialistii
din administratia centrala a ministerului - In special la Inceput - aveau studii
superioare de agriculturä si silviculturä facute In strainatate. Pentru a asigura
Insä nevoia de specialist' pentru serviciile exterioare ale ministerului, s-au creat
scoli de agricultura si silviculturä In tara, coordonate de minister. Unii dintre
fostii elevi ai acestor scoli au ajuns chiar In conducerea unor directii si servicii
din minister, profesori ai acestor scoli. Cei mai multi au devenit specialisti
domeniile agricole si au condus institutiile externe ale ministerului - ferme,
pepiniere, statiuni pomicole, silvice, sericicole, piscicole - unele dintre acestea
devenind nuclee de corectare In domeniu.
Cresterea importantei activitätilor industriale i comerciale In economia
tad a impus Tnfiintarea In anul 1909' a unui nou minister - Ministerui
Comerfului 0 Industrial.
Legea concentra In administratia ministerului toate directiile i serviciile
privind industria si comertul care pana In anul 1909 au functionat In cadrul altor
ministere sau separat. Acestea au fost organizate In administratia centralà
administratia exterioarà.
In administratia centralä au intrat urmätoarele directii si servicii:
Directia industriei i muncii (Cu Serviciul marii industrii si Serviciul micii
industrii si a industriei casnice).
Directia (Comisia) industrialä - instituitä ca organ consultativ (prin Legea
pentru Tricurajarea industriei);
Directia minelor, carierelor, apelar minerale ale statului (cu Serviciul
minelor, carierelor, apelor minerale ale statului i Serviciul pentru
aplicarea legilor i regulamentelor privitoare la mine si cariere);

1 MO nr. 4/5 aprilie 1909, p.147-153. Legea de organizare a Ministerului Comertului

Industriei (votatä In Ad. Dep. In 4 martie 1909 cu 48 de voturi pentru ai 2 contra ai In
Senat In 21 mar-tie cu 48 de voturi pentru ai 2 contra).

www.dacoromanica.ro
84 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITA; Come! SARBU

Directia comertului (Cu Serviciul tranzactiilor comerciale si institutiilor

comerciale, Serviciul de informatii si publicatii si corpul inspectorilor
comerciali);
Consiliul Superior al Comertului si Industriei;
Serviciul masurilor si greutatilor;
Institutul geologic si industrial.
In cadrul administratiei exterioare au intrat: Serviciul exterior al industriei;
Serviciul exterior al minelor, carierelor si apelor nninelor; Serviciul statiunilor
balneare; Serviciul exterior al comertului (Serviciul de informatii comerciale pe
regiuni de comert si Serviciul atasatilor comerciali din sträinatate); Serviciul
exterior al mäsurilor si greutätilor.
Denumirea directiilor si serviciilor sugereaza si atributiile acestora. Astfel,
Direc(ia industriei li muncii avea ca atributii principale: 1) Triregistrarea cererilor
de infiintare a noi intreprinderi industriale si verificarea indeplinirii conditiilor de
catre acestea; supravegherea executarii contractelor de munca, a aplicärii legii
asupra muncii femeilor si minorilor, aplicarea legilor de sigurantä, igiena si
politie in ateliere si fabrici, supravegherea si incurajarea bursei muncii; Inregis-
tarea brevetelor si marcilor de fabrica.; 2) aplicarea legii meseriilor, cercetarea
situatiei industriei casnice si ajutorarea acesteia prin repartizarea de unelte si
materiale; 3) organizarea Invatamantului industrial; 4) inspectarea tuturor
fabricilor si intocmirea de rapoarte cu propuneri de Imbunatatire a activitatii lor.
Comisia industrialà, ca organ consultativ al ministerului, avea In atributia
sa studierea si asigurarea acordad avantajelor legilor de incurajare a
industriei.
Directia minelor, carierelor li apelor minerale avea ca sarcini prin servi-
ciile sale: controlul si administrarea Intreprinderilor, arendarea sau concesiona-
rea exploatärii de cariere, aplicarea legii privitoare la terenurile petrolifere ale
statului.
In privinta activa tii comerciale, legea de organizare din anul 1909
stabilea atributiile directiei comertului si ale unor servicii:
1 organizarea comertului cu cereale, aplicarea cotei preturilor si greutätilor
cerealelor, organizarea si supravegherea tärgurilor si oboarelor,
studierea trusturilor si cartelurilor, Impiedicarea concurentei neloiale;
coordonarea relatiilor dintre minister si Camerele de Comert si Bursele
de comert, supravegherea mijlocitorilor oficiali, tinerea registrelor
falimentelor;
adunarea si publicarea rapoartelor atasatilor comerciali si ale consulilor,
organizarea expozitiilor de comert si industrie si organizarea participarii
Romaniei la expozitii si congrese;
urmarirea efectelor aplicarii tarifelor vamale si a taxelor de transport pe
epa si pregätirea materialelor necesare Tricheierii conventiilor comerciale;

www.dacoromanica.ro
Legiferarea i institutionalizarea economiei modeme in Romänia 85

studierea din punct de vedere economic a diferitelor regiuni ale tad si

intocmirea de anchete, inspectarea balciurilor, oboarelor de cereale,
burselor de comert si supravegherea bunei aplicari a tuturor legilor
regulamentelor privitoare la comertul
cercetarea de catre atasatii comerciali in sträinatate a pietelor sträine si
a modului lor de functionare, modificarea tarifelor vamale si de transport
si a unor conventii comerciale si intocmirea de rapoarte lunare sau chiar
saptamanale despre care ministrul trebuia sa fie informat, studierea
intregii micári comerciale si industriale a pietelor straine, informarea
producatorilor români asupra pietelor si debuseelor in strainatate
organizarea de muzee Cu produse românesti In strainätate.
Un rol important in modernizarea vietii economice dupä Unire l-a jucat
Ministerul de Finante. Pentru aceasta au fost adoptate mai intal legi noi, de
organizare a administratiei ministerului.
Prima lege de organizare moderna a acestuia apare în anul 18621. Prin
aceasta administra tia centralà a ministerului cuprindea: un secretariat general,
inspectia generala de finante, administratia contributiilor directe, administratia
contributiilor indirecte (sare, timbru), directia vämilor, directia postelor, conta-
bilitatea generala si miscarea fondurilor, casieria centred a tezaurului public.
Astfel organizata, noua administratie a finantelor avea ca atributii importante:
cercetarea si constatarea materiei impozabile si asezarea contributiei directe,
strangerea i gestionarea veniturilor indirecte, gestionarea veniturilor si
cheltuielilor vamilor, asigurarea miscarii fondurilor pentru plata regulata a
cheltuielilor necesare, fabricarea de monede si reglarea cursului lar.
Prin aceste atributii se urmarea in primul rand asigurarea si gestionarea
veniturilor necesare acoperirii cheltuielilor tot mai mari, impuse de reformele
care se proiectau pentru modernizarea societätii romanesti.
Reglarea cursului monedelor straine care circulau in tara pentru asigu-
rarea unei stabilitäti monetare necesare prosperitätii unor ramuri productive
devenea, de asemenea, o sarcina principala a Ministerului de Finante.
Rezultatele slabe in procurarea fondurilor necesare reformelor proiectate
au constituit motivul principal al noii organizad a finantelor din anul 1864. Prin
legea din 12 august 18642 se incearca o schimbare a vechii legi. In primul
rand, pentru o mai bunä corelare a gestionarii tuturor veniturilor, se contopesc
directii care in legea anterioara erau separate - Directia contributiilor directe cu
Directia contributiilor indirecte si Directia veniturilor vamilor. Se creeaza o
directie noua - Directia de administrare a domen/flor- avand ca atributii coordo-
narea activitätii proprietätilor financiare, viilor si embaticurilor statului, exploa-

1 MO nr. 120/4 iunie 1862 [Decret domnesc privind organizarea administratiei centrale
provizorie a Ministerului de Finante].
2 MO nr. 178/12 august 1864

www.dacoromanica.ro
86 Victor AXENCILIC; Eugen GHIORGHITA; Come/ SARBU

tarea sarii si repartizarea ei la export si consum, administrarea padurilor si

senalelor. Sunt create noi servicii - Contenciosul finantelor, Consiliul de avocati
- menite sa Tmbunatateasca activitatea ministerului. O atentie deosebitä este
acordata, In cadrul serviciului contabilitätii generale, urmäririi contabilitatii
veniturilor vamilor, contabilitatii postelor si telegrafelor, contabilitatii salinelor.
Rezultatele noii organizad a administratiei centrale a finantelor nu au fost
cele dorite, Incat In anul 18671 se Incearca adoptarea unei legi noi de
organizare a finantelor.2
Mici Trnbunätätiri ale organizärii institutiei Ministerului de Finante -
adaugirea sau scoaterea de articole, schimbäri In continutul unor articole - se
fac pe parcursul timpului, färä Tnsä ca acestea s'A produca schimbari de fond In
legea organicä din anul 1864. Acest lucru se Intampla Insa prin legea din 6
martie 18973. In aceastä lege, vechea Directie a contributiilor directe Tsi
schimbä titulatura In Directia contributiilor directe, a taxelor asupra bäuturilor
spirtoase, a ordonantärilor prin unirea a douä directii din legea din 1864 -
Directia ordonantärii si contabilitatii particulare a ministerului si Directia
contributiilor directe si indirecte - iar Directia vamilor apare sub noua formulare
de Directia v5milor, timbrului O Thregisträni. Directia domeniilor din legea din
1864 devine Directia generalà a regiei monopolurilor statului
Prin lege se Tnfiinteazä noi directii generale: cea a Creditului agricol si
cea a Casei de depuneri si consemnatiuni.
Din administratia centrará a ministerului dispar directii ca Miscarea
fondurilor, Contenciosul finantelor, Consiliul de avocati, Controlul central, ale
caror atributii trec la alte directii.
Administratia exterioarä se organizeaza In trei servicii: Serviciul exterior
al finantelor, Serviciul exterior special al vämilor si Serviciul exterior special al
regiei monopolurilor.
Prin reorganizarea sa, Directia contributiilor directe primeste, pe tanga
vechile atributii (de constatare, percepere si urmärire a veniturilor publice din
contributii directe - pe cal de comunicatie, impozitul funciar, contributia paten-
telor - si indirecte - diferite taxe), si atributia vechii directii a ordonantarii -
pregatirile bugetului ministrului - pe care o trece In seama unui birou al
ordonantärilor.
Legea din anul 1897 stabilea pentru Directia ~flor, timbrului si
Tnregistrarii, pe Janga vechile sarcini de urmarire a strängerii veniturilor din
taxele vamale, noi atributii privind pregatirea elementelor necesare pentru

1 MO nr. 67, 23 martie 1867.

2 in Adunarea Deputatilor, In sedinta din 18 mate 1867, se discuta proiectul de lege
pentru organizarea finantelor si este aprobat de deputati cu 64 de voturi pentru si 23
contra. Proiectul Irisa nu este discutat si In Senat si, In consecinta, legea propusa nu
este promulgata.
3 MO nr. 269/6/18 martie 1897.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea i institutionalizarea economiei modeme in România 87

modificarea si fixarea tarifelor vamale si, de asemenea, urmärirea strängerii

veniturilor din taxa timbrului si inregisträrii. Prin noua lege, serviciul exterior al
vämilor prelua de la RMS (din legea din 1864) si "sarcina pazei fruntariilor".
Directiei contabilitätii generale a statului i se dä o nouä organizare cu o
mare importanta, cu mai multe subdirectii, in aceasta trecand (unele ca
"Servicii", lar altele numai cu atributii) si vechi directii din legea din 1864 -
Directia miscarea fondurilor, Contenciosul finantelor, Controlul central. Sub
aceasta organizare, atributiile devin de o mare importanta: "controlul asupra
tuturor faptelor de venituri si cheltuieli ale statului", formarea bugetului de
venituri si cheltuieli ale statului, incheierea conturilor anuale, datoria publica,
constatarea drepturilor de pensii civile si cele ecleziastice si pregatirea
lucrarilor de imprumuturi ale statului (ultima atribuitä Biroului fondurilor - fost
Directia fondurilor din 1864).
Serviciile exterioare ale ministerului aveau in atributiile lor operatiunile de
constatare, urmarire si percepere a impozitelor. Regia monopolurilor statului Tsi
mentinea vechile atributii prin intermediul unor servicii speciale - urmarirea
culturii tutunului, fabricad' tigarilor si chibriturilor, activitätii salinelor, dar si
atributii noi privind urmarirea transporturilor pe alga.
Legea din 25 martie 19091 abroga legea din anul 1897 - modificata In
1905 si 1906. Este in realitate organizarea din legea din 1897, cu modificad
intervenite in anii 1905-1906.
In cadrul administratiei centrale a ministerului apar directii si servicii noi -
Serviciul taxelor si timbrului de inregistrare, despartit de Directia vamilor din
vechea lege, Serviciul pensiilor separat din Directia contabilitatii generale a
statului. Se da atentie datoriei publice care 'rara' in titulatura directiei
(contabilitatii generale a statului si a datoriei publice). Apar ca servicii distincte
in cadrul administratiei centrale: Inspectorii financian, Avocatii ministrului si
Comisarii guvernului pe langä institutiile financiare.
Institutii care in legile anterioare erau in cadrul administratiei centrale sunt
organizate ca administratii speciale: RMS si serviciile sale, Creditul, Casa
central' a bäncilor populare si CEC, avänd in continuare atributiile initiale.
La fel ca si in legile anterioare, capitolele privind personalul ministerului
sunt detaliate cu conditii drastice de angajare, promovare si mentinere a
personalului.
Ultima lege de organizare a finantelor din aceastä perioada este cea din
anul 19122. Este o reluare a prevederilor privind administratia si atributiile legii
din anul 1909, cu mici schimbari in ordinea organizad' directiilor si nuantärii in
privinta atributiilor, färä a schimba esenta prevederilor anterioare.

1 MO nr. 288/25 martie 1909.

2 MO nr. 278/10 martie 1912.

www.dacoromanica.ro
88 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITA; Come/ SARBU

Un rol Insemnat in orientarea României spre economia de piatà, In

dezvoltarea relatiilor comerciale ale tärii cu alte state, l-a avut Ministerul
Afacerilor Stnáine.
Reorganizat prin legea din 21 martie 18731, si regulamentul din anul
1874, ministerul primeste ca atributii principale si pregätirea tratatelor de
comert si navigatie cu alte täri, demersurile pentru ratificarea acestora,
studierea chestiunilor referitoare la protectia comertului romän cu alte OH.
Pänä la o nouà lege organic5 (1894), se aduc Tmbunätätiri la legea din
1873, prin modificki, completki de articole, care Insä nu schimb5 prevederile
In privinta contributiei ministrului la orientarea tärii spre economia de piala.
"Regulamentul asupra administratiei centrale a Ministrului Afacerilor
Sträine" din anul 18802 aduce precizäri atät In privinta organifárii ministerului,
cAt si a atributiilor sale. Prin regulament, Serviciul de navigatie si statistic5
devine parte componentä a Diviziunii consulare, avänd importante atributii:
tarifele drepturilor de intrare si de transport, chestiuni de navigatie, regimul
porturilor din punct de vedere comercial, negocierile actelor publice privitoare
la comert si navigatie, chestiuni comerciale din cadrul tratatelor politice, relatiile
Cu guvernele sträine In materie comerciará, urmärirea miscärii porturilor,
reglementarea si tinerea relatiilor Cu Comisia Europeanä a Dunärii.
Printr-un decret din 1 mai 18823 se Infiinteazä inspectoratul general al
navigatiei, condus de un inspector general, ajutat de un subinspector, avand ca
sarcini speciale problemele navigatiei.
O nouä completare la legea organic6 din 1873 se face prin legea din 14
iunie 1886, prin care se organiza "flotila si serviciul porturilor" din subordinea
Ministerului Afacerilor Sträine.
Prin legea din anul 1886, noi atributii inträ In domeniul de activitate al
ministerului - pregätirea si Tricheierea unor conventii pentru protectia proprietätii
industriale, !iterare si artistice, a unor conventii monetare, a unor conventii
privitoare la drumurile de fier, la comunicatiile postale si telegrafice, la pescuit
sau In domeniul sanitar.
Prin legea de reorganizare a Ministerului Afacerilor Sträine din 13
februarie 18944 sunt prezentate si amplificate atributiile ministerului In relatiile
economice externe.
"Negocierea si interpretarea tratatelor si conventiilor de once naturà cu
statele sträine" intrà In atributiile exclusive ale ministerului. in conformitate cu
prevederile legii din 14 iunie 1886 de organizare a flotilei si serviciului
porturilor, ministerul exercitä "conducerea si controlul asupra politicii porturilor,

1 MO nr. 64/21 martie 1873 §i MO nr. 28 , 5 februarie 1874.

2 MO nr. 154/11 iulie 1880.
3 MO nr. 154/11 iulie 1880.
4 MO nr. 255/13 februarie 1894.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea i institutionalizarea economiei modeme In România 89

In domeniile fluviale si maritime". Conform noii legi, comandantul flotilei era

subordonat, In aceastä privinta, direct Ministerului Afacerilor Straine.
Prin Directia afacerilor comerciale i consulare ministerul Isi exercita
atributiile privind Incheierea tratatelor de comert si navigatie, negocierile
corespondenta relativä la aplicarea tratatelor i conventiilor si, In general, la
chestiunile care interesa comertul roman cu tärile sträine sau comertul strain
cu Romania.
Interesul care se acorda activitätilor economice In relatiile cu alte state a
determinat inserarea In legea de organizare a Ministerului Afacerilor Sträine a
unor prevederi prin care se stabilea angajarea si pregnovarea in cadrul
ministerului numai a persoanelor cu cunostinte economice si In baza unui
examen sustinut la patru materii, dintre care douà erau economice - geografia
comercialä, legislatia vamala a Romaniei si a altor täri.
Alt minister care a avut si unele atributii economice a fost Ministerul de
Interne. La Unire, problemele privind agricultura si comertul erau atributii ale
acestui minister, dar imediat au trecut la noul Minister al Agriculturii si Lucrärilor
Publice.
In anul 1864, pentru a se da o mai bunä coordonare a activitätilor,
"pentru o mai !Duna impulsie a lucrärilor publice", se Incearc6 o unire a Ministe-
rului de Interne cu Ministerul Agriculturii si Lucrarilor Publice. Desi se dd
decretul domnesc de unire din 19 iunie 1864, noul minister nu a functionat,
activitätile sale fiind In atributiile celor douä ministere chiar din 1864.
Totusi Ministerul de Interne a avut si atributii economice, serviciile sale
exterioare interesandu-se de situatia stärii drumurilor nationale i judetene,
epizootiilor, inundatiilor, de supravegherea targurilor si balciurilor, a avuturilor
bisericilor etc. Prin legea din anul 18921, sefii acestor servicii - prefectii - aveau
ca sarcinä sa trimità rapoarte ministrului lucrärilor publice asupra starii
drumurilor, inundatiilor.
Prin legea de organizare a Ministerului de Interne din 20 iunie 1913 si
Regulamentul de aplicare a legii2 ministerului Ti revin importante atributii eco-
nomice.
Astfel, In cadrul administratiei Ministerului functiona Directia generala a
telegrafelor, po.,stelor, tele foanelor.
Regulamentul de aplicare a legii detaliazä atributiile Directiei izlazurilor
comunale, invoielilor agricole si contenciosului: constituirea, hotarnicirea
intretinerea izlazurilor, punerea In posesie a comunelor pe izlazurile comunale;
controlul aplicärii regulamentului mijlocitorilor agricoli; administrarea fondurilor,
asezärnintelor i donatiilor.

I MO nr. 169, 1 nov. 1892.

2 Codul Hamangiu, vol. VIII, p. 171-180.

www.dacoromanica.ro
90 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITÀ; Come/ SARBU

Intr-o perioadä de cincizeci de ani, prin multiple transformari, reorgani-

zari, se ajunge ca, in preajma primului räzboi mondial, ministerele cu functii
economice sa fie definitiv organizate, fiecare ocupandu-se de domenii distincte
de activitate, i sä functioneze Cu importante directii i servicii centrale
numeroase servicii si institutii exteme. lnfluenta acestei organizari se va
reflecta In dezvoltarea econornica a tärii.
Institutii publice Dintre institutiile publice particulare, cele mai importante au
particulare fost Camerele de Comert i Industrie. in Romania,
Camerele de Comert si Industrie au adoptat sistemul
francez - camere de tip national, considerate ca persoana civila, dar
recunoscute ca institutii de utilitate publica.
Panä la Marea Unire din anul 1918, Camerele de Comert i Industrie din
tedtoriile romanesti au functionat sub trei regimuri legale diferite.
In Vechiul Regat, prima lege asupra Camerelor de Cornell a fost promul-
gata la 26 octombrie 1864. In Ardeal, Banat si Bucovina, primele Camere de
Comert au luat finta prin legea din 1850 (la Timisoara, Cluj, Brasov si
Cernauti), lege rämasa In vigoare ¡Ana In anul 1868, cand austriecii i ungurii
au adoptat legi speciale definitive pentru Bucovina si Ardeal.
Legea din anul 1864' de Infintare a Camerelor de Comer/ si Industrie din
Principatele Unite prevedea Infiintarea pentru Inceput a 15 camere In
principalele orase si porturi. Componenta era restransä la 5-7 membri alesi
dintre comerciantii sau industriasii care plateau o patenta de pane" la 50 lei pe
an si membri alesi sau numiti de guvern.
Ca organe oficiale ale comertului pe langa guvern si mandatare ale
administrarii asezärnintelor de interes public comercial, Camerele de Comert
aveau ca atributii prezentarea catre guvern, din proprie initiativa, a parerilor
asupra intereselor comerciale i industriale din circumscriptiile lor sau, la
solicitarea guvernului, alcätuirea unor raspunsuri asupra schimbarilor proiec-
tate In legislatia comerciala, asupra infintarii altor camere, a altor institutii
economice - burse, agentii de schimb asupra tarifelor vamale i serviciilor de
transport etc.
Legea din 1864 nu asigura libertatea absoluta de desfasurare a activitatii
initiativei Camerelor de Comert. Amestecul organelor administrative de stat
locale - prefectii care prezidau sedintele Camerelor - a dus la limitarea
Camerelor si influentarea hotarkilor acestora dupa dorinta prefectului.
Legea Trigrädeste libera initiativä a Camerelor In privinta anuntarii publice
a rezultatelor activitatii lor sau a propunerilor de Trnbunatätire a economiei,
obligandu-le sa ia aprobare din partea Ministerului Agriculturii i Lucrarilor
Publice pentru publicarea acestora.

MO, nr. 2/14 oct. 1864.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea O institutionalizarea economiei modeme in România 91

In aceste conditii, se impuneau schimbäri In Tnsäsi legea de constituire a

Camerelor de Comen. in anul 1868, guvernul vine cu un nou proiect pentru
modificarea legii din 1864. La modificarea proiectului si-a adus contributia si
Camera de Comen din Bucuresti, fapt care marcheaz5 prima manifestare a
uneia din atributiile importante ale institutiei. Noul proiect prevedea ca dreptul
de alegator pentru Camerele de Comen sä-1 poatà avea numai acei care
plätesc zeciuielile pentru Camere. Proiectul prevedea Inräturarea unora dintre
restrictiile importante din prima lege, and libertate Camerei sà-si publice
lucrärile In Monitorul Oficial sau In brosuri separate, fárä o prealabilà aprobare
a ministerului de resort. Dar cum aceste modificäri nu s-au concretizat decât In
legea din anul 18861, activitatea Camerelor de Comen din tara In perioada
1868-1886 a fost minim5 si s-a limitat, In special, la interventiile Camerei de
Comen din Bucuresti, la care s-au concentrat si propunerile celorlaite camere.
In perioada 1868-1886, Camera de Comen si Industrie din Bucuresti a
intervenit In discutarea si alcätuirea unor legi si regulamente de legi la solici-
tärile unor ministere sau din proprie initiativà.: 1868 - proiectul de regulament al
stárostillor; proiectul pentru Trifiintarea caselor de amanet; proiectul de
regulament pentru mijlocitorii de schimb (solicitat de Ministerul Agriculturii),
proiect de Inscriere a firmelor, proiecte de Infiintare a unor scoli de ucenici,
organizarea repausului duminical, proiect de lege pentru profesionisti
(premerg5tor legii meseriilor), Intemeierea unor burse In Bucuresti, Trifiintarea
registrului de Inscrierea a firmelor (alcätuit din proprie initiativ5 si aprobat In
intregime si introdus In legea din 15 martie 1884).
In anul 1871, Camera de Comen din Bucuresti alcätuia un referat asupra
regimului corporatiilor, In care se vorbea pentru prima datä de legea meseriilor.
In anul 1875, Camera de Comen si Industrie din Bucuresti era solicitatä
sä contribuie la revizuirea si Intocmirea unor importante acte de politic5
economicä: tariful vamal, legea licentelor.
In anul 1881, Camera cerea retragerea proiectului privind plata In aur a
drepturilor de varnk considerAnd prevederile ca "vexatorii pentru comen si
nefolositoare pentru stat".
Legea din martie 1884 asupra comertului ambulant poate fi consideratà
ca o creatie a Camerelor de Comen.
Cresterea puterii economice a comerciantilor, In primul rAnd, si a indus-
triasilor a impus interventii mai active din partea Camerelor de Comen si
Industrie pe '&0 ministere si guverne, In schimbarea atitudinii acestora fatä
de institutiile economice private. Cererile exprimate de Camere Tricä din 1868,
de modificare a legii lor de constituire In vederea acorarii unei mai mari
liberráti de actiune In privinta comertului si industriei, s-au impus si s-au
concretizat In noua lege din 10 mai 1886. Legea stabilea ciar atributiile consul-

1 MO nr. 31/10.05.1886

www.dacoromanica.ro
92 Victor AXENCILIC; Eugen GHIORGHITA; Come! SARBU

tative ale Camerelor pe langa ministere si guvern In privinta necesitatilor

dezvoltärii comerciale si industriale. Ministerele erau datoare sa le consulte
asupra schimbarilor care se impuneau In legislatia comerciala si industrial& in
crearea de burse, 7n impunerea de taxe vamale si tarife de transport etc.
Articolele 20 si 24 din noua lege prevedeau importante atributii adminis-
trative pentru Camere: administrarea burselor din circumscriptiile lor, a unor
institutii sau Intreprinderi create pentru necesitätile comertului si industriei -
antrepozite, docuri, scoli speciale.
Legea din 1886 facea un pas Inainte In asigurarea libertätii de actiune a
camerelor, In eliberarea lor de constrangeri si controlul administrativ al statului.
Camerele de Comert si Industrie obtineau o larga autonomie' In
activitatea lor si In exprimarea dorintelor lor, concretizate In alcatuirea unor
proiecte de legi noi, modificari de proiecte de legi provenite de la ministere,
publicarea fait restrictii a lucrärilor lor In buletine si lucräri proprii.
Pornind de la prevederile noii legi, Camerele de Comert sunt implicate
mai mult In politica economica a tad, ministerele si parlamentele cerand mai
insistent parerea acestora asupra proiectelor Tntocmite In parlament sau
invitändu-le sa Tntocmeasca proiecte noi. Camerele de Comert si Industrie se
transforma Tn institutiile cele mai autorizate sa-si spunä pärerea si sä formuleze
propuneri de Imbunätätire, nu numai a comertului si industriei, ci si asupra
finantelor, creditului, transportului etc. Cresterea fortei economice a comerci-
antilor si industriasilor a impus, Tncepand cu deceniul nouà al secolului trecut,
Camerele de Comert si Industrie ca principale institutii de promovare a noului
In economie, de modernizare a economiei, de raspandire si generalizare a
noilor relatii economice In Romania, In timp ce ministerele, create ca institutii
centrale de stat, inclinate prin organizare si prin personalul functionärosc spre
birocratism, ramâneau In anumite momente In urma cerintelor impuse de
procesele economice.
Anul 1887 marcheaza unele realizäri, datorate si contributiei Camerelor
de Comer si Industrie - Tnfiintarea unor antrepozite, a unor scoli de ucenici
controlate de acestea.
Din anul 1888, Camerele de Comert si Industrie pun In discutie organi-
zarea moderna' a burselor, propunand modificarea legii de constituire a
acestora prin luarea ca baza a principiului libertätii consacrat de legislatia
austriaca. Adoptarea acestui principiu urma sa duca la Tnlocuirea bursei
"privilegiate" (controlate de stat) cu bursa libera.

1 Se obtinea o largä reprezentare In camerä a comerciantilor, prin märirea consiliului

electoral, adäugarea dreptului electoral al femeilor care exercitau o profesiune
comercialä, adäugarea ca membri ai camerelor si directori de societäti comerciale si
industriale. Statul nu mai avea dreptul de a-si numi reprezentanti in Camere.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea i institutionalizarea economiei modeme in Rom'ania 93

In anul 1889, Camerele de Comert Industrie ivi realizau un deziderat

exprimat Inca din anul 1868 - dreptul de libera publicitate a lucrarilor lor, prin-
tr-un buletin propriu. in acelavi an se lua hotararea posibilitatii intrunirii
acestora In congrese la care sa se discute vi sa se ia hotarari asupra celor mai
importante chestiuni legate de dezvol tarea comertului i industriei.
Importante propuneri pentru reformarea sistemului fiscal prin Tnlocuirea
taxelor de accize, pentru asigurarea liberei circulatii a märfurilor In tara vi
dezvoltarea comertului intern le-au fäcut Camerele de Comert i Industrie In
anul 1893. Aceste propuneri vi-au gasit In mare parte exprimarea in marea
reformä a lui Emil Costinescu din 1903 privind desfiintarea barierelor vi
schimbarea modului de percepere a taxelor de accize.
insemnate sunt interventiile Camerelor In privinta modificarilor aduse In
codul comercial, In special cele relative la falimente (1893, 1894, 1897, 1899),
interventii In totalitate aprobate de guvern; In privinta masurilor de incurajare a
comertului i industriei (1896) importante sunt contributiile la intocmirea unor
proiecte de legi (asupra patentelor - 1897, asupra comertului ambulant - 1898),
studiile i propunerile referitoare la tariful vamal din 1904, lucrare minutioasä
care a tinut seama In mare parte si a admis propunerile Camerelor de Comert.
Propunerile Camerelor referitoare la modificärile legii vamale au fost luate in
seamä la votarea legii din anul 1905.
Un alt rezultat al activitatii Camerelor de Comert este reformarea
modernizarea unor institutii. Actiunea Inceputä de acestea incä din anul 1881
pentru modificarea legii burselor vi-a dat roadele In anul 1904, cand respectiva
lege a fost alcatuita dupä propunerile fäcute.
incepand din anul 1899, activitatea Camerelor de Comert vi Industrie din
tara s-a concentrat asupra organizärii vi tinerii congreselor lor, ca forma'
superioara de manifestare a activitatii institutiei, a vointei i hotararii de
modernizare a economiei, exprimate la nivel national de comerciantii si
industriavii organizati in Camere. Rezolutiile adoptate In urma lucrarilor
congreselor au fast facute publice prin Buletinul Camerelor de Comert si
Industrie si Tnaintate ministerelor de resort pentru a tine seama de ele In cazul
revizuirii i adoptärii unor legi.
Cele mai importante vi mai numeroase rezolutii s-au referit la activitatea
comercialä. Astfel, de la primul congres s-a sustinut necesitatea modificarii legii
falimentelor, prin extinderea prevederilor ei i la necomercianti. Limitate la
interesele marilor comercianti, Camerele de Comert vi Industrie au cerut
legislatorilor inlaturarea comertului ambulant, limitarea comertului mic, prin
desfiintarea unor târguri, balciuri, iarmaroace. O alta limita In conceptia
Camerelor de Comert a fost neadmiterea legii brevetärii inventiilor.
In politica vamala, congresele au sustinut adoptarea unui tarif vamal
protectionist (Congresul al 11-lea de la lavi din 1901) vi prevederea clauzei
natiunii celei mai favorizate.

www.dacoromanica.ro
94 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITA; Come! SARBU

In vederea dezvoltärii comertului, in cadrul lucrarilor congreselor (al

IV-lea, In special), Camerele au cerut desfiintarea taxei de cheiaj In porturi si
infiintarea zonelor libere pe langa porturile Braila, Galati si Constanta, apoi
organizarea comertului intern de cereale, imbunatatirea comertului pe uscat si
pe apa, reorganizarea docurilor si completarea utilajelor porturilor pentru
comertul de cereale.
Luptând pentru extinderea atributiilor administrative, Camerele de
Cornell au reusit sa impuna (legat de functionarea burselor) infiintarea
tribunalelor de arbitraj, realizata pentru prima data la Braila.
Prin activitatea lor, Camerele de Comert si Industrie s-au impus atentiei
publice, transformandu-se dintr-o institutie care "atarna de ministerul de resort,
fiind datoare a da guvernului pared si informatii asupra intereselor miscarii
comerciale si industriale" (cum prevedea legea din 1886), intr-o institutie
autonoma care a influentat, apoi a determinat adoptarea unor importante acte
de politica economica, In concordantä cu interesele comerciantilor si industria-
silor si, concomitent cu acestea, cu interesele economice ale ON.
incepand cu ultimul deceniu al secolului trecut, Camerele de Comert si
Industrie pot fi considerate, pe drept cuvänt - cum singure se defineau -
adevarate parlamente economice ale tarii, lar Camera de Comert si Industrie
din Bucuresti, la care erau concentrate toate propunerile de modernizare a
economiei din tar& ca "prima instantä economica cu caracter public din tara
noastra"1, dupa cum o caracterizeaza I. N. Angelescu In anul 1907.
La inceputul secolului XX, Camerele de Comert si Industrie au devenit
cea mai importantä institutie economica privata In orientarea economica mo-
derna a tärii, singura institutie privata pe la care, in mod obligatoriu (prin lege),
treceau toate actele de politica economica ce urmau sa fie adoptate In tara.
In subordinea Camerelor de Comert si Industrie si ca parti componente
ale acestora au fost Bursele de märfuri si valori.
Bursa din Bucuresti a luat fiintä in anul 1881, ca "reuniune a comerci-
antilor, cäpitanilor de vase, a mijlocitorilor de schimb de cereale si de märfuri,
de asigurari fluviale si maritime, de Inchirieri de vase fluviale si maritime pentru
a trata operatii comerciale de vänzari si cumparari de efecte publice si private,
de produse de once fel, de märfuri si de Inchirieri de vase".
infiintarea Bursei avea loc in urma indeplinirii urmätoarei proceduri:
Tnaintarea, de catre comerciantii unei localitäti, a unei cereri catre Camera de
Comert in care se justifica necesitatea Intemeierii institutiei si a mijloacelor
necesare functionarii. La propunerea Camerei de Comert adresatä Ministerului
Agriculturii, Industriei, Comertului si Domeniilor pentru Infiintarea Bursei,
aceasta Tnainta propunerea spre aprobare prin decret regal.

1 Buletinui Camerei de cornett si industrie din Bucuresti, XVIII, 1907, nr. 1, ian., p. 2.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea si institutionalizarea economiei modeme in Románia 95

Bursa era o institutie publica, afiliatä si subordonatä Camerei de Comert;

era constituita din corporatia bursei, comitetul de directie, camera arbitrará si
de conciliatiune si mijlocitorii oficiali.
Corporatia Bursei era formata din comercianti patentad din clasele I, II,
III, cu firme inscrise de cel putin doi ani si care se ocupau In mod obisnuit cu
operatii de bursa. La aplicarea primei legi, corporatia Bursei a fost formata de
Camera de Comert. Pariä la sfarsitul anului 1904, In corporatie erau 61 de
membri, dintre care cei mai importanti erau Banca Nationala a României,
Banca Mormorosch Blank, Societatea de Asigurari, Fabrica Letea si multe
societäti petroliere.
Prin componenta Comitetului de directie - format- din delegati ai
Ministerului Comertului, Ministerului de Finante, ai Camerei de Comert, Band
Nationale etc. - autonomia Bursei era limitatä.
Camera arbitrará si de conciliatiune judeca litigiile aparute Intre membrii
bursei sau Trite acestia si tele persoane fizice si juridice.
Mijlocitorii oficiali de schimb sau de märfuri erau persoane Imputernicite
expres pentru a mijloci operatiile de schimb si vanfäri-cumpärari.
Camerele de Comert au Tricercat imediat dupä promulgarea Legii
Burselor sä propuna proiecte de Imbunatatire a activitätii Burselor, de lärgire a
autonomiei acestora. Incercarea era facuta si In prima sedinta a Camerei din
anul 1888. in modificarea Legii Bursei se invoca principiul libertätii consacrat In
legislatia austriaca. In anul 1890, Camera de Comert din Bucuresti cerea
modificarea legii din 1886 In scopul asigurarii functionärii libere a Bursei.
Interventiile si propunerile insistente ale Camerelor de Cornell si Industrie
pentru modificarea legii patentelor cu unele prevederi legate de Burse, au avut
ca rezultat Intocmirea unui proiect guvernamental avizat favorabil si de
Camerele de Cornell In anul 1897. Dar dezbaterea legii intarzie si In anul
1902, la al patrulea congres al Camerelor de Comert de la Craiova, se hotara
crearea unei institutii legate de Bursa, si anume Tribunalele arbitrare, care
urmau sa Trilocuiasca Camerele arbitrare si de conciliatiune din cadrul
Burselor. Actiunea s-a incheiat cu succes prin Infiintarea primului Tribunal
arbitrar din tara.
In cadrul congresului al cincilea al Camerelor de Comert, se lua In
dezbatere anteproiectul alcatuit de Ministerul Agriculturii, Comertului, Industriei
si Domeniilor si trimis spre avizare Camerei. Noul proiect, cu unele modificari,
era avizat de Camere. "Principiul pe care se Tntemeia Intreaga economie a
acestui proiect - se arata In lucrarile congresului - era conform cu vederile
camerelor noastre si cu ale tuturor celorlalte camere din tara pentru ca
congresele de la Craiova si Braila se pronuntasera pentru sistemul burselor
libere cu corporatie compusä din acei care se ocupä In mod obisnuit de afaceri
de bursa..." Prin actiunea Camerelor se realiza astfel si pentru Bursa' aceeasi
libertate de actiune pe care o castigasera Camerele pentru ele.

www.dacoromanica.ro
96 Victor AXENClUC; Eugen GHIORGHlTÄ; Come! SARBU

Alte organizatii*i Avand exemplul unor categorii profesionale din

societati private sträinatate, agricultorii, comerciantii, industriasii s-au
orientat spre crearea unor institutii, organizatii si
asociatii profesionale avand ca scop revizuirea sau adoptarea unor legi
moderne de organizare economica a tarii sau pentru apararea intereselor lor
materiale In conditiile necesitatii reorganizarii generale a economiei OM.
Prima initiativa de creare a unei societati fusese luata Inca din anul 1835,
prin Societatea de agricultura, cu o aparitie si activitate efemerä.
Din deceniul noua al secolului al XIX-lea, apar Insa preocupäri constante
In crearea unor societäti de agricultura, Cu rezultate importante In influentarea
politicii economice a statului In privinta ramurii.
Despre unele din societatile Inflintate, documentele vremii nu ne dau
informatii suficiente. Astfel, despre o societate romana de agricultura si econo-
mie nationalä stim numai faptul cà avea o publicatie care a aparut In perioada
1881-1883.
In 27 aprilie 1882, la Iasi, se lua initiativa Infiintärii Societatii de economie
0 agricultura romäne.
In septembrie 1885, la Turnu Severin, se Tncerca Infiintarea Societatii
comerciale agricole pentru dezvoltarea comertului, agriculturii si industriei
nationale.
In anul 1885, aparea societatea Cercul agricol, avand ca publicatie
Cultivatorul, disparut In acelasi an, o data cu Incetarea activitatii societätii.
In acelasi an, la Craiova, lua finta o societate a proprietarilor si arenda-
silor sub numele de Societatea agricola pentru Inflorirea agriculturii si indus-
triei. Noua societate se organiza avand ca scop: activitatea pentru Inflorirea
agriculturii si industriei nationale, mijlocirea vanzärii si arendarii de mosii,
procurarea de masini agricole perfectionate si vite de rasa.
La 24 ianuarie 1889, s-a initiat Trifiintarea unei noi societati agricole -
Societatea centrala agricola a marilor proprietari din Romania, realizata In
sedinta din 19 februarie 1889, prin Intrunirea primilor 150 de membri.
In anul 1891, P.S. Aurelian Incerca sa puna bazele unei societäti stiin-
tifice de agricultura. in acelasi an, un grup de tineri agronomi, sub presedentia
lui P.S. Aurelian, luau initiativa crearii unei societati numita Progresul
agriculturii.
Spre deosebire de toate celelalte societati agricole, unele doar in fazä de
proiect, altele cu o activitate efemerä, Societatea centralä de agricultura din
Romania s-a impus printr-o activitate sustinuta de ridicare a agriculturii
romänesti. Aceasta avea un important suport material din partea marilor
proprietari agricoli, care constituiau In fapt cea mai mare parte din numärul
membrilor societatii.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea $i institutionalizarea economiei modeme Tr; Romänia 97

Dupa publicarea primului ziar al societatii intitulat Economia agricolä (20

aprilie 1890 - 1 ianuarie 1891), Isi face aparitia (In locul primului ziar) Jumalul
Societätii Centrale de Agriculturà din Romä nia, importanta publicatie econo-
mica' periodic& Indrumata de societate spre orientare modernä a agriculturii, a
economiei tarii.
In anul 1900, din initiativa unor senatori, a luat finta Societatea agrarà a
marilor proprietari agricoli(recunoscuta In Senat ca persoana juridica si moralä
In anul 1906). Societatea Tsi propunea de la inceput dezvoltarea initiativei
private si Inlaturarea practicii de a astepta totul de la stat. Societatea urmärea
dezvoltarea agriculturii pe mai multe planuri: prin organizarea unei exploatari
rationale bazate pe bune cunostinte agricole, prin scoli practice de agricultura
din fiecare judet; asigurarea agriculturii cu capitaluri procurate prin crearea
unor institutii de credit si ajutor reciproc, prin Infiintarea de sindicate si societäti
cooperatiste, adoptarea unui sistem rational al darilor publice; organizarea unei
administratii ocrotitoare a proprietatii funciare.1
Societatea agrara a marilor proprietari s-a impus, atat prin rolul politic al
membrilor sal, cat si prin activitatea ei, In special prin organizarea unor
congrese ale "agrarienilor" (In 14 decembrie 1902, mate 1904 si octombrie
1906), Incheiate cu rezolutii importante In privinta dezvoltärii agriculturii. Astfel,
congresul din anul 1904 a facut guvernuiui importante propuneri In privinta
ocrotirii de catre acesta a comertului indigen cu produse agricole, a unui tarif
minimal (cu caracter fiscal pentru a ocroti produsele agricole) si maximal -
perceperea de taxe vamale ridicate care sä fie aplicate tarilor care taxeaza
greu sau opresc importul cerealelor si animalelor din Romania; scutirea de taxe
pentru masini agricole.
Cele mai importante hotärari In privinta dezvoltärii agriculturii si a
comertului cu cereale au fost luate la congresul al treilea al societatii, tinut In
22-23 octombrie 1906.2
S-au Tncercat si alte forme de ajutorare a agriculturii, de orientare a ei
catre economia de piata. In anul 1908, ca urmare a numeroaselor demersuri
ale societätii de agricultura, au luat finta sindicatele agricole In mai multe
judete - Vlasca, Teleorman, Ramnicu Sarat, Buzau, lalomita, ultimul fiind cel
mai activ. S-a creat apoi Uniunea sindicatelor agricole, care, prin activitatea ei,
a reusit sa °Mina Trnbunätätiri pentru comercializarea produselor agricole.
In anul 1901, a fost creatä Societatea nationalä de agriculturäl (propusa
Inca din 1897 de P. S. Aurelian, ca ministru al agriculturii), ca organ oficial al

1 Agrarul, I, nr. 1, 1 mai 1901.

2 infiintarea unui sindicat agricol; interventie pe 15 ng5 guvern pentru schimbarea
tarifelor pe CFR; intocmirea unui regulament tip pentru organizarea si functionarea
oboarelor de cereale din tall; organizarea pietei muncii; reducerea taxelor de
transport pentru uneltele agricole, cereale si seminte; Inffintarea de magazii si silozuri
In tarä; stabilirea dreptului de proprietate in Dobrogea.

www.dacoromanica.ro
98 Victor AXENCIUC; Eugen 01-11ORGHITÀ; Come/ SARBU

agriculturii, cu un buget din partea Ministerului Agriculturii. In calitate de organ

al intereselor agricole ale OM, Societatea nationala de agriculturä avea ca
scop principal dezvoltarea agriculturii si industriei agricole. Ca organ oficial,
societatea urma sa fie consultatä de diferite autoritati asupra tuturor legilor si
regulamentelor privitoare la agriculturä. Societatea Isi propune sa faca anchete
agricole, inspectii de studii, sä organizeze expozitii, concursuri agricole, comisii
agricole In fiecare judet.
S-au creat si societati pe ramuri: Societatea viticultorilor, Societatea
progresul silvic, care au activat sporadic, atragänd atentia asupra existentei lor,
prin horárarile luate In cadrul unor congrese.
Aceste societati au atras atentia opiniei publice prin Intemeierea unor
publicatii periodice, organizarea unor conferinte pe teme privind economia
agrara, a unor congrese Incheiate prin adoptarea unor rezolutii, publicate spre
cunostinta publica sau Inaintate guvernelor si parlamentelor pentru influentarea
politicii economice.
Dezvoltarea industriei a impus si aparitia unor societäti ale industriasilor,
societäti avänd ca scop alcatuirea mor programe de dezvoltare a industriei,
adoptarea unor masuri care sa fie aduse la cunostinta guvernantilor, pentru
cresterea productiei industriale interne si protectia In fate concurentei produ-
selor straine.
In anul 1891 la nastere la Bucuresti societatea "Industria", având Trisä
preocupad de mica importanta pentru dezvoltarea industriei: organizarea de
expozitii industriale, publicatii de popularizare si conferinte pe teme economice,
dar si interventii pe ranga autoritati pentru acoperirea mor nevoi ale industriei.
Cea mai importanta societate creata de industriasi a fost Uniunea
generala a industriapor din Romania. La apelul inginerului G. Assan, la 27
ianuarie 1903, a fost Infiintata de 104 membri fondatori - mari industriasi - noua
uniune profesionalä privata. Forte detinutä de membrii socierátii In cadrul
industriei nationale a impus legislatorilor sä tina seama de parerile si
propunerile exprimate de Uniune In privinta orientärii politicii industriale a
statului, accentul punându-se pe adoptarea principiului protectiei industriei
românesti. Uniunea generalä a industriapor a impus mentinerea unor mäsuri
protectioniste - a taxelor protectioniste In cadrul tarifului vamal, modificarea
mor dispozitii care lezau interesele exportatorilor de Mina'. Uniunea a intervenit
si In luarea unor mäsuri legate de activitatea industriará sau de dezvoltare
economica In general. A intervenit pentru modificarea maximului taxelor
comunale, reglementarea muncii femeilor si copiilor In fabrici si ateliere, In
aplicarea legii meseriilor, adoptarea legii brevetelor de inventii. Cea mai

1 Compusä din 60 de membri alesi pe viatà ca membri titulad corespondenti onorifici si

corespondenti str5ini.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea i institufionalizarea economiei modeme Tn România 99

importantä contributie a fost Trisa Intocmirea unui proiect de lege pentru

Tricurajarea industriei nationale.
Publicatille periodice dau 1irisi asupra altor asociatii i societal' private
profesionale, create In vederea abordarii teoretice a problemelor economice,
cu propuneri pentru trnbunatatiri in viata economica a tad: Societatea de studii
economicel , infiintata In anul 1902 de economist' si ingineri cunoscuti In epocä
- D. C. Crupenski, ing. Schawe, Chr. Staicovici, F. Robin, D. C. lonescu, C.
Popovici, Gr. Antipa.
In anul 1908 au luat fiinta Cercurile comerciale i industriale, avand
pentru inceput 138 de membri. La congresul tinut la Bucuresti In septembrie
19092 s-au luat importante hotarki care urmau sä fie aduse la cunostinta
guvernului: reformarea impozitelor; desfiintarea cartelurilor i cooperativelor;
abolirea monopolului bauturilor spirtoase; Infiintarea de band si case de
ajutorare si de pensii In toate orasele tärii; Infiintarea, cel putin in resedintele
de judete, a unor scoli profesionale de comert, meserii si agricultura.
Printre societatile create in tara In scop economic este si Sfatul
negustoresc (1914). Acesta era compus din trei comisii: de studii, de
propaganda, financiará. Activitatea lui s-a concretizat In special prin memorii
Tnaintate ministerelor - de industrie, de justitie, relative la stabilirea preturilor.
Dupa aproape 50 de ani eforturi, de cautäri, de succese si insuccese,
societatea romäneasca se prezenta In preajma primului razboi mondial cu un
cadru institutional al economiei de piata creat.
Institutiile de stat, in principal ministerele economice, trecand prin
transformäri succesive, s-au organizat pe ramuri distincte: agricultura, comert,
industrie, finante, cu sarcini concrete In dezvoltarea ramurilor respective. Pe
parcursul timpului, raspunzand unor noi necesitati, s-au creat noi organisme,
institutii economice centrale cu atributii consultative in cadrul unor ministere
sau legate de sarcinile acestora.
Concluzii Din initiativä privatä au luat fiinta institutii economice noi ale
comerciantilor, industriasilor, agricultorilor, care si-au extins
organizarea i actiunile In baza extinderii libertatii de actiune, a forte'
economice a acestor categorii sociale. Au luat finta Camerele de Cornell in
principalele orase din tara, extinzändu-si treptat atributiile si libertatile In
orientarea dezvoltarii economice a OM. Apar societal', asociatii, uniuni, cluburi
economice care, convocate In sesiuni i congrese anuale, au fäcut importante
propuneri pentru orientarea spre o economie modernä, publicandu-le in
buletine i lucräri proprii sau Tnaintandu-le ministerelor sau parlamentului.
S-au produs schimbäri si In atributiile unor institutii centrale de stat sau
private, caracterizate la Inceput printr-o tendinta de extindere, diversificare a

Bursa, 1902-1903, nr. 'I, 19 iu111 aug., p. 14.

2 Bursa, VIII, 1909, nr. 379, 18/31 oct., p. 808.

www.dacoromanica.ro
100 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITÀ; Come! SiiRBU

acestora, apoi printr-un proces de transfer al unora din atributiile institutiilor de

stat spre institutiile private, profesionale, ex., initiativa legilor, Infiintarea pi
administrarea unor institutii de profil.
Cercetarea intreprinsa scoate in evidenta anumite asemänari vi
deosebiri ale procesului de formare vi dezvoltare a cadrului institutional al
economiei moderne din Romania si din alte täri din Europa Occidentalä In
special.
De la Inceput se desprinde decalajul in timp al procesului creärii
economiei moderne vi a cadrului institutional corespunzätor. in timp ce In unele
pi occidentale acest proces, Inceput din initiativa privatá Inca' din secolele XI l-
XIII, iar la nivel statal Inca din secolul XVII (Anglia) vi secolul XVIII (Franta),
apare deja desävarvit la jurnatatea secolului al XIX-lea, In Romania momentul
de Triceput se plaseazä in deceniul vase al acestui secol. in pile occidentale,
formarea vi dezvoltarea cadrului institutional modern a fost un proces lent,
Intins pe o perioadä Indelungata, in timp ce In Romania si unele täri vecine,
acest proces a parcurs o perioada care se Intinde pe numai vase decenii,
avand avantajul existentei unor legi moderne vi exemplul Odor occidentale,
dar vi dorinta de a micvora decalajul existent.
In Odle occidentale, legislatia vi institutiile economiei moderne au apärut
avand ca bazä unele cutume din centrele economice importante, care s-au
extins vi s-au impus la Intregul teritoriu al tarilor respective vi au contribuit In
oarecare masura la procesul de unificare. in Romania, elementele incipiente
ale unei economii moderne au fost slabe vi nu au putut impune legi vi institutii
moderne; aici s-a Infaptuit mai Tritai unirea vi apoi s-au adoptat legi moderne.
In Apus, legile vi institutiile moderne au aparut vi s-au impus ca o
consecintä a dezvoltarii economice, a transformärilor produse In organismul
economic, fapt care a determinat o aplicare consecventá a legilor vi o
funcVonare de la Inceput vi eficientä a institutiilor.
In Romania, din dorinta unei modernizari rapide, s-au impus legi vi
institutii moderne unui organism economic Inca neevoluat si neadecvat
acestora, imediat dupa Unirea din 1859. Consecinta a fost neputinta aplicarii
consecvente a legilor vi functionarii imediate a institutiilor nou create.
Existá importante deosebiri vi In privinta relatiei dintre institutiile de stat vi
institutiile private, a sensului transferului de atributii dintre acestea. Asffel, In
timp ce In Apus institutiile private, caracteristice unei economii moderne, au
aparut inaintea celar de stat, trecand apoi unele atributii catre institutiile
centrale de stat, In Romania s-au creat mai Intai institutiile de stat, care, pe
parcursul timpului, ca urmare a crevterii fortei economice a unor categorii
sociale - comerciantii vi industriavii - vi-au trecut unele atributii noilor institutii
particulare.
Principalele asemanäri rezidä in continutul legilor modeme adoptate vi In
organizarea institutiilor create.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea §si institutionalizarea economiei modeme In Romänia 101

In preajma primului ràzboi mondial, cadrul institutional al economiei de

piatà moderne In România apare constituit. Dup5 organiz5ri si reorganiz5ri
'timp de peste cincizeci de ani, acest cadru institutional a ajuns la un stadiu de
dezvoltare In care institutiile centrale de stat de reglementare a economiei de
piatà functioneazä concomitent si se completeaz6 cu institutii private.
Important de relevat este si faptul c6 In acel moment România era dotatä
cu institutiile cele mai moderne ale economiei de piatà existente si in prile
europene avansate.

www.dacoromanica.ro
 sistemului legislativ
IVActiunea
si institutional modern in
dezvoltarea economico-socialá.
a Rominiei
Consecintele reformei lnstitutionalizarea noului sistem agrar a produs
agrare adanci transformäri In viata täränimii si a Intregii
societäti. Ele nu pot fi reduse doar la rezolvarea
problemei agrare din vechiul regim - eliberarea iobagilor, a cläcasilor si
Inzestrarea lor cu pämänt, efectele lor vizänd restructurarea In ansamblu a
sistemului economic si social.
In primul (And, legiuirile agrare au constituit momentul crucial al Inläturärii
regimului feudal, obstacol principal In procesul de democratizare si
modernizare a societätii; ele reprezintä hotarul dintre vechiul sistem social
agrar si cel nou In devenire.
In al doilea ränd, ele au avut un caracter de revolutie agrarä, schimbänd
un regim social-agrar - cel feudal - cu altul - mosieresc-täränesc, care prin
reforma agrarä urmätoare, din anul 1921, se va transforma In regim
preponderent agrar-täränesc. Prin reformele mentionate s-a Inceput procesul
secular de transformare pe cale extraeconomick respectiv prin mäsuri
legislative, de stat, a marii proprietäti funciare In mic6 proprietate täräneasck
proces continuat si desävärsit prin exproprierile si Improprietäririle din anii 1921
si 1945.
Legislatia agrarà, Inläturänd regimul feudal agrar, a asezat raporturile
sociale din agriculturä pe baza proprietätii private si a muncii eliberate;
täränimea cläcasä, 2/3 din populatia ruralà a OM, a devenit libel-5 din punct de
vedere juridic, un pas hotärätor In democratizarea tärii, a egalitätii cetätenilor.
Nu corespunde realitätii istorice teza, cu largä circulatie In literatura
istoricä si economicä din ultimele decenii, dupä care, prin reformele agrare,
proprietatea funciarà ar fi devenit proprietate de tip capitalist. Proprietatea
mare liberk ca si cea mic6 täräneascä liberà se Tritälnesc pe scarà restränsä
In diferite societäti entice si medievale, färä sä Imbrace continutul relatiilor
specifice dominante, ce nu poate fi confundatä sau identificatä cu proprietatea
de tip capitalist, care presupune cel putin trei conditii: activitatea de productie
sá fie bazatä pe investitii de capital, lucrAtori agricoli salariati, iar productia
rezultatà sä fie destinatä pietei; nici una din aceste conditii nu era Indeplinità
mica exploatatie täräneasck numai o singurà conditie - productia marf5 - era
Indeplinità de marea exploatatie mosiereasa Cu atät mai mult, departe de

www.dacoromanica.ro
Legiferarea 0 institufionalizarea economiei modeme in Roma' nia 103

realitatea istorica este afirmatia din unele lucräri ca, dupa reformele agrare,
capitalismul a devenit dominant In agricultura româneasca.
Proprietatea funciará si exploatatia agricolä mica si mare, dupa reformele
din secolul trecut, vor evolua cu tendinte specifice:
mica proprietate si exploatatie taräneasca, avand tendinta de diferentiere
si polarizare;
marea proprietate si exploatatie mosiereasca cu tendinta de descentra-
lizare (prin Irnpartiri la mostenitori si vanzäri).
Ambele forme vor genera, Incet si greoi, cu träsaturi diferite, elemente
ale capitalismului agrar taränesc-mosieresc si, mai slab, fermier.
In urma reformelor agrare, s-a produs o largä deschidere spre dezvol-
tarea productiei si schimbului de marfuri; transformarea In bunuri disponibile si
libere de vanzare aproape a Intregului parnant al OHL a unor mari proprietati
agricole si, potential, a fortei de muncä a milioane de tärani a constituit conditia
celui mai spectaculos salt In amplificarea productiei de märfuri; In deceniile
urrnatoare reformelor au sporit de cateva ori tranzactiile de vanzare atat a
parcelelor de pamant, a cantitatilor din ce In ce mai mari de produse agricole,
cat si angajarea bratelor de muncä täränesti In agricultura si In alte domenii.
Economia marfark de piatä, fundalul economic al tranzitiei de la feuda-
lism la capitalism, a dobandit o extensiune fära precedent; pe aceastä baza vor
aparea treptat si tot mai frecvent elementele constitutive ale capitalismului:
acumularea capitalului, munca angajata, piata libera adecvatä, Intreprinderea
moderna de productie.
Legea ruralä din anul 1864, din Romania, a pus bazele organizärii auto-
nome a populatiei rurale, masura de importanta nationalä: constituirea comu-
nelor ca entitäti administrative locale cuprinzand peste 80% din locuitorii tarii.
Reformele agrare au reprezentat astfel factorul social-legislativ prealabil
decisiv al creärii conditiilor de modernizare In viitor a OM In toate sferele vietii
materiale si spirituale.
intre deficientele principale ale reformelor agrare, pe larg dezbatute de
criticii lor, sunt de semnalat excluderea de la Improprietarire a zeci de mii de
Omni, plata ridicatä a despagubirilor suportate de tärani etc.; dar cele mai grave
au fost: insuficienta parnantului pentru o parte a taranimii si privarea taranimii
Trnproprietarite din Romania de päsuni si fânete necesare hranei vitelor.
Regimul agrar in tarile Europei Occidentale, desfiintarea iobägiei si acumula-
rea primitiva a capitalului au condus, In unul-douä secole, la
formarea unei structuri clasice a raporturilor agrare: marii proprietari funciari -
detinätorii pamantului; arendasii - capitalisti agrarieni sau fermieri - care
arendeazä pamântul de la proprietarii fundan, investesc capital In mijloace de

www.dacoromanica.ro
104 Victor AXENCIUC; Eugen GH1ORGHITA; Come! SARBU

muncA si salarii si organizeazä procesul de productie si exploatatia agricolk

lucrätorii agricoli salariati care, neavänd alte mijloace de existentä, se
angajeaz5 pentru salariu sä munceascä la arendasi.
La rändul ei, si täränimea s-a transformat; o parte mai mic5 In fermieri
producätori de märfuri agricole pentru piará, alta, pierzänd pämäntul, a devenit
o masä mare de lucrätori salariati agricoli la fermele mari sau la marile plantatii
si exploatatii capitaliste. Acestea sunt, expuse simplificat, conditiile agriculturii
modeme capitaliste Infäptuite pe parcursul câtorva secole.
In Romänia, dupä 1864, nu puteau exista asemenea conditii pentru ca
agricultura sä evolueze direct pe cale capitalistä: nici capitaluri pentru investitii
agricole pe mosii, nici lucrätori salariati - täranii primiserà pämänt si aveau
propria gospodärie.
Productia agricolà Inainte de reforma agrarä a functionat pe baza
mecanismului feudal, Intemeiat pe legäturi economice de interdependentä si
complementaritate impuse de puterea feudal& intre obiectul muncii - pämäntul
- apartinand boierilor, pe de o parte, si mijloacele de muncä - vite, unelte, care
etc. - si bratele de munc5 apartinând cläcasilor, pe de altä parte. Numai
imbinarea acestora Tntr-o anumitä relatie punea In functiune procesul de
productie.
Reforma de la 1864 - prin separarea proprietätii asupra pämäntului a
mosierilor si a täranilor, prin statuarea proprietätii libere private si eliberarea
täranilor de obligatii feudale - a rupt sistemul de legäluri functionale feudale
Intre cele douä clase care asigurau articularea factorilor de productie si
desfäsurarea productiei sociale.
Aceastä rupturà ameninta Cu dezorganizarea marii productii agricole, cu
paralizarea ei. Mari proprietari au rärnas Cu 2/3 din pämäntul tärii, dar nu
dispuneau de capitaluri bänesti, nici suficiente vite, unelte agricole si nici brate
de munc6 necesare ca sä cultive mosiile; o parte din täranii eliberati si
Improprietäriti cu pämänt, posedänd vite de muncä, unelte si brate de lucru,
puteau sä-si ducä autonom gospodäria; altä parte, mai redusä, poseda pämänt
insuficient sau nu avea deloc; lar toatä täränimea, fostä cläcasä, nu avea In
proprietate päsuni si fânele pentru hrana vitelor.
Solutia imediatä era una singúrä: sä se revinä la sistemul "comple-
mentar" anterior, cunoscut si practicat, de "cooperare" dintre tärani si mosieri,
dar In alte forme si dictat de noile conditii juridice.
Aceastä solutie s-a aplicat din initiativa si In interesul marilor proprietari,
vital interesati sä nu le rämänä mosiile nelucrate, dar si din necesitatea
täränimii. Ea a fost ridicatà la rangul de problemä de interes national si aplicatà
printr-o legislatie specialà, deasupra legilor de baz6 ale phi.
In 1866, la doi ani dupà reforma agrarä, ani consecutivi de secetà, se
adoptà legea tocmelilor agricole ca baz6 juridic5 a viitorului regim agrar. Pänä

www.dacoromanica.ro
Legiferarea i institufionalizarea economiei modem& In România 105

la 1907, s-au promulgat i alte legi asernanatoare, li s-au fäcut modificari, dar
esenta lor a ramas aceeasi.
Mecanismul Invoielilor agricole räspundea necesitätilor sociale obiective.
Pentru nevoile lor de pämänt, de izlaz i fânete, de produse agricole In
anii de foamete, de bani, credite etc., taranii apelau la mosieri i arendasi;
acestia le satisfaceau cererile, Insa le impuneau In schimb sä presteze munca
pe mosii In conditii cerute de ei; tranzactiile se conveneau In contractele de
Invoieli; pamantul arendat de tärani era lucrat In dijrna, era platit In munca,
produse sau bani; taranii plateau datoriile pentru izlaz, credite etc. tot in zile-
munca necesare cultivärii mosiilor sau in bani. Majoritatea acestor schimburi
economice reprezentau un troc, o forma de economie naturalä.
Contractele de Invoiala se Incheiau verbal sau In scris, Trite marii
proprietari sau arendasii mosiilor i grupuri de tärani Invoiti sau sate Tritregi, pe
termen de pana la 5 ani cu prelungiri.
Povara i gravitatea contractelor nu consta in aceastä relatie specifica a
schimbului, ci In prevederi adesea Tnrobitoare, impuse täranilor Invoiti si
acceptate de acestia pentru ca nu aveau alta iesire: pretul zilelor de muncä era
socotit de mosieri la nivel scazut, mult sub cel curent din sezon; datoriile si
dobanzile la ele cresteau si Invoitii rämäneau mereu datori mosierilor, de pe un
an pe altul, i obligati sa faca noi zilé de munca; contractele de Invoieli, de
regula Tnainte de expirare, se reInnoiau pe o nouà perioada, continuandu-se
astfel angajarea Invoitilor pe zeci de ani la mosie i In conditii tot mai grele. in
acest fel, fiecare mare proprietar i arenda îi putea asigura dinainte, pe
cativa ani, munca taraneasca cu mijloace de lucru pentru cultivarea mosiei;
contractele prevedeau ca Invoilii sa execute Intai lucrarile pe mosie; numai In
timpul rämas puteau munci ogorul propriu, Intärziere ce dauna productiei
agricole täranesti.
Legea Invoielibor agricole apärea drept o lege exceptionala, calificatä de
multi autori drept anticonstitutionala, Tntrucal toate neIntelegerile rezultate din
invoieli nu urmau calea juridicä normalä la instante de judecata, conform
dreptului comun, ci erau "rezolvate" de organele administrative locale si
jandarmerie; consiliul comunal, primarul erau prima si ultima instanta care
decidea, iar acestea se aflau practic la dispozitia proprietarului sau
arendasului, astfel ca" Tnvoitii nu-si puteau afla dreptatea cauzei.
Legea prevedea scoaterea cu forta a täranilor Invoiti la lucru pe mosie,
pentru executarea sarcinilor din contracte, iar la nevoie interveneau jandarmii
si armata sa-i determine.
Drepturile politice trunchiate ale täränimii - votul cenzitar In care un
alegator taran dispunea doar de 1/50 din votul unui alegator obisnuit
analfabetismul de masa vizand 70-80% din tärani, necunoasterea legilor,
coruptia organelor locale, pe de o parte, si puterea discretionarä a mosierilor
marilor arendasi asupra satelor, pe de alta, au generat abuzuri neIngrädite.

www.dacoromanica.ro
106 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITÀ; Come! SARBU

Acestea au Inrautätit de douä-trei ori mai mult conditiile de munca si

exploatarea taränimii Invoite In raport cu prevederile legii Invoielilor agricole:
zile mai multe de lucru decat In contracte, masuratori false ale pamantului
arendat, Incarcarea datoriilor din contracte etc., la care se adaugau numeroase
pedepse: confiscarea bunurilor, animalelor, bataia pentru taranii nesupusi etc.
Aplicata In conditiile mentalitatilor si atitudinilor discretionare ale marilor
proprietari si arendasi, ale lipsei conditiilor democratice la sate, legea invoielilor
agricole, elaborata ca lege de parteneriat, a devenit un instrument monstruos
de asuprire si Impilare a majoritätii taränimii.
De-a lungul celor cinci decenii de domnie a regimului Invoielilor agricole,
contractele au modificat conditiile in defavoarea taranimii: munca prestata de
tärani era socotita la preturi mici, Insa arenda parnantului, dijma luata de
proprietari si arendasi se aflau In crestere.
Din anchetele Intreprinse In anul 1907 reiese Ca In perioada de 36 de ani
- 1870-1906 - pretul zilei de muncä socotit täranilor a crescut doar de la 0,98 lei
la 1,33 lei, iar arenda pamântului platita de tarani mosierilor In munca, produse
sau bani a fost sporita In medie de la 20 la 48 lei/ha;1 dijma data de la-rani la
1864 se socotea In medie 10-15%, dar In anul 1906 ajungea la 40-50%, deci
de 4-5 ori mai mare. Extorcarea täränimii Tnvoite a condus la säräcirea unei
mari pärti a ei, la pierderea pamantului si la Inräutatirea conditiilor de viatä, la
unele categorii chiar mai mult decal in vechiul regim feudal.
Dupä aprecierile lucrarilor de specialitate, In jurnatate de secol, treptat,
au intrat In sistemul Invoielilor agricole 50-60% din totalul gospodariilor
taranesti. Restul gospodariilor, majoritatea de la coline si de la munte, si unele
mai Instarite de la campie si-au desfasurat activitatea In afara legaturilor
directe si a consecintelor regimului agrar mosieresc: situatia lor a fost relativ
mai buna si au realizat un anumit progres.
Un factor agravant al raporturilor agrare l-a constituit marea arendäsie
speculativa. Latifundiile, In proportie de 50-70%, erau luate In arenda de mari
arendasi, astfel ca taränimea de fapt era supusä In principal exploatarii directe
a acestora; In marea lor majoritate, ei nu fäceau investitii, ci practicau acelasi
sistem de Invoieli pentru lucrarea parnantului cu munca si inventarul Väranesc,
dar conditiile impuse deveneau mult mai grele; contractele de Invoiala de la
Inceputul secolului XX arata ca arendasii Inchiriau mosiile de la marii
proprietari cu 20-30 lei/ha anual si le subarendau taranilor cu 50-60 lei/ha,
dubland sau tripland venitul lor si exploatarea täranimii.
S-au format chiar asociatii de arendasi, numite de presa vremii, pentru
caracterul lor monopolizator, trusturi arena' sesti, care au ajuns sa la In arena
de la marii proprietari zeci de mosii, cu suprafete de 150.000-270.000 ha, pe

1 Victor Axenciuc, Evolutia economic5 a Roma' niei. Cercetéri statistico-istorice, 1859-

1947, vol. II Agricultura, Bucure0, Editura Academiei Romäne, 1992, p. 276.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea 0 institufionalizarea economiei modeme in Roma' nia 107

teritoriul catorva judete, cum a fost cazul In Moldova. in aceasta situatie,

pränimea In nevoie se putea invoi numai cu arendasii, In conditii mult mai
grele decal cu mosierii. Din rândul acestor arendasi, multi imbogatiti au devenit
apoi mari proprietari, cumparând mosii, iar altii s-au transformat in capitalisti
agrarieni ce utilizau capitaluri si lucratori salariati pe mosiile lor. Dupà
räscoalele din anul 1907, In urma legislatiei promovate, pentru a relaxa
impilarea täränimii invoite si a controla raportul dintre marea proprietate si
säteni, regimul agrar devine mai suportabil; Trite 1907 si 1916, situatia
economic5 a täränimii a cunoscut o evidenta imbunätätire.
Consideratii asupra Regimul agrar dupä reforma din 1864 a fost
regimului agrar de supus frecvent criticilor si dezbaterilor; s-au scris
tranzitie. Specificul sac, numeroase articole si lucräri - poate cea mai
bogatà literatura socialä din perioadà.
Regimul agrar a primit variate denumiri, ca: "semifeudal" sau "semiiobag"
sau direct "iobag", "rämäsitä feudalà" etc. in literatura social& el a intrat insä ca
"neoiobägie", notiune consacratà de liderul socialist C. Dobrogeanu Gherea in
lucrarea de analiz6 sociologicä, de mare räsunet, intitulatà Neoiobägia.
Ulterior, o serie de istorici si sociologi au subscris la aceasta formulä:
dupà pärerea noastrà ins& ea nu punea accentul pe transformärile radicale,
mentionate mai sus, intervenite In proprietatea si relatiile agrare, ci pe
reziduurile vechiului regim si practicile ilegale utilizate in noul regim agrar.
Consideräm cä. In plan istoric, pe termen lung, mai importante pentru
Intelegerea si evolutia ulterioarä a agriculturii au fost Tnnoirile produse In
continutul sistemului social-agrar, dei mai persistau forme, it" mäsite ale
vechilor relatii agrare. Ca urmare, acest regim poate fi caracterizat mai adecvat
ca mosieresc-täränesc, bazat pe relatii de dijmä, marcate de cadrul juridic al
invoielilor agricole.
Notäm c5 prin mosierime, In Romania perioadei respective, se
desemneaz5 nu numai marele proprietar fundar, ci si acea categorie specificä
economico-socialä, personificatä prin tipul de gospodarie de mare exploatatie
agricolä färä capital, färä mijloace de munc6 si Mil lucrätori salariati sau cu
aceste elemente insuficiente pentru o functionare autonornä, si care asigura
procesul de productie, In principal, prin arendarea In dijmä a pärnantului marii
proprietäti.
Chiar dacä nu cuprindea In raporturile sale de dependentä si exploatare
decât 50-60% din täränime, prin acest regim se realiza majoritatea productiei
agricole maría. Caracterele regimului agrar mosieresc postreformä pot fi
definite prin luarea in considerare a urmätoarelor elemente:
proprietatea funciark mare si mica', libera particularä;
täranimea eliberatä de obligatii feudale si In majoritate Improprietaritä cu
pärnânt;

www.dacoromanica.ro
108 Victor AXENClUC; Eugen GHIORGHITÀ; Come/ SARBU

o mare parte a solului arabil, päsunile si fânetele In posesia marii

proprietäti;
lipsa conditiilor fundamentale ale exploatärii moderne - capitaluri bänesti
si mijloace de munc6 - la dispozitia marilor proprietari sau arendasi
pentru cultivarea independentä a mosiilor;
lipsa practicii, insuficienta experientei si a personalului specializat pentru
organizarea exploatärii moderne a mosiilor;
insuficienta pämäntului arabil al unei 00 - 1/3 - a täränimii, lipsa de
päsuni si fânete la majoritatea täränimii si imposibilitatea desrásurärii
independente a gospodäriei sale;
existenta, In patrimoniul täränimii, a mijloacelor de muncä - unelte
agricole, vite de tractiune - si a bratelor de muncä, mult peste necesarul
gospodäriilor proprii, deci a fortelor de muncä rurale, capabile sä lucreze
Intreaga suprafatä agricolà a tärii;
necesitatea imperativä a "cooperärii" intre täränimea In nevoi si marii
proprietari si arendasi pentru desfäsurarea productiei agricole pe marea
exploatatie, sub conditiile impuse de ultimii;
traditia Indelungatà a "simbiozei" de conlucrare Intre marea proprietate si
täränime, obisnuinta practicärii Tnvoielilor agricole si necesitatea
bilateralä pentru pärtile contractante.
Legislatia Invoielilor agricole - jurisdictie specialä si singura de
reglementare a raporturilor contractuale dintre mosieri si tärani - a fost axul
cardinal al regimului agrar mosieresc-täränesc; temeiul economic si expresia
concentratä a regimului agrar le reprezenta dijma In formele sale: la tarla, "in
produse, 7n bani sau combinate; ea constituia si motorul mecanismului
raporturilor regimului agrar.
Stadiul incipient al democratiei romänesti, In general, si inexistenta ei la
sate, In special, In acea perioadä, permitea abuzuri neingrädite si
nesanctionate ale majoritätii mosierilor si arendasilor, sprijinite de puterea
administrativä localä si centrará, asupra täränimii Invoite.
In plan comportamental, al mentalitätii sociale, täränimea, In majoritate
analfabetä si In mare parte necunoscätoare a legislatiei, practic färä putere In
a-si afirma si obtine drepturile, era tratatä de päturile dominante, de autoritäti,
in mod discretionar si dispretuitor; dintre toate clasele si categoriile sociale -
mosieri, arendasi, comercianti, Intreprinzätori, slujbasi, mestesugari, lucrätori
etc. - täränimea reprezenta cea mai umilà, umilità si nedreptätitä parte a
societätii romänestil; era aceasta o componentä majorà a regimului agrar si un
act de acuzare Impotriva institutiilor politice care l-au promovat.

1 Vezi Documente privind marea ttscoalà a pranilor din 1907, vol. I, Bucure0, 1977;
G. D. Scraba, Starea social& a säteanului, Bucure§ti, 1907

www.dacoromanica.ro
Legiferarea si institutionalizarea economiei modeme in România 109

Sistemul agrar de tranzitie de la feudalism spre economia moderna,

capitalista functiona In douà zone sau sectoare, cu tipuri diferite de raporturi
agrare: a) zona economiei agrare täranesti, predominata de tipul de mica
exploatatie agricolä, Intemeiatä pe proprietatea particular& privatä asupra
parnantului si celorlalte mijloace de productie; pe raporturi agrare de colaborare
In cadrul comunitatii sätesti, Cu caracter dominant de economie naturala si
partial de productie mallará; aceastä zona, relativ delimitata si geografic, nu
intra In raporturi economice specifice, de invoialä de productie cu marea
proprietate; ea se extinde la aproape jumätate din gospodariile taranesti; b)
zona relatiilor agrare, complementará a marii proprietäti si marii arendasii cu
mica exploatatie täraneasca; ultima era constransa de nevoi sä desfäsoare
procesul de productie agricolä atat pe pamantul säu, cat si pe cel al marilor
latifundii in conditiile de Tnvoiala, dictate de mosieri si arendasi; si in aceasta
zona' proprietatea, atat cea latifundiara, cat si cea mica, era de natura privata,
particulara; relatiile dintre cele douà categorii de agenti participanti - mosierii si
arendasii, pe de o parte, si täranimea Tnvoita, pe de alta - aveau caracter de
constrângere economica, de extorcare a ultimei categorii de catre prima;
aceste raporturi economice aveau caracter, de asemenea, predominant
natural: folosinta parnäntului mosierului contra muncii si produselor (clijrnä)
taranilor invoiti si, In m'asura' mai reclusa*, a arenzii In bani. Majoritatea
productiei agricole, indeosebi cea obfinutä de mosieri si arendasi, devenea
marfa, fiind vandutä pe piata interna si pe cea externa.
In cele douà zone de raporturi agrare deosebite apäreau si in
perspectiva se vor dezvolta forme de exploatare capitalista agricolä cu capital
si munca salariatä, producätoare de märfuri pentru piará - gospodariile
täränesti instarite, exploatatii mari agricole ale unor mosieri si mari arendasi,
practicar-id si culturi intensive de plante industriale, vii, livezi, productie
animaliera etc.; ponderea acestora era Trisa reclusa, probabil 5-8% din
productia totala agricola.
Aceasta structura de raporturi agrare apäruta dupa desfiintarea regimului
feudal si ca necesitate si forma a tranzitiei spre sistemul agriculturii moderne
va disparea la terminarea tranzitiei, o data cu reforma agrara din 1921, cu
disparitia latifundiilor si a Invoielilor agricole.
Forta de impunere si functionare a acestui regim agrar a constituit-o
constrangerea economica a taranimii (din cauza lipsurilor de care suferea -
pamant, päsuni, bani etc.) de catre marii proprietari si arendasi; regimul irisa a
asimilat prin legea invoielilor, ca lege exceptionala, din practicarea abuzurilor,
din lipsa democratiei la sate si subordonarea faptica a autoritatilor marelui
proprietar si arendas, din relatiile de productie agrare elemente de
constrangere extraeconomica - juridicä - si forme si rämäsite ale vechiului
regim - dijma etc. - care s-au integrat hibrid In relatiile agrare ale noului regim.
Formele de productie si mijloacele de constrangere manifestate timp de
peste cinci decenii printr-un noian de abuzuri, care Tricalcau drepturile si

www.dacoromanica.ro
110 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITÀ; Come! SARBU

libertätile täränimii proclamate de Legea ruralä din 1864 si Constitutia din 1866,
decurgeau nu din esenta tipului nou de proprietate si relatii si din legalitatea
raporturilor agrare, ci din stadiul retardat al societätii românesti insesi, In
general, si al satului, Indeosebi.
Regimul agrar din perioada 1864-1921, In continut si forme, era expresia
tranzitiei de la sistemul agrar feudal al marii exploatatii spre sistemul agrar
täränesc, a prefacerilor jurid ice, sociale si economice ale agriculturii, prefaceri
ce se desfásurau greoi, fi-Mate din cauza insuficientei conditiilor materiale si a
intereselor marilor proprietari si arendasi, unicii beneficiad ai avantajelor
economice extraordinare ai acestui regim, pe seama si 'In detrimentui táränimii
el i berate.
Prin mecanismul säu, regimul agrar de tranzitie al Invoielilor agricole
asigura beneficii In continuä crestere - rentä si profituri - marilor proprietari si
arendasi, de cAteva ori mai mari la aceleasi fonduri utilizate decAt nivelul
acestora In agricultura occidentalä, dar färä investitii de capital - inventarul
agricol si munca fiind avansate de tärani - si färä riscurile intreprinderilor
agricole ale economiei capitaliste.
Sub acest regim, agricultura a fost orientatà si impinsä spre
extensivitate, spre cerealizare excesivá, spre secätuirea solului si exploatarea
intensä a täränimii. Progresul real a fost lärgirea insemnatä a suprafetelor
arate, cresterea de cca trei ori a productiei de cereale si transformarea tärii
Intr-un exportator Tnsemnat pentru plata europeanä.
Tipul de mare exploatatie mosiereascä si arendäseascä, desi producea
de douà-trei ori mai multe venituri la ha pentru stäpäni decAt pentru täranii
care-I munceau, nu a acumulat aceste venituri In investitii agricole; veniturile
mari, de sute de milioane lei anual, erau cheltuite In mare parte neproductiv,
parazitar, de mii de mosieri ce locuiau sau cälätoreau In sträirátate; In parte
mult mai micA, au fost plasate In alte ramuri - comert, camätä etc.
Astfel se releva cel mai grav paradox pentru economia nationalà a
României: domeniul cel mai important - agricultura - utilizAnd munca a 80% din
populatie si producänd 70-80% din productia nationalà, nu putea folosi pentru
propriul progres si pentru Trnbunätätirea stärii producätorului rural decAt o
fractiune mic5 a venitului säu.
incurajarea si proteja- Politica industrialà a Partidului Liberal, dupà 1886,
rea industrie/ nafionale a vizat Imbinarea protectiei vamale si a Incurajärii
industriei nationale. in ordine cronologicä, In anul
1886, a fost aplicat primul Tarif vamal general cu caracter protectionist, pentru
ca In 1887 sä fie adoptatä legea "Mäsuri generale spre a veni In ajutorul
industriei nationale". Ulterior, tariful vamal va Inregistra o serie de modificäri,
dintre care unele mai putin semnificative - Tri 1891 si In 1893 -, respectiv una -
In 1904 - mai importantä, atät ca formä - nomenclatura -, cál si ca fond -

www.dacoromanica.ro
Legiferarea O instifutionalizarea economiei modeme in România 111

märimea taxelor vamale -, iar legea de Tricurajare a industriei va fi schimbatd In

anul 1912.
Legea din anul 1887, "Masuri generale pentru a veni In ajutorul industriei
nationale", acorde tuturor intreprinderilor industriale care indeplineau conditiile
prevazute urrnatoarele aventaje principale, pe timp de 15 ani: scutire de once
taxe si impozite directe; teren pana la 5 ha pentru constructie, In proprietate
capitalului autohton si numai In folosintä capitalului strain; reducerea pana la
40% a tarifelor de transpon al marfurilor pe Calle Ferate Române; scutire de
taxe la importul de masini si utilaje necesare fabricii si de materii prime care nu
se gäseau in tara; prioritate fatä de ofertele straine la comenzile de furnituri
pentru stat.
Conditiile pentru obtinerea avantajelor de Incurajare erau: capital fix
minim de 50000 lei sau folosirea a 35 de lucrätori salariati, cel putin 5 luni pe
an; utilizarea de masini perfectionate; asigurarea, in decursul a cinci ani, a unei
proportii de 2/3 din lucratori cu personal romanesc.
Nu beneficiau de incurajare morile, fabricile de bere si cele de spirt, con-
siderându-se ca abundenta de materie prima' din tara' le asigura prosperitatea.
Criteriile legii de incurajare din anul 1887 urmäreau avantajarea numai a
unitätilor mari; de pildä, capitalul minim preväzut de 50.000 lei era echivalent
Cu 500 tone de gral.] sau 16,6 kg de aur.1
In anul 1912, se aplica o nouä lege a Tricurajarii industriei, de data
aceasta de catre un guvern al Partidului Conservator, aceasta urmarind
Tncurajarea cu precadere a industriilor consumatoare de materii prime agricole
pe care le produceau marii proprietari si arendasi. Criteriile de acordare a
avantajelor se modificau: nu se mai cerea o anumitä marime de capital, ci
folosirea a minimum 20 de lucrätori sau motoare de fortä motrice de peste 5
CP. Legea largea sfera intreprinderilor industriale, incluzand morile, fabricile de
bere si spirt, precum si cooperativele sau atelierele cu peste 4 lucrätori.
Avantajele erau aproximativ aceleasi, dar acordate diversificat si pentru
intervale variabile de 21-30 de ani. Legea punea conditia ca pana la sfarsitul
perioadei de Incurajare 75% din lucratori si 60% din tehnicienii acestor fabrici
s'a' fie romani, promovand prin aceasta avantajarea si formarea personalului
autohton In industrie.
Legile de Incurajare mentionate priveau numai ramurile prelucratoare,
irisa se adopta si o legislatie referitoare la industria extractiva.
Legea minelor din anul 1895 stabileste regimul minier In Romania; ea
separa proprietatea asupra solului de aceea asupra subsolului, care, cu toate

1 Atragem atentia cä moneda nationalä, leul, pänä la 1916, când a fost suspendatà
convertibilitatea, functiona pe piatà cu valoarea de 0,3226 gr. aur, respectiv 1 kg aur
costa 3000 lei; leul = 1 fr.fr., 1 fr. elvetian etc., 1 marcä germanä = 1,10 lei, 1 $ = 5,18
lei, lar o lirà sterliná = 25,25 lei, cursuri formate pe baza paritätilor in metal pretios.

www.dacoromanica.ro
112 Victor AXENC1UC; Eugen GHIORGHITÀ; Come/ SAIRBU

bogatiile sale, va apartine statului, cu exceptia petrolului ce revine proprie-

tarului solului.
Legea Ina astfel liberä exploatarea petrolului - o mare avutie nationala -
cand In lume sporeste interesul marilor monopoluri pentru extractia si distilarea
titeiului, ca urmare a cererii mari de produse petroliere generate de desco-
perirea si räspandirea motorului cu ardere interna.
Beneficiind de conditiile generale ale modernizärii WU si de politica
protectionistä si de incurajare din partea statului roman, masinismul
penetreaza In toate domeniile: transporturi si comunicatii, mai redus In
agricultura, dar mult mai puternic In industrie.
Revolutia industriala - In sensul Tnlocuirii muncii manuale cu activitatea
masinilor - Tnceputa timid In prima perioada - a politicii liberului schimb - se
extinde In a doua perioada - a protectionismului - In ramurile si subramurile
industriei, Insa cu intensitati si arii inegale. Revolutia industrial& In sensul
clasic la notiunii, Inseamna producerea masinilor si utilizarea lor In locul muncii
manuale; este cazul Angliei, Frantei, Germaniei etc.
In tarile agrare unde nu exista conditiile producerii masinilor, revolutia
industriala are In vedere numai latura introducerii masinilor importate si a
inlocuirii operatiunilor manuale In procesele de productie ale Intreprinderilor,
atelierelor, manufacturilor existente. Aceste Intreprinderi si ramuri, In Romania,
apartinand vechiului sistem industrial, erau slabe.
In Occident, manufacturile, ca forme premergatoare industriei mecani-
zate, In vechiul sistem industrial manual erau superior structurate, pe ramuri si
subramuri: alimentare - mori, unitäti de conservare a carnii, de paste fäinoase,
de alcool, bere, zahär etc.; industria textila, a fibrelor vegetale, a lásnii, industria
sticlei, ceramicii, hartiei, metalurgiei, materialelor de constructii, lemnului si
mobilei etc. Revolutia industrialä le-a asezat pe baza masinista, configurand
astfel noul sistem industrial masinist, complinit ulterior prin industrializare.
In Romania si In toate Wile agrare din secolul XIX si XX, revolutia a avut
de prefacut un teren industrial manual restrans, deoarece aceasta forma de
industrie - manufactura - era rara si slab reprezentatä. Sistemul industrial
modern mecanizat In aceste täri nu a rezultat deci din transformarea partialä a
vechiului sistem manual prin introducerea masinilor, ci In cea mai mare parte
din infiintarea pe teren aproape gol a noilor subramuri de la Inceput
mecanizate, ceea ce Trisemna Inceperea procesului de industrializare.
Baza constituirii sisternului industrial mecanizat In Romania a revenit
actiunii de industrializare, care a fondat structura moderna a industriei
masiniste.1

1 Pentru serii de date statistice ale economiei, a se vedea Victor Axenciuc, Evolutia
economice" a Rome' niei. Cercetàri statistico-istorice 1859-1947, vol. I, industria,
Bucuresti 1992.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea si institutionalizarea economiei moderne in Rom6nia 113

Nivelul qi stadiul dezvolfärii Din variate date statistice existente, prezentäm

industriei mecanizate o expresie sinteticä a dezvoltärii industriale In
cele trei decenii de sprijinire a ei de c5tre stat;
datele se referä la industria mare Tricurajatà; criteriile märimii intreprinderii sunt
diferite, cum s-a väzut tris& majoritatea unitätilor sunt mecanizate.
In 30 de ani - 1886-1915 - numärul Intreprinderilor a sporit de 10 ori,
capitalul de 9,5 ori, lar valoarea productiei de aproape 15 ori, ceea ce atestä o
perioadä de real avânt, un demaraj rapid al industriei.
In aceastä perioadä, Tnregistreaz5 o dezvoltare Insemnatà si industria
extractivä, Indeosebi a petrolului, România devenind a patra tara producätoare
din lume.1
Pe läng5 petrol, cu crestere extraordinarä, se märeste extractia de
cärbune si de sare.
Acestea ar fi rezultatele generale cantitative ale industriei mecanizate.
Dezvoltarea calitativá s-a exprimat In ceea ce era esential, construirea
structurii industriei moderne, formarea matricei sistemului industrial mecanizat
cu ramurile si subramurile sale de bazä: alimentará, textilà, a pieläriei, lemnului
si mobilei, härtiei si tiparului, sticläriei si ceramicii, prelucrärii metalelor,
materialelor de constructie, industriei electrice, industriei extractive.
La nivelul dezvoltärii din anii 1913-1915, industria mecanizatä se
caracteriza prin structurä modernä, In proces de formare a ramurilor si
subramurilor, dar:
nici una nu era completä din punct de vedere al compozitiei tehnico-
econom ice;
nu produceau nici cantitativ, nici sortimental gama bunurilor necesare
pietei interne;
In medie industria mecanizatà acoperea 25-30% din cerintele de bunuri
de consum; o proportie mai mare, pänä la 70-80%, asigura industria
alimentará, petrolierä; cea mai micä participare la piata internä revenea
ramurilor textil& electrotehnicä, chimic5 etc.;
nu se crease Incä o industrie a metalului - siderurgic5 - si nici ramura
constructiei de masini si utilaje.
Revolutia industrialä si industrializarea pänä In anul 1916 s-au realizat
integral pe baza masinilor, utilajelor si tehnologiilor importate, economia
româneascä fiind dependentä de furnizorii extemi:
ramurile industriale - petrolierä si forestierà - furnizau pietei externe
materii prime, nu fabricate: titei, produse petroliere, busteni, cherestea;

1 In anul 1913 produceau, In mil. t: SUA - 34, Rusia - 9,2, Mexic - 3,8, România - 1,8,
lndonezia 1,5 etc. Productia mondialä era de 54 mil. t.

www.dacoromanica.ro
114 Victor AXENC1UC; Eugen GHIORGH1TA; Come/ SARBU

industria mecanizatä era, astfel, structurata prioritar pe unele ramuri de

industrie usoara si extractiva, lipsind coloana vertebralä a oricärei
industrii dezvoltate, constructia de masini si utilaje. in economia
romaneasca de atunci aceasta ramurä nici nu se putea crea si dezvolta.
Astfel, procesul de industrializare l'n România se situa In faza de Inceput
si se caracteriza prin urmätoarele:
acoperea doar o parte reclusa a nevoilor de bunuri de consum industrial;
folosea cu precädere - 80% - materii prime interne agricole si extractive;
principalele ramuri si subramuri produceau mai ales bunuri de tehnicitate
si complexitate reclusa: zahar, paste fäinoase, bere, alcool, uleiuri
vegetale, bomboane, conserve, carämida, ciment, embalaje, franghii si
sfoara, lurránari si sapun, hartie si papetarie, tipärituri, piei tabacite,
cherestea, fainuri de cereale, templarle, panzeturi, stofe etc.;
antrena In productia industriala mai putin de 100 mii de persoane dintr-o
populatie activa de 3,5 mil., respectiv doar 3% din forte de munca a
României;
participa Trisa la productia materiala a tarii cu cca 20-25% din total;
se Tritemeia pe tehnicä si tehnologie importante;
capitalul investit In Intreprinderile mari - societati anonime - era In
proportie de 81% extern si 19% autohton; ramuri cu peste 90% capital
sträin: petroliera, electrick ciment. Atat capitalul, cal si personalul tehnic
sträin apareau In acea perioadä ca o necesitate stringentä, deoarece
societatea româneascä era Inca deficitara In aceste elemente ale
productiei;
asffel, daca beneficiarul general al industriei mecanizate era economia
nationalä prin Tritemeierea industriei, valorificarea unor materii prime, a
fortei de muna etc., beneficiarul financiar, In principal, era capitalul
extern, detinätorul a peste 4/5 din investitiile industriale si, respectiv, In
aceeasi proportie, a masei de profit anual, In medie 40-50 mil. lei aur.
Locul si rolui sistemului Dupa ce am urmärit prefacerile petrecute In
industrial In economia jumätate de secol In domeniul industrial,
nationald precum si nivelul si stadiul industrializarii, sunt
necesare succinte concluzii asupra evolutiei si
pozitiei industriei In economia industriala.
0 data cu deschiderea procesului de modernizare a tarii Incepe si
transformarea vechiului sistem industrial sub aspect economic, tehnic si
social, fecandu-se tranzitia de la formele industriale manuale spre
sistemul modern, mecanizat.
Axul central determinant al transformarilor l-a constituit industria
masinista, produs al revolutiei industriale si al Inceputului industrializärii;

www.dacoromanica.ro
Legiferarea O institufionalizarea economiei moderne In România 115

industria mecanizatä sprijinitä si protejatà de stat, devine sectorul

director si motor la intregului sistem industrial; el trece pe prim-plan ca
importantä, functie tehnic6 si economic6 si se impune In perspectiva
secolului XX ca domeniul purtätor al celui mai eficient sector material al
Tntregii societäti românesti si al sperantei eradicärii Inapoierii economice
a Rorrániei.
Cele trei forme ale vechiului sistem industrial suferä la rândul lor
prefaceri diferite: de restrángere, dar si marfarizare a industriei casnice;
de restructurare si adaptare la noile cerinte ale pietei a industriei
mestesugäresti; de transformare Tn fabrici a unei parti si de reducere si
disparitie a celeilalte pärti a industriei manufacturiere.1
Industria mecanizatä, prin superioritatea sa tehnicä si economick va
radia mai puternic influenta si concurenta sa In formele manuale
industriale, mostenite de la vechiul sistem, ruirándu-le si stimulándu-le
transformarea.
Sectorul industrie' românesti la 1916 era departe de a fi Incheiat tranzitia
la masinism; dovada o face participarea la productia industriará generará' a
celor trei forme 'talase In competitie: cca 40% industria mare mecanizatä,
25% cea mestesugäreascä si 35% cea casnicä; componentele manuale
furnizau asffel peste jumätate din valoarea bunurilor industriale.
Mecanizarea industriei si industrializarea demaratà au avut un rol
determinant, nu numai In prefacerea productiei manuale, ci si In productia
masinistä cu productivitate ridicatà a muncii si eficientä mare a mijloacelor
investite, dar a revolutionat reproductia socialà, a modificat Tntreg ritmul de
dezvoltare a societätii, accelerandu-l; ea a märit de zeci de ori viteza de
deplasare a märfurilor si persoanelor pe cäile ferate, de sute de ori comunicatia
informatiilor prin telegraf, telefon, postä.
Masinismul a transformat radical articulatiile sectoarelor si ramurilor
economiei nationale; a spart Tnchistarea si caracterul local al activitätii
economice, a pietelor, unindu-le; industria mecanizatä s-a conexat la surse noi
de materii prime si resurse naturale, a devenit un consumator important de
produse agricole si animaliere, cereale la mori, animale Tn industria cärnii, fire
textile, seminte oleaginoase, lanä, sfeclä de zahär etc. pentru alte ramuri de
prelucrare, a provocat exploatarea resurselor miniere si prelucrarea lor, a pus
In valoare noi surse de combustibili, cärbuni, petrol, gaze si noi materii prime; a
legat astfel agricultura de sectoarele de prelucrare si export - fáinuri, produse
animaliere, cherestea etc. - dupä cum si-a rezervat, de pe acum, peste o

1 O prezentare concentrat5 a evolutiei industriei mecanizate intre 1860-1915 si a

situatiei sale la 1915 In N. Acadian, lndustrializarea României, Bucuresti, 1936, p.
107-141.

www.dacoromanica.ro
116 Victor AXENCILIC; Eugen GHIORGHITÀ; Come/ SARBU

cincime din exportul tarii - produse petroliere, lemne etc. - si peste o treime din
import - masini, utilaje, semifabricate.
Industria mecanizatä a devenit, dupa agricultura, principalul client al
transporturilor feroviare si maritime ale t'ad; ea furniza o parte Trisemnata a
veniturilor statului, prin impozite directe si indirecte.
In plan social, industria produce o tendinta de modificare a structurii
economico-sociale a tärii, prin trecerea treptata a puterii economice si politice
In mana burgheziei industrial-bancare, iar problema industriala preface peisajul
luptelor si conflictelor sociale, clasa muncitoare intrand In arena politica prin
partidele sale.
Problema industriala apare, de asemenea, in dezbaterile publice ale
parlamentului, ale presei, atat sub aspect economic, cat si social si ideologic;
societatea româneascä, cantonatä pana in deceniul opt la secolului XIX pe
pilonii agriculturii si pe problematica täräneasca, dobandeste treptat un nou
fundament - cel industrial - si o coloratura a vietii, mai ales Tn mediul urban, de
tip industrial.
In concluzie, procesul de trecere a economiei nationale de pe baze
manuale, patriarhale, pe fundamente noi, revolutionare, pe tehnici mecanizate
si crearea unui sector extractiv, prelucrätor si de transport modern s-a datorat
prioritar aplicarii unei legislatii industriale de protejare fatä de concurenta
externa, considerabil superioara, prin tarife vamale, a Tntreprinderilor
mecanizate industriale si Incurajare a lor prin aventaje substantiale oferite de
stat. Noile institutii si mäsuri legislative au creat un climat de siguranta,
stabilitate si conditii de obtinere a unei rate ridicate de profit; acestea au atras
importante plasamente de capital extern, au orientat capitalul intern din alte
ramuri catre industrie, au mobilizat interesele capitalului bancar de participare
la societäti industriale. Farä cadrul legislativ si institutional constituit In favoarea
industriei mari nu s-ar f i creat In Romania perioadei nici o ramurä importantä
de industrie, iar eficienta muncii nationale ar fi ramas la nivelul secolelor
trecute, facänd imposibilä once modernizare In domeniu si formarea
capitalurilor autohtone.
Implica fi! ale Consecintele monetare si economice ale fondärii
modernizkii sis temulul si dezvoltärii institutului national de emisiune -
de credit rorminesc BNR - s-au dovedit de importantä nationala:
a introdus ordine In circulatia baneascä, alimentand-o integral cu
moneda nationala;
a asigurat piala cu cel mai mare volum de credite autohtone;
a ieftinit creditul si a stabilizat pretul lui; dobanda oficiara, scontul, In
medie, a oscilat Intre 4 si 6%; bancile mari si mijlocii percepeau 8-12% si
cele mici 12-16%;
a stimulat si contribuit cu Thdrumari si specialisti la crearea relelei
bancare, a sistemului bancar modem al tärii;

www.dacoromanica.ro
Legiferarea i institutionalizarea economiei modeme in Romània 117

a stabilit canale de credit si operatiuni bancare cu bancile nationale ale

statelor europene si extraeuropene;
a contribuit substantial la formarea capitalului de Imprumut si a stimulat
pe aceastà cale dezvoltarea economicä a phi;
acorand preferintà la credite debitorilor autohtoni, BNR a fost principalul
sprijinitor al capitalului national, prin variate mijloace,
dezvoltarea;
a pus o stavilà principala marii c'ämätärii; aceasta s-a retras din zona
marilor afaceri si operatiuni bancare, cantonându-se la periferie, la
nivelul economiei mijlocii i mici - micul agricultor, mestesugarul, micul
negustor, creditul mic personal etc. - pe care a continuat s-o exploateze
s-o ruineze.
Banca Nationalà a Romäniei, prin reglementarea creditului si dezvoltarea
operatiunilor bancare legale a instituit un climat de Incredere pe piata banilor,
premisä esentialä a proliferärii bäricilor particulare.
Acestea se Infiinteaz6 treptat In toate orasele si centrele economice; la
1880, functionau doar 2 bänci particulare, la 1900 - numärul lor ajunge la 27 de
pAria" In anul 1914, reteaua bancarà sporeste exploziv, ajungand la 192
unit5ti cu un capital de peste 190 mil. lei.
La sfArsitul perioadei, sistemul bancar si de credit modern era constituit
In liniile sale generale, dupà posibilitälile i necesitalile economiei romänesti.
Componental acestuia se Tnfätisa astfel:
Banca Nationalà a Rornâniei - banc5 de emisiune i centralà de
credite.
Creditul agricol:
a) pentru marii proprietari funciari:2
creditul funciar rural, reprezentat de Prima Societate de Credit Fundar
Romä n, fondatà In anul 1873 de cAtre marii proprietari de mosii; In anul
1914, Imprumuturile acordate se ridicau la 468 mil. lei;
creditele funciare urbane - prin Societàtile de Credit Fundar Urban din
Bucuresti (1874) si din Iasi (1881), create de marii proprietari de imobile;
In anul 1914, Imprumuturi de 190 mil. lei;
Case/e de credit agricol - lAnci judetene (1881-1892) pentru marii
agricultori;
b) pentru viticultori: Creditul viticol creat In 1906;

I Schema detaliatà a sistemului bancar, pana la 1914, In Gh. M. Dobrovici, lstoricul

dezvoltärii economice 0 financiare a României i imprumuturile contractate, 1823-
1933, Bucuresti, 1934.
2 A se vedea pentru documentare: Victor Slävescu, Creditele funciare in Roménia,
Bucuresti, 1924.

www.dacoromanica.ro
118 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITA; Come! SARBU

C) pentru micii agricultori:

B5ncile populare - cooperative de credit täränesti; capital si fonduri din
depuneri ale membrilor. Cea mai Tritinsa retea a fost cea a creditului mic,
agricol; primele bänci s-au Infiintat Inca la sfársitul secolului 19, dar la
1903 se adoptà legea de reglementare a cooperatiei de credit. in anul
1914 functionau 2935 de banci populare, avänd un capital de 124,3
milioane lei.
Casa Ruralà, creatä In anul 1908, dupä räscoalele täränesti, In scopul
acordärii de credite tkanilor In vederea cumparkii de pämänt.
Creditul pentru urbanizare - iluminat, canalizare, sträzi etc. - reprezen-
tat de Creditul judetean li comunal, creat In anul 1906.
Creditul general - comercial
Bäncile comerciale - respectiv cele ce primeau depuneri de la populatie si
acordau credite pentru diferite necesitäti: comert, industrie, agriculturà, credite
personale etc. - s-au Tnfiintat In toate orasele tärii, In numar total de 192 pana la
1914. Reteaua bancarä comercialä era dominatà de 9 bänci mari; dintre cele mai
importante, dupa BNR, Cu capital sträin mentionäm: Banca Marmorosch-Blank,
Banca de credit romän, Banca comercialä romArá si Banca generara romänd.
Cu capital autohton functionau 4 bänci: Banca româneascä, Banca agricolä,
Banca de scont si Banca Craiovei; cele cu capital sträin erau mai puternice,
detinänd cca 60% din fondurile bancare de 760 milioane lei.
Institutiile de asigurare; de la sfärsitul secolului XIX s-au Infiintat 7 mari
societäti de asigurare cu capital sträin sau racordate la societätile
internationale de asigurare, avänd ca scop principal asiguräri agricole - a
recoltelor, contra incendiilor, asigurki de viatà etc.
lnstitutii bancare de stat. In anul 1864 ia fiintä Casa de depuneri li
consemnatiuni, iar In 1880 Casa de economii O cecuri pogale - CEC1 -
ambele avänd functie de a colecta economiile, depunerile de la diferite
institutii si de la populatie.
O caracteristica definitorie a sistemului bancar si de credit modern al
României a constituit-o sprijinul financiar si organizatoric pe care I-a acordat
statul In conditiile resurselor reduse de capital autohton. In afarà de bäncile
comerciale si societatile de asiguräri, toate celelalte institutii de credit - Banca
nationala, creditele fundare, bändle populare, casele de depuneri li economii,
cooperativele de consum etc. aveau fie o participare de capital a statului, fie
operatiunile lor erau garantate de stat - ca in cazul creditelor fundare, viticole -
fie erau controlate si supravegheate, In scopul Indrumkii si bunei functionäri,
tot de cätre stat. Astfel, si In domeniul creditului, ca si In cel al industriei, statul

1 Istoricul CEC-ului, In lucrarea: "Centenarul Casei de economii si consemnatiuni -

1864-1964", Bucuresti, 1964.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea i institutionalizarea economiei moderno In România 119

a incurajat si stimulat activitatea economicä specificä. Aceasta interventie a

statului s-a impus ca necesarä si utila In conditiile grele ale inceputului
modernizärii economiei românesti.
Ca lard agricorá, Romania avea un important subsistem de credit agricol,
dar numai pentru marea agricultura: exploatatia mica taraneasca nu beneficia
de un credit eficient, bancile populare fiind slabe; in schimb, gospodaria
taraneasca forma terenul cel mai larg si rentabil al carnätäriei, dobânda rear&
dupä anchetele intreprinse, fiind in medie 40-160%; aceasta absorbea o mare
parte din veniturile gospodariilor täränesti.
Desi industria mare mecanizata s-a impus In viata economica a rani,
creditul industrial specializat Inca nu se fondase; societatile industriale - Cu
capital strain in proportie de peste 80% - se aprovizionau cu credite de la
centralele lor si de la bancile de peste granita, iar industriasii români de la
bäncile comerciale.
In provinciile românesti aflate sub stäpânire strainal - Transilvania,
Banat, Bucovina, Basarabia - s-a produs si acolo transformarea vechiului
sistem de credit, carnatäresc, in sistemul bancar modern, insä sub actiunea
tutela capitalului bancar din centrele imperiilor.
Reteaua bancara din Transilvania, Banat si Bucovina se afla sub puterea
bäncilor centrale si provinciale austriece si ungare, cu filiale in principalele
orase romanesti. Aceasta retea racorda economia comercialä ì industriala a
provinciilor la interesele imperiului.
Totodatä, aici functionau si retele bancare locale ale nationalitatilor: a)
band romanesti, In frunte cu banca Albina §i grupate In asociatia bancara
Solidaritatea: b) band locale unguresti, conexate, prin credite, la bancile
centrale budapestane; c) banci locale de economii si pästrare ale sasilor
svabilor, legate la rândul lor de bancile austriece provinciale si din Viena.
Bandle mari din Transilvania, Banat si Bucovina - austriece i unguresti -
erau profilate pe operatiuni bancare generale, dar si pe cele specifice:
comerciale, industriale, agricole-funciare, ultimele cu dezvoltare deosebita.
Casele de pastrare si economii - specifice domeniului bancar central
european - cu vechimea cea mai mare in Transilvania, apartineau organizatiei
de credit a sasilor de la inceputul secolului XIX; erau si cel mai bine organizate,
numarul lor ajunsese la 42 In 1912.
La rândul lor, svabii din Banat dispuneau de peste 20 de case de
pastrare si banci. lnstitutele de banca mari si mici unguresti, peste 60, erau mai
numeroase i dispuneau de resursele financiare cele mai mari.

A se vedea pentru documentare, Victor SI5vescu, Organizatia de credit a României,

Bucuresti, 1922.

www.dacoromanica.ro
120 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITA; Come! SARBU

Bäncile românesti de data mai recenta - 1872 - au avut un ritm de

infiintare mai rapid - in anul 1914 erau 152 unitati - dar dispuneau de mijloace
financiare mai reduse, din cauza conditiilor grele ale populatiei romänesti, fiind
localizate Cu prioritate la sate.
In Basarabia, panä la Unirea din anul 1918, functionau trei categorii de
band - filialele bancilor rusesti imperiale centrale, bancile marilor proprietari
funciari din Basarabia si bancile locale mici din targuri si orase. Principalele
operatiuni se reduceau la primirea depunerilor si finantarea importantelor
activitati comerciale, agricole, precum si acordarea creditelor personale pentru
marii proprietari funciari.
La Incheierea capitolului asupra formärii sistemului bancar si de credit
modern, mentionam cateva concluzii generale:
In intervalul de cca patru decenii - 1873-1915 - In Romania s-a creat o
retea variata de band si institutii financiare; sistemul bancar si de credit
modern se fondase si functiona pentru deservirea economiei nationale.
Sistemul bancar nou format a mobilizat resurse banesti importante de la
intreprinzatori, populatie si de peste granitä, orientandu-le cu prioritate
spre comertul intern si extern, agricultura, industria mare si, In masurä
mai redusa, catre industria mica si mijlocie si creditul personal.
Sistemul bancar asigura astfel o mare parte din necesarul de capital de
circulatie al economiei romanesti; el nu putea satisface Insä necesitatile
de investitii - care cereau credite pe termen lung; in principal,
plasamentele mari provenite de peste granitä prin investitii industriale,
credite bancare si imprumuturi de stat.
Formarea retelei bancare si dezvoltarea creditului intern de toate
categoriile au sprijinit capitalul autohton, au largit considerabil, ca si
comertul, päturile noi ale burgheziei, consolidand pozitiile capitalului
romanesc in acest domeniu.
Statul roman, institutionalizarea si legiferarea moderna a operatiunilor
bancare au avut un rol hotarator in sprijinirea si gräbirea formarii noului
sistem de credit national, prin privilegiile acordate BNR, participarea
capitalului public la diferite institutii bancare si garantarea operatiunilor
acestora.
Formarea sistemului Comertul intern, ca si celelalte sectoare ale
comerrului intern, economiei nationale, manifesta un proces de
consolidarea pietei nafionale dezvoltare, dar si de prefacere modernä. El
cuprindea intreaga miscare marfara din tara, vehicula cele mai mari sume de
bani si capitaluri Trite cei doi poli ai economiei, productie si consum. Atat timp
cat industria si bancile Inca nu dominau taramul economic, comertul avea sfera
baneasca cea mai larga.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea si institutionalizarea economiei modeme Tn Romänia 121

Expansiunea circulatiei märfurilor In perioada 1859-1914 obtinuse o

asemenea amploare datoritd:
sporirii productiei de märfuri agricole si industriale de 4-6 ori;
multiplicärii verigilor circulatiei märfurilor - comertul mic, mijlociu si de
g ros;
cresterii exportului de produse si importului de märfuri de peste 8 ori;
lärgirii, dupä reformele agrare, a sferei märfurilor Cu pärrántul micilor
producätori, forta de muno-6 angajata etc.
Comertul intern dobändeste un nou cadru institutional si juridic In acord
cu eforturile de modernizare a economiei; in anul 1863 se generalizeazä In
toatä tara aplicarea Codului comercial francez, iar din anul 1887 se aplic5 noul
Cod comercial românesc, se reglementeaz5 regimul màrcilor de fabrica" si de
comer( (1879), al comertului ambulant (1884); se aplicä din 1881 normele de
depozitare a märfurilor din magazii si docuri, de circulatie a documentelor
acestora. De asemenea, se introduc mbsuri speciale pentru controlul sanitaral
märfurilor, se adoptà sistemul zecimarin cântärirea si mäsurarea märfurilor, lar
mai tärziu se instituie verificarea periodia a ma-surilor si greutiátilor utilizate In
comen, se introduce obligativitatea tinerii registrelor comerciale etc. Astfel,
comenul interior apare reglementat dupä legislatia si experienta modernä a
vremii.
Comertul, piala internä Isi modificä treptat compozitia; de la structura
agricol-mestesugäreascä a märfurilor se trece la cea agricol-industriará
(produsele de fabricä, importate si autohtone, au o pondere sporitä), de la
predominarea bunurilor de consum la cresterea ponderii mijloacelor de
productie industriale, masini si utilaje, In totalul schimbului de märfuri.
Activitatea de comen se modernizeazà; Inainte, majoritatea produselor
se vindea si se cumpära la iarmaroace, bälciuri, oboare; comertul vechi avea
un caracter periodic; comertul nou, In expansiune, Imbrac5 forme stabile si
permanente: cu precädere In orase si tärguri, In magazine universale si
specializate pe grupe de märfuri: alimentare; textile-Tmbräcäminte, fieräriè,
sticlärie-ceramicä, restaurante etc.
Se delimiteazä diferite forme de comen: cu ridicata, cu amänuntul,
comertul special Cu: cereale, animale si produse animaliere, cu lemnärie etc.
Angrosistii si fabricantii creeaz5 retele de desfacere prin comertul local In
orasele mari ale tárii.
Majoritatea Intreprinderilor comerciale rämän cu firmä individuará, cu
magazine proprii; dar apar tot mai multe firme sociale - societäti comerciale -
cu capitaluri mari autohtone, precum si filiale ale firmelor sträine.
Comertul stabil modern, din cauza concurentei, a abundentei ofertei, "i i

pierde treptat caracterul speculativ, limitändu-se la profituri medii.

www.dacoromanica.ro
122 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGH1TA; Come/ SARBU

Deosebit de importanta pentru perioada de modernizare a comertului

este accelerarea circulatiei m5rfurilor, datorita mijloacelor mecanizate de
transport si comunicatie - cai ferate, telegraf, telefon etc.; se stabilesc fluxuri
mai intense Tntre sate si orase.
Expresie a modernizarii comertului este si reclama marfurilor importate si
autohtone facuta In presa, In vitrine, pe strazi etc.; ziarele vremii cuprind pagini
Intregi de reclame.
Se extind si se practica forme noi de schimb: comerful de bursä, prin
comisionad, pe baza de mostre etc.
Bursele de märfuri i valori In Occident au devenit institutii de mare
importanta si utilitate pentru comert; ele au fost create prin veacurile XVI-XVII
ajung In secolul XIX la mare dezvoltare.
In Romania, activitati de bursa apar dupa crearea statului modern -
1859. La "Hanul cu tei", pe la 1860, se Intalneau bancheri i negustori care
cumpärau i vindeau monede de aun i argint, polite pe baza cererii si ofertei.
In anul 1881 se elaboreaza si se aplica' prima Lege asupra burselor,
mijlocitorilor de schimb i mijlocitorilor de märfuri. in septembrie 1882 Intala
Burs6 de comert din tara se inaugureaza la Iasi, iar In decembrie, acelasi an, ia
finta Bursa de la Bucureg Se creeaza ulterior burse de märfuri la Galati,
Braila si Constanta. !Dana la 1916, activitatea de bursä a fost Tnsa relativ
redusa, masa preponderentä de marfuri si hartii de valoare - actiuni, efecte
publice etc. - fiind tranzactionata direct Trite agentii economici.
Un rol important In organizarea comertului i reprezentarea lui In fata
organelor de stat l-au avut Camerele de Cornett 0 Industrie Trifiintate prin lege,
In 1864, in principalele centre economice ale tärii. intre alte atributii, ele se
ocupau si de activitatea burselor; o importantä functie a camerelor de comert a
constat In propunerea de proiecte sau sugerarea modificarii legilor referitoare
la comert, la tarife vamale etc., precum i apararea intereselor negustorilor.
Practica moderna a comertului utilizeaza expozitiile de marfuri ca mijloc
de reclama si propaganda. in perioada studiata, expozitiile aveau caracter
agricol, industrial sau universal; astfel, s-au Intreprins expozitii judetene, dar si
la nivel national, ca cele din anii; 1865, 1880, 1887, 1894, cea mai grandioasa
fiind organizata In anul 1906, pe Campia Filaretului, cand s-a amenajat parcul
de astazi al Libertätii. La expozitia generalä au participat peste 40.000 de
expozanti români i straini, din care 10.600 au fost premiali.
Agentii economici i statul roman au participat cu produse i la
expozitiile internationale, la Paris In anii 1867, 1889 si 1900, la Viena In 1873,
la Milano In 1906, la Roma 1909 etc.
In consecinta, prefacerile In domeniul circulatiei marfurilor au generat un
sistem de comert bazat pe legislatia noua, pe institutii noi, pe o organizare
moderna a magazinelor, tranzactiilor etc.

www.dacoromanica.ro
Legifera rea , i institutionalizarea economiei modeme In Romània 123

Numai ca zona modernizatä a comertului cuprindea piata urbana In

special a oraselor mari; piata ruralà, cu 80% din populatie, rämänea
predominant la forme vechi, speculative, ale präväliei si cärciumii sätesti, ale
iarmaroacelor si bálciurilor periodice, ale comertului ambulant practicat de
negustori, mestesugari, dar si de tárani care Tsi desfáceau produsele
cutreieränd satele si tärgurile; era mediul In care comertul vechi Is' manifesta
din plin functia de acumulare primitivä a capitalului.
Constituirea sistemului Finantele publice, unul din cele mai importante
modern de finanfe publice domenii ale existentei si functionärii statului In
societätile moderne, In interesul comunitätilor
nationale, au suferit si in România, In procesul tranzitiei de la sistemul feudal la
cel capitalist, transformäri fundamentale In vederea adecvärii lor mecanismului
vietii sociale moderne. Mai mult decät In once alt sector, noile institutii -
Ministerul de Finante, administratiile financiare etc. - precum si instrumentele
politicii fiscale - bugetele centrale si locale, impozabilitatea etc. - prin masiva
legislatie financiará a demonstrat rolul determinant In constituirea si
functionarea acestui sector, al statului, al puterilor legislative si executive. Ele
au devenit pärghii de legiferare si institutionalizare nu numai a finantelor
publice, dar si instrumente de ordonare a unor laturi importante ale vietii
economico-sociale particulare ale pit
In procesul de formare a noului sistem de finantare publicä s-au realizat
treptat principiile si functiile moderne ale acestuia:
s-a introdus universalitatea impozabilitarii, eliminändu-se privilegiile si
scutirile; toti cetätenii, constituiau masa impozabilä a tärii;
s-a adoptat principiul proportionalitarii; impozitele se asezau
proportional cu veniturile sau valoarea bunurilor exploatate; cei Cu
venituri mari erau impusi mai mult, cei cu venituri mici mai putin, iar de la
un anumit plafon erau chiar scutiti;
accentul impozitului cklea deci nu pe persoank ci pe bunuri si
venituri: pämänt, clädiri, profesii, salarii, profit, capital etc.;
se introduce administrafia financiara - institutie specialà pentru
conceperea, calcularea, asezarea si colectarea impozitelor, ca sursä de
bazä a veniturilor statului;
de asemenea, se organizeaz5 evidenfa bugetara - prin Ministerul de
Finante - In scopul calculärii veniturilor si cheltuielilor statului si
administratiilor locale;
aprobarea si controlul bugetului de c5tre organele de reprezentare ale
natiunii - parlament etc.
alt principiu al finantelor moderne este centralizarea bugetara, bate
veniturile si cheltuielile trebuind sä se regäseasc6 Intr-un buget general
al statului;

www.dacoromanica.ro
124 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITA; Come! SARBU

raspunderea bugetarà; institutiile financiare sunt obligate sä facä däri

de searnä asupra executärii bugetului, iar Ministerul de Finante In fata
Parlamentului de la care primeste descärcarea de gestiune.
se creeazä o institutie a controlului curent financiar asupra principalilor
factori de cheltuieli - ministere, departamente etc. - Curtea de Conturi,
precum si controlul modului de evidentä a bunurilor si valorilor - Legea
contabilitNii pub/ice.
La sfärsitul secolului XIX, finantele publice au Triceput sä functioneze mai
eficient.
Modernizarea vietii economice, sociale, administrative, crearea
infrastructurii cu numeroasele sale constructii au solicitat cheltuieli de stat
mereu sporite; In afarà de aceasta, s-a dezvoltat aparatul public, de
administratie, de ordine publica. - politia, jandarmeria, armata - invätämäntul,
institutiile de asistenta medicará - spitalele - institutii de culte si culturä; pe de
alta parte, s-au extins Intreprinderile de stat de productie si servicii - de sare,
tutun, chibrituri, monetäria, arsenalele armatei etc.; patrimoniul statului a ajuns
la o valoare de peste 1500 mil. lei.
In consecintä, In perioada 1860-1914, bugetul de stat a crescut de peste
15 ori, cheltuielile märindu-se de la 28 mi. lei la 540 mil. lei; !Dana la 1886, din
26 de bugete locale, 20 s-au soldat cu deficite, acoperite din Imprumuturi
interne sau externe. Dupà deceniul IX situatia s-a frnbunätätit, bugetele, ca
regura, devenind excedentare.
Veniturile bugetare s-au procurat din impozite, din vänzarea unor bunuri
imobile ale statului si din Imprumuturi interne si externe. Sursa principalä - 80-
90% - din venituri au constituit-o insä impozitele directe si indirecte.
Impozitele directe, impuse pe venituri din bunuri si servicii - impozite
funciare, pe pämänt, crädiri de 4-6%, impozite comerciale si industriale de 5%,
impozite pe salarii, introduse din anul 1877, tot 5% - au o tendintä pronuntatà
de reducere, de la 70% din totalul impozitelor la Inceputul perioadei la 16,5 la
sfärsitul ei.
Impozitele indirecte, baza impozabilitätii moderne, manifestä, din contra',
o crestere relativä si absolutä; ponderea lor se märeste In total de la 30,5 la
84%, formând sursa principalà de venituri a statului. Avantajul fiscalitátii
indirecte este cä, fiind asezatà mai ales pe bunuri de consum, aduce venituri
mari o data' cu cresterea acesteia, se suportà de c5tre Intreaga masd a
consumatorilor si nu creeafá nemultumiri evidente, impozitele fiind cuprinse in
pretul produselor vändute, cota de impozit rämänänd necunoscutä
cumpärätorului; erau impuse asffel: tutunul, chibriturile, zahärul, bäuturile
alcoolice, sarea, petrolul etc.; taxele vamale au aceeasi functie de impozit
indirect. Un exemplu edificator: 1 kg de zahär era vändut de cartelul zahärului
In anul 1914 cu 1,20 lei; pretul de cost si desfacere - 0,42 lei, taxele statului -
0,38 lei, iar profitul fabricilor - 0,40 lei la kg.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea 0 institutionalizarea economiei modeme 'in Roménia 125

Impozitele indirecte au Insa un pronuntat caracter de inechitate,

distribuindu-se aproximativ egal asupra consumatorilor, prin produsele de
baza, indiferent de venitul lor; celor cu venituri mari le revine mai putin, celor cu
ven ituri mici le revine proportional mai mare impozitul.
Finantele moderne au ca trasätura esentiala sporirea contributiei fiscale
sau a poverii impozitelor; In perioada studiata, volumul impozitelor a crescut de
peste 15 ori, In timp ce productia materialä a tärii si veniturile populatiei de
numai 3-3,5 ori. Statul a prelevat de la populatie o cotä marita din veniturile ei:
pe locuitor, impozabilitatea revenea In anul 1860 la 9,60, iar In 1910 la 64 lei, o
crestere de peste sase ori. Totodata s-a märit partea prelevata de stat din
venitul national; In perioada 1910-1914, veniturile statului reprezentau 20-25%
din venitul national, atestand adanca implicare a statului in viata economico-
sociala.
Cheltuielile bugetare se efectuau de catre ministere, cärora li se
distribuiau de cätre Ministerul de Finante sumele aprobate de Parlament.
Grupate dupä destinatie, acestea se repartizau, la inceputul secolului XX, in
medie, proportional pentru:
administratie, ordine publicä si armatä - 29%;
economie - cai ferate, intreprinderi etc. - 31%;
plata datoriilor statului, in special externe - 22%;
invätämânt, sänätate, cultura - 18%.
Proportia sumelor cheltuite reflecta prioritatile pe care le acorda statul,
guvernele diferitelor probleme de interes national; In once caz, ponderea cea
mai redusä a ultimului capitol se regaseste In realitatea româneasca in 85%
din populatie analfabeta, In asistenta medicala inexistenta la sate, In extrem de
slaba penetrare a culturii si educatiei In masa populatiei.
Bugetele locale cresc dupä 1864 la comune si judete; isi trageau
veniturile din taxe si impozite locale, iar cheltuielile se efectuau pentru
amenajarea localitätilor, pentru actiuni de urbanizare, dar ponderea principala
pentru plata functionarilor publici, a unor scoli, sprijinirea unor spitale etc.
Bugetele locale reprezentau In medie 18-23% fata de bugetul statului;
s-au caracterizat In toata perioada prin mare dezordine, numeroase sustrageri
si folosire a fondurilor comunale In interese personale; era terenul cel mai
deschis coruptiei; finantele locale au contribuit, cu toate acestea, la amenaja-
rea localitätilor, a unor constructii sociale, introducerea iluminatului electric in
multe orase, a canalizärii etc.; cu toate acestea, o pondere mare au detinut-o
imprumuturile externe pe care le contractau municipiile la bancile straine.
La sfarsitul paragrafului formulärn câteva concluzii:
1. Sistemul modern de finante publice In Romania a fost deplin constituit la
Triceputul secolului XX.

www.dacoromanica.ro
126 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITA; Come! SARBU

Sistemul finantelor publice a devenit astfel o componentä importantä a

mecanismului economiei nationale pentru asigurarea functionarii statului
modern si redistribuirea unei parti din venitul ON In interesul general -
apärare, ordine publicä, Tnvalarnant, sänatate, culturä - dar, prin coruptie
si alte modalitäti, a altei pärti pentru acumulare ilicita si dezvoltare a
capitalului autohton.
Utilizand aparatul financiar, statul modern si-a asigurat realizarea func-
plor sale nationale In scopul progresului si civilizatiei poporului roman.
Carentele sistemului de finante publice, decalajul Trite principiile
moderne si prevederile legale, pe de o parte, si practica financiará, pe de
alta parte, au generat diverse fenomene negative de coruptie si
birocratizare.
In jumatate de secol de la constituirea statului
Concluzli privind acriunea
modern roman si indeosebi dupa cucerirea
legiferfirti economiei de
ndependentei nationale, Romania a parcurs un
i
pieta in Romfinia
ansamblu de procese de tranzitie de la vechea
societate feudalä spre cea moderna, burghezä, marcata de profunde mutatii si
creatii noi Tn domeniile fundamentale: social, politic, economic si cultural, In
care rolul primordial l-au avut noul cadru institutional modern de tip occidental
si ansamblul legislatiei economico-sociale, asffel:
A fost suprimat regimul politic feudal bazat pe privilegii, discriminäri si
constrangeri extraeconomice si s-a elaborat un nou regim social-politic,
de tip modern, Tntemeiat cel putin juridic-formal pe principii de drept
democratice.
S-a constituit, In locul celui vechi, sistemul statel modern, cu noul sau
cadru legislativ si institutional, din care o componenta majora o forma
legislatia si institutiile moderne ale economiei de plata.
Statul roman, la formarea sa - 1859 - dependent de lmperiul Otoman,
dobandeste, la 1877, independenta nationala si devine un stat suveran si
egal Tntre statele europene.
A fost desfiintat treptat sistemul economic feudal si s-au pus bazele
sistemului economiei moderne de märfuri; organismul economic national,
la Tnceput (1860) avand un caracter preponderent de economie naturala,
s-a prefäcut intr-unul de economie predominant marfarä, de pieta,
premisa esentiala a generarii celei capitaliste.
in plan social-cultural, s-a legiferat si deschis accesul catre Invatämântul
general - obligativitatea instruirii elementare; s-au pus temeliile civilizatiei
moderne române In domeniile limbii, literaturii si artei, ale stiintei si
Tnvätärnantului si educatiei de toate gradele, ale formarii cadrelor proprii
In sferele vietii sociale; acestea au contribuit substantial la demarajul
economiei românesti.

www.dacoromanica.ro
Legifera rea institutionalizarea economiei modeme in Romä nia 127

S-a constituit o infrastructurá modem& mecanizará, de transport,

depozitare si telecomunicatii, c5i ferate, telegraf, telefon, porturi, docuri,
magazii, sosele pietruite etc. corespunzloare necesitätilor economiei
marfare In expansiune.
S-au pus bazele si s-au dezvoltat structurile sectoarelor moderne ale
economiei nationale - a industriei mecanizate, a bäncilor si creditului, a
comertului intern, a celui extern, a finantelor publice si a altor ramuri ale
serviciilor.
in ansamblul economiei nationale se trece de la predominarea formelor
de economie naturalk dominante pänä la mijlocul sec. XIX, la
preponderenta economiei de märfuri In deceniul doi al sec. XX; pe
fundalul acestei predominante, s-au constituit sectoarele moderne si
mecanismele economiei marfare capitaliste, care au devenit motorul
progresului istoric românesc la Tnceputul sec. XX; In alt plan se
desfásura tranzitia de la formele primare de capitalism, cele din
domeniile circulatiei si schimbului märfurilor si valorilor, apärute Incä de
la sfärsitul sec. XVIII, spre formele secundare, cele esentiale din
domeniul productiei materiale-industriale, agriculturà etc. capitaliste,
näscute mai tarziu, pe la mijlocul sec. XIX, cu dezvoltare mai acceleratä
la inceputul sec. XX.
A Tnceput procesul de urbanizare si sistematizare a localitätilor -
constructii moderne de locuinte si edificii publice, pavarea sträzilor,
iluminatul public electric, canalizare, apä prin conducte etc.
S-a format, mal ales la orase, un climat social liber i stimulator al
intereselor si actiunilor economice, un comportament competitional al
agentilor economici pe baza principiilor concurentei, cererii si ofertei si
aspiratiei la profit si acumulare.
A Tnceput tranzilia i remodelarea compozitiei sociale, de la tipul
societätii feudale, cu polaritate de stäri sociale Tnchise, cu ierarhii
ranguri mostenite - boieri, nobili, de o parte, tsárani cläcasi, de alta,
negustori i mestesugari breslasi etc. - la tipul societätii burgheze, cu
clase si categorii sociale diversificate, mobile si convertibile, a cäror
pozitie i ierarhie In societate se intemeiau pe avere, pe putere
economic5, pe actiune si capacitatea de creatie etc.
In tranzitia de la feudalism spre capitalism, societatea româneasc5,
supusä mecanismelor acumulärii primitive si capitaliste, desi Triráturase
principiu carentele si nedreptätile sistemului feudal pentru majoritatea
populatiei, nu dobändise insä pentru aceasta decAt In mäsurä redusä foloasele
noului sistem economic; deocamdatä si pentru o lung5 perioadà, ele vor reveni
prioritar unei päturi restránse a societätii romänesti.

www.dacoromanica.ro
128 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITA; Come! SARBU

In concluzie 'MA, la cele expuse mai sus, se poate constata ca In

Romania, [Ana la 1914, indeosebi mediul urban Tsi schimbase fundamental
fizionomia economico-sociala Fr.,i politica In comparatie Cu anul 1859.
Mecanismul dezvoltarii era acum asezat, mai ales la orase, pe
temeiurile proprietätii si muncii libere, ale interesului bänese; libertatea
exploatarii bunurilor si a muncii era garantata.
In jurnatate de secol, in cursul a douà generatii, Romania a Infäptuit In
mod rapid si comprimat, prin actiunea sustinuta a statutului, procese de
transformare statal-sociala si economicä, care In occidentul continentului s-au
desfäsurat pe parcursul a doua-trei secole; dar condensarea istorica a
modernizarii tärii a lasat numeroase lacune si neimpliniri In domeniile agricol,
social si cultural-instructiv, al adaptarii lente si greoaie a mentalitätilor si
comportamentelor psiho-economice populatiei la imperativele noului sistem de
producere si de viata, cu urmari negative importante asupra organizarii si
eficientei muncii sociale.
Prin progresele realizate, Romania depasise oranduirea feudalä,
Infaptuise statul national modern, dobandise independenta statalä, crease
formele institutionale moderne in toate domeniile si orientase restructurarea
economiei nationale pe forte productive contemporane In transporturi si
telecomunicatii, industrii, credit si band, comert, urbanism etc.; ea se Tnscria
acum, aläturi de Ode europene, pe aceeasi cale de evolutie-capitalistä.
Tara noastra recuperase astfel o mare parte, de unul-douà secole, din
intarzierea sa istorica. Cu toate ea' formele institutionale si legislative ale vietii
economico-sociale intruneau caractere moderne, contemporane Odor
avansate, fata Insä de Occidentul urbanizat si industrializat, Romania se afla
inca intr-un stadiu periferic de dezvoltare: economia sa era preponderent
agrarä si manual& cu 4/5 populatie ruralä; industrializarea, expresia civilizatiei
materiale si spirituale a secolelor XIX si XX, Meuse in tara noastra abia primii
pasi In cucerirea unui drum secular.

www.dacoromanica.ro
 si institutiile economice
VLegislatia
moderne in documente oficiale
TRATATUL DE LA PARIS
din 30 martie 1856
(Dispozitiuni relative la România)

Actul congresului de la Viena, stabilind principiile destinate a

reglementa navigarea râurilor care separà sau stràbat mai multe staturi,
Puterile contractante stipuleaz5 Trite dânsele, c5 pe viitor aceste principii vor fi
aplicate si Dunärei, precum si gurilor sale (ses embouchures). Ele declarà c5
aceastä dispozitiune face de acum Tnainte parte din dreptul public al Europei, si
o iau sub garantia lor.
Navigatiunea DurCárei nu va putea fi supusâ la nici o piedic6 sau
redevantä care nu ar fi expres prev5zut5 prin stipulatiunile coprinse In articolii
urmätori. Prin urmare, nu se va lua nici o platä bazatà numai pe faptul
navigärei r5ului, nici vreun drept asupra màrfurilor care se aflà pe corábii.
Reglementele de politie si de carantin5 ce s-ar stabili, pentru siguranta
staturilor separate sau strântute de acest fluviu, vor fi fâcute asa Tricât sä
favoreze, pe c5t putinta va sta, circulatiunea coräbiilor. Afarà de aceste
reglemente, nu se va aduce nici un obstacol, oricare ar fi, liberei navigatiuni.
In scop de a realiza dispozitiile articolului precedent, o comisiune, In
care vor fi reprezentate prin câte un delegat, Franta, Austria, Anglia, Prusia,
Rusia, Sardinia si Turcia, va fi Trisàrcinatä de a aräta si a executa lucrärile
necesarii, Incepând de la lsaccea, spre a degaja gurile Dunärii, precum si
Wile mArii dimprejur, de nisipuri si alte obstacole care le astupä, spre a putea
pune aceastä parte a fluviului si zisele 00 de mare Tn cele mai bune
conditiuni pentru navigatiune.
Pentru a acopen i cheltuielile acestor lucitri, precum ale stabilimentelor
care vor avea de obiect a asigura si a Tnlesni navigatiunea la gurile Dun5rii, se
vor putea preleva niste drepturi fixe, de un pret convenabil, hotârAte de
comisiune cu majoritatea voturilor, Cu conditiunea expres5 ca, sub acest raport
ca sub toate celelalte, pavilioanele tuturor natiunilor vor fi tratate Cu cea mai
perfectä egalitate.
Se va stabili o comisiune care se va compune din delegatii Austriei,
Bavariei, Sublimei Porti si Wurtembergului (c5te unul de fiecare din aceste
Puteri), la care se vor uni Comisarii celar trei Principate Dunàrene, a c5ror
numire va fi fost aprobatà de Poartà. Aceastà comisiune, care va fi perma-
nentä: 1. va elabora reglementele de navigatiune si de politie fluvialà; 2. va

www.dacoromanica.ro
130 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITA; Come! SARBU

face sä dispara piedicile, de once natura ar fi, care se opun Inca a se aplica
Dunarei dispozitiunile Tratatului de la Viena; 3. va ordona si va face a se
executa lucrärile necesarii in tot cursul fluviului; si 4. va priveghea, dupä
disolvarea comisiunei europene, la mentinerea navigabilitätii gurilor Dunarii si a
partilor märii dimprejur.

Principatele Valahiei si Moldovei vor continua a se bucura, sub

suzeranitatea Portii si sub garantia puterilor contractante, de privilegiul si
imunitätile pe care ele le poseda. Nici o protectiune exclusiva' nu se va exercita
asupra lor de catre nici una din puterile garante. Nu va exista nici un drept
particular de ingerinta In afacerile lor interioare.
Sublima Poarta se angajeaza a conserva ziselor Principate o
administratiune independentä si nationalä, precum si deplina libertate de cult,
de legislatiune, de comerciu si de navigatiune.
Legile si statutele astazi In vigoare se vor revizui. Spre a se stabili un
complet acord asupra acestei revizuiri, o comisiune speciala, asupra
compunerei careia se vor Intelege Tnaltele puteri contractante, se vor aduna
Vara Tntarziere la Bucuresti, cu un comisar al Sublimei Porti.
Aceastä comisiune va avea de misiune a examina starea actuala a
principatelor si a propune bazele viitoarei organizatiuni.
Majestatea sa Sultanul promite de a convoca imediat, la fiecare din
cele douà provincii, un Divan ad-hoc, compus asa cum se constituie
reprezentatiunea cea mai exacta a intereselor tuturor claselor societätii. Aceste
Divanuri vor fi chemate a exprima dorintele populatiunilor In ceea ce priveste
organizatiunea definitiva a principatelor.
O instructiune a congresului va reglementa raporturile comisiunei Cu
aceste Divanuri.
Luand In consideratiune opiniunea emisa de ambele Divanuri,
comisiunea va transmite, fára Tntarziere, la resedinta actuará a conferintelor,
rezultatul propriei sale lucran.
intelegerea finala cu puterea suzeranä va fi consacrata prin o
conventiune Tricheiata la Paris Tntre Tnaltele 00 contractante; si un Hatti-
Scheriff, conform stipulatiunilor conventiunei, va constitui definitiv organizarea
acestor provincii, puse de acum Tnainte sub garantia colectiva a tuturor
puterilor semnatare.

27. Daca linistea interioara a principatelor s-ar afla amenintata sau

compromisä, sublima Poarta se va intelege cu celelalte puteri contractante
asupra masurilor de luat spre a mentine sau a restabili ordinea legalä. O
interventiune armata nu va putea sa alba loc fära un acord prealabil Tntre
aceste puteri.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea i institutionalizarea economiei modeme in România 131

CON VENTIA DE LA PARIS

din 7 august 1858

Majestätile lor impäratul Otomanilor, impäratul Austriei, impäratul

Francezilor, Regina Regatului Unit al Marei Britahii si Irlandei, Regele Prusiei,
impäratul tuturor Rusiilor si regele Sardiniei, voind, conform cu stipulatiile
tractatului incheiat la Paris, la 30 Martie 1856, a consacra printr-o conventiune
Intelegerea finalä a organizatiei definitive a Principatelor Moldovei i Valahiei, a
numit drept plenipotenti ai lar pentru a negocia si a suscrie zisa conventie,
Care s-au adunat conferintä la Paris, având depline Imputerniciri, care au
fost recunoscute In bunä si cuvenitä form& si au hotärät cele urmätoare:
Art. 1. Principatele Moldovei si Valahiei, constituite de acum Inainte sub
numirea de Principatele Unite Moldova si Valahia, rämän puse sub
suzeranitatea M.S. Sultanului.
in temeiul capitulatiilor emanate de la Sultanii Baiazet 1-iu, Mohamet
II, Selim I, si Soliman II, cari constituie a lor autonomie, reguländ raporturile lar
cu Sublima Poartä, si pe cari mai multe Hati-Scheriffuri, si mai cu seamä acela
din anul 1834, le-au consfintit; conform asemenea i cu articolele 22 si 23 ale
tratatului Tricheiat la Paris, la 30 Martie 1856, Principatele vor continua a se
bucura, sub garantia colectivä a Puterilor contractante, de privilegiurile
imunitätile ce le posedä.
Prin urmare, Principatele se vor administra liber si afarä din once
ingerintä a Sublimei-Porti, In limitele stipulate prin intelegerea Puterilor garante
cu Curtea Suzeranä.
Puterile publice vor fi Incredintate, In fiecare principat, unui Domnitor
si unei adunäri elective lucränd, In cazurile preväzute de aceastä conventiune,
cu concursul unei comisiuni centrale, comunä ambelor Principate.
Puterea executivä va fi exercitatà de Domnitor.
Puterea legiuitoare va fi exercitata colectiv de Domnitor, de Adunare si
de Comisiunea central&
Legile de interes special pentru fiecare Principat vor fi pregätite de
Domnitor si votate de adunare.
Legile de interes comun amânduror Principate vor fi pregätite de
comisiunea centrará i votate de adurräri, la care vor fi supuse de cä'tre

Domnitori.
Puterea judec5toreasc5 exercitatä In numele Domnitorului, va fi
Incredintatä magistratilor numiti de dänsul, färä ca nimeni sá poatà fi lipsit de
firestii säi judec5tori.
0 lege va hotärI conditiunile de primire si de Inaintare In magistratur&
luänd drept bazä aplicarea progresivä a principiului inamovibilitätei.

www.dacoromanica.ro
132 Victor AXENC1UC; Eugen GHIORGHITA; Come! SARBU

Principatele vor da Curtei Suzerane un tribut anual a caruia suma

rämâne hotarAta la tifra de un milion cinci sute de mii lei pentru Moldova i la
tifra de douà milioane cinci sute de mii lei pentru Valahia.
lnvestitura va fi data Domnitorului, ca i In trecut, de M.S. Sultanul.
Curtea Suzerana va combina cu Principatele masurile de aparare a
parnântului lor, In caz de atac din afara; i va putea provoca, prin Intelegere cu
Curtile garante, masurile trebuincioase pentru restabilirea ordinei, la IntAmplare
de a se compromite.
Ca i In trecut, tractatele internationale care se vor Tricheia de Curtea
Suzeranä cu Puterile straine, vor fi aplicate Principatelor In tot ce nu va atinge
ale lor imunitati.
In caz de Incalcare a imunitatilor principatelor, Domnitorii vor reclama
catre puterea Suzeranä, i daca nu se va face nici o dreptate la a lor
reclamare, o vor putea indrepta, prin agentii lor, catre reprezentantii Puterilor
garante la Constantinopole.
Domnitorii vor fi reprezentati Iângä Curtea Suzerana prin agenti (Capu
Chihaya) näscuti Moldoveni sau Valahi, nesupu§i la nici o juridictiune sträina i
agreali de Poarta.

14. Domnitorul guverneaza cu concursul mini trilor numiti de dânsul.

intärete i promulga legile; poate refuza sanctiunea sa. Are dreptul de gratie
§i acela de a micpra pedepsele in materie criminalä, Mt a putea interveni
altfel In administratiunea justitiei.
El pregateste legile de interes special Principatului §i mai cu searna
bugetele i le supune la deliberarile adunarei.
El nume0e In toate functiile de administratiune publica i face
regulamentele necesarii pentru executarea legilor.

Once act, emanat de la Domnitor, trebuie sa fie contrasemnat de

cätre miniWii competinti.
MiniWii vor fi raspunzatori de violarea legilor i mai ales de once risipa a
banilor publici.
Ei vor fi justitiabili Tnaintea inaltei Curti de Justitie i de Casatiune.
Urmaririle vor putea fi provocate de Domnitor sau de adunare.
Punerea sub acuzatiune a miniWilor nu se va putea pronunta decât cu
majoritatea de douà pärti din trei a membrilor prezenti.
Adunarea electiva, In fiecare principat, va fi aleasa pe 7 ani, conform
dispozitiunilor electorale anexate la prezenta conventiune.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea O instifutionalizarea economiei modeme In Roma'nia 133

20. Adunarea va dezbate si va vota proiectele de legi care Ti vor fi

prezentate de Domnitor. Ea va putea sä le amendeze sub rezerva stipulatä de
art. 36, In ceea ce priveste legile de interes comun.

22. Bugetul veniturilor si acela al cheltuielilor, pregatite anual pentru

fiecare Principat, prin Ingrijirea Domnitorului respectiv si supuse adunärei, care
va putea sa le amendeze, nu vor fi definitive decat dup5 ce vor fi votate de
dansa.
Daca bugetul nu ar fi votat la timpul priincios, puterea executivä va
Indestula serviciile publice dup5 bugetul anului precedent.
Ca toate legile de interes comun sau special, si ca regulamentele de
administratiune publica, legile financiare vor fi publicate In Gazeta Oficial.
Comisiunea Central va avea resedinta la Focsani.
Ea va fi compusa din sease-spre-zece membri, opt Moldoveni si opt
Valahi. Patru vor fi alesi de fiecare Domnitor, dintre membrii adunärei, sau
dintre persoanele ce vor fi ocupat functiuni inalte In tara; si patru de fiecare
adunare din sanul ei.

Dispozitiunile constitutive ale noii organizatiuni a principatelor sunt

puse sub paza comisiunei centrale.
Ea va putea aräta Domnitorilor abuzurile ce i se vor parea urgent de a
reforma si a le Insemna Trnbunatatirile ce ar fi de trebuinta a se introduce In
osebitele ramuri ale administratiunei.
Domnitorii vor putea trimite comisiunei centrale toate propunerile ce li
se vor parea de folos a se preface In proiecte de legi comune amandurora
principatelor.
Comisiunea central va pregati legile de interes general comune ambelor
principate, si va supune aceste legi, prin mijlocirea Domnitorilor la dezbaterile
adunarilor.
Sunt privite ca legi de interes general toate acelea care au de obiect
unitatea legislatiunei, Infiintarea, mentinerea sau Imbunatatirea unirei vamilor,
a postiilor, a telegrafului, fixarea valoarei monetare si deosebitele materii de
folos public comune ambelor principate.
°data constituitä comisiunea central* va trebui sä se ocupe special a
codifica legile In finta', punandu-le In armonie cu actul constitutiv al noii
organizatiuni.
Ea va revizui regulamentele organice, precum si Codicele Civile,
Criminale, de Comerciu si de Procedur5 astfel fricat, afara de legile de interes
curat local, sä nu mai aib5 In viitor decat unul si acelasi corp de legislatiune

www.dacoromanica.ro
134 Victor AXENClUC; Eugen GHIORGHITÄ; Come/ SARBU

care va fi executoriu in ambele Principate dupa ce va fi votat de catre

respectivele adunari, sanctionat si promulgat de fiecare Domnitor.
Dupä ce adunarile introduc amendamente In proiectele de legi de
interes comun, proiectul amendat va fi trimis comisiei centrale, care va pretui si
va hotarT un proiect definitiv, pe care adunärile nu vor mai putea decal sa-I
adopte sau sa-I lepede In Intregul sail.
Comisiunea centrala va trebui sä primeascä amendamentele care vor fi
votate deodata de arnandouà adunarile.
Legile de interes special pentru fiecare principat nu vor fi sanctionate
de Domnitor decat dupa ce vor fi comunicate de dansul comisiei centrale, care
va avea a pretui de sunt compatibile cu dispozitiunile constitutive ale noii
organizatiuni.
Se va Infiinta o 'Malta Curte de justitie si de casatiune, comuna
ambelor principate.
Ea va rezida la Focsani. Se va reglementa printr-o lege constituirea ei.
Membrii sai vor fi inamovibili.
Hotarkile date de Curti si de Tribunale in ambele principate vor
merge exclusiv la aceastä Curte de casatiune.
Ea va exercita un drept de cenzurä si de disciplina asupra Curtilor
apelative si tribunalelor.
Ea va avea drept de justificatiune exclusiva asupra Insisi membrilor ei, In
materii penale.
Ca Inalta Curte de justitie, ea va judeca urrnärile cari vor fi provocate
In contra ministrilor de cätre Domn sau de catre adunare, si va judeca fara
apel.
Militiile regulate existand acum In ambele principate vor primi o
organizatiune identica, spre a putea, la trebuinta, a se uni si a forma o singura
armata.
Se va face pentru aceasta o lege comunä.

Militiile trebuie sa se adune de cate ori siguranta dinauntru sau cea a

hotarelor va fi amenintata.
Unirea for va putea fi provocata de unul sau de celälalt Domnitor, dar nu
se va face decal In urma unei Tntelegeri comune Trite dansii, facandu-se
cunoscut si Curtii Suzerane.

46. Moldovenii si Valahii vor fi toti egali Inaintea legii, Inaintea

impozitului, si egali administrabili In functiunile publice, In unul si celalalt
Principat.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea 0 instifutionalizarea economiei modeme fn Roma' nia 135

Nimeni nu va putea fi oprit, arestat sau urrnärit decât conform legii.

Nimeni nu va putea fi expropriat decât legal, pentru cauz5 de interes
public si prin desp5gubire.
Moldovenii si Valahii, de once rit crestin, se vor bucura deopotriv6 de
drepturile publice. Exercitarea acestor drepturi se va putea Intinde si la
celelalte culturi prin dispozitiuni legislative.
bate privilegiurile, scutirile sau monopolurile, de care se bucurä incä
unele clase, vor fi desfiintate si se va proceda färä intârziere la revizuirea legii
care reglementeaz6 raporturile proprietarilor de pàmânt cu cultivatorii, având In
vedere Imbunàtätirea stärii tàranilor.
lnstitutiunile municipale, atál cele urbane cât si cele rurale, vor dobAndi
toatà dezvoltarea ce le pot da stipulärile acestei conventiuni.
PAn5 când se va procede la revizuirea prev5zutä prin art. 37,
legislatiunea acum In vigoare In Principate este mentionatà In dispozitiunile
cari nu sunt contrare stipulatiunilor prezentei Conventiuni.
Spre indeplinirea art. 25 din tratatul de la 30 Martie 1856, un Hati-
Scheriff conform textului cu stipulärile prezentei conventiuni, va promulga
dispozitiunile ce preced Intr-un termen de cincisprezece zile, cel mai tarziu de
la schimbarea ratificatiunilor.

50. Prezenta conventiune va fi ratificatà, si ratificatiunile vor fi schimbate

la Paris In termen de cinci sàpt5rnâni, sau mai curând, de se va putea.
Pentru care Plenipoatentii respectivi au subscris-o, punând si sigiliul
armelor lor.
F5cutä la Paris In 7/19 August 1858.

www.dacoromanica.ro
136 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITÀ; Come! SARBU

Prevederi principale de legiferare si institutionalizare a economiei

moderne fn Romania In perioada 1862-1914, in documente de stat

STATUT dezvoltätor Conventiunii de la Paris (7 august 1858) din 2

iulie 1864 137
CONSTITUTIA din 1 iulie 1866 138
LEGE pentru reglementarea proprietätei rurale din 15 august 1864 140
LEGEA COMUNALA din anul 1864 145
LEGE asupra patentelor din 27 martie 1863 151
LEGE pentru secularizarea averilor monastiresti din 17 decembrie
1863 153
LEGE pentru adoptarea sistemului metric de mäsuri si greutà ti in
Romänia din 21 septembrie 1864 154
LEGE pentru infiintarea Camerilor de Comerciu din 30 septembrie
1864 154
LEGE pentru infiintarea unui nou sistem monetar si pentru fabricarea
monetelor nationale din 29 martie 1867 158
LEGE pentru tocmelele de lucräri agricole si pentru esecutarea lor 160
LEGEA creditului funciar romiä n din 6 aprilie 1873 162
LEGE pentru infiintarea unei bänci de scompt si circulatiune din 17
aprilie 1880 170
LEGE asupra burselor, mijlocitorilor de schimb si mijlocitorilor de
märfuri din 1 iunie 1881 174
LEGE asupra inscrierii firmelor din 18 martie 1884 177
REGULA MENT pentru forma si modul tinerei registrelor firmelor din 8
aprilie 1884 180
LEGE asupra Camerei de comerciu si industrie din 10 mai 1886 181
LEGE de mäsuri generale spre a veni in ajutorul industriei nationale
din 12 mai 1887 184
REGULA MENT pentru aplicarea legii intitulatä: "Mäsuri generale
pentru a veni In ajutorul industriei nationale" din 29 iulie 1887 185
LEGE pentru infiintarea unui serviciu de navigatiune fluvialä si
maritimä din 9 ianuarie 1888 188
LEGEA MINELOR din 21 aprilie 1895 189

www.dacoromanica.ro
Legifera rea fi institutionalizarea economiei modeme In Romänia 137

STATUT
dezvoltátor Conventiunii de la Paris (7 august 1858)
din 2 iulie 1864

Conventiunea fricheiat5 la Paris 7/19 August 1858, Tritre Curtea

Suzeranä si Tntre Puterile garante autonomiei Principatelor Unite, este si
ràmâne legea fundamentalä a României.
Insä, Indoita alegere din 5 si 24 ianuarie 1859, sävärsirea Unirei si
desfiintarea comisiunei centrale, facänd neaplicabile mai multe articole
esentiale din Conventiune, atät pentru indeplinirea acestora, cät si pentru
reasezarea echilibrului Intre puterile Statului, ca act aditional al
Conventiunei inträ de astäzi In putere urmätorul Statut:
Art. 1 Puterile publice sunt Incredintate Domnului, unei Adunäri
ponderatrice si Adunärei elective.
Puterea legiuitoare se exercitä colectiv de Domn, de Adunarea
ponderatrice si de Adunarea electivä.
Domnul are singur initiativa legilor; el le pregäteste cu concursul
Consiliului de stat si le supune Adunärei elective si Corpului ponderatoriu
spre votare.
Deputatii Adunärei elective se aleg conform asezämäntului
electoral aci anexat. Presedintele Adunärei se numeste In fiecare an de
Domn, din sänul ei, iar vicepresedintii, secretarii si questorii se aleg de
adunare.
Adunarea electivä discutä si voteazä proiectele de legi ce i se vor
prezenta de Domn. Aceste proiecte se vor sustine In Adunarea de Ministri
sau de membrii Consiliului de stat, ce se vor delega de Domn spre acest
sfärsit, ei vor fi ascultati oricAnd vor cere cuvântul.
Bugetul cheltuielilor si al retetelor pregätit In tot anul prin Ingrijirea
puterii executive si supus Adunärei elective, care II va putea amenda, nu va
fi definitiv decât dupä ce va fi votat de dänsa. Dacä bugetul nu s-ar vota In
timpul oportun puterea executivä va Indestula serviciile conform ultimului
buget votat.
Corpul ponderator se compune de Mitropolitii ¡Mil, de Episcopii
eparhiilor, de Intäiul presedinte al Curtii de casatiune, de cel mai vechiu
dintre generalii armatei In activitate si osebit Incä de 64 membri care se vor
numi de Domn; jurnAtate dintre persoanele recomandabile prin meritul si
experienta lor si cealaltà jumätate dintre membrii Consiliilor generale ale
districtelor, si anume câte unul de fiecare judet.

www.dacoromanica.ro
138 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITÄ; Come! SARBU

Dispozitiunile constitutive ale noii organizatiuni a României sunt

sub ocrotirea Corpului ponderatoriu. El poate, la finitul fiecarei sesiuni,
propune Domnului Imbunatätirile ce ar socoti trebuitoare In diferitele ramuri
ale administratiunei.
Aceste propuneri, Domnul le va putea recomanda Consiliului de Stat,
spre a se preface In proiecte de legi.
Once proiect votat de Adunarea electiva, afara de bugetul
veniturilor si cheltuielilor, se supune Corpului ponderatoriu, care va apretui
daca este compatibil cu dispozitiunile constitutive ale noii organizatiuni.
18
Decretele ce, pana la convocarea noii Adunad se vor da de Domn
dupä propunerea Consiliului de Ministri si a Consiliului de Stat ascultat, vor
avea putere de lege.
CONSTITUTIA
din 1 iulie 1866

TITLUL II
Despre drepturile Rorriânilor

5. Românii se bucurä de libertatea constiintei, de libertatea

Trivätämântului, de libertatea presei, de libertatea Intrunirilor.

10. Nu exista In Stat nici o deosebire de clasä. Toti Românii sunt egali
inaintea legii si datori a contribui fara deosebire la darile si sarcinile publice.
Ei singuri sunt admisibili In functiunile publice, civile si militare.
Legi speciale vor determina conditiunile de admisibilitate si de Tnaintare
functiunile Statului.
12. Toate privilegiile, scutirile si monopolurile de clasa sunt oprite pentru
totdeauna In Statul roman. Titlurile de noblete straina, precum: principi, grafi,
baroni si alte asemenea, ca contrarii vechiului asezärnant al tärei, sunt si
raman neadmise In Statul roman.

17. Nici o lege nu poate Thfiinta pedeapsa confiscarii averilor.

19. Proprietatea de once natura, precum si toate creantele asupra

Statului sunt sacre si neviolabile.
Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru cauza de utilitate publica,
legalmente constatata si dupä o dreapta si prealabilä despägubire.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea O institutionalizarea economiei modeme in Romänia 139

Prin cauzá de utilitate publicä urmeazá a se Intelege numai

comunicatiunea si salubritatea publicä, precum si lucrärile de apárare a tárei.
Legile existente, privitoare la alinierea si lärgirea stradelor de prin
comune, precum si la malurile apelor, ce curg prin, sau pe längá ele.
Legi speciale vor reglementa procedura si modul expropriatiunei.
Libera si neTmpiedicata Intrebuintare a räurilor navigabile si flotabile, a
soselelor si altor a de comunicare este de domeniul public.
Proprietatea data táranilor prin Legea Ruralä si despágubirea
garantatä proprietarilor prin acea lege nu vor putea fi niciodatá atinse.
Libertatea constiintei este absolutä.
23. invátárnantul este liber.
Libertatea Trivátämäntului este garantatá Intrucät exercitiul ei nu ar atinge
bunurile moravuri sau ordinea publicä.
Represiunea delictelor este reglementatä numai prin lege.
Se vor Infiinta treptat scoli primare In toate comunele Romániei.
Invátätura primará va fi obligatorie pentru tinerii románi pretutindeni unde
se vor afla instituite scoli primare.
O lege specialá va reglementa tot ce priveste Invátámántul public.

27. Românii au dreptul la a se asocia, conformändu-se legilor care

reglementeazá exercitiul acestui drept.
111. Nu se pot statornici privilegiuri in materie de impozit.
Nici o excepflune sau miscare nu se poate statornici decát printr-o lege.

In fiecare an, Adunarea Deputatilor Incheie socotelile si voteazá

bugetul.
Toate veniturile sau cheltuielile Statului trebuie trecute In buget si In
socoteli.
Bugetul se va prezenta totdeauna cu un an Tnainte de punerea lui In
aplicare Adunárii deputatilor si nu va fi definitiv decAt dupá ce se va vota de
dänsa si sanctiona de rege.
Dacá bugetul nu se voteazá In timp util, puterea executivá va Indestula
serviciile publice dupä bugetul anului precedent, färä a putea merge cu acel
buget cu mai mult de un an peste anul pentru care a fost votat.
Reglementarea definitivä a socotelilor trebuie s'a' fie prezentatä
Adunärii cel mai tärziu termen de 2 ani de la Incheierea fiecárui exerciliu.

www.dacoromanica.ro
140 Victor AXENClUC; Eugen GH1ORGHITÀ; Come! SAIREIU

131. Se vor face cel mai scurt timp legi speciale privitoare la obiectele
u rrn atoare:
Asupra descentralifkii administrative;
Asupra responsabilitatii ministrilor si celorlalti agenti ai puterii
executive;
Asupra masurilor celar mai nimerite pentru a stavili abuzul cumulului;
Asupra modifickii legii pensionarilor;
Asupra conditiilor de admisibilitate si de Inaintare in functiile
administratiunii publice;
Asupra dezvoltkii callar de comunicatiune;
Asupra explorkii minelor si pädurilor;
Asupra fluviilor si raurilor navigabile sau flotabile;
Asupra organizatiunii armatei, drepturile de Tnaintare, de retragere si
asupra diferitelor pozitiuni ale alternar;
Asupra justitiei impare.
Se vor revizui toate codicele si legile existente, spre a se pune in
armonie cu Constitutiunea de fata.

LEGEI
pentru reglementarea proprietätel rurale
din 15 august 1864

CAPITOLUL I
Pentru dreptul de proprietate al säteanului clAcas si pentru
itscump5rarea sarcinilor sale catre stdpanul mosiei

1. Satenii cläcasi (pontasi) sunt si räman deplini proprietari pe locurile

supuse posesiunei (stäpanirei) lor, In Tritinderea ce se hotkaste prin legile In
finta.
Aceasta Intindere (peste locul ce au satenii In vatra satului, pentru casa
si gradina) este:
a) In judetele de dincoace de Milcov (Tara Romaneasca):
Pentru säteanul cu 4 bol si o vack 11 pogoane;
Pentru sateanul cu 2 boi si o vaca, 7 pogoane 19 prajini;

1 Aceasta lega a fost promulgará si publicat6 in Monitorul Oficial no. 181, din 15 august
1864, In legOturà cu aceastà lege, a se vedea: legea din 21 martie 1867, In nota art.
42; legea din 13 febr. 1879 relativ5 la art. 7 din legea ruralä; legea din 3 iunie 1892 si
23 mai 1893.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea si institutionalizarea economiei modeme In Romania 141

3. Pentru sateanul ce are o vaca sau toporas, 4 pogoane si 15 präjini;

b) In judetele de dincolo de Milcov (Moldova):
Pentru säteanul cu 4 boi si o vack 5 raid 40 prajini;
Pentru sateanul ce are 2 boj si o vac& 4 raid;
Pentru säteanul ce are o vacä sau palmas, 2 fälci 40 präjini.
C) In judetele de peste Prut (Basarabia):
Pentru sateanul cu 4 boj si o vaca, 6 fälci si 30 präjini;
Pentru säteanul cu 2 boj si o vaca, 4 fälci si 30 präjini;
Pentru säteanul ce are o vaca sau palmas, 2 fälci si 70 prajini.
Locuitorilor, cari nu se bucura de Intinderea pärnantului ce li se cuvine
dupa art. precedent, li se va implini Intinderea legalä de parriânt.
Nici Intr-un caz, suma locurilor ramose in deplinä stäpanire a
säteanului, nu va fi mai mare de cat 2 treimi ale unei mosii.
Se Intelege ca padurile nu inträ In aceastä socoteala.
Vaduvele färä copii, nevolnici, sätenii care n-au meserie de agricultori,
si n-au %cut ciao& si prin urmare n-au avut parnant de hrana, marginiti fiind
numai In locul caselor si al Ingraditurilor lor, toti acestia devin proprietari numai
pe locurile legiuite, cuvenite pentru casa si grädina, adica:
In judetele de dincoace de Milcov:
400 stanjeni patrati la camp si 300 la munte, stanjenul Tärei Romanesti.
In judetele de dincolo de Milcov, 10 präjini fälcesti.
In judetele de peste Prut, 10 prajini falcesti pentru pälmas, 11 präjini
pentru locuitorul cu 2 boi, 12 prajini pentru locuitorul cu 4 boi.

6. Vor avea facultatea a se stramuta pe mosiile Statului cele mai

apropiate:
Sätenii, carora din 2 treimi ale mosiei, nu li se poate Implini intinderea
locurilor legiuite;
Spornicii (Insuräteii) ce nu vor avea locuri In coprinderea legilor In
fiintä.
?i unii si altii stramutându-se pe mosiile Statului, au voie de a se desface
de casele si saddle facute de dânsii pe mosiile pe care le parasesc, avand
comuna dreptul de preemptiune (rascumpärare).
7. De la promulgarea decretului acestuia, In termen de 30 ani, säteanul
sau mostenitorii sal, nu va putea Tristraina, nici ipoteca proprietatea sa, nici
prin testament, nici prin acte Intre vii, de cat cätre comunä sau catre vre-un alt
satean.

www.dacoromanica.ro
142 Victor AXENCIUC; Eugen GH1ORGHITA; Come! SMBU

Dupà trecerea de 30 anil el va putea dispune de proprietatea sa, dupä

regulile dreptului comun si In caz de vAnzare, Cu rezerva dreptului de
preemtiune al comunei2.

Dreptul la Odure ce au s6tenii de pe mosiile din Moldova dupà art. 44

al legei muntelui (adicä judetele: Putna, Bac5u, Neamtu si Suceava), si cei de
pe mosiile din Tara Rornäneasc5, In virtutea art. 140, 4 din legea de la 23
aprilie 1851, li se Ostreaz5 neatins si In viitor.
Dup6 15 ani, proprietarii vor fi In drept a cere liberarea pädurilor de sub
aceastä servitute, prin burià Invoialk sau prin hotärAre judec5toreasc6.
Acest drept II vor putea exercita si comunele, asezärnintele publice si
Statu I.
Se desfiinteaz5 odatä pentru totdeauna si In toatä Tntinderea
României, claca (boerescul), dijma, podvezile, zilele de meremet, carele de
lemne si alte asemenea sarcine, datorite stäpAnilor de mosii sau In naturà sau
In bani, unele si altele stabilite prin legi, hrisoave, sau Invoeli perpetui ori
timporale.
Drept clack dijrn5 si celelalte sarcini desfiintate prin decretul de fatà,
se va da st5pAnilor de mosii, °data pentru totdeauna, o despàgubire dupà cum
se reguleaz6 la cap. III.
Claca nu mai este permisk Insur5teii nu vor putea face cu
proprietarii de cAt Invoieli timporale.

'In anul 1884, implinindu-se acest terrnen de 30 de ani care era prevazut si de art. 132
al Constitutiei din 1866, s-a prelungit Inca cu 32 de ani, modificându-se In acest sens,
In anul 1884, art. 132 al Constitutiei, dupä cum urmeaza:
"Art. 132 din Constitutie (Mod. leg. 8 lunie 1884). Pärnanturile fostilor clacasi, ale
insurateilor si ale locuitorilor cari au cumparat sau vor cumpara in loturi mici,
proprietati de ale Statului, sunt si vor fi inalienabile In timp de 32 ani cu Incepere de la
promulgarea acestei legi.
Locuitorilor Trisa coprinsi in raza vreunei comune urbane, se va putea acorda prin legi
speciale facultatea de a insträina locurile lor de casa.
Inalienabilitatea se aplica si la parnanturile vändute de Stat in loturi mici in partea
Romaniei de peste Dunare.
Schimburile de pärnant contra pämänt nu infra In prohibitiunea legei de fatä.
Schimburile pämânturilor, de cari e vorba in acest articol, nu se vor putea face de cat
contra altor parnanturi de aceiasi Intindere si calitate."
2 A se vedea cu privire la executarea si interpretarea art. 7 legea din 15 august 1879, la
ordinea sa cronologica. A se vedea si legile din 23 mai 1892, 5 iunie 1892 si 23 mai
1893. A se vedea, de asemenea, si art. 132 din Constitutie, modificat In 1884, aici
alaturat, prin care se prelungeste Inca' cu 32 de ani, Incepand din 1884,
inalienabilitatea acestor pärnanturi.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea institutionalizarea economiei modeme In Romänia 143

Învoielile sunt slobode Tntre proprietari si säteni; dar cand cu aceste

Tnvoieli säteanul Tsi obligä chiar munca sa, ele nu se vor putea face decat
numai pe un termen de 5 ani.
Invoietile astäzi In finta pentru prisoase pe un timp marginit, nu se
desfiinteazä, afara numai de vor fi fäcute pe un timp mai mare de 5 ani si earl
de cazul and proprietarul unei mosii va fi facut cu säteanul o Invoiala peste
tot, atat pentru cele legiuite, cat si pentru prisoase.
15. lz'azurite (imasele), locurile de faneata i aratura rä'mase In
proprietatea satenilor, dupa decretul de fata, se vor hotärnici i petrui. Inginerii
topografi Indestulätori, oranduiti si platiti de Stat, se vor numi pentru fiecare
judet, spre a dirige si a activa lucrarea de mai sus.

CAPITOLUL II
Despre vatra satului

Vetrele satelor se vor petrui i hotarnici dupä modul aratat In articolul

15.
Proprietarii de mosii pastreaza pe seama si In folosul lor toate
uzinele, cu Ingräditurile lor, precum i elesteele (iazurile)
morile ce vor fi avand In cuprinsul vetrelor.
Asupra iazurilor de care se face mentiune In art. precedente, satenii
pästreaza si In viitor facultatea de a-si adapa vitele; cu Indatorire Insa, de a
contribui Impreuna cu proprietarul pentru Intretinerea iezaturilor, Intru cat
trebuinta adapätoarei ar cere.
Toate locurile si clädirile din cuprinsul vetrei satului, care dupa art. de
mai sus nu ramân nici In proprietatea sätenilor, nici In a stapanului de mosie,
precum: bisericile, scoalele, casete i Ingraditurile menite i facute de comuna
pentru preotii bisericilor, pietele, ulitele si locurile ocupate de patule (cosere) si
alte stabilimente comunale astazi In finta, ram& proprietatea comunelor
rurale, färä despagubire.
Vence monopol, precum: de macelarie (cäsapie), de brutärie
(pitarie), de bauturi i altele In cuprinsul vetrei satului se desfiinteazä.
Proprietarii pastreaza dreptul de a face In carciumile, hanurile i alte
asemenea clädiri, rämase lor conform articolului 18, vence speculatiuni Invoite
de lege, supuindu-se la toate Tndatoririle legale catre Stat si catre comuna.

CAPITOLUL III
Despre determinarea pretului r5scumpSrgrei clAcei si celorlalte sarcini
Satenii pentru rescumpärarea cläcei, a dijmei si a celorlalte sarcini,
care s-au desfiintat prin prezentul decret, vor plati pentru dobanzi

www.dacoromanica.ro
144 Victor AXENClUC; Eugen GHIORGHITA; Come/ SARBU

amortismente pe fiecare an, intr-un termen de 15 ani, cel mult, si in moneda

dupa cursul visteriei, conform alaturatei tabele, Trisa:
Cel cu 4 boj si o yac& lei 133.
Cel cu 2 boj si o vaca, lei 100, parale 24.
Cel cu mainile si o vaca, lei 71, parale 20.
Säteanul din satele de munte de peste Milcov, va pläti pe fiecare an:
Cel Cu 4 bol si o vaca, lei 94, parale 10.
Cel Cu 2 boj si o vaca, lei 73, parale 2.
Cel cu mainile si o vaca, lei 51, parale 35.
Aceastä plata se va raspunde °data si in aceleasi termene cu därile
fiscale.

In cat se atinge de despagubirea ce se cuvine stäpanilor de mosii

pentru locul caselor si ingräditurilor, ce dupä art. 4 din aceastä lege, raman
proprietate absoluta a nevolnicilor, a sátenilor cari n-au meserie de agricultori
si a vaduvelor nesupuse cläcei, aceastä despagubire se evalueafá in suma de
un galben, sau moneda' corespunzatoare; si care se va raspunde direct catre
stäpanii de mosii, si anume cate jumätate galben la fiecare ease luni dupa
promulgarea decretului de fata.
Indatä ce cu ajutorul subventiunei acordatä de Stat prin art. 50, se
vor despägubi stäpanii de mosii de capitalul ce li se cuvine pentru desfiintarea
clacei si a celorlalte sarcini, plata ce sunt obligati satenii a da ca despägubire
prin art. 22, va Inceta.
CAPITOLUL IV
Despre casa de despägubire

Se institue In orasul Bucuresti un comitet central sub numele de:

Comitetul de lichidare al obligatiunilor comunale, rurale.
39. Comitetul central primind de la proprietari titlurile de despagubire,
liberate de respectivele lor comisiuni, sau definitivele hotarari administrative
date asupra acestor titluri, le va schimba in obligatiuni comunale rurale.
Obligatiunile se vor face la infätisator; vor fi transmisibile prin simpla
remitere a actului.
Aceste obligatiuni vor produce dobanda de 10 la sutä, care dobanda
se va raspunde celar in drept la finele fiecärui semestru.
Cupoanele dobanzilor exigibile se primesc, dupa valoarea lor
nominal& de catre toate casete Statului.
Obligatiunile comunelor rurale se vor primi de toate casete Statului si
ale asezamintelor publice si toate autoritätile administrative drept cautiune.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea i institutionalizarea economiei modeme in Romä nia 145

51. Proprietarul sau coproprietarii fiecärei mosii, pentru asigurarea

creantelor, vor avea drept de ipotecä pe locurile fiecärui sätean.

CAPITOLUL V
Despre vanzarea de p5m5nturi de pe moiile Statului

Pentru lichidarea obligatiunilor comuale-rurale, guvernul este

autorizat a vinde locuri pe mosiile Statului, la Insurätei, precum si la sätenii cari
se vor afla In cazul art. 5 si 6.
Nu se va putea vinde la o singurä familie de cät 1)&5 la maximun de 12
pogoane.
Pe fiecare mosie a Statului, se va determina cAt mai curând, prin un
regulament de administratiune public& partea In care va avea a se vinde
locuri. La aceastä determinare se va alege un loc propriu pentru formarea unei
comune.
Pretul unui pogon pe aceste mosii va fi de 5 galbeni. Plata se va
räspunde In curs de 15 ani, si anume cAte o a 5-a parte din pret la Inceputul
fiecärui an, fárà donna. Dupä trecere de 15 ani, guvernul va putea ridica
pretul pogonului pentru viitorii cumpärätori.
Hotärärea noului pret trebuie mai IntAi sä fie Incuviintatä prin o lege.
Sätenii cumpärätori de pämänt de pe domeniile Statului nu vor putea,
In curs pe 30 ani, sä Insträineze pämänturile lor de cät la alte familii de säteni.
In acest din urmä caz, pämäntul ce va trece la noul cumpärätor, nu va
trece decAt cu sarcinile preväzute la art. 56.
Vänzärile de pämänt la säteni se vor face sub dirigerea si controlul
Ministerului de finance.
CAti din säteni Tsi vor fi Tnconjurat pämäntul cumpärat i vor fi plätit
cästigul din urrnä, vor primi act definitiv de proprietate si de mäsurätoarea
pämäntului.
Actul de vänzare se va subscrie de ministerul financelor, si se va legaliza
numai dupà istovirea plätei si dupà regulile dreptului comun.

LEGEA COMUNALÄ
din anul 1864

Capitolul I
Formarea Comunei

Art. 1. Toate satele, orasele si oräselele (tärgurile) României, vor forma

pe viitor comune independente supuse legei de fatä.

www.dacoromanica.ro
146 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITA; Come! SARBU

Comunele se Impart In comune rurale compuse din unul sau mai multe
sate, cätune, etc. §i In comune urbane, adicä ora§e §i orä§ele.
Art. 2. Comuna Ingrijasce singurà interesele sale i se administrä de sine
In marginea legilor, ea formeaz6 o persoanä juridicä.
Art. 3. Tot locuitoriul face parte dintr-o comunä §i contribuie la sarcinele
comunale.
Acei cari locuiesc afarä de un centru de populatiune sunt Indatorati sä se
Inscrie i se fac5 parte din comuna cea mal apropiatà de locuinta lor.
Art. 8. Averea proprie a comunei Intregi sau a unei pärti din comunä,
care se Intrunesce cu o comunä vecinä, rämäne a sa proprie.

Capitolul II
Datoriile comunelor

Art. 10. Fiecare comunä este datoare a avea o casä a comunei numitä
Primärie.
Art. 11. Fiecare comunä este datoare a Trigriji de cult, de biseric5 sau de
bisericile religiunii la care apartine; ea este datoare a pläti pe preotii i servitorii
bisericilor sale. Nimeni insä nu este Indatorat sä contribuie pentru serviciul unui
cult, care nu este al sal.
Art. 14. Fiecare comunä va fi datoare a avea una sau mai multe §coale
de bäieti §i de fete, conform dispositiilor legei de instructiune public&
Art. 15. Fiecare comunä urbanä va avea un corp de pompieri bine
disciplinati, instruiti la mWepgul lor §i Inarmati.
Art. 16. Fiecare comunä urbank de la §ese mii locuitori In sus, va Trigriji
a avea un spital pentru bolnavi sau scäpätati In marginile trebuintelor §i
mijlocelor sale, dac5 nu esiste spital central, §i färä a se prejudeca subsidiele
ce asemenea spital comunal ar primii din casa judetului sau a Statului.
Art. 17. Fiecare comunä ruralà, de la dece mii suflete In sus, va fi
datoare a avea tauri, armäsari i berbeci de soi pentru Inbunätätirea vitelor.
Asemenea fiecare comunä ruralä este datoare a avea o grädinä de
plantatiune pentru respändirea duzilor.

Capitolul III
Compunerea autoritätii comunale

Art. 18. Fiecare comunä este represintatä prin un Consiliu comunale, a

cärui compunere, alegere §i atributiuni, se determinä mai jos.
Administratia trebilor fiecärei comune este Incredintatà unei persoane
care poartä numele de "Primariul comuner Atributiunile acestui magistrat se
vor determina mai jos.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea si institutionalizarea economiei modeme in Roménia 147

Capitolul IV
Despre aleggtorii comunali

Art. 21. Membrii consilielor comunale se aleg direct de cätre adunarea

alegätorilor In comunä.
Art. 24. Dreptul de alegätor se constatà dupà câtimea contributiunilor
plätite In cursul anului espiratu Inaintea alegerei.
Art. 27. Nu pot fi alegätori comunali oricare ar fi contributiunea ce
plätesc c5tre Stat:
1) Servitorii carii primesc simbrie.
2) Interdictii.
3) Falitii nereabilitati.
4) Cei osânditi judecätoresce la o pedeapsä criminalà sau o
pedeaps5 corectionalä pentru urmätoarele delicte:
Furtisagu.
Abusu de Incredere.
C) inseläciune.
d) Spargere de peceti si sustragere de acte depuse In locuri publice.
5) Acei ce In public sunt cunoscuti cä tin case de prostitutiune sau de
joc de cärti.

Capitolul V
Despre Adunarea aleg5torilor comunali

Art. 32. Adunarea aleg5torilor In comunele urbane are loc din patru In
patru ani spre alegerea membrilor Consiliului comunal, reTnnoindu-se acestia
pe jumetate prin tragerea la sorti din doi In doi ani.

Art. 49. Functiunile de membri ai consiliului comunal sunt necompatibile

cu once functiune salariatä a Statului.
Art. 50. Membrii unuia si aceluiasi consiliu nu pot fi numiti Tntre dânsii
prin leg5turi de Tnrudire, sau de aliante de familie pânä la al treilea grad
inclusiv.

Art. 53. Consiliul se adunä de cäte ori o cer trebile speciale ale comunei,
regulat Insä, ele se convoacä cel putin o dad pe lunä, afarä de aceste se
adunä In sedintele straordinare, ori de cAte ori interesul comunei ar cere.

www.dacoromanica.ro
148 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITÀ; Come! SARBU

Art. 57. Once membru al Consiliul comunei este oprit:

De a sta faca la deliberarea cestiunilor In care are un interes
personal, adic5 c5nd ot5r5rea ce se va lua va putea aduce lui sau rudelor si
aliatilor lui vreun avantagiu sau pagub5.
De a lua parte la vreun serviciu, la vreo strangere de däri, la vreo dare
In antrepris5, sau a figura ca garant In vreo antrepris6 a comunei.

Art. 61. Primarul are politia Adurárilor; el are facultate de a pune s5

aresteze si a trimite Inaintea Tribunalului Politienesc pe once individ care ar
veni s6 tulbure linistea si buna ordine a Adunärii, prin o purtare necuviincioasà.

Art. 68. Deliberatiile consiliului privesc:

Obiectele pe care le reglementeazä, de-a dreptul din chibzuirile sale.
Aceste chibzuiri devin lucr5toare dac5 In termen de 30 de zile nu s-au anulat
de comitetul permanent sau de Ministerul de Interne.
Obiectele asupra cärora deliber5rile consiliului comunal, pentru a se
putea pune Tn lucrare, au trebuint5 de aprobarea comitetului permanent sau a
Ministerului de Interne, de o ordonant5 Domneascä sau de o lege.
Obiectele asupra cärora consiliul este chemat a-si da numai socotinta.
Obiectele I5sate reglementärii consiliului.
Obiectele asupra c6rora consiliul poate a-si esprima dorintele sale.
Art. 69. Consiliul reglementeaz5 prin deliberarea sa:
Pästrarea, Imbun5t5tirea si chipul averei comunale, pentru ca s5 nu
se risipeasc5, s5 aduc5 pururea cel mai mare fotos putincios, si locuitorii
comunei s5 se bucure deopotriv5 de rodurile ei.
CondiVile arend5luirilor (inposesierilor) si a Inchirierilor proprietätilor,
productelor si a veniturilor comunei, când terminul lor nu trece peste trei ani,
precum si conditiile adjudeatielor.
Chipul Tntrebuintärii si Imp5rtirea p5sunei si a rodurilor comunale, si
conditiile la care au a se supune fetele Impärtitoare, afar5 dac5 ar urma
reclamatiunea In contra reglementärii consiliului comunal, când atunci lucrarea
este supus5 aprobatiei comitetului permanent sau a Ministerului de Interne
pentru cele sapte orase mentionate la Art...
De ar avea comuna pàdure proprie, chipul Tm:Al-tire' acesteia Intre
locuitori conformandu-se legilor forestiere.

Art. 71. Obiectele pentru care chibzuirea consiliului comunal este supus5
aprobatiei formale a comitetului permanent si in unele cazuri chiar do5ndirea
unei ordonante domnesti sau unei legi sunt urmáloarele:

www.dacoromanica.ro
Legiferarea O institutionalizarea economiei modeme In România 149

Bugetul cheltuielilor comunale si mijloacele pentru a le acopen.

Sumele anuale ale ven iturilor si ale cheltuielilor comunale.
Cumpärärile, Instrainarile, schimbärile de averi nemiscatoare sau de
drepturi ale comunei, constituirea de ipoteci (amanetarile, delimitatia, si
Tmpärtirea de nemiscatoare Tndeavalmasie, &al-A daca aceasta impartire s-ar
ordona de cätre autoritatea juridicä.
Daca valoarea celor de mai sus intrece trei mii de lei sau douä zecimi din
venitul obicinuit al comunei se cere Tncuviintarea Domneasca.
Darea cu dobanda si Intrebuintarea bunurilor comunei.
Conditiile imposesierii sau Trichirierii de nemiscatoare ale comunei
catre alte fete, precum si de acele pe care comuna Trisäsi ar voi a le lua In
posesie sau In chirie, ar Tntrece un an.
Asezarea, schimbarea sau oborarea de contributii comunale si de
regulamente atingatorie de ele.
Proiectele de cladiri, de reparatii sau de dararnari ce ar voi sä
intreprindä comuna.
Deschiderea si Tnchiderea de ulite si piete publice, precum si de
proiectele de aliniere.
Directia si deschiderea drumurilor vicinale si laterale, potrivit legilor si
reglementarilor si färä jignirea iegilor privitoare la expropriatiune pentru
folosinta publica.
Brudinele (taxe de poduri) si alte däri de asemenea natura ce s-ar
proiecta a se statornici pe teritoriul Comunei.
Regulamentele sau tarifele atingatoare de strangerea venitului, de
Tnchiriere a locuitorilor de (balciuri), iarmaroace, târguri, piete si salhanale, de
dejugatoare pe drumurile publice precum si taxa cântarului, a masurilor si a
cotitului.
Primirea darurilor si a legaturilor fäcute comunei, sau asezärnintelor
comunale, cand valoarea lor nu Tntrece zece mii lei.
De au urmat reclamatii In contra darului sau legatului, aprobarea
comitetului permanent se notifica totodatä pärtei reclamante pe cale
administrativa.
Once reclamatie In contra aprobatiei comitetului permanent trebuie a se
face cel mult pana In treizeci zile dupa notificare.
Cand valoarea darului sau a legatului trece peste zece mii lei, primirea ei
este supusä Tricuviintarii Domnului.
Ficsarea numärului si Impärtirea parohiilor comunei, cercetarea si
aprobarea bugetelor parohiilor prelucrate de respectivele epitropii ale
parohiilor.

www.dacoromanica.ro
150 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITA; Come/ SARBU

Art. 77. Consiliul face regulamentele pentru administratia interioarä a

comunei si ordonantele de politie comunal&
Aceste regulamente si ordonante nu pot fi contrare legilor si
regulamentelor de administratie generara' sau districtualä.

Art. 78. Consiliul numeste:

Pe functionarii de once grad In comuna.
Arhitectii si impiegatii Insarcinati Cu cladiri sau conservare a edificiilor
comunale.
Directorii si conservatorii de asezaminte de folosinta publica, sau de
petrecere atärnatä de comuna' precum si membrii tuturor consiliilor ce s-ar
randui In privirea administratiei comunei.
4. Doctorii, chirurgii si veteranii ce se Intretin cu cheltuiala comunei se
numesc de Consiliul comunal, dintre cei recunoscuti de consiliul medical
superior, cu dreptul de a exercita profesiunea lor.
V. Profesorii si Institutorii scoalelor Intretinute de comuna' se numesc de
consiliul comunal dintre cei recunoscuti de Consiliul superior al lnstructiunei
Publice.

Art. 82. Fiecare comuna urban5 sau ruralä are In capul ei un Magistrat
numit Primarul comunei.

Art. 92. Primarul este Tnsarcinat cu actele civile si le poate delega la unul
din ajutorii s'al sau la unul din consilieri.
Art. 93. Primarul este Insärcinat cu judecäti de contraventiuni de simpla
politie, conform legii de instructiune penara'.

Art. 96. Primarul are supravegherea ospiciilor birourilor de binefacere,

scolilor, caselor de Inchisoare ale comunei, bisericilor Intru-cat se atinge de
conservarea si Intretinerea lor.

Art. 100. Politia spectacolelor apartine primarului; el poate opri In

Imprejurári grave once reprezintà actiuni pentru a asigura paza linistei si
moralitatii publice.
Primarul esecuta regulamentul fäcut de consiliul comunal In privintä
spectaclelor. Consiliul privegheaza de a nu se da nici o reprezentatiune
contrarie ordinei publice.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea O institutionalizarea economiei modeme in Roménia 151

Art. 103. Primarele privegheaza la pästrarea arhivelor, titlurilor,

documentelor comunei si registrele starii civile si privegheaza ca aceste acte
sa nu se pierde sau sa se Insträineze din depozit. Un Indoit inventar se face
despre toate aceste acte.

Art. 107. Semnul distinctiv al primarelui comunal va fi o esarfa cu culorile

nationale purtatä la cingatoare.

LEGE
asupra patentelor
din 27 martie 1863

Cu modificärile din anii 1877, 1882, 1892, 1896, 1899, 1901 si 1903.

1. Tot individul romän sau sträin care exercitä In Principatele-Unite un

comerciu, industrie sau o profesie din acelea care nu vor fi cuprinse In
exceptiile hotarate prin prezenta lege, este supus la contributia patentelor.
2. Contributiunea patentelor este un drept fixl anual, reglementat dupä
tabelele litera A, B, C,2 anexate In prezenta lege.
Aceasta contributie se aseafá:
Dupa populatie si dupä o tarifa generara pentru industriile si profesiile
enumarate In tabloul A;
Dupä populatie si dupä o tarifa exceptionala pentru industriile si
profesiunile aratate In tabloul B;
Dupä mijloacele de producere pentru acele industrii si profesii care se
cuprind In tabloul C.
3. Comerciurile, industriile si profesiunile cari nu sunt denumite In
mentionatele tabele, vor fi supuse la patenta, dupa analogia operatiunilor sau a
obiectelor de comerciu si dupä hotarare speciala a ministerului de finance prin
concursul comisiunei prevazute la art. 13 de mai jos.
In fiecare cinci ani tablourile aditionale de profesiuni vor fi sanctionate de
Adunarea legislativa.
4. Pentru profesiuni al cäror drept variazä dupa populatiunea locului,
unde ele s'a exercita, tarifele vor fi aplicate dupa populatiunea care va fi
determinatä prin cel din urrna recensamant.

1 A se vedea legea modific6toare din 23 martie 1877, care introduce si un drept

proportional, pe Iângä cel fix.
2 A se vedea aceste tabele In Monitorul Oficial nr. 62, din 1863 si nr. 66 din 1877.

www.dacoromanica.ro
152 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITÀ; Come! SARBU

Cu toate acestea, cänd la un nou recensamânt se va trece o comunä

intr-o alta categorie superioarä aceleia In care facea parte mai inainte,
adaogirea dreptului patentei nu va fi aplicata de cat dintal trei ani.
5. Patentabilul care va exercita mai multe comerciuri, industrii sau
profesiuni va fi supus la dreptul patentelor In modul urrnator:
Daca exercita mai multe comerturi, industrii etc., in acelas local, va fi
supus numai la o singurä tax5, cea mai ridicatä din comertul sau industria sa.
Daca exercita comertul sau industriile etc., intr-una si aceeasi comunä',
dar in diferite präválii, va plati dreptul de patentá Intreg pentru comerturile sau
industria sa cea mai ridicata i osebit jurnalate pentru fiecare prävalie, dupä
categoria acelui comerciu sau industrie.
Dacä comerciurile sau industriile sunt exersate In diferite comune sau
orase, vor fi supuse la atätea drepturi principale cate stabilimente separate are.

7. Nu vor fi supusi la patentä:

Pictorii, sculptorii, sapatorii (gravorii), desenatorii si musicii,
considerati ca artisti;
Profesorii de belelitere, stiinte si arte, sefii de institute particulare,
editorii de foi periodice i artistii dramatici;
Proprietarii cultivatori de parnânt numai pentru vanzarea i manipulatia
recoltelor i roadelor produse din proprietätile lor i pentru vitele ce cresc,
Tntretin i ingrasa.
Comitii (insarcinati cu cautarea trebilor unei pravalii, unui comptuar),
toate persoanele lucrand cu simbrie sau cu ziva in casete, atelierele sau
magazinele persoanelor de profesiunea lor, precum i lucratorii ce lucreaza in
casele lor sau la particulari, fait ucenici si fära prävalie.
Nu sunt considerati ca calfe sau ucenici, femeia ce lucreaza cu barbatul
ei, copii neinsurati ce concurä salahor cu mäinile al carui concurs este
indispensabil In exercitiul unei profesiuni.
10. Patentele sunt nominale si nu pot servi de cat acelora pe numele
carora sunt date.
Pentru asociatiile In nume colectiv, patenta se impune sefului ce
reprezinta asociatia; ceilalti tovarasi vor fi supusi la patenta cu taxa pe
jumatatea dreptului fix impus sefului asocialiei.
17. Patentele sunt valabile pentru un an numail ele trebue a fi reinoite si
expediate In cea dintai tuna in care se publica tarifa patentelor.

I Dupä art. 1 si 27 din legea din 20 martie 1882, acest termen este de cinci ani.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea $i institutionalizarea economiei modeme in Romènia 153

LEGE
pentru secularizarea averilor monastiresti
din 17 decembrie 1863

bate averile monastiresti din Romania sunt si rarnan averi ale

Statului.
Veniturile acestor averi se Inscriu Intre veniturile ordinare ale bugetului
Statului.
0 surnä se afecta Locurilor Sfinte catre care erau Inchinate unele din
monastirile parnântene, si aceasta numai sub titlu de ajutor, In conformitate Cu
intentiunea dedicatiunei lor.
Aceasta suma se va märgini In maximum tifrei de 82 milioane lei, cursul
de Constantinopole, °data pentru totdeauna, coprinzandu-se In aceastä suma
si 31 milioane ce Locurile Sfinte datoresc tärei Românesti dupa stipulatiuni
anteriori.
Comunitatile religioase ale locurilor de jos, vor fi datorate a da socoteli
anuali despre Intrebuintarea veniturilor sus zisului capital.
in nici un caz si sub nici un cuvant, comunitätile religioase nu vor
putea atinge cea mai mica parte din capital, nici a Intrebuinta veniturile afara
de destinatiunea lor speciale, adica Intretinerea bisericei ortodoxe din Orient si
a stabilimentelor de binefacere lipite catre ea.
Guvemul va lua Inapoi de la Egumenii greci: ornamentele, cartile si
vasele sacre, cu cari pietatea stramosilor nostri inzestrase aceste asezarninte;
precum si documentele ce au fost Incredintate zisilor Egumeni, si aceasta
conform cu inventarele ce se gäsesc In archivele tarei.
Se afecteaza Inca o suma de 10 milioane lei, bani cursul de
Constantinopole, pentru fondarea la Constantinopole a unei scoale laice si a
unui spital, In care vor fi primiti crestinii de toate riturile.
Stabilimentele citate la art. 7 vor fi puse sub directiunea unui consiliu
prezidat de cätre Agintele Romaniei din Constantinopole si compus din doi
membri Romani, numiti de Guvernul Roman si de doi membrii alesi de catre
comunitatile religioase ale Locurilor Sfinte.
Guvernul va lua mäsuri de a se garanta atal capitalul de 51 milioane
cat si Intrebuintarea veniturilor acestui capital.

www.dacoromanica.ro
154 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITA; Come/ SARBU

LEGEI
pentru adoptarea sistemului metric de mSsuri si greutäti in Romänia
din 21 septembrie 1864

TITLUL I
Pentru greutAti si m5suri
Sistemul metric de greutati si mäsuri Intrebuintate ¡Ana acum se
desfiinteaza In toata Intinderea României.
Unitatea fundamentalä a sistemului metric de greutäti si masuri este
metrul, dupä etalonul prototip al Frantei, care este a zecea milioane parte din
cuartul meridianului pämantului.
Greutatile si mäsurile sistemului metric sunt Impartite In cinci categorii
precum se aratä aici la literile a, b, c, d si e.

LEG E
pentru Infiintarea Camerilor de Comerciu
din 30 septembrie 1864

Titlul I
infii ntarea Camerilor
Art, I. Se va aseda cate o Camera de Comerciu In toate porturile si
orasele principale ale terei.
Art. II. Pe viitor, Guvernul va putea Tnmulti numerul Camerilor de
Comerciu si de Industrie, sau din initiative sa, dupe cererea comerciantilor sau
a industriasilor; In amendoue casurile, Tnainte de a aproba Infiintarea unei
Cameri, Guvernul va consulta si opiniunea Consiliului judetian al locului.

Art. IV. Fie-care Camera va fi compusa cel putin din cinci membri, si cel
mult din septe.

Art. VI. Sunt alegatori toti comerciantii si industriasii care platesc un drept
de patenta de 50 lei cel putin, si cari se bucurä de drepturi civile si municipale
si se afla Inscrisi In circonscriptiunea Camerilor.
Art. VII. Sunt eligibili toti cei näscuti sau naturalisati Romani, In etate
de 30, si care esercitä sau au esercitat un comerciu sau o industrie ore-
care.

1 A se vedea In ordinea cronologica; "Legea pentru aplicarea sistemului metric de

mäsuri si greut6r, din 5 martie 1905, publicatà In Monitorul Oficial nr. 568 cu aceeasi
datà.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea si institutionalizarea economiei modeme fri Romänia 155

Art. XVII. Camerile Comerciale pot avea relatiuni si corespondente

comerciale cu toate pietele atät din intrul terei cAt si din sträinetate.
Art. XVIII. Camerile de Comerciu sunt organele oficiale ale Comerciului
pe lengä Guvern, si mandatarele firesci pentru administrarea asedämintelor de
interes colectiv comercial.

Titlul II
Despre atributiunile Camerilor
Art. XIX. Camerile au drept sä presinte Guvernului, din propria lor
initiativä, pärerile lor asupra intereselor comerciale si industriale din
circonscriptiunea lor.
Art. XX. Camerile dau Guvernului pärerile si sciintele ce li se cer asupra
faptelor si intereselor comerciale.
Ele sunt mai cu seamä consultate de Guvern asupra schimbärile
proiectate in legislatiunea comercialk asupra instituirei si altor Cameri de
Comerciu la trebuintä In circonscriptiunea lor, asupra crearei burselor si oficiilor
de Agenti de schimb mijlocitori din circonscriptiunea lor, asupra tarifelor vämilor
si serviciul de transport si alte stabilimente de comerciu, asupra obiceiurilor
comerciale, a tarifelor de regulamente, de curtagiu maritim si curtagiuri pentru
asiguräri de märfuri, asupra schimbului si efectelor publice, asupra Tnfiintärei
de bänci, de cantore de scont si sucursale ale bäncii, asupra proiectelor de
lucräri publice locale relative la comerciu si industrie si asupra proiectelor de
Regulamente locale, In materii de comerciu si industrie.
Art. XXI. Ca mandatare firesci ale comerciului pentru administrarea
intereselor colective, Camerile sunt totd'auna Insärcinate cu administrarea
burselor ce vor esista In circonscriptiunea lor.
Aceastä administrare coprinde special formarea budgetului primirilor si
respunderilor, strängerea veniturilor si plata cheltuielilor, (localul si Tntretinerea
lor, remunerarea personalului si altele), numirea Tmpiegatilor si altele.
Drepturile Camerilor asupra burselor nu pot aduce vätärnare dreptului ordinar
ce are politia In locurile publice.
Art. XXII. Stabilimentele create pentru trebuinta comerciului, precum
sunt:
intrepositele, cursurile publice de cunoscintele comerciale, industriale si
altele, se vor administra de Camerile de comerciu, când se vor Intocmi prin
contributiuni speciale Tntre comercianti.
Asemenea se va putea läsa asupra Camerilor si administrarea
stabilimentelor de asemenea naturá ce ar Tntocmi Guvernul.

www.dacoromanica.ro
156 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITÄ; Come! SÄRBU

Art. XXIV. Camerile de Comerciu depind d'a dreptul de Ministerul de

Interne, Agricultura si Lucrad Publice.
Camerile sunt datore a-i comunica Indatä Insciintarile si reclamatiile ce
adreseaza celorlalte Ministere, sau din serviciu sau dupa cerere.
Art. XXV. Camerile de Comerciu nu pot publica sau Upad nici o
Trisciintare, raport sau document, %CA autorisarea prealabilä a Ministerului de
Interne, Agricultura" si Lucrari Publice, data prin Prefecti.

Titlul III
Despre dirigiarea Camerilor
Art. XXVI. Camerile de Comerciu se dirig de catre oficiurile lor; oficiurile
se compun de un Presedinte, un vice-Presedinte, un Secretar si un Casier.
Prefectul va putea preseda Camera de Comerciu de cate ori va socoti de
trebuinta.
Oficiul se alege pe tot anul din membrii Camerii cu majoritatea absoluta
a Membrilor aflati fata.
Serviciurile Presedintelui, vice-Presedintelui, Casierului si Secretarului
sunt gratuite.

Art. XXXI. La finitul fie-caruia an, Camera Incheiând socotelile sale atat
de sumele ce au intrat cat si de cele ce s-au cheltuit, trimite estract dupa
dinsele la Ministerul de Interne, Agricultura si lucrad Publice.

Titlul IV
Despre veniturile Camerilor
Art. XXXVI. Veniturile Camerilor se Intocmesc dintr-o deciuiala asupra
taxelor pantentarilor de comercianti si industriasi de clasa I si II.

Titlul V
Despre Consiliul Superior de Comerciu si Industrie
Art. XLI. Se instituie pe leng5 Ministerul de Interne, Agricultura si Lucrad
Publice, un Consiliu superior permanent de Comerciu si Industrie.
Art. XLI. Acest consiliu va putea fi consultat asupra proiectelor de legi si
Decrete relative la tarifele de värni si regimul lor In ceea ce privesce Comerciul.
Asupra proiectelor de tractate de comerciu si navigatiune.
Asupra legislatiunei Comerciale.
Asupra sistemului de Incuragiare pentru pescar-H.
Asupra dorintelor esprimate de Camerile de Comerciu si Industrie.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea O institutionalizarea economiei modeme in România 157

Art. XLII. Consiliul va fi chiemat a da pärerea sa asupra tutulor cestiunilor

pentru care Ministerul va gäsi de cuviinta sa-I consulte.
Art. XLIII. Consiliul superior de Comerciu si industrie se compune de
Ministrul de Interne, Agricultura si Lucrad Publice, de drept presedinte, de un
vice-Presedinte si de opt membri luati dintre personele competinte In ramura
Comerciará si Industriará.

Dat In Bucuresci, la 30 Septembrie 1864.

ALECSANDRU IOAN CUZA

www.dacoromanica.ro
158 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITA; Come! SARBU

LEGE
pentru infiintarea unui nou sistem monetar si
pentru fabricarea monetelor nationale
din 29 martie 1867

Art. I. Se adoptä sistemul monetar decimal metric astfel precum existä

In Francia, Italia, Belgia si Elvetia. Cinci grame argint, din cari 835 din 1,000
argint fin si 165 din 1,000 aliagiu, compun unitatea monetarä a României sub
numire de leu.
Art. II. Leul se Imparte In una sutà 00 denumite bani.
Art. III. Monetele române sunt:
in aur.
Piesä de 20 lei
" " 10 "
U U 5u
in argint.
Piesä de 2 lei
u u 1 U

"
in aramä.
Piesä de 10 bani
U U U
5
U U
2
U
" 1 "
Art. IV. Monetele de aur coprind titlul de nouä pärti din zece aur fin si
o parte din zece aliagiu, având urrnáloarea greutate si dimensiune:
Piesa de 20 lei, 6452/1000 grame In greutate si 21 milimetre de
diametru.
"
10 lei, 3226/i000 grame In greutate si 19 milimetre In diametru.
.
5 lei, 1613/ In greutate si 17 milimetre de diametru.
Toleranta titlului si a greutätei este de 3 milimetre 3/11300 In mai mult si
mai pucin a titlului si a greutätei exacte.
intämplätoarele diferinti In mai pucin trebuiesc a fi compensate prin
diferentele In mai mult.
Art. V. Monetele de argint coprind titlul de 835 pärti din mie argint fin
si 165 pärti din mie aliagiu.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea O institutionalizarea economiei modeme in Romänia 159

Greutatea si dimensiunea lor este urmätoarea:

Piesa de 2 lei, 10 grame, 27 milimetre diametru
.
" " 1 " 5 " 23 "
0
" " 1/2 " 2 1/2 " 18 "
Tolerante titlului este de 3 miliame 3/10oo In mai mult si In mai pucin a
titlului exact.
Tolerante greutätei este pentru piese de 2 si 1 leu de 5 miliame 5/1000; érà
pentru piesele de 1/2 sau 50 bani de 7 miliame 7/woo la mai mult si mai pucin a
greutätei exacte.

Art. IX. Se va fabrica ti emite mai ânt6iu moneta de aramä de a cäreia

circulatiune se simte mai imediatà necesitate. Monetele de argint si apoi de aur
se vor fabrica si pune In circulatiuni Indata ce mijloacele financiare vor
permite.
Pentru Inceput se va fabrica moneta de aramä In urmätoarea cätime:
25,000,000 piese de 10 bani In valoare de lei 2,500,000
II u
25,000,000 " " 5 bani " " 1,250,000
.
10,000,000 " " 2 bani " " 200,000
. O
5,000,000 " " 1 bani " " 50,000
65,000,000 4,000,000
Art. X . Moneta va avea pe de uä parte armele terei si pe de alta
indicatiunea valorei nominale si anul.
Art. Xl. Monetele de aur si argint, pie Franciei, Belgiei si Elvetiei fabricate
dupà acelas sistem monetar, se vor primi In térà la toate casele publice de-o
potrivä cu moneta legará a tärei.

Art. XVII. Dupà trecerea de sase luni de la Antela emitere a monetei

nationale, monetele sträine de aramä ce circulä astäzi In tére", Incetéz5 de a
mai avea curs.

Acéstä lege, Tmpreunä cu caetul de Insärcinäri, s-a votat de Adunarea

deputatilor, In sedinta din 29 Martiu anul 1867, si s-a adoptat cu majoritate de
sése-deci si opt voturi, contra a sése.
Dat In Bucuresci la 14 Apriliu 1867
CAROL.

www.dacoromanica.ro
160 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITÀ; Come/ SARBU

LEGE
pentru tocmelele de lucrAri
agricole si pentru esecutarea lor

CAP. I
Despre tocmeli pentru lucräri agricole
Art. I. Toate tocmelele pentru munci agricole de ori-ce natura, trebue sa
fie legalisate i Tnregistrate de catre autoritatea comunalä respectiva, cu
Indeplinirea formelor prevazute la cap. II, din aceasta lege.
Art. II. Numai Comuna respectiva poate sa legalizeze tocmelele
locuitorilor de sub jurisdictia sa; ea poate sä legaliseze tocmeala i a unui
locuitor strein, dera numai cänd acesta ar Tnfaci a un certificat din partea
comunei In care locuesce, doveditor ca el este liber a saväri asemenea
tocmeli.
Art. III. inscrisul de tocmealä ca cuprinde negre0 conditiunile stipulate
Intre pärtile contractante.
Art. IV. Nici o tocmealä pentru munca agricola nu se va putea face pe
mai mult de cinci ani.
Autoritätile competente sunt oprite a legalise contracte de aceastä
natura, pe un termen mai Indelungat.
Art. V. Nu este ertat nimeni sa opreasca (afara numai cand ar urma
secuestru prin autoritatile In drept) banii cuveniti muncitorilor agricoll pentru
datorii sau daraveri c'ätre alte persoane.
CAP. II
Despre inregistrarea tocmelilor pentru munci agricole

Art. XI. Comitetele permanente sau consiliurile judetene au tot-d'auna

dreptul a revisui acele registre i a culege sciintele de cari vor avea nevoe.
CAP. III
Despre jurisdictiune i executiune
Art. XII. Consiliul comunal va judeca toate pärele provenite din
neändeplinirea contractelor pentru lucrari agricole, i le va esecuta imediat.
Pärtile nemultumite au drept de recurs la judecalorul de plasa In termen
de 15 zile, färä a se suspenda prin aceastä esecutare,
Art. XIII. Primarii sunt datori prin ajutorul consilierilor comunali,
vatäwilor, dorobantilor, secretarilor, sa indemne pe muncitorii agricoli, cari au
contact In conformitate cu legea de fatä, ali Indeplini tocmelile, la vremea
cand, si locul unde, i dupa chipul cu care s-au legat prin tocmeli.
In cas când muncitorul nu lucreaza dui:A tocmealä, primarul Impreuna i
cu Consiliul Comunal, cerceteaza In aceia zi chiar reclamatiunea i constatänd

www.dacoromanica.ro
Legiferarea O insfitutionalizarea economiei modeme In Roménia 161

faptul adevärat, de odatä Cu Incheerea procesului verbal pentru acestea II va

esecuta la Indeplinirea tocmelii.
Primarii cari nu vor executa pe locuitori la timpul preväzut aicea mai sus,
se vor supune la amendà In folosul Casei comunale de la 50 pänä la 100 lei.
Aceastä amena Insä nu-i va scuti de la räspundere de daune-interese cätre
cel vätämat, conform legei.

Art. XIV. Modul esecutärei este cel urmätor:

Primarul prin mijloacele esecutive de care dispune va aduce Indatä pe
datomic la munca pentru care s-a tocmit; cänd el se va Indärätnici, reclamantul
poate prin concursul primarului si In finta unui consilier al comunei, ori
secretarul ei, iarä In lipsa lor chiar a doui marturi, sä tocmeasc6 pentru
sävärsirea acelui lucru, alti omeni Cu ori si ce pret.
Acest pret constatat prin proces-verbal, se va Implini prin autoritätile
administrative din propria avere a vinovatului, exceptändu-se casa si pämäntul
obtinut prin legea ruralä.
Afarà de aceastä Implinire, reclamantul se va adresa inaintea
autoritätilor judiciare pentru ori-ce pretentiuni de pagube.

CAP. IV
Dispozitiuni transitorii
Art. XVIII. Toate legile, ofisuri domnesci, regulamentele, deslegäri
ministeriale, si veri ce dispozitiune astäzi esistentä atingätoare de tocmeli
agricole si de esecutarea lar, contrarii legei de fatä, sunt si rämän cu totul
desfiintate.
Art. XIX. Aceastä lege se va pune In lucrare dupä lunä din zioa
promulgärei ei.
Art. XX. Ministerul de Interne, odatä cu publicarea acestei legi, va
reglementa a se tipäri si a se trimite In fiecare comuna afise si brosure
coprinfátore de acestea.
Afisele se vor lipi In douà sau trei locuri la fiecare Comunä si la usa
Primäriei.
Art. XXI. In toate Duminicile urmätoare, dupà promulgarea acestei legi, si
pänä la punerea ei In lucrare, Primarul va aduna pe locuitorii Comunei si le va
citi aceastä lege.
Aceastä lege s-a votat de Adunarea Electivä a României In sedinta din
10 Martie, anul 1866, si s-a adoptat cu majoritate de sase-zeci si patru voturi,
contra a dou5, fiind si cinci abtineri de la vot.
Dat In Bucuresci, In 16 Marte, 1866
General N. Golescu, I. Catargiu, N. Haralambie.

www.dacoromanica.ro
162 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITÄ; Come! SÄRBU

LEGEA
creditului fundar români
din 6 aprilie 1873
cu modificSrile din 4 iunie 1882 si 5 martie 1903

Titlul I
Despre societätile de credit fundar - Resedinta - Durata si obiectul

1. Se autoriz5 instituirea de societäti de credit funciar pe baza principiului

asociatiunei directe a garantiei mutuale a proprietarilor teritoriali, fárá alt
privilegiu cAt cele continute In legea de fatä si Cu scop de a procura
proprietarilor, cari vor fi s5 se imprumute cu ipotec5, putinta de a se libera de
datorii prin anuit5ti lungi si scurte termene. (L.6, L.20, 27.-St.1, 8).
Aceste societàti se vor bucura de drepturile si vor fi supuse regulelor
determinate prin legea de fat5. Ele vor putea s5 aib5 (L.2, al.2).
PAM la 1/14 lunie 1933 numai proprietarii au dreptul de a forma
asemenea societäti de credit funciar si nu se va putea autoriza, nici Intr-un
mod, formarea vre-unui institut de credit funciar prin asociatiuni de capitalisti.
(L. 2, al.1).
Socierátile de proprietari, ce vor voi a se constituit, vor cere autorizati-
unea ministerului de finante pe baza acestei legi si a statutelor2. (L. 3).

1 Legea Creditului funciar a fost promulgata prin decretul Domnesc No.827 din 5 Aprilie
1873, publicat in "Monitorul oficial" No.78, din 6 Aprilie 1873, prin decretul Regal No.
1568 din 28 Mai 1882, publicat in "Monitorul oficial" No.53, din 4 lunie 1882 si prin
decretul No.85 din 3 Martie 1903, publicat In "Monitorul oficial" No.268, din 5 Martie
1903. Statul ei au fost publicate In "Monitorul oficial No.78 din 6 Aprilie 1873.
Abreviatia din corpul legii se refert la ele. De oarece Insa modificarile facute In 1882
nu se refera decat la Creditul funciar rural, modificari de care nu beneficiaza si
creditele urbane din Bucuresti s'i lasi, noi in note si dispozitiile vechilor articole
aplicabile acestor din urma.
2 Vechiul Art.1. Legea din 1873. - Se autoriza instituirea de societati de credit funciar pe
baza pricipiului asociatiunii directe si a garantiei mutuale a proprietarilor teritoriali,
fait alt privilegiu de cat cele continute In legea de fat& s'i cu scop de a procura
proprietarilor, cari vor voi sä se imprumute cu ipoteca, putinta de a se libera de datorii
prin anuitati cu lungi si scurte termine. Aceste societati se vor bucura de drepturile si
vor fi supuse regulelor determinate prin legea de fatä. Ele vor putea sa aiba
sucursale. in timp de zece ani de la promulgarea legii de fat& numai proprietarii au
dreptul de a forma asemenea societati de credit funciar si nu se va putea autoriza nici
intr-un mod pentru formarea vre-unui institut de credit funciar prin asociatiuni de
capitalisti. Societatile de proprietari, ce vor voi a se constitui, vor cere autorizatiunea
Ministerului de finante, pe baza acestei si a statutelor.
Vechiul Art.1. - Legea din 1882. - Se autoriza instituirea de societäti de credit funciar pe
baza principiului asociatiunii directe si a garantiei mutuale a proprietarilor teritoriali,
fait alt privilegiu de cat cele continute In legea de fata si cu scop de a procura

www.dacoromanica.ro
Legiferarea i institufionalizarea economiei modeme in Romänia 163

Numai societätile de credit funciar, instituite pe baza legei de fata vor

avea dreptul sä emitä scrisuri funciare (Lettres de gage sau Pfandbriefe).
Se va bucura de drepturile i vor fi supuse la Tndatoririle prevazute prin
aceasta lege si asociatiunile ce se vor forma Tntre proprietarii de imobile
urbane.
Aceste institutiuni nu vor opri infiintarea uneia sau mai multor bänci
ipotecare, supuse regimului dreptului comun. (L. 1, 6, ur.).
indata dupä promulgarea Legii i Statutelor Creditului Funciar Roman
se institue un comitet campus de Ministerul Finantelor, de Presedintele
Adunärii Deputatilor si de cei rnai In varsta din Vice-presedintii Senatului.
Acest comitet face apel prin o publicatiune In Monitorul Oficial, tuturor
proprietarilor teritorial din Romania, cari vor voi a face parte din Prima
Societate.
inscriindu-se 60 proprietari fundad Cu un capital cel putin de 3.000.000
lei Tn proprietati, constatate de catre comitet, valabile pentru acest capital prin
rolurile impozitului funciar al Statului, o societate va fi constituita. (L. 1, 26. -
St.34, 35).
Societatea îi va alege resedinta sa. (L. 30, 70 al. 3. - St.2).
Durata acestei Societati este ilimitatal. (St. 2, 134, ur.)
Societatile de credit funciar sunt autorizate:
A face proprietarilor de nemiscatoare, Tmprumuturi pe ipoteca Cu lungi
termine, a carora plata se va opera prin anuitati, si 1mprumuturi cu scurte
termine tot pe ipoteca.
A Tnfiinta, pe baza acestor Tmprumuturi, scrisuri funciare (Lettres de
gage, Pfandbriefe), pentru o valoare care nu va putea sá Intreaca sumele
datorite de Tmprumutati2(L. 2, 27, ur.; 34, 46, ur; 86. - St. 1).

proprietarilor, care vor voi sa se Tmprumute cu ipoteca, putinta de a se libera de

datorii prin anuitati cu lungi si scurte termene. Aceste societati se vor bucura de
drepturile si vor fi supuse regulelor determinate prin legea de %VA. Ele vor putea sä
alba sucursale. in timp de treizeci de ani de la promulgarea legii din 1 (13) lunie
1873, numai proprietarii au dreptul de a forma asemenea societati de credit fundar si
nu se va putea autoriza, nici Tritr-un mod, formarea vre-unui institut de credit funciar
prin asociatiuni de capitalisti. Societätile de proprietari, ce vor voi sä se constitui, vor
cere autorizatiunea Ministerului de finante pe baza acestei legi si a statutelor.
1 Vechiul Art.5. - Legea din 1873. - Durata Societälii se fixeaza la maximum de 60 ani,
socotiti din ziva constituirii ei, publicara' In "Monitorul Oficial".
2 Vechiul Art.6. - Legea din 1873. - Societatile de credit fundar sunt autorizate:
A face proprietarilor de nemiscatoare Imprumuturi pe ipoteca cu lungi termine, a
caror plata se va opera prin anuitäti i Imprumuturi Cu scurt termine tot pe ipoteck
A Tnfiinta pe baza acestor Imprumuturi, scrisuri funciare ( Lettres de gage
Pfandbriefe) pentru o valoare care nu va putea sa intreaca sumele datorite de la

www.dacoromanica.ro
164 Victor AXENC1UC; Eugen GHIORGHITÄ; Come! SARBU

TITLUL II
Sectiunea I
Capitalul social
7. Fiecare Imprumutat, când primeste un Tmprumut, varsä In casele
societätii, pentru formarea unui capital social, câte 2% asupra sumei ce
primeste.
Acest värsämänt va fi considerat ca un avans fäcut Societätei si, numai
la stingerea desävärsitä a datoriei contractate, el va fi restituit färä dobändà. (L.
8, 11, 15, 34 - St. 3, 4).

Suma cu care fiecare Tmprumutat va fi contribuit la formarea

capitalului social, In virtutea art. 7 al legei de fatà, Ti este restituitä Indatä ce s-o
fi achitat cu totul de datoriile sale cätre societate, si atunci chitanta se
Inapoiaz6 si se anuleazà. (L. 7, 45. - St. 7, 125).
Sunt membri Societätii Creditului Funciar toti proprietarii cari vor
ipoteca proprietätile lor acestei Societäti. Toate ipotecele garanteazä intr-un
mod solidar totalitatea obligatiunilor contractate de societate; fiecare din
proprietätile ipotecate garanteaz6 mai IntAi värsämäntului regulat al dobänzilor
si al amortismentului datoriei ce ea a contactat, si In urrnä garanteazà; In cazul
cAnd principiul de solidaritate trebueste a fi aplicat, garantia se Imparte Tntre
toate ipotecele, In proportiune cu sumele cu care se aflä fiecare din ele grevatä
c5tre societate la epoca acestei operatiuni. (L. 1, 23, 24, 25.- St. 8, 19, 23).

Sectiunea II
Capitalul de revirement (Capital de miscare)
Capitalul de revirement al Societätii se formeaz6 din toate sumele
cari provin din plätile Tmprumutatilor Cu lungi termine (anuitäti, dobänzi si
amortizare, art. 34.), din dobänzile produse de capitalul social (art. 7), din
värsämintele fäcute de la Tmprumuturile pe scurt termen (art. 6), din veniturile
Societätii cari provin de la bunurile cari au devenit proprietatea ei (art. 65), din
toate sumele produse prin vinderea acestor bunuri, din contributiunea de
maximum 0,50% (1/2%) (art. 34), plätità pe tot anul asupra cuantumului
Imprumuturilor, si, In sfärsit, din toate recetele operate In favorul Societätei si
cari nu sunt afectate la formarea capitalului de rezerväl. (L. 7, 16, 34, 71. - St.
1, 3, 9, 14, 84, 95).

imprumutati;
c) A negocia si a scompta scrisuri funciare si a face avansuri pe bani pe aceste titluri.
1 Vechiul Art.13. - Legea din 1873. - Capitalul de revirement al Societätii se formeaa
din toate sumele cari provin: - din pl5tile Imprumutatilor cu lungi termine (anuitàti,
dolAnzi si amortizatie art. 34), - din dolAnzile produse de capitalurile sociale si de
rezerva (art. 22), - din värsamintele fàcute de la Trnprumuturile pe scurt termin (art.6),

www.dacoromanica.ro
Legiferarea fi institutionalizarea economiei modeme 'In România 165

Daca Societatea, vänzänd un bun cäzut In posesiunea sa, nu va

scoate toatä datoria cu care acea proprietate este grevatä, suma se varsä la
capitalul de revirement, luändu-se deficitul din fondurile capitalului social si
capitalului de rezervä. Daa nici capitalul social nici capitalul de rezervä nu
este de ajuns, suma care ar mai trebui, se va lua din capitalul prev5zut la
art.19, si se va Tnapoia acestuia din urmä printr-o preluare asupra tuturor
proprietätilor angajate, In proportiune cu ce mai rämäne din datoria fieckeia
din ele. (L. 12, 13, 16, 19. - St. 13, 95).

Sectiunea III
Despre capitalul de rezervä
Capitalul de rezervä al Societätei se formeazà:
Din una a patra la suta ce se va pläti Societätei In numerar de atre
Imprumutat, odatà pentru totdeauna asupra fiecärui imprumut efectuat;
Din luarea anualà de 90 la sutä din beneficiul curat;
Din dobänzile lui proprii.
Destinatiunea lui este de a completa capitalul de revirement, conform art.
14 si 151 . (L. 14, 15, 18,34 al. 3.- St. 14, 15, 132).

Sectiunea IV
Despre capitalul de subventiune (imprumutare)
19. Pänä la formarea fondului de rezervä prescris la art. 18, guvernul, pe
a sa räspundere, va deschide fieckeia din cele dintäi societäti, ce se vor
constitui In Bucuresti, lasi si Craiova, un credit la Casa de depuneri si
consemnatiuni pänä la 1.500.000 lei cu un procent maximum de 3 la sutà pe
an.
Creditul funciar va uza de acest ajutor in contul fondului ski de rezervä,
sub formä de compt curent si In mäsura numai a necesitätii provocate de
primele cheltueli de instalare si de Intärzieri, In värsämintele datorite de
Trnprumutati.

- din veniturile Societätii, cari provin de la bunurile cari au devenit proprietatea ei (art.
65), - din toate sumele produse prin vänzarea acestor bunuri, - din contributiunea de
macsimum 0,50% (1/2%), (art.34), plätità pe tot anul asupra cuantumului
imprumuturilor O In sfär0t, din toate recetele operate in favorul Societätii i cari
formeaz6 un beneficiu.
1 Vechiul art. 16. - Legea din 1873. - Capitalul de rezervä al Societätei se formeaz6 din
0,25 la sutà (1/4 la sutä) ce se va preleva de Societate odatä pentru totdeauna
asupra fiecärui Tmprumut efectuat i din o luare anualà de 20 la sutä din beneficiul
curat; destinatiunea lui este a completa capitalul de revirement, conform art. 14 i 15.

www.dacoromanica.ro
166 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITA; Come! SARBU

Se va tine In condicele Societàtii un compt separat pentru capitalul de

subventiunel Când capitalul de rezervä al Creditului Funciar va ajunge la
suma prescris5 la art. 18 si comptul curent se va lichida, creditul deschis la
Casa de Drepturi i Consemnatiuni devenind de prisos, se va suprima.
Se va tine In condicele Societätii unui cont separat pentru capitalul de
subventiune. (L. 15, 20, 22, al. ultim. - St. 17).

TITLUL IV
Despre imprumuturi

Sectiunea I
Conditiunile Imprumuturilor

Cel mai tArziu ease luni dupà constituirea fiec5rei Societ5ti,

Societatea va trebui sá Inceap5 operatiunile sale. (L. 1, 3. - St. 129).
Conform art. 6 al legii de fatä, Societatea face douà feluri de
Imprumuturi de ipotecà.
Unele sunt platnice cu termene lungi prin anuifäti calculate astfel ca
datoria sä fie stins6 kit-un timp care nu va putea fi mai scurt de zece ani, nici
trece peste seasezeci ani.
Celelalte sunt a se präti In termene scurte.
Aceste imprumuturi se vor efectua in scrisuri fundare (Lettres de gage
Pfandbriefe). (I. 6, 46, ur. 86. - St. 68, 72, 73).
29. Nici Tntr-un caz Trnprumuturile nu pot covârsi jumAtatea valoarei
proprietätei. Proprietarii vor putea, pentru primul period, dupä trecere de trei
ani, cere o nouä estimatiune a proprietätilor lor, iar dupä primul period la
fiecare cinci ani. (L. 40. - St. 74, 75, 82, 97, 98, ur.).
DobAnda In sarcina Imprumutului va fi cel mult de 7 la sutà;
Societatea vá putea Ins6 reduce aceastà dobAndä, c5rid va crede de cuviintà.
(L. 34, 35. - St. 83).
Ipoteca pus5 sociefälii garanteazä dobAnzile 1)&0 la plata integralà a
creantei, färà ca sä mai fie trebuintä a se lua o nouà inscriptiune la expirarea
acelor trei ani prevàzuti la art. 1785 al Codicelui civil. (L. 12, 24, 87).

Vechiul art. 19. - Legea din 1872. - Inn6 la formare fondului de rezerv5 prescris la art.
18, guvernul, pe a sa räspundere, va deschide fiec6reia din cele dintai trei societAti
ce se vor constitui In Bucuresti, lasi si Craiova, un credit la Casa de Depuneri
Consemnatiuni pAnä* la 1.500.000 lei, cu procent anual de la 5 la sutà. Creditul
Funciar va uza de acest ajutor In comptul fondului ski de rezerv5, sub formä de
compt curent si in m5surà numai a necesit5Iii provocate de primele cheltuieli de
instalare si de tntârzieri la Várs5mintele datorite de imprumutati.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea 0 institurionalizarea economiei modeme In Roma' nia 167

Sectiunea II
Plata Imprumuturilor
34. Anuitatea se va pläti In numerar sau In cupoane Cu termene Impfinite
de scrisuri funciare.
Ea va cuprinde:
Dobända;
Amortizarea determinatà dui:A dobända i durata Imprumutärii,
conform tabelelor ce se vor face pentru calcului de anuitäti;
0 sumd destinatà la acoperirea cheltuielilor de administratiune.
Aceastä sum5 nu va putea trece cifra de 0,50 la sutà (50 de bani la suta de
lei). Deosebit de aceste däri se va lua asupra sumei Trnprumutate 0,25 la sutà
(25 de bani la suta de lei) pentru alimentarea capitalului de rezervä, conform
art. 16, i un depozit de 2 la sutä conform art. 7. (L. 7, 16. - St. 82, 84).
35. Anuitätile se vor pläti din ease In ease luni, la epocele determinate
de consiliul de administratiune.
In momentul Trnprumutärii, Societatea retine asupra capitalului dobända
i alocatiunea prev5zutà la art. 34, ce i se cuvine din ziva Imprumutärii pänä la
cea dintäi scadentä semestrialä. (L. 34, 35. - St. 85, 110).

TITLUL V
Despre scrisurile funciare (Lettres de gage sau Pfandbriefe)

Sectiunea I
Scrisurile funciare
46. Scrisurile funciare Tnfiintate de Societate sunt la purtätor.
Societatea este valabil descärcatà prin plata lor nurnäratà In mäinile
aducätorului.
Scrisurile funciare se tranzmit prin simpla traditiune. (L. 2, I al 2, 27, al.4,
47. nr. 90.- St. 20, 106, 107, 112, 115, 117, 120, 122, 128).
48. Scrisurile fundare sunt garantate prin toate nemi cätoarele ipotecate
Societätei, precum i prin capitalul social, prin capitalul de rezervä i prin once
altà avere a Societäteil. (L. 2. al. 1, 12, 16. - St. 118).
51. Scrisurile fundare vor fi primite la toate casete Statului ca garantie, In
acelea§i conditiuni Cu cari sunt primite efectele Statului.
Fondurile incapabililor, ale comunelor i stabilimentelor publice sau de
utilitate public& pot fi Intrebuintate In cumpärätori de scrisuri fundare. (St.
127).

/ Vechiul art. 48. - Legea din 1873. - Scrisurile funciare sunt garantate prin toate
nemiscätoarele ipotecate Societätei precum capitalul societätei.

www.dacoromanica.ro
168 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITÀ; Come! SARBU

52. Scrisurile funciare produc dobanda. Dobanzile scrisurilor funciare

sunt valabile platite celui ce le prezinta. (L. 46, 50.- St. 111, 114, 116, 119).

TITLUL VI
Despre privilegiurile acordate Societ5tii creditului funciar pentru
pentru siguranta qi implinirea imprumuturilor

CAPITOLUL I
Despre drepturile qi mijloacele de
executiune ce are Societatea In contra imprumutatilor

54. Judecatorii nu vor putea acorda nici un termen pentru plata

anuitatilor. (L./ 35, 60, 64).
56. In caz de neplata a anuitatilor la termen, Societatea, afara de
drepturile cari apartin oricärui creditor, poate sä proceadä la sechestrarea si
vanzarea imobilelor ipotecate, conformându-se regulelor din articolele de mai
los. (L. 35. 37, 57 ur., 60 ur).
Oricare ar fi calea luata de Societate, fie aceea a procedurii sale
speciale, fie aceea a dreptului comun, ea Tsi pästreaza toate drepturile si
privilegiile acordate ei prin lege si statutele Creditului funciar.
Vänzarea imobilelor Tnsä se va face numai conform dispozitiunilor legei
sale speciale.
In caz de concurs de urmäriri Intre Societate si alti creditori asupra
fructelor si veniturilor In genere, si a mobilelor corporale de once natura, aflate
pe mosie, Societatea va avea privilegiu Tnaintea oricarui alt creditor, afarä de
Stat pentru impozitele datorite si de creditorii privilegiati prevazuti de art. 1729
si de aliniatul ultim din legile promulgate la 28 Martie 1894 si 31 Martie 1895,
pentru Infiintarea unei Banci agricolel.

TITLUL VIII
Despre supravegherea Guvernului

85. Guvernul va exersa controlul säu asupra Societätei printr-un comisar

primar si un alt comisar secundar, numiti de Rege, dupa prezentarea
Ministerului de finante. Ei vor fi retribuiti de Guvem.
Comisarul Guvemului este Insarcinat a veghia la executarea legilor, a
statelor si regulamentelor.

1 Vechiul art. 56. - Legea din 1873. - In caz de neplatä a anuitätilor la termen,
Societatea, afarà de drepturile cari apartin oricärui creditor, poate sä proceadä la
sechestrarea si vänzarea imobilelor ipotecate, conformându-se regulelor ce urmeazà.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea O institufionalizarea economiei modeme In Roma' nia 169

Are dreptul a examina registrele, condicile si documentele ori de cAte ori

va crede de trebuinta pentru exersarea supraveghiki sale.
Va putea cere ori când sä i se arate fondurile, cari se allá In casä,
precum si valorile de once naturá.
Are dreptul de a azista la sedintele Adunärei generale si ale consiliului de
administratiune, poate face observatiunile ce va crede necesarii si cere
insertiunea acelor observatiuni In procesul-verbal. Pune viza sa pe scrisorile
funciare si veghiazä mai cu deosebire ca ele sä nu teacä nici odatà peste
valoarea Imprumutärilor ipotecate si ca aceste titluri sä se anuleze färä nici o
Tritärziere, In cazurile preväzute In lege si In statute.
Societatea trebuie sä-1 vesteascä indatà despre toate cauzele cari trag
dupä dänsele anularea de scrisuri funciare. Titiurile anulate se rup In prezenta
sa si se Incheie proces-verbal despre aceastä operatiune.
Comisarul Guvernului face la finele fiecärui trimestru un raport detaliat
Ministerului de finante asupra rezultatelor surveghiärii sale.
Dac5 s-ar Intampola ca capitalul, de reviriment si fondul de rezervä sä
ajungä In disproportiune Cu satisfacerea regulatà a datoriei anuale a Creditului
Funciar, Comisarul Guvernului, In numele säu propriu si cu autorizatiunea
Guvernului, va provoca imediat Intrunirea Adunärii generale pentru a se aviza
la mäsurile necesarii pentru continuarea operatiunilor Creditului Funciar, sau la
neputintä, si chiar pentru lichidarea Societätii.
In once caz Trisd obligatiunile contractate de Societate, pánä la
momentul lichidärii ei, se vor Indeplini In conformitate cu legea si statutele
Societätii. (L. 45, 83 - St. 125, 126, 134, 135).

TITLUL IX
Dispozitluni generale

86. Societatea Creditului funciar nu poate face alte operatiuni de cát

acelea preväzute prin legea de fatà si prin statute. (L. 6, 27).
Nu se poate pune sechestru pentru averea mobild sau imobilà a
Societätii Creditului Funciar. (L. 49.- St. 115).
Creantele ipotecate ale Societätii nu sunt supuse legilor falimentelor.
Creantele, documentele, scrisurile fundare, certificatele si actele
Societätii Creditului Funciar, vor fi scutite de once drept de timbru, Inregistrare
si alte impozite.
Numai Societatea, nu si alte persoane, se poate bucura de beneficiul
acestei exceptiuni.
Societarii Imprurnutati, pentru inscriptiunea ipotecelor lor c5tre Societate,
vor fi scutiti In termen de cinci ani de o a treia parte din dreptul de inregistrare.
(St. 43).

www.dacoromanica.ro
170 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGH1TA; Come! SARBU

LEGE
pentru Infiintarea unel b5nci de scompt si circulatiune
din 17 aprilie 18801
Cu modificArile din 1882, 1886, 1892, 1901 si 1905

Se instituie o banca de scont i circulatiune, sub denumirea de Banca

Nalionalà a Romäniei cu dreptul exclusiv de-a emite bilete de banca la
purtätor.
Reedinta ei va fi In Bucure0.
Ea va instituí cate o sucursalä In fiecare capitala de judet, i In toate
localitatile din tara unde trebuinta va cere.
Acum imediat va Tnfiinta sucursale In: 14, Galati, Braila i Craiova.
Durata privilegiului Bancei se prelungWe pana la 31 Decembrie
19302
Capitalul Bäncei va fi de treizeci milioane realizat prin subscriere
publica.
Din acest capitol, 12,000,000 se vor depune la Tnfiintarea Bancei iar
restul, care va forma celelalte douà emisiuni de cate 9,000,000 fiecare, se vor
depune gradat dupa trebuinta, la epocele ce se or fixa de adunarea general&
cu aprobarea guvernului.
Acest capital de 30,000,000 se Imparte In 60,000 actiuni nominative sau
la purtator de cate 500 lei una. Patru actiuni dau dreptul la un vot In adunarea
general& Nimeni nu poate avea dreptul la mai mult de 10 voturi, oricare ar fi
numarul actiunilor sale.
Subscrierea a 24,000 actiuni este obligatorie pentru constituirea i
functionarea Bäncei. Guvernul va trebui sa constate ca s-a depus In numerar
suma subscrisä a fiecarei emisiuni.3

1 Legea din 17 Aprilie 1880 fiind modificará prin legile promulgate la 21 Martie 1882, 7
Martie 1886, 31 Mai 1892, 26 lanuarie 1901, 23 lunie 1901 i prin decreul din 16
lunie 1905, textul de fatá coprinde toate acele modificári, iar in josul paginilor textele
anterioare.
2 Legile vechi:
Art. 4. Durata Bäncei va fi de 20 ani cu Tncepere de la 1 lulie 1880. (Promulgará In M.
Of. din 17 Aprilie 1880).
Art. 4. Durata Bäncei Nationale se prelungete pänä a 31 Decembrie 1912.
(Promulgatá In M. Of. din 7 Martie 1886).
Art. 4. Durata Báncei Nationale se prelungete pana la 31 Decembrie 1920.
(Promulgatá In M. Of. din 26 lanuarie 1901).
3 Legea veche:
Art.5. Capitalul Báncei va fi de treizeci milioane, din cari zece milioane se vor depune
de Stat, iar douázeci milioane se vor depune de particulari prin subscriptiuni publice.
Din acest capitol, 12,000,000 se vor depune la i'nfiintarea Báncei, iar restul, care va

www.dacoromanica.ro
Legiferarea i institutionalizarea economiei modeme Tn Roma' nia 171

6. Din beneficiile anuale ale 135ncei se va forma un fond de rezervä

estimat:
A acopen pierderile asupra capitalului social.
A Tmplini beneficiul anual pänä la concurenta unui dividend de 5 la
sutä asupra capitalului värsat.
7. Fondul de rezervä se va forma de o retinere e 20 la sutà asupra
beneficiilor, curate, cari trec peste 6 la sutä asupra capitalului Bäncei.
8. Din excedentul rämas, se va retine una a cincea din profitul Statului.
De la 1 ianuarie 1913 aceastä retinere va fi de 30 la sutäl
9. Operatiunile Bäncei sunt:
A scompta sau cumpära polite,bilete la ordine sau alte efecte, avänd
de obiect operatiuni de comerciu, In marginile ce se vor hotärä de statute;
A scompta bunuri de tezaur pänä la concurenla de 20 la sutä din
capitalul värsat;
A face comerciul metalelor de aur §i de argint;
A se insärcina cu Tncasarea efectelor ce-i vor fi Incredintate de
particulari sau de diferite stabilimente;
A face avansuri de fonduri pe bucäti sau pe emanete de aur ori de
argint;
A primi sume Tn compt curent i, In depozit, titluri, metale pretioase §i
monede de aur §i de argint;
A scompta sau a face avansuri pe recipise §i varante liberate conform
legei docurilor.
In fine, a face avansuri In compt curent, sau a face avansuri pe
termene scurte, pe depozite de efecte publice nationale sau scrisuri funciare

forma celelalte emisiuni de câte 9,000,000 fiecare, se vor depune gradat dupà
trebuintä, In epocele ce se vor fixa de Adunarea generará, Cu aprobarea guvemului.
Acest capital de 30,000,000 se imparte In 60,000 actiuni nominative sau la purtätor de
câte 500 lei una. Patru actiuni dau dreptul la un vot In Adunarea genera& Nimeni nu
poate avea dreptul la mai mult de 10 voturi, oricare ar fi numärul actiunilor sale.
Subscrierea de 24,000 actiuni este obligatorie pentru constituirea i functionarea
Bäncei. Guvernul va trebui sä constate O' s-a depus in numerar suma subscrisä a
fiecärei emisiuni. (Promulgatá In M. Of. din 17 Aprilie 1880).
1 Legile vechi:
Art.8. Din excedentul (Amas, se va retine una a cincea In profitul Statului.
Beneficiul, rezultänd pentru Banca Nationalä din diferenta *filtre dobända de 7 la surá si
acea peste aceastä cifrà perceputá de Banc6 va fi In profilul Statului. (Promulgará 'in
M.OF. din 17 Aprilie 1880).
Art.8. Din escedentul (Amas, se va retine una a cincea in profitul Statului. (Promulgará
In M. Of. din 31 Mai 1892).

www.dacoromanica.ro
172 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITÀ; Come/ SARBU

sau alte valori garantate de Stat, in marginile §i In conditiunile ce vor fixa

periodic de catre administratiune in unire cu consiliul censorilor, sub
aprobatiunea ministerului de finante.

Este formal interzis Bancei a face alte operatiuni de cat cele anume
determinate prin art. 9, ea nu va putea s'A se Trnprumute nici nu va putea face
Trnprumut pe ipoteci sau pe actiuni industriale. Ea nu poate face Imprumuturi
pe propriele sale actiuni nici a le räscumpara. Ea nu va putea lua parte, nici
direct nici indirect, la intreprinderile industriale sau comerciale, afara de cele
prevazute la al. 2 de sub art. 9.
Ea nu va putea avea proprietäti imobiliare de cat acelea cari sunt strict
necesare stabilimentului sau.
Obligatiunea luatä de Banca de a face gratuit serviciul de casierie a
Statului, Triceteaza pentru viitor.
In schimb Banca va plati Ministerului de finante o indemnizare anuala de
140,000 lei'
Banca are privilegiul a emite bilete de banca la purtätor. Suma
biletelor In circulatie va fi reprezintatä prin valori lesne de realizat.
Banca va trebui sä aiba un stoc metalic de aur de cel putin 40 la suta din
suma biletelor emise de dânsa.
Aceasta limita" va putea fi reclusa' la 33 la suta, in Trnprejurari
exceptionale i pentru timp determinat, dupa cererea consiliului general al
Bancei aprobatä de consiliul de min*ri.2

1 Legile vechi:
Art.11. Banca va face serviciul de Casierie a Statului, fara nici o indemnizare In
condi/iunile stabilite prin o lege speciall (Promulgata In M. Of. din 17 Aprilie 1880).
Art.11. Banca va face, In mod gratuit serviciul de casa, pentru comptul tesaurului, In
condi/iunile stabilite prin convenliunea de la 11 Mai 1901.
O convenliune speciala, Incheiata Mitre Ministerul de Finan/e si Banca, aprobata prin
decret regal, va regula toate amanuntele acestei opera/iuni. (Promulgata In M. Of.
din 23 lunie 1901).

2 Legile vechi:
Art.12. Banca are privilejiul a emite bilete de banca la purtator.
Suma biletelor In circulaliune va fi reprezentatä prin valori lesne de realizat. Banca va
trebui sä alba" o rezerva metalica de o treime din suma biletelor emise. (Promulgatä In
M. Of. din 17 Aprilie 1880).
Art.12. Banca are privilegiul a emite bilete de banca la purtator. Suma biletelor In
circulaliune va fi reprezintatä prin valori lesne de realizat.
Banca va trebui sä aiba un stoc metalic de aur de cel pu/in 40 la suta din suma biletelor
emise de dânsa.
Trei-zeci la suta din acest stoc metalic al Bäncei va putea consta In trate asupra
pietelor Londra si Berlin. (Promulgatä In M. Of. din 31 Mai 1892).

www.dacoromanica.ro
 Legiferarea si institutionalizarea economiei modeme In Rorminia 173

Forma biletelor de banc5, modul emisiunii lor i cantitatea pentru

fiecare categorie se va stabili prin statutele Bäncei.
Valoarea fieckui bilet nu va putea fi mai mic5 de 20 lei.
Biletele vor fi de 20, 100, 500 i 1000 lei.
Proportiunea biletelor de 20 lei nu va putea trece peste 30 la sutà din
totala emisiune.1
Biletele vor fi plätite la prezentare la biurourile Bäncei, in monetà
nationald liberatoare sau In monete sträine cari au curs legal, conform
legislatiunei monetare a Statului, precum i la toate casele Statului, precum i
la casele stabilimentelor publice dependente de Stat.2
Pentru facilitatea viramentelor de fonduri, Banca poate crea mandate
plätibile dupà cáleva zile de la vedere.
Banca poate cumpära fonduri publice romäne sau scrisuri funciare
sau alte valori garantate de. Stat pänä la concurenta capitalului social värsat.
Nici o asemenea cumpärare nu se va putea face de cät in virtutea
autorizatiunel datà de ministerul finantelor, dup5 cererea administratiunei
Bäncei aprobatà de consiliul de censori.3

Art.12. Banca are privilegiul a emite bilete de banca la purtator. Suma biletelor in
circulatie va fi reprezentatä prin valori lesne de realizat.
Banca va trebui sa aiba un stoc metalic de aur de cel putin 40 la sutä din suma biletelor
emise din dansa.
Trei-zeci la suta din acest stoc metalic al Bancei va putea consta In trate asupra
pietelor engleze, germane, franceze si belgiene. (Promulgata In M. Of. din 26 Ian.
1901).
1 Legile vechi:
Art. 13. Forma biletelor de banca, modul emisiunei lor si cantitatea pentru fiecare
categorie se va stabili prin statutele Bancei.
Valoarea fiecarui bilet nu va putea fi mai mica de 20 lei. (Promulgata In M. Of. din 17
Aprilie 1880).
Art. 13. Forma biletelor de banca, modul emisiunilor si cantitatea pentru fiecare
categorie se va stabili prin statutele Bäncei.
Valoarea fiecarui bilet nu va putea fi mai mica de 20 lei.
Biletele vor fi de 20, 100, 500 si 1000 lei. Proportiunea biletelor de 20 leí nu va putea
Intrece 20 la sutä din totala emisiune. (Promulgatä in M. Of. din 31 Mai 1892).
2 Legile vechi:
Art. 14. Biletele vor fi plätite, la prezintare la biroul bancei, In aur sau in moneda
nationala de argint. Ele vor fi primite la toate casele Statului, precum si la toate casele
stabilimentelor publice dependinte de Stat (Promulgata In M. Of. din 17 Aprilie 1880).
3 Legile vechi:
Art. 16. Banca poate cumpara fondurile publice romane, fait insä ca ea sa poata
poseda asemenea fonduri pentru o suma mai mare de cat jurnatate din capitalul

www.dacoromanica.ro
174 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITÄ; Come! SARBU

Un comisar numit de guvern va priveghea toate operatiunile Bancei,

si mai val-tos scomtul si emisiunea de bilete.
Apuntamentele sale se vor fixa de guvern la Tntelegere Cu
administratiunea Bäncei si se vor plati de Banca'.
Administratiunea Bäncei va adresa guvernului, in fiecare luna' un stat
aratand situatiunea Bancei si sucursalelor sale.
Aceastä situatiune se va publica prin Monitorul Oficial.
Guvernul are dreptul de-a controla toate operatiunile Bäncei. El are
dreptul de a se opune la executarea oricarei masuri care ar fi contrarie legii,
statutelor sau intereselor Statului.
LEGE
asupra burselor, mijlocitorilor de schimb 0
mijlocitorilor de màrfuri
din 1 iunie 1881

TITLUL I
Sectiunea I
Despre bursele de comerciu
Art. 1. Se instituie burse de comerciu pentru adunarea comerciantilor,
cäpitanilor de corabii, mijlocitorilor de schimb, mijlocitorilor de marfuri si de
producte.
Art. 2. Scopul burselor In pietele de comerciu este inlesnirea
transactiunilor de tot felul.
Art. 3. Bursele se Infiinteaza dupa propunerea ministerului de
agricultura si de comerciu, Cu aprobarea Regeasca, In orasele unde
Camerile de comerciu vor avea mijloace indestulätore pentru Tntretinerea
localului si personalului sau.
Art. 4. Bursele se administreaza de comitetul lor, cu mijloace prevä -
zute mai sus din veniturile lor esistente si din veniturile preväzute la art. 62.

Art. 7. Principalele operatiuni cari se urmeaza la bursa sunt: targul

efectelor publice si private, targul actiunilor diverselor societati agricole,
industriale si comerciale, targul scrisurilor funciare rurale sau urbane si a
tuturor hartiilor negotiabile, vanzarea materiilor metalice, a monetelor, a tot felul
de marfuri, inchirierea vaselor de transport, transportul pe uscat si pe apä, tot

social Vársat. Nici o asemenea cumpArare nu se va putea face de cál in virtutea

autorizatiunei datà de ministerul finantelor dup6 cererea administratiunei 135ncei
aprobatä de consiliul de censori. (Promulgatd In M. Of. din 17 Aprilie 1880).

www.dacoromanica.ro
Legiferarea si institutionalizarea economiei modem& in RomAnia 175

felul de transactiuni relativ la comerciul continental si maritim, interior si

exterior, asigurarile de tot felul etc.
Art. 8. Bursa va fi deschisä In toate zilele, atara' de Duminica s'i
serbätorile legale.
Targul efectelor publice si private si al tutulor hârtiilor negotiabile se face
cu 2 ore inaintea targurilor celorlalte märfuri.
lnformatiuni se pot lua de la secretarul comitetului bursei in toate zilele
de lucru de la 9 pana la 11.
Toate aceste se vor observa sub controlul comitetului bursei.
Art. 9. id fie-care zi de bursä, mijlocitorii de schimb si de märfuri sunt
datori ca, indata dupä inchiderea operatiilor zilei, s'a se adune cu delegatul
Camerii de comerciu care face parte din comitetul bursei si, In asistenta
secretarului comitetului bursei, s'A verifice resultatul operatiunilor zilei luand
media, determina ast-fel cursul tutulor valorilor si al märfurilor, care curs se
afiseafä si se publica'.
Camera de comerciu in fie-care an delega', prin majoritate de voturi, pe
membrul care sa alba dreptul a lua parte cu mijlocitorii de schimb si de marfuri,
la fixarea cotelor fie-carei zi de bursa.
Acest membru va primi drept indemnisare lei 200 pe luna' din budgetul
Camerei de comerciu.
Art. 10. Nici o obligatiune a veri-unui Stat strain, nici o actiune sau M'aje
strainä, nu va putea fi primita la negotiere in bursele romane, tara autorisati-
unea ministrului comerciului, data dupä avisul prealabil al comitetului bursei.
Dupa' admiterea la negotiere In bursele române, obligatiile actuale si
hartiile de valoare straine nu se vor putea vinde si cumpera la bursa de cat
timbrate.
Ori-ce mijlocitor de schimb ce va calca acesta dispositiune, se va
pedepsi de catre comitetul bursei cu amena de la lei 200 pana la 2,000.

Sectiunea II
Despre comitetul bursei
Art.11. Comitetul fie-carei burse se compune de 1 membru delegat din
sanul Camerei de comerciu a localitatei, care la parte in fie-care zi la
constatarea cursului operatiilor bursei, si din trei membri, din cari unul va fi ales
din sinul mijlocitorilor de schimb si de marfuri, lar ceilalti din patentad, si un
sindic ales din sinul mijlocitorilor de schimb si de rnkfuri.
Art.16. Comitetul bursei supra-veghiaz6 de aproape chipul cum
mijlocitorii de schimb i mijlocitorii de märfuri TO indeplinescu misiunea, are
dreptul a cita Inaintea sa pe ori-ce mijlocitor de schimb i mijlocitor de
märfuri, spre a i se cere seamä de purtarea sa §i la trebuintà a pronunta

www.dacoromanica.ro
176 Victor AXENC1UC; Eugen GHIORGHITÀ; Come/ SARBU

censura sau amenda, care dupä gravitatea faptului se va putea urca pana
la cinci-sute lei In folosul Statului, sau chiar a-si da pärerea pentru a sa
destituire.
incheierile relative la censura si la amena sunt definitive si
irevocabile.
Parerea de destituire Insä se va inainta In 24 ore tribunalului de
comerciu, care va cita atat pe mijlocitorul de schimb, cat si pe comitetul
bursei. Ambii vor avea dreptul a fi ascultati contradictoriu, apoi tribunalul va
statua destituirei prin hotarlre.

TITLUL II
despre mijlocitorii de schimb si mijlocitorii de marfuri

Sectiunea I
Despre numirea si destituirea agentilor de schimb
si mijlocitorilor de märfuri
Art. 19. in fie-care localitate numerul mijlocitorilor de schimb si al
mijlocitorilor de märfuri se fixeaza de Camera de comerciu din trei intre trei ani.
Acolo unde nu este Camera' de comerciu, nurnärul lor se fixeaza de consiliul
comunal.

Sectiunea III
Drepturile si obligatiile mijlocitorilor de schimb
Art. 29. Numai mijlocitorii de schimb, numiti In forma indicatä In legea de
tata, au dreptul de a mijloci negocierea sau vinzarea si cumpararea efectelor
publice, scrisorilor funciare rurale si urbane, a obligatiunilor si a altor
asemenea, de a face pe seama altuia negocierea politelor si a biletelor la
ordin, a actiunilor diverselor societati si a tutulor hartiilor comerciabile, precum
si negociarea de scompturi si Imprumuturi.

Art. 31. Mijlocitorii de schimb -sunt datori a pasta secret numele

personelor cari i-au Insärcinat cu negociarea, dará numai deacä pärtile nu
consimt a fi numite, pentru care cas vor da declaratiune scrisa, - sau cand
natura operatiunei cere numele personelor contractante.
Nu se deroga la aceasta regula de cat pentru informatiunile cerute de
justitie.
Art. 32. Mijlocitorii de schimb sunt civilemente respunzätori de veritatea
ultimei semnaturi a politelor sau a altor efecte negotiabile.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea i institutionalizarea economiei modeme In România 177

Sectiunea IV
Negotierea si predarea
Art. 41. Toate negolierile mijlocitorilor de schimb si ale mijlocitorilor de
märfuri se fac la bursä in locul separat numit parchet, prin concurentä
publicitate, fie ca tärgul se face Trite mijlocitorii de schimb sau intre mijlocitorii
de märfuri, fie c6 se face titre acestia direct cu pärtile.

LEGE
asupra Thscrierii firmelorl
din 18 mate 1884

Fiecare comerciant este obligat, a cere inscrierea firmelor in registrul

tribunalului In circumscriptia cäruia e asefämäntul comertului säu.
Cererea pentru inscriere va aräta numele, domiciliul comerciantului,
felul comertului, locul si localul In care e asezämäntul comercial si firma de
care vrea a se folosi.
Firma comerciantului va trebui sä se deosibeascä de firmele din
aceiasi localitate Triscrise In registrul tribunalului.
3. Dacä comerciantul are diferite asezäminte comerciale In
circumscriptiunea aceluias tribunal cu deosebite firme, el trebue sä cearà
Triscrierea fiecärei firme.
Asemenea cAnd un comerciant are asezäminte comerciale in mai multe
localitäti din diferite districte, el va cere inscrierea firmelor la tribunalele in a
cäror circumscriptie sunt acele asefárninte.
5. Schimbarea unei firme are a se notifica tribunalului spre a se Insemna
In dreptul Inscrierei celei vechi din registru si spre a face o nouä inscriere in
registrul firmelor.
6. Asemenea se va aräta tribunalul spre a se face mentiune in registrul
firmelor:
Once schimbare a locului sau a localului asefämäntului comercial;
incetarea firmei precum si
Trecerea asezärnântului comercial c5tre altà persoank fie prin
conventie, fie prin mostenire.
7. Comerciantul fiind cäsätorit va prezinta tribunalului, spre a fi
mentionate in registrul firmelor, conventiile matrimoniale, hotärärile
judecätoresti definitive prin cari se declarä zestrea sau averea parafernalà ce
are femeia lui, separarea de patrimonii, precum si incetarea separatiei,
conform art.1270 din codul civil.

A se vedea i Regulamentur acestei legi din 8 Aprilie 1884, la ordinea sa

cronologica".

www.dacoromanica.ro
178 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITÀ; Come! SARBU

8. Se va Inscrie asemenea In registrul firmelor once procura data pentru

gerarea afacerilor unui asezämânt comercial Inscris.
Cererea va cuprinde numele si domiciliul stapanului firmei, firma pe care
procuratorul va avea o va inscrie asezämintele pentru care e firma, drepturile
conferite procuratorului, precum si numele si domiciliul procuratorului.
9. In caz de retragere si de stingere a procurei Inscrise, proprietarul
firmei va notifica tribunalului spre a se face mentiune In registrul firmelor.
10. Toate societätile comerciale sunt asemenea obligate a cere
Inscrierea firmei In registrul tribunalului In circumscriptia cäreia e resedinta lar.
Daca societatile au sucursale In circomscriptia a diferite districte,
inscrierea firmei sucursalelor se va efectua si la tribunalele In circomscriptia
carora sucursalele au resedintä.
Cererea va aräta numele si domiciliul tuturor societarilor, firma societatei,
locul unde Ti are resedinta, daca are sucursale, epoca de când a Inceput sau
va Incepe a functiona, precum si daca unul sau toti societarii reprezinta
societatea si subscrie firma, numele si domiciliul acelora cari reprezinta si pot
subscrie.
11. Schimbarea firmei, a resedintei societatei, moartea unui societar si
incapacitatea supravenita a unui societar de a-si administra averea, se vor
notifica tribunalului spre a se mentiona In registru In dreptul nurnärului sub care
e Triscrisa societatea.
12. Dispozitiunile art. 10 si 11 se vor aplica si la societätile comerciale,
reglementate prin art. 77 pana la 269 din codul comercial.
13. in cat priveste societätile In comanditä pe actiuni cat si societatile
anonime, pe langd observarea dispozitiunilor din codul comercial, se va cere
Triscrierea In registrul firmelor:
A numelui si domiciliul directorului sau a membrilor directiunei si a
comitetului de executare cari reprezinta societatea si pot subscrie In mod
obligator pentru ea;
Once schimbare a statutelor votate de adunarea generala a
actionarilor si Tricuviintata;
Numele si domiciliul lichidatorilor numiti.
14. Nici o Inscriere nu se va putea face In registrul firmelor fära
tricuviintarea tribunalului, conform articolelor urmatoare.
15. Once cerere pentru Triscrierea sau pentru adnotare In registrul
firmelor, conform dispoziliunilor de mai sus, se va Indrepta la tribunalul
comercial, sau acolo unde nu e sectie comerciala separatä, la tribunalul civil,
care e obligat a se pronunta cel mult In termen de zece zile de la cerere.
16. Tribunalul va avea a se Incredinta de identitatea persoanei care cene
Triscrierea, dacä formele prezentei legi sunt Indeplinite, daca persoana are
capacitatea a fi comerciant, conform dispozitiunilor codului de comert, art.1

www.dacoromanica.ro
Legiferarea O institutionalizarea economiei modeme in România 179

pana la 61, precum si, când se cere Inscrierea unei firme, daca nu exista' In
aceeasi localitate firme identice.
Asemenea va cere tribunalul ca proprietarul firmei sau acel care va fi In
drept a subscrie firma sa o iscaleascä insusi Tnaintea tribunalului.

19. Registrul firmelor se va conserva la grefa tribunalului public.

Fiecare poate cere de la grefierul tribunalului a vedea registrul firmelor,
precum si a li se da copii dupä Tnscrierile din registru. inscrierile din registrul
firmelor se vor afisa la usa tribunalului si se vor publica prin ziarele pentru
anunturi oficiale.

Dispozitiunile acestei legi se vor aplica la toti comerciantii si la toate

societatile comerciale mentionate prin aceasta lege 6 luni de la publicarea ei.
Dispozitiunile acestei legi nu se aplica comerciantilor celor din urmä
douà clase de patentad din fiecare localitate.
Un regulament va determina forma si modul tinerei registrelor
firmelor.

1A se citi: "art.7 li urmatoareledin codul de comer t actual. Art. de mai sus se referä la
vechiul cod. La art.12 am fäcut Indreptarile necesare In chiar textul articolului.

www.dacoromanica.ro
180 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITÀ; Come/ SARBU

REGULAMENT
pentru forma si modul tinerei registrelor firmelorl
din 8 aprilie 1884

La fiecare tribunal comercial, sau acolo unde nu existä sectie

comercialä separatà, la tribunalul civil, Insärcinat cu judeçarea afacerilor
comerciale, se va Tnfiinta si se va tine pe viitor un registru public, In care se va
inscrie toate formele comerciale din circumscriptia tribunalului precum si toate
imprejurärile preväzute prin legea de la 18 Mate 1884.
Registrul de inscriptiune al firmelor se Imparte In 2 sectiuni:
Registrul firmelor individuale;
Registrul firmelor sociale.
Registrul pentru firmele individuale va coprinde urmätoarele rubrici:
Nurnärul curent;
Ziva Thregisträrei;
Firma si felul comerciului;
Sediul principal si sucursalele;
Proprietarul firmei;
Procuratorul si data sau numärul legalizärei sau autentificärei procurei;
Semnätura originalä fäcutà Tnaintea tribunalului conform art. 16 din
legea firmelor;
Acte dotale;
Observatiuni
lar registrul pentru firmele sociale va cuprinde urmätoarele rubrici;
Nurnärul curent;
Data inscriptiunei;
Sediul principal si sucursalele;
Numele fie-cärui asociat, felul societätei si durata ei;
Presedintii si membrii consiliului de administratie, directorii, censorii,
lichidatorii si procuratorii tuturor acestora;
Numärul dosarului relativ la publicatiunile fäcute despre contractul de
asociatiune, statute si celeialte;
Semnäturile originale fácute conform art. 16 din legea asupra
Thscrierei firmelor;
Observatiuni.

1 A se vedea si "Legea asupra inscrierei firmelor" din 18 Martie 1884, la ordinea sa

cronologicä.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea 0 institufionalizarea economiei modeme in România 181

Fie-care fild a registrului va fi numerotatà la paginä si va purta parafa

presedintelui tribunalului. Registrul va fi snuruit si pe pagina ultimä se va aplica
sigiliul tribunalului peste snur, constatändu-se aräturea, prin proces-verbal
semnat de complectul tribunalului, nurnärul filelor ce coprinde registrul.
La finele registrului se va ad5oga un reportor alfabetic, indicAnd firma
si fila la care se gäseste Inscrisä.
Fírmele individuale se vor Insemna In reportor dupä litera initialà a
numelui de familie.
Nici o inscriptiune, adnotatiune, modificare sau stergere In registrul
firmelor nu se va putea face decät In virtutea unei incheieri a tribunalului si
vence Indreptare de erori din scriere va trebui sä fie mentionatä la rubrica de
observatiuni, unde se va mentiona si Incheerea tribunalului prin care s-a
aprobat Indreptarea fäcutä.
Grefierul tribunalului Insärcinat Cu pästrarea registrului este räspunzätor
de vence Triscriere fäcutd neregulat si de vence alterare a inscriptiunilor.
Toate cererile tinzänd la inscriptiuni, adnotäri sau anuläri in registrul
firmelor se vor adresa presedintelui tribunalului, Tnsotite fiind de toate actele
necesare si subsemante fiind de Insusi petitionarul cu semnAtura sa proprie.
Tribunalul va examina cererea In complet si va statua de urgentä
asupra ei.
Semnätura originalà prev5zutà prin art. 16 se va face In prezenta
tribunalului In registrul firmelor, rubrica specialà.
Pentru fiecare firmä Inscrisä se va forma, odatà cu inscriptiunea, un
dosar special, care va coprinde toate actele prezintate si toate deciziunile
tribunaluluí, relative la Imprejurärile Insemnate In registru.
Vence inscriptiune si adnotäri fäcut In registrul firmelor se vor afisa In
aceeasi zi la usa tribunalului; un extract se va libera pärtilor spre al publica prin
ziarele pentru anunciuri publice.
Vence persoanä interesatà va putea cere si obtine de la grefä copii
legalizate dupà registrul de inscriptiuni al firmelor.

LEGE
asupra Camerei de comerciu si industrie
din 10 mai 1886

TITLUL I
Alegerea si constituirea Camerelor

1. Se va Infiinta cAte o Camerä de comerciu si industrie In orasele

principale ale tärei, dupä aprecierea guvernului.

www.dacoromanica.ro
182 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITA; Come! SARBU

Guvernul va putea Trimulti numärul Camerelor de comerciu si industrie

sau din initiativa sau, dupe cererea comerciantilor si industriasilor.
In amändouä cazurile, guvernul va cere si avizul consiliilor judetene si
comunale respective.
Circumscriptiunea si numärul membrilor fiecArei Camere de comerciu
si industrie se va determina prin decret regal.
Fiecare Carnerà va fi compusä cel putin din 15 membri si ce! mult 35
membrii.
Camera din Bucuresti se va compune din numärul maximum de membri.
Membrii Camerelor de comerciu se aleg prin scrutin secret si Cu
majoritate absolutà a voturilor exprimate.
In caz de paritate se va trage la sorti.
Sunt alegätori toti comerciantii si industriasi din circumprciptia
Camerei respective, cari plätesc un drept de patentä de clasele Tritäia, douä,
trei si patru si cari se bucurà de drepturile civile si politice.
Pentru firmele industriale si comerciale, ale cäror proprietari sunt femei,
precum si pentru societätile comerciale, dreptul de alegätor se va putea
exercita prin procuratorul firmei, prin directorul societätei, dacä aceasta se
bucurà de drepturile civile si politice, In caz contrariu, printr-un membru al
consiliului de administratie, delegat de acest consiliu. Acei care vor avea mai
multe stabilimente de comerciu sau industrie, vor exercita dreptul lor de vot
Intr-una din circumscriptiunile in cari au stabilimentele lor, dupä a lor alegere.
Nimeni nu va avea decät un singur vot.
Sunt eligibili comerciantii si industriasi cari exercitä sau au exercitat un
comerciu sau o industrie oarecare.
Alesul va trebui sä se bucure de drepturile civile si politice si sä aibä
etatea de 21 de ani.

TITLUL II
Atributiunile Camerei
Camerele de comerciu si industrie sunt persoane morale.
In ceremoniile publice ele iau locul aläturi de tribunalul comercial.
Camerele de comert si industrie sunt organe ale comertului si
industriei.
Ele atämä de Ministerul de comert si industrie si sunt datoare a da
guvemului si informatiuni asupra intereselor si miscärei comerciale si
industriale din circumscriptiunea lor si asupra tuturor trebuintelor comerciului si
industriei, atät cand li se cere cAt si din propria lar initiativä.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea si institutionalizarea economiei modeme in România 183

Asemenea ele au a da informatiuni autoritätilor si stabilimentelor publice,

când li s-ar cere, asupra capacitätei Tntreprinzätorilor de lucrári publice si de
fumituri.
Ministerul de comer/ si industrie va consulta Camerele de comer/
asupra schimbärilor proectate In legislatiunea comercial& asupra industriilor,
asupra constituirei altor Camere In circumscriptia lor, asupra creerei burselor si
oficiilor de mijlocitori de schimb si de märfuri, asupra taxelor vamale, asupra
tarifelor si serviciilor de transport, asupra tarifelor de curtagiu maritim si
curtagiu pentru asigurarea de märfuri, asupra schimbului si negocierei efectelor
publice, asupra Tnfiintärei de bänci, de comptuare de scompt si sucursale ale
Bäncei Nationale, asupra constituirei sau modificärei de societäti comerciale,
industriale si de transport, asupra proectelor de regulament locale In materie
de comert, industrie si transporturi, asupra conventiunilor de comert.
Camerele sunt insärcinate cu administrarea burselor ce vor exista In
circuscriptiunea lor, conform legei burselor.
Aceastà administratie cuprinde In special formarea budgetului de venituri
si cheltuieli, strängerea veniturilor si plata cheltuielilor, localul, Tntretinerea lui,
prenumerariul, numirea impiegatilor si altele.
Camerele de comert vor culege toate datele statistice relative la
miscarea comerciará, precum si datele de import, export si navigatiune din
porturile din circumscriptiunea lor.
Ele sunt In drept a cere deslusiri de la toti comerciantii si industriasii si de
la toate societätile comerciale si industriale de transporturi si de asiguräri, si de
a cere concursul tuturor autoritätilor publice, judetene si comunale, pentru
dobändirea tutulor informatiunilor de cari pot avea trebuintä.
Ele pot avea relatiuni si corespondente oficiale cu toate autoritätile
din tara, precum si cu celelalte Camere.
Cererile ce ele adreseazä altor ministere le vor comunica 'in scurt
Ministerului de Comert.

24. Stabilimentele create pentru trebuintele speciale ale comerciului si

industriilor, precum sunt Tntrepozitele (dokurile), scoalele speciale, institutele
pentru räspändirea cunostintelor comerciale si industriale si altele, se vor
administra de Camerele de comert cänd se vor Tntocmi din fondurile proprii ale
Camerelor.
Administratiunea stabilimentelor de natura celor de mai sus, cari s-ar
forma prin subscrieri voluntare sau de particulari, se va putea Tncredinta
Camerelor, dacä, subscriitorii sau fondatorii o vor voi.

www.dacoromanica.ro
184 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITÄ; Come/ SÄRBU

LEGE
de rn5suri generale spre a veni In ajutorul industriei nationalel
din 12 mai 1887

Oricine voeste sa Infiinteze In Rom5nia un asezarránt industrial, cu un

capital de cel putin 50000 lei, sau cer5nd intrebuiniarea a cel putin 25 lucratori
pe zi, se va bucura de foloasele legei de fata.
In termen de 6 ani de la Infiintarea unei fabrici, douä treimi din lucrätori
trebuie sa fie rom5ni.
Spre a fi Insa primit sä se bucure de aceste foloase, cel ce va voi s'a'
Intreprinda o industrie oarecare, va trebui sa justifice catre ministerul de
agricultura, industrie, comerciu si domenii cà dispune de capitalul si lucratorii
aratati mai sus, si sä dovedeasca, prin planurile si arätarea amänuntelor
fabricatiunei ce voeste a Intreprinde, ca In adevär va avea s5 Trifiinteze o
fabrica In care va Intrebuinta 25 de lucrätori pe zi In timp de cel putin 5 luni pe
an. in once caz, industriile ce vor voi sa se bucure de foloasele legei de fatä
vor trebui sä se serveasca de masini si de mijloace tecnice si mecanice
perfectionate si sä fie conduse de oameni speciali. Cand fundatorii nu vor fi
oameni speciali, vor fi datori sa justifice ca dispun de oameni speciali spre a le
conduce Intreprinderea industrial&
Asezamintele industriale ce ar raspunde la Indatoririle al-Mate la
articolele de mai sus vor putea dobandi gratis si In deplina proprietate (intru c5t
proprietarii acestor asezäminte vor intruni conditiunile cerute de constitutiune
pentru a dob5ndi proprietati rurale), sau In posesiunea pana la 90 ani, unul
Orla' la 5 hectare de parnânt, exceptand cäderile de arpa, pe cm-ice proprietate a
statului, a comunelor sau a domeniilor coroanei.
Este bine Inteles ca parnânturi pe proprietatile comunelor nu vor putea fi
cedate decat In conformitatea cu prescriptiunile legei comunale.
Nici o despagubire nu se va cere de Stat, de comune sau de domeniul
coroanei, pentru asezarea mijloacelor de comunicaliune, (sosea, drum de fer,
tramvai, jilip, etc.), menite a pune fabrica In legatura cu un drum mare, cu o
statiune de cale ferata cu un r5u sau cu un canal navigabil.

Once asezamant industrial, in conditiunile aratate la art. 1 si 2 de mai

sus, se bucura de urmatoarele scutiri In timp de 15 ani:
De once impozit direct catre Stat, judet sau comurna;
Toate masinele precum si toate partile de masini si toate accesorile
lor, aduse din strainatate pentru trebuintele sale sunt scutite de taxe vamale.

lA se vedea la ordinea cronologic6 si "Regulamentul" acestei legi din 21 lulie 1887

www.dacoromanica.ro
Legiferarea i institulionalizarea economiei modeme in Romània 185

Materiile prime ce ar intra In fabricatiunile sale sunt scutite de taxe

vamale, Intru cat acele materii nu s-ar afla sau nu s-ar gäsi In cantitäti
Indestulätoare In tara.

Transportul pe cäile ferate ale fabricatelor acestor asezaminte

industriale, de la fabrica pana' la destinatiune, se vor face cu preturile cele mai
scazute cari In nici un caz nu vor trece de prelul de regie al transportului plus
20%.

Tot asffel vor fi tratate si transporturile acestor fabrici pentru materiile

prime, masinele si once produse ar intra In fabricatele lor;
Once produse importate, cari vor avea simulare In tara, vor primi
oarecare transformare industriala in tara si apoi se vor reexporta, vor dobändi
In momentul reexportärei restituirea taxelor vamale de import.
Pentru furniturile Statului, judetelor i comunelor se vor preferi, In
conditiuni egale, produsele fabricate In tara.
Stabilimentele industriale cari, la promulgarea legei de tata, s-ar afla In
conditiunile prevazute la art. 1 si 2, se vor bucura de beneficiile acestei legi.
Printr-o lege speciala se va acorda o subventiune asezämântului
industrial, care va voi sa Infiinteze o scoalä practica pentru formarea
lucratorilor In diferite fabricatiuni.
Spre Indeplinirea procedurei celor prescrise de legea de fata, se va
Infiinta pe langä ministerul agriculturei, industriei, comerciului i domeniilor o
comisiune pentru Tncuragiarea industriei nationale compusä din 7 membri.

REGULAMENT
pentru aplicarea legii intitulatä:
"Nläsuri generale pentru a veni in ajutorul industriei nationale"1
din 29 iulie 1887

CAPITOLUL I
Avantagiile ce se pot acorda
1. Asezamintele industriale Infiintate, precum si cele ce se vor infiinta se
pot bucura de urrnatoarele avantagii:
1. Vor putea obtine In prima proprietate sau In posesiune pe 90 ani, dupa
cum proprietarul fabricei va fi roman sau sträin, 1 pana la 5 hectare pämänt, pe
once proprietate a statului, comunei sau domeniului coroanei.

A se vedea si "Legea industriei nafionale" din 12 mai 1887, imediat anterioark la

ordinea sa cronologicà.

www.dacoromanica.ro
1 86 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITÄ; Come/ SÄRBU

Caderile de apa nu pot face parte niciodatä obiectul unei asemenea

cesiuni;
2. Vor fi scutite de once despägubire cätre Stat, comunä sau domeniul
coroanei pentru asezarea mijloacelor de comunicatiune (sosea, drum de fier,
jilip, tramvai, etc), menite a pune fabrica In legaturä cu un drum mare, cu o
statiune de cale feratä, cu un rail sau cu un canal navigabil;
3. Vor obtine restituirea taxelor vamale pentru produsele importate cari
nu vor avea similare In tara, daca se vor reexporta si dacä Vol- fi primit In tara
veri-o transformare industriala oare-care;
4. Se vor bucura de urmatoarele scutiri pe timp de 15 ani;
De once impozit direct catre sta, judet i comuna;
De plata taxelor vamale pentru toate mainile, partite de masini
accesoriile, aduse din tara pentru trebuintele fabricei;
De plata taxelor vamale pentru materiile prime ce ar intra In
fabricatiunile lor, Intru cat acele materii nu s'ar afla sau nu s'ar gäsi In cantitati
Tridestulätoare in tara;
5. Se vor bucura de urmatoarele reductiuni pe timp de 15 ani:
Reductiunnile de transport pe calle ferate romane, pentru produsele
fabricate, pentru mainUe, materiile prime si orice alte produse ar intra in
fabricatiunile lor. Tarifa transporturilor pentru aceste materii nu va fi niciodatä
mai mare de pretul transporturilor In regie, plus 20%.
Directiunea generala a drumurilor de fier, In unire cu ministerul industrie,
tarifa transporturilor pentru asemenea produse;
Reductiune la taxele postale pentru transportul acestor fabricate In
interiorul Orel.
Aceste taxe nu vor fi niciodatä superioare taxelor stabilite de uniunea
postala-internationala Intru cat expeditorii se vor conforma, pentru greutate
volumul coletelor postale, conventiunilor acestor uniuni.
Directiunea generala a postelor i telegrafelor va fixa In unire cu
ministerul industriei, taxele postale pentru asemenea cotele i conditiunile In
cari asemenea cotele vor trebui facute;
6. Produsele acestor fabrici vor fi preferite In conditiuni egale fatä cu
produsele straine pentru furniturile Statului, judetelor i comunelor.
De aceasta preferintä vor beneficia toti industriasii din tara. In acest scop
ei se vor adresa prin cereri Inscris ministerului, In care vor arata felul industriei
domiciliul lar.

www.dacoromanica.ro
Legiferarea í institutionalizarea economiei modeme In RomAnia 187

CAPITOLUL II
Conditiunile cerute pentru a
beneficia de aceste avantagiie
2. Pentru. a putea beneficia de avantagiile arätate la art.1, se cer
urmätoarele conditiunui:
Un capital de cel putin 50000 lei. sau intrebuintarea a cel putin 25 de
lucrätori pe zi, In termen de cel putin 5 luni pe an;
Intrebuintarea In fabricatiune a masinilor si mijloacelor celar mai
perfectionate;
Conducerea asezämäntului de oameni cu cunostinte speciale;
In timp de 5 ani cel putin lucrätorii fabricei sä fie rorráni, pentru douä
treimi cel putin din numärul total. Termenul de 5 ani va incepe de la infiintarea
fabricei sau, pentru cele Trifiintate deja de la data acordärei dreptului de a se
folosi de avantagiile acordate de lege.
3. Dreptul de a beneficia de toate sau de parte din avantagiile arätate In
articolul precedent se dà de consiliul de ministri.

CAPITOLUL V
Despre comisiunea industriará
Ca organ consultativ in toate cestiunile de aplicare a acestui
regulament, pe läng6 ministerul industriei, va functiona o comisiune compusä
din 7 membrii; ea va purta numele de Comisiunea Industriará'.
Comisiunea industrial5 se prezideaz5 de ministru i in lipsa
acestuia de cel mai in vârstà dintre membrii;
Lucrärile comisiunei industriale se constata' prin procesele verbale
rezumative de fiecare sedintä, iar pärerile cerute de ministru se vor exprima
prin avize separate pentru fiecare din cestiuni.
Comisiunea nu poate lucra decät Cu majoritatea absolutà a membrilor

Comisiunea industrialä se convoacä de ministru ori cAnd avizul ei

va fi necesar.
Dac5 dupà trei convocäri comisiunea nu se va aduna In numärul cerut,
ministerul va da curs lucrärilor färä a mai adästa avizul säu.
Fiecare membru din comisiunea industriará are dreptul la o
indemnitate care se fixeazA la 20 lei de fiecare sedintä, pentru membrii
domiciliati in Bucuresti, la 30 lei pentru cei domiciliati in alte orase.
Membrii domiciliati in &al-5 dein Bucuresti, vor avea dreptul si la o
indemnitate de transport.

www.dacoromanica.ro
188 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITA; Come! SARBU

In caz cand membrii comisiunei industriale vor fi Tnsarcinati cu

inspectiuni de fabrici, vor avea drept la indemnitate de 30 de lei pentru
fiecare zi Intrebuintatä, pe ranga despägubirile de transport.

LEGE
pentru Inffintarea unui serviciu de navigatiune fluvialà si maritim51
din 9 ianuarie 1888

1. Ministerul Lucrar-flor publice va Infiinta un serviciu de navigatiune

fluviala si maritima, pentru transportul märfurilor si al calatorilor.
2. Serviciul de navigatiune cuprinde:
Transporturile pe Dunare cu vapoare si remorcarea vaselor
Statului sau a vaselor particulare, at'at indigene cat si straine;
Transporturile pe (dude navigabile din interiorul tarii;
C) Transporturile pe mare Intre porturile Dunarei si porturile maritime
roma ne;
d) Intretinerea serviciului de transport la porturile de mare ale tarilor
straine si, In special, la porturile In cari se desfac obisnuit productele
românesti.
3. Conducerea serviciului de navigatiune va fi Tricredintatä de catre
Ministerul Lucrärilor Publice unei directiuni generale a navigatiunei romane, Cu
resedinta la Galati si unui consiliu de administratiune, cu resedinta In
Bucuresti.

6. Un regulament de administratiune publica' va determina drepturile,

datoriile si competinta directiunei generale si ale consiliului de administratiune,
si raporturile dintre acestea si ministerul lucrärilor publice.

9. Pentru cumpärarea vaselor masinilor si materialului trebuincios

exploatarei, si pentru executarea constructiunilor din porturi, se acorda
ministerului lucrarilor publice, un credit de lei 6.000.000. Acest credit se va
acopen i printr-un Imprumut de lei 4.500.000, de la fondul porturilor, cu
dobanda ce se plateste de casa de depunei si comsemnatiuni, iar restul de
1.500.000 lei se va acopen i din creditele acordate pentru portul Constanta.

1 Conform art. 11 al legei din 31 Mai 1901, acest serviciu este sub autoritatea i

administratiunea ministerului de lucrki publice

www.dacoromanica.ro
Legiferarea 0 institufionalizarea econorniei modeme "in Romänia 189

LEGEA MINELOR
din 21 aprilie 1895
cu modifiarile din 19 aprilie 1900

TITLUL I
Clasificatiunea legalà a substantelor minerale

1. Depunerile naturale ale substantelor minerale sau fosile sunt clasate,

fata cu regimul lor, legal, In mine si cariere.

Autoritatea superioark de care depind minele, carierele si

stabilimentele industrialem dependinte de aceste industrii, este Ministerul
Agriculturii, Industriei, Comerciului si Domeniilor.

TITLUL II
Proprietatea minei si caracterele ei
Facultatea de a face escursiuni si cautari la suprafatä, cari nu
provoacä degradäri, pe tot teritoriul României, In scop de a descoperi mine, o
are once persoana, roman un strain farä alta formalitate decat acela de a
obtinea o incuviintare de la Ministerul Domeniilor. Proprietarul suprafelei este
dispensat de a cere o asemenea incuviintare.

Daca, in urma explorärei, se dovedeste ca gismentul comporta

exploatarea, Ministerul, din propria lui initiativa sau sesizat de o tertä persoank
va Intreba pe proprietar daca vrea, sau nu procedeze la exploatarea minei
supunandu-se dispozitiunilor de fat&
In caz de refuz din partea proprietarului suprafetei. Statul poate conceda
exploatarea unei terte persoane, ramanând proprietarului foloasele specificate
la art. 55.
In caz când proprietarul se declara gata de a exploata mina, si el nu va fi
fost tot deodata si explorator tertia persoana, va fi copartas la concesiunea
minei cu proprietarul suprafetei, In conditiile cari se stabilesc prin legea de fata.
Dreptul de exploatare ce se obtine ast-fel, se concede saptezeci si
cinci de ani; el este imobiliar, transmisibil ca ori-ce al bun susceptibil de
ipoteca si privilegiuri si distinct de proprietatea suprafetei.
Dreptul concesionarului cu toate caracterele lui de la articolul
precedent, se Intinde si asupra cladirilor, masinilor, puturilor galeriilor fäcând
parte integrantä din mina; asemenea se considera tot ca imobile conform art.
468 din codicele civil, cai, uneltele si once alte obiecte cari serv exclusiv la
exploatarea minei.

www.dacoromanica.ro
190 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITA; Come! SARBU

13. Exploatarea minelor si explorar-He nu constituiesc acte de comerciu,

si nu sunt supuse patentelor. Toate contestatiunile ce s-ar ivi In asemeni
exploatäri si explorad se vor judeca de tribunalele civile dupä regulile dreptului
comun.

TITLUL III
Acte cari precedà instituirea concesiunilor din mine

Exploatator este acela care prin sapaturi si perforad ar stabili

materialmente existenta si posibilitatea de exploatare a unor substante
minerale, 'in urma unui permis acordat pe baza legei.
Ori-cine, individual sau In societate, poate s'A adreseze re
reprezentantului administratinunii miniere din localitatea respectiva o petitiune
prin care sä cearä dreptul de a face explorad kit-o anumitä portiune.
Cererea va fi Inscrisa In registru la numarul de ordine, cu data si ora
depunerei ei, registru special care va fi tinut la dispozitiunea publicului.
Petitionarul este dator de a prezinta reprezentantului administatiunei
miniere, In dublu exemplar si In timp de cincispre-zece zile de la data
prezentarei cererei:
Limitele precise Intre cari voeste a lua perimetrul de explorare,
indicand valle colinele sau once alte puncte cu un caracter determinat din
localitate, si suprafata aproximativa a perimetrului;
Justificarea ca a facut cunoscut proprietarului suprafete, cum si
concesionarilor de mine Invecinati imediat cererea facuta pentru explorare In
perimetrul desemnat;
Alegerea domiciliului In judetul unde a cerut explorarea.

24. Permisul °data acordat va fi Inserat In Monitorul Oficial.

El dä dreptul exclusiv numai pentru cautarea de mine In sau sub
parcelele pentru cari a fost cerut, si nu este valabil mai mult de opt-spre-zece
luni putändu-sa prelungi de catre administratiunea minierä, Inca pe un an daca
cererea de prelungire va fi facut Inainte de ziva expirarei permisului.
Permisul va fi, asemenea, valabil numai pentru materialele minerale
specifice In cerere, sau gasite sápaturile executate de explorator.

26. Perimetrul de explorat nu va putea sä alba o suprafata mai mare de

cinci-zeci de hectare, si diagonala ce mai mica' nu va fi mai scurta de o treime
a diagonalei celei mai mari.
Autorizarea proprietarului suprafetei sau al cladirei este necesara pentru
a putea Incepe cäutäri:

www.dacoromanica.ro
Legiferarea 0 institu(ionalizarea economiei modeme in Roma' nia 191

intr-o raza mai mica de o suta metri de la constructiunile de locuit;

Sub curtile Imprejmuite, apartinänd locuintelor, si sub monumentele
publice si istorice.
Aceeasi persoana poate ocupa de o data mai multe perimetre, cari au
punctele lor cele mai apropiate la distanlä minima de douä kilometri unele de
altele.

29. Lucrärile de cäutare sunt puse sub supraveghiarea administratiunei

miniere.
Constatarile de Inaintare precum si rezultatele lucrarilor efectuate, se vor
face de inginerul lucrarilor efectuate, se vor face de inginerul respectiv pe
cheltuiala exploratorului. Un regulament special va fixa modalitatile acestei
cheltuieli.
Imediat ce lucrärile de explorare vor ajunge la rezultatele suficiente
pentru a putea Tncepe lucrärile de exploatare, administratiunea miniera va opri
continuarea lor, si va lua mäsuri pentru instituirea concesiunei de mine.

TITLUL IV
Instituirea concesiunii minelor

Dreptul de a exploata se dä exploratorului si proprietarului suprafelei,

conform dispozitiunilor legei de fatä.
Exploratorul, daca nu este proprietarul suprafetei, pentru a obtine
concesiunea minei, trebuie ca inainte de expirarea permisilui de explorare, sä
trimeata oficial proprietarului suprafetei si Ministerului Domeniilor (autoritatei
minere respective) cate o cerere, In care sa facä cunoscute:
Natura gismentului, aläturand si probe de material ce voeste a
exploata;
intinderea si limitele perimetrului se cere spre exploatare;
Localitatea aleasä ca domiciliu in judetul unde se afiä perimetrul;
si pentru Ministerul Domeniilor (autoritatea miniera respectiva), trebuie
sa mai alature, Impreuna cu cele de mai sus, cel mai tarziu dupä cinci-spre-
zece-zile;
Un plan al acelui perimetru, facuta pe scara unul pe zece mii, si
reprodus in cinci exemplare, din cari unul se va depune la primaria localk
0 recipisa de consemnare a sumei fixate pentru a face fatä
cheltuielilor necesare la procedarea punerei in stapanire.

www.dacoromanica.ro
192 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITÄ; Come/ SÄRBU

Decretul care se va face pentru instituirea concesiunei de mine, va fi

motivat si va reproduce dispozitiunile avizului administratiunei miniere si
Ministerului domeniilor.
Acest decret va fi inserat In Monitorul Oficial, afisat si publicat In
comunele unde existä perimetrul, dacä s-a acordat, sl In comunele unde sunt
stabiliti opozantii, dacä s-a respins.
Decretul se va Inscrie In registreul special de la art. 41, si va fi
comunicat, atät exploratorului cät si opozantilor.
0 datä decretul publicat, el nu mai poate fi atacat de opozanti, si
exploratorul poate sä inceapä imediat, lucrärile de exploatare, dupà ce se va fi
conformat art.46.
Decretul de concesiune a - minei, o datä promulgat, nu dà
concesionarului instituit alte drepturi de ocupare a suprafetei pe timpul
concesiunii, de cAt pentru a face lucrärile enumerate mai jos, si "'btu cAt este
vorba exclusiv de interesele exploatärei minei sale:
De a deschide In perimetrul sal galerii, puturi lucräri subterane sau la
suprafatà, pentru recunoasterea ulterioarä a gismentului si exploatärei lui;
De a stabili pentru exploatarea, extractiunea, preparatiunea mecanicä
a substantei, pentru aeragiul si scoaterea apelor, instalatiunile, masinile si
atelierele necesare;
De a face bazinuri, diguri, zägazuri si conducte de apà, pentru punere
In miscare a atelierelor specificate la aliniatul precedent;
De a face c5i, canaluri, poduri si drumuri de fier, conducte si once alte
lucräri pentru circulatiunea oamenilor si a vitelor, pentru transportul materialelor
si produselor, precum si soproane sau magazii pentru depunerea substantelor
extrase;
De a construi clädiri numai pentru conservarea minei, masinilor si
pentru administratiunea minei;
De a executa In atelierele sale, Cu lucrätori speciali, meseriile
necesitate de cerintele exploatatiunei sale;
De a dispune de substante din minä.

TITLUL V
Raportul Intre concesionarul minei si proprietarul suprafetei

52. Consimtämäntul proprietarului suprafetei, färä de care nu se poate

Incepe lucräri, este trebuincios pentru a face säpäturi sau puturi la o distantä
orizontalä de mai putin de 100 metre de la locuinta sa, de lucräri de artä si de
monumentele publice si istorice.

www.dacoromanica.ro
Legifera rea i institutionalizarea economiei modeme in România 193

In once alt punct al perimetrului, exploatatorul poate Incepe !um-5de sale

de exploatare de la art. 45 imediat ce a obtinut decretul, si o lunä dupa ce a
Incunostiintat administratiunea miniera de lucrari ce voesc sä execute, si fara
ca proprietarul suprafetei sä poata face sa Inceteze continuarea lucrärilor, In
caz de nemultumiri, de cat prin intermediul i dupa avizul administratiunei
miniere, care trebuie sa fie sezizata asupra cazului.

TITLUL VIII
Exploatarea petroleului

65. Petroleul (titeiul 'Acura groasä), ozocherita, asfaltul, precum i toate

bituminoasele, afarä de huilä si lignitul bituminos, räman, cu derogatiune la
prezenta lege, la libera dispozitiune a proprietatei suprafetei, daca exploatarea
nu constituie un pericol pentru siguranta locuitorilor vecini. in acest caz
administratiunea miniera poate provoca o sentintä judecatoreasca prin care se
Inchide mina.

TITUL IX
Cariere

Carierele sunt proprietatea stapanului suprafetei, sunt exploatate, In

beneficiul lui, de el, su cu sonsimtämantul säu.
Sunt considerate drept cariere depunerile nenumärate i neclasificate
la art. 2, precum: ardesiile, gresiile, piatra de constructine, marmura granitul,
serpentina, piatra de var, gipsul puzolanele, bazaltul, lava, marna, creta,
nisipul, silexul, argilul, caolinul, cuartul pentru sticlärie, parnantul pentru
caramida i altele substantele parnantoase si pietrele de once natura,
parnanturile piritoase considerate ca Trigräsaminte, acestea fiind exploatate sub
cer deschis sau prin galerii subterane.
Sapaturile Intreprinse de proprietarul solului sau de reprezentantii sai, ca
sa extraga ingrasäminte sau materiale pentru uzagiul exclusiv al proprietatii lui,
sunt Inca- considerate drept cariere.
Exploatarea carierelor deschise se face fara nici o autorizare, numai
sub supravegherea administratiunei miniere, cu observatiunea legilor
i

regulamentelor de politie de siguranta publicä.

Exploatatorul este tinut a Incunostinta autoritatea miniera despre
deschiderea carierei.
Ea este oprita la o distanla mai mica de cinci-zeci de metre de drumuri,
piete publice, clädiri, lucräri de arta etc., afara numai de o autorizatie special&
data' In forma prevazutä pentru permisele de exploatatiuni de mine.

www.dacoromanica.ro
194 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITA; Come/ SARBU

TITLUL XI
Supraveghlarea exploatdrei minelor si carierilor de atre administratiune

81. Administratiunea minelor exercita, sub autoritatea Ministerului

Domeniilor, o supraveghere de politie: pentru conservarea, Tntretinerea si
exploatarea minelor, a petroleului, carierelor, a callor de comunicatiune, sau
dependintelor lor, a apelor minerale, a izvoarelor cari alimenteaza orase, sate,
catune si stabilimente publice, si pentru securitatea lucratorilor minieri si a
locuitorilor suprafetei.
Un regulamente de administratiune publica fäcut asupra avizului
consiliului de mine, va determina masurile de politie destinate a asigura
executarea acestei supravegheri.
Ministerul poate, conforma acestui regulamente si dupä avizul administra
tiunei miniere, sa faca regulamente generale sau locale.
Raporturile exploatatorilor si ale exploratorilor de mine cu lucratorii lor sunt
supuse, dispopzitiunilor regulamentelor ce se vor stabili pe baza legei de fatä.

TITLUL XVII
Dispozitiuni finale si tranzitorii

103. La expirarea termenului concesiunei, mina se concedeaza de drept,

proprietarului sau proprietarilor suprafelei cu conditiunile urrnatoare:
Trei Tnainte de expirarea termenului concesiunei, Ministrului Domeniilor
va Instiinta pe proprietarul sau pe proprietarii suprafetei daca voiesc, sau nu, a
lua ei mina In exploatare. Acestia vor avea doi ani ca sa se pronunte.
In caz de raspuns afirmativ din partea unuia sau mai multora, mina se va
conceda In perpetuu aceluia sau acelor proprietari cari au declarat ca, sunt gata
a o exploata prin ei Tnsisi sau prin altii, la expirarea termenului, concesiunii.
Mina, asffel concedatä, (amarle supusä regimului stabilit prin aceasta
lege, In toate celelalte privinte.
Instalatiunile si ocnstructiunile fac parte integraba din noua concesiune,
afara de masinile si obiectele din natura lor mobile, precum cal, etc., cari nu au
fost declarate imobile de cat prin destinatiune, si se pot ridica farä a Impedeca
accesibilitatea lucrarilor din interior si de la suprafata.
In caz cand nici unul din proprietarii suprafetei n-ar declara ca vrea s'A ea
mina In exploatare, sau dupa ce a declarat cä vrea s-o ea In exploatare, nu o
exploateaza de fapt, dansul sau prin altii, mina se va conceda, prin licitatiune
publica, pe sapte-zeci si cinci ani, de catre Ministerul Domeniilor, In profitul
proprietarilor suprafetei, pe baza celei mai mari redevente ce se va oferi de
catre concurenti.

www.dacoromanica.ro
Cronologia principalelor acte normative ale activitátii economice,
pe domenii, adoptate In perioada 1859-1914

AGRICULTURA

Legea M.O., nr. data.

J.C.M. relativ la punerea In exploatare sisternatica a 194/31.10.1862
padurilor statului
J.C.M. pentru arendarea pe viitor a mosiilor 202/13.09.1862
manastiresti
J.C.M. pentru modul de vanzare de paduri: 2/31.01.1863
proprietatile manastirilor zise Inchinate de dincolo de
Milcov
Lege pentru regularea proprietatii rurale 181/15.08.1864

Lege de exprcpriatiune pentru cauza de utilitate 243/20.10.1864

publica (251/19.02.1900)
Lege pentru vanzarea bunurilor statului si 62/18.03.1866,
räscumpärarea embaticurilor 8/24.03.1872,
79/07.04.1879
Lege pentru tocmelile agricole si pentru executarea 62/18.03.1866,
68/24.03.1872,
79/07.04.1879
Decret pentru organizarea mosiei si scolii de 197/08.09.1866
agricultura de la Pantelimon
Decret pentru organizarea mosiilor scolii de 105/11.05.1867
agricultura de la lasi si Craiova
Lege pentru arendarea mosiilor statului pe zece ani 41/21.02.1869
170/06.08.1874
Lege pentru administrarea generala a domeniilor 75/28.03.1872
statului
Lege pentru Tnsträinarea domeniilor statului din orase 41/22.02.1873

Lege pentru masurätoarea si delimitarea parnanturilor 251/11.11.1876

cuvenite locuitorilor improprietäriti din Basarabia
Lege pentru prelungirea stingerii obligatiunilor rurale 80/10/04/1877

Proiect de lege pentru Instrainarea sau ipotecarea 216/29.09.1878

formara sau deghizatä a pamânturilor cedate fostilor

www.dacoromanica.ro
196 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITA; Come! SARBU

Legea M.O., nr. data.

cläca0 prin legea rurala
Lege pentru executarea articolului 7 din legea ruralä 34/13.02.1879
i Improprietarirea Tnsurateilor
Lege pentru administrarea domeniilor statului 47/27.02.1879

Proiect de lege pentru Trnproprietärirea rezerviOlor i 144/26.01.1879

a soldatilor de once armä care au luat parte la razboi
Lege relativa la plata de catre locuitorii Tmproprietariti 8/11.01.1880
pe mo0ile statului prin art. 5 0 6 din legea ruralä a
unei taxe pentru delimitarea parnântului
Legea pentru Infiintarea comisiilor agricole Tri 80/05.04.1880
Romania
Lege pentru punerea impozitului funciar asupra 82/08.04.1886
locuitorilor improprietariti prin legea ruralä din 1864
Regulament pentru aplicarea legii conversiunii 92/19.04.1880,
obligatiilor rurale 112/18.05.1880,
64/20.03.1881
Lege pentru expozitiile i concursurile agricole i 75/04.07.1881
industriale
Lege pentru tocmeli de lucrari agricole 36/14.05.1882

Regulament de licitatii pentru vanzarea pädurilor 189/24.11.1882

statului pe perioada 1881-1884
Decret referitor la padurile statului 27/06.05.1884,
91/27.07.1884,
209/22.12.1884
Lege pentru regularea proprierátilor din Dobrogea 251/17.05.1885
veche
Lege de modificarea legii pentru Tntocmeli de lucrari 122supl./4.11.18
agricole 88
Legea de räscumparare a embaticurilor i bunurilor 6/07.04.1889
statului
Legea pentru instrainarea bunurilor statului i 6/07.04.1889,
improprietarirea spornicilor 78/08.08.1899
Lege pentru conditiile de exploatare a proprietatilor 50/05.06.1892
rurale ale claca0lor
Lege pentru modificarea dispozitiilor pentru tocmeli 44/28.05.1893
agricole

www.dacoromanica.ro
Legifera rea si institutionalizarea economiei modeme in Roma' tila 197

Legea M.O., nr. data.

Decret de exploatare In regie a pädurilor statului 181/21.12.1894
Regulament pentru arendarea bunurilor statului si a 207/21.12.1894
Odurilor
Lege pentru fondul de Imp5durire a terenurilor 257/16.02.1900
misc6toare
Regulament pentru administrarea si exploatarea 113/19.08.1900
pescàriilor statului
Lege pentru alienabilitatea pàmânturilor rurale 247/06.02.1901
Conventii generale pentru arendarea mosiilor statului 69/18.08.1901
Lege pentru drepturile proprietarilor rezultând din 289/30.03.1903
contractele de Inchiriere si de arendare
Regulament pentru aplicarea legii din 09.07.1901 22/29.04.1903
pentru Invàtärnantul agricol
Regulament pentru organizarea scolilor practice de 116/22.08.1904
agriculturà
Regulament pentru aplicarea legii pentru 145/30.09.1905
improprietkirea In Dobrogea a luptätorilor din ràzboiul
1877-1878
Decret Regal pentru modificarea regulamentului de 243/04.02.1906
aplicare a legii din 1901 a Triv516m6ntului agricol
Lege pentru punerea In valoare a terenurilor bältoase 258/22.02.1906
Lege pentru punerea In valoare a regiunii inundabile a 258/22.02.1906
Dunàdi
Statutul societätii agrare a marilor proprietari 288/30.03.1906
Legile Invoielilor agricole 213/23.12.1907
Regulament pentru Invoieli agricole 213/23.12.1907
Decret modificator al legii InväTämàntului agricol din 242/02.02.1908
1901
Lege pentru dotarea scolilor primare rurale cu p6m5nt 286/27.03.1908
pentru culturi
Lege pentru rrárginirea dreptului de a tine In arena 11/12.04.1908
mosii
Lege pentru cump6rarea de päduri de la Casa Ruralà 214/21.12.1908
Lege pentru autorizarea Ministerului Agriculturii si 285/21.03.1909
Domeniilor de a dobAndi terenurile emigrantilor din
Dobrogea
Legea pentru rascumpärarea terenurilor emigrantilor 285/21.03.1909

www.dacoromanica.ro
198 Victor AXENCIUC,- Eugen GHIORGHITÀ; Come/ SARBU

Legea M.O., nr. data.

din Dobrogea
Lege pentru arendarea mo§iilor statului, Casei 16/19.04.1909
§coalelor, bisericii, judetelor, comunelor la asociatii
tarane0 sau pentru exploatarea lor In regie
Lege pentru infiintarea fondului zootehnic 252/11.02.1909
Legea pentru modificarea articolelor din legea 14/16.04.1910
Invoielilor agricole
Lege pentru Trnbunatatiri funciare pentru pamanturile 212/21.12.1910
din zonele de inundatie a Dunarii
Legea pentru modificarea articolelor din legea 255/21.02.1912
domeniilor statului
Legea pentru trecerea In proprietatea statului a 278/18.03.1912,
mo§iilor stäpanite de persoane juridice cu caracter de 17/20.04.1912
utilitate publica
Legea pentru proprietäti de mana moarta 278/18.03.1912,
17/20.04.1912
Lege pentru modificarea legii pentru regularea 27/05.05.1912
proprietatii imobiliare In Dobrogea
Regulament pentru aplicarea legii pentru trecerea In 211/20.12.1913
proprietatea statului a mo§iilor stapanite de persoane
juridice
Regulament pentru aplicarea legii proprietätilor de 214/24.12.1913
mana moarta

www.dacoromanica.ro
Legiferarea si institutionalizarea economiei modeme In Romänia 199

INDUSTRIE

Legea M.O., nr. data.

Decret pentru autorizarea exploatarii de pacura si 118/27.05.1867
aprobarea statutelor companiei
Decret pentru aprobarea conditiilor generale pentru 226/16.10.1874
Intreprinderile publice
Lege pentru Infiintarea unei fabrici de hartie 52/6.03.1875,
275/12.12.1878
Decret pentru autorizarea functionarii si aprobarea 68/25.03.1876,
statutelor Societatii de Zaharinä din Chitila 47/28.05.1882
Decret pentru functionarea In tara a "Societatii 81/11.04.1877
pentru fabricarea chibriturilor din România"
Legea märcilor de fabrica" Codul
Hamangiul,
vol.11-12.
p. 1204
Proiect de lege asupra brevetelor din inventiuni 73/20.03.1880

Lege pentru Trifiintarea unei fabrici de pulbere In 84/10.04.1880

Romania
Lege pentru monopolul pulberilor 93/20.04.1880

Lege pentru Infiintarea fabricii de hartie 16/22.01.1881

Lege pentru administrarea exploatarii salinelor 1/01.04.1881,

290/27.03.1882
Conventie cu Belgia pentru protectia proprietätii 40/24.04.1881,
industriale si a marcilor de fabrica' 55/24.05.1881
Legea monopolurilor tutunurilor 263/28.02.1887

Legea de masuri generale spre a veni In ajutorul 32/12.05.1887

industriei nationale
Regulamentul legii de Incurajare a industriei
nationale

1 C. Hamangiu, Codul general al României - Codurile, legile si regulamen tele uzuale In

vigoare, (1856-1907) Editiunea a II-a, Bucure0, Editura Libräriei Leon Alcalay.

www.dacoromanica.ro
200 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITÀ; Come/ SARBU

Legea M.O., nr. data.

Lege privind monopolul exclusiv al statului asupra 46/31.05.1887
fabricatiei chibriturilor 93/29.07.1887
Lege pentru organizarea meseriilor 122/04.09.1888
Regulament pentru organizarea serviciului 254/21.03.1890
monetäriei fabricii i depozitului de timbre
Regulament pentru acordarea dreptului de a cäuta i 240/29.01.1893
exploata petrol pe proprietätile statului
Decret pentru modificarea unor articole din 221/31.12.1893
Regulamentul pentru fabricarea i vänzarea
produselor de petrol
Lege pentru industriile insalubre §i protectia sänätätii 127/24.09.1894
muncitorilor
Legea minelor 16/21.04.1895
Regulamentul de aplicare a legii minelor 31/10.05.1895
Regulament pentru exploatarea carierelor 31/10/05/1895 i
proprietätilor de stat 32/11.05.1895
Lege pentru modificarea articolelor din legea 60/19.03.1896
patentelor
Lege pentru reducerea taxei pe patentä asupra 26/04.05.1896
profesiunilor
Lege pentru organizarea invätämäntului profesional 287/31.03.1899

Lege pentru modificarea dispoziiiilor din legea 14/19.04.1900

minelor
Regulament pentru eäutarea i exploatarea de petrol 15/20.04.1900
pe proprietätile statului
Lege pentru organizarea meseriilor 266/05.03.1902

Decret pentru modificarea regulamentului pentru 166/18.210.1903

aplicarea legii minelor
Regulament pentru §colile elementare de meserii 284/16.03.1904
Lege pentru consolidarea drepturilor de a exploata 31/09.05.1904
petrol i ozocherità pe proprietätile particulare
Regulament pentru acordarea dreptului de a 77/07.03.1905
exploata petrol de pe moOile Eforiei spitalelor civile 158/16.10.1905
Lege pentru darea In concesiune a terenurilor 239/28.01.1906
petroliere ale statului

www.dacoromanica.ro
Legiferarea pi institutionalizarea economiei modeme in Romänia 201

Legea M.O., nr. data.

Lege asupra muncii minorilor si femeilor 258/22.02.1906
Lege pentru modificarea unor dispozitii din legea 261/25.02.1906
minelor
Regulament pentru darea In concesiune a 263/28.02.1906
terenurilor petrolifere ale Statului
Lege pentru prelungirea pe Incä un an a Tricurajärilor 268/05.03.1906
acordate fabricilor si care expirä In cursul anului
1906
Regulament pentru aplicarea brevetelor de 16/21.04.1906
inventiune
Regulament pentru administratia si politia minierä 156/10.10.1906
pentru exploatarea petrolului
Lege pentru prelungirea Incurajärilor acordate 11/14.04.1909
fabricilor
Lege pentru prelungirea Incurajärii acordate 26/05.05.1910
fabricilor
Regulament pentru organizarea birourilor de 215/24.12.1910
mijlocire pentru muncitori
Lege pentru prelungirea Tncurajärilor acordate 2/02.04.1911
fabricilor
Regulament pentru arsenalul marinei militare 129/11.09.1911
Lege pentru Tncurajarea industriei nationale 249/14.02.1912
Regulament pentru organizarea meseriilor 127/07.09.1912
Lege pentru modificarea unor articole din legea 127/07.09.1912
meseriilor
Regulament pentru Tnfiintarea si administrarea 129/11.09.1912
atelierelor de industrie casnic6 ale Ministerului
lndustriei si Comertului
Regulament pentru aplicarea legii de incurajare a 154/11.10.1912
industriei nationale
Lege pentru modificarea unor dispozitii la legea 21/28.04.1913
pentru organizarea meseriilor
Lege pentru consolidarea drepturilor de a exploata 51/08.06.1913
petrolul si ozocherita pe proprietätile particulare
Regulament de aplicare a legii de consolidare a 135/17.09.1913
dreptului de exploatare a petrolului

www.dacoromanica.ro
202 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITA; Come! SARBU

COMERT

Legea M.O., nr. data.

Regulament provizoriu pentru exportatiune 18/23.01.1862
Regulament pentru comerciantii sträini care vin 54/09.03.1862
provizoriu cu märfuri ca sä le desfacä ca
ambulanti
Lege pentru punerea In aplicare Tn toatä tara 245/10/12.1863
Româneascä a Codicei de comert a tärii
Romänesti, desfiintarea curtii apelative de comert
din Bucuresti si trecerea competentei acelei Curti
la Curtile de apel respective
Lege pentru Tnfiintarea Camerelor de Comerl 220/01.10.1864
221/02.10.1864
Decret pentru instituirea Camerelor de Comert In
Bucuresti, Tr. Severin, Craiova, Tr. Mägurele, 231/16(28).10.1864
Giurgiu, Bräila. Galati, Ismail, Bärlad, lasi, Bac5u,
Piatra Neamt, Botosani, Focsani si Ploiesti
Codicele comercial al Principatelor Unite 276/10.12.1864

Proiect de lege pentru instituirea Burselor de 84/18(30).06.1865

comert
Regulament pentru exportatia s'AM 159/22.07.1865

Decret relativ la libera exploatare a cerealelor si 75/2(14).04.1867

distribuirea rachiului din once productie
Regulament societätile anonime 28/06.02/1868

Regulamentul interior al Camerei de comert si 95/28.04.1868

industrie, Bucuresti
Proiect de lege pentru vinderea särii 78/8(20).04.1870
Lege pentru Infiintarea dreptului de licitatii asupra 74/1(13).04.1873
comerciantilor de bäuturi spirtoase
Lege asupra exportului de tutun 174/11.07.1873
Lege pentru integrarea tarifului vamal In legea 60/16.03.1876
generala a vämilor
Decret pentru aprobarea tarifului general vamal 60/16(28).03.1876
Conventia comercialà cu Austro-Ungaria 22 iunie 113/26.05.1876
1875

www.dacoromanica.ro
Legiferarea 0 institutionalizarea economiei modeme 'in Rom5nia 203

Legea M.O., nr. data.

Lege pentru autorizarea incheierii de conventii de 165/28.07.1876
comert
Decret pentru autorizarea guvernului de a Incheia 165/28.07.1876,
tratate de comert In conditiile de reciprocitate Cu 168/31.07.1876
statele sträine
Decret relativ la transferul vamal ce se aplicä 209/17.09.1877,
prilor cu care România are Incheiate relatii de 218/28.09.1877
comert
Lege pentru suspendarea aplicärii tarifului
general pentru produse si fabricatiile Angliei, 103/10.05.1878
Frantei, Belgiei, Olandei si Serbiei
Lege pentru perceperea cu o crestere de 15% a
drepturilor de varnä la import asupra produselor 149/08.07.1878
solului sau industriei tkilor cu care România nu
are conventii comerciale
Conventia de comert Elvetia din 30.03.1878 280/13.12.1878
Lege privind scoalele comerciale 52/06.07.1879
Decret pentru declararea oraselor Bräila, Galati, 287/21.12.1879
Tulcea, Sulina si Consta nta porturi franco
Lege pentru vânzarea lAuturilor spirtoase In 31/08.02.1880
comunele rurale
Lege pentru modificarea legilor vamale din 18 35/13.02.1880
iun. 1874 si 18 martie 1877
Conventia de comert si stabilire cu Grecia 38/15.06.1880
Lege pentru aprobarea tratatului comercial si de 144/29.06.1880
navigatie cu Anglia din 24.03.1880
Conventia comercialä si de navigatie cu Italia din 42/22.02.1881
11.03.1878
Lege pentru aprobarea tratatului comercial cu 42/22.02.1881
Belgia din 2 august 1880
Lege asupra mijlocitorilor de schimb si märfuri 62/18.06.1881
Lege pentru construirea magaziilor de Intrepozit 62/18.06.1881
si docuri
Regulament pentru exploatarea docurilor si 71/28.06.1881
Intrepozitelor din porturile Galati si Br5ila
Lege asupra magazinelor generale (docuri) 71/28.06.1881

Lege asupra mijlocitorilor de schimb 75/04.07.1881

www.dacoromanica.ro
204 Victor AXENCILIC; Eugen GHIORGHITA; Come! SARBU

Legea M.O., nr. data.

Lege asupra Burselor de Comert, mijlocitorilor de 75/04.07.1881
schimb si celor de märfuri
Conventia comercialà cu Germania din 77/07.07.1881
14.11.1877
Lege pentru Tnfiintarea unei burse de comert la 183/15.11.1881
Galati
Decret referitor la Inffintarea unei burse la 192/27.11.1881
Bucuresti
Regulamentul Burselor de Comert 200/06.12.1881

Decret pentru Tnfiintarea unei burse de comert la 28/16.12.1881

lasi si BrAila
Conventia comercialà si de navigatie cu Italia 42/22.02.1882
Lege pentru adoptarea Statutelor "Societätii 82/09.07.1882
mijlocitorilor de schimb si märfuri"
Decret pentru adoptarea Statutelor "Societätii 82/09.07.1882
mijlocitorilor de schimb si märfuri"
Tratat Comercial si de navigatie cu Olanda din 5 125/31.08.1882
iunie 1881
Lege asupra gajului comercial si comisionului 206/10.12.1882
Lege pentru abrogarea privilegilor de porto-franco 260/18.02.1883
acordate prin legea din 15.02.1880 oraselor
Galati, Bräila si Constanta
Lege pentru regulamentarea comertului ambulant 275/17.03.1884
Lege asupra Inscrierii firmelor comerciale 276/18.03.1884
Lege pentru majorarea taxelor de export din 232/24.01.1885
tariful drepturilor de vamä
Lege pentru abrogarea legii vämilor din 25 iulie 284/30.03.1885
1878
Lege asupra Camerelor de Comert si Industrie 31/10.05.1886
invoiala comercialä provizorie cu Franta din 17 60/18.06.1886
iunie 1886
Tratat de conventie cu Elvetia din 26.05.1886 63/21.06.1886
Lege pentru modificarea legii burselor 65/24.06.1886
Decret referitor la Circumscriptiile Camerelor de 177/07.11.1886
Comert si Industrie
Tratat de comert cu Rusia din 4 decembrie 1886 228/16.01.1887
Regulament al burselor de Comert 250/25.02.1887

www.dacoromanica.ro
Legiferarea si institutionalizarea economiei modeme Tn Roménia 205

Legea M.O., nr. data.

Codicele de comert al Regatului Romániei 31/10.05.1887
Regulament pentru punerea In aplicare a 126/10.09.1887
Consiliului de Comert
Regulament de aplicare a legii comertului 56/11.06.1888
ambulant
Declaratie reglementarä provizorie cu privire la 63/21.06.1892
relatiile comerciale cu Germania din 19 iunie
1892
Conventie de comert cu Elvetia din 19.02.1892 ...126.04.1893
Conventie comercialá cu Austro-Ungaria 49/03.06.1894
Conventie comercialä cu Turcia 6 aprilie 1897 253/17.02.1898
Conventia de comert cu Olanda din 03.03. 1899 205/11.12.1899
Conventia cu Rusia pentru pescuitul pe apele 265/03.03.1902
Dunärii, Prutului i Márii Negre
Conventia de comert cu Turcia 71/31.06.1902
Conventie cu Bulgaria asupra pescuitului In 165/26.10.1902
Dunáre
Lege pentru organizarea Consiliului Superior al 257/17.02.1907
Comertului
Conventia de comert cu Frente 87/19.07.1907
Conventia cu Rusia pentru pescuit 233/22.01.1908
Legea pentru monopolul vänzárii bäuturilor 270/07.03.1908
spirtoase In comunele rurale
Conventia cu lugoslavia asupra pescuitului In 199/3.12.1909
apele Dunárii
Conventii de comer/ i navigatii cu Suedia 11/13.04.1910
Conventia de comert i navigatie cu Norvegia 53/10.06.1910
Regulamentul pentru exploatarea silozurilor din 79/11.07.1910,
portul Constante 100/06.08.1910,
101/08.08.1910
Legea pentru Trifiintarea i organizarea 12/13.06.1913
Academiei de inalte Studii Comerciale i
Industriale
Lege pentru Inscrierea firmelor comerciale 49/06.06.1913
Regulament pentru organizarea oboarelor de 98/02.08.1913
cereale

www.dacoromanica.ro
206 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITA; Come! SARBU

FINANTE

Legea M.O., nr. data.

Legea pentru administrarea si strängerea unor 173/21.07.1860
venituri ale statului
Proiect de lege pentru impozitul asupra bäuturilor 225/20.09.1860
spirtoase
Lege pentru contributia fundará 248/19.09.1860
Instructiuni pentru strängerea diferitelor impozite 23/31.01.1861
Lege pentru unificarea contributiei fundare 73/31.03.1862
Lege pentru Indatoririle contribuabililor si 89/24.04.1862
urmärirea lor, In materie de contributii directe si
alte venituri ale statului
Decret pentru organizarea administratiei centrale 116/03.05.1862
a finantelor. Prima organizare
Conditii de dare in antreprizA a vänzärii rachiului 129/14.06.1862
In cArciumile din 22 de sate, domenii ale statului
din Basarabia
Lege pentru unificare contributiilor personale 63/28.03.1863
(birul)
Taxe de port si de cheiaj de 1/2% 233/04.12.1863
Lege pentru autorizarea Ministerului de Finante 241/04.12.1863
de a emite bonuri de tezaur pentru inlesnirea
serviciilor publice
Lege pentru Tnfiintarea Curtii de Conturi 20/24.01.1864
Lege comunalä asupra impunerilor extraordinare 74/31.03.1864
privind veniturile comunale
Lege pentru organizarea administratiei centrale a 178/12(24).08.1864
finantelor
Decret pentru modul de percepere a därilor 225/8.10.1864
comunale
Lege pentru instituirea perceptiilor rurale 65/23.03.1865
Lege pentru instituirea perceptiilor din orase 81/15(27).04.1865
tärguri
Proiect de lege pentru taxele de timbru si 287/30.12.1865
inregistrare
Lege pentru darea in sarcina comunei a Implinirii 23/30.01.1866
contributiilor directe

www.dacoromanica.ro
Legiferarea i institufionalizarea economiei modeme in Romänia 207

Legea M.O., nr. data.

Regulament pentru aplicarea legii relative la 139/22.06.1866
impozitul asupra bäuturilor spirtoase
Proiect de lege pentru abrogarea impozitelor 112/19(31).05.1868
asupra bäuturilor spirtoase
Lege pentru autorizarea Ministerului de Finante 126/21(24).06.1869
de a emite bonuri de tezaur
Lege privind instituirea de perceptori speciali 8/13(25).01.1870
Lege pentru impunerea viilor la darea funciarä 89/25.04.1870
Proiect de lege pentru dare In antreprifá a 27/6(18).02.1871
salinelor i vämilor
Lege pentru constatarea i perceperea 64/21.03.1871
contributiilor directe
Lege pentru fixarea catimei contributiilor funciare 64/21.03.1871
la cifra de 6%
Lege pentru stingerea datoriei flotante 129/15(27).06.1871
Lege pentru autorizarea comunelor urbane si 141/29.06.1871
rurale de a percepe i aseza taxe
Proiect de lege In privinta taxelor de ancoraj 159/22.07.1871
cheiaj
Lege pentru maximum taxelor i contributiilor 262/25.09.1871
comunale
Lege pentru modificarea monopolului tutunului 23/06.02.1872
Lege pentru instituirea taxei de timbru 48/1(13).03.1872
Tnregistrare
Lege pentru modificarea legii relativ la 76/04.04.1872
constatarea i perceperea contributiilor directe
Lege privind taxele de cheiaj 67/25.03.1873
Lege pentru Infiintarea dreptului de licentä asupra 74/1(13).04.1873
comerciantilor de bäuturi spirtoase
Lege pentru modificarea monoPolului tutunului 100/09.05.1873
Proiect de lege de urrnärire In materie de 57/10(22).03.1874
contributii i alte venituri ale statului
Reglementári pentru aplicarea legii pentru taxa 95/30.04.1874
licentei asupra bäuturilor spirtoase
Lege privind emisiunea bonurilor de tezaur pentru 126/11(23).06.1874
achitarea datoriei de 17 milioane

www.dacoromanica.ro
208 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITA; Come! SÄRBU

Legea M.O., nr. data.

Regulamentul pentru aplicarea legilor din 1871 si 127/13.06.1874
1873 (perceperea taxelor de cheiaj)
Legea unificárii si Tntrebuintárii veniturilor 141/29.06.1874
porturilor
Lege pentru un Imprumut de 19 milioane, renta 20/26.01.1875 si
5% 53/07.03.1875
Decret privitor la taxele comunale pentru 28/06.02.1875
comertul ambulant
Lege pentru sporirea sumei preväzute pentru 41/19.02.1875
emisiunea de rentá asupra statului
Lege pentru fixarea taxelor postale 52/06.03.1875
Lege de scutire de taxe de transmitere a 63/19.03.1875
bunurilor
Lege de scutire de taxe a Tmprumuturilor 66/22.03.1875
efectuate de Casa de depuneri
Legea Financiará 162/25.07.1875
Legea modificárii legii timbrului si Inregistrárii 62/18.03.1877
Legea perceperii veniturilor din amenzile 65/22.03.1877
judecátoresti
Lege pentru Tnfiintarea impozitului pe retributiile 101/04.05.1877
functionarilor
Legea pentru facerea recensárnäntului 104/08.05.1877
contributiilor directe
Lege pentru veniturile bisericesti, mánástiresti din 121/31.05.1877
Basarabia
Proiect de lege pentru stingerea datoriei flotante 122/01.06.1877
si acoperirea deficitelor anilor trecuti prin
emisiune de bilete ipotecare
Legea timbrului si Inregisträrii 127/07.06.1877
Lege pentru unele scutiri de contributii pe cae 104/12.05.1878
ferate de comunicatii
Modificare In legea monopolului vänzärii tutunului 132/10.06.1878

Scutiri de impozite directe In unele orase 135/20.06.1878

Lege pentru contractarea unui Imprumut de 15 149/08.06.1878,
milioane 122/03.06.1878,
135/20.06.1878

www.dacoromanica.ro
 Legea
Reglementarea, stabilirea si perceperea
impozitelor in Dobrogea
---
Legiferarea O institufionalizarea economiei modeme 'in România

M.O., nr. data.

256/17.11.1878
209

Legea pentru cäutarea in regie a impozitului 147/02.06.1879

bäuturilor spirtoase
Lege pentru modificarea legii impozitärii 11/20.07.1879
bäuturilor spirtoase
Lege asupra cametei 71/27.03.1880
Lege privind impunerea la impozitul funciar a 82/08.04.1880
locuitorilor Trnproprietäriti prin legea din 1864
Lege pentru taxele de accize Bucuresti 62/12.06.1881
Lege privind asezarea si administrarea 254/14.01.1882
impozitului asupra bäuturilor spirtoase
Lege pentru constatarea si perceperea 274/10.03.1882
contributillor directe
Jurnal impuneri rachiuri 274/06.03.1883
Lege adäugire taxe la cele preväzute la legea 281/24.03.1884
timbrului
Lege pentru maximul zecimilor judetene asupra 2/31.05.1884
contributiei directe
Lege privind modificarea art. 4 din legea 261/01.03.1885
constituirii Caselor de Credit Agricol
Lege pentru modificarea unor articole din legea 277/20.03.1885
de percepere a contributiei directe
Lege impozit funciar 285/31.03.1885
Lege pentru renta amortizabilà 4% 210/22.12.1888
Lege pentru renta amortizabilà 4% 50 milioane 8/20.06.1889
Lege pentru renta amortizabilä 4% 45 milioane 18/30.05.1890
Lege pentru fixarea preturilor 3/03.06.1892
Lege renta amortizare 4% - Trnprumutul extern de 441/29.05.1892
120 milioane
Lege infiintarea casei de amortizare pentru 45/30.05.1892
stingerea datoriei publice
Lege pentru renta de amortizare 5% 48/02.06.1893
Lege asupra contabilitätii publice 154/08.10.1893
Lege pentru perceperea taxei porturilor 33/15.05.1896

www.dacoromanica.ro
210 Victor AXENC1UC; Eugen GHIORGI-117A; Come/ SARBU

Legea M.O., nr. data.

Lege privitoare la perceperea veniturilor, facerea 23/29.04.1899
cheltuielilor i justificarea lor de c5tre CFR
Regulament pentru aplicarea legilor din 1871 §i 122/31.08.1899
1873 (taxele de cheiaj)
Regulament pentru aplicarea legii impozitului 164/22.10.1899 i

asupra zahkului i a primei de fabricatie 216/24.12.1899

Lege pentru reInfiintarea impozitului pe retributiile 210/17.12.1899
functionarilor
Lege pentru taxa de consumatie pe zahk 216/24.12.1899
Lege asupra taxelor timbrului §i Inregisträrii 264/24.02.1900
Lege pentru reducerea impozitelor pe imobilele 244/07.02.1902
nenchiriate
Lege pentru desfiintarea accizelor §i Trifiintarea 264/01.03.1903
fondului comunal
Lege pentru maximul contributiilor comunale 286/27.03.1903
Lege pentru taxa de consum pe zahär 376/01.04.1903
Lege pentru impozitul i venitul mobiliar 259/23.02.1906
Lege pentru majorarea impozitelor 231/16.01.1907
Lege pentru organizarea generala a finantelor 288/25.03.1909
statului
Lege pentru modificarea tabloului anexat Legii 15/18.04.1909
maximului contributiilor comunale
Lege pentru completarea adusà Legii desfiintárii 253/12.02.1909
accizelor i infiintarea fondului comunal
Lege pentru maximalizarea taxelor comunale 16/05.05.1910
Lege pentru organizarea administratiei centrale a 271/10.03.1912
finantelor
Lege pentru modificarea unor dispozitii din Legea 273/12.03.1912
contributiilor directe

www.dacoromanica.ro
Legiferarea fi institufionalizarea economiei modeme 'in Romania 211

BÄNCI

Legea M.O., nr. data.

1 Proiect de Lege pentru Banca de Scont 31/10.02.1861
2 Act de concesionare provizorie pentru Tnfiintarea unei 84/17.04.1862
5nci Nationale RomAne
3 Lege pentru instituirea unei Case de Depuneri si 268/03.12.1864
Consemnatiuni
4 Decret pentru promulgarea actului de constituire a 230/19(31).10.1865
Bäncii
5 Decret pentru promulgarea actului de constituire a 231/20.10.1865
äncii de Scont si Circulatiune
6 Decret pentru anularea concesiunii privilegiate cu 132/19.06.1868
drept exclusiv de emisiume de bilete de Banca la
purtator
7 Lege pentru Creditul Funciar 78/06.06.1873
8 Legea organifärii Casei de Depuneri si 185/02.08.1875
Consemnatiuni
9 Proiect-lege pentru Infiintarea bàncilor judetene 102/09.05.1878
s6testi
10 Legea BNR 90/17.06.1880
11 Decret statutute BNR 115/23.05.1880
12 Statute 117/25.05.1880
13 Lege pentru modificarea unor articole din legea BNR 285/21.03.1882
si din statute
14 Lege pentru Inlesnirea conversiunii scrisurilor 53/04.06.1882
funciare 7% credit funciar romAn
15 Lege pentru modificarea art. 4 din Legea BNR 267/07.03.1886
16 Decret pentru modificarea art. 4 din Legea BNR 280/22.03.1886
17 Lege pentru modificarea unor articole din Legea 7/08.04.1886
Caselor de Credit Agricol
18 Decret de modificare a unor articole din statutele 46/31.05.1892
BNR
19 Lege pentru Tnfiintarea creditului agricol 47/02.06.1892
20 Lege pentru Infiintarea unei 135nci agricole 23/02.04.1894
21 Statutul B5ncii Agricole 96/10.07.1894
22 Lege pentru modificarea legii agricole 11/28.04.1895
23 Lege pentru modificarea unor articole din legea Casei 241/27.01.1900
de Depuneri si Consemnatiuni
24 Decret pentru modificarea statutelor BNR 243/31.01.1901

www.dacoromanica.ro
212 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITA; Come! SARBU

Legea M.O., nr. data.

25 Lege pentru modificarea art. 6 din Legea de 293/31.03.1901
organizare a Casei de Depuneri i Consemnatiuni
26 Conventie de modificare a art. 11 din Legea BNR 30111.05.1901
27 Decret pentru modificarea art. 4, 35, 36 §I 40 din 67/24.06.1901
Statutele BNR
28 Lege pentru modificarea unor articole din Legea 286/05.03.1903
Creditului Fundar
29 Lege pentru Infiintarea tAncilor populare s'äte0i §i a 288/29.03.1903
casei lor centrale
30 Decret reglementAri pentru modificarea statutelor 271/29.02.1904
Bàncii Agricole
31 Lege pentru modificarea unor articole din legea 204/09.12.1904
asupra lAncilor populare säte§ti
32 Lege pentru modificarea unor articole din legea 284/19.03.1905
asupra b5ncilor populare säte§ti
33 Lege pentru modificarea unor articole din legea 12/14.04.1905
asupra b5ncilor populare s'áte0
34 Lege pentru modificarea unor articole din legea 24/01.05.1905
asupra b5ncilor populare säte0i
35 Decret de modificare a dispozitiilor din Statutul BNR 60/16.06.1905
36 Lege pentru modificarea Legii Creditului Agricol 269/07.03.1906
37 Lege pentru modificarea legii lAncilor populare 269/07.03.1906
38 Regulament pentru aplicarea Legii Casei de Credit 4/07.04.1906
Viticol
39 Lege pentru organizarea finantelor statului 12/16.04.1906
40 Lege pentru modificarea unor articole din Legea 43/26.05.1906
Casei de Credit Viticol
41 Lege pentru ad5ugarea unui articol la Legea B5ncilor 51/04.06.1906
Populare
42 Legea asupra Bäncilor Populare i asupra Casei lor 1908
Centrale din 1903, cu toate modifickile
43 Lege pentru modificarea unor articole din Legea 31/10.05.1908
Creditului Funciar
44 Lege pentru modificarea Legii Casei de Credit Viticol 277/12.03.1909
45 Legea pentru desfiintarea Creditului Agricol 261/28.02.1912
46 Lege pentru alipirea Creditului Viticol la Creditul
Judetean
47 Lege pentru mentinerea dreptului de functionare a 25/01.05.1912
135ncii Agricole din 1894

www.dacoromanica.ro
Legiferarea si institufionalizarea economiei modeme In Roma' nia 213

MONEDA
Legea M.O., nr. data.
Decret pentru fixarea unui curs dupa care se vor 34/14(26).02.1865
primi monetele sträine ce circula In tara pana la
adoptarea unui nou sistem monetar
Lege pentru Infiintarea unui nou sistem monetar si 89/22.04.1867
pentru fabricarea monetelor nationale
Decret relativ la reducerea monedelor divizionare 159/31.05.1871
rusesti
Decret pentru fixarea monedelor sträine de argint 47/1(13).03.1873

Decret pentru reglementarea circulatiei si pretului 115/01.06.1873

monedelor straine de argint
Lege pentru fixarea monedelor de argint rusesti 108/13.05.1877

Lege pentru emisiunea biletelor ipotecare 30 milioane 132/12.05.1877 si

134/15.06.1877
Proiect de lege pentru baterea monedei de argint In 29/07.06.1879
bucäti de 5 lei mari
Batere moneda de argint 5 lei 60/16.06.1881
Batere monedä de argint 5 lei 71/28.06.1881
Lege pentru fabricarea monedelor de bronz de 5 si 253/13.02.1882
10 bani
Lege pentru fabricarea monedei de 5 lei 17/20.05.1882
Legere batere moneda de argint 217/05.01.1884
Lege batere monedä aur 21/10.01.1884
Lege pentru baterea monedelor jubiliare de aur si 293/20.12.1905
argint
Lege pentru retragerea din circulatie a monedelor de 261/25.02.1906
niche!
Lege pentru baterea monedelor de aur In valoare de 50/17.03.1906
2 milioane

www.dacoromanica.ro
214 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITA; Come! SARBU

DOMENIU PUBLIC
Legea M.O., nr. data.
Proiect de lege pentru lucrärile publice 111/20.05.1861
Lege pentru lucräri publice i executarea cät mai 163/26.07.1861
grabnic6 a drumurilor
Lege pentru statornicia In mod definitiv a claselor 180/16.08.1862
inginerilor aflätori In serviciul lucrärilor publice
Decret pentru statornicirea unui serviciu special pentru 201/12.09.1862
lucrári publice ale capitalei
D. D. pentru instituirea unui serviciu de ingineri la 179/12.09.1863
Ministerul Lucrärilor Publice pentru controlul studiilor,
constructiei i al Intretinerii drumului de fier
J.C.M. pentru regularea serviciului de supraveghere i 240/28.10.1864
Intretinere a oselelor
Lege pentru intreprinderile lucrärilor publice 47/02.03.1865
Lege pentru desfiintarea morilor i canalizarea 60/17.03.1865
Dâmbovitei
Lege pentru modul de Intreprindere a lucrärilor publice 60/17.03/1865
prin concesiune
Decret de Infiintare a serviciului controlului constructiei 261/27.11.1869
C.F.R. concedate
Jumal pentru atributiile Ministerului Lucrärilor Publice 243/29.10.1877
Decret pentru aprobarea statutelor Societätii romane 66/26.06.1883
de constructii i lucräri publice 5/05.04.1886
Decret pentru declararea de utilitate public5 a 189/27.11.1883
construirii fortificatiilor 190/28.11.1885
Decret pentru serviciul de constructii al portului 168/28.10.1890
Constanta
Conditii generale pentru Intreprinderi de lucräri publice 193/01.12.1892
Lege pentru organizarea corpului tehnic al Ministerului 58/15.06.1894
Lucrärilor Publice
Regulament pentru lucrári de ameliorare a localitätilor 131/16.09.1894
Conditii speciale pentru Intreprinderile de lucräri 243/07.02.1895
publice la serviciul de geniu militar
Lege pentru construirea i exploatarea unui doc 286/21.03.1896
plutitor In portul Galali
Lege pentru organizarea corpului tehnic al Ministerului 213/25.12.1898
Lucrärilor Publice

www.dacoromanica.ro
Legiferarea 0 institutionalizarea economiei modeme in Roma' nia 215

Legea M.O., nr. data.

Regulament de aplicare a legii corpului tehnic al 253/21.11.1900
Ministerului Lucrärilor Publice
Regulament pentru organizarea Consiliului tehnic 4/07.04.1901
superior
Lege pentru prelungirea Concesiunii iluminatului 261/25.01.1906
orasului Bucuresti cu compania de gaz si electricitate
Legea pentru autorizarea Comunelor urbane de 20/27.04.1908
executare instalatii de ap5 pe proprietäti particulare
Legea pentru Tnfiintarea unei societáli comunale pentru 35/16.05.1910
construirea de locuinte In Bucuresti 24/03.05.1913
26/06.05.1914

www.dacoromanica.ro
216 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITA; Come! SARBU

TRANSPORTURI SI TELECOMUNICATII

a) TRANSPORTURI
Legea M.O., nr. data.
Proiect de lege pentru drumurile ferate 84/09.04.1860
Lege pentru concesionarea cäilor ferate in partea de 178/13.08.1862
dincolo de Milcov
Lege pentru fixarea alor mari nationale si judetene 130/09.06.1868

Lege pentru fixarea cäilor mari nationale si judetene 130/09.06.1868

Lege pentru drumuri 75/30.03.1868
Lege pentru concesiunea cäilor ferate 213/21.09.1868
Lege pentru concedarea cäilor ferate 216/22.09.1868
Decret pentru luarea In stäpänire a terenurilor färä 350/06.11.1868
clädiri necesare la construclia cäilor ferate
Lege pentru crearea unui port la Marea Neagrä 1/01.01.1869
Lege asupra politicii si exploatärii cäilor ferate din 71/31.03.1870
România
Regulament pentru exploatarea cäilor ferate concedate 170/04.08.1870
In România 10/15.01.1871
Regulament de navigatie 236/03.11.1870,
78/08.04.1871
Lege pentru solutionarea chestiunii drumurilor de fier 158/20.08.1871
Strousberg
Lege referitoare la concesiunea de cäi ferate 287/25.12.1871

Decret pentru aprobarea statutelor Societätii 140/24.04.1871

actionarilor cäilor ferate romäne 163/31.08.1873
Conventia cu Rusia pentru jonctiunea drumurilor de fier 288/31.12.1872
lasi si Chisinäu
Lege pentru legarea liniilor ferate prin Predeal si 168/03.08.1874
Värciorova
Lege pentru incheierea unei tranzactii cu compania 48/01.03.1875
Cäilor ferate Lemberg - Cernäuti - lasi
Regulament de exploatare a liniilor române de cätre 138/27.06.1875
Compania cäilor ferate Lemberg - Cernäuti - Iasi
Lege pentru intocmirea liniei Ploiesti - Predeal si Adjud 165/29.07.1875
- Ocna
Lege pentru plata portiunii de drum räscumpäratà 167/31.07.1875

www.dacoromanica.ro
Legiferarea 0 institufionalizarea economiei modeme in Roma' nia 217

Legea M.O., nr. data.

Regulament pentru navigatie 243/10.11.1875
Decret pentru anularea regulamentului de exploatare 264/29.11.1875
In pärtile relative de transport
Regulament special pentru tarife transporturi si 264/ 29.11.1875
clasificarea m5rfurilor
Regulament pentru controlul c6ilor ferate concedate si 76/04.04.1876
ale statului
Lege pentru sporirea preturilor biletelor cälätoriilor pe 65/22.03.1877
C.F.R.
Regulament pentru administratia portului Tulcea 133/15.06.1879
Regulament pentru exploatarea cAilor ferate din tarä 184/14.08.1879
Proiect de lege pentru cesiunea cà'ilor ferate a 257/14.11.1879
societätii actionarilor cätre statul român
Decret pentru aprobarea Socierátii actionarilor c5ilor 265/24.11.1879
ferate romäne
Lege pentru concesiunea cäilor ferate ale actionarilor 289/22.12.1879
c6tre statul rornAn 23/29.01.1880
Regulament pentru exploatarea docurilor si 71/28.06.1881
Tntrepozitelor din porturile Galati si Bräila
Decret referitor la unificarea tuturor cäilor ferate ale 76/02.07.1882
statului
Lege pentru dizolvarea si lichidarea societAtii 24/29.08.1882
actionarilor alor ferate române
Lege de exploatare a CFR 274/06.07.1883
Lege pentru organizarea si exploatarea C5ilor Ferate 285/19.03.1883
Lege pentru organizarea fiotei si serviciului porturilor 57/14.06.1886
Legea pentru aplicarea legii drumurilor din 1868 cu 189/23.11.1886
modific5rile aduse de legile posterioare
Lege relativa la serviciul de navigatie maritimä 221/09.01.1888
Lege referitoare la conventia cu Compania CAilor 260/25.02.1889
ferate Lemberg-Cern5uti
Lege de exploatare C.F.R. 287/30.03.1889
Lege pentru constituirea fondului de rezerv5 al cäilor 8/9.04.1889
ferate ale statului
Regulament asupra personalului serviciului de 172/05.11.1889
navigatie si al porturilor
Regulamentul pentru exploatarea docurilor plutitoare 51/06.06.1892

www.dacoromanica.ro
218 Victor AXENCILIC; Eugen GHIORGHITA; Come/ SARBU

Legea M.O., nr. data.

Lege pentru infiintarea unui serviciu de transporturi pe 27/05.05.1895
apa la regia monopolurilor statului
Lege pentru ratificarea conventiei Cu Austro-Ungaria si 140/24.09.1895
Rusia pentru modificarea conventiei referitoare la 288/17.01.1902
navigatia Prutului
Lege relativa la serviciul de navigatie maritima 27/05.05.1896
Lege pentru navigatia comerciala 27/05.05.1896
Lege pentru crearea unit' fond special pentru 2/2.06.1898
asigurarea vapoarelor serviciului maritim roman
Lege pentru modificarea legii pentru construirea s'i 49/04.06.1898
exploatarea alar ferate de interes local
Regulament de exploatare si de siguranta publica 122/04.09.1898
pentru ale ferate de interes local
Lege pentru exploatarea C.F.R. 282/14.03.1900
Lege pentru construirea si exploatarea cailor ferate din 291/28,03.1900
initiativa privatä
Regulament general pentru exploatarea docurilor din 67/27.06.1902
porturile Galati si Braila
Lege pentru porturi 291/24.03.1904
Lege pentru completarea legii call ferate particulare 46/31.05.1905
Lege pentru despartirea serviciului de navigatii de 224112.01.1906
Directori C.F.R.
Lege generala pentru drumuri 249/11.02.1906
Regulannent pentru aplicarea legii marinei comerciale 32/12.05.1907
Lege privind infiintarea Directiei de porturi si cal de 280/19.03.1907
comunicatie pe apa pe langa Ministerul Luctarilor
Publice
Lege pentru infiintarea unei societati comunale pentru 207/18.12.1911
construirea si exploatarea tramvaielor In orasul
Bucuresti
Lege pentru modificarea legii pentru exploatarea cailor 282/18.03.1910
ferate ale statului

www.dacoromanica.ro
Legiferarea O institu(ionalizarea economiei modeme in Romänia 219

b) TELECOMUNICATII
Legea M.O., nr. data.
Proiect de lege pentru administrarea serviciului postal 111/20.05.1861
din tara Româneasc5
Proiect pentru darea In antreprizA a postelor In tara 143/1.07.1861
Rom8neascä
Decret pentru administrarea in regle si dincolo de 178/13.08.1862
Milcov a serviciului postei precum si serviciul
diligentelor
Decret pentru aprobarea organifárii serviciului postal In 197/06.09.1862
toatà tara
Conditii cu care se dau postele In antrepriz5 60/23.03.1863
Lege pentru trecerea ambelor servicii postale sub 121/11.07.1864
administratia Ministerului de Interne
Decret pentru intrunirea serviciului telegrafelor si acelor 194/31.08.1864
postelor sub denumirea de Directia Generalà a
telegrafelor si postelor
J.C.M. asupra Monopolului telegrafo-postal 281/16.12.1864
Proiect de lege pentru infiintarea unui serviciu de postà 158/20.07.1871
rurala
Lege pentru exploatarea si monopolul telegrafo-postal 92/27.07.1871

Lege pentru exploatarea monopolului telegrafo-postal 68/22.03.1880

Lege pentru organizarea Corpului telegrafo-postal 24/01.05.1892

Lege pentru organizarea serviciului si exploatarea 87/19.07.1892
telegrafo-postalä
Conventia cu Bulgaria pentru stabilirea unei legäturi 53/08.06.1980
telefonice Giurgiu-Rusciuc
Regulament pentru exploatarea statiilor de telegrafie 177/04.11.1914
färä fir

www.dacoromanica.ro
220 Victor AXENCIUC; Eugen GHIORGHITA; Come! SARBU

ORGANIZARE MINISTERIALA

Legea M.O., nr. data.

Decret pentru centralizarea la Ministerul Lucrárilor 171/04.08.1862
publice a Atributiilor referitoare la comert si agricultura
Regulament pentru Tnfiintarea pe ranga Ministerul 231/20.10.1865
Agriculturii si Lucrarilor Publice a unui inspectorat 321/21.10.1865
general pentru agricultura', comert si industrie
Regulament pentru instituirea Consiliului general 251/08.11.1867
agricol 258/17.11.1867
Regulament pentru organizarea administratiei centrale 123/01.06.1868
a Ministerului Agriculturii, Comertului si Lucrarilor
Publice
Lege pentru Infiintarea Ministerului Agriculturii, 77/30.03.1883
Industriei, Comertului si Domeniilor
Regulament de aplicare a legii Ministerului Agriculturii 2/2.04.1883
Lege de modificare a legii de Tnfiintare a Ministerului 243/09.02.1884
Agriculturii Industriei, Comertului si Domeniilor
Lege de modificare a legii de Tnfiintare a Ministerului 71/2.07.1886
Agriculturii Industriei, Comertului si Domeniilor
Lege de modificare a legii de Tnfiintare a Ministerului 258/28.03.1889
Agriculturii Industriei, Comertului si Domeniilor
Lege de modificare a legii de Infiintare a Ministerului 38/18.05.1892
Agriculturii Industriei, Comertului si Domeniilor
Lege de modificare a legii de Infiintare a Ministerului 55/10.05.1905
Agriculturii Industriei, Comertului si Domeniilor
Lege de modificare a legii de Infiintare a Ministerului 79/10.07.1905
Agriculturil Industriei, Comertului si Domeniilor
Lege de modificare a legii de Tnfiintare a Ministerului 274/12.03.1906
Agriculturii Industriei, Comertului si Domeniilor
Lege pentru scindarea Min. Agr. Ind. Com. si 1/1.04.1908
Domeniilor s'i Infiintarea Min. Ind. si Comertului
Lege pentru organizarea Ministerului Agriculturii Si 290/28.03.1909
Domeniilor
Lege pentru organizarea Ministerului Industriei si 291/28.03.1909
Comertului 4/05.04.1909
Lege pentru modificarea unor articole din legea de 261/28.02.1912
organizare a Ministerului Industriei si Comertului
Decret pentru instituirea Consiliului superior al 53/11.06.1913
industriei casnice pe tanga Ministerului lndustriei si
Comertului

www.dacoromanica.ro
 4,.

Bucure*ti, Romania

Licenta Ministerului Culturii nr. 1442/1992

Tel: 021-318 24 38; Fax: 021-318 24 32
Consilier editorial: Valeriu IOAN-FRANC
Aparat critic si editorial: Aida SARCHIZIAN

ISBN 973-7885-20-6 Depozit legal, trim. IV 2005

www.dacoromanica.ro
Fenomenul legislativ si institutional de natura economica in cercetarea
romaneasca a fost controversat inca din a doua jumatate a secolului
al XIX-lea si in secolul XX, fiind respins in studiu o data cu critica teoriei
"formelor farä fond", discutata mult in a doua jumatate a secolului XIX
si la inceputul secolului XX.
anii interbelici, accentul in cercetarea economica s-a pus nu atat pe in-
stitutii si legislatie, cat pe consolidarea, dupa Marea Unire, a vietii econo-
mice unitare a statului roman intregit.
In perioada comunista, teoria, in principiu, nu a acceptat geneza formelor
inaintea continutului, asa Mat legislatia Si institutiile Cu caracter econo-
mic au fost abordate ca forme juridice care trebuiau sä consacre stärile
economico-sociale constituite natural, legic.
Lasand la o parte tipul de evolutie i alte raporturi intre legislatie si institu-
tii, pe de o parte, si procesele reale economico-sociale evoluate si dezvoltate
In Occidentul continentului, pe de alta parte, a devenit o axiomä si o rea-
litate istorica, frizand legitatea, cä, in Wile ramase in urmä fata de frontul
avansat si modern structurat al economiilor dezvoltate, rolul cadrului insti-
tutional si legislativ este considerabil mai important; el nu consacra si re-
glementeaza numai diversele segmente ale economiei, ci, mai mult chiar,
devine creator de procese, de stäri, modifica prin mijloace juridice,
schimba .pe cal si cu instrumente noneconomice structurile economice si
sociale, formand altele noi, de regula superioare, dar si, in alte cazuri, ne-
concordante cu evolutia normala istorica a vietii sociale.
In Romania, in perioada structurarilor moderne, indeosebi dupa constitu-
irea statului national - 1859 -, prin forta legislatiei si a institutiilor noi deja
functionale in Occidentul dezvoltat, prin aplicarea si adaptarea acestora la
imperativele de progres ale tarii, de$i terenul economico-social retardat nu
necesita imediat si neapärat asemenea cadru juridic nou si nici nu-i cores-
pundeau asemenea forme, acest cadru, impus de fortele politice, a desfiintat
totus,i structurile vechi feudale, traditionale, si a deschis calea generarii
celor moderne, in unele cazuri legislatia creand chiar raporturi materiale
sociale noi - proprietatea privata liberä, munca liberä, productia si piata
national&

SBN 973 7885-20-6

11 11
9789737 885203

www.dacoromanica.ro