Metoda conversaţiei

Întrebările
 Ce tipuri de întrebări folosim?

 Întrebări închise – întrebări care

limitează – permit un singur răspuns
 Întrebări deschise – încurajează
exprimarea liberă şi nuanţată a unei
opinii – permit o alegere multiplă
 Întrebări stimulative – trimit la o
explicaţie cauzală – lasă o libertate
maximă de acţiune elevului
 Alte tipuri de întrebări
 Întrebări reproductive – servesc la
reactualizarea cunoştinţelor însuşite, în scopul
întăririi şi, mai ales, verificării lor.
 Întrebări reproductiv-cognitive – utilizate în
scopul reactualizării unor informaţii, pe baza
cărora sunt obţinute altele noi.
 Întrebări convergente – folositoare în analiza
unei probleme, ne focalizează atenţia asupra ei.
 Întrebări divergente – îndrumă gândirea elevilor
pe traiectorii inedite – stimulează creativitatea.
 Întrebări de evaluare – solicită din partea
elevilor judecăţi de valoare.
 Întrebările limitate

 Elevii sunt conduşi să afle răspunsul aşteptat

de profesor şi nu să-şi exprime propria gândire.
 Dirijează strâns judecata elevilor.
 Îi fac pe elevi dependenţi de gândirea
profesorului.
 Nu-i lasă elevului prea multă libertate de
acţiune.
 Elevul este îndemnat, astfel, să păşească pe
drumuri mai “bătătorite”.
 Întrebările deschise

 Încurajează iniţiativa elevului.

 Elevul este pus în situaţia de a formula
răspunsuri libera, personale, de a face
opţiuni.
 Provoacă judecata elevilor şi
creativitatea.
 Elevul poate evalua şi el, şi eventual
critica, răspunsurile colegilor săi.
 Tehnica didactică a comunicării prin
întrebări şi răspunsuri are valoare în
următoarele condiţii:
 Dacă îi lasă elevului o parte suficientă de iniţiativă;
 dacă îi lasă timp suficient pentru elaborarea unui răspuns
temeinic;
 dacă elevul beneficiază de libertate de acţiune şi de
gândire, libertate de exprimare;
 dacă favorizează dezvoltarea judecăţii şi a spiritului critic
la elevi;
 dacă îi lasă elevului libertatea de a controla propriul
răspuns, de a-l exprima şi corija acolo unde este cazul;
 dacă se cultivă spiritul de cooperare, dar şi de competiţie;
 dacă favorizează exprimarea unor puncte de vedere
complementare.
 POLITICA PUNERII
ÎNTREBĂRILOR
 1. Întrebările se aleg şi se formulează cu
grijă, nu se improvizează.
 2. Întrebările trebuie să se succeadă
logic.
 3. Se folosesc tipuri diverse de întrebări.
 4. Întrebările trebuie gradate ca
dificultate şi exprimate clar.
 POLITICA PUNERII
ÎNTREBĂRILOR
 5. Întrebările trebuie să stimuleze
gândirea creativă a elevilor.
 6. La nevoie se pun întrebări
suplimentare, ajutătoare, în ideea
sprijinirii elevului în elaborarea unui
răspuns bun.
 7. Nu se pun întrebări voit greşite sau
încuietoare.
 POLITICA PUNERII
ÎNTREBĂRILOR
 8. Întrebările se adresează întregii clase
şi apoi se stabileşte elevul care
răspunde.
 9. Elevului i se lasă timp suficient pentru
a răspunde.
 10. Atunci când răspunde elevul nu
trebuie întrerupt, pentru a nu-l inhiba şi
face să-şi piardă ideile – dar când
răspunsul este incorect?
 POLITICA PUNERII
ÎNTREBĂRILOR
 11. Toţi elevii trebuie să aibă posibilitatea să
participe la discuţii.
 12. Elevul să fie îndemnat să răspundă la
întrebare cu spirit critic
 13. Răspunsul să fie complet, ideea dusă până
la capăt.
 14. Răspunsul să fie corect formulat sub aspect
gramatical, profesorul se ocupă şi de
corectarea gramaticală a elevului (şi nu
invers!!!)