:1

. - .
ANALELE A. R.TOM. XXXVII.MEM. SECT. ISTORICE. No. 8,

ACADEMIA ROMANA
s 1

DIN LEGATURILE NOASTRE CU SARBII

CORESPONDENTA ROMANEASCA A VOEVOZILOR DIN CLADOVA

Gs

DE

_ N. IORGA
:SOMBRE AL ACADEMIEI ROMANE.

EXTRAS DIN
ANALELE Seria
ACADEMIEI
II. - Tom. XXX VII.
ROMANE
k. EM OR I LE SECTIUNII ISTORICE.

&- s-

BUCURESTI
LIBRARIILF, SOCEC & Comp. si C. SFETEA
LEIPZIG VIENA
OTTO HAR R ASSO \SPITZ. GEROLD & COMP.
2 7%. 2,8. 12i.

....wurmswwasys:.rmeilicief
, Pretul 20 haul.
www.dacoromanica.ro
 Analele Societatii Academice Rename. Seria I :
Torn. I XI. Sesiunile anilor 1867-1878.
Ana lele Academiei Romane. Seria II: L. B.
Tom. IX. Desbaterile si memoriile Academiei in 1879-1888.
Indiee alfabetie al volumelor din Ana le pentru 1878-1888 2

. .....
.

Tom. XI XX. Desbaterile si memoriile Academiei in 1888-1898.

Indice alfabetic at volumelor din Anale pentru 1888-1898
Tom. XXIXXX.Desbaterile si Memoriile Academiei in 1898-1908.
2.
Indiee alfabetic al volumelor din Anale pentru 1898-1908
...... 2.
5.
Tom. XXXI.
XXXII.
Desbaterile Academiei in 1908-9
XXXLMemoriile Seetiunii Istorice
Desbaterile Academiei in 1909 -1910
. . . ..... . .
.
. .

. .
.

. 10.
5.
. XXXI/. Memoriile Sectiunii Istorice . . . . . . . . . . . 14.
Stiri despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupd corespon-
dente diplomatice straine. I, 1700-1750, de N. Iorga . . . . . ,50
Arhiva senatorilor din Chisinau si ocupatia ruseasca dela 1806-1812.
III. Amanunte asupra Moldovei dela 1808 la 1812, de Radu
. ...... .
Rosetti .

.
.

Radu. Rosetti ..... .

IV. Amanunte asupra Terii-Romfinesti dela 1808 la 1812, de

. . . . ...... .
.
Despre elementele cronologice in documentele romfinesti, de N.
DOCan . .
.
.

.
. .

.
.

. .
.

.
. .

.
. .

.
.

.
.

.
.

.
. ,
1,60

1,20
.

de A. D. Xenopol .
. . .. . .... .
Partidele politice in Revolutia din 1848 in Principatele Romane,
. 50

$i documente, de N. DOCan . . . . . .....

Studii privitoare la numismatica Terii-Romane$ti. I. Bibliografie
. . . .
Stiri despra- veacul al XVIII-lea in terile noastre dupa corespon-
. . ,60
1 dente diplomatice straine. II, 1750-1812. de N. Iorga . . . . ,80
.. Conflictul dintre guvernul Moldovei si manastirea Neamtului.
I. Inainte de 1 Iunie 1858, de Radu Rosetti. . . . . . . . 1,60
Marele spatar Ilie Tifescu $i oniorirea lui Miron $i Velisco
Costin, de I. Tanoviceanu . . .
Luptele dela Ogretin si Teisani din zilele de 13 si 14 Septem-
. . ..... . . . . . ,50
vrie 1602 (7111), de General P. r Ncisturel . . . . . . . ,50
Conflietul dintre guvernul Moldovei si manastirea Neamtului. II.
Dupa 1 Iunie 1859, de Rada Rosetti . . . . . . . . . . . . 1,50
Din amintirea unui boier Moldovean din jumatatea intai a yea-
,70
cului XIX, Dimitrie Ghitescu, 1814-1878, de A. D. Xenopol . .
Doainna lui Ieremia Voda, de N. Iorga
Soeiologia $i socialismul, de A. D. Xenopol .
. . .......
. ...... ,20
. . 1.
Despre metoda in look in istorie, de A. D. Xenopol . . . . ,20
Tara Severinului sau Oltenia, de Dr. At. M. Marienescu ,50
, XXXIIIDesbaterile Academiei in 1910-1911
XXXIIIMemoriile Seetiunii Istorice . . . .... . . .
4.
12.
Francisc Raltoczy al II-lea, invietorul constiintei nationale ungu-
resti si Romanii, de N. Iorga . . . . . . . . . . ,40
........ .
.

Un calator Italian in Turcia $i Moldova in timpul rasboiului cu

Polonia, de N. Iorga . . . . . . . r . . ,30
Dona documente privitoare la revolta boierilor din tara 14-agara-
sului in favoarea lui Mihnea Voda numit eel Rau, 1508 1510,
de loan Pusearia . . ,20
Carol at XII-lea, Petru eel Mare si terile noastre, de N. Iorga .
Catevit note despre cronicele si traditia noastra istorica, de
1.
N.lorga . . . . . . . . . ,20
Aite lamuriri despre veacul al XVIII-lea dupa izvoare apusene.
Luarea Basarabiei si Moruzestii, de N. Iorga ..... . . . ,40
Rascoala Seimenilor in potriva lui Mateiu Basarab, de N. Iorga . ,30
Ceva despre ocupatiunea austriaca in anii 1789-1791, de N. Iorga.
Insenmatatea Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti in istoria
1.
--
renasterii Rornaniei, de D. A. Sturdza:
I. Tratatul de Paris din 30 Martie 1856 ,40
-- ----- II. Anul 1856
III. Anul 1857 ............. .
IV. Lucrarile Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti
.
1,20
1,60
1,60
V. Anti! 1858. Caimiicamia din Moldova a domnilor Ste-
fan Catargiu, Vasile Sturdza, Anastasie Panu . .
Partea Romanilor din Ardeal si Ungaria in culture romaneasca
. . . . . 1.
(influente si conflicte), de N. Iorga ,20
Muntii Tams si Tamasel, de Loan Puseariu . . . ,20
Dinastia lui Radu Negru \Todd in Ungro-VIaltia (Valahia Mare) si
Dinastia Basarabilor in Oltenia (Valahia Mica) si in Valahia Mare,
de Dr. Atanasie M. Marienescu
www.dacoromanica.ro
1.
 DIN LEGATURILE NOASTRE CU SARBII .

CORESPONDENTA ROMANEASCA A VOEVOZILOR DIN CLADOVA

DE

N. IORGA.
Membru al Academiei Roman,.

Sedinfa dela 28 Noemvrie 1914.

Acum zece ani tipariam (1) dupa originalul in biblioteca fundatiei

Zamoyski din Varsovia scrisoarea, dela jumatatea veacului al XVI-lea,
a begului de Bender catre starostele de Rascov, scrisoare alcatuita
Intr'o romaneasca mai mult deal inteligibila. In aBrasovul si Ro-
mann)) (2), am reprodus poruncile, publicate in parte si in Foaiad)
lui Barit, ale, lui Ali -Papa Maghiaroglu, comandaritul ostirii navkli-
toare in Ardeal la 1613 contra lui Gabriel Bathory, principele sbur-
datec al acestei teri, porunci redactate intr'o romaneasca si mai
bunk deli in aceeas slova particulars, cu literele raslete, rare, ma-
runte, cum le intrebuintau Slavii din Balcani,, ceeace arata, clack nu
si obarsia scriitorilor, macar deprinderea for cu acea cancelarie sla-
vona a Sultanului pe care o constatam, langa cea turceasca si gre-
ceasca, Inca din veacul al XVI-lea (3).
Sunt sigur ca astfel de corespondenfe roma nesti ale Turcilor au
fost multe, ca de-a lungul Dunarii ca si de-a lungul Nistrului, dela
Severin la Hotin, s'au alcatuit, din veacul al XVI-lea pan& in al
XIX-lea, pe Tanga atatea ravase grecesti si slavone ale begilor si
pasilor, Inca mai multe ravase in acea limbs a noastra care si aici
ca si, in ceeace priveste vorbirea singura, in Ardeal, ajunsese a ca-
path, o valoare internationals.
1
(1) Studii tics doc., V, p. 391.
(2) P. 286 si urm.
(3) Acte {si fragments, III, p. 71, no. 2: eGrecis itaque et Rails lingua greca scribunt;
Hungaris, Moldavia sive Valachis, Sclavis et Raguseis litteris rascianiso.
Anal,!. A. 12 Torn. XXXVIIMemoMile Serf. istorice. 1

www.dacoromanica.ro
2 N. 1ORGA 230

Intro hartiile Glogovenilor se afla, multamita faptului ca Nicolae

Clucerul, care a fost, timp indelungat, ispravnic de Mehedinti, in
epoca lui Tudor Vladimirescu, si-a pastrat, cu o ingrijire vrednica
de o soarta mai buns, toata corespodenta, si cea particulars si cea
oficiala (1), un numar de asemenea scrisori turcesti. Uncle vin
dela comandantii de beslii asezati dupa revolutia greceasca din 1821
pe parnantul Terii-Romanesti pans la evacuarea totals, pretinsa, si
capatata de Rusi. Altele pornesc dela Paso. din Ada-Cale, insula de
curand trecuta in posesiunea Austriei, care o garnizonase de mult,
des], printr'o uitare a diplomatilor dela Berlin, ea ramasese subt
suveranitatea Sultanului: aceasta aOrsova-Noua are de altminterea
o mare insemnatate pentru istoria noastra si in 1814. Tudor se
plangea ca ((Ada llii i-au nimicit si lui, ca si lui Glogoveanu, casele
din Cerneti. Este si Oate un ravas dela vreun Turc prieten, ajuns
prin Moldova si caruia-i pare deci rau ca n'a putut asigura si mai
departe averea boierului sau, pans la acele cateva randuri dela ofi-
terul din 1849 care nu stie decat sa faca salamalecuri la -toata
lumea, dela Costache Glogoveanu, fiul lui Nicolae, stapan al easel,
pans la amadaman dela copii.
Dar o sama de scrisori privesc legaturile cu acel beg de Cla-
dova care-si zicea, dupa vechea dating sarbeasca (cf. si Voevodul
de Galata): Voevod. Scrise, afara de doua, in romaneste, cu aceeas
caracteristica scrisoare (afara de una singura), ele ne lamuresc si
asupra contactului cu Sarbii din fata Mehedintului, cu ass de multii
Romani formand un grup compact in valea Timocului si arata si
raspandirea limbii noastre In aceste parti. Ele ne pot mira, nu
numai din cauza vechii datine do cancelarie pe care am pome-
nit-o, dar si din cauza acestui necontenit schimb de populatie ce
se faces in partea mehedinteana (scrisorile zic Meadinti) a Du-
narii. In adevar dupa pacea din 1812, prin care Sarbii revoltati
subt Caragheorghe erau parasiti de Rusi, multi dintre satenii sarbi
si romani din provincia Serbiei trecura cu vitele la noi, de unde
Ins& plecara cand li se cerura olitrelen dijmaritului. Actele con-
temporane (2) le zic: Sarbii duncirinfin, i acest cuvant trebue
apropiat de Mehedinti, care vine din Mehadia si inseamna oa-
meni atarnatori de cetatea Mehadiei (deli Mehedintul e mai tarziu
nume de om si se Intrebuinteaza In locul derivatului modern Me-

(1) V. Scrisori inedite ale lui Tudor Vladimirescu, in acest_volum din ((Ana lex:.
(2) V. Iorga, Storm Olteniei in vremea lui Tudor VladiMirescu (subt press).

www.dacoromanica.ro
231 DIN LEGATURILE NOASTRE CD SARBII. 3

hedintean, care cuprinde doug, sufixe de derivatie acumulate, ca in

Scaraotchi=Iskariotes=, din Iscara+schi slavon).
Astazi, cand din partile amehedintenen ale Ungariei bat tunurile
in Cladova oDunarintilor, cand legaturile noastre, de temere si do
sperante, cu Sarbii sunt mai stranse decat oricand, amintirea acestor
vechi relatii din vremea cand Pasii si Voevozii-begi ai Turcilor pa-
ziau aceasta Craina sarbo-romaneasch din punct de vedere national,
e, credem, binevenita.
SA adaugim o paging despre Cladova in atingere cu noi.
Satul sarbesc e de sigur foarte vechiu Sfantul Nicodim static pe
aici inainte de a trece Dunarea la Vodita dar pans tarziu dupa
asezarea Turcilor pe malul drept el n'are vreo Insemnatate. Fetisla-
mul, cetatea noun otomana, trebue sa fie o fundatie a lui Soliman eel
Maret, ca si Benderul si acesta cu un nume simbolic pe locul
vechii Tighine moldovenesti. Totes actele privitoare la granita du-
nareana in aceasta vreme nu-1 pomenesc niciodata (1). Mihaiu Viteazul
insa se lupta cu sangeacul de Cladova si iea cetatea (2). Se spune
anume ea trupa de Cazaci a lui Mihaiu .n'ar fi luat cetatuia (Schlos-
sell) in acea toamna a anului 1598, gird infelegere cu Scirbii de
acolon (V erstandtnuns mit den Retzen daselbst) (3): acesti ScIrbi,
ca si loci ceilalfi crestini de pe malul drept, fury adu# la noi
si asezafi in tarn (4). Cetatea insa nu putt' fi pastrata. Pentru ca-
latorul Pavel de Alep Cladova-Fetislam, in care vede un vechiu
Claudiopolis, e a un mare oras (5).
La 1689 Brdncoveanu fu acela care refcicet si Cladova si Or-
soya pentru Turci (6). La 25 Octomvrie din acest an, marchizul de
Baden cucereste Cladova, uncle primeste si pe solii Brancoveanului,
Cornea Brailoiu si $erban Greceanu; eel dintaiu fu oprit acolo, unde
era si uneltitorul contra Domnului, Constantin Balaceanu. In curand
Imperialii trecura de aici la Cerneti (7). Dar Tokoly, indemnat de
Domnul muntean, asedie cetatea, care se supuse dupa clouasprezece
(1) V. Iorga, Documente si cercetdri asupra istoriei financiare si economics a princi-
patelor romdne, extras din Economia NacionalAD, Bucuresti 1900, p. 174 si Linn.
(2) Sincai, II, p. 426; Hurmuzaki, XII, p. 258, nota 1.
(3) Ibid, p. 415, no. ncXxx.
(4) Ibid., p. 409. ;

(5) Caldtoriile Patriarhului Macarie, trad. Cioran, p. 185.

(6) Cronica lui Radu Greceanu, ed. $t. Grecianu, pp. 15-6.
(7) Ibid., pp. 16-7; Giurescu si Dobrescu, Documehte regeste privitoare la Constantin
Brdncoveanu, Bucuresti 1907, p. 26, nota 1. Cf. ibid., p. 14.

www.dacoromanica.ro
4 N. IORGA 232

zile de impotrivire, Orsova avand, peste putin, aceeas soarta. In-

cercarea generalului Herbeville, cu 6.000 de oameni si seice venite
din Semendria, de a lila inapoi aceasta din urma cetate nu izbuti;
el pierda seicele si o mare parte din soldatii sai. Trebul s se re-
traga la Mehadia intarita. Numai biruinta cea mare a Imperialilor
la Nis aduse, in cursul aceluias an 1690, parasirea de curutii re-
voltei unguresti a Fetislamului ca si a Orsovei (1).
Ele fury arse, si tot Brancoveanu refacii Cladova, din bolovani,
in 1695, Inca dela inceputul primaverii, lucrand, subt ordinele Banului
Cornea Brailoiu, solul din 1689, tara de spre Mehedinti. Dupa po-
runca Turcilor, Brancoveanu insus merse, cu oarescare zabava, aici,
unde lash ca ispravnici pe Radu Izvoranul si Radu Popescu, croni-
carul, cu o seams de slujitori de paza, de ostasi munteni (2). Cer-
cetari la cetate n'ar stria,: s'ar putea gasi semnele deosebitoare ale
arhitecturii muntene din acel Limp si poate ca in oral s'ar afla si
urmele fundatiei brancovenesti la vreo biserica. La 1700, a doua
zi dupa pacea dela Carlovat, in Fetislamul turcesc trimesul imperial
la Constantinopol, contele de Ottingen, era complimentat intaiu de
un capitan muntean, apoi de trei Cantacuzini, can aduceau un cal
moldovenesc si fel de fel de esculenta si poculenta, de mancare
si de baut (3). -
Un oarecare rol a jucat Cladova si In rasboiul urmator dintre
Germani si Turci, cand 3.000 de oameni ai lui Nicolae Voda Ma-
vrocordat, subt Serdarul Ienachi Roset si Petre Obedeanu, paziau,
in 1716, Orsova, unde tradara in folosul lui Eugeniu de Savoia (4). In
rasboiul nenorocit pe care Imperialii II facura dupa aceasta si care
so ispravi prin cesiunile din Belgrad, Pasa de Vidin, Mohammed,
cuceri cetatea in toamna anului 1737 (5). Impreuna cu Belgradul,
,Nisul, Ostrovul, Rahova, ea face parte apoi din stapanirea lui Pas-
vantoglu de Vidin (6).

tregi, tinut in mare parte romanesc ,

Care era situatia Voevodului Cladovei, ce era si al Crainei In-
o arata acest loc din
(1) Ibid., p. 47, no. 69: VitislaviaD de acolo e Fetislam. d
(2) Radu Greceanu, 1. c., pp. 62-4. Cf. memoriile lui Radu Popescu, In Magazinul
Marie, V, p. 138 si urrn. (tot originea dela Claudiu!)
(3) Ibid., p. 106, no. 174.
(4) Cronies. B6laceneasc6., In $incai, III, p. 389.
(5) Hammer, ed. din 1836, IV, p. 341.
(6) Dionisie Eclesiarhul, in Papiu, Tezaur, II, p. 200.

www.dacoromanica.ro
233 DIN LEGATURILE NOASTRE CU SARBII. 5

Dionisie Eclesiarhul,cronicarul oltean dela inceputul veacului al XIX- lea :

In care (parcea, de tars ce se nurnete Craina) aunt trei judete
marl, tot Sarbi, stapanindu-se de trei oberchineji (obercnezi), i ei
li iea birul i-1 trimite la Imparatul la Tarigrad, i ei jude5, toate
pricinile terii. Insei este qi un Turc judeccitor, ce-i zic Voevoda,
ca un besliaga, si, cdnd are vre-un Scirb cu Turc pricing, ju-
deed Voevoda cu oberchinejii (1). Intrucat aceasta legatura dintre
Voevod i cnezi corespunde unei vechi ordine de lucruri cresind,
care ar fi extrem de interesantet qi caracteristicd qi, pentru noi,
putem numai banui.
.In rasboiul din 1806-12, Ruii lui Isaiov incercara far& succes
ocuparea Cladovei (2). Ea cap din nou insemnatate in cursul
luptelor pentru eliberarea Serbiei subt Caragheorghe, reprezentat
in acest colt prin vestitul Haiduc-Velico, cantat i de poezia popu- I
lara a Romanilor de pe malul drept al Dunarii. Urmaul la Vidin
al faimosului Pasvantoglu, Molaua (Mollah-Ibrahim), veni din Cla-
dova, cu zurba., la inceputul anului 1807, fara voia agalelor (3). Si
Coantali-Halil, altul din marii aiani ai timpului, Moil in acest moment
din Cladova culcuul sau. El se lupta mult timp de aici impotriva
Sarbilor. De aici propuse in 1808 Mitropolitul de Belgrad, Dionisie,
trimes de Mollah-Ibrahim, o intelegere cu acecti rebeli (4). In 1810
numai, in ziva de 13 Septemvrie, cetatea fu capatata de acetia,
subt Petru Dobriniat (5). Se cunosc hotaririle pacii dela Bucureti
in ce privete cetatile qi felul cum ele full in sf'axit curAtite de
garnizonele turceti.
La schela Cladovei not trimeteam sare In 1816 (6). Dervisi
turci de acolo culegeau vii pe malul slang, amenintand ca impuca
pe tine s'ar apropia de dansele (7). La 26 Fevruarie'1830 un negus-
tor din Craiova putea sa scrie: Varciorova a fost parasita de

(1) Papiu, II, p. 221. Semnalez si expunerea cu total nova a lui Dionisie, privitoare
la r5sooala lui Caragheorghe; ibid., p. 229 si urm.
(2) V. Studii si documents, XXI, p. 144. Cf. ibid., VIII, p. 110, no. 22; Novakovki, Die
Wiedergeburt des serbischen Staates, Seraievo 1912, p. 92.
(3) Studii psi documents, VIII, p. 124, no. 67.
(4) Novakovi6, 1. c., p: 73.
(5) Ibid., pp. 118, 120, 133.
(6) Studii fi doe., XXV, p. 21; p. 187, no. 71.
(7) Ibid., p. 115. Cf. pentru parasirea de Turci, ibid., p. 125, no. 283.

www.dacoromanica.ro
6 N. IORGA 234

mull, ins5, nu tiro daca s'a par5,sit i Cladova: Ada-Cale ramane

a Turcilor (1). 1.

Adele noastre servesc ca sa fixeze mai deplin i mai de aproape

relatiile din urma ale acestor Cladoveni cu Mehedintul. Descrierea
insulei Ada-Cale am dat-o in Pe drumuri departaten i a Clado4vei
in calendarul Neamului Romanescn din 1909.

(1) Ibid., p. 128, no. 287.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE
I.

Cu prietinaasca dragoste dumitale, boerT ispralnice Glovanu (sic). Ma

reel pentru pretesugu nostru sa prinlesti unit slujitori la satu Izvorglultri
ca sa is pe Tudortl, sit puna tai sA-111 aduca innaitia dumitale la Cerneti, orT
sa-la InchizT acolo pa[na) voT veni ell, sail sarla trimitY incoci ca sa vedemil
pentru ce au nasputitil caprele i au fugitti.
823, Vre (sic) 8.
Dtirviii-Aga
de la Cladova.
Si santil alit dumitale prietinti.
[Vo.] Cu prietiniasca dragoste dumitale ispalice (ispravnice) Bengescu
(sters) Glogovianulul sa sit dia aciasta scrisoare.
(De la Dervisii-Aga Cladoveanti, pentru pierderea caprelorii. No. 2.)

II.

Catre ispravnicatulti Miedintilor.

Aratti dumilavostra alaltaerY trecandil Ianiia Bagrghiari-Bap otu Ostrovii.
ducandu-sa la BucureOti, v'ati data veste dumniavostra pintru unit visited
pintru Mariia Sa Pasa. N'are raspunsil. Aratat-au dumniavostra de alit gasitti;
de nu, s'a data raspunsil pe omu acesta care aduce scrisoriia; iara si de nu
va fi aratatu Ianiia Bazarghianti-Baa, veto fi purtatori de bine ca se-I ga-
sitT unit visited cu pretu lul Luna; cumin yeti tocmi dumniavostra, yeti arata
noo, se stima.
Eminti-Aga Voivoda otti Cladova.
823, Iunie 21; Cladova.-
(Pecete.)
(Da la Eminti-Aga Voivoda, No. 4.)

www.dacoromanica.ro
8 N. IORGA 236

Catre ispravnicatuld Mihidintului.

Ravasu catre dumniavostra va stintezd pintru unit zapcid care ad situ
pintru oeritd, venit-ad la Jidovcita, si au omini nosi di la Ostrovu-gold acolo
vite, si au legato vacariu, si at si luvatti unit boo, ca dare vacaritil; lard
Rumani arata ca pima, acuma n'ad fostd obidaiu adasta ca sa diia vacaritd:
ad obidaT salt diia erbaritu la celit cu mosiia, dart vacaritil n'ad pomenitil.
Pintru adasta dad in stire dumniavostra, de va fi obidaT sa diia, si ed zacti
ca sa diia; iara, dad'. va fi obidaT, dumniavosta stici maT bine, ca nu credo
priia Rumani. Si ramand alit dumniavostra build priiatinil.
Emind-Aga Voivoda
otd Cladova.
823, Julie 3, Cladova.
La cinstita mana dumnialorit ispravnicatuld Miedintilui cu san'atate, la
CernetT.
(Dela Emind-Aga pentru vacaritu streinilord. No. 11.)
(Fara pecete.)

IV.

Cu prietineasca dragoste.
BoerT Glogovene. Bani ce amu avutd la Scordila, priimit6, si mul-
tumescii dumitale pentru prietesuguld si dragostea ce este intre vecinatatea
noastra. Si dumneata sari dal zapisale ce santil lasate la dumneata, ca sa le
sparga. Caci cu dansuld nu mai amd nici unit feld de amestecii, nici a mai
cere nimicu. !aril eu amu armed multumitd prietesugului dumitale pentru
despagubirea ce mi aT f4cutil, rugandu-ma ca Intl toata vremea sa flu la
nazaruld dumitale, ca unit boerT cinstitu si pamanteaand ce to afli; i miie
sa -mi poruncesti la rice ma veT cunoaste vrednicti. Cad amu bucuriie s
slujescti dumitale, ca unu ce santil
alu dumitale build prietend
Isufd-Aga Cladoveanu.
(Scrisoarea lul Isufil-Aga Cladoveanu catre dum. Corn. No. 6.)

V.

Cu prietineasca dragoste ma inchind dumv.

Amu primitit o cinstita scrisoare a dumv. si afar vazutit cele poruncite
ca and fi venitu cativa dims lacuitori satuluT &Jeff da aru fi jaluitit

www.dacoromanica.ro
237 DIN LEGATURILE NOASTRE CU SIREN. 9

cinstitulul ispravnicatil cumit ca aril fi trecandii Turci, Rumani da deacinda i,

nu numai ca le cosa.gte livezile, ci le is fanu, i cell cost da dansi; rail ail
jaluitu cinstituluT ispr6mnicatti, cad nici Turci, flier altl RumanT da decindea
nail cositti macard und paT da fAnti, (Watt salahori Past i Turci ce ail fostil
cu dansi. Dara ca ail lotil fanu, i (la cell cosatil, da la lacuitori Salad, au
Lott inu adivaru, ca, dupa aratarea lacuitorilorti, pa unde mi ail aratatd ca
au cositil, el s'ail gasitil 0 suta da bociT cosate da lacuitorT si stransti da
salahori pusT, iara tans ce 1-ad cositti salahori santu 453 & bocil i, cu cell
ce le ail Lott cosatil da la lacuitorT cu tote, 553 da both, iara alto fine
stransti all aliltoril Turd sail Rumani nu e macarti unit pal, cacT dent ve-
nirea nostra incoci nu ail trecutti pidord da omit da dacindea dincoci: macart
da voril fi si avutti gand6 sa cosesca, n'ait indrAznitti. tiutit -fact i adasta
dumv. ca Turci florintenenT, unde cosa da multi and, inu GornovatT, pa moiia
Vrata, nu s'ail indraznitti sa cosasca macarti unit .pal da Dint, ci mainT, Du-
mineca, vol sit radicil satu Vrata, sa puT sit cosasca; balta leauluT pa moiia
Garda, unde cosa Varjani da deacindea, amt post si amt cosatil, i 1-amit
si radicatt, facandu-l6 i clai Intl sate. Catunele turcetY amt pust de le amti
spartil da tote i le amt trecutti da cindea. Socotesc6 cumit bine, iara nu
rat; apol nu tiil cumit sa va judeca da catra intelep6une dumv. i sant5
1826, Iulie 24.
alit dumv. bunt prietind
Eminti-Aga.
talon cinstita mana dumnealorit boerilord ispravnicT aT acestuT judetu Mehtu
cu cinste si cu prieteneasca dragoste. .

Scrisori dela Adacale si Orsova.

Adaugim scrisori dela Adacale, dela Orova, precum i dela efii de
trupe din 1821 i dela cunoscutii turci ai Glogoveanulul. ,

I.
60 tl., adica aTzaci lel, amti priimitit dela dumnealuT Nicolache capuchehaia
all VidinuluT, bani luT Isar(' neferuld ce avutil la popa Ghita otit Iz-
verna, care banT s'ail daft lul Isaru, i, ca sa nu maT supere pa numituld
preotil i da alta data, amt datu adasta adeverinta a mea suptil iscalitura i
pecete ca sa sa creaza.
E5, Mahmutil-Aga, car[cil]-sardaru sudu MehedintY, adeverezil.
823, Iunie 22.
Earti-Aga otit Adacalesi adeverezil, qi amil priimitit bani.
(Pecetea.)

www.dacoromanica.ro
 10 N. IORGA 238

% II. . .1
I
11 ;
Tip sUysystocv Trig gotAucciir; acrn46p,sOot.
'Enstat xxl 6 6sztAric Top 'Appian ESeCY'Ll;OU &top ix6-caz tip apiary e tbv
Iscivxov LIccxp,icav cinb Ntyarivt, xxE, [ti to va etXav 6cOari atoptotv va AOOUV Tip
t
7Cpocacepacylvnv Tvrpdariv exec va OstopiEt &alpaca; sits xpiasco;, Siv ii`A0ev, ..c6v
ply Etc'tvx.ov tbv icpipap,ev to s Tot); 1.tec vcupac iaeo, xat diem" tipxstodc
ktipotK, xat xiltvec goact, xat cinb (13ettcrAcity, etxav to ypdapst tbv 'Anxiety Etch,-
TCOY, Sta vet azsa4 si 6ext'Asv 'too, xai gun scups aiv icpciv Away ilocCob;
atiXwop.sv to napovta, vet !Id; nice co ACV 064 yet gX011 axt, matt t, av Say IXOTI,
that 6tczattivoc; 6 dart; Stec va Soak xotCitc (enoasocctx6v) sEg -thy Esdivxov, 6nop
9,0e Ili Tot); [tciptupag ia4), xat npoap.evev dtpxst6v xatp6v. Aotnbv !tat; arroxpt-
yeas, til often, fj dLAX6.);-, Stec vdc t&sUpt.ol.tsv. &Ito), xai slits
L
TirS EOyevstocr. trig
t. [Peceted i , . , 24 40e6p. 1823.
t ,
dt'xpot cpaot: r.
.1 ) .17 Y.2Anaot5A-Ksgfp.-Ilocciag,
'Aad-Mouxcaptan.
, Tip serrsysauivp dipx. liAaticcifyyd xai tcrnpoc6. Mex., xw )1.(P NcxoAthp Dayo6etvq.),
'CP axpq) 1104s PIXY,
I , .1
stg Tspvi.ct (1).
t
1,
/
r1 t
'

Tip stiyevetctv 'trig &CPTCMCcip,eve4, ipanOvrac sb xcalpt TOO (2).

'EXci6op.sv sb ypdp.ila tins Eva r5ccytctv anb licaoctiatt, atc gXEC va Xocp,6civt
arch bay avepunrov cinb EST) ypOcsta 112' tbv 6norov Opunt cane; Ittnpocresv xpt-

(1) Te sgrutgm prieteneste pe d-ta.

Deoarece si vechilul Armasului Stanciu, care a aerostat judecata cu Stancu Pacmeza
din Negoteni 5i, avand a pune some sec vie in cele patru zile din urma, ca sec se vada
hotarlrea judecata, n'a venit, am adus pe Stancu impreuna cu marturii aici, si sta de
destule zile, si face cheltueli, si dela Fetislam scrisesera Armasului Stanciu ca sa tri-
meata vechilimeaua lui, si pang acum nu s'a aratat; ci acum cu ei trimetem acestea ca
sec ne spuneti de vrea sec vie on ba, deoarece, data nu vine, e silit cadiul sa dea hoget
(marturie) catre Stancu, care a venit cu marturii aici, si asteaptg de vreme destula. Ci
rgspunduti-ne on asa, on altfel, ca sa stim. Asa, si suntem ai d-tale prieteni marl: H[agi].
Abdul-Cherim-Pasa, muhafiz de Ada.
Prea-nobilplui dumisale Clucerului gi ispravnicului de Mehedinti, d.'d. Nicolae Glogo-
veanu, marele meu prieten, la Cerneti, 24 Fevruarie 1823.
(2) Sarutandu-te pe d-ta gi intreband de hatarul d-tale,
Am primit sorisoarea-ti Cu un raves dela Balotesti, ca ai sec iei dela un om de acolo
lei 112; pe care intrebandu-1 inaintea judecg.tii, si a spus ca datoreste acei bani acel

www.dacoromanica.ro
239 DIN LEG //MIDI. NOASTRE CU sAnntr. 11

Tufo, xal erne,/ Etc xpscoattbp.sy aki to ypOcrca aotOv .thy -ivApcorcov, 7037v Exec
cicplicrri sin -thy raw) dcp.,acVgTC &can cirsXi8e, 6p,or.o); xxi tpta 668ca xai !v aXoyoy;
to p,iv Tpta 668ca xal aXoyov xxzdc tb Xi-tecv (?) twv tz "i7cilpsy 6 6atc os Too
nAccytou liXtocrivc, at Si 3x-ceo aysX0occ ctvac sirs HaAatiatc Tdc &cora &Az CWz
p.,i npocr-cayyteg vac cr-caXeol3v etc Boupwap66av, xxi va Undcyouv ciyopaatat vac to
S'CtildiO0UV va 7C0X71006V, xat va So0OGY tip crag to yp. 112, xai to itspccr-
ccyc.4c-

asoorca cirth to V)a, vac Xi61-1 6 gStii kcyceic !lac Otto; elan 1) FLIcexpczacg tag xpf-
aeon. 06-cco, xat srp.s0a
Tics soysystag (lac 14 louviou 1823.
eixpot fpiXoc
X: 'AeSoul- Kul- Ilaa2S,
'ASCc-Mouxacpsiric.
Tile e6yevecyccity dipxovu rcpcl)ny Meyday-KAo.4ip73, xupty NcxoAcitp nayo6dcycp,
Tip oixpcp !lac cpay,
[Pecete.] eln Tcspvgcra. 1

1
IV. St
4

Tie, pArcAlabe Ione, ispravnice, i popo Ghith, da la Glogova, sanatate. IatA

intfadinsulti va scria cu Marina, pang inu dou zile sa -mi scrieV ca ati scosit
20 da mie oca porumbi Mara, ca sa triimicu aril sa lu aradicu, si lard cu
Marinu asteptii raspunsii. Ca, de nu-mT va veni Marinu cu rAspunsii. Ora Ina
2 zile ca ati scosu porumbi, pa urma pacatu vostru sa fie. Ca si eu ma
vol manila si vol robi totil satu, voi prapadi si mosiia stapAnului vostru,
si voT in pamantil nu-mT yeti' scapa. Duel, de yeti arata bucqtele, este prea
bine. Ca, eu ma mire dA vol, ce treaba avetl voT cu porumbi midi, da, nu
vretY sh mi-T arAtaV,' inu vreme ce porumbi eu i-ama cumparatil de la ne-
gutitorti, care voi stip prea bine, si stapanu vostru n'are treaba la el', nici sa
dea, nici sa ia. Apol vol ce capil aveV sh-mi ascundetT marfa mea ce este

om, ci are s5, lase pentru amanetul lui opt vaci, asemenea pi trei boi pi un cal, si cei
trei boi pi calul dup5, spusa for i-a luat vatahul plaiului Clopani, iar cele opt vaci sunt
la Balotepti; care vite toate mi-au oranduit a se trimete la Varciorova, pi sa vie cum-
paratori sa le precueasca, sa le cumpere, si s5, se dea raialei tale cei 112 lei, pi ce va
mai prisosi din vite, sa le iea raiaua noastra de aici; astfel e hotarirea judecatii. Aga,
pi suntem
ai d-tale marl prieteni:
Hagi-Abdal-Cherim-Papa,
f
Ada-Muhafiz.
, .
,
Prea-nobilului boier fostului Mare Clucer, dumisale Nicolae Glogoveanu,
marele nostru prieten,
la Cerneti.

www.dacoromanica.ro
12 N. IORGA 240

cumparata de la negutitorT? Ca eii sAnguril amu trimisu pit post[elni]c[ulu] Gri-

gorie dA au batut5 porumbi si i-air bagat5 inu gropi ca sa nu mai is Pazvagiia,
fiinda, ereamit invrAjbiti atuncea, si vol acum nu vreti sit -T arAtati. Numal,
cum5 zic5, panA la soroculu ce va zic5 da nu va veni Marino cu raspuns5
ca ati gasitu porumbi, rein va sa fie da satu vostru si clA voT si da acare-
turile vostre i ale stApAnului vostru. i pacatu vostru va fi.
1807, Mart 6.
Ragepti-Pasa otu Rusava (?). .

(Pecete.)

V.

Cu prietiniiasch dragoste, cinstite (?) Clucera.

Fiindu -ca Post[elni]c[ulil] lonitA Grecescu este si dum. uncle dine eel mai de
aproape alit casi nostre, voesc5 a-16 ajutora dupA slujba cu care s'ail aratatti,
mai vartos5 fiindu si ciracti alit dumitale, si datorie te face ca slat zilele
dumitale, pang a nu seri di, a nu sit' isterisi de bund ajutoruhl dumitale, cu
care 1 -al cunoscutil si mai nainte. Pentru care poftescii dragoste dumitale
ca dine treT plasi ce santil inu prejurulti casAlor5, unde are sa sa folosascA,
si -1 oranduesti zapciti, cumil si la alte huzmeturi ce von trece dumitale
prim manA. Deosabitil to poftescii ca sit aiba bunti ajutorultsi dumitale si la
analogu ce-i face Tudor(' inu diiastimA de doaa hint si cinci zile vAtafil.
Pentru care ma veT indatora. i santil alit dumitale buna prietinu
814, Fey. 22.
. ' RAgepii (?).
(Pecete.)
Dumisale cinstitulul (?) Clucerii Nicolae Glogoveanu, ispravnic5 otti Budd
Meh[e]d[in]t, cu prieteneasca dragoste.

-4
VI.

Cu prieteniasca si dorita dragoste, dum[ita]le, arhonii Vornice.

Cu aciasta prietenia,sca scrisoare numal si numal ca eu si cercetezi sana-
tatia si petreceria dumitale, ca, deplinu si inu bunA stare aflandu-te, sa ma
bucurti. Vol sti dumneata ca si eu ma aflu sanatosu si Intl bung stare. Mi-ati
parutil raft dice Inca anulti trecutil pe mine mail orAnduitii cu oste la
Moldova, de spre partia pria-innAltatului Iusufil-Pala, si de aceia n'a[mti] pututtl
sa yid la Tara Munteniasca, si n'amu pututii sa va flit de aparare satelor5
dumitale. Alit doilia, te poftescil pe dumneata pentru seraculti acesta de Mate!,

www.dacoromanica.ro
241 DIN LEGATOR]. NOASTRE CU SARBII. 13

griu pui infra scutelnici dumitale la curtia de la Glogova, si forte ma vet

indatori, fiindu all dumitale doritil preitenti.
Sali-Aga Bercovita, SerdarY.
(Pecete.)
Cinstitti si all need bunil i doritti prietini, dumnealuT Vorniculti Nicolae
Glogovianu, cu prietiniasca dragoste.

VII.
.

Cinstite dumnealul coconu Costaiche Glogoveanu la Craiova.

Rimnicu-Vilcea, 1849, Iunie 13.
Ieti, ca cel doritoril si ca cell ce dorescil afla totdeuna cumu petrecu
aT rale prietenT, printr'aaasta ma infatisazil catre dum. cu sarutarT de miini.
Asemenea si dumneael. cocoani Elenchi sarutil miinele, dorindti afla pentru
dumv. cumil va aflatT intru sanatate.
FiuluT dum., dumisale coconu Alecsandru, ii triimitli multi sanatate, cumil
si asemenea coconului Nicu cel mic, asemenea si coconiti Elenchi si coco-
nitT Catinchi multi sanatate, curnti si asemenea si fetiti, coconiti dumv. cea
mica. D-lui coconu Costica, fratele cocoani, II triimitT multa sanatate. Madami
Nemtoichi, dadaca, coconilorti dum., multa sanatate IT triimetT, si la toti aT
casii dum. le triimetT multi sanatate, asteptindii cinst. raspunsu dumv. ca
si aflu cumil vi aflatT. Sint al dumv. plecat prieten.
Ali-Aga, bimbasa de calareti.
Dumnei cocoani ZincI[T] Brailoaici ii sarutti miinile. Ieu amu vorbitil cu
cocoana Ca., fiica dum., in PitestY: sa afla sanatoasa. Dumneai batrini muma
cocoani Elenchi, cocoana Catinca, ii sarutil miinile.
Cinstit dum[nea]luI coconu Costaiche Glogoveanu cu respect la Craiova.

VIII.

Sudil Mehedinti, icreli (sic).

Acestil Ioanii Vladaselti all Vanji prim insalaaune ail fostil inchinatil eu
apostati greet si arnauti, si, cunoscindil viclesugu lore, au venitil de buna
voi sa da s'au cerutil ertaaune, care dupa, porunca s'ail si datu, si acumil
merge la casa sa, sa-si caute da mune& si treaba sa; ci da catre nimenl su-
parare sa nu alba pentru vina ca atl fort panduril. ; I

. 821, Avgt.
loan Poroineanu Med[e]1[ni]6[e]ril.
(Iscalitura turceasca i pecete.)

www.dacoromanica.ro
14 N. IOROA I 42

i pentru Gheorghe Gogoloiu, pentru loan Carapancea ot Carpen.

(821, Avgt 28).
Pentru Dumitru Ciotu ot Bucura (821 Avgt. 23).
Pentru Palm Urniac ot Bucura (23 August 1821).
. Pentru Serban Buciu ot Cioroboreni (821, Avgt. 27).
Pentru Vasile sin loan Casapu de acolo (19 Septembre; ibid.).
Pentru Marina Nanciu de acolo (aceeas data).
Pentru un Stan Cura lea ot Bucura, fost rain; este firman pentru ei (iscali-
tura greaca; pecete; 1821, Iunie 10). KCOGTOOTNO; Eap.oupximw.
Si pentru Iona Rascracea, de acolo (10 Iunie 1821). ,
14

IX.

Cu prieteneasca dragoste dostomil (sic) boere.

Pentru Ianasti Oobanu de la satu da la Bocetti, ce 1 -amts await la capre,
at ramasti Bator! tI. 40, si, neaN audit bani, este inchisit la puscariia dumv.; ci,
findu-ca, vine muerea lui planganda la mine, si omit posit sorocil sa-mi pla-
teasca bani inu doo saptarnanT, de aceia poftescil pe dum. ca sa-T daT drumu
da la puscarie dupa, acesta ravasit alit meta, a sa duce sit -mI faca ban!. i veT
opri acestil ravasil inU lout luI. $i sands
alit dumitale bung prietenti It

Mahmet k -Aga Tabacu.

823, Dechv. 16.
(Dela MehmetiI -Aga Tabacti sii slabazi IanosT. No. 9.)

Acte sarbesti.
(Traducers Malta de d-1 D. Svilocosici, Consul general al Serbiei
la Bucuresti.)
I. Multe salutari Domnului meu, Mustafa-Aga besli-Agasi, la multi ani !
1823, Iulie 31, Fetislam.
Uite, frate, sail spun in privinta acelui om care s'a turcit aici. El are aici
cateva capete de vite ; sa le dai sa le dual, la ispravnic acest pandur care
va aduce aceasta scrisoare, si scrisoarea begului. Iar in privinta tailor ce
are sit dea lui Ibis Calfa, Felah-begul, i-a platit lui Ibis Calfa Tabaco si i-a
luat caii, si acel catana Giamuz i-a dus, si acum trebuesc luati dela acela, si
sa mi-i trimiteti aici.
Raman al vostru frate .
1
Emin-Aga,' Voev'od al Fetislamului.

www.dacoromanica.ro
243 DIN LEGATURILE NOASTRE CU SARBIL 15

Malt respectatilor prieteni i vecini, ispravnicului Nicolae Glogoveanu si

domnului Obedeanu, cinstitii mei prieteni din Cerneti.
II. Am primit cele trei scrisori, doua dela begul, din Bucuresti, si una dela
d-ta, i am inteles totul pe rand ce-mi aratati, in ce privete pe acei Turci
ai nostri, cari tree in Valahia si nu dau pe la ispravnicie ca sa li se isca-
leasca techerelele, i mai departe fac neorandueli prin Valahia.
Deci, prietene, sa tii: de sate on voiu da cuiva tescherea sa mearga in
Valahia dupe treburi, totdeauna it voiu stated sa mearga la Ispravnicie, ca
acolo sa li se iscaleasca, in teclierea prin ce sate are sa mearga si le voiu
porunci ca nimanui sa nu faca vreun neajuns. Caci iti spun i tie ca, cum
nu doresc sa li se faca for rau, aa nu vreau nici ei sa faca altora, si nici
prin vecinatate.
Iar d-ta, prietene, cand ti se va plange vreun om ca vreun Turc de-ai mei
i-a facut vreun neajuns, d-ta cheama-1 la Ispravnicie i-I intreaba sa spuie
care Turc i-a facut neajuns, i-mi scrie numai decal: si apoi vei auzi si d-ta
atunci cum 1-am pedepsit. Dar to rog cerceteaza, bine care e Turcul care
s'a facut vinovat, ca sa nu cad in pacat pedepsind vreun nevinovat.
De aceea eu pe viitor nu voiu mai da nimanui tescherea sa mearga in
Valahia, decat pentru cateva zile, ca sa-mi vie dela d-ta tire de cum se
poarta acela pe acolo. Caci, prietene, dela not i pana in Rumelia, in tot lungul
Dunarii, mereu tree feluriti Turci de cumpara, care Mina, care unt, care
vite de macelarie, i, ca sa nu fie din alta parte, d-ta cerceteaza bine cum
i de unde este fiecare, i apoi vei auzi de dansul. Caci, sa ma crezi, nu
mi-ar placea ca in vecinatate sa se faca rele i neajunsuri.
Imi mai scrii apoi de nite oameni dela d-tra ca au fugit in partea noastra.
Eu despre acesti oameni nu tiu nimica, nici habar nu am. Dar, cum vazuiu
ce-mi scrii d-ta, am trimis un om la Fetislam, sa vaza ce este cu acesti
oameni, i, de indata ce voiu avea stire despre ei, iti voiu scrie. Pana acum
insa n'am aflat nimic de ei, nici nu mi-a pomenit altcineva de ei.
Cu aceasta raman, dorindu-va sanatate,
Hagi-Abdul` Cherim Para, in Ada muhafiz.

www.dacoromanica.ro
 ...._:,_
Anatole Academiei Romane. L. B
Tom. XXXIV.- Desbaterile Academiei in 1911-1912 4 -a
XXX/ Vi -Mon Mile Sectiunii Istorice . . . . . . . . . . . 20.-
Breasla Blanarilor din Botosani, Catastihul si actele ei, de N. Iorga -,50
Pagini din istoria culturala : I. Privilegiul din 1815 al Targului-
,- Frumos. - II. Din vieata mosnenilor vieri ai tinutului Sacuie-
nilor, de N. Iorga 1.-

-
Insemnatatea Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti in istoria
renasterii Romaniei, de Dimitrie A. Sturdza:
- VI. Anul 1858. Adunarea electiva din Iasi . . . . . . .
VII. Anul 1858 Caimacamia din Valahia a domnilor
Emanoil Baleanu, loan Manu si Joan A. Filipescu si influenta
precumpanitoare a Adunarii Elective din Iasi asupra Aduna-
rii Elective din Bucuresti . .
. . . . . . . . 1,60
Turburari revolutionare in Tara-Romaneasca intre anii 1840-1843,
de loan C. Pilitti 1.-
Contributii la istoria bisericii noastre : I. Despre Manastirea
Neamtului. - II. Balinesti, de N. Iorga . .
0 scrisoare din 1679 a Mitropolitului Dosofteiu, de I. Bogdan
. . . ..... . -,40
-,50

ii
vara anului 1911, de Vasile Parvan .. .... .
Cetatea Ulmetum. Descoperirile primei campanii de sapaturi din
. . . .
Insemnatatea europeana a realizarii definitive a dorintelor rostite
5.-
g de Divanurile ad-hoc in 7/19 si 9/21 Octomvrie 1857, de Diva-
trie A. Sturdza, I -,40
......
,

-
--
-s-- II
III. . . . . .. .. . .
Nicolae Kretzulescu, 1812-1900-1912, de A. D. Xenopol .
. . . . .
-,80
-,70
-,20
Gheorghe Asachi ca tipograf si editor
- de N.. lorga
-
............. dupa Catalogul lui -din
. .

-.
.

-,60
1847,

Paris, de N. Iorga .
.

. . ............-
. ., . . . .
Politica Austriei fata de Unire. - I. Inainte de Conferintele din
Un ofiter roman in oastea lui Carol al XII-lea. Cateva note,
-,30
de N. Iorga -,20
Autoritatea faptului indeplinit executat in 1866 de cei indreptatiti,
de D. A. Sturdza . . . . . .

Nota despre un studiu al d-lui Millet, de I. Kalinderu . .

. ......... . .
2-
-,20
Insemnatatea tinuturilor de peste Prut pentru istoria Romanilor
si pentru folclorul romanesc, de N. Iorga -,20
Norma ponderala dela Perinthus, de M. C. Sutzu . . . . . -,20
Un manifest romanesc tiparit cu litere latine al Imparatului
Leopold I din anul 1701, de I. Ursu . . . . ..... -,30
veacul XVII, de Dr. Silvia Dragomir . .......
Contributii privitoare la relatiile Bisericii romfinesti cu Rusia in
2.-
. ..........
.

Memoriu despre documentele cartografice privitoare la rasboiul

din 1787 -1791, de N. Doran . . .
. XXXV.-Desbaterile Academiei in 1912- -1913
XXX V.-Memoriite Sectiunii Istorice. . . . . . .
. .. ..... ..
. .
.
. .

. . .
. 1,20
5.-
8.-
in Moldova, de N. Iorga ..... .
Plangerea lui loan Sandu Sturza Voda impotriva suditilor straini
.
Din tinuturile pierdute. Boieri si razesi in Bucovina si Basa-
. -,20
rabia in eele dintai decenii dupa anexare, de N. Iorga . . . . 1.-
Cateva stiri noun privitoare la Istoria Romanilor, de N. Iorga . -,30
Notele unui istoric cu privire la evenimentele.din Balcani, de N.
lorga -,50
Dona plangeri ale episcopului de Ramnic Galaction, de N. Iorga. -,20
Versuri nona ale lui Iemichita Vacarescu, de N. Iorga
Barbu Stirbei ca educator, de N. lorga . . ........
Insemnatatea lucrarilor Comisiunii europene dela gurile Dunarei,
-,20
-,20
1856 la 1912, de Dimitrie A. Sturdza. I, 1856 la 1866 -,30
II. 1866-1905 -,50
,..
- III. 1894.-1919 . 1.-
.Patraldrul lui A lexandru eel Bun : Cel dintaiu chip de Domn ro-
man, de N. Iorga -,30
Ucraina moldoveneasca, de N. Iorga -,30
Monete inedite din orasele noastre pontice, de M. C. Sutzu . . . -,50
Conditiunile de politica generals in can s'au intemeiat bisericile
romfinesti in veacurile XIV-XV, de N. Iorga . . . . . . -,30
N. Iorga ..... .
Dona traditii istorice in Balcani : a Italiei si a Romanilor, de
. . .
. . ...... . -,20
Bataliile dela Gwozdziec si Obertyn (1531), de I. Ursu
Descoperiri noua in Scythia minor, de V. Parvan
Ideile de legi si de prevedere, de A. D. Xenopol . . .
...... . -,50
2.-
-,20
Principele ardelean Acatiu Barcsai si Mitropolitul Sava Brancovici.
de Dr. loan Lupo.? www.dacoromanica.ro -,30
 Ana lele Academiei Romfute. .. L. P.
Tom. XXXVI.-Desbaterile Academiei in 1913-1914
XXX VI- Mentor file Sectiunii IstOrice. . . . .
Armenii si Romanii: 0 paralela istorica, de N. Iorga
5.-
20.-
-,40
. . .......
Stiri noun din Dacia Malvensis, de Vasile. Parvan . . . . . . 1.-
Privilegiul lui Mohammed al II-lea pentru Pera (1-iu lunie 1453),
de N. Iorga -,50
Castrul dela Poiana si drumul roman prin Moldova de jos, 'de
Vasile Parma 1.-
romascani, de N. Iorga . .....
Ostai dela Prut cu un nou act dela Alexandra eel Bun.- Razesi
.
Ceva despre Episcopal maramarasan Iosif Stoica.-Cateva frag-
. . -,40
.
. . . . . .
7-

mente de vechi Cazanii romanesti, de N. lorga -,50

Istoria Evreilor in terile noastre, de N. Iorga . . . -,40 . .

Vasile Lupu ea urmator al Imparatilor de rasarit in tutelarea pa-

triarhiei de Constantinopole si a Bisericii ortodoxe, de N. lorga. -,40
Clopotul daruit de Caragheorglie,,intemeietorul Serbiei, bisericii
satului Topola (1811), de N. Iorga . . .

Cetatea Ulmetum, II 1. Descoperirile campaniei a doua si a treia de

-,20 . ..... .

sapaturi din anii 1912 si 1913, de Vasile Peirvan . . . . . 3.-

Cetatea Ulmetum, II 2. Descoperirile campaniei a doua si a treia de
-sapaturi din anii 1912 si 1913, de Vasile Pdrran . . . . . . 2--
. .. . ...
Dela Cetatea Tropaeum-Adamelisi: Basilica-eisterna. Stadia arheo-
logic, de G. Marna . . . ..
Dona inscriptii noua gasite la Mantistirea Bistrita (Neamt), de
. . 1 . .

N. lorga . . . -,20
Muntele Athos in legatura cu terile noastre, de N. Iorga . . . . 1.-
_ Din influentele politicei europene asupra Istoriei noastre (:Noise
Voda, 1529 Martie-1530 August), de I. Ursa . . -,20 .

. . . .....
Steagul lui blihnea Voda Radul in rhuzeul istoric din Belgrad,
\ de N. brim, . . -,50
......
. . .
. . . . . . .

Exploratiuni austriace pe Dunare la sfarsitul veacului al XVIII-lea,

de N. Docan .... .. . . . . . . . . . 2.-
Contributii documentare.. la Istoria Olteniei in veacul al XIX-lea,
de N. lorga. . . -,20
Nifon II, Patriarhul Constantinopolului, de Diaconal Dr. Nie. M.
Popescu . -,80
. .......
. . .
Renegati in trecutul terilor noastre si al neamului romane-sc, de
N. forget . . . . . . -,20
. . . . . .

Sedinta Academiei Romane dela 1 Main 1914, de D. A. Sturdza -,60

Fundatiuni religioase ale Domnilor Romani in Orient, de N. lorga. -,20
Fundatiunile Domnilor Romani in Epir, de N. Iorga -
- . . .
Lin act romanesc privitor la incepatorul culturii bulgare Dr. Ve-
ron, de N. Iorga
0 harta a Terii Romanesti din c. 1780 si un geograf dobrogean,
-,30
-,20
.

de N. Iorga .
Noua documente basarabene, de N. lorga . .
Situatiunea internationala a Principatului Terii-Romanesti in
-,50
-,20 . ...... .
vremea lui Serban Cantacuzino 1678-1688), de loan Radonie. -,30
Corespondenta Domnilor si Boierilor romani cu Metternich si cu
Gentz intro anii 1812-1828, de loan C. Filial: -,50 ... .. . "

. .........
.

Stalpul lui Mihail]. Racovita Vv, in Bucovina, de Teodor V. Ste-

fanelli . . . . . . -,50
Venetia in Marea Neagra, I : Dobrotici, de N. Iorga -,40 . . . .
Venetia in Mares Neagra, II: Legaturi eu.Turcii si cu crestinii
4.
din Balcani dela lupta dela Cosovo pans la cea dela Nicopole
(1389 -96). de N. Iorga . -,50
Tom. XXXVII. -, Desbaterile Academiei in 1914 -1915 . . . (Sub preset).
z .XXXVII.;- lentortile Sectiunii Istorice. . . . . . (Sub preset). . . ..-
Venetia in Mares Neagra. III: Originea legaturilor cu Stefan eel
Mare si medial politic al desvoltarii lor, de N. lorga . . -,80
Iorga . . . . . .....
Pilda bunilor Domni din trecut rata do scoala romaneasca, de N.
. . .
Scrisori inedite ale lui Tudor Vladimirescu, de N. Iorga . . . .
....... ... . 1,50
1,50
Activitatea culturala a lui Constantin Voda 'Brlincoveanu si sco-
-,20
purile Academiei Romane de N. Iorga
Opera de istoric a Regelui Carol, de N. lorga. .
Neamul Agarici, Razesi falciieni si vaslueni, de N. Iorga . . . .
. ..... . -,20
-,20
Imperialismul austriac si eel rus in desvoltarea paralela, de N.
lorga ---,30

www.dacoromanica.ro
last. de Arte Ciratice rCARnt_ t-tt..)tiL> S.sor, I. it. kasi.ies,.,