NewsInfo1000

Sri la coninut Acas About

Club of Rome (Clubul de la Roma) (COR)

Posted on septembrie 13, 2013 by searchnewsglobal

- Denumirea sa nu are nimic comun cu oraul Roma, Vaticanul, sau Biserica catolic. Ovin Demaris a calificat preocuprile acestei organizaii secrete drept oafacere murdar (Dirty Business), n spatele su stau Comitetul celor 300 (Clubul fiind considerat ca unul din instrumentele de lucru cele mai puternice ale acestuia)Black Nobility (n acest sens, unii atribuie ideea Clubului reginei luliana a Olandei) , Marshall Fund (vom reveni asupra lui) i clanul Rockefeller care a i donat, dealtfel, Clubului terenul unde-i are sediul general (Bellago, Italia). - n fondarea sa n 1968, un rol major i se acord lui Aurelio Peccei, cel mai vechi preedinte al concernului Fiat (un multi-conglomerat gigantic, aflat n mna Comitetului celor 300), n care Black Nobility deine cote importante din aciuni i profit (Ex. Agnellis i alii). Spre a-i realiza misiunea Peccei a absolvit cursurile la Tavistock Institute (considerat mama institutelor de splat creierul din lume, fondat cu sprijinul lordului Bertrand Russel, fratele lui Aldous Huxley, Kurt Levin i Eric Trist), sub bagheta vestitului general maior John Rawlings Rees. Urmtorul pas n finisarea cunotinelor sale 1-a reprezentat cartierul general al NATO de unde Peccei a selecionat oameni de prim mn; n-au lipsit, desigur, nici conexiunile cu celelalte organizaii ale iluminailor, Bilderberg, Trilaterala etc.

1|Page

Componena Clubului este identic cu a unui grup internaional aparinnd Establishment-ului, cu membri din 25 de ri, nglobnd ntre 50 i 100 de persoane.Eisunt oameni de tiin, educatori, economiti, industriai etc., cu funcii n guverne naionale, sau asimilai deja de guvernul internaional (international civil servants), muli dintre ei fiind membri ai CFR i ai familiei Rockefeller. Obiectivele Clubului din Roma sunt de-a dreptul terifiante, ntre ele nscriindu-se: - Unificarea lumii i constituirea unui Guvern Mondial format dintr-o elit (n.a. mason) care va aciona asupra unui numr de 10 regiuni administrative (numite astfel n cadrul unui raport al clubului, datat din 1973) care se afl n stare de flux (adic cu granie deplasabile, ceea ce are ca efect conflicte etnice i rzboaie aductoare de bani bancherilor internaionali ce finaneaz confruntrile i vnd armamentul prilor beligerante i, n al doilea rnd, contribuie substanial la reducerea populaiei; n sfrit, introduce n capul oamenilor ideea c naionalismul i patriotismul sunt cauza tuturor relelor, inclusiv a rzboaielor, fcndu-i tot mai api s renune la suveranitatea naional i s accepte noua ordine i guvernul mondial, aductoare de pace!), n 1973 se chemau regate (Kingsdoms), denumire ce ulterior a disprut, revenindu-se la regiuni. In teribila lucrare a lui Gary Kah, este redat harta lumii cu cele 10 regiuni concepute de Clubul de la Roma, n cadrul crora Rusia poart numrul 5, avnd nglobate ntre noile ei fruntarii Romnia i toate celelalte ri ex-socialiste satelite. - Funcionnd ca gigantica socialist-iluminist Think-Tank i beneficiind de activitatea unora dintre cei mai buni cercettori din lume, Clubul de la Roma i propune s realizeze o contiin global cu o biseric unic ntr-o comunitate global, n care fiecare individ s-i dea seama c: unitatea de baz a cooperrii umane i a supravieuirii s-a mutai de la nivel naional la nivel global (scrie Comitetul executiv al Clubului la pag. 147 a lucrrii sale, Mankind at trie Turning Point Omenirea la rscruce-).Din aceeai surs aflm de asemenea, c elul final este schimbarea fundamental n distribuirea averii i venitului, deoarece distribuirea averii i a venitului nu se va mai face pe baza liberului schimb, cnd productorul i vinde munca i produsele la preul pieii i este pltit dup ct valoreaz oferta lui pe piaa liber, noua ordine mondial prevede ca omul s fie sclavul total i perpetuu al guvernului mondial care-i cere maximum de efort i, n schimb, l hrnete, l mbrac, l cazeaz, ct vreme este productor, dup care urmeaz euthanasia, (adic suprimarea lui blnd) (n.a. dnd naionalismul n mna aa-ziselor partide extremiste, n realitate creaii ale regimurilor comuniste repomdate i socializate, la comanda mondialitilor, n snul populaiei apar repulsie i reticen pentru aceste valori, acestea aruncndu-o imediat, sau cndva, n braele mondialitilor). - Noua religie, cu elemente satanice i oculte, va fi cea a erei noi (New age) n care se vorbete de noosfer, adic intelectul colectiv; noosfera poate fi gsit n scrierile oculte ale lui Pierre Theilhard de Chardin, care se pare c au influenat foarte mult religia erei noi(1103), - Un scop important i nedisimulat urmrete s frneze dezvoltarea industrial i cercetarea tiinific, n special n SUA, distrugnd-o n economie i agricultur, n acest sens, la conferina Clubului, din 1980 (imediat dup victoria n alegeri a lui Reagan, preedinte nemason i neagreat de mondialiti), la Washington DC, plecndu-se de la cartea lui Sir Bertrand Russel (The Impact of Science on Society, sau n romnete Impactul tiinei cu societatea) s-a formulat un plan concret de control al activitilor internaionale ale SUA. - La aceeai conferin s-a mai discutat anularea politicii conservatoare a lui Reagan, prin radicalizarea (socializarea) partidului democrat; n acest sens, la aceeai ntlnire a fost prezent Anthony Wedgewood Benn, eful socialitilor britanici, un strateg al Fabian- Society i un adept al rzboiului ntre clase (n.a. n formularea cunoscut nou ca lupta de clas). O lun mai trziu, tot n Washington, s-au ntlnit aceiai oameni, la care s-au adugat invitaii, ajungndu-se la 2.000 de participani, avnd i persoane venite din partea grupului Heritage-Foundation (finanat de magnatul berii, Joseph Coors). Aceast fundaie a avut ca protagoniti pe ir Peters Vickers i Alfred Milner (membri ai mesei
2|Page

rotunde), Willy Brandt (evreu sefard, alias Herbert Ernst Karl Frahm, unul dintre cei mai importani oameni de contact ai KGB-ului n Europa, descendent al unei familii de evrei sefarzi din Lubeck), Olof Palme (cu antecedente de productor porno, dar membru al Comitetului celor 300), Franois Mitterand (i el membru al Comitetului celor 300), Philip Agee (ex-agent CIA i membru al aceluiai comitet), Bettino Craxi (eful socialitilor italieni, arestat de civa ani pentru corupie, legturi cu mafia i loja P2), Michael Harrington (de la Institutul de studii social-democratice din Washington), necunoscutul la acea vreme, Felipe Gonzales (devenit ulterior primul-ministru al Spaniei i eful socialitilor spanioli), Jerry Rifkin (evreu, ministru de Externe al Angliei, n guvernul conservator ce 1-a precedat pe Tonny Blaire, actualul prim-ministru laburist), Gar Apelrovich (reprezentnd cel mai mare institut de studii socialiste din SUA Institute for Policy Studies), socialistul american Ron Dellums (din California), Gloria Steinham (organizatoarea Micrii libertii femeilor din SUA, vizitat n urm cu ani de zile de comunista evreic Kollontay, agent sionist i a Comminternului). Remarcabil este c reprezentanii Internaionalei socialiste, ca Brandt, Palme i Benn, aveau ntlniri zilnice cu reprezentanii lui State Departament (Cyrus Vance, Henry Kissinger), la o adunare ce s-a autodenumit nmormntarea Statelor Unite (n.a. n capitala SUA, 2.000 de complotiti internaionali, de coniven cu trdtori din Establishment, conlucrau la ruinarea Americii, sub ochii binevoitori ai serviciilor secrete americane!! Dovad peremptorie a formidabilei infiltrri a iluminailor!!). La adunarea urmtoare, din Lucatti (Veneia), delegatul Michael Harrington (prezent i la Washington) l cita astfel pe Willy Brandt: Willy Brandt dorete prbuirea sistemului social n Europa, ceea ce va antrena dup sine acelai lucru n SUA. Prin activitatea iluminailor, SUA este oricum din punct de vedere social distrus, cu un moral i un spirit al esteticii degradate, ntr-un cuvnt, n decdere; trebuie dat numai lovitura de graie, n planul Clubului de la Roma intrau chiar de atunci msuri de destabilizare financiar a SUA: dobnzi variabile, dobnzi ridicate pentru mprumuturile contractate de Guvernul American la FED (Federal Reserve Bank); s-au mai propus, n acelai scop al destabilizrii sociale, stimularea i declanarea conflictelor (pn la rzboaie civile) rasiale i ntre clase (n.a. -luptele de strad devastatoare din California din urm cu civa ani se plaseaz, cu siguran, ntre aceste acte de provocare i nscenare). - Depopularea marilor orae (n special din cele supraindustrializate din America de Nord) i dislocarea populaiei n zonele agricole, viznd scderea forei de munc oferit i necesare industriei. - Un aspect terifiant n activitatea Clubului este programul de asanare rasial (Rassensanieraufsprogramm), cuplat cu reducerea la circa 2,5 miliarde de oameni a populaiei globului, ceea ce va permite prezervarea unei elite i a unei mase de executani educate n spiritul noii ordini (n.a. inutil de relevat caracterul rasist i fascist al acestor teze). In acest scop, mas media trebuie s ntrein isteria suprapopulaiei pmntului, ca i a crizei energetice (n.a. prezentat, fals, ca insurmontabil), pentru a justifica necesitatea msurilor, punitive i asasine, recomandate de acest club, n acest sens, Aurelio Peccei, fondatorul Clubului se exprim foarte clar la adunarea COR din martie 1982 de la Paris: Oamenii sunt ca insectele, se reproduc prea mult. Timpul este propice ca, ntregul concept al naiunilor care conduce ctre cultura mondial, s fie pus n discuie. Credina cretin formeaz oameni mndri i o societate de vnztori care nu produc altceva dect o cultur moart, muzic clasic i muni de hrtie. Imaginea COR este de oameni tot mai puini, consumnd tot mai puin i crora le sunt necesare tot mai puine lucruri, indiferent n ce anume situaie sunt .(n.a. indiferent de situaia social i de nevoile fiecruia). La subcapitolul dedicat scopurilor Masoneriei, vom da detalii asupra metodelor recomandate pentru reducerea consumatorilor inutili, spre beneficiul acelui 5%, constituit din elita profitoare. Oricum, pentru vremurile contemporane, campionii reetelor de eutanasie n discuiile i conferinele masonice pe aceast tem au fost i vor fi membri COR. Credibilitatea lor nu mai este contestat de nimeni, de cnd, n palmaresul lor i-au nscris: nlturarea lui Nixon (folosind organele lor de oc din pres, ce le aparin, Washington Post i New York Times), eficiena n nceputul erodrii Japoniei (prin societatea deschis de Rockefeller Japan Geselschaft i Suntory Stiftung, prin mijloacele indirecte cu sorginte din vremea generalului Douglas Mc Arthur, cum ar fi ndoctrinarea cu idealuri socialiste i democratice), schimbri culturale (n detrimentul tradiionalului), aciunile conduse de doi absolveni ai lui Tavistock institute i fanatici ai
3|Page

COR, Danieli Bell i Daniel Yankelovich, rspndirea Church of SatanT, consumul de droguri, sexul excesiv i tolerarea pn la apologie a homosexualitii). Cel mai convingtor argument amintit deja este ns cel rezumac in rndurile ce urmeaz(1158>: Despre COR s-a turnat n urm cu civa ani unfilm cvasidocumentar, interzis spre difuzare i din care s-au mai pstrat vreo 5 copii (videocasete). Acest film, The Club of Rome descrie explicit efectele criminale ale msurilor recomandate de grupul ce st n spatele acestui club. Toate persoanele, ncepnd cu cei prezeni la munca de filmare sau avnd vreo conexiune oarecare cu producerea acestui film (inclusiv personalul necalificat, de serviciu, al studioului de filmare) au fost dup ncercarea de a-1 da publicitii omori pn la unul. n tlmcne romneasc: Noi nu doar vorbim, ci i facem. Cu toat sinceritatea, i dinmodesta noastr convingere, i credem, din toat inima! n final, o list incomplet a membrilor clubului n care, n afar ar europeanul (decedat) Willy Brandt, figureaz, probabil cu un anumit tlc, numai americani:William Whispinger (Asociaia Internaional a mainitilor), ir Peter Vickers Hali, Stuart Butler i Steven Hessler (toi trei de la Heritage Fondation), Lane Kirkland (preedinte AFL-CIO), Irwin Suall (MI6), Roy Maras Cohn (ex-consilier al lui Mc Carthy), Henry Kissinger, Richard Falk (Princetown University), Douglas Frazier (Asociaia productorilor de automobile), Max Fisher (United Brands Fruits Company), Averill Harrimann (intim al familiei Rockefeller), Jean Kirkpatrick (ex-ambasador al SUA la ONU), Elmo Zumwalt (Admirai, US-Nav\ , Michael Novak (American Entreprise Institute), Cyrus Vance (ex-secretar de stat), April Glaspie (ex-ambasador n Irak), Milton Friedman (economis: Paul Volcker (FRB), Gerald Ford (ex-preedinte SUA), Charles Percy (senator), Raymond Matthuis (senator), Michael Harrington (membru al Fabian Society de culoare socialist), Samuel Huntington (eful planului de distrugere a naiunilor), Clairborne Pell (senator), Patrick Leahy (senator). http://bucovinaprofunda.wordpress.com/2010/12/16/club-of-rome-clubul-de-la-roma-cor-florinmatrescu-holocaustul-rosu/

ORDINUL ILUMINAILOR
Dei acest ordin a fost nfiinat de un neevreu, a devenit un instrument al evreilor, finanat i manipulat de bancherii francmasoni evrei. Acest ordin a fost fondat la l mai n anul 1776 de ctre Adam Weishaupt (1748- 1830), fiind nsrcinat s creeze i s organizeze acest ordin de ctre evreul bancher Rotschild. Adam Weishaupt n-a fost evreu dar a
4|Page

lucrat pentru interesele generale ale iudaismului, motiv pentru care unii cercettori 1-au socotit chiar c este evreu (Taguieff, p.l20). Ralph Emmerson (1803-1882) scrie c Adam Weishaupt a fondat Iluminismul cu scopul de a distruge integral cretinismul. Adam Weishaupt a fost profesor universitar la Ingelstadt pn n anul 1770, dat dup care timp de ase ani a conceput un plan mondialist a crei realizare trebuia s se mplineasc prin intermediul revoluiilor pe care iluminaii nu numai c trebuiau s le declaneze cii s le dirijeze n secret. Paul Naudon, n Istoria francmasonerie din Italia scrie: Iluminismul a aprut n afara francmasoneriei dar s-a infiltrat n loje. Serge Hutin scrie c Weishaupt era un tnr de 28 de ani student la drept Canonic i c Ordinul Iluminailor a aprut mai nti ca societate de nvmnt a unui institut de educaie social i tiinific, a unui grup de ntr-ajutorare i solidaritate. Serge Hutin numete aceast societate secret i paramasonic. i istoricii romni ai francmasoneriei, folosesc aceast sintagm: ordinul paramasonic al iluminailor. Ca o mostr a falsificrii adevrului i a discreditrii istoricilor care nu scriu pe placul evreilor, prezint un citat n formularea istoricului, filosofului i celebrului politolog francez Pierre-Andre Taguieff, din lucrarea sa Iluminaii. Demagogul conspiraionist american Gerald B. Winrod, ntr-un pamflet publicat n 1935 i inirulat Adam Wieshaupt; A Human Devil, afirm de pild c din 39 de nali conductori ai Ordinului Iluminati 17 erau evrei, iar Karl Marx (), i-a inspirat nvturile din Adam Weishaupt. i, referitor la activitatea politic a vremii sale, el ajunge uor la concluzia nu doar c Iluminaii erau evrei, dar i c, n mod similar, dictatura instalat la Moscova era evreiasc (Winrod, p.45,47), (apud Tagueiff, p.l 19). Lady Oucenborough, n The Occult Theocrasy, scria n 1933 c Iluminai nu sunt dect un tentacul al masoneriei caracatie care sufoc lumea (p. 184), (apud Tagueiff, p. 119).

ANARHIA
Obiectivul ultim urmrit de Iluminai era ANARHIA. Comnescu i Dobrescu, cei care au scris o istorie a francmasoneriei, diferit de cele obijnuite, apreciaz Iluminismul a fi o sect a francmasoneriei, care-i propune, ntre altele, s distrug catolicismul, adic cretinismul. Aceast societate a jucat un rol important n campania anticlerical i antimonastic ce se desfura n acest timp n catolica Bavarie. Structura definitiv a Ordinului a fost dat la sfritul anului 1779 de ctre baronul de Knigge, i ordinul s-a dezvoltat n afara Bavariei. Hutin ne informeaz c n anul 1782 a aderat la Ordinul Iluminailor, un francmason ilustru, baronul von Knigge, care, mai rziu a ajuns n conflict cu Weishaupt. Conflictul a dus la o anchet a Ordinului Iluminailor, care a descoperit c ordinul respingea cretinismul, se deda la plceri epicureice, justifica sinuciderea, respingea patrimoniul i loialitatea, socotindu-le drept prejudeci ale celor nguti la minte, ngduia rul n folosul binelui, aeza interesele ordinului mai presus de orice. Iluminismul a fost transplantat pe continentul american de bancherul american David Rockefeler.

5|Page

Cu peste 120 de ani nainte de nfiinarea acestui ordin, Frana a avut propria ei societate a iluminailor, numit Guerinet. Iluminaii lui Weishaupt, din Bavaria, consider cretinismul ca fondat pe o carte plin de confuzii istorice fr nici o baz . n anul 1778 Weishaupt a devenit mason. Ca ntemeietor al unei organizaii secrete el a purtat numele conspirativ de Spartacus. De la acest nume conspirativ, Roza Luxemburg, o evreic din Polonia, a creat ideologia care a condus la crearea, n anul 1917 a Ligii Spartacus. Principalul obiectiv al adevrailor Iluminai este constituirea unui guvern dictatorial mondial. W. Milton Cooper scrie c Weishaupt cerea abolirea tuturor guvernelor naionale, abolirea motenirii, a proprietii particulare, a cminului individual, a noiunii de familie i a tuturor religiilor existente, ca s poat impune omenirii ideologia luciferic totalitarista. Ralph citeaz dup Nasta Webster cele de mai sus, dar adaog i abolirea oricrei moraliti i instituirea educaiei comunale a copiilor. Menionez c pentru W.M. Cooper, venerarea lui Lucifer, este ultimul mister din vrful piramidei masonice. Radicalism i ferocitate este esena acestui Ordin. Cei care nu renun la propria religie, i nu accept noua religie, sunt propui pentru exterminare. Ralph scrie: dup A. Weishaupt asasinarea celor nedemni, a celor care nu sunt dispui s accepte noua religie, va G acceptabil. Ca ateu cu inim viclean, Weishaupt afirm: n scopul de a distruge ntreaga cretintate, am afirmat c suntem singura, adevrata religie scopul scuz mijloacele. Ralph l citeaz pe abatele Augustin de Barruel. Iat ce scrie despre Iluminai abatele: O sect teribil i oribil. A complotat pentru acea revoluie general (de la 1789), care ar G trebuit s rstoarne toate tronurile, toate altarele, s anihileze orice proprietate, s tearg (s nimiceasc) orice lege, i s sfreasc prin a dizolva toat societatea n Gnalse urmrete distrugerea creaiei, scopul lui Lucifer. Ordinul Iluminailor n-a fost ntemeiat de evrei, ci la porunca evreilor, care i l-au nsuit prin mbriarea lui de ctre casa Rotschild, care l-a unit cu francmasoneria i l-a pus n slujba idealurilor iudaice de a distruge cretinismul i de a cuceri tot pmntul. Pentru reuita aciunilor conspirative ale ordinului, Weishaupt a declarat: punctul forte al ordinului nostru se afl n tinuirea sa, n pstrarea secretului. Se folosesc diferite organizaii secrete pentru realizarea N.O.M. Pentru a reui, iluminaii trebuie s creeze mai nti haosul. Lui Weishaupt i s-au atribuit rzboiul de independen din America, cel care a slbit Imperiul Britanic precum i Revoluia francez care a distrus Imperiul Francez, nc din anul 1785. guvernul Bavariei i scosese n afara legii pe iluminaii lui Weishaupt. n 1785 ordinul Iluminailor a fost desfiinat i Weishaupt surghiunit. Daniel Pipes consemneaz c n 1788 Iluminitii i francmasoneria sunt deconspirai (pentru) c urmresc s guverneze lumea i s distrug civilizaia cretin.. Weishaupt se luda c organizaia lui va rmne ascuns de ochii publicului, i totui a fost deconspirat pentru c deasupra iluminailor manevra iudiaismul n mod clandestin . John Robinson, profesor la Universitatea din Edinburg, a denunat planurile lui Weishaupt prin cartea intitulat Dovada unei conspiraii care (vrea) s distrug toate guvernele i religiile publicat chiar n 1789. Daniel Pipes l citeaz pe abatele Augustine Barruel (1741-1820) care a scris n voluminosul su tratat despre Revoluia francez: filosofii, francmasonii, Iluminitii i alii, au pus la cale Revoluia francez n numele evreilor. Mult mai trziu s-a aflat c influiena ulterioar a Iluminailor din Bavaria asupra Revoluiei
6|Page

franceze nu este de domeniul presupunerilor. Numai c nu n 1789 o vom vedea triumfnd, ci n vara lui 1792, odat cu victoria Comunei insurecionale dinParis. Iluminaii au crezut c prin rzboaiele purtate de Napoleon se va crea o Uniune a Statelor Europene controlat de ordinul lor. Se crede c atunci cnd tentaia absolutist l-a ndeprtat pe Napoleon de iluminai, a fost imediat eliminat ordinul iluminailor. Ordinul iluminailor era compus din vrfurile masonice evreieti care au declanat teroarea Revoluiei franceze. Daniel Pipes ne destinuie bucuria cu care Weishaupt a ntmpinat teroarea revoluiei strignd: E o fericire s distrugi cretintatea i civilizaia IUI, deci ntemeietorul Ordinului Iluminitilor a fost un nihilist, un satanist. Preedintele Universitii Harvard, Joseph Willard a declarat n anul 1812: Exist suficiente dovezi ca n aceast ar s-au nfiinat mai multe societi ale iuluminailor. Fr ndoial, acestea fac eforturi s submineze n secret toate instituiile noastre strmoeti, sacre i civile. Aceste societi sunt nhitate n mod clar cu cele ale aceluiai ordin din Europa. Trim o perioad alarmant. Se apreciaz, aa cum am mai afirmat, c ordinul iluminailor s-a fondat la sugestiile i cu ajutorul material al casei Rothschild care dorea s dea francmasoneriei o conducere de elit. Btlia de la Waterloo, din iunie 1815 a consolidat controlul clanului Rothschild asupra guvernului englez. Dup moartea lui Adam Weishaupt n 1832, conducerea Ordinului Iluminitilor a fost preluat de Giuseppe Mazzini (1805-1872). Printre adepii lui Weishaupt s-a numrat i Karl Marx, care a inut seam de Testamentul lui Weishaupt, n programul comunist pe care 1-a elaborat. Pe timpul conducerii Ordinului Iluminitilor de care Giuseppe Mazzini, ntre anii 1834 i 1872, a fost introdus n grupul iluminailor generalul american Albert Pike, (1809-1891), un adept al guvernului mondial. El a propus declanarea a trei rzboaie mondiale pentru realizarea unui guvern momdial. Interesant este c Albert Pike a prevzut pornirea celui de al III-lea rzboi mondial, dup formarea unui stat sionist, naional-religios n Palestina, n urma acutizrii conflictului dintre sionitii religioi i arabii islamiti. La 7 iunie 1872, la congresul de la Wilhelmsbad francmasoneria continental a fuzionat cu iluminaii lui Weishaupt. Se apreciaz c Friederich Nietzsche a dezvoltat coala german a iluminailor. Iluminaii au determinat bancherii din Wall Street s finaneze Japonia n conflictul su cu Rusia din 1904. Se presupune c atentatul de la Saraievo care a determinat nceprea primului rzboi mondial, a fost pus la cale de Iluminiti, i a fost executat de evreul Gavrilo Princep la 28 iunie 1914. Evreii comuniti care au venit din America, pentru sprijinirea revoluiei bolevice, n frunte cu Trotzki (18791940) au fost sprijinii masiv, dar n secret, de iluminai. Istoricul Amin Heinen precizeaz c dintre Ilumininai, clanul Rotschild a fost implicat n finanarea revoluiei din 1917 i 1-a susinut pe Trotskiipe tovarii lui.

CLUBUL DE LA ROMA
7|Page

Ordinul iluminailor era condus de Clubul celor zece supranumit Clubul de la Roma . Scopul iniial al Iluminailor a fost stabilirea unei noi ordini mondiale. nsui tratatul de pace de la Verssailles a fost conceput de colonelul House i de iluminai. Unul dintre cei mai influieni iluminai ai secolului XX a fost Aleister Crowley, (1875-1947) care, se presupune, 1-ar fi influienat din umbr pe Hitler. n anul 1978 Clubul de la Roma, a publicat cinci lucrri importante care prezentau n detalii forma pe care o va lua restructurarea ordinii internaionale ct i scopurile lor pentru umanitate. Clubul de la Roma a propus ca noua ordine mondial s nlocuiasc toate monedele existente printr-un cont informatic nainte de sfritul mileniului. Simbolul principal al Iluminailor este steaua lui David nscris ntr-un cerc . Se afirm c Organizaia Naiunilor Unite este cadrul n care lucreaz iluminaii prin Comisia trilateral. Iluminaii decid n S.U.A. cine, cnd i unde va fi ales viitorul preedinte: ei hotrsc cnd trebuie s nceap un rzboi i cnd nu. Ei pregtesc cel de al treilea rzboi mondial, dup dezastrul cruia naiunile vor implora guvernarea mondial. Catastrofa goylor, este salvarea iudaismului! Iluminaii spun c oamenilor le trebuie mai nti restructurat gndirea i apoi vor spune singuri, da, guvernrii mondiale. Cum neleg iluminaii s restructureze gndirea oamenilor ? Bolevismul a dat o soluie prin Laureniu Beria, adic prin splarea creerului, iar n Romnia evreul Nikolski a experimentat procedeul prin reeducarea deinuilor politici de la nchisorile din Piteti, Gherla i Aiud. Splarea creerului, nlocuirea memoriei dup metodele nelepilor iluminai, crima mpotriva umanitii, toate au fost transpuse n crca nazitilor. n romanul Trei ceasuri n iad scris de nalt Prea Sfinitul Antonie Plmdeal, (1926-2005) Mitropolitul Ardealului, este demascat aceast monstruozitate, practicat de bolevici, dar atribuit nazitilor. Paralel cu Ordinul Iluminailor trebuie amintit curentul Iluminismului, Curentul Luminilor, care a cucerit poziii importante n cultura european, prin noile curente filosofice care promovau raiunea i liberalismul. Acest Curent al Luminilor a fost folosit de evreii acelor timpuri pentru a combate tradiionalismul cretin. Romain Rolland citeaz: rolul excepional al lui Sonnenfeld (Joseph Edlen), nepot de rabin, care, prin vigoarea inteligenei i prin intransigena caracterului, devenise cel mai nfocat campion al Iluminismului, luptnd fr cruare, pe toate terenurile, pentru progresul uman, mpotriva tuturor prejudecilor i fanatismelor (p. 171). http://bucovinaprofunda.wordpress.com/2010/12/15/ordinul-iluminatilor-problemaevreiasca-parintele-victor-moise/ Mugur Isarescu, unul din artizanii dezastrului economic din ultimii 20 de

8|Page

ani Criza economica actuala a determinat tot mai multe state sa solicite fonduri de la FMI. in curand FMI ar putea epuiza resursele, sau cel putin pe cele publice, transparente, in conditiile in care numarul tarilor creditate este in continua crestere, acestea regasindu-se pe toate continentele. Brad Setser, expert la infama organizatie Council for Foreign Relations (CFR) declara ca nevoia de finantare externa a tuturor tarilor vizate de FMI ajunge la 600 de miliarde de dolari, si atentioneaza ca.suma ar scufunda complet Fondul Monetar. Din pacate, inca nu s-a intamplat asa ceva si oamenii acestei institutii dicteaza in Romania legi si instaureaza guverne. Ca sa ajunga aici, au avut ajutor, chiar din interior. Un personaj cheie din tara noastra este guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, cel mai longeviv guvernator de Banca Centrala din lume, cunoscut mason si membru in Comitetul Executiv al Comisiei Trilaterale. Mai multe AICI, AICI, AICI si AICI. Dupa un curs de calificare in SUA de scurta durata, in 1990 ocupa functia de guvernator al BNR, acelasi lucru intamplandu-se si astazi. Sub tutela lui sistemul bancar romanesc a fost practic lichidat, distrugand atat banci de stat cat si private. A reusit sa supravietuiasca doar CEC Bank, ca rezultat colateral pozitiv al unei interventii in Parlament. Ar fi de interesat de stiut daca domnul Isarescu poate sa gaseasca alta tare in lume al carei guvernator de Banca Nationala sa-si fi lichidat sistemul bancar si sa fi inmormantat bancile autohtone. De asemenea domnul academician, singurul roman membru al Comisiei Trilaterale, la randul ei subordonate Grupului Bilderberg, ar putea sa ne explice noua, muritorilor de rand, cum a reusit Coreea de Sud, ca dupa criza din anii 1997-1998, sa nationalizeze toate bancile straine iar de atunci sa inregistreze o dezvoltare economica si a nivelului de trai fara precedent

9|Page

Incalcand Legea nr. 312/2004 privind statutul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu a protestat pentru ca prin decizia Curtii Constitutionale nu au fost taiate pensiile cu 15%. Conform aceleasi legi, obiectivul fundamental al BNR este asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor. Acest obiectiv este imposibil de indeplinit deoarece guvernele noastre au renuntat la control in interesul cetatenilor si astfel statul roman nu are nici o parghie pentru a mentine stabilitatea preturilor. De exemplu in Romania, tara producatoare de titei, gaze naturale si energie elctrica, preturile la carburanti si curent sunt mai mari decat in celelalte tari europene care importa acest tip de produse. O scurta verificare a datelor oficiale, sau a celor care mai pot fi considerate ca oficiale si reale, ne duc la concluzia ca guvernatorul Isarescu a aceptat impreuna cu presedintii Iliescu, Constantinescu si Basescu ca populatia sa fie facturata la cele mai mari preturi pentru a se asigura astfel compensatii la astfel de cheltuieli pentru clientela politica. Nici in ceasul al doisprezecelea, cand milioane de romani au fost afectati drastic de masurile de austeritate, guvernatorul BNR nu cere public guvernului sa vina in sprijinul cetatenilor si sa ceara pentru acestia aceleasi drepturi si preturi ca si pentru particularii in interesul carora, probabil, lucreaza. Niciodata guvernatorul Isarescu, de-a lungul indelungatului sau mandat nu s-a opus la politicile antiromanesti ale firmelor straine. Cand Curtea Constitutionala a hotarat ca taierea pensiilor si recalcularea celor speciale Guvernul Boc IV a decis, prin OUG, majorarea cu 5% a TVA, iar Isarescu a anuntat ca va creste inflatia la 8%. Ca o consecinta directa, preturile au crescut iar puterea de cumparare a angajatilor si a pensionarilor a scazut. Conform Legii nr 312/2004, art. 2 alin. 3, Banca Nationala a Romaniei sprijina politica economica generala a statului si administreaza rezervele internationale ale Romaniei. Sau asa ar trebui. In baza articolului 30 ale aceleiasi legi, BNR stabileste si mentine rezervele internationale, rezerve alcatuite din aur detinut in tezaur in tara sau depozitat in strainatate, active externe, sub forma de bancnote si monede sau disponibil in conturi la banci sau la alte institutii financiare in strainatate, pe care le stabileste Banca Nationala. Poporul roman suporta cheltuiala depozitarii in strainatate celei mai mari parti a rezervei de aur a Romaniei. Niciodata guvernatorul Bancii Romaniei nu a justifcat logica acestei cheltuieli, la fel cum nu explica de ce se opune cresterii rezervei de aur a Romaniei de cel putin 8 ori cu aurul de la Rosia Montana si de ce accepta ca Guvernul Boc, impreuna cu presedintele Romaniei, sa sprijine o firma straina (Rosia Montana Gold Corporation) sa jefuiasca poporul roman de peste 100 miliarde de euro, cat este evaluat zacamantul din Muntii Apuseni. Ori probabil nu este informat ca multe din tarile puternice si dezvoltate ale lumii achizitioneaza cantitati uriase de aur de pe piata mondiala, pregatindu-se introducerea monedei unice internationale. De aceasta data, guvernatorul Isarescu nu poate invoca lipsa cadrului legal in atitudinea sa ostila cresterii veniturilor Bugetului de Stat cu peste 100 de miliarde de euro, numai de la Rosia Montana. In 20 de ani guvernatorul Isarescu nu a propus si nu a sustinut nici o sursa de crestere a veniturilor nationale, si nici nu a solicitat stoparea coruptiei si a risipei din banii publici. Guvernatorul Isarescu si Consiliul de Administratie al BNR au hotarat, fara sa anunte Parlamentul, ca rezerva valutara a poporului roman sa fie depozitata in banci americane pentru o dobanda de circa 1%, iar guvernul Boc au luat imprumuturi de la FMI si de alte banci, inclusiv americane, de peste 30 de miliarde euro cu o dobanda de 3,5-10%. Pentru astfel de manevre a fost, bineinteles, nevoie de taieri de salarii si pensii, concedieri de bugetari, desfiintari de IMMuri, mariri de TVA si impozite etc.
10 | P a g e

Insa in caz ca s-ar fi gasit cineva sa-i traga la raspundere pentru acest masacru financiar pe respectivii, aceesi lege 312 din 2004 prevede ca membrii Consiliului de Administratie al BNR nu raspund civil sau penal. Ei au doar drepturi, printre care se regasesc indemnizatii de 90 000 100 000 euro pe luna, sau participarile la profit, pe care si le stabilesc singuri si nesiliti de nimeni. Astfel, in baza legii cu pricina, pana la 30 iunie a anului urmator, guvernatorul prezinta Parlamentului raportul si pleaca. Nici vorba de responsabilitate, iar in urma raman numeroase intrebari fara raspuns cum ar fi: ce sume s-au acordat pentru investiti si ce obiective s-au realizat din creditele externe de peste 120 de miliarde euro? De ce se opune la negocierea si obtinerea unui imprumut din partea Chinei, necesar pentru dezvoltarea agriculturii, a turismului si a infrastructurii de trasnport? De ce se administreaza anual in pierdere, de miliarde de euro, rezervele internationale ale Romaniei? Din ce resurse va platit poporul roman uriasa datorie externa si in cati ani? Cat este datoria externa pe cap de locuitor? Ce responsabilitate are guvernatorul Isarescu pentru situatia economica, financiara si sociala din tara, precum si pentru indreptarea Romaniei intr-o directie gresita? Exista posibilitatea unei legaturi intre criza autohtona in contextul celei internationale, imposibilitatea de rambursare a datoriei externe si acordarea cetateniei romane a peste 1 milion de persoane in ultimii ani? De ce romanii au fost o generatie de sacrificu in hulitul regim socialist si de ce sunt o generatie de sacrificiu acum, in (prea) mult trambitata democratie de tip occidental, unde nu se construieste nimic, ci doar se DaRaMa? Sursa: Codrul PS: Este oarecum ciudat faptul ca, in ciuda coruptiei sale endemice, acest personaj se bucura de increderea romanilor, daca este sa dam crezare recentelor sondaje de opinie. Evident, acest fapt da masura ignorantei si a lipsei culturii economice si politice a acestui popor. Pe de alta parte, trebuie sa intelegem ca, in superficialitatea sa, acest popor se ataseaza de putinii politicieni care nu arata, cel putin la prima vedere, ca un grobian kominternist, imagine de care a fost scarbit in ultimii 23 de ani de tranzitie catre nimic. http://www.badpolitics.ro/mugur-isarescu-unul-din-artizanii-dezastrului-economic-din-ultimii-20-de-ani/

11 | P a g e

Lista Clubul de la Roma Membrii romani asociati sau onorifici ai Clubului de la Roma. Mugur Isarescu este singurul membru din Romania cu atributii depline, potrivit clubofrome.org. Lista cu membrii romani cu drepturi depline sau asociati Clubului de la Roma/ The Romanian Association for the Club of Rome President Mugur Isarescu Vice Presidents Mircea Malitza Virgiliu N. Constantinescu Nicolae Danila Petru Rares Teodor Melescanu Sergiu Celac Secretary General Calin Georgescu Executive Director Mugur Tolici Number of members: 80 Members ALBU LUCIAN-LIVIU ALEXANDRESCU VALENTIN ANDREESCU BOGDAN ANDRONESCU ECATERINA ANTON ANTON BARBU DANIEL BIRZEA CEZAR BOSTINA CONSTANTIN BULIGA GHEORGHE BUZATU RAZVAN CELAC SERGIU
12 | P a g e

CHEBELEU TRAIAN CODITA CORNEL COLCEAG FLORIAN CONSTANTINESCU EMIL CONSTANTINESCU VIRGILIU COSEA MIRCEA CRETU OCTAVIAN DAIANU DANIEL DANILA NICOLAE DIJMARESCU EUGEN ECOBESCU NICOLAE ENE ALEXANDRU FRANC VALERIU GEORGESCU CALIN GHEORGHIU IOAN DAN GHETEA RADU GRATIAN GIURESCU DINU GOMOIU TRAIAN GRUMAZ ALEXANDRU HAIDUC IONEL HERA CRISTIAN HUREZEANU EMIL ILIESCU ION IOSIFESCU MARIUS ISARESCU MUGUR LAZEA VALENTIN LECA AURELIU MALITA MIRCEA MARCUS SOLOM0N MARGA ANDREI MELESCANU TEODOR MELESCANU RADU MICU NICOLAE MIHAESCU ANA MARIA MIHAILESCU ION MIRCEA VIRGINIA MIRONOV ALEXANDRU MOLDOVAN ROXANA MORARIU OCTAVIAN NEGRITOIU MISU NEGUT SILVIU NICULESCU ALEXANDRU NICULESCU GABRIEL PAMBUCCIAN VARUJAN PANIN NICOLAE PASCU IOAN MIRCEA PAUNA CATALIN POP NAPOLEON POPA CRISTIAN POPESCU DAN DUMITRU PRICOPIE REMUS PURICA IONUT
13 | P a g e

RADUT RADU CRISTIAN RARES PETRU ROMAN PETRE RUS IOAN SADLAK JAN SALA MARIUS SANDI ANA-MARIA SECARES VASILE SERBANESCU ILIE STOENESCU VIRGIL TEODORESCU GELU TIRIAC ION TOLICI MUGUR TUDOR GABRIELA VADINEANU ANGHELUTA VASILESCU ADRIAN VOICULESCU DAN Guvernatorul Bncii Naionale, Mugur Isrescu a intrat n Cartea Recordurilor, acesta fiind cel mai longeviv ef al unei bnci centrale, a anunat World Records Academy (WRA). n vrst de 60 de ani, Isrescu a fost numit n funcie n 1990, acum fiind n cel de-al 19-lea an de activitate. Potrivit celor de la Cartea Recordurilor, guvernatorul BNR a fost considerat ntotdeauna ca fiind premierul din umbr al Romniei. Mai mult, reprezentanii WRA consider c, alturi de echipa sa din BNR, a salvat economia rii de la un colaps asemntor cu cel din Bulgaria, dup ce a crescut rezervele naionale de aur i euro, a temperat inflaia i a introdus leul nou. eful Bncii Naionale este singurul politician romn membru al Comisiei Trilaterale, el fcnd parte i din Clubul de la Roma. Potrivit wikipedia, el devine in anul 1993 membru al Clubului de la Roma, fiind ales preedinte al Asociaiei Romne a Clubului de la Roma, iar n 1999 a fost reales n aceast funcie. Potrivit site-ului propriu, http://www.clubofrome.ro/home/index.html, Clubul de la Roma, a fost infiintat in aprilie 1968 de ctre Aurelio Peccei, om de stiinta i afacerist italian de i Alexander King, un om de stiinta scotian. Clubul de la Roma s-a impus atenia publicului prin raportul sau, denumit Limitele Cresterii cu limitele de cretere economic, vandut in peste 30 milioane de exemplare in mai mult de 30 de traduceri, care fac din aceasta cartea despre mediu cu cele mai bune vanzari din istorie. Publicata in 1972, cartea anticipeaza ca dezvoltarea economica nu poate continua la nesfarsit din cauza disponibilitatii limitate a resurselor naturale, in special a petrolului. Criza petrolului din 1973 a crescut public ngrijorarea cu privire la aceast problema. n acel moment a Clubului de la Roma avea o alcatuire informala de sase membri: Aurelio Peccei Alexander King
14 | P a g e

Hugo Thiemann, director al Institutului Batelle de la Geneva Max Kohnstamm (Olanda), fost secretar general al CECO Saint-Jean Geours, Ministerul de Finante de la Paris Erich Jantsch, autor al Previziune Tehnologic La grup au aderat ulterior oameni de stiina, economisti, oameni de afaceri, internaionali, inali funcionari publici, efi de stat si fosti efi de stat de pe toate continentele, care sunt convinsi ca viitorul omenirii nu este stabilita o dat pentru totdeauna si ca fiecare fiint umana poate contribui la o imbunatatire a societailor noastre. Exista asociaii naionale intr-o serie de tari din Europa, SUA, Canada, America de Sud si Asia. Acestea analizeaza analizeaza punctual problemele cu care se confrunta natiunile si acorda consultanta factorilor de decizie din aceste state. Obiective ARCoR: 1. Diseminarea ideilor i proiectelor COR la nivelul societatii romanesti 2. Incurajarea cooperarii regionale in spiritual solutiilor inovatoare ale COR 3. Organizarea de studii i dezbateri cu privire la problemele curente majore naionale cu scopul de a oferi soluii si dezvoltarea de studii prospective 4. Implicarea activa a ONG-urilor romanesti in programe derulate in parteneriat cu ARCoR 5. Incurajarea participarii tinerilor in activitatile ARCoR 6. Cresterea gradului de cooperare cu asociatiile CoR prin proiecte comune si evenimente. Puiul IPID Unul dintre puii Clubului de la Roma in Romania este Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare (IPID), infiintat in anul 2006 ca organizatie non-profit, independenta de contextul politic si disociata de perspectiva oricarui scop comercial. Potrivit site-ului propriu, Institutul se identifica drept un proiect bazat pe rationalitatea stiintifica, axat principial pe crearea unui mediu de atitudine morala si sociala, a unui spatiu liber de exprimare a ideilor referitoare la realitatea romaneasca, acum si in perspectiva. IPID este si cauta sa fie un forum al tuturor celor interesati in redefinirea pozitiva a valorii autentice si a rolului excelentei profesionale in propasirea societatii romanesti. Atat prin cercetare si analiza cat si prin oferirea de proiecte alternative pentru politicile publice, IPID se asociaza ideii de reforma in vederea racordarii depline a Romaniei la valorile, standardele si practicile Uniunii Europene. Se porneste de la ideea ca informatiile publice, mobilitatea sociala, educatia si cercetarea, cultivarea profesionalismului, utilizarea rationala a resurselor, modernizarea agriculturii si a spatiului rural, protejarea
15 | P a g e

patrimoniul cultural si ecologic, eficientizarea administratiei etc. nu sunt doar teme de campanie electorala, ci subiecte care trebuie sa ii intereseze in primul rand pe cetateni si asupra carora acestia au un cuvant de spus. Datorita experientei si cunostintelor acumulate, membrii IPID isi propun sa puna in discutie teme pe care le considera ca fiind de importanta vitala pentru evolutia societatii romanesti in context european. In acest sens, IPID elaboreaza rapoarte de sinteza asupra unor sfere problematice majore care sa ofere o perspectiva realista asupra starii de lucruri din Romania, furnizand comparatii cu situatia din alte state si exemple de bune practici si venind totodata cu sugestii si recomandari de actiune constructiva. Activitatea IPID va fi sustinuta prin dezbateri publice, implicarea specialistilor, sustinerea initiativelor de cercetare si studiu, stimularea implicarii mass-media si societatii civile in promovarea ideilor de progres in societatea romaneasca. Investitia de efort si resurse in factorul uman este considerata drept cheia dezvoltarii Romaniei in deceniille urmatoare. Membrii IPID: Ecaterina Andronescu Chimist, rector al Universitatii Politehnice Bucuresti (2004 -), ministru al Educatiei si Cercetarii (20012003), deputat in Parlamentul Romaniei (1996 -), Ministru al Educatiei, Cercetarii si Inovarii (2008 -). foto: http://www.gov.ro Sergiu Celac Diplomat, ministru de externe (1989-1990), ambasador in Marea Britanie si Irlanda (1990 -1996), vicepresedinte al Asociatiei Romane pentru Clubul de la Roma, senior adviser la Centrul National pentru Dezvoltare Durabila Virgiliu N. Constantinescu (fost presedinte IPID, 2006) [In memoriam] Doctor in inginerie aerospatiala, presedinte al Academiei Romane (1994 -1997), presedinte al Agentiei Spatiale Romane, ambasador al Romaniei in Belgia (1997-2003). A decedat in ianuarie 2009. Daniel Daianu (fost presedinte IPID, 2007) Economist, ministru al finantelor (1997-1998), profesor universitar la scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti, membru corespondent al Academiei Romane, deputat in Parlamentul European (2007 2009). Vasile Ghetau Sociolog, specialist in demografie, profesor la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala a Universitatii din Bucuresti, expert la Centrul Demografic ONU-CEDOR (1974-1984). Ionel Haiduc (presedinte IPID in exercitiu, 2009) Chimist, presedinte al Academiei Romane (2006 ), profesor universitar la Facultatea de Chimie si Inginerie Chimica a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj Napoca, rector al acestei universitati (1990 -1993). Marius Iosifescu Matematician, membru titular al Academiei Romane, director al Institutului de Statistica Matematica si Matematica Aplicata Gh. Mihoc Caius Iacob, membru al Societatii Americane de Matematica.

16 | P a g e

Mircea Malita Matematician si diplomat, membru titular al Academiei Romane, ministru al invatamantului (1970-1972), ambasador in Elvetia (1980-1982) si in Statele Unite (1982-1985). Petru Rares Economist, director general al Institutului Bancar Roman, consilier pentru Romania al Bancii Nationale a Greciei; a lucrat in Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Comertului, Agentia Romana pentru Promovarea Investitiilor Straine. Serban Sturdza Arhitect, specializat in renovare si urbanism, fost cadru didactic la Facultatea de Arhitectura din Timisoara, presedinte al Ordinului Arhitectilor din Romania. foto: http://www.oar.org.ro Sergiu Celac Diplomat, ministru de externe (1989-1990), ambasador in Marea Britanie si Irlanda (1990 -1996), vicepresedinte al Asociatiei Romane pentru Clubul de la Roma, senior adviser la Centrul National pentru Dezvoltare Durabila. Florin Constantiniu Istoric, specialist in istoria Romaniei, membru titular al Academiei Romane, profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universitatii din Bucuresti. Calin Georgescu (director executiv IPID) Doctor in pedologie, director executiv al Centrului National pentru Dezvoltare Durabila, secretar general al Asociatiei Romane pentru Clubul de la Roma. A coordonat realizarea Strategiilor Nationale de Dezvoltare Durabila din 1999 si 2008. Victor Giurgiu Inginer silvic, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Romane, presedintele sectiei de silvicultura a Academiei de stiinte Agricole si Silvice Gheorghe Ionescu Sisesti. Cristian Hera (fost presedinte IPID, 2008) Inginer agrochimist, doctor docent in stiinte, membru titular al Academiei Romane, presedinte al Academiei de stiinte Agricole si Silvice Gheorghe Ionescu Sisesti. Mugur Isarescu Economist, guvernator al Bancii Nationale a Romaniei, prim ministru al Romaniei (1999 2000), presedintele Asociatiei Romane pentru Clubul de la Roma, membru titular al Academiei Romane. http://www.bnr.ro Dan Puric Actor si regizor la Teatrul National Ioan Luca Caragiale, spectacole de teatru, pantomima, film, turnee artistice pe toate continentele, autor al volumelor Cine suntem (2008) si Omul frumos(2009). Veronica Savanciuc Ecaonomist, presedinte si CEO al agentiei de publicitate Lowe&Partner Romania. foto: http://www.lowepr.ro Gheorghe Stefan Doctor in electronica, profesor universitar la Universitatea Politehnica din Bucuresti, Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Ingineria Informatiei, membru al New York Academy of Sciences.
17 | P a g e

Clubul de la Roma n sesiune acad. Mircea MALIA Despre Clubul de la Roma lumea a auzit prea puine tiri n ultimii ani. Mediatizare slab s-ar putea zice. Dar Clubul de la Roma intrat n al patruzecelea an de existen i-a continuat activitatea constnd n dezbateri i studii n toate continentele. Nu s-a stins niciodat ecoul formidabil al primului su raport Limitele creterii (1973) circulat n milioane de exemplare care i-a pus pecetea pe o ntreag generaie n anii 70. Dar nu poi tri din gloria naintailor. Dei alte rapoarte au circulat cu folos, cel puin o duzin, fiind traduse n zeci de limbi, pe scena ideilor au aprut numeroase centre de reflecie orientate spre cte o singur tem: mediul, populaia, hrana, apa, educaie. Tot separat a tratat i ONU problemele globale ale omenirii n mari conferine de prestigiu. Problemele globale ale omenirii sunt evident identificabile de la clim i resurse naturale, pn la inechitatea strigtoare a diferenei strii economice ntre societile privilegiate i mase n mase n stare de subdezvoltare, foamete, srcie i boli. Dar o abordare proaspt ar renviora interesul de autoconservare a ntregii specii (pe care unii o consider deja n curs de dispariie sau cel puin serios ameninat de ea) prin noi pai adecvai a unei civilizaii care astzi i risipete resursele n scopuri de distrugere sau domenii aberante, nesemnificative sau direct pernicioase. Civilizaia este chemat s opreasc declinul, iar culturile s-i domoleasc pasiunile i s concure la salvarea familiei umane, cum ar fi spus Toynbee. Meritul Clubului de la Roma a fost i rmne tratarea lor mpreun n aa numita problematic. La sintez nu l-a ntrecut nimeni. i iat c n septembrie 2007, la Madrid n sesiunea anual, Clubul de la Roma a fcut o cotitur. Iese din anonimitate, tonul devine ndrzne, alege subiecte relevante i mai ales rectig gustul aciunii, nu se teme s nfrunte prejudeci i erori, chiar cnd ele se bucur de sprijinul societii imaginii i mass-media. Meadows, unul din autorii primului raport, a deschis lucrrile cu un avertisment radical: ori v transformai ori nchidei uile. Adunarea ns nu a acceptat critica lui total i dramatic. Exist asociaii ARCOR active (28 sunt n Europa i se vor ntlni la Bucureti n 2008, o organizaie asociat de tineri T.T.T) de un dinamism molipsitor, sunt pe faz cu problematica lumii i aa, mici cum sunt au audien n toate continentele (un timp fusese favorizat America latin). Un punct marcat de expunerea lui Meadows era corect: eroziunea birocratic care a reuit s strice cea mai non-organizaie grupare informal din lume, pentru ca la nceput Clubul de la Roma era ntr-adevar un club. N-avea sediu, regulament, buget, comitet i comisii, voturi. Consensul se ncheia rapid ntre oameni preocupai de problemele vitale ale omenirii, fie c erau savani profesori, oameni de afaceri sau artiti. S-a creat un secretariat cu apucturi europene i peste trei decenii Clubul poseda toate ingredientele birocraiei pe care le evitase iniial. Opoziia viziune/gestiune e real. Nu cred ns s mai triesc momentele cnd o convorbire telefonic ntre Aurelio Peccei fondatorul i primministrul Suediei sau cancelarul Austriei fixa toate coordonatele unei dezbateri CoR organizat cu toate cheltuielile de ara gazd, fericit c se va ine la Uppsala sau la Salzburg. La aceast sesiune a fost ales un nou secretar general cu talente manageriale nscute (Martin Lees, fostul rector al Universiti Pcii a Naiunilor Unite din Costa Rica), sediul s-a mutat de la Hamburg la Zurich, au
18 | P a g e

fost alei doi co-preedini, unul european (von Koerner), altul asiatic (Ashok Khosla) se ocup de stategiile Clubului, i un preedinte de onoare spaniolul Ricardo Hochleitner. Comunicrile i discuiile au dat dreptate versiunii neapocaliptice a renvierii CoR. Am asistat la o cascad de comunicri relevante. Se refereau al proiecte continuate sau ncepute. Am reinut megaproiectele internaionale cu o mare promisiune pentru mbuntirea condiiilor de via, i mai ales pentru interaciunea populaiilor care conlucreaz n loc s lupte. Pentru moment megaproiectele sunt realizrile rilor dezvoltate sau emergente (insule lipite i transformate n aerodromuri, poduri peste fluvii sau golfuri, hidrocentrale uriae etc.). Dar trecerea la faza regionala a megaproiectelor va aduce pace i bunstare, adic civilizaie asumat. De fapt Clubul de la Roma n-a fost de partea culturilor plngree i tradiionaliste pentru care tehnologia aducea stingerea valorilor lor. Dar varietatea culturilor a ncurajat-o i a ilustrat-o mai mult ca oricine. Alt tem combinat a fost cunoaterea (era cunoaterii), tiina, tehnologia i nvarea (preferabil fa de educaie) , CoR avnd ansa i capacitatea de a explica mai bine comoara ascunsa n duplexul cercetare/dezvoltare i care a transformat i continu s transforme ri srace n ri bogate. Educaia e inclus, fiindc dezvoltarea uman e inclus n capul resurselor preioase. Clubul de la Roma i poate gsi o vocaie pe care a manifestat-o mai bine la nceputurile sale. E vorba de prospectiv sau de studiul viitorului Capacitatea de ar fi i nu ar putea vorbi despre primejdiile care pasc omenirea, fie c sunt naturale, fie c sunt creaia omului. La Club a domnit ntotdeauna ngrijorarea fa de numrul ridicat de raionamente greite sau absente ale factorilor politici i de strategiile ineficiente, risipitoare sau distrugtoare n care ei se angajeaz crezndu-le mree i bune pentru propriile interese. De aceea a inclus n Club oameni politic, mpreun cu savani i creatorii, economiti i finaniti, precum i exponeni ai societii civile. http://www.badpolitics.ro/clubulde-la-roma/

Illuminati in Romania: Mugur Isarescu

Mugur Isarescu guvernator al Bancii Nationale din 1990 nascut la Dragasani Jud Valcea este un personaj relativ enigmatic al plaiurilor noastre mioritice.Aparitiile sale rare la televizor, foarte bine regizate , il fac sa fie ferit de ochii publicului., a lucrat la MAE, apoi ca reprezentant comercial la Ambasada Romniei din USA, iar din septembrie 1990 a fost Guvernatorul Bncii Naionale a Romniei. Ceea ce spune este inteles doar de o mica parte a celor ce privesc in acel moment si lumea traieste cu impresia ca avem un om bine pregatit, bine informat si mai ales bine intentionat la conducerea independentei Banci Nationale a Romaniei.Dup Lovitura de Stat Masonica din Dec. 1989 Pana acum toate bune si frumoase dar putem lua in considerare si urmatoarele aspecte.In 1993 devine membru al Clubului de la Roma, a fost ales preedinte al Asociaiei Romne a Clubului de la Roma! Despre acest club exclusivist nu foarte multa lume stie dar merita mentionate urmatoarele:Primul raport al acestui misterios club s-a intitulat Limitele Cresterii . Pe lnga soc a provocat o unda de oroare in toata lumea. Cu putin timp inainte de prima criza petroliera (1973) raportul aducea mesajul ca lumea se indreapta spre dezastru din cauza cresterii
19 | P a g e

necontrolate a populatiei, expansiunii industriale, declinului de resurse naturale, distrugerii planetei si in final lipsei mancarii .Acest Club a avut ca membri oameni influeni din diverse domenii (financiar, politic, industrial etc.), din ntreaga lume, i c a constituit o ilustrare vie a teoriilor conspiraiei. Prima ntrebare care se pune n astfel de cazuri e, desigur, cine finaneaz asemenea grupuri. Numai naivii pot crede c respectivele cluburi, grupri etc. au o agend dezinteresat.In cele din urma Domnul Mugur Isarescu mai este si membru al mai celebrei Comisii Trilaterale . Comisia Trilaterala a fost fondata prin manevrele persistenete ale lui David Rockefeller si Zbigniew Brzezinski. Rockefeller este chairman al ultra-puternicei Chase Manhattan Bank, director al multor corporatii multinationale si fonduri de inzestrare majore si a fost multa vreme o personalitate centrala in Council on Foreign Relations.Brzezinski, un profet sclipitor al idealismului unei lumi unite, a fost profesor la Universitatea Columbia si este autor al catorva carti ce au servit drept ghiduri in materie de politica pentru Comisia Trilaterala. Brzezinski a ocupat functia de prim director executiv al Comisiei din momentul debutului acesteia in 1973 pana la sfarsitul anului 1976, cand a fost numit Asistent Prezidential in Probleme de Securitate Nationala de catre Presedintele Jimmy Carter. Comisia Trilaterala a fost fondata in momentul in care s-a constat limita de putere pe care o are Consiliul pentru Relatii Externe.Toate aceste organizatii alatur de grupul Bilderberg sunt cele mai infocate sustinatoare ale Globalizarii dar si al suprimarii sentimentelor nationaliste idealul lor fiind crearea unei comunitati globale unice sub controlul nelimitat al lor prin intermediul unor organizatii suprastatale cum ar fi ONU, NATO.Aproape toti presedintii SUA au fost si sunt membrii in aceste 2 organizatii:Consiliul pt Relatii Externe si Comisia Trilaterala.Despre aceste grupuri se pot scrie carti intregi in scurt timp voi reveni cu informatii suplimentare. Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei este si mason.De aici speculatiile pot continua la nesfarsit dar important este sa gandim in profunzime aceste aspecte. Chiar ne dorim sa avem la carma Bancii Nationale un om care face parte din niste organizatii proglobalizare si care doresc uzurparea suveranitatii tarilor, distrugerea granitelor, controlarea economiilor, scaderea populatiei ? Agenda lor poate contine mult mai multe decat atat! Chiar ne dorim asa ceva?!? http://enigme-conspiratii.blogspot.ro/2010/11/illuminati-in-romania-mugurisarescu.html Cititi si: Jeffrey Franks, -Calaul Illuminati al Romaniei! SOCANT! Cititi si: Illuminati, -Comisia Trilaterala Grupul Bilderberg

luni, 15 noiembrie 2010

Illuminati in Romania: Mugur Isarescu

Mugur Isarescu guvernator al Bancii Nationale din 1990 nascut la Dragasani Jud Valcea este un personaj relativ enigmatic al plaiurilor noastre mioritice.Aparitiile sale rare la televizor, foarte bine regizate , il fac sa fie ferit de ochii publicului., a lucrat la MAE, apoi ca reprezentant comercial la Ambasada Romniei din USA, iar din septembrie 1990 a fost Guvernatorul Bncii Naionale a Romniei. Ceea ce spune este inteles doar de o mica parte a celor ce privesc in acel moment si lumea traieste cu impresia ca avem un om bine pregatit, bine informat si mai ales bine intentionat la conducerea independentei Banci Nationale a Romaniei.Dup Lovitura de Stat Masonica din Dec. 1989 20 | P a g e

Pana acum toate bune si frumoase dar putem lua in considerare si urmatoarele aspecte.In 1993 devine membru al Clubului de la Roma, a fost ales preedinte al Asociaiei Romne a Clubului de la Roma! Despre acest club exclusivist nu foarte multa lume stie dar merita mentionate urmatoarele:Primul raport al acestui misterios club s-a intitulat "Limitele Cresterii". Pe lnga soc a provocat o unda de oroare in toata lumea. Cu putin timp inainte de prima criza petroliera (1973) raportul aducea mesajul ca lumea se indreapta spre dezastru din cauza cresterii necontrolate a populatiei, expansiunii industriale, declinului de resurse naturale, distrugerii planetei si in final lipsei mancarii

.Acest Club a avut ca membri oameni influeni din diverse domenii (financiar, politic, industrial etc.), din ntreaga lume, i c a constituit o ilustrare vie a teoriilor conspiraiei. Prima ntrebare care se pune n astfel de cazuri e, desigur, cine finaneaz asemenea grupuri. Numai naivii pot crede c respectivele cluburi, grupri etc. au o agend dezinteresat.In cele din urma Domnul Mugur Isarescu mai este si membru al mai celebrei Comisii Trilaterale . Comisia Trilaterala a fost fondata prin manevrele persistenete ale lui David Rockefeller si Zbigniew Brzezinski. Rockefeller este chairman al ultra-puternicei Chase Manhattan Bank, director al multor corporatii multinationale si fonduri de inzestrare majore si a fost multa vreme o personalitate centrala in Council on Foreign Relations.Brzezinski, un profet sclipitor al idealismului unei lumi unite, a fost profesor la Universitatea Columbia si este autor al catorva carti ce au servit drept ghiduri in materie de politica pentru Comisia Trilaterala. Brzezinski a ocupat functia de prim director executiv al Comisiei din momentul debutului acesteia in 1973 pana la sfarsitul anului 1976, cand a fost numit Asistent Prezidential in Probleme de Securitate Nationala de catre Presedintele Jimmy Carter. Comisia Trilaterala a fost fondata in momentul in care s-a constat limita de putere pe care o are Consiliul pentru Relatii Externe.Toate aceste organizatii alatur de grupul Bilderberg sunt cele mai infocate sustinatoare ale Globalizarii dar si al suprimarii sentimentelor nationaliste idealul lor fiind crearea unei comunitati globale unice sub controlul nelimitat al lor prin intermediul unor organizatii suprastatale cum ar fi ONU, NATO.Aproape toti presedintii SUA au fost si sunt membrii in aceste 2 organizatii:Consiliul pt Relatii Externe si Comisia Trilaterala.Despre aceste grupuri se pot scrie carti intregi in scurt timp voi reveni cu informatii suplimentare. Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei este si mason.De aici speculatiile pot continua la nesfarsit dar important este sa gandim in profunzime aceste aspecte. Chiar ne dorim sa avem la carma Bancii Nationale un om care face parte din niste organizatii pro-globalizare si care doresc uzurparea suveranitatii tarilor, distrugerea granitelor, controlarea economiilor, scaderea populatiei ? Agenda lor poate contine mult mai multe decat atat! Chiar ne dorim asa ceva?!?

Cititi si: Jeffrey Franks, -Calaul Illuminati al Romaniei!

SOCANT!

Cititi si: Illuminati, -Comisia Trilaterala Grupul Bilderberg

smbt, 27 noiembrie 2010

Illuminati, -Comisia Trilaterala, Grupul Bilderberg
21 | P a g e

Aceasta organizatie secreta a fost fondata in iunie 1973 de David Rockefeller si Zbigniew Brzezinski si a inceput sa realizeze "un guvern mondial", desi ideea era mai veche si anume din 1972. Ideea acestei organizatii a fost avansata de David Rockefeller la intalnirea anuala a grupului Bilderberg, tinuta in primavara lui 1972 in Knokke, Belgia. Avea ca scop sa urneasca fortele de varf ale gigantilor industriali si economici, adica ale SUA, Japoniei si Europei Occidentale si sa forteze crearea definitiva a "noii ordini mondiale". Ea ofera elitei venite din diferite directii ale masoneriei posibilitati de intalnire in toata lumea pentru colaborare secreta si trebuie sa creeze o baza politica extinsa influentei organizatiei Bilderberg. Cei mai multi membri europeni au avut ani de zile contacte cu Rockefeller. Spre deosebire de Bilderberg, aceasta organizatie are cca. 200 membri constanti. Cu membrii CFR, "Comisia Trilaterala" are sub control intreaga economie, politica, armata, energie si massmedia americane. Membrii sunt printre altii directori ai concernelor, bancheri, economisti, politologi, avocati, editori, politicieni, sefi de sindicate, presedinti de fundatii si gazetari. Comisia Trilaterala a fost unica deoarece a adus in interiorul consiliului elita dominatoare din Japonia. Cei mai importanti membri sunt: - Brzezinski, Zbigniew - consilier de securitate al presedintelui SUA - Bush, George - fost presedinte SUA, fost presedinte CFR; - Kissinger, Henry - fost ministru de interne al SUA; - Mc Namara, Robert - Banca Mondiala - Rockefeller, David - Chase Manhattan Bank, EXXON - Rockefeller, John D - Rockefeller, Edmund de - Royal Dutch, Shell - Bill Clinton, fost presedinte SUA, membru in CFR, Bilderberg si bursier Rhodes Asadar in iunie 1973, cei opt delegati din partea Statelor Unite care au participat la sedinta de nfiintare a Comisiei Trilaterale n castelul lui Rockefeller sunt membri ai CFR-ului. Scopul declarat al acestei comisii este, dupa spusele ei, "cooperarea trilaterala strnsa pentru a mentine pacea, a administra economia globului, a promova renovarea economica, a diminua saracia mondiala, permitnd astfel evolutia pasnica si linistita a sistemului mondial global" (dupa RE, p. 232). Cele trei "laturi" sunt America, Europa Occidentala si Japonia.

Prin aceasta comisie de "dezvoltare economica si comerciala" s-a urmarit ca mare parte din averea poporului american sa treaca n minile bogatasilor japonezi si arabi si aceasta fara sa se ascunda nationalitatea noilor stapni ai pamntului si bogatiilor Americii, astfel nct, daca muncitorul american se vede pauperizat, sa dea vina pe seicul arab sau pe magnatul japonez si nu pe bancheri ca Rockefeller si stapnii lor din umbra. Cel care a scris Carta Comisiei Trilaterale si care a fost primul director al acestei comisii (1973 - 1976) a fost Zbigniev Brzezinski, Consilierul presedintelui Carter n ceea ce priveste problemele de securitate nationala. Ca si colaboratorii lui de la Clubul de la Roma, si el doreste sa construiasca societatea dupa principiile lui Karl Marx. Brzezinski recunoaste cu candoare ca pentru a realiza Noua Ordine Mondiala, poporul american va trebui sa accepte scaderea nivelului de trai. Cele trei "laturi" ale Comisiei Trilaterale, si anume Statele Unite, Europa Occidentala si Japonia, sunt regiunile (cu denumirea originala de "regate") 1, 2 si 3 pe harta Clubului de la Roma. Comisia Trilaterala are 325 membri: 98 din America, 146 din Europa si 81 din Japonia. Fiecare mare corporatie din Japonia este reprezentata cu cel putin un director. Aproape toti reprezentantii francezi sunt masoni n loja Grand Orient. 22 | P a g e

Metodele de lucru ale Comisiei Trilaterale includ printre alte mijloace satanice, asasinatul politic sau macelul n masa, daca le este util. Dar asasinatul reprezentantului Larry McDonald (deghizat prin lovirea "accidentala" a unui avion ntreg), care, n ciuda conspiratiei guvernamentale si a conspiratiei tacerii n mass-media, ncepuse sa dezvaluie n public activitatea Comisiei Trilaterale ntre 1981 si 1983, a provocat o reactie de indignare in rndul populatiei. La 15 decembrie 1987 senatorul Jesse Helms a facut o trecere n revista a situatiei politice din Statele Unite ale Americii, si a ncheiat cu urmatoarele cuvinte: "...aceste organizatii oculte lucreaza de comun acord cu stapnii din Kremlin ca sa creeze ceea ce ei numesc "Noua Ordine Mondiala".

Organizatii particulare precum: Consiliul pentru Relatii Externe, Institutul Regal de Afaceri Internationale, Comisia Trilaterala, Conferinta de la Darmouth, Institutul Aspen pentru Studii Umanistice, Institutul Atlantic si grupul francmasonic Bilderberg disemineaza si coordoneaza planurile pentru aceasta noua ordine mondiala n cercuri puternice comerciale, financiare, academice si oficiale... acest amalgam amorf de bogatie si legaturi sociale a caror putere rezida n faptul ca ei (francmasonii) au pus stapnire pe sistemul nostru financiar si pe o mare parte din sectorul industrial. Principalul lor instrument de control asupra economiei si finantelor americane este Federal Reserve System... Oricine poate vedea cum (bancherii de pe) Wall Street controleaza Departamentul de Stat si Agentia Centrala de Investigatii... Punctul de vedere al puterii instaurate de francmasoni se cheama azi globalism...

Dupa punctul de vedere globalist, statele nationale si granitele nationale nu au nici o valoare. Filozofia si principiile politice sunt pur si simplu relative. Chiar constitutiile sunt doar vorbe goale n fata celor care au puterea. Libertatea sau tirania nu sunt nici bune, nici rele n sine si nu sunt luate n considerare. Conform acestui punct de vedere, activitatea fortelor internationale financiare si industriale trebuie orientata spre realizarea acestei unice lumi globale, avnd ca punct principal contopirea Uniunii Sovietice cu Statele Unite ale Americii... Tot ceea ce conteaza n ochii lor este sa stoarca profituri maxime printr-o practica descrisa ca fiind capitalism financiar, un sistem care se bazeaza pe doua lucruri: ndatorare si monopol. Acesta nu este un adevarat capitalism. E calea concentrarii economice si a sclaviei politice".

Comisia Trilaterala a fost cel mai bine descrisa de Senatorul Barry Goldwater: "Ceea ce intentioneaza trilateralistii sa faca n realitate este crearea unei supraputeri economice mondiale deasupra guvernelor politice ale statelor nationale afectate. Ca administratori si creatori ai sistemului, ei vor stapni lumea". Cine-si nchipuie ca vorbele despre stapnirea lumii sunt vorbe goale, se nseala. Stapnirea lumii de catre un grup dedicat puterii banului, lipsit de nationalitate si loial doar lui nsusi nseamna pentru ceilalti lagare de concentrare, viata de mizerie, degradare fizica si psihica si genocid dupa bunul plac al elitei. Comisia Trilaterala cuprinde Statele Unite, Europa si Japonia pentru ca acestea produc doua treimi din productia mondiala de bunuri si pot absorbi restul lumii n sferele lor. Fondul Monetar International si Banca Mondiala sunt brate ale acestei comisii, care formuleaza planuri pe 20-30 de ani nainte. In 1973, planul Comisiei Trilaterale era de a scadea nivelul de trai al claselor de jos si de mijloc, de a spori autoritatea presedintelui, de a consolida 23 | P a g e

cooperarea dintre guvern si sectorul particular, faurind planuri economice, un control guvernamental mai sever asupra presei si dezarmarea muncitorilor. Henry Kissinger a devenit n 1977 membru n Comitetul Executiv al Comisiei Trilaterale si sef al Consiliului International al Bancii Chase-Manhattan a lui Rockefeller, pe a carui mosie a fost fondata Comisia Trilaterala n 1972.

Fondurile pentru salariatii si activitatile Comisiei Trilaterale au fost donate de cei care profita de pe urma activitatilor ei: Rockefeller si cumnatul sau Franklin (director la CFR ntre 19531971), David Packard de la Hewlett Packard, si o serie de megaindustrii si fundatii ca Ford, Lilly, Kettering, fratii Rockefeller, Thyssen, General Motors, Sears, Caterpillar, Deere, Exxon, Texas Instruments, Coca-cola, Times (publicatii), CBS (televiziune), Wells-Fargo (banci). Senatorul Barry Goldwater numeste Comisia Trilaterala "noua cabala internationala a lui Rockefeller", caci este internationala (din ea fac parte directorii bancilor Chase-Manhattan din America, Mitsubishi din Japonia, Dresdner Bank din Germania, Swiss Bank Corporation - Banca Elvetiana, Amsterdam Rotterdam Bank din Olanda, Bank of Montral din Canada, Crdit Agricole din Franta, si altii); dar Rockefellerii sunt, credem noi, subordonati casei Rothschild.

In 1991, la una din conferintele secrete ale grupului Bilderberg din Germania, David Rockefeller a multumit ziarelor de larga circulatie din Statele Unite, Washington Post, The New York Times, si Time ca timp de 40 de ani au pastrat secretul asupra a ceea ce face aceasta organizatie. David Rockefeller a fost un foarte activ agent al Comisiei Trilaterale n ultimii 40 de ani. In 1964 s-a ntlnit cu Nikita Hrusciov si dupa 4 luni acesta a fost schimbat. In 1973 s-a ntrunit cu 27 sefi de stat inclusiv ai Uniunii Sovietice si Chinei comuniste. In 1974 l-a vizitat Papa Paul VI, dupa care enciclica papala chema la amalgamarea popoarelor. In 1976, premierul australian Malcolm Fraser a venit sa se ntlneasca cu presedintele Statelor Unite, dar nainte de aceasta s-a ntlnit cu David Rockefeller. In 1989 acesta l-a vizitat pe Gorbaciov si a oferit Uniunii Sovietice intrarea n Fondul Monetar International (International Monetary Fund, IMF) si n Banca Mondiala; apoi s-a dus n Polonia. Dar mprumuturile acordate oricarui guvern de catre Fondul Monetar International sunt garantate de avutul natiunii: de munti, ruri, lacuri, cmpii si dealuri, de pamntul tarii, de baza existentei locuitorilor. Jesse Helms lea vorbit americanilor, dar cuvintele lui se adreseaza tuturor natiunilor.

Dintre "realizarile" Comisiei Trilaterale se pot cita: 1) Tradarea si exilarea sahului Iranului, care reusise sa aduca prosperitate si stabilitate n Iran astfel nct, daca petrolul iranian s-ar fi epuizat n decurs de un secol, Iranul ar fi putut continua sa prospere cu o economie echilibrata n granitele proprii. Eliminarea sahului a lasat portile deschise agentilor sovietici si fanaticilor dementi si setosi de snge, ayatollah-ilor. 24 | P a g e

Sahul a fost convins sa-si investeasca banii n banca lui Rockefeller, Chase Manhattan; si Carter l-a trimis pe generalul american Robert E. Huyser, comandant adjunct al fortelor din Europa, sa le ceara generalilor iranieni sa nu se opuna loviturii de stat a lui Khomeini. Dupa cteva ore, generalii iranieni au fost mpuscati. Mai mult, cnd primul ministru iranian Amir Hoveida a cautat sa arate n parlament ca Ayatollah Khomeini, care a preluat puterea, era un impostor care se dadea drept Ayatollah Khomeini, a fost trt afara din parlament si mpuscat pe loc (adevaratul Ayatollah avea un deget mijlociu lipsa; impostorul nu avea nici un deget lipsa). Michael Goloniewski, expert polonez, afirma ca impostorul care a trecut drept Ayatollah Khomeini a fost un agent sovietic . 2) Exacerbarea terorismului comunist n Africa de Sud, unde ambasada americana a devenit cartierul general al criminalitatii si a terorismului armat mpotriva populatiei pasnice. 3) Predarea Canalului Panama unui dictator marxist. Numai dobnda pentru datoriile dictatorului panamian Torrijos fata de bancile americane Chase Manhattan, First National City Bank, Bank of America, Banker's Trust, First National Bank of Chicago, Republic National Bank of Dallas, si Marine Midland Bank (a lui Sol Linowitz, care a conceput tratatul de cedare al canalului) nsuma 39% din bugetul sau national. Cednd Canalul Panama lui Torrijos, acesta si putea plati datoriile fata de aceste banci din taxele ridicate de la vapoarele care-l folosesc. Ce a pierdut poporul american au cstigat bancile sus-numite; caci n tratatul de cedare al Canalului Panama catre Torrijos, guvernul Statelor Unite s-a obligat sa plateasca lui Torrijos milioane de dolari pentru ca a acceptat sa primeasca Canalul. Jumatate din bancile care i-au dat bani cu mprumut falitului Torrijos aveau cel putin un membru al Comisiei Trilaterale n comitetul de directie. Dintre cei 16 senatori americani care erau la ora aceea membri n CFR, 15 au votat sa i se dea canalul lui Torrijos. 4) Tradarea Nicaraguei. Somoza, presedintele ales al Nicaraguei si izgonit de conspiratia sandinista, a vazut cu uimire ca "exista o conspiratie care planuieste n mod intentionat sa distruga forma de guvernare republicana si s-o nlocuiasca cu dictatura totalitara (Anastasio Somoza, "Nicaragua Betrayed - Nicaragua Tradata", p.291). Pentru ca a cautat sa avertizeze publicul american de felul n care guvernul american introduce treptat dictatura totalitara, Somoza a fost asasinat la cteva saptamni dupa aparitia cartii sale. "In 9 luni comunistii au facut mai mult rau n Nicaragua dect a facut Somoza n 10 ani", scrie un fost conducator sandinist. Circa 12.000 de oponenti politici au fost aruncati n nchisoare, sute de oameni pur si simplu au disparut. Comunistii dicteaza toate amanuntele vietii n Nicaragua. In fiecare zi junta acapareaza mai multa avere. Au confiscat peste un milion de acri de pamnt arabil, dar mai putin de a cincea parte din pamnt e cultivata azi. Peste doua luni vom muri de foame" (The Review of the News, 30 iulie 1980). Principala preocupare a sandinistilor, n afara de jaf si asasinat, pare sa fie exportul de revolutie n El Salvador, Honduras, Guatemala, si Costa Rica. Totusi, declarndu-se satisfacut ca "regimul marxist din Nicaragua nu ajuta gherilele comuniste din El Salvador si Guatemala", Carter le-a dat sandinistilor 75 milioane de dolari n 1980 ( 24 septembrie 1980). Ideea de baza a ideologiei Comisiei Trilaterale se contureaza astfel : "Poporul, guvernele si economiile tuturor tarilor trebuie sa serveasca nevoilor bancilor multinationale si corporatiilor". Un critic al Comisiei Trilaterale, Senatorul Barry Goldwater (RAriz.), spunea : "Organizatia Trilaterala creata de David Rockefeller era un surogat - membrii erau selectati de Rockefeller, scopul definit de Rockefeller, fondurile asigurate de Rockefeller. David Rockefeller examina si selecta fiecare individ care era invitat sa participe". 25 | P a g e

Cititi si: Datoria reala a Romaniei: 140 miliarde de Euro! Cititi si: Jeffrey Franks, -Calaul Illuminati al Romaniei! SOCANT! Cititi si: Conspiratia pentru distrugerea Romaniei Cititi si: Illuminati in Romania: Mugur Isarescu Cititi si: Incapacitatea de plat a Romniei este iminent! Cititi si: Criza economica, - parte a "Planului Noii Ordini Mondiale"

Bucovina Profund
16 decembrie 2010
Club of Rome (Clubul de la Roma) (COR) Florin Mtrescu HOLOCAUSTUL ROU
Filed under: articol,Clubul de la Roma,globalizarea,istoria ascunsa,iudeomasonerie,malthusianism,problema evreiasca,taina faradelegii Mircea Pucau @ 02:17

Club of Rome (Clubul de la Roma) (COR)

(sursa: Florin Mtrescu HOLOCAUSTUL ROU, Ed. IRECSON, Bucureti, 2008, vol. I, p. 462-466 )

Despre nazism, comunism i masonerie

Published By Cezar Machidon On Tuesday, November 10th 2009. Under Comunism Tags: America o tara de stnga, Aurul lumii, Complexul vinovatiei, comunism i masonerie, Cupola Ocultei, Despre nazism, Doctrina si ingineria sociala, Dumnezeu si propaganda, Florin Mtrescu, Holocaustul Rosu, Juramntul masonic, Masoneria si democratia, Viorel Patrichi

Dialog cu dr. Florin Matrescu, autorul cartii Holocaustul Rosu

26 | P a g e

Doctorul Florin Matrescu provine dintr-o familie de luptatori anticomunisti. Personalitate puternica, n timpul regimului comunist, Florin Matrescu avea sa intre n conflict cu directorul Spitalului Municipal Bucuresti, socrul lui Sorin Oprescu (actualul senator PSD). Atunci a hotart sa plece n Germania Federala, unde avea sa fie medic peste 20 de ani. Acolo a continuat sa dezavueze dictatura comunista din Romnia. Prin eforturi deosebite si pe banii lui. A contribuit la organizarea rezistentei anticomuniste din Germania, iar dupa caderea sistemului bolsevic, s-a ntors n tara. nca mai avea iluzii. A tradus Constitutia Germaniei Federale si a oferit-o spre studiu si aplicare conducatorilor Conventiei Democrate. Inutil fiindca toti cei 15000 de specialisti stiau ce aveau de facut. Ulterior, si-a oferit serviciile ca doctor cu practica ntr-o lume cu mari performante n domeniu. Confratii l-au primit cu suspiciune. n paralel, doctorul Florin Matrescu a ramas un observator atent al fenomenelor politice contemporane. Cartea Holocaustul rosu este rezultatul acestor cercetari personale, care, prin sagacitatea lor, neconventionala astazi, l marcheaza pe oricare cititor. Pe data de 7 septembrie 2006, Florin Matrescu, mpreuna cu alti intelectuali romni, a realizat la Cluj un autentic proces al comunismului. Actiune care, din nefericire, nu s-a bucurat de atentia cuvenita din partea presei si a prietenilor lui Vladimir Tismaneanu, inchizitorul epocii de aur. N-a nteles atunci ca tot noi trebuie sa facem rechizitoriul holocaustului rosu - Domnule doctor Florin Matrescu, ati realizat o carte fundamentala pentru ntelegerea istoriei moderne si contemporane a Romniei, a Europei si chiar a lumii. De ce i-ati spus Holocaustul Rosu? - ntrebarea este legitima pentru ca aceasta sintagma mi apartine, fara lipsa de modestie. Nu a fost asa de greu sa gasesc aceasta sintagma. Nu cred ca este rezultatul cautarii mele, ct al faptului ca am avut curajul sa folosesc acest termen care era rezervat n exclusivitate holocaustului negru sau holocaustului nazist si de aici paralela cu ceea ce au facut comunistii mi s-a parut absolut fireasca. Aproape nu-mi vine sa cred ca sunt primul care m-am gndit la aceasta sintagma. N-a fost o chestiune de inovatie, ct mai mult o problema de curaj. Fiindca n lumea vestica ma refer n special la Germania se spun att de multe lucruri despre tragedia nazismului si despre holocaustul fascist, nct aproape nimeni nu are curajul sa vorbeasca despre cealalta tragedie care i-a urmat nazismului. Complexul vinovatiei - De ce? - Pentru ca n Germania, complexul vinovatiei se cultiva ntr-un fel. Un autor celebru si un om de mare corectitudine este vorba de Norman Finkelstein a avut curajul chiar sa scrie o carte despre Industria holocaustului reflectii cu privire la exploatarea suferintei evreilor. Exista cercuri care, din aceasta tragedie a poporului evreu, au facut un obiect aducator de bani. Va reamintesc ca, n afara de Procesul de la Nrenberg,
27 | P a g e

care a fost, n principal un proces mpotriva poporului german, vinovat de holocaustul negru, s-au adaugat despagubirile date nu numai evreilor care au suferit direct, dar si generatiilor care au urmat si care nsumeaza deja circa 180 de miliarde de euro. Bani platiti de-a lungul timpului. Cnd ai n urma un asemenea trecut istoric tragic, aducator de bani si daca ti ntareste si pozitia n societate, este firesc sa-ti aperi cu dintii aceasta lume ciudata a holocaustului. Ba chiar s-a deviat mai mult si s-a spus ca, daca cineva ar ndrazni sa compare holocaustul cu alta tragedie din istoria omenirii, nseamna ca relativizeaza un soclu de care n-ai voie sa te-atingi. Rezulta de-aici o anumita teama pentru istoricii de mare faima care au ncercat sa compare cele doua tragedii. Exista chiar un caz celebru al unui mare istoric german actual, Helmuth von Mollte, care spune ca n-ar fi existat fascismul fara procesiunea comunismului. Ca fascismul a fost o contrareactie la comunizarea Europei. - Este justificata o asemenea perceptie? - Este oricnd de discutat, cu argumente pro si contra. Este foarte greu de spus daca este n ntregime adevarata si cred ca aici e cheia problemei. Fara ndoiala ca Mollte are n parte dreptate, dar nu sunt istoric si nici contemporan cu cele doua tragedii. Nu stiu daca chiar asa a fost. n orice caz, este evidenta asemanarea dintre doctrinele fascismului si comunismului si mai ales mentinerea acestor regimuri la putere printr-un aparat de teroare, cu o componenta specifica fascismului. Hitler, spre deosebire de Stalin, a dus la nceput o politica economica benefica pentru Germania. A rezolvat problema celor sapte milioane de someri, a restabilit putin demnitatea poporului german, foarte umilit prin Pacea de la Versailles, a creat locuri de munca, a facut autostrazi, o masina pentru popor Volkswagen etc. Manipularea multimii prin doctrina, alaturi de acoperirea monstruozitatii ma refer la lagare, la Aushcwitz si celelalte i-au creat o oarecare popularitate legitima. Ce popularitate aveau Lenin sau Stalin care au provocat o ntreaga tragedie? Dumnezeu si propaganda - Totusi, exista astazi rusi care-i fac din nou statuie lui Stalin, pe care l vad ca pe un erou al Uniunii Sovietice. Ca el ar fi salvat Uniunea Sovietica de la disparitie, ca daca n-ar fi fost el, Hitler ar fi reusit sa distruga URSS. Exista si o asemenea perceptie n Rasarit. - Teza aceasta are si ea un dram de legitimitate. Numai ca este si aici o imensa manipulare. Sa vedem legitimitatea. Stalin a stiut sa mobilizeze poporul rus ntr-un mod foarte abil, n acea parte a razboiului cnd nemtii au ajuns la portile Moscovei. Este vorba de acel act de tradare, decisiva pentru razboi, cnd armata germana n loc sa prinda ca ntr-o punga zeci de divizii sovietice, printr-un avertisment de la Orchestra Rosie din Elvetia, sovieticii au fost preveniti, au nceput atacurile de artilerie mai devreme si asa au evitat o catastrofa militara de proportii, care probabil ar fi deschis ntreaga Rusie armatei germane. Au fost deci erori militare, dar si imense greseli politice, care nu se datoreaza Wermachtului, ct aparatului de propaganda al SS. Si anume politica rasiala, de discriminare a oamenilor si de tratare a rusilor ca popor inferior, ca neoameni, desi sunt rasa nordica, la fel ca germanii. Sunt nruditi. - Este interesant ca germanii de astazi ar avea suficiente motive sa vorbeasca despre Holocausutul Rosu, dar totusi n-o fac. - Asa e. Prin urmare, au fost greseli militare, au fost erori politice ngrozitoare fata de poporul rus. Iar Stalin si-a tras de partea lui, printr-un discurs demagogic, Biserica. E cunoscuta demonstratia facuta cu trei mii de preoti devotati KGB-ului, care s-au rugat la Dumnezeu, n Piata Rosie, pentru Matuska Rossia. Ideea ca Stalin apara Rusia, ca are de partea lui pe Dumnezeu si Biserica pravoslavnica a fost un factor de propaganda foarte important. Deci, n afara de aceasta efervescenta a fermentului national rus n fata agresiunii germane, imperiul sovietic avea o experienta tragica de pe urma lui Stalin. Pe de alta parte, masele reactioneaza identic la victorie sau la nfrngere. Desi tara era distrusa, chiar daca 38000 de militari de elita fusesera casapite de Stalin nainte de razboi, desi economia era la pamnt, URSS a supravietuit numai cu infuzie de capital si tehnologie occidentala. Cel mai mare transfer venea din America. America, o tara de stnga - De ce credeti ca, dintre cele doua rele, americanii, care faceau comert si cu URSS, si cu Germania nazista, au optat n final pentru ciuma rosie?
28 | P a g e

- ntrebarea nu este asa de simpla. n primul rnd, nu este cunoscuta o atitudine de dreapta a Statelor Unite n secolul XX. America a facut permanent caz de democratie si s-a pretins tara cu cel mai democratic regim din lume, chiar daca un asemenea statut de obrsie a democratiei apartine Angliei. America nu a avut niciodata o nclinatie spre ceea ce noi numim centru-dreapta. Si mai ales, catre o doctrina crestina. Nu putem defini nici acum curentele politice din SUA. Stim ca exista doua partide care alterneaza la putere, dar mi-ar fi greu sa ncadrez politica dusa de republicani sau de democrati ntr-un curent politic sau doctrina. Ceea ce este sigur democratii au fost asezati mai la stnga dect republicanii. Atunci avem dintr-odata o tara care, la aparitia comunismului n Europa, n-a reactionat cum ar fi trebuit sa reactioneze o tara crestina. America este un stat n care Biserica este secularizata, unde religia nu se preda n scoli, unde se depune juramnt masonic de multe ori, dar nu se jura pe Biblie. Prin urmare, americanii nu au avut imediat o reactie de respingere a comunismului. n al doilea rnd, destule cercuri americane au sustinut financiar comunismul. De la Trotki si Lenin. Prin urmare, a fost colaborare, nu s-a cultivat repulsia fata de comunism. Imediat dupa Revolutia din Octombrie, Rockefeller avea exploatari petroliere n Caucaz. Avea banca n centrul Moscovei, existau schimburi comerciale si de tehnologii. Numai pentru opinia publica sovietica, America a fost prezentata ca un adversar al comunismului. n realitate, ntre cele doua razboaie mondiale, a existat o colaborare perfecta ntre URSS si SUA. Aproape 20 de ani. S-a adaugat apoi un pretext, un alibi extraordinar pentru americani: ajutndu-i pe sovietici, s-au opus fascismului. Acest alibi le-a favorizat sa continue ajutorul masiv pentru URSS, carte trebuia sa se mentina pe linia de plutire. Cum a ajuns un sistem falimentar la o asemena forta militara? Nu doar printr-un buget militar urias. Existau apoi 17 orase din seria X, care au adus prizonieri germani din toate orasele Germaniei cucerite. Toata intelighentia germana era adusa dupa invazia sovietica n aceste orase cu circuit nchis, cu unele conditii de viata chiar foarte bune. Asa au ajuns sovieticii la o tehnica militara, care sa-i concureze pe americani. Mare parte din tehnologia nucleara au furat-o. Este un adevar axiomatic. Toti erau agenti KGB. Au fost cercuri de stnga din SUA, care puteau ceda din convingere. Demonstrate sunt multe, cum a fost procesul sotilor Rosenberg, condamnati la moarte pentru tehnologia furata, fiindca aveau resentimente fata de America. Se adauga fizicienii germani, confiscati dupa razboi. Exista documente ca americanii acordau ajutoare URSS n domeniul nuclear, chiar si ulterior. Juramntul masonic - Ati vorbit de juramntul masonic n societatea americana. La ce va referiti? - La un lucru foarte simplu. Nu exista America fara masoni. Este statul masonic ideal. n nici un alt stat din lume, lojile masonice nu exercita o influenta mai mare n tot ce se numeste viata politica, economica, financiara, sociala. n calatoriile mele prin toata lumea, nu am vazut nici un oras n care, n centrul localitatii sa fie temple masonice de rit scotian, etalate precum catedralele n Europa crestina. Am vazut la intrarea n orasul Sedona din Arizona, pe o placa de lemn, ziua si locul unde au loc ntrunirile lojii. Este de notorietate. Un stat care se pretinde crestin are peste 400 de religii si culte. Vicepresedintele Dick Cheney a fost fotografiat cnd depunea juramntul: avea cele doua coloane masonice ale templului lui Solomon n spate. - Mai este valabil astazi juramntul masonic, de care vorbeste Nicolae Paulescu, ritualul cu tapul pe care ciracul, legat la ochi si n patru labe, trebuie sa-l sarute sub coada? - Fara ndoiala. Multi americani obisnuiti cred ca tara lor este crestina, dar ei stiu ca trebuie sa faca si compromisuri ca sa promoveze ntr-o functie. Trebuie sa ai un anumit loc n ierarhia masonica, altfel nu poti promova n Statele Unite. Acasa, americanul poate sa fie un bun tata de familie, sa-si doreasca sa aiba copii, sa-si creasca familia conform moralei crestine. Exista deci o duplicitate pe care noi am trait-o n comunism. - O asemenea duplicitate a nceput sa se exporte si n Romnia dupa 1990. - Exact. Nu este o acuza la adresa poporului american, un conglomerat de natiuni, unde putem gasi orice stare de fapt, ca n orice tara. Cu siguranta nsa, politica americana se face la nivelul lojilor. ntr-un interviu, Dan Lazarescu spunea ca nu poporul american si alege presedintele, ci lojile din Washington si Baltimore. Procesul electoral nu are nimic de-a face cu democratia. Asa cum George Bush si John Kerry au facut parte
29 | P a g e

din loja Oasele si Craniul. Democratia este un joc pentru multime. n realitate, hotarrea apartine lojilor. Ce se ntmpla cu pax americana nu are nici o legatura cu ce crede poprul american despre politica. Am fost n America de sase ori. Am nteles ca pe Coasta Atlanticului este ingerinta lojilor de stnga sau a Marelui Orient. Coasta Pacificului e controlata de masoneria de dreapta, are tot o politica straina poporului american, pe care-l gasim n orasele mici, n ferme, acolo unde oamenii nu sunt contaminati de politica. Cupola Ocultei - Nu este falsa disjunctia masonerie de dreapta masonerie de stnga? - n parte, da. ntre ei, exista, prin definitie si prin regulamente, o armonie, cuvnt auzit frecvent n televizor, un semnal care arata ca n subteran noi ne ntelegem si putem discuta orice tema din politica lumii. Concurenta apare numai atunci cnd vine vorba de aria de actiune si influenta, de teritoriu. Deci o adevarata lupta ntre ei apare numai cnd se creeaza grupuri de interese. n subsol, acolo unde se ntlnesc cei de gradul 33 de Rit Scotian sau Marele Orient, este o concordanta totala. De fapt, la masa dintre cele doua ordine care guverneaza lumea, are loc o mpartire a teritoriului. O sa spuneti ca este o fabulatie; e dreptul dumneavoastra. - n perioada interbelica, s-au realizat studii care arata ca Loja Bnai Brith de la New York ar fi capacul universal pentru toate aceste jocuri, cu aparenta de stnga sau de dreapta. Care este adevarul? - Este o afirmatie incorecta ca Bnai Brith ar fi vrful ierarhiei. Noi stim ceva despre ierarhia masonica mondiala dupa aparitia descrierii piramidei masonice a unui individ, John Todd, care a fost mason de gradul 33 si a facut parte din Tribunalul Rotschild o grupare de 13 forul suprem al masoneriei mondiale. El a atras atentia ca pe dolarul american se afla treptele piramidei masonice, care detin puterea mondiala suprema. Cam doua treimi din aceasta piramida o formeaza asa numitii iluminati: ei detin puterea efectiva a masoneriei mondiale cam 5000 de persoane. Estimari relative din literatura de specialitate. Bnai Brith este ordin exclusiv kazar. Nu are nici o legatura cu evreii. Kazarii sunt o populatie turcica, trecuta la mozaism, n secolele VIII-IX. Are cam 500.000 de membri n lume si se ncadreaza n treptele superioare ale masoneriei a lui Todd, deci nu se afla n vrful piramidei. A doua mentiune: exista nsa structuri masonice n care kazarii au o reprezentare prevalenta, dar nu avem spatiu aici. La ntrebarea ct de puternic este ordinul kazar n structura masoneriei mondiale, raspunsul este: covrsitor. - Asadar, masoneria este implicata n toate procesele politice mondiale, inclusiv n construirea comunismului, a epocii de aur. Nu le atribuim prea multe masonilor? - Este un lucru pe care l-am aflat destul de trziu. Sloganul era ca tancurile rusesti rareori spuneam tancurile sovietice ne-au adus comunismul. Taranul romn a venit n contact direct cu mujicul rus, care avea mitraliera, prada, viola. El nu stia cum arata un NKVD-ist. n schimb, acelasi taran romn, contrar propagandei comuniste, a ramas cu o imagine rezonabila, chiar frumoasa, despre soldatul german, care platea fiecare gaina, fiecare litru de vin. Sistemul nazist a fost un epifenomen, doar de ctiva ani. Actele de cruzime au fost opera unui numar redus de germani. Pe cnd sistemul sovietic si doctrina bolsevica, cu Ilia Erenburg un ucigas cu snge rece prin instigare la crima au creat un soldat bolsevic reeducat, cu o morala de lupta ngrozitoare. A ucide facea parte din doctrina de ocupant a soldatului sovietic. Pe cnd armata germana a venit ca partenera n Romnia. Cnd un neamt aparea n tramvai, cei din jur aveau senzatia de securitate. Si cnd intra soldatul sovietic, sareau pe geamuri, ascundeau femeile, tuica era rasturnata n sant. Se confruntau doua civilizatii doua armate. - Cartea Holocaustul Rosu demonstreaza ca sistemul comunist este un experiment de distrugere sociala. De ce? - Nici un sistem politic nu se poate edifica fara o baza materiala. Idei politice, de transformare revolutionara, au avut si altii n istoria lumii. Pentru a trasnforma o ideologie n dorinta de a acapara un teritoriu, de a lua puterea politica de la altcineva, trebuie multi bani si forta materiala. Cnd am vazut ce se ntmpla n lumea vestica, m-am ntrebat imediat: Cine a finantat comunismul? Pentru ca eu, organiznd demonstratii anticomuniste cu doar cteva zeci de oameni, initial, facnd un sediu al Congresului Mondial Romnesc si al Natiunilor Captive, platind chiria pentru acea camera, organiznd ziua natiunilor captive pe banii mei si o conferinta de presa la care nu venea nimeni si vaznd ct ma costa, normal ca mi-am pus ntrebarea fireasca: daca noi, pentru o eficienta att de redusa, depunem eforturi financiare att de mari, oare ce-a nsemnat sa organizezi revolutia bolsevica? Trotki n-a venit cu o gentuta n Europa, ci a traversat Atlanticul nsotit de
30 | P a g e

circa 500 de camarazi, care de fapt erau ostasi de elita, instruiti pe un teren oferit de Rockfeller. Astfel nct, dintr-un idealist cum parea Trotki pentru ca idealistul poate avea toate culorile am vazut dintr-odata o persoana pragmatica, pregatita pentru a face revolutie, cu o mica armata lnga el. S-au adaugat ulterior finantarea americana pentru statul sovietic, fondurile alocate pentru partidele comuniste. n Germania, la un moment dat, fonduri ale Bisericii Evanghelice erau deturnate catre sandinistii din Nicaragua. Dintr-o discutie la televizor a rezultat ca bietul contribuabil german si vedea donatiile facute pentru Biserica mergnd spre o miscare de gherila comunista. Asa s-a nchegat mecanismul explicarii punerii pe scena a comunismului, mentinerea lui ca sistem si mai ales extensia lui, printr-o finantare care tine de anumite cercuri financiare. ncercnd sa esalonam cronologic expansiunea acestui monstru, m-am lamurit ca revolutia bolsevica nu este o miscare spontana, ntr-o situatie speciala o armata tarista vlaguita de razboi, mujicul rus satul de saracie si de razboi a existat un factor subiectiv, au fost agitatorii care au dat scnteia, au stiut unde sa actioneze pentru a face revolutie. Doctrina si ingineria sociala - Din cartea dumneavoastra rezulta clar ca de experimentul comunist tot masonii se fac vinovati si tot ei l-au distrus, pe principiul Eu te-am facut, eu te omor!. Este aici o anume continuitate? - Fara ndoiala! Asta pentru ca a intervenit altceva. Este continuitate, dar cu alte mijloace. Mai nti afirmatia ca nu exista doctrina masonica de dreapta. Chiar lojile de Rit Scotian din care fac parte familiile regale din Europa sau Ritul Scotian din America, mult mai de dreapta dect Marele Orient. - Nu este tot o iluzie ntretinuta? Am ntlnit masoni romni care pretind ca fac parte din loja de dreapta Bujor Sion - Nu, nu este o iluzie. Este n parte si un act de manipulare. Eu trebuie sa demonstrez alegatorului ca am ceva cu dreapta sau ca sunt opus stngii macar. Altfel, cum s-ar ntmpla ca n loji masonice de dreapta au intrat o multime de ofiteri de securitate? Prin urmare, este un joc politic. Experimentul comunist are legatura cu ideologia masoneriei, care este atee si internationalista. Deci nu are cum sa fie de dreapta. - Daca parcurgem toate etapele, de la Revolutia Franceza pna la constructia europeana actuala, care este scopul politic discret al masoneriei? - Nici nu mai este discret pentru cei care citesc. Am facut comunismul fiindca este foarte apropiat de ideologia masoneriei, care tinde spre un guvern mondial si un stat masonic unic. Iar pasii catre acest stat masonic unic sunt Statele Unite ale Americii si Statele Unite ale Europei. Iar ce va urma este un guvern mondial cu dependinta politica socialista sau comunista, conform ritualurilor masonice. Prin urmare ne ndreptam spre un guvern mondial, care nu va avea alaturi Biserica, n calitate de sfatuitor. Ne ndreptam catre un stat care tinde catre distrugerea natiunilor, a familiei si a religiei. Se doreste concentrarea puterii ntrun singur centru sau n cteva centre de putere. De aceea, internationalistii, mondialistii, globalistii nu sunt n nici un caz de dreapta. Ei doar mimeaza un joc al dreptei. Problema vizeaza doar concentrarea puterii. Consumismul - n aceasta lupta teribila pentru putere, care mai este adversarul redutabil al masoneriei? - Nationalismul. Mai nti trebuie nsa precizat ca sucombarea imperiului comunist a fost un act deliberat si calculat. Sistemul nu mai functiona, si facuse deja datoria. Una din misiuni era sa mentina o mare parte a Globului ntr-o stare de subdezvoltare, de dictatura, provocnd erodarea statului national. Sa ne imaginam ca, daca tari mici, ca Singapore sau Coreea de Sud, au devenit concurenti comerciali puternici pe piata mondiala, ce-ar fi fost tari cu traditie ca Romnia, Polonia sau China, ce concurenta uriasa ar fi creat aceste state pentru cei vreo 5000 de indivizi care vor sa tina n mini puterea lumii? Daca aceste state ar fi beneficiat de un regim democratic? Experimentul comunist de inginerie sociala a tinut n mare parte din lume nu numai sub dictaturi odioase, care au distrus destine individuale, dar care au anihilat economiile nationale. Prin tratate comerciale subterane, bogatille acestor tari au fost spoliate. Ne aflam ntr-o tara de unde s-au defrisat padurile, s-au furat resursele de uraniu si de alte rezerve strategice. Scenariul este valabil pentru toate statele ex-comuniste. n
31 | P a g e

acest timp, lumea occidcentala a progresat. Nivelul de bunastare a crescut. Concomitent, statul masonic bine organizat are grija sa satisfaca niste nevoi elementare ale omului obisnuit. Asta este deosebirea colosala ntre Europa Occidentala si tarile post-comuniste. Asa s-a ajuns ca nivelul de viata al omului mediu din vest sa fie cu mult superior fata de conditiile de viata ale individului din spatiul comunist. - Sa ntelegem ca se pregateste un imperiu mult mai subtil, mai pervers dect comunismul, un imperiu al consumismului? - Un imperiu mondial, iar consumismul si datoria traitul nainte pe carti de credit a te face dator, a te mpovara pna la sfrsitul vietii pentru casa, pentru masina, pentru studiile copiilor pe de o parte, este singura sansa a oamenilor tineri, pe de alta parte i mpovareaza tot restul vietii cu rate lunare si vor avea foarte putin spatiu de respiratie. Iar dobnzile de la leasing, de la credite, care sunt uriase, n comparatie cu averile acumulate, nu fac dect sa-i ndatoreze pe tineri. Anumite drepturi ale omului se reduc si mai mult. n comunism, mi era frica sa vad daca nu s-a oprit masina neagra a Securitatii n fata casei, ca sa-l aresteze pe tata, pe bunicul sau pe un vecin. Masina neagra dispare acum. Cei care vorbesc limbajul politic corect sau care se comporta politic corect vor fi oamenii viitorului, pe care mondialistii se sprijina. Este o varianta a lui homo sovieticus. Strategia - De ce mondializarea este perceputa de unii observatori drept marea revansa, ultima, fata de toate natiunile lumii? - Fara ndoiala ca este o perceptie corecta. Asa cum masoneria a contribuit si la faurirea statului romn. Dar atunci ne aflam n momentul n care se lucra la erodarea imperiilor, a regatelor si trebuiau stimulate statele nationale. Deci acceptarea statelor nationale era un pas fiindca dusmanul numarul unu al masonilor atunci erau imperiile. n acel context, Romnia si-a dobndit independenbta nationala. Dupa ce-am terminat imperiile, am ajuns la faza n care avem n fata natiunile. nti monarhiile, pe care, daca nu le-am terminat, le distrugem din interior prin compromiterea familiilor regale. Printesa Diana a fost transformata, dintr-o posibila purtatoare a coroanei regale britanice, ntr-o femeie de proasta calitate. n familiile regale din Suedia, Danemarca, Norvegia, au patruns prin casatorii probabil dirijate componenti ce nu fac cinste acestor familii. Cuvntul regalitate nu mai trezeste respect total si supunere ca oameni dati de Dumnezeu pentru conducerea natiunii. Monarhia devine un dusman de baza, dar din ea n-a ramas mare lucru. Sa nu uitam ca seful de la London City, care este mare mason, merge nainte, iar regina Elisabeta a II-a vine dupa el. Prin urmare, regii ramasi au putere consultativa, drepturile lor s-au redus foarte mult. Regele Spaniei colaboreaza mult cu prim-ministrul, are discutii private, dar hotarrile guvernului socialist nu se luau de acord cu regele. Socialistii fac tot ce se spune de la lojile superioare. De aceea, si regelui Mihai, care face si el parte din Ritul Scotian, nu i s-a dat dreptul sa ramna n Romnia. Am convingerea ca asa a fost. Cnd s-au adunat un milion de oameni n fata lui, putea sa ramna n Romnia. Dar se hotarse sa nu mai fie regalitate. Dupa distrugerea monarhiilor, se anihileaza natiunile. Acesta este procesul la nivel macroscopic. La scara microscopica, institutiile care ne sunt adversare si care trebuie sa dispara sunt Biserica, Armata si Familia. Aceasta erodare continua arata planul foarte clar al unei institutii ce nu are a face cu morala noastra crestina. Aurul lumii - Exista n Vechiul Testament un dicton straniu: Voi veti nghiti aurul lumii!. Nici o natiune nu are nscris ceva similar n cartea ei fundamentala. Unde merge aurul lumii moderne? - La ora actuala, nu s e mai poate raspunde simplu, nici cunoscatorii nu pot spune unde este trezorierul principal. Ca sa evaluam unde se concentreaza banii, va amintesc un lucru. Daca vrei sa faci o excursie n Statele Unite, am cerut bani de la banca n dolari. De fiecare data, primeam bancnote noi. Toti turistii germani, care pleaca peste Atlantic, primesc bani noi. Dolarul circula n ntreaga lume. Cum sa tiparesti attia dolari noi? Trebuie sa ai acoperire. Nici o tara din lume nu are nsa acoperire n aur, platina sau actiuni bancare pentru emisiunea de dolari. Prin urmare, emisiunea de dolari costa doar hrtia, cerneala si manopera. Nu mai are nici o acoperire. Si atunci, cum raspundem la ntrebarea unde este depozitul bancar al lumii? nainte se facea trimiterea la depozitul de lingouri din aur al Bancii Nationale. Astazi, vedem niste virgule
32 | P a g e

care se muta n computer. Am trait n Germania un episod interesant. Fara sa dau detalii, o anumita firma avea o datorie foarte mare si era n pericol de faliment. Printr-un simplu joc cu mouse-ul, datoria s-a transformat dintr-o suma fabuloasa ntr-una ridicola, a unei familii obisnuite. Deci se joaca cum vor ei cu bunastarea unei tari. Am devenit tributari cartilor de credit si manipularii financiare prin banca. Banul ca atare l folosim pentru cumparaturi marunte. Se dau deja pensii pe carduri si n Romnia. - nseamna ca nu trebuia sa aruncam cartile de marxism, n care se scria ca banii vor disparea, natiunile vor disparea - Sigur ca da, se lucreaza deja. Se vor implanta cipuri sub piele si vom arata n fata cititorului electronic si vom beneficia de cumparaturi n toate magazinele. Fara bani. Cartea de credit este o etapa intermediara. Dupa cum numerele recente de nmatriculare ale masinilor sunt urmarite prin satelit. Nu sunt povesti. Masoneria si democratia - Unde este salvarea, domnule doctor? - Trebuie o precizare. Ca sa ajungi la etapa n care te dizolvi n creuzetul globalizarii, trebuie sa fi trecut prin etapa democratiei. Democratia este asociata de romni cu notiunea de bunastare. Ei nu vor doar sa-si expuna liber opiniile, fara sa scoata cineva pistolul pe masa. Democratia presupune, chiar n regulile fixate de masonerie, o realizare ct de ct a individului. De ce? Un mason care conduce un trust international si ei le conduc n totalitate nu-si poate permite sa aiba salariati niste incapabili. Notiunea de concentrare a puterii si de acumulare a banilor se leaga de competenta subordonatilor. Un sef de firma este foarte important cazul Kruppului. Ultimul descendent al trustului era un homosexual si voia sa transforme Insula Capri ntr-un paradis al homosexualilor. Nu a trezit rezonante favorabile n familie. N-a fost dezmostenit, a primit o renta viagera, dar n-a ramas conducator. Kruppul s-a desfiintat si a devenit societate pe actiuni. Preluata de masoni, fara ndoiala. Prin urmare, democratia n lumea vestica a nsemnat competenta, eficienta. Societatea a produs bani si a permis un nivel de viata. Din considerente de calcul politic, nu din considerente crestine, masonii vorbesc frecvent de liniste sociala. Ca sa le tihneasca procesul lent de cucerire a lumii, nu e nevoie de demonstratii n strada. - Nu au nvatat asta de la marxisti? - Posibil. Rezultanta a fost nsa un nivel de trai ridicat. - Ceausescu a fost mason? - Asa zic unii. Eu nu stiu nimic concret. Se zice ca era n masoneria albastra, care nici macar nu este structura masonica. Este o organizatie pentru prostirea prostilor, care si asa sunt prosti. Masoneria albastra acorda trei grade: este vorba de oameni care platesc cotizatie la masonerie, le satisfac vanitatile ca au intrat si ei ntr-o organizatie secreta, care conduce lumea, de care au auzit si ei de la a saptea mna. n realitate, nu au nici un fel de acces la operatiunile de mpartire a profitului. Secreta, nu discreta - Se alimenteaza deja discret iluzia ca numai intrnd n masonerie poti sa ai parte de afaceri manoase, de cariera stralucita, numai asa poti sa ai acces la functii n stat, chiar la recunoasterea valorii artistice a operei - n parte, este valabil. Pare de necrezut, dar eu, care sunt un om foarte obisnuit, am primit invitatia sa fac parte din loja Paneuropa, n care se afla Otto de Habsburg, ultimul urmas al dinastiei. Am refuzat si am fost admonestat ntr-o situatie ngrozitoare de un mason din New York. Cum de mi-am permis sa refuz?! Mi-a cerut chiar si scrisoarea napoi. I-am restituit-o. Am refuzat de patru ori sa fac informari pentru Securitate pentru a putea pleca n strainatate, tot asa am refuzat si intrarea n masonerie. Fiindca o consider la fel de pernicioasa. Daca noi, romnii, dorim sa ne nsusim democratia, sa construim un stat democratic, o facem n speranta sa ne putem exprima opiniile, sa nu mai vedem monstruozitatile de nedreptate sociala de astazi, sa avem un nivel de trai comparabil cu al statelor occidentale. Dar pentru asta nu trebuie platit tributul de a trece de la calitatea de membru de partid comunist la membru de loja. Fiindca asta echivaleaza cu tradarea sistemului nostru de educatie, a credintei noastre n Dumnezeu. Ar nsemna sa subordonam interesele prin loja care si zice nationala unor loji internationale. Nu pot ca intelectual sa accept formularea masonica a laboratoarelor de idei. ntrunirile din loji se numesc laboratoare de idei. Sorin Rosca Stanescu si pune ca
33 | P a g e

motto la editorial Unele idei, nainte de a deveni evenimente, sunt pregatite n laboratoare. Un cuvnt care nu e ales ntmplator. Si-atunci te-ntrebi ce rost mai au partidele? Din moment ce, parasind Parlamentul, Guvernul, Biserica, Tribunalul, Banca Nationala, ne ntlnim n loja, unde se iau realele hotarri? Daca optam pentru o societate democratica deschisa, cu egalitate, fraternitate, cu libertate, atunci de ce va ascundeti, domnule? De ce va faceti adunarile n locuri inaccesibile publicului? De ce nu se iau notite, n afara de protocoalele ncheieate, pe care nu le vede nimeni? n New Mexic, la Santa Fe, am vazut un centru masonic, unde scria mare Accesibil publicului ntre orele cutare si cutare. De trei ori, am fost acolo n intervalul orar indicat: tot timpul era nchis. Omul obisnuit, cnd vede afisul, chiar crede ca se poate intra acolo, dar nu-l intereseaza problema pentru ca are alte griji. Iar Marele Orient din Franta face si spectacole de vizionare. si permite uneori sa arate ca ar fi deschisi publicului si se considera societate discreta, iar nu secreta. Este o cacealma. n concluzie, eu zic sa nu mai vorbim despre democratie, i lasam n plata Domnului, desfiintam partidele politice, i lasam sa tipareasca dolari cu ce vor, hotarti mpartirea tarilor, demolati biserici, faceti ce vreti! Pionul - Din cartea dumneavoastra rezulta ca George Soros are un rol deosebit n construirea societatilor dceschise. De ce-l preocupa un asemenea obietiv? - n momentul de fata, l consider pe Soros principalul pion al jocurilor financiare mondiale. Este un om care aduce un folos urias pentru masonerie. - Este un altruist? - Asa zice el. Eu nu cred. El ofera o capcana foarte atractiva: bursele Soros. Foarte multi tineri straluciti din tarile ex-comuniste, ncatusati de neociocoimea rosie, nu au nici o sansa de promovare. Trebuie sa plece. Putine firme i cauta. Si atunci agentii lui Soros le fac aceasta oferta, care presupune completarea unui formular. Trebuie sa raspunda la ntrebari privind atitudinea fata de Biserica, de familie, monarhie, fata de principiile morale. Numai o parte sunt apoi racolati ca bursieri si dintre acestia aproape toti intra n mecanismul masoneriei mondiale. Initial, n lojile de tineret, apoi li se dau functii tot mai mari. Cazul lui Mihai Razvan Ungureanu, ministrul de Externe, este cunoscut. Tot Iasiul stie ca este mason, ca a beneficiat de numeroase burse de care nu au beneficiat alti tineri. Ei trec din burse-n burse, iar copiii nostri sunt prosti! - Nu ati primit nici un avertisment elegant din partea discretilor lumii? - N-am primit, probabil pentru ca nu ma considera o persoana att de importanta, nct sa strice glontul pe mine. Iar eu nu sunt un veleitar. Pot cugeta si asta am facut toata viata si am avut curajul s-o fac n scris. Nimeni nu-mi poate lua dreptul de a spune adevarul si de a ma oferi tarii mele pentru un guvern care ar avea realmente nevoie de sfaturile mele. Mai ales n domeniul sanitar, pentru nvatamntul medical superior, dar niciodata ncolonat n organizatiile lor. A consemnat Viorel Patrichi
Share on Facebook Trimite si prietenilor:

34 | P a g e

One Response to Despre nazism, comunism i masonerie

1. Fabian says: November 11, 2009 at 4:50 pm

care mai este adversarul redutabil al masoneriei? - Nationalismul. Cum arata dl Matrescu, nationalismul este temutul adversar al maoneriei,al comunismului, al neocomunismului de azi. Nu vedeti ca daca azi faci un parastas pt cei morti in comunism, esti numit extremist,fascist? iar nationalismul este si azi groapa de gunoi a societatii asa zis democratice. Daca arunci cu gunoaie in poporului roman sau in creedinta crestina, n-ai nimic cum fac domnii Patapievici, Badilita, Gabriel Andreescu, Baconski, Andrei Badin etc. Dar daca iti aperi neamul si credinta de atacurile lor, esti antisemit, ii arzi ca pe draci de fapt chiar i ardem pe dracii din ei cand vorbim de nationalism si Ortodoxie. Felicitari pt curaj, dle Matrescu! felicitari pt curaj, celor din acest blog! R: Doamne ajuta!

Romnia genocidul comunist n cifre

Published By Cezar Machidon On Friday, October 23rd 2009. Under Comunism Tags: Anton Ovseyenco, Cicerone Ioanioiu, crimele comunistilor, crimele comunistilor in romania, Cunoaterea i combaterea comunismului, Filip Punescu, Florin Mtrescu, genocidul comunist n cifre, Grupul Independent pentru Democraie, Holocaustul rou sau crimele n cifre ale comunismului internaional, Masacrul inocenilor, The Time of Stalin: Potret of a Tirrany, Victor Brsan

Basarabia i Nordul Bucovinei:

(A) Florin Mtrescu (Holocaustul rou sau crimele n cifre ale comunismului internaional, Bucuresti, 1998, pg.56-57) avanseaza urmtoarele cifre: Holocaustul rosu sau crimele in cifre ale comunismului international 1. ntre 28 iunie 1940 i 22 iunie 1941 au fost deportai n lagrele din Nordul Ingheat un numr de 300.000 de romani basarabeni i bucovineni 2. ntre 1945 i 1954, 500.000 de romni basarabeni i bucovineni deportai n lagre 3. ntre 1946 i 1947, 200.000 350.000 de romni mori n urma foametei provocat de Stalin.
35 | P a g e

(B) Victor Brsan (Masacrul inocenilor, Bucureti, 1993, pg.18-19), deosebete mai multe valuri de deportri: 1. ntre 28 iunie 1940 i 22 iunie 1941, 300.000 de romni deportai 2. ntre 1944 i 1948 , 250.000 de romni deportati 3. ntre 1946 i 1947 , 300.000 de romni mori n urma fometei provocat de Stalin 4. la 6 iulie 1949 ncepe a 3-a deportare masiv; 11.324 familii deportate 5. ntre 1954 i 1964, 300.000 de romni deportai n Rusia i Kazahstan Anton Ovseyenco n The Time of Stalin: Potret of a Tirrany, N.Y. Harper and Row, 1981 (citat in Holocaustul rou sau crimele n cifre ale comunismului internaional, pg. 57) , estimeaz numrul total al victimelor comunismului n Basarabia i Nordul Bucovinei la 1.500.000 de persoane.

Romnia:
din Holocaustul rou sau crimele n cifre ale comunismului internaional, Florin Mtrescu, Bucureti, 1998, pg.80-86) reinem grupurile masive de deportri i crime: 1. capitularea fr condiii de la 23 august 1944 a avut ca rezultat deportarea a 180.000 de soldai i ofieri n lagrele gulagului sovietic (doar cteva mii s-au mai ntors). Recent, n mlatina rului Bli din Basarabia a fost descoperit un osuar romnesc compus din 50.000 schelete de soldai romni - din unitai ale Armatei Regale Romne, care n primvara 1944 au constituit prima linie de rezisten mpotriva Armatei Roii. (citat din Mihai Vicol, Un Katyn romnesc Romnia Liber Internaional, nr.320/04.08.96) 2. ocuparea rii de ctre Armata Roie a nsemnat un val de crime n rndul populaiei civile, crime de proporii nc necunoscute oameni ucii doar pentru a fi jefuii sau pentru a-i apra fiicele i soiile de violuri. 3. colectivizarea forat a rnimii (ncepnd din 1949) a afectat 12.000.000 de rani; sate ntregi au fost mitraliate i nimicite cu tunurile provacnd 30.000 de victime. Deportrile masive din perioada 1949 1960 s-au soldat cu nc 200.000 de rani mori n lagrele de munc sau nchisori. 4. rezistena armat din muni (1946 1958), unic in lagrul comunist, a mai adugat un numr de victime * 5. n cele 120 de nchisori i lagre de munc, au murit ntre 150.000- 200.000 oameni. Cifrele globale ale holocaustului rou n Romnia sunt diferite: Numrul total al deinuilor: - 2.000.000 ( Filip Punescu Cunoaterea i combaterea comunismului, Libertatea, anul 8, nr.72 martie 1989) - 3.000.000 (Cicerone Ioanioiu) Numrul total al morilor n regimurile Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ceauescu, Iliescu (revoluie, TrguMure, mineriade, etc.) este greu de stabilit; se descoper mereu noi gropi comune pe lng lagrele de munc i nchisori. Cifra avansat de Florin Mtrescu este de 891.500 mori n genocidul comunist comis ntre actualele granie ale Romniei.
36 | P a g e

* apreciat dup unii cercetttori la 10.000 (Grupul Independent pentru Democraie) Sursa Raportul final - un produs expirat Prof. Univ. Dr. Gheorghe Buzatu Mari, 10 Ianuarie 2012 02:08

M refer, evident, la Raportul final, lansat n decembrie 2006 de preedintele actual al Romniei i alctuit de o Comisie Internaional" diriguit de prof. Vladimir Tismneanu, sociolog american plecat din Romnia. Raportul, difuzat mai nti pe Internet i apoi sub form de carte, s-a bucurat, graie tot domnului Vladimir Tismneanu, de o imens propagand, dar n-a slujit, cel puin pn acum, dect exclusiv acestui el, cci n ce privete prea-insistent evocatul i rvnitul proces al comunismului" n Romnia, acesta nc mai are de ateptat, ceea ce - fr suprare - se dovedete convenabil coordonatorului nsui i comilitonilor lui... Ct timp, nu-i aa, continu distracia pe bani publici! Dup cum cititorul deduce din titlu, Raportul final doar ce a aprut c, vai!, trebuie deja s-i comptimim cariera ... Cum i de ce? Foarte simplu: Raportul n-a fost din start documentul care, prin form i coninut, s corespund ateptrilor, menirea lui fundamental fiind n fond aceea, nebnuit, de-a contribui - e ridicol, nu-i aa? - la completarea ciclului istoriografic nenorocit postbelic (dup 1945): De la Mihai Roller la Vladimir Tismneanu i napoi, cum ar spune reputatul nostru coleg Florin Constantiniu, membru al Academiei Romne. Rog pe cititor s observe c, dei titlul acestor nsemnri ne aparine, finalul... Raportului final (sic!) nu-l proclamm noi, ci rezult din context, mai precis din confruntarea lui cu unele din ultimele apariii editoriale de marc. i, fapt esenial, nc nu dispunem de ultimul volum, al zecelea, din seria Istoriei Romnilor, faimosul Tratat pregtit sub egida Academiei Romne, i care este consacrat exact epocii investigate de raportori". Este motivul pentru care, n rndurile de mai jos, nu vom avea n vedere dect urmtoarele volume: Vasile Pascu, Regimul totalitar-comunist n Romnia. 1945-1989, I-II (Bucureti,
37 | P a g e

Editura Clio Nova, 2007, 976 p.); Vasile Ernu, Costi Rogozanu i colaboratori, coordonatori, Iluzia anticomunismului. Lecturi critice ale Raportului Tismneanu (Chiinu, Editura Cartier, 2008, 280 p.); Florin Mtrescu, Holocaustul rou. Crimele comunismului internaional n cifre, I-III, ediia a III-a (Bucureti, Editura Irecson, 2008, 664 p. + 608 p. + 158 p.). i, nu n cele din urm, Vladimir Tismneanu, Dorin Dobrincu, Cristian Vasile, coordonatori, Raportul Final al Comisiei Prezideniale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romnia (Bucureti, Editura Humanitas, 2007, 880 p.). Departe de noi intenia de-a oca ori de-a modifica vreun clasament, dar, prin ampla sa monografie, prof. Vasile Pascu rivalizeaz ntr-un fel cu N. Iorga. n mod precis, avem n vedere faptul c, asemenea antemergtorului celebru, care, singur, a realizat, cum prea bine se tie, inimitabila-i Istorie a Romnilor n zece volume (1936-1939). Aadar, potrivit unui calcul simplu, cam tot atta, dac nu cumva chiar mai mult (?), dect au valorificat cndva zeci institute de cercetri istorice la un loc. Sub acest unghi, prof. Vasile Pascu apare, netgduit, opozabil faimoasei Comisii Prezideniale Internaionale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romnia gestionat de prof. Vladimir Tismneanu, care n 2006, a finalizat controversatul Raport final asupra anilor 1945-1989, dar dispunnd de un efectiv grozav i n baza unor cheltuieli ndestultoare. n vreme ce autorul Regimului totalitar ... , singur i fr nici un sprijin material sau moral din vreo parte, ne supune ateniei un text consacrat tot epocii comuniste de la Bucureti, net superior textului oficial menionat. Faptul, netgduit, este greu de neles i, tot astfel, de explicat, dar, n vreme ce prof. Vasile Pascu i-a propus o istorie a epocii comuniste cuprinznd patru compartimente i 23 de capitole, inclusiv o Cronologie i Bibliografia, membrii Comisiei Tismneanu, ambiionnd peste msur, n stadiul actual al studiilor de specialitate i al investigrii arhivelor romne i strine, a realizat un mixtum compositum, ceva ce nu seamn nici unui raport global i obiectiv, dar nici istoriei care a fost de la 1945 la 1989. ntruct Raportul Final este predominant propagandistic, greoi, discordant, contradictoriu, deficient ca discurs anticomunist total. n vreme ce, la polul opus, aflm cartea prof. Vasile Pascu, o istorie documentat i care se citete cu plcere i interes, dedicat aa cum trebuia tuturor acelora care, alturi de prinii si, au pierit n lupt cu monstruozitatea ce a purtat unul din numele: comunism, bolevism, totalitarism, democraie popular", socialism cu fa uman", toate la un loc nsemnnd barbarie" (subl. Vasile Pascu p. 5). Eecul Raportului era lesne previzibil, dac trebuie s admitem, altfel nu avem cum, c o oper tiinific reprezint n domeniul istoriei, n cazul de fa, nimic mai mult ori altceva dect stadiul de moment al evoluiei studiilor consacrate trecutului. i aceasta ntr-o ar cu excelente tradiii istoriografice, datorit unui A. D. Xenopol, N. Iorga, V. Prvan, Gh. I. Brtianu, C. C. Giurescu, I. Nistor sau A. Oetea, nicidecum lui M. Roller, Barbu T. Cmpina sau Solomon tirbu. Or, prof. Vladimir Tismneanu i muli dintre colaboratorii si, fr suprare, nu sunt istorici de profesie, iar alii, cu adevrat, sunt exceleni cercettori n prezent i doar n perspectiv specialiti. Este un element care, evident, n-a fost avut n vedere, chiar dac opera proiectat, de mare dificultate i responsabilitate, solicita o echip redutabil. Dei, n chip cu totul surprinztor, la lansarea Raportului, n decembrie 2006, prof. Vladimir Tismneanu ne asigura cu totul altceva: Vestea cea buna este ca s-a constituit o superb echipa de cercetare. Membrii si experii Comisiei - istorici, politologi, filologi, antropologi, personaliti ale societii civile - au lucrat excelent. Apreciem faptul c, de cealalt parte, mai precis dinspre beneficiari", adic din partea cititorului, opinia formulat a fost total diferit. Astfel, mai muli cititori i, defel ntmpltor, eroi ai textului n discuie, n calitatea lor de foti deinui politici sub comunism, ntr-un apel public relevau c sub aspect academic, calitatea Raportului nu este satisfctoare, dup cum au semnalat deja numeroi cercettori i specialiti din mediul universitar"; aceiai au insistat ca ca acest Raport viciat sa NU fie difuzat in bibliotecile colare si universitare [...] Propagarea falsului n sistemul educaional este un act de o gravitate fr precedent [...] NU vrem s li se serveasc copiilor notri o prelucrare a trecutului tributar unor viziuni complet falsificante (sic!) asupra istoriei trite de noi pe frontul anticomunismului, n temnie i muni, n spitale psihiatrice i n deportare, pe strzile Braovului lui '87 i ale Bucuretiului lui '89 '90..." Tot de domeniul simptomaticului reinem i opiniile exprimate, n diverse mprejurri, de ctre forumitii implicai n dezbaterea Raportului pe Internet (vezi ndeosebi http://www.evz.ro/articole/detalii - articol/830796/Senatul - EVZ - Iluzia normalitii comuniste), n sensul c documentul n discuie ar fi o fars demn de mila public" sau c ar fi superficial,
38 | P a g e

total netiinific i mai mult ncurc dect descurc treburile (subliniat n original)", probnd un diletantism suprtor, care golete de orice credibilitate critica naturii regimului comunist"; de asemenea, unii dintre autorii Raportului consider ali cititori - ar apela la tehnici perverse", rezultnd nimic altceva dect un fin echilibru ntre date statistice, omagii i demascri". n ce ce m privete, cred c orice echilibru n discuia pro sau contra Raportului s-a deteriorat prin apariia,

nu fr dificulti programate, a volumului Iluzia anticomunismului, subintitulat Lecturi critici ale Raportului Tismneanu. A reieit din prima clip c prof. Vladimir Tismneanu a respins categoric toate opiniile critice (cf. Evenimentul zilei", 3.12.2008), context n care au intervenit numeroase voci lucide care au pus lucrurile la punct. Sub acest aspect s-au distins consideraiile expuse de ziaristul Ovidiu imonca (de profesie, istoric) dup apariia Iluziei anticomunismului, un fericit prilej de-a insista i asupra Raportului: [...] Trebuie s semnalm acribia cu care autorii [Iluziei ...] s-au inut de textul Raportului Tismneanu. n nici un caz, Iluzia anticomunismului nu este un elogiu adus stngii (indiferent de formula ei de funcionare), nu cuprinde vreo nostalgie dup comunism", nu face elogiul sistemului comunist, nu ridic n slvi ideologii trecute sau prezente. Este o perspectiv critic despre Raportul Tismneanu, care semnaleaz arbitrariul conceptual", apetitul pentru grandilocven", sentimentalismul literar" i precaritatea analizelor despre instituiile din comunism (Miliie, Armat, magistratur). Se discut i despre modul n care Raportul Tismneanu [...] poate s slujeasc nelegerii comunismului, poate s fie de impact n opinia public. Credem c Iluzia anticomunismului este, de fapt, folositoare Raportului Tismneanu, tocmai pentru c l readuce n atenie, discutndu-l critic, iar Vladimir Tismneanu ar trebui s doreasc s intervin ntr-o discuie pe marginea acestei cri, asta pentru c textele sunt scrise argumentat, fr vituperri, adic ndeamn la dezbatere. O eventual participare a profesorului Tismneanu la o dezbatere de idei despre Iluzia anticomunismului ar arta c domnia sa face deosebire ntre atacuri ad hominem i critica de idei, nemgulitoare, c e deschis s nfrunte contestrile argumentate. Dar putem discuta fr ncrncenare i etichetri despre Raportul Tismneanu, [...] putem s-l vedem pe profesorul Tismneanu ntr-o dezbatere unde, pe model american, avem dezbatere, i nu osanale? n definitiv, Raportul Tismneanu are nevoie de o dezbatere purtat cu argumente pro i contra, care s rezoneze n opinia public, i nu de un monolog care s par doar un scut de protecie creat n jurul preedintelui Bsescu (sau al profesorului Tismneanu). Pentru c o discuie despre comunism nu poate fi confiscat, nu poate fi arondat n funcie de simpatiile sau antipatiile politice, devine inoperant i neconvingtoare dac inem cont c
39 | P a g e

problema unui absolutism moral necritic i cu tendine de gndire unic se pune n mod i mai acut acum, cnd intelectualii preedintelui", aa cum, pe bun dreptate, au ajuns s fie numii Vladimir Tismneanu, Gabriel Liiceanu, Traian Ungureanu sau Ctlin Avramescu, i completeaz discursul anticomunist simplist i, n ciuda percepiei comune, ineficient n combaterea comunismului, cel puin a formelor profunde de manifestare a acestuia, cu un discurs politic obtuz pus n slujba preedintelui" (Ciprian iulea). Personal, ne ntrebm dac intelectuali ca Vladimir Tismneanu nu-i ubrezesc poziia tiinific i, pn la urm, rolul avut n Comisia Prezidenial, prin aceast deadly embrace cu preedintele? n aceast privin, exist n Iluzia anticomunismului i o discuie (binevenit) despre legtura dintre prezentul politic i cercetarea istoric, Andrei State sancionnd o slbiciune de principiu", altfel spus, nfiinarea sub patronaj politic a unei comisii care s cerceteze perioada comunist nu evoc o dorin prea independent i dezinteresat de a cunoate i e curios cum intelectuali care au deplns pe toate drumurile - inclusiv n acest Raport subordonarea intelectualului fa de putere ajung s ntocmeasc un material pentru uzul politic al puterii". Nu considerm inutil s precizm c, n privina rostului Comisiei Internaionale, iniial prof. Vladimir Tismneanu i-a contestat utilitatea (cf. Iluzia anticomunismului, p. 197-199). Concluzia ce se impune privete faptul c Raportul este superficial" (ibidem, p. 276), n prima ordine prin prisma realitilor strict-obiective ce atest indubitabil (ibidem) c asemnrile i deosebirile dintre Romnia comunist i cea de dup 1990 sunt mai mari dect deosebirile". Nu fr rost, am lsat la urm un text celebru - Holocaustul rou al doctorului Florin Mtrescu, stabilit de mai multe decenii n Germania. Cartea s-a bucurat, n mod justificat, de trei ediii (1993, 1998, 2008), fiind dintru nceput recepionat cu entuziasm, impunndu-se decisiv ca un studiu metodic i obiectiv, impresionant prin noutatea i amploarea investigaiei, prin curajul abordrii i fora concluziilor, n integralitate un model istoriografic actual la nivel mondial. Suntem ncntai c autorul a reinut, din comentariile noastre de odinioar pe marginea ediiei a II-a, aprecierea potrivit creia, Holocaustul rou, alturi de Cartea neagr a comunismului, coordonat de Stphane Courtois (Bucureti, Editura Humanitas/Fundaia Aliana Civic, 1998, 885 + 60 p.), face parte din categoria lucrrilor fundamentale, n msur s rstoarne toate contrafacerile istorice i s deschid noi perspective pentru aprofundarea i nelegerea trecutului apropiat" (apud Florin Mtrescu, Holocaustul rou, III, p. 12). Doctorul Florin Mtrescu, efectund o cercetare individual, a dovedit, asemenea prof. Vasile Pascu, la care ne-am referit deja, c a fost n msur a depi categoric rezultatele oferite de Comisia Tismneanu". Fr a intra n detalii, voi consemna c, din momentul apariiei ediiei a III-a a Holocaustului rou, Raportul final al Comisiei Tismneanu" apare ca fiind, din toate punctele de vedere, un produs expirat.
-fragment-

...In panteonul neamului intr victimele rezistentei armate din muntii Romniei (1946-1958), unic n istoria trilor cotropite de sovietici in timpul celui de al doilea rzboi mondial n Europa, una din cele mai crncene si mai eroice rezistente depuse n trile din spatele cortinei de fier, mpotriva comunismului. Martiriul partizanilor romni a fost reeditat dou decenii mai trziu de mujahedinii afgani care, alturi de romni, si merit un loc aparte n panteonul luptei anticomuniste. Unul din putinii supravietuitori ai nclestrii cu securitatea, legendarul Ioan GavrilOgoranu, el nsusi conductor al grupului de partizani de pe versantul nordic al muntilor Fgrasului, remarc trei caractere distincte ale rezistentei din muntii Romniei: caracterul national (implicati erau militari, studenti, tarani, elevi, membri sau nu ai partidelor politice, trnisti, liberali, legionari),
40 | P a g e

caracterul crestin si caracterul monarhist, ntruct cel anticomunist era de la sine nteles. Acelasi personaj de legend, nc n viat, remarca cu franchete c "niciodat nu ne-am bazat actiunile pe venirea americanilor... Actiunea a pornit din dragoste de tara, din credinta c adevrul nu poate fi nfrnt pn la urm... Vedeam necesitatea luptei ca pe o datorie de onoare a generatiei noastre ". Dintre partizani, sau cei conectati luptei lor, si-au pierdut viata si multi preoti dintre care mentionati si cunoscuti sunt: Andreescu Nicolae, Bologa, Constantinescu Ion, David Ion, Dinescu Haralambie, Drghici Ion, Lupsa, Mihilescu Dumitru, Oniga Tnase si Rosa Simion. In aceast lupt de partizani au fost implicati zeci de mii de oameni incluznd nu numai pe lupttorii propriu-zisi, dar si pe locuitorii satelor de la poalele muntilor, care-i ajutau si aprovizionau cu alimente, haine, arme si munitii. nceput in 1946, la initiativa generalului Aurel Aldea (fost ministru de interne) si a lui George Kintescu (fost director general al serviciilor secrete ale armatei (dup asa-zisele alegeri din 1946), anul 1947 a dus la unirea grupurilor de rezistent din tar sub un comandament unic, ntrunind partidele istorice, legionarii si armata. Odat relizat aceast ntelegere, a fost anuntat Consiliul National Romn din Franta, si prin el, guvernele apusene care, la rndul lor, au transmis informatia serviciilor secrete. Spionii sovietici infiltrati n rndurile lor sunt rspunztori moral de arestarea a circa 9/10 din conducerea si rezistenta romneasc propriuzis si totodat a acelor mii de studenti, elevi, militari, muncitori si trani, din primvara anului 1948; arestri finalizate cu procesul mamut din toamna anului 1948; ceea ce a mai rmas nearestat, va reprezenta nucleul viitoarei rezistente din muntii Romniei. Folosind mrturiile lui Ioan Gavril-Ogoranu si inedita si valoroasa monografie dedicat acestei teme, sub condeiul lui Cicerone Ioanitoiu vom enumera, n cele de mai jos pe conductorii principalelor grupe de partizani din muntii Romniei: a. - Muntii Banatului: Spiru Blnaru, comandor Domsneanu, coloneii Ut si Vernichescu. b. - Muntii Fgras (versantul sudic): colonelul Arsenescu in Muscel, fratii Toma si Petre Arnutoiu pe rul Doamnei si Arges, Matei Moldoveanu si Diaconescu pe Topolog. c. - Muntii Fgrasului (versantul nordic): Ion Gavril-Ogoranu. d. - Muntii Apuseni: maiorul Dabija, studentii Stefan Popa si Micu Moldoveanu, ofiterii Diamandi, fratii Susman si fratii Spaniol. e. - Muntii Bucovinei: grupul Cenus, Vladimir Macoviciuc, Ion Vatamaniuc (N.a. nc in viat, ntlnit de mine la Sighet in 1995, moment cnd l-am rentlnit pe Ioan Gavril Ogoranu) si mai trziu Vasile Motrescu. n 1948 aici au aprut "Grzile lui Decebal" cu trei ramuri: Vatra Dornei - Piatra Neamt (Filaret Gmlu), Vatra Dornei - Flticeni (Jenic Arnutul) si Vatra Domei - Bistrita Nsud. f. - Muntii Retezat: inginer Lazr Caragea. g. - Muntii Maramuresului: fratii Dunca, Gavril Pop, cpitanul Sabin Mare. h. - Muntii Olteniei: au beneficiat de prezenta a doi generali (fratii Dimitrie si Iancu Carlaont) si doi colonei de artilerie (Grigorescu si Stefan Halalu), Ion Diaconescu (grupul Arnota). i. - Codrii Mehedintului: Dumitru Totir, Gheorghe Florescu si Dumitru Nsrmb. j. - Muntii Vrancei: fratii Ion si Gheorghe Paragin, ofiterul Timaru si Vasile Sava. k. - Dobrogea: Fratii Fudulea si Gogu Puiu, activi in pdurea Babadagului (N.a. in represiunea deslntuit n timpul colectivizrii fortate si lichidrii partizanilor s-au remarcat
41 | P a g e

politicienii Victor Dusa si Vasile Vlcu si generalii de securitate Doicaru (alias Dulberger) si N.Ceausescu (viitorul dictator). l. - Grupu1 Isverna: fratii Bocrnea, Ghorghe Pele si ofiterul Grigore Brncusi. Lupte de partizani s-au mai dat si la: Craiova (Lucian Dimitriu si ofiterii Remus Radina, Tiberiu Tolescu si Constantin Grdinarul; judetul Dmbovita (Gogu Marinescu); Tg.Mures (grupul Faloba); judetul Arad (Adrian Mihut) si multe alte regiuni ale trii, tranii jucnd, in regiunile de ses rolul predominant. Un moment special de eroism il marcheaz grupul celor 12 romni parasutati, in 1951-1952, in nordul Muntilor Apuseni, dintre care unii au murit la aterizare, restul fiind arestati in urmtoarele sptmni (datorit trdrii mediat de vestitul agent sovietic britanic Kim Philby), alturi de alte circa 200 de persoane. ntre cei condamnati la moarte cei mai cunoscuti au rmas Alexandru Tnase, Ion Samoil si Ion Golea. Membrii acestor grupuri de partizani si-au pierdut, in marea majoritate a cazurilor viata, fie in lupt, fie dup capturarea lor (ca rezultat exclusiv (!) al actelor de trdare ale agentilor infiltrati ntre ei) soldat cu condamnarea la moarte si executia. Colaboratorii lor din satele de la poalele muntilor atunci cnd nu au fost executati, au umplut nchisorile si lagrele de exterminare. Cifrele globale oferite de diversi cercettori al holocaustului rosu din Romnia nu sunt totdeauna convergente. Mai nti trebuie precizat c o prim estimare a detinutilor din Romnia anilor lui Gh.Dej (ca urmare a unei rezistente reale sau imaginare mpotriva comunistilor) indic cifra de peste 2.000.000... Din acestia, circa 250.000 zac n gropile comune presrate pe tot cuprinsul tarii. Americanul Garry Allen, de exemplu, estimeaz c in urma executiilor, a detentiei inumane si a muncii fortate, in Romnia siau pierdut viata peste 150.000 de persoane. Dar att alti autori, ct si informatiile celor care au suferit in lagre si nchisori sustin, pe baza unor argumente de necontestat, c cifra real este cu mult mai mare. Astfel, in gulagul romnesc - reprezentat de nchisorile centrale de la Gherla, Aiud, Sighet, Mislea, Ocnele Mari, Jilava, Vcresti, Pitesti, etc., la care s-au adugat penitenciarele pentru pedepse sub 10 ani (Oradea, Caransebes si altele), lagrele de munc fortat create ncepnd din 1948 pe "santierele comunismului" (hidrocentrala de la Bicaz, Borzesti, Onesti, calea ferat BumbestiLivezeni, minele de uraniu, cupru si aur de la Cavnic, Baia-Sprie, etc.), si, mai ales, Canalul Dunre/Marea Neagr, cunoscut sub numele de "Canalul mortii" - au fost rpusi prin brutalizare repetat, malnutritie, lips de asistent medical, sau pur si simplu prin mpuscare, sute de mii de intelectuali, trani si muncitori. Dup aprecierile fostilor detinuti, numai in lagrele de la Nvodari, Poarta Alb, Capul Midia, Km 14, Carasu, Cernavod si Peninsula si-au lsat viata peste 200.000 de oameni. ntr-o valoroas sintez intitulat sugestiv "Fenomenul concentrationar n Romnia " n subcapitolul "Geografia penitenciar" sunt nsiruite nchisorile si lagrele principale din
42 | P a g e

Romania, in ordinea severittii regimului, dar si a particutarittilor celor ntemnitati. Citate sunt: Sighetul (rezervat personalittilor politice de prim mrime si episcopilor rezistenti ai Bisericii Unite si Catolice, printre care monseniorul Suciu; aici a murit Iuliu Maniu si a fost ucis Gheorge Brtianu; regimul alimentar dur ducea la o mortalitate de 40%, supravietuitorii, artnd ca niste fantome, fiind transferati in alte puscrii: in perioada 1947-1950, gardienii nu cunosteau limba romn, fiind agenti KGB); Canalul Dunrea-Marea Neagr (n 1949 folosea munca a 60.000 de persoane, iar in 1951 se ajunsese la 300.000; cota de morti ajunsese la un moment dat la 400 pe zi); Salcia (lagr situat lng Brila, destinat mai ales celor ce detinuser "ilegal" aur, cei mai multi fiind oameni vrstnici); minele de plumb de la Baia Sprie, Cavnic si Nistru (expuneau la riscuri de accidente si intoxicati chimice ridicate): Aiud (cu reputatia de cea mai sinistr, dup Sighet, a fost in mare parte rezervat personalittilor politice de "mrimea a doua", Grzii de Fier si intelectualilor; aici si-a dat sfrsitul marele si originalul filozof Mircea Vulcnescu, aici au tronat clii Koller si Dorobantu, aici a schingiuit, poate fr asemnare, bestialul Moromet), Gherla (evocat magistral de Paul Goma; aici au fcut "carier" vestitul director Goiciu, tortionarul Istrate, fratii Somnea, Tudoran si doctorul securittii Sin; aici a stat un timp episcopul catolic Iuliu Hossu, aici a fost ucis seful socialist Fluieras); Suceava (nchisoare de anchet, mai ales pentru legionari si loc unde s-a predat "reeducarea"; pe aici a trecut episcopul de Alba lulia, Iacob Antal); Rmnicu Srat (nchisoare disciplinar cu regim celular extrem de strict, rezervat politicienilor, personalitti ale vietii economice, demnitari ai Bisericii Catolice si Unite); Craiova (rezervat ntre 1948-1950 trnistilor, in celule zidite, cu o singur gaur pentru transmiterea gamelelor cu mncare); Fgras (rezervat jandarmilor si politistilor sau agentilor din reteaua de spionaj si contraspionaj); Sibiu (cu o reputatie sinistr, mai ales datorit celulelor subterane); Jilava (cu celebrul "fort 13", cu vestitii tortionari plutonierul Ivnic si cpitanul Moromet); Trgsor (rezervat intre 1948-1953 elevilor de liceu); Ocnele Mari (rezervat salariatilor ministerului de interne), Trgu-Ocna (pentru tuberculosi), Mislea, Dumbrveni si Miercurea Ciuc (toate nchisori de femei) si in sfrsit, cele pentru "detinutii de rand" de la Constanta, Timisoara, Oradea, Cluj, Codlea si Iasi. Cine va putea calcula ns vreodat numrul celor ce au fost ucisi in clinicile psihiatrice sau in urma unor pedepse de drept comun, menite a masca motivele politice, practic folosit cu predilectie in timpul lui Ceausescu, in intentia de a scunde fat de forurile intenationale, preocupate de respectarea drepturilor omului, adevratul numr al detinutilor politici? Si cine va afla vreodat numrul exact al celor ucisi de-a lungul anilor la granita Romniei cu Ungaria si mai ales cu Jugoslavia, unde numai in 1988 au fost mpuscate 400 de persoane (de ctre grnicerii romni sau srbi) si un numr mult mai mare de necati in Dunre? In sfrsit, dorim s mai punem o intrebare: cine va putea rosti vreodat cifra exacta a celor care, mai ales in ultimii 15 ani ai regimului Ceausescu, au murit din cauze determinate direct de msurile inumane ale dictatorului si clicii sale (care, s nu uitm, fr sistemul comunist n-ar fi ajuns niciodat la putere); copii si btrnii morti de inanitie si de frig, femeile moarte in ncercarea disperat de a provoca avortarea copilului purtat in pntece, pentru a nu mai da nastere nc unui suflet nevinovat, pe care nu-l putea hrni, sau multele, mult prea multele sinucideri, care au fcut ca nc din 1983, Romnia s ajung pe locul trei in statistica european a suicidului? Puci-ul nscenat la Timisoara si Bucuresti (cu extensie ulterioar si in alte cteva orase din tar). urmat pentru o scurt perioad de evenimentele cunoscute sub numele de "Revolutia Romn din Decemrie 1989", asupra creia vom reveni cu detalii in partea a doua a lucrrii, sa soldat cu o baie de snge, autorii ei fiind: unitti speciale ale ministerului de interne (criminala "securitate", teroristi arabi instruiti sau adusi in Romnia si, din pcate, si unitti ale
43 | P a g e

armatei romne. Conform datelor raportate..., in revolutia romn si-au pierdut viata 1030 de persoane, dintre care 5334 in Bucuresti si 496 in provincie. Dintre morti, 17 nu mpliniser nc vrsta de 15 ani si 599 cea de 30 de ani. S-a mai reconstituit c, dup 22 Decembrie, la Timisoara si-au pierdut viata 52 de oameni, cifr ce anuleaz penibila cifr de 60.000 lansat initial de unul dintre membrii conjuratiei, Silviu Brucan. Recent ne-a parvenit o list cu "martirii Clujului" care reconstituie 27 de nume. De mentionat c initiatorii si complicii acestei monstruoase bi de snge nu au publicat nici pna in ziua de azi cifra real a victimelor si continu sa vehiculeze cu insolent minciuna c fptasii ar fi fost "teroristi" (la care se adaug si insinuarea c acestia n-ar fi fost romni, ci "strini") . Nedezmintindu-si caracterul neocomunist regimul instaurat in Romnia in anii 1990-1996 este responsabil pentru actele de barbarie svrsite la: 28 ianuarie, 9 februarie la Bucuresti si martie 1990 la Targul Mures, pentru uciderea si molestarea ctorva persoane oponente naintea alegerilor din 20 mai 1990, totul culminnd cu reprimarea demonstratiei pasnice din Piata Universittii cu ajutorul mineriadei organizate de nsusi Ion Iliescu, ajutat de agentii securittii. Pretextnd "salvarea democratiei" si anihilarea "elementelor fasciste extremiste", criminalii au rnit grav circa 200 de persoane si au ucis, dup datele oficiale, 7, iar dup alte aprecieri cel putin cteva zeci de oameni nenarmati. O mrturie extrem de valoroas, culeasa ntre timp de noi dezvaluie ca btile bestiale executate in noaptea de 13 iunie asupra manifestantilor pasnici din Piata Universittii si mai ales barbariile minerilor din 13-14 iunie in Bucuresti au determinat un aflux de cteva sute de oameni rniti grav (traumatism craniocerebral) la sectia de neurochirurgie a spitalului nr. 9 (Gh. Marinescu) din Bucuresti, cauza reprezentnd-o loviturile dure primite in cap. Din cei circa 150 de internati, circa 60 au murit in scurt timp, in timpul sau dup operatia craniana; registrul cu numele lor de la serviciul de primire al bolnavilor a disprut ntre timp. Prin acest act de fraud, oficialitatile iliesciene au putut prezenta cifra de 7 morti. n trei zile, acesti rinoceri ai Presedintelui Iliescu au sugrumat minunata manifestare de curaj civic si ntelegere a democratiei din Piata Universitatii care a durat 54 de zile si nopti) si a surpat definitiv subreda imagine a existentei unei guvernari "democratice" n Romnia, pe care, intr'o oarecare masur, reusise s si-o faureasca echipa de impostori cocotata la conducerea tarii. Deziluzia "revolutiei furate" a determinat si cauzeaza inca un val de sinucideri, ca rezultat al "sperantei ucise". Dintre cazurile cele mai cunoscute si tulburatoare le citam pe cele ale lui Calin Nemes, Liviu Babes si Gh. Gavrilescu. Acte de disperare depresiva, dar si de protest politic. Estimari mai recente vorbesc de 1.300 de morti, victime ale "Revolutiei Romne". In concluzie, trebuie s subliniem ca suita de crime datorate regimurilor comuniste conduse de Nicolae Ceausescu si Ion Iliescu (ultimul de esent asa-zis neocomunist), nu au fost inc nici pe departe elucidate. Descoperirile din ultimii trei ani, cum ar fi cele de la Dealul Balaurului sau de la fostul Palat Ghica din preajma Bucurestiului, care a functionat ntre 19491953 drept sediu al securittii din raionul Snagov (cele despre groapa comun cu circa 140 de schelete ale unor btrani, tineri, copii, lichidati in anii 1950, groap amplasat pe raza comunei Cciulati - Snagov, ulterior numarul lor crescand la 300, urmate de unele asemntoare descoperite in incinta inchisorii de la Suceava, cele de la grota de la punctul "Pdurice" din Suceava (unde au fost gsite scheletele unora din cei 10.000 de detinuti aflati in lagarul din apropiere, folositi la construirea unei cai ferate locale, in anul 1950 si cele din fostul poligon de tir "La clu", folosit azi ca loc de depunere a gunoaielor orasului Suceava, dovedesc justetea afirmatiei noastre. Nu ne ramane decat sa speram ca aceste descoperiri, precum si altele care le vor urma, cu siguranta, vor fi studiate cu grija, pentru a identifica atat victimele si imprejurarile uciderii lor,
44 | P a g e

cat si pe faptasi, respectiv pe cei ce-au emis ordinele respective, pentru ca numai astfel vor putea institutiile justiei Romaniei post-marxiste sa-si asume misiunea cu adevarat patriotica de a face dreptate, chiar si post mortem, sutelor de mii de cetateni ai Romaniei sacrificati de dictatura terorii rosii pe altarul satanicului comunism. Pentru aprecierea globala a "Gulagului Romanesc in cifre" vom folosi ca lucrare de referinta studiul statistic de valoare exceptionala citat anterior (Gh. Boldur-Ltescu - Gulagul romnesc n cifre), ale carui concluzii sunt urmatoarele: a. considerand detinut politic pe cineva care a fost privat de libertate cel putin dou luni de zile fie in penitenciare, aresturi ale securittii, locuinte conspirative, lagre de munc, zone de deportare sau spitale psihiatrice, in vara anului 1964, in urma tratativelor dintre secretarul general al ONU, U Thant, si partea romn (se pare c Alex. Brldeanu reprezenta autorittile romne) s-a comunicat eliberarea a 35.000 de oameni; cifra real a fost probabil de cel putin 50.000; b. cifra supravietuitorilor ex-detinuti politici la 1 iunie 1990 era de 20.000 (din care 13.000 nregistrati in AFDPR si 7.000 in exil sau in tar, dar neactivi); c. anii cu cea mai masiv detentie politic anufost ntre 1948-1964 (deci pe o perioad de 16 ani), aceasta consumndu-se in nchisori mari sau lagre de munc cu mai mult de 5.000 de detinuti (Gherla, Aiud, Poarta Alb, etc.), cu capacitate mijlocie de 2-3.000 de locuri (Jilava, Pitesti, Galati, Peninsula-Valea Neagr, Suceava, capul Midia, etc.) sau mic (400-500 de detinuti). Numrul total al locurilor de detentie era de peste 120 si capacitatea de circa 96.000 de locuri (n perioadele "de vrf, 100% ocupate, dar cu o medie pentru 1948-1964 de 75.000 !). Durata medie de detentie pentru acesti ani a fost de 2 ani. n perioada amintit au trecut deci prin puscrii 600.000 de oameni!; d. ntre 1965-1989, deci ntr-un interval de 24 de ani s-au nregistrat circa 3.000 de detinuti, cu o medie de detentie de 1 an, ceea ce ne duce la o cifr de 81.000 (!) pentru ntreaga perioad; e. cumulnd cele dou date obtinem c, in perioada 1945-1989, au trecut prin cele peste 120 de puscrii si lagre ale Rommei 1.200.000 de oameni; f. n ceea ce priveste numrul mortilor, estimarea este foarte dificil. Sigure sunt cteva repere statistice care permit, ulterior, o concluzie. In intervalul 1964-1990 au decedat 500.000 de fosti detinuti politici, ceea ce nseamn o medie anual de deces de 39,5%, reprezentativ pentru populatia "normal" de peste 95 de ani a trii. Dac dup eliberare s-a nregistrat o asemenea rat de deces (deci de 15 ori mai mare dect normalul), se poate presupune c in conditiile de detentie rata era de 20-30 de ori mai mare. Raportnd acest coeficient de multiplicare la rata normal a mortalittii in tar si pentru o grup de vrst medie (40-44 ani), se poate deduce un numr de 500.000 de morti. n nchisorile comuniste, unele nchisori, cu regim nspimnttor, viznd exterminarea (Aiud, Gherla, Sighet, lagrele de la canal, Balta Brilei si Delta Dunrii) si detinnd cote de lichidare mult mai mari fat de medie, cifra total (provizorie) a mortilor in Romania, victime ale regimului comunist va creste, in acest context, de la 411.000 (raportat in editia precedent) (42,101,105,168, 172, 174) cu 300.000, dat fiind c cifra celor omorti in lagre si nchisori era estimat la numai 200.000 (42, 168). Se ajunge astfel la o cifr global a victimelor "Holocaustului Rosu" n Romnia (exceptnd Basarabia, Bucovina si restul provinciilor romnesti) de 891.500 de morti.

Florin MATRESCU

45 | P a g e

luni, 4 mai 2009

"Holocaustul rou"

mi amintesc acum c Printele Teodor ne-a vorbit despre o carte n trei volume, Holocaustul rou , scris de un fost deinut, Florin Mtrescu o mrturie de valoare excepional, dar aprut n tiraje nesemnificative din cauza refuzului editurilor de a o publica, nu doar pentru nerentabilitate, ci i din dezinteres sau reacredin, prejudeci ce persist nc despre Micarea Legionar din Romnia i corupie. Ea se gsete la Bucureti, la sediul Asociaiei fotilor deinui politici. Un fragment din aceast cartea am descoperit la adresa : http://www.miscarea.net/1-holocaustul-rosu.htm Holocaustul rou este folosit cnd ne referim la crimele comunismului, care, prin documente au fost mult mai numeroase fa de pretinsul holocaust evreiesc. Aceast carte reprezint o munc asidu de documentare i cercetare, avnd peste 800 de pagini i 1000 de inserri bibliografice. Important este c domnul Matrescu nu se rezum numai la a prezenta genocidul realizat de comuniti ci analieaz i originea i scopul acestuia. Aflm c primii teoreticieni ai comunismului au fost evrei, cei care au rspndit comunismul n Rusia i alte state au fost evrei. Sunt documentate i legturi cu masoneria i alte organizaii oculte. O carte recomandat pentru toi cercettorii i pentru cei ce doresc s afle adevrul n spatele celei mai barbare micri politice. (http://misteresidezvaluiri.blogspot.com/2009/02/holocaustul-rosu-de-florin-matrescu.html) Aici putei citi interviul dat de autor, din care dau un fragment : Domnule doctor Florin Mtrescu, ai realizat o carte fundamental pentru ntelegerea istoriei moderne i contemporane a Romniei, a Europei i chiar a lumii. De ce i-ai spus Holocaustul rou? - ntrebarea este legitim pentru c aceast sintagm mi aparine, fr lips de modestie. Nu a fost aa de greu s gsesc aceast sintagm. Nu cred c este rezultatul cutarii mele, ct al faptului c am avut curajul s folosesc acest termen care era rezervat n exclusivitate "holocaustului negru" sau "holocaustului nazist" i de
46 | P a g e

aici paralela cu ceea ce au fcut comunitii mi s-a prut absolut fireasc. Aproape nu-mi vine s cred c sunt primul care m-am gndit la aceast sintagm. N-a fost o chestiune de inovaie, ct mai mult o problem de curaj. Fiindc n lumea vestic - m refer n special la Germania - se spun att de multe lucruri despre tragedia nazismului i despre holocaustul fascist, nct aproape nimeni nu are curajul s vorbeasc despre cealalt tragedie care i-a urmat nazismului. Complexul vinoviei - De ce? - Pentru ca n Germania, complexul vinoviei se cultiv ntr-un fel. Un autor celebru i un om de mare corectitudine - este vorba de Norman Finkelstein - a avut curajul chiar s scrie o carte despre Industria holocaustului - reflecii cu privire la exploatarea suferinei evreilor. Exist cercuri care, din aceast tragedie a poporului evreu, au facut un obiect aductor de bani. Va reamintesc c, n afar de Procesul de la Nrenberg, care a fost, n principal un proces mpotriva poporului german, vinovat de holocaustul negru, s-au adaugat despgubirile date nu numai evreilor care au suferit direct, dar i generaiilor care au urmatsi care nsumeaz deja circa 180 de miliarde de euro. Bani pltii de-a lungul timpului. Cnd ai n urma un asemenea trecut istoric tragic, aductor de bani i dac i ntrete i poziia n societate, este firesc s-i aperi cu dinii aceast lume ciudat a holocaustului. Ba chiar s-a deviat mai mult i s-a spus c, dac cineva ar ndrzni s compare holocaustul cu alt tragedie din istoria omenirii, nseamna c relativizeaz un soclu de care n-ai voie s te-atingi. Rezult de-aici o anumit teama pentru istoricii de mare faima care au ncercat s compare cele dou tragedii. Exist chiar un caz celebru al unui mare istoric german actual, Helmuth von Mollte, care spune c n-ar fi existat fascismul fr procesiunea comunismului. C fascismul a fost o contrareacie la comunizarea Europei.

47 | P a g e