COMISIA TRILATERALA FRANCMASONICA In deceniile anilor 1950 si 60, cu tot secretul conspirator al CFR-ului, publicu l, care era mai

putin timp dect acum, dupa treizeci de ani de continua spalare a creierului, ncepuse sa ridice ntrebari cu privire la activitatile CFR-ului. In spe cial, ncepuse sa observe ca producatorul american sufera din punct de vedere econ omic. Ca un mijloc de diversiune, David Rockefeller a nfiintat n 23 si 24 iulie 19 72 Comisia Trilaterala - n care francmasonul Bill Clinton este si el membru. Cei opt delegati din partea Statelor Unite care au participat la sedinta de nfiintare a Comisiei Trilaterale n castelul lui Rockefeller sunt membri ai CFR-ului. Scopu l declarat al acestei comisii este, dupa spusele ei, "cooperarea trilaterala strn sa pentru a mentine pacea, a administra economia globului, a promova renovarea e conomica, a diminua saracia mondiala, permitnd astfel evolutia pasnica si linisti ta a sistemului mondial global" (dupa RE, p. 232). Cele trei "laturi" sunt Ameri ca, Europa Occidentala si Japonia. Prin aceasta comisie de "dezvoltare economica si comerciala" s-a urmarit ca mare parte din averea poporului american sa treac a n minile bogatasilor japonezi si arabi si aceasta fara sa se ascunda nationalita tea noilor stapni ai pamntului si bogatiilor Americii, astfel nct, daca muncitorul a merican se vede pauperizat, sa dea vina pe seicul arab sau pe magnatul japonez s i nu pe bancheri ca Rockefeller si stapnii lor din umbra. Arabii, care nu s-au pu tut niciodata ntelege ntre ei n trecut, n ciuda religiei lor comune, dintr-odata au cazut de acord n 1973 cnd au impus embargoul petrolului, pe care companiile americ ane l extrageau si rafinau din teritoriul tarilor arabe. Printii si seicii nu ave au nimic de facut dect sa mparta venitul cu Rockefeller si asociatii lui pentru ca sa se mbogateasca. Cea mai mare parte din venit s-a ntors n America, unde ctiva sei ci arabi au devenit vicepresedinti ai megabancilor americane si europene. Apoi, tot aceasta criza petrolifera creata artificial a sporit bogatia Japoniei, ale c arei masini, laudate n cor de mass-media pentru ca consuma putin, au alungat de p e piata americana masinile americane, distrugnd industria grea americana si facnd someri milioane de americani. O mare parte din acest profit din nou s-a rentors n America (si n Europa) unde magnatii japonezi au cumparat suprafete mari de pamnt s i industrii ntregi. Astfel, embargoul petrolului arab a servit de minune planuril or de a saraci creatorii si purtatorii civilizatiei crestine occidentale si a in staura guvernul francmasonic mondial, pregatit prin conceptul de "interdependent a economica mondiala" de catre Comisia Trilaterala (GHK, pp.44-45). In realitate , petrolul arab nu este nici pe departe att de necesar cum este facut cetateanul de rnd sa creada, caci n Statele Unite se afla zacaminte mari de petrol. Guvernul american interzice nsa exploatarea lor pe motiv ca "s-ar distruge mediul nconjurat or". Cnd scopul este ruinarea si aservirea muncitorului american, mediul nconjurat or este protejat cu strasnicie de catre guvern; cnd scopul este ruinarea si aserv irea fermierului american, mediul nconjurator este distrus cu mare zel de catre a celasi guvern, care impune folosirea celor mai nocive si mortale insecticide si n grasaminte chimice, a caror toxicitate este asa de grava nct efectul lor distrugat or va dura multe secole. Dar ce conteaza ca frumoasa natura a Americii va fi tra nsformata n desert mort - cta vreme elita francmasonica bancara internationala si v a vedea visul cu ochii; nu vor mai exista dect ei si imensa gloata de sclavi din imensele cazarmi urbane asemeni acelor pe care le construia Nicolae Ceausescu pe vremea cnd darma satele Romniei. Cel care a scris Carta Comisiei Trilaterale si care a fost primul director al ac estei comisii (1973 - 1976) a fost Zbigniev Brzezinski, Consilierul presedintelu i Carter n ceea ce priveste problemele de securitate nationala. Ca si colaborator ii lui de la Clubul de la Roma, si el doreste sa construiasca societatea dupa pr incipiile lui Karl Marx. Brzezinski recunoaste cu candoare ca pentru a realiza N oua Ordine Mondiala, poporul american va trebui sa accepte scaderea nivelului de trai. Cele trei "laturi" ale Comisiei Trilaterale, si anume Statele Unite, Euro pa Occidentala si Japonia, sunt regiunile (cu denumirea originala de "regate") 1 , 2 si 3 pe harta Clubului de la Roma. Comisia Trilaterala francmasonica are 325 membri: 98 din America, 146 din Europa si 81 din Japonia. Fiecare mare corporat ie din Japonia este reprezentata cu cel putin un director. Aproape toti reprezen

tantii francezi sunt masoni n loja Grand Orient. Metodele de lucru ale Comisiei T rilaterale, ca si ale francmasoneriei n general, includ printre alte mijloace sat anice, asasinatul politic sau macelul n masa, daca le este util. Dar asasinatul r eprezentantului Larry McDonald (deghizat prin lovirea "accidentala" a unui avion ntreg), care, n ciuda conspiratiei francmasonice guvernamentale si a conspiratiei tacerii n mass-media, ncepuse sa dezvaluie n public activitatea Comisiei Trilatera le ntre 1981 si 1983, a provocat o reactie de indignare in rndul populatiei. La 15 decembrie 1987 senatorul Jesse Helms a facut o trecere n revista a situatiei pol itice din Statele Unite ale Americii, si a ncheiat cu urmatoarele cuvinte: "...ac este organizatii oculte lucreaza de comun acord cu stapnii din Kremlin ca sa cree ze ceea ce ei numesc "Noua Ordine Mondiala". Organizatii particulare precum: Con siliul pentru Relatii Externe, Institutul Regal de Afaceri Internationale, Comis ia Trilaterala, Conferinta de la Darmouth, Institutul Aspen pentru Studii Umanis tice, Institutul Atlantic si grupul francmasonic Bilderberg disemineaza si coord oneaza planurile pentru aceasta noua ordine mondiala n cercuri puternice comercia le, financiare, academice si oficiale... acest amalgam amorf de bogatie si legat uri sociale a caror putere rezida n faptul ca ei (francmasonii) au pus stapnire pe sistemul nostru financiar si pe o mare parte din sectorul industrial. Principal ul lor instrument de control asupra economiei si finantelor americane este Feder al Reserve System... Oricine poate vedea cum (bancherii de pe) Wall Street contr oleaza Departamentul de Stat si Agentia Centrala de Investigatii... Punctul de v edere al puterii instaurate de francmasoni se cheama azi globalism... Dupa punct ul de vedere globalist, statele nationale si granitele nationale nu au nici o va loare. Filozofia si principiile politice sunt pur si simplu relative. Chiar cons titutiile sunt doar vorbe goale n fata celor care au puterea. Libertatea sau tira nia nu sunt nici bune, nici rele n sine si nu sunt luate n considerare. Conform ac estui punct de vedere, activitatea fortelor internationale financiare si industr iale trebuie orientata spre realizarea acestei unice lumi globale, avnd ca punct principal contopirea Uniunii Sovietice cu Statele Unite ale Americii... Tot ceea ce conteaza n ochii lor este sa stoarca profituri maxime printr-o practica descr isa ca fiind capitalism financiar, un sistem care se bazeaza pe doua lucruri: nda torare si monopol. Acesta nu este un adevarat capitalism. E calea concentrarii e conomice si a sclaviei politice". (GHK, pp.48-49) Comisia Trilaterala a fost cel mai bine descrisa de Senatorul Barry Goldwater: " Ceea ce intentioneaza trilateralistii sa faca n realitate este crearea unei supra puteri economice mondiale deasupra guvernelor politice ale statelor nationale af ectate. Ca administratori si creatori ai sistemului, ei vor stapni lumea". Cine-s i nchipuie ca vorbele despre stapnirea lumii sunt vorbe goale, se nseala. Stapnirea lumii de catre un grup dedicat puterii banului, lipsit de nationalitate si loial doar lui nsusi nseamna pentru ceilalti lagare de concentrare, viata de mizerie, d egradare fizica si psihica si genocid dupa bunul plac al elitei. Comisia Trilate rala cuprinde Statele Unite, Europa si Japonia pentru ca acestea produc doua tre imi din productia mondiala de bunuri si pot absorbi restul lumii n sferele lor. F ondul Monetar International si Banca Mondiala sunt brate ale acestei comisii, ca re formuleaza planuri pe 20-30 de ani nainte. In 1972, planul Comisiei Trilateral e era de a scadea nivelul de trai al claselor de jos si de mijloc, de a spori au toritatea presedintelui, de a consolida cooperarea dintre guvern si sectorul par ticular, faurind planuri economice, un control guvernamental mai sever asupra pr esei si dezarmarea muncitorilor. Henry Kissinger a devenit n 1977 membru n Comitet ul Executiv al Comisiei Trilaterale si sef al Consiliului International al Banci i Chase-Manhattan a lui Rockefeller, pe a carui mosie a fost fondata Comisia Tri laterala n 1972. Fondurile pentru salariatii si activitatile Comisiei Trilaterale au fost donate de cei care profita de pe urma activitatilor ei: Rockefeller si cumnatul sau Franklin (director la CFR ntre 1953-1971), David Packard de la Hewle tt Packard, si o serie de megaindustrii si fundatii ca Ford, Lilly, Kettering, f ratii Rockefeller, Thyssen, General Motors, Sears, Caterpillar, Deere, Exxon, Te xas Instruments, Coca-cola, Times (publicatii), CBS (televiziune), Wells-Fargo ( banci). Senatorul Barry Goldwater numeste Comisia Trilaterala "noua cabala inter nationala a lui Rockefeller", caci este internationala (din ea fac parte directo

rii bancilor Chase-Manhattan din America, Mitsubishi din Japonia, Dresdner Bank din Germania, Swiss Bank Corporation - Banca Elvetiana, Amsterdam Rotterdam Bank din Olanda, Bank of Montral din Canada, Crdit Agricole din Franta, si altii); dar Rockefellerii sunt, credem noi, subordonati casei Rothschild. In 1991, la una d in conferintele secrete ale grupului Bilderberg din Germania, David Rockefeller a multumit ziarelor de larga circulatie din Statele Unite, Washington Post, The New York Times, si Time ca timp de 40 de ani au pastrat secretul asupra a ceea c e face aceasta organizatie. David Rockefeller a fost un foarte activ agent al Co misiei Trilaterale n ultimii 40 de ani. In 1964 s-a ntlnit cu Nikita Hrusciov si du pa 4 luni acesta a fost schimbat. In 1973 s-a ntrunit cu 27 sefi de stat inclusiv ai Uniunii Sovietice si Chinei comuniste. In 1974 l-a vizitat Papa Paul VI, dup a care enciclica papala chema la amalgamarea popoarelor. In 1976, premierul aust ralian Malcolm Fraser a venit sa se ntlneasca cu presedintele Statelor Unite, dar n ainte de aceasta s-a ntlnit cu David Rockefeller. In 1989 acesta l-a vizitat pe Go rbaciov si a oferit Uniunii Sovietice intrarea n Fondul Monetar International (In ternational Monetary Fund, IMF) si n Banca Mondiala; apoi s-a dus n Polonia. Dar mp rumuturile acordate oricarui guvern de catre Fondul Monetar International sunt g arantate de avutul natiunii: de munti, ruri, lacuri, cmpii si dealuri, de pamntul t arii, de baza existentei locuitorilor. Jesse Helms le-a vorbit americanilor, dar cuvintele lui se adreseaza tuturor natiunilor. Este sfsietor sa vezi cum se grab esc romnii sa se vnda puterilor distrugatoare si dusmane ale bancherilor internati onali, care sub pretextul "ajutorului economic", "mprumutului necesar pentru reco nstruirea industriei" le vor rapi suveranitatea nationala, stapnirea asupra pamntu lui Romniei si, n cele din urma, statutul de om liber. Caci grabindu-se sa se ndato reze la bancherii internationali, romnii si pun drept garantie ("colateral") - nim ic altceva dect pamntul stramosesc, teritoriul Romniei si dreptul de a fi cetatean romn. Caci scopul declarat al guvernului francmasonic mondial, al Noii Ordini Mon diale, este "sa treaca pamntul n proprietatea altora" ("to change the tenure of th e land.") Dintre realizarile Comisiei Trilaterale francmasonice se pot cita: 1) Tradarea si exilarea sahului Iranului, care reusise sa aduca prosperitate si stabilitate n Iran astfel nct, daca petrolul iranian s-ar fi epuizat n decurs de un secol, Iranul ar fi putut continua sa prospere cu o economie echilibrata n granit ele proprii. Eliminarea sahului a lasat portile deschise agentilor sovietici si fanaticilor dementi si setosi de snge, ayatollah-ilor. Sahul a fost convins sa-si investeasca banii n banca lui Rockefeller, Chase Manhattan; si Carter l-a trimis pe generalul american Robert E. Huyser, comandant adjunct al fortelor din Europ a, sa le ceara generalilor iranieni sa nu se opuna loviturii de stat a lui Khome ini. Dupa cteva ore, generalii iranieni au fost mpuscati. Mai mult, cnd primul mini stru iranian Amir Hoveida a cautat sa arate n parlament ca Ayatollah Khomeini, ca re a preluat puterea, era un impostor care se dadea drept Ayatollah Khomeini, a fost trt afara din parlament si mpuscat pe loc (adevaratul Ayatollah avea un deget mijlociu lipsa; impostorul nu avea nici un deget lipsa). Michael Goloniewski, ex pert polonez, afirma ca impostorul care a trecut drept Ayatollah Khomeini a fost un agent sovietic (RE, pp. 237-242). 2) Exacerbarea terorismului comunist n Africa de Sud, unde ambasada americana a d evenit cartierul general al criminalitatii si a terorismului armat mpotriva popul atiei pasnice. 3) Predarea Canalului Panama unui dictator marxist. Numai dobnda pentru datoriile dictatorului panamian Torrijos fata de bancile americane Chase Manhattan, First National City Bank, Bank of America, Banker's Trust, First National Bank of Chi cago, Republic National Bank of Dallas, si Marine Midland Bank (a lui Sol Linowi tz, care a conceput tratatul de cedare al canalului) nsuma 39% din bugetul sau na tional. Cednd Canalul Panama lui Torrijos, acesta si putea plati datoriile fata de aceste banci din taxele ridicate de la vapoarele care-l folosesc. Ce a pierdut poporul american au cstigat bancile sus-numite; caci n tratatul de cedare al Canal ului Panama catre Torrijos, guvernul Statelor Unite s-a obligat sa plateasca lui Torrijos milioane de dolari pentru ca a acceptat sa primeasca Canalul. Jumatate

din bancile care i-au dat bani cu mprumut falitului Torrijos aveau cel putin un membru al Comisiei Trilaterale n comitetul de directie. Dintre cei 16 senatori am ericani care erau la ora aceea membri n CFR, 15 au votat sa i se dea canalul lui Torrijos. 4) Tradarea Nicaraguei. Somoza, presedintele ales al Nicaraguei si izgonit de co nspiratia sandinista, a vazut cu uimire ca "exista o conspiratie care planuieste n mod intentionat sa distruga forma de guvernare republicana si s-o nlocuiasca cu dictatura totalitara (Anastasio Somoza, "Nicaragua Betrayed - Nicaragua Tradata ", p.291). Pentru ca a cautat sa avertizeze publicul american de felul n care guv ernul american introduce treptat dictatura totalitara, Somoza a fost asasinat la cteva saptamni dupa aparitia cartii sale. "In 9 luni comunistii au facut mai mult rau n Nicaragua dect a facut Somoza n 10 ani", scrie un fost conducator sandinist. Circa 12.000 de oponenti politici au fost aruncati n nchisoare, sute de oameni pu r si simplu au disparut. Comunistii dicteaza toate amanuntele vietii n Nicaragua. In fiecare zi junta acapareaza mai multa avere. Au confiscat peste un milion de acri de pamnt arabil, dar mai putin de a cincea parte din pamnt e cultivata azi. Peste doua luni vom muri de foame" (The Review of the News, 30 iulie 1980, dupa RE). Principala preocupare a sandinistilor, n afara de jaf si asasinat, pare sa f ie exportul de revolutie n El Salvador, Honduras, Guatemala, si Costa Rica. Totus i, declarndu-se satisfacut ca "regimul marxist din Nicaragua nu ajuta gherilele c omuniste din El Salvador si Guatemala", Carter le-a dat sandinistilor 75 milioan e de dolari n 1980 (ibidem, 24 septembrie 1980). Dar n 1980 Comisia Trilaterala francmasonica a hotart ca nu mai este util Carter c a presedinte. Lui Ronald Reagan, ne-membru al Comisiei Trilaterale, i s-a permis sa cstige n mod spectacular alegerile, desi declarase ca "interesele (Comisiei Tr ilaterale) sunt angajate de partea bancherilor internationali si-a companiilor m ultinationale" si nu e de parere ca se cuvine ca un anumit grup de interese sa o cupe posturile cheie n stat - deci nu va numi membrii Comisiei Trilaterale n postu ri cheie. Dar pe cine-a recomandat Reagan n posturile cheie dupa alegeri? Dintre cele 59 de numiri ale lui Reagan, 28 erau membri n CFR, 10 n grupul Bilderberg si 10 n Comisia Trilaterala, iar vicepresedintele pe care si l-a ales, George Bush, ulterior presedinte, este membru att n CFR ct si n Comisia Trilaterala. In administr atia Reagan au nflorit 64 de membri ai CFR-ului, 6 ai Comisiei Trilaterale, 6 ai ambelor si 5 fosti trilateristi (RE,pp.246-248; AW,pp.40-66). La alegerile din 1992, poporului american i s-a permis sa vada trei candidati la presedintie: democratul francmason Bill Clinton, republicanul George Bush si in dependentul Ross Perot. Despre Ross Perot nu se stie sa fie membru n vreunul din aceste grupuri; a fost recomandat pentru CFR de catre George Bush, dar nu apare pe lista membrilor; poate n-a acceptat el, poate nu l-au acceptat ei. Bush apare pe lista CFR-ului ca fost membru. Clinton nsa este membru si n CFR, si n Comisia T rilaterala, si n grupul Bilderberg si este si bursier Rhodes, si francmason