GATT (General Agreement on Tariffs and Trade - Acordul General pentru Tarife si

Comert) &
WTO (World Trade Organization - Organizatia Mondiala a Comertului)

I NTRODUCERE:
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------
Remember:
A.D. Xenopol : rile care mprtesc teoria liberului schimb i o practic, o apr
cu struin i o propag , nu fac dect s rspndeasc nite principii foarte profitabile
strii lor actuale, dar ucigtoare pentru orice popor ce nu este n stare s concureze cu
dnsele.
- Ion Rducanu, Virgil Madgearu i Victor Slvescu, in editorialul din 18 februarie
1918 al renumitei publicaii interbelice Independena economic: Nu se poate s se
gndeasc cineva la pace care s nu fie cheza deplin a independenei economice unei ri,
singura baz real a independenei politice, cci ntreaga istorie contemporan ne nva
c vasalitatea economic este preludiul vasalitii politice. (Economistul nr. 3265 (4291),
14 Decembrie 2010)
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------
Reflectii:
Free trade si globalization sunt cuvinte din ce in ce mai vehiculate in mediile
politice, academice si de afaceri, perceptiile asupra intereselor din spatele cuvintelor variaza
larg. Cei mai fideli sustinatorii ai liberalizarii pietelor si globalizarii se regasesc in cadrul
curentului de gandire neoliberal (n.t. : sustinut puternic de OMC FMI BM UE pe
directia Nord Sud, nu si invers, adica nu si pe directia Sud- Nord). O analiza mai atenta
asupra realitatii aduce in atentie urmatoarele aspecte: diversi factori, cum ar fi deciziile
politice, puterea militar,rzboaiele, procesele imperiale si schimbrile sociale de pe
parcursul ultimelor decenii si secole au condus sistemul mondial n
diferitedirectii. Sistemul economic mondial de astzi este un rezultat al unor astfel
de procese. Puterea este ntotdeauna un factor esential! Interesele politice si formele specifice
de capitalism pot avea rezultate diferite.Capitalismul monopolist al epocii coloniale, de
exemplu, a fostfoarte distructiv. De asemenea, exist critici tot mai multe la adresa
modelului neoliberalismului corporativ, globalizarii si in ceea ce privesteversiunea de
capitalism determinat de acestea. Aceast critic vine din mai multe directii, inclusiv din
partea ONG-urilor, guvernelor unor tarin curs de dezvoltare si cettenilor (societatii civile).
De exemplu, fostul economist -ef al Bncii Mondiale, Joseph
Stiglitz n cartea sa foarte populara, Globalizarea i nemulumirile sale (Globalization and
its Discontents Penguin Books, 2002), critic puternic FMI pentru promovarea unei
ideologii neoliberale bazate pe"fundamentalismul pietei", model prea simplist, care nu
acorda atenie nevoilor umane reale, dar care este influenat i satisface
nevoilecomunitatii finanei internationale.
John Gray in studiul sau False Dawn: The Delusions of Global Capitalism, (The
New Press, 1998) afirma: actuala forma de capitalism globalist nu este un proces care
decurge in mod natural/firesc; el este impus prin proiectul politic anglo-american.
Jeremy Rifkin (RSA Animate, May 6, 2010) aprecia: << cei care concentreaza avutia
au tendita de a concentra mai multa putere economica si politica, respectiv influenta,
deoarece:
-liderii si elitele natiunilor puternice sau anumite segmente ale societatii au
posibilitatea sa-si exercite influenta (daca este cazul)
-acest fapt se intampla nu numai acolo unde exista lacune legislative, dar si in cele mai
democratoce societati
-in economiile dezvoltate aceste influente imbraca forme mai subtile sau par a fi mai
distante, deoare ale nu afecteaza atat de mult comunitatea locala, cat pe cea aflata dincolo de
granita
-ceea ce este promovat in interesul elitelor politice si ale lumii de afaceri de cele mai
multe ori nu coincide cu interesul general si, in consecinta, distorsioneneaza puternic pietele
-cresterea rolului corporatiilor inseamna a transfera catre acestea drepturile cetatenilor,
respectiv conduce la concentrarea puterii si influentei CTN-urilor.>>
Folosirea influentei politice presupune nemijlocit si utilizarea fortei militare, daca este
necesar. Conform Institute for Economic Democracy, forta militara a contribuit la
promovarea procesului de globalizare. Influente similare din sfera puterii au generat politici
dezastruase ale FMI (precum Programele de Ajustare Structurala - care au fortat tarile sarace
sa reduca cheltuielile pentru sanatate si educatie), completate de masurile contestabile ale
Organizatiei Mondiale a Comertului (coloana vertebrala a procesului de globalizare).
S. Brian Willson, un veteran american al Rzboiului din Vietnam, acum un activist
pentru pace, pune n eviden un aspect destul de important, n ceea ce privete modul n care
unele probleme globale sunt rezolvate de ctre detinatorii de putere: Cel mai decorat Marine
Corps General din istoria Statelor Unite, Smedley D. Butler a neles prea bine natura real a
politicii externe a U.S. Marine Corps, ajungand la concluzia, dup pensionarea sa, n 1931, c
n cei 33 ani in care a activat ca un ofier de marin si care a desfasurat actiuni militare pe trei
continente, a servit as a high-class muscle man for Big Business, for Wall Street and the
bankers. a gangster for capitalism [Smedley D. Butler, Americas Armed Forces, Part 2,
Common Sense, Vol. 4, No. 11 (Nov. 1935)
Lori Wallach, Director of Global Trade Watch atrage atentia asupra realitatilor care se
ascund in spatele acordurilor de liber schimb (incheiate conform prevederilor art. XIV GATT,
acceptate ca si derogare de la clauza natiunii celei mai favorizate): Free Trade Agreements
Often Say Very Little About Trade (acordurile de liber schimb de cele mai multe ori spun
prea putin despre liberul schimb). Acestea, de regula, cuprind prea putine prevederi privind
liberul schimb, dar, in schimb, cuprind multe prevederi non-comerciale legate de investitiile
straine, drepturile de achizionare a terenurilor, reglementari legale, etc. [1]

Fata nevazuta a GATT & OMC:
In cartea Complotul mondial impotriva sanatatii, Claire Severac aduce in atentie
urmatoarele aspecte: dupa al doilea razboi mondial <<familiile oligarhice situate in fruntea
cartelurilor industriale americane si europene s-au apucat imediat sa puna in functiune unelte
politice care sa le permita sa conduca lumea >>. Nascut in iulie 1944 , din acordurile de la
Bretton Woods, FMI ... functioneaza mai mult sau mai putin complementar cu alte mari
institutii economice create, dintre care BIRD (Banca Internationala pt. Reconstructie si
Dezvoltare) si GATT (Acordul General pt. Tarife si Comert) , semnat la putin timp dupa
aceea. ...GATT o fost un costum croit pe masura pt. crearea, imbogatirea si dezvoltarea
grupurilor de monopol; virusul instituit pt. distrugerea deliberata a libertatilor si controlului
pietelor (de ex. in planul agriculturii controlul mondial proiectat indeosebi de grupul
Monsanto). Acest plan orwelian va avea consecinte in cascada asupra fiecarui individ de pe
planeta.
Acordurile GATT sunt semnate la 30 oct. 1947 de 23 de tari , sub pretextul
amagitor al liberului schimb ce trebuia sa duca la scaderea pretului pt. consumatori ( nu
putem spune ca lucrul acesta mers sustine C. Severac), la o mai buna utilizare a factorilor
de productie (e de preferat sa fabrici incaltaminte pt. copii in Pakistan, decat intr-o IMM
intreprindere mica sau mijlocie, in Franta afirma ironic autoarea ), la favorizarea
crearii locurilor de munca in sectoarele in care fiecare tara detine un avantaj important
(inlocuiti cuvantul tara cu multinationala rechinii nu se mananca intre ei! ). Un astfel de
control nu ar fi posibil fara oameni. Incredintarea comezilor in mainile celor mai apte
persoane sa duca un lucru la bun sfarsit este de cea mai elementara prudenta.
Exemplul tipic este cel al primului directro al OMC: Peter Sutherland. La inceput
director general al GATT, este presedinte al Goldman Sachs International, brat financiar al
miscarii neoconservatoare americane. (Fostul ei sef, Henri Paulson, secretar al Trezoreriei lui
G. Bush). Cu cat vor fi mai multe banci americane care se vor inhide in criza actuala, cu atat
aceasta banca va castiga mai mult! Toate speculatiile privind materiile prime, indeosebi
petrolul, toate manipularile bancare in curs, care au aruncat Occidentul in criza si pe care
tarile din intreaga lume sunt pe cale sa o refinanteze, se regasesc in aceasta banca. Peter
Sutherland este si presedinte al BP (Brotish Petroleum).
Care este potitia Europei fata de OMC?
Pentru UE comisarul european pt. comert este singurul negociator de fiecare data cand
UE negociaza pe plan international acorduri de liber schimb sau acorduri comerciale. El este
asistat de un comitet special: Comitetul 133. In mod oficial format din inalti functionari ai
tarilor membre; de fapt infiltrat in totalitate de agentii societatilor transnationale. Ca dovada,
notrele de interne care le cer comisarilor europeni sa sterga din comunicarile si mesajele lor
electronice toate legaturile pe care le au cu grupurile de influenta...Putini europeni stiu de
existenta acestui comitet. Si totusi acesta este unul din locurile in care sunt hotarate vietile
noastre, in cea mai totala opacitate, de oameni care nu dau seama de optiunea lor nici in fata
alesilor nostri, nici in fata noastra...care delibereaza in secret si ale caror documente sunt
confidentiale. In materie de negocieri comerciale internationale, Comisia Europeana exercita
competente exclusive. Adica deciziile adoptate sunt imediat constrangatoare pt. statele
membre. Acesta comitet este cel care , de ex., a garantat documentele lui Pascal Lamy (ex-
comisar european pt. comert, ex-director OMC) care afirma ca regulile OMC au intaietate
asupra tuturor celorlalte, indiferent ca au implicatii sociale, etice sau de mediu. Si legislatia
UE reprezinta deja 80% din legile aplicate statelor membre ale UE.
Asadar, nu statele negociaza, ci cele mai mari 200 de societati private trans-
continentale care controleaza impreuna un procent substantial din PNB-ul mondial. Conform
expresiei lui Jean Ziegler OMC este o masina teribila de razboi in mainile unor pradatori.[2]
vezi si anexa explicativa aferenta *.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------
* ANEXA EXPLICATIVA: adoptarea deciziilor in cadrul UE
functionarii de la Bruxelles reprezinta de fapt numai varful aisbergului, din
procesul deosebit de complex de guvernare a UE.
Aspectul esential al UE este acela ca functionarii de la Bruxelles reprezinta doar
nucleul unei vaste retele care actioneaza in toate statele membre. Dealtfel, majoritatea
propunerilor legislative nu vin direct de la Comisia Europeana, ci din alte surse: functionari
civili ai statelor membre, diverse comitete anonime, grupuri de lobby finantate care
actioneaza in numele unor industrii sau companii private, ONG-uri etc. Aceste propuneri sunt
mai apoi negociate o lunga perioada de timp in diferite comitete, adeseori prezidate de
oficiali ai Comisiei Europene.
Contributiile aduse acestui proces legislativ de catre functionarii publici din statele
membre sunt coordonate de Comitetul Reprezentantilor Permanenti (Coreper), un organ
permanent, de natur diplomatic, care pregtete edinele Consiliului, propunerile de
decizii precum i propunerile de compromis. Abia dupa acest proces complex, o propunere
poate intra in faza finala, fiind inaintata spre aprobare ministrilor de resort din Consiliului
de Ministri.
Mai mult, inaintea de luarea deciziei finale a Consiliului, multe propuneri noi de legi
sunt analizate de Parlamentul European (P.E.), spre a da impresia ca acest procedeu le da
popoarelor europene dreptul de a avea un cuvant de spus in felul cum sunt guvernate. Dar
P.E. nu este in nici un caz un legislativ care sa furnizeze un control democratia asupra
executivului reprezentat de Comisia Europeana. In cel mai bun caz, P.E. nu face decat sa
adauge cateva propuneri noi pe langa cele ale Comisiei, dar in general, el se manifesta ca o
masina de vot docila.
O apreciere atenta a activitatilor Consiliului de Ministri dezvaluie ca acesta nu are
absolut nimic democratic. Intrunirile sale sunt in spatele usilor inchise, iar publicul nu are
acces la discutii sau la modul cum sunt votate propunerile. De asemenea, circa 80% din
propunerile inaintate Consiliului sunt plasate pe o asa-numita lista A, ca documente pe
care nici macar ministrii nu le pot examina, fiind aprobate din oficiu. Unul dintre putinii
participanti care au descris public activitatile Consiliului de ministri a fost Alan Clark,
ministru adjunct al Comertului in Marea Britanie, in 1986. Impresiile lui despre modul cum
se desfasoara o intrunire a Consiliului de Ministri nu sunt tocmai roze. () totul e gata
hotarat, tocmit si parafat de functionarii de la Coreper (Comitetul Reprezentantilor
Permanenti). Ministrii intra in scena in ultimul minut, infierbantati, obositi, bolnavi sau beti
(uneori, toate la un loc), isi citesc textul si pleaca.
Un alt ministru a descris cum, cand a sosit la primul sau Consiliu, a avut surpriza de
a vedea ca primul punct de pe ordinea de zi era comunicatul care urma sa fie emis la sfarsitul
sedintei! Intrigat, cand a intrebat functionarii superiori daca nu era normal ca asta sa se
discute in final, i s-a raspuns: A, nu, domnule ministru, toate celelalte puncte au fost
rezolvate de Coreperul de saptamana trecuta.
O data ce o propunere devine lege comunitara, mai exista doua etape inainte ca
procesul sa ia sfarsit. In cazul unei directive, functionarii superiori din statele membre
trebuie sa o transpuna intr-o forma pe care o considera potrivita cu propria lor tara,
inainte de a putea fi transformata in lege nationala. Uneori, de forma, legea poate fi
transmisa spre consultari unor diferite organizatii care reprezinta interesele ce pot fi afectate
de ea, dar de regula, nu se schimba nimic din continutul ei. Intr-un final, functionarii prezinta
aceste reglementari unui ministru care le semneaza, devenind astefel lege.
Cea mai remarcabila realizare a guvernarii UE este acela ca puterea de a emite o
vasta majoritate de legi a fost transferata de la oamenii politici catre functionarii publici.
Singurul rol util al politicienilor este acela de a da o spoiala de legitimitate democratica
intregului proces. [ 3]

--------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------

Bibliografie:
1. Anup Shah: http://www.globalissues.org/article/40/criticisms-of-current-forms-of-free-
trade
2. Claire Severac : Complotul mondial impotriva sanatatii , pag. 21 27
3. Din culisele guvernarii UE: http://www.eurosceptic.ro/index.php/2007/09/29/din-
culisele-guvernarii-ue/