DIP Definitia dreptului international public: totalitatea normelor juridice, create de catre state pe baza acordului de vointa, exprimate

n forme juridice specifice (tratate, cutuma), pentru a reglementa relatiile dintre ele privind pacea, securitatea si cooperarea internationala, norme a caror aplicare este realizata prin respectarea de buna voie, iar n caz de necesitate, prin sanctiunea individuala sau colectiva a statelor . Matricea de analiza

1. Nivelul structural nivel continuu alcatuit din totalitatea relatiilor care se desfasoara intre actori
internationali : Statele , Organizatiile internationale guvernamentale , Societatile transnationale , Miscarile de eliberare nationala , ONG, Vaticanul , Ordinul Cavalerilor de Malta , Individul+ Entitati statale neguvernabile (Somalia). 2. Nivelul Normativ nivel discontinuu care reprezinta totalitatea normelor in vigoare la un anumit moment. 3. Nivelul epistemologic continuu care reprezinta nivelul analizei DIP si a normelor sale - raspunde unor intrebari de genul : Why not? What If? Trasaturile societatii internationale contemporane I. 1945-1989 - Societatea bipolara societati internationale caracterizate de bipolarism s-a format dupa sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial , cand cele 2 puteri mari invingatoare au inceput o impartire a lumii si totodata o dominatie asupra acesteia , care a durat pana in 1989. aceasta perioada nu a fost marcata de conflicte internationale majore , ci doar de conflicte marginale , care detensionau fortele si tensiunile acumulate intre cele 2 blocuri. II. 1989-2000 societate caracterizata de caderea bipolarismului , aparitia unor state noi , globalizare , interdependenta crescuta a subiectelor de drept , preeminenta economicului asupra politicului , regionalizare , erodarea statului-natiune , cresterea numarului organizatiilor internationale , aparitia unor actori pe scena internationala . 1. Societatea internationala dupa 1989 s-a indreptat in mai multe directii : a. Societatea Apolara state egale b. Societate Unipolara un singur pol existent (USA) Societate Moment Unipolar c. Societatea se intoarce la Bipolarism 1 pol : Rusia , China , India - 1 pol : USA+UE 2. In momentul 1989 o serie de state formate artificial s-au destramat ( Cehoslovacia , Iugoslavia , URSS )si au reaparut statele initiale , iar anumite state , separate artificial , s-au unificat (Germania). Prin aparitia unor state noi s-au retrasat granitele geopolitice, granitele lumii. Astfel polii de putere siau pierdut din influenta si a crescut influenta altor poli : NATO , care , prin faptul ca a primit noi membri din Estul Europei a devenit dominanta in zona estica si a Marii Negre. Situatia din Africa s-a destabilizat. 3. Globalizarea reprezinta o forma de expansiune economica pentru cucerirea unor noi piete de desfacere. Presupune o deplasare foarte rapida de bunuri , servicii , finante , populatie , cultura ; fara a tine seama de granitele fizice existente intre state. Nu presupune exportul de democratie. 4. Intr-o societate globala subiectele de drept devin din ce in ce mai independente 5. - Economicul tinde sa devina o forma de control a statelor ( caracteristica derivata din fenomenul globalizarii).Acest fenomen este vizibil in special in perioadele de criza. 6. Dupa 1989 , pe fondul globalizarii accentuate a aparut o contrareactie la fenomenul globalizarii . Astfel , statele sau anumite regiuni din interiorul unor state au ajuns sa-si creeze anumite politici proprii , diferite de politica generala a statului respectiv sau de politica unei Organizatii internationale din care face parte acel stat: -In interiorul UE a aparut grupul de la Vise Grad : Polonia , Ungaria , Cehia; Politica Statelor din Sud : Portugalia , Spania , Italia , Grecia -In Asia Centrala a aparut un grup de state concentrate in jurul Marii Caspice : Turkmenistan , Karghistan , Azerbaijan . In zona Asiei de Sud-Est au aparut Tigrii Asiatici : Taiwan , Singapore 7. In contextul globalizarii , atributele clasice ale statului si fundamentele psihologice pe care au fost intemeiate statele in perioada interbelica si dupa cel de-al doilea razboi mondial , tind sa dispara.

Ideea de stat-natiune a fost principalul fundament ce a stat la baza intemeierii marii majoritati a statului. Acest principiu consta in existenta unei natiuni ce implica unitatea de cultura , de limba pe un teritoriu. In contextul globalizarii se face o translatie catre societati multiculturale , in care apartenenta la o singura natiune nu mai este relevanta. 8. Creste numarul de Organizatii Internationale : 150-300 9. Se prefera rolul jucat de Organizatiile neguvernamentale pe plan international Societatile transnationale alti actori noi au un rol foarte important in controlul economic asupra politicului Individul a ajuns , doar in Europa , sa poata actiona la o instanta internationala propriul stat III. 2000-2008 Globalizarea se accentueaza pe toate pietele Societatea internationala a ramas constanta Nu au aparut state noi Interdependenta crescuta a subiectelor de drept este constanta Preeminenta economicului asupra politicului este constanta Regionalizarea dispare Statul natiune s-a erodat si va ramane erodat Organizatiile internationale nu mai au cum sa apara unele raman constante , altele se desfiinteaza Actorii raman in continuare Nu apar altii noi Lupta impotriva terorismului , ce a inceput odata cu 11.09.2001 a ajuns la un apogeu , principalele conventii de combatere a terorismului aparand in 1970(In Europa , la Sarajevo : asasinarea lui Frantz Ferdinand ..de catre un neamt ) Problemele mediului si ale incalzirii globale s-au manifestat si se manifesta cu putere in toata perioada (Tratatul de la Kioto Incalzirea gazelor de sera) Problematica drepturilor omului cu desprinderea aspectelor privind drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale. In prezent domeniul rezervat tinde sa se dilueze si sa fie din ce in ce mai restrans din cauza fenomenelor integrationiste ; Domeniul rezervat reprezinta domeniul de interventie exclusiva a statului ;asupra acestui domeniu nu poate interveni nici un alt stat , unitate , organizatie.(Inainte de 89 , statul controla armata , economia , politia Cand am intrat in NATO , am ajuns sa fim controlati de NATO => datorita NATO , statul nu mai are control exclusiv). IV. 2008=>...... - Criza economica mondiala care impinge spre un regres - Cresterea preturilor Aparitia si evolutia istorica a DIP Primele norme de DIP apar in antichitate . Existau practici privind ducerea razboaielor, privind razboaiele drepte si cele nedrepte. Legile lui Manu sec. V in Hr. sunt evocate reguli privind ducerea razboaielor , tratamentul aplicat prizonierilor , norme privind asistenta acordata pe campul de lupta. Primele institutii ale DIP s-au dezvoltat si s-au pastrat in Grecia si in perioada Imperiului Roman. Urmatoarele institutii au avut un impact major asupra deszvoltarii DIP: Institutia ambasadorilor Institutia Negociatorilor Se dezvolta Institutia aliantelor Apare Medierea internationala Institutia arbitrajului In perioada Imperiului Roman apare intr-o forma adecvata vremurilor notiunea de Ius Gentium dreptul gintilor si Ius Intergentis Solii nu erau omorati Principiul Pacta Subservanta = respectarea cu buna credinta a obligatiilor asumate pe plan international Liga natiunilor prima organizatie internationala cu vocatie universala (nu si-a atins scopul pt care a fost creata si s-a desfiintat)

Pe fundamentul Ligii Natiunilor s-a infiintat ONU Pactul Briand Kelog primul tratat care interzice razboiul , ca mijloc de putere a politicii externe ONU- 1945 Adoptarea Declaratiei Universala a Drepturilor Omului 10 dec. 1948 OSCE -1975 Ordinea Juridica Internationala

Diviziuni ale DIP. 1. Dreptul Tratatelor cuprinde norme privind elaborarea , incheierea , intrarea in vigoare , modificarea si incetarea efectelor unui tratat. Reprezinta o ramura fundamentala a DIP deoarece intregul sistem international se bazeaza pe tratate Este considerat un soi de drept constitutional international (Constitutie internationala). 2. Dreptul Marii reprezinta acea ramura a DIP care stabileste zonele si regimul juridic al zonelor de mare adiacente tarmului , delimitarii zonelor marii dintre state (insula Serpilor) , regimul juridic al insulelor , regimul juridic al zonelor submarine si regimul de exploatare si explorare a tuturor bogatiilor. exista zone cu un regim juridic special : stramtorile si canalele maritime internationale : Canalul Suez, Pnama , Kiel , Artica , Antartica 3. Dreptul Fluvial stabileste regimul juridic al fluviilor internationale , inclusiv stabilirea granitei pe fluvii + regimul juridic de exploatare si explorare a bogatiilor si resurselor. 4. Dreptul Aerian s-a dezvoltat odata cu progresul tehnologic stabileste regimul juridic al aeronavelor, rete de zbor , regimul aeroporturilor si dreptul pasagerilor 5. Dreptul Spatiului Cosmic stabileste regimul juridic al Lunii si al celorlalte corpuri ceresti prin Tratatul de la Washington(bun comun al omenirii) stabileste regimul juridic al satelitilor se stabileste dimensiunea spatiului aerian al fiecarui stat (100-110 km de la nivelul marii) stabileste masurile care trebuie luate atunci cand se intoarce din spatiu o nava , naveta rachetele se inregistreaza 6. Dreptul International Umanitar dreptul razboiului si al pacii -stabileste toate regulile de purtare a razboiului , regimul juridic al combatantilor , modalitatile de incheiere a pacii pe uscat , pe mare si in aer. 7. Dreptul International Penal ramura noua a DIP dezvoltata in special dupa cel de-al doilea razboi mondial primele Tribunale Penale Internationale au fost : Tokio si Nurenberg , care au judecat criminalii de razboi -ulterior s-au infiintat mai multe Curti Penale Internationale :pe state pt. Rwanda , iugoslavia, Siera Leone + Curtea Penala Internationala aceasta materie defineste crimele impotriva umanitatii 8. Dreptul International Economic In epoca globalizarii una din trasaturile societatii internationale este preeminenta economicului asupra politicului , conditii in care s-a dezvoltat dreptul international economic Cuprinde reglementari privind desfasurarea relatiilor economice dintre state sau dintre state si societati transnationale Au aparut Codurile Etice 9. Dreptul International al Mediului s-a dezvoltat in contextul problemelor legate de incalzirea globala primele norme au aparut dupa cel de-al doilea razboi mondial

tratate specifice au aparut in ultimii 20 de ani 10. Protectia Internationala a Drepturilor Omului si a Persoanelor Apartinand Minoritatilor Nationale se dezvolta pregnant dupa aparitia ONU dreptul persoanelor apartinand minoritatilor nationale se dezvolta dupa 1990 11. Dreptul Dezvoltarii introduce cateva principii noi : Principiul Echitatii permite tarilor mai putin dezvoltate sa aiba acces la informatii Diviziunile geografice a DIP sunt : American , European , African . Raporturile dintre dreptul Intern si Sistemul International 1. Obiectul de reglementare sistemul dreptului intern este un sistem piramidal - normele ,conform ierarhiei lor , se aplica cetatenilor , in mod egal si fara nici o discriminare in DIP sunt reglementate raporturile internationale = raporturile state , state si organizatii , state si alte entitati in DIP inegalitatile de facto sunt transformate in egalitati de iure 2. Modul de elaborare a normelor Statele sunt cele care creeaza normele internationale, prin acordul lor de vointa, exprimat n mod liber si concretizat n tratate si cutuma si tot statele sunt si destinatarele acestor norme. Statele accepta sa si conformeze comportamentul lor pe plan extern, n functie de normele dreptului international public. 3. Subiectele de drept in dreptul intern : cetatenii in dreptul international : statele si subderivatele lor , organizatiile , societatile transnationale si cetatenii in anumite situatii. 4. Sistemul de aplicare si sanctiunile in dreptul intern : sanctiunea coercitiva in dreptul international : sistemul de respectare cu buna credinta a obligatiilor asumate pe plan international sanctiunile se aplica tot in urma unui exercitiu suveran de vointa Raporturile dintre Dreptul Intern si Dreptul International Teorii si doctrine ale raportului 1. Dualismul 2 sisteme care nu au nici o legatura unul cu celalalt 2. Teoriile moniste a. Statele moniste cu primatul dreptului intern b. Statele moniste cu primatul dreptului international Ambele teorii sustin superioritatea unui sistem in raport cu celalalt. 3. Teoria socialista critica dualismul , monismul si sustine teza conform careia exista o corelatie dialectica intre dreptul intern si dreptul international. 4. Teoria pragmatica sustine ca totul se reduce la raspunderea statului ; preia elemente de la monism. ( solutia oferita de Constitutia Romaniei : art. 10 , art. 11 , art. 20) Izvoarele DIP Izvoare formale : - toate mijloacele care exprima sau indica o convergenta a vointelor , a doua sau mai multe state sau subiecte de drept si consacra , in mod tacit sau expres , o regula de conduita , indiferent de caracterul sau general sau particular . Art. 38 din Statutul Curtii Internationale de Justitie (CIJ) , a carei misiune este de a solutiona , conform dreptului international , diferentele care ii sunt supuse , aplica urmatoarele izvoare : 1. Conventiile internationale generale / speciale stabilesc reguli recunoscute in mod expres de statele in litigiu Tratatul reprezinta acel acord incheiat in scris intre subiectele DIP. Prin tratate sunt stabilite drepturi si obligatii pentru partile semnatare Tratatul reprezinta cel mai important instrument al DIP 2. Cutuma internationala ca dovada a practicii generale , acceptata de drept

practica generala , relativ indelungata si repetata a statelor , considerata de ele ca dand expresia unei norme de conduita cu forta juridica obligatorie. Are 2 elemente : material si subiectiv 3. Principiile de drept recunoscute de natiunile civilizate 4. Hotararile judecatoresti si doctrina celor mai calificati specialisti in dreptul public ai diferitelor natiuni ca mijloace auxiliare de determinare a regulilor de drept ( cf. Art.59 ) Hotararile -instantelor judecatoresti nu sunt considerate precedent , ci mijloace de constatare Doctrina -are rolul de a critica si de a sintetiza reguli ,tratate , conduite de DIP , nu de a crea norme de drept 5. Actele Unilaterale ale Statelor reprezinta o manifestare unilaterala de vointa , savarsita de un singur subiect de DIP si care produce efecte juridice pe plan international : a. Notificarea b. Recunoasterea c. Protestul d. Promisiunea e. Acte unilaterale ale organizatiilor internationale care creeaza Soft Law f. Legislatia interna g. Hotararile judecatoresti interne Principiul Ex Equed Bono Echitatea Normele Ius Cogens norme imperative norme de la care nu se permite nici o derogare ; De la o astfel de norma se poate deroga numai printr-o alta norma cu aceeasi valoare si aceleasi caracteristici. Criterii de recunoastere : 1. Importanta valorii protejate 2. Importanta normei in relatie cu comunitatea internationala (dreptul la viata) Sistemul principiilor DIP 1. Principiul egalitatii suverane : egalitate si suveranitate inegalitatea de fapt se transforma in inegalitate de drept , dar numai la nivel international. Statele au drepturi si obligatii in mod egal Suveranitatea este o trasatura caracteristica a statului modern ; nu este acorda de cineva din afara statului ; apartine in mod exclusiv statului ; are un caracter plenar , in sensul ca se exercita asupra teritoriului in intregul sau ; nu poate fi divizata; se dilueaza (in epoca contemporana ) Problematica suveranitatii trebuie vazuta din perspectiva proceselor integrationiste Suveranitatea cea mai consistenta a fost manifestata de catre state in perioada bipolarismului (perioada razboiului rece) Din perspectiva integrationista opereaza transferul de suveranitate , ea transferandu-se de la stat la organizatia din care statul respectiv face parte 2. Dreptul la autodeterminare Dreptul popoarelor de a-si hotari singure soarta principiul a aparut dupa cel de-al doilea razboi mondial si trebuie privit in contextul istoric al colonialismului si al decolonizarii 3. Principiul neamestecului in treburile interne fiecare stat este liber sa isi aleaga propriul sistem economic , politic , fara ca alte state sa poata interveni s-a manifestat puternic din 1945 pana in 1990 si a reprezentat principalul argument al statelor, foste comuniste , prin care justificau sistemul politic respectiv. In 1823 a aparut doctrina Monroe,care stabileste neamestecul statelor europene pe continentul american Doctrina Drago si Calgo se refera la neamestecul in treburile interne pe continentul sud-american. 4. Principiul nerecurgerii la forta sau la amenintarea cu forta a fost consacrat , intr-o forma incipienta in 1928 prin Pactul Briant Kelog , care interzicea razboiul , ca mijloc de purtare a politicii externe. ulterior , a fost consacrat in Declaratia din 1970 ONU , in completarea acestui principiu a definit agresiunea. 5. Principiul solutionarii pe cale pasnica a diferendelor internationale

 statele sunt obligate sa utilizeze mijloacele pasnice enumerate de Carta ONU:negocierile,

concilierea,ancheta,medierea,mijloacele jurisdictionale,instantele arbitrare,instantele jurisdictionale 6. Principiul Pacta Sum Servanda respectarii cu buna credinta obligatiile asumate pe plan international prin intermediul acestui principiu s-a incercat evitarea pe plan international a acordurilor secrete sau cresterea transparentei in relatiile internationale statele , prin exercitarea suveranitatii se obliga sa respecte ceea ce tot ele si-au asumat si tot ca o forma de manifestare a suveranitatii 7. Principiul cooperarii statele trebuie sa coopereze pe plan international pentru a avea o crestere uniforma a prosperitatii, a accesului la tehnologie , a accesusului la resursele naturale , la educatie. Cele 7 principii se regasesc in documentul Declaratiei din 1970 referitoare la principiile dreptului international privind relatiile prietenesti si cooperarea dintre state , conform cu Carta ONU. Actul final de la Helsinky din 1975 adauga 3 noi principii . In perioada tensionata a anilor 75 exista teama privind reizbucnirea unui razboi cauzat de dorinta unor state de asi mari teritoriul.Pentru a stabiliza societatea internationala au fost negociate primele 2 principii: 1. Principiul integritatii teritoriale 2. Principiul inviolabilitatii frontierelor Statele occidentale , pe de alta parte , au reusit sa negocieze un al treilea principiu care a dus la caderea comunismului : 3. Principiul respectarii drepturilor omului si a libertatilor fundamentale Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca statele d.p.d.v. al DIP 1. Teritoriu - stabil in conditiile in care exista variatii ale teritoriului , ele trebuie facute , fie prin vointa lor sau a mai multor state , fie cu respectarea tuturor principiilor DIP 2. Populatiae instituita pe baza unor valori comune, limba , cultura = popor 3. Guvernare Guvernul trebuie sa fie ales prin mijloace democratice 4. Capacitate de a dezvolta relatii internationale si de a fi considerat un actor pe scena internationala criteriu introdus de Conventia de la Montevideo in 1933 Drepturile si obligatiile statelor Dreptul: la dezvoltare , pace , securitate Obligatii : - dreptul de a nu recurge la forta si amenintare , dreptul de a rezolva pe cale pasnica. Pe plan international intalnim state neutre care pot intreprinde 3 tipuri de comportament : Abtinerea , Prevenirea , Impartialitatea . Neutralitatea putea fi declarata prin acte interne , prin Constitutie , printr-un tratat international , insa in acest moment , nu mai exista state neutre. Recunoasterea statelor reprezinta o ctiune sau o atitudine a unui stat prin care acesta recunoaste ca o entitate are toate trasaturile caracteristice ale unui nou stat . reprezinta un act discretionar si , in doctrina exista 2 teorii : 1. Teoria constitutiva de drepturi conform teoriei constitutive , prin recunoastere se constituie dreptul statului nou creat de a intretine relatii internationale si de a actiona pe plan international 2. Teoria declarativa de drepturi conform teoriei declarative , recunoasterea reprezinta un simplu act declarativ care nu influenteaza cu nimic existenta sau functionarea noului stat Recunoasterea Statelor : de iure incheierea unor acorduri ,semnarea unor tratate sau declaratii ale celor 2 state de facto o entitate este recunoscuta printr-un simplu act al unui stat : act diplomatic,comercial,cultural. Recunoasterea Guvernelor reprezinta un act prin care un stat recunoaste existenta unui Guvern nou format pe teritoriul unui stat deja existent exista 3 doctrine ale recunoasterii Guvernelor :

1. Doctrina Jeferson trebuie recunoscut oricare Guvern format conform vointei poporului
2. Doctrina Tobor 3. Doctrina Estrada ambele sustin ca un Guvern , atunci cand ajunge la putere prin forme violente , nu vor fi recunoscute decat dupa ce statul respectiv va fi organizat prin forme constitutionale , pe baza unor alegeri democratice . Recunoasterea insurgentilor recunoasterea celor care se rascoala impotriva Guvernului prin folosirea fortei armate . Succesiunea Statelor mostenirea lasata de un stat , in conditiile in care statul respectiv se dezmembreaza se considera ca noul stat nu va prelua datoriile odioase. succesiunea la organizatiile nationale , in cazul destramarii Subiectele DIP 1. Statul 2. Organizatiile internationale reprezinta o asociere de state creata pe baza acordurilor de vointa , cu scopuri si obiective proprii , care , uneori ,difera de cele ale statelor care le compun. Au un statut juridic propriu si organe proprii Infiintarea lor este opozabila erga omnes Se clasifica dupa : - obiectul de activitate : org. Economice :UE ;org. Politice :OSCE ;org. Militare : NATO ; org. Privind protectia unor drepturi : ONU , CE - aria de acoperire : OSCE , NATO , CEM - capacitatea de a primi noi membri : oeg. Deschise : ONU; oeg. Inchise : NATO ; din perspectiva DIP , nu mai exista org. Inchise , ele s-au transformat in org. Semideschise , in sensul in care aplica o politica a usii deschise restrictive . - dupa acoperirea geografica sunt universale (au vocatie universala) organizatii din care fac parte cvasitotalitatea statelor: ONU , UE, CE , UA 3. Vaticanul Este considerat un subiect special DIP, in ideea in care acesta nu are caracteristicile traditionale ale unui stat Cetatenia este functionala cetatenii , pe durata cat stau la Vatican Teritoriul 44 hectare Organizarea bisericeasca Este considerat subiecxt DIP datorita influentei pe care o joaca pe plan mondial A dobandit statut de observator la ONU Toate serviciile sunt asigurate de statul italian Ambasadeler acreditate la Vatican se afla pe teritoriul statului italian(Roma) Denumirea oficiala : Ordinul Suveran Militar Ospitalier al Sf. Ioan de Jerusalim , de Rodos si de Malta . Ordinul intretine relatii diplomatice cu peste 1000 de state(Miscarile de eliberare nationala:Organizatia pt. eliberarea Palestinei singura recunoscuta ) 4. Organizatiile internationale neguvernamentale exista o dezbatere in doctrina , daca acestea sunt sau nu sunt subiecte de DIP teoria moderna sustine ca acestea tind sa devina subiecte DIP 5. Societatile transnationale dreptul national economic are ca obiect studiul acestora au scop comercial dar , datorita influentei economice pe care o exercita pe plan international, tind sa devina subiecte de DIP 6. Individul odata cu infiintarea CE , a dobandit un rol pe plan international , in ideea in care poate actiona in instanta propriul stat Populatia Categorii de cetateni care se afla pe teritoriul unei tari : 1. Cetatenii

2. Strainii persoane care nu au o cetatenie a statului respectiv

3. Apatrizii lipsa oricarei cetatenii 4. Bipatrizii cetatenii care au mai multe cetatenii 5. Refugiatii persoane care parasesc teritoriul unui stat pe baza unor temeri intemeiate : i-ar putea fi afectata viata sau sanatatea , sex, religie , orientare sexuala, orientare politica , apartenenta la un grup minoritar 6. IDPS- Internally Displayed Persons persoane care se misca pe teritoriul aceluiasi stat 7. Diplomatii personal diplomatic , consular 8. Militarii fie stationati pe teritoriul unui stat , fie in tranzit 9. Marinarii au statut special pe timpul stationarii vaporului Dreptul de azil dreptul unui stat de a acorda accesul pe teritoriul sau unor persoane urmarite pentru activitati europolitice , culturale etc. In tara de origine azilul este perceput ca un act inamical functioneaza in special pe teritoriul Americii de Sud Expulzarea procedeul prin care un stat forteaza o persoana, care a comis acte , fapte , sa-i paraseasca teritoriul. Extradarea reprezinta procedeul prin care un stat forteaza un cetatean strain sa ii paraseasca teritoriul, la cererea unui stat tert sau a statului mama .

Drepturile Omului Sistemul drepturilor omului cuprinde : Institutii Universale : ONU si Agentiile specializate : UNICEF , Comitetul pt Drepturile Femeilor , Inaltul Comisariat ONU pt Refugiati , Comitetul Drepturilor Omului , ECOSOC , FAO (pt fiecare a fost creata o Conventie Internationala ) Institutii Regionale - Infiintate in temeiul Cartei ONU OSCE protejeaza , urmareste respectarea drepturilor omului cu caracter politic CE reprezinta institutia cea mai eficienta de protectie a drepturilor omului, in cadrul careia s-a adoptat CEDO; pe baza CEDO s-a infiintat Curtea Eurpeana a Drepturilor Omului; in cadrul CE functioneaza ECRI (European Commision Against Rasism and Inttolerance) , care face recomandari de politica generala UA are o Curte Africana a Drepturilor Omului , care functioneaza pe baza Conventiei Africana a Drepturilor Omului si Popoarelor OSA are o Curte Interamericana a Drepturilor Omului (Statele Unite nu fac parte) Teritoriul reprezinta spatiul asupra caruia statul isi exercita suveranitatea deplina si exclusiva este alcatuit din suprafeta terestra, acvatica , subacvatica, aeriana granitele reprezinta liniile imaginare care marginesc 2 state frontierele sunt fie naturale(Dunarea) , fie conventionale (Romania Ungaria) modificarile teritoriului se accepta numai pe baza consimtamantului liber exprimat Dreptul Marii reprezinta acea ramura a DIP care stabileste zonele si regimul juridic al zonelor de mare adiacente tarmului , delimitarii zonelor marii dintre state (insula Serpilor) , regimul juridic al insulelor , regimul juridic al zonelor submarine si regimul de exploatare si explorare a tuturor bogatiilor. exista zone cu un regim juridic special : stramtorile si canalele maritime internationale : Canalul Suez, Pnama , Kiel , Artica , Antartica se masoara de la liniile de baza se calculeaza unind punctele cele mai avansate in larg cu insulele artificiale , cu constructiile portuare si tinand cont de limita fluxului si a refluxului intre liniile de baza si tarm avem Apele Maritime Interioare , unde statul isi exercita suveranitatea deplina de la liniile de baza spre larg avem Marea Teritoriala , care se intinde pe o distanta de maxim 12 mile marine , unde statul isi exercita suveranitatea deplina

 de la Marea teritoriala avem Zona Contigua , carev se poate intinde pana la o distanta de 24 mile marine ,
masurata de la liniile de baza , unde statul exercita dreptul de exploatare si explorare plus dreptul de control vamal , sanitar. dupa Zona Contigua avem Zona Economica Exclusiva , care se intinde pe o distanta de maxim 200 mile marine de la tarm, unde statul exercita doar dreptul de exploatare si explorare dupa Zona Economica Exclusiva urmeaza Marea Libera , unde statul nu mai are nici un drept Platoul Continental se suprapune peste Zona Economica Exclusiva ; se intinde pe maxim 200 mile marine Dreptul Tratatelor cuprinde norme privind elaborarea , incheierea , intrarea in vigoare , modificarea si incetarea efectelor unui tratat. reprezinta o ramura fundamentala a DIP deoarece intregul sistem international se bazeaza pe tratate este considerat un soi de drept constitutional international (Constitutie internationala). Tratatul este un acord incheiat in scris intre 2 state sau intre state si organizatii internationale , cu scopul de a produce efecte pe plan international Sediul materiei Conventia de la Viena 1969 Elementele tratatului : I. Elemente principale : 1. Partile pot fi statele sau organizatiile internationale (DIP pune sub semnul intrebarii capacitatea altor entitati de a incheia tratate) 2. Obiectul trebuie sa fie licit 3. Vointa partilor trebuie sa fie liber exprimata ; nu sunt valabile tratatele incheiate sub constrangere 4. Scopul producerea de efecte juridice II. Elemente accesorii : 1. Termen 2. Conditie aproape cvasitotalitatea tratatelor intra in vigoare cu conditia ca ele sa fie ratificate de un anumit numar de state Denumirile tratatelor : 1. Tratat denumirea cea mai generala data actelor prin care sunt reglementate domenii importante ale relatiilor internationale 2. Conventie se considera ca este un document mai specific decat tratatul reglementeaza relatiile intr-un domeniu special 3. Acord are ca obiect relatiile economice , culturale etc. 4. Pact o intelegere cu caracter solemn care reglementeaza un domeniu al relatiilor politice 5. Protocol poate fi fie un accesoriu la tratat care il precizeaza , aplica , modifica , completeaza, fie un tratat in sine 6. Act general acord multilateral care stabileste norme intr-un domeniu al relatiilor internationale sau un anumit regim juridic . 7. Statut reglementeaza functionarea unuei organizatii internationale 8. Carta are o dimensiune similara cu statutul 9. Scimb de note/scrisori reprezinta un acord de vointa prin note cu continut identic 10. Compromis un acord specific prin care se hotaraste ca 2 sau mai multe state sa solutioneze un litigiu la o instanta internationala (Compromisul intre Romania si Ucraina) 11. Modus Vivendi un acord provizoriu ce urmeaza sa fie inlocuit cu un tratat 12. Declaratie document multilateral prin care se fixeaza reguli de conduita 13. Gentelmens Agrement intelegere verbala Clasificarea tratatelor : 1. Dupa numarul de participanti a. Tratate Bilaterale b. Tratate Multilaterale c. Tratate Trilaterale inca se discuta in DIP daca reprezinta o categorie speciala sau nu 2. Dupa posibilitatea de aderare

a. Tratate Inchise :NATO pana in 1990 b. Tratate Deschide : ONU 3. Dupa obiectul de reglementare a. Tratate economice b. Tratate Politice c. Tratate Militare d. Tratate Culturale e. Etc. Incheierea tratatelor : 1. Faza politica se stabileste , in principiu obiectul tratatului 2. Faza legala se trece la aceasta faza doar in conditiile in care a fost atins consensul politic 3. Negocierea tratatului fiecare stat poate delega o persoana sau o delegatie care participa la negociere in momentul demararii negocierilor , reprezentantii statelor prezinta un document numit Depline Puteri, in care sunt stabilite limitele competentelor celor 2 delegatii negocierile nu au limita de timp reprezinta o comunicare permanenta cu MAE sau cu Guvernul statului respectiv 4. Semnarea tratatului reprezinta etapa in care partile convin asupra textului final al tratatului nu reprezinta intrarea in vigoare a tratatului poate fi facuta prin Parafare sau poate fi o varianta Ad Referendum poate semna fie aceeasi persoana care a negociat tratatul , fie altcineva 5. Ratificarea tratatului se poate trece la ratificare numai in conditiile in care ambele state au semnat tratatul se face de catre Parlament textul semnat nu mai poate fi modificat poate avea 2 aspecte : - Aspect pozitiv Parlamentul este de acord cu textul si adopta tratatul - Aspect negativ Parlamentul doreste sa modifice continutul tratatului , situatie in care reancepe procedura incheierii tratatului (de la negociere) Rezervele la tratat : in cazul tratatelor multilaterale , statele pot face anumite precizari, cu privire la Neaplicarea anumitor articole din tratatul respectiv rezervele se fac in scris si se aduc la cunostinta tuturor statelor semnatare a tratatului in conditiile in care un stat ridica rezerve , articolele respective nu produc efecte juridice asupra lui Solutionarea diferendelor internationale pe cale pasnice 1. Metode politico-diplomatice : a. Negocierea se desfasoara in mod direct intre reprezentantii celor 2 parti b. Bunele Oficii reprezinta o procedura prin care un stat tert pune la dispozitia celorlalte state implicate intr-un diferend , infrastructura necesara derularii unor negocieri (Regula interioara : Consensus Minus One/Two) c. Medierea reprezinta o modalitate in care este implicat un stat tert care face propuneri pentru solutionare d. Ancheta internationala are ca scop o misiune de fact finding de expertiza a imprejurarilor in care s-a intamplat un eveniment e. Concilierea se constituie o comisie internationala care are ca scop atat anchetarea imprejurarilor cat si intocmirea unui raport in care se analizeaza si se propun solutii 2. Metode jurisdictionale a. Arbitrajul - in cazuri extrem de putine functioneaza Curtea Permanenta a Arbitrajului International ; in cadrul CE , un tratat privind solutionarea diferendelor prin arbitraj ; OSCE b. Jurisdictia internationala reprezentata de Tribunalele Internationale ; pentru a solutiona o cauza , statele trebuie sa incheie un tratat prin care accepta jurisdictia unei anumite instante si , deasemenea accepta solutia instantei respective

3. Diferendele internationale mai pot fi solutionate si in cadrul unor organizatii internationale : ONU , OSCE, CE. SPOR LA INVATAT SI BAFTA LA EXAMEN