Test nr.1 Subiectul 1:Principiul egalitatii suverane a statelor 1.1.

Defininiti principiul egalitatii suverane a statelor: Principiul egalitatii suverane a statelor presupune respectarea suveranitatii tuturor statelor si egalitatii lor in cadrul relatiilor internationale.Suveranitatea consta in suprematia puterii de stat in interiorul tarii si in independenta acesteia in relatiile internationale. 1.2.Definiti evolutia istorica si codificarea principiului: Relatiile de vecinatate dintre comunitatile care alcatuiau societatea gentilica au aparut anumite reguli de comportare sub forma unor practice sau obiceiuri. Dreptul international a devenit astfel o ramura autonoma a dreptului o data cu aparitia statelor nationale in secolul 16 si 17. Unele institutii ale acestui drept au fost insa create inca din antichitate. In perioada antichitatii sau a sclavagismului, nevoile politice si economice au dus la stabilirea unor relatii intre state, in domenii din ce in ce mai diferite. In Carta ONU principiul egalitatii suverane a statelor sta pe primul loc,conform caruia:Organizatia este intemeiata pe principiul egalitatii suverane a tuturor membrilor ei.De asemnea acest principiu a fost dezvolatat in Carta Organizatiei Unitatii Africane,in actul constitutive al Organizatiei Statelor Americane,in Pactul de la Bogota,in Declaratia privind principiile de drept international,intr-o multime de tratate internationale,precum si in Actul final de la Helsinki. 1.3.Proiectati continutul juridic al principiului: Suveranitatea statului este limitata prin suveranitatea poporului,caruia ii apartine dreptul suprem de a determina sistemul politic,economic si social al statului.Puterea suverana a unui stat mai este limitata si prin puterea analogical a altor state,deoarece toate acestea sint in mod egal suverane.Dreptul international stabileste limitele in care se exercita suveranitatea statelor.Potrivit Cartei ONU,egalitatea in drepturi a statelor este una din conditiile atingerii de catre Organizatie a principalelor sale scopuri-mentinerea pacii si securitatii international,dezvoltarea relatiilor prietenesti intre natiuni,cooperarea in rezolvarea problemelor cu caaracter economic,social,cultural si umanitar. Principiul egalitii suverane a statelor este unul din principiile fundamentale ale dreptului internaional. Respectarea strict a acestui principiu constituie baza procesului de meninere a pcii i securitii internaionale, a dezvoltrii relaiilor amicale ntre state. Statele beneficiaz, n conformitate cu dreptul internaional, de drepturi i posibiliti egale pentru realizarea lor. La fel, statele i asum i obligaii egale. Deptul unui stat nu depinde de puterea pe care o posed, ci rezult din faptul propriu-zis al existenei statului n calitate de subiect de drept internaional. Aadar, suveranitatea statului constituie baza egalitii suverane a statelor. In acelai timp, respectarea egalitii suverane a statelor contribuie la recunoaterea i constituirea suveranitii de stat n dreptul internaional. Principiul egalitii suverane a statelor posed un coninut complex, caracterizndu-se prin raportul celor dou principii formulate n dreptul internaional suveranitatea i egalitatea. Conceptul egalitate suveran a statelor stabilete egalitatea din punct de vedere juridic a statelor i independena lor. Suveranitatea de stat reprezint fundament pentru principalele drepturi i obligaii ale statelor n cadrul relaiilor internaionale. Aceste drepturi i obligaii sunt stabilite de ctre i ntre statele suverane i sunt protejate de normele dreptului internaional.

Subiectul 2:Teritoriul in dreptul international public 2.1.Identificati notiunea teritoriului in DIP:

Prin teritoriu in dreptul international intelegem intreaga suprafata a globului pamintesc cu toate suprafetele terestre,inclusive subsolul,acvatice si coloana de aer de deasupra lor,precum si spatiul extratmosferic,inclusive luna si alte corpuri. 2.2.Clasificati teritoriile si comparati regimul juridic al fiecarei categorii: 1.Teritoriul de stat-acel cardu geografic in limitele caruia statul isi exercita suveranitatea deplina si exclusiva ,este alcatuit din suprafete tereste,acvatice,din solul,subsolul si spatiul aerian. Regimul juridic al teritoriului de stat este reglementat prin legislatia nationala a fiecarui stat. 2.Teritorii cu regim international-aceste teritorii nu intra in componenta caruiva stat,acestea sunt:zona internationala a spatiilor submarine,spatiul extra-atmosferic si corpurile ceresti,Antarctica,marea libera.Regimul juridic al acestor spatii este reglementat de principii si norme de drept international. 3.Teritorii cu regim mixt-acele spatii asupra carora actioneaza concomitent normele dreptului international si normele dreptului intern.Se cunosc doua tipuri de teritorii cu regim mixt: a)zone ce fac parte din teritoriul de stat-canalele internationale,fluviile internationale,strimtorile internationale. b)zone ce nu fac parte din teritoriul de stat-zona contigua,platoul continental,zona economica exclusiva. In cadrul acestor teritorii exista anumite regimuri juridice,de ex:condominiul,cesiunea temporara de teritoriu,servitutile internationale. 2.3.Propuneti modalitati de modificare a teritoriului in DIP:

Modificarea teritoriului statelor este admisa de dreptul international contemporan in baza respectarii principiului dreptului popoarelor de a dispune de ele insele si numai prin mijloace pasnice.Modificarile teritoriale pot avea loc prin desprinderea unei parti de teritoriu de la un stat si formarea unui nou stat,reuniunea mai multor state intrun singur stat,prin fuziune sau absorbtie,dezmembrarea unui stat in doua sau mai multe state si transferul de teritoriu de la un stat la altul.
Subiectul 3:Tratatul international ca izvor principal al DIP 3.1.Determinati notiunea tratatului international: Conform Conventiei de la Viena cu privire la dreptul tratatelor din 1969 prin expresia tratat se ntelege un acord international ncheiat n scris ntre state si guvernat de dreptul international, fie ca este consemnat ntr-un instrument unic, fie n doua sau mai multe instrumente conexe si oricare ar fi denumirea sa particulara. Tratatul este un act juridic ce exprima acordul de vointa a doua sau mai multe subiecte de drept international in vederea crearii,modificarii sau stingerii raporturilor juridice internationale. 3.2.Clasificati tratatele internationale si stabiliti formele si elementele lor: 1.Dupa obiectul de reglementare: -Tratate politice:tratate pentru solutionarea pe cale pasnica a diferendelor internationale,tratate de pace,tratate de prietenie si buna vecinatate. -Tratate economice-tratate de comert,acorduri financiare,acorduri comerciale. -Tratate speciale-acorduri in domeniul comunicatiilor,acorduri in domeniul transporturilor,acorduri in domeniul ocrotirii sanatatii. 2.In dependenta de numarul partilor contractante: -Tratate bilaterale-incheiate intre doua state sau organizatii internationale; -Tratate multilaterale-participa mai mult de doua subiecte de drept international. 3.Dupa continutul material: -Tratate legi sau tratate normative-stabilesc reguli de drept.

-Tratate contracte-vizeaza realizarea unor operatiuni juridice constind in prestatii reciproce intre partile contractante,insa urmarind obiective diferite,ex. De tratate de acest fel:tratate de comert,de alianta. 4.Dupa calitatea partilor contractante: -tratate internationale incheiate intre state; -tratate internationale incheiate intre state si organizatii internationale; -tratate incheiate intre organizatii internationale. 5.Dupa durata valabilitatii tratatului: -tratate cu termen; -tratate fara termen(tratate de pace,tratate de dezarmare,tratate de delimitare teritoriala); -tratate cu termen insa cu posibilitatea prelungirii lor automate. 6.Dupa posibilitatea de aderare la tratat: -tratate deschise-majoritatea tratatelor; -tratate inchise-Tratatul de la Bruxelles cu privire la Organizatia Atlanticului de Nord,Tratatul de la Mastriht cu privire la UE. 7.Dupa sfera geografica de actiune a tratatelor: -tratate universale-actioneaza pe intraga suprafata a Globului,de ex:Carta ONU,Conventiile de la Geneva cu privire la protectia victimelor de razboi. -tratate regionale-tratate care actioneaza intro anumita regiune a Globului(Statutul Consiliului Europei) si tratate semnate intre state apartenente a diferitor regiuni ale globului insa reglementeaza un interes comun(Statutul OPEC). -Tratate particulare sau locale-tratatele bilaterale cum ar fi Tratatul de asistenta juridica in materia civila cu privire la evitarea dublei impuneri. 8.Din punct de vedere al procedurii de incheiere: -tratate formale; -tratate in forma simplificata. 9.In dependenta de nivelul incheierii: -Tratate interstatale; -Tratate interguvernamentale; -Tratate interdepartamentale. Elementele tratatelor internationale cunosc doua forme: -Esentiale care sunt:partile contractante,acordul de vointa al partilor,obiectul si scopul tratatului. -Accesorii:termenul,conditia. Forma in care este incheiat un tratat international nu afecteaza deloc validitatea acestuia,se cunosc doua forme principale:scrisa si verbala.Forma scrisa a devenit dominanta in practica internationala,insa nici acrodurile incheiate in forma verbala nu au disparut din practica statelor. 3.3.Formulati etapele si fazele incheierii tratatelor internationale: Incheierea oricarui tratat international presupune parcurgerea mai multor faze(etape): 1.Manifestarea initiativei de a incheia un tratat-la aceasta etapa partile de obicei confruntindu-se cu lacuna in reglementarile internationale isi comunica intentia de a incheia un accord.Intentia este comunicata in forma scrisa,fie cu ocazia participarii la lucrarile unei organizatii sau conferinte internationale,fie prin canale diplomatice. 2.Pregatirea textului tratatului-la aceasta etapa in situatia unui tratat bilateral fie o parte propune dj tetul pregatit pentru adoptare,fie reprezentantii elaboreaza textul in cadrul negocierilor.In cazul unui tratat multilateral textul este elaborat fie de organelle permanente ale organizatiei internationale,fie de organelle de lucru a unei conferinte internationale. 3.Adoptarea textului tratatului-textele tratatelor bilaterale sunt adoptate prin semnarea de catre persoanele imputernicite.Textele tratatelor multilaterale sunt adoptate prin semnarea prin votare(majoritatea simpla,majoritatea calificata),votul este exprimat fie public,fie secret,votarea

se realizeaza prin mijloace electronice sau ridicarea miinii,doar Carta ONU a fost votata prin ridicarea in picioare a reprezentantilor statelor. 4.Stabilirea autenticitatii textului tratatului-autenticitatea presupune ca textul tratatului este veridic si definitiv,dupa stabilirea autenticitatii textul nu mai poate fi modificat. Autenticitatea se stabileste prin urmatoarele instrumente: a)Semnarea-la semnarea textului se aplica regula alternatului,potrivit acestei reguli in cuprinsul exemplarului de tratat care trebuie sa-i ramina,fiecare stat este primul.La asezarea semnaturilor locul intii se considera partea din stinga sub textul tratatului,pentru textile in limba araba in partea dreapta.Semnaturile se fac pe ultima fila a textului.Textele tratatelor multilaterale sunt semnate de reprezentantii statelor in ordinea:semnaturile se pun una sub alta in ordinea alfabetica a denumirii statelor. b)Semnarea ad referendum-se realizeaza atunci cind persoana nu detine deplinele puteri. c)Parafarea-presupune semnarea cu initialele reprezentantului statului pe toate paginile,fie la sfirsitul textuluui tratatului. 5.Exprimarea consimtamintului cu privire la obligativitatea tratatului-fiecare tratat isi prevede modalitatea de exprimare a consimtamintului. Modalitati: -Semnarea-autentificarea tratatului elaborat prin negocieri. -Ratificarea-constituirea actului juridic prin care un stat isi exprima consimtamintul prin intermediul autoritatilor sale competente de a fi legat printr-un tratat international semnat de reprezentantii sai. -Aprobarea-la un tratat este actul unilateral de drept intern al unui stat prin care el isi exprima consimtamintul de a deveni parte la un tratat pe care nu l-a semnat.Aderarea se refera numai la tratatele multilaterale. -Acceptarea; -Confirmarea. 6.Inregistrarea si publicarea textului tratatului-tratatele internationale sunt incheiate sub incinta organizatiei si sunt publicate la Secretariatul General,in caz contrat partile nu vor putea adduce proba existentei tratatului in situatia aparitiei unui diferend examinat de ONU.Toate tratatele incheiate sub igida ONU sunt publicate intr-o culegere speciala.

Test nr.2 Subiectul 1:Principiul nerecurgerii la forta si amenintare cu forta impotriva integritatii teritoriale a unui stat 1.1.Definiti principiul nerecurgerii la forta si amenintare cu forta Statele sunt obligate sa se abtina de la folosirea fortei sau amenintarea cu forta in relatiile internationale impotriva integritatii teritoriale sau independentei politice a altor state. 1.2.Determinati evolutia istorica si codificarea principiului: Principiul nerecurgerii la forta si amenintare cu forta impotriva integritatii teritoriale a unui stat a aparut in dreptul international in perioada dintre cele doua rezboaie mondiale.In Pactul Ligii Natiunilor este consacrat acest principiu care a limitat dreptul statelor de a porni razboi,in cazul in care apareau careva deiferende intre membrii Ligii acestia erau obligate sa le resolve pe cale pasnica,si doar daca nu gaseau o solutie pasnica atunci ele puteau recurge la razboi. Primul act international cu character multilateral care cuprinde interdictia razboiului de agresiune a fost Pactul general de renuntare la razboi ca instrument al politicii nationale a statelor care a fost incheiat la Paris. Principiul nerecurgerii la forta sau la amenintarea cu forta a fost proclamat pentru prima data in Carta ONU.De asemenea acest principiu a fost dezvoltat si interpretat si in Actul final al CSCE din 1975,Declaratia privind principiile de drept international ale relatiilor prietenesti si de cooperare intre state,in Definitia agresiunii,etc. 1.3.Proiectati continutul juridic al principiului: In baza acestui principiu statele sunt obligate sa nu recurga la aplicarea fortei cu scopul de a solutiona diferendele aparute intre ele. Definitia agresiunii din 1974 enumera acele 7 tipuri de actiuni care sunt calificate drept acte de agresiune de catre o curte sau un tribunal international: 1.Invadarea sau atacarea teritoriului unui stat de catre fortele armate ale altui stat; 2.Bombardarea de catre fortele armate ale unui stat a teritoriului altui stat; 3.Blocada navala a porturilor sau coastelor unui stat de catre fortele armate ale altui stat; 4.Atacarea de catre fortele armate ale unui stat a fortelor armate terestre,navale sau aeriene ale altui stat; 5.Folosirea fortelor armate ale unui stat care sunt stationate pe teritoriul altui stat cu acordul acestuia si contracr conditiilor prevazute in accord; 6.Faptul unui stat de a admite ca teritoriul sau pe care l-a pus la dispozitia altui stat sa fie folosit de catre acesta din urma pentru a comite un act de agresiune impotriva unui stat tert; 7.trimiterea de catre un stat de grupuri inarmate pentru a se ceda la acte de violenta impotriva altui stat. In dreptul international astazi lipseste o definitie unanim acceptata a agresiunii,anumite tentative au fost facute in Statutele tribunalellor penale internationale constituite dupa cel de-al doilea razboi mondial,precum si in Statutul Curtii Penale Internationale de la Haga. Subiectul 2:Canalele si strimtorile internationale 2.1.Definiti notiunea de strimtoare si canal international Canalurile internationale-sint cai maritime de comunicatie,constituite pe teritoriul unui stat pt a lega 2 mari libere,in scopul facilitarii navigatiei. Ele sint din punct de vedere al delimitarii teritoriale ape interioare ale statului pe teritoriul caruia sunt situate,fiind supuse in principiu suveranitatii teritoriale a acestui stat. Strimtorile internationale- o portiune de mare strinsa intre 2 spatii terestre care pune in comunicare 2 alte mari. 2.2.Comparati regimul de trecere prin strimtori si canale internationale

Ambele sint cai de comunicatie maritima si internationala care leaga 2 mari libere insa daca strimtoarea este cale naturala atunci canalul este o cale artificiala sapata pe teritoriul unui stat. Iar regimul juridic al navigatiei prin canalele internationale nu este reglementat de Conventia asupra dreptului marii din 1982 ca regimul juridic al strimtorilor. *Regimul juridic de trecere prin canalele internationale-avind in vedere scopul cu care au fost construite,canalurile maritime trebuie sa fie deschise navigatiei pentru vasele tuturor statelor. Asigurarea libertatii de navigatie prin canalurile internationale reprezentate prin conventii si alte acte interne reprezinta un compromis intre interesele statelor pe teritoriul caruia se gaseste canalul si cele ale comunitatii internationale,principalele 3 canaluri int sint: Suez, Panama, Kiel. *Regimul jur de trecere prin strimtori- din punct de vedere juridic strimtorile nu sint luate in considerati de dreptul international decit daca ele servesc navigatiei internationale,strimtorile intereseaza dreptul international numai daca creeaza o solutie de continuitate pe o ruta maritima internationala.Dreptul international nu reglementeaza strimtoarea insasi deoarece apele care o compun apartin marii teritoriale,dar spatiul care serveste navigatia internationala si subsecvent modalitatile pasajului prin strimtorile internationale Conventia stabileste 2 moduri de trecere prin strimtorile int: 1)Dreptul de trecere in tranzit exercitarea libertatii de navigatie si de survol numai in scopul unui transit continuu si rapid prin strimtori,trecerea in tranzit este recunoscuta navelor tuturor statelor fara piedici. 2)pasajul inofensiv-se aplica pt navigatia internationala care leaga marea teritoriala a unui stat si o parte a marii libere sau o zona economica exclusiva a altui stat,exercitarea dreptului de trecere inofensiva prin aceste strimtori nu poate fi suspendata. 2.3.Evaluati regimul juridic al canalului Suez si Panama si a strimtorii Marii Negre: Regimul jur al canalului Suez-asigura legatura dintre marea mediterana si marea rosie si a fost sapat pe istmul Suez. Canalul a fost int. prin conventia de la constantinopol din 29 oct 1888. potrivit conventiei canalul este liber deschis in timp de pace si razboi pt toate navele comerciale si militare fara deosebire de pavilion. Conventia proclama 3 principii cu privire la regimul de navigatie prin canal: 1.egalitate de tratament tuturor navelor 2.libertatea de acces in canal 3.neutralizarea canalului. Regimul jur al canalului Panama-construit pe istmul panamez facind legatura intre oceanul atlantic si cel pacific. Acest canal prin tratatul anglo-american din 1903 a atribuit prioritate in dreptul SUA, cu excluderea jurisdictiei Panamei. Insa prin tratatul din 1977 7 sept sa desfiintat zona canalului,teritoriul aflat sub jurisdictia Americana si a asigurat transferul gradual a acestuia autoritatilor panameze care se oblige sa respecte libertatea de trecere in orice timp,SUA beneficiaza in mod prioritar de libertate in caz de urgenta si isi rezerva dreptul de a recurge la forta contra panamei. Prin acest tratat panama a autorizat o recurgere eventuala ,nelimitata in timp si unilaterala la forta a altui stat pe teritoriul sau. Regimul jur a strimtorii Marii Negre. Strmtorile Mrii Negre constituind singura ieire spre Marea Mediteran pentru rile riverane Mrii Negre, strmtorile Bosfor i Dardanele prezint att pentru rile respective, ct i pentru alte ri, o importan politic, militar i economic deosebit.Stabilirea unui statut internaional al Bosforului i Dardanelelor s-a fcut pentru prima oar prin Pacea de la Kuciuk-Kainargi din 1874, pn atunci Imperiul otoman exercitnd suveranitatea sa deplin asupra acestora.Alte reglementriau fost realizate ndeosebi prin Tratatul de la Adrianopol (1829), Tratatul de la Londra (1841) i Convenia de la Lausanne(1923).Sub imperiul acestor reglementri internaionale regimul juridic al acestor strmtori a oscilat ntre libertatea deplin pentru navigaie a navelor unor state (Rusia, Anglia etc.) sau pentru toate statele lumii i nchiderea lor total pentru navele militare, demilitarizarea i neutralizarea lor.

Conform tratatului de la Lausanne1923 si revizuita prin conventia de la Montreux din 1936 regimul jur al strimtorii prezinta urmatoarele caracteristici: 1.accepta demilitarizarea zonei strimtorilor 2.Dreptul de a trece pt vasele comerciale este recunoscut tuturor statelor 3.navele de razboi in timp de pace au dreptul de libera trecere prin strimtori 4.in timp de razboi si cazurile in care turcia nu este putere beligeranta navele de razboi ale altor state au dreptul de trecere cu conditia ca intre aceste state si Turcia sa existe acorduri de asistenta mutuala. Subiectul 3:Misiunile diplomatice 3.1.Identificati notiunea misiunii diplomatice: este un act politico juridic de organizare a mijloacelor de execitare a dialogului politik sau economik intre doua state. Acest acord al misiunii diplomatice se bazeaza pe principiu reciprocitatii convenite mutual. Consimtamintul de infiintare a unei misiuni diplomatice este de obicei fixat printrun act scris,aceste acte pot fi sub forma de tratat, accord, protocol,declaratii. 3.2.Stabiliti evolutia,codificarea,structura si clasificati misiunile diplomatice: Misiunile diplomatice pot fi clasificate in mai multe categorii: 1)permanente temporere 2)cu sarcini generale trimise cu insarcinare precisa 3)dupa rangul misiunii diplomatice nivelul de reprezentare dupa calitatile de drepturile ce le are subiectul de drept international al carui organ este . 4)delegatii permanente misiuni in diferite state sau cu diverse organizatii Misiunea este condusa de seful misiunii in rang de ambasador.Fiecare misiune isi are structura sa,care este determinata de specificul si traditiile statului acreditar si de necesitatile functionale ale misiunii.De obicei in toate misiunile exista cancelaria ,organul principal al misiunii unde se elaboreaza actele ce tin de competenta sefului misiunii.Problemele politice sint in competenta consilierului misiunii,problemele cooperarii economice-in competenta primului secretar.In misiuni exista biroul de presa,sau sectia mass-media si biroul atasatului cultural. Exista posibilitatea incetarii acestor relatii diplomatice care pot fi: -totale-ceia ce presupune rupere totala a relatiilor diplomatice -temporare-ceia ce presupune suspendarea relatiilor diplomatice Structura misiunilor difera de la tara la tara si de la misiune la. 3.3.Propuneti functiile misiunii diplomatice permanente:

Test nr.3 Subiectul 1:Principiul neinterventiei in afacerile interne

1.1.Definiti principiul neinterventiei in afacerile interne: Un stat este in drept de sine statator sa-si stabileasca sistemul sau politic si economic,sa dispuna de bogatiile sale naturale,sa introduca acel regim de sedere a cetatenilor straini pe teritoriul sau pe care il considera de cuviinta,sa stabileasca impozite si taxe,reguli vamale in mod suveran,fara nici un amestec din afara si sub nici o forma de presiune. 1.2.Determinati evolutia istorica si codificarea principiului: Principiul neinterventiei in afacerile interne a fost afirmat in sec. al XVII-lea,de catre Hugo Grotius intr-o lucrare de-a sa.Insa acest principiu isi gaseste o consacrare deplina dupa cel de-al doilea razboi mondial,fiind consfintit in Carta ONU,in Pactul de la Bogota,Pactul Ligii Statelor Arabe,Constitutia UNESCO,in Conventiile de la Viena privind relatiile diplomatice si consulare,in Actul final de la Helsinki,in Declaratia privind principiile de drept international,etc. 1.3.Proiectati continutul juridic al principiului: In baza acestui principiu nici un stat sau grup de state nu are dreptul sa intervina direct sau indirect pentru orice motiv in afacerile interne sau externe ale altui stat.Acest principiu interzice aplicarea masurilor de ordin economic,politic cu scopul de a constringe un alt stat,de a subordona exercitiul drepturilor sale suverane si pentru a obtine din partea lui avantaje,de asemenea interzice aplicarea fortei pentru a priva popoarele de dreptul lor la identitatea nationala.Statelor le mai revine obligatia sa respecte drepturile lor de a-si deteremina si exercita relatiile lor cu alte state in conformitate cu dreptul international,ele sunt obligate sa-si respecte personalitatea lor juridical internationala,ele au dreptul sa apartina sau nu organizatiilor internationale,sa fie sau nu participante la tratatele internationale,sa-si declare neutralitatea,s.a. Subiectul 2:Marea libera 2.1.Definiti notiunea de mare libera: Marea libera este spatiul maritim situat dincolo de marea teritoriala a statelor riverane nesupuse suveranitatii lor. 2.2.Generalizati evolutia,codificarea si principiile marii libere: Marea libera este una din cele mai vechi institutii ale dreptului marii.Cu multi ani inainte de marile descoperiri marea era considerata a fi un obiect al suveranitatii statelor riverane,insa odata cu dezvoltarea comertului maritime statele au afirmat ideea de libertate a marii.Regimul juridic al marii libere este codificat de Conventia din 1982. Principiile marii libere: 1.Principiul libertatii marii conform caruia marea libera este deschisa tuturor statelor. 2.Principiul folosirii marii in scopuri pasnice conform caruia statele riverane sunt obligate sa se abtina in exercitarea drepturilor si realizarea obligatiilor rezultate din activitatile maritime de la recurgerea la forta sau amenintarea cu forta. 3.Principiul neapropriatiunii marii libere conform caruia se interzice statelor sa pretinda vreun drept de proprietate asupra marii libere. 2.3.Selectati drepturile si obligatiile statelor in marea libera: Drepturile statelor in marea libera: 1.Dreptul de vizita-dreptul de control efectuat de o nava de razboi asupra unei nave comerciale atunci cind banuieste ca aceasta nava practica transportul de sclavi,practica pirateria,este fara nationalitate. 2.Dreptul de urmarire-urmarirea poate fi exercitata numai de navele de razboi sau de aeronavele militare fiind inceputa dupa emiterea unui semnal de oprire. Obligatiile statelor in marea libera: 1.Exercitarea unei jurisdictii effective asupra navelor sale-statele au obligatia de a exercita jurisdictia in mod efectiv asupra navelor lor.

2.Acordarea ajutorului in caz de pericol sau avariere. 3.Prevenirea si reprimarea infractiunilor internationale. 4.Conservarea si gestionarea resurselor biologice in marea libera. Subiectul 3:Organizatiile internationale ca subiecte al DIP: 3.1.Definiti notiunea organizatiei internationale: Organizatia inteernationala este o colectivitate compusa din state si alte colectivitati si care nu apartin aceluiasi stat urmind un interes comun prin intermediul organelor sale. 3.2.Analizati evolutia si clasificati organizatiile internationale: Primele organizatii internationale s-au costituit in legatura cu problematica comunicatiilor pe fluviile internationale, sub forma comisiilor fluviale, cum a fost Comisia Centrala a Rinului si Comisia Europeana a Dunarii. Perioada dintre cele doua razboaie mondiale este marcata de crearea si activitatea primei organizatii politice cu vocatie universala- Societatea Natiunilor- ca si a unor alte organizatii. Organizatiile internationale sunt infiintate pentru coordonarea colaborarii statelor in diverse domenii ale relatiilor internationale,statele le inzestreaza cu calitatea de personalitate juridica internationala. Clasificarea organizatiilor internationale: 1.In dependenta de numarul de state participante: -Organizatiile internationale universale(ONU); -Organizatii regionale(Liga Statelor Arabe); 2.In dependenta de calitatea membrilor: -Organizatii internationale guvernamentale(Organizatia mondiala a sanatatii); -Organizatii internationale neguvernamentale(Green Peace); 3.In dependenta de domeniul de activitate: -Organizatii multifunctionale(ONU); -Organizatii cu o singura functie(UNESCO; 4.In dependenta de posibilitatea de aderare: -Organizatii internationale deschise -Organizatii internationale inchise 5.In dependenta de structura: -Organizatii cu structura tripartida clasica(Liga statelor arabe) -Organizatii cu structura complexa(ONU); 6.In dependenta de nivelul de cooperare a statelor in cadrul organizatiilor: -Organizatii interstatale; -Organizatii superstatale(UE). 3.3.Formulati trasaturile definitorii ale organizatiei internationale: 1. La asociere s participe, n calitate de pri contractante, statele. n nelesul dat prin art. 2 al Conveniei de la Viena din 1969, organizaiile internaionale sunt fondate de ctre state i funcioneaz prin voina acestora. 2. Actul constitutiv al organizaiei s reflecte acordul de voin al statelor membre fondatoare. De regul, acest acord mbrac forma unui tratat care n majoritatea cazurilor este un tratat multilateral. Tratatul de constituire conine angajamente mutuale i impune statelor o anumit cooperare n cadrul organizaiei i cu organizaia nsi. Prin tratatele constitutive se creeaz drepturi i obligaii reciproce, opozabile tuturor membrilor. 3. Asocierea statelor n organizaii internaionale presupune urmrirea unor obiective i scopuri comune. 4. Organizaia internaional trebuie s aib o structur instituional proprie. Ea trebuie s dispun de un numr de organe, cu funcionare periodic sau permanent, prin intermediul crora

s i poat desfura activitatea, conform statutului. ntre aceste organe, s figureze cel puin un organ format din reprezentanii tuturor statelor membre organ autonom care nu depinde de un anume stat. 5. Pentru a fi considerat organizaie internaional, asocierea dintre statele membre trebuie s se stabileasc i s se desfoare n baza normelor de drept internaional. 6. S aib personalitate juridic proprie de drept intern i de drept internaional -n temeiul creia organizaia beneficiaz de drepturi i i asum obligaii pe teritoriul oricruia dintre statele membre sau n raporturile cu acestea ori cu alte subiecte de drept International. Test nr.4 Subiectul 1:Principiul solutionarii pasnice a diferendelor internationale 1.1.Definiti principiul solutionarii pasnice a diferendelor internationale: Principiul solutionarii pasnice a diferendelor internationale presupune obligatia ce incuba statelor de a rezolva toate diferendele si conflictele ce se pot ivi intre ele exclusiv prin mijloace pasnice. 1.2.Determinati evolutia istorica si codificarea principiului: Abia in 1928 principiul solutionarii pasnice a fost consacrat intr-un tratat multilateral-Pactul de la Paris de renuntare la razboi.Tot in acelasi an la 26 septembrie 1928,sub auspiciile Ligii Nationale a fost incheiat actul general pt rezolvarea pasnica a diferendelor internationale,document ce a fost confirmat ulterior in 1949 de Adunarea Generala a ONU. Astfel inca pina la cel de-al doilea razboi mondial in DI a aparut un nou principiu_principiul solutionarii pasnice a diferendelor internationale.Dupa razboi acesta a fost confirmat in Carta ONU,Care mentioneaza si mijloacele pe care le au la indemina Statele pt a solutiona diferendele::negocierile,ancheta,mediatiunea,concilierea,arbitrajul,reglementarea juridica,recurgerea la organisme sau acorduri regionale. In acelasi timp Carta ONU lasa statelor libertatea de alegere a mijloacelor pasnice la solutionarea unui diferend concret.Potrivit declaratiilor privind principiile de drept international din 1970 statele sunt obligate sa-si rezolve diferendele pe baza egalitatii suverane si in concordanta cu principiul liberei alegeri a mijloacelor. 1.3.Proiectati continutul juridic al principiului: Continutul principiului solutionarii pasnice a diferendelor internationale este precizat si prin Declaratia Adunarii Generale a ONU din 15 noiembrie privind reglementarea pasnica a diferendelor pasnice: -toate statele sunt obligate sa actioneze cu buna credinta in relatiile dintre ele pt a evita ivirea de diferende,urmarind sa traiasca in pace si ca buni vecini si sa contribuie la mentinerea pacii si securitatii internationale -toate statele au obligatia de a rezolva diferendele internationale numai prin mijloace pasnice,alese in mod liber de catre ele,precum si de a le rezolva in mod rapid si echitabil. -statele aflate intr-un diferend au obligatia in orice situatie sa nu inceteze procesul de regelementare a lui prin mijloace pasnice. -statele pot incheia acorduri speciale cu privire la solutionarea pasnica a diferendelor care se pot ivi intre ele. -nici existenta unui diferend,nici esecul unei proceduri de reglementare pasnica a unui diferend nu da dreptul nici unuia dintre state in litigiu sa recurga la forta sau la amenintarea cu forta. -statele care sunt parti la acorduri sau organisme regionale sunt obligate sa intreprinda toate eforturile pt solutionarea pasnica,prin intermediul acestor acorduri sau organisme,a diferendelor de ordin local inainte de a le supune Consiliului de Securitate sau a Adunarii generale asupra existentei unui diferend,in conformitate cu Carta ONU.

Subiectul 2:Marea teritoriala si zona contigua 2.1.Reproduceti definitiile doctrinaire si conventionale ale marii teritoriale si zonei contigue: Prin marea teritorial se nelege o poriune de mare de o anumit lime care se ntinde de-a lungul teritoriului unui stat i care este supus suveranitii sale. Marea teritorial, cu solul, subsolul i spaiul aerian de deasupra acesteia, face parte integrant din teritoriul de stat. Din punt de vedere juridic,marea teritoriala este acea parte din apele marii oceanului,cuprinsa intre linia sa de baza si linia exterioara,care se afla sub jurisdictia unui stat riveran. Zona contigua apare ca o zona de tranzitie,functia careia consta in atenuarea contrastului dintre regimul marii libere si cel al marii teritoriale. 2.2.Comparati evolutia si codificarea fiecarei insititutii propuse: Limea mrii teritoriale este, potrivit Conveniei asupra dreptului mrii din 1982, de pn la 12 mile maritime. n timp, aceast lime a variat, mult vreme fiind stabilit la 3 mile maritime, care corespundea puterii de btaie a unui tun, fr ns ca acest limit s fi fost vreodat unanim acceptat. Ea s-a extins ulterior, prin legile interne, ajungnd la oarecare stabilitate regula celor 6 mile maritime, iar ulterior, la Conferina privind dreptul mrii din 1958 s-a recunoscut dreptul statelor de a-i stabili limea mrii teritoriale ntre 3 i 12 mile maritime. Preocupate s-i lrgeasc limita mrii teritoriale pentru a avea acces nengrdit la exploatarea economic a zonelor de coast, n anii 70, unele state sud-americane i-au lrgit marea teritorial pn spre 200 mile maritime. Apariia i consacrarea conceptului de zon economic exclusiv prin Convenia din 1982 asupra dreptului mrii a fcut posibil stabilirea unei limite acceptate de 12 mile maritime pentru toate statele. Din punct de vedere istoric, la originea zonei contigue stau zonele n care anumite puteri maritime i-au rezervat nc din secolul al XVIII-lea unele drepturi de control exclusiv n domeniul vamal, apoi i n alte domenii, pentru protejarea mai bun a intereselor lor, n condiiile n care marea teritorial nu depea 3 km n lrgime. Zona contigu este poriunea din mare care se ntinde dincolo de limita exterioar a mrii teritoriale pn la o distan de 24 mile marine de la liniile de baz spre larg, n care statul riveran are anumite drepturi exclusive, precis determinate. 2.3.Evaluati regimul juridic al fiecarei zone maritime propuse: Spatiile maritime cu regim mixt sunt teritorii acvatice care beneficiaza de un dublu regim juridic.Regimul juridc al unor astfel de spatii maritime este reglementat in egala masura de dreptul national al statului riveran si de dreptul international maritim.Ca si marea teritoriala zona contigua este stabilita printr-o delimitare unilaterala al statului riveran.In zona economica exclusiva este o institutie cu un regim mixt deoarece pe de o parte statul riveran nu-si exercita suveranitatea asupra ei,iar pe de alta parte statul riveran dispune de unele drepturi exclusive in aceasta zona.Aparitia sa a fost determinata de o interesanta evolutie a pretentiilor maritime ale statelor riverane. n acest spaiu statul riveran-zona contigua este ndreptit s exercite controlul pentru prevenirea nclcrii legilor i regulamentelor sale din domeniile vamal, fiscal, sanitar i al regimului de frontier. Statul riveran poate lua orice msuri de prevenire i de sancionare a nclcrii legislaiei proprii n aceleai condiii ca i n teritoriul su naional, dar numai n domeniile menionate. Subiectul 3:Imunitatile si privilegiile diplomatice 3.1.Identificati notiunile de imunitate diplomatica si de privilegiu diplomatic:

In literatura de specialitate se expune parerea ca notiunea de imunitate diplomatica inseamna tratamentul pe care in baza dreptului international statele sunt obligate sa acorde organelor diplomatice straine acreditate in aceste state intregul complex de garantii de care se bucura o misiune diplomatica si personalul acesteia din partea statului acreditar. Imunitatile diplomatice sunt o exeptie care se adduce principiului general potrivit caruia orice persoana este supusa jurisdictiei locale. Privilegiile diplomatice sunt inlesniri,sau avantaje juridice acordate de catre statul acreditar misiunii diplomatice sau personalului acesteia. 3.2.Argumentati natura juridica si politica a imunitatilor si privilegiilor diplomatice: Imunitatile pot fi absolute,functionale sau relative,in functie de termenul si caracterul activitatii beneficiarului,conform Conventiei de la Viena principalele imunitati diplomatice sunt: a)imunitatea de jurisdictie penala,civila si administrativa. b)imunitatea de a depune marturie. Privilegiile diplomatice-misiunea diplomatica se bucura de urmatoarele privilegii: a)scutirea de impozite si taxe b)scutirea de taxe vamale pt obiektele destinate uzului official al misiunii c)scutirea de orice impozite si taxept drepturile si taxele percepute de misiune privin actele oficiale Agentii diplomatici se bucura de urmatoarele privilegii: a)scutirea de impozite si taxe b)scutirea de prestatii personale. c)scutirea de plata asigurarilor sociale d)scutirea de taxe si control vamal. 3.3.Dezvoltati continutul juridic si aspectul comparativ dintre imunitate si privilegiu: Trebuie de aratat ca in Conventia de la Viena desi sunt tratate ca notiuni distincte nu se face distinctie intre imuniatti si privilegii si acestea nu sunt definite in mod separt.Nu exista nici crietrii care sa conduca la separarea lor. Din practica apare evident insa faptul ca imunitatea de jurisdictie de exemplu este altceva decit un privilegiu oarecare. In prezent insa atit imunitatile cit si privilegiile au un karakter conventional,dupa cum ambele apar ca o exceptare de la aplicarea unor prevederi legale.Ceea ce le diferentiaza,in primul rind este gradul sporit de important pe care imunitatile par sa-l aiba pt functionarea misiunii diplomatice,implikatiile mult mai mari pe care acestea le au asupra activitatii diplomatice. In al doilea rind,pozitia imunitatilor si privilegiilor fata de ordinea juridica din statul acreditar nu este identicat,in vreme ce imunitatile tin de dreptul procesual neexistind posibilitatea de a sanctiona neobservarea unei norme de drept material,privilegiile tin de dreptul material.In cazul privilegiilor,nu exista o obligatie pt agentul diplomatic intr-un domeniu in care pt oricine altcineva exista o asemenea obligatie. Diferentele dintre imunitati si privilegii sunt mai degraba de natura teoretica,pt ca in realitate ele reprezinta un ansamblu de conditii favorabile,necesare pt desfasurarea activitatii diplomatice si consulare.

Test nr.5 Subiectul 1:Principiul respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului 1.1.Definiti principiul: Principiul respectarii drepturilor si libertatilor omului promovarea si incurajarea respectarii drepturilor omului si liberatatilor fundamentale pentru toti indifferent de sex,rasa,religie sau limba. Respectarea universala si efectiva a drepturilor omului si liberatatilor fundamentale pentru toti fara deosebire de rasa,sex,religie sau limba. 1.2.Determinati evolutia istorica si codificarea principiului: Acest principiu este stipulat pentru prima data in Actul final de la Helsinki din 1975 : respectarea drepturilor omului si libertatilor fundamentale precum si constiinta,libertatea gindirii,convingerilor,religiei.Carta Onu a fost elaborata la sfirsitul celui de al 2-lea razboi mondial si a fost adoptate un sir de acte importate cu privire la respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Acest principiu este stipulat in Declaratia Universala a drepturilor omului, adoptata de Adunarea Generala a ONU in 1948 si 2 pacte internationale privind drepturile omului : 1.cu privire la drepturile civile si politice,2.cu privire la drepturile economice,culturale si sociale. 1.3.Proiectati continutul juridic al principiului: Continutul juridic al acestui principiu consta in faptul ca statele au obligatia sa respecte drepturile persoanelor ce se afla pe teritoriul lor. De a respecta drepturile si libertatile fundamentale ale omului, observarea si exercitarea lor deplina servesc ca fundament al pacii,libertatii,justitiei.Intre drepturile statului,poporului si omului exista o strinsa legatura, ele trebuie exercitatea in conformitate cu Carta ONU.Daca se incalaca drepturile unui stat atunci se incalca si drepturile persoanelor ce locuiesc pe teritoriul acestui stat. Acest principiu ocupa un loc central in ordinea juridica interna, nici o norma nu poate contravine acesteia fie ea internationala sau interna. Subiectul 2:Zona economica exclusiva si platoul continental 2.1.Reproduceri definitiile doctrinaire si conventionale ale zonei economice exclusive si platoului continental: ZONA EXCLUSIVA : Definitia dotrinara- este o instituitie cu un regim mixt deoarece pe de o parte statul riveran nu-si exercita suveranitatea asupra ei iar pe de alta parte statului riveran dispune de unele drepturi exclusive in aceasta zona Definitia conventionala - este o zona situata dincolo de marea teritoriala si adeacenta ei supusa unui regim juridic special stabilit de conventie. PLATOUL CONTINENTAL : Definitia doctrinara platforma care se intinde sub apa dea lungul continentului inclinindu-se intr-o panta mica pina la locul unde apele deasupra ating o adincime de aproximativ de 200 m. Definitia conventionala cuprinde fundul marii si subsolul regiunilor submarine situate dincolo de marea sa teritoriala pe toata intindere prelungirii naturale al scoartei terestre a acestui stat pina le limita externa a marginii continentale. 2.2.Comparati evolutia si codificarea fiecarei institutii propuse:

Aparitia zonei economice exclusive a fost determinata de pretentiile maritime ale statelor riverane. Mai multe state au proclamat unilateral existenta dea lungul tarmului a unei zone de pescuit exclusiva cu o intindere variabila aducind astfel adeseori atingere intereselor pescarilor straini obisnuiti sa pescuiasca in aceste locuri .Conceptul de ZEE a capatat gratie practicii statelor o valoare cutumiara codificata intr-un sfirsit din Conventia Montego Bay din 1982. Platoul continental : La originea platoului continental nu e decit o notiune geografica.Prima conferinta cu privire la Dr.Marii este Conferinta de la Geneva din 1948 ce adopta 4 conventii internationale de codificare .Printre aceste conventii se enumera si conventia privind platoul continental. 2.3.Evaluati regimul juridic al fiecarei zone maritime propuse: Statul riveran exercita drepturi suverane.Drepturile de care dispune statul riveran asupra platoului sunt exclusive ceea ce inseamna ca daca el nu exploreaza platoul continental sau nu exploateaza resursele naturale nimeni nu poate sa intreprinda astfel de activitati fara consimtamintul sau expres. Drepturile statului riveran asupra platoului nu depind de ocupatia acestuia efectiva sau fictiva sau de vreo declaratie expresa in acest sens.Drepturile statului riveran sunt : dr. de a amplasa si folosi insule speciale,dreptul de jurisdictie asupra insulelor construite,dreptul de a reglementa regimul de pescuit,liberattea de navigatie.Statele terte sunt obligate sa respecte dreptul statului riveran si sa nu incalce lagile si regulamentele sale. Subiectul 3:Personalul diplomatic 3.1.Distingeti notiunea de personal diplomatic:

Test nr .6 Subiectul 1 :Principiul cooperarii internationale 1.1.Definiti principiul : Este rezultat al aceptarii interdependentelor existente in societatea Internationala sub diferite aspecte: politic, economic si social, al dezvoltarii largi a relatiile internationale, in special a celor economice, precum si si a aprofundarii diviziunii internationale a muncii.Premisele acestui principiu au fost imperativele econnomice si politice ale cooperarii statelor in vederea asigurarii pacii si securitatii internationale, cresterile bunastarii popoarelor, dezvoltarii culturii, protectiei mediului. 1.2.Detrminati evolutia istorica si codificarea principiului: Acest principiu este consacrat in Carta ONU, care consacra cooperarile multilaterale a statelor numeroase dispozitii, fie cele ce se refera la scoputile ONU, fie cele ce au in vedere functiile si puterile Adunarii Generale. Acest principiu mai este consfintit in Statutul OSA, Carta OSA si, Pactul LSA. Preocuparea statelor pentru extinderea si diversificarea cooperarii internationale si-a gasit consacrarea si in rezolutia nr.3281 a Adunarii generale a ONU intitulata carta drepturilor si indatoririlor economice ale statelor Dezvoltarea ulterioara a acestui principiu a fost in Actul final al CSCE de la Helsinki si Carta de la Paris p\u o noua Europa 1990. Un rol important la avut in formarea si dezvoltarea continutului principiului cooperarii internationale Declaratia privind principiile de drept international asupra relatiilor prietenesti si de cooperare intre state, in conformitate cu Carta ONU 1970.principiul obliga statele sa coopereze unele cu altele, oricare ar fi deosebirile intre sistemele lor politice, economice, sociale. Declaratia mai precizeaza si principalele directii de cooperare: dirijarea relatiilor internationale in domeniile economic, social, cultural, tehnic si commercial in conformitate cu principiile egalitatii, suveranitatii si neinterventiei. 1.3.Proiectati continutul juridic al principiului: Acest principiu vine sa completeze continutul celorlalte principii fundamentale ale dreptului international: mentinerea pacii si secuitatii internationale, respectarea dr. omului,. Aceasta legatura se explica prin faptul ca realizarea tuturor acestor principii poate avea loc numai pe calea cooperarii. Fiecare stat are dreptul de a participa la relatiile de cooperare cu ceilalti membri ai comunitatilor interernationale in orice domeniu de interes reciproc. Mai mult, fiecare stat este liber in alegerea formelor de cooperare internationala si a modului in care intentioneaza sa-si organizeze relatiile sale de cooperare ce celelalte state. Subiectul 2:Oficiile consulare: 2.1.Identificati notiunea de oficiu consular: Oficiul consular- este un organ permanent de relatii externe ale statului situate pe teritoriul unui stat strain in temeiul unui accord international si care, indeplineste functiile consulare privitoare la apararea intereselor statului sau cetatenilor, persoanelor jurididice si organele acestora. 2.2.Stabiliti evolutia,codificarea si clasificarea oficiilor consulare: Tratatele internationale referitoare la consulate se incheie atit sub forma bilaterala, cit si multilaterala,in dreptul consular modern actioneaza trei conventii multilaterale, 2 dintre ele au un character regional, si anume: 1) conventia de la Caracas privind functiile consulare 1911; 2) Conventia de la Havana privind functionarii consulari 1998; 3)Un caracter universal si general o

are Conventia de la Viena cu privire la relatiile consulare 1963. Un mare rol in dreptul consular il joaca si tratatele bilaterale intre state referitor la problemele consulare, numarul lor in lume a atins cifra de citeva mii. In present practica consulara cunoaste 2 tipuri de institutii consulare:1.sectii consulare ale misiunilor diplomatice si 2.consulate independente. Consulatele independente se impart in urmatoarele clase si au urmatorul personal: 1) Consulate generale- conduse de consuli generali; 2) consulate- conduse de consuli; 3) vice consulateconduse de vici consuli; 4) agentii consulare- conduse de agentii consulari. 2.3.Analizati functiile consulare: Institutiile consulare isi indeplinesc functiile in limitele circumscriptiilor consulare care reprezinta acea zona teritoriala pe care statele prin acordul lor comun au determinat-o ca destinata sa cuprinda raza in care isi va desfasura activitatea consulatelor. Din categoria functiilor consulare fac parte: - informarea statului acreditant cu privire la situatia economica, sociala, culturala, comerciala, a statului acreditar.; - informarea compatriotilor privitor la legile si traditiile ststatului acreditar, - evidenta conationalilor aflati in zona de activitate a consulatelor; - consultarea si acordarea unui ajutor practic cetatenilor statului acreditant, organelor acestuia, precum si navelor maritime si aeriene, membrilor echipajelor acestora.; - eliberarea, anularea, pasapoartelor conationalilor, acordare de vize persoanelor care se indreapta spre statul acreditant; - indeplinirea functiilor legate de activitatea organelor de stare civila; - apararea drepturilor si intereselor minorilor, aflati pe teritotiul statului acreditar. Subiectul 3:Populatia in DIP 3.1.Definiti notiunea de populatie si descrieti elementele acesteia: Populaia este n general definit ca totalitatea persoanelor fizice care locuiesc pe teritoriul unui stat i sunt supuse jurisdiciei acestuia. Populatia oricarui stat este alcatuita din urmatoarele categorii de persoane: cetatenii statului, strainii, persoanele fara cetatenie (apatrizi). Pentru toate persoanele care se afl n limitele teritoriului unui stat, indiferent dac acestea sunt ceteni ai statului respectiv sau sunt strini, statutul lor juridic se stabilete potrivit dreptului intern n baza suveranitii fiecrui stat. 3.2.Detreminati modalitatile de dobindire si pierdere a cetateniei: Cetatenia este legatura politica si juridica permanenta dintr-o persoana fizica si un stat, legatura care genereaza drepturile si obligatiile atita p\u cetatean cit si p\u stat. Se cunosc mai multe moduri de dobindire a cetateniei: A) prin nastere, exista 2 sisteme juridice plecind de la criteriul dreptului singelui sau de la cel al solului. Dupa dreptul singelui, noul nascut primeste cetatenia parintilor sai indifferent de tara in care se va naste, iar dupa dreptul solului va primi cetetenia, statului pe teritoriul in care se naste indifferent de cetatenia perintilor. B) prin naturalizare, dobindirea cetateniei este conditionata de vointa expresa a persoanei in cauza si de indeplinirea conditiilor prevazute de legea statului in care se dobindeste. Aici exista citeva modalitati: 1) prin casatoria unui cetatean al unui stat cu un cetatean al altui stat; 2) prin infiere unde copilul infiat capata cetatenia adoptatorului; 3) prin reintegrare-se refera la cetatenia avuta anterior si anume p\u persoanele care revin din emigratie sau care si-au pierdut cetatenia prin casatorie, cu un strain de care a divortat.; 4) prin obtinerea- problema care se refera la transferul de teritoriu de la un stat la altul p\u persoanele ce locuiesc pe teritoriul ce se transfera.; 5) prin acordare- se face la cererea persoanei interesate cu o anumita conditei, ca ea sa aiba o

perioada de sedere pe teritoriul respectiv, o buna moralitate, mijloace de existenta legale si sa cunoasca limba de stat. Modalitati specifice: dobindirea in grup a cetateniei sau naturalizare colectiva, obtiunea sau alegerea cetateniei, reintegrarea sau redobindirea cetateniei. Pierderea cetateniei are loc in urmatoarele cazuri: 1) renuntare- se face printr-o cerere expresa de catre persoana interesata in dobindirea altei cetatenii; 2) retragerea- are loc pe baza aplicarii dreptului penal international orintr-o hotarire judecatoreasca adoptata ca sanctiune impotriva cetatenilor. Retragerea ceteniei se poate face numai pentru persoanele care au dobndit aceast calitate prin naturalizare, nu i pentru cele care au dabndit cetenia prin natere. 3.3Evaluati in aspect comparativ regimul juridic aplicabil strainilor: Strin este persoana cetean al altui stat care se afl permanent sau temporar pe teritoriul unui stat fr a avea i cetenia acestuia. Sunt n general asimilai strinilor persoanele fr cetenie i refugiaii. Regimul juridic al strinilor, care se refer la condiiile de intrare, de sedere i de ieire a acestora din ar i la drepturile i obligaiile n raport cu statul pe teritoriul cruia se afl, se stabilete n principiu de ctre fiecare stat prin legislaia proprie i prin acte ale administraiei sau ale justiiei statului primitor. Practica internaional cunoate urmtoarele regimuri juridice ale strinilor: 1) regimul national- potrivit caruia un stat acorda aceleasi drepturi ca si propriilor cetateni exceptndu-i de la beneficiul drepturilor politice i de la dreptul de a ocupa funcii publice.; 2) regimul natiunii celei mai favorabile-strinilor li se acord, n baza unor tratate internaionale, regimul cel mai favorabil care a fost acordat cetenilor unui stat ter pe teritoriul statului respectiv; 3) regimul special- prin care statul acorda strainilor anumite drepturi prevazute de legislatia sa sau de conventiile internationale la care este parte( membrii misiunilor diplomatice);4) regimul capitulatiilor-potrivit caruia pe timpuri statele europene crestine, prin intermediul unor tratate internationale incheiate cu tari de alta religie, ca Turcia, Egipt, China, India, Coreea, Liban,Siria,etc. obtineau p\u cetatenii lor aflati pe teritoriul unor asemenea state anumite privilegii.

Test nr.8 Subiectul 1:Principiul integritatii teritoriale si inviolabilitatii frontierelor de stat 1.1.Definiti principiile propuse: Principiul integritatii teritoriale presupune dreptul statului de a exercita suprematia sa deplina pe teritoriul sau,delimitat prin frontier de stat. Principiul inviolabilitatii frontierelor de stat vina sa intregeasca principiul integritatii teritoriale,respectarea frontierelor este o conidite de convetiuire pasnica a statelor.Statele au obligatia sa se abtina de la recurgerea la forta sau amenintarea cu forta pentru a viola liniile de armistitui stabilite printr-un accord international la care acest stat este parte. 1.2.Determinat evolutia istorica si codificarea principiului: In hotarirea Curtii Internationale de Justitie din 9 aprilie 1949,in cauza Strimtorii Corfu,intre statele independente,respectarea suveranitatii teritoriale este una din bazele esentiale ale raporturilor international.Actul final de la Helsinki din 1975 avea sa enunte si sa dezvolte inca trei principii fundamentale din Carta ONU,statutind in mod distinct principiile inviolabilitatii frontierelor de stat,principiul integritatii teritoriale,alaturi de principiul respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.Pina la consacrarea in dreptul international in calitate de principii fundamentale,respectarea integritatii teritoriale si inviolabilitatii frontierelor de stat au fost statutate ca drepturi si indatoriri fundamentale ale statelor,prin tratatele de pace dupa primul razboi mondial,unde au fost stipulate drepturile si obligatiile de a nu adduce atingere acestor drepturi. 1.3.Proiectati continutul juridic al principiului: Principiul integritatii teritoriale presupune interzicerea oricaror tentative de a urmari ruperea partiala sau totala a unitatii nationale,manifestarile de forta indreptate impotriva teritoriului unui anumit stat.Cu prilejul acestui principiu,statelor le revine obligatia de a nu viola teritoriul altui stat,de a nu anexa cu forta teritoriului unui stat,precum si de a nu exercita puterea sa pe teritoriul unui stat.Dreptul international interzice miscarile secesioniste,care au drept scop transgresarea acestui principiu si nesocotirea sferei sale de aplicare. Referitor la principiul inviolabilitatii frontierei de stat,Actul final de la Helsinki prevede:Statele participante considera inviolabile,fiecare,toate frontierele celuilalt,precum si frontierele tuturor statelor din Europa,ele se vor abtine acum si in viitor de la orice atentat impotriva acestor frontier,precum si de la orice act de acaparare a intregului sau a unei parti a teritoriului unui stat.Dreptul international actual permite modificarea frontierelor de stat numai prin mijloace pasnice,pe baza unui acord intervenit intre statele interesate si pe baza de plebescit. Consacrarea acestor principii in calitate de principii fundamentale ale dreptului international public,fiecare stat,indifferent de sistemul sau politic,economic,nivel de dezvoltare se bucura de continutul juridic al acestora,de protectia lor,prin simplu fapt ca el exista ca entitate cu personalitate juridica internationala,adica in calitatea lui de subiect de drept international. Subiectul 2:Mijloacele jurisdictionale de solutionare pasnica a diferendelor internationale 2.1.Identificati notiunea mijlocelor jurisdictionale:

2.2.Stabiliti evolutia,codificarea si clasificarea acestor mijloace: Clasificarea: 1.Arbitrajul international; 2.Instantele de judecata internationale 2.3.Evaluati aspectul comparativ al procedurii de desfasurare si consecintele modalitatilor jurisdictionale: Subiectul 3:Raportul dintre DIP si dreptul intern 3.1.Determinati principalele notiuni ale acestui raport: Cu toate particularitaile care exista in DI si dreptul intern intre ele se stabilesc raporturi de conditionare si influentare reciproca.Prin accentuarea de catre un stat in baza acordului sau de vointa,a normelor de DI acestea devin obligatorii si urmeaza a fi aplicate pe intregul sau teritoriu si pentru populatia care locuieste pe acest teritoriu.Normele acestui drept dobindesc o valoare juridca egala cu cea a normelor de drept intern fara a mai fi necesara incorporarea lor in dreptul intern al statelor.Exista tratatte care pot adduce modificari in legea interna sau pot prevedea obligatia statelor de a reglementa anumite domneii interne,de asemnea exista si anumite sfere in care DI tine cont de dispozitiile dreptului intern,de ex:numirea si functiile misiunilor diplomatice,compatenta organelor statale care reprezinta statul in relatiile internationale si care au drept de a incheia tratate,deci DIP se aseamana cu dreptul intern statal prin faptul ca este un system autonom de drept avind la baza norme si principii care sunt obligatorii pentru subiectii sai.Totodata in literature de specialitate sunt purtate discutii cu privire la natura juridica a raportului dintre dreptul intern si DI. 3.2.Determinati principalele conceptii si teorii referitoare la raportul interesat: Conceptia dualista sustinuta de Anzilotti ,conform acestei teorii dreptul intern si DI sunt doua sisteme de drept absolute interdependente,dezvoltindu-se dupa modelul a doua linii paralele,astfel fiecare din acest system de drept isi are domeniul sau de reglementare.Dcotrina sovietica aceasta teorie mentionind ca aceste doua sisteme se dezvolta dupa modelul a doua sfere avind un punct de tangenta comuna(norme ce tine de respectarea dreptului omului,norme cu privire la functionarea misiunilor diplomatice). Conceptia monista-in opinia adeptilor acestor teorii exista o singura ordine juridical formata de DI si de dreptul intern,totdata in dependenta de care norme prevaleaza cunoastem: a)monismul cu primatul DI(Kelsen)-in baza acestei teorii daca un raport juridic este reglementat concomitant de norma drptului intern preum si de norma DI prioritate va avea norma DI,astzai acest prima este recunoscut in Constitutia Frantei,SUA,Federatia Rusiei. b)Teoria monista cu primatul dreptului intern(adepti Kauffman),asemena primat este cunoascu in Consititutia Statelor Arabe. 3.3.Evaluati practica constitutionala contemporana:

Test nr.9 Subiectul 1:Pacta sunt servanda bonae fide 1.1.Definiti principiul propus: Statele sunt obligate sa respecte cu buna credinta si pe deplin obligatiile asumate una fata de alta si tratatele internationale. 1.2.Determinati evolutia istorica si codificarea principiului: Acest principiu este cunoscut inca din antichitate si este foarte important deoarece relatiile de vecinatate dintre state trebuie sa fie respectate conform prevederilor tratatelor internationale.Acest principiu este foarte vechi el a fost nu demult consacrat in preambulul Pactului Ligii Natiunilor si al Cartei ONU,Conventia de la Viena din 1969 si 1986 cu privire la dreptul tratatelor, in Declaratia privind principiile de drept international din 1970 in Actul final de la Helsinki din 1985 si in alte acte international care subliniaza obligatiunile statelor membre de a indeplini cu buna credinta.Acest principiu este consacrat si in Legislatia RM in Legea cu privire la Tratatele international. 1.3.Proiectai continutul juridic al principiului: Continutul acestui principiu consta in faptul indeplinirii cu buna credinta a obligatiilor internationale unde se precizeaza importanta pentru mentinerea pacii si securitatii internationale.Obligatiile internationale ce rezulta din acordurile international incheiate intre state in conformitate cu principiile si regulile internationale. Indeplinirea cu buna-credinta a obligatiilor internationale se bazeaza pe ideea de reciprocitate,cel ce incalca o norma de drept international nu poate pretinde nici la drepturile ce decurg din aceasta,acest principiu se prezinta ca o conditie a stabilitatii si eficacitatii ordinii juridice internationale aflate in concordanta cu ordinile juridice interne ale tuturor statelor. Subiectul 2:Raspunderea statelor in DIP: 2.1.Identificati notiunea raspunderii internationale: Raspunderea-este o institutie juridica prezentata in orice ramura a dreptului,potrivit caruia orice incalcare a unei obligatii decurgind dintr-o norma juridica declanseaza raspunderea autorului incalcarii si obligatia acestuia de a repara eventual prejudiciul. Raspunderea internationala a statelor constituie o manifestare a personalitatii lor internationale.Rspunderea internaional are o importan deosebit n determinarea modalitilor prin care statele ndeplinesc obligaiile incluse n documentele de drept internaional. Rspunderea internaional fiind conceput ca rspundere a statelor, a fost extins i asupra altor actori ai relaiilor internaionale. Codificarea regulilor n domeniul internaional este important n raporturile ce urmresc soluionarea conflictelor internaionale, iar prin adoptarea mai multor convenii i protocoale a fost posibil o armonizare a acestei instituii. Fundamentul juridic al rspunderii internaionale provine din normele i obligaiunile care deriv din dreptul internaional i respectiv, din tratatele, conveniile i alte acte cu caracter de obligativitate dintre statele contractante. Statele i angajeaz rspunderea din momentul ratificrii tratatului, asumndu-i angajamente i cznd sub incidena unor sanciuni n cazul nerespectrii lui.

2.2.Argumenatati temeiul si formele raspunderii internationale: Raspunderea internationala a statelor a fost reglementata de ONU pentru statele membre in noiembrie 2001, in cadrul sesiunii 53 a Comisiei de Drept International. tipurile : *rspunderea statelor pentru faptele lor internaionale ilicite. *consecinele prejudiciabile care nu sunt interzise de dreptul internaional Formele rspunderii internaionale a statelor: -politica -penala -morala -materiala Rspunderea politic a statelor n dreptul internaional, este angajat pentru un act ilicit de natur a atrage aplicarea de sanciuni ( msuri de constrngere ), mpotriva statului delincvent, intervenind numai atunci cnd, prin fapta ilicit au fost violate acele obligaii internaionale erga omnes, de ius cogens, violri ale relaiilor internaionale, pacea, securitatea i suveranitatea statelor. Rspunderea politico-juridic a statelor presupune suportarea de ctre statul autor a unor sanciuni ce pot fi concretizate ntr-o form ce variaz, de la simpla cerere de a pune capt actului ilicit, pn la sanciuni dure, mergnd pn la folosirea forei armate. n caz de agresiune se pot aplica i alte sanciuni cu caracter militar, care pot merge pn la limitarea temporar a suveranitii statului vinovat. Din lucrarile de codificare ale Comisiei rezulta ca raspunderea subiectelor de drept international se poate angaja n doua directii: - pentru acte sau fapte ilicite din punct de vedere al dreptului international; - pentru consecinte pagubitoare rezultate din activitati licite conform dreptului international. 2.3.Propuneti sanctiunile in cadrul ONU: Codificarea e in curs si e axata pe trei planuri: 1. Un cod al crimelor impotriva pacii si securitatii umanitatii 2. Codificarea privind raspunderea statelor pentru faptele ilicite cauzatoare de prejudicii. 3. Raspunderea statelor pentru actiuni licite cauzatoare de prejudicii. Raspunderea internationala a statelor a fost reglementata de ONU pentru statele membre in noiembrie 2001, in cadrul sesiunii 53 a Comisiei de Drept International. Dincolo de gravitate sau violarile individuale ,principiile,regulile si institutiile care trebuie sa guverneze raspunderea int desemneaza consecintele care decurg pt impunerea normelor de drept international in conduita statelor.Institutia raspunderii internationale desemneaza consecintele care decurg pt un stat din incalcarea unei obligatii internationale,in viata internationala nici un stat nu poate manifesta ca suveran numai in limitele dreptului international. Subiectul 3:Dreptul international aerian 3.1.Definiti notiunea dreptului international aerian: Spatiul aerian sau coloana de aer aflata deasupra teritoriului terestru si a marii libere ca si cel aflat deasupra zonei econonomice exclusive si a platoului continental al unor statelor reprezinta spatiul international deschis navigatiei aeriene a tuturor statelor. 3.2.Determinati evolutia,codificarea si principiile acestei ramuri: Spaiul aerian a nceput s constituie obiect de reglementare juridic internaional la nceputul secolului XX, odat cu apariia aviaiei i a navigaiei aeriene. n dreptul roman spaiul aerian era considerat un bun care aparinea tuturor, nefcnd obiectul vreunei stpniri, iar n evul mediu era considerat ca aparinnd proprietarului pmntului.

nceputurile utilizrii spaiului atmosferic au ridicat problema dac asupra acestuia se exercit sau nu suveranitatea statelor. Iniial a prevalat teoria libertii aerului, formulat de Institutul de Drept Internaional n 1906, considerndu-se c spaiul atmosferic de deasupra teritoriilor statelor nu este supus suveranitii acestora, statele avnd asupra spaiului aerian doar drepturile strict necesare autoaprrii.n scurt timp, ns, teoria care proclam dreptul suveran al statelor asupra spaiului aerian de deasupra teritoriului terestru i maritim, pn la limita de unde ncepe spaiul cosmic a fost mbriat de toate statele, dup primul rzboi mondial devenind un principiu de drept consacrat ca atare n numeroase instrumente juridice internaionale. Convenia de la Paris din 1919 asupra navigaiei aeriene prevedea n mod expres c fiecare stat are suveranitate deplin i exclusiv asupra spaiului atmosferic situat deasupra teritoriului su.n cuprinsul acestui spaiu, care constituie spaiul aerian naional, se recunoate, ns, n relaiile dintre statele pri, un drept de trecere inofensiv a aeronavelor civile, care s se exercite n condiii stabilite de fiecare stat, potrivit conveniei. Spaiul aerian situat dincolo de limitele jurisdiciei naionale, deasupra mrii libere, a zonei economice exclusive i a platoului continental, este deschis navigaiei aeriene a tuturor statelor, el constituind spaiul aerian international.Fiecare stat reglementeaz prin legislaia sa intern condiiile de acces i utilizare a spaiului su aerian i poate interzice ca anumite aeronave militare sau civile s ptrund n acest spaiu. Principiile i normele colaborrii internaionale n utilizarea spaiului aerian sunt n exclusivitate de natur conventional, ele rezultnd din tratate internaionale, att multilaterale, ct i bilaterale. Principalele reglementri au fost stabilite n cadrul Conferinei de la Chicago din 1944, cnd s-au ncheiat Convenia referitoare la navigaia civil internaional i dou acorduri suplimentare referitoare la tranzitul aerian, respectiv la serviciile aeriene internaionale. Prevederile acestora se aplic numai statelor pri, aeronavele aparinnd unor state tere putnd beneficia de libertile prevzute numai n baza unor autorizaii speciale acordate de statul al crui teritoriu urmeaz s fie survolat. Prin instrumentele juridice menionate se stabilesc cinci categorii de aeronave crora li se acord n mod difereniat cinci liberti ale aerului ( 2 de trafic i 3 comerciale): -Aeronavele civile care nu efectueaz transporturi pe baze comerciale au asigurate libertatea de survol fr escal i libertatea de escal tehnic; -Aeronavele civile care efectueaz servicii comerciale (curse aeriene) regulate, i care sunt cele mai numeroase, se bucur de 3 liberti: de a debarca mrfuri, pasageri i coresponden pe teritoriul statului a crui naionalitate o are aeronava; de a mbarca mrfuri, pasageri i coresponden cu destinaia pe teritoriul statului a crui naionalitate o are aeronava; de a mbarca sau debarca mrfuri, pasageri i coresponden provenind sau avnd destinaia pe teritoriul unui alt stat; -Aeronavele civile care efectueaz servicii comerciale ntmpltoare se bucur de libertatea de survol fr escal i libertatea de escal tehnic, iar de celelalte trei liberti, care privesc operaiuni cu caracter comercial, pot beneficia numai cu acordul i in condiiile impuse de statul pe teritoriul cruia are loc escala; -Aeronavele care efectueaz servicii de cabotaj ( prin zboruri ntre aeroporturile aceluiai stat) trebuie s aib de regul naionalitatea statului respectiv, aeronavele strine neputnd efectua asemenea zboruri dect cu autioritatea expres a statului pe teritoriul cruia urmeaz s execute cursele aeriene; -Aeronavele de stat, adic acelea care ndeplinesc funcii de aprare (militare), vamale, de poliie i potale nu pot survola teritoriul altui stat dect cu autoritatea expres a acestuia. PRINCIPII: - s asigure respectarea drepturilor statelor pri la convenie, nfptuirea pe baze echitabile a transportului aerian i evitarea discriminrilor, precum i mbuntirea securitii navigaiei aeriene. - scopul principal este de a contribui la dezvoltarea continu a transporturilor aeriene internaionale s.a.

3.3.Formulati libertatile aerului: In temeiul conventiilor de la Chicago au fost stabilite 5 tipuri de aeronave carora li se acorda in mod diferential 5 libertati ale aerului: 1)libertatea de survol si fara escala 2)libertatea de escala tehnica 3)libertatea de a debarca marfuri,pasageri si corespondenta pe teritoriul statului a carui nationalitate o are aeronava. 4) libertatea de a imbarca marfuri,pasageri si corespondenta cu destinatia pe teritoriul statului a carui nationalitate o are aeronava 5) libertatea de a imbarca sau debarca marfuri,pasageri si corespondenta provenind sau avind destinatia pe teritoriul unui alt stat contractant.

Test nr.10 Subiectul 1:Dreptul international public ca sistem de drept 1.1.Definiti notiunea DIP: Dreptul internaional public poate fi definit ca totalitatea normelor juridice create de state i de celelalte subiecte de drept internaional, pe baza acordului liber exprimat de acestea prin tratate i alte izvoare de drept, n vederea reglementrii raporturilor dintre ele, norme a cror aducere la ndeplinire este asigurat de respectarea de bun voie, iar n caz de necesitate prin msuri de constrngere aplicate de ctre state n mod individual sau colectiv. 1.2.Determinati evolutia istorica si codificarea DI: nceputurile dreptului internaional se situeaz n antichitate, fiind legate nemijlocit de lupta permanent, specific epocii, ntre statele nou constituite pentru cucerirea de teritorii i capturarea sclavilor care constituiau principala for de munc.i , aa cum istoria o atest, primele reguli de drept internaional au aprut n statele din Mesopotamia, Egipt, apoi n Grecia i Roma Antic. Apariia primelor reglementri ale relaiilor interstatale este strns legat de fenomenul rzboiului, dreptul internaional dezvoltndu-se astfel la nceputurile sale, n principal, ca un drept al rzboiului i abia ulterior ca un drept al pcii i cooperrii ntre state. Printele tiinei dreptului internaional este considerat juristul olandez Hugo Grotius,care prin operele sale fundamentale a abordat problemele dreptului internaional de pe poziii noi i a fcut pai importani spre cristalizarea unei tiine de sine stttoare i unitare a dreptului internaional, eliminnd elementele teologice i morale i prefigurnd totodat soluii i reguli noi care au nrurit profund dreptul internaional secole de-a rndul. Prin operatiunea de codificare a dr.international se urmareste sistematizarea normelor acestui drept si precizarea continutului lor, in primul rind al normelor cutumiare. Din punct de vedrere al modului in care se desfasoara, codificarea poate fi neoficiala sau oficiala. Codificarea neoficiala poate fi rezultatul cercetarilor unor doctrinari sau a lucrarilor desfasurate in cadrul unor organisme interne sai internationale cu caracter stiintific. Codificarea oficiala este realizata de catre state si are caracter obligatoriu pentru cele care devin parti la conventiile elaborate. Codificarea dreptului internaional se poate realiza n diferite forme: a) codificarea oficial, realizat n comun de state, sau neoficial, efectuat de organizaii tiinifice naionale sau internaionale, precum i de oameni de tiin n mod individual; b) codificarea general, cuprinznd ansamblul normelor dreptului internaional, sau parial, pe anumite ramuri ori domenii ale acestuia; c) codificarea principiilor generale i codificarea amnunit; d) codificarea universal, a normelor de drept cu aplicabilitate pentru toate statele lumii i codificarea regional, care cuprinde numai normele aplicabile unei anumite zone geografice. Preocuprile de codificare a normelor dreptului internaional au aprut nc din antichitate,dar ele s-au manifestat mai cu pregnan odat cu societatea modern. 1.3.Evaluati structura si functiile sistemului DIP: n totalitatea lor normele juridice care compun dreptul internaional public pot fi ordonate i sistematizate dup criterii tiinifice n raport de domeniile care cad sub incidena reglementrilor

internaionale, de instituiile juridice de drept internaional, ca i de ramurile ce se pot constitui n cadrul dreptului internaional. Pn n prezent, nu s-a conturat un consens asupra ramurilor dreptului internaional.Se pot, ns, enumera cteva dintre acestea: -Dreptul tratatelor; -Dreptul proteciei omului; -Dreptul diplomatic i consular; -Dreptul mrii; -Dreptul fluvial; -Dreptul aerian; -Dreptul spaial; -Dreptul organizaiilor internaionale; -Dreptul conflictelor armate, n care intr i dreptul umanitar; -Dreptul internaional penal; Problema sistematizrii dreptului internaional public este departe de a fi soluionat.Ramurilor deja conturate li se pot aduga altele noi, cum sunt: -Dreptul mediului; -Dreptul dezvoltrii; -Dreptul economic etc. Problema sistematizrii fiind foarte controversat, tratatele i manualele de drept de la noi i organizeaz expunerea i aplicarea normelor de drept internaional pe baza instituiilor sale fundamentale. Subiectul 2:Mijloacele politico-diplomatice de solutionare pasnica a diferendelor internationale 2.1.Identificatin notiunea mijloacelor politico-diplomatice: Mijloace poltico diplomatice sunt acele metode, procedee prin care se solutioneaza orice confict care opune doua sau mai multe state sau doua sau mai multe subiecte de drept. Acestea sunt caracteruzate ca fiind niste mijloace pasnice. 2.2.Stabiliti evolutia,codificarea si clasificarea acestor mijloace: Reglementarea prin mijloace pasnice a diferendelor internationale a fost cosacrata in plan juridic multilateral prin Conventiile de la Haga din 1899 si 1907. Conventia de la Haga din 18 oct 1907, este primul act de codificare partiala a normelor internationale. Solutionarea pasnica a diferendelor a fost prevazuta intr-o serie de alte acte internationale, precum si conventii bilaterale. Carta ONU inscrie in dispozitiile sale , atit principiul solutionarii pasnice a diferendelor, cit si mijloacele de rezolvare a lor, facind precizarea ca diferendele de ordin juridic trebuie sa fie supuse de parti Curtii Internationale de Justitie. Mijloace politico-diplomatice: -Negocierile sau tratativele directe -Bunele oficii -Medierea -Ancheta internationala -Concilierea interantionala 2.3.Evaluati aspectul comparative al procedurii de desfasurare si consecintele modalitatilor politico-diplomatice: Negocierile- se desfasoara prin contracte si tratative intre reprezentantii partilor. O alta regula care se degaja in legatura cu negocierile internationale are in vedere desfasurarea acestora cu buna-credinta, deci cu intentia reala de a se ajunge la o solutie reciproc acceptabila.

Bunele oficii- Actiunea amicala a unui tert care poate fi una sau mai multe persoane ori unul sau mai multe state, care intervin pentru a apropia partile la un diferend si a le determina sa negocieze ori sa reia negocierile intrerupte. Persoana ori statul care ofera bunele oficii nu se implica deci in solutionarea de fond a diferendului, ci faciliteaza doar comunicarea dintre parti , asigura mijloace materiale de desfasurare a negocierilor directe. Medierea- Actiunea unei persoane aleasa tinind seama de calitatile sale personale sau de functiile ce le indeplineste. Partile la un diferend sunt libere sa refuze solutia propusa de mediator. Ancheta internationala- Este o tehnica internatonala, cutumiara, folosita in cazurile in care exista divergente intre partile la un diferend, asupra situatiei de fapt care l-a generat. In acest caz se face apel la terte persoane care nu sunt implicate in litigiu. Procedura anchetei impune crearea unei comisii internationale de ancheta,Acest mijloc de solutionare este susceptibil sa se aplice unei categorii relativ limitate de situatii. Concilierea internationala- reprezinta o modalitate mai noua de solutionare pe cale diplomatica a unor diferende internationale, in sensul ca, spre deosebire de celelalte mijloace examinate pina acum, ea nu a fost mentionata in Conventia de la Haga din 1907. Institutul de Drept International defineste concilierea internationala ca un mod de reglementare a diferendelor internationale de orice natura, in care o comisie, costituita din parti, fie cu titlu permanent, fie pentru o anumita situatie, ca urmare a unui diferend, procedeaza la o examinare impartiala si se straduieste se defineasca termenii unui aranjament, susceptibil de a fi acceptata de parti, ori acorda partilor orice concurs care ii va fi cerut in vederea reglementarii. Subiectul 3:Cooperarea regionala in materia drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului 3.1.Distingeti notiunea de cooperare regionala: Conjunctura internaional actual pe continentul european este influenat puternic de mai multe procese, printre care se evideniaz att globalizarea, ct i regionalismul. Cooperarea regional (i cea subregional) este un proces care se deruleaz mai rapid i, n funcie de domeniu, mai eficient dect cooperarea la nivel mondial. Un exemplu de colaborare regional fructuoas pe care tind s-l urmeze, practic, toate statele europene este cel al statelor care fac parte din Uniunea European (UE). 3.2.Comparati cooperarea in domeniu in cadrul Consiliului Europei,OSCE si UE: n Europa cooperarea regional n cadrul structurilor din afara Uniunii Europene, ca regul, are drept obiectiv final integrarea n UE. Din acest motiv, Republica Moldova depune eforturi susinute pentru a fi prezent n toate structurile de cooperare european . Astzi Republica Moldova este membru cu drepturi depline al Organizaiei pentru Securitate i Cooperare n Europa (OSCE), al Consiliului Europei (CE), Comisiei Economice ONU pentru Europa (CEEONU), Iniiativei Central Europene (ICE), Iniiativei de Cooperare n Europa de Sud-Est (SECI), Organizaiei Cooperrii Economice a Mrii Negre (CEMN), Comisiei Dunrii, Comunitii de Lucru a Statelor Dunrene (CLSD). Cooperarea regional european se desfoar pe plan multilateral i n cadrul altor structuri sau programe, de exemplu, sub egida Uniunii Europene (programele de asisten tehnic PHARE pentru statele Europei Centrale, TACIS pentru noile state independente i altele). 3.3.Propuneti structura,competenta si accesul la Curtea europeana a drepturilor omului: Curtea Europeana a drepturilor omului adesea numit informal "Curtea de la Strasbourg", a fost creat pentru sistematizarea procedurii plngerilor n materia drepturilor omului provenite din statele membre ale Consiliului Europei. Misiunea Curii este s vegheze la respectarea prevederilor Conveniei Europene a Drepturilor Omului de ctre statele semnatare.

Curtea Europeana a drepturilor omului se compune dintr-un numar de judecatori egal cu cel al statelor contractante.Acestia sunt alesi de catre Adunarea Parlamentara cu majoritatea voturilor exprimate de pe lista prezentata de inaltele parti contractante.Judecatorii sunt alesi pe o perioada de 6 ani.Judecatorii isi exercita activitatea cu titlu individual si nu reprezinta nici un stat.Ei nu pot exercita vre-o activitate iincompatibila cu obligatiile lor de independenta sau impartialitate sau cu disponibilitatea ceruta de om activitate exercitata pe timp complet,pentru acesta judecatorii sunt obligati sa declare Presedintelui Curtii orice activitate suplimentara exercitata de acestia.In cadrul Curtii judecatorii au un anumit rang:cel mai inalt rang este cel de Presedinte al Curtii,urmatr de vicepresedintii Curtii.

Test nr.11 Subiectul 1:Subiectele DIP 1.1.Distingeti notiunea de subiect a DIP: n cadrul dreptului internaional subiecte de drept pot fi numai acele entiti care particip att la elaborarea normelor dreptului internaional, ct i la desfurarea raporturilor juridice guvernate de aceste norme, dobndind astfel nemijlocit drepturi i asumndu-i obligaii n cadrul ordinii juridice internaionale. Statele constituie principalele subiecte de drept internaional. 1.2.Determinati evolutia si clasificati subiectele DIP: Statul este cum s-a artat subiectul principal i originar al dreptului internaional, entitatea politic i juridic ce ntrunete n cea mai mare msur capacitatea de a avea raporturi juridice guvernate de dreptul internaional. Micrile de eliberare naional se pot manifesta pe plan internaonal, n msura n care ele sunt recunoscute de ctre satte, i pot asuma, n anumite condiii unele obligaii internaionale sau li se pot recunoate anumite drepturi n baza principiului autodeterminrii, pot fi parte la unele tratate multilaterale sau bilaterale care prezint un interes legitim pentru ele i pot angaja raporturi cu alte state sau cu unele organizaii i Organizaiile internaionale neguvernamentale se constituie, de regul, potrivit legii interne a statului n care sunt nregistrate.n raporturile cu statele respective ele sunt n general considerate ca simple asociaii interne, supuse propriei legislaii referitoare la aceste categorii de persoane juridice, iar n raporturile lor cu organizaiile interguvernamentale se admite c ele pot s participe la activitatea acestora, cu condiia c statutul organizaiilor interguvernamentale s prevad posibilitatea unei asemenea participri.nternaionale. Societile transnaionale sunt, n general, tot societi de drept intern.Datorit faptului c activitatea lor se desfoar pe teritoriul mai multor ri, c au o for economic i o diversitate mare a activitilor care fac necesar s intre n raporturi cu toate statele n care activitatea lor e permis, ncheind i convenii cu acestea n variate probleme privind statutul i activitatea lor, sau emis i opinii n sensul c asemenea organizaii ncheie acte de drept internaional, c ar putea, deci, avea calitatea de subiect de drept internaional. Persoanele fizice, dup cum se tie, sunt subiecte ale dreptului intern al statelor.Problema dac acestea pot avea i calitatea de subiect de drept internaional este foarte controversat. 1.3.Analizati elementele necesare pentru calitatea de subiect de DI: Elemente necesare pt calitatea de subiect de DI: a) o populaie permanent; b) un teritoriu determinat; c) un guvern; d) capacitatea de a intra n relaii cu alte state.

Ultimul element implic suveranitatea ca trstur a puterii politice, ca atribut intrinsec al statului. Dispariia unuia din aceste criterii are drept consecin inevitabil dispariia statului ca subiect de drept internaional. Criteriile stabilite au fost utilizate n mod constant n practica Naiunilor Unite n problemele privind dobndirea calitii de membru al organizaiei. a) Populaia reprezint o comunitate uman permanent i organizat, relativ numeroas pentru a putea subzista prin resurse proprii i forma raiunea i substana unui stat. n ce privete aspectul mrimii populaiei, nu exist un criteriu anume, dac sunt ntrunite celelalte caracteristici, de-a lungul istoriei i astzi existnd att state foarte mici (microstate sau state pitice), a cror populaie variaz de la cteva zeci de mii de persoane (statele- ceti antice, statele- ora n Evul Mediu, statele foarte mici aflate astzi n Europa Monaco, San Marino, Andorra, Liechtenstein etc.), pn la sute de milioane de locuitori sau, n cazul Chinei, peste 1 miliard. b) Teritoriul de stat delimiteaz spaiul n interiorul cruia se exercit suveranitatea unui anumit stat, att sub aspect intern, ct i n raporturile cu alte state. Teritoriul de stat are mai multe componente : solul, subsolul, apele interioare i apele maritime interioare, marea teritorial, spaiul aerian de deasupra cestora, mai pe scurt exprimat teritoriul poate fi terestru, maritim i aerian. c) Guvernul, ca element al existenei unui stat, reprezint totalitatea structurilor instituionale care exercit prerogativele puterii asupra ansamblului populaiei i teritoriului. Formele n care se exercit puterea, structura organelor de stat investite de aceast putere, ca i mijloacele i metodele de exercitare a puterii difer de la un stat la altul, important fiind ca exerciiul autoritii de stat s fie exclusiv i efectiv.Exclusivitatea presupune ca statul n cauz s-i exercite autoritatea singur, s nu existe o alt autoritate creia s i se supun aceeai populaie i acelai teritoriu, iar efectivitatea implic exercitarea n mod real a puterii i nu doar aparent sau nominal. d) Capacitatea de a intra n relaii cu alte state, ca element al existenei unui stat, presupune, ntre altele: -capacitatea de a ncheia acte juridice internaionale, de a fi parte la tratate sau alte instrumente juridice internaionale; -dreptul de a deveni membru i de a participa la activitatea organizaiilor internaionale; -dreptul de a utiliza mijloacele de reglementare panic a diferendelor i de a prezenta reclamaii n faa unor instane internaionale; -dreptul de a-i asigura propria securitate, de a participa la sisteme internaionale de garantare a securitii i de a recurge, n condiiile legii, la for, inclusiv la fora armat mpotriva unui act de agresiune; -capacitatea de a stabili relaii diplomatice i consulare cu alte state. Subiectul 2:Infractiunile internationale 2.1.Identificati notiunea infractiunilor internationale: Infraciunea internaional poate fi definit ca o fapt constnd dintr-o aciune sau omisiune, svrit cu vinovie de ctre o persoan n calitate de agent al statului sau n nume i interes propriu, prin care se ncalc dreptul i interesele ocrotite de dreptul internaional i care este sancionat prin incriminarea sa de ctre dreptul internaional. 2.2.Stabiliti evolutia si clasificati infractiunile internationale: n dreptul internaional penal, infraciunile se pot clasifica dup mai multe criterii: 1) O prim clasificare are la baz obiectul infraciunii,- a)Infraciuni comise de ctre persoane fizice(declanarea i ducerea unui rzboi de agresiune, violarea angajamentelor asumate prin tratate internaionale, apartheidul, genocidul)

b) Infraciunii comise de ctre persoane particulare, n afara mputernicirii din partea vreunei autoriti a unui stat. n aceast categorie intr o multitudine de infraciuni, ntre care: terorismul, pirateria maritim, deturnarea de aeronave, distrugerea cablurilor sau a conductelor submarine, traficul ilicit de stupefiante, falsificarea de moned, circulaia i traficul cu publicaii obscene, aducerea n sclavie i traficul de sclavi, traficul de femei i de copii, luarea de ostatici, munca forat, infraciunile mpotriva bunurilor culturale etc. 2) O a doua clasificare are drept criteriu motivul sau scopul urmrit de autorul infraciunii, n sensul dac acesta ( motivul sau scopul) are sau nu un caracter politic ori ideologic. n prima categorie a infraciunilor cu caracter politic sau ideologic se ncadreaz crimele mpotriva umanitii, crimele de rzboi, genocidul, apartheidul i terorismul internaional, iar n cea de-a doua categorie intr toate celelalte infraciuni menionate i altele de acelai gen. 3) Un al treilea criteriu de clasificare l constituie perioada n care au fost comise infraciunile, dup cum acestea au fost svrite n timp de pace sau n timp de rzboi, din acest punct de vedere unele infraciuni putnd fi svrite numai n timp de pace, altele numai n timp de rzboi, iar altele att n timp de pace ct i n timp de rzboi. 4) Cea de-a patra clasificare a infraciunilor internaionale se face dup natura obiectului mpotriva cruia sunt dirijate i cruia i aduc atingere, cu alte cuvinte, dup natura valorilor afectate, n infraciuni contra unor valori morale i infraciuni contra unor valori materiale. a) Din prima categorie a infraciunilor ndreptate mpotriva unor valori morale, fac parte infraciunile prin care se aduce atingere ordinii politice i juridice internaionale, cum sunt rzboiul de agresiune i terorismul internaional, sau persoanei umane conceput ca o valoare universal indiferent de naionalitate, ras sau religie i anume vieii, integritii sale fizice sau morale, demnitii umane, cum ar fi crimele de rzboi, crimele mpotriva umanitii, tratamentele inumane, scalvia i faptele analoge sclaviei, munca forat, traficul de stupefiante etc. b) Din cea de-a doua categorie, a infraciunilor internaionale prin care se aduce atingere valorilor materiale, adic acele valori care pot face obiectul unei aprecieri sau evaluri materiale i pecuniare, se ncadreaz cele prin care se lezeaz bunurile culturale (opere literare, tiinifice, artistice, de cult, etc, bunurile a cror folosin este indispensabil tuturor oamenilor (telegraful, telefonul, cablurilor i conductele submarine), ori bunurile a cror autenticitate sau conservare este important att pentru comunitatea statelor, ct i pentru fiecare individ ( moneda, biletele de banc, titlurile de valoare i altele). 2.3.Analizati in aspect comparative infractiunile internationale: Crimele contra pcii constituie, alturi de crimele mpotrive umanitii i de crimele de rzboi, cele mai grave crime sancionate de dreptul internaional penal contemporan. Incriminarea faptelor ce constituie crime contra pcii a fost posibil odat cu interzicerea rzboiului ca mijloc de soluionare a diferendelor internaionale i ca instrument al politicii naionale a statelor. Crimele contra umanitii sunt definite ca fapte grave de violen, comise pe scar larg de ctre indivizi, fie c acetia sunt sau nu ageni ai statului, mpotriva altor indivizi ntr-un scop esenialmente politic, ideologic, rasial, naional, etnic sau religios. Crimele de rzboi sunt fapte penale grave svrite pe timpul unui conflict armat prin nclcarea regulilor de ducere a rzboiului prevzute de dreptul internaional umanitar: Efectuarea de experiene biologice i medicale Omorurile, tortura i relele tratamente ale persoanelor Luarea de ostatici Deportarea populaiei civile Atacarea unei persoane scoas din lupt Subiectul 3:Validitatea tratatelor internationale 3.1.Descrieti definitia valabilitatii tratatelor:

Un tratat pentru a fi valabil trebuie sa fie licit atit din punct de vedere al regulilor ale de incheiere,cit si din punct de vedere al continutului,obiectului si scopului sau. 3.2.Determinati si comparati viciile de consimtamint: Viciile de consimtamit: 1.Incalcarea dispozitiile dreptului intern al unui stat privind competenta de a incheia tratate-in aceasta situatie trebuie sa fie vorba de o incalcare a unor dispozitii interne constitutionale ale statlui privind notificarea sau aprobarea tratatelor.Pentru a evita invocarea abuziva a acestei cauze de nulitate Conventia o restringe la cazurile in care violarea a fost vadita si priveste o regula de importanta fundamentala pentru dreptul intern. 2.Eroarea-doar eroarea de fapt shi nu cea de drept duce la nulitatea tratatului. 3.Dolul-un stat poate invoca nulitatea tratatului daca consimtamintul sau a fost obtinut in urma conditiei frauduloase al unui stat care a participat la negocieri. 4.Coruperea reprezentantului unui stat-un stat poate invoca coruperea reprezentantului sau ca viciu de consimtamint atunci cind actele de corupere au fost evidente si in masura sa exercita o influenta considerabila asupra acestui reprezentant. 5.Constringerea unui stat sau a reprezentantului sau-constringerea exercitata asupra reprezentantului statului in cazul in care este constatata lipseste tratatul de orice efect juridic.Constringerea se refera la acte sau amenintari indreptate impotriva reprezentantului statuilui ca individ si nu in calitate de organ al statului. 3.3.Estimati tipurile si efectele nulitatii: Nulitatea tratatului reprezinta una dintre cauzele de incetare a efectelor unui tratat.E aintervine in urmatoarele situatii: 1.In situatia in care tratatul contravine unei norme ius cogens aflata in vigoare in moemntul incheierii sale sau aparuta ulterior; 2.Cind se constat un viciu de consimtamint care a afectat acordul de vointa a partilor in momentul incheierii tratatelor. Tipuri de nulitate: Conventia de la Viena prevede 2 tipuri de nulitate: -Absoluta; -Relativa. Nulitatea absoluta-se sanctiuoneaza tratatele incheiate cu constringerea exercitata asupra reprezentantului sau statului si tratatele contrare unei norme imperative.Nulitatea absoluta poate fi invocata de catre orice stat parte la trata si chair din oficiu de catre o instanta internationala.tratatul declarat nul absolut de considera ca nici nu a fost incheiat iar partile se supun in situaita existenta pina la incheierea tratatului. Nulitatea realativa-poate fi invocata numai de statul al carui consimtamint a fost viciat si poate fi acoperita ulterior de confirmarea de acelasi stat.Se sanctioneaza cu nulitate relativa viciile de consimtamint care rezulta din incalcarea dispozitiilor de drept intern,eroare,dol,coruperea reprezentantului statului.

Test nr.12 Subiectul 1:Izvoarele DIP 1.1.Definiti notiunea de izvor de DI: Termenul de izvor de drept este utilizat in 2 acceptiuni: Material si formal. In acceptiunea materiala izvorul presupune conditiile de viata a comunitatii internationale. In acceptiunea formala izvorul de drept presupune acele forma specifice in care-si gasesc reflectare normele de drept pentru a fi aduse la cunostinta destinatarilor. Prin izvoarele dreptului internaional se neleg acele mijloace juridice de exprimare a normelor rezultate din acordul de voin al statelor. 1.2.Determinati evolutia si clasificati izvoarele DI: O enumerare a izvoarelor dreptului internaional a fost fcut pentru prima oar n Statutul Curii Permanente de Justiie Internaional din 1920, care a fost apoi preluat de Statutul Curii Internaionale de Justioie.Art.38 al statutului acesteia din urm prevede c n soluionarea conform dreptului internaional a diferendelor care i sunt supuse Curtea va aplica: a) conveniile internaionale, fie generale, fie speciale, care stabilesc reguli recunoscute n mod expres de statele aflate n litigiu; b) cutuma internaional, ca dovad a unei practici generale acceptat ca drept; c) principiile generale de drept recunoscute de naiunile civilizate; d) hotrrile judectoreti i doctrina specialitilor celor mai calificai n dreptul public al diferitelor naiuni, ca mijloace auxiliare de determinare a regulilor de drept; - Izvoare universale: tratatul,cutuma; -Izvoare speciale: deciziile organelor internationale. 1.3.Analizati in aspect comparativ natura juridica a izvoarelor principale si a celor subsidiare: Tratatul-Este cel mai important izvor al dreptului internaional contemporan, att datorit claritii cu care exprim normele de drept, tehnicii sofisticate i precise folosite, ct i frecvenei utilizrii sale. O caracteristic a vieii internaionale contemporane n acest domeniu o constituie creterea exponenial a tratatelor multilaterale sau cu caracter universal, la care particip un mare numr de state sau care sunt deschise participrii tuturor statelor lumii. Ca izvor de drept tratatul internaional prezint substaniale avantaje fa de cutuma internaional:-se stabilesc cu precizie normele de drept recunoscute de statele care se angajeaz s le respecte;-crearea unor noi norme de drept internaional se poate realiza n termen mai scurt dect pe cale cutumiar, cnd sunt necesare adesea decenii sau secole;- prin tratate internaionale se pot reglementa domenii noi ale relaiilor internaionale.

n marea lor majoritate normele dreptului internaional clasic s-au format pe cale cutumiar ( dreptul mrii, dreptul diplomatic, legile i obiceiurile rzboiului), ele cunoscnd ulterior o ncorporare n tratate sau o codificare general. Cutuma internaional este definit ca o practic general, relativ ngust i uniform, considerat de ctre state ca exprimnd o regul de conduit cu for juridic obligatorie. Iz. Subsideare sunt: 1)actele org. inter- Statutele constitutive ale organizaiilor internaionale stabilesc principii i norme de funcionare a acestora, dai obligaiile pe care statele i le asum pentru ndeplinirea scopurilor pentru care au fost constituite. Pentru aprecierea valorii juridice a actelor organizaiilor internaionale se face o distincie ntre efectele pe care acestea le produc: unele produc efecte cu privire la funcionarea organizaiilor ca structuri instituionale autonome, constituind ceea ce se cheam dreptul intern al acestora, iar altele privesc conduita statelor membre. 2)Actele unilaterale ale st: declaratiile, recunoasterea,protestul, renuntarea. 3) legislatia interna a statelor-dei legea intern are valoare n limitele sale teritoriale, asupra cetenilor proprii i n domeniile ce in de dreptul intern al statelor, ea fiind o manifestare unilateral de voin, se admite c pe aceast cale se poate realiza o influenare a procesului de apariie a unor norme de drept internaional. Subiectul 2:Dreptul securitatii internationale 2.1.Distingeti notiunea dreptului securitatii internationale: 2.2.Distingeti evolutia istorica,scopurile si principiile acestei ramuri: 2.3.Evaluati securitatea colectiva a statelor in contextul mentinerii pacii si securitatii internationale: Subiectul 3:Efectele tratatelor internationale 3.1.Indicati notiunile generale referitoare la efectele tratatelor internationale: Un tratat isi produce efectele sale fata de partile acestuia in conformitate cu principiul Pacta sunt servanda, care e\e formulat in felul urmator:orice tratat in viogoare leaga partile si trebuie executat de ele cu buna-credinta. Cit prveste efectele tratatelor Internationale acesta produce efecte atit statelor parti, cit si fata de terti. ntre prile contractante tratatele produc efecte din momentul intrrii n vigoare. O dat ncheiat i intrat n vigoare, tratatul trebuie s fie respectat de organele de stat ale celor dou pri i de cetenii acestora la fel ca i legea intern, ntruct tratatele internaionale, din momentul intrrii n vigoare, sunt considerate ca acte legislative ale prilor. Efectele asupra unor state tere constituie excepii de la principiul efectului relativ al tratatelor, pentru c de regul tratatele nu creeaz nici obligaii, nici drepturi pentru alte state dect cu consimmntul expres al acestora. 3.2.Determinati momentul producerii international si intern:-caiet pagina 44-46. efectelor si natura lor in plan

3.3.Argumentati temeiurile de incetare si suspendare a efectelor tratatelor: Prin incetarea se intelege ca acesta si-a pierdut forta juridical in raporturile dintre participanti, el ne mai producint in continuare drepturi si obligatii p\u parti. Principiile Internationale isi pot inceta efectele lor prin: A) denuntare- cind o parte pune capat unui tratat bilateral prin care denunta la acesta. B) Abrogarea-e\e un caz de stingere a tratatului International care solicita vointa unanima a partilor. Poate fi Expresa si tacita. C) anularea- e\e o modaliate de renuntare unilaterala a unui stat de la tratatul incheiat de acesta.D) disparitia unei parti- ca subiect de dr. international; E) expirarea termenului, F) executarea completa a prevederilor tratatului; G) reducerea numarului de membri; H) drept urmare a constatarii nulitatii tratatului.

Suspendarea- incetarea provizorie a aplicarii tratatului sub influenta diferitelor imprejurari.Pe linga susupendarea integrala a clauzelor tratatului e\e admisa si suspendarea partiala a acestora in cazul in care: a) e\e prevazuta de tratat; b) clauzele care urmeaza sa fie suspendate sa poata fi separate de restul prevederilor.

Test nr.13 Subiectul 1:Recunoasterea in DI 1.1.Definiti notiunea recunoasterii in DI: Recunoasterea in DI este determinata drept act unilateral prin care se constata sau se accepta official de catre un stat un fapt,o situatie juridical,o regula juridica sau existenta unei entitati politice noi in relatiile internationale. 1.2.Stabiliti subiectele,tipurile si formele recuoasterii: In calitate de subiecte ale recunosterii internationale pot fi:statul nou aparut;guvernul instalat pe cale neconstitutionala;insurgentii dintr-un razboi civil;miscarile de eliberare nationala. Tipurile recunoasterii: 1.Recunoasterea de iure(deplina)-se manifesta prin existenta actului scris de recunoastere si stabilirea intre aceste doua state a relatiilor diplomatice. 2.Recunoasterea de factum(partiala)-presupune absenta actului scris de recunoastere si stabilirea intre aceste doua subiecte a altor relatii decit cele diplomatice si consulare,de ex:relatii economice,politice,juridice,militare. 3.Recunoasterea ad hog(ocazionala)-are loc odata cu participarea subiectului nou la anumite evenimente internationale si nu are effecte de lunga durata. Formele recunoasterii: 1.Dupa modul de exprimare: -expresa-rezulta din conduita organelor de stat care actioneaza in raport cu alte state; -tacita-acceptarea instalarii pe teritoriul statului a unei misiuni diplomatice a altui stat. 2.Dupa intinderea efectelor: -de jure-produce totalitatea efectelor recunoasterii; -de facto-produce efecte limitate,intervine pentru a sprijini o entitate sa se constituie intr-un stat. 3.Dupa numarul de subiecte: -individuala-rezultatul manifestarii de vointa doar a unui singur stat; -colectiva-manifestari de vointe commune si concomitente ale mai multor state 1.3.Analizati natura juridica si efectele actului de recunoastere in DI: Recunoasterea este un act de suveranitate a statelor,de aceea recunoasterea nu constituie o obligatiune juridica in sarcina acestora si nu este conditionata in timp.Emiterea sau refuzul emiterii actului de recunoastere trebuie sa se bazeze pe principii si norme general acceptate ale DI.In prezenta societate internationala nu exista o autoritate internationala competenta sa recunoasca. Subiectul 2:Dreptul international cosmic

2.1.Definiti notiunea DI cosmic:-caiet pagina 113. 2.2.Determinati evolutia istorica,principiile si izvoarele dreptului coasmic: Carte pagina 356-363-cei subliniat cu verde. 2.3.Dezvoltai regimul spatiului extraatmosferic,Lunii si a altor corpuri ceresti:Carte pagina 367-370 cei subliniat. Subiectul 3:Tribunalele panale internationale 2.1.Identificati notiunea de tribunal penal international: 2.2.Generalizati evolutia istorica si determinati principiile si tipurile tribunalelor: 2.3.Propuneti structura,competenta si procedura Curtii Internationale Penale: Test nr.14 Subiectul 1:Evolutia istorica a DIP 1.1.Efectuati periodizarea DI ca ramura de drept: 1.Dreptul international in antichitate-apare primul tratat bilateral,Legile Mannu,rivelele,ideile lui Confugius privind umanizarea conflictelor armate. 2.Dreptul international in evul mediu-influenta bisericii asupra vietii internationale,apara cruciadele,cel mai important doctrinar al acestei perioade este Hugo Grotius,de asemenea un moment de semnificatie speciala pentru dezvoltarea dreptului international il reprezinta Tratatul de pace de la Westfalia din 1648. 3.Dreptul international in epoca moderna-se transforma monarhiile europene in state moderne,se atenteaza noi descoperiri geografice,SUA isi dobindeste independenta,Are loc Revolutia franceza din 1789. 4.Dreptul international in epoca contemporana-Tratatul de pace de la Paris din 1919 care a marcat aparitia unor noi state independente pe harta Europei,de asemenea se fondeaza prima organizatie internationala cu character general,Liga Natiunilor.Adoptarea Cartei ONU a constituit un importanta eveniment in dezvoltarea DI. 1.2.Structurati prinipalele etape ale dreptului international classic: Carte pagina 37-39,cei subliniat. 1.3.Proiectati etapele DI contemporan: Carte pag.40-42 cei subliniat. Subiectul 2:Dreptul organizatiilor internationale 2.1.Definitia dreptului organzatiilor internationale: Dreptul organizatiilor internationale o forma de cooperare a statelor cu caracter permanent, bazate pe asociere acestora ca entitati suverane,ca subiecte de drept international in vederea infaptuirea unor scopuri comune. 2.2.Argumentati natura juridica a organizatiilor internationale : Natura drepturilor Organizatiilor internationale poate fi explicata avind in vedere caracterul acestora in forma specifica de cooperare a statelor si sfera de aplicare a dreptului international contemporan.Regulile privitoare la organizatiilor internationale nu pot fi particulare deoarece ar fi opuse dreptul lui international, ci numai in sensul de a constitui o parte integranta a acestuia,

aplicarea sa intr-un domeniu specific de cooperare. In sfera Organizatiilor internationale ca si in orice alt domeniu al cooperarii, al relatiilor interstatale sunt valabile si obligatorie pentru toate principiile fundamnetale ale DIP care sunt cadrul juridic al formarii si aplicarii normelor ce formeaza dreptul organizatiilor internationale.Dreptul organizatiilor internationale prezinta particularitati ce sunt determinate de trasaturile specifice ale organizatiilor internationale.

2.3.Analizati dreptul intern al organizatiilor internationale : Subiectul 3 :Organele de stat pentru relatii internationale 3.1.Notiunea de organ de stat pentru relatii internationale : 3.2.Clasificati cateoriile de organe : 3.3.Formulati aspectul comparativ al functiilor si competentelor acestor organe.

Test nr.15 Subiectul 1 :Dreptul international umanitar 1.1.Definitia DI umanitar : Dreptul international umanitar este un ansamblu de norme juridice aplicabile in perioada de conflict armat cu caracter international sau fara caracter international. Dreptul umanitar mai este cunoscut si ca dreptul conflictelor, iar in dreptul international clasic mai era recunoscut si ca legile razboiului.. 1.2.Periodizati evolutia,codificarea si principiile acestei ramuri de drept: evolutia dreptului umanitar poate fi periodizata dupa momentele principale care a consacrat anumite legi in dreptul umanitar.Acest drept este alcatuit din 2 compartimente: -Dreptul de la Geneva-protejarea personalitatii de acte de violenta; -Dreptul de la Haga-reglementeaza aplicarea si realizarea actellor de violenta. Principiile: 1.Principiul protectiei generale a populatiei civile in caz de conflict armat; 2.Principiul protectiei speciale a femeilor si copiilor in conflicte armate; 3.Principiul interzicerii aplicarii mijloacelor de luptra care lovesc fara discriminare; 4.Principiul interzicerii armelor de distrugere in masa; 5.Principiul raspunderii statelor,precum si a persoanei fizice pentru savirsirea infractiunilor de razboi. 1.3.Argumentati in aspect comparativ statutul juridic al combatantilor si necombatantilor: combatanii snt membrii forelor armate ale unei pri la conflict cu excepia personalului sanitar i religios; iar forele armate ale unei pri la conflict se compun din toate forele, toate grupurile i toate unitile armate i organizate care snt puse sub comanda care rspunde de conduita subordonailor si fa de acea parte chiar dac aceasta este reprezentat de un guvern sau o autoritate nerecunoscut de partea advers. Forele armate trebuie s fie supuse unui regim de disciplin intern care s asigure respectarea regulilor dreptului umanitar i sunt constituite i organizate de fiecare stat potrivit posibilitilor i nevoilor securitii i aprrii naionale, ceea ce

nseamn c fiecare stat i determin singur categoriile de persoane aparinnd forelor armate, avnd ns obligaia de a notifica includerea n forele armate a unei organizaii paramilitare ori a unui serviciu nsrcinat cu meninerea ordinii. De fapt, n orice armat exist att combatani ct i necombatani, fapt reliefat i n regulamentele militare antibelice. Combatanii snt persoane care pot lua parte direct la ostiliti prin participarea, cu o funcie indispensabil, la utilizarea unei arme sau a unui sistem de armament. Pentru ca statutul lor s fie recunoscut, combatanii trebuie s se disting de populaia civil atunci cnd se angajeaz ntr-un atac sau ntr-o aciune militar de pregtire a unui atac; n acest sens, membrii forelor armate permanente vor purta uniform iar combatanii care nu sunt membrii forelor armate n uniform vor avea cel puin un semn distinctiv vizibil de la distan i vor purta armele la vedere. Recunoscnd c exist situaii n rzboaiele de eliberare naional sau n teritoriile ocupate n care, din cauza caracterului ostilitilor, un combatant nu poate fi deosebit de civilii obinuii, acesta i va pstra statutul de combatant numai dac poart armele la vedere pe timpul fiecrei confruntri militare i pe timpul n care este expus vederii lor de ctre adversar atunci cnd ia parte la o desfurare militar care precede lansarea unui atac la care trebuie s participe. n afara membrilor forelor armate, pe lng lupttorii de gueril, se mai bucur de statutul de combatani i locuitorii unui teritoriu care nu a fost nc ocupat care la apropierea inamicului, recurg spontan la arme pentru a combate trupele de invazie, fr s fi avut timp s se constituie n fore armate regulate, cu condiia de a purta armele la vedere i de a respecta legile i obiceiurile rzboiului. Subiectul 2:Teritorii cu regim juridic special 2.1.Identificati notiunea de teritoriu cu regim juridic special: Raiuni de securitate sau de alt natur au determinat ca, n cursul istoriei, anumite zone ale globului pmntesc, unele poriuni de teritoriu sau zone ale spaiului maritim, inclusiv spaiul aerian de deasupra acestora, aparinnd fie unor state, fie fcnd parte din patrimoniul umanitii, s capete un statut special n baza unor cutume, sau prin tratate internaionale. Asemenea zone cu statut special sunt, pe de o parte, zonele demilitarizate, zonele neutralizate i zonele denuclearizate, iar pe de alt parte zonele polare(Arctica i Antarctica). 2.2.Determinati sub aspect comparative statutul de zona demilitarizata si denuclearizata: -Zonele demilitarizate: Sunt poriuni de teritoriu n care nu este permis prezena unor fore sau instalaii militare. Pe un teritoriu care are un asemenea statut, prin convenii internaionale se prevede c nici un stat sau, dup caz, statele vecine, nu vor construi ori nu vor menine i se vor distruge instalaii sau fortificaii militare, nu vor permite amplasarea sau prezena unor fore armate, a armatelor ori a anumitor tipuri de armamente, cu excepia forelor de ordine public cu logistica aferent acestora. Demilitarizarea poate s fie parial sau total , cu referire la zona de teritoriu pe care o acoper, ori complet sau limitat, dup tipurile de armamente, instalaii sau fore armate interzise. -Zonele denuclearizate: O instituite noua a DI ce caracterizeaza tendinta statelor de eliminare a armelor nucleare.Regimul de zona denuclearizata a fost instituit pe 2 cai: 1.Incheierea unor tratate speciale de interzicere a ampasarii armelor nucleare; 2.Includerea unui regim in cuprinsul unor tratate care stabilesc regimul general al unor teritorii. De asemenea in privinta crearii zonelor denuclearizate sau formulat anumite principii:angajamentele referitoare la zonele denuclearizate trebuie sa asigure ca acestea vor ramine efectiv libere de arme nucleare;initiativa crearii unei zone libere de arme nucleare trebuie sa emane de la statele din regiunea interstatala si participarea sa se faca pe baza voluntara,etc.De asemenea statele care fac parte din zonele denuclearizate au anumite obligatiuni:sa nu experimenteze,sa nu produca si sa nu dezvolte arme nucleare,sa nu posede arma nucleara,sa interzica instalarea armelor nucleare prin zona.

2.3.Analiati statutul de neutralitate al RM: statul de neutralitate al R.M. este consacrat prin costitutia ei si prin diferite tratate internationale la care RM face parte astfel putem spune ca o data cu consacrarea independentei RM ea sia ales calea spre o dezvoltare libera si sa nu se implice intre conflictele internationale care se desfasoara pe arena mondiala ...............

"Art. 11 al Constituiei Republicii Moldova stabilete statutul de neutralitate permanent al Republicii Moldova, ceea ce presupune c ara noastr nu este parte i nici nu va intra n blocuri militare, nu va participa la aciuni militare i nu va admite prezena pe teritoriul su a unor trupe militare i armamente strine", ca mai jos s se menioneze c "statutul de neutralitate permanent este principiul de baz i piatra de temelie a conceptului securitii naionale, astfel tot sistemul de securitate naional i toate aciunile Republicii Moldova ndreptate spre asigurarea securitii naionale vor fi bazate pe acest principiu". Subiectul 3:Cooperarea internationala in domeniul mediului 3.1.Definiti dreptul international al mediului: Notiunea de mediu, notiune cameleon, cum este caracterizata de Michel Prieur , cunoaste nenumarate valente si este folosita cu ntelesuri mai mult sau mai putin diferite n numeroasele medii ale societatii umane. Oamenii de stiinta, economistii, juristii, politicienii, sensibilizati de importanta covrsitoare a imperativului de protectie a mediului si a resurselor naturale, reliefeaza anumite aspecte ale mediului, care, de fapt, este unic. Termenul de mediu ramne, totusi, o notiune generala, dificil de sintetizat ntr-o definitie care sa satisfaca pe toata lumea. Exista, nsa, n mod obisnuit, doua sensuri diferite pe care le mbraca expresia mediul. O prima acceptiune, izvorta din stiintele naturii si aplicata societatii umane, deci o abordare ecologica (ansamblul de elemente si echilibre de facto care conditioneaza viata unui grup biologic); cealalta acceptiune, care este datorata limbajului arhitectilor si urbanistilor si care se refera la zona de contact ntre spatiul construit si mediul natural (deci ntre spatiul artificial si cel natural). Aceste doua acceptiuni ale notiunii de mediu nu lasa, desigur, indiferenta calificarea sa din punct de vedere juridic. Asadar, pna n prezent nu putem afirma ca mediul se bucura de o calificare juridica sau de un statut juridic unanim acceptat. 3.2.Stabilti formele si nivelurile de cooperare in domeniu: 3.3.Evaluati obiectele protectiei mediului: