Bibliografie: Dr internaional public chisinau 2009 revizia a 3 Dr internaional public chisinau 2012 revizia a 4 Alexandru Buruian Oleg Balan

Victoria Archiliuc Natalia Sceveanu Diana Sirbu Vitalie Gamurari Olga Doru Nicolae Osmocescu Drept internaional public in scheme in note de curs Nicolae Osmocescu,Olga Doru -noiunea -definiia portofoliu actelor normative -legislaia naionala a Rm in materia dr internaional public(Constituia,) -actele de drept internaional(tratatele internaionale)

Autori Dumitru Mazilu Ion Anghel Andrian Nastase Bogdan Aurescu Coman Dreptul internaional public in sinteze pentru examane Drept internaional texte eseniale(se dau toate actele internaionale) Ion Deaconu Dumitra Popescu Raruga Miga-Besteliu Vasile Creu Dicionar de drept internaional public Ionel Cloca Reviste Revistabnaionala de drept Legea si veata

Tema 1: dreptul internainal public, apriia,evoluia,periodizare,codificare Aadar putem vorbi despre apariia normelor de Drept Internaional numai in momentul

apariiei statului Noiunea drept internaional Dreptul internaional public constituit dintr-un ansamblu de principii si norme, care reglementeaza raporturile dintre state si alte subiecte de drept international, spre diferena de drept internaional civil care e menit sa reglementeze raporturile de drept civil, n care intervine un element de extraneitate( un strin, un bun situal intr-o alta tara, sau o activitate care se desfasoara intr-o alta tara) Este folosita si noiunea de "drept international contemporan" n intenia de a-l deosebi de dreptul internaional aplicat in alte perioade istorice Raporturile sociale reglementate de dreptul international au un caracter specific, intervenind intre state si alte subiecte ale acestuia Sunt excluse din sfera de aplicare a dreptului international raporturile juridice dintre persoanele fizice si juridice care nu se supun dreptului internaional ci dreptului intern Ex:incheierea unui contract de vnzare-cumparare a unui teren Bazele dreptului internaional Dreptul internaional reglementeaz, in principal, raporturile dintre statele suverane i egale in drepturi Deosebiri intre dr.internaional i dr.intern -modul de creare a normelor Dreptul internaional este creat de statele suverane,in cadreul cooperarii i interaciunii lor. Nu exist un organ legislativ internaional situat deasupra statelor Situaia se deosebeste radical de dreptul intern care reglementeaza relaiile dintre persoanele fizice si juridice din fiecare stat si este creat de organele legislative ale statelor -deasemenea se deosebeste modul de aplicare a normelor de drept international fata de normele dreptului intern *In toate sistemele juridice interne exista organe de stat (legislative,executive,judectoreti) competente s aplice normele de drept la situaiile de fapt concrete, sa rezolve litigiile in legatura cu aceasta i sa sancioneze incalcarile normelor, folosind puterea de constrngere a statului

Tema Dreptul internaional public ca sistem de drept sub semnele si trasaturi caracteristice

Studiem doua sisteme de drept -dreptul intern -dreptul internaional Lumea contemporana reprezinta un sistem planetar care sunt mai multi actori Principalii actori din lumea contemporana sunt statele Sunt 203 state 193 400 Semnele si trasaturile caracteristice intre drept si drept internaional subiectul dreptul national dr.international public

1 element:Obiectul dreptului rm sunt(scopul) -raporturile care apar intre persoanele fizice si juridice intre Obiectul dr public international -relatiile internationale interstatale(norma bilaterala exintre Ucraina si Moldova ) 2 element: subiectul -subiectii dreptului national

1.persoanele fizice-cetaenii,bipatrizii(cu doua sau mai multe cetateni),apatrizii(pers fara cetatenie, afirma ca au o cetatenie dar nu o pot demonstra) 2.persoanele juridice-statul(este o personalitate juridica, toate institutiile statului incepand cu ful statului pana la primarii,),intreprindere individuala Subiectii dr international -subiecti de nivelul 1, din ele fac parte statele suverane(sunt subiectele de baza cele mai inportante ale relaiilor internationale si respectiv al dr.internationale) - subiect de nivelul 2, organizatii inernationale interstatale (sunt subiecte derivate si secundare) organizatia Principala calitate a unui stat este suveranitatea -popoarele sau natiunile care lupta pentru liberare nationala (palestina) lupta nu pentru suveranitate -formatiunile de tip statal Vaticanul ca stat nivelul doi -pers.fizica este un subiect special al dreptului internatinal penal si al raspunderei internationale penale -A doua categorie de subiect de drept sunt organizatiile internationale non guvernamentala (crucia rosie) Subiect de nivelul 2 -marele companii sau concerne internationale(care au o influenta mare) 3 izvoarele dreptului international -izvoarele republicii Moldova sunt actele normative(legea fundamentala constitutia,legile organice,legile ordinare,hotaririle guvernului) In alte tari in calitate de izvor de baza este si precedentul judiciar de exemplu in tarile anglo saxone -izvorul dreptului international este o intalegere intre doua sau mai multe state, o norma iintre doua state numite tratate,pact, a)Izvorul dreptului international sunt tratatele b)cutuma internationala(obiceiul) cutuma este o norma juridica nescrisa c)unele rezoluii ale adunarii generale sau consiliului de securitate al ONU 4 procesul de creare -In orice stat este prevazuta forma directa de creata de popor prin referendum -forma indirecta prin reprezentanti - in RM Exista un sistem de organe si functia este de adoptarea normelor de drept -toate normele de drept international sunt create de insusi subiectii de drept international si in principal de statele suverane, in baza acordului de vointa a statelor suverane liber exprimat 5 raspunderea si constringere (Se aplica in numele statului si pentru asta exista un sistem de organe administrative) in virful sistemului de aplicare a justitiei se afla curtea suprema de justitie -in dreptul intern -international:contringerea se aplica se apllica in baza

A)constringerea individuala (statul care se considera pagubit) B)constringerea colectiva in baza de tratat( C)constringerea colectiva in baza unei deciziei in baza colectiva ONU Instantele judecatoresti international au un caracter complementar 6 formele de raspundere juridica -In RM: A)raspundera constitutionala sau juridica politica B) raspunderea administrativa C) civila D)penala E) raspundere disciplinare (ex:pentru militari) -in dreptul internationa A)politica care are doua modalitati -satisfactia -sanctiunile B)raspunderea materiala -restitutia -reparatia Doua forme cu elemente mixte intervin prin actiuni neamicale care au incalcat normele un -retroseunea -represailile Sub actele normative naionale si internaionale Actele internationale -harta organizatiilor natiunilor unite si statutul curtii nationale unite semnate la 26 iunii 1945 intrate in vigoare pe 24 octobrie din 1945 -declaraia principiilor fundamentale de drept internaional public in relaiile inter statale adoptata de adunarea generala ONU 24 octombrie 1970 -decalaraia mileniului adoptata in 8 septembrie 2000 adoptate la sametul sefilor de state membri ale ONU -declaratia universala a dr.omului adoptate de adunarea nationala ONU adoptata la 10 dicembrie 1948 -pactul international privind drepturile si libertatile fundamentale civile si politice ale omului Al doile apact privind drepturile fundamentale si libertatile sociale si economice ale omului,ambele pacteau fost adoptate in aprilie si mai din 1966 -convenia europeana privind drepturile si libertatile fundamentale ale omului este o convenie regionala care este valabila doar in cadrul consiliului europene in RM a intrat in vigoare in 1998 -conventia din Viena din 1961 cu privire la relatiile diplomatice intre state Rm a retificato in 1992 -conventia din viena din 1963 cu privire la relatiile consulareintre in Rm au aderat si adoptate in 1992 -conventia din viena din1969 cu privire la dreptul tratatelor internationale incheiate intre state -statutul de la Roma din 1998 a Curii internationale penale care RM la semnat in 1998 dar retificat 2010

-convenia unica maritima a ONU privind dreptul marii semnata la MONTENGO BEI(Giamaica) 1982 avem 52 de nave Actele naionale -constitutiaa -legea RM cu privire la serviciul diplomatic in RM adoptata in decembrie 2001 intrata in vigoare in 2002 -statutul consularului RM aprobat prin hotarire de Guvern intrat in vigoare in martie 2002 -regulamentul ministerului afacerilor externe si integrarii europene aprobat prin hotarire de Guvern in august 2012 -legea RM cu privire la tratatele internationale ale RM adoptata in 1999 si intrata in vigoare in 2000 -regulamentul cu privire la mecanizmul de incheere a tratatelor internationale in RM aprobate prin hotarire de Guvern in 2001 -legea cetataniei RM -legea cu privire la statutul juridic al strainilor si apatrizilor in RM -legea cu privire la statutul refugiatiilor in RM pentru marti Istoricipul dreptului internaional,rolul si importanta marelui congres din viena din 1815 -1816 PRINCIIPILE Fundamentale de drept international public in relatiile interstatale -notiuninea si natura juridica a principiilor fundamentale -aparitia evolutia si codificarea principiilor fundamentale de dr.international public -continutul juridic Trebuie sa avem urmatoarele acte -declaratia din 70 -declaratia mileniului -declaratia principiilor din actul final a conferiintei europene pentru securitate si. Cooperare din 1 august 1975 Helsinchi -declaraia pentru o noua europa 1990 de cunoscut De cunoscut:

Tema Obiectul izvoarele si sistemul dreptului international public Obiectul dr internationale public in sensul larg al cuvintului il constituie relatiile internationale interstatale dat fiind faptul ca statele suverane sunt principalii subiecti si a relatiilor internationale si a dreptului international care reglementeaza

Relatiile care se stabilesc intre state 1.obiect -relatiile politice-,prietenie,tratatele recipric,tratate de frontiera,tratate -relaiile comercial economice-acorduri de schimb, de import export in jur de 75% -relatiile valutar financiare-au o procedura anumita de incheiere de semnare si sunt retificate de parlamentele stattelor -tehnic stiintifice- se face prin eforturi comune (explotarea cosmului) -relatiile internationale in domeniul umanitare-se are in vedere perioada din r zboi

-garantarea si protectia drepturilor fundamentale si libertatile omului -tratate si acorduri in materia asistentii juridice-in materie penala,civila si familiala

Cu sistematizarea si codificare se ocupa un organ de lucru al ONU care se numeste Comisia ONU pentru sistematizarea,codificarea i dezvoltarea progresiva a dreptului international public(din comisie fac parte personalitati din domeniul dreptului) care elaboreaza proiectele de tratate universale de codificare In ziua de azi sunt codificate un numar mare de ramuri a dreptului international Dreptul international public(ca sistem codificat) -partea generala(snt obiectul,subiectii,izvoarele,raspunderea) -partea speciala( are ramuri de drept ca dreptul diplomatic si consular) (Subramura dreptul diplomatic si dreptul consular) Sunt codificate ramuri ca; -dr.international maritim-codificarea prin conventia unica maritima din 1982 -dr.diplomatic si consular -dr.tratatelor internationale este bine codificat dreptul diplomatic si consular Este foarte bine codificat dreptul trattatelor internationale

sub Izvoarele si sistemul international public Izvoarele(anume ele sunt sistematizate) 1.izvorul in sensul ingust -este actul normativ,tratatul international -izvor in sensul larg al cuvintului-tratatele economice -izvoare auxiliare-care influenteaza Tratat internatinal este o intelegere intre 2 sau mai multe state incheiate in forma scrisa ca exprima acordul lor de vointa suverana liber exprimat, prin care partile(statele) isi stabilesc drepturile si obligatiunele sale reciproce intr-un domeniu concret prin acordul de exemplu de gaze intre Rusia si Moldova Daca se incalca drepturile si obligatiile se prevede raspunderea Cele mai utilizate incheieri -tratat obiectul politic -acord (comercial economic) -conventie(obiect foarte specific ex:conventia maritima) -pact(tratat cind statul vrea sai transmita o mare importanta ex;pact de neagresiune -carta(partile creaza -statut( -act final -declaratii -protocol -concordat

izvoarele de baza: Primul izvor-tratatul international

Toate tratatele sunt reglementate in forma scrisa Al doilea izvor este cutuma internationala(obiceiul sa devina cutuma ia trebuie sa intruneasca urm. Criterii) -sa fie recunoscuta si utilizata de toate statele -sa fie aplicate o perioada stabila si durabila in timp -statele sa recunoasca puterea juridica Al treilea izvor Unele rezoluii ale ONU adoptate de adunarea generala a ONU si consiliul de securitate

Din 1974 se examinea in fiecare an proiectul de tratate privind

Izvoarele auxiliare influentea dreptul international -dr.national al fiecarui stat(cu cat dr.national este mai dezvoltat cu atit influenteaza politica statutui -hotatirile instantelor judecatoresti nationale si internationale(Curtea internationala de justitie a ONU) -doctrina dreptului international -rezolutiile organizatiile internationale Institutii -institutul de drept international -universitatea onu(reciclarea,perfectionarea a -academia dreptului international n cadrul ONU exista un sistem de instituii specializate care au ca obiect dezvoltarea dreptul international public -institutul de drept international -academia de drept international -universitatea ONU - reciclarea(oerfectionarea angajatiilor)

Tema Principiile fundamentale de dr.international public Sub1notiunea si natura juridica de dr.international public Sub2 aparitia si evolutia si codificarea principiilor de dr international 3continutul juridic almprincipiilor fundamentale 4principiile fundamentale in dreptul intern al Republicii Moldova Sub1 Sistemul principiilor fundamentale de drept international public Elementele naturei juridice(principiile) 1Primul element al unui principiu este ca aceasta norma este recunoscuta de toate sau majoritatea statelor contemporane 2aplicarea si recunoasterae puterei juridiceca norme 3statele recunosc unei norme principiu puterea juridica suprema in raport cu alte norme 4principiile fundamentale au un caracter imperativ care sunt obligatorii

5consta in aceia ca toate normele de dr.international care vin in contradictie cu principiile fundamentalemde normelor internationale sunt nule si nu pot produce efecte juridice 6reprezinta temelia 1919 Prima incercare de codificare a principiilor fundamentale a drepturilor Statutul ligii natiunilor prevedea mai multe principii -interzicerea razboiului

O codificare care a intrat oficial in vigoare si facuta in carta ONU semnata la 26iunie 1945 in Francisco intrata in vigoare 24octombrie in 1945, RM a semnat si retificat carta ONU si este membru cu drepturi depline 2 martie 1992 In carta ONU in cap 1 sunt codificate 7 principiifundamentale de drepturi international public Neajunsul este ca in carta sunt doar numite dar nu este desfasurat continutul sau juridic. Acest neajuns a fost lichidat 24octombrie1970 ONU adopta declaratia principiilor fundamentale de dr.international public,care deja acele principii din carta le desfaoara Principiile sunt urmatoarele -principiul egalitatii suverane a statelor -nerecurgerea la forta, sau amenintarea la forta(daca statele sunt suverane si egale nu pot recurge la forta) -solutionarea diferendelor internationale pe cale pasnica, prin mijloace politico diplomatice sau jurisdicionale -neamestecul in treburile interne altor state -dreptul popoalor de a despune de ele nsele(poporul trebuie sa decida soarta daca vrea comunism sau capitalism,poporul este cel care emana puterea de stat) -cooperarea reciproca avantajoase in folosul statului -indeplinirea cu buna credinta a principiilor si normelor recunoscute la nivel international precum si la obligatiilor...art8

1975 este semnat actul final in HELSINKI in declaratia principiilor unde cele sapte sunt confermate si se adauga -integritatea teritoriala a statelor -inviolabilitatea frontierilor de stat -garantarea si protectia drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului Aceste se adauga la cele sapte

Un sistem inseamna ca: -toate principiile reprezinta un singur corp -interdependenta -interinfluenta Si interacionea in permanenta

Aceste principii au fost confermate cu Carta din Paris din 1990,prin declaratia mileniumului din 2000,dar au fost consfiintite si introduse in noi Constitutii inclusiv in RM

Continutul juridic -carta onu -declaratia din 1970 adunarii generaele ale ONu -declaratia mileniului -declaratia principiilor din actul din 1975

Principiile ESS(egalitatii suveranitatii a statului)

obiectul si izvoarele dr.international Tema subiectii dr.international public 1notiunea,categoriile si clasificarea subiectilor de dr.international public 2statul ca subiect de drept international public 3recunoasterea in dreptul international public 4organizatiile internationale si alti subiecti de dr.international public 5 RM ca subiect de dr.international public Subiect pers fizica sau juridica care participa la raportul juridic care are capacitatea juridica Subiect este un partecipant la relaiile internationale si in primul rnd statele suverane care prin aciunile sale volitive sau prin obinerea de la o aciune pot dobndi drepturi pot sa-si asume obligatiuni internationale reciproce in cazul relaiilor bilaterale, si i asuma raspunderea pentru respectarea si exercitarea acestora(incheiem acord cu Ucraina este un raport bilateral unde fiecare are drepturi si obligatii) In cazul relaiilor multilaterale(raspundem fata de toate tarile care ne-au votat si ne-au primit) Inactivitatea sau abtinerea de la o actiune in dreptul national este pedepsit In dreptul national subiectii sunt -pers fizice -pers juridice In dreptul international subiectii se clasifica: 1subiecii de baza -subiectii de baza primari(fac parte statele suverane, natiunele care lupta pentru liberare -subiectii de baza secundare(organizaiile internationale interguvernamentale avem 400 de OIG,organizatiuni de tip statal de ex Vaticanul ca stat care no masura statele suverane-care si reprezinta fundamentul relaiilor Statele suverane sunt si originale in sensul OIG sunt de baza si derivati si sunt create de state sub Statul ca subiect de drept international public Statul ca subiect de dr.international public este cel mai vechi subiect si primul in ordinea

apariiei cronologica ca entitate statul a trecut prin mai multe criterii din antichitate pina azi, anume statul a jucat un rol important In ziua de azi exista 203 state inregistrate in registrul ONU Calitatile care ne arata de ce numim statul subiect de baza Statul este unicul subiect primar si originar ceea ce inseamna ca statul nu este o creatie a cuiva de afara si o creatie a propriului popor care decideau soarta statului in anumite condiii, Elementele constitutive ale statului 1teritoriu 2populatia 3sistemul de organe statale 4 Statul estebunicul subiect unica entitate sau personalitate juriidca care are calitatea de suveranitate, nu mai exista alt subiect care are calitatea de suveranitate Suveranitatea are doua aspect intern si extern Aspectul intern al suveranitatii inseamna suprematia puterii de stat si a jurisdiciei internationale si capacitatea de al le exercita pe intreg teritoriul statului si asupra intregii totalitatii de persoane Aspectul extern inseamna independenta in relatiile internationale cu alte state care le stabileste statul Nu a existat si nici odata nu va exista o suveranitate si independenta si egalitate totala Daca statul are caracter suveranitate -Statul este primar si original -Statul ca subiec primar suveran are capacitate juridica politica -Statul are capacitatea juridca universala si raspunderea juridica este tot un aunivarsala -Statul este principalul creator al normelor de drept internaional -Statul este principalul consumator principalul subiect care aplica aceste norme de drept

Cum isi realizeaza statul calitatile sale -prin incheiere semnare sau aderare la tratatele internationale cu alte state -capacitatea de a adera la organizaiile internationale existente in calitate de membru -stabilirea relaiilor diplomatice -dreptulmla proprietate -dreptul de a se ocupa cu activitati economice in limita competentii sale -dreptul si posibilitate de a se bucura de anumite imunitati si privilegii care corespund statutul de stat suveran Sub Recunoasterea Recunoasterea este o institutie naionala si internationala Este nevoie de recunoastere pentru a avea capacitatea de a te relaiona cu alte state Recunoasterea este un act juridic politic unilateral al unui stat existent pe arena internaional prin care acesta recunoaste apariia unui alt nou stat in calitate de subiect de stat suveran si independent si deci de subiect de drept international Trei forme de Recunoastere

-de iure este o recunoastere oficiala expresa, facuta print-un act oficial al statului in rezultatul careia, statul care recunoaste isi arata disponibilitate si dorinta sa de a stabili relaii bilaterale cu statul care este recunoscut in toate domeniile relaiilor internationale Recunoasterea de iuri este irevocabila -de facto este o recunoastere tacita neoficiala in rezultatul careia pot fi stabilite relatii in toate domeniile socio economice,tehnico stiinifice insa nu in cele politice Recunoasterea de facto poate sa fie revocata in orice moment(ex Transnistria) -ad hoc este o recunoasterea pentru un caz concret dat(comisea de parlament care a avut rolul de a rezolva cazul de la padurea domneasca)

Recunoasterea Guvernului apare in trei cazuri 1cnd Guvernul vine la putere pe cale neconstitutionala prin revolutie 2recunoasterea Guvernului in imigratie 3recunoasterea in exil cnd Guvernul Republica Moldova ca subiect Calitatea ca subiect al RM 1.1989-1991 formarea si cristalizarea RM ca stat suveran si independent (1990 declaratia de suveranitate,declaratia omului,27 august 1991 adoptarea declaratiei a independentei) 2 perioada dupa 27 august 1991 pna in vara 1992(perioada recunoasterei RM ca subiect de drept) 2martie 1992 au semnat toate actele pentru securitatea 31992-1995(adoptarea constitutiei 1994, in februarie 1995 adoptarea directii generale a RM,iulie 1995 devenim membri cu drepturi depline a consiliului european) 4 1995-2005 RM isi realizeaza mai mult sau mai putin coerent politica sa externa 5 2005 pna in ziua de azi este o perioada de realizari reale att in politica interna ct si in politica externa

Principiile fundamentale de drept international Subiectii dreptului international public Dreptul tratatelor internationale

Tema: Dreptul tratatelor internaionale Sub1 Dreptul tratatelor internationale ca ramura de dreptul international public, definiia, apariia, evoluia, codificarea Dreptul Tratatelor Internaionale este o ramur sinestt toare i codificat , format dintrun sistem de principii i norme care reglementeaz procesul de incheiere, exercitare i incetarea efectelor tratatelor internaionale ncheiate intre state, precum i intre state i sau ali subieci de drept internaional public Dreptul tratatelor internationale reglementeaz criteriile de valabilitate si invalabilitate a tratatelor internationale si raspunderea care poate interveni pentru incalcarea sau nencalcarea prevederilor tratatelor internaionale Tratat este o nelegere scris incheiat intre dou sau mai multe state, n vederea determinrii, ntr-un anumit domeniu drepturile i obligaiile p rilor 1296 pna la cristos tratatul sublim semnat de imparatul Herilor si mparatul Egiptului a fost primul tratat incheiat Pna in sec 17 limba tratatelor internationale era limba latin limba bisericii Pna sec 19 predomina limba francez Din sec 19 pn Actele de codificare sunt urmatoare -Convenia din Viena 1969 fiind temelia ramurii dreptului tartatelor internaionale, Moldova a retificato n 1992. Convenia reglementeaz doar relaiile intre state -Convenie cu privire la succesiunea statului in materia tratatelor internaionale 1978 -Conventia cu privire la tratatele incheiate intre state si organizaiile internationale sau intre organizatiile internationale din 1986 1.Prima lege speciala organica se numea Legea RM cu privire la tratatele internationale incheiate de RM 2.Aceste elemente ua fost implementate si in Constitutia din 1994 3.n 1999 se adopt o nou lege a RM cu privire la tratatele internationala a RM, care ntra in vigoare in 2000 n 2001 Guvernul aproba un regulament foarte important care se numeste Regulamentul cu privire la mecanismul tratatelor internaionale Regulamentul integrarii europene in anul 2012 Prevederi cu priviri tratatelor internationale le avem in toate codurile RM

Clasificarea tratatelor internaionale Tratatele multilaterale pot avea urmatoarele categorii 1.universale de exemplu conventia maritima din 1982 2.tratatele regionale care adera statele dintr-o anumita zona geografica(consiliul europei) 3.subregionale care unesc o anumita subregiune de exemplu organizatia cooperarii economice a marii Criteriile clasific rii tratatelor Internaionale 1.Dup num rul de p ri (subieci-state) n acest sens clasificm tratatele bilaterale i multilaterale(de la doi subieci n sus) Cel mai cunoscut tratat multilateral este Convenia maritim unde au partecipat peste 200 de ri 2.Dup denumirea care reflect i obiectul de reglementare -in domeniul politic se numeste tratat(ex: tratat de pace) -cu caracter comercial economic se numete acord -cu caracter special care reglementeaz raporturile interstatale intr-un domeniu special se numete convenie(conventia maritima) -carta sau statut, este o inelegere interstatal prin care se creaz o organizaie internaional de exemplu carta ONU care este un act international sau Statutul consiliului europei, se mai numeste tratate institutional ale EU -atunci cnd statele vor sai transmit o importan deosebit a unui acord intre ele atunci ca regula i dau o denumire ca Pact (pact de neagresiune) -acordurile care se incheie intre state in rezultatul unei conferine international se numesc Act final sau Declaraie comun -Potocolul este un document adiional -tratatul concordat Convenia cere o anumita structura si o anumita form 1.Tratat cu termeni concrei 2.Tratatul dup form 3.Structura sau elementele structurale 1.Tratat cu termeni concrei adica tratat dup termen -scurt durat de la 1-5 ani -durat medie 5-10 ani -durat lung de la 10 in sus De durat lung sunt toate tratatele cu caracter politic ele se incheie de la 10 la 25 ani, de regula tratatele preved de a prelunga termenul fara negociere Istoria cunoaste tratate de 99 de ani de exemplu intre SUA si Panama Tratate fara termen de exemplu tratatele de frontier 2.Tratatul dup form In Convenie este stipulat c prin Tratat se intelege incheierea unui acord ntre dou state i se incheie n form scris 3.Structura sau elementele structurale -titlul tratatului -denumirea oficial a documentului i numete prile -preambulul-arata atasarea partilor,scopul in -partea centrala sau coninutul tratatului propriu zis

Sunt stipulate drepturile i obligaiile statelor care decurg din aceste aciuni reciproce, termenii de executare a acestor drepturi si obligaiuni i r spunderea in cazuri de nerespectarea acestora -dispoziii finale se arata termenul care a fost semnat tratatul, liblele care au fost nogociat si incheiat tratatul posibilitatea sau imposibilitatea adica se admit sau nu se admit... este supus sau nu este supus tratatelor de aderare i care sunt condiiile de aderare -semnaturile (se semneaza seful delegatiei poate sa semneze tratate pe Presedintele RM,Prim-ministru si ministru externe)

Procesul de incheiere a tratatelor internationale

R spunderea n dreptul internaional public Dreptul r spunderei Internaional Dreptul rspunderei international n ziua de azi este o ramur sinestatatoare a dreptului internaional public format dintr-un sistem de principii i norme formate pe cale cutumiar si consfiinite mai trziu in unele strumente juridice internaionale(tratate) dar nu este o ramur codificat Raspunderea se aplic de c tre state Formele de constrngere pot fi:(in cadrul organizatii internationale care si au propriiile structuri la nivel internaional,regional) 1.constringerea se aplica de fiecare stat n moduri individualade (daca ia fost nclcate drepturile i interesele) 2. Constrngerea poate fi aplicat i in baza colectiv de dou sau mai multe state n baza unui acord de ajutor reciproc, asisten, aparare comun sau securitate colectiv 3.

Raspunderea juridic a statelor are dou forme de baz 1. Raspunderea politic 2. Raspunderea materiala R spunderea politic are cteva forme concrete 1. Satisfacia-(intervine pentru incalcri minore a intereselor unui stat concret, care snt rezultatul unor aciuni ostile, neamicale facute prin declaraii, publicaii, acuzaii publice care aduce prejudicii autoritii unui stat, care uneori poate avea consecine materiale, politice, de obicei sunt declaraiile politice de catre un stat 2. Sanciunile care n rndul su pot avea un caracter diferit dup coninutul s u i pot fi din trei forme prin care se pot manifesta: -sanctiuni cu caracter economic si politic diplomatic

-sanciuni cu demonstrarea forei ( prin blocade care poate fi blocada militara maritima, terestra, sau aerian. -sanciuni cu aplicarea forei( carta ONU expres prevede aplicarea fortei) Fora poate fi aplicata cu diferite scopuri 1. Pentru pacificare, mentinerea pacii, restabilirea pacii Carta ONU obliga toate statele membre sa formeze si se mentine in stare de pregatire permanenta o unitate militara pentru contingentul militar a fortelor militare ale ONU 2. Raspundere materiala a statelor( se realizeaza prin doua metode) A)restituirea n stare existenta pn la cauzarea daunelor sau pagubelor. B)acoperirea pagubelor prin echivalentul lui material fie n bani fie prin reparare Agresorul este obligat sa achite toate pagubele Pentru acte neamicale este -este retorsia de exemplu ne-au ridicat taxele vamale Romnia avem dreptul sa le ridicam si noi i trebuie sa fie in masura proporionala, -represabile cnd masurile pot depasi Sanciuni speciale foarte dure se aplic pentru crime internaionale Pentru crima internationala care se numeste agresiune si crimele care pot aduce mpotriva pacii si securitatii, crima mpotriva umanitatii,eptul Forele de ocupare ocupa teritoriul si ocupa teritoriul pina la formarea crearea unui sistem democratic

NATO are fore militare comune OTSC a CSI aici in mod expres se prevede necesitatea de a aplica o constrngere comun inclusiv prin fora militar contra unui stat care a ntreprins aciuni ostile, neamicale sau de agresiune contra unui stat care face parte

1. Dezavuarea- ministerul de cele spuse de minister, si spu e ca cu regret domnul ministru nu regreta pozitia statului Rus 2. Regret mentioneaza ca asta nu este pozitia a Gubernului rus 3. Asigura ca se va lua masurile necesare 4. Sanciunile cu caracter economic adica o interzicere de relatii social-economice pe o perioada determinata adica orice relatii economice sunt intrerupte cu o ar Relaiile diplomatice sunt o forma superioara a relaiilor politice

*dreptul tratatelor internationale -legislaia RM -regulamentul 69

Tema dreptul diplomatic si consular Sub noiunea dr.diplomatic si consular ca ramura de drept, apariia evoluia si codificarea Este una din cele mai vechi ramuri ale DIP Cnd apar statele primile norme n drept diplomatic si consular sunt cutumele i apar n China antica Primele norme au fost codificate n tratatele bilateral nc din mediul evu primele doua sunt codificate 1.Primul act de codificare universala este congresul din Viena din 1961 cu privire la relaiile internaionale dintre state 2. Convenia de la Viena din 1963 cu privire la relaiile consulare 3. Convenia universala cu privire la 4 statutul reprezentantelor permanent RM a aderat la aceste convenii n 1992 i a elaborat propriul cadru normativ n materia dr.diplomatic si consolar n RM cadrul normativ in dr.diplomatic si consular -legile din 4 august din 1992 doua legi 1.statutul misiunilor diplomatice ale RM n strinatate 2. Statutul misiunilor diplomatice strine n RM n 1995 Guvernul adopta si parlamentul aproba directiile generale ale politicii externe ale Rm unde sunt stipulate si prioritatile RM

n 2001 decembrie este adoptata legea organica speciala cu privire la serviciul diplomatic al RM care a intrat n viguoare n februarie 2002 sut statute adica acte subordonate legii Statutul consular al RM aprobat prin hotarire de catre Guvern n 2002 Regulamentul ministerului afacerilor externe si integrarea n UE adoptata n august 201 Sub 2 Fiecare stat are un sistem de organe constituionale pentru relaiile externe Scopul este sa asigure securitatea statului Acete organe noi le clasificam dupa doua criterii 1. Dupa competentele sale teritoriale -organe interne de stat pentru relaiile externe cel mai Importatnt este1. Seful statului, el hptaraste ambasadorii in alte state el ii numeste2.apoi guvernul i prim ministrul, 3.ministerul afacerilor externe si ministru i primul minister al afacerilor externe apare n Frana, iar primul minister romin 4. Parlamentul

5. Ministerele i departamentele specializate, asta inseamna ministerul comertului extern de exemplu ministerul turismului extern noi asa ministere nu avem 6. Celelalte ministere si departamente ale statului. 7.organele administratiei publice locale -organele externe de stat pentru relatiile externe organele externe1.reprezentantele diplomatice ambasatele2. Institutiile consulare3.reprezentantile permanente ale statului pe linga organizatii consulare 4. Misiunile diplomatice soeciale Ambasada este unicul organ al statului cu competenta general politica Instituiile consulare au o competenta speciala reprezentatii ale statului au o competenta speciala funcionala Misiunile diplomatice speciale 1.Competenta misiunelor diplomatice specialemi depinde de ntelegerele prealabile si stabilite de parti 2. De nivelul acestei misiuni deoarece este una daca duce aceasta misiune seful de stat si alta daca o duce un alt ministru 2.dupa competenta 1. Competenta generala politica 2. Competenta speciala 3. Competentafuncionara speciala 4 competenta locala Ambasada Rm isi exercita funciile sale pe intreg teritoriul tarii, de exemplu in Rusia isi exercita pe intreg teritoriul statului si putem avea doar o ambasada intr-un alt teritoriu Consulatele pot fi mai multe pe teritoriul unui alt stat si depinde de necesitatile concrete (Circumscriptie consulare) funciile misiunilor diplomatice ambasadelor 1. Funcia reprezentativa general politica-Ambasada RM in SUA reprezinta interesele Rm n toate domeniile relaiilor bilaterale, politice, comercial economice, tehnico tiinifice, umanitare, culturale, militare sau oricare problema de interes comun 2. Funcia de protecie si aparare- Ambasada RM protejeaza si apara interesele RM in statele unite precum si interesele legale ale cetatenilor statului sau prin toate metodele si mijloacele admise de dr.international si in limita dr.international 3. Funcie de negociere- Ambasada Rm negociaza in numele statului sau cu oficialitatile SUA si incheie acorduri bilaterale 4. Functia informationala- ambasada are functie de a se informa prin toate metodele si mijloacele legale de situatia n SUA, sa analizeze aceasta situatie si sa informeze regulat Guvernul statului RM situatia n acest stat, 5 Promovarea relaiilor de buna vecinatate si prietenie intre popoarele dintre cele doua state inclusiv prin mijloacele si metodele diplomaiei populare Funciile consulare 1. Reprezinta interesele statului sau n circumscriptia circulara de ex circumscriptia circulara Losangeles in toate domeniile de interes comun in domeniile socio economic tehnic stiintific, cultural, umanitar, cu exceptia problemilor politice Institutia nu se ocupa cu reprezentarea politica 2. Protejeaza si apara interesele statului sau in materiile sus numite in circumscriptia consulara precum si interesele legale ale persoanelor fizice si juridice ale statului sau in

circumscriptia consulara Funciile consulatelor majoritatea sunt funcii pur juridice -Consularele si agentii consulari au functiile notariale -Funciile organelor de inregistrarea actelor de stare civila -funciile organelor de avocatura -poate reprezenta interesele unui cetatean in instanta de judecata -tot ce tine de actele de identitate -activitatea de eliberare a vizelor Imunitatea diplomatica si consulara intelegem - neextinderea jurisdiciei naionale n materie penal, administrativ si civila asupra reprezentaiilor diplomatice si consulare ca organ reprezentativ al statului precum si asupra personalul acestuia Prin privilegiu se intelege acordarea sau inzestrarea acestor instituii si a personalului acestuia cu unele libertati care de care nu se bucura proprii cetateni(ex: ambasadorul are dr.sa puna drapelul pe capota masinii, au dr.la numere de inregiistrare diferite de toti cetatenii) Se deosebesc doua categorii de imunitate si privilegii 1. Imunitati si privilegii ale reprezentantii diplomatici ambasadelor,consulatelor 2. Imunitati si privilegii personale care se bucura personalul acestui institutii Ambasada 1. In Rusia are 49 de persoane -prima categorie este personalul diplomatic propriu zis si sunt 19 si sunt numai cet a Rm -personalul administrativ tehnic care exercita diferite functii nediplomatice ex traducator, ingener si sunt 20 -personalul de servici paza sofer, bucatar si sunt 10 Consulat

Reprezentanta permanentei a org

MDS Conditiia pentru avea imunitate familia ambasadorilor -ei locuiesc cu diplomatul -ei sunt intretinuti de diplomatinu lucreaza -nu au propria familie Tema Dreptul organizaiilor internaionale(interguvernamentale) Sub1 notiunea, aparitia,evolutia , drepturilor organizatiilor internationale ca ramura de D.I.P Primul subiect sunt organizaiile internaionale interguvernamental nu are calitatea de suveranitate doar vointa de a... Sunt circa 450 de organizatii

Prin organizatii internaionala intelegem o uniune de state pentru organizarea si se ocupa de problemele comune Nu este o ramura codificate Scopul acelor organizaii(din Grecia antic) era o alian politic militar Primele 3 organizatii internationale interguvernamentale au fost create in a 2 jumatate a sec.19 -uniune internaional a electrocomunicatii - uniunea mondiala a postelor -uniunea internaionala a muncii Dup primul rasboi mondial se creaz prima organizaie cu caracter mondial anume se numeste n unele lucrari Liga naiunilor la avut preedintele S.U.A willson. Societatea naiunilor au fost creata ca organizatie mondiala cu caracter general politic i n scurt timp statutul a fost semnat i retificat Unescu i O.N.U au intre ele un acord bilateral c pentru a deveni membru Unescu trebuie sa fii membru ONU nsa se admit excepii n ziua de azi temelia juriidca a acestei ramure de drept este:(pentru crearea stipularea scopurilor i principiilor este carta ONU) - carta ONU -tratatele interstatale de constituire a organizatiei internaionale concrete Acordul din 1947 privind imunitatile acestor organizatii le ONU Principale izvoare ale organizatiilor internationale(chiar daca nu este codificata) sunt - carta ONU Natura juridica 1. Organizatia internationale ca o uniune sau asociere de state este formata numai de statele suverane n baza unui tratat multilateral interstatal( inseamna ca tratatul incheiat in numele statului) Aceste tratate(de crearea a organizatiilor internationale )in mod obligatoriu trec prin toate fazele de inchierei unui tratat international inclusiv prin faza retific rii O importanta majora pentru viata unei societati in multe state expres se cere aprobarea aderrii prin referendum n special se refer la Uniunea European 2. Caliatatea de membru cu drepturi de plina intro organizatie o poate avea doar statul suveran Pot prevedea diferite forme de colaborare si cooperare a statelor membru 1. Calitataea de membru cu drepturi deplina iti da dreptul sa ai dreptulmde vot ca sa-ti manifesti vointa 2. Candidata de membru 3. Calitatea de observator permanent n ONU i instituiile specializate 4. Statutul de invitat special 3. Libertatea dreptul de a adera la organizatii in condiiile prevazute de organizatie (Libertatea de a te retrage din calitatea de membru n conditiile prevazute de actele de

organizare) 4 libertatea de a se retrage din calitatea de membru nu elibereaz statul de obligatiunea de asi ndeplini toate angajamentele asupra sa( inclusiv angazamentele financiare, economice, 5. Organizaia funcioneaz fie n baza tratatului de instituire fie n baza unui statut unicar proprii adoptate mai trziu precum i in baza actelor adoptate de organizaii pe parcursul activitii Actele adoptate de organizaii care se numesc rezoluii, declaratii, regulamente, protocol formeaz asa numite dreptul intern al organizatii internaionale care totodata pentru dreptul international public in general este un izvor auxiliar(secundar nu de baza) Organizatia internationala i are scopurile si principiile sale care sunt stabilite de state n actul de institutionalizare sau prin statut Structura fiecarui stat este formata din doua categorii de organe 1. Organele principale permanente 2. Organele auxiliare Organele principale sunt stipulate expres in statutul organizaiei in tratat si nu pot fi modificate daca nu modifici tratattul Cele auxiliare se formeaza n funcie de necesittile organizaiei Organele principale ale EU -consiliu ministrilor -comisiile -CEDO CSI organelor principale(face parte si RM) -sedina sefilor de state -sedinta sefului de guvern -secretariat -curtea economica a CSI 6 organele se califica n 2 categorii -organele penare: adunareea generale, conferinta, ansemblea -organele reprezentative: 7. Fiecare organizatie internaionale are pripriul buget (are trei surse prin care se formeaza bugetul) -varsarile de bani a membrilor care formeaza organizatia -varsarile anuale (fiecare stat este obligat sa depuna o suma de bani ca sa fie membru) -veniturile din propriile activit i 8. Fiecare organizaie internaionala isi desfasoara activitatea prin unsistem de funcionari 1. Funcionari electivi, reprezentativi(presedintele, secretarul general) 2. Funcionari prin concurss sau prin selecie

9. Organizatia internaionala ca subiect de drept internaional ca personalitate juridica are dreptul la anumite imunitati si privilegii atit in tara unde se afla sediul, filialelle, cit si in statele memmbre atit si pentru funcionari stabilite prin acorduri 10 statul in raport cu organizatia se bucura dreptul de reprezentare activa Organizatia n raport cu statul se bucura de reprezentarea pasiv

ONU este unica organizaie statala la nivel mondial La momentul actual fac parte 193 de state Carta stabileste scopurile si principiile Sistemul organelor ONU 1. Adunarea generala a ONU unicul organul plenar care participa toate statele 2. Consiliul de securitate 3. Consiliul Tema: organizaia naiunilor unite Organele ale ONU Consiliul de securitate este un organ reprezentativ format din 15 state din care 5 sunt permanente( Marea Britanie, Frana, Rusia, Usa, China) vrea sa ntre n acest consiliu Germania i Japonia i sunt 10 state nepermanente care se aleg pe 2 ani i 5 state se aleg pe un an1 1) sunt necesare 9 voturi din cei 15 2)pentru rezoluii ale consiliul de securitate care prevad sanciuni impotriva unui stat Sunt necesare 9 voturi dar in ele trebuie sa fie 5 voturi ale membrilor permaneni 3) un veto al membrilor din consiliul permanent decizia nu se adopt chiar daca 14 voturi sunt n favoare adoptarii Din 1990 se incearca sa faca o reformare in sistemul organelor principale i poate fi facuta doar de statele care fac parte din acest consiliu Se face prin doua modele A) se adauga 2 state permanente germania i japonia adica 5+2 =19=21 state n total B)se adauga 4 state permanente germania,japonia,india,brazilia i 14 state nepermanente 5+4+14=23 n 2004 a fost formatt inc un organ care are elemente de organ principal si organ auxiliar si este format consiliul pertru drepturile omului Al doilea organ principal este Curtea internaional de justiie Este unul din cele 6 organe principale ale ONU 1) adunarea generala, consiliu de securitate, consiliul de tutela, secretariatul, curtea internaionala de justiie-care este unicul organ juridicional Are citeva elemente principale curtea internaionala de justiie 1)este unicul organ principal care ii are sediul nu in New York dar n Haga(Olanda) 2) daca n ONU limbele oficiale de lucru sunt 6 n Curtea internaionala de justitie sunt 2 limbi limba engkeza si limba franceza

Curtea internaionala este formata din 15 magistrati judecatori ai curii internaionale de justiie ( se aleg n paralel de adunare generala si consiliul de securitate prin 2/3 de voturi) - fiecare stat are dreptul sa propuna la locul vacant o lista di 3 candidaturi 2 cetaeni ai RM si 1 cetaean strin -sunt necesare 2/3 de voturi - mandatul judecatorului este de 9 ani i nu poate fi reinoit imediat dupa expirarea primului mandat Criteriile care trebuie sa le intruneasca candidatul propus - sa ocupe in tara sa o pozitie care ii permite care sa ocupa una din cele trei functii de baza juridice in stat -sa fie o personalitate cu o autoritate recunoscuta pe plan international ca specialist in dreptul internaional public -sa intruneasca cele mai inalte criterii morale i etice - sa posede limbele oficiale de lucru ale curii internationale de justiie - dup cea a fost ales judecator a curii de justitie el depune juramintul in care jura ca in procesul exercitarii functii de judecator nu va solicita si nu va primi sau accepta consultatii sau indicaii att din partea Guvernului trii sale cit si din partea altor Guverne din statele membre -curtea internaionala de justiie nu examineaza aspectele politice ale diferendului si numai aspectele materiale -toat componenta impreuna trebuie sa reflecte toate marile sisteme de drept adica sa fie din diferite sisteme de drept, in exercitarea funcii sale judecatorii si functionarii din Curtea internationala de justitie ei se bucura de imunitate pe teritoriul tuturor statelor membre ale ONU -sediul este palatul pcii n Haga *carta CSI *Locul i rolul n Consiliul europei Consiliul europei este promovarea democratiei prin drept Rolul si locul a RM RM este membru a 69 de organizaii de diferit tip ex ONU, Consiliu Europei, CSI, Organizaia cooperarii economice in bazinul marii negre, membri a comisiei dun renii Tem: dreptul internaional maritim Sub1 apariia, evoluia, codificarea Dreptul internaional maritim este una din cele mai vechi i cel mai bine recent codificat ramur de drept internaional public format dintr-un sistem de principii i norme care reglementeaza drepturile libertaile de care se bucura toate statele lumii, i ali subieci de drept internaional public in procesul de exploarare i exploatare al oceanului mondial in toate parile sale componente, precum i obligaiile i raspunderea acestor state pentru nerespectarea prinipiilor i normelor drepturilor internaional public Primele norme dreptului maritim sunt cunoscute inca din antichitate Oceanul mondial reprezinta mai mult de 72% din tot globul oamintesc In sec14 apare primul cod neoficial maritim care se numeste consulatul de mare In sec16 apare "marea liberum" unde este mentionat ca o eanul este a tuturor tarilor si

nuil poate stapini doar un stat Codificarile oficiale au fost intreprinse in 1957 au fost convocata conferinta diplomatic din geneva pentru dreptul marii la care au fost ncheiate 4 convenii internaionale maritime -convetia privind marea teritoriale i zona contigua -conventia cu privire la libertile mrii deschise -conventia cu privire la platoul continental -conventia cu privire la oescuitul si alte activiti economice 1961 se convoaca a doua converin a ONU pentru dreptul maritim, care dupa un an de negocieri sa terminat cu un eec total adica nu sa incheiat nici o conventie 1973 este convocata a treia conferin ONU pentru dreptul mrii care a durat din 1973 pn n 1982, forma de lucru a conferinei fiind sesiuni plenare pe an n capitalele statelor La aceasta conferinte au partecipat toate statele ONU Au partecipat peste 60 de organizaii internaionale Au partecipat toate statele care luptau pentru pace Au partecipat peste 40 de organizaii non guvernamentale n 1982 sa semnat convenia unic maritim a organiaiei naiunei unite in Geamaica n 1987 convenia intr n vigoare Convenia este un cod material i de procedur a dreptului internaional maritim Oceanul mondial inafara unde se extind jurisdicia statului i aparine ntregii umanitati Fiecare stat are dreptul la o poriune acvatic care nu depaeste 12 mili Apele teritoriale care este parte componenta a teritoriul statului in care statul exercita suveranitatea si jurisdictia nationala este de 12 mili=1852 de metri Spaiul aerian este de 110 km Zona contigua care tot nu poate depsi limita de 12 mili maritime n zona contigua statul exercit jurisdicia sa naionala funcionala adica statul riveran RM are dreptul sa stabileasca reguli obligatorii sa stabileasca pentru toate navele reguli vamale, fiscale, de securitate care sunt obligatorii pentru statele straine Zona economic exclusiva care nu poate depai limita de 200 mili maritime. n aceast zon statul riveran are drepturile exclusive de explorare i exploatare a resurselor naturale i celor vii Zona economica este formata de zona contigua, spaiul aerian i apele teritoriale Tot ce iesa din aceasta zona se numeste marea deschis

Libertatatile in marea deschisa -libertatea navigaiei maritime a navelor civile si militare -libertatea navigarii navelor aeriene -libertatea cercetarii stiinifice -libertatea activitaii economice inclusiv, instalarea diferitor platforme indistruale, construirea de insuli artificiale -libertatea instalrii conductelor i cablurilor subacvatice Orice tentativa pentru a reine o nava militara in marea deschisa este considerata un Cazus Belli - pregatire de razboi Nava militara se supune doar statului sau Nava militara este considerata ca o parte a statului sau Navele civile sau comerciale turistica sau particulara poate fi tinuta in marea deschisa O nava civila poate fi retinuta de o nava a oricarui alt stat in urmatoarele cazuri: - daca sunt dovezi serioase de a considera ca nava n cauz utilizeaz ilegal simbolica altui stat n primul rnd pavilionul altui stat( drapel ) -daca snt dovezi de a considera c nava se ocup cu traficul de fiine umane ( are la pord in mod ilegal fiinte umane adica trafica fiine umane) -daca nava comite acte de piraterie ( Convenia din 1982 adauga omcategorie noua de peraterie si se cheama pelliradiopilateria -toate navele pentru distrugerea a conductelor si cavelor submaritime O nava poate fi reinuta n marea deschisa pentru nclcari a normelor i regulilor stabilite de statul riveran n zonele sale de jurisdici Apele teritoriale | zona contigua | zona economic Urmrirea continu pe urme ferbini ( urmarirea navei care incalca ceva pe zonele teritoriului ale tarii noastre doar pn ce aceast nu intr pe zona teritorial a altui stat sau a su) Platoul continental din 1982 este tot fundul mrii indifereent de adncime pn in limita extrem a zonei a zonei economice exclusive Platoul are o lime de 200 de milli maritime n convenia din 1982 adauga o norma nou n cazul in care platoul continental Canalele internaionale i strmtorile internaionale Prin canal international este o cale maritima artificialacare uneste o mare inchisa sau seminchisa cu alta mare seminchisa i ocianul mondial, deci nu este o cale naturala Din sec 19 exista 3 canale de importanta majora la nivel mondial 1. Canalul de suez 2. Canalul panama 3. Canalul kill

Din punct de vedere teritorial toate canalele existente pn la ziua de azi snt parte a teritoriului a unui singur stat concret -canalul de suez pn in 1957 a fost proprietatea unei companii mixte anglo franceze n 1957 a fost naionalizat de Egipt -canalul panama este teritoriul a Republicii Panama -canalul kill este parte componenta a Republicii Federale Germane Nu exista un canal care trece prin teritoriul a dou state ele trec doar printr-un singur stat 1.canalul de suez a fost construit la sfirsitul sec19 si pina in ziua de azi regimul juridic este glementat de conventia din Constantinopol din 1888, uneste marea mediteranee, marea rosie i oceanul indian Principiile si normele canalului -canalul este deschis pentru navele maritime civile si militare a tuturor statelor lumii Pentru navele militare a statelor beligerante exista regula de 24 de ore -zona canalului de suez este o zona demilitarizat -toata zona canalului de suez este o zona neutralizata snt interzise orice actiuni militare -trecerea prin canal nu este una contra plat, plata se percepe numai pentru serviciile acordate navei -trecerea prin canal este obligatorie cu nsoirea a unui pilot de navigaie cu categorie superioar i insoirea losmanului(adica pilotului) se face contra plat 2. Canalul panama -trecerea prin canalul panama este contra plata i suma depinde de categoria navei, tonajul ei, categoria marfurilor transportate -insoiarea de loman este obligatorie -este permisa doar navigarea navilor civile si categoric interzisa navigarea navei cu caracter militar

Canalul Kill -il leaga marea nordica cu marea baltica, este teritoriul germaniei i regimul este reglementat de legea federala a germaniei -navigaia este libera numai pentru navele civile comerciale care au ca punct final una din porturile marii baltice sau sunt nregistrate n una din porturile marii baltice -navele militare sint categoric interzise Strimtorile internaionale Exista 2 categorii de strimtoi 1. Cele care dispart teritoriul terestre a unui stat n special a state Arhipelatic(noua zelanda,filippine,) -sunt libere pentru navigaia navelor civile -strimtori cu regim internaional(dardanele) - ele sunt teritoriul unui stat, dar au regim de navigaie internaional -strimtoia dardanele este reglementat de convenia 2 principii de baza 1. Prin strimtori se declara libertatea navigatiei internationale a navelor civile a tuturor statelor lumii att a arilor riverale a marii negre si a celor neriverele Snt anumite restricii n ceea ce priveste navigaia mrii negre -pentru statele riverane a marii negre circulaia se face prin strmtori numai in timp de zi, n starea de campanie i deasupra apelor Navele civile n mod obligatoriu snt insoite de pilot de navigaie "lomanul"

Pentru navele militarea a statelor nereverane -oficialitatile turciei nu pot permite ntrarea n bazinul mrii negre a trei nave concomitent a mai mult de trei nave a unui stat i nu mai mult de 60 de zile -nu au dreptul s se afle mai mult de nou nave militare a trei state nereverane -navele statelor beligerante nu se admit in bazinul marii negre Au fost create organizaii internaionale cu caracter soecial care se numeste organizaia cooperarii economice n bazinul mrii negre, la care este mebru i RM i unul din scopul este reglementarea problemelor de comer internaional maritim Mine la seminar O.N.U

Dreptul organizatiilor internationale Dreptul consular si diplomatic tema: dreptul internaional al drepturilor omului Dreptul internaional al dreptului internaional este o ramura noua a dreptului international public apruta dupa al 2 razboi mondial, este o ramura relativ bine codificat, att la nivel mondial, universal, reprezint un sistem de principii i norme care stabilesc drepturile i libertaile fundamentale ale omului care statele democratice de drept urmeaz s le implementeze n legislaia naional, s le garanteze i sa le protejeze, totodata aceast ramura reglementeaz procedura de monitorizare, a activitii statelor n exercitarea angajamentelor sale n materia drepturilor omului. Cnd vorbim de drepturile i libertatile fundamentale ale omului trebuie sa constiintizam niste lucruri fundamentale: -primele acte consacrate drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului intro masura foarte mica apar n perioada medieval n cele mai dezvoltate state n Marea britanie (Magna carta libertatul) -mai apoi drepturile sunt consacrate in SUA in 1778 -mai apoi n Franta a fost semnata declaratia omului si a cetateanului in 1789 Instituia dreptului omului apare in dreptul naional Prima data ntr-un act universal n linei generale drepturile i libertatile omului a fost Carta ONU intrata n vigoare pe 24 octombrie1945 n 1946 se formeaza o comisie in cadrul ONU pentru elaborarea unui act normativ privind drepturile si libertatile fundamentale ale omului Pe data de 10 decembrie 1948 adunarea generala a ONU prin vot unanim adopta declaraia universal a drepturilor omului care este primul document oficial cu caracter universal privind drepturile i libertatile omului Declaraia adoptata de adunarea generala a ONU si garantata prin rezoluie, aceasta declaraoe este un document facultativ el nu obliga statele dar le recomanda, cu o nalt autoritate politico juridic(nu este un tratat deoarece nu a fost semnat intre state) n 1966 au fost adoptate semnate i deschise spre ratificare dou tratate internaionale multilaterale cu caracter universal care statele au hotrt s le denumeasc pact i in asa mod n prilie din 1966 au fost semnate doua pacte internaionale 1. Pactul cu privire al drepturile civile i politice ale omului deschis spre semnare i

aprobat de la 16 dicembrie1966. La acest pact n calitate de parte componente fac parte o serie de protocoale facultative printre care protocolul din 1976 cu privire la crearea comitetului pentru drepturile omului care este organul de supraveghere de monitorizare 2. Pactul internaional cu privire la drepturile economice sociale ale omului Aceste 4 documente sunt numite Carta mondiala adrepturilor omului -declaraia universala a drepturilor omului 1948 -protocolul din 1976 -pactul cu privire la drepturile civile si politice -pactul cu privire la drepturile economice, sociale si culturale Totodata n baza declaratia universala a drepturilor omului, organiatia inernationala a drepturilor omului au adoptat propriile acte privind drepturile si libertatile -convenia consiliului de la Roma din 1950 si RM la adoptata in1998

Cinci categorii de drpturimsi libertati -drepturile civile care sunt date de la Dumnezeu, dreptul la viaa,dr la nume, dr la cetatenie -drepturile politice, dreptul electoral activ i pasiv -drepturile sociale -drepturi economice -drepturile culturale Statele sunt obligate a introduc aceste drepturi n legislaia Naional s le respecte i s le protejeze In 1975 este semnat in actuala organizaie de securitate a Referate 1.Regimul juridic al apelor teritoriale 2. Regimul juridic al zonei contigua 3. Regimul juridic al zonei economice exclusive 4. Statutul juriidc al marii deschise si libertatile ei 5. Regimul juridic al platoului continental 6.tribunalul international maritim (structura, funcii, competenta, procedura) 7. Curtea europeana pentru drepturile omului(structura functii competenta procedura)