Sunteți pe pagina 1din 4

Curs 2 Subiectele dreptului international public In dreptul international public notiunea de subiecte de drept desemneaza acele entitati care

poseda personalitate juridica internationala, adica sunt capabile de a avea drepturi si obligatii pe plan international si sa isi mentina aceste drepturi prin actiuni in justitie. In dreptul international public personalitatea juridica cuprinde urmatoarele elemente : 1. capacitatea de-a incheia tratate internationale 2. capacitatea de-a actiona inaintea instantelor internationale 3. beneficiul privilegilor si imunitatilor in fata jurisdictilor nationale. Subiectele de dr international public sunt : - statele - organizatiile internationale interguvernamentale rimele doua sunt cele mai importante - popoarele si miscarile de eliberare nationala - organizatiile nonguvernamentale internationale - societatile trans natioanale !ltimele trei subiecte de drept international public sunt incluse de unii autori in categoria subiectelor de drept international , acestea au un statut special putand dobandi anumite drepturi si asuma anumite obligatii internationale insa fara a dispune de o capacitate juridica deplina pe plan international. Criterile de identificare a statelor in dreptul international "rt 1 al #onventiei de la $ontevideo privind drepturile si indatoririle statelor stabileste ca statul trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici : 1. o populatie permanenta 2. un teritoriu determinat 3. o autoritate guvernamentala %. capacitatea de a intra in relatii cu alte state Suveranitatea si egalitatea statelor &eprezinta principii de baza ale dreptului international si ale societatii internationale. Suveranitatea implica in primul rand competenta e'clusiva asupra unui teritoriu determinat si asupra populatiei pe care il ocupa. Suveranitatea impune obligatia de neimplicare a altor state in zona de competenta e'clusiva a statului. Suveranitatea si egalitatea statelor implica dependenta oricaror obligatii ce decurg din cutuma sau din tratate de acordul statului ce se obliga. "ceste principii implica dreptul statelor de a-si stabili liberi regulile interne, de a definii si incheia liberi relatile internationale , de a apartine sau nu unor organizatii internationale. Suveranitatea si egalitatea statelor ca principii fundamentale ale relatiilor internationale au fost recunoscute pt prima data prin tratatele pacii din (estfalia )1*%+,. -galitatea statelor este cea mai importanta consecinta a suveranitatii. "ceasta a fost recunoscuta ca norma a dreptului international contemporan prin #harta ./!, care in art 2

alin 1 prevede ca organizatia se intemeiaza pe principiul egalitatii suverane a tuturor membrilor sai. -galitatea statelor presupune recunoasterea aceleiasi capacitati juridice in relatiile conventioanle dintre ele. "ceasta determina o egalitate de statut si de capacitate juridica in e'ercitarea drepturilor si obligatilor cu respectarea drepturilor inerente suveranitatii celorlalte state, egalitatea in participarea la elaborarea normelor de drept international, aplicarea egala a mijloacelor de solutionare pasnica a diferendelor internationale. Teritoriul &eprezinta spatiul in cadrul caruia se e'ercita suveranitatea de stat, elementele teritoriului sunt : - solul , subsolul , apele interioare, marea teritoriala, spatiul aerian. t recunoasterea calitatii de stat pe plan international nu sunt relevante dimensiunea si structura teritoriului. Populatia -ste colectivitatea umana aflata in mod permanent sau temporar pe un anumit teritoriu, formata din cetateni ai statului respectiv , precum si din cetateni straini sau apatrizi. 0imensiunea sau componeneta populatiei nu este relevanta pt e'istenta unui stat. Autoritatea guvernamentala &eprezinta ansamblul de organe care e'ercita prerogativele suveranitatii in limitele teritoriului determinat si asupra populatiei aflata pe acest teritoriu. -'istenta unei autoritati care sa e'ercite jurisdictia efectiva si e'clusiva asupra teritoriului si populatiei este cea mai buna dovada a e'istentei unui stat. Capacitatea de a intra in relatii cu alte state denumita si independenta. resupune capacitatea de a incheia tratate internationale, capacitatea de a fi membru al organizatiilor internationale interguvernamentale si de a participa la activitatea acestora, capacitatea de a inainta plangeri in fata instantelor internationale, capacitatea de a stabili relatii diplomatice si consulare cu alte state. Tipuri speciale de state in dreptul international contemporan. Federatia sau statul federal /u se deosebeste din punct de vedere al personalitatii juridice internationale de statul unitar. #u toate acestea statul federal poate acorda o capacitate restransa de drept international statelor componente. 0e regula statele federale actioneaza in numele statului federal insa li se poate recunoaste acestora si o personalitate separata.

Asociatia de state -ste constituita din state independente care intra in diferite forme de cooperare ) de e' comunitatea franceza,.

1aticanul 0ateaza ca stat independent din 1222 anul incheierii tratatului de la 3ateran intre Italia si Sfantul Scaun, este o monarhie absolutista sacerdotala in care apa e'ercita o dubla functie , sef al bisericii si conducator politic al statului. 4eritoriul statului este neutru si inviolabil. #etatenie este una speciala si functionala si se dobandeste in conditiile e'ercitarii unei functii religioase , conditii de rang si de domiciliu. $oneda este euro, iar statul beneficiaza de statutul de observator al ./!. Statele de facto Sunt rezultatul a doua aspecte : pe de o parte dorinta secesionista puternica a unei regiuni , parte componenta a unui stat iar pe de alta parte indisponibilitatea comunitatii internationale de a recunoaste o atare separare. -le sunt consecinta destramarii unor state federale , dar si consecinta unor situatii istorice care s-au perpetuat in timp. ractic aceste state indeplinesc functiile specifice ale unui stat insa nu se bucura de recunoasterea de iure din partea comunitatii internationale. "cestea apar pe de o parte ca si personalitati ilegale din punctul de vedere al comunitatii internationale organizate , iar pe de alta parte ca subiecte ale unor probleme care trebuie rezolvate in cadrul intern al statului fata de care se constituie o regiune ) de e' : fosta uniune sovietica, "b5azia, #ecenia, republica turca a #iprului de nord,. Statele neutre /eutralitatea reprezinta statutul legal al unui stat care adopta o pozitie de impartialitate fata de alte doua state aflate in conflic militar. #a si forme cunoastem : neutralitate clasica prin care un stat declara intentia sa de a se afla in afara unor anumite conflicte militare, neutralitatea permanenta, care presupune un statut juridic aparte si neimplicarea in orice fel de conflicte armate, neutralitate diferentiata, presupune tratarea diferita a statului agresor si a statului victima a unei agresiuni in sensul ca statul neutru poate acorda sprjin statului victima si avem o neutralitate activa care apare mai degraba ca o optiune de politica e'terna a unor state de a nu se implica o anumita perioada de timp in anumite conjuncturi internationale determinate. /eutralitatea trebuie sa rezulte dintr un act al statului in cauza, urmat de acte internationale de recunoastere si garantare a acestui statut, de e' -lvetia, "ustria, &epublica $oldova. Mini statele Sunt entitati care au o populatie de sub un milion de locuitori. Intre anul 1226 - 12*6 ministatelor le au fost negate elementele statalitatii, sustinadu se ca aceste state sunt incapabile sa si asigure propria securitate , sa si stabileasca o economie viabila, sa se reprezinte in relatiile internationale datorita caracterului limitat al resurselor economice si umane de care dispun. 0upa anul 12*6 pozitia comunitatii internationale s-a schimbat fiind influentata si de procesul de decolonizare, portile ./! deschizandu - se si pt astfel de state, ele fiind astfel acceptate ca membri egali ai comunitatii internationale.

Teritoriile aflate sub mandat si cele aflate sub tutela. $andatul 0upa primul razboi mondial 3iga /atiunilor ca si solutie pt teritoriile de peste m7ri ce au apartinut 8ermaniei si 4urciei a stabilit pt acestea un regim juridic ce a purtat denumirea de mandat conform art 22 din statutul 3igii /atiunilor. $andatul era e'ercitat de catre puterile invingatoare in primul razboi mondial asupra unor teritorii considerate incapabile de a se autoguverna. 4utela -ste creatia ./! dupa cel de al doilea razboi mondial care a inlocuit mandatul, regimul intern al tutelei este reglementat in #arta ./! art 9: , +:. insa in prezent nici tutela nici mandatul nu mai prezinta actualitate cele doua instrumente corespunzand nevoilor legate de procesul de decolonizare.