SOCIETATEA

INTERNAŢIONALĂ

Prof. univ. dr. Ioan Horga

 Sediul ONU din New York (clădirea secretariatului)

Societatea internaţională contemporană

este:

1. O societate mondială

2. O societate statalistă
 Ce presupune Societatea
Internaţională?

a) Instituţii interne/societate natională versus instituţii/relaţii

internaţionale;
b) Naşterea societăţii internaţionale de la Pacea din Westfalia
(1618) şi până la Revoluţia franceză;
c) Societatea internaţională până la Primul Război Mondial;
d) Societatea Naţiunilor şi iluzia păcii;
e) Societatea Internaţională contemporană;
f) Societate versus comunitate;
g) Caracteristicile actuale ale societăţii internaţionale;
h) Logica puterii într-o societate internaţională globală.
 1. Instituţii interne/societate naţională versus
instituţii/relaţii internaţionale
1.1. Instituţii interne/Societate naţională
Societatea internă
A. Guvernaţii sunt indivizii (persoane
fizice) şi grupurile (persoane morale).
Ei sunt de nenumărat, şi prin urmare
susceptibili de a fi supuşi dreptului.
B. Guvernanţii exercită funcţiile de interes
general şi nu drepturile personale.
Puterea este repartizată între diferiţii săi
titulari conform unei ordini
internaţionale şi ierarhice
Regula de drept internă - se impune tuturor
destinatarilor.
A. Fundamentul caracterului său este obligatoriu şi
poate fi găsit: în utilitatea sa, dar rare sunt regulile
utilizate de majoritatea statelor şi deci universale; în
validitatea sa, dar în lipsa legislatorului
internaţional, ele se formează spontan (cutumele) şi
sunt dificil de cunoscut, sau convenţionale
(tratatele), dar atunci nu sunt impuse decât părţilor.
B Tehnici proprii privind punerea în practică:
elaborarea este încredinţată legislatorului sau
administraţiei; constatarea infracţiunilor este operată
de judecător; execuţia normei (regulii), sub controlul
judecătorului, este asigurată la nevoie prin forţa
publică.
 1.2. Instituţii internaţionale/Relaţii internaţionale
Instituţiile internaţionale - sunt simultan: organismele – state şi Relaţiile internaţionale
organizaţii internaţionale – care compun societatea
internaţională, şi regulile de drept care guvernează
raporturile lor.
A. Instituţiile internaţionale sunt simultan rezultatul şi A. Două obiective sunt constante în Relaţiile
cadrul relaţiilor internaţionale: ele stabilizează raporturile de Internaţionale : pacea, care rezultă din respectarea
forţă, ele constituie cadrul în care se dezvoltă relaţiile securităţii fiecărui stat şi bunăstarea, care ia forma
internaţionale, în fixarea de principii, în determinarea cantitativă cu creşterea nivelului de viaţă, dar în
mecanismelor. mod egal forma calitativă a calităţii vieţii
B. Imperfecţia instituţiilor internaţionale. Societatea (protecţia mediului)
internaţională este caracterizată de identificarea între B. Mijloacele aflate la îndemâna Relaţiilor
guvernaţi şi guvernanţi. Guvernaţii sunt statele şi Internaţionale: negocierea - este mijlocul normal,
organizaţiile internaţionale, dar nu indivizii care fac numai cel care este adaptat relaţiilor între statele suverane
parte din societăţile interne (stat); ele sunt puţin numeroase şi care conduce la acorduri liber consimţite;
(câteva sute); este de aceea dificil a li se aplica reguli constrângerea care nu este obligatoriu militară, dar
uniforme, şi fiecare dintre ele poate rezista sancţiunilor. poate fi economică sau politică.; instigarea este un
Guvernanţii sunt aceleaşi state şi organizaţii internaţionale mijloc pe care îl utilizează statele prospere pentru
care se înţeleg între ele pentru a face să domnească o ordine a determina alte state să pună în ordine opiniile lor
certă a societăţii internaţionale; exercită funcţiile lor (tratate în acordarea de anumite avantaje.
spre exemplu) în interesul lor personal; ele sunt juxtapuse în
loc de a fi ierarhizate şi fiecare pretinde participarea la toate
funcţiile societăţii internaţionale.
C. Regula dreptului internaţional este obligatorie dar
aplicarea sa este dificilă. Fundamentul caracterului său
obligatoriu poate fi găsit în: utilitatea sa, dar rare sunt
regulile utilizate de majoritatea statelor şi deci universale; în
validitatea sa, dar în lipsa legislatorului internaţional, ele se
formează spontan (cutumele) şi sunt dificil de cunoscut, sau
convenţionale (tratatele), dar atunci nu sunt impuse părţilor.
 Semnarea tratalului de la Westfalia – Gerard Ter Borch

2. Naşterea societăţii internaţionale de la Pacea

Westfalică (1618) şi până la Revoluţia franceză
2.1. Formarea statului modern

Statul modern s-a format în mod precis prin:

1. centralizarea puterii

2. cucerirea independenţei statului.

Capturarea Bastiliei – Jean-Pierre Louis Laurent Houel

Ludovic al XIV-lea

• Centralizarea puterii se realizează

în două momente: ruptura
legăturilor feudale si Legăturile
personale ale subiecţilor faţă de
rege vor să se transforme în
legături abstracte ale cetăţenilor
faţă de stat. Revoluţiile americană
şi franceză au disociat interesele
statului de cele ale monarhului şi
au restituit naţiunii titularitatea
suveranităţii.
 Cucerirea independenţei statului se realizează în
două moduri:

a) Prin sfârşitul supremaţiei temporale a papei, care se înclină

în faţa puterii în creştere a monarhilor

b) Prin sfârşitul tutelei împăratului: în urma tratatului din

Westfalia, 1648, Sfântul Imperiu Romano german se
fărâmiţează în vreo 350 de state sau principate independente
 2.2. Dezvoltarea relaţiilor internaţionale

În contextul intrării lumii pe

Adunarea Generală
făgaşul modernităţii, asistăm
în planul relaţiilor
internaţionale la:

a) Diversificarea relaţiilor
politice

b) Conturarea tehnicilor Consiliul de Securitate

diplomatice

c) La un proces de teoretizare a
relaţiilor internaţionale
 2.2.1. Diversificarea relaţiilor politice

Se face între:

• Monarhii creştini: principiul

echilibrului european; Alianţa;
Principiul libertăţii mării

• Monarhii creştini şi cei păgâni:

tratatelor de capitulaţie (din
latinescul capitula, tratate
divizate în capitole); sunt asa
zisele mileturi, cu care operau
turci in teritoriile ocupate
• Cu aşa-zisele popoare
necivilizate. În urma
descoperirilor spaniole se
dezvoltă o formă nouă de
cucerire: colonizarea, cu
scopul simultan de comerţ
şi de evanghelizare
 2.2.2. Conturarea tehnicilor diplomatice este o rezultantă a amploarei
relaţiilor internaţionale şi a diversificării acestora

A. Ambasade şi consulate. Stabilirea ambasadelor permanente

este legată de formarea statelor suverane şi de dezvoltarea
comerţului internaţional; Instituţia consulilor este legată de
protecţia comerţului maritim, în mod notabil în ţările aflate
sub regimul capitulaţiilor.
B. Tratatele devin sursa principală a obligaţiilor internaţionale.
Obligaţia lor se diversifică. Apar tratatele multilaterale
(tratatul din Westfalia). Procedura solemnă tinde să garanteze
execuţia.
C. Gruparea de state. Pe lângă uniunile personale (comunităţi
de şefi de stat) sau reale (organe comune), bilaterale, apar
confederaţii multilaterale.
 2.2.3. Teoretizarea relaţiilor internaţionale

a) Drept natural, cum s-ar zice un drept ideal dictat de raţiune

şi de deschiderea universală

b) Dreptului pozitiv sau, altfel spus, dreptul aplicat în mod

efectiv
 2.2.4. Autorii cei mai importanţi in teoretizarea RI:

• Vitoria (1480- 1546), dominican spaniol. Analizează pentru prima dată

cele trei elemente ale statului (teritoriu, populaţie, guvern), şi caracterul
comunităţii internaţionale care le domină. Urmăreşte să justifice
colonizarea spaniolă în America;

• Suarez (1548-1617) este un iezuit spaniol. Distinge dreptul natural la

nivelul principiilor, şi dreptul omului, care se inspiră la nivelul
realităţilor;

• Hugo Grotius (Hugo de Groot) (1583-1645). Avocat şi diplomat

olandez, care a scris, pe linia precursorilor săi, primul tratat complet al
dreptului internaţional public: De jure belli ac pacis. A apărut cu
succes principiul libertăţii mării (Mare liberum);

• Vattel (1714 – 1767). Consilier juridic al regelui Saxei. Exaltă statul

suveran şi restrânge importanţa dreptului natural în raport cu dreptul
pozitiv. Hugo de Groot
3. Societatea internaţională până la Primul
Război Mondial

Harta lumii în 1897

3.1. Mutaţii în relaţiile politice internaţionale

Relaţiile internaţionale se orientează în jurul acestor

două obiective:

3.1.1. Menţinerea păcii

3.1.2. Expansiunea economică

 3.1.1. Menţinerea păcii caută să se facă în jurul a două tentative de
legitimare

A. Tentativele democratice:

a) ....
b) ....

B. Tentativele autoritare:

a) .....
b) .....
Congresul de la Viena 1815
 3.1.2. Expansiune economică

Deschiderea canalului Suez

A. Amenajarea căilor de comunicaţie. Marile fluvii europene sunt
dotate cu un regim internaţional: Rin (1815), Dunărea (1856).
Canalele intraoceanice sunt săpate şi deschise navigaţiei tuturor:
Suez (1886), apoi Panama (1914). Se construiesc căi ferate
transcontinentale.

B. Cooperarea internaţională se dezvoltă puternic în domeniul

tehnicii, încep să apară instituţii de reglementare şi standardizare
internaţionale.

C. Expansiunea colonială ia două forme: colonizarea directă, politică,

în Africa şi în Asia, colonizare indirectă, prin control economic,
aducând cu sine adesea intervenţii politice (Imperiul Otoman,
America latină).
3.2. Tehnicile de gestionare a relaţiilor internaţionale

3.2.1. Perfecţionarea tehnicilor relaţiilor interstatale

3.2.2. Apariţia primelor organizaţii internaţionale

 3.2.1. Perfecţionarea tehnicilor relaţiilor interstatale

A. Dreptul păcii. Statutul agenţilor diplomatici este reglementat prin

actul Vienei din 1815. Tratatele multilaterale încep să aibă o
funcţie legislativă (actul de la Viena sus menţionat, convenţiile de
la Haye asupra dreptului la război etc). Arbitrajul permite
rezolvarea pacifică a diferendelor între state: a apărut în 1794
între Statele Unite şi Marea Britanie, s-a dezvoltat la finele
secolului al XIX-lea (afacerea din Alabama în 1872; crearea unei
curţi permanente de arbitraj în 1899).

B. Dreptul războiului. Dacă războiul rămâne licit (permis), se fac

demersuri în sensul umanizării conflictelor: crearea Crucii Roşii
(CICR) de Henri Dunant şi semnarea în 1864 a Convenţiei de la
Geneva pentru ameliorarea sorţii răniţilor; codificarea dreptului
războiului prin Convenţiile de la Haga din 1899 şi 1907.
 3.2.2. Apariţia primelor organizaţii internaţionale

A. Sfânta Alianţă.
a) este fondată prin tratatul din 20 noiembrie 1815 între Rusia, Austria, Prusia şi
Marea Britanie, la care Franţa a fost admisă să adere în 1818
b) este o alianţă permanentă funcţionând prin reuniuni de conferinţe la cel mai înalt
nivel (Congres)
c) eşecul Sfintei Alianţe a survenit la finele intervenţiilor în Italia împotriva mişcării
din Neapole (congresul de la Troppau, 1820) şi în Spania (congresul de la
Verona, 1823)
B. Uniunea panamericană.
• Confederaţie panamericană s-a reunit în 1889
• în 1910, Uniunea panamericană
C. Comisiile fluviale internaţionale.
• Comisia centrală a Rinului, 1815
• Comisia europeană a Dunării, 1856
D. Uniunile internaţionale. Uniunea telegrafică internaţională în 1865, Uniunea
poştală universală în 1874
3.3. Dezvoltarea studiului dreptului internaţional

3.3.1. Dezvoltarea studiului dreptului internaţional

Cei mai reprezentativi autori sunt Jellinek, Triepel, în Germania, Anzilotti

în Italia.

3.3.2. Cunoaşterea dreptului internaţional

a colecţiilor de tratate - prima colecţie importantă este publicată de G. F. De

Martens începând cu 1791

• a culegerilor de practici diplomatice;

• a revistelor specializate;
• a institutelor ştiinţifice crearea Institutului de Drept internaţional în 1874;
 4.Relatiile internationale de la Societatea Natiunilor la
al Doilea Razboi Mondial
• 1. Societatea Natiunilor (SN) si institutionalizarea Relatiilor Internationale

• A.Tratatul de la Versailles (1919) a prevazut constituirea unei organizatii

internationale care sa organizeze RI – Societatea Natiunilor

• B. SN – prima organizatie cu vocatie universala din istorie

• a) Structura SN: Adunarea (reprezentanti ai statelor membre)
• Consiliul -compus din membri permaneneti (marile
puteri) si membri ne permanenti (numiti de Adunare)
• Secretariatul – se ocupa de probelemle adminsitrative

• C. Functionarea SN: deciziile se luau in Adunare si Consiliu in

unanimitate
• deciziile aveau doar valoare de recomandare
• Desi SN a promovat egalitatea intre state, in practica ea nu a fost

» S
 4.Relatiile internationale de la Societatea Natiunilor la
al Doilea Razboi Mondial
• 2. Institutionalizarea Relatiilor Internationale
• A. Pacea prin drept
• Statutul Societatii Natiunlor a fost complet prin 2 conventii:
• - Pactul Briand-Kellogg (1928) – semnatarii isi propuneau sa renunte la razboi
ca mijloc de relare a conflictelor
• - Actul General de Arbitraj (1928) statele se angajau sa recurga la arbitraj

B. Dezvoltarea cooperarii internationale

- Organizatia Internationala a Muncii (192o)
- Conventia de la Barcelona (1921) – a extins liberattea navigatiei in toate
apele internationale
- Conventia privind protectia minoritatilor
 4.Relatiile internationale de la Societatea Natiunilor la al Doilea
Razboi Mondial
• 3. SN si mentinerea pacii
• -ideea SN i-a apartinut presedintelui amercican Wodrow Willson
• A. Mijloacele de mentinere a pacii
• a) SN a limitat recursul la razboi
• b) SN a introdus mecanisme de mentiere a pacii: dezarmarea, arbitrajul, sanctiunile
• c) SN a dezvolat conceputul de incredere in RI

• B) Esecul SN – nu a reusit sa regleze conflicte majore (agresiunea Japonii asupra

Chinei; agresiunea Italiei in Etiopia; remilitarizarea Renaniei de catre Germania

• C)Cauzele esecului SN:

• a) Defectiunile Tratatului de la Versailles
• b) Afirmarea nationalismelor totalitare (Germania, Italia, etc)
• c) Absenta universalismului (Germania nu facea parte din SN; SUA au blocat
• d) Statele democratice au reluat politicile nationaliste (Franta, Anglia, etc)
 5. Societatea internationala contemporana (dupa 1945)
• 1. Transformari ale statului

• A. Statul victima a mondializarii:

• – statele nu mai concueaza pentru teritorii, ci pentru piete;
• - exista astazi o dispersie a puterii intre diferiti actori internationali

• B. Statul promotor al unei comunitati internationale:

• - dezvoltarea tehnologiilor moderne impune o cooperare bilaterala, regionala
si internationala
• - statele trebuie sa cooperare pentru a asigura un cadru de justitie
• Statele trebuie sa coopereze pentru a face fata retelelor de crima orga nizata
• Statele trebuie sa cooperere pentru a face fata provocarilor de mediu
• Statele trebuie sa cooperare pentru a face fata pandemiilor!!!
• Statele coopeareaza pentru a prezerva specia umana
 6. Societatea internationala contemporana

• 2. Relatiile Est-Vest
• A. Nasterea blocurilor politico-militare
• a) Blocul Occidental (in jurul SUA) se baza pe valorile deocratiei liberale si reunea
statele din Europa de Vest, SUA, Canada, etc
• - a creat o structura economica bazata pe economia de Piata, dezvoltata in Europa in
jurul Comunitatii Economice Europene, iar in Ameruca de Nord in jurul SUA si Canada
• - a creat o structura politico militara (Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord –
NATO) – aprilie 1949

b) Blocul Comunist (Oriental) (in jurul URSS) se bazeaza pe ideologia comunista si

reunea statele din Europa Centrala si de Est (Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Romania,
Germania de Est, Bulgaria). Impartaseau o seama de idei comune Albaia, Cuba,
Ygoslavia si China, insa ele nu faceau parte din structurile dezvoltate de URSS si satelitii
sai:
• - Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER) – creat in 1959
• - Tratatul de la Varsovia (politico-militar) - 1955
 5. Societatea internationala contemporana

• B. Relatiile intre blocuri

• a) Nasterea Razboiului Rece (1949-1955) s-a manifestat prin blocarea oricarei
negocieri:
• - prin presiuni economice (blocada Berlinului) sau militare (Cuba);
• - prin sprijinirea fortelor de opozitie in cazul unor conflicte interne (Coreea, Vietnam),
• prin mentinerea divizarii unor state Germania, Coreea, Vietnam)
• -rin orase divizate (Berlinul)
- Rivalitatea dintre blocuri s-a atenuat dupa moartea lui Stalin (1953)
b) Coexistenta pasnica (1955-1989)
- Nichita Hrusciov liderul URSS v-a cauta relatii mai pasnice cu Occidentul:
- sfarsitul ocupatiei soviectice a Austriei (1955)
- normalizarea relatiilor dintre Germania de Vest si Germania de Est (1972)
- stingerea conflictelor regionale (Coreea, Vietnam)
- deblocarea mecanismelor pe care le avea ONU in rezolvarea conflictelor
- interzicrea inarmarilor, armelor de distrugere in masa; limitarea inarmarii
- acord pentru neproliferarea armelor nucleare (1972)
- Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa de la Helsinki (1975)
Competitia dintre cele 2 blocuri s-a manifestat mai mult pe alte continente: Africa. Amarica
Latina, Asia
 5. Societatea internationala contemporana
• C. Prabusirea Blocului de Est\-
• - venirea lui Mihail Gorbachov la conducerea URSS (1985) a produs un cutremur in blocul
de Est, odata cu lansarea procesului de reforme in blocul de Est (perestroika)
• -a) Liberalizarea tarilor din Europa de Est
• Polonia (iunie 1989) – alege primul sef de stat necomunist
• Ungaria (aprilie –iunie 1989), primul guvern necomunist
• Cehoslovacia (sept. 1989)- “”revolutia de catifea””
• caderea zidului Berlinului (9-10 noiembrie 1989)
• liberalizarea a fost lenta in Bulgaria si Romania (In Romania revolutia este
violenta)
• b) Dislocarea structurilor blocului de Est
• -la 28 iunie 1991, dispare CAER
• - la 1 iulie 1991, Tratatul de la Varsovia se dizolva
• c) Dezintegrarea URSS
• - puciul de esuat de la Moscova (august 1991) a grabit disolutia URSS
• - decembrie 1991, URSS dispare de facto
• - in urma defunctei URSS au aparut 12 state independente, dintre care 9 au constituit
Comunitatea Statelor Independente. Tarile baltice au urmat drumul ruperii definitive cu
spatiul soviectic.
 5. Societatea internationala contemporana
• d) Consecintele bulversarilor din Est
• Destabilizare
• - Europa de Est este amenintata cu destablizarea, prin aparitia nationalismului
• - Destramarea Yugoslaviei inceputa in 1991 cu independenta Sloveniei si inca in evolutie.
• - republicile ex-sovietice cunosc riscul destabilizarii, pe fondul unor conflcte interne si al
implicarii Rusiei – Nagorno-Karabach, Transnistria, Anhazia, Osetia, Tadjikistan, Sud-Estul
Ucrainei
• - Cehoslovacia se destrama pasnic in 1993 (Cehia si Slovacia)

• Integrare
• - incepand din 1993, tarile din Europa Centrala si de Est, primesc o ‘’foaie de drum ‘’ pentru a
se apropia de Uniunea Europeana (Consiliul UE de la Copenhaga, decembrie 1993)
• - 1995-1996 – semnarea tratatelor de asociere la UE pentru tarile din Europa Centrala si de Est
(Tarile Baltice, Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Bulgaria si Romania)
• - 1998- 2000 – incep negocierile pentru aderare la UE a tarilor din ECE
• 1997 – Polonia, Cehia, Ungaria – adera la NATO
• 2003 – celelate tari din ECE adera la NATO
• 1 mai 2004 – tarile din ECE adera la UE , exceptie Bulgaria si Romania
• 1 ian 2007 – adera Bulharia si Romania la UE
• 2013 – adera Croatia
•
 6. Societatea internationala contemporana
• 3. Relatiile Nord-Sud
• -vizeaza relatiile dintre tarile foarte dezvoltate din Nord si fostele colonii subsezvoltate din
Sud
• - vizeaza si relatiile dintre tarile dezvoltate din Occident si tarile emergente din Sud (China,
Brazilia, India, Africa de Sud, Turcia, etc)
• a) Decolonizarea
• - in 1950-1970 majoritatea popoarelor din colonii si-au castigat independenta
• - in locul fostelor imperii au aparut structuri confederative bazate pe traditiile culturale ale
metropolei, cautand sa se creeze spatii de cooperare comune. Commenwelth-ul in jurul
Marii Britanii este cel mai de succes. Franta a creat Uniunea Francofona, Spania –
Comunitatea Hispanofona, Portugalia – Lumea Lusofona

• b) reducerea inegalitatilor econiomice

• - discrepantele economice sunt o realitate pana astazi
• - sunt anumite tari care au scapat de aceste inegalitati, ba mai mult sunt adevarti tigri
economici (Coreea de Sud, Taiwan, Singapore, Emiratele Arabe Unite, etc)
• Se incearca remedii ale acestei situatii (asistenta tehnica si financiara; reglemntarea
schimburilor comerciale, reducerea datoriei externe
• c) Concuenta tarilor emergente. Dupa 2000 au aparut puteri economice emergente:
China, India, Brazilia, Africa de Sud, Turcia, Malaezia, Indonezia, Arabia Saudita, etc)
 7. Societate sau Comunitate internationala
• 7.1. Societate Internationala -------------------------Comunitate Internationala
• a) structura sociala artificiala naturala
• b) maniera de a exista a fi
• c) Aditionalitatea individului (suma) integrarea individului
• d) se conduce dupa conventii comutative se conduce dupa reguli ierarhice
• e) Valorile sunt divergente valorile sunt convergente

• 7.2 Societatea internationala evolueaza catre Comunitate legala

• -Herman Mostler, in 1980 constata inlocuirea dreptului international calsic, bazat pe norme
juriduce exclusive, cu derptul international cu valente sociale – dreptul la dezvoltarea, protectia
mediului sau protectia drepturilor omului
• - promovarea dreptului social international iese din logica Societatii Internationale si tinde catre
legiferarea Comunitatii Internationale

• 7.3. Societatea Internationala este o Societate de State

• a) Societatea Internationala reglementata pe logica dominatiei (Karl Marx)
• b) Societatea Internationala reglementata de logica contractualista si autoregulatoare (John
Locke) - a fost dezvoltata de Scoala britanica de RI (Eduard H. Carr, Hadley Bull, Andrew
Linklater, Adam Watson, Martin Wight)
• -
 7. Societate sau Comunitate internationala
• Hadley Bull si Adam Watson, The Expansion of International Society, 1984 considera ca
Societatea Internationala nu mai este un simplu sistem de state – in care unele le
influenteaza pe altele, ci este stare de fapt, care actioneaza ca un factor reglator, prin
dialog, actiunea institutiilor internationale

• Hadllei Bull, Anarchical Society. A Study of Order in the World Politics, 1977 spune ca
lumea si-a construit mai ales in ultima vreme o comunitate de valori culturale, religioase,
morale, etc.

• In contrast cu aceste conceptii, Samuel Huntington, in Ciocnirea civilizatiilor, spune ca

lumea va ajunge la conflicte avand drept cauza aspectele culturale si religioase

• 7.4. Societatea de State este un factor regulator, dar nu este un factor de legitimare
• Societatea Internationala contemporana – este acceptata ca un factor de ordonare si
reglare a raporturilor internationale, prin intermediul mecanismului balantei puterilor
• Societatea Internationala contemporana – nu este acceptata ca un factor de transmitere a
valorilor culturale din directia unui centru culrural de marca!! (nu este un factor de
legitimare) (Geoffrey Stern, The Structure of International Society, 1999)
• Concluzie: Societatea Internationala contemporana – este o societate globalizata prin
organizare si regularizare/este o societate multiculturala (fragmentata) prin legitimare
 8. Caracteristicile Societatii Internationale Globala (SIG)
• SIG – are o stare ambivalenta (ANARHIE versus ORDINE)
• Ambivalenta SIG - o face sa fie eterogena, interdependenta si complexa
• 8.1. Eterogenitate, Interdependenta si Complexitatea SIG
• - este data de multidudinea actorilor internationali (AI)ce actioneza in SIG (state, OI,
ONG, companii, etc)
• - data complexitatea raporturilor dintre acestia
• - data de schimbarea criteriilor de definire a AI

• A) Criteriul suveranitatii statale nu mai este definitoriu pentru ca un stat sa fie

AI/Criteriul functionalitatii este cel mai definitoriu pentru statele care sunt AI (exSUA
versus Albania)
• - functionalitatea statelor = capacitatea de mobiliza resurse, de a crea solidaritate si a
produce identificarea popoarelor cu actiunile statelor.
• - au aparut AI nonstatali, care pot sa indeplineasca astfel de atribute
• - pentru a face fata multiplelor provocari din SIG, statele au delegat anumite functii alor
actori (economici, culturali, ecologici, etc), care au inceput sa concureze statul/ democratic
(SUA, Franta, etc)/ statele emergente (China, Rusia, etc) mentin inca un control puternic
asupra actorilor non-statali. (ex. Criza economica sau Covid 19, arata niste realitati
deivergente)
 8. Caracteristicile Societatii Internationale Globale (SIG)
• B) SIG este forte dinamica datorita interdependentei
• Interdependententa se manifesta mai ales in sfera economica si tehnologica
• - problema poluarii a aratat gradul de interdependenta din SIG
• - criza Covid 19 demonstreaza gradul de interdependenta la care s-a ajuns/ poate sa
conduca catre o reducere a a gradului de interdependenta?! (cautati Map of Coronavirus!)
• Concluzie:Preceptia noastra despre SIC este una globala/ insa abordarea este
multidimensionala

• 8.2 Dinamica SIG obliga la o abordare globala

• - -percepem realitatea globala prin logica societatii internationale de State
• - problemele lumii contemporane sunt mult mai complexe si este nevoie de abordari pe
masura – intr-un cadru internationala/ contradictie problemele sunt globale, dar
raspunsurile sunt fragmentate statal (ex. Incalzirea climatica, crima organizata, terorismul
pandemiile, etc)
• Se nasc 2 interbari

• A. Societatea Internationala este Anarhica?

• B) SIG se poate autoregla in baza unei logici flexibile?
 8. Caracteristicile Societatii Internationale Globala (SIG)
• A. Societatea Internationala Globala este Anarhica?
• - Anarha in RI are mai multe conotatii:

• a) anarhia = lisa unei autoriati centrale, superioare care sa asigure unitatea (Hadley Bull)
• b) anarhia = legitimitate sau legalitatea folosirii fortei in RI de catre anumite state (Rayomnd
Aron)
c) SIG are atribute anarhice pentru ca este dispusa la fragmentare si centrifugare
d) in SIG cu atrbute anarhice este posibil sa functioneze o ordine socala bazata pe
diplomatie, pe dreptul international si balanta puterilor (Kenneth Waltz)
e) Ce este SIG o SI Anarhica sau o Anarhie Internationala?
- multe lucrari de RI conduc la ideea ca avem o Anarhie Internationala (multitudine ade
conflicte si amenintari)
- alti autori spun ca se poate realiza un echilibru, daca marile puteri isi croiesc
strategiile de politica externa si securitate pentru a asigura o balanta a amenintarilor
(Balance of Threats – Stephan Welt)
- alti autori considera ca in SIG exista un echilibru intre conflicte si cooperare (Joseph
S. Nye Jr)
 8. Caracteristicile Societatii Internationale Globala (SIG)

• B) SIC se poate autoregla in baza unei logici flexibile?

• - notiunea de ordine din SIG este diferit inteleasa:
• a) satele occidentale se bazeaza pe o ordine ce are in centrul sau drepturile
oumului
• b) statele emergente (Rusia, China, Turcia, India, Brazilia, etc) se pronunta
pentru ordinea interstatala
• c) Ordinea post 2010 a devenit o ordine globala, in care ordinea interstatala a
scapat de sub control, crescand gradul de insecuritate pentru indivizi in raport cu
statul.
• - au aparut actiuni criminale nu numai impotriva indivizilor, ci s a statului

• - problema raportului dintre ordine – justitie in SIG, este o tema centrala a

lumii actuale.
 9.Logica puterii in Societatea Internationala Globala (SIG)
• Stanley Hoffman - SIG include doua relaitati:
• a) interstatala
• b) transnationala
• 9.1.Societatea interstatala si cea transnationala se interfereaza in cadrul SIG
• - J.J. Mearsheimer (realist ofensiv)– considera ca iesim din logica unei SIG dominta de
factorul transnational si intram in logica dominatiei jocurilor de putere (, Great Delusion: Liberal
Dreams and International Realities, Kindle Edition, 2018)
• - G. John Ikenberry (neoliberal) considera desi suntem intr-o logica a jocurilor de putere,
marile puteri sunt interdependente in lumea globala (“’The Next Liberal Order
• The Age of Contagion Demands More Internationalism, Not Less’’, in Foreign Affaires, Augsut
2020; Book - A World Safe for Democracy, 2020)

• 9.2. Distributia puterii in SIG – criteriu de definire a tipului de Relatii Internationale

• Ce este SI sau SIG in particular ?
• - complex de relatii sociale ce asigura distributia puterii la nivel internationala (Global)
• Distributia puterii este vazuta diferit de catre catre paradigmele (teoriile din RI):
• a) realistii – puterea reprezinta actiunea prestabilita a unui actor statal in spatiul intrenational
• b) liberalii – puterea este data de capacitatea de a dicta regulile jocului in SIG, tinand cont de
regulile acceptate la nivelul SIG
•
 10. Ce este Societatea Internationala Globala?
• SIG – este un Sistem format din:

• A) Actorii Internationali (AI)

• - state
• - Oganizatii Internationale
• - Actori non-statali transnationali
• - Indivizii

• B) Actiunea Internationala - totalitatea interactiunilor dintre AI

• - Securitate
• - Independenta
• - Prosperitatea
• - Protecta mediului si incalzirea globala
• - Provocarile alimentare si de acces la surse de apa
• - Provocarile pandemice
Vă mulţumesc pentru atenţie!