Trachea

truncus brachiocephalis glandula thyroidea

v. Jugularis interna n. laryngeus recurr ens
brachiocephalica \ I a. carotis communis
v. subc/avia n. vagus

alapyngeus pecurrens
t7. vagus AMP7Itsmosirmemask
v. brachiocephalica 4M411111111101:
n.phrenicus IT
V. Cava superior

t: plexus cardiacus

pu/mo dexter pulmo- sinister

n.phrenicus

lamina parietalis
pericardii serosi

diaphragma

Fig. 99. Pleiminii mediastinul anterior dupa inde-

partarea timusului (vedere anterioara de ansamblu;
nervul vag sting este tras anterior).

doua vene pulmonare drepte §i stingi, anterior, de peretele

posterior al atriului sting §i posterior, de peretele pericar-
dului fibros diptusit de seroasa parietals perioardico. Din-
colo de , pericardul fibros, deci posterior lui, se °fie' esofa-
gul
Sinusul oblic al lui Haller are o profunzime de 10 cm,
este situat pe fats posterioara a.atriului sting, intre venele
pulmonare (intre cei doi pediculi veno0), comunica, inapoi,
cu marea oavitate pericardica §i prezinta raportul mentio-
nat cu esofagul toracic.
La nivelul pediculuIui venos se mai intilne§te un fund
de sac care raspunde venelor pulmonare stingi Si un fund
de sac intre vena pulmonary superioara stingy §i ramura
stings a arrerei pulmonare (recesul pulmonar sting), limi-
tat medial de pliul vestigial al lui Marshall.
Vasele nervii pericardului
Pentru pericardul seros sint reprezentate de ramuri din
arterele §i venele coronare. Limfaticele merg Ia reteaua
subpericardica a inimii. Nervii provin de Ia plexul cardiac
subpericardic.
Pentru pericardul fibros:
a rt e r e I e sint reprezentate de ramuri ale arterelor
diafragmatice superioare, bronhice §i esofagiene;
venele satelite se varsa: in venele azigos §i in ve-
nele diafragmatice superioare;
limfaticele
dreneaza in limfonodulii mediasti-
nali anteriori $i posteriori, diafragmatici
intertraheo-
bronOci;
nervii sint reprezentati de ramuri ale nervilor fre-
nici, vagi, recurenti Si simpatic cervical.
Autorii clasici §i in special Luschka au descris nume-
roase ramuri nervoase pericardice de origine vagala, sim-
patico, recurentiala sau frenica. Recent, aceste ramuri ner-
voase au fost negate. Incidentele reflexe care apar Ia des-
chiderea sau la simpla excitare a pericardului, dovedesc
insa existenta unei bogate inervatii, de ordin, probabil, mi-
croscopic.
Este probabil co inveli§urile pericardului sint inervate
din aceeasi sursa ca cordul. Ramuri nervoase din plexul
cardiac dau ramuri care perforeaza tecile vasculare sau
chiar pericardul Ia nivelul liniilor de reflexie (Hovelaque),
iar altele mai profunde se ramifica sub epicard, constituind
un plex intrinsec inainte de a patrunde in miocard.
CORDUL
(Cor)
Cordul este un mu§chi oavitar care prezinta patru ca-
vitati: doua atrii §i doua ventricule (fig. 100-112).
Forma este de trunchi de con, cu baza posterioara
virful anterior. Axul mare este oblic inainte, in jos §i la
stings, practic orizontal Ia brevilini §i aproape vertical la
(cor pendulum).
Greutatea este de circa 270 g Ia barbat, mai mica
la femei, iar culoarea, ro§iatica.
Inimii i se disting, datorita formei sale, trei fete, trei
margini, o baza §i un virf.
Santurile inimii marcheaza, pe fatasa externa, limitele
dintre cele patru cavitati cardiace. Vasele coronare le par-
curg, mascate fiind de grasime. Se disting: un §ant intera-

82

trial (sulcus interatrialis), un pant interventricular (sulcus
interventricularis), un §ant atrioventricular (sulcus corona-
r:3).
Fetele, in numar de trei, anterioara (sternocostala), in-
ferioara (diafragmatica), — separate antero-inferior printr-o
margine mai ascutita (margo acutus) - - si o margine mai
groosa, Ia stings §i u§or posterior (margo obtusus), care
poate fi considerate!, in realitate, cc o foto laterals stings,
mediastinala.
Inima, fiind situate asimetric, doua cincirni din masa so
se gasesc in dreapta liniei medicine, cuprinzind cea mai
mare parte a atriului drept i o mica parte a ventriculului
drept, restul de trei cincim i aflindu-se in stinga acestei li-
'
pericardice §i pe care poate fi proiectata pe o zone' nu-
mita aria cardiaca; cu vasele §i limfaticele toracice in-
terne; cu fundurile de sac pleurale costo-mediastinale
anterioare, care se alatura aproape mediastinal, de Ia al
II-lea Ia al IV-lea spatiu intercostal, formind cele doua
triunghiuri apropiate prin virfurile lor. (superior — iraspunde
lojei timice; inferior — raspunde pericardului); cu margi-
nea anterioara a plarnindor.
Inferior intro in report foarte Intins cu diafragma, de
care este fixate indirect cu ajutorul , ligamentelor freno-
pericardice.
— Prin intermediul diafragmei este in raport cu bolta
(fornixul) stomacului §i lobul sting al ficatului.

nii. Inima dreapta, venoaso, este anterioara, i.ar cea sting&
arteriole's, este dispusa posterior. Este fixate numai prin pe-
diculii venos §i arterial de mediastin, ceea ce ii ,permite
efectuarea pulsatiilor cu u§urinto, fiind Si intr-o cavitate se-
rook.' care ii inlesnete miKarile sale de contractie §i re-
laxa re.
Baza inimii este constituito de fate posterioara a °tai-
lor i de venele aferente, respectiv cele doua vene cave
(superioara §i inferioara), pe de o parte §i venele pulmo-
nare, pe de alto parte.
Raporturile inimii sint urmatoarele (vezi §i fig. 92):
Anterior, de Ia suprafata in profunzime: cu plastronul
sterno-costal, de care este legato prin ligamente sterno-
— Marginea antero-inferioara (margo acutus) este in
raport cu unghiul format de peretele toraco-abdominal
cu fate anterioara a sacului pericardic.
— Fata dreapta a atriului drept corespunde fetei me-
diastinale pre-hilare a plaminului drept, dinaintea mezo-
pneumonului, Si nervului frenic drept, care coboara pe pe-
diculul fibros, dar sub pleura mediastinala, de-a lungul
venelor cave.
— Fate stings corespunde pleurei mediastinale stingi,
impresiunii cardiace de pe plorninul sting, nervului frenic
sting care coboara de-a lungul pericardului fibros, patrun-
zind in diafragma la nivelul virfului inimii vaselor dia-
fragmatice superioare stingi, mai anterioare ca in dreapta.
Posterior inima este in raport cu esofagul, nervii vagi,

v. cava superior
foramina venarum cordis minimarum septum interatriale
m.m. pectinati

ostium vcavae.inferior

limbus fassee ovalis

Fossa ovalis

valvula venae atrium dextrum

cavae inforioris
ostium sinus ostium afrioventrica
coronarii lare dextrum
cuspis septalis
valvula sinus coronarii---- - va/vae tricuspidalis
cusps posterior valvae
tricuspidalis cuspis anterior
valvae tricuspidalis

ventriculus dexter

trabecula septomarginalis
septum interventriculare

Fig. 100. Cordul drept deschis (vedere interioara).

83
 pulmonalis superior sin.
v u pumonales dex/pae

v pulrnonalis SMIWPd
atrium sin/strum
septum uileratriale

fossa ova/is

odium atrioventriculare Jill anu/us f/j5rosus

cuspis posterior va/vae

v. cordis magna
atrioventricularis sin.
auricu/a sinistra (vale mitralis)
chordae tendinae
ventriculus sinister

papillares
septum ventriculorum

myocardium

trabeculae carnae

apex cordis

Fig. 101. Cordul sting deschis (vedere interioara).

a. pulmonalis dextra

a. pulmonalis sinistra
v v. pulmonales dextrae

v V. pulmonales sinistrae

atrium sin strum

atrium dexhum
ventricu/us sinister

V. cam inferior
ventriculus dexter

Fig. 102. Cordul (structura miocardului).

84
 ostium truncipulmonalis

valva trunci pulmonalis:

valva aortae:
valvula semilunaris anterior valvula semilunaris sinistra
valvula semilunaris dextra valvula semilunaris dextra
valvula semilunaris sinistra valvula semilunaris posterior

ostium aortae
ostium atrioventricu-
trigonum fibrosum fare dextrum
sinistrum

ventriculus dexter
trigonum fibrosum
dextrum

ventriculus sinister

valve atrioventricularis
(va/va mitralis) :

cuspis anterior
cuspis posterior

ostium atriovenfriculare sinistrum cuspis anterior valva atrioventri-

cuspis posterior cularis dextra
cuspis septalis (valva tricusp idalis)

Fig. 103. Orificiile cordului.

{cusp's anterior ostium atrioventriculare dextrum

va/va atrioventricularis cusp's s ep falls — ostium atrioventriculare sinistrum
dextra (v. tricuspidalis) cuspis posterior aorta ascenders

arteria pulmonalis

Callus arteriosus

ventriculus dexter

trabeculae carnae
/77, M. papillares ventriculus sinister

Fig. 104. Ventriculul drept (interior) si orificiile atrio-

ventriculare dupe indepartarea atriilor.

85
 a. carotis communis sinistrae
a. subc/avia sinistra
arcus aortae
v V. pulmonales
sinistrae
auricula sinistra
va/vu/a bicuspidalis
m m.papfilares
Fig. 105. Cordul (vedere interioara).
fundurile de sac pleurale (interesofogo-pericardice, inter
aortico- esofagiene, interazigo-esofagiene), aorta descen
'
denta, venele azigos, hemiazigos Si cu ductul toracic
Raportuil atriului sting cu esofagul prin intermediu
sinusului transversal lui Haller explica du , rerea in spate, —
la nivelul vertebrelor cardiace precum jena in de-
glutitie in afectiunile cordului sting, mai ales in cazul
unei pericardite cu revarsare. Pumnalul implintat de Bru-
tus in pieptul lui Caesar, i care i-a provocat moartea, a
patruns prin aceasta zone vertebrala.
Raporturile cavitatilor inimii sint urmatoarele: atriul
drept, in raport cu peretele sterno-costal pleura medias-
finale.] prin mijlocirea pericardului; atriul sting, cu bifurca-
tia traheii cu esofagul; ventriculul drept, cu peretele
sternocostal
sinusul costo-mediastinal; iar ventriculul
sting, cu diafragma
plaminul sting.
Configuratia interioanii a inimii
Inima, de forma unui con este compartimentata, prezen-
tind cloud atrii daub' ventricule, m ' orfo-fiziologic fiind al-
86
vv.pulmonales dextrae
v. ca va superior
auricula dextr a
fosse avails
septum interatriale
valvula tricuspidalis
a. coronaria dextra
m m. papillares
septum interventriculare
catuita din doua compartimente: inima dreopta
inima
stinga, rezultate in urma septizarii inimii (septurile inter-
ventriculare Si interatriale).
Atriile ventriculele comunica intre eIe prin orificiile
atrio-ventriculare prevazute cu cite un aparat valvular,
constituit din valvule atrio-ventriculore.
Fiecare ventricul comunica cu artera corespondents
printr-un orificiu arterial prevazut cu trei valvule, valvulele
sigmoide.
Septurile inimii
Septul interventricular este triunghiular; virful sou, an-
terior, coboara spre virful inimii ajungind in partea sa
dreapta, incit virful apartine ventriculului sting; baza sa,
posterioara, se continua cu septul interatrial; marginile
sale, anterioara inferiocura, se unesc cu peretii cores-
punzatori ai inimii, de-a lungul anturilor interventricu-
lore (fig. 100, 101, 105, 109). Fata sa dreopta, convexa,
apartine ventriculului drept, iar cea stings, conoava, apar-
tine ventriculului sting. Partea posterioara a septului in-
 v. v. pulmonales dextrae a. pulmonalis dextra
Fig. 106. Vasele marl V. cava superior
de in baza cordului; v. cava inferior
atriul si ventriculul drept
deschise.
aorta ascenders

uricula dextra
ostium sinus coronarius
cordis

___ventriculus dexter

Fig. 107. Irigatia cordului;

artera pulmonary sectio- va/vu/a sinus coronarii cardis(Thebesii)
nato (vedere anterioara a. carotis communis sinistra

truncus ,, ,achiocephalicus a. subclavia sinistra

arcus aorta

liganteriosum
aorta ascendens
a .pulmonalls dextra a. pulmonalis sinistra

iruncus pulmonalis

aUHCIlla
a. coronaria sinistra

eUrIeVla dextra r. circumflexus

a. coronariae sinistrae
a. coronaria dextra
r. interventricularis anterior
a. coronariae sinistrae

V. cordis magna

sulcus longitudinalis
anterior

ventriculus sinister
C01711S anteriosus
infundibulum

ventriculus dexter

87

a. pulmonalis sinistra
v. v. pulmonales sinistrae
v. cordis magna
R. circumflexus
a. coronariae sinistrae
V. posterior
ventriculi SifliStri
ventriculus sinister
apex cordis
Fig. 108. Irigatia cordului (vedere posterioara).
terventricular este sinuoasa, rospunzind in dreapta orifi-
ciilor tricuspid Si pulmonar, jar in stinga, orificiilor mitral
si aortic.
Septul interatrial, subtire si ■ membranos, desparte cele
doua atrii, carom le formeaza peretele medial. Fata so
dreapta corespunde atriului drept si prezinta In partea
sa postero-inferioara o depresiune: foss ovals (fossa ova-
Hs) (Botallo) marginita in sus si inainte de o morgine
proeminenta si arcuata (limbul fosei ovate) sau inelul Jul
Vieussens (limbus fossae ovalis).
Ventriculii
Sint doua cavitati piramidale, anterior si inferior atrii-
lor $i despartite prin septul interventricular.
Peretii ventriculilor, mai grosi ca cei ai atriilor, prezinta
proeminente musculare de ordinele 1 II III (trabeculae
,
corneae).
Ventriculul drept. Are trei pereti, care prezinta in struc-
tura lor trobecule carnoase sub forma unor cologne in
relief, de cele trei ordine amintite $i cei trei muschi papi-
lari (musculi papillaris) (fig. 100, 104, 107, 108).
Baza sa este strabatuta de cele doua orificii, atrioven-
tricular si arterial, ultimul origine a arterei ,pulmonare.
Orificiul atria-ventricular drept (tricuspid) este situat in
partea inferioara a bazei ventriculului drept, pe care-I face
sa comunice cu atriul drept.
Acest orificiu este prevazut cu o valvula tricuspid& care
este alcatuita din trei valve triunghiulare, homologe celor
trei pereti : a nterioora, inferioara si mediate!.
Orificiul pulmonar se gaseste in partea antero-superi-
°aro a bazei si urmeaza infundibulului putmonar: conul
arterial, care constituie , portiunea neteda a peretilor yen-
triculului (pars glabra), este situat deasupra, anterior $i la
stinga orificiului tricuspid, fund prevazut cu trei valvule (in
cuib de rindunica), co si orificiul aortic, numite sigmoide
88
a pulmonalls dextra
v. cava superior
vv. pulmonales dextrae
atrium dextrum
v. cava inferior
V. cordis parva
a. coranaris dextra
sinus coronarius cordis
ventriculus dexter
R. inter venfricularis posterior a.coronariae
dextrae
(a nteri oara, postero-Iaterala dreapta si postero-latera la
stinga).
Ventriculul sting. Are doi pereti ce prezinta si ei co-
loane musculare de trei ordine, dar sint mult mai grosi decit
cei ai ventriculului drept (fig. 101, 102, 107, 109).
Orificiul atrioventricular este situat in partea inferioara
a bazei, prevazut cu cele doua valve care-I caracteri-
zeaza ce au infatisarea unei mitre episcopate, denumite
de aceea $i valvule mitrale.
Orificiul aortic este prevazut cu trei valvule sigmoide
asemanatoare cu valvulele arterei pulmonare, insa mai re-
zistente si cu dispozitie inversa, una posterioara, una an-
tero-laterala stinga si una antero-laterals dreapta.
Atriile
Sint despartite prin septul interatrial avind peretii, care
le dau o forma oarecum cuboidala, mai subtiri decit cei ai
ventriculilor (fig. 100-103, 108, 109).
Atriul drept. Prezinto urmatoarele caractere:
— pe peretele anterior, colocmele musculare numite
muschii pectinati;
- peretele medial constituie fata dreapta a septului
interatrial;
— peretele superior prezinta orificiul de deschidere
venei cave superioore;
— peretele inferior prezinta: orificiul venei cave infe-
rioare prevazut cu a valvula (valvula lui Eustachio) si ori-
ficiul sinusului coronar, mai anterior si mai intern, preva-
zut cu o valvula (valvula lui Thebesius);
— peretele anterior inferior prezinto: orificiul atria-ven-
tricular drept sau tricuspidal;
— Ia marginea dreapta a orificiului color daub vene
cave este crista terminalis, care corespunde santului ter-
minal al lui His (sulcus terminalis).
 Atriul sting. Are, de asemenea, o forma cuboida cu mu- Scheletul inimii este alcatuit din patru inele fibroase
chiile rotunjite si prezinta pe peretele posterior deschide- ce formeaza conturul celor patru orificii ale inimii, avind
rea celor patru arificii ale venelor pulmonare, iar pe pere- aceeasi forma si orientare. Acolo unde inelele fibroase
tele anterior, orificiul mitral. ale orificiilor ventriculare intilinesc inelul fibros al apara-
tului valvular aortic iau nastere doua triunghiuri fibroase
(trigone fibrosa), dintre care, cel drept corespunde punc-
Structura inimii tullui nodal al inimii. Partea membranoasa superioara a
septu4ui interventricular face corp comun cu scheletul fi.-
tram°, invel•ta intr-o tunica fibro-seroasa, pericardul,
bras al inimii (fig. 103).
este alcatuita din trei
— externs: epicardul (seroasa);
— mijlocie: miocandul;
— inferno: endocardul. Endocardul
Tunica seroasa externa corespunde perioardului seros
visceral. Captuseste cavitatile inimii si se continua cu endote.
liu4 arterelor (fig. 105).
Miocardul Valvulele cu scheletul lor fibros sent acoperite si ele
Este o tunica musculara groasa, alcatuita din fibre mus- de fajta endocardica.
culare cardiace, striate, proprii pentru fiecare cavitate si
din fibre comune sou unitare celor doua ventricule Interiorul cordului este structurat diferit la dreapta
(fig. 101, 102). la stinga; cele doua jumatati ale inimii, in mod normal,
Fibrele sale se insera pe un aparat fibros dispus la stint complet despartite prin septurile interatrial si, respec-
baza intre atrii $i ventricule, care formeaza scheletul tiv, cel interventricular. In atriul drept, prin sinusul venos
(planul ventilelar). se deschid cele doua verse cave, ale caror curente se la-

V. Cava superior
V. pulmonalis dextra
ostia venarum pulmonarium

nodes sinuatrialis atrium sinistrum

v. v. pulmonalis sinistra
septum interatriale
atrium dextrum

fosse avails
m. pectinate 411172 ostium v.pu/monalis sinistra

nodus atrioventricularis
V. cave inferior
vase cordis
va/va atrioventricularis
fasciculus atrioventricularis sinistra (mitralis)
va/va atrioventricularis
dextra (tricuspidalis) chordae tendinae

chordae tendinae

m.m.papillares .m. m, paglares

crus dextrum CPUs sin/"strum

Vasciculus atrioventricularis) rfasciculus atrioventricularis)

yen/Haus dexter ventriculus sinister

septum interventriculare

Fig. 109. Inervatia autonomy a inimii.

89
 Fig. 110. Schema circulatiei sanghine.

a.carotis externa
a.c arotis interna

a . carob's commum:s a.subclavia sinistra

7
v. brachiocephalica dextra
arcus aortae
v.cava superior
vv.pulmonales
f fl Al ;MAMMON& h•uncus pulmonalls

V. cave inferior
aorta descendens
iruncus coeliacus
a. brachialis

V. porfae
a.mesenterica superior
a.mesenterica inferior
aorta Pa dialis —
abdominalis
a iliaca communis
a ulnaris
a. iliaca ext. iliaca interna

a.femoralis

profunda fern oris

arcus volaris
profun dus

arcus volaris superficialis

a. poplitea

a. tibialis anterior

a, fibialis posterior

a, peronea(fibularis)

adorsalis pedis

a, arcuata

a. plantaris medialis

mineazo, separindu-se astfel: curentul venei cave inferioare
este indreptat, de valvula sa (Eustachi), medial, spre septul
interatrial, iar al venei cave superioare, de torus-ul inter-
venas lateral (tuberculul Iui Lower) (tuberculum interveno-
sum Loweri), dind nastere unui virtej spre ventriculul drept.
Pe peretele septal mai exists Inca valvula sinusului coro-
ner (Thebesius), fosa ovats si limbul fosei ovale, peretele
neted septal continuindu-se pe peretele areolar al
auriculei drepte. Curentul sanguin, intrat in ventricul prin
valvula tricuspidala, se indreapta unghiular spre conul
aceasta ramura si, mai ince6nit, pe cea dreapto. Orificiile
cardiace (ostii) se vad bine pe o piesa in care au fast se-
parate atriile de ventricule. Orificiile atrioventriculare sint
asezate unul lingo altul, iar cele arteriale unul inaintea
celuilalt. Pe aceeasi piesO se observd, de asemenea, sche-
letul fibros, care se gaseste intre atrii si ventricule, fiind
dispus Intre fibrele musculare ale acestor ramasite, ne-
existind alto legatura intre ele decit cea neuro-musculara
prin fasciculul lui Hiss, precum si cele douo trigonuri fi-
b roase, drept Si sting, ale scheletalui, care delimiteaza ine-
'

arterial, patrunzind, in timpul sistolei ventriculare, in ar-
tery pulmonary, deschizindu-i valvulele semilunare, in timp
ce se inchide valvula tricuspid& Curentul sanguin in ra-
mura stings a arterei puimonare este mai iputin deviat
foto de cel din trunchiul arterei; se scurge mai intii prin
lele fibroase ventriculare de cel at aortei, la originea sa.
Cele douo orificii drepte, atrio-ventricular (tricuspid) si
pulmonar sint separate in interiorul inimii prin creasta su-
praventriculara (crista supraventricularis Wolf), dind celor
doua compartimente ventriculare (descendent, pars ventri-

90
cularisi ascendent, pars infundibularis), de aceasta parte,
forma unui U, comparativ cu parte° stings, unde separarea
o face vulva ventral °. (cuspis aorticus) a bicuspidei, din care
ceuza curentul sanguin, in ventriculul sting, are forma
unui V.
Valvulele tricuspidei sint: anterioara, posterioara
mediala (septala), iar ale bicuspidei sint: dorsals (parie-
tals) si ventral°. (aortica). Prin pozitia oblica a inimii, si-
tuatio orificillor corespunde unui plan oblic, perpendicular
pe axul sau longitudinal.
Sistemul cardio-nector reprezinta un dispozitiv neuro-
muscular, care asigura generarea impulsului de contractie
intermitent si transmiterea lui din atrii in ventricule. El in-
cepe cu nodulul sino-atrial (Keith si Flack), situat in santul
terminal, in partea so superioaro, intre sinusul versos, Ia
locul de varsare a cavei superioore si atriul drept, sub epi-
card. Excitatia pornita de la acest nodul se difuzeaza in
musculature atriala trecind la nodulul atrio-ventricular
(Aschoff si Tawara), situat in peretele interatrial, sub Iimbul
fosei ovate si inaintea orificiului sinusului coroner. De Ia
acest nodul pleaca fasciculul atrioventricular (Hiss), care
strabote scheletul fibros, situat intre musculature atrial°
de cea ventriculara, sub forma unui trunchi comun (crus
commune), pe marginea posterioara a septului membra-
nos, impartindu-se °poi intr-o ramurai dreapta ,subtire
(crus dexter), pentru ventriculul de oceeasi parte si o ra-
mura stings, mai tato, ramificata (crus sinister) (ramus an-
terior, ramus posterior), pentru ventriculul sting. Bratul
sting al fasciculului este deci mai dezvoltat decit cel drept,
dezvoltare conditionata de musculature mai puternicii a
ventriculului sting si aceasta datorita teritoriului de distri-
butie mai mare a sistemului arterial al aortei (fig. 109).
Nodulul lui Keith si Flack este irigat de o artera atriala
anterioara, ramura unela dintre cele doua artere coro-
nare (cel mai frecvent cea dreapta).
Nodulul lui Aschoff-Tawarra $i trunchiul fasciculului
Iui Hiss sint irigati de prima aftery septala posterioara, ra-
mura a arterei coronare drepte (uneori mai ran din stinga).
Ramura dreapta a fasciculului lui Hiss este vasculori-
zata de a doua aftery septa la anterioara (corona ra stings);
ramura stinga este vascularizota de arterele septale 'ante-
Hoare si posterioare.
Aceasta Va SC la ri za ti e ex p I i co gravitates info rctelo r
septale (tulburari de ritm : bloc atrio-ventricular, bloc de
ramura).
linea mediosternalis
arcus venae cavae
311pC110/*
arcus atrii
dexter
angulus atrioventricularis
dexter
cupola
diaphragmae dextra
Fig. 111. Ortodiagrama cordului.
91
Vascularizatia si inervafia inimii
Arterele inimii. Sint arterele coronare, in numar
de doua, dreapta $i stings (fig. 107, 108).
Artera coronery stingy sau anterioara (a. coronaris si-
nistra) is nastere din aorta, imediat deasupra portiunii
mijlocil a valvulei sign-1 ,6de stingi: ostiumul de origine al
arterelor coronare este mai mult sau mai putin acoperit de
valvula sigmoida, in timpul sistolei; patrunderea singelui
in ele este maxima in diestolo. Acoperita de pericardul se-
ros, inconjurath de grasime, ea strabate depresiunea care
desparte artera pulmonary, medial, de auriculul sting, late-
ral, ajunge in santul interventricular anterior Si coboara
in acesta pins Ia virful inimii, pe care-I inconjuro. Se ter-
mina in santul interventricular posterior la citiva centimetri
de virful inimii.
Artera coronary dreapta (a. coronaris dextra) este mai
voluminoasa decit cea stings. Ia nastere in dreptul valvulei
sigmoidale drepte, merge intre artera pulmonary, situates
medial si auriculul drept, lateral, ajunge in sontul atrio-
ventricular sting $i 0pol, pe fats inferioara a inimii; pa-
trunde in santul interventricular posterior. Se termina in
santul interventricullar posterior, unde se anastomozeaza,
in vecinatatea virfului, cu coronary stings.
Anastomozele exists i n 97 0/o din cazuri, insa cel mai
adesea insuficiente, circulatia fiind de tip terminal, ceea
ce explica gravitates infarctelor.
Venele inimii se caracterizeuza prin existenta
unui mare sistem colector, care dreneoza majoritatea vene-
lor inimii, sinusul 'coroner, caruio insa nu ii stint trilbutare
venele mici ale inimii venele lui Thebesius.
Sistemul sinusului coronar. Este format din ,marea vena
coronery care se deschide direct in sinusul coroner. Sinu-
sul este prevazut cu clout:5 valvule: una la originea sa, val-
vula Iui Vieussens si alta Ia varsarea sa, in atriul drept,
valvula lui Thebesius.
Venele mici cardiace provin din partile anterioara si
dreapta ale ventriculului drept; se deschid In peretele su-
perior al atriului drept prin orificii (foraminae); cea mai
importanta este vena marginala dreopto sau vena lui
Gc lien.
Venele lui Thebesius. Sint vene mici, parietale, care se
deschid in covitotile cardiace prin porii lui Vieussens sau
foraminula.
Li m f at i cele i n i rn sint formate dintr-o retea
subpericardica, care primeste limfaticele retelelor miocar-
81'CUS aortae
arcus 'mimeos/is
arcus atrii sinisfri
arcus atrioventricularis
sfrilstri
arcus ventriculi
sinistri
cupola
diaphragmae sinistra
 Fig. 172. Radiografia cordului.
dului si endocardului prin colectoare valvulate periarteriale.
Reteaua subpericardica dreneazO prin douo trun-
chiuri colectoare principale, sting si drept.
Colectorul sting dreneaza partea stings a retelei, um:5
de-a lungul fetei stingi, apoi posterior arterei pulmonare
si se terming in Iimfonodulii intertraheobronhici, care dre-
neaza in lantul latero-traheal drept.
Colectorul drept dreneaza parte° dreapto a retelei,
santul auriculo-ventricular, apoi ajunge pe fata anterioara
a aortei si se terming intr-un limfonodul al lantului me-
diastinal anterior sting (precarotidian).
Astfel teritoriile de drenaj sint „incrucisate".
92
Nervii inimii. Provin din .plexul cardiac, format
de ramurile simpaticului si ale vagului.
Ramurile simpaticului, in numar de trei de fiecare parte,
superior, mijlociu si inferior, se desprind din ganglionii
cervicali corespunzatori.
Ramurile vagului, tot in numar de trei, superior, mij-
lociu si inferior, isi au originea, dupe] cum urmeaza: ra-
mul superior direct din nervul vag; cel mijlociu din nervul
recurent laringian, iar cel inferior tot din nervul vag, din
zona inferioara a nervului recurent.
Plexul cardiac este format prin anastomoza acestor ra-
muri in jurul vaselor marl de la baza ini.mii. Cuprinde: un
plex anterior arterial si un plex posterior venos.
 MEDIASTINUL POSTERIOR

Limita dintre mediastinul anterior §i cel posterior o

constituie un plan conventional pretraheal, astfel co tra-
heea face parte din mediastinul posterior. El mai contine
esofagul cu nervii vagi, vagul drept pe marginea sa dreap-
to si posterioara, iar vagul sting pe marginea stings si an-
terioara. Posterior de esofag se afla canalul toracic (duc-
tus thoracicus), in partea sa stings si apoi, posterior, aorta
descendents, venele azigos la dreapta §i, de fiecare parte,
trunchiul ganglionar ortosimpatic toracic cu ramurile res-
pective la organele toracale sau abdominale (nervii
*splanchnici) (fig. 113).

n. vag us
ductus thoracicus
trachea n.laryngeos recurrens sinister
esophagus
vazygos (crossa
crossa aortae

Fig. 113. Regiunea bifurcatiei traheale dupa extra-

gerea cordului (raporturi).

93
 TRAHEEA TORACALA
Constituita din 16-20 inele traheale (cartilagines tra-
heales), incomplete in partea Ior dorsals (in forma de pot-
coava), care ii.mention lumenul deschis, legate in lung prin
niste Iigamente inelare clastice (ligamenta anularia). Fata
posterioara a tubului traheii este cornpletata prin mem-
brana traheala (membrana trachealis), constituita de fibre
musculare netede cu asezare transversal& Pe foto interne
are o mucoasa respiratorie bogata in glande, iar pe fate'
externs o adventice, care o fixeoza prin tracturi fibro-mus-
culare de esofag. Ea este asezata usor spre dreapta, in
timp ce esofagul trece usor spre stinga, inapoia traheii.
bronchus dexter
pu/mo dexter
esophagus (pars cervices)
pulmo sinister
bronchus sinister
esophagus
(pars theracali9
in partea inferioara bifurcatia traheii are raporturi, an-
terior, cu bifurcatia arterei pulmonare si ramura dreapta
a arterei, deoarece bifurcatia arterei pulmonare se situeaza
cu 0,5-1 cm la stinga bifurcatiei traheii.
Anterior de bifurcatia arterei pulmonare se afla crosa
aortei, care incruciseaza partea antero-laterals stinga a
traheii, pie care determine' o zone' numita depresiunea aor-
tica. Intre trahee $i aorta se afla plexul cardiac posterior
(fig. 113, 114).
Deasupra aortei, fats antericara a traheii vine in ra-
port, dinspre dreapta spre sting°, cu trunchiul brahiocefa-
lie arterial, cu artera carotids primitive] stinga $i cu lantul
ganglionar mediastinal. intre trunchiul brahiocefalic $i ar-
tera carotids primitive] stinga se afro artera thyreoidea ima
(Neubauer), cind exista.
Trunchiurile acestea arteriale sint incrucisate anterior
de trunchiul brahiocefalic venos sting. Vence cave superi-
oara coboara inaintea marginii drepte a traheii, de care
e separate] prin limfonoduli. Anterior de trunchlul brahio-
cefalic venos sting se afla resturile timice, Ia adult.
Fata posterioara a traheii toracale se gaseste inaintea
esofagului.
Lateral, raporturile sint diferite in dreapta fate! de
stinga.
in stinga vine in raport cu: crosa aortei, artera ca-
rotids primitive] si nervul vag sting, artera subclavie sting&
canalul toracic, nervul recurent laringian sting, [antul gan-
glionar simpatic sting, pleura mediastinala stinga.
In dreapta este in raport cu crosa venei azigos, trun-
chiul brahiocefalic arterial, nervul vag drept, limfonoduli
pleura mediastinala dreapta.
Vascularizatie fi inervafie
lrigatia arterials este asigurata de arterele traheale, iar
drenajul venos de venele traheale satelite. lnervatia este
vegetative', simpatico si parasimpatica.
Prezenta traheii descrisa anterior imparte mediastinul
posterior in un etaj traheal, situat de Ia apertura toracica
superioara pine] la bifurcatia traheil (T 4) si un etaj infra-
traheal, spatiul retrocardiac al radiologilor, in care se vede
existenta adenopatiilor traheobronhice sau atriul sting,
cind cordul sting este dilatat.
Etajul inferior este separat anterior, de atriuil sting,
prin pericard, ce prezinta Ia acest nivel fundul de sac al
Iui Haller, care se , moireste in pericardite[e exudative.
in atriul sting se deschid, in partile sale lateraIe, ve-
nele pulmonare stingi si drepte, care trec posterior $i in-
ferior de bronhii;le respective.
Bronhia principalo stinga vine (Bourgery) superior de
crosa aortei, pe sub care trece nervul recurent laringian
sting, fapt ce explica paralizia coardei vocale stingi, cind
nervul este comprimat de un anevrism aortic sau de o
tumors mediastinalo de alto nature!".

ESOFAGUL TORACIC

incruciseaza, in partea sa inferioara, aorta descen-

hamentum falciforme
Fig. 114. Aorta, traheea esofagul (raporturi).
dent& trecind spre stinga liniei mediane, cind se indreapto
spre cardia, care se proiecteaza Ia stinga vertebrei a XI-a
toracale. Lungimea totals a esofagului este de 22-25 cm,
Ia care, dace", adaugam distanta de Ia rima oris la gura
esofagului, situate! Ia nivelul tuberculului carotic Chassai-
gnac (vertebra C6 ), de 15 cm, aflarn distanta minima de
40-45 cm pe care trebuie so o parcurga o sonde] esofa-
giana (Faucher) spre a intra in stomac (fig. 113-114).
Calibrul esofagului este aproape uniform, prezentind
in ansamblu urmatoarele strimtori: la gura esofagului
(strimtoarea cricoidiano), Ia crosa aortei (strimtoarea cor-
tica), Ia bronhia stinga (strimtoarea bronhica) Ia card'ia
(strimtoarea cardiaca), unde uneori poate exista un spasm
prin hipertrofia musculaturii, in care s-a preconizat sec-
tionarea acestui sfincter (cardiotornia lui Heller). Uneori
poate exista o strimtoare Ia nivelul diafragmei (strim-
toarea diafragmatica), orificiul esofagian al diafragmei

94

v. brachiocephalica dextra
ducks lymphaticus dexter
nodi limph.intercostales
V. azygos
nodi lymph. sacrales
Fig. 115. Circutatia limfatico.
proiectind.u-se vertebrei a X -a toracole. Esofagul
prezinta, in partea sa superioara, in continuorea foringe-
fibre musculare striate, iar in cea inferioora, muscula-
tura neteda.
Mucoasa esofogiona are ip ici ilongitudinale si este mo-
bile] ,pe tunic° musculora iprin .subnnucaasei.
Vascularizatie si inervatie
A rt e r e esofagului toracic vin din ramurile din ve-
cinatate (arterele tiroidiene inferioare, arterele bronhice Si
ceIe frenice superioare).
V e n e ii e formeaza plexuri submucoase, care, in pat-
tea inferioara se unesc cu venele gastrice, intrind in teri-
toriul venei porte hepatice, kr in partea superioora, cu
vena azigos, deci in teritoriul venei cave superioare. Ve-
nele situate in iportiunea distala a esofagului devin vari-
coarse in cazurile de compresiune pe trunchiul venei porte
(ciroze, tumori hepatice), fiind sursa unor hemoragii diges-
tive superioare..
Limfaticele esofagului dreneaza in limfoganglio-
nii dispersati ,de Ia cardie pins la •grupul supraclavicular,
explicind metastazele ganglionare ce pot afecta pina si
limfonodulul supraclavicular at lui Troisier-Virchow.
N e r v i i yogi abordeaza esofagul Ia nivelul bifur-
catiei troheii. Pina aici esofagut primeste ramuri din ner-
vii recurenti si din lantul ortosimpatic cervico-toracic.
95
V. brachiocephalica sinistra
nodi lymph.
ductus thoracicus
cysterna chyli
CANALUL TORACIC
(Ductus thoracicus)
Canalul toraci'c este cel mai voluminos trunchi Iimfatic
al orga nism ul ui. Col ecteci za I imfa din roma subd iafragma -
tica cu exceptia unei peirti din ficat si din limfaticele su-
praombilicale ale iperetelui iabdorninal. Primeste, de ase-
menea, limfa de la nivelul peretetui ipostero-lateral al to-
racelui si a unei parti din baza gitului (fig. 115).
El rezulta din jonctiunea a doua trunchiuri limfatice
lombare, Ia , nivelul primelor doua vertebre lornbare sou ul-
timelor doua tor-coolie, avind deci origine fie in abdomen,
fie in torace. Clasic se consider-a ca inceputull canolului tora-
cic se face iprintr-un segment dilatat ‘nunnit cistern° lui
Pequet. Aceasta insa nu exista dealt Baca ductul toracic
are origine .abdominalla si loco trundhiuriIe limfatice in-
testinale i lombare se deschid direct la nivelul extremita-
tii Jui inferioare.
De Ia iorigine, conalul toracic .urca pe partea dreopta
a cartel, ajunge Ia baza gitului unde descrie o curba con-
cava in jos si inainte (crosa conalalui tom:clic), merge
apoi spre inainte si Ia stinga, pima Ia confluent° jugulo-
cloviculara, unde se termina, deschizinclu-se fie in acest
lac, fie in vena jugulora interna, fie in vena subClavie
stinga.
Trunchiurile limfatice jugular si subclovicular sting se
 K thyroidea ima x thyroidea inferior
1I r vjugularis inferno

V. Sithe'aria
Fig. 116. Sistemul venei azigos.

truncus brachiocepha/icus
sinister

V. cave superior
hemiazygos accessorfa

bronchia/is posterior

V. hemiazygos

VV.IillOrcostales WI, /X.

vv esophageae

tn. diaphragmatis

V. lumbalis ascenders

m. quadrates
lumbOrum

v. sacra/is media
v. iliaca comments

varsa in canal inainte de deschiderea sa, sau direct in un-

ghiul venos. SISTEMUL VENEI AZIGOS
Raporturile canalului toracic slnt urmatoarele.
Marea vena azigos (v. azygos) isi are originea in ca-
in abdomen, Baca psi are aceasto origine, el se afla
vitatea toracica, Ia nivelul spatiului 11 intercostal drept,
posterior de flancul dreptal aortei si medial pilierului drept
al iimuschiului diafragm (crus mediate). prin unirea a douci ramuri de origine, respectiv, unul ex-
tern, format din vena 4ombarei ascendents dreapta si
In toracedeasebim un segment interazigoaortic si altul
vena a XII-a intercostala si unul intern, inconstant, format
supraaortic. In cel interazigoaortic canalul toracic se afla
in partea dreapta a aortei; superior incruciseaza fata in- fie pe fata venei cave inferioare, fie din vena renala dreapta
(mai rar) (fig. 116, 117).
terne a crosei aortei. De asemenea, in dreapta canalului
In torace, vena azigos moo pe fata anterioara a co-
toracic se 0%5 vena azigos, iar posterior este in raport cu
arterele intercostale drepte. loanei vertebrale, Ia dreapta liniei mediane, pins Ia five-
lul T4, unde formeaza o curbura anterioaro deasupra pe-
In segmentul suptaaortic, canalul toracic urca pe fat('
diculului pulmonar drept si se deschide prin cross so, Ia
postero-mediala a arterei subclavie e in raport cu artera
nivelul peretelui posterior at venei cave superioare.
carotids comuna stings si nervul vag, anterior, muschiul
longus colli, posterior, esofagul si nervul recurent Lorin- In portiunea sa ascendent& toracal& are raporturi: me-
dial, cu canalul toracic §i mai departate cu aorta, lateral,
gian, medial, artera subtlavie si pleura, lateral.
cu pleura mediastinala dreapta, posterior, cu coloana ver-
La git, crosa canalului toracic traverseaza un spatiu
tebrala si arterele intercostale drepte, anterior, cu pedicu-
triunghiular numit trigonul arterei vertebrale cuprins intre
muschiul longus colli si esofag, medial, muschityl scalen lul pulmonar, iar mai jos cu esofagul, prin intermediul fun-
dului de sac interazigo-esofagian.
anterior, lateral si prima coasts, inferior. El trece poste-
Cross azigos trece deasupra bronhiei si arterei pulmo-
ro-lateral de pachetul vasculo-nervos al gitului si antero-
medial de artera si vena vertebralo si, de asemenea, me- nare drepte si sub limfonodulii laterotraheali drepti, fiind
dial de nervul frenic. cuprinsa intre pleura dreapta, lateral si esofag, trcihee si
nervul vag drept, situate medial.
Canalul toracic are aferente colaterale din nodulii in-
Vena azigos primeste vena bronhica dreapta posteri-
tercostali, juxtavertebrali si mediastinali posteriori.
oath, venele esofagiene si pericardice, venele intercostale,

96
vena intercostala superioara dreapta si venele mici azigos
(care coboara pe ,marginea stings a coloanei vertebrate,
in afara aortei, pine] Ia coasta a VII-a, unde se curbeaza
la dreapta, trec posterior de aorta, canalul toracic si se
terminel in vena azigos; colecteaza singe de la nivelul pri-
melor 6-7 artere intercostale, de obicei, si de la vena
bronhica posterioara stings).
LANTUL GANGLIONAR ORTOSIMPATIC
(T runc us sympathicus)
tie participa. Lantul simpatic toracic cuprinde, in general,
11 ganglioni (de fapt, primul ganglion este in general
unit cu ganglionul cervical inferior pentru a forma gan-
glionul stelat), care sint situati in dreptul articulatiilor
costo-vertebrale.
Lantul ganglionar are urmatoarele raporturi: posterior,
vasele intercostale; lateral, pleura; medial, rachisul; ante-
rior, aorta, care nu acopera decit partea superioara a Ion-
tului toracic si venele azigos.
Nervii splanchnici sint, in general, in numar de doi,
marele si micul splanchnic.

Este ultimo formatiune anatomica situate] tot simetric,
paravertebral, la nivelul capetelor costate si inaintea vase-
lor intercostale, pe care le incruciseaza. Ganglionii simpa-
ticului toracic, spre deosebire de cei cervicali, au o dispo-
zitie segmentara. Numai , primul (si uneori si cel de al doi-
lea ganglion tomcat) este contopit cu ultimul ganglion cer-
vical in ganglion stellatum, cu care formeaza ansa subcla-
viculara (Vieussens). Ortosimpaticul toracic ramuri car-
diace (nervus cardiacus imus), bronho-pulmonare, esofa-
giene si aortice. Din ultimii 6 (uneori 7-8 ganglioni) ies
nervii splanchnici mare (major) si mic (minor), care trec
prin diafragma la viscerele abdominale, la a caror inerva-
— Marele splanchnic rezulta din reunirea ramurilor care
provin constant din ganglionii 6, 7, 8, 9 si, inconstant, din
ganglionii toracici 5 0 10.
— Micul splanchnic este format de ramurile detasate
din ganglionii toracici 10, 11 si 12. Coboara intre marele
simpatic, situat inapoi si in afara si marele splanchnic,
situat inainte si medial. Traverseazo diafragmul, in gene-
ral cu cordonul simpaticului, mai rar cu marele splanchnic
sau aorta. Ajuns in abdomen, se divide in 3 grupe de
ramuri: superioare, care merg Ia convexitatea ganglio-
nului semilunar; mijlocii, care merg in ganglionul mezen-
teric superior; inferiocre, care merg la plexul renal.

V. jugularis

0
V. axillaris

v. brachiocephalica dextra ‘
brachiocephalica
sinistra
V. cave] superth v. hemiazygos accessoria

V. azygos

aorta

v. hemiazygos
hepaticae

glandula suprarenalis
truncus coelicicus
it,VINNAIN . a. mesenterica supenor
\\ ,

r617 V. renags sMistra

a. mesenterica inferior Jj

v. spermatica d&ra
v. iilaca communis
v.lumbalis asceadens
nib)
opineyi

,inprytioiC
Fig. 117. Sistemul venelor CtiVe 9i3021iligg5.b

97