ANGIOLOGIA
109 _
a) Artera co'municanti posterioari (a'.commu-
'la Aceastl arteri, de obicei
nic#, posterior). sub-
{re, plLa.cd. de peretele posterior. al carotidei,
ia ,rivel,rl procesel6. clinoide anterioare, se in-
dreapti inapoi pe marginea cortului hipofizei Ei
,. ,rrrrto*d, "^id. ,u art"ra cerebral[ posterioarS'
(provenitl din vertebral[ prin intermediul attetei
fazilare). Ea inchide cet.oi arterial al creierului
descris de \[illis. Dimensiunile ei pot fi diferite
de la dreapta la sttnga; pe una din pirli poate
lipsi cu toarl.
b) Artera coroidianl anterioatd. (a' choroidea
a.rt".ior) este un vas sub;ire, care trece printre
pedu,rctilul cerebral 9i lobul rtemporal (scizura
bichat; la pinza coroidiani a ventriculului la-
teral.
c) Ariera cerebrali anterioari (a. cerebri an-
t.rior) trece De deasupra nervului optic, ajurrge in
fisura longitudinall a creierului (interhemisfcricl)'
," irrcovoaie dup[ genunchiul corpului calos 9i -se
indreapti irrapoi sp.e fap superioari a acestuia'
Imediai inaintea chiasmei optice, cele doui ar-
tere cerebrale anterioare stnt unite printr-o scurti
anasto,mozx transversall (a. communicans ante-
rior).
d) Artera oerebrald, mijlocie (a. ^cerebri media)
-ramurilelaterul (Sylvii)' Pe-ntru
urmeazd. traiectul ganplui
aminunte privind arterelor cerebrale qi
teritoriilc iiigate de acestea, v. capitolul irigaqiei
creieru,lui.
ARTERELE MEMBRULUI
SUPERIOR
Ar,tera nutritivi a membrului superior se tn-
tinde sub forma unui trunchi mic, volurninos, din
mediastin ptnl Ia plica cotului. -Acest trunchi
poarttr nume diferite, dupX regiunile. pe care le
itri.bate (fig. 78). Primul segment, int-ins de la
orisinea vaiului pinl la mijlocul claviculei, poarti
nuirele de arteri subclaviculari; segmentul urm5-
tor se intinde pini la marginea inferioar[ sau
distali a mugchiuiui pectoral mare gi se nurne$'te
artera axilard"; segmenttrl terminal, care ajqqse
ptni la plica cotului, constituie artera brahiall'
La plica cotului, artera brahiali se divide in
artera iadiali Ei artera ulnar[; numite dup[ oa-
sele invecinate. Cele doui artere se termin[ tn
palmi, formind doui bucle cu concavitatea orien-
tatl proximal; stnt arc*da palmarla superficiali
gi arcada p*lmard profundX.
ARTERA SUBCLAVIE
(o. subclovio)
Artera subclavie este o arteri importante, Yo-
ltrminoasi. Ea corespunde, la membrul superior,
cu artera iliaci externl de la membrul inferior.
Prin ramura sa terminali gi prin ramurile cola-
terale, ea irig[ un teritoriu- intins, cuprinztnd
membrul supeiior omolateral, o mare- parte a gi-
tultri, pereteie ventroloteral al toracelui ($ unele
organe- toracice), precum gi o porqiune din en-
cefal.
Dupi cum am vdzut mai jnainte, -cind s-a
descris-arcul aortei 9i trunchiul brahiocefalic, ori-
sinea celor doui artere subclavii este diferiti: cea
Xreaptl ia nagtere indirltul articulaliei sternocla-
vicuiare drepte din trunchiul brahiocefalic, pe
cind cea stingl porne$te ca ramuri independentl
din creEietul "arcului aortic. Originea loi diferiti
are drept oonsecinqX doui fapte: artera subclavie
stingi eite mai lungi dectt cea dreapti cu aproxi-
mativ 3 cm gi are gi o porqiune toracici, care lip-
segte celei drepte.
De Ia punctul de origine, ambele artere sub-
clavii desciiu o curb[, situati la baza gitului, tn
fosa supraclavicular5, a cilrei concavitate este
deschisl- caudal 9i care imbrigiseazd. destul de
aproape domul pleural. La nivelul marginii cau-
dale J rnuqchiului subclavicular, tntr-un punct care
corespunde aproximativ mijlocului claviculei, am-
bele irtere subclavii se continui ctl artera axilard
respectiYX.
Raportwri. ln traiectul pe care ll urmeazd, ar-
terele subclavii trec prin defileul limitat de muq-
chii scaleni anterior qi mijlociu. Acest fapt deter-
mini irnpXrlirea arterelor subclavii in trei por-
giuni; 1) prima porfiune, situati medial de scaleni,
se nume$te prescalenici sau intrascalenici't; 2) a
doua, asezati tntre scaleni, este porgiunea inter-
scalenicX; 3) a treia,- dispusl lateral de scaleni,
este po4iunea postscalenic[ sau extrascalenici.
Diferite in prima por[iune, raporturile celor
doul artere subc,lavii, dreapti gi stingi, sint sen-
sibil identice in celelalte dou[ porliuni (fig. 79).
1) Prima porqiune pre- sau intrascalenici'r'
necesiti descrierea -separatd. a celor dou6 ar-
-tere subclavii, dreapti qi sttngi.
Subclavia dreapti are o direcqie oblicl, urclnd
puqin dorsal, dar mai ales lateral. Ventral, ar-
tera subclavie dreapti este acoperit[ de trei pla-
nuri, care de la ea tnspre tegumente stnt: a) un
plan nervo,s simpatici a subcla-
- vagul,qiansa
viei (a lui Vieussens) frenicul; b) un pian ve-
nos, cuprinzind vena subclavie, verla jugularX
rr' Termen uzual in nomenclatura francezi' este gregit
din punct de vedere etirnologic ai semantic.
 ANATOMIE
110

A. cen rica/rs s upenfi cra/rs

4.subc/avia
- A.lransversd co//i
A. axi//arrs A. sup,.ascapu/arts
A /horaco-acnomra/ts
A. lhonacica inlenna

A /horacrca /a/era/rs
Ret'ea scapu/ari
,4 axr//aris

,4. cin c u m f/ex a s c ap u /a e

A. crrcurnf/e^a ,lumenr anlenrbn
,4. circumf/exa humeri ,oos/ernr

A. subscaou/arts
/ ,4 /honaccdonsa/is

A.profunda brachi d. branchia/is

A. c o //a / era/t s ra dia /ts

4. co//a/ena/ts u/nanrs supervbr
A.co//a/ena/t's medra
l. co,//a/ena/is u/naris infsnror
A.nlpnossea recurrens l. recurrens u/nanis
Recurrens radb/ts ,4. u/narrs

A'rad'a/'s
fr . n/eros-rea c'ommun/s
A. in /eros s ea p os lerion

fl. nlerossea dnlertor

lrcus p;/maris pnofun/us

4.Vrinceps po//rc,s
,4rcus pa/marrs supenfi cra/rs

,4a. d,gna/es po-/mares commu/zes

/la. drgi/a/es pa/mares propriae

Fig. 78. Arterele membrului superior.

 ANGIOLOGIA
111 _

A. cer uica/is ascendens

fl. lhyroidea infenbn
l/errus p.hrenicus

A. c en nba/is superfibia/rs
Tr un c us /hyro c e n w'c a/rs ,4. verlebra/ts

,4.lransversa co//t
,4. cer vica/rb profun da
P/exus brachra/ls I

A. nlencosla /rs supnema

Duncus cos/o - cen rira/rs

A. canol/s comhunn

4. lhoracica nlerna
A. axr//anrs

A. suprascapu/arrs
Rami perfrnan/es

framus nler cos /a/rs a n /en'o.n

Fig. 79. Artera subclavie 6i ramurile sale.

inrcrnl dr,eapti gi vena brahiocefal'ici d-reapgi; LZ mrn deasupra claviculei; de pe aceastd. f.ale
c) un prlan osteomusoular, reprezeltat de cla- Dornesc cele mai irnDortante ramuri ale sale. Me-
vicul5 iu articulaqia sternoclaviculari 9i mugchii iirl, ,irr" in .aport' cu artera carotidI cornuni
sternocleidomastoidian gi sternocleidohioidian, care dreaptil.
se insereazi la acest nivel. Dors al, artera vine in Artera subclavie sttngl se nagte, dupi cum s-a
raport cu domul p,leural gi cu ligamentele acestuia, amintit mai inainte, din cr,egtetul arcul'ui aortic,
cu-nervul recureni drept Ei apoi cu ganglionul cer- pe un p,lan mai profund faqi de originea ar-
deci -subclavii
vical inferior al simpaticului (ganglionul stelat). terei drepte. De la punctul de origine,
Caudal, artera este culcatS. pe povirnigul anterior ea allneazd un traiect aproape vertical, spre a
al domului pleural, pe care gi lasI un $an!. Aceastl ajunge la baza gitului, de unde urrneazi' un tra-
fag5. este incruciEatl de doui anse nervoase: me- iect aserninltor cu cea dreap,tl.
dial este nervui recurent, care se desprinde din ..-- artera sub-
nervul vag, incruciqeazd. fata catrdali a afterei
. in prjml sa porliune - toracicl
clavie stingi are raporturi cu diferite organe ale
subclaviei drepte, urci pe faga ei dorsali qi se mediastinului. Lateral se gisegte pllmtnui
pllmtnul sting
sting
indreaptl spre laringe; literal este ansa simpatici (invelit in plzura si
9i poleura mediastinall res-
olzura sa) 9i
a subclaviei (Vieussens), care, pornind din cordo- pectivi. Medial se afll tesofagul qi nervul recurent
nui simpaticului cervical, ocolegte in mod similar iting.Ventral, artera.zubclavie sting[ vine in ra-
artera subclavie dreaptl gi se duce Ia ganglionu,l port cu artera carotidi comtrni dreapti, cu ner-
stelat omolateral. Cranial, artera atinge punctul vul vag sting qi este lncrucigati de- vena brahio-
culminant al traiectului siu, situat aproximativ cefalici stingt.-Dorsal, artera se afl5 pe coloana
 ANATOMIE
112

vertebrali (Tr ti T2), acoperiti de mugchii pre- reazd,_pind" la. 14. mm. Acest fapt se utilizeazl in
vertebrali. clrnrca atunct cind vrem si comprimim artera
.. In porliunea a doua - cervicali - raportu-
-rile subclaviculali $ sI- obginem o h.*oriuri provi-
zorie in teritoriul- ei diital.
sint foarte aseminitoare cu cele din partea
dreaptd. Planul venos subclavijugular drept con- .Distribwgie. In traiectul siu, artera subclavie
raporturi aproape identice, cu deosebirea
tracteazd. gmigg .o serie de (ramuri) colaierale importante.
cI vena jugulari sringi, este situati mai medial. In linie generali, acestea 'sint in num.Ir 'de noui
In schirnb, raporturile neryoase se deo,sebesc mai gl se grupeazd" de cele mai multe ori, in felul
mult. Nervul vag sring coboari la distanql de ar- urmitor:
tera subc,lavie stingl, lipit de artera carotidi co- 1,. A. vertebrall
muni dreapti. Recurentul sttng se desprinde din ) A. toracici, interni (a. nramari
el mai jos,. in torace, astfel ci -bucla sa este apli* interni)
c4td. pe sub arcul aortei, gi nu pe subclaviculird,
Trwnchiul
Nervtrl frenic gi ansa simpatici Vieussens o incru: costo- 3. A. cervicalS, p,rofundi
!$eazd; in acelagi mod ca-gi in partea dreapti. In cervical 4. A. interco,stale supremi
fine, ductul toracic descrie o aicadd" pe deasupra
a*erei spre a se vlrsa fn confluentul venos. 'Trunchiul 5. A. tiroidiani inferioarl
Amintim faptul ci in aceastl porqiune inrra- .tirto- 6. A. cervicali ascendenti
scalenici, ambele artere subclavii prim,esc fi- ceraical 7. A. cervicali superficiali
bre neryoase provenite din lanpl simpatic cervi- 8. A. suprascapularX
cotoracic, care formeazd. astf.el un impbrtant plex 9. A, transversl a gitului
periarterial.
9g obicei, ,toate colateralele iau na$tere din
2) In porliunea a doua interscalenici porgiunea intrascalenici a subclaviei, cu exceplia
-
arterele subclavii rec prin srrimtoarea formati -de transversei gitului, igi are originea in por-
_care
mugchii scaleni anterior gi posterior. Ele au ra- Funea extrascalenrca a arteret.
port, tin jos, _cu_ prlpa ioaitl, pe care gi sapl
u'q $_ant destul de adinc, gangul zubclaviei-(sulcus Artero vertebrold
subclaviae). Buza ventrall a acestui $ant este for-
mati de tuberculul muschiului. scalen anterior (o, Yerf.ebrolis)
(Lisfranc), care constituie'un reper tn descoperi-
rea arterer. Esfe una dintre ramurile importante ale sub-
cl,aviei. Ea porlegte de pe fala superioari
Dorsocranial faji ,de arteri, trec prin despi-
teia, urci vetical rezematd" pe -fascia a aces-
cdl"ura scalenici trunchiurile primare ale plexuiui preverte-
brahial. Amintim faptul impoitant cI si in'aceastl brali gi. mu"gchii prevertebrali, -inaintea ganglionu-
porqiune vena subclavicularl igi plstre4zi situagia lui cervical inferior al simpaticului gi a "proiesului
sa ventrall fati de arter5. Cele doul vase slnt transvers al vertebrei cervicale a VII-a, inapoia
fnsi separate prin mugchiul scalen anterior. arterelor caroridi comunl gi tiroidiani inferioari
3) Porgiunea postscalenici sau extrascalenicI a , (fig. 79).
arterei este mai superficiall decit celelalte doul
Aju.nsI. la nivelul vertebrei cervicale a VI-a,
pltrunde in orificiul transversal (costotransversar
porqiuni. In consecingS,, este mai ugor accesibill INA) al acesreia uneori in al celei de-a V-a
fn .acest prtnct; ligatura ei se face de preferinll sau. a V-I.I-a - apoi urc}, spre craniu, stribi-
gi -
aici, in triunghiul o,moclavicular. Raporturile ar- tind orificii,le- transvirse ale v6rrebrelor cervicale
terei in aceastd. por[iune sint urmiioarele: ven- sqprajacente, inclusiv ale atlasului. ilesind din acest
tral (inainte), cu vena subc,lav,ie voluminoasl, ultim.orific,iu, descrie o curburi care ocolegte masa
ascunsl inapoia claviculei; ambele vase stnt aco- laterald, a_ attrasului, perf,oreazd. *embrana
perilg {e fasciilg - cervicale mijlocie (pnetra- tooccipitall posterioarl, apoi dura marer^Aii
heall)- 9i; zuperficial5 ;esut
- subcutanat gT piele.
intre
arcul posrerior al atlasului si gaura occipitall mare
-, ramurile plexului^bra-
Dorsal (posterior) se gXsesc gi pltrunde in cavitatea craiiani priri aoest ori-
hial. Caudal (in jos),-artera se afll pe prima di- ficiu. Aici (se inclini, fn sus, _inainie gi iniuntru)
gitagie a mugchiului dinqat mare (m. serrarus Ia- ocolegte fag.a laterall a rnlduvei prelungite, ,"
teralis), care acoperi primul spadu intercostal, gi a-phca pe cilvus $t se une$te cs artera vertebrali
pe coasta a doua. Cranial. (tn sus), faga aterei din.. partea opusl, forrnind artera bazilard" (a.
este superficiall gi deci aici se va intervenr pen- basilaris). Aceasta urci mai departe, pinl la $anful
tru a o lega. qonlin -superior, unde se bifurci
- De notat faptyl. ci distanqa dintre clavicull Ei de 180o - sub unaleLnghi
in cele do,u[ ramuri terminale Jal,.
pr{!a ooasti, ctnd braqul se gisegte in poziqie noi- - cerebrale posterioare (a. cerebri pos-
arterel,e
malL, e de aproximativ 3 crn. Deci, mlnunchiul -
terior).
vascu,lonervos este liber ln acest spagiu larg. Ctnd Artera bazilard" este culcatX ventral pe clivus,
bragul este proiectat lnainte, distanqa aceasta creg- acope-rit d-q dura mater, iar dorsal se ^agazL in
te; cind bragul este dus tnapoi, disianga se miqo- ganjul bazilar de pe faga ventrall a punqii.
 ANGIOLOGIA
113

Distribusie. Artera vertebrali emite nutaeroase la aproxim ativ 2 cm, la nivelul celtri de-al 9a-
r4muri, care sint destinate mai ales miduvei spi: .selea.
nirii, rombencefalului gi plrqii posterioare a pro- Ramurile colaterale sint numeroase gi - se distri-
zencefalului. buie mai ales peregilor toracelui qi abdomenul'ri.
a) In Dortiunea sa cervicalS., aceste ramuri EIe sint urmltoarele:
si.rt,' ramuii spinale, care strXbat prln orificiile
-(foramina a) Ramuri mediastinale ventrale (aa' mediasti-
intervertebralia -- fiu. fine, destinate orga-
- ramuri
intervertebrale naies ventrales)
rile de conjugaie) 9i se rispindesc in miduvl. qi nelor din mediastinul ventral: timus, bronhii,
l-reninge; dari rimuri musculare pentru mugchii pleurl, pericard etc.
vertebrali.
a b) Artera pericardiacofrenicl (a. pericardia-
b) Din poriiunea intracraniani vertebralei
cophrenica) (a. diafragmatici superioari) o
pornesc: o ramura meningee (ramus meningeus - ramuri lungl ;i subqire, care coboarl tmprer"rnl
i. meningee post.) care se ramificX ln fosa cere- cu nervul frenic lntre pleurS. gi pericard, pini ia
beloasl; arterele spinale (a. spinalis post. 9i a. diafragml.
spinalis aflt.) cure- se duc la mXduva prelungiti
c) Arterele perforante (-aa. perfotantes) stribat
5i la mlduva spinlrii. Artera spinali posterioari spaqiile intercostale gi se risptndesc la muqchiul
{a. spinalis posterior) impari, se aSazd. pe faia pectoral mare, la pieie gi glanda mamarl (la fe-
posteiioarl J miduvei spinlrii. Artera spinali an-
meie, acestea din urml [rr. mammarii] sint mai
ierioari (a. spinalis anterior) pereche se une$te cu voluminoase).
omonima sa din partea opusX gi coboari in fisura
mediani anterioar[ a miduvei, participind 1a d) Ramurile interco'stale anterioare (rr. inter-
costales anteriores) in numXr de doui pentru
vascularizatia acesteia. Artera cerebeloasl inferi- -
oari posterioaril (a. cerebelli inferior posterior) este
fiecare spaliu intercostal
- merg lateral qi se
anestomozeaze cu arterele intercostale (posteri-
tan rria cea mai cranial5 a arterei vertebrale. oare) din aorti.
c) Trunchiul bazllar dI nagtere urmitoarelor Ramurile terminale sint tn numir de doui:
ramuri: ramuri pontine (rami ad pontem); artera a) Artera musculofrenici (a. mtrsculophrenica)
labirinticl (a. la6yrinthi), care pltrunde prin porul coboari oblic de-a lungul
acustic intern; artera cerebeloasi inferioar[ an- - ramuricostale
inse4iilor
laterald"
ale- diafragmei, tncrucigind fe-
iI terioard. (a. cerebelli inferior ant-grior) 9i. artera gele posterioare ale ultimelor cartilagii costale; ea
cerebeloasi superioari (a. cerebelli superior) se di rimu,ri pentru diafragmd Ei mugchii peretelui
7 distribuie pirqii corespondente a cerebelului, dtrpl
i abdominal anterior, precum gi ramuri intercostale
cu,m indici gi numele lor (pentru mai multe cie- anterioare, similare cu cele plecate din trunchiul
t talii v. vasou{arizagia cerebelului).
Ramurile terminale stnt reprezentate de arte-
toraclcel lnterne.
b) Artera epigastricX superioar[ (a. epigastrica
tl rele cerebrale posterioare, care partic-ipI la for- rarnura mediall
- continul
superior.) traiectul
lxarea cercului- *rterial cerebral \Tillis (circulus -
toracicei interne, stribate diafragma tntre porgiu-
arteriosus cerebri). nea sternalS. gi cea costall, coboari pe faga poste-
rioari a mugchiului drept al abdomenului, in teaca
acestuia, pS.trunde in acest mugchi qi, la nivelul
.Artero torocicd internd ombilicului, se anastomozeazd" Ln plin canal cu
artera epigastrici inferioarS. (ramtrri din a. iliacI
NumitI gi artera mamari interni (a. thoracica externi).
interna), ia naqtere pe faqa inferioari a arterei ir-r felul acesta se stabilegte o lungi cale de-
subclavii, pulin mai-lateral de artera vertebralS rivativi intre cele doul trunchiuri importante,
(tig.7e). n-rari artera subclavie gi artera iliaci cxterni
De la emergenta sa, artera toracici interni - in unele tmprejurS.ri,
cale care, -,
poate avea o reali
trece inapoia venei subclavii gi a extremitlgii me- valoare in stabilirea unei circulaqii colaterale.'
diale a -laviculei, culcatl pe povtrnigul anterior
(r,entral) al domului pleural, qi coboarl paralel,
cu marginea sternultri, pin5. la nivelul cartilagiti-
lui al Vl-iea sau al VII-lea costal, unde se bi- Trunchiul tirocervicol
furci in ramurile sale terminale. in torace, ea tn-
crucigeazi felele posterioare ale cartilagiilor cos- (truncus thyrocervicolis)
tale Ei ale muqchilor intercostali interni; inapoi,
artera rlspunde pletrrei gi rnuqchiului transvers
al toracelui (m. transversLrs thoracis triunghiu- Acest trunchi, numit de Farabeuf gi trunchiul
larul sternului). E important de notat - ci distanla tireobicervicoscapular, este un vas voluminos gi
care o separl d'e marginea laterali a sternului scrlrt, care ia r-ragtere pe fala superioarl a artere,i
creSte de li 1 cm, la nivelul primului spagitr, pini subclavii, imediat tn afara arterei vertebrale, ltngl
 ANATOMIE
114
marginea mediali a mugchiului scalen ante-
rior. Dupi un scurt traiect ascendent, trunchiul
se tmparte
-diana - tn cele patru. ramuri _ale sale: tiroi-
inferioarl, ceivicala ascendenti, cervicala
transversi gi suprascapulara. De obicei, trunchiul
se imparte in doul rJmuri: una medial[, care dd
,aqteie tiroidienei inferioare qi cervicalei ascen-
dente, Ei alta laterald, care dl cervicala transversi
gi suprascapulara.
-p,ot Mult mai rar, cele -patru ra-
muri si ia nagtere separat din subclavie.
Arrcra tiroidiand int'erioard (a. thyroidea in-
ferior) se desprinde din trunchiul de origine, urci
r.ertical pini- la nivelul tuberculului anterior ai
procesului transvers al vertebrei a Y-a cervicale,
t,nde co,tegte in unghi drept gi descrie o curbl a
cirei concavitate anterioari imbrlliqeazi minun-
chiul vasculonervos al'gttului gi simpaticul cervi-
cal; apoi
-- cuse ind,oaie din nou, descriind a dotra
curbi concavitatea superioard
-,segitermini.
la b'aza lobilor glandei tiroide, in care
ajunge
in aceasti ultimi po4iune, artera co'ntractd ta-
porturi strinse cu nervul recurent, fapt de mare
impo,rtangi in ligatura vasului.
La nivelul vertebrei a Y-a cervicale se supra-
pun trei artere importante, care, ln sens antero-
posterior, sint: afiera caro'tid, comuni, artera
tiroidiani inferioari gi artera vertebral[.
In traiectul sXu, artera tiroidiani inferioari
emite: a) ramuri colaterale
- faringiene, esofa-
giene, traheale, o laringee inferioari Ei rnusculare;
6) ramuri terrminale - glandulare pentru corpul
tiroid (inferioari, po,sterioard. gi profundl).
Arrcra cervicald ascendentd (a. cervicalis as-
cendens) este considerati. de mulqi autori ca o ra-
muri colaterald. a tiroidienei inferioare (fig 79).
Ea urci pe faga anterioari a mugchiului scalen
anterio,r, medial de nervul frenic. D; ramuri
n-rusculare pentru mugchii prevertebrali tnvecinali
gi ramuri ,spinale care pXtru,nd ,prin orrificiile in-
terverteb,rale la porqiunea inferioarl a mlduvei
cervicale, anastomozindu-se cL1 ramurile spinale
ale vertebralei.
Artera ceroicald. swperficiald (a. cervicalis su-
perficialis) se indreapti transversal, prin fosa su-
praclavicularl, incrucigtnd mugchii scaleni, plexul
brahial qi mugchiul ridicltor al scapulei, spre a
displrea sub mugchiul trapez. E, acoperiti de
rnugchiul platysma (pielosul). DI ramuri mugchi-
lor invecinali; deseori pleac5. din artera transversl
a gitului.
Artera swprascapwlard (a. suprascap,ularis N. I.;
a. tran:syersa sc4pulae BNA), de la or,iginea sa, se
indreapttr spre claviculi, trecind pe fala anterio'ard
a scalenului anterior; se indreaptl apoi in afari,
culcatX pe plexul brahial qi ascunsl tnapoia cla-
viculei, ip.e a coti tnapoi, spre marginea superi-
oard a scapulei (fig. 79). Aici trece pe deasupra
ligamentului transvers al scapulei (lig. coracoidian)
gi pitrunde in fosa supraspinoasi, fiind situat[
profund pe os. De notat ci nervul suprascapular
trece pe sub ligament. Coboar[ apoi peste gitul
lingi marginea laterali a spinei'-
scapulei
- pe in
qi se cu,fundl fosa ,subspi,noasl, unde se ana-
stornozeaz5 cu ,ramuri ale arterei circumflexe a
scapulei (din artera subscapulari) qi ale arterei
transverse a gitului.
In acest lung traiect, attera suprascapularl
emite numeroase ramuri pentru mugchii lnvecinaqi,
mai ales pentru supra- Ei subspinos, precum qi
ramuri articulare gi osoase.
Trunchiul costocervicol
(t ru ncus costocervi co lis)
Numit gi trunchiul cervicointercostal, pleaci de
pe fata posteroinferioafi, a subclaviei gi, dupi un
't.rli..t descendent, se desp'arte tn cele doui
i.urt
ramuri ale sale: artera intercostali supreml qi ar-
tera cervicali profundi. IJneori, cele dou5. artere
pot pleca in n od independent din artera subclavie.
Aitera intercostald swpremd (a. intercostalis su-
prerna) coboarl incrucigind colul primelor doui
ioasre'(fig. 79). Ea furnizeazd primele doul artere
- ale spaqiului I 9i
II
intercostale posterioare
intercostal :, car" se comportX in mod asem[-
nXtor cu arterele intercostale (corespunzltoare)
aortice, dind: ramuri dorsale pentru mugchii pro-
fwzr ai gitului, spinale pentru miduv! 9i ramu,ra
intercostali propriu-zisl, care strlbate tn sens dor-
soventral spagiul intercostal respectiv.
Artera cerrticald prolwndd (a. cervicalis pro-
ftrnda) ,se indreapti inapoi, trece lntre gitui primei
coaste gi procesul transYers al vertebrei a VII-a
cervicaLe, ipoi igi schimbi direclia trectnd in sus,
gi ajunge li ceaf5, unde irigl muqchii din aceasti
reglLine.
Artera ffansoersd a gttwlwi satu ceruicald trans'
versd (a. transversa colli), numiti 9i artera scapu-
larl posteri oard, ia nagtere, de obicei, ca ultiml
,rr.rrrii a subclaviei (fig. 79), d,in porriunea
extrascalenici a ei, 9i urmeazl un traiect foar'te
flexuos. Trece tntii' p,rintre
-al ridlcinile plexu'lui
brahial (al Vl-lea 9i VII-lea nerY oervical),
tncrtrcigeazi scalenul mijlociu 9i cel posterior, se
indreapti inapoi qi in afari, trectnd pe sub mu;-
chii trapez qi ridicitor ai scapulei, spre a ajYng.e
-jos al scapulei. De- la acest
Ia unghiul superior nivel,
.o .oLgt. in 9i coboail de-a lungui marginii
mediale'a acesiui os, ptnX ia unghiul infenior, unde
sc anastomozeazd. ctr ramurile terminale ale oir-
cumflexei scapulei (din subscapular[). In acest
lung traiect, ea di ramttri tuturor muEchilor pe
ltnga care trece.
 ANGIOLOGIA
ARTERA AXILARA
(o. oxilloris)
Artera axilari, este vasul nutritiv al regiunii
umirului. Ea irigi aceasti regiune qi trimite ramuri
Ia peretele toracic lateral gi la partea superioari a
bragului. Ea continul artera snbclavie.
Limite, direcpie. Artera axilari incepe la mar-
ginea anterioard. a fegei caudale (inferioare) a cla-
viculei, srrlbate oblic, de sus tn jos qi dinspre me-
dial spre lateral, groapa axilarl gi se ter,minl Ia
margine,a inferio,ari (caudali) a muqchiului pec-
toral mare (unii autori dau ca limitl inferioarl
tendonul mugchiului latissim al spatelui
- dorsal
mare). Direcqia arterei este in strinsi depende,nli
de poziqia bragului !n raport cu. trunchiul
adducqie sau ab'duclie
- in
fapt de mare importanll
chirurgicali. -,
Raportwri. Am vlzut ctr afiera axilard. stribate
axila, constituind elementul ei axial (fig. 80). Me-
dial de arteri se gisegte vena axilari, iar lateral
elementeie plexului brahial. Toate aceste for-
-
115 _
rnagiuni co,nstituie irnpreunX, minunchiul vasculo-
nervos al axilei. Ele sint tnconjurate de o masi
bogati de grisime. in parcu,rsul siu, artera axilard
contracti raporturi gi cu perelii axilei. Raportul
cel mai de seami este cu peretele anterior, de a
cI,rui f agd, profundl se alipegte pe toati intinderea
traiectului s5u.
Mugchiul pectoral mic, care intri in constitli-
qia acestui perete, incrucigeazS. perpendicular ar-
tera axilarla gi dete,rmini tmplrqirea ei in trei por-
qiuni: deasupra, tnapoia 9i dedesubtul muqchiului
mic pec,toral. Vom descrie raporturile arterei in
dependenqi de aceastl diviziune topograf.icb, a tra-
iectului ei.
1) Prima porliune situati deas,upra muq-
chiului pectoral mic; a)- medial gi inainte se afll
voluminoasa veni axtlard gi venele cefalici Ei
toracoacromial5; b) lateral gi posterior se glsesc
fasciculele plexului brahial; c) dorsal, artera std
pe planul costal, acoperit de primele digitaqiuni
ale mugchiului dinqatul anterior; intre acest plan

A. brachia/rs

/l//. aorac obra cfi/a/r s

lr/ perhrals mdJor

/l/. lriceps b ra chii ( capu/ /ongun)

A. circum{/exa humeri
an/erion
,4. circumf/exa humeri
poslenor
A . crrcunf/exa scapu/ae P/exus brachb/rs

lt/. /alissimus dorsi

A. /rloracoacromia/a
,4. lhoracodorsa/rb

M.leres mttor"
,4. axi//arrs

tlr/. subscapu/arn

A.lhoracica M peclora/rs rninor

Fig, 80. Raporturile arterei axilare.
 ANATOMIE
115

si arteri se ilrsintteazi trunchiul secundar posterior lare aceastl porliune gi constituie un teper in
in
brahiaJ; d) ven- descoperirea ei le acest nivel; c) ventral, artera
il"r.i.ulu, posterior) al plexului serie este JcoperitS. de tendonul pecto'ralului mare-9i de
o de pla.nuri'
-;;;i,
;;;; i;
;;;;;r'este acoperita
la suprafaqr^spre
de
profunzime sirrt: pielea' lieamentul slrspenso,r al axilei. E de notat faptul
tcsr.rtul subcutanat,' poiliunea clevicular[ e pecto- ca" printr-o abducgie puternicl a bralului arteril
irirtri mare qi fascia clavipectorald' in aceasti axilari se intinde ia o- coardi, pierde contactul cu
peretele anterior al lxilei 9i se aqazi imediat sub
portiir,-,. se face ligatura
"utuptu
axilarei.la originea se'
[;;;i chirurgical ei este ingrer'riat de un pielea gi fascia bazei axilei. Acest fapt are.impor-
pl;u vertos .rr"" o ,.op..., vena cefalicl. 9i canalul ianti tn ligatura arterei tn porqiunea a treia a sa'
Iotr*.tri. Fala anterioarl I ei mai este incrucigati T'ot un rap"ort anterior, de o importanql deosebiti,
J. ".."ut toracic anterior (al pectoralului arterel' mare)' este cel cu nervul median. Aceit nerv coboari la
care constituie un reper in descoperirea inceout in;rintea arterei, apoi alunecl ugor tn afarl'
i,rt.e e" gi nrugchiul coracobrahial; d) dorsal, ar-
2\ in a doua Portiune - 'retropectorall: tera se aSazl. pe tendoanele muqchilor rotund mare
nt -6alui t. mentine acelaqi raPort cu vena axilari,
ii lor. r. adaugl ridLcina midiale a medianului; lteres major) qi latissirn al spatelui (latissimus dorsi
do.t"i mare)' de care eite separat[ prin nervii
ir) iri.tri rd'dtrZina laterald a medianului; c) dor- -radial si axilar. Si nu uitim c[ de-a lungul mI-
de ca're
tit, n riri t-tn p.. mug.chiul .subscapular,,(radiocir-
prtn faicicuh,l posterior nunchiului vascular, mai ales aiiturea de vena
este seDarata axilari, sir-rt ingiraqi ganglioni limfatici.
.i,fl# r?r".f,i;i ';;;r. po'tt.'io') .al' plexului Distribwpie. in decursul traiectului siu, artera
[;;hl;i;'dj ventral, art.ra "ite acoperitr de piele axilarl emiie trn numir variabil de ramuri cola-
;i de cei doi mugchi Pector.ali.
terale (fig. 81). Modul cel mai frecveht de rami-
3.) A treia portiune tntrapectorala
-, mat
lrnei d..it ceielalte, este - ugo-r.-accesibili chirur- ficatie esie r.rrmitorul:
kamwrile subscapwlare PentrLl mtrqchiul
-.r.' rll". in raoori: a) medial, cu vena axilari
";"ii
i; ulnar. cutanat medial al braqului 5i omonim.
"..rii
.r''r",.ru, medial al'antebraqului; b) lateral cu ller- Artera toracicd, swprerud (a. thoracica suprema)
rrl -"ai*", ,r..rt l muriulocutanat 9i mu-qchiul Dorneste din prima bortiune
' a axilarei, coboarl
.o.u.ob.nhial; mtrEchiui este satelitul arterei axi' p.r,. ' primele' 2-3 spalii intercostale, irigirrd

M.lraVezius A.lhoracoacnomrb/rs
lt/.peclora/rs mnon
M. slennohgotdeus
tV medbnas
N. u/nar/s '..9r
M. s /ern o c/e r do m as /o rdeus

M.de/bideas
4;E t.
{
bltt;' :./
A./horacrca suPl'ema
A. crrcumf/exa humeri.
anlenbn '
) /V. cu/an eus anlebracrlii medra/is
A. cincumf/exa hunqni
Foslenor N. radral's
Capul/ongum
A. lhoracrba /a/era//s
tl,/. biceps brachir
bapu/bnere)
A. subscapu/anis

lr/. conacobrachb/n
l/.pecloralb mnor

M.axr//ins

M./aflssrmus donsr

Fig. 81. Ramurile arterei axilare'

 ANGIOLOGIA
mu$chii respectivi, precum 9i cei doi 'pectorali,
glanda mamarl gi pielea.
Artera tora.coacronxiala @. thoracoacromialis)
este o ram:url. destul de voluminoasS, insl scurti,
care se nagte din axllari la marginea craniall (su-
perioarl) a pectoralului mic, pefi.oreaztr fascia cla-
vipectorali gi ajunge pe fundul trigonului delto-
ideopectoral (spaqiul lui Mohrenheim), unde se
divide in trei ramuri: a) Ramura acromiali se tn-
dreaptd" lateral, paralel cu clavicula, aluneci lntre
mugchiul de,ltoid qi procesul coracoid, di ramuri
pentru deltoid, p,ectoral gi articulalia scapulohu-
nrerali; per{oreazd., in fine, deltoidul qi se anasto-
mozeazd. cu ramuri din artera suprascapulari pen-
tru a forma re[eaua acromiall (rete acromiale).
L.) Ramura delto,idiani coboarS. acoperiti de vena
cefalicl in interstiqiul dintre muEchiul pectoral
mare gi deltoid, cl.rora le dI ramuri ln tot tra-
iectul siu. c) Ramurile pectorale
chii pe.ctorali. - pentru
sint insolite de obicei
mug-
de nervii
-
toraclcl antertorl.
Artera toracicd laterald (a. thoracica lateralis),
numiti gi toracicl inferioari sau mamarl externl,
porne;te din a doua por[iune a axilarei. Ea se
aSazd, inapoia mugchiului pectoral mic, apoi co-
boari spre p,eretele lateral al toracelui pini la ni-
velul spaqiului intercostal al V-lea sau al Vl-lea.
ir-r drumul siu, dI ramuri pentru mugchii dinqatul
anterior (serratus lateralis), pectoral mare gi mic,
pentru glanda mamar5, (rr. mamarii externi) qi
stabilegte anastomoze cu celelalte artere ale pere-
telui toracic.
Artera subscapwlard (a. subscapularis), cea mai
voluminoasi ramuri colaterali a axrlarei, se na$te
din a treia porgiune a acesteia, la nivelul marginii
inferio,are a mugchiului subscapular. De aici, artera
se lndreapti oblic ln jos gi inapoi, emite citeva
ramuri pentru mugchiul subscapular gi apoi se
divide tn doui ramuri:
a) Artera toracodorsall continui, traiectul sub-
scapularei, alunecind intre mugchii dingat airterio,r
(serratus lateralis) gi latissim al spatelui (dorsal
mare) pin5. la nivelul ultimelor coaste; ea irigd.
rnurEchii din vecinltate.
b) Artera circumflex5. a scapulei (a. circum-
flexa scapulae) se tndreapti dorsal, trece prin rri-
unghiul omotricipital, ocolegte marginea laterald,
a scap,ulei gi se term'inI la unghiul inferior al
scapulei tn mugchii din aceastS. regiune (mm. supra-
gi subspinos, rotund mare gi mic, latissim). Ramu-
rile ei se anastomozeazi cu terminaqiunile arterelor
suprascapulari Ei transversl a gituiui
ambele
din subclavie. - cotului.
Artera circwmflexd bumerald anterioard (a. cir-
cumflexa humeri anterior) pleaci din axilari distal
de subscapulari gi este tn general de calibru redus.
Ea aluneci pe sub'coracob.rahial gi scurta porqiune
a bicepsului, ocolegte gitul chirurgical al humeru-
117
sului 9i ajunge la ganqul intertubercular (ganqul bici-
pital), unde di doui ramuri: una asoendenti, urcind
aldtarea de tendonul lung,ii porjiuni a bicepsulu,i ptni
-
la articulagia scap,ulohumeral6., qi a doua care con-
tinul tra,iectul arterei gi se anasto'mozeazl" cu cir-
cumflexa posterioar;.
Artera circurnllexd hwrnerald. posterioard, (a. cir-
curnflexa hurneri posterior) ia nagtere la acelaqi
nivel cu precedenta, insl este mai voluminoasi de-
cit ea. Se tndreapt[ tnapoi, strXbate impreuni cu
neryul axilar patrulaterul humerotricipital (Vel-
peau) gi o,coleqte gttul chirurgical al humerusului,
fiind acoperiti de mugchiul deltoid. Ea irigi muq-
chii invecinagi gi se anastomozeazi ctt ramtni din
arterele circumflexS, humerali anterioari, supra-
scapularl gi coracoacromialX.
Artero brohiold sou humerold
(o. brochiolis)
Artera brahiald" este trunchiul arterial al bra-
qului gi continui ln mod direct artera axilard,. Ea
tncepe la marginea inferioari a mugchiului pecto-
ral.mare gi se termind, la plica cotului, in dieptul
liniei de flexiune, unde se imparte in cele dloul
ramuri terminale ale sale: artera radiali gi artera
uln.ari.
Traiect Si raportwri. Traiectul arterei brahiale
este aproape rectiliniu. in cele doul treimi superi-
oare ale braplui, ea coboarl yertical, fiind siiuati
pe p,artea lui mediali (fig. 82). Abia in treimea
inferioar5, ea se lndreaptd u$or in afard, penrru
ca la plica cotului si se ageze pe linia axiali a re-
giunii. _Linia de descoperire a arterei, care desem-
neazi. la suprafaga tegumentelor traiectul vasului,
se intinde de la punctul culminant al axilei la
mijlocul plicei cotului, mergind de-a lungul mar-
ginii medialg . . ugor de palpat
co,racobrahial qi biceps brahiai. - a riugchilor
. in drumul siu, artera brahiali este insoqiti de
doui vene omonime .- una mediali, alta lateralI",
in raport cu artera eie prin nume-
-, unite intre
roase anastomoze transversale, r scalariforme ;i de
nervul rnedian.
Toa{"'d.ceste elemente formeazd, n-rLnunchiul
vasculoneivos al bralului. Muschiul biceos al bra-
qului este muEchiul satelit al arterei braLiale. Ra-
porturile arterei se studiazi \a br.aq gi la plica
^ La braq:
in.partea
inainte este acoperirl de coracbbrahial
sr-rperioar5., de maiginea mediali a biccp-
sului. in q3rjea. inferioar5; inapoi este culcate pe
capul medial al tricepsului ius
los; lateral, ea urmeazd. - mai -intiiqi coracobra-
pe brahL1
-hialul, apoi interstiliul format de biceps qi brahial;
a t,
I
I
t

ANATOMIE
118

,,,,;iiii

- de/foideus
li.
M. peclora/b milol,

M. coracobracrlbls

N. nedbnus ,4. profunda braclrT

fi" brachra/rs

tltl. brceps brachri

l. co//afera/rs u/naris supenbn

l.necuv,ens nadb/ts rlt/. fu beps b,achi (caVul n eda/e/

. co//alerals u/naris inferion

rlrl.lrachia/B

',4. u/narrs
A.radalrs

Fig. 82. Raporturile arterei brahiale.

medial, artera este superficiali, acoperlta
doar de piele gi fascia b,rahial5.
La plica cotului: lnainte este ascunsl de apo-
nevroza mugchiului biceps (expansiunea b,icipitaii,
Iacertus fibrosus *); inapoi este a$ezatd. pe brahial;
lateral se afll tendonul bicepsurlui; mefial
natorul rotund (pronator teres, caput ulnare). - pro-
Artera brahiall mai contracti pe traiectul siu
unele raporturi importante cu nervii braplui. Ra-
portul cel mai importa,nrt este cu nervul median,
care constituie un reper preqios
- al doilea dupl
biceps
-in descoperirea arterei. Acest nerv se
.. . :t N.' I. n!. recunoagte decit aponevroza (aponeurosis m.
bicipitis brachii).
afli situat la inceput lated de arteri, o lncruci-
ge*zd. apoi cel mai des pe dinainte gi se agazl pe
partea ei medialS, pXstrtnd aceast6. pozigie pirrl
Ia plica cotului. Aici, nervul est. r.paiat de arreri
prin capitul ulnar al pronatorului rotund. Ceilalqi
trei neryi Sy.rg, depirtindu-se de arterl, pe mX-
sur5. ce cobobrl spre coi: nervul ulnar trece fn
loja posterioard" a brapl,ui, nerv,ul radial devine
posterior, urmfnd direclia gangtrlui siu de pe hu-
meru!,_ iar nervul cutanat medial al antebragului
se
.indeplrteazd. medial, devenind repede super-
ficial.
Distribwgie. Artera brahiali emi,te ln d,:cursul
traiectului slu nurneroase ramuri colaterale. f)es-
criem urmH.toarele:
 ANGIOTOGIA
Raruwri mwscwlare (rami musculares) ---: pen-
tru mugchii invecinaji (deltoid, coracobiahi*I, bL
ceps, brahial).
Artera brahiald profwnd,d, (a. profunda brachii)
este rarnura cea mai puternici a b,rahialei gi este
destinati lojii posterioire (fiq. .S?)..Ea se nagie din
porgiunea superioarl a b,rahialei, Ia margrnea rn-
feioard. a rotundului mare, pitrunde tn piofun-
119
humerus (sulcus^ nervi radialis) pini in gangul bi-
clpltal lateral. In tot acest drum, afteJa, venele
omonime gi nervul sinr acoperite de mugchiul tri-
-
ceps, ciruia ii trimit numeroase ramuri.'Ln afard.
de acestea, artera brahiald. profundi mai emite:
a) Artera nurritivi a humerusu,lui (a. nutricia
hurneri), cind aceasta nu pleaci direct din bra-
hialn. .

7iry9 printre capul radial Ei cel ulnar al tiicepsu-

iui.brahial.(vastuJ.medjal 9i vastul lateral), se ald- . b) $.amura deltoidial5 (ramus deltoideus)
pierde ln portriunea distall a acestui mu5chi.
se

turX nervului radial gi, impreunX cu acesta, ur- c) Artera colaterald. medie (a.
meazd. traiectul spiroid al ganqului radial de pe dia) coboarl pe capul medial
'al collateralis me-
tricepsului, pI-

. d,r///dr/s

,{ sabsrapu/arrs
M /enes malor

A. c ir cum f/exa h um eri anfen'o r

A. circun f/exa scdpa/de
A . uv c um f/ex a h um eri p oslenon

l. /horacodo,-sa/rb A. brachia/rs

M.brtssinus dorsi
M. coracobrachk/rs

A profunla brachtt

A. co//alera/rs u/narb superbn

M. biceps brachii
,4. ro//alera/rs u/narrs mfrnbr

l. u/naris A. radrain

Fig. t3. Ramurile arterei brahialc.

t4
i
ANATOMIE
170
trunde apoi in acest mugchi gi ajunge la olecran,
unde paiticipl la formarea relelei articulare a
(rete articulare cubiti).
-cotului
d) Artera colaterald. radiall. (a. collateralis ra-
dialis) constituie terminaqiunea arterei brahiale
profunde. Ea insoqegte la inceput nervul radial,
ipoi se desparte de el, rimtntnd posterior de sep-
tul muscular radial. Di, la rlndu-i, o ramurl an-
terioard., care vrmeazi traiectul radialului in ganqul
bicipital lateral, qi o ramurl dorsali, care ajunge
in a cotului.
ieqeaua articularS.
Artera colaterald ulnard swperioard. (a. colla-
teralis ulnaris superior) ia naltere din brahiall
irnediat sub precedenta, strlbate septul intermus-
cular medial, se allturi nervului ulnar, in tovi-
liqia clruia ajunge in partea posterioarl a cotului
yi se terminl gi ea tn iegeaua articulard a cotului
(fig. 83).
Arterd, colaterald wlnard. inferioard (a. collatera-
lis ulnaris inferior), 'mult mai slabl idecit prece-
denta, se desprinde din brahiali ceva' mai sus de
plica cotului,- coboarl pe mugchiul brahial, perfo-
ieazi septul intermuscular medial 9i- se ePuizeazi
si ea tn reteaua articttlarla a cotului (fig. 83).
Ajunsi la plica cotului, artera brahiale de nagtcre
ccior douX ramuri terminale ale sale: artera radiaii:
gi artera ulnari. Ambele artere coboa rd pe patia
anterioarl a antebraqului, vascularizind acest .ieg-
-superior,
men al memb,rului gi ajung la minl,
trnde forme azd. prin anasto*ozarea lor arcadele
palmare supeificiali 9i profundi.
- .a i.... pe sub tendoanele mugchilor care delimi-
Artero rodiold (o. r o d io Iis)
Aceasti arteri., degi mai subqire decit ulnara,
care. datoriti traiectului slu, ci este continuaree
ii.eitl a brahialei. Ea se intinde de la miilocul
plicei cotului pini la partea profundi a miinii.
Traiectul pe care \l urmeaz\ artera este d,:stui
de complex.
^se
Continuind direcqia brahial-ei, arte.ta
radiall indreaptl la tnceput u$or oblic in- ios
si in afari, apoi coboari verrical Pe partea laLte-
ra15. a antebriqului pinl la procesul stiloid al r.r-
diusnlui (fig. 8a). In aceastil porqiune' traiectul ei
este aproap; re.iilini.t, iar linia sa de descoperire
.rt" ,rdi.riI de o dreaptd intinsl de la mijlocul
plicii cotului pini la pirtea mediali a procesului
itiloid al radiusului. Aiuns5 la acest nivel, artera
'procesului
radiali ocolegte virful stiloid, trece pe
fap radtala- a masivului carpian,, prin- tabachera
anatomicX, acoperitX fiind de tendoanele extenzo-
riior poiicelui,- gi se tndreapt[ spre extremitatea
proximali a primului spafiu -interosos;-aici perfo-
-dorsopalmar
reazd. in sens primul mugchi intero'sos
dtirsal gi ajunge tn palmi, r.rnde se atastornozeazd'
cri ramura-palinarl profundX a arterei ulnare, si'rre
a forma aicada palmarX profundX.
Raporturi. Traiectul arterei radiale se poxte
impirqi in trei porqiuni: una la antebraq, a doua
in regiunea a,rticulaqiei radiocarpiene gi a treia la
mini. ii vom analiza raporturile ln aceste trei
seSmente.
a.) La antebray radiala coboari intr-un qanl
format in afarl. de muqchiul brahioradial, care
este mugchiul ei satelit, iar iniuntru de mugchiui
pronator ro,tund proximal li flexorui r.rdiai
ai cr,rpului distal.- lnainte, ea -este acoperiti la in-
ceput de marginea anterioari a brahioradialului,
iar in cele 213 distale numai de fascia antebrahiall
qi piele. inapoi, artera stI pe f.ata anterioara a
corpului radiusului, de care este despXrlitl succe-
siv prin mugchii pronator rotund, flexor super-
ficial a1 degetelor, flexor lung al policelui gi pro-
nator pdtrat. in breimea distal5 a antebraqului,
artera radrald. este separatl de planul osos doar i
printr-o plturd subqire musculari, formati de pro-
natorul pdtrat. Aici se glsegte ganqul pulsului, o
deoresiune limitati lateral. de tendonul brahioradia-
lului, qi medial de tendonul flexorului radial ai.
carpului, loc unde se ia in mod obignuit ,,ptrlstrl".
l.a antebraq, ?rter?. radiald. este insoqiti de dotri
- in radial, situat- lateral falia
vene satelite gi parrca mijlocie de ramura
superficiali a nervului
'de arterl.
b) La articulaqia radiocarpiani (a miinii) dup[
ce a ocolit procesul stiloid al radiusului, altera
ajunge in foia radiald. a miinii (tabachera anato-
mici), a cd.rei parte inferioarS" o pxc)trge gi unCe
ea poate fi deicoperiti chirurgical (fig. 85); aici
teazd, f.os,a radialS. (lung abductor, scurt extenzor
gi lung ex,tenzor ai policelui), culcatl pe feqele
dorsale ale scafoidului gi trapezului.
c) La mini, raporturile vor fi studiate im-
preuni cu arcada palmard profund5.
Distribwpie, Artera radiald' emite numeroase rL-
muri, din toate cele trei porgiuni ale sale. SI le
urmirim pe rind, in ordinea plecirii lor:
Artera recwrentd radiald (a. rectrrens radialis)
:: a:
,
porhegte drn radtala aProaPe de orlgtnea et_$1 se
indreaptl in sens proximal, in interstiiiul dintre
brahioiadial qi brahial. Irigi mugchii invecinagi
gi intri in reqeaua articulari a corului.
Ramuri mwgwlare; sint uumeroase co,laterale
pe care .adii16-le trimite mugchilor tnvecinaqi, in
iot traiectul ei antebrahial.
Samura palruard, a car7ulwi sau transvers.a an-
terioarl a. carpului (ramus carPeus palmarts) este
o ramuri subqire, care se indreapti transversal
de-a lungul marginii distale a pronatorului pirat.
:1,,'r*^.1. g.ry- p4rygj ::99"i (rete carpi
patmarej.
\f' Ramur a p alnrar d s41t er t'iciald sau radiopalmarl
t6@ezint5. mohe va-
riatii individuale; idesea este foarte subqire. Ea
pleacl la nivelul procestrlui stiloid, trece peste reti-
,iraculul flexorilo? (lig. transvers al carpului),
 ANGIOLOGIA
171

,4. bracfib/r,s

N. u/naris -
/V. medrbnus A. co//a/era/rs u/na,nis superrbn

A. co//a/era/rs u/nank infer/on

Apon euros rs n. bicrpilr

A. u/nans
,4. recun'ens radia/ts

tly' prona/or /eres

A.radta/rs
rly'. f/exon carpi radra/b

/l/. bnachoradb/b
rA. pa/marrs /ongus

tl/. f/exo r diqilo rum sup erfib ta/rs M. f/exar carpr' u/narrb

,4. e/ tll u/naro

fiamus pa/manrb superft ,4poneuroas pa/mat is

tt/. pa/manis brewis

fi. drgtales pa/mares communeE

O
Fig. 84. Traiectul gi raporturile arterei radiale.

coboard. spre eminen1,a tenard.,dind ramuri pentru
muqchii de aici, gi, dupX ce perforeazl mtrgchiul
scurt abductor al policelui, formeazd. arcacla pal-
marL superficiali, prin anastomozarea cu artera
uluari.
Ramwra dorsald a carpwlui (ramus cal'pcus
dors l fosei radiale
a miinii (tabach,era), se indreaptS. transversal, pe
faqa dorsali a masivului carpian, unde se anasto-
mozeazi cn o rarnuri similarl oin ulnari ;i parti-
c-ipi la alc5.tuirea reqelei dorsale a carpului (fig. 85).
Artera metacarpiand dorsald / sau artera inter-
osoasi dorsali a primului spa[iu (a. metacarpea
dorsalis. I) pleaci din radiali in momentul ctnd
aceasta stribate primul interosos dorsal, coboarl
de-a lungul acestui muqchi gi, dupi un .scurt traiect,
se divide in doui artere digitale dorsale pentru
feqele ali.turatg ale policelui gi indexului.
. Ramwra palmard profwndd (ramus palmaris
pro@-dtter a principall din
constitulia arcadei palmare profunde. Vom stu-
dia-o cu arterele miinii.

I
I
L-. - :-L -
 ANATOMIE
172
Re/nacu/um exlensonum
/k/. exlenson carpi radla/rs /ongus
Ramus cdppeus donsa/is anleriae nadia/rs
lr/. exlensor po//icrb /ongus
A.r,adia/b
Fig. 85. Artera radiali in tabachera anatomici.
Artero ulnord sou cubitold
(o.ulnoris)
Artera ulnari, ramura de bifurcagie mediali a
brahialei, este de obicei mai volumi.noasi decit ra-
diala. Se intind,e de la mijiocul plicii cotului pini
la partea mediali a palmei.
Traiect Si raportwri. De la originea sq artera
palmard. se fndreaptl o'blic in jos gi medial, pinl
la uni,rea treimii proxi,rnale cu cea mijlocie a fegei
anterioar,e a an,tebraqului. Aici schimbl direcqia,
devenind verticali., coboar[ de-a lungul marginii
ulnare a *ntebragului, spre articulalia miinii, trece
lateral (ln afara) osului pisiform, incrucigeazd. rc-
tinaculul flexorilor (lig. transvers al carpulnri) 9i
se indreaptl. in af*ri" (lateral), spre a constitui
arcada palmari superficiali (fig. 86). Din aceasti
descriere a traiectului sIu reiese faptul cd" artera
A. radb/rs
i
'.
!
.
Ramus pa/ma nb sup enfibn /rs
ar/eniae radials
M abduclonpo//icts bngus ,
/14 exlenson po//icis bne yb
ulnari are doui portiuni: una anrebrahial[, a doua
ca:rpiand";,
a) La anteb rai., aftera are raporturi diferite in o
treiLrneaproximatl fagd, de cele doui treimi distale:
In treimea proxirnall, artera ulnarX, este situatl
profund, fiind acoperiti de masa muqchilor flexor
superficial gi profund al degetelor. Fiind proftrnd
situati, artera ftu se descoperl tn acest segment al
,s5u. In cele doul treirni di,stale, artera devine rela-
tiv superficiald,. Ea aoboarl tn interstiqiul dintre
tendonul mugchiu,lui flexor ulnar al carpului (mu^g-
chiul cubital anterior), rnedial, Ei flexorul super-
ficial al degetelor, lateralz ea sti pe flexorul pro-
fund al degetelor gi apo'i pe pronatorul pltrat;
inainte este acoperiti de piele, de fascia antebra-
hiali qi de fascia mu.gchiului flexor superficial al
degetelor. In aceastl po4iune se face descoperirea
arterei; este por[iunea ei chi,rurgicalI. Linia de ope-
 ANGIOLOGIA
ratie 'merge de la vtrful epicondilului medial Ia
p?ryp4 Tate\all. a-osului pisifbrm, de-a lungul mar-
ginii laterale a flexorului ulnar al carpuTui, care
este mugchiul ei satelir.
b) I-, a,rticulaqia miinii, artera ffece in afara
pisiformului gi std pe f.*ga'anteioard, a retinacu-
Iului flexorilor, intr:un canal fibros. Coboarl apoi
la palmd., trlctnd-pe sub muqchiul palmar scurr, gi,
curb,indu-se ln af.ari,-_trece intre aponevroza pal-
,mari gi tendoanele ilexorilor spre a paraci.pi la
-
formarea arcadei palmar,e superiiciale.
123
dr*ul s-{u, artera alnard, este. insoliti de
. L" vene satelire gi .limfatice. .i.{ervul
d-ou5. de vase
ulndr are raporturi importa:nte cu arttra. La tn-
ceput, el-se giqegte departe de ea, in partea dorsall
a regiunii, unde ajunge trecind prin santul epitro-
leoolecranian. Pe la mijlooul antebraqului, nirvul
se ,aprop,ie de arteri" gi coboari apoi asaai medial
de ea. Medianul la- plica corului, situat'medial fagd.
de a1terd", o.incrucigeazd" pe dinainte gi apoi se pla-
seazI, lateral de ea, coborind tot ugu pinX la^ ni-
verul carpulul.

A bractta/rs ---*--*--- r,__ A. co//a/era/rb u/narb suVerio.n

M.biceps brachi
/V u/nanis

A. co//a/era/is ukaris nfenbn

y'/.
A.recurnens ra/ials medrbnus
l//uscfii p/anu/ui
,4. u/nartb superfibb/-secibna/r

l.ralrb/ts
tlLsupinalon
,4. recurrens uhanb

A.rh/enossea communis

A.radb/rs l.a/naris

/L/. f/exon carpi u/nanb

/t/ f/exon drg/onum pnofundus

Ra n u s pa /ma n b s uperfi'c A/rs Relnacu/um f/exonum

Aa dtgi/a/es pa/nares comllzunea

tll /umbnca/es

Aa. drgifa/es pa/mares propr/ae

Fig. 86. Traiectul qi raporturile arterei ulnare.
-
ANATOMIE
124
Distribwpie. Artera ulnarl di nagtere la nume-
roase ramuri. In afari de ramurile musculare, des-
tinate mugchilor pe lingi care trece, ea emite
-
urmltoarele artere:
Artera recurentA wlnard. (a. recurren,s ulnaris)
este un trunctri scurt, care ia nagtere din prima
portiune a ulnarei 9i se divide in doui ra-uri: u.ra
anterioari, qi alta posterio,ari. De multe o,ri, aces-
tea se nasc separat din ulnarl. a) Ramura ante-
1ioryi _(a. anterior), mai sublire, urc5. tntre muqchii
brahial gi pronator rotund; se anastomozeazi cu
artera colateral5 inferioard, a brahialei. b) Ramtrra
posterioarl (r. posterior), mult mai puternici decit
precedenta, merge intii sub flexorul superficial al
degetelor, trece printre cele doul capete ale flexo-
rului ulnar al carpului, urci pe lingl nervul ulnar
in ganqul epitrohleoolecranian gi se-anasto,mozeazd
cu artera colateralX ulnari superioar[ din brahiali.
Ambele ramuri trimit artere mugchilor tnvecinaqi
;i participi la formayea reqelei articulare a cotului.
. Artera interosoasd. comwnd (a. interossea com-
munis). se nagte din faqa posterioare a uharei qi
este atit de puternici, incii unii autori o consider!.
ca bifurcagia acesteia (fig. 86). Ea coboarl intre
mugchii {le_xo1 p.rofund al degetelor gi flexor lung
al policelui gi, dupl un scuri traiect, la extremil
p1"-1it"31I a spaqiului interosos,
l1:* .se imparte
111rr-O ramura anterloara gr una postenoara.
a) Artera interosoas5. anterioa,rl (a. interossea
anterior), continuX traiectul trunchiului de origine,
coboari in inters,tiqiul dintre flexorul profund al
degetelor gi flexorul lung al policelui, sJinsinueazi
sub mugchiul pronator p5,tr at, perf or eazd. apori mem-
brana interosoasl gi se terminl in reqeaua dorsali a
carpului. Ea emite numeroase ramuri penrru
invecinaqi, ramuri perforante ale membraner Ty$ghii
lnter-
osoase pentru mugchii profunzi ai lojii posterioare,
arterele nutritive pentrLl radius gi ulnl qi o ramuri
lungi gi sublire, artera medianl. (a. mediana), care
insolegte nervul o,mo,nim pini la articulalia
-t;";i.
b) Artera interosoas;. po,sterioarx (a. interossea
posterior). Imediat dupi ce a luat naqtere, aceastd"
arteri.se indreaptX inapoi gi stribate prin orificiul
superior al membranei interosoase, ajungind in loja
pcsterioari a antebraqtrlui. Trece tntii pe sub mug-
chiul supinator gi apoi coboarl impreuni-
cu ra-
mura profundi a nervului radial, intre mugchii
_
planului profund gi cei ai planului superficial,
pini aproape de articulaqia miinii. Aici se anasto-
mozeazd, cu terminaqiunea interosoasei anterioare,
participind astfel la formarea reqelei dorsale a car-
pului. In drumul siu, artera interosoasi posteri-
aari" trimite numeroase ramuri pentru mugchii 'este
invecinagi, dintre care cea mai importan L
artera interosoasl recurenti (a. interosiea recurrens)
sau recurenta radiald posterioarl. Aceasta se na$re
din porqiung? ce? mai inalti a interosoasei poste-
rioare, imediat dupl ce a perforat membrana in-
terosoasi, urci pe sub muqchiul anconeu qi se ana-
stomozeaze, cu arterele invecinate (mai adesea crr
I
J
i
I
t-
-'.
aftera colaterali medie din brahiala profundi),
participind la formarea relelei arteriale a cotului.
Ramura palntard a carpwlwi (ramus carpeus I
.
palmaris) sau artera transversS. anterioa,ri a c*ipu-
I
I
!
lui este o ramuri subqire, cu dispoziqie similarl-cu
omonima ei din radiald, Ca gi aceasta, ea merge
pe . margi,nea distall a muqchiului p,ro,nator p*trat
gi intri ln reqeaua anterroare a c,arpului.
Ramura dorsald a carpwlwi (ramus carpeus dor-
salis) sau artera cubitodorsali este tot o arteriol5
sublire gi pleaci din ulnari cam la acelagi nivel
cu precedenta. Ea trece pe sub tendonul muEchiu-
lui flexor ulnar al carpuiui gi intrl tn reqeaua dor-
sal5. a carpului.
Ramwra palmard profundd (ramus palmaris
prof undus) sau arrera cubitopalmarl pleaci dirr
r.rlnarl dedesubtul pisiformului, pltrunie printre
mugchii eminenqei liipotenare le irimite
citeva a,rteriole - ,5.roraspre
apoi ,se incovoaie lateral
-, cll ramura palmarl profundi
gi se ,anastomozeazd.
a radialei spre a forma arcada palmard" profundi.
Ra-\nuya' palmard supert'iciald (ramus palmaris
strperficialis) este de f apt terminagiune a arterei
ulnare gi am vdzut cd. participia la cons,tituir ea ar-
cadei palmare superficiale.
. Repeawa articwlard a cotwlwi (rete articulare
cLrbiti). In jurul articulaliei cotului se formeazl o
relea arteriald. foarte bogati, dezvoltatd. mai ales
pe faqa posterioarl, in jurul o,lecranului (rete ole-
crani).
La constituirea acestei reqele participd,: artera
colaterali radiall", colateralS. medie, coliterall ul-
nard. superioari gi colaterald ulnari inferioari
(toate patru provin din artera brahiali), apoi ar-
tera recu.rentS. ulnar5., artera recurenti radiali qi
artera interosoasl recurent5.
Arlerele miinii
t
l
. Mina dispune de o vascularizalie extrem de I
bogat5, asigurati de_ ra,muri ale radialei gi ulnarei. i
L .Pe t'apa dorsald se gisegte repaua'dorsald a
ca"rpaLui (rete .carpi dorsale). Ea cuprinde doui
planuri a,rteriale: unul superficial, situat subcutan,
pe retinaculul exrcnsorilor, al doilea profund, si-
ttrat sub tendoanele extensorilor, pe masivul'car-
pian. Acesta din urmi este mai important gi este
format din cele doui ramuri dorsal'e ale caipului
- dil. radtalS.
ramurile
9i_ din- ulnard.
-,
\a care se aiaugd.
terminale ale interosoaselor, anterioari'gi
posterioar.S,. Din releaua profundl pleaci de obicei
trei attere metacarpiene dorsale siu artere inter-
csoase dorsale (aa. metacarpeae dorsales), care co-
!_o_ar{ !e-a -lungul mu5chilor interosoqi dorsali II,
III, qi IV (fig. 87). La nivelul extremitigii proxi:
male a spagrrlor lnterosoase, aceste artere trimit
ramuri perforante care se anastomozeazd. cu arte-
r-ele metacarpiene palmare; apoi, la extremitatea
distall a spagiilor interosoase; se impart in cite
doui rimurele .- numite arterele digitale dorsale
-
 ANGIOLOGIA
125

t14. ex/ensor carpi uhants

M. ex fenson pa//rcr s bne ws

-
fu/. f/exon carPi u/nanrs
M.-ex len s on Po //rab long us

A. rnlerossea P os lenrbn

A.rada/rs

Ramus carPeus donsa/ts (a. u/nantf

M.ex/. carpi rudb/s ireub

frele carpr dorsa/e Ram u s ca/'pous /orsa/ris

b"radia/*)

M. exlenson carPt
rada/rs bngus

'M.
exlenson po//rtrs
/ongus
Aa. m ela ca rpe a e donsa/es

,4a. drgi la /es do rsales

Fig. 87. Reteaua dorsali a carpului.

colaterale dorsale ale degetelor (oa. digitales
dorsales), care irigi partea dorsall a falangei
proximale.
ll. Pe f apa palmard a miinii se gisesc cele
arcade palmare: superficiall qi profundl.
Arcad.a palmard supert'iciald (arcus palmaris
strperficialis) este formati prin ar'astomozarea ra-
n-rurilor strperficiale ale arterei radiale gi arterei
ulnare. Aceasta din urmi este cu mult mai puter-
nici decit prima qi uneori forrneazl" singurS. ar-
cada (fig. 88). Varialiile ei sint foarte frecvente.
Aceasti arcadd are forma unei cdrbe cu concavi-
tatea indreptati proximal. Ea sti pe tendoanele
flexorului superficial al degetelor gi pe ramifica-
doui qiile terminale ale nervilor median gi ulnar, este
acoperitl de mugchiul palmar scurt gi aponevroza
pahnari, apoi de piele. Linia ei de operaqie cores-
punde orizontaiei care trece la lirnita distali a
eminenqei tenare, policele fiind pus in abduclie
er rremi.
Distribupie. Din coniavitatea arcadei nd pleaci
nici o rarrurd. Din convexitatea ei, pleaci de
t:

I
i)

I
ANATOMIE
126

/i/. f/exor carpi radral's

A. rada/rs tl/. f/exor dErlorun supenfibialb

-
4. u/narb

M. f/exon Vo/lcrc bngus M. f/exor carpi u/naris

/i4. medranus 0s pisifonme

l rlrl abduc/or po//rcts bngus (/endonu/)

Re/nacu/um f/exorum
ful. exlensor po//brs brews

M. abluc/on drgih nininl

t//. abduclon po//rcts bneuis
,4rcus pa /man s superfibalb

14. f/exon Vo//rbb brevis ,4a. drgifa/es pa/mares

commune5

M. adduclon Vo//r'cis

,4a. dtgila/es pa/marvs

pnopniae

Fig. 88. Arcada palmari superficiall.

obicei patru ramuri destul de voluminoase, destinate
irigaqiei degetelor. EIe se numeroteazS. dinspre
,marginea ulnari spre cea radialS a miinii. Prirna
dintre ele coboarl pe marginea ulnari (interni) a
degetului V gi devine artera digitall palmari a lui.
Celelal,te trei, numite artere digitale palmare co-
mune 1., 2, 3 (aa. digitales palmares communes),
coboarl pe mugchi,i lombricali, pinl la nivelul
articulagiilor metacarpofalangiene. Aici fiecare din-
tre ele se bifurc5, dind nagtere la cite doul artere
digitale palmare proprii (au. digitales palmares
propriae) a,rterele colatera.le ale degetelor
care se dtrc- la fejele allturate ale degetelor V-II.
-,
Ele irigi r1u nunlai faga palrnarl a degetelor, ci gi
faqa dorsall a falangelor medie 9i distali. In pie-
lea ultimelor falange s€ gisesc anastomoze arterio-
venoase.
DupI cum vedem, arcada superficiali vascu-
trei degete gi juml,tate, pornind de la
IartzeazS,
marginea ulnarS. a miinii. Restul de un deget gi
jumXtate este ir,igatX. de arcada profundS,
- Arcad.a palmard prot'wndd. (arcus palmaris pro-
fundus) este formatS. prin anastomoiarea ramluri-
lor profunde ale arteiei radiale $i arterei ulnare
(fig. 89). Spre .deosebire de arcada superficiali,
a1cl ramura mai voluminoasl este cea provenitS.
din radiilX. Arcada palmari profundi este situatl
mai sus spre rldicina rniinii gi are o direcqie
aproape transversali, fiind mai pu[in curbat5
declt cea superficiali. Arcada e culiati p.9 planul
interosos, gi anume pe bazele metacarpienilor, este
acoperitl de flelorul scurt gi adduaorul policelui,
de tendoanele flexorilor degetelor Ei de muqchii
. l:minengei hipotenare.
I

ANGIOLOGIA
DistribuS.ie. Din concavitatea arcadei ies clteva
ramuri mici, carpiene. Din convexitatea arcadei
pornesc de. obicei patru artere metacarpiene pal-
mare sau intero,soase (aa. metacarpeae palmares),
care coboari in lungul spagiilor interosoase respec-
tive (I-IV) gi la extremitatea lor dista,ld se anas-
rmozeazd. cu arterele digitale palmare comune din
planul superficial. Artera metacarpiand. palmard I
este mult mai voluminoasi declt celelalte. Ea
emite artera principali a policelui (a. princeps
pollicis), care se continud cu cele doui artere digi-
tale proprii ale acestuia gi artera palmard" radiald
a indexului (a. radialis indicis).
in #ard, de arterele metacarpiene palmare, ar-
cada profundi mai fwnizeazd. gi-ramurile peifo-
rante (rami perforantes). Acestea pleacd fie direct
din arcadi, fie din porliunile proximale ale arte-
177 _
relor metacarpiene palmare, strlbat prin mugchii
intero,sogi gi se anastomozeazd, cu arterele metacar-
piene dorsale corespLrnzitoare.
Din aceasti descriere schsmatic[ reiese numX-
rul considerabil de vase care impinzesc mina in
toate direcqiile, precurn gi nurneroasele anastomoze
majoritatea prin inosculaqie care unesc aceste
-vase. Prin aceasta se asiguri o-aprovizionare con-
stant;. cu singe a diferitelor terito,rii in decursul
activitljii atit de boga,te gi de variate pe care o
desfigoari mina. Acest fapt explicl qi gravitatea
pligilor miinii gi necesitatea ca in cazul interesS.rii
unei artere si se puni ligatura pe ambele capete
ale vasului tiiat. Vascularizagia extrem de bogatl
de la nivelul degetelor joacl un impor,tant rol de
termoreglare.

A. inlenossea an/erron
/J. r.zdra/is

M exlensor po//rco brews

l/. abduc/on po//rcts /onqus

Ram4s pa/marrs superfrcb/rs a nadra/ts

- 0s.prsiforme

A rcu s p a/mans p n o fun r/us Ramus pah,ans

profundas a. u/nanrb

Aa.melacarpeae
A. pnnceps po//rcts pa/mares

ii
T

fu/m.rnlerosset

Aa dioila/es pa/mares commur/es s

Aa. dtqi/a/e roa /mares ro r a1,rra e

Fig. 89. Arcada palmari profundi.

 ANGIOLOGIA
167

Vena vertebrald (vena vertebralis) porneqrc de

la nivelul lui foramen occipitale magnum. Are le- VENELE MEMBRULUI SUPERIOR
glturi cu sistemul venos endocranian gi medular.
eoboarl gi pltrunde impreunS. cu artera Yertc- -
Venele membru,lui superior se grupeazi in vene
brall in gauia transversi a vertebrelor cervicale, profunde gi superficiale. Venele profunde slnt
pini la vertebra C VI. De aici, se indreapti ina- <iub,le gi inso;esc arterele
membrului superior. Sin-
inte gi in jos gi se varsl in vena brahiocefalicL. gurele vene profunde unice sint vena axilarl gi
Afluenqii ei sint: vena cervicali profundi (v. cer- yena subolavie. Venele superficiale stnt arezate
vicalis'profunda), alcituitl din vene mici din sub,cutan. Sint vene unice gi nu insoqesc arterele.
regiunea- cefei gi de la rniduva spinirii.
- Vena tiroidiand inferioard. (v. thyroidea infe- lntre venele profunde gi cele superfic,iale se reali-
zeazl, anasto'moze numeroase. Stringerea purnnu-
rior) este pereche qi aguatl. Lfl partea anteriaaria lui, de exemplu, determini o dilatare a venelo,r
a gitului. Porneqte de la nivelul glandei tiroide 9i superficiale, datoriti trecerii singelui din venele
co6oari intre trahea L$ezatd, posterio,r Ei mugchitrl profunde in cele superficiale. Se reaTizeazi nurne-
sternohioidiar- agezat anterior. intre cele dotrl vene roase anastornoze gi tntre veaele aceluiagi grup.
tiroid,iene inferioare se formeazl anastornoze mul-
tip,le (plexus thyroideus impar). Se varsi tn vena Venele proftrnde sint dub,le gi au acela$i tra-
biahiocefalici. Afluenqii ei stnt: vv. thymicae, iect qi raporturi ou arterele pe care le tnsogesc. La
rrv. oesophageae gi vv. tracheales. mtni se glses,c ar,curi venoase duble: arou,s ve-
Venai tiansversae colli. Adunl stngele din n,osus palmaris supe,rficialis gi profundus. Acestea
partea inferioari a gitului qi se varsi ln vena lnsoqesc arcurile arteriale: arcus palmaris super-
sub,clavie, uneori in jugulara externl. ficialis gi profundus. Cele doui arcuri venoase

fatca n subdarii
frvia p edorb s rtp er ficia/rs // /horacicw an/nf P/erar karha/ti
tV. ll oracrcls an/ew saparn
lena rcpha/r'ca tlodt'att//ares
Latr/knt .4. atrr//arn /fioracoaeronia/a
famu/a ar/r1a/ari //odw de/lotdeopefura /rt
[oila /

'infrn/avrru/ares

fa s criu/as lalera/ls - 'pa/orali ninon

/fioracica h/era/ra
/14. ruratobracfin/rs li rlr/. oetlora/r,s nanr
npalbnuenl,blt.
-iln.substapa/arcs
/au rircanf/en hunert
/l.lfioracrtas bngas
hu cncunf/aafianen
pnlerbn Sin.atr//arit tlodt sulpa/ora/a
/ly'.pa/ora/tinanr

il nedtanut
,4 brarhia/r,t
tl|leres naior
r!.n/erroslo
fuarhb/rs //el///
fastta fuarhi ilodr e/ u
lhoraoeptgashrue

il.u/ anhlrachi

/ trartia/it
Tnliinedri
t{odiwlstap/ara f p erfolant /a/era/t s /l/
ilrtilnrhrnedtb/ti ilod'liacliah,t
//. e/ va sa /fioraro dorca/a
t/. /nteps lrailti, raVd,
lau sulsnpa/ara
hn nrcanf/aa,tupt/ae
frl./al;tsr)nw dorsi

Fig. 124. Raporturile venei axilare.

 ANATOMIE
168

Fascb anlebnacrit)

-
,?am us supenficra/ts n.ra drb/ts
/ Eamen/um carpi dorsa/e
l/cepha/rca po/lcrs
l/ sa/rale//a

framui dorsa/rs manus n. u/naris /u cephalbae dcces sorid e

tV. /rg/la/rs commun/s dorsa/r's

,?amus communta

Fascia dorsa/rs
super,Qcrals

l4r. me/aca rpea e /o,'sa/es

Vu hlencapta/es Nn. /rgrla/es lonsa/es pnoprur

Fig. 125. Venele superficiale ale miinii.

aduni singele de la degete, oase 9i articulalii Ei
se continuH. cu venele radiale gi ulnare care I'n-
so[esc ar,tera ,respectivi, de la nivelul antebraqului.
Aceste vene se continu[, la rindul lor, la brag, cu
venele brahiale, care se varsi in vena axilatd..
Traiectul gi raporturile venelor proftrnde sint iden-
tice cu ale artererlo( pe care le insolesc, ficind
inutill revenirea asupra acestor nofuni.
VENA AXIIARA (". o x illo r is)
Se forrneazldin unirea venelor brahiale. Trece
prin regiunea ax,ilarI, fiind agezati medial, apoi
anterior f,agd, de artera axilarX. Raporturile venei
stnt identice cu cele ale arterei axilare ([ig. Q$.
Af,luenqii ei slnt: vv. b,rahia,le, despre care a
fost vorba mai susl v. basilica 9i v. cephalica, care
aduc stngele venos superficial al membrului supe-
rior; venele care lnsogesc ramurile arterei axr-
lare gi aduc stngele venos de la umlr 9i din axili;
v. thoracica lateralis, vv. thoracoepigastricae, care
aduc singele venos de la peregii toracelui. Vena
toracici laterald. adunl stngele venos al peretelui
anterolateyal al toracelui (spa$ile intercostale gi
mugchi). Ea a;re anastomoze largi in peretele
abdominal anterior cu vene tributare venei cave
inferioare gi astfel asigurl circulalia venoasi de
derivaqie, in 'caz:ul tulburlrilor circu:latorii de la
nivelul venelor mari (v. cava superior, v. cava
inferior,, v. portae). In asemenea cazuri, aceste
anastornoze se dilat[ compensarcr, desemntnd sub
pielea abdominall gi toracici o relea venoase
bogatl (cap de meduzX).
Venele toracoepigastrice aduni singele venos
al peretelui yentral al toracelui gi abdomenului,
se gisesc lateratr de v. toracicd larcrald., pe linia
axil*rd" mijlocie. Se varsi ln v. axilari prin in-
termediul toracodorsalei.
 ANGIOLOGIA
VENA SUBCIAVIE (veno subclovio)
Continui yena axilari. Se lntinde de la clavi-
culi la articulagia sternoclaviculari, unde se unette
cu vena jugulrrd, interni pentru a forma vena
brahiocefalicd.. La nivelul confluenlei celor doui
vene se deschide ductus lymphaticus dexter (ln
dreapta) gi duaus thoracicus (in stinga), care aduc
,limfa colectati din organism gi o varsl in sistemul
venos (fig. 128). Vena subclavie vine in raport:
anterior cu mugchir.ll subclaviar, posterior crt ar-
tera subclavie, de care e despirqiti in partea mij-
locie prin mugchiul scalen anterior; in jos cu
co,asta a II-a gi cu virful pll.minului; ln sus cu
fas,cia cervicall gi cu platysma.
Afluengii v. su,bolavii sint: yena jugularl ex-
tern5., vena jugulari anterioard., vena toracoacro-
miall qi vv. transYersae colli.
VENETE SUPERFICIATE ATE MEMBRUTUI
SUPERIOR
Venele superfi'ciale ale neemb,rului superior igi
au originea la nivelu,l dege[elor, tn venele digi.
tale palmare.
ll cepha/rca
l/mediana cepha/rca
l/ nadra/i
V medrbna cubi/t
Fig. 1,26. Venele
169
a. Venele miini.i. (fig. 125).
Vv. digitales palmares slnt vene colaterale ale
degetelor. Intre ele se formeazl nurn€roase anas- -
tonroze. Ele se continuS. tra mtni cu w. meta-
carpeae p,aknares gi dorsales arezate tn spagiirle
d,intre oasele metacarpiene. Intre venele metacar-
piene dorsale se forrneazl. nameroase anastotnoze
pe fata dor,sal5, a miinii: rete venosum dorsale
manus.
b. Venele antebrayului Si bragwlui (fig. 726
ei 1.27).
Din regeaua venoasl dorsall a miinii pleaci
trei vene, care se indreapti vertical, in axul ante-
bragului: v. mediana cu,biti, care merge pe faga
anterornedi,and a antebracului si urcl pini tn trei-
mea ei super,ioari. La acest nivel se bifurci tn
v. nrediana basilica, care se anastomozeazd" ctt
v. basilica, qi v. medianra cephalica, care se anas-
tomozeazd" cu v. cephalica. Astfel, la nivelul co-
tului se fo'rrneazd" o anastomozl venoasi ln formi
de M. V. basilica merge pe faga anteromediall a
antebragulu,i, ajtrnge'la brag, unde trece prin ganprl
hicipital medial gi se varsi ln vena axllard. Uneori
se poate vlrsa in venele brahiale. V. cephalica
Lbasilrba
tlmdbrplasrlba
Araslunoza ttlne rybate
raruasd pvfundd sr suryfrcP/;i
Vcabiab
superficiale ale antebralului.
 ANATOMIE
170

M..pecbna/rs mq/oP

- /Vn. suprac/a qcu/an ,es

(p/exus centricals)
tVn."nlencos/obracib

tV. culaneus bnachi

/alena/is saper/o,n

N. cu lan e us bnacrii' me/rb/rs

/V. cu/aneus bnachii
poslenron

tV culaneas anlebra chi medt'als

ll ceplalba

V basilba

,4poneunosb

fp rTondg/us n edra/rs hum eni

Fig. 127. Yenele superficiale ale bragului.

merge pe faqa dorsali a antebragului, dar in VENEI.E BRAHIOCEFAI.ICE

treimea mijlocie trece pe latp I'ui anterio*rd",
lateral fagd d'e vena med,ian5. a cotului. Urci la
nivelul braquilui, trectnd intre mugchiul deltoid qi
mugchiul pectoral mare gi se varsi, in vena axi-
lari. Schema redxtr mai sus suferi multe variagii.
Aici s-a prezerrtat dispozilia cea mai frecventi a
",.eneior superficiale.
SISTEMUL VENOS
AL TORACELUI
'monul drept 9i cu nervul vag drept, care o ln-
ln torace sint a$ezate venele brahiocefalice ;i
vena cavi superioari. Aceste vene aduni singele
venos al capului, gitu,lui gi membrului superior,
precum gi singele venos al perefilor gi organelor
din torace (fig. 128).
(vv. brochio cepho licoe)
Vena brahiocet'alicd dreaptd are originea la
nivelu,l articulagiei sternoclaviculare, din uni,rea
celor dotr[ vene mari: vena jugulari interni qi
vena subclavie din dreapta (fig. 123). De la ori-
gine se lndreapti in jos gi medial, avind un tra-
iect foarte oblic ai se varsl in vena cavl zupe-
rioarl cu vena b'rahiocefalici stingl. Lungimea
venei brahiocefalice drepte este de 30 mm, iar
diametrul de 14-18 mm. Anterior are raporturi
cu articulatia sternoclavicularl; posterior cu pul-
crucigeazi; lateral cu pulmonul drept 9i cu nervul
frenic; medial cu trunchiul brahiocefalic.
Vena brabi.ocefalicd sttngd. are originea tot la
nivelul artioulagiei sternoclaviculare. De aici, se
indreapti in jos gi medial, avtnd un traiect mai
 ANGIOLOGIA
,?ami scrola/es
tA. tsclrbcayernosus
M. lransversus penmei
profundus
A.Vudenda nlerna
Irg. sacrolubera/e
Fig. 93. Artera ruqinoasi internl qi ramurile
neald, prezinti aceleagi detalii, doar cd, in looul
arterelor scrotale posterioare la femeie arrem ar-
terele labiale posterioare.
A,r,tereri peniene li corespunde artera clitori-
.di+lI- (a. clitoridis). Ramurile ei slnt: a) arteru
bulb'ului vestibului vaginal (^, bulbi vesdbu,li);
b) arterl uratrald", o ramur5, subgire pentru Eret;i
(a. u,nethralis); c) artera profundi a clitorisului
ARIERELE MEMBRULUI INFERICR
- - Artera care asiguri. vascularizaqia membrului
inferior este artera iliaci externd, (a. iliaca externa).
Ea continul traiectul arterei iliace comune
(a. iliaca communis) de-a lungul rnugchiului psoas
mare, pin5, la nivelul arcadef femurale (ligamen-
lum inguinale) (fig. 94). Aici igi schimbI riurnele, -
devenind artera femurall (arteria femoralis), qi
9o@rI in regiunea anteioard. a coapsei pine la
inelul celui de-al III-lea aductor. La-acesi nivel,
trece ln regiunea dorsall a genu,nchiului, in spa-
Erul popliteu, luind numele de ar,tera p,oplitee
(arteria poplitea). La nivelul arcului tendin;s al
137 _
bu/bocayernosus
A.pennealb
fl.darsals penrs
A.recfa/rb nferbr
sale.
(a. profunda olitoridis); d) artera dorsali a olito-
risglui (a. .dorsalis clitoridig. Au aceeagi dirpo-
-
zigie c,a ia bd.rbat; stnt insl mult mai subjiri.
Ramuri,le arterei ruginoase interne destinate
corpi,lor er'ecfili se deschid tn cavernele acestora
prin intermedi,ul arterelor helicine. Ele au un rol
capital ,in erecgie gi au fost studiate la organele
aparatului genital.
solearului, artera poplitee se divide in doui ramuri:
artera" tibiall atterioard. (a. tibialis anrerior), care
stribate membrana inrerosoasI qi p5trunJe in
regiunq anterioard. a gambei, continutndu-se in
regiunea dorsali a piciorului cu artera pedioas[
(a. dorsalis pedis), precum 9i arrera tibiali poste-
rioard. (a. tibialis posterior), situati in regiunea
posterioari (d,orsali) a gambei. AceastL arterd.
dI, la nivelul canalului calcanean, cele doul \a.rtere
plantarc, laterald 9i mediali (a. plantaris larcralis
et a. plantaris medialisf
&
FW
J1

,\'
ri
I
i -1
rF
.il
]i I
I
ANATOMIE T
t 138
+
I
i
It
I
/orla abdoatna//b
-

A. sacra/b mediana
A.i/iaca canmw.rs

/ i/laca exy'erna
A. i/ro/umba//s

/ r/iaca inlerna-

A.pnofi4"/a {emqris Aa.pudendae exlernae

A. circumf/exa femoris mediafi's

rl.femora/b
Hia I u s le n dne u s /a ddu clo rbs)

,4 descendens
-genus
A. genus superior' /a/era/is

l.pop/ilea A. genus s uperion nedla/rc

A.,qenus medb
l. genus nfer,or media/ts
A. necurnens /ibra/is anlertor

A. fibia/is poslerror
l. /ibia/ls an/errbr

l.peronea /libu/aniil

A.dorsa/b Pedis
A.p/anlarb medra/rs

A.p/anlaris /alera/rs

Sa mela/anseae dorsa/es

Fig. 94. Schema arterelor membrului inferior.

 ANGIOLOGIA
ARTERA ILIACA EXTERNA
(arferia iliaca ex{erna)
Artera iliaci externi este ramura de bifurca-
qie externi a arterei iliace oomune, al c*rei tra-
iect il continui (fig. 91). Ea se intinde de la
nivelul arriculaqiei sacroiliace pini Ia miilocul liga-
mentului inghinal (arcadei femurale),' de ur-d"
devine artera fremurall (fig. 69). Pe acest par-
curs, ea urm,eazd. o direcgie in jos, in afari qi
-stiimtorii
lnainte, fiind situatX in planul rop.-
rioare a bazinului.
Raportwri. 1) inainte, artera iliaci externX este
acoperiti de peritoneu, de care esre desplrqiti
prlntr-un lesur conjunctiv lax, ugor decolabil.
Acest fapj permite cu ugurinql accestrl chir,urgical pe
a*erd. qi face posibill ligatura ei pe ca,le
""trip.rito-
neal5. in porgiunea sa (proximall) iniqiali, este
incrucigati de clrre _ureter, treclnd in unghi ascu-
git pe partea med,iali a arterei (aceasta -mai ales
la dreapta), qi de vasele tuboovariene (a. et v.
ovarica). In porliunea terminali, arteia iliaci
externi este incrucigati pe taga ei anterioari de
citre nervul genitofemu^ral, d" ductul deferent
(canalul deferent) la bdrbat, de ligamentul rotund
(Jig. teres uteri) la_ femeie, de artera. ovariani Ei
cie venele circumflexe iliace. Adiuglm raportul
important al arterei'cu porqiunea terminali i ileo-
nului in dreapta gi cu iolonul sigmoid in sttnga.
trpiun,tru,_artera iliacd. externi vine in raport cu
fena sateliti, impreunS, cL1 care este cupriinsI tn-
trfo teac, c,onju,nctivl, proveniti din fascia iliac[.
Artera gi vena formeazi un jghiab, in care se
gXsesc ganglionii linrfatici iliaci-externi.
3) inapoi qi tn afarI, arteru i\ncd" externi rXs-
punde marginil mediale a mugchiului psoas.
Distribwpie. I,n afard. de citeva ramuri subqiri
pentru mu.gchiul psoas gi penrru ganglionii limfa-
trqr, ea emrte in porqiunea sa terminall, aproape la
incrucigarea cu ligamentul inghinal, doul ramuri
rmporrante: artera epigastricl inferioari (a. epi-
gastrica. infedor) Ei artera circumflexl iliacX pio-
fundi (a. circumflexa ilium profunda).
'i
ARTERA EPIGASTRICA
(o. epigqstrico inferior)
Este o
artere cu ar foarte mare importanql
pr.acticX,. fiind
cea mai lnsemnatd. arterd. a pere-
1sl,i. abdominal (fig. 90). Ea ia nagtere de la'f*ja
rnediali a arterei iliace externe, imediat deasupra
ligamentuJui inghinal, aproximativ la un lat de
- (o. circumflexo ilium profundo)
deget medial de mijlocul acesruia. De aici, artera
epigastrici inferioarl se indreapti mai tfitii ori-
-{ zontal gi inS.untru, apoi ugor in sus gi iniuntru
i
spre marginea laterald. a tecii dreptului anterior
I
)O
4tJ/
al abdome,nului. Dupi ce intri in teacd, i$i
schirnbi din no'rl direcgia, devenind verticali, 9i,
pimunztnd in grosimea mugchiului, se terrninl
aproximativ la nivelul ombilicului, anastomozin-
du-se ctr ramura terminali a arteiei mamare in-
terre (a-. thorac'ica interna). in felul acesta, artera
epigastrici inferioarl preztnti doui porqiuni, din-
tre care prima, numiti arctr,l arterei, formeazd" o
arcadd. cu concavitatea indreptatl in sus qi in
afard.
Lacuna vascularX este situatl mai jos (caudal),
iar orificiul pr"ofund al canalului ingirinai deasu-
pra (cranial) 9i lateral fatd, de acei arc. Arcul
este incrtrciqat de ductul deferent la birbat 9i de
ligamentul rotund Ia- femeie. Aceasti priml por-
qiune a arterei este destul
,de profundi, in gios,i-
mea peretelui abdominal, fiind siruati intre "peri-
toneu. bupq si fas,cia transversalis inainte (tn
spaqiul lui Bogros). Are raporturi importante' gi
cu canalul inghinal, al clrui p€rete porterior il
incrucigazi, fiind situatl intre foseta inghinall
mediall gi cea laterali. Faptul are valoare penrru
inqelegerea r-aportului dintre artera epigastrici
inferioari gi herniile inghinale in.terne sau externe.
$ p!r!iu,ne, verticali ascendentl, se afld"
^dquu
intti intre. f3!a posterioard. a mugchiului drept al
abdome.nului gi peretele.posterior il tecii sale,-apoi
pltrunde chiar in gr..,osimea mugchiului, ,.rd, a*
vd,zu,t c5. se gi termini. E important de precizat
traiectul arterei epigastrice inf-erioare peniru a fi
evitati in ptrncAiile abdominale (paracinteztr).
Ramurile ei colaterale ,sint trei: Artera funicu-
lard,.(a. cremasterica la bd"rbat, a. ligamenti tereris
uteri.la. femeie) _este o ramurl subjire, care pi.-
trunde in canalul inghinal Ei se terminl la birtat
lr .r
in_ i,nveliyurile testiculului, iar la femeie la nivel,ul
labiilor mari. Ramura suprapubianl (r. pubicus)
se indreapti transversal, spre simfiza'prbiani, qi
se anasto,m.oze:eze cu omoni,rna dirl parta opusi.
Din ea se desprind e r&mura anasto,rirotici cu ar-
tera. obturatoare (r. obturatoriu,s), care se tndreapti
in jos, spre canalu,l subpubian, unind cele d6ui
vase. Are un volum foarte variabil gi prezinti
raporturi importante cu perelii lacunei visculare,
qi anume cu ligarnentul lacunar (al lui Gimbernat).
Ramurile terminale se distribuie mugchiului
drept anterior al abdomenu,lui, porgiunii mediale
a mu-gchilor lagi at abdomenufui, tegumenteloi:
omb,ilicului gi se anastomoze^zl .*r- ra-irra te,rmi:
nald (a. epigastr,ica. superior) a torac,icei interne,
ARTERA CIRCUMFI.EXA ITIACA PROFUNDA
Pleaci din artera iliacl externl de pe faga ei
latnrall, la acelagi nivel cu artera epigastricl in-
ferioari; ea merge paralel nr ligameritul inghinal;
 ANATOMIE
140
situatl profund intre fascia iliaci 9i fascia trans-
versalis (este deci subperito,neali), pinl la nivelui
spinei iliace anterosuperioare, unde se divide in
- afli limfaticele profunde.ale coapsei, care ocupi por-
.doui ramuri: a) o ramuri ascendentl, abdorrninali
(r. ascendens), ce urci in interstiqiul.dintre oblicul
intern gi transvers spre a se distribui mugchilor
gi tegumentelor perotelu,i lateral al abdomenului;
b) o ramu,r5, tranwersali sau iliaci (circumflexl
propriu-zisi), oare urmeazd. traiectul crestei iliace
,si se di,stribuie mugchilor laqi ai abdomenului qi
mugchiului iliac.
ARTERA FEMURALA
(a. {emoralis)
.{rtera femurali continuX artera il,iacX, externI.
Ea este trunchiul arterial principal al c,oapsei. Se
intirrde de la nivelul ligamentrilui inghinil ptnl
la inelurl ad,tr,otorulu,i mare.
Situagi.e, traiect, direc1ie. La origine, artera este
superficiall, fi,ind acoperitl doar de piele 9i fascia
femurali. Pe mIsurI ce coboari, ea devine tot
mai profundi, acoperitl de mugchii regiunii antero-
mediale,a coapsei (fig. 95). Ea se gisegte in inter-
stiliul dintre m,ugchiul cvadriceps (vastul medial),
siuuat tnainte gi tn afarI, grupul aductorilor, situaqi
tnapoi gi inX.untru, gi croito,r, situat inainte gi inI-
untru. Acest interstigiu, ugor vizibil la indivizii
slabi sau la cei mussulogi, perrnite cu uguringi in-
specgia gi palparea arterei. Explor,area ei se face
in treimea su,perioard. a coapsei, unde ea este super-
ficiall gi se afli pe un plan posterior dur, rezis-
tent, reprezerrtat de eminenja iliopectinee 9i de
ca.prl fernural. Linia ei de proiecgie esre ugor
oblic5, in jos, inLuntru gi inapoi. Ea se intinde de
la mijlocul ligamentulu,i inghinal la ma,rginea dor-
sali a condiltrltri medial al fernu,rului. -
Raponuri. Artera femurall, imprzunl cu vena
sa comitantl, slnt condnute tntr-o teacl fibro-
oonjunc,tivX dependentl de fascia femurall gi nu-,
m,itl teaca vaselor fernrrale (v. miologia). Vom
studia raporturile arrerei la nivelul difer:iteior seg-
mente ale tecii:
a) !a nivelu,l lacu,nei vaselor, ea vine in raport
ventral cu ligamentul inghinal, dorsal cu creasta
pecti,neall, acoperitI de - ligarnentul lui Cooper;
lateral se glsegte arcul iliopectineu (bandeieta
iliopeotinee), care separS, arteia de murihiu,l ilio-
psoas gi de nervurl femural; med,ial se af,lI vena
femurall. Amintirn ci medial de veni se gisegte
inelul fernural astupat d9 sgnqul fernural 9i d"e lim-
tatlce, spltru- care co,ns,trtule locul de trecere pen-
tru herniile femurale.
b) La nivelul trigonului femural (triunghiul lui
S_a1qi), artera coboirX in jghiabul foimat"de mu;-
chiul iliopsoas situat dorsolateral qi mu$chiul pecti-
nzu situat dorsomedial. Medial de arierl se afll
vena femurald,, care Ia acest nipel primesrc o serie
de- afluenli destul de importanli. n4eaiat de veni se
Eig"g, mediali a canalului femurai, numiti'iniun-'J.
dibulul femural. To,are aceste organe acoperite
cltre fasoia cribroasl (cribriformis), pe care srau
ganglionii inghinali superficiali. S;6 1igamentul
inghinal. se poate face hemostaza provizirie prin
cornp,resiune digiall a arterci.
c) La nivelu,l segrmentuluimijlociu
e muqchiul vast medial; medial e muschiul - lateral
aduc-
tor Iung (mijlociu); ventral e muschiui croitor in-
velit in teaca sa; vena fanurall incepe si ocoleasci
r.rtera, asdel incit la intrarea lo,r in canalul aduc-
torilor (Hunter) se glsegte dorsal de dinsa.
. d). La nivelul canalului aductorilor (Hunter),
vine in reprt cu muEchii care delirniteizd. acest
canal: lateral vastul medial, dorsomedial
aduc,torul mare,- iar ventral -
- lama
(fibrele arci,forme) gi croi,tor;
vastoaductorie
vena femurali se
glsegte aici lateral de arteri, raport pe care il
pd.stre*2\, 9i la nivelu,l inelului aductorllui mare.
De aci artera igi schimbi numele, devenind artera
poplitee.
Sub'liniem traiectul spiroid pe care vena fernu-
rali il descri'e in jurul irterei.^ La nivelul lacunei
v-aselor, v€!a_ este situat[ medial de arrerl, la fel
-
9i i1 -cqn{ul femural. . in porgiun., *iliooi" u
ca,n,allului femural vena tncepi si se insinub,* doo-
sai fafi de arterl, pentnr da la niveltr,l carralultri
aduc,torilor si se afle lateral de ea.
Distri.bwpie. Artera femurall di numeroase ra-
muri. Dintr.e acestea,. majoritatea ,iau nagtere rn
prirna porgiu,ne, in trigonul femural Scarpa.
Aft er a s ab cut anat d- ab d orni nald (a*era. epigis_
trica s,uperficia$) pgrfo reazd" f awra tribrorr, t.*"
peste ligamenturl inghinal gi urcl prin tesu,tul zub-
cutanat al peretelui adbo,rninal spre o,rnbilic.
. Arte,ra circ.umflexd iliacd superficiald (arteru
ciroumflexa ilium superficialis) -peiforeazd.'gi ea
fascia,crftrosa, devine rub.,rt#ati gi s" in&lap*
paralel cu .ligamentul inghinal, spre spina iliici
ainterosuperioarl. Aici se anastomoz eazt cu ramuri
din artera circu,mflexl iliaci profundl.
Arterele rusionase externe (xreriae pudendae
ex-ternae) se indreapti medial,._spre orgariele geni_
tale externe, la care se gi distribuie (rami scrotales
anteriores la blrbat, rami labiales'anteriores -la
femeie).
ARTERA FEMURATA PROFUNDA
(ortero profundo femoris)
E{9 o. ramurd,- puternicI a arterci fernurale,
ramuri atit de voluminoasl, incit multi autori o
consiclerl ca ramurd. de bifurcaEie a' femuralei
(fig. 95). Se desprinde din arteia femurall la
4-5 cm de ligamenrul inghinal gi constituie trun-
 ANGIOLOGIA
141

L,&nora/rs
,4. cnc umf/exa r/r um s uper fi aals
,4apudendae ex/ernae
4epgas/nca superfrca/rs
M.lbcus r,/ A eptgas lrtca saVerfraals
**',r'/ ,/ I
.

M. sar/orus

/V femona/rs
A. orcumf/exa r/t'um
A fenora/rs superficra/rs

A crrcumf/exa
frmorrc /a/ena/rs
(ramusascendeC L tremaslenba
A fenora/*
M.lenson,*sctae /a/ae funicu/us spermalca,s

A.crcumflexa l/ frmora/rs
/?moro me/ra/rs

A.cincumf/exa l/saprlena magna

femorus /alera/u
la.pudmdae exlennae
,4 circumf/eta fenoi,s
/-'lera/rs (ramus Rami s c ro.b/e s an /eriore s
descendens)
Y,up,,rru,,
lt/. adduc/orbngus
/V. saphenus
,?amt muscu/ares
A.profunda ftmons

4perfrransr , tt/.gruu/rs
// t /y'/. adduc/ornaqnus

:;::::11 I r
Ur fanatts aaductonus
/V.saplenus

f f
r:;#!:;:,!
I /A.sar/qnus

Ramr arlicu/ares
fele pa/e//ae

Fig. 95. Raporturile gi distribulia arterei femuralc.

chiul .arterial principal pentru irigalia regiunii
posterioare a co'apsei. Ia naqtere pe"faa fib"ulari
("aterald) a femuralci, se aSaztr iniii laterat de ea,
apoi dorsal gi pitrunde in profunzime, intre vastui
medial (tibial)- 9i pectineu. CoboarX apoi agczati,
pe aductorul mare, acoperitl de citre aductorul
lung. gi scurt. _ In treimei inferioari a coap,sei, le
nivelul canalului aductorilor al lui Hunter, ramura
ei terminal5 stribate insergia aducto,rului' mare gi
trece. fn regiunea (loja) dorsalL a coapsei, consti-
tund a trera perforantl. Artera fermuralL profundd
emite o serie de ramuri, destinate forrnaqiunilor
din coapsl. Acesre ra-uii rirrt,
.
a) Artera_ circlmflexi femurali medialX (ar-
teria circumflexa femoris medialis) merge in pro-
funzime, intre iliopsoas gi pectineu, incoijurX fitul
fernural dinainte inapoi,-emigind o serie de railrri
pentru mugchii invecinagi, pentru articulaqia coxo-
femuralS (_r. acetab,ularis), pentru a se termina fn
mugchi,i pelvitrohanterieni 9i cei posteriori ui
sei. (r.. pro-fu,ndus), anastomozlniu-r" ..r- ramuri'le
"orp-
testerer rntenoare.
- b) Artera circumflexi. fernuralX laterald (arteria
circurnflexa femoris lateralis) este mai voluminoasl
de& cea precedentl. Ia naEiere pe faa later*ld. a
femuralei profunde, aproape de originea ei, se
indreapti fn afar5, tr,eie inapoia dreftului femu-
ral,. pdtrunde tn vastul lateril gi ajunge astfel tn
regiunea dorsali a coapsei. Ea i-rigd. mugchii inve-
cinaqi, iar prin ,mvri sa terminali (r. ascendens)
se anastornozeazd cu arterele fesleri imferioari qi
circumflexi mediall, iar prin ramlra descendentk
(r. descendens) cu prima-perforantl.
. c) Ramuri,le muscu,lare (rami musculares) nu
sint cuprinse in N. I.; sini destinat" rnuq.ililo.
 ANATOMIE
147

regiunii anterioare (ventrale) a coap.sei, in special precum $i 2,artere,.pf3t".",TT:!i"1^*:tf::T1i::

a.terele iu.ale, mediile ei laterali. destinate fiecare
;il;^Jil;ffi-.;il;;i;;;$;hi,it"i'.uraii..p'.
t"ffiH;''.,1'l'il;;',"#;;;
De multe ori. acesre ffi;;; ;"i;iilft-ai";ffi
;"il;;;ft";i";;;il ;.;il;F.;;.p.iciu al muechiului (gemenii lateral
circumflexl laterall gr medlal)'
;ir;XlXi:r,pu"t* y - r-
^
t" ;,i;#:;"';'""i.'ii;;;IdA1u"ffii+it* hry-- d":1,'i":: iT:1i"3'.'i:1,t^T::ff::i::i?,Y f: :::::

sier[ iriferio"ra,t'.ir;";?i"I; lr-r9r{1Ltit lopliteea. tiv (omonim). cea later*ld trece pg. sub }iceps,
semitendinos qi semi-
#?"il;;;;'; ;;iJ;-;;;;rirtilt"f.r,,*d" reslunea
oi ,rt 'ur
.l.u mediile trece-pe sub
aductorul mare. Am-
dorsall u .o*rJi,";.*;;^ ai;p,i"" rnembranos, apoi perforeazd
articulare a ge-
propriu. a".nrii'lr.Jx ,r. i*piTl"g in resra- b"l. '9i
-p.rrti.ipd-la
iormarea reqelei
organelor
bilirea .ir.otoqi; G;i";;rJ;j J"ie tigurura arrerei non.fii.,lui dau .ramuri invecinate:
oase' periost' mug.chi tendoane'
femurale. -
Artera d.escend.entd a genwncbi.alui. (a. glnu i;-Ro"rr. ariiculard mijlocie (1. S.n.rt.-."d-tl)
descendens), numitl gi art,eia mare anastomoticl, sc tndreaptd
in sens ventral, spre iaqa posterloara
ia naqtere di, i#;r;ii-i;';;;i;i ,Ji,..rito*i (doisalr).'a a.rticulaliei, ei se distribuie in aceasti
lui Hlnter, peifoieaze membrana vastoadductorie regiune (fig',95)'.
gi se distrib"i"'.riirril"r'il ..i"rralte prrqi mor
,
iy ait.i.l" irticulare inferioare stnt similare cu
din regiune" ;"]#r'^;-g;;;hi"iri El-gl-""tu.i. c.ele'superioare. Ca Ei.acestea' sintinfet'or in numir de
, do"X, rin, inferomediali (a. genus media-
t"\ u'; - i iiri, ti alta inferolaterala'(a. garus inferior late-
- ,} t trii*t'rfin. in sens dorsoven-
I EKA pOpgTEE
96). Ele se tndreaotS.
^ ARTERA
Al( r\''rll I E rrri.' il.?"irli loraitrl corespunzrtor aI tibiei,
:'.
,.0,*'i
t':i
i{' I popliteo)
(o. r ,r"i't"J-i"i""-.9;4ll qi ligamentul^colateral res-
genurichiului. Ca gi.articula-
,..,ti" ,1 artictrlaqiei
Arterapopliteeestecontinuareaartereif'eielesuperioa'e'ei"intrlinre\eaaaartic'ularla
murale. Ea isi datoregte numele .qtl.ii sale tn g"rrro"iri,rloi
qi. d.au ramuri Plrdlor . invecinate'
(rete articu-
fosa poptite".'i#;tiJli ."iri.r"r"'iiiga '"1i""", , *t-u"*r.q!:::"1:r:r: genwncbiwlui bogati'
genunchiutut ,t e;;^;;$;;r;"i;;;;d aitere iermi- lare $ffisf'capzula
eiie. o ,regea articularr care

nale i*portarrt., care'vascul*ir"iri--ii*iu qi i".o"i"re ariiculatiei genunchiului' La

ramuri din artera descendenti a
pic,iorul: ,".iliJ rif,ia" ,;i;;!9;;x.I po'sterioari. 6r."r*[i reqea.ri.,
artera recurenti
Artera p";il.;.t;;;di; hi;;l't"Jdi"or 1i""- :,iiuirte
fig.rr".hi"iui (din a. femuralr) Ei
lul celui de-il trerlea adu.,or) si- r"- ."r.ine lu ijti"rr.a anterioard.(din a. tibiali anterioari)' Por-
reqell situati inaintea rotulei poarti
arcul tendinos al solearulu,i. - pro- u."rtei
articalard perirotulian; (r.9lg-'
planul
Traiect si raportwri. E_a traverseazi 'un
de reieaua
""*.-1.
triiects=Cipltellae)'
fund al t";ffiI"i poplit"", avind ioati bogrqia acestor anastomoze' ligatura
aproape .u"rifiiil'9i"r"frp"riir"i ,irr"i---r* ^t ,rr"i.i-popritee "esie periculoasi. Aceasta se dato-
fpariurui t-,ir'tii"ii' ;ipiffi"iiu.^;;!,!^1^;11; fiptului ce anastomozele. deii numeroase'
rn rapo* ,"ui"i"*lo'ii!**.rrrit. posterioare. ale reye
articulaqiei g"r,urr.tirtri-9i cu ,q"u[ti;i';qi,i,;;; tiiia"
ti*.nti,tti reduse 9i se gisesc situate tn
ce nu permi'ie
'eea
[?'"':"T
graslme, ln P*#i1d"l;"ki;'#:i;i*ki'ii
lil';;'Ii,f;;J-l-J"'.it..
fln:::J'i':'j:';lffii#':*'11.
eiuo se desiopet[ in porqiunea ei miilocie,
,"-i-e*br#r,"iJ decit de fascie ei piele'
muschiut s;4.#i;""ie;;;iii.-nr"aili.-*ri 1rgd. "y "rt" u."ploitr
in rrp.;;^;;'r;;i^.*'f;.urorr('qi'.rpii"t *.- !1"i+ al ;i de proi:iqie corespunde axului longitu-
dial at gur.ro.n"Liur,riui. err"tu poitiSe.i, cu venX dinal
'ine spaqiului popiiteu'
si cu nervul tibial, fotmeazd impreuna
Litunchiul vasculonervos popliteu' Artera este
"""titee" y ^ . .---.^ ^ - x
elementur ..tr;;i';;;i;d,';Ji;;i *.l'it', -'i- ARTERA TlBlAtA ANTERIOARA
(o' tib i o I i s o n t e r i o r)
ffig it'#";'lr:X;iffi,'*'";il1;i"'r"'*15;
;;h;, situatl'lateral 9i inapoi-fagl' de arterr. Ner- Este rarrrura de bifu_rcagie anterioari a..popli-
,,r[ *,i superficial qi mai -lateral' ,..i]6o#i,ri" ,tr".t'iul aiterial al regiunii-ante-
li o^,",n'" d!s:tanq?. de vase (formula ;;i;,;i; a gambei. Ea tncepe la nivelul arcului
"t"t"."r"f-."i
;; ii6;
'^*-O;ttiiiigi, NeVA) (fig' 96)'emite 5 artere arti-
mnemoiehnici:
i*r^'pipii.". pir-
{- prin hotirirea luatl ia al vll-lea consres internagio-
-"r,rto-igtilor termenul gcnu la gcnetiv tre-
culare, dartinrta articulaiie.i genunchiului gi ,rrl (1960),
i;;;iii. Endo"r,., tegumente), b"i" "li"'i' genus, ei nu senu ca in B'N'A' si N'A'P'
;iil;"iil;;.iil
 ANGIOLOGIA
143

t i u. vti ltt',?/t o.9 a,s

,M. s e t

rly' ltiry;s femoti'

tly',spnlendnosas

M.grau/rs
N./ib/>/b
,4.pop/tlca

l/pop/y'ea
fi. geaus superwn b/era/rs

conmun/s

A.genus hfrran /a/era/b

A. qenus it/ir r-,n mcdr.z/ts
,4a. sural's
l/ saphena ,t;rra

,(a ln I t n r, : ;,: u/-- n e :;

bapulmelrb/il'
/L/. gss lro rn e,ctrl; ktyu I /afi,.ra/e/

Al sura/,s

l/ saVlrcna panta

Fig. 96. Raporturile gi distribu$a arterei poplitee.

tendinos al solearului gi se termini la nivelul inter- Raportari. Reamintim faptul ci ln porgiune,a

liniei articulare talo,crurale, inapoia ligamentului sa inilialI, pe o distanld. de 2-3 cm) artera tibiali
cruc,iform al gambei (lig. inelar, lig. cruciforme anierioari este situatI tn loja posterioarX a gambei,
crur.is INA, retinaculum m,m. extensorum infe- fiind agezatl profund, acoperiti de mugchiul so-
rius N.I.). lear. ln loja anterioard., in tot traiectul ei, coboari
alXturea de muqchiul tibial anterio,r, care in felul
Traiect Si direcSie. in porgiunea sa inigiald., acesta devine mugchiul ei s,atelit. Raporturile arte-
artera e situati fn loja po,sterioari a gambei. Trece rei trebuie studiate in cele trei pXtrimi proximale
apoi in loja atterioard., strdbittnd partea supe- gi apoi in pitrimea d,istalI.
ioaril a spafiului interosos, gi coboar5, aplicati pe In cele trei pitrimi proximale, artera este pro-
mernbrana interosoas, (fig. 97). Traiectul sIu e ftrndi, acoperitl de mugchi. lnapoi, ea se gisegte
figurat superf,icial de o linie uqor oblicl, care pe mombrana interosoasI, de care este fixati prin
une$te depresim.nea fibuJarl cu mijlocul liniei inter- tractusuri fibroase rezistente (canalul fibros al va-
maleo,lare.' '- selor tibiale); medial se glsegte corpul muscular
:l
-F-
t:
I

!
I

I
ANATOMIE
i
144

.4. /,biali an/ennn

Membrane /n,/L' -0s'scd u'urig

/1,/. ex/enscn dgilcrurn b.ryus

/l//. exlr-n,.or ha//uc,b /c,nqus

Re/nacu/um mm. ex lpnsorl/m (nfe,.ius )

,?amus perfordrs J. p€-o/)ese

A Corsa/ts pedts
FE
* .l:.
I' ,{l
i#i(l ." til
a.,rh
: I il:ii;rij
A. /--rsea /,gleratt.s k"..'ffi ,Fa m us p,bn,/;ni.; pro fun dus

,4. me/aiat.--.eae dot sa/es

frami pen,branles

Fig, 97, Raporturile qi ramurile arterei tibiale anterioare.

al tibialului anterior, iar lateral se aflS corpu,l amintigi mai s,us, fapt care ii determinl situaqia
mugchilor _extensor- lung al degetelor gi extensor profundi. In descoperirea ei trebuie ciutat inter-
ltrng al halucelui. lnainte, artera este acoperitd. de itigiul dinrre dbiilul anterior gi ceilalli ex-
corpul rnuscular al celor trei rnuqchi extensori tensori.
 ANGIOLOGIA
In pltrimea distali a gambei, artera vrne in
raport cri tendoanele mugchilor amintili mai sus.
inipoi, ea se afli pe faqa laterall a tibiei (poate
{i lezatd. in fracturile acestui os), apoi trece pe
faga anterioarS, a capsulei articulaqiei talocrurale.
I{edial se glseqte tendonul tibialului anterior, iar
lateral tendonul extensorului lung al degetelor.
Tendonul extensorului lung al halucelui se afli la
inceput lateral de arterl, o incrucigeazil apoi pe
fala ei ventralS gi trece medial de ea (la nivelul
gleznei). Artera tibiali anterioard. este insoqiti de
doui vene satelite, care merg alipite de ea, in
aceeagi teacl fibroasl. Un raport important il con-
tractX cu nervul fibular profund (tibial anterior);
situat la inceput Ia distanli de vase, in grosimea
rnugchilor regiunii laterale a gan-rbei, el se apropie
de e'le gi le insoqegte in tot lungul gambei. Agezat
ia incepu,t lateral de arterd., o incrucigeaz5 de cele
nrai multe ori Ei devine medial.
Distribwpie. Artera tibiall anterioarl emite
urmltoarele ramuri in decursul traiectului sIu:
.r
Artera recurentd.
; -'j' -.
tibialfi anterioard (a. recurrens
a"nterior) ia na$tere din tibiali imediat
;. --. --.
tibialif-
ciupl ce strS.bate spaqiul interosos, urcl spre ge-
nunchi pe sub originea mugchiului tibial anterior
5i intrX in reqeaua articularl a genunchiului.
Ramwrile musculare :sir-rt o serie de vase care
se distribuie 'mugchiloi 'regiunii anterioare a
gambei.
Arterele maleolare anterioare laterald si me-
dia!tr (a. mal'leo'laris anterior lateralis, a. malleo-
Iaris anterio,r medialis) stnt doui ramuri care iau
:1a$tere din tibiaii pugin deasupra gleznei. Ele
merg profund pe plantrl osos, spre maleola cores-
punzS.toare, gi participl la formarea relelei maleo-
lare respecitive (laterall 9i medialX)'t. Ele irigl
organele vecine lor (articulagie, mugchi, piele).
Datoriti anastomozelor bogate ale ramurilor
sal,e, artera tibiali anterioari poate fi legatd fd.rd.
pericolul tulburlrilor ischemice.
ARTERA DORSATA A PICIORUTUI
i SAU ARTERA PEDIOASA
ir
(o.dorsolis pedis)
i
Este continuarea directd, a arterei dbiale ante-
rioare. Ea se tntinde de la mijlocul spaqiului inter-
maleolar pind, \a extremitatea po,s erioari (proxi-
ma15) a primului spaliu intero,sos (intermetatarsian).
Traiect Si direcgie. De la originea sa, artera
dorsali a piciorului coboari veriical, urmtnd o
direcqie rectilinie, pe fata dorsalS. a picionrlui
(fig. 98). Linia sa de proiecgie se intinde intre
cele doul puncte limitl ale ei. Aceastl linie este
paraleli cu tendonul mugchiului extensor lung al
halucelui gi situatl la aproximativ 1 cm lateral
dc acest tendon.
't Rete malleolare mediale tri rete malleolarc laterale.
14s
Raportwri. Arfera se afli p. olr.l" tarsiene
(capul talusului, navicularul, al Il-lea cuneiform)
qi articula;iile dintre ele. Ea este acoperitl de piele,
Lrn strat subqire de qesut lax subcutanat, -fascia dor-
sali a piciorului gi fascia mugchiului extensor scurt
al degetelor (pedios), care 6 aplici pe planul
osos subjacent. Medial vine tn raport cu tendonul
muqchiului extensor lung al halucelui, care o inso-
(e$te pe tot traiectul, fiind depirt*t cu aproximativ
1 cm de ea. Lateral vine in raport cu tendonul
din rnugchiul extensor lung al degetelor destinat
degetului al Il-lea, gi cu mugchiul extensor lung
al halucelui. Raportul cu acesta din urmi e im-
portant gi trebuie precizat: proximal, mugchiul
este situat lateral de arter5,, Pe misuri ce coboari,
nrugchiul se apropie de ea, apoi o incrucigeazi.,
treci,nd deasupra ei, gi aproape de extremitatea
proximali a spaliu,lui I interosos, se plaseazi me-
dial de ea. Artera este insoqitI de d,oui vene sub-
liri; ramura terminall a nervului peronier profund
se glsegte de obicei medial de ea.
Distribupie. Artera dorsali a piciorului vascu-
Iarizeazd. regiunea dorsali a piciorului. Ea emite
urmito,arele ramuri:
Arterele tarsiene med,iale (aa. tarceae mediales),
citcva rarnuri mici, care, trecind pe sub tendo,nul
rnuEchiului extensor lung al halucelui, se indreaptl
spre marginea mediali a piciorului.
Artera tarsiand laterald (a. rarsea lateralis), in
nomenclatura fra.ncezd. ,,artera dorsall a tarsului",
ia nagtere din artera dorsali a picionr,lui imediat sub
r,etinaculuil inferior al mugchilor extensori (lig, ine-
lar), trece pe sub mugchiul extensor scurr al degete-
lor gi se indreapti spre margin ealatera)d, a piciorului
(fig. 98). Ramuril,e ei irigl organele tnvecinate
(oase, mugchi, articrr,lalii), iar altele se anastomo-
zeazd cu turtera arcu*t\, (din Lrtera dorsali a
piciorului), artera maleolarl anterolateral[ (din
artera tibiall antedoard) gi cu ramura perforanti
a arterei p,eroniere (fibulare). Se formeazS. in felul
aces a o regea .*rteriali situati pe planul osos al
dosului piciorului (reqeaua dorsali i piciorul ri
rete dorsale p"dis). -
Artera arcuatd. (a, arcuata), in nomeclatura
f.rancezd. ,,artera dorsal5 a metatarsului", ia nag-
tere din artara" dorsali a piciorului distal de p,re-
cedenta, apro,ape de spaqiul I interoso,s. Se in-
dreapti spre marginealaterald. a piciorului, trectnd
p,e sub mugchiul extensor scurt al degetelor, descrie
o arcadi,cu concavitatea indreptati proximal gi
se ainastomo zeazd cu . arter a tarsianS, lateral[.
Din concavitatea arcadei se nasc ramuri mici,
care intri in reqeaua dorsali a picioru'lui. Din con-
vexitatea arcadei se nasc trei rimuri, numite ,arte-
rele metatarsiene dorsale (aa. metatarseae dorsa-
les) interosoas,ele dorsale ale spaliilor II, III
li IV.- DupI cum le aratd" 9i numetre, ele parcurg
sp_aliul interosos, si,tuate pe mugchii interosogi dor:
sali. Spre extremiiratea diitali a spaqiu,lui interosos,
elc datr afterele dorsale ale degetelor (co,lareralele
 ANATOMIE
146

E:,i ,$t,l*
,'Bt iil
- :l:

Ramus penforans d. peronede -r?elnacu/um mm e,xlensorum supen/us

lendo m. exlenson rla//ucrs /ongus

tl/. exlenson dErlonum lnerb fi.donsa/rb pedts

:l:l
"!

ffi
lJ{l,

A.lansea /afera/is ffi+H

iJffi
ld M. exlenson dtgilonum bnerb
dffii
#;$\
irffi
Ram u s p/an lanis pro fun/us

I
I
I A a. m e/a lansea e do rs a /es
t ,4 a. drgrla/es /ons a/es
l,

Fig. 98. Raporturile Ei ramurile arterei dorsale a piciorului.

e uniti
dorsale). Fiecare altere. matetarsianX dorsali
la cele doui extremitili ale spaqiului interosos cu
artera met.atarsiani. plantari corespunzitoare
prin ctte o anastormozdi a;*erele perforante. - doui capete ale mugchiului interosos I dorsal, Ei
Artera nxetatarsidnL dorsald / (a. metatarsea
dorsalis), aftera interosoasi dorsall a spaqiului I,
ia nagtere din artera do'rsali a piciorului la extre-
mitatea proximald a spajiului interosos I. Ea se
compor,ti ca gi celelal,te artere metatarsiene dorsale
(fig. eB).
Arterd rnetutursiand, perforantd (r. plantaris
profundus) poate fi socodtA ca terminagiunea arte-
rei dorsale a piciorului. Ea pltrunde printre cele
trece in planti, participtnd la formarea arcului
plantar (fig. 98).
Datoritl numeroaselor anastomoze pe care le
contractl cu arterele invecinate qi calibrului sufi-
cient al acestor anastomoze, ligatura arterei dorsale
a piciorului se poate face fXrI nici un inconve-
nient la orice nivel.
-
 ANGIOLOGIA
147

ARTERA TIBIATA POSTERIOARA gi se terminl la nivelul canalului calcanean spri-

jinit medial de retinaculul rnuEchilor flexori, unde
(o. tibiolis posterior) se bifurci in ramurile sale terminale: arterele plan-
tare n-rediali gi lateral5.. -
Este ramur.a de bifurcagie posterioard a arterci Traiect. Inilial, ea continui traiec,tul arterei
popiitee gi consti,tuie trunchiul arterial principal
-regiunii poplitee: este agezat5. deci aproxiurativ pe linia
.rl posterioare a garnbei. Arteri tibiali rnediani a gamb,ei (fig. 99). In treimea mijlocie
posterioari incepe Ia arcul tendinos al solearului a gambei se arcuieqte ugor spre tibie gi apoi
N.libia/rs
M. biceps femons
r!t/ semilendrnosus

A. genus superion /afera/ts

14. semimembranosus
A.sura/ts /a/erals
,4 pop/lea

A. surals rnedralis

M. gaslrocnemius /V. pe"orc,rs commun/s

,4.genus iafurnn nedb/b

4. itbra/ts anlenron
M 7op/rleus
,11 iiba/ts ittr s /enrbn

M.,so/eus
4 Tteronea

,M. {/exon drqitorum /ongus

M. libia/is Toslenion
/L/,rt penoner
---=-
,M. f/exor ha//ucrs /on.qus

A.penonea

N. frbb/rs

Rn. ta/canet (/a/era/es )

Rn ma//eo/anes medrb/es

Rele ca/canc:um
Rn ca/canei mede/es

Fig. 99. Artera tibiali posterioari 1i artera pcronieri $i raporturi),

 _ 148
ANATOMIE

A. hbtb/rb poslerbnt-
--\

lp on e ur o s b pkn lanb (s ed nna h;) - /1./. f/exon /(Vt/o,"um lneuts

/14. abduclorla//ucis

--'/
fl.p/an/anis medals''/ l.phn/arb /a/era/rb

lt/. f/exon ha//u crs bne ws rl// flexon drg/r'mnimi brevls

la. m e/a /ars ea e p /an /ares

l. melalarseaV/an/ann
,4a. d/qtla/es pnoVriae

Fig. 100. Artera plantari mediall Ei ramurile sale.

coboari vertical paralel cu faga posterioari a
acestui os. in
treimea distali i gambei, artera
descrie o curbl larg5, trece prin sintul retroma-
leolar tibial qi ajun[e astfel in canalul calcanean.
Sitwayie Si rapoitwri. Artera este a$ezati pro-
"
fund, intre cele doui planuri ale mugchilor re-
giunii posterioare a gambei. Ea devine siperficiall
doar in regiunea retromaleolari, deoarece muEchii
se continui aici cu tendoanele, astfel irritt aitera
nu este acoperiti. decit de piele 9i fascie.
Raporturile ei diferi, dupi nivelul la care o
urmi,rim. In cele doui treirii proximale, ea este
situatS. pe mugchiul tibial posterior, aliiurea de
margtnea.laterald" a mugchiului flexor al degetelor
(acesta. din urml o insogegte in tot drumul ei,
astfel incit devine muEchiul'ei satelit). i"upoi, .,
este acoperitL de masa puternicl a rnuqchiuiui'tri-
doar de. piele 9i de cele doul fascii gambiere
(sr.rperficialS qi profundi).
In regitrnea retromaleo,lari mediall, artera este
arezatd. \a jumdtatea distanqei dintre marginea-
posterioar5. a maleolei $i tendonul lui Ahile. "Ina-
intea ei trec tendoanele mugchiloi flexor lung at
degetelo-r 9i tibial posterior, iar inapoia ei
donul flexorului lung al halucelui. - - ten-
Dis,tal de maleola-medialX, artera tibiall poste-
rioari descrie o curb5. largi pe dupi maiginea
mediall a piciorului spre i aiunge in planti. Se
gisegte pe faqa mediall a calcanzului si este aco-
qe$p {e. retinaculul.mr$chilor flexori'qi de mug-
chiul abductor al halucelui.
'

. Raporturi aasculoneruod.se. Artera tibiali poste-

ceps sural (m. solear) $i muqchiul gasirocnemian.
Ea este aplicatl pe planul muscula"r profund de
citre fascia gambieri profundl; aceasta este sub-
qire, laxl gi se dilacereizl ugor cu sonda.
ln treimea distali a gam'bei, artera este situati
medial de tendonul lui Ahile, care continul pin-
tecele muscular al tricepsului sural, qi srl pe
mugchiul flexor lung al degetelor; eite' acoperiiI
rioarL este insogitl pe tft traiectul. ei de 'citre
doui vene satelite. Nervul tibial posterior, care
urmeazl o direcgie axiali la gambl, este situat la
inceput mai departe, la eral de arteri, se apropie
de ea in treimea mijlocie gi coboari apoi impreuni
(fig. ee).
Distribapie. 1) Numeroase ramuri musculare
pentru mugchii invecinagi, gi altele periostale gi
osoase (pentru tibie).
 ANGIOLOGIA
149

ARTERA PERONIERA posterioari cu. artera peronieri, artera maleolarX

mediali posterio,arl _(rr. malleolares medialer), ;;;;
(o. peroneo [fibuloris]) intri, in reteaua maleolari. mediali, si ramuii cal_
caneare mediale (rr. calcanei) ,r.
Ea se nagts la 3-5 cm distal de arcul tendinos -arterei
. Rap.ru.rile terminale ale tibiale posre_
al solearului gi se lndreapti ugor oblic spre fibuli rioare irigi planta.
(peroneu), este acoperitl la inceput de solear gi
rti p" mugchiul tibial posterior (fig. 99); mai joi,
ea. se angajeazS, sub mugchiul flexor lung al halu- ARTERA PTANTARA MEDIATA
celui gi coboari intre aces,ta gi membrina inter-
osoasi, spre i se termina distal de maleola fibulei (o. plqntoris mediolis)
printr-o serie de ramuri calc,aneare laterale (rr. cal-
canei). Ea di o serie de ramuri musculare gi _ Es,te ramura de bifurcalie mediali a afterei
tibiale pos erioare. Este in
artera nutritivi a fibulei. Artera fibularl mai di -od .o"rtrnt mai sub_
c ramurl. perforantX (ramus perforans), care stri- qire decit artera p)antari, laterald,. f,u ptrrr.gt. _
oupa cum am vdzut de la nivelul canalului
bate membrana interosoasS, la aproximativ 4_6 cm
proximal de maleola fibularn' ;;;;-i; ,"gi,rr;
- in intersdtiul dintre
calcancan, . se agazd" apoi
anterioar;. a..gambei, sub exrensorul lung al"dege_ mugchrul abductor al halucelui $i musthiul scurt
fleyor al halucelui si
telor, gi intrl in releaua dorsali a picioiului. piin .se.indreap,i ;;;;-;;riculafia
metatarsofalangianl a halucelui
ramurrle sale, artera fibularl par,ticipi si la for_ (fig. iOO). Ramurile
marea regelei maleolare laterafe.
el se drstnbure regiunii mediale a piciorului:
3).Se mai descriu ramuri mai mici ale tibialei
posterroare, r. communicans unefte artera tibiald. ';' N. I. nu fac distinc,qie intre ramurile mediale gi cele
Iaterale.

,4. I ibia /r s p oslen /on, M.quadalrus p/anlae

A. p/anlants /alera/rs

M. abduclor ha//ucb

flrcus p/anlaris

A.p/anlarrs medb/rs

M. f/exor ha//ucb bnens

,,!.y'm. in/erosset
,4 mela/ansea p/an/aris !-

A. drglla /es p /anlanes p rop r i a e

Fig. 101. Artera plantari laterali gi arcul plantar.

 ANATOMIE
150

a)
-Ramuri musculare gi cutanate penffu regiu_
nea planfiari mediala. ?:!"r? ^:: indreapti medial, . trece mai profund
(trg 101), situatL intre capltul oblic al muEchiului
b) T amura profu,ndi (ramus profundus), in
-cazul aductor al halucelui_ gi -mugchii interoso$i, spre
crncl est€ brne.. reprezentatd", trece profund extre,rnitatea proximall a piimului spagiu 'i"re;_
de tendoanele mugchilo.r'flexori ri a"s;"15r-ii'r" osos, unde se ana,stornozeazi cu rr-ria profundi
anastomozeazd" cu arcul plantar sau .u'artera me_ din artera dorsali a piciorului._
ta,tarsianl plantaril I. - Acuaste poaiorr",
numitS. arcul plantar (arcus plantaris), esre a$e-
c) Ramura .superficiali . (ramus superficialis) zatX
mgrge la suprafaga mugchiului abductoi al halul .transversal, .pe -capetele meratarsienilor gi pe
mugchii interosogi (fig. 101).
celur spre marginea mediali a acestui deget, con_
srrtuind uneori artera digitald. plantare"mediale Din artera plantard, laterald. propriu-zisi por_
a lul. nesc nurneroase ramuri pentru mugchii tnvecinagi.
Din arcul plantar pornesc artere pentru ,.giu;i;
mrylocre, profundi. a picio,rului gi pentru -fegele
plantare ale degetelor.
ARTERA PLANTARA LATERALA
Ramurile emise de arcul plantar sint:
(o.plontoris lqterolis) a) Arterele metatarsiene plantare (aa. metata.-
seae planhres) au aceeagi dispoziqie ta cele dor-
.. . Este ramura d,e bifurcagie laterali
-;ffi a afierei sale. ..h,le merg_in spagiile interosoase, constituind
I posterioare.. Dim.ensiunil. ; ,up"rioar. aa. drgrtales plantares communes, si la extremi_
:,!, 1, "
ce.lor ale p,lanbarei mediale, are i pard- tatea lor distali fiecare dintre ariere se divide in
crpare mai largi la vascularizalia-in,trucit
picioralui^decit doui. artere {Sil4.. plantar.e (aa. digltal"r-pr;-
aceasta din urmi. De la or,iginea ia, din canalul priae) gi laterali
calcanean, artera plantxd" t?i"i"te-'*
-Lj;;E;;t - mediali - a dotrl degete
invecinate (fig. 101).
Iateral. splg marginea piciorului, situati t r^tr"
b) Ramurile
mugchrul tl,exor scurt al degetelor (agezat su_ artere perforanreperforanre (rami perforanres) stnr
proximale'gi disiale. Dupi' cum
ryIfj.irl) ei muechiul pdtrat";i--;t;,"'i (aeeL-at le arttd, numele,. ele strlbat spagiile interosoase
P,r9tuld): y urmeazd" marginea mediall a mus_ u,nele la extremitatea p,roximall, ;.i;i;i;-i;' -
cnrulur abductor ,al cea
degetului al V_lea (mic) pini distall spre a se aiastomoza
la baza metatarsianulul al V-lea. i, J"rr'"irr"J, din -
regiunea dorsali a piciorului.""
riroilar.i. lor
 ANATOMIE
184

La fdt, vena ombilicali pleaci .de la ^placenti,
intri in constituqia oordonului ombilicai, impreuni
., .ul. douI ariere ombilicale, trece prin ombilic,
-intri tn iig. falciforme hepatis, prin care aiunge
la ficat. Aici se imparte in doul ramuri: ?).9 '?
.o"tinui traiectul venei qi se deschide in
"iuia
vena cavX inferioarl; este ductus venozus; b) a
doua ramuri are o direcgie transversala 9i se
Lrneste cu ranlura stingi a venei porte. Prin aceasta
se asigurl irigaqia lcbultri sttng al ficatului' DLrpi
nrgt..:., cind-circulaiia placenta-rl a tncetat, vena
jntr-un cor-
ombilicali se astuPX -lig.-9i se transforml
don fibros nurnit teres hepatis. l.ig. teres he-
oetis se intinde de L ombilic ia ficatl cste tnvelit
.i. p..ito.r.'u, fiirtd cuprins tn marginea liberX a
lie.'falciform al ficatului. Ductus venosus devine
$i"el un cordon fibros. Vena ombilicalTt pcate r5-
rrri,.. p.t*eabild in totalitate sau- in -parte. In
p...,.lL trur-rchiului, de o parte.6i -de eltl a liniei
i.rcdirrrc, existd dorin rene parirlnbilicale. V.pa-
raumbilicalis dextra se anastomozeazS' la nivelul
omb,ilicului cu vena epigastricS. inf erioari qi se
deschide cu celila.lt capit in vena portI (fig. 139)'
V. paraumbilicaiis sinistra Poate a-t'ea aceeaqi dis-
,oriti. dar r-rneori este mai scurti 9i se terminl io
i.ena ombilicali, care este in acest caz permeabila-
V. oareumb'ilicalis sinistra, cind are aceasti ultimi
ffi ^Astfel, de rena liu Bui-ros-
venele parumbilicale consuiEffio@--
turl portocavi.
.#1-
VENELE MEMBRULUI INFERIOR
Venele membrelor inferioare, ca qi cele e,lc
membrelor superioa,re, se impart, dupi aqezara
1or topografici, in: a) vene superficiale qi b) rc
profunde. iir general, venele superficiale forcr'ri
o relea qi nu insoqesc arterele.

Pa/ela

I/ saphena magna

Me//eo/us /alera/,s
/l/a//eo/us melta,4s

I
ll

1r

it
l

Ancus velaosus donsa/is Pedrs Fig. 140. Formarea

venei safene mari.
 ANGIOLOGIA
Spna /raca an/enbn supenron
A. femora/b
V femoral,s
Fig. 141. Traiectul venei
safene mari la coapsi.
VENETE SUPERFICIALE
$i aici existX vv. digitales dorsales, pedis, iar
acestea se varsXin arcul veno,s dorsal al'piciorului,
din al cdrui capl.t medial porne$te vena saphena
magna (Safena internl), iar capitul lateral se con-
tinul cu vena saphena parya (safena externl).
intre cele doul vene safene existi pe faqa dor-
sald. a piciorului anastomoze multiple, care se ter-
nrinl distal cu arcus venosus doisalis pedis qi care
alcituiesc aga-numita ,,rete venosum dorsale p,edis",
;l
ale cdrel ochiuri sint dispuse cu axul lor lung tn
axul longitudinal al piciorului (fig. 1a0).
Vv. digitales communes plantares pedis stnt
vene subgiri, agezate superficial pe aponeurosis
plantaris. Aceste vene se anastofiozeazl bogat
185 _
0s pub*
lntre ele, alc5tuind rete yenors,um plantare, cu ochiu-
rile mai rnici decit rete dorsale, dar cu vase mult
rnai subliri. Aceasti reqea tnconjurd marginea late-
rall. a piciorului gi se varsi in veni saphena
Frarya. Medial, componentele reqelei venoase plan-
tare pltrr.rnd in profunzime qi se varsi in arcus
venosus plantaris.
Vena saphena magna (safena interni) trece
peste faga medialS. a maleolei tibiale Ei de aici
urcd. 7a .un lat de deget indXrlruI maiginii me-
diale a tib,iei, pe F,artea mediall a gambei; trece
apoi inapoia condilului medial al tibiei qi al fe-
nrurului. De aci se indreaptl ln sus c5.tre un puncr
alezat aproximativ la 4 cm sub ligamentul ingvi-
nal gi Ja ,un lat de deget tnluntrul mijlocului
acestuia (fig. 1a1). Acest punct corespunde hia-
tului safen; o linie unind cele doul punCte (inferior
 ANATOMIE
186
iras/omosrs tru saprlenarum
-
/l/. sem,lendtnosus
Usap,lena Panua
ttry'a//eo/us medta/ts
Fig. 142. Formarea qi traiectul venei safene mici.
Ei superior) reprezintl proiecgia Pe tegumente a
venei. Prin hiarul safen, vena saphena magna
strlbate fascia, descriind o curbi (cirja safenei),
se lndreapti dorsal gi se varsl tn vena femurali.
Pe traieCtul venei safene mai existl numeroase
valvule, dintre care una se glsegte chiar la vir-
sarea er.
Vena epigastrica superfioialis -se Y11,sA
tn vena
saohena t*s;r, thiar-Ia nivelul cirjii' V. dor-
superficialis $i vY. scrotales
saiis penis lllitorlais;'sinf
(labiale$ . anterio,res de obicei tributate ale
venei epigastr,ice superficiale 9i deci ale venei
saphela- ,iagra. Vv. pudendae ex^ternae tnsogesc
arierele cu icelagi nume gi se varsl tn vena saphena
mas'na.
i"n, circumflexa ilium superficialis merge
aoroximativ oe acelasi traiect cE artera omonimi
si se varsl tn v. saphena magna. In drumul ei,
ia nivelul gambei ij al coapsei, vena saphena
M biceps bmonrs
/.pop/r/ea
.-,4t/a //eo /us /a /ena'ls
magna primegte numeroase ven€, prin care se
sco.ge rEealoa venoasl superficiali. Uneori existl
o rimurX ma,i ptrternicl a acestei reqele, care
merge latera) 9i paralel cu v. saphena magna pe
f.aga- ventrald a coapsei. Aceasti venl, numitl
r.ena saphena accessoiia, se varsl in cirja safenei
ia hiaiul safen gi dX impresia unei bifurclri a
v. saphena magna.
Vena s.apheia parva trece inapoia maleolei fi-
bulare, se {ttueaz{ apoi tn axul felei posterioare
a gambei si, aiunsi in dreptul m. gastrocnemius,
pit-runde intr-o'dedublare a fasciei crurale (fig.1a4.
Astfel, vena saphena plrya ajunge in dl"p-
tul fosei poplitee,
-varsI se indreaptl ventral, stribate
fascia qi ie tn vena poplitee. lnainte de
vi,rsare trirn-ite o ramurl care devine profundi,
perforeazd fascia gi se anastomozeazd' crt venele
profunde. Vena saphena parya - este legati prin
multiple anastomoze cu v. saphena magna. Ea
 ANGIOLOGIA
prime$te de multe ori o aga-numitl veni femuro-
poplitee, care coboari pe {a1a posterioari a
coapser.
VENELE PROFUNDE
La membrul inferior, acestea incep pe f aga
plantar5. a piciorului cu vv. digitales plantares,
care apoi se continux cu vv. metatarseae plantares;
ultimele sint profunde, insolesc arterele cu ace-
Iagi nume gi se vars5. ln arcus venosus plantaris.
Acest arc venos insolegte arcul arterial format
de artera plantard, se continui cu vv. planta-
res mediales (legltura poate si lipseasci) gi cu
vv. p,lantares laterales. Acestea se reunesc in ganqul
dinapoia maleolei tibiale pentru a forma cele doui
vene tibiale posterioare (vv. tibiales posteriores)
care insoqesc (amtndoud) artera omonimi. La fel
se comporti gi venele peroniere (vv. fibulares).
187 _
V. poplitea ia nagtere prin unirea r.enelor ri-
b,iale anterioare cu venele tibiale posterioare gi
venele peroniere la nivelul arcului tendinos it
m. solear. De aci urmeazd. un drum ascendent, prin
rri jlocul fosei poplitee pini Ia nivelul hiatului
tendinos al adductorilor, unde se continui cu
v. femurali, ce urc5. pinl la ligamentum inguinale,
unde,. trecind prin lacuna vasorum, lqi schimbX
numele in v. iliaca externa.
in partea inferioarl a regiunii femurale an-
terioare, v. femurall se gisegte tn canalul adduc-
torilor, impreunS. cLt artera femurall gi nervul
safen. Aici vena este s,ituatX, in afara arterei fe-
murale gi nervului safen. In porqiunea mijlocie a
regiunii femurale tnconjuri artera dinapoi, astfel
incit in porliunea superioari se agazd. medial de
artera femural5.
Vena femurali primegte toti afluentii omonimi
ramurilo,r a,rteriale, afari de vena epigastricl su-
perficiall gi venele ru$inoase erterni -(fig. 143).

P/e*us panpioifb"mrs
l/ dorsa/rs Penis
M. neclus abdominrs kechonaf,i

l/ lesfiru/dris

bv. pucendss e.^ terr;d:

,4.i/nca exlprha

Capl eVdtdyniCrs
llsaphena magnd

!/v. pudendae ex/ennae

Ouc/us deferens

l/ene /n cauda epiildrmry',s

Pelea veno--sJ oin sc,'ol

is.rcta spermaltba tnl lbir,s l/ene d|, me/,'ashntrm lesh's

trig. 143. originea si terminalia reEclelor velloase ale scrotului gi testiculului.
 ANATOMIE
1BB
Aceste vene sint: v. profunda femoris, vv. circum-
flexae femoris laterales qi mediales, v. saphena
-magna. Vv. perforantes din loja posterioarS. a
coapsei iqi dreneazd. singele prin v. profunda
femoris.
VENA PORTA
(Vena portae)
Vena porti aduce la ficat singele venos a,l
por;iunii subdiafragmatice: al tubului digestiv, al
pancreasului, al splinei 9i aI ciilor biliare extra-
hepatice; de asemenea, aduni singele venos al
peritoneului parietal gi visceral, al mezourilor tu-
bului digestiv, al epiplonului, franjurilor epiploice,
ganglionilo,r limfatici ai tubtilui digestiv subdia-
fragmatic ai al glandelor anexe.
Ne vom opri foarte pufin asupra unor pro-
bleme de fiziopato,logie, referindu-ne Ia proiecta-
rea teritoriilor aferente in ficat pe calea venei
porte, qinind seama de laminarea curentului san-
guin in lumenul acesteia, fapt cunoscut de multi
vreme. Se grie cI ln venele mici, ca gi tn venele
mari, curentele tributarelor. se .p5,streazl.. ca gu-
voaie sangurne ce curg paralel desplrqite de man-
taLe plasmatice cure inconjuri curentul central
axial, format de eritrocite, fapt observabil atit
la hetero- cit gi Ia homeoterme. Cercetirile re-
cente ale gcolii ro,mAnegti, folosind metoda in-
jecgiilor intraa*ertale ,,contra curent", au stab,ilit
zone de proiecqis a1e diferitelor organe aferente
portei. De altfel, S6r6gd gi allii au suslinut exis-
tenla in lumenul venei porte a doui curente san-
guine, gi anume: al venei mesenterice inferioare
unite cu vena lienald., care primegte singele din
stomac, splini, o parte din pancreas gi jumltatea
distal5 a intestinului gros, qi cel al mezentericei
superioare, care primegte singe de la intestinul
-sublire gi jumltatea dreaptl a colonului. Aceste
doui teritorii s-ar proiecta diferit in ficat: v. me-
z,enterici, superioarl prin ramura dreapti a venei
porte ar merge la lobul drept, iar v. mezentericX
inferioari cu vena lienali prin ramura stlng5. a
venei porte in lobul sttng ai ficatului. C{r toate
cI o serie de cercetLri de control efectuate cu
electroliqi nu confirml aceast; opinie, injectiri de
substante radioactive neelectrolitice confirmi teo-
ria lui 561696 9i constatirile gcolii rornAnegti.
Se pot considera venei porte trei po,rqiuni:
a) porgiune de convergefl\A,, reprezentati prin cele
trei trunchiuri de origine: y. mezentericL supe-
rioari, mezenterici inferioarX gi vena lienali;
b) trunchiul venei porte; c) porgiune divergenti,
reprezentatS,.prin ramurile de bifurcaqie a venel
porte gi porqiunea intrahepatici. Vena porti n-are
art,er5. echiv a,lentd.; ea corespunde la cinci artere,
care slnt cele trei ramuri ale trunchiuiui celiac ai
cele doul artere mezenterice, superioari gi infe-
rtoar5,. La fiecare din artere corespunde oite o
singuri venl., afard. de artera hepatic5, care nu
posedi vas venos omolog.
a) Ramurile de origine (porliunea conver-
genti) reprezentate de vena mezentericS. su-
_sint
pertoard,, vena lnezenterici inferioari gi de vena
Iienali (fig. Ma).
Vena mezenterici superioari incepe la mici
distanqi de unghiul ileodecal gi, descriir-rd o curbl
,cu concavita,tea \a dreaptta, merge in baza n:rezen-
terului tmpreunS. dt artera mezenterici qi inso-
qitl de vase limfatice. Vena mezentericS. este si-
taatl, la d,reapta *rterei, trece inaintea celei de-a
treia po,rqiuni a duodenului, se angajeazd. inapoia
capului pancreasului, pentru a se uni cu t4rnchiul
-colului
mezenterico-splenic pi faga posterioar5. a
panc,reatic, formind astfel vena porti.
Vena *ezentcrlci_= q prirnegte prin
convexitate venele jejunale gi ileale gi prin conca-
vitate venele colice. De la stomac primegte vena
gastroepiploicl dreapt5 de pe curburi mare. Venele
iffii arterele, trei sau patru
serii de arcade, Venele colice (vena-ileocoLica,
coli.A ...d9xtra---gi qedia) urmeazd. traiectul arte-
relor respective. Vena mezenterici sr-rperioari pri-
megte gi venele pancrreatice duodenale fie direct,
fie prin inter,mediul venelo,r ga,stroepiploice.
ln me-
zocorl-o_ n. gi, desc riin d
lnc ruci geazl arter a colicd. stin
o curb5. cu concavitatea cl.tre flexura duodeno- l
jejunalis, formind impreulLi cv artera colicd stingd,)L
iic.'l ,rascular al!i T€tr.z. De-'itt-ffiffifi-
traieot orizontal tffi'dI
sub mezocolonul
transvers, inapoia pancreasuh-ri, unde se une$te
cu vena lienal5, formind un trunchi comun. ln
cursu,l traiectului ea primegte ca afluenqi venele
sigmoidiene gi vena co,lici stineX.
Vena lienalis corespunde exact arterei omo-
nime, adunind singele din splini, o parre din
stomac, din duoden gi din pancreas. Vena lienalis
ia nagtere de p9 faga viscerali a splinei, prin
$ase-opt ramuri distincte, _care ies din hilul spiinei
5i se unesc aproape imediat dupl iesire.
,\stfel fo,rmati, vena lienali- urmeazd. un tra-
iect orizontal aproape rectiliniu de la sttnga la
dreapta. Vena merge de-a lungul ganlului care
se gS.segte in jumltatea superioarl a felei poste-
rioare a corpulu,i pancreasului, sub artera lienali.
Afluenlii pe care ii primegte vena lienali stnt:
1,. Vv. gastricae breves (vene gastrice ssurte),