Sunteți pe pagina 1din 92

DANA

TUTUNARU
MAGDALENA
MIULESCU
iNonUMAR
LUGRARE
DE LIGENTA
Editura
g.iryilacalali
Ilana
TUTUNARU
fuA&tuL
,&L'{oc.e-
/leebed ee-"4"4
W,
(,.ax.w("
Magdalena
MIULESCU
iNunuMAR
rtnna&iqn'tl*Gdalit
'
2009
@ Toate drepturilo pentru aceasti lucrare sunt rezeryate
autorilor. Reproducerea ei integrala sau fragmenta.re este
interzisd.
Editara I,igaIIo este recunoscut5. de Consiliul Nalional al
Cercetiirii
$tiinlifice
din invnlim4ntul Superior (cod 262)
Colectivul de autori :
Conf, anfu , dn Dana TUTUNARU
As isL univ. drd- Magdalena MIULESCU
Refetenli
ttiinlifici
:
Prof, iln Aurel NECHITA
Prof, dr, Carmina Liana MUgAT
Descrierea CIP a Bilrliotecii Nationate a Romdniei
TUTTJNARU, DANA; MIULESCU, MAGDALENA
lnilrumar lucrare de licenld /DanaTuttnarc,
Magdalena Miulescu - Galali: Edit:ur a Zi gotto, 2009
Bibliogr.
rsBN 978-973-1724-89-0
I. Miulesou, Magdalena
T ipo g af:r E iqnllo Galali
Tel.:0236,477171
I)e ce un indrumar
pentru lucrarea de licendi?
$tim
de pe acum cA lucrarea de licen{d reprezintd
un pas important
prin care absolveniii pun punct vie{ii
de student
qi fac saltul calitativ cAtre profesia aleasd.
Am alcdtuit acest indrumar astfel inget sE fie de
rm real foios studentilor ln munca lor pentru
elaborarea lucrdrii de licen{d, mai ales sub aspectul
creqterii nivelului qtiinlific al lucrdrilor
9i
imprimnrii
unui caracter unitar examenului de absolvire.
De aceea arn incarcat sd cuprindem cele mai
multe dintre problemele care s-ar putea ivi pe
parcursul rcdizLlri lucrErii de licenld, fbi6 a avea
pretenlia cd le-am surprins pe toate in cele mai mici
amanunte.
$i
pentru ca lucraxea de licen!6 sE fle "de nota
10" secrehrl este ca ea s[ fie redactatd
$i
prezentati
intr-o manier6 academicd.
Mult succes !
Autoarcle
CUPRINS
Capitolul I
ct DRUL GEI [ ERAL. . . . . .
. . . . . . . , . . ' . . . ' . . . . . . . . . 7
Ll. Obiectivele indrumarului.
' ' . ' .
...".""""' 8
I.2. Activitatea conducdtorului
gtiinlific pentru
indrumarea elabordrii lucr5rii de licen!6........' ..' .........
"'
9
I.3. Activitatea studentului
pentru elaborarea
l ucrEri i de l i cenl i
' . . . . . ' . . . . . . ' . . ' . . . . . . . . . . . . . ' . . . . . . . . . ". . . . "' . """'
1l
Capitotal II
ETAPE PRELIMINARE
IN
ELABORAREA LUCRARTI DE LICENTA ..' .' ...' ..' ...' i 3
II.1. Tema
9i
titiul lucrdrii de licen{d........' ..' ..........' .' ..' ""'
13
I I . 2. Proj ect ul l ucrdri i de l i cenl d . . . . . . . . . . .
' . .
. . . . . . ' . "
"""" ""
l
' 5
II.3. Programul lucr6rii de licen!5. ..""""' 17
II.4. Structura lucrdrii de licen-ti .'.. ......"" 18
Cupitolul III
nnironor,oclA
caRcETARII .........--.......'...'. ..-'....' 27
III.1. Documentarea ............"........"
""""'
27
[L1.1. Documentarea teoreticd
-.................."....' .""
27
III.1 .2. Documenlarea
practicd.....
' .' .........' ..
' ...."""" '
29
I I L2. Cercet area . . . . . . . . "' . ' . . . . . . ". . ' . :
. ' . """"" 31
I I I . 2. I . Probl ema
--. . . -. . . . . -' . . . . """"""32
I I I . 2. 2. Obi ect i vel e . . . . . . . . . . . , . ' . . . . . . . ' . . . . ". . . . , . ' . . . . . . . . . . . "'
"'
33
I1I.2.3. lpoteza/lpotezele de lucru....' ........' ....' ..""""
34
indrumar lucrare de licenld
Capinlull
CADRUL GENERAL
La Facultatea de Medicind
5i
Farmacie din ca&ul
UniversitS{ii ,,Dun6rea
de Jos" din Gala1i, examenul de
licenti, desfE$urat sub egida Universitilii de Medicind gi
Farmacie ,,Carol
Davila" Bucuregti, constd in doud probe:
> suttinerea examenului de licengd, care presupune
evaluarea cunogtintelor din disciplinele de specialitate
parcu{se in anii de studii 1a specializarea absolviti - examen
scris, de tip gril6;
Y susyinerea lucrdrii de licenyd, elabontd de
absolvent sub indrumarea unui cadru didactic - examen oral
sus{inut in faja unei comisii de licen}d.
Conform planurilor de invd!5mAnt ale facult[]ii
noaste:
.
perioada de intocmire a lucrdrii de licenJd este in
ultimul an de studiu, semestrele I qi II;
.
definitivarea lucrdrii de licenlI are loc in ultimele 4
slpt[mAni ale anului universitar;
.
perioada de suslinere a examenului de licen!6 se
inscrie intre 20 qi 30 septembrie.
Parte integranti a procesului de lnvd!6mAnt, lucrarea
de licenfd reprezintd o evaluare la cel mai tnalt nivel de
sintezA a competenlelor generale qi de specialitate ale
absolvenlilor de facr.rltate.
ln acest sens, indrumarul nostru igi propune s6
faciliteze drumul viitorilor absolvenli in elaborarea lucrdrii
de licenfb, prin sistematizarea
,,noianului" de cunoqtinle
teoretice gi practice acumulate de-a lungul unui ciclu de
sfudiu dificil, care le-a impus multe sacrificii.
Realizat in scopul fumizdrii de informatii cdt mai
complete pentru a indeplini uiterii de valoare academicd,
indrumarul oferS:
) studenlilor
-
o gam6 cdt mai larg6 de informalii,
cu caracter aplicativ privind modul de xealizarc al tezelor;
F cadrelor didactice - o metodologie de coordonare
- lndrumare unitarb
$i
sistematicd a studenlilor;
D comisiilor de examinare - o bazA penlru seleclia
unor criterii unitare de evaluare.
I. 1. Obiectivele indrumar.ului:
.
dezvoltarea abilitalii absoivenlilor de a concepe
9i
de a realiza o cercetare independent6 ampl6;
.
fatriliarizarea cu metodologia documentdrii privind
literatura de specialitate aferentd temei abordate;
.
acumularea de noliuni privind redactarea lucrlrii de
licentd in acord cu exigenlele unei lucr[ri gtiinlifice;
.
creqterea nivelului gtiinlific al lucrdrilor de licenld;
indrumar lucrare de licenld
.
con$tientizarea importanlei activitdtii de indrumare
-
coordonare a lucrdrilor de licent5;
.
stabilirea unor criterii obiective de evaluare a
lucrdrilor de licenld.
L 2. Activitatea conducitorului qtiin{ific pentru
indrumarea elaboririi Iucrlrii de licenli
Coordonatorul
$tiintriflc
este un cadru didactic inclus
in programul de studii universitare de licentd, avdnd titlul
gtiinlific de profesor universitar doctor, conferen{iar
universitar doctor, qef de lucrdri doctor /doctorand sau
asistent universitar doctor/doctorand.
C o or ilonato r ul
S
tiinlijZc
.
concepe
$i
afiqeazd la sediui disciplinei, anual, o
listd cu teme vaste pentru lucrdriie de licenld din care, fiecare
student iqi alege titlul propriei lucr6ri, in funcJie de domeniul
sAu de hteres;
.
se asigurd de indeplinirea tuturor formalitSlilor
pentru aprobarea temei lucr6rii de licenf[;
.
define$te obiectivele qi etapele de tealizNe a
lucr[rii;
.
descde sarcinile de lucru pentru fiecare etapA in
parte;
.
formuleazd termene precise de indeplinire a
etaDelor:
indrumar lucrare de licenlit
.
evalueazd periodic stadiul indeplinirii obiectivelor
de etap6;
.
acceptd noi termene de realizare a programului in
cazuri motivate;
.
oferd sugestii referitoare la modul de orgalizare gi
metodologia cercetdrii (seleclia cazurilor, analiza periodicb a
rezultatelor, metodele de prelucrare statisticfl a datelor etc.);
.
indicd bibliografia necesard studiului;
.
oferd r[spunsrui \a lntrebdrile studenlilor,
comunicdnd pemanent prin e-mail, telefon
si
int6lniri
periodice;
.
consiliazb redactarca tezei:'
evalueazd calitativ conlinutul capitolelor elaborate
qi face observalii critice qi sugestii de completare sau de
refacere, acolo unde este cazul;
.
la cererea skucturilor de conducere din facultate,
informeazd despre stadiul realizdtii lucrdrilor de diplomd pe
care le coordoneazd;
.
analizeazi rezultatele finale, oonlinutul integral gi
forma finald a lucririi;
.
rcdacteazd referatul de apreciere pentru lucrarea de
licentd, acordd o notd qi propune suslinerea lucrdrii in fala
comisiei de examinare
(referatul de evaluare fiind un
document indispensabil pentru accopta"rea
9i
suslinerea
tezel);
.
rcdacteazd referatul de respingere in cazul in care
lucrarea nu corespunde criteriilor de elaborare academicd.
10 l l
indrumar lucrare de licenld
L 3. Activitatea studentului pentru
elaborarea lucririi de licen{i
incep6nd cu ultimul an de studiu, studentui iqi
concentreaz[ preocupdrile spre o anumitE disciplind pentru
care manifesti un interes aparte, in scopul elabordrii lucrSrii
de licenld. Se recomand6 inceperea preg6tirii lucrdrii cu un
an ?nainte de termenul de predare, deoarece intocmirea
lucrdrii implicd multe luni de studiu intens gi munci de
cercetare susrinutA. Perftu analiza rezultatelor cercetfuii
$i
finalizarea iucrdrii este bine sd se aloce cel
putin
o lun5.
Studentul
.
alege disciplina in funclie de domeniul sdu de
interes;
.
alege tema din lista afigatd
9i
sub indrumarea
coordonatorului gtiintific stabile;te titlul lucrbrii sale de
licen!d;
.
depune la decanatul facultarii o cerere prin care
solicit6 aprobmea temei alese;
.
elaboreaz|
gi prezintd conducdtorului gtiin1ific
planul lucrlrii gi bibliografia selectatd;
.
se documenteazd, cerceteazd, alulege, analizeazd gi
prelucreazd datele obf inutel
.
solicitd consilierea conducdtorului gtiinlilic ori de
cdte ori apar dificultdli in elaborarea lucrdrii de licen!5;
indrumar lucrare de licenld
.
poate apela pi la alte persoane (cadre didactice sau
specialigti din domenii conexe temei alese) in sprijinul
realizdrii lucrdrii:
.
rcspecta termenele stabilite
$i
pune la dispozilia
coordonatorului gtiintific rezultatele documentdrii gi aie
investigaliilor, precum qi p54ile elaborate din lucrare;
.
inainlea editdrii, predd lucrarea de licen{[
coordonatorului qtiinfific, pentru ca acesta sd o studieze qi si
formuleze eventuale observali i
;
.
tehnoredacteaz[ lucrarea de licenJd, o multiplicd gi
o coperteao,Ai
.
oferd un exemplar aJ lucrdrii de licenld
coordonatorului ptiinlific pentru elaborarea referatt ui ds
apreciere;
.
completeaza
$i
depune la decanatul facultdlii
cererea de suslinere a lucrf,rii de licenld impreun6 cu un
exemplar al lucr6rii de licenld, conform regulamentului;
.
susline lucrarea de licentd in fala comisiei de
examinate.
t2
Cupitolul II
BTAPE PRELIMINARE
ALE ELABORARII
LUCRARII
DE LICANTA
II. 1. Tema qi titlul lucririi de licen{i
Punctul de pomire in elaborarea unei lucrdri de
1icen15 il constituie alegerea temei gi a subiectului de
""r".trt..
Tema lucrdrii de licen![ este aleasd de student in
firnclie de preocupdrile, cunoqtinlele
qi aptitudinile sale din
lista de teme propusd de coordonatorul
qtiinlific'
Interviul realizat de c6tre coordonatorul
qtiinfific, in
urma alegerii temei, trebuie sd evidenlieze urmdtoarele
asoecte referitoare la student:
.
motivalia alegerii temei;
.
capacrtatea reaid de a-qi aduce o contribulie
personal6;
.
nivelul cunoqtinlelor tn domeniul ales;
.
posibilitatea de dezvoltare
prdfesionald prin tema
aleasi:
i3
Indrumar lucrare de licenld
.
puterea de mobilizare penlru realizarea luctdrii la
termen;
.
opiiunea de cercetare care sd-i ofere aprofundarea
cunogtinlelor de maxim interes;
.
abilitatea de an aliz6, sirftezL qi ioterpretare a datelor
cercet5rii pentru finalizarea lucrdrii la un nivel academic;
.
accesibilitatea la matedalele
$i
instrumentele
necesare pentru elaborarea lucrdrii.
Pe baza intewiului, coordonatorul acceptd sau refuzd
tema aleasd de student. Oclatd stabilitl tema, studentul
impreund cu indrumdtorul sdu vor formula titlul lucririi
av6nd in vedere urmdtoarele criterii:
.
niveiul cunoptinlelor in domeniu;
.
preocupirile gi prioritilile actuale qi viitoare, pe
plan intern
$i
intemalional;
.
aplicabilitatea practic[ a cercetdrii;
.
problematica abordatd;
.
competenfa srudenhrlui;
.
rolul in formarea sa ca viitor speoialist;
.
corelarea cu specializarea universitard;
.
accesui larg la informalii de actualitate;
.
aspectele deontologice.
Titlul hebuie sd surprindd esenta lucririi, fiind o
reflectare c6t mai fideld a conlinutului acesteia. Modul de
formulare trebuie sE fie clm qi concis gi sb corespundd
exigenlelor stilului gtiinlifi c.
Este de dorit ca titlul sd contind maximum 10-12
cuvinte, un titlu prea scurt riscdnd sd nu sintetizeze
t 4
a,
Indrumar lucrare
qe
llcenla
continuhrl temei. ln cazul in car titlul nu reu$e$te sA
concentreze informaliile esentiale ale temei, se recomandd
compleiarea acestuia cu un subtitlu edificator.
Dacd studenhrl este inscris la doud facultdli sau
urmeazl doud specializdri ln cadrul facultelii noastre, nu
poale elabora o singurd lucrare de licenld pentru ambele
facultSli. respectiv special izdri.
Studentul poate dezvolta cercetdri interdisciplinare,
pluridisciplinare gi transdisciplinare, realiz6nd astfel
intricarea dileritelor domenii ale cunoaqterii. ln aceastd
situalie, titlul qi continulul lucrdrii nu trebuie s[ prezinte
suprapuneri sau repeteri, care ar putea prejudicia spiritul etic
qi qtiiniific.
Dupd stabilirea titlului lucrdrii de licen!5, studentul
completeazd o cerere tip adresatd decanului facultbjii pentru
aprobarea temei (confonn anexei 1).
II. 2. Proiectul lucririi de licentE
Dupd aprobarea cererii privind tema qi titlu1 lucrdrii
de licentd, studenhrl se informeazi prin studiul literaturii de
specialitate qi discutii libere cu persoane avizate din
domeniul subiectului ales. In urma documentlirii minimale,
teoretice gi practice, viitorul absolvent intocmegte un proiect
care reprezintd schi{a viitomei lucrdri de licenld. Acesta
urmdreqte succesiunea logicd a etapelor din structura lucrfuii.
l )
Etapele proiectului
lucrlrii de licenld sunt:
.
introduccrea cu modvaria alegerii temei;
.
studierea bibliografi ei;
.
descrierea metodologiei cercetdrii
- formularea ipotezei de lucru,
- proiectarea
experimentului
concretizat intr-un
program experimental, elaborat statistic,
- desfiqurarea programului
experimental,
- analiza, prelucrarea gi interpretarea datelor,
- stabilireaconcluziilor;
.
ordonarea pe capitole gi subcapitole a confinutului;
.
prezentarea
unor repere bibliografice.
Odatd cu elaborarea proiectului, pe care il inatnteazd.
coordonatorului qtiinlific,
studentul igi contureazd o viziune
proprie asupra temei qi ii adreseaza acestuia primele
intrebdri. Coordonatorul analizeazd proiectul,
disCutd cu
studentul gi poate opera modificdri asupra proiectului
in
funclie de informaliile oblinute qi de experienta sa.
Una dintre etapele cercetdri i vizatd in cadrul
proiectului
este cercetarea pilot, care firnctioneazd dupa
urmatorul algoritm:
a. definegte ipotezainilialL;
b. menline aceea$i structwd a cercetdrii cu cea a
iucrdrii;
c. utilizeazd aceleaqi resurse qi tehnici de informare;
d. se limiteazb in studiu la un eqantion din intregul
lot selectat pentru cercetare.
l 6
l 7
lndrumar lucrare de licenld
Cercetarea pilot are un rol foafie important prin:
.
verifi carea organizdrii studiului;
.
testarea eficientei instrumentelor folosite;
.
evidenlierea reievanlei informa{iilor procesate;
.
descoperirea eventualelor erori de conceptie;
.
preconizarea rezultatelor finale ale cercetdrii
tindnd
cont de inevitabilele erori.
Dup[ clarificarea problemelor ridicate de cdtre
student, indrumdtonrl definitiveazd stluctura lucrdrii de
licenfa gi planificb elaborarea acesteia. in acest scop, traseaza
sarcini concrete stabilind modalit5tile de lucru qi termeneie
de indeplinire.
II. 3. Programul lucririi de licenfd
Programul lucrdrii de licen!6 implicd organiTales ql
conducerea activitdlii de elaborare a lucrdrii de licen!6 cu
stabilirea unor termene optime de realizare.
Programul (Anexa 2) cuprinde urm6toarele date:
.
denumirea universitd{ii unde se elaboreazd lucrarea;
.
denumirea facultdlii;
.
denumi rea specializdrii;
.
titlul lucrdrii;
.
numele qi prenumele autorului;
.
numels gi prenumele coordonatorului qtiintific;
.
data inceperii lucrtuii;
.
termenul de predare al lucrdrii;
.
sarcinile corespunzAtoare fiecdxei etape a cercetdrii;
.
terrnenele de realizare a sarcinilor.
Dupb semnarea programului
de cdtre student
si de
citre coordonatorul
;tiintific,
acest document devine oficial
qi reprezintd un instrument de lucru important in orientarea
temporald a intregii activitili de intocmire a lucririi de
licenld.
II. 4. Structura lucrdrii de licen{i
Respect6nd standardele academice, lucrarea de
hcenlA ffebuie sb cuprindd:
Coperta (Anexa 3)
-
pe care apar urmdtoarele
informalii:
.
denumirea universitdtii;
.
denumirea facultdlii;
.
specializarea;
.
niveiul de sus{inere al lucrdrii (lucrare de licen{d);
.
titlul gtiinJific, prenumele gi numele
coordonatorului (conform
cdr{ii de identitate);
.
prenumele gi numele absolventului (conform
cdrtii
de identitate);
.
anui realizdrii.
l 8
lndrumar lucrare de Iicenld
Pagina de titlu (Anexa 4) -
cu urmdtoarele
informatiil
.
denumirea universitdtii;
.
denumirea facult4lii;
.
domeniul de interes;
'
titlul lucrdrii;
'
titlul
qtimlific,
prenumele
9i
numele
coordonatorului
(conform cdrlii de identitate);
---
-.
.
pt"rr.r-"l.
gi numele absolventului
(conform cdrlii
de identitate);
'
anul realizfii.
Pagina de cuprins
(Anexa 5)
-
reprezentatd
de:
'
cuvdntul "intoducere";
.
titlurile caPitolelor;
.
titlurile subcaPitolelor
.
anexe;
'
bibliografie;
.
,rorn"il"
paginilor de la care incep elementele
de
mai sus.
Tratarea lucrbrii
pe capitole
$i
subcapitole
este
organtzatd
in funclie de complexitatea 5i
diversitatea
priblematicii studiate. Numdrul capitolelor si
subcapitolelor
'".i.
a"n*tiuut
de coordonatorul ;tiinlific,
in urma analizei
proiecnrlui lucrdrii intocmit de student, dupi o documentare
minimald in legitr-rd cu tema propusa'
79
Lista de abrevieri (Anexa
6), opJionald;
Con{inutul lucririi
- cu urmitoarea structurd:
D Introdaceres
D Partea generald
b Partea speciald
Introdacerea prezint[ concis importanla temei alesc,
argumentele penfiu
alegerea ei, obiectivele generale,
metodologia gi scopul lucrdrii. De asemenea, evidentiazd
importan{a cercetbrii pentru sfera cunoaqterii gi elementele
de noutate pe care le aduce lucrarea. Se pot prezenta
in acest
sens, date din literatura de specialitate, baate pe experienla
unor cercetAlori romdni sau strdini care au avut preocupdri gi
au fhcut cercet6ri ln domeniul de interes al temei alese. Nu
trebuie evitate dificultAflle intdmpinate gi nici limitele
lucririi, inerente oricdrei activitdli de cercetare.
Partea generald
sau stadiul actual al eunoagterii
rcalizeazd abordarea temei din punct de vedere teoretic. in
urma hecerii in revisti a informaliilor din literattua de
specialitate, autorul stabilegte nivele de importanld pentru
sursele utilizate in functie de relevan{a tematicd sau
cronologicd. Coordonatorul gtiinlific are astfel un rol foarte
important, ghiddnd alegerea studenfului mai ales in cazri
aprecierii critice a diverselor controverse legate de subiectul
lucrfuii. Astfel, studentul va selecta spre analizd sursele care
umar lucrare de licen{d
||'l ltucititeze
premisele propdei cercetari: manuale, articole
fl
cltc lucrari de sPecialitate.
Aoest mare capitol teoretic are drept obiective:
I
dorrronstra.rea abilita$i studentului de a se documenta cu
privire la subiectul ales, prin studiul literaturii. de
ipociatitate
gi discuJii cu persoane informate din domeniu;
.
itimularea capacidlii de analizd
$i
sintezA a studentului
Iolbritoare la numeroasele informalii din literatura de
flpcoialitate;
I
cvidentierea capacitdlii studentului de a prelucra qi integra
oceste informalii in contextul noliunilor studiale ln cadrul
Iucrdrii;
.
prczentaxea temei intr-o manierb gtiinlifrcd, concisa
$i
clard
ourc sd incite cititorul in parourgerea lucririi.
in ciuda faptului ci literatura de specialitate abundd
clc informatii, studentul trebuie sd fie capabil sd se renrme la
rtspectele firndamentale gi esenfiale pentru lucrarea s4 astfel
incdt partea generald sA nu de,tind o pondero mai mare de 50
% din conlinutul lucrdrii de liceni6.
Partea specisli sau contibulia
personald
conctetizeazd activitatea de cercetare a studentuiui in
demersul s6u gtiin{ific de elaborare a lucrdrii de licenfd.
Elementele din care este constituitd aceastA parte a
lucrdrii sunt urmatoarele:
' obiective
,
matefial
$i
metodd
.
rezultate
$i
disculii
,
concluzii
nr
indrumar lucrare de ticenld
Obiectivele lucrdrii prezint rezultatele care se
doresc a fi ob{inute. Practic, obiectivele anticipeazd
tezultatele studiului propus qi impactul activitdlii de
cercetare presupus a se realiza in cadrul lotului studiat.
Un obiectiv de calitate hebuie si rdspundd
urmdtoarelor exigente :
.
sA precizeze caracteristicile lotului de studiu,
.
sd descrie in mod specific rezultatul vizat prin
studiu,
.
s5 indice termenul de realizare in timp,
.
sd fie realizabil in fmclie de resursele disponibile
9i
circumstanlele existente,
.
sA poat6 fi cuantificat pe baza unor parametri care
sd-i permiti monitorizarea gi evaluarea.
Materiahil luat in studiu trebuie definit clar, fbrd
echivoc, din punct de vedere al;
.
naturii sale (om, animal sau suqd celulari);
.
criteriilor
si
modalitalilor de seleclionare
(eqantionare);
.
volumului eqantionului;
.
definirii variabilelor qi modurilor de mdsurare;
.
t$ului qi duratei studiului.
Metoda
StiinliJicd
Etimologia cuvAntului "metodi"
provine din limba
greacd rmde meto semnrfrcd spre gi odos inseamnd cale,
drum. Metoda
qtiinfificd are dou6 mad componente
9i
lume:
.
o componenti de investiga{ie, care cuprinde:
-
instrumente
-
materiale
- tehnici
-
condiiii
.
o componenti de arralizd, alcdxuitA din:
-
informatii
-
teste statistice
Metoda gtiinlificd reptezirrtd deci un ansamblu logic
tle procedee gi tehnici care permit derularea unei secvenle de
pagi in alcdtuirea cercetdrii.
Deosebit de important pentru acest capitol este
nspectul etic al cersetarii
fi
anume:
F in caztl cercetdrii efectuate pe animale, este
obligatorie
precizarca concordantei tuturor procedeelor
experimentale cu reglementdriie etice internalionale;
F in cazul studiilor clinice, hebuie menlionat c6
Boestea s-au realizat conform unui protocol aprobat de
Comisia de Eticd Medicali institulionald a facultafli sau a
gpitalelor
in care se desfagoard cercetarea' De asemenea, ln
lircrare trebuie consemnate informarea
9i
acordul pacientului
cu orivire la efectuarea studiului, inclusiv per(ru publicarea
cle iotografii dacd este cazul.
Rezultatele trebuie si derive clar din activitatea de
oercetare
gi sd evidenlieze sistematic toate datele obJinute,
precizand semnificaliile statistice ale acestora.
12
indrumar lucrare de licenyd
Rezultatele :
.
pot reprezenta efecte
- pozitive sau
-
negative (efecte secundare ale unor medicamente
sau substanle, complicalii ale unor proceduri medicale);
.
pot sI confirme/sd infirme ipoteza de lucru;
.
pot fi redate sub formi de tabele gi figuri pentru a fi
c6t mai clare qi sugestive.
Rezultatele numerice trebuie prezentate in cifre
absolute
$i
in procente. Nu hebuie insistat asupra rezultatelor
care nu vizeazd scopul cercetirii.
Disculiile reprezintd interpretarea in manieri
personald a rezultatelor oblinute in urma cercetdrii gi
urmdresc obiectivele de mai
jos:
.
atingerea scopului cercetAxii;
.
aprecierea corectitudinii rezultatelor (cu referiri la
malerial qi metod6)
.
raportaroa la informaliile existente in literatura de
specialitate, cu precizarea similitudinilor qi a diferentelor.
In cazui in care apar diferenle, disculiile trebuie sd fie
ample
Si
explicite.
Concluziile sintettzeazd principalele idei care se
desprind din lucrare, alAtud de cele mai reprezentative
rczultata Se reiau: motivalia alegerii temei, obiectiveie
studiului
9i
evaludrile practice realizate de absoivent pe
paxcursul lucrarii.
24
In,t y.gf!g-:
d'
JE'"!"
-----
-
Absolventul
poate face propuneri de imbundtalire
cu
privire la aspectele
practice intAlnite cu ocazia actlvrtalu
sale
dc cercetare. *-
---
Uneie concluzii
pot sta la baza unor noi ipoteze carc
s[ deschidd
noi cdi de cercetare'
Bibliografia Poate
si cuPrindd:
'
cdr,ti
'
reviste
'
intemet
Toate sursele folosite de student
trebuie menlio-nate
int -o
firta fu f"Ju1 lucrarii de licenfi'
in-ordinea
alfabetica'a
nom"lor
autorilor
cdrlilor sau a articolelor
prezenta{e'
m
"urJ
iofo..uliilor
preluate de pe internet
se va nota adresa
;;"gt"t
wef
qi d-aca este ca21, numele autorilor'
Pe tot
oarcwsul lucrdrii se vor msera
numele autorilor 9i
anul
publicdrii lucrdrilor
din listd'
secliunea,,Bibliografie"
trebuie.
sd
i:.t:9"::i::'
rnioi*u*
o tr!"t*" iiiinlinca
a autorului
luordrii de licenid
"rir*i"ia
t cadrul
.
,,sesiunii
cercurilor
qtiinlifice
ffi;iil"
io *ui uUtoruitii,
din tema lucrtuii de licenld
qi
rui-i",itu-*"u
.oordonatorului Stiinlifi
c al acesteia'
"""
;J relerin;elor
bibliografice
trebuie sa conlina
minimum
50 de titluri, care sd nu aibd o vechime ma! mare
de5- 10ani '
-
ilUfiogtun"
nu face parte din conlinutul
lucrdrii
qi ln
consecinlS,
miva fi numelotatd
ca
9i
capitol'
F'
I
,4texele
in afara lucrfuii, fdri a fi numerotax[ ca gi capitol' se
orezintA aceastd sectiune care cuprhde:
lista figurilor: desene, scheme,
grafice, fotografii
(Anexa 7);
.
lista tabeielor
(Anexa 8).
Anexele se numeroGazd
in ordine crescitoare
$i
se
men{ioneaz6.
obligatoriu ln textul lucrdrii'
Ponderea anexelor raportatb la numdrui total de
pagini al lucrtuii nu tebuie s6 depdgeascd 10 96'
26
Capitalul
III
METODOLOGIA
CERCETARII
III. 1. Documentarea
Documentarea
incepe odatd cu stabilirea temei
lucrdrii cle licen!6; uneori
poate fi ohiar sursa de inspiralie a
acesteia. Este de doui tipuri; teoreticd
gi practicd'
ilL. 1,1. Documentarea
teoretied
(bibliogmticd)
Acest tip de documentare
se bazeazd
pe cortsultarea
literaturii de spicialitate
in domeniul temei alese, inclusiv a
legisialiei aferente
Documenlarea
teoretic[
presupune analiza unur
nu-a, cet mai mme de docurnente
din care, pe parcursul
elaborErii
luordrii, se vot culoge informaliile
cele mai
reorezentative
pQntru tema de cercetme
;i
acestea se vor
;tud; o"t-*.nt'
Coordonalorul
qtiinlific are un ro1
foarte important in lndrumarea studentului pentru alegerea
9i
selectarea bibliografiei necesare desfhgurdrii studiului.
Izvoarele de documentare sunt: bibliotecile, arhivele,
intemeftrl.
Suportul informalional este asigurat de:
.
cd4i (hatate, cursuri, manuaie, indrumare,
monografi i, dictionare, allase);
.
teze de doctorat, lucrdri de disertalie /de licenld;
.
reviste, ziare;
.
studii clinice gi experimente de laborator;
.
mrjloace computerizate: site-uri de profil;
.
Monitorul Oficial aI Romdniei.
Referinlele bibliografice se menlioneazd la sfhrgitul
luudrii ln secliunea denumitA "Bibliografie".
Modul de documentare este individualizat
pentru
fiecare student, reflect6nd propria capacitate de sistematizme
a informaliilor existente in literaturA'
De rm real ajutor in organizarea muncii de
documentare teoretici se dovedeso a fi figele bibliografice.
Avantajul de a intocmi aceste fiqe constd in faptul c6
informatiile
pot fi regdsite cu uqurinld, pot fi
$upate
pe
caoitole de interes, reactualizate
gi integrate in lucrare fdrd
risiul de omisiune. in p1us, pe baza lor, se alodtuiegte in final
lista referinfelor bibliografi ce.
Fiqele bibliografice
pot sA fie rcalizate gi in format
electronic, modalitate prin care pot fi
9i
mai upor accesate
nrin intermediul cuvintelor cheie.
lucrare
de
I Model
de
fiqd
bibliograficd
rezumat
sau notile
-
autor
- titlul lucririi
-
denumirea
cdr,tii/revistei
-
anui
Publiofii
-
numdrul
voiumului
-
paginile
extreme
ale
lucrSrii
cuvinte
cheie
ilL 1.2. Documentatea
ptacticd
(aplicativd)
Reprezinti
unul
dintre
nunctele
cheie
in elaborarea
lucririi
de [icen!5,
deoarece.tnt"'*in"
i".
"o*"1*t.i-::li-t*
il;;il;"
secli'uni
a lucrdrii-gi
anume
in
''Partea personata '
ilil;;;;;;
mitalite
sanitare
de profrl
qi,in laboratoarere
;;;;;
vizdnd
toate aspectele
practice legate
de munca
de cercetare
a lucrdrii'
bocumentarea
practicd se referfl la:
'
instrumentele
gi tehnica
de lucru;
'
Posibilitdlile
de diagnostic;
'
i'rit*""tlrc 9i
motlul
lor de administrare;
'
t"*pif""ifiL'*"r
int'ervenlii
sau terapii;
29
Indrumar lucrare de licenld
.
conditiile de conservare a culturilor de celule sau
microbiene;
.
condifiile de via{6 ale animalelor de laborator;
.
problemele de ordin financiar;
.
cadrul legislativ;
.
circuitul informalional qi datele statistice, etc.
Mijloacele prin care se rea)izeaz\ documentarea
practicX sunt umdtoalele :
.
viz:ualizarea aparaturii in unitSlile sanitare sau la
expoziliile medicale;
.
analiza foilor de observalie, registrelor de
consultatii, figelormedicale;
.
participarea la vizite, la unele intervenJii
chirurgicale;
.
prczenla in timpul desftqurdrii unor manelre
medicale;
.
supravegherea postoperatorie a bolnavilor;
.
participarea la necropsii;
.
comunicarea cu pacienlii, personalul medical qi
cadrele didactice;
.
urmArirea unor experimente de laborator;
.
studierea unor acte normative;
.
evaiuarea costurilor materialelor necesare
pgntru
desft Lgurarea experimentului;
.
consultarea unui statistician, etc.
Documentarea teoretici qi cea aplicativd trebuie sd
ghideze studentul pe tot parcursul desfdqufuii cercetbrii.
t 0
III. 2. Cercetarea
Cercetarea este rut proces sistematic de aprofundare a
eunogtinlelor dinf-un domeniu avdnd la bazd o ampld
&ctivitate de observare gi experimentare gi drept obiectiv
obtinerea de informalii pentru clariftcarea anumitor aspecte.
Cercetarea se poate realiza ln doud moduri:
F empiric (prin observalie qi experiment) gi
F qtiinlific (bazat pe teorii gi modele abstracte).
Principalele direclii ale cercetdrii clinice sunt:
.
descrierea unui fenomen de sfudtate;
.
evaluarea unui algoritm de diagnostic;
.
testarea eficientei unui procedeu terapeutic;
.
cercetarea unor factori de risc sar/qi prognostici.
Cercetarea se desfbgoard dupd tm protocol de
cercetare care pfesupune parcurgerea mai multor etape:
I . definirea problemei gi motivalia alegerii temei;
2. obiectivele cercettuii;
3. ipoteza/ ipotezele de lucru;
4. tipul studiului
5. variabile
a. factorul de studiat;
b. criteriile de
judecatb;
6. erori
9i
factori de confuzie;
JI
indnnnar lucrare de licenld
7. materiaiul
a. populafia;
b.egantionul;
c. grupul martor;
8. metoda qtiinlificd
a. metode de investiga{ie;
b. metode de analizd;
9. rcnltate gi disculii;
10. concluzii.
III. 2.1, Problema
Definirea problemei qi motivalia alegerii temei
reprezintd primul pas in activitatea de cercetare, Formularea
temei hebuie s5 fie clard qi concisd, in termeni
$tii4ifici,
de
acest lucru depinz6nd ins65i desfhqurarea cercetbrii. Pentru
aceasta sunt necesare multe ore de studiu individual al
literaturii de specialitate, o bund capacitate de sintezd qi de
prelucrare a informaliilor din partea studentului, precum qi
discufii cu persoane care delin cunostinle in domeniul temei
alese.
La toate acestea se adaugd, in unele cazuri, o
alumitd experienli in activitatea de cercetare de mai mici
anvergurd, acumulatd in cadrul cercutilor qtiintifice
studenle$ti ,
Se recomandd aa studiul literaturii de specialitate
sA
oompletat
printr-o munci de documentare
care si reflecte
lucrare de
din teren.
.
sd fie realizabild;
.
sb fie originali;
.
sd fie relevantd;
Problema
se alege astfel incdt:
.
sA prezinte interes intr-un anumit domeniu;
.
sd respecte
PrinciPiile
etice'
Dupd itabilirea
problemei/temei
de
urnliza ii
iescrierea
unui eveniment
sau grup de evenimente'
io formuleaza
oUiectivele
qi ipoteza de lucru'
III. 2.2. Obiectivele
Reprezinti
beneficille
estimate
ale studiului'
De
gXemplu:
studiul factorilor de influen![ ai unui eveniment;
'inlelegerea
mecanismelor
de desfaqurare
aie unor
ovenimente;
investigare,
a unei metode de interventie;
'.
facilitarea
interpretdrii
rezultatelot rmui test;
.
descoPerkea
unor noi iPoteze'
III. 2.3. Ipoteza/Ipotezele de lucru
Ipoteza de lucru reprezintd o solulie teoretici pentru
rezolvarea
prar'ticd a problemei, bazali pe cuno$tinte
$i
experimente anterioare gi fundamentatd
pe un serios studiu
bibliografic.
Ipoteza de lucru presupune enunlarea unei rola{ii intre
douE sau mai multe variabile qi prezentarea unor informalii
asupra
proiectirii qi deslfuurfii experimentului.
-
in frrnctie de ipoteza formulatd, se alege tipul de
studiu, iar acesta va trebui sd demonstreze cu argumenle
putemice veridicitatea ipotezei.
Ipotezele
pot fl de mai multe tipuri:
I itirectionak
-
la sftrqitul studiului,
pacientii
tratali vor avea un rezultat mai bun din punct de vedere a1
evolutiei boiii decAt cei netratali;
Y nondireclionale -
la sf6rqitul studiului, va exista o
diferenld din punct de vedere al evoluliei bolii intre pacienlii
tratati
$i
cei netratali;
Y ile nal -
\a sfhrqitul studiului, nu va exista nicio
diferen!5 din punct de vedere al evoluliei bolii lntre pacienfii
hatali pi cei neralali;
Y tntrebdrile
-
vor exista diferenle din punct de
vedere al evolufiei lntre pacienlii hatali
5i
cei netratali ?
34
lucrare
de
Iooteza
funolio neazd ca un instrument
de lucru'
ri o relalie de cavalltate
intre doui evenimente'
o
Lare
v t vre-_'
-- ----_
nn tott.
problema expusd
Ei
solulionarea
ei' In acest
pu put"*tor experimentul
ui, fomularea ipotezei
poate
modificnri
sau ajustdri'
IIL 2.4- TiPal stailiului
Stud.iile se clasifrca ln troi mad categodi:
Y descriptive sau observalionol
tran.sversale
'la
nivel
populational -
studii de corelape
hsologice);
'
la nivel de indivizi
-
serii de cazuri,
-
studii de
Prevalenfa;
Y analitice sau observalional
etiologice
'
cazmartot
=
caz conffor;
.
cohortd
(studii prospective / retrospective);
Y experimentale
sau interven{ionale
-
I
Jxperimente olinice
(trialuri clinice)
pe subiecti
umani;
'
experimente Pe
animaie;
'
experimente
de laborator'
Sintetiz6ncl
clasificarea
de mai sus, studiile se impart
ln:
.
studii observationale 9i
.
studii experimentale.
.
Studitle observationale
srmt cele ln care cercetd.torul
nu participd ln mod activ la studiu, nu intervine asupra lui,
lntrucdt
nu interaclioneazd
nici cu subieclii qi nici cu mediut
inconjurdtor;
este doar un
,.simplu
observatoi,.
. .
Experimentele
sunt studii in care cercetdtorul
intervine asupra unor factori de studiat pe
care ii
poate
control4 modifica sau administra. Expeiimentele pot
fi
aplicate. in mod aleator (trialuri
clinice randomizate)
'sau
ln
mod ralional (trialuri
clinice conholate ralional).
.
Studiul descriptiv este bazat pe studiul literaturii de
specialitate din domeniul temei de cercetare. Scopul acestui
studiu est de a obline o estimare a proporfiei populaliei
care
prezintd
factorul de studiat. Nu ," pr'-" probl"-a
varialiei
ryestr1i3
in timp pi nu incearcd si compare lntre ele grupuri
de subiecfi.
Studiile de corelqtie (ecologicd
realizeazd o simold
descriere a caraoteristioilor
unei populatii.
Acestea pot
fi:
.
.
caracteristici personale
ale membrilor coiectivitdlii
- vdrst6, sex, categorie sociaid, TA, colesterolemie.
etc:
..
caracteristici
ternporale
- distribulia temporald
a
bolilor gi
a factorilor de risc:
.
^
.
caracteristici spatiale
- distribulia spaliald a bolilor
gi a factorilor de risc.
36
lucrare de
Avantaje:
-
pot da na$tere unor puncte de plecare pentru studii
sau de mediu;
-
pot viza grupuri populalionale de risc pentru sfudii
Ylltoare,
Dezavantaje:
nu pot fi particularizate;
nu se poate realiza controlul riguros al tuturor
Ihctorilor
potenliali;
-
nu se poate stabili corela{ia doz6-efect.
Seriile de cazuri reprezinli raportarea unui grup de
Indivizi cu acelagi diagnostic. In cazul bolilor frecvente se
folosesc minimum 50 de subiecti, iar ln cazul bolilor rare se
folosesc minimum 20 de subiecfi.
Seriile de cazuri:
.
presupun gruparea mai multor cazuri individuale
raportate;
.
au o frecvenli mare in publicaliile medicale.
De exemplu: hepatita, SIDA, b. Hodgkin.
Avantaje:
-
perrnit identificmea rmei entitdli clinice noi;
-
sugereazd particularitatile de evolu{ie aie unei boli;
-
pot anunla debutul unei epidemii;
- impun aplicarea unor strategii de prevenire gi/sau
de tratament.
lndrumar lucrare de
Dezavantaje:
-
observalia este intimpldtoare, singulard, subiectivd;
- nu evidentiazd intotdeauna o relalie de tip cauzal;
-
nu aduce informatii asupra frecven{ei bolii.
Studiile de
Wvalentd
(minimum 100 de cazuri
)
.
indicd prezenla unei boli sau a unui factor de risc
intr-o populaiie datd;
.
nu fac referire la trecut sau la evolulia lor in viitor;
.
reprezintii rczultatul unui sondai qtiintific riguros;
.
constituie "instantaneul fotografic" al unei situalii
existente la un moment dat in populaJia studiat5.
Prevalenla rcptezittl;a' numdrul de evenimente dintr-o
populalie la un anumit moment, raportat la populalia totali
consideratd.
De exemolu:
nr. de diabetici din
judegul
Galali la un moment dat
populalia totald
ajudetului Gala{i
Incidenla reprezinti num[rul de evenimente nou
apdrute lntr'o populafie taportat la populalia total[
consideratd.
lucrare
de
De exemplu:
cazuri noi de diabet
diagnosticate
intr-un an ln
Incidentadiabetul"i=---------
j$-"8---G-*1i---"--
lnjudeful
Galati
populalia total6 ajudelului
Galali
Avantaje:
-
u$oare, raPide, ieftine;
-
vizeazd intreaga
populalie' nu doar pe cei care
I tratament;
-
stabilesc
prevalen{a unor boli cum ar fi artroz4
A, alergiile,
etc.;
'
- fermit
oblinerea datelor
fdri dificultate'
Dezavant{e:
- ou .ttbiLt. ordinea cronologic6
a lelaliei
D(punere-efect;
- nu se aPlici in cazul bolilor rare;
-
nu deiermind
inoidenla bolilor
9i
ca tlrmare'
lozt
tatele vor fi influenlate de factorii de supraviefuire'
Stuiliul analitic este bazat in principal pe studii de
oaz semnifioative
pentru domeniul
temei de cercetare'
Trebuie
pricizate qi strict definite de la incoput:
.
obiechrl investigaliei,
.
populalia,
.
variabilele
-
expunerea
:
vadabila independentS,
39
Prevalenla diabetului
in
judelul Galati
38
indrumar lucrare de licentd
-
rezultahrl (efectul)
=
variabila dependent5.
In cadrui acestui tip de studiu se analizeazd relali,a
dintre dou6 categorii de variabile (de exemplu: factorul de
risc qi boala).
Studiile caz martor
(con
control):
.
sunt studii observalionale;
.
verificd existenla unei relatii de tip cauzi - efect
(expunere - boald) pomind in sens invers, de la boal6 la
expunere;
.
sunt cel mai adesea studii retrospective,
anamnestice (cu directia boald -+ expunere);
.
subieclii sunt selectali pe baza bolii (ceea ce
inseamnd ci boala existd deja cdnd incepe studiul);
.
compard frecven{a expunerii la cei bolnavi (cazuri)
cu ftecvenla expunerii la cei s[nitoqi (martori);
.
sunt optime pentru identificarea factorilor de risc in
bolile rare.
Avantaje:
-
relativ rapide qi ieftine;
-
uqor realizabile qi repetabile;
- adecvate bolilor rare gi cu perioadd lungd de
lateniS;
-
pot evalua mai mulli factori de risc pentru o singuri
boal6 (multiple expuneri).
40
4l
Dezavantaie:
-
alegerci cazxtlor este dificili prin numdrul mic de
oacienti cu boli rare;
nu se pot oalcula direot riscurile
9i
nu se poate
m[sura inciden{a bolii;
- existd riscul pierderii unor cazuri;
-
relalia temporalh dintre expunere si boald poate fi
lreu de stabilit;
predisPun la erori sistematice'
Tabelll Surse de cdzuri si martori
.
e$antion fera boald din
aceeaqi
Populatie
geneiala
.
subegantion
fdrd boald din
acelaqi eEantion din
PoPulaiie
f
t,oate cazurile de boald
din populafia generald
.
toate cazurile de boal[
dintr-un eqantion din
spitalele, cu alte boli
.
eqantion de pacienli din
.
elantion de
Pacienii
din toate
i soital. cu alte boli
din toate spitalele
.
toate cazurile de boald
.
toate cazurile de boald
.
rnembrii familiilor, colegi
Cazuri de boald dePistate
ln alt mod
Anchetele de cohortd sunt anchete de tip analitic, cu
urmdtoarele caracteristici:
.
sunt studii de urmirire sau longitudinale;
.
sunt studii de incidenfd deoarece compard incidenla
bolii intre un grup de persoane expuse
$i
un grup de persoane
neexpuse (martori) la un posibil factor de risc pentru boal6;
.
pot fi prospective (cel mai frecvent) sau
retrospective;
.
la inceperea studiului, subiecfii nu hebuie sd aibd
boala (factorii de risc sunt cunoscu{i, dar nu qi rezultatele).
Studiile prospective incep ln prezent gi continu[ in
viitor.
Studiile retrospective sunt cele in care expunerea a
alut loc in trecut.
Cohortele sunt reprezentate de:
.
populatia generald (efectul de interes are o
inciden!5 crescuti);
.
grupuri speciale de expunele (de exemplu fumdtori,
consumatori de droguri);
.
catggorii profesionale cu risc (personal medical,
mineri, etc.);
.
populalii delimitate (dintr-un anumit areal
geografic sau din anumite institulii).
Avantaje:
-
utile mai ales pentru studiul bolilor ftecvente;
-
pot fi studiate efectele multiple ale unei singure
oxpuneri la factorii de risc;
-
pot elucida temporal relalia dintre expunere
gt
boala;
-
au cauze de eroare mai
Putine;
-
permit calculaxea incidenfei 1a cei expuqi qi la cei
neexpugi.
Dezavarrtaje:
-
ineficiente
pentru studiul bolilor rare' deoarece
necesitd un nrlmdr mare de pacienli pentru a fi semnificative;
-
cele prospective sunt foarte scumpe
$i
de lungd
durat6;
-
atunoi o6nd sunt retrospective neoesitb documente
medicale
uneori greu de obtinut;
-
validitatea rezultatelor
poate fi afectatd de pierderea
din urmdrire a subieqilor incluqi in studiu.
Stuiliul expefimental
Trialurile clinice sunt studii analitice bazate pe
aplicarea unor
proceduri de diagnostic
(depistarea qi
wecizarca
acestuia), intervenlii de tip preventiv/curativ
(ttutu*tttt medicaVohirurgical,
tebnici de reeducare-
ieabilitare, tehnici de lngrijire), intervenlii de tip educalional
(schimbarea modului de viap /comportamentului,
consiliere
in planificarea familialE) gi evaluarea efectelor acestor tipuri
de intervenlii.
A7
indrumar lucrare de licentd
Experimentele clinice (trialurile clinice) se efectueaza
pe grupuri de persoane sAnatoase sau bolnave, avdndu-se in
vedere sd se respecte principiile eticii.
Trialul este un caz particular al studiului de cohorta
in care factorul inclus in studiu este sub controlul
cercetdtorului, care are posibilitatea de a-l "manel'ra".
Acest tip de studiu se subclasifici tn funclie de
scopul propus ln:
F trial clinic de comparare (grupuri asemdnbtoare,
acelagi grup inainte/dupd tratament, gnrpuri autoselectate);
D hial clinic randomizat;
F trial clinic ftrE randomizare.
Cele mai utiiizate trialuri clinice sunt cele
terapeutice, ln rAndul cdrora primul loc ca frecvenld ll delin
studiile pentru testarea medicamentelor/vaccinuriior
pe
animale gi pe oameni. Ele constau in:
.
folosirea unor tratamente cunoscute, ale c6ror
rezultate impun testarea eficienlei gi a efectelor secundare;
.
utilizarea unof terapii arhicruroscute
pentru
ob{inerea de noi efecte;
.
administrmea unor tratamente nou apdrute;
.
descoperirea unor tratamente,
Trialul clinic terapeutic are o importanlb deosebitd in
pmctica medicald pentxl promovarea de noi terapii gi este
precedat obligatoriu de oxperimentme a in vitro qi in vivo pe
animale a produsului, din punct de vedere chimic,
farmacologic qi toxicologic.
Cercetdrile de farmacologie umand ulterioare includ:
) studii de faz.51 -
se rcalizeazd pe un numdr mic de
tubiecli
$i
evidenliazi toleranla qi siguranla produsului;
F studii de fazd II
-
evidenliazd eficienla optimb a
,
torapiei;
F studii de fazd III -
evidentiazi eficienla terapiei
(produsutui) prin teste terapeutice extinse, comparative sau
proferabil randomizate ;
F studii de fazd IV - realizate dupd comercializare,
gvidenfiaz6 efectele terapiei i la long (efecte scontate,
rccundare sau alte efecte benefice).
Randomizarea reprezintd repatttzarea in mod aleator
a subieclilor luali in studiu, in doui sau mai multe grupuri
oomparabile,
caxe vor primi sau nu vor primi medicamentul
03tcetat.
Grupul care va primi tratamentul este grupul de
rtudiu.
Grupul martor poate fi:
.
grup tratat cu produs placebo;
.
grup ffatat cu medicament de referinqd;
.
gup care nu primegte niciun hatament'
Randomi zarea poate fi:
.
deschisd -
in cazul in care medicul qi pacientul
ltuloso
terapia aplicata;
.
simplu orb - in cazul in care pacientul nu
$ie
ce
hrnpie
i s-a aplicat sau c[rui grup apartine;
+5
indrwmar lucrare de licenld
.
dublu orb -
ln cazul in care nici nredicul qi nici
pacientul nu ctmosc terapia aplicatd;
.
triplu orb - in cazul in care niciuna, din pdrfile
implicate in cercetare (medic, pacient, statistician) nu cunosc
tenpia aplicath.
Trebuie sd se precizeze intotdeauna modul de
randomizare: plicuri inchise, tabele cu numere la lntdmplme,
Avantaj ele trialului clinic :
-
stabilegte o relalie curzA -
efect mult mai solidi
comparativ cu alte tipuri de studii;
-
evidentiazi o asociere intre doi factori sau o
diferenliere intre doud grupuri;
-
asiguri prin randomizare (in cazul unui egantion
suficient de mare) distribuiia egald in cele doud grupuri, atdt
a determinanlilor cunoscuti, cet
$i
a celor necunosculi.
Dezavantaj ele trialului clinic:
- posibilitatea limitati de generalizare a rezultatelor;
- complianla scdzuth la tratament a unor pacienti;
-
numdrul redus de voluntari;
- imposibilitatea experimentirii factorilor de risc
(posibili doar pentru factorii proteotivi);
-
sugestionarea unor subiecli pentru oblinerea
rezultatelor soontate;
-
interpretarea subiectivd a rezultatelor obfinute;
lndru*a,
lucrare de licenYd '
]ryF:
- limitarea utilizbrii lui din considerente etice qi
doontologice;
- costisitor
qi de duratb indelungati.
Exnerimentul
pe
animale parcurge aceleagi etape ca
fl
experimentul
pe oameni, cu unele particularitaii cu privire
l n:
'
e$antionai
(minimum 10 animaie /lot, minimum
douil loturi, dintre care unul martor; e$antionui trebuie si fie
uniform
ca specie, ras[, varstA, sex qi greutate medie);
.
asigurarea unor condilii de mediu;
.
alimentatie:
.
starea de sf,ndtate;
.
identificarea;
.
anestezierea;
.
sacrificarea animalelor.
Condiliile de mediu care trebuie asiguate animalului
!o referd la: iluminat, zgomot qi conditii de ad[postire.
Iluminatul
-
trebuie si fie continuu
(zi gi noapte)
9i
unifom, la o intensitate medie. Iluminatul
putemic poate
Drovoca
rednopatie, mai ales la gobolanii albinogi.
. : . '
- | . ^. . ^. : :
Zgomohrl -
diferitele specii de animale au anr
atditive 9i
de sensibilitate diferite, care includ uneori qi
ulhasunetele,
la care rozdtoarele sunt foarte sensibile'
Zgomotul
reprezinti o sursl de stres care poate determina
dooliuni
ale urechii: de aceea trebuie cunoscute sursa gi
modul de variajie al intensitdlii sonote in laboratorui de
indrumar lucrare de licenyd
analiz . Ca surse de zgomot se men{ioneazd: dispozitivele
electronice (de exemplu ecranele de calculator), zgomotul
produs de desfacerea dopului sticlelor sau robinetele care
curg. Sistemele de alarmi trebuie concepute astfel incdt sd
funclioneze in afara plajei auditive a animalelor.
Adipostirea - inseamn6 asigurarea unor condi{ii de
via!6 c6t mai asemdndtoare cu cele ale habitatului 1or natural,
din punct de vedere social, nuhitiv, senzorial, psihologic
ai
fizic. Scoaterea din mediul natural de viatA este o sursi de
stres pentru animal, ii poate schimba comportamentul, ii
poate produce suferinld, tulburdri de comportament sau alte
manifest5ri patologice. De aceea, experimentul trebuie iniliat
dup6 o perioadd de adaptare la noile condilii.
Starea de sdndtate - rozitoarele sunt susceptibile Ia
infeclii care pot interfera cu experimentele realizate asupra
lor, limitdndu-le validitalea qi determinAnd uneori eqecul
unora dintre ele. Chiar gi o infeclie asimptomaticd poate
modifica parametri esenliali cum ar fi: greutatea corporald,
comportamentul, examenele toxicoiogice, histoiogice,
caracteristicile imunologice sau hematologice. O afec{iune
respiratorie reprezintd un factor de risc pentru stopul
respirator in cursul anesteziei. De acee4 animaiele trebuie
protejate de infeclii prin mdsuri curente de igien[.
Alimentalia - hrana trebuie si aibd gust, sd nu fie
contaminati qi sd acopere nevoile nutritive gi de
comportament a1e animalelor. Lkana trebuie ambalatd,
transportatd gi depozitatl in condilii care sd impiedice
contaminare4 deteriormea sau distrugerea ei. Trebuie
rtabilite condilii de acces liber al fiecbrui animal la mdncare,
dar
qi de ingridire al accesului la alimente in cazul
predispoziliei la ingrdgare.
'
Identificarea individuali a animalelor - este necesard
pentru a permite desfdqurarea in condilii optime
.a
experimentelor
gi reproducerea indivizilor. Animalele
incluse ln experiment se
lin
in cugti separate fa![ de
animalele
folosite pentru reproducere. Pentru identificare se
nreferd metode neinvazive. In cazul in care se impune un
marcaj
permanent al animalului, acesta se realizeazd de cdtre
pcrsonal calificat, folosind sedative sau anestezice pentru a
reduce sau chiar elimina gradul de disconfort indus'
La incheierea experimentului,
in funclie de starea de
sln[tate a animalului, se decide dacd acesta va r6m6ne in
viap sau va fi sacrilicat. Chiar dac[ se decide ca animalul si
r[mAnd ln viafd, el nu va mai putea fi utilizat pentru un alt
experiment.
Experimentul de laborator este
g provocare
intenlionat[ a unui fenomen in condilii determinate,
pentru
stabilirea raporlurilor de cauzalilate intre diferite elemente,
pentru descoperirca
iegitdlilor care ll guvemeazl sau pentru
verificarea trnor ipoteze.
Suita etapelor desfrqurbrii acestei catogorii de
experimente este complexE, respectd un protocol (in linii
mari asemdndtor experimentului clinic) qi este reprezentatd
de:
.
creafea unei motivatii;
49
indrwnar lucrare de licenld
.
formularea problemei;
.
enunlarea ipotezei;
.
elaborarea unor sisteme experimentale;
.
desfEgurarea experimentului;
.
organizarea observaliilor;
.
disculii;
.
prelucrarea datelor;
.
formularea concluziilor;
.
verificarea rezultateior;
.
aplicarea in practicd a rezultateior.
III.2.S. Vafiabile
Toatd ceroetarea medicali se bazeazd pe studiul
relaliilor dintre variabile. Prin variabilS se inlelege orice
caracteristicd a unei persoane, care poate fi m6suratd.
in functie de relatia lor cu rezultatele, variabilele se
pot clasifica in:
a. independente (faotorii de studiat);
b. dependen{e (criterii de ralionare).
a. Variabilele independente sau faclorii de studiat
Factorul de studiat sau factorul de influenld este
rcprczontat de o stare, un eveniment, un fenomen, un proces
asociat temei de cercetare. In cadrul aceleiagi lucrfui pot fi
evaluali mai mu{i factori, De fapt, factorul de studiat este o
variabili independentd (faJb de rezultate) definitd prin:
- tip, de exemplu
50
etc.)
.
caracteristici fenotipice ale unui individ;
.
antecedente
personale;
.
condilii de viald gi munc6;
.
semne si simptome;
.
parametri misurabili
(TA, glicemie, temperatua
.
informa{ii oblinute dupd o exprnere, intervenlie,
test screening etc.
-
stare de normalitate, de exemPlu
.
valori normale;
.
absen{a complicaliilor;
.
desf6$urarea fiziologici a unui proces metabolic'
-
unitiiii de mdsurd, prezenla sau absen{a vadabilei
-
nivelul varialiei, osoilant intr-un interval stabilit
oentru fiecare variabii6;
mod de mbsurare, de exemPlu
.
observagia directi sau indirectd;
.
aplicaxea unui chestionar;
.
utilizarea unui instrument;
'
mdsur6tori fizice;
.
teste de laborator;
.
foi de observalie
qi regishe medicale;
.
descrierea condiliilor de misurare (i jeun, in
repaus, pH acid etc.).
Factorii de influenli au urmltoarele caraoteristici:
.
sunt controlabiii
(pot fi fixati la anumite valori
dorite);
51
Indrtrmar lucrare de licenld
.
sunt compatibili (pot fr combinali inke ei in
anumite condilii de securitate);
'
sunt independen{i unii fatd de al{ii.
In cazul in care sunt cuprinse in studiu mai multe
variabile, trebuiesc evidenliate cele care au influenlat in mod
semnificativ rezultatele, iar celelalte trebuiesc eliminate dupd
prelucrarea stati stic[.
b. Variabilele independente sau eriteriile de
judecati
Criteriile de
judecatd
sau de rationare, denumite qi
factori rezultanli sau rezultate, reprezilrtl" evenimentele /
efectele / rezultatele presupuse a se datora factorului luat in
studiu.
Din puact de vedere al cercetdrii clinice, se definesc
cinci mari grupe de criterii de rationare, exprimate antagonic:
moartea - viata
boala - prevenirea / ameliorarea / vindecarea./absen{a
bolii
handicapul - diminuarea./absenfa handicapului
di sconfortul - confortul
insatisfaclia
*
satisfaclia.
Variabilele dependente (intdlnite gi sub denumirea de
parametri de optimizat) hebuie sd fie:
.
obiectivate,
,
caracteizate frzie,
'
clare.
JZ
Ele sunt variabilele dependente ale studiului pentru
cd sunt influentate de factorii de studiat (factorii de
influenld), care reprezintl variabilele independente.
Exemple de variabile sunt urmdtoarele:
VARIABILE
INDEPENDENTE
VARIABILA
DEPENDENTA
- predispozitie ereditara
)
- exces ponderal
-
consum excesiv de sare
t
- hipercolesteroiemie
7
HTA
- sedentadsm
- stres psihosocial
- fumat I
-
consum excesiv de alcool I
IIL 2.6. Erori
Sifactori
de confuzie
Cauzeie de eroare
Pot
fi:
) legate de organizarea cercetdrii
.
omiterea sau descderea incomplet6 a populaliei
fintd,
a populaliei disponibile, a eqantionului;
.
lipsa delimitirii temporo-spaliale a populaliei luate
tn studiu;
.
neprecizarea modalitilii qi criteriilor de selec{ie a
egantionului;
53
.
mdrimea redusd a egantionului;
.
utilizarea unor instrumente de investisare
nevalidate, afiizanale sau ale cdror cmacteristioi tehnicJ nu
se cunosc;
.
folosirea unor metode neadecvate de selectare,
colectare gi prelucrare statisticd a datelor;
.
prezentnea incompletd a rezultatelor statistice;
.
iipsa unui control sistematic al erorilor.
Y legate de pacient
.
iegirea din studiu (retragerea pacientului, pierderea
din vedere, lipsa de compliaatd, nonresponderi, decesul
pacientului);
.
participarea la alt studiu;
.
caracteristicile nu mai corespund la un moment dat
criteriilor de selec{ie.
Erorile se clasific6 in doud mari categorii: erori
datorate intdmpldrii qi erori sistematice sau bieuri. Ambele
tipuri de erori intervin atdt la nivelul selecliei materialului de
studiat, cAt qi la nivelul elementelor testate.
Erori datoriti intAmplirii:
'diferenta
observatd in mod aleator nu respectd
acela;i sens de varialie, nu este intotdeauna reald statistic
$i
apare mai rar decat eroarea sistemaficA;
.
pot fi diminuate prin cre$terea volumului
esantionului sau prin repetarea mdsuritorii.
54
Erori sistematice
(bieuri sau biasuri):
.
duc la oblinerea de valori sistematic eronate, mai
maxi sau mai mici, ale elementelor testate;
.
bieurile sunt vicii de form6 ale studiului, ele kebuie
ovidentriate, chiar
prevdzute, inaintea inceperii studiului,
pentru a putea fi eliminate;
nu sunt influentate de mbrimea egantionului.
X'actorul de confuzie este o cauza de eroare
sistematica
prin relatiile sale cu factorul de studiat qi cu
criteriul de
judeca6. Datorit[ acestor relalii, el influenleazd
efectele factorului de studiat asupra criteriului de
judecatd'
Existi insi qi alli factori care modifici efectul factorului de
studiat dar acestia, sprc deosebire de factorul de contlzie,
sunt ln legiturd doar cu factorul de studiat gi nu cu criteriul
de ralionare.
IIL 2.7. Materialul
Nafura materialului
Poate
fi:
F umand
.
un e$antion mare din populalia generald'
.
categorii profesionale,
.
gupuri de pacienfi spitalizali,
.
grupuri de pacienti monitorizali in ambulatoriu;
ts arrimald, cazin carc se impune precizarea
.
speciei,
.
originii,
ss
in&umar lucrare de licenyd
.
conditiilor de cleStere,
.
duratei observaliilor de laborator;
) celularS, cu mentionarea posibilitdtilor de
obiinere, intrelinere - cultivare (mediu de culturd, factori
suplimentaxi de creqtere, temperaturS, pH, adaus de
antibiotice).
in legbturd cu modalitdlile de seleclionare a
materialului de studiu, trebuie evidentiate:
I
Populalia,
I
e$antionul,
.
grupul martor.
Populalia
Reprezintd o mullime de elemente care au anumite
caxactere comune:
-
oameni
-
animale
- celule
Referitor la popuialie, in funclie de caz, se aduc
precizAri privind: varsta, sexul, gradul de instruire, etc.
Populalia
lintd
reprezintd un grup de elemente sau
cavJri care corespund unui cdteriu bine definit; motiveazA
organizarea cercetfu ii.
Populalia disponibild (accesibild) este parte din
populalia
tintii,
supusd unor limite spafiale sau temporale
care ingrddesc accesul la studiu din partea subiec{ilor sau
cercetdtorilor. Din populalia disponibild se extrage
e$antionul.
56
lucrare de
Criteriile de includere sunt caracteristici
prin car-e
Udi
in<tivizi din populafie corespund criteriilor de seleclie
Gi
e*"*plu,
g.upu a. vArstS' sexul, diagnosticul'
etc')'
'-
Criteriile de excludere
sunt caracteristici
prin care
Unii indivizi din populalie nu corespund crileriilor de seleclie
iclo
e*"-pLt,
boli sau tratamente asociate)' Prin aceste
oiiterii s.'utiguri
pe cdr posibil prevenireu..
Tol ."loti
in
rGnlizarea
studjului
gi respectarea
unor pnnclpll oe euca'
Esantionul
Este selectat
pe baza unor criterii care insumeaza
oaracteristicile
reprezentative
pentru populalia din care a tbst
0xtras.
Mdrimea eqantionului febuie stabilitd astfel incit
ggantionul si fie reprezentativ
pentru populalia din care face
Dorte. Un studiu este cu atet mai valoros in ceea ce prive$te
*T..tut"u
ralitElii sale in populalie cu cdt volumul
cpntionului
ales este mai mare' Pe de altd parte' un voium
niea
mare nu respectd normele eticii
qi nu
justificd efortul
iinanciax,
nici risipa de timp
9i
de resurse'
Mdrimea eqantionului dePinde de:
.
capacitatea testului utilizat de a evidenlia o relatie
cauz6-efer't
lo diferenld intre doui
grupuri din e$antionul
luat ln studiu;
.
arnploarea acestui efect / acestei diferenle;
.
erorile asumate;
.
costurile studiului.
indrumar lugare de licentd
Pentru ca eqantionui sd fie reprezentativ, calcularea
volumului sdu se face prin metode statistice, in funclie de
ipoteza enunlatl, pe baza unor formule matematice.
in cadxul studiilor observationale, m6rimea
egantionului trebuie s6 fie lntre 20
9i
100 de subiecli umani,
iar ln cadrul experimentului pe animale, egantionul trebuie sE
fie de minimumlO animale per lot.
Modalit[ti de e$antionare :
.
aleator
(randomizat) - stabilit prin tragere la sorli
din populalia
lintd
sau prin extragerea uhor numere de pe
liste nominalel
.
sistematic - subieciii sunt grupali aleator prin
extxagerea de pe listd a unor numere folosind o anumitd
periodicitate (din trei in trei : 3, 6,9, 12...);
.
stratificat
- selectat aleator, din grupe bine definite
in prealabil dupd anumite criterii (vdrstd, sex, categorie
profesionald);
.
formare de perechi - prin asocierea fiecdrui caz cu
unul sau mai mulli martori, pe baza unei variabile care
trebuie eliminat[ (femei-bdrbali, urban'rura], copiiadulli).
Organizarea e;antionului se face pe mai multe
grupuri, care urmeazd a fi studiate sub diverse aspecte,
eventual qi un grup martor.
Grupul mattor trebuie sd aparfind populatiei din care
provin gi subiec{ii luali in studiu, fiind selectat pe baza
acelora$i criterii, Cel mai bun raport intre num6rul martorilor
gi numdrul subieclilor luafi in sludiu este de 1/1' Se
58
rccomandd
utilizarea
mai multor c*p*i.d"
3*-::,ptlT
.iil**---".orifor
sistematice
(bias-uri)'
M*ot11^.,tTt
;ffi;t4t;;
populalia
.lintn
qi sunt reprezentaF
oe
i.ttJ*.
ti."*prse
lifactonrl
de studial'
flI- 2.8. Metoila StiingiJicd
Metoda
qtiinlific 6 Ne la bazd
tn alq":i*
ti:t:"3"
care
presuprme
parcugerea
unor
etape
intr-o ordme
bme
stabilitd.
Algodtmul
poate fi reprezentat
grafic
lb
f-""1",i1i
prntugor1"d;;u
mii
pentagoiut
cercetdrii'
ale carur la$fl
reolezinti:
^'"'"-"'*^aliza
si
descrierea
unui
eveniment
sau
grup de
evenimente;
' enunlaxea
unei
iPoteze Pentru
exPlicarea
eveni mentul ui ;
.!
-:--^-^^
^rr^,
a' ani mente
'utilizarea
ipotezer
rn anticiparea
altor evenimentu
sarlgi formularea
unor observalii
noi;
.
confirmarea
tpotezer
out6ndu-se
elabora
chiar o noud
teorre'
59
"q
"-f
4. exp er i m ent
Figllra 1 Pentagonul cercetdrii
Metoda
gtiinlifici are doud mari componente gi
atume:
F o componentd de investigalie,
F o componenti de analizh.
Metodele de investigafe se referi la:
.
instrumentele utilizate in experiment pentru
oblinerea de informalii (denumirea aparatelor, producdtorui,
seria qi anul de fabricalie, caracteristicile tehnice);
Indruylr
\r"ror"Jl" !ig!n!L - -
--Y'--
.
materiale, reactivi, substanle
(denumirea chimicE'
fabricantul
qi tehnologia
de obtinere
in cazul anumitor
Bubstante);
-"-----l
proOusele biologice analizate
(tehnica de recoltare'
condifiilJde
recoltare, transporl Ei
conservare;;
-
:---,:.
.
modalimtea
de pregltire penffu dlverse masuraTon;
.
tehnica de investigalie
propriu'zisd'
Elementele testate sruflti
.
"f""1"1"
*tt *"dicament
sau ale unei substante
chimice -
precizdnd denumirea
genericd' producdtorul'
posologia (doza qi ritmul de adminislrare);
rezultatele
unei intervenlii
chirurgicale -
descriind
tehnica,
mJeriul"te 9i
instrumentele
folosite' tipul de
anestezie,
eto.;
**"*.s.*iltcagia
investigafiilor
paraclinice
(examen de
laborator,
radiologic.
anatomo-patologic'
etc);
'
evol{iJ
parametrilor
in cazul ului modei
experimental.
-'-'--
Uu"a tehnica
qi/sau inshumentele
utilizate in studru
sunt da conceplie
proprie, autorul trebuie sd le descrie cAt
roji atturi*,
prnttu tn1.1"g"t"a
principiului de furclior-rare
in
scopul reProducerii
metodei'
(iuleserea
datelor se realizeazd
in func[ie de:
'
obiecdvele
srudiului'
'
tiPul studiului,
'
modalitdlile
de seleclie a subiecfilor'
.
resursele financiare 9i
umane,
.
procedeul folosit,
61
indrumar lucrare de licenld
.
timpul alocat,
.
accesibil itatea datelor.
Procedeul de culegere a datelor in studiile clinice este
diferit ln funclie de:
D modalitdlile de selectie a subieclilor
.
exhaustiv (se referd la intreaga populalie
lidA,
ale cirei caractere se studiazi)
.
prin egantionare (se referd la alegerea unui grup
de subiecli din populaiia
fintd)
> timp
.
hansversalA
*
se studiazX un grup de subiecli la
rur moment dat
.longitudinald
- se studiui acelaqi grup de
subiecli in rnod repetat; in funclie de accesul la date,
procedeul poate fi
- retrospectiv - date din documente medicale
-
prospectiv - date culese prin diverse tehnici
de investigare (elemente testate), la intervale consemnate in
protocolul studiului.
Culegerea datelor se poato face din: foi de observalie,
registre de consultalii, caiete de lucru, regishele Casei de
Asigurdri de Sdnitate, etc.
Metodele de analizd a datelor cuprind:
.
informalii dupd selectarea qi colectarea probelor;
,
prelucrarea gi prezentarea datelor;
.
teste / metode statistice.
lndrumar lucrare de licenld
*qc"
. ' - . . . .
Iqformatiile utilizate in practica medical[ sunt de
doud tipuri:
a) date, cu calacter individual, de exemplu
'
explicative -
anamneza;
'
numelice -
examenele de iaborator;
.
grafice - ECG' EEG, FCG;
.
imagini statice -
radiografii, CT, RMN;
.
imagini dfuramice - filme;
b) cuno$inte, cu caracter genoral, de exemplu
.
concepte;
'
experiente
personale sau ale altor autorr'
Prelucrare a s i
pr
ezen tarea datelor.
DateG obfuute ln urma investigaliilor
sunt denumrte
gl variabile. Ele pot fi de mai multe tipuri' incluse ln hei mari
categorii:
a) calitative
b) cantitative
c) de suPravieluire.
a) Variabilele calitative sunt frnite^
9i
nu se.pot
.a.*a; ir, *6ntl-ior .. d"finesc numdrul
9i
tipul categoriilor
De baza carora se formeazd
grupurile de subiecli'
Variabilele nominale neordonate
sunt date caiitative
p. t*u .ato.u tubieclii
pot fi grupali in categorii ce nu pot fi
brdonate una ln raport cu oealaltii' De exemplu:
.
numele
.
grupa sanguinb
a.1.
indrumar lucrare de licenyd
.
sexul
.
tasa
.
culoarea ochilor, pielii
.
diagnosticul, etc.
Variabilele nominale dihotomice reprezintd o formA
particulard de variabile nominale prin care subieclii sunt
grupafi in doud categorii antagonice.
De exemplu: fumdtor/nefumitor, bolnav/s5ndtos,
prezent/absent, normal/anormal, dalnu, etc.
Variabilele norninale ordonate sunt date care
grrpeazh subieclii ln mai mult de dou6 categorii intre care
exist6 o ordine naturald. De exemplu: clasificiri, stadializdri
(stadiul I, stadiul II, stadiui III, etc) q.a.
Prezenlarea datelor calitative se face sub formd de
tabele gi grafice, utilizdndu-se pentru:
.
descrierea tulei vaxiabile - tabele de fieoven![ gi
$afice
de tip sectorial;
.
descrierea relaliei intre doud variabile - tabele de
contingenfd gi grafice de tip coloani.
b) Variabilele cantitative sunt date care pot fi
mdsurate qi pot fi de doud tipuri: continue gi discontinue.
Continue pot fi mdsurate pe o scal[ continu5 de
valori, scala de ratii (in61timea, greutate4 TA, vdrsta,
numdrul de leucocite, etc.). Aceste valori pot fi incadrate in
64
lndr
urygtlY:tg::4J
"
:r!g
- - --
-
- -
categorii
mai largi, care prezinti diferenfe.
semnifi:1]::-9ll
il#i;;""4"'.i-q.p'qeilsubponderal':"T:I^"i:u""llll:
il;';"p#;"li;
r'inoln',.u1
.
normotensivi'
itn*Tt:i
ffi
i,%; ;"11i,'
vdrsrnici ;
leucopenie'
n umdr normal de
louoocite,
leucocitozA;
etc.).
'"-----iiscontinue
(discrete) sunt descrise
prin unitdli
lntresi sau masurate
pe o scali de htervale
cu diviziuni 9i
"rtai"f"i"t,
in care intervalul
dinhe dou6 unitdli
-sau
Oiui"lrr"i
este fix qi are semnificalie nregli
lnum{ut
0e
eopii Oi"tt. furnilie, temperatur4
scorul APGAR'
etc')'
Vmiabilele cantitative
pot fi transformate
in variabile
oalitative,
cu pre{ul pierderii unor informalii;
de exemplu:
uerrta
l'gttpi
de vdrstd, valori ale coiesterolului
seric -
intervale
ile valorilor colesterolului
sedc, exc'
'-*
l;;"tt*.a
variabilelor
car$itative
se face sub formb
cle tabele de ftecvenld
qi histograme'
c) Variabilele
de supravietuire
se referd la perioada
de timp de la includerea
subiectului
in studiu
ql apanlra unul
Ji.J uit i"iput
(exemplu: semn, simptom'
boai6' complica'tie'
deces).
'
Prezerrtarea
variabilelor
de supravieluire
se face sub
forma medianei timpului
de supraviefuire'
Testele/metodele
statistic-e
permit.
.cuanjifi1.5a
,ir"uLriG!
in fuot[ie de modul de cu'legere
al
Jut"tot
qi de tipul de studiu' Pentru lucrarea de licenla
se
65
indrumar lucrare de licenld
.
capacitatea de discerndmAnt ln raportarea la
studiile similare din literatura de sDecialitate.
III. 2.10. Concluzii
Acest subcapitol include o succintd reluare a
obiectivelor qi motivaliei cercetirii, opinia personald a
autorului asupra celor mai reprezentative rezultate, {Erd
referire la literatura de specialitate.
Autorul menlioneazd dificultdlile int6mpinate pe
paxcursul cercetArii pentru a fi evitate in viitor, putdnd
formula chiar ipoteze noi, care s[ reprezinte puncte de
pornire cdtre alte direclii de cercetare.
Concluziile pot lmbrdca trei aspecte:
'
teoretice,
.
practice,
.
metodologice.
Pe baza concluziilor formulate, autorul lucrdrii poate
face propuneri referitoare la:
.
unele aspecte din domeniului studiat (de exemplu
mdsuri de profilaxie gi screening);
.
punerea in practicd a rezultatelor obtinute;
.
mijloacele de ?mbundtilire ale sistemului de lucru
utilizat.
68
lndrumar lucrare de licenSd
:'{ryr
. - -
III. 3. Moilel de elaborare al unui protocol
de cercetare
peutru studiul clinic
Titlul
Ei
autorul
1. Motiva{ia alegerii temei
Afecfiunea...
este o problemA de sAnAtate
-pubhc6
dotoritd incidenlei
qi prevalenlei sale in populalie, a
complica{iilor,
handicapului, etc'
2. Obiectivele
sunt beneficiile estimate ale studiului'
de exemplu:
.-
evaluarea evoluliei
gi prognosticului unei boli,.
.demonstrarea cauzalitalii
pentru precrzarea'
ctiologiei,
.
evaluarea
performanlei testeior diagnostice,
.
evaluarea efectelor unui tratament'
.
studiul factorilor de risc ai unei boli, etc'
3, lPotezil iP otezele de lucru
Emite/emit ideea unei
posibile relalii intre variabilele
independente
qi cele dependente:
factorul de studiat
qi
criteriul de
judeoaxd (factorui rezultanl)'
4. TiPul studiului
.
descriptiv
(de exemplu: serie de cazuri de pacienli
cu aceeaqi boala),
69
.
analitic (de exemplu: studiu cohortb retrospectiv),
.
experimental (de exemplu: trial clinic randomizat
dublu orb).
5. f,'actorul de studiat (variabila independentd)
.
pentru studiul descriptiv: prevalenla bolii in
populalie
furocente,
proportii),
.
penku studiul analitic: factorii de risc/ etiologici/
prognostici,
.
penku studiul experimental: interventie
chirurgicald, test screening, etc.
6, Criteriile de
judecattr (variabila dependenti)
.
clasic - cei
,,5
D":
Death
:
moartea
Desease
=
boala
Disability
:
handicapul
Disconfort
:
disconfortul
Dissatisfaction
:
insatisfactia
.
de actualitate - calitatea vielii
7. Erori qi factori de confuzie
.
datorate intAmpldrii (factorul de risc observat
intAmpl6tor nu are coresponden{d in plan statistic).
.
sistematice (de exemplu neraportarea rezultatelor
care nu concordi cu ipoteza.)
70
tnd.rumar
lucrare de licenld
8. Materialul
Populalia catacterizati
din prmct de vedere:
.
geografic: pacienti intemati in seclia"
'
&
pitalului. . .,
.
temporal: in
Perioada
....
Esantionul
Criterii de includere:
.
caracteristici
ciinice -
simptomele unei boli;
.
caracteristici demografice -
sex, v6rst6, reziden![;
Criterii de excludere:
.
factori carc induc etoril
'
rcactii adveme;
.
factori care impiediod obtinerea de date;
.
probleme de etic6.
Modaliteil de eqantionare
Mfimea eqantionului
Definirea unui gruP martor
9. Metoda
.
investigalia
.
instrumentele
utilizate
.
tehnica folosit6
.
elementele testate
,
colectatea datelor '
din foi de observalie, registru de
fonsultalie,
chestionare riP etc.
'
retrospectiv /
ProsPectivd
t l
I
transversald/longitudinalS
.
analiza slatisticd
'
simpld (procente, proporiii)
'
teste statistice (ANOVA)
10, Rezultate pi discu{ii
Tabele gi figuri
11. Concluzii
.
verificarea ipotezei testate,
.
compaxarea cu datele existente in literatura de
specialitate,
.
elaborarea de noi teorii.
72
CapitolalW
PREZENTARBA
LUCRARII
DE
LICENTA
IV. 1. Redactarea lucririi de licen{i
DesdvArgirea intregii munci de cercetare
gi elaborare
a luqdrii de licentd se concretizeaza prin prezentarea ei
lntr-o formd scrisl, 1a care atdt succesiunea tuturor noliunilor
9i
evenimenelor,
c61 insdgi exprimarea lor trebuie realizate ?n
mod logic qi precis, cu respectarea standardelor academice'
Lucrarea de licentd fiind o lucrare de celcetare
impune
pentru redactarea sa un stil
Stiin{ific,
adaptat temei
aleie. Nu este acceptat stilul artistic
ai
se recomandd evitarea
cxpresiilor
literare
qi a oricdror elemente
grafice cu tontd
umoristicd.
Prin impunerea aoestor exigente se doregte ca
lucrarea
sd prezinte un caracter de sobrietate
qi nu de
risiditate.
Stilul
gtiinlific trebuie sa prezinte urm6toarele
caracteristici:
"
sd fie corect din punct de vedere gramatical'
'13
r
.
sA foloseascd timpul trecut pentru
,,partea
personald" gi timpul prezent pentru concepte general
valabile,
.
sd nu foloseascd timpul viitor,
.
sA utilizeze cu discemXm6nt persoana
int6i
plural
pentru evidenlierea conhibuliei p"rronaG,
.
si foloseascd semnele diacritice,
.
sd utilizeze corect semnele de punctualie,
.
sd aleagd vocabularul adecvat,
.
si fie sobru,
.
sd fie accesibil,
.
si fie concis (evitarea pleonasmelor gi a
repetifiilor),
.
sd fie clar (evitarea exprimirii ambigue, a
cuvintelor inutile gi folosirca cu mdsurd a neologismelor),
.
sd fie original.
Toate aceste proprietdli trebuie sd se regdseascd
constant pe tot parcursul lucririi, imprimAnd stilului personal
unitate gi coerenll.
Redactarea lucrfuii de licenld presupune gnrparea
matedalului gtiintific pe capitole gi subcapitole, respectAnd
urmdtoarea stfucturd:
.
coperta
.
pagina de titlu
.
pagina de cuprins
.
continut
.
bibliografie
.
anexe
74
Indrumar lucrare de licenld lucrare de
Numdrul minim de pagini trebuie si fie 60, iar
numdrul
maxim este recomandabil s6 fie 100 de pagini' Nu
n numara
pagina de titlu, pagina de cuprins, bibliografia
gi
lltoxele.
Partea
generaiA
;i
partea specialA au o pondere-egal5
.ftt cuprinsul luordrii, fiecare delinind 50 % din totalul ei'
Lucrarea de licen{i se redacteazl la calculator,
fospectand
urm5toaxele reguli generale:
.
se folosesc coli albe, tip 44, scrise
pe o singuri
pnrte a fiec[rei foi;
literele apar negru pe alb' sublinierile se traseazd tot
ou nggru
Si
nu se acceptd folosirea altor culori;
-
.
frgurile, pozele care sunt la origine color, nu se
pfinteaze alb-negru dacd in acest caz li se diminueazd
olaritatea;
.
textul se scrie cu font Times New Roman, mfimea
literei
12, spalierea 1a un r6nd qi jumdtate, aliniat stAnga-
dreapta
(ustiff);
.
antetul de pagin[ trebuie si contind in stenga
numele
qi prenumele absolventului,
iar ln dreapta titlul
lucrdrii; antetul apare pe toate paginile, incep6nd cu prima
DaginA numerotata;
.
se utilizeaz6 diaciticele
( d, a' i'
S' t );
.
senmele de punctualie se scriu imediat dup6
terminarea
cuvdntului
qi sunt urmate de un spa{iu;
.
ghilimelele gi parantezele lncadreazd textul frrd
epa{ii la lnceputul sau la sfixlitul acestuia
gi pdstreazd cdte
un spaliu inainte
gi duPd ele;
.
lru sunt acceptate
prescurtiri ale cuvinteior;
I J
fndrumar lucrare de
.
marginile paginiio( incadreazd textul la
sus
-
3 cm,
jos
-
2,5 cm, stdnga- 3 cm, dreapta- 2cm;
.
numerotarea paginilor se face
jos,
centrat,
cu numdrul I pe prima pagind a primului capitol
continudnd pAnd la ultima pagind a lucrhrii,
bibliografra gi anexele; numerele inscrise vor fi
de cifre arabe, drepte pi nu se vor lncadra.
Coperta (Anexa 3)
- se redacteaz1,in felul urmdtor:
Sus, centrat, boldat, se scrie cu majuscule
Ei
cu
ca.ractere 18 Times New Roman:
UNIVERSITATEA,PUNAREA DE JOS'' GALATI
Dedesubt, centrat, bolda! la un rdnd gi jumdtate,
se:.
scrie cu majuscule gi cu oaractere 16 Times New Roman:
FACI]LTATEA Dtr, MEDICINA
$I
FARMACIE
Mai
jos,
centrat, boldat, la un rdnd
$i
jumdtate,
se
scrie cu majuscule gi cu oaractere 14 Times New Roman:
SPECIALIZARtr,A
La mijloc, centrat, boldat, cu majuscule, se scrie cu
caractere 36 Times New Roman:
LUCRARf, DE LTCENTA
Jos, la stdnga, se scrie numele
$i
prenumele
conduc6torului gtirnlifrc, inclusiv gradul didactic pe care il
de{ine, iar la dreapta, numele gi pre rmele absolventului, cu
caractere 16 Times New Roman. boldat,
in final, se scrie, cenhat, boldat, cu caractere 16
Times New Roman:
Anul absolvirii
76
Lucrarea
de licenld
l" l:uga
in cope4i
tari'
pentru
;;
*" dintre
culorile:
Try'::5g;":fl1;
::,,lffifffiil
E""
i""'pii";"azd
cu litere argintii
lucrare
de
0unl.
Pagina
de titlu
(Anexa 4) se redacteazd
in modul
,or. ."nuur,
boldat'
se scrie
cu majuscule
qi cu
'e
Times
New Roman
18:
,.!
^
r a.rl
'i"i?#'ffiiiiilii*
nr*
lf
jfl:'
;l,t*;11".,"
Dedesubt-
centfat'
boloat' -.
,r,... n^*^- r 6. Ir.st^tuur,
""""*"
---"r"times
New
Roman
16:
,".
iffi.l,;i*r$il"JiilH;;ru
s
i r,c.RM
A.c rE
'rfrii
i"',.*1o*
I'ik
\1,#,]il1
il"'ff|l:'
*
rcrie
cu majuscul" u'
liitil|,,*u"
La mijloc,
centrat'
cu majuscule'
boldat'
se sorle
cu
earacterc
rimes
N%fffiil
f;"*""
Jos,
la stanga'
se
"t"otJ-"*at
9i
p*";i1:1"
.otot.ii"r,tr"i
Jr"p?t:
qi gradul didactic
pe care il-delne'
iar Ia dreapta,
numele fr
pltllT"l"
absolventt
ul'
cu
.;;Jii;";
N ew R91a1
1 6' bordat'
La sfhrqitul
pagnll oe titlu' se scrie
cenhat'
boldat'
cu
caractere
rimes
*"*
Til#olr;,o,r,,
Pagina de cuprins (Anexa 5) se redacteazd astfel;
Sus, centrat, boldat, cu majuscule, caractere Times
New Roman 12 se scrie cuvAntul:
CUPRINS
Introducerea se scrie cu caractere Times New Roman
12 qi se noteazb numdrul paginii de la care incepe
fuagina
1).
Cu majuscule, centrat, caractere 12 Times New
Roman. se editeaz[:
PARTEAGENERALA
PARTEASPECIALA
precedate de cifrele romane I, respectiv II.
Denumirea fiecdrui capitol, precedatd de cuvdntul
,,Capitolul"
gi numdrul corespunz[tor in cifre romane (I, iI,
III...) sau in cifre arabe (1,2,3..,), scrisd cu caractere Times
New Roman 12 se noteazd in dreptul numdrului paginii de la
caxe incepe, scris cu cifre arabe.
Cuprinsul, introducerea, secliunile,,Partea generald",
,,Partea speciald", titlurile tuturor capitolelor qi secliunile
,,Bibliografie" 9i ,,Anexe"
se redacteazS ingrogat (boldat).
Subcapitolele se redacteazd dedesubtul capitolelor la
7 spafii distanp fatb de marginea din stAaga qi se
numeroteaza cu numirul capitolului in cifre romane sau
arabe
$i
al fiecdrui subcapitol in cifre arabe (I.1, I.2,I.3....) /
( 1. 1, 1. 2, 1. 3. . . )
Ultimul capitol numerotat este lntitulat
,,Concluzii",
titlu comun pentru toate lucrdrile de licenld degi conlinutul
sdu este diferit pentru fiecare lucrare in parte, e1 reprezentdnd
sinteza muncii de cercetare a fiechrui absolvent.
78
Sectiunile ,,Bib1iografie" 9i ,,Anexe"
se scriu ln
aceastA ordine, la finalul paginii de cuprins, cu caractere
Times New Roman 12, boldat, f6ri a fi numerotate'
Con{inutul ftebuie sa respecte regulile generale de
redactare enunlate anterior, astfel incdt lucrarea de licenld s[
aibi un aspect estetic omogen, lngrijit
9i
ordonat, care si
incite cititorul in pmcurgerea ei qi s6-i faciliteze in'telegerea'
La acestea, se adaugd reguli de editare pentru:
) capitole gi subcaPitole
.
titlurile sectiunilor
9i
capitolelor trebuie scrise
cu majuscule, caractere Times New Roman, m6rime 16
puncte, ingrogat ( boldat
) 9i
se plaseazi in centrul sau la
st6riga
paginii;
.
capitolele incep intotdeauna
pe pagind noud, cu
num6r impar;
'
marginea superioard de pe prima pagini a unui
oapitol va avea 5 cm, spafiul suplimentat fiind pentru a
atiage atenlia cititorului asupra unor aspecte noi ale
problemei ce urmeazA a f1 expus6;
la numerotarea capitolelor se pot folosi cifre
romane
(cel mai frecvent) sau cifre arabe;
'
fiecare capitol se imparte in general ln mai
multe subcaPitole distincte;
.
intre titlul unui capitol
9i
titlul primului siu
subcapitol, ca qi intre subcapitolele aceluia$i capitol, este
bine sa fie inserate unul/mici aliniate, la dou6 rAnduri de
titlurile aoestora ,
carc sA rcalizeze legdtura dintre
proAlemele
79
I
evidenliate in cadrul fiecdruia, ddnd continuitate temei
lucririi
6i
unitate textului;
.
alineatele sunt po4iuni de text de trei-pahu
rdnduri
9i
reprezintd o legAtura intre ideile principale ale
textului; folosite in exces (mai mult de patru-cinci pe o
paginA) pot transmite cititorului un mesaj referitor la sirdcia
ideatici a autorului sau la incapacitatea de integrare a
informa{iilor intr-un ansamblu unitar;
.
titlul subcapitolului trebuie scris cu majuscule,
caractele Times New Roman, mfuimea literei 14, ingrogat
(boldat) gi se plaseazd in $enga paginii, respect6ad doui
rAnduri intre el gi textele ce-l delimiteazd;
.
numerotarea subcapitolelor se face cu cifre
arabe;
.
textul unui capitol, respectiv subcapltol se
separA in paragraf, alcdilite din aliniate;
.
paragrafele
sunt subdiviziuni mari ale unui
capitol, compuse din mai multe fraze gVsau propozilii, astfel
ordonate inc6t sd evidenlieze
,,ideile
principale,' ale
capitolului;
.
pentru a puncta sau enumera unele elemente se
folosesc nu mai mult de doud sau trei tipuri de simboluri
(bullets);
.
paginile se numeroteazd continuu, incepAnd cu
numdxul I pe prima pagin[ a primului capitol.
80
8l
F referin{elebibliografice
.
daci informaliile srurt preluate gi prelucrate de
.la
alli autori (texte, traduoeri, idei, figuri, tabele etc.) numele
acestora trebuie trecute obligatoriu in lucrare;
.
utilizarea textelor altor autori fhri a-i menliona
se consider6
plagiat;
.
pentru inserarea referinlelor in text se foiosegte
sistemul Harvard autor -an;
.
se insereazd in text intre pal:anteze drepte, la
sfersitul
paragrafului/unei fraze, numele autorului/autorilor
clacb srint doi autori
qi anul publicfii lucrdrii;
.
dac[ sunt mai mult de doi autori se trece
numele
primului autor, urmat de menfiunea
"qi
colaboratoiii",
avAnd grrjd ca in sec{iunea ,,Bibliogra{ie"
sd
fie menlionali toti autorii sursei citate;
.
toate sursele incluse in lucrare trebuie sd se
reg6seascd in lista de referinle de la finalul iucririi de
licenid;
'toti
autorii din lista de referinJe trebuie si fie
citati in text;
.
in lista referin{elor bibliografice nu este permls
sd apard referinfe care nu se regdsesc in textul.lucrdrii;
.
^
transcrierea sau traducerea identic[ a unei &aze
sau idei din altd publicaiie se introduce in text intre
ghilimele, mentionendu-se numele autorului/autorilor,
anul
publicaliei qi
Pagina;
.
cdnd sursa citatd este preluatd
de la un alt autor
se scrie numele automlui gi anul publicaliei,
cu mentiunea
clt
,n dupa care se precizeazd
sursa indirecth;
.
nu se admit ln text mai mult de 4 citate ia I 0 pagini;
.
c6nd sursa bibliograficd este reprezentati
ie o
revistd se mengioneazd
titlul revistei
_
italic, cu _u:*rrf.,
ur.mat d: virgul[
9i
un spaliu liber dupi care ," t
"""
nu*arut
volumuluil
.
pentru
sursele preluate
de pe intemet
se
consemneazS
numele autorilor, dacd este cazul, adresele de
pagind
web gi data la care sursa a fost accesata:
.
dacd un tabel/o figurd a fost preluat/d
dinh_o
altd publicalie,
hebuie menlionate in aliniai stanea_dreaDh
numele autorului/autorilor,
titlul publica;iei,
editura, oragul,
anui, pagina
sau adresa de mail cu caractere
Ti*;, N;;
Roman 10, la w rAnd sub tabeUsub titlul
fieurii.
F tabelele gi figurile
_..
.
tabelele-
9i
figurile (reprezentiri
grafice gi
rorograrn) se mclud in conlinutul lucrdrii cAt mai aproape de
texful care se referd la ele, numerotdndu_le
in ordine
:r::ciloar.e
de
.la
inceputul pand h smrqitul lucrdrii, centrate
rndlvldual sau in grupuri;
Tabelul III Titlul tqbelulul
Sarsa: Autor, Titlul publicaliei,
Editura, OraSul, Anul,
pagina
82
.ln
numerotarea tabeielor se folosesc cifre
tomane, iar ln cea a figuxilor, cifte arabe;
.
titlul tabelului se scrie deasupra tabelului,
nliniat la marginea din stangq la distant[ de un rand de tabel'
cu caractere Times New Roman 10" italic;
.
titiul tabelului este plecedat de cuvdntul "tabel"
qi de numdrul corespunzdtor in cifre romane, ambele boldate,
Times New Roman 10;
.
titlul figurii se trece dedesubtul acesteia,
centrat, la un rend de figurd, Times New Roman 10, itaiic;
.
titlul figurii este precedat de cuv6ntul "figura"
gi de numdrul corespunz6tor in cifre arabe, ambele boldate,
'Iimes
New Roman 10;
'
nu se pune punct dupd numirul sau numele
tabelului sau figurii;
.
in cazul in care titlul tabelului sau figurii este
mai 1ung, se spatiazi la un r6nd dacd este cazul qi se noteazi
sursa din care a fost preluat tabeiul sau figura;
Frgura 2 Titlul
Jigurii
Sursa: Autor, Titlul publica1iei, Editura, Oragul, Anul, Pagina
83
.
un tabel sau o figurA nu se fragmenteazd
pe mai
multe pagini;
se pot insi grupa
mai multe
fe
ur""uqi
iudnu,
cenffate;
.
inserarea in text a trimiterilor
la tabele
Si fieuri
se face prin scrierea tipului
9i
numtrrului
u."rlo.u'io
p?ra\leze pittate, la sfrdrqihrl frazei din text care se referb la
ele, dupd semnul de punctualie
ce o finalizeazd:
[ fieura 2 I
figurile trebuie sa aibd clarirate,
diminsiuni'si
culori
_
adecvate pentru
a transmite Af".rn"fl"
Joriia
cititorului;
.
nu se acceptd figuri cu caracter hazliu.
Tabelele se utilizeazi pentru organizarea
unui num6r
T*_" Ir
informalii
intr-un spaliu r"rtrans, sub form6 de
rAnduri gi coloane:
- capetele de coioane prezintd
variabile mdsurate sau
explicate;
- capetele de rAnduri prezintd
variabile
controlate
sau
explicative.
_
Titlul tabelului, ca
9i
al figurii, trebuie formulat astfet
inc6t sd
_exprime
sintetic, clar qi concis conlinuul sau. 1n
cuprinsul tabelului so trec numere, fdri unitdXi de mdsurd sau
procente;
acestea
se indica in capul coloanei
corespunzdtoare
Tabelele sunt utilizate in special pentru
redarea
informa{iilor numerice.
84
85
,I-
i ' a\
\ I .
Indrumar lucrare de licenld
lWi
Tipuri de tabele:
.
simple - in prima coloand se inregistreazE
categoriile, iar ln a doua coloanE frecventa (numeric sau
procentual);
statistice - de exemplu: tabei de structura
demograficd;
.
descriptive
(explicative) -
de exemplu: tabele
calorice;
.
compaxative - compara pe coloane diferite valori
sau caracteristici ale elementelor testate;
.
de contingenld - pentru examinarea cmacteristicilor
a doui scale nominalel
.
mixte - combinafii ale tipurilor precedente.
Tabel de structurtr demografici Variabilele clinice
9i
demografce ale pacien1iktr pediatrici
Variabiie
Media
V6rsta (ani) ll ani
Greutatea
52,5 kg
Sexul
157 biie{i gi 192 fete
indrumqr lucrare
de
Tabel caloric
y'{eces
qrul
de nurienli in Insufrcienld
renald acatd
Calorii
20-30 kcaLkgJ{
Carbohidrali
1-5
glks/zi
Lipide
0.8-1.2 (max. 1,5) gkg/zi
Proteine
Terapie conservatoare
0.6-9.8 (max.
D
g[sE
Terapie extr4corporeall
\lS
gke/zi
CCRT, hipercatabolism
!!ft
skd"i
Ca.n?
y,_rya-c?qdori et a!:ESpEN guidelines
on emeral nutrition in
adult ARF. Clinical Nutrition 200i;2j:295_J
I 0
Tabel simplu Frecvenla xroculturilor
Dozitive
tjlgq,ryuri pozitive
Numarul de Dacienl
DA
NU
4
l 6
luerare de
Tabel de contingenl| Prezenta cultarilor pe cateter in cazul unor
pdcienli m
;i lArd
bacteriemie
Numarul
Dacintului
Prezenla
bacteriemiei
Cultura pe
cateagr
I
Da
S. aureus
2
Da
S. epidermidis
Nu
Nu s-a efctuat
Nu
Nu s-a efectuat
5
Nu
S. epidermidis
o
Nu
Steri16
7
Da
S. aureus
8
Nu
stenta
I
Nu
Nu s-a efectuat
10
Nu
S. epidermidis
l l
Nu
S. pidermidis
12
Nu
Sterild
t J Nu
S. epidermidis
Tabel comparativ Sez nele clinice ale deshidratfuii la susari
Deshidratare
Deficit ponderal
la
sugar (
% )
Semne gi simptome
cradul I
(ugoari)
sete, mucoase uscate
Gradul II
(medie)
5- 10
semne de deshidratarel
hipotensiune. febrd
Gradul III
(sever[)
>10
semne de doshidratare,
$oc
ilipovolemic, alterarea starii
de con$tienfa
86
E7
indrumar lucrare de
Tabel mixt (comparatlv
studiate.
-
statistic) Valorile glicemiei Ia loturile
Tipuri de
figuri:
F reprezentiri grafice
.
diagrama cu sectoare de cerc
- utilizat[ in
prezentarea dalelor sub formd de ptocente
FigJ{r^ Distribulio procentuald pe decade de vdrstd.
88
.
diagrama
cu cercuri
concentrice
pentru distributia
procentualA
lxfimitto
Figrra Cadnd de desfrlurare
al meselor
'
dia$ama
pe coloane
verticale
sau orizontale
(histogpm;)"- utilizita
pentru comparaxea
statica a datelor
lll./.tu| dr b|lh
rd.h
Figlo:^ Intenale
ale lipidelor
totale' pe sexe
lnclrllyr
lygarg
de licenyd
**iw:w;w{f#!::,;;*_",:fr
90
9t
#*
fnalrlmo,
tu"*r, deh"?rd iW -
.
curba de distribulie
' $tlizatd
pentru a e.xpnma
evolufia
(dinamica) unei variabile dependente
(de pe or!,1nata -
rt m trt"i[ a. tariabila independenti
(de pe abscisa -
X)
Fi$ura Frectenla
cardiacd in dderirc monente ale studiului
(Tl-
'
frrir,i iiriiiai"aliei,
T2-in iomentul
puncliei lonbqre' T3 in
-
.
*"lririi',i"ii"i,ii:ir-
timp'ul operaliei T5 J a sJiirs itut operaliei'
T6-
PosrcPerator)
.
desene - utilizate
pentru evidenlierea
unor structuri
i*;a
i - - . !
anatomice
Indrumar lucrare de
.
scheme - utilizate pentru sintetizarea unor informatii
ifrt
Irdrr*or
t,
.
unor frotiuri hematologice,
bacteriologice'
DfeDarate
histologice 9i
histopatologice;
trebuie menlionate:
iuterea
de mdrire a microscopului.
tipul de coloratie
cl|zlrne
' K
*t : n"#
fury"
"*''
'i
"' .
{*' .
.,,
*,:t
?*
Figuta Poikilocitoza
.
cariotip, tipuri de banddri cromozomiale
l t r
. 1t
l 1
t *
t?
.*i.
TI-
'.
rf
a1.
x
,.
""1
f l i l
l r
t 23
i i
: [ l f f r l t
Et aSl O
*l 4*l f l
13 i 4 r5 "E
i . i l ! l i
ic i$: rr1
l i
93
t.jpsinoaen
*-_t+triesina
chemotrrpsrnoge.e Jl--ll.n,-"o,o*n.
tripsina
pr ocl . r *t a&.
-
. . . - , - +
ct Ast ar ' g
t r t psr na
r).ocarhoxipcDriata?c -._-:+
carboJlipcptidazc
_
I nPsr na
Activarea proteazalor pancralice iR duocten
fotografii alb - negru sau coior ale
.
corpului uman sau porfiuni ale acestuia
Figura LlpodistroJie
92
indrumm
lucrare de
A-t
lndrumar
lucrar" d, licenla
lW
.
unor imagini radiografice,
ecogtafice' complter-
lomografice 1CT) Eide
rezonanfe magnetich nucleari
(RMN)
.
unor imagini ale taseelor electrocardiografice
(ECG), elecuoen-cefalografice
(EEG)' electromiografice
iEUd),
"t.troo.utografice
IEOG),
elecfogastrografice
(EGG)
.
unor culturi celulare; se menrioneazd
in acest caz
puterea
de mdr'ue a microscopului pi mediul de culturd
w
Y
@
Figure Enbryonic
stem cel! culture
sour c e : h I I
p
: //w ww,s t e m! e. I I re s e
q
r c h fou n d
ql
i on. or
p/
W hars N sw
/plurinotent.htnr
Pluripolent
Stem Cells
CUltul8d
W
95
Indrumar lucrare de licentd
.
unor aparate
$i
instrumente de lucru, etc.
Figtra
polifuiograf
Bibliogralia se structureazA pe urmdtoarele categorii
de surse:
.
cirli de special itate;
.
reviste publicate;
.
volume ale congreselor, conferintelor qtiiniifice;
-.
.
sulse intemet (reviste in format electronic, pagini
web);
.
surse orale (prelegeri la congrese qi conferinte).
Cuvr4ntr.rl
,,Bibliografie,' se editeaza pe o pagind noud,
boldat, cu majuscule, caractere Times New Roman 16,
aliniere la st6nga. La 3 cm de marginea superioard a paginii
se scrie cuvAntul
,,Bibliografie,'
9i
la doud spatii sub acesta
incepe lista referinlelor bibliografice.
/
"lf.n
Indrumar lucrare de licenld
lW
<
Listele de referinte bibliografice se tehnoredacteaze
dupe capitolul,,Concluzii",
respectend urmdtoarele reguli:
'
.
in ordinea alfabeticd a numelui primului autor al
Iiecirei
publicalii;
j
caraotere Times New Roman 12, aliniere stdnga
*
dreapta, titlul
publicatiei scris italic;
-
.
fr."*" referinlX incepe un aliniat dupi cinci spatii
libere fatd de cuvdntul ,,Bibliografie".
Pentru cdtlile de specialilate se mentioneaze:
.
pentru cdrfile cu un singur autor - numle'- un
soatiu li6er,
prenumele sau inilialele
prenumelui
(dupd
iniliat. s. pune punct
9i
se lasd un spaliu, iar dupd ultima
iniiial6 se pune punct) wmat de virguld gi un spafiu;.
.
.
li cazui in care o publicafie are mai mu{i autori,
numele
fi
ptenumele sau inilialele
prenumelor urmate de
punct separate
prin virgul6, urmati de un spa{iu liber' dupd
ultimul autor se pune virguld gi se las[ un spatiu liber;
. titlul lucririi, italic, folosind majuscula doat pentru
prima iiterd, apoi se pune virguli gi se lasd un spaiiu liber;
urmeazi localitatea,
fara,
editura
9i
anul
public6rii,
intre care se pun virgule
gi se lasi cdte un spaliu;
.
dupd anul
-publicdrii
se pune punct qi,virgul6,.un
spafu libei apoi se trec numerele exheme ale paginilor
separate de cratimd, virguld, un spaliu liber
9i
ISBN-ul'
97
indrumar lucraro de
Perrtra rcviste se precizeazd in acelaSi mod
autorilor, dupd ultimul pun6nd virguld qi spatiu, apoi
articolului scris italic (folosind majuscula doar la prima
arucolulut scfts ltallc (lolosind majuscula doar la prima literd.
a titlului), virguld, spaliu, denumirea revistei, virguld urmat[.l
de un spatiu, anul publicdrii, punct gi virgul6, spatiu, numirul
voiumului fbrn spaliu, num6rul pubiicaliei ferd spaliu, in:
pararLteze rotunde, doui puncte urmate fffd spatiu
de
paginile extreme ale lucrdrii, virguld, spaliu
9i
ISSN-ul.
In cazul articolelor publicate tn volumele unor
congrese, conferinge ptiinlilice
se editeazd nirmele autorilor,
titlul articolului - italic, tipul prezentirii (oral6 sau poster),
textul,,la lucrdrile", denumirea congresului/ conferinfei,
perioada
de desfiiqurare (zilele, luna, anul), oraqul, pra,
denumirea volumului, editur4 oragul, anul d apaxitie,
paginile extreme ale lucririi, ISBN-ul, cu virgulele gi spatiile
corespunzatoare.
In cazul articolelor prezentate oral sau poster in
cadrul unor congrese sau conferinle qtiinlifice se editeazi
numele autorilor, titlul articolului
- italic, tipul prezentdrii
(oral6 sau poster), texflrl
,,la
lucrdrile" denumirea
congresului/ conferinlei, perioada de desfiqurare (zilele,
luna, anul), ora$ul,
ler:a,
cu virgulele
9i
spaliile
corespunzatoare.
in cazul a icolelor preluate de pe internet se
prezintii: numele autorului/autorilor, duptr ultimul pundnd
virguli
9i
un spaliu, titlul articolului, virguld, spaliu,
98
donumirea
revistei,
virgul[,-
un spaliu apoi intre.Parlltez'
Iil,t*-*ttr [serial
online]
un ipaliu'
Y"l
pYbll"l':,H
ffit"
; i; p*-t"'"
drepte data citdrii
punct
$t yllculu:
ffiiil,
""*a;i
volumului'far[
spafiu'
numdrul
.publicaliet
iili;;tt"
apoi numerele
extreme
al
paginilor'
punct
itt*rr'tr.
* tpr:fiu,
textul
*Available
ftom" doud
puncte un
ilil,;Rl
ffiPuncte
{bra spatiu' adresa subliniat.d'
Pagina
web se noteu6
astfel:
numele
autgru'tui
I
autorilor,
?upa
ultimul autot se pune virgul6"
urmata. de un
il;;i;,";iil;icolului,
virgul6'
spaliu'-
textul
[online]
in
paranteze
drepte
punct,
'pu"6o'
*ut
publicdrii'
^spaliu'
,"n
Darcrtteze
drepte,
apol texrur"'cited"'
spaliu'
urmat ot
Tu]:
lffi"il-ili;fii
tout" intre
paranteze
patrate'
punct $r
;;A;Hi;'
numarul
paginilor / ecranelor
in paranteze
ff#;
"itt
punct, spaliu' texhrl "Available
from"
doua
i""ti"]
t'*,"}r;,
URL'
doua
puncte' fera spaliu'
adresa
iubliniatd.
in cazul
in care nu se
precizeazE
..numele
urrto*lui/uutorilor,referinlabibliograficilncepedirectcu
titlul articolului.
Sursele
orule
(prelegeri la congrese
*Y
"."f:ti{:)
,. ."aultluia
*tr"i:
nimelJ
autorilor'
titlul articolului-scns
il#il;ft;"ti
i*aa
*"
po't"O' textul:
"la
lucrtrrile"
denumirea
conglesuluv
conferiniei'
perioada de desfd;urare
(zilele, luna' anul), oraqul
qi
!ara'
luqare
de
Exemple de redactare a bibliografiei se regisesc la
s$rgihrl prezentului indrumar, in secfiunea,,Bibliografi e',.
Anexele se redacteazi dupi modelele prezentate
in
secliunea,Anexe"a acestui indrumar, respectend criteriile
generale
de redactare. Tot ce intrd in aceastd sectiune se
denumegte anexa
ti
se numeroteazA cu cifre arabe in ordine
crescAtoare.
Exemple:
,,Lista
figurilor" (Anexa
7),
,,Lista
tabelelor" (Anexa 8),
Cuv6nful
,,Anex6"
qi denumirea anexei se scriu cu
majuscule, caractere Times New Roman 16, respectiv 14,
aliniere Ia stinga, iar textul din interior se editeazi cu
caractere Times New Roman 12.
W. 2. Sus{inerea lucririi de licenfi
Dupi finalizarea tehmredacthrii lucrdrii de licent6,
aceasta se multiplicd in doui exemplare, se coperteazd qi
unul dintre exemplare se inm6neazd coordonatonrlui
$tiinfific
pentru redactarea referatului de apreciere.
Cel6lalt exemplar se depure la secretariatul Facultdtii
de Medicind
9i
Farmacie Galali pentru a fi supus analizei in
cadrul comisiei de licenla, cu 15 zile inainte de data
sustinerii, insolit de:
.
cererea de suslinere a examenului de licenld
adresati decanului facultdlii (Anexa 9);
r00
#"
Inarr^Y
tu"ror" a,
!X"F -
lW-
.
referatul
coordonatorului
gtiintific cu semnatua
acestuia
ir original,
introdus dupi pagina de titl]r ill::lare;
.
fita absolventului 1de
la secretanatul
lacultapl);
.
doud fotografii
color realizate
recent
(in anul
susdnerii lucrfii)
pe hArtie fotografic5"
format 3/4'
"-"t""'i""i"
-
"'.!tt.
documJnte
completeazi
dosarul
absolventului
depus la inscrierea
la facultate'
care mai
contine:
.
certificahrl
de naqtere, in copie legalizatd;
.
diploma
de bacalaureat
sau echivalentd
cu acea$a'
in original;
'
adeverinta
eliberati de
ateste calitatea
de absolvent'
specializdrii
absolvite,
duratei
facultatea
noastrA care sd
cu Precizarea Promo{iei,
studiilor
qi formei
de
inv66mAnt;
'
foaia matricoli-
Acest dosar,
in final, va fi inaintat dupd
promovarea
**u-.nutui
tle licenld"
lmpreuni
cu lucrarea
qi referatul
"""t4".","*i"i
qtiintfic, ie cbtre secretariatul
facultdlii
;;;rtt"
Serviciului
Acte
9i
Studii.- al Universitatii
de
Meclicini 9i
Farmacie ,'Carol
Davila"
care ellbereaza
diploma.
Conditiile
pentru suslinerea
lucrdrii de licenid sunt
urmitoarele:
'sd
fie absolvent al Facultafli
de Medicind
qi
Farmacie
Galali;
licen|6 de catre decanul facultfiii;
t 01
I
Indyumar lucrare de
-#t
lndru^o,
Iurro,, d" tic"fi
lW'
.
sintetizarea
celor mai importante 9i
interesante
date
ole lucririi;
-.-
'"--.-"*u"t"re
Times New Roman 24' aliniere
justify;
.
numerotarea
slide-urilor;
.
folosirea
culorilor,
cu modera{ie
ins['
pentru a spon
atractivitatea;
-"-"'^'.Liiir*"a
figurilor
9i
tabeielor
pentru punctarea in
mod cdt mai sugestiv
a informaliilor'
Resuli de
prezentare qi sus[inere
a Iucrarii de licen{i:
'
licrarea-se
susline
in flata comisiei de speclalthte'
la data, ora
gi in localia stabilitd;
l
sustinerea
iucrarii de cdtre absolvent
in cazul in care acesta
nu iace
parte din comisia de specialitate;
"-
**
I;.;-r*tarea se realiieaza
in power-point'
maximum
l0 - 15 liii"-ti'
."ft"latorulAaptopul 9i
videoproiectorul
frind
puse tu aispozifia absolventului
de citre facultate;
^^"--'
. pri-,ri .tid" conline
.
titlul lucrhrii'
1l-:]:
absolventului,
numele
9i
gradul didactic
ai coordonatorulul
stiintific;
"""''---
'-
al doilea slide
prezintd structura lucrdrii;
'
al treilea slide enunt6 scopul
9i
obiectivele
lucrdrii;
'
urm6toarele
slide-uri clefrnesc
materialu] 9i
metoda'
i* in ouO*f
lor trebuie evidenfiate:
-
populalia.,
{intf
J*ii"nJ iiit
punct de vedere al tipului'
criteriilor
de
;il;G';i
iioaiitalno'
de eqantionarej 9i
eventual
grupul
.
sA existe acordul coordonatorului
gtiinlific
dl
lucririi pentru suslinerea acesleia.
-
Suslinerea lucrdrii de. Iicenti are loc in qedi4i.
l"i]1"1 .:t1tl
inciir por panicipa
ei
alte cadre dij;i"",
specralt$rr drn diverse domenii, colegi, prieteni,
pArinli gi
consta in prezentarea
unui rezumat cAf mai elocvent
at
lucrdrii tehnoredactate,
rcalizat sub i".i*_Lu
coordonatorului gtiinlifi
c.
Prczentwea care se rcalizeazii prin expunerea
orald a
unui material suis.imbracd
dou[ aspecte: eGic qi
$ii;ft..
In acest sens, se impune
o jinuti
decentd,
"u
utitoai ir: qi
vestimentalie,
care sd nu se manifeste excesiv in niciun sens,
un vocabular adecvat, corect gramatical,
care sd exprime
cultura medicald a absolventului gi un ton ferm, nuantrat, ct
si capteze,.s{ menfind aten]ia auditoriuiui gi sa-i convinga ca
stApiine$te
bine conlinuhrl lucrarii.
Sustinerea
orald a materialului
conceput ln
powerpoint
nu lnseamnd citirea acestuia qi nici recitarea
cuvdnt cu cuvdnt. Absolventul
trebuii, desigur, sA
urmdreascd slide-urile in ordinea lor logicd, punctdnd
elementele esenliale ale lucrdrii, dar totodati tr.Uuie sa f"
prezinte
in mod liber, cursiv gi coerent.
pe
toatd durata
prezentdrii,
absolventul privepte
spre auditoriu.
Pentru prezentarea
in powerpoint
a lucrlrii de licenfi
se recomandd:
.
abordarea unui stil sobru, caracteristic lucrdrilor
gtiin{ifice;
103
ul
u
FF'
7' 3' 2
Ne6
Ei l i
,rr Cl IJJ
E-
l r ==
I
t-
o
iii
)<
L
r
?1,
oi . z
Fl v( -
v- l
=a
ct
t
-
Indrumar lucrare de
martor, tipul studiului (prospectiv/retrospectiv)
gi durata.
studiului;
.
urmeazd slide-urile cu rezultate gi disculii;
.
ultimul slide/ultimele doud slide-uri eviden{iaz[.
concluziile cercet?irii;
.
timpul de prezentare se inscrie intre 8 gi 10 mintrte.
(D
E
*66
?r
- og
<5
z
r(U
*. F
c
o
o
q)
ro
l-
r(O
l-
o
=
5
#
F
< lll
4a)
6#
hx.
x:
Ul U).
O, {
<z
r.u ii
, EE
=E
Ou
: o
Er
3F
an)
g, )
t uO
zr L
f
o
E
r
o)
l_
d[ L
: =o
- aZ
L t . r
o, =
P-
( s=-
p
(/ri
5=
6F
( JF
(E
!-
o
E
i-
o
o
x
o
:f
6
-o
o
E
o
PG
' t g
. =F ( 6
=- e 5
r 4E
O
- r - l -
- , - JL
*. 9 &
L
58"6 e
Ef r =
g
i eEg , e B
.qE
E
g's
-g,E
7i o
E E=
L O=i
, u. Om
L.'
j
=2
o
: =( o
9E
(t)n
O
8>
ct
3e
: ( l )
{u
c)
ct ; -
d9o-
( JF ( I '
( 69( J
. =
E
$l
CI
-i
r N
o
N
o
rlra
6
l-
=
*,
o
=
l-
*,
(t,
a
EE
( 5X
NC)
- q- eq
OEf r
T'
k. l i E, o
5E*g
Jr - - r =E
q
F' E. ei E
r-
\U ,fi /^
Z' Ei j Xi . q
! :
aabE"
. - =EoO
6
; 8Ed
=H
E
o
(s
o
(I5
o
6
:g
=. E
o. c
- o( )
'6
it
-q
=- t E*
Ef ; E
N' FO
E EE
gE
P
E". =
F
(t
o- .Y
E
afi
8
C BE
g
. =) o
2
(6
E
*' E
1P' :
6
5 *
eg P
8o
a
g
(s
g
o
a
l-
o
ct
t r l
*J.
5
.cl
l-
+,
tr
o
c)
efr
-
E*
*pa$*$s
E-ssgi cE
E*g.gHcHc
TE9,E' TEE
Eg; EEefr*
bg# H' u. s 6 E
x
ut
E.
o
p
o.
(tt
. . - o
i i a
x' 6
ar ( {'
w'6
$t *
s*
qs
:-, o
-ut
g
oo
- C
<6
fiq
$x
g_E' i
E
-
6E: ; F
EE$ga
: $d e
cEsEg
*59?g
LlJ
(s
ttr o.=
r(E
(E
o
-cl
o
E
(E
*,
g
o
E
I I
L
o
CL
x
o
rt
J
6
?t
o
=
(u
'1('
(E
E
g
<t
:fr
g
?
(s
q
(!
(E
c
(E
(J)
.*
c.
-.4 (!
a
o
c
g
N
x!
3
rct
(lt
81
: 4C
. or
I
- t
: l
: l
' I
' I
i ol
t r c I
l ) ( 6 I
1N
i o
t E
) U-
t -
i O
i. r5
E8
I E
6*-
{o
g5
9. c
i E
>4
> ,($
j i <( s
+9"
' Eb
' ei
' =,
6. :
6C
6A
(/'i
Xt
, ^=
f - i
rrt
-
a- <
) ( o(
- Yt ( 6j
- ( ?r
-(}
(a
9' r
EJ
( s:
b.
i i (
( 6.
C,
([
, U'
6( J
: 6
*t [
Di t
Zt
f* 6-
EO
cL>
qo
FJ
.E
o
(tr
tt)
(5
;
([
t )
E
-.i
' ( s
o
E
.E
N
,{5
o
(tr
:<
:
:
()
'dN
c
N
,.i
L0)
' o
r o
, E
i ; .
, 3
, a)
, o
. ' a
i 6.1
1<
i ' g
t ='
:,
<N
r ( u
o. E
JA
(5
d t',
Z, n
6e
rf, C
. bi
?q
' =r
&\
l / [
( 6l
i
o
-o
( gl
91
( sn
.!Z r
6r
6'
Er
o'
d, '
N
(!
G
(6
a
o
a
o
6
(tr
N
dcl
=v
E=
6E
o- o
)G
C
(t6
h
,dt
)t5
a
t('"
E Eg
E
p: $
E E
T' E
9
' O
E
d) ( 60;
f i
y
i
at 1 i
\s
O. rft
-. ' C
, r
- !
E P {
E E E
*3
t ' [ , e
sx( ! :
g
sEa,
E ; Hg{
fr H=sE$
I . f , , gEE
; 6sTt 8
E, F. =
ee. s
E: *; EEg
s
i ! . gH-$
! , , . . 9. A E
* 6 E^' f i : . E
E =Eeq- 9 6'
Ei q"q' s
e s=i 9i
g
F=c= i
E *l =l <
. : UJ+
c. '
:
+. *9
8E
. FO
EE
d
u)'
o) o
ON
r. E"'
+8
.lg
(t)
6' d
b,kg
sE6
: o6
ocF
(J (-
-
' d) Q. c
Eh
. ( , ) - _
-cs
' -
to
)fit t-
>r -
. uE
O' {-
EC
3o
=at
h: t
dg
c
o
p
X
o
(E
=
o
(o
f i ( c
di E
t ' F
, ,
' r o
r o,
c
,=
o
d)
E
,(It
(tt
I
U)
cl
F-
F
sf
\r
{
tl
lit
Cf
c\t
sf
Ir
d
+l
(f)-
o
zi 6o
5 . 9i 6
E ei ;
*
' s*
f i s
!
9:
( U
. =: :
( s=
I E6
q
od
. Y O. s
hi - - :
* cl ( )
r - ( s-
*a
E*
U'
",
1)
i 5
Hs"
a-
( t "
t r 6
g
6g
( s
t r O
: ' ( Uc
u 88
t r r l
i
oc
of {
g
( sf r
,(s 6
E' H
7
. 9' E c.
E3"e
EE E
E; . 9, ;
E. gg r
s >o' i t c-
: *ql E
i
t g i ; t r o :
EEE
( ,
E Ei E
g
u
H*-
g g
F' g E *.
' '
FFEE
E +H : H
6
S s i i l . =
E H,g6
E f i 8 i t ' 8
o=
'.F-
O *
(5 (l)
.::,
=oc)
l t ax
0( sY
0t ! o
EE 5
' E. e
6
=b<
;
ca: :
88
;
aa
o
o
. I
ct)
o
-
o
rlr,
(E
o.
o
rl-,
a
l -
?
r-
o
tl-,
(J
o
ct
a
-- (5
EE
ep
ut -
r u' 5
( s=
pg
q8
o( 5
ql o
! uo
tl
-c
X$
(,'
f 5
C
o
fs,
*f
C.}
(s
tr
($
(tr'
i v
O.
o
qt
CI)
o
Sr
(,'
nrt
tr
(o
( 5
( - =
gaf ; i
( t =r - )
( 6, bPE
E"g n e
EE**
)(S
(,'
*3
6
o
t-
*f
CJ
d)
ff
($
c'
ira
Gl"
o
(t
w
o
$fl
6'
ffl
H
g
( $- O
-'B
a
!'t-
l-
( 5( 6r
g
! -f i
E'f; "
gt sE
f l s t
$t
(t
frfl
G
o
lE
*t
(t
@
ff
($
G'
tfl
c"
o
(,'
G')
c
Er
(J
l]r
H
e EI
gE
H; eEec
E
EfiFEEE
EH
H ,Eg
E
Etffi
ffc tEEE
s
{
g
gg
ffi- E*+Et
6
t*l,ffifi,ffilE$
)(9
t -
P
o
' o
o
o
o
l -
IF
G'
l-
ot
o
TI I
--
.cl
o
IV. 4. Evaluarea lucrlrii de licenli
Lucratea de licen!6 reprezintd o metodA eficientd de
evaluate a calitaflor absolvenlilor
de a inilia qi conduce in
mod individual o activitate de cercetare' Prin respectmea
cerin{elor
gi recomandirilor
inciuse in prezentul ghid se
rte-i
pt"mit"t. realizErii unei lucrdri in acord cu exigen{ele
metodologiei
gtiintifice.
pficanA
de h informaliile extrase din literatura de
soecialitate in domeniul temei alese, studentul exeruta
diverse experimente
prin care lqi poate manifesta spiritul
creativ gi inovator, d6nd o noti de originalitate cercetirii'
.
Aceastd contribuJie
personali, care trebuie sd reiasd
clar din conlinut, reprezint[ cel mai important aspect in
evaluarea lucrdrii sale.
La acest nivel de evaluare nu se urmiregte neaparat
obtinerea unor elemente de noutate
gtiintificn' ci elaborarea
i,rJrfii la standarde academice. Pentru realizarea lucrdrii de
licenfd studentul igi asumd intreaga responsabilitate'
odatd finilizatd' lucrarea de licenti va fi evaluat6
in
doui etape. tn
prima ehpa, evaluarea o face coordonatorul
itliotin.,
pti" t f"ratul de evaluare
(Anexa 10)' Nota minimi
acordat[ trebuie si fre 6 (qase) pentru ca ulterior, lucrarea s[
intre la evaluarea
din partea membrilor comisiei
de
specialitate,
printr-un alt referat de evaluare (Anexa I l)'
137
Criteriile de evaluare incluse in referatele sus
menlionate sunt de mai multe tipuri:
D teoretice
- care vizeazd,
.
actualitatea, complexitatea
Si
importantra temei
pentru domeniul de licent[;
.
bibliografia selectatit (cantitatea,
calitatea gi
relevanla informaliilor)
;
.
capacitatea de analiz6, sintezd qi apreciere critice a
datelor obtinute de cAtre studenfi
) metodologice
- care se referila
.
calitatea obiectivelor gi a ipotezei de lucru;
.
utilizarea corectd a materialelor de lucru;
.
alegerea optimd a metodelor de cercetare
Si
prelucrare a datelor;
.
semnificalia rezultatelor;
.
respectarea normelor etice;
F analitice
- care evidentriazd
.
prelucrarea statisticd a datelor obtinute;
.
valorilicarea concluziilor;
F stilistice
- care urmdresc
.
concizia gi claritatea exprimdrii;
.
corectitudinea gramaticali;
.
modul de redactare;
.
originalitate ln abordarea subiectului ales,
Aceste criterii de evaluare sunt comune atat pentru
cadrul didactic coordonator, c6t
6i
pentru membrii comisiei
de evaluare. Membrii comisiei folosesc in aprecierea lucrdrii
138
t
Ir\,
indrumar lucrare de licenld
rWtj
un criteriu suplimentar,
enuntat ca
,Brezentarea
lucrdrii
9i
rbspunsul la inhebiri".
Prezentarea lucrdrii dureazd l0 minute, timpul alocat
intrebdrilor este de 2 minute, iar timpul alocat rdspunsruilor
din
partea
absolventului
este de 5 minute'
La sfArqitul
prezent[rii, membrii comisiei
pot. adresa
intrebfui absolventului
referitoare la tema expusd, timp de
doud minute. Timpul alocat rdspunsului la intrebdri
pentru
absolvent va fi de maximum 5 minute'
Susfinerea
lucrdrii de licen{i se finalizeazS,
printr- o
noti
pe care o acordd comisia de examinarg' Daci in urma
exarninlrii comisia descop etd ac,te de plagiat in iucrare'
il;" de licen{6 este declarati respins{
Ei
examenul
de
lioentd se anuleazd, Absolventul se va prezenta pentru
reexaminafe in sesiunea urmatoare'
139
Indrumar lucrare de I
Capitolul V
BIOETICA
Bioetica we la bazd principii referitoare la cercetarea
pe subiecJi umani qi la cercetarea pe animale.
Dupd elaborarea protocolului
de cercetare, trebuie
luate ln disculie gi evaluate implicaliile etice in cadrul tuturor
etapelor de cercetare.
V. l. Bioetica cercetirii pe subiecfi umani
Unul dintre cele mai importante .obiective ale
practicii
medicale la om constd in imbundti{irea continud a
shategiilor de prevenlie, diagnostic
!i
tratament. in acest
scop, se practicd cercetarea analiticd qi observa{ionald care se
bazeazA, pe respectarea unor principii cuprinse intr-un sistem
legislativ:
1. Principiul beneliciului cercetirii este postulatul
de bazd al medicinei gi se referd la
,,a
face bine". in acest
sens, prin studiu se urmireqte oblinerea de efecte pozitive
care sd
poati fi aplicate
ulterior asupra
unei categorii
cdt mai
laren de Potenliali
beneficiari '
'-"'
*2:"'ililpiul
inocuit[{ii
cercetirii":
-::T:t
lesatur6-cu
principiul
anterior,
se referd
ti
''a :: li"
;;i;'G;;;.;""1.
se
pun in balanld
efectele-pozrtlve.
cu
;.i.'il;;i"":
;r,oa'inou-tt
oblinerea
de benefi cii maxime
cu riscuri minime.
3. Principiul
respectirii
autonomiei
individuale
se
..f"ra
iu- at"pitf
p*i""ttfui
de a consimfi
li!e1
-ta
'""#"io*."
tn'in
"ua-f
,tuJl"tui,
cu asigurarea
pistrSrii
ioJraentiatiratii
datelor
referitoare
la persoana sa'
**-
i:. Principiut
protecliei
indivizilor
:"
"{1t1T'"
..aurrl"
,"iiri-r"
pt'itt".i*t'" de eventuale
abuzuri
privind
cercetarea
medicald
asupra
urmatoareior
categorii
de
Dersoane:
o-^ ""*l-d.ruo*tajate
din
punct de vedere
economlc $r
medical;
',le..rwor'
incapabile
in a-qi da consim{lmdntul
c]
pdviT la
pa'ti"rn-"a,
in11:
:::']fl:
ffi*:;
i,#till'"J:Tlff'
incomPetente, Persoane
cal
exprima
voinla);
'"^n"'^'l
."t"l,piiur.
in a-gi da consimFmantul
sub presiune
(de exemplu,
persoane in detenlie'
militari);
.
- -L:-^+i
'
oentru cate
gercerarea medioala
este comblnata
cu
ineriiirea
medicalS'
"'""'-;."i;;;;ipiul
echitn{ii
se r.efer6
la o distribuiie
.orr"ta,-"gdalitn"n"iitot
il
riscurilor
asupra
persoanelor
incluse in studiu
141
140
Pe baza acestor principii generale so pot particulariza
unele implicafii etice ale experimentelor clinice gi ale
studiilor observaf ionale.
Experimentele clinice pe subiecli umani se
efectueazd obligatoriu dupi realizarea lor pe animale de
laborator. Aspectele etice se referi la:
.
indeplinirea unor condilii de administrare la om;
.reglemenlarea
responsabilitdtrilor in demlarea
experimentului;
.
obfinerea consimtdmdntului informat al pacientului;
.
-testarea
ipotezei studiului.
Indeplinirea condiliilar de administrare la om
presuprme:
. justificarea
studiului prin experienla clinicd
antelioaxa pdvind eficienta tratamentului;
.
rezultate preliminare pozitive, mai ales din punct de
vedere farmacodinamic, ale preparatL.rlui, prin experiment pe
animale;
.
dovezi privind lipsa riscului toxicologic.
Trasare a re sponsabilitdlilor in derularea experimen-
tului se referdla:
F echipa de cercetare in cadrul cdreia
.
tofi membrii au responsabilitdli clare in derularea
etapelor cercetdrii;
.
se cunosc limitele de pregdtire ale fieoirui membru;
.
personalul medical de specialitate are intreaga
responsabilitate a cercetarii;
147
intra in studiu;
'
?nteleagd
exact
) subiectul
inclus in cercetare'
a carui singure
responsabilitate
este de a respecta
i1rto"tt3
protocolul de
""i*"tut",
io .u" contrar fiind exclus din studiu'
--' - - -- -iibyirrrra
consimldmAntului
informat al pacientului
presupune ca
Pacientul
s6:
,
-
"^---' .
Li
e*prime
in mod liber consimtdnantuL
inainte de
inceperea
studiului;
, :-a_-r r^-^^+^ B,-
'se
poatA retrage
din studiu oricdnd doregte'
fdrS
oblieatia
de a-$i motiva
atitudinea;
implicatiile
participirii sale
la
sudru;
dispund
de sufrcient timp de g6ndire pentnr a lua o
hotir6re. ***
in cazurile
de urgenli"
apa4inatorul
legal este
,ofi"itui sa Oe"ia6 in locul
pacientului' iar aceste cazuri vor fi
.oecificate
clar in protocolul experimental'
Informatiile
pe care subiectul
trebuie sd le pnmeasca
tnuint" J" i-qi &ptima
consimlimdntul
sunt urmitoarele:
faptul cd participd la o cercetare
qtiinfificd;
.
'
tJopuf 9i
obiectivele
studiului
in care va fi inclus;
.
p.tlouOu
Si
durata
participfii sale la studiu;
. procedurile sau hatamentele
la care va fi supus;
'
risourile 9i
complicaliile
care pot sa apara;
.
beneficiile
scontate
pentru persoana sa;
.
date
privind persoana
(persoanele) de contact cale
sd-i ofere inform4ii
la cerereio,
Indrumar lucrare de licentd
.
datele sale personale vor rimene confidentiale.
Documentul "Consimtdmantul informat" este un
formular tipizat care trebuie completat, semnat gi datat
personal de cAtre pacint sau in cazuri de urgenld de citre
apa{inAtorul aoestuia in prezenta unui martor.
Consimldmantul semnat trebuie sd fie aprobat de cbtre o
Comisie de Etictr.
Consultareq Comisiei de Eticd este necesard ca o
garanlie a respectdrii drepturilor omului pi evitdrii abuzurilor
in studiile clinice.
in Romdnia, Comisia de Etiod este organizatd la
nivelul spitalelor sau centrelor de sinatate publicd unde se
desfbqoari studii clinice, avAnd urrrdtoarele atribulii:
.
controlul respect6rii principiilor de etici ale
cercetirii;
.
analiza tuturor raportfuilor privind efectele adverse
apdrute la oameni pe parcursul deruldrii cercetArii;
.
aprobarea sau respingerea metodologiei cercetdrii.
Comisia de Eticd este in subordinea Ministerului
SdnatAili qi colaboreazd cu organisme similare din cadrul
universitdlilor,
Testarea ipotezei studiului (efectul terapeutic al
produsului pentru om) reprezitti experimentul (cercetarea)
in sine qi se realizeazd, conform protocolului stabilit anterior.
Necesitd in mod obligatoriu parcurgerea urmdtoarelor faze:
- faza I - stabilirea relafiei dozd-efect toxic;
-
faza Il - oblinerea informafiiior privind doza limitd
admisd, dincolo de care apar efecte adverse;
144
,#rl.
indrumar
lucrare
de lieenld
- '
sW-
- -
-
faza lll - evidentierea
beneficiilor
terapiei
fa!6 de
"nolutia
n16ffi
a bolii
Ei
fap de terapia
consacratel
""--t':;;;v
- definirea
efecteloi
secundare
pozitive
qi
r"gutiu.,JGioo"
sau tardive'
care fac obiectul
farmacovigilen{ei.
'*^"--
C"iJ-regal
al acestor
etape a fost a-pr-oPat qe
corrit"iil"
fr'fiii*ti
al Consiliului
Europei
(6 februarie
l9e0).
Studiile
observa{ionale
se refer[ la cercetiri
descriptive 9i
analitic-observationale'
*""-^''-
a.rrj""t"le
etice ale siudiilor
epidemiologice
vizeazL
conditiile
d-e:
'--
-:
elaborare
a protocolului
cercet6rii;
.
desfdqurare
a cercetirii
pe etape;
.
comunicare
a rezultatelor;
';i;;
9i
arhivare
a datelor 9i
documentelor
folosite
in t-impul
ttudiuloi
9i
a rezultatelor
acestuia'
Elaborarea
protocoiului
ceroetdrii
we la bazA
aotivitali
de organizare Privind:
'stabilirea
unur numer
semnificativ
de subiecfi
incluqi
in studiu;
'
atribuirea
responsabilitdlilor
pentru toate
persoanele
particiPante;
'
delinirea
comperenielor
membrilor
echipei;
'
crnoa$tetea
cilitdiiior
profesionale;
145
Indrumar hrcrare de licenld
.
stabilirea rlspunderii pentru activitatea de
cercetarel
.
protecfia datelor (mAsuri de confidenfialitate).
DupI elaborarea protocolului urmeazi acreditarea
metodelor propuse pentru studiu, consultarea unor experii
asupra corectitudinii obiectivelor
Si
selectarea datelor de
identificare strict necesare studiului.
Protocolului i se atageazd urmdtoarele documente:
.
lista persoanelor cu responsabilitdli specifice;
.
programul activitdlilor;
.
registru care sd conlini
-
date de identificare ale subieclilor;
- date de includere in studiu;
-
rezultate intermediare ale studiuluil
.
fiqa de informare a pacien{ilor;
.
tabel cu semndturile de consimtAmant ale
pacienlilor in vederea includerii lor in studiu;
.
avizul Comisiei de Eticd.
Desfbgurarea cercetdrii pe etape are loc conform
protocolului gi presupune:
.
informarea subiectilor inclugi in studiu despre
scopul, obiectivele, utilizarea datelor qi drepturile lor;
.
protecfia datelor obfinute;
.
stabilirea unui num[r minim de persoane de contact
din echipa de cercetare care sd ofere informalii subiectilor la
cefere;
146
'
analizzunui
caz clinic prin respectarea
indicaiiilor
medicale,
dorinlei
pacientului, calitilii
vielii pacientulut
duptr efectuarea unei
proceduri sau a unui tratament;
--'-
-
'
""m*icarea,
arhivarea 9i
stocarea
rezultate.lor;
'respectarea
criteriilor $tiinlifice
in caclrul tuturor
etaoelor de studiu;
.
analizagi
controlul calitegii informatiilgtt
..
.
identificarea
erorilor 5i
pe cat posibil' ellmlnarea
lor.
Comunicarea
rezultatelor
trebuie
sh rcspecte
urmdxoarele PrinciPii
etice:
.
sA inregistreze
numai rezultate
realel
';;
fit selec{ionate
doar rezultatele
favorabile
studiului;
.
si nu fie multiPlicate;
'si
nu fie publicate rezuitate
intermedlare
nesemnificalive.
"-"-"*-ai;;"a
gi arhivarea
documentelor
se face
resoectAnJ
confrdenfialitatea
datelor de identificare'
"."lt*""-r"t
p;;i* dl" studii fiind
posibill numai cu avizul
oreanismelor
de drePt.
--"----
Arpe.t. neetice
ate activiti{ii
de cercetare sunt
considerate
urm6toarele:
.
falsificarea
datelor unei cercetdril
.
piagiutof
ftrreluarea
ideilor
gi cuvintelor
unor alte
oersoane fird mentionarea
sursei);
autoplagiatul
(publicarea
pa4iald sau in totdltate a
aceleiagi cercital
cu alt titlu
5i
sub o alti formd);
147
.
nerespectarea codului eticii qi moralei;
.
abuz asupra subieclilor gi echipei de cercetare;
'
asumarea in nume propriu
a rezultatelor cercetirii
efectuate de intreaga echipi;
.
neadmiterea contribu{iei altor membri;
.
introducerea in colectilul de cercetare a unor
persoane
strdine de cercetarea in cauzdl
.
publicarea rezultatelor unor cercetiri
,,fantomE ';
.
abrn de functie pentru spionajul cercetdrii
qtiintifice.
V. 2. Bioetica cercettrrii pe animale de experienti
Cercetarea pe animale are la bazi principiile cuprinse
in legisla{ia privind protec}ia
animalelor care prevede
utilizarea animalelor in mai multe tipuri de experimente,
pentru medicina umand fiind importante urmtrtoarele :
.
administrarea in siguranfd a unor medicamente,
alimente gi a altor substante;
.
protecfia mediului natural.
Speciile de animale care pot fi folosite in scopuri
gtiintifice
sau alte scopuri experimentale sunt: goaxece,
gobolan, porc de Guineea, harnster auriu gi iepure.
,,Este
interzisd folosirea pentru experiment a animalor silbatice, cu
exceplia cazurilor in care experimentele au ca obiectiv:
-
cercetarea ln scopul stabilirii mdsurilor adecvato
pentru conseruarea acestor specii sau
148 149
-
cercetdri biomedicale
foarte importante, in care
speciile respective se dovedesc a fi singurele care corespund
acelor scoiuri experimentale." [Ordonan]a
m 37 din 30
ianuarie 2002 pentru proteclia animalelor folosite in scopuri
stiintifice sau alte scopuri experimentale]
Animaleior foiosite
pentru experiment trebuie sd li se
aslgure:
.
conililii adecvate de mediu si de hran[;
.
supraveghere
qi lngrijiri de cAtre personal
specializat;
'
.
anestezie locald sau generald pentru evitarea
suferintelor nejustificate ln cadrul experimentului;
.
conditii de sacrificare fdrd durere'
Capitolul VI
LEGISLATIA
Codul de la Nliremberg (1947) enun![ zece reguli
care trebuie sA fie respectate in cercetarea pe subiec{ii umani:
1. oblinerea in scris a consimldmantului pacientului,
liber exprimat, referitor la intrarea in lotul de studiu;
2. posibilitatea ca in orice moment al
experimentului subieclii sd decid[ retragerea din lotul de
studiu;
3. coordonarea experimentului numai de citre
persoane cu pregdtire gtiintifici corespunz6toare;
4. aducerea prin experiment de elemente noi,
benefice pentru
societate
gi care nu pot fi demonstrate prin
alte metode;
5. flmdamentarea experimentului pe baza
rezultatelor unor studii anterioare pe animaie;
6. conducerea experimentului ln idbea evitdrii
suferin{elor inutile;
7. interzicerea oricirui experiment care supune,
subieclii la un risc major evident;
150
./
I-n
indrumar
lucrare a" n'enl4
-
-- -
lW
-
8. nedepagirea
posibilelor
beneficii
aduse de
experiment
de gradul de risc acceptatt
,--^.^^.'
9. luarea tutwor
mlsurilor
pentru
protc$a
subieclilor;
_-,
^^-^+^rx-..
10. intreruperea
ceroetirii
ln caz'[
constatAril
uparitiei unor efecte negative asupra
subiectilor
pe parcursul
desl6qurfu
ii exPerimentului'
Declara{ia
de la Helsinki
(1964) cuprinde
p"TTl1t"
"ti*
d;;;;;;;ilor
medicale
pe subiecfi
umani'
respectand
;#Iilj.]ffiJe
Codului de ia Ntirem6erg'
completate cu
unele noi ce vizeaza:
*-'
":';asuri
de proteclie a mediului
incor{uratgr;.
'
discem6mintul
deplin
al subiec$lor
inclugi in
studiu;
- -
r-., {^-^-'
.
posibilitatea
realizfuii
cercetdrii
in cadrul teraptet
curente daca se demonstreaza
poten$alul
profilactic
al
rezultatelor
studiului;
'**:'iltbtlitatea
pacientului
de a tefuza
participarea
la
un studiu]fbra
a-i influenla
relalia cu medicul
curant;
*'-""-;i.gtiiri
speciaie
pentru animalele
folosite
in
experiment;
"
'-obtig"tiuitut"u
intocmirii
unui
protocol de
experiment;
'
obligativitatea
obtinerii ,,avizului
etid', de la un
comitet indePendent ;
--"'^""''"uitt"
conflictelor
de interese
sau alte tipuri de
aependenp
in cazul subieclilor
luali in studiu;
l 5l
Indrumar lucrare de
.
corectitudinea in publicarea rezultatelor reale, cu
men{ionarea
qspectelor
financiare gi a evenhralelor conflicte
de interese.
Protocolul fieclrei lucrdri de cercetare hebuie sd;
conlin[ o declaralie etici ln car se mentioneazi cd
principiile Declaraliei de la Helsinki sunt respectate pe tot
parcursul studiului.
Ghidurile Etice Internalionate pentru Cercetarea.
Biomedicali care implici Subiecti Umani - Geneva 1993
Se concentreazd pe problemele de siguranld ale
pacienfilor qi de consimfdmAnt informat. Aceste ghiduri au
fost proiectate pentru
utilizarea lor pe plan. mondial ln
definirea politioilor na{ionale asupra etioii medicale care
vizeazd subiecti umani, Obiectivul lor este ca
tdrile
participante
si aplice standardele etice adaptat condiliilor
locale.
Principiile Interna{ionale de Conduitii in
Cercetarea Biomedicali care implici Animalele, elaborate
de CIOMS ln perioada 1982
- 1984, cuprind:
rrecomanddri
privind achizitionarea, transportul,
adipostirea, asigurarea condiliilor de mediu, hran6, ingriiire
medicald" gestionarea
datelor, supraveghere
9i
utilizare a
animalelor de experienld;
.
reguli privind metodele alternative de inlocuire a
vertebratelor"
Legea nr.206
din ?!l mai2004
nrivind b"una conduiti
in cercetarea Stiintific5'
dezvottarea
tehnologici Si
inovare
CAPITOI.,ULI
DisPozi{ii
generale
Art. 1"
(1) Etica ln activitdlile
d9 cerc.etar-e
stiintifrca,
a""voltare
iehnologic6
qi de inovare'
denumite
in
l""iit"ri"
"",i"ita1i
de cercJtare-dezvoltare'
se bazeari Pe
*
^***Ut
de
piincipii molale
$i
de proceduri destinate
respectfii
acestora.
'-**"7t;
-
P;i""ipiile
morale 9i
procedurile
destinate
respect;ii
acestora
sunt cele reunite in Codul de eticd
9t
a..iti"f"git
profesionala
al personalului
de cerc111e-
;;;;;ii;",
elaborat
de autoritatea
de stat
pentru cercetare-
dezvoltare.
(3) Respectarea
acestor
principii morale
determind
buna conduita
in activitatea
de cercelare-dezvoltare'
"*-
*aJ. :2.
'
(1) Activitatea
de cercetale-dezvoltare
tretuie sa se desfdgoare
in respect fa16 de fiin1a
9i
demnitatea
,r**a"
pt"au*
qi fap de suferinta animalelor'
care trebule
Drevenitd
sau redusl la minimum'
t'-'*.(tff;
conduiti in cercetare-dezvoltare
trebuie
sl
," a"rfiio*"
cu ocrotirea
gi refacerea mediului
natural
qi a
t 53
echilibrului ecologic, asigurindu-se protectia acestora fald de
eventualele agresiuni produse de gtiintE
$i
tehnologie.
(3) Buna conduitd in cercetare-dezvoltare exblude:
a) ascunderea sau inlbturarea rezultatelor nedorite;
b) confecfionarea de rezultate;
c) inlocuirea rezultatelor cu date fictive;
d) interpretarea deliberat distorsionati a rezultatelor gi
deformarea concluziilor;
e) plagierea rezultatelor sau a publicaliilor altor autori;
l) prezentarea deliberat deformatd a rezultatelor altor
cercetiitori;
g) neatribuirea corectE a patemitdlii unei lucrbri;
h) introducerea de informafii false ln solicit5rile de granturi
sau de finanlare;
i) nedezvdluirea conflictelor de interese;
j)
detumarea fondurilor de cercetare;
k) nelnregistrarea qi/sau nestocarea rezultatelor, precum gi
inregistrarea gi/sau stocarea eronat6 a rezultatelor;
l) lipsa de informare a echipei de cercetare, ?naintea
inceperii proiectului, cu privire la: drepturi salariale,
rdsprmderi, coautorat, drepturi asupra rezultatelor
cercetdrilor, surse de finanlare
9i
asocieri;
m) lipsa de obiectivitate in evaludri
$i
nerespectarea
conditiilor de conlidentialitate;
n) publicarea sau finanlarea repetati a aceloraqi rezultate ca
elemente de noutate gtiintificd.
154
(4)
personalul
. 9. .:.1."t1"-dt1"tlT:,.*i:
,..ooorubilitali
conform
legislatiei
in domeniu $i
codunlor
;#;ffi;;"f"sionale
ii cercetdrile
pe subiTfi
unY.I]::n
i"r,rtrt""
m;aelor
pentru experimente Ei
in protecga
mediului.
"-**?b
Buna conduitd
in cercetarc-dezvoltare
se-astgura
in .oriio.tit"t"
cu reglementlrile
internationale..
otn
[#;;6da1ia
uniunii
Europene
qi-cu regulile
de
;# ffi*ffielor
de cercetare
gtiinlificd ale.acesteia'
Art. 3. - Datele
contradictorii'
diferen(ele
de
conceplie
-exferimentald..
sau de
practici' diferenlele
de
intemretare
a datelor,
orrerenlele
de opinie
:Ti
iT:"ti
ffiifil;;atti'dezvoltarii
qi nu constituie
abateri de la
d*" *l1l11:
-
in sensul
prezentei legi' urmatorii
termeni
sturt definili
astfel:
--.:
r^
^^-ra^ri.'',1^rF
a) ftauda in gtiin{n -
acFunea
deliberatd
de confec}iona"'
- il;if;;;;iagiere
sau instrdinare
ilicita
a rezultatelor
cercetirii Ptiinlifi
ce;
H .""rlqi""'*.u
d" dut"
_
inregisharea.qi
prezentareaarnor
- i"ii-Ji" i*"uina;ie,
carc nu-sunt
oblinute
prin metodele
de lucru folosite
in cercetare;
.) iilif;; -
misluitea
materialelor
.
d:
,
""tt:E.ti'
u
-'
"rttiou-"nta1or,
proceselor
sau rezultatglor;
omrterea
#fi;t;;
itfiltutt
d" naturf,
a deforma
rezultatele
cercet[rii;
il) plagiat -
insuqirea
ideilor'
tehnologiilor,
rezultatelor
sau
155
metodelor, Proceduriior'
textelor
unei
PeIsoane'
indrumar lucrare de licenyd
indiferent de calea prin care acestea au fost obtinute,
prezent6ndu-le drept creafie personald;
e) conflict de interese - situalia de incompatibilitate in care
se afl6 o persoanS care are un interes personal ce
influenfeazd imparfialitatea gi obiectivitatea activitalilor
sale ln evaluarea, monitorizarea, realizarea qi raportarea
activitdlilor de cercetare-dezvoltare; interesul personal
include orice avantaj pentru persoana in cauzd,
sofuVsotia, rude ori afini, pAnE la gradul al patrulea
inclusiv, sau pentru institulia din care face parte.[...]
Legea nr. 46/2003
privind drepturile pacientului
CAPITOLUL ilI
Consim{im6ntul pacientului privind
interven{ia medicaltr
[...j
Art. 19 Consim]dmdntul pacientuhu este
obligatoriu in cazul participdrii sale in invi!6m6ntul medical
clinic gi la cercetarea qtiinlificE. Nu pot fi folosite pentru
cercetare gtiintificn persoanele care nu sunt capabile sd igi
exprime voin{a, cu exceplia ob}inerii consimtim6ntului de la
reprczentantul legal gi dacd cercetaroa este facutd gi in
interesul pacientului.
Art. 20 Pasientul nu poate fi fotograliat sau Iilmat
intr-o unitate medicald fdri consimldmAntul siu, cu exceplia
156
157
,"#t
!n4ru*o,
tu"ror"
a'tE"F
IY;'
cazurilorincareimaginilesuntnecesarediaglosticuluisau
ffi;;"ililG
"vitlrli
suspectirii
unei culpe medicale'["']
Ordonana{a
Guvernului
Romfiniei
Nr.37
din 30 ianuarie
2002
nentru
protectia animalelor
folosite
in scopuri
qtiintifice
r'----
- L
sau alte scopuri experimentale
CAPTTOLUL
I
DisPozifii
generale
Art' 1. -
Obiectul
prezontei ordonante
il constituie
,"nt"*"nt*"u-
otilizdrii
animalelor
tn scop experimental
sau
in-alte scopuri Stiinfifice'
r
-,-^-^.^
.,'*xr,
" * *--
Ari. 2.'- in intelesul
prezentei ordonante'
urmdtorrl
termeni
se definesc
dupd cum urmeaza:
;T';tm"l -;;;a
nui*ista
o alta specilicalie'
se infelege
-'
ili."--*i.ur
viu neuman'
inclusiv
fotmele
larvare
;;;;;il""
capabile de reproducere'
dar excluzand
formele
fetale sau embrionare;
tl *it""f.
a" experleq6 -
anirnate folosite
sau destinate
a fi
folosite
in scoP exPerimental;
c) animale
crescute -
*o*ut" crescute
special
pentru a fi
folosite
in scop expenmental
in laboratoare
atestate
sau
i*.gitt"t.
de cdtre autoritatea
in domeniu;
d)
indrumar lucrare de licentd
experiment
-orice
folosire experimentaltr sau altd folosire
gtiintificd a unui animal, susceptibild de a-i cauza acestui
animal durere pentru experimente sau ln alte scopuri
gtiinfifice ce pot provoca durere, suferinld fizicd, spaim6
sau arxietate ori care pot sb canzeze vdt6miri grave ale
organismului acestui4 sd-i pund viala in pericol sau si
determine moartea lui; un experiment incepe in
momentul in care un animal este pentru prima oari
pregdtit pentru folosire gi se lncheie cAnd nu se mai poate
face nicio observatie cu privire la acel experiment;
eliminarea durerii, suferinfei, chinurilor
$i
invaliditdlii
prin folosirea cu succes a anesteziei, a analgezicelor sau
a altor metode nu plaseazi folosirea unui animal in afara
intelesului acestei defrnitii. Prezenta ordonantd nu se
aplicd practicilor agricole sau veterinare neexperimen-
tale;
autoritate - autoritatea sau autoritatile publice centrale
responsabile cu autorizarea qi controlul experimentelor gi
desemnaxe cu supravegherea punerii in aplicare a
prezentei ordonante;
persoana competenti - orice peffioand considemtd de
autoritatea desemnatd ca fiind calificatd pentru a
indeplini funcfiile importante menlionate in prezenta
ordonan{6;
biobazi/unitate de cregtere -orice unitate in care sunt
crescute animale in vederea utilizdrii lor ln scop
experimentbl. Aceste spatii hebuie si fie amenajate, total
sau pa4ial inchise ori acoperite;
l 5E
e)
c)
.rfr\,
indrumar lucrare
de liceqd
lW."
h) crescdtorie -
orice unitate in care animalele
sunt crescute
"'
itl"J"t*
"tilizfii
lor in scopuri experimentalel
i) unitaie rumizoare -
orice unitate care furnizeazd
animale
de experienti'
cu exceptia crescdtoriilor;
.il
itii^tL rorotiioa." -
oii"" unitate
ln cme animalele
sunt
folosite
in scoP exPerimental;
,
k) anesteziat
corispunz6tor -
privarea de senslbrhate.pnn
^'
ilr"i"ll-*"i"zie
(loca-la sau
generali)' la
-fel
de
;ill;;;"i"
folosite in practica medicalaveterinard;
.
l) sacriticare
dup6 o metodd
umani - sacnllcarea
unxr
"
*i*Jr,.
"""iifi
de minima suferintd
fizicn
9i
mentald'
in func{ie de sPecie.
---,: - '-
;;: t '
Prevederile
prezentei ordonanle
se aplicd
utilizdrii
animalelor
in urmdtoarele
tipuri de experimente:
.
it-.t1it
t"a fabricarea,
testarea
calitalii' eficacitiitii $i
a
"'
ti-g*unt"i
medicamentelot,
alimentelor
qi a altor
substante
sau
Produse Pentru:
-
evitare4
prevenirea, diagnosticarca
sau tratarea unor
boli, afeciiuni
ori a altor anormalitE'i
sau a electelor
u"a-soru *uptu omului, animalelor
ori
planteior;.
-
-
evaluare4
depistarea"
reglarea
sau
.
mocllllcarea
condiliilor
fizioiogice
la om, animale sau
plante;
..
Ul
p."t
"it
mediului
natural in interesul
sinate$i 9i
-
bundstdrii umane 9i
animale'
-l;.
;. -
Este interzisd
folosirea in scop experimental
u *i*uittot
silbatice ["']
cu exceptia
cazurilor
ln care
experimentele
au ca obiectiv:
159
a) cercetarea in scopul stabiiirii mtrsurilor adecvate pentru
conservarea acestor specii sau
b) cercetfi biomedicale foarte importante, ln care speciile
respective se dovedesc a fi singurele care corespund
acelor scopuri experimenmle.
Art 5.
-
(f
)
Prin ordin cornun al ministrului
agricultudi, alimentaliei gi pddurilor gi al ministrului apelor
qi protectiei mediului se stabilesc instructiuni privind
adApostirea
9i
lngrijirea animalelor, in termen de 30 de zile
de la data intrErii in vigoare a prezentei ordonanfe.
(2) Orice reshiclii privind reducerea satisfacerii
nevoilor fiziologice qi etiologice ale animalelor de experienp
trebuie limitate la minimum.
(3) Condiliile de mediu in care animalele de
experienl6 sunt crescute,
linute
sau folosite se vor controla
zilnic.
(4) Starea de senatate gi de confort a animalelor de
experienld va fi observatii de o persoan[ competentA,
calificatli ln prevenirea durerilor sau svitarca suferinfei,
160
ANEXE
. #n"
Indrunar
lucrare
de licenfd
'
-lW:'
ffij ru nr*ounkE
A
qEMEI
rucniru
oa uceNTA'
Aviz $ef
DePartament
Subsemnatul
(a)
,**"d:T"HJiit"il'a;laaGi*5-Fffi
*i"cutu{:,ill'^*-.#
studen(a)
al faqutraFr
-
v[ roe sd aprobaii
Eupa
---------:
specializarea_---.----'
ietitul.t'ttu
lucrarea de licenla
.tuiloiuu tuU .oo.aonarea ftiintific6
a
oa aura do."aa au o tuslin in sesiunea
SEAPROBA
DECAN
DOMNULEDECAN'
Data
Aviz Cooidonator $tiinlific
Domnului
Decan al Facultitii
de Medicine 9i
farmacie
Galali
t63
LNEXA 2
PROGRAMUL DE REALIZARE AL LUCPJRII DE LICENTi
UNIVERSITATEA
"DUNAREA DE.JOS" C,dLATI
FACULTATEA I'E Mf,I'ICINA
9I
I'ARMACIE
Progmmul de realizsre tl l|lrrtrrii de liccnltr
Titlul luortrii
Nungle
si
preoumglg
studentului
Numele
li
prenumgle conducdtorului
$tiinlific
Data lnceprii locrfii
Termenul pentru prcdarea lucrtrii
Coo.donalor iiriific
164
ANWA
3
COPERTA
UNIVERSITATEA
'DUNAREA
DE JOS"
GALATI
FACULTATEA
DE MEDICINA $I
FARMACIE
SPNCIALIZAREA
Absolvent
Prenume
NUME
Anul
165
LUCRARE
DE LICENTA
Coordonator $liintific
Titlu didactic'
titlu ttiintilic
Prenume
NUME
Indrumar lucrare de licenld
ANEXA 4
PAGINA DE TITLU
UNIVERSITATEA
,DUNAREA
DE JOS'
GALATI
FACULTATEA DN MEDICINA
$I
FARMACIE
DISCPLINA
Absolvent
Prenume NUME
Anul
166
TITLUL LUCRARII
Coordonator
Stiintific
Titln did0ctic, titlu
ttiintilic
Prenume NUME
CUPRINS
Introducor....'..,.'
" """""
'
pag'
PARTEA GENf,RALA
i' "pi"r"iiA I
rillul
primului capitol
"""
""' -""""' ' "
lig
I. l .
(
l .' 1. i Ti tl ul
subcapi tol ul ui
I
"""" """""""" """""""""
pag'
i. i. i i. z. lritrut
tubcapitolului
2 ...."""""""""--"""""-"""
pas'
i. J" i
i. :.
lri,r"t
*bcapitolului
3
""""""""""' --' -""""""' -'
Pag'
Capitolul II ( 2
).
Titlul celui de. al doilea capitol""""""""" " "'
pag'
'
l l . l .
( 2. l .
i Ti tl ul
subcapi tol ul ui
I
"""" " """"""""""""' -"
Pag'
ii. i. iz. z. iri,tut
.ubcapitolului
2 .."""""""""""""""""" "
pas'
ii. i. iz.:' irtut
tubcapitolului
3
"""""""""""""""--"
"""
pas'
PARTEASPECIALi
t"oito"iru t
I
l.
Tittul celui de al treilea caPitol
""" " """"" "
pag'
*' iii.
ifl. t.; titlul subcapitotului
I
""""""""""' -"--
' -"""""
pag'
rii. z.il. z.l ritut tubcapitolului
2
"""
""-"
pag'
iii. l.ii. l.i rimt .ubcapitolului
3
""""""""""""""
"""""' pas'
ANEXA 5
PAGINA DE CUPNNS
t b/
'@ indrumar lucrare de licentd
ANEX4 6
LISTA ABREYI ERILOR
ARN
=
acid ribonucleic
ATP
=
adenozin trifosfat
BPH
=
punclie biopsie hepaticA
BPOC
=
bronhopneumopatie obstructivi cronic6
CT
=
compttter tomograf
DZ= diabet z^aftt
EPA
=
edem pulmonar acut
HTA
=
hipertensiune arteriali
IMA
=
infarct miocardic acut
IMAO
=
inhibitor de monaminooxidaztr
ITU
=
infecfie de tract urinar
LBA
=
lavaj bronho-alveolar
LDH
=
lactic dehidrogenaza
NADPH
=
nicotinamin adenin dinucleotid fosfat, forma redusd
RBV
=
ribavirina
SDRA
=
sindrom de detresd respiratorie acutA
PRL
=
prolactina
TGP
=
fansaminaza glutamic piruvic{
TGO
=
transaminaza glutamic oxalacetica
168
169
ANEXA 7
LISTA FIGUNLOR
Capitolul I
Figura 1. Denumirea
' .......
Figura 2. Denumirea
Capitolul II
Figura... Denumirea
Figura... Denumirea
Indrumar lucrare de licenyd
ANEXA 8
LISTA TABELELOR
Capitolul II
Tabelul ...
Tabelul ...
170
t7l
ANEXA 9
CEREM DE APROBARE.A SUSTINERII EXAMENULUI DE LICENTA
SE APROBA
DECAN
Aviz
$ef
DePartament
DOMNULE DECAN,
Subsemnatul
(a)
absolvent(a) al Facultiiii de Medicini 9i
Farmacie Galali,
specializarea
vtr rog sd-mi
aprobali sustinerea examenului de licenltr in sesiunea
Data
Sernnatura
Domnului Decan al Facultalii de Medicina
$i
Farmacie Calati
ANEXA I O
DECLAMTIE DE ORIGINALITATE A LUCR,{N] DE LICENTI
Declara{ie
Subsemnatul (a)
absolvent(a) al Facultdfiide Medicind gi Farmacie Oalati, promolia
specializarea
declar ci lucrarea de licenE intitulati
a fost elaborati de mine gi nu a mai fost sustinutN la nicio alti institulie
de invtrlr.ment superior din
lurd
sau strtrinirate. Am fxcut referiri in
cupfinsul lucrarii la toate resursele bibliografice utilizate.
pentru
evitarea
plagiatului, am menlionat ln pamnteze suna bibliografic6 exactd dupd
fiecare:
- text scris adliteram, pe care l-am intercalat lntre ghilimele, chiar dac6 a
fost tradus dintr-o limbd struind;
- formulare in cuvinte propdi a textelor scrise de alli autori;
*
sintezd a concepdilor altor autori .
Data
Absolvent
Prenume Nume
(semnAtum in originsl
)
172
Data
t t )
ANEXA I I .;iET;RAi
DE EVALUARE ALUCR.,(NI DELICENTI
DE C,ITKE COORDONATORU
L
$TIINTIFIC
Concluzii, recomandiri.
coordonator $iintific
Nr.
art.
Crltcrii dc cvrluNra
Pun(t{i
EoEfree
(actuatitatea' complexitatea ii
imDonanta lemei pentru dorneniul de licnftr
biblioerafia selectata, capacitatea de analiza"
sinezt qi aprecier critica a datelor oblinut de
c{trc student)
2 purcte
2. frii6dotogice lcalitatea
obiectivelor $i-a.ipotezei
de lucru.
-utilizrra
corecg a fiaterialelor de
lucru, alegerea oplimd a metodelor de cercetate
si
preluctare a datelor, sernnificalia rezultatelor,
respgctata notmelor tice)
4 puocte
3. Anslttlc-Tt l,ltarca statistigd a datlor
oblinute, valorificarea conclMiiior )
3 puncte
4. Ttilistice (concizia
ti
claritatea exprim4{ii'
corcctitudinea
gramaticald. modul de redactate'
originalitatc ln abordarca subiectllui ales)
I punct
ANEXA 12
MFEMT DE EVALUARE A LUCRANI DE LICENTI
DE C,TTRE MEMBNI COMTSIEI DE EYALUARE
Nr
Cra.
Criteriu de evalurr Punctaj
'fcoretice
(actualiah4 complxitalea
$i
importfila
tenei pntru domeniul de licenfA, bibliog.afia
seleclaq capacitatea de onaliz4 sintezdli aprecier
criticl a datelor obtinute de cttre studrt)
1, 5 punct e
2. Metodologlce (c{litatea obiegtivelor
Si
I ipotezei de
lucru, utilizarea corectA a materialelor do
luoru,alggerga optimtr a metodelor de crceta.e
$i
preluc.arc a datelor, semnificalia reaitatelor,
tcspect8rea nonnelor etic)
2,5 puncte
3. Anrliticc (prelucrara statistici a datelor obtinute,
valorifi aarea concluziilor)
2 punctg
Stilisfice (concizia
Si
claritatea exprimtr'rii,
corsctitudina gramaticali, modul de redactare,
originalitat ln abordare{ subiectului ales)
I punct
5. Prezcntrree lucrtrrii
ti
rtrspuN lelntrebtrri 3 puncto
Data Mgmbrii comisici ds speaialitate
174
r75
ANEXA 12
FISA DE CONSIMT,I MLNT IN FORMAT
EXEMPLU
,,Ziua
Nutri(iei tn spitalele eurcpene
Drag[ Pacient(i)'
Ne Iace pl5cere s[ vd invitdm sd participali- in-acest
important
proie;t de audit de o zi, carc se va desldqum
simultan in mai multe
9i
diferite seciii din spitale ewopene'
Scopul nostru este de a inrola mai multe mii de pacientt clm
aceste spitale.
Participarea
dumneavostri
este voluntari 9i
vii
puteti retragtoricind
din proiect, fbri ca accst t*:.Y
:u
if""io" in vreun fel tratamentul
pe care il primi{i in
spital
[.-1.
Acest audit a fost analizat
9i
aprobat de Comisia
de
Etici a spitalului in care suntefi internat'
Scopul auditului este de a evalua,
pe parcursul unei
singure zile, ingrijirile nutritionale
din spitalele din intreaga
euiopa. fnfori"ftit"
p. care le vom ob{ine vor-.ajuta
la
iJ,itatdfou
p.ucticilor nutrilionale 9i
alimentare din sqitale
qi vor sta la iaza unor proiecte de oonhol al celitafii
ln
soitale.
Toate informatiile vor fi colectate fdri nicio dati
care si permiti identificarea dvs., cum ar {i numele sau
data naqterii. Este extrem de important ca sA vi se asigure
anonimatul in toate etapele acestui audit; doar medicul dvs.
cuant vd va cunoa$te identitatea.
Persoanele menlionate mai jos
vor fi disponibile
pentru a rdspunde la orice intrebare suplimentari despre
acest proiect.
Persoana de contact
-1:
.. . . . .Tel. mobil:
Persoana de contact
-2:
......Tel. mobil:
in cazul in care totugi nu dorifi sd participa{i in
acest audit, vi rugim si tiia{i cu o linie acest chestionar,
si-l semnafi
9i
str-l returnafi personalului
de pe sec{ie.
Acest lucru nu va influen{a in niciun fel tratamentul care
vi se acordi in spital.
Am citit aceasta fitI gi sunt de acord / nu sunt de
acord sa particip la acest proiect
Numele pacientului(ei) :
176 t 77
BIBLIOGRAFIE
l. Bdicu; C' Medicina bazatd pe dovezi, Bucureqti' Editura
Medicald.2007
2. Cadariu A. A., Metodologia cercetdrii StiinSiJice
medicale, Cluj-Napoca, Editun Universitar6 "Iuliu
3.
Halieganu", 1999
Landrivon G., Delahaye F., Cercetarea clinicd de la idee
la publicare,Iaqi, Editura DAN, 2002, ISBN 973 - 8365
- 05- 8- 3- 1
Marcu M.G., Mincd D'G., Sdndtate
publicd
Si
management sanitar, note de curs penftu invdlnmdntul
postuiiversitar, Bucuregti, Editura Universitard,,Carol
Davila", 2003, ISBN 973 - 8047
*
96 -X
Maroti
$.,
Marcu V., Leah C', Ghid pentru APo:ll:!
lucrdrii'de diplomd, Oradea, Editura Institutului Biblic
"Emanuel",2000,
ISBN 973 -99220
A
5
6. Stdnescu 1., Ghid pentu elaborareq luudrii de licenli'
Bucuresti, Editura Eficient, 1996
7. Tutunaru D, Aspecte ale moduldrii, agresdrii
Si
refacerii
tisulsre in hepatopatiile cranice, tezA de doctorat, Iagi,
Universitatea
de Medicind
gi Farmacie ,'Gr.
T' Popa
" 2006
indrumar lucrare de licenyd
8. Miulescu M, La rachianesthesie chez les enfants
premediques avec midazolame, atropine et ketemine i.y.,
Analele Universitdlii "Dundrea de Jos" din Galati, 2006;
Fascicula XVII, Medicind, Anul V - Nr.8, 19 - 23,
I SSN 1583 -2074
9. Tutnnaru D., Pehache C, Olaru Y . A., Screening pentru
evidenyierea inJluenlei tipului
Si
modului de alimentalie
al studenlilor
qsuprd
bolilor digestive, Analele
Universitifi "Duntuea de Jos" din Galali, 2007;
Fascicula XVII, MedicinS" Supliment l: 103
-
106, ISSN
1583 -2074
10. Olaru V. A., Olaru F. D., Tutunaru D., Alimentalia
Si
stilul de viald octual ca
factori
de risc pentru cre;terea
nivelului de lipide din sdnge, prezentale orald la lucrdrile
"Sesiunii cercurilor qtiinfifice studenlegti", mai 2008,
Galati
1 1. Patriciu M., Miulescu M. Intercompartmental
fluid
exchanges at pregnant woman and new born, preznntue
oral6. la lucrdrile" Craiova Intemational Medical
Students Conference", 22-25 November 2007, Craiova,
Rominia
12. Amicdi D., Etica cercetdrii clinice
lonline).2003 [cited
3 ianuarie 20091;
V}
Available from:
URL:htto://www.iasi. mednet.{o
13. Bolboacd 5.D., Ghid pentru realizarea,redactarea
Si
prezentqrea lucrdrii de licenld,
[online].
2008
[cited
16
decembrie 20081;
[32].
Available from:
URL:http://www. umfcluj,ro
178
indrumar lucrqre de licenld
14. Buda P., Aspecte bioetiee ale cercetdrii medicale pe
subiecli umani,
{onlinef.2006 [cited
5 iuiie 2006];
[7].
Available from: URL:htto://www.univermed-cdsm.ro
15. C6runtu I.D., Metodologia scrierii medicale,
[online].
2006
[cited
30 decembrie 2008];
[20].
Available from:
URL:http://www.proldr Irina-Draga Caruntu.htm
16. Mircea P.4., Etica cercetdrii
Si
publicdrii articolelor
EtiinliJice
medicale,
[online]. lcited
30 decembrie 2008];
[26].
Available from: URl:htto://www.umfclu_i.ro
17. Embryonic stem cell culture,
fonlinel.
2007
[cited
12
ianuarie 20091;
[1].
Available from:
URL:htto://wwwstemcellresearchfomdation.org,{VhatsNew
lPluripotent.htm
18. Etica cercetdrii privind
fiinlele
vii
[online]. [cited
7
ianuarie 20091;
[16].
Available from:
URL:http://www. urnft
gm.ro
19. Evaluarea unei atitudini terdpeutice, Trialul clinic,
[online].
2007
lcited
22 decembrie 2008];
[8].
Available
from: URL:http;//*wryv.info.umfclui.ro
20. Nutrition day in European Hospitals 2007,
[online].
2007
lcited
26 ianuarie 2009];
tzl.
Available from:
URL:http://www. nutritionday.org
21 . Legea Nr. 46120A3 privind drepturile pacientului
22. Legea Nr.206 din 27 mai 2004 privind buna conduiti in
cercetarea gtiintificS, dezvoltarea tehnologicd gi inovare.
Publicati in Monitorul Oficial al Rominiei, Partea I nr.
505 din 04/06/2004
179
23. fuonanla
Guvernului
Romdniei
Nr. 37 din 30.ianuarie
2!.02.
_nentnr
proreclia
anjmalelor
r"fosii"
;; ;'#;,
gtiinlifice
sau atre scopuri
experim""*r" p"ild["L
Monitorul
Oficial
panea
Inr.95 din 2 f.il;;il;
"
r80
tsBN 978-973-1724-A9-O