UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI

BRAŞOV

GHID PENTRU REDACTAREA ŞI EVALUAREA

LUCRĂRII DE LICENŢĂ

LA

PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ

PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR

ŞI PREŞCOLAR

2019

1
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Braşov
Ghid pentru redactarea şi evaluarea lucrării de licenţă, an universitar 2019-2020

Cuprins

Cadrul general / 3

Capitolul I. Coordonarea lucrării de licenţă / 4

Capitolul II. Structura lucrării de licenţă / 6

Capitolul III.Reguli de redactare a lucrării de licenţă / 10

Capitolul IV. Reguli de prezentare a lucrării de licenţă / 12

Capitolul V. Repere privind evaluarea lucrării de licenţă / 13

Capitolul VI. Lista coordonatorilor ştiinţifici şi a tematicii pentru lucrările de licenţă - / 14

Capitolul VII. Graficul activităţilor de pregătire şi de susţinere a lucrării de licenţă / 20

Referinţe bibliografice / 22

Anexe/ 23

2
 Ghid pentru redactarea şi evaluare a lucrării de licenţă

Cadrul general
Începând cu anul universitar 2011/2012, Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea
examenelor de finalizare a studiilor - examen de licenţă /diplomă /disertaţie a prevăzut ca acestea să
fie constituite din două probe:
a) Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate;
b) Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă.
Fiecare student are obligaţia de a-şi alege tema lucrării de licenţă respectând, pe parcursul
elaborării şi prezentării lucrării, cerinţele impuse de cadrul didactic coordonator.
Lucrarea de licenţă trebuie să pună în lumină volumul şi profunzimea cunoştinţelor teoretice ale
absolventului, capacitatea aplicării acestora în practică, capacitatea de sinteză şi de selecţie a
informaţiilor culese, precum şi enunţarea unor propuneri şi a unor măsuri de ameliorare/ îmbunătăţire a
activităţii sau a fenomenului/procesului analizat.
În vederea realizării acestui deziderat, se impune ca în elaborarea lucrării de licenţă să fie
respectate următoarele cerinţe:
a) criteriul major în alegerea domeniului temei de licenţă trebuie să fie avantajul pe care îl
poate oferi explorarea acestuia pentru procesul de formare a viitorilor specialişti;
b) tema analizată, cercetată, trebuie corelată cu specializarea universitară a absolventului;
c) să asigure absolventului posibilitatea opţiunii pentru cercetarea acelui segment de
activitate în care are profunde cunoştinţe generale şi de specialitate, dar şi un interes deosebit;
d) să valorifice multiple posibilitaţi de informare.

Prezentul Ghid pentru redactarea şi evaluarea lucrării de licenţă are următoarele

obiective:
- eficientizarea activităţii de coordonare a lucrărilor de licenţă;
- facilitarea redactării corecte de către absolvent a lucrării de licenţă;
- creşterea nivelului calitativ al lucrărilor de licenţă;
- evaluarea unitară a absolvenţilor care îşi susţin lucrarea de licenţă.

În vederea atingerii obiectivelor enunţate anterior, prezentul ghid conţine informaţii despre:
- coordonarea lucrării de licenţă (capitolul I);
- informaţii referitoare la structura lucrării de licenţă (capitolul II);
- reguli de redactare a lucrării de licenţă (capitolul III);

3
 - reguli de prezentare a lucrării de licenţă (capitolul IV);
- grila de evaluare a lucrării de licenţă (capitolul V).

CAPITOLUL I. COORDONAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ

a. Coordonarea lucrării presupune parcurgerea mai multor etape:

1. Alegerea temei lucrării de licenŢă; în capitolul VI este lista propusă de cadrele didactice ale
facultăţii
2. Contactarea coordonatorului ştiinţific pentru stabilirea exactă a titlului şi elaborarea planului
lucrării.
3. Completarea unei cereri tip şi depunerea acesteia la secretariatul facultăţii. După înscriere şi
depunerea cererii de coordonare, nu mai este posibilă schimbarea coordonatorului ştiinţific
pentru anul universitar în curs.
4. Contactarea periodică a coordonatorului ştiinţific pentru observaţii şi recomandări,
graficului de întâlniri.
5. Finalizarea lucrării de licenţă şi contactarea coordonatorului în vederea obţinerii avizului
final.
6. Printarea lucrării (tipărirea), copertarea (într-un singur exemplar), ataşarea formatului electronic
într-un plic (CD, DVD pe care va fi scris numele şi titlul lucrării, conţinând lucrarea de licenţă
în totalitate, inclusiv anexele) şi predarea la secretariatul facultăţii respectând termenele
anunŢate.
7. Redactarea de către coordonatorul ştiinţific a referatului de apreciere al lucrării de licenţă.

b. Atribuţiile coordonatorului ştiinţific:

1. să propună teme pentru lucrări de licenţă care să-i permită studentului o contribuţie
personală în domeniul psihologiei sau al pedagogiei;
2. să ofere studentului îndrumări referitoare la identificarea unei bibliografii actuale,
corespunzătoare temei alese şi necesare întocmirii planului lucrării;
3. să comunice datele stabilite pentru consultaţii în vederea evaluării modalităţii de
respectare, pas cu pas, de către student, a îndicaţiilor primite;
4. apreciază calitatea conţinutului capitolelor elaborate, face observaţii şi sugestii de
completare sau reconsiderare după caz, urmăreşte logica şi coerenţa ideilor;
5. să îndrume studentul în vederea susţinerii finale a lucrării de licenţă;

4
 6. să completeze referatul de apreciere a lucrării finale.
Pentru a fi acceptată la susţinere, lucrarea trebuie să primească cel puţin nota 6 din partea
profesorului coordonator. Nota propusă de coordonatorul ştiinţific va fi luată în considerare de
către comisia de licenţă, prin însumarea cu notele membrilor comisiei şi efectuarea mediei.

c. Obligaţiile studentului
1. să aleagă în intervalul stabilit de conducerea facultăţii o temă din lista propusă sau să
propună o altă temă şi să obţină acordul conducătorului ştiinţific;
2. să ia legătura cu profesorul ales pentru stabilirea planului lucrării;
3. să identifice sursele bibliografice pentru întocmirea lucrării; documentarea va viza
identificarea stadiului cunoaşterii şi investigării ştiinţifice a temei propuese (pe plan intern
şi internaţional), clarificarea cu privire la controversele existente în literatura de specialitate
şi la posibilele direcţii de continuare a cercetării. Studiul bibliografiei se va face sistematic,
prin consemnarea ideilor, pasajelor şi argumentelor semnificative, notându-se autorul, anul
şi pagina, prin gruparea pe problemele principale urmărite;
4. să respecte datele afişate, de elaborare şi verificare împreună cu conducătorul ştiinţific al
lucrării;
5. să se întâlnească periodic cu coordonatorul ştiinţific la datele stabilite în prealabil;
6. să redacteze lucrarea respectând criteriile cerute şi specificate;
7. să depună la secretariatul facultăţii lucrarea în formă finală cu minim două săptămâni
înainte de data susţinerii lucrărilor de licenţă.
RETINETI
Respectarea formulării temei şi a termenelor fixate de facultate şi de cadrul didactic
coordonator sunt obligatorii!

NOTĂ
1. Responsabilitatea elaborării lucrării de licenţă îi revine studentului. Acesta are datoria
să îşi redacteze teza în conformitate cu cerinţele coordonatorului. Se interzice preluarea,
copierea, reproducerea în parte sau în totalitate a unor lucrări elaborate de terţi. În
momentul depunerii lucrării de licenţă, studentul va completa o declaraţie pe propria
răspundere referitoare la calitatea de autor. Toate lucrările de licenţă vor fi verificate
înaintea susţinerii cu funcţia ”Save Assign”, disponibilă pe platforma Blackboard, care
permite identificarea porţiunilor copiate (plagiate) din surse Internet, din lucrări ale
studenţilor Universităţii Spiru Haret sau din lucrări ale

5
 studenţilor din alte universităţi. Plagiatul şi fraudarea se penalizează prin excluderea
candidatului de la examenul de licenţă.
2. Studentul va realiza o prezentare a lucrării (preferabil în format PowerPoint) în vederea
susţinerii orale a lucrării de licenţă. Studentul trebuie să aibă în vedere încadrarea în timpul
de prezentare alocat.

CAP ITO LU L I I. STRUCTURA LUCRĂRII DE LICENŢĂ

Lucrarea de licenţă va cuprinde 30 de pagini, maxim 40 pagini, cu anexe. În ansamblul

conţinutului lucrării, documentarea teoretică trebuie să asigure 40 %, restul fiind acoperit de cercetarea
metodologică. În redactarea lucrării, urmăriţi respectarea următoarelor elemente obligatorii:
a) Coperta va conţine următoarele informaţii (Anexa nr.2 ):
- universitatea;
- facultatea;
- departamentul;
- programul de studii;
- nivelul de susţinere al lucrării (lucrarea de licenţă)
- numele şi gradul didactic al coordonatorului ştiinţific;
- numele absolventului;
- anul realizării şi susţinerii lucrării
b) Pagina de titlu este pagina care va conţine urmatoarele informaţii (Anexa nr.3):
- numele universităţii;
- facultatea;
- programul de studii;
- departamentul;
- titlul lucrării de licenţă;
- numele şi gradul didactic al coordonatorului ştiinţific;
- numele absolventului;
- anul susţinerii
c) Cuprinsul va conţine denumirea şi numerotarea capitolelor, subcapitolelor şi subpunctelor,
bibliografia şi anexele cu menţionarea paginii corespunzătoare din text (Anexa nr.4);
d) Conţinutul lucrării - lucrarea de licenţă trebuie să aibă o organizare logică, în capitole, a
căror succesiune este următoarea:

6
 - Introducerea - va fi redactată în maxim 3-4 pagini, ea constituind argumentul
opţiunii pentru tema lucrării şi a cercetării realizate. În această parte a lucrării se va
prezenta succint importanţa şi actualitatea temei abordate, motivându- se alegerea ei şi
pot fi, de asemenea, prezentate punctele de vedere existente în literatura de specialitate
în ceea ce priveşte tema abordată. În această parte a lucrării se poate prezenta, pe scurt,
structura lucrării, rezumând conţinutul capitolelor.
- Capitolele – conţinutul lucrării va cuprinde două părţi: o parte teoretică şi o
parte aplicativă, de cercetare. Partea teoretică poate cuprinde mai multe capitole (maxim
4) în funcţie de precizările coordonatorului ştiinţific, unde se prezintă cadrul teoretic al
problemei studiate şi se realizează prin precizarea şi definirea conceptelor, noţiunilor,
accepţiunilor utilizate pe parcursul lucrării, evaluarea critică a literaturii de specialitate
relevante pentru tema propusă, prin prezentarea principalelor teorii/modele explicative,
a corelaţiilor ce se pot stabili între conceptele utilizate etc. Titlul capitolelor poate fi
formulat liber de autor, dar acesta trebuies să reflecte conţinutul acestora.

Atenţie! Această parte a lucrării trebuie să constituie fundamentul teoretic al

celei de-a doua părţi a lucrării; din punct de vedere cantitativ documentarea teoretică
trebuie să se înscrie cu procentul de max.40% în structura lucrării; în evaluarea ei se
va lua în considerare capacitatea autorului de a selecta surse bibliografice relevante şi
actuale pentru tema abordată, de a le analiza critic, de a-şi formula propriul punct de
vedere asupra temei alese.

Capitolul de cercetare – reprezintă contribuţia personală a autorului şi

presupune: o cercetare experiementală, observaţională, studiu corelaţional, studiu de caz,
anchetă psihosocială, program de consiliere etc. în funcţie de recomandările
coordonatorului ştiinţific. Eşantioanele de cercetare/populaţia investigată vor fi în
strânsă legătură cu scopul, obiectivele şi ipotezele de cercetare. Datele obţinute vor fi
analizate şi prelucrate ţinând cont de aparatul statistic adecvat studiului întreprins. În
această parte a lucrării se pot aduce contribuţii originale privind proiectarea, organizarea
şi desfăşurarea activităţilor, se vor oferi soluţii pentru rezolvarea situaţiilor dificile
întâlnite şi se vor face propuneri pentru îmbunătăţire etc.

7
 - Concluziile lucrării - în această parte a lucrării de licenţă, se regăsesc cele
mai importante concluzii din lucrare, opinia personală privind rezultatele obţinute în
cercetare, precum şi direcţii viitoare de cercetare legate de tema abordată. Concluziile
lucrării nu se constituie în capitol separat.

e) Bibliografie - va conţine lista tuturor surselor de informaţie utilizate de către absolvent

pentru redactarea lucrării de licenţă. Bibliografia nu se va numerota ca un capitol al lucrării.

Citările din cuprinsul lucrării

Se va ţine cont de necesitatea citării tuturor surselor, indiferent de natura lor primară (surse
scrise, surse electronice, internet, surse orale etc.); toate sursele citate în textul lucrării trebuie
să se regăsească în lista bibliografică; toţi autorii din lista de referinţe trebuie să fie citaţi în text;
utilizarea unui format standard de citare, unic pe tot parcursul lucrării.
Preluarea identică a unui fraze va fi citată cu indicarea paginii din sursa utilizată. De exemplu:
„text citat….” (Ionescu, 2009, 125). În cazul în care sunt mai mult de trei autori, în text se va
trece numai numele primului, urmat de expresia et al. (în lista de referinţe se vor scrie numele
tuturor).
La citarea indirectă, se va scrie numele celui căriua îi aparţine ideea/punctul de vedere, urmat
de apud (după) numele autorului cărţii din care am citat efectiv, apoi se trec anul şi pagina de
unde s-a preluat textul. De exemplu: „... text... ” (Popescu apud Ionescu, 2009, 15).

Repere metodologice pentru alcătuirea liste bibliografice apud Septimiu Chelcea. (2003). Cum să
redactăm. Bucureşti: Editura Comunicare.ro (pp. 36-41; pp.73-88).

- Bibliografia temei (“bibliography”) = totalitatea bibliografiei (cărţi, articole, surse Internet etc.)
privitoare la o temă dată.
- Bibliografia consultată (“references”) = Referinţe bibliografice la care se face trimitere în locuri
precise ale textului redactat (prin citare, parafrazare, menţionarea contribuţiei autorilor ş.a.m.d.).
În cadrul lucrărilor mai ample (aşa cum este şi lucrarea de licenţă) este recomandată alcătuirea
unei liste bibliografice de tip “bibliografia temei”, distinctă sau nu de bibliografia consultată.

8
 - Alcătuirea listei bibliografice se va face după criteriul alfabetic şi presupune ordonarea după
primul autor menţionat în pagina de titlu. În redactarea lucrărilor ştiinţifice din domeniul ştiinţelor
sociale cel mai utilizat format este stilul APA (American Psychological Association). Informaţii şi
noutăţi despre format sunt disponibile pe site-ul oficial al asociaţiei (American Psychological
Association, http://www.apastyle.org/ ). Caracteristica principală a acestui sistem constă, în principal, în
citarea în text într-un format esenţializat (nume autor ş i anul publicaţiei) ş i nu prin note de subsol sau
finale. În funcţie de tipul de sursă citată (carte, capitol de carte, articol din jurnal, articol din volum de
conferinţă, sursa electronică etc.) formatul are anumite reguli. În redactarea lucrării se foloseşte acelaşi
stil ş i se acordă atenţie deosebită ca toate citările ş i referinţele să respecte formatul ales. În acest sens,
recomandăm următoarea modalitate de menţionare a titlurilor de publicaţii incluse în lista
bibliografică:

Numele VIRGULĂ prenumele autorului principal (SE RECOMANDĂ PRENUMELE COMPLET, MAI ALES DACĂ

AUTORUL ESTE FEMEIE) VIRGULĂ Numele VIRGULĂ prenumele celorlalţi autori CU INCLUDEREA OBLIGATORIE

A PARTICULEI “ŞI” ÎNTRE PENULTIMUL ŞI ULTIMUL DINTRE AUTORI. După prenumele ultimului
autor SE PUNE PUNCT. Anul apariţiei: Se recomandă menţionarea anului ediţiei princeps a lucrării
ÎNTRE PARANTEZE PĂTRATE [ ]. OBLIGATORIU se menţionează anul ediţiei folosite, ÎNTRE PARANTEZE

ROTUNDE ( ). După menţionarea anului SE PUNE PUNCT. Titul lucrării redactat cu caractere italice.
Oraşul, editura: se menţionează LOCUL APARIŢIEI, urmat de DOUĂ PUNCTE şi apoi
EDITURA după care se pune punct la final.

Exemplu:
Lazăr, Cornel. (2004). Axiologie. Sibiu: Editura Psihomedia.

Atenţie!
- Alfabetul utilizat în ordonarea listei bibliografice este cel al limbii române;
- În cazul unei lucrări care este coordonată de unul sau mai mulţi autori în lista bibliografică se trec
doar aceştia, cu menţionarea explicită ÎNTRE PARANTEZE a calităţii lor (“coord.” sau “eds.” – în engleză);
- Autorii maghiari îşi scriu pe copertă mai întâi numele şi apoi prenumele. În lista bibliografică
această ordine nu va fi inversată (ca în cazul altor limbi, inclusiv româna);
- Autorii a căror nume includ o particulă de nobleţe (“de” “La”, “Le”, “Van”, “Von” etc.) vor fi
citaţi la litera corespunzătoare acestei particule. Se va include un spaţiu tipografic între particulă şi
numele autorului;

9
 - Autorii britanici cu nume formate cu prefixele O’, Mc, Mac se trec la listele corespunzătoare
acestora; Nu se va include un spaţiu tipografic între prefix şi numele autorului;
- Dacă lucrările nu au menţionat un autor, se ordonează în funcţie de instituţia sau organizaţia
emitentă
Atenţie!
- Dacă autorul inclus în lista bibliografică a publicat într-un an mai multe lucrări, vom nota
după anul de apariţie (fără nici un spaţiu liber) primele litere ale alfabetului;
- Pentru un autor care are mai multe lucrări ca unic autor, se ordonează în ordine cronologică
inversă (din prezent către lucrările publicate anterior), urmate de lista în care autorul are unul sau mai
mulţi colaboratori;
- Lucrările care nu au menţionat anul apariţiei sunt notate cu menţiunea f.a. = fără an

f) Anexe (dacă este cazul) - acestea apar într-o secţiune separată, dar care nu se consideră capitol al
lucrării. Fiecare anexă se va menţiona cel puţin o dată în textul lucrării. Anexele se numerotează
crescător (Anexa nr.1, Anexa nr.2 etc.).

CAPITOLUL III. REGULI DE REDACTARE A LUCRĂRII DE LICENŢĂ

Lucrarea de licenţă va fi scrisă în stil impersonal (nu se va utiliza persoana I, singular). Se

va folosi un limbaj simplu şi clar. Informaţiile vor fi comunicate într-o manieră directă şi inteligibilă, într-
o structurare logică şi coerentă. Se va acorda o atenţie deosebită eliminării greşelilor gramaticale şi de
tehnoredactare.
Formatul întregii lucrări este A4, numărul de pagini fiind între 30 şi 40, cu următoarele
elemente:
a) Marginile paginii - se vor utiliza următoarele valori:
- margine stânga: 3 cm;
- margine dreapta: 2 cm;
- margine sus: 2 cm;
- margine jos: 2 cm.
b) Spaţiere între rânduri - textul va respecta o spaţiere între rânduri de 1,5 linii.
c) Alinierea textului în cadrul paragrafelor - textul din cadrul paragrafelor normale va fi aliniat
între marginile din stânga şi dreapta (justify). Primul rând al fiecărui paragraf va avea o indentare de 1,5
cm. Excepţie fac titlurile capitolelor, care pot fi aliniate centrat, precum şi etichetele tabelelor şi
figurilor.

10
 d) Font - fontul utilizat pentru redactare va fi Times New Roman, cu dimensiunea de 12 puncte,
utilizând diacriticele specifice limbii în care este redactată lucrarea (ă, â, î, ş, ţ - pentru limba română).
e) Numerotarea paginilor - numerotarea paginilor se face începând cu pagina de titlu, până la
ultima pagină a lucrării, dar numărul paginii apare doar începând cu Introducerea. Numărul de pagină
se inserează în subsolul paginii, centrat.
f) Antetul paginii - apare începând cu introducerea şi va conţine numele absolventului (în stânga)
şi titlul capitolului (în dreapta).
g) Tabele - tabelele se numerotează cu 2 cifre, prima reprezentând numărul capitolului,
iar cea de a doua reprezentând numărul tabelului din capitolul respectiv. Fiecare tabel are număr şi
titlu, care se menţionează deasupra tabelului. Dacă este cazul, sursa datelor se precizează sub tabel,
aliniat între marginile din stânga şi dreapta (justify), indicând în mod obligatoriu numele autorilor,
anul, pagina sau adresa de Internet completă.
h) Figuri - figurile (aici sunt incluse imagini, grafice, capturi de ecran) se numerotează
cu 2 cifre, prima reprezentând numărul capitolului, iar cea de a doua fiind numărul figurii din
capitolul respectiv; fiecare figură are număr şi titlu, care se menţionează sub figură, centrat;
dacă este cazul, sursa figurii se indică pe rândul imediat următor, (justify), indicând numele
autorului(lor), anul, pagina sau adresa de Internet completă.
i) Lucrarea se tipăreşte pe o singură parte a foii, într-un singur exemplar.
j) Lucrarea de licenţă va fi legată în coperţi tari, de pânză, piele sau imitaţie.

11
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Braşov
Ghid pentru redactarea şi evaluarea lucrării de licenţă, an universitar 2019-2020

CAPITOLUL IV. REGULI DE PREZENTARE A LUCRĂRII DE LICENŢĂ

Prezentarea lucrării de licenţă în faţa comisiei de examinare este cel puţin la fel de importantă
ca şi redactarea acesteia. Nota finală obţinută de către absolvent reprezintă atât rezultatul evaluării
lucrării de coordonatorul ştiinţific (evaluare consemnată într-un referat semnat în original), cât şi
rezultatul evaluării comisiei, în urma prezentării şi susţinerii acesteia de către absolvent.
Lucrarea trebuie depusă la secretariatul facultăţii, într-un exemplar copertat şi în format
electronic (CD, DVD etc.), în acelaşi timp cu dosarul de înscriere, conform calendarului întocmit de
facultate.
Lucrarea este prezentată oral în faţa comisiei, care o notează în funcţie de mai multe criterii:
- originalitatea concepţiei;
- rigoarea argumentaţiei;
- selectarea materialului bibliografic;
- relevanţa şi corectitudinea informaţiei;
- calitatea exprimării;
- corectitudinea şi rigoarea redactării;
- forma de prezentare orală.
Absolvenţii vor fi anunţati cu cel puţin cinci zile înainte, asupra datei, a orei şi a locaţiei unde
îşi vor susţine lucrarea de licenţă în faţa comisiei. Neprezentarea absolventului la data, ora şi locaţia
stabilită poate atrage eliminarea acestuia din examenul de licenţă. Cadrul didactic coordonator va
însoţi absolventul în faţa comisiei.
Pentru prezentarea lucrării de licenţă în faţa comisiei, absolventul are la dispoziţie un număr
limitat de minute, anunţat în prealabil. Prezentarea poate fi susţinută, cu acordul comisiei, cu ajutorul
unei prezentări multimedia, concepute în format PowerPoint/ Prezi.
Membrii comisiei adresează absolventului întrebări referitoare la subiectul lucrării de licenţă,
dar şi cu privire la metodologia şi la resursele folosite.

12
 CAPITOLUL V. EVALUAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ

În vederea evaluării unitare a lucrărilor de licenţă s-au întocmit următoarele grile de

evaluare:

Tabelul nr. V. 1. Grilă de evaluare a lucrării de către cadrul didactic coordonator

Nr.crt. Criteriu de evaluare Punctaj

1 Evaluarea calităţii lucrării/cercetării întreprinse 7 puncte
2 Respectarea regulilor de structurare a lucrării conform 1,5 puncte
prezentului Ghid
3 Respectarea regulilor de redactare a lucrării conform prezentul 1,5 puncte
Ghid

Tabelul nr. V. 2. Grilă de evaluare a lucrării de către membrii comisiei

Nr. Criteriu de evaluare Punctaj

Crt.
1. Evaluarea calităţii lucrării/cercetării întreprinse 2 puncte
2. Respectarea regulilor de structurare a lucrării conform 1,5 puncte
prezentului Ghid
3. Respectarea regulilor de redactare a lucrării conform 1,5 puncte
prezentului Ghid
4. Prezentarea lucrării şi răspunsurile la întrebări 5 puncte

13
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Braşov
Ghid pentru redactarea şi evaluarea lucrării de licenţă, an universitar 2019-2020

CAPITOLUL VI. LISTA COORDONATORILOR ŞTIINŢIFICI ŞI A

TEMATICII PENTRU LUCRĂRILE DE LICENŢĂ

A. LISTA COORDONATORILOR ŞTIINŢIFICI

Teme la discipline fundamentale şi de specialitate
Nr. Grad didactic Telefon E-mail
crt. Numele si prenumele

1. Conf. univ. dr. Otilia TODOR 0766 434 866 otiliatodor@yahoo.com

2. Conf. univ.dr. Adina BABONEA 0721 332 033 baboneaadina@yahoo.com

3. Prof. univ. dr. Răzvan-Lucian 0743 044 300 psihologiacomunitatii@yahoo.com

ANDRONIC
4. Conf. univ. dr. Anca-Olga 0742 050 300 disertatie2009.andronic@gmail.com
ANDRONIC
5. Conf. univ. dr. Ioana LEPADATU 0723 321 774 ioanalepadatu@yahoo.com
6. Conf. univ. dr. Marilena TICUSAN 0724 743 443 marilenatic_bv@yahoo.com

7. Lect. univ.dr. Elena HURJUI 0762 609 785 ehurjui@yahoo.com

8. Lect.univ.dr. Cristiana BĂLAN 0743 119 433 cristianabalan777@yahoo.com

9. Lect.univ.dr. Carmen OLTEANU 0728 027 756 carmelotte22@yahoo.com

10. Lect. univ. dr. Alexandra GOLOGAN 0745 631 077 ada_piroiu@yahoo.com

11. Lector dr. Gabriela CORNEA 0744 246 382 cornea.gabriela@gmail.com

12. Lector dr. Monica GOMOESCU 0723 631 760 gomoescu.monica@gmail.com

Co o rdo na to ri şt iinţif ici la dida ct i cile d e sp ecia lita t e

Nr. Grad didactic Telefon E-mail
crt. Numele si prenumele
1. Conf.univ.dr. Nicolae CRUCERU 0721 368 355 n.cruceru.geo@spiruharet.ro
2. Lector Jeflea Antoaneta 0744 309 386 antojeflea@yahoo.com
3. Prof.univ.dr. Constantin HÂNSA 0723 500 624 costihans@yahoo.com
4. Lector dr. Horia HUDUBEŢ 0744 470 309 hudubethoria@yahoo.com
5. Conf.univ.dr. Mircea NEGRU 0766 286 525 mnegru.ist@spiruharet.ro

14
 B. TEMELE / TITLURILE LUCRĂRILOR DE LICENŢĂ

propuse de COORDONATORII ŞTIINŢIFICI (ordine alfabetică)

Precizare:
Temele propuse sunt orientative şi pot fi reformulate sau adăugate altele noi, cu acordul coordonatorului
ştiinŢific. Acest fapt se menŢionează în Cererea tip pentru aprobarea temei lucrării de licenţă – Anexa
nr.1.

Conf. univ. dr. Anca-Olga ANDRONIC

1. Importanţa cunoaşterii stilurilor de învăţare
2. Consilierea carierei în grădiniţă/şcoală (la alegere)
3. Programe de consiliere psihopedagogică a preşcolarilor/şcolarilor mici (la alegere)
4. Educaţia din perspectiva inteligenţelor multiple
5. Efectele televiziunii/mass-media asupra dezvoltării copilului preşcolar/şcolar (la alegere)
6. Prevenirea şi combaterea violenţei în şcoală
7. Cauze şi modalităţi de prevenire a eşecului scolar
8. Educaţie pentru sănătate – programe de intervenţie în grădiniţă/şcoală (la alegere)
9. Metode şi tehnici de învăţare moderne în ciclul primar/grădiniţă (la alegere)

Prof.univ.dr. Răzvan-Lucian ANDRONIC

1. Parteneriatul şcoală – familie – comunitate în educaţia nonformală
2. Programe şi proiecte de ecologie în şcoala românească.
3. Rolul tehnologiilor informaţionale în dezvoltarea competenţei didactice
4. Web 2.0 şi didactici bazate pe tehnologia informaţiei
5. Educarea toleranţei interetnice la elevi
6. Comportamente discriminatorii în cadrul relaţiilor între elevi
7. Intervenţii psihosociale în prevenirea abandonului şcolar
8. Animarea grupurilor educaţionale
9. Analiza contextual-ecologică a grupurilor şcolare

15
Conf. univ dr. Adina Babonea

1. Rolul jocului didactic în optimizarea comunicării verbale a elevilor din ciclul primar
2. Metode de îmbogăţire a vocabularului în învăţământul primar
3. Predarea-învățarea subiectului şi predicatului în învăţământul primar
4. Predarea-învăţarea substantivului în lecţiile de limbă română în învăţământul primar.
5. Predarea-învăţarea adjectivului în lecţiile de limbă română în învăţământul primar.
6. Predarea-învăţarea verbului în învăţământul primar
7. Dezvoltarea capacităţii şcolarului mic de comunicare scrisă prin realizarea compunerilor
8. Textul narativ la nivelul învăţământului primar.
9. Modalități de îmbogățire și dezvoltarea a limbajului preșcolarilor
10. Contribuția jocului didactic la optimizarea comunicării verbale și non-verbale a elevilor din ciclul primar
11.Lectura pe bază de imagini – metodă de dezvoltare a capacității de comunicare orală în învățământul
preșcolar.
12. Stimularea creativității preșcolarilor cu ajutorul Lecturii de baza de imagini
13.Contribuția basmului la dezvoltarea capacității de comunicare în învățământul primar
14.Contribuția legendelor la dezvoltarea capacității de comunicare în învățământul primar

Lector univ. dr. Cristiana BĂLAN

1. Particularităţi tradiţionale/moderne ale educaţiei în societatea românească

2. Educaţia in spiritul globalizării
3. Rolul comunicării asertive în educaţie
4. Educaţia integrală a copilului în conformitate cu nevoile individuale
5. Diversitate si multiculturalism in edu caţie
6. Relaţia imaginii de sine cu evolutia invăţării şcolare
7. Dimensiunea subiectiva a insuccesului şcolar
8. Dezvoltarea inteligentei emoţionale la elevi
9. Profilul psihologic şi educaţional al elevului din perspectiva educaţiei interculturale

10. Metode alternative şi complementaritatea lor pentru o evaluare autentică a competenţelor

elevilor la o disciplină şcolară, la alegere
11. Importanţa jocului didactic pentru realizarea ”învăţării vizibile” la şcolarul mic.

16
Lect. univ. dr. Elena HURJUI

1. Modalităţi de activizare a elevilor la lecţiile de matematică.

2. Rolul strategiilor didactice în stimularea creativităţii elevilor din ciclul primar.
3. Modalităţi de eficientizare a strategiilor didactice în învăţământul preşcolar
4. Modalităţi de valorificare a strategiilor didactice activ-participative în stimularea
imaginaţiei preşcolarilor
5. Rolul jocului didactic matematic în dezvoltarea gandirii la şcolarul mic
6. Strategii didactice de activizare, îmbogăţire, nuanţare a vocabularului şcolarului mic
7. Dezvoltarea capacităţii de comunicare orală prin activităţile de educare a limbajului
8. Contribuţii metodice privind predarea operaţiilor cu numere naturale
9. Contribuţia activităţilor de educaţie ecologică la structurarea personalităţii copilului
preşcolar

Conf. univ. dr. Ioana LEPADATU

1. Jocul şi jucăria în sprijinul educaţiei.
2. Particularităţile integrării copiilor din grupa pregătitoare în ciclul primar
3. Învăţarea pentru performanţă.
4. Provocări ale părinţilor şi/sau educatorilor şi/ sau învăţătorilor la intrarea în şcoală.
5. Stilurile parentale şi consecinţe asupra dezvoltării copilului.
6. Rolul familiei în dezvoltarea copilului.
7. Formarea imaginii de sine la copii/adolescenŢi.
8. Relaţia profesor -elev- părinte în spaţiul activităţilor didactice/extradidactice.
9. Conflicte la nivelul clasei de elevi - forme, cauze generatoare şi soluţionarea lor.
10. Studii comparative ale activităţii de învăţare-predare pe
vârste/gen/situaţii economice/cultură…

Lector univ. dr. Carmen Mihaela OLTEANU

1. Valenţe formative ale basmului în educarea limbajului copiilor

2. Rolul exerciţiilor fizice în dezvoltarea percepţiilor spaţiale ale preşcolarilor
3. Modalităţi de motivare şi activizare a copiilor preşcolari în procesele
de învăţare
4. Jocul didactic – mijloc de dezvoltare a gândirii preşcolarilor
5. Stimularea creativităţii în învăţământul primar

17
 6. Activitatea ludică şi activităţile extraşcolare
7. Eficientizarea receptării şi înţelegerii elementelor de teorie literară în învăţământul
primar

Lect.univ.dr. Alexandra GOLOGAN

1. Influenţa jocului asupra stimulării creativităţii preşcolarului.
2. Impactul mediului familial asupra reuşitei şcolare a elevilor din ciclul primar.
3. Dezvoltarea limbajului la preşcolari prin ludoterapie
4. Relatia dintre mediul familial şi reuşita şcolară.
5. Comunicarea profesor-elev din pespectiva didacticii moderne
6. Rolurile şi personalitatea cadrului didactic din şcoala modernă
7. Fişa psihopedagogică - instrument al cunoaşterii psihopedagogice a şcolarului mic
8. Arta educatiei în pedagogia Waldorf
9. Rolul relaţiei dintre familie şi mediul educaţional şcolar în dezvoltarea armonioasă a
copilului

Conf. univ.dr. Marilena TICUŞAN

1. Modalităţi de valorificare a jocului didactic în procesul de socializare a preşcolarilor
2. Stimularea şi dezvoltarea creativităţii la vârsta preşcolară
3. Metode şi mijloace de eficientizare a aspectelor de natură relaţională din grădiniţă
4. Dezvoltarea creativitatii prescolarilor prin activitatile integrate
5. Valorificarea jocului didactic în dezvoltarea capacităţilor intelectuale ale preşcolarilor
6. Modalităţi de cunoastere, stimulare, dezvoltare a capacitatilor creatoare ale prescolarului
7. Invăţarea prin dramatizare – strategie de formare şi dezvoltare a capacităţii de comunicare a
copilului preşcolar
8. Dezvoltarea capacităţii de comunicare verbală a copilului preşcolar prin activităţi liber alese
9. Rolul jocului didactic în optimizarea comunicării verbale şi nonverbale a preşcolarilor

18
Conf. univ. dr. Otilia TODOR
1. Specificul activităţilor de învăţare desfăşurate cu preşcolarii cu cerinţe educaţionale speciale
2. Specificul evaluării performanţelor şcolare ale elevilor cu cerinţe educaţionale speciale
din clasele I-IV
3. Particularităţile comunicării verbale la copii cu cerinţe educative speciale
4. Rolul activităţilor extraşcolare în însuşirea cunoştinţelor de istorie la clasele primare
5. Formal şi nonformal la nivelul procesului instructiv-educativ din ciclul primar
6. Strategii de prevenire şi înlăturare a eşecului şcolar în învăţământul primar
7. Stimularea dezvoltării cognitive la copii cu CES.
8. Metode actuale pentru stimularea gândirii critice la şcolarii cu dificultăţi de învăţare .
9. Valenţe formative ale activităţii de rezolvare şi compunere a problemelor în direcţia cultivării
creativităţii la elevii cu intelect de limită.

Lector univ.dr. Gabriela CORNEA

1. Rolul jocului didactic
2. Relatiile socio-afective din interiorul clasei de elevi
3. Terapii in tulburarile de limbaj
4. Strategii de interventie in vederea recuperarii deficientei de limbaj
5. Relatiile socio-afective din interiorul clasei de elevi
6. Integrarea socioprofesionala a adultului cu handicap
7. Aspecte ale dezvoltarii creativitatii in invatamantul prescolar

Lector dr. Monica GOMOESCU

1.Importanta basmului în educarea preşcolarului/şcolarului mic.

2.Tipologia personajelor în literatura pentru copii
3.Jocuri didactice de stimulare a comunicării verbale şi nonverbale la şcolarii mici.
4.Joc şi comunicare din perspectiva dezvoltării limbajului la şcolarul mic.
5.Tendinţe moderne în evaluarea performanţelor elevilor din ciclul primar.

19
Conf. univ. dr. Mircea NEGRU

1. Valorificarea patrimoniului cultural local în predarea istoriei

2. Invaţarea istoriei prin activităţi extrascolare
3. Resursele predării istoriei
4. Metode moderne de predare a istoriei cu ajutorul tehnologiei informaţiei
5. Invaţarea istoriei prin descoperire, proiecte şi lucrări practice
6. Istoria intre cronologie si teme fundamentale
7. Şcoala şi educaţia moral-civică
8. Lucrul în echipă – metode şi practici de încurajare
9. Identitatea şi tradiţiile locale

Notă:

Temele prezentate sunt orientative. Studenţii pot propune coordonatorilor ştiinŢifici reformularea
titlului, precum şi alte subiecte/ teme de cercetare psiho-pedagogică şi de didactică aplicată.

Atenţie! Pentru buna realizare a lucrării, trebuie consultat integral ghidul de realizare a lucrării de
licenţă.

20
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Braşov
Ghid pentru redactarea şi evaluarea lucrării de licenţă, an universitar 2019-2020

Capitolul VII
GRAFICUL ACTIVITĂŢILOR DE PREGĂTIRE ŞI DE SUSŢINERE A
LUCRĂRII DE LICENŢĂ PENTRU ANUL UNIVERSITAR 2019-2020

Nr. Activităţi Termen Observaţii

crt.

1 Alegerea temei lucrării de licenţă şi Până la Activitate

depunerea cererii din anexa nr.1 la 01 decembrie obligatorie, stabilită
secretariatul facultăŢii. de comun accord cu
coordonatorul
ştiinţific
2 Stabilirea planului lucrării de licenţă şi a Până la Activitate
programului de cercetare ştiinţifică. Cu această 15 decembrie OBLIGATORIE,
ocazie se depune la secretariat cererea pentru stabilită de comun
alegerea temei de licenţă, avizată de accord cu
coordonatorul ştiinţific coordonatorul
ştiinţific
3 Elaborarea lucrării de licenţă, sub îndrumarea Până la Activitatea de
coordonatorului ştiinţific. 31 mai îndrumare se poate
desfăşura faţă-n faţă
(recomandabil),
prin e-mail sau prin
telefon
4 Validarea lucrării de licenţă de coordonatorul Până la Activitate
ştiinţific şi avizarea susţinerii acesteia în faţa 10 iunie OBLIGATORIE,
comisiei de licenţă. Cu această ocazie se achită stabilită de comun
taxele legale pentru examenul de licenţă şi se accord cu
depune la secretariat Dosarul de înscriere la coordonatorul
examenul de licenţă, însoţit de cererea avizată ştiinţific
de coordonatorul ştiinţific

5 Depunerea (trimiterea) lucrării de licenţă Până la -

redactată şi legată în coperţi tari, într-un singur 21 iunie
exemplar, la secretariatul facultăŢii

6 Susţinerea lucrării de licenţă la sediul Facultăţii iulie Planificarea se va

de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din Braşov, 2020 face pe baza
Strada Turnului, nr. 5. Planificarea pe zile şi aprobării Senatului
ore se va publica la sediul facultăţii şi pe pagina USH
de web www.spiruharet.ro

Notă: Termenele din grafic sunt termene-limită pentru pregătirea şi susţinerea

lucrării de licenţă în prima sesiune (de vară).

20
Recomandări bibliograf ice:

1. Chelcea, S. (2003). Metodologia elaborării unei lucrări ştiinţifice. Bucureşti:

Editura Comunicare.ro
http://istoriesociala.ro/pdf/Tiu/UCDC/Licenta/chelcea_metodologie_lucrare_stiintifi
ca.pdf

2. Eco, Umberto (2006). Cum se face o teză de licenţă: Disciplinele umaniste. Editura
Polirom:
Iaşi.

3. Neacşu, I. (1990). Metode şi tehnici de învăţare. Bucureşti: Editura Militară.

21
 A n exa n r.1
Cerere tip p en tru a p roba rea temei lu cră rii d e licenţă

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI BRAŞOV

APROBAT
Decan,
Conf.univ.dr. Otilia TODOR

PROPUN SPRE APROBARE

Coordonator ştiinţific:

……………….....................................................
(gradul didactic şi ştiinţific, prenumele şi numele, semnătura)

DOAMNA DECAN,

Subsemnatul (a)........………………………………………………………………….....
(nume, nume după casătorie-unde este cazul, iniţiala tatălui, prenume)

student(ă) al (a) Facultăţii de Psihologie ş i Ştiinţele Educaţiei Braşov, în anul III la programul de
studii universitare de licenţă __ promoţia ..........., vă rog
să binevoiţi a-mi aproba tema pentru lucrarea de licenţă, cu
titlul……………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………….……......................................
având ca îndrumător pe domnul (doamna) ............................................................................
(gradul didactic şi ştiinţific, prenumele şi numele)

Menţionez că titlul lucrării _

(face parte din lista propusă de coordonatorul ştiinţific cu nr. / este un titlu reformulate al temei nr. / este o temă nouă)

iar lucrarea de licenţă va fi susţinută în sesiunea (luna şi anul) _

Semnătura,
Data:

Doamnei Decan al Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei Braşov

22
 A n exa n r.2
Model coperta exterioară

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI BRAŞOV
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE ŞI PEDAGOGIE
PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ
PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR

LUCRARE DE LICENŢĂ

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
grad didactic Prenume NUME

STUDENT:
Prenume NUME

Braşov
Anul susţinerii

23
 A n exa n r.3
Model coperta interioară

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI BRAŞOV
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE ŞI PEDAGOGIE
PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ
PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR

Titlul lucrării
Subtitlul (dacă este cazul)

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
grad didactic Prenume NUME

STUDENT:
Prenume NUME

Braşov
Anul susţinerii

24
 Anexa nr. 4
(Model pagină de cuprins)

Cuprins

Introducere / pag.

Capitolul 1. Titlul capitolului 1 (Baze teoretice) / pag.

1.1. Titlul subcapitolului 1 / pag.
1.2. Titlul subcapitolului 2 / pag.
1.3. ..... / pag.
.
.
Capitolul 2. Titlul capitolului 2 (Metodologia cercetării) / pag.
2.1. Titlul subcapitolului 1 / pag.
2.2. Titlul subcapitolului 2 / pag.
2.3...... / pag.
.
.
.
Capitolul 3. Titlul capitolului 3 (Rezultatele cercetării, interpretare, valorificare, comentarii)
3.1. Titlul subcapitolului 1 / pag.
3.2. Titlul subcapitolului 2 / pag.
3.3......
..
Concluzii / pag.
Bibliografie / pag.
Anexe (dacă e cazul) / pag.
Rezumatul lucrării / pag.

25